Orientalism, studiul religiei comparate, mitologie, culturale antropologie, istoria civiliza ției și [613190]

Orientalism, studiul religiei comparate, mitologie, culturale antropologie, istoria civiliza ției și
artei, esoterism, psihanaliza, și cercetare simbolica s -au combinat pentru a ne oferi un material
care sa dovedeasca un "adev ăr psihologic" si "unicitatea esen țială".
Simbolul poate fi considerat un liant între diferitele sfere ale existen ței indivizilor atât în cadrul
aceleia și comunit ăți, între comunit ăți apar ținând aceleia și arii culturale, cât și, în anumite
condi ții, la nivel intercultural.
Simbolismul este organizat ca un sistem de rela ții extrem de complexe, unul în care factor
dominant este întotdeauna o polaritate, care leag ă lumile fizice și metafizice.
Diel este de parere că simbolul este un vehicul la o dată universal și o data particular.
Universal, din moment ce transcende istoria; particular , deoarece se refer ă la o anumit ă perioad ă
a istoriei.
Schneider și Berthelot considera ca intr -o anumita perioada omul a suferit acea mare
transformare care la înze strat cu darurile crea ției și organizare, calit ăți care îl deosebesc de
cuvântul pur și simplu naturale .
Berthelot, care a studiat acest proces în Orientul Apropiat, a dat numele de "Astrobiology"
culturil or religioase și intelectuale ale acelei epoci. " Evoluția omului pân ă la acest moment în
istorie trebuie s ă fi trecut prin etapele urm ătoare: animism; totemism; și culturi megalitice,
cultura lunar a și cel solar. Etapele ulterioare trebuie s ă fi fost: ritualism cosmic ă; politeism;
monoteism; și, în cele din urm ă, filosofia moral ă. Consider ă astrologie Berthelot, astronomie,
aritmetic ă și alchimie de origine Caldeene, o afirma ție care arat ă în mod concludent un singur
punct focal în timp și spațiu." xvii
Se știe ast ăzi că unele mituri și simboluri au circu lat în lumea întreag ă răspîndite de anumite
tipuri de cultur ă; că aceste mitun și simboluri nu sînt, a șadar, descoperiri spontane ale omului
arhaic, ci crea ții ale unui complex cultural bine delimitat, elaborat și vehiculat de anumite
comunit ăți umane; ast fel de crea ții au fost difuzate pîn ă foarte departe de locul lor de origine și
au fost asimilate de popoare și societ ăți care, altcum, nu le -ar fi cunoscut 42 eliade.
Pentru aceasta lucrare am ales ca simpol planeta Saturn. Voi explica semnificatia natu rala si
conotatiile asociate planetei din punct de vedere a mai multor contexte distincte. Am ales acest
simbol deoarece am o pasiune pentru subiectele ce trateaza teme ezoterice, legate de
spiritualitate, dar si pentru culturile vechiilor stramosi ai lumi i.
Am intalnit acest simbol in mai multe lucrari, vazand diferitele interpretari date acestuia de
diferiti autori, insa in mod clar ceea ce m -a facut sa imi indrept atentia asupra sa si sa aprofundez
mai mult acest subiect, este urmatorul pasaj gasit in ca rtea lui Jonathan Black intitulata "Istoria
secreta a lumii" :
" Dac ă o entitate individual ă poate exista în timp, atunci, în mod logic, ea poate deopotriv ă să

înceteze s ă mai existe. De aceea Saturn este zeul distrugerii, cel care î și înghite propriile vl ăstare.
Uneori este portretizat ca B ătrânul Timp sau ca Moartea îns ăși. Ca urmare a influen ței lui Saturn,
tot ce tr ăiește con ține în sine s ămânța propriului s ău sfâr șit și, tot din cauza lui, ceea ce ne
hrănește ne și distruge. Moartea este prezent ă pretu tindeni în cosmos: infiltrat ă în cerul albastru,
în firul de iarb ă, în fontanela neînchis ă a unui nou -născut, în lumina din privirea îndr ăgostitului.
Din cauza lui Saturn via ța omului e grea. Din cauza lui Saturn, fiecare sabie are un dublu t ăiș și
fiece c oroan ă e o cunun ă de spini. Dac ă uneori via ța ni se pare aproape prea grea pentru a fi
îndurat ă, dac ă ne doare și dac ă strigăm în disperare c ătre stele, motivul este acela c ă Saturn ne
împinge spre limitele noastre. |…|Saturn trasa limitele sistemului so lar. De fapt, zeul era însu și
principiul limit ării.Interven ția lui a introdus în crea ție poten țialul obiectelor individuale de a
exista și, prin urmare, a permis trecerea de la inform la form ă. Cu alte cuvinte, gra ție lui Saturn
exist ă în univers o lege a identit ății prin care ceva exist ă numai ca atare, niciodat ă ca altceva, și
nici altceva nu exist ă exact ca acel ceva. Gra ție lui Saturn, un obiect ocup ă un anumit spa țiu la un
anumit moment și nici un alt obiect nu poate ocupa acela și spațiu în acela și mom ent și, de
asemenea, nici un obiect nu se poate afla în mai mult de un singur loc la un moment dat. " 42 ist
Din punc de vedere al semnificatiei naturale, Saturn este a șasea planet ă de la Soare și a doua
ca m ărime, dup ă Jupiter. Masa acestei planete es te de 95 de ori mai mare decât cea a P ământului.
Un corp gazos compus în principal din hidrogen, cu propor ții mici de heliu, Saturn are un miez
de piatr ă și ghea ță, înconjurat de hidrogen metalic și de stratul gazos exterior . Este doua planet ă
ca m ărime di n sistemul nostru solar. O alt ă caracteristic ă original ă a lui Saturn o reprezint ă
aplatizarea sa: este cea mai turtit ă planet ă din sistemul solar, în zona polilor, în schimb fiind
bombat ă la Ecuator. Planeta este îns ă celebr ă în primul rând pentru sistemu l său de inele, care
sunt alc ătuite din particule de ghea ță și mici cantit ăți de de șeuri de praf și rocă.
https://en.wikipedia.org/wiki/Saturn
Insa, pe langa aceasta semnificatie naturala, conotatiile asoc iate planetei sunt intr -un numar
foarte mare si difera de la un domeniu la altul. Deoarece acest subiect, prin complexitatea sa, nu
se poate trata decat succint intr -o astfel de lucrare, voi prezenta cateva din abordarile care mi -au
atras atentia cel mai m ult.
În astrologie, Saturn reprezint ă timpul și, pornind de la acest simbol, este pus în leg ătură cu
răbdarea, dar și cu b ătrâne țea. Astronomii antici l -au supranumit Marele Malefic,
considerându -se că are o influen ță nefast ă. Planetei îi corespunde culoar ea neagr ă și este asociat ă
cu elementul plumb. Din punct de vedere anatomic, Saturn este asociat cu scheletul. În astrologi a
, Saturn este limitarea, planeta restrictiv ă.
" Saturn are domiciliul în Capricorn și se afl ă în exaltare în V ărsător și Balan ță, iar în
trigonocra ție în Taur, Fecioar ă și Gemeni. A șadar, Saturn are o rela ție privilegiat ă cu semnele de
pământ și de aer. În schimb, Saturn se afl ă în cădere în Leu și Berbec și în exil în Rac."
Saturn este infatisat printr -o cruce si doua sferturi de ce rc, opuse sau nu, simbolizand durata,

TEMPLUL – aDRIAN cOTROBESCU, ZODIAC SOLAR, EDITURA CORSEI,
BUCURESTI, 1993
Din cele mai vechi timpuri, oamenii în țelepți au privit la stele, admirându -le lucirea lor divin ă,
și astfel atribuindu -le puteri de zei, pe baza efectelor lor asupra oamenilor. Înainte de marele
potop biblic, Saturn a fost privit de toat ă umanitatea ca zeul suprem
Denumirea planetei vine de la zeul roman Saturn, identificat cu divinitatea greceasc ă a timpului,
Cronos, cel mai tân ăr dintre cei doisprezece titani. Acesta a ajutat -o pe mama sa Gaia, care dorea
să pună capăt pasiunii erotice a so țului s ău, Uranus.
Intr-o alta legenda P ământul -Mam ă I-a ascuns pe micul Jupiter deoarece se temea c ă Saturn și
Titanii vl ăstarele lui mai mari — îl vor ucide. Ea știa că nașterea copilului era un semn ce ar ăta
că domnia lui Saturn se apropia de sfâr șit, iar tranzi ția de la o er ă la alta este întotdeauna dificil ă
și dureroas ă.
La romani, Saturn patrona, de asemenea, muncile agricole și recoltele. În epoca medieval ă, el era
cunoscut ca fiind zeul roman al agriculturii, dar și al justi ției. În mâna stâng ă avea o secer ă (atât
unealt ă agricol ă, cât și arma cu care îl învinsese pe Uranus), iar in mâna dreapt ă avea spice de
grâu.
“În anticitatea greco -roman ă, Saturn era înf ățișat cu o figur ă pelasg ă rustic ă, ca un b ătrân cu
barbă albă, cu pletele l ăsate pe umeri, acoperit pe cap cu un fel de straie, uneori cu sandale în
picioare și gârbovit de greutatea b ătrâne țelor. În mâna dreapt ă, el avea ca atribut un instrume nt
de tăiat, numit de autorii grece ști drepanon sau arpe și pe care Hesiod o nume ște “col țurată” și
“gigantic ă”. La romani, aceast ă emblem ă caracteristic ă a vechiului zeu a fost numit ă falx și
asimilat ă cu secerea, ca simbol al agriculturii”. Nicolae Densu sian
în mitologia egiptean ă, corespondentul lui Saturn era Ptah, cel care modeleaz ă pământul pe
roata olarului, iar în numeroase mitologii Saturn poart ă titlul de Rex Mundi, regele lumii sau
„prin țul acestei lumi“, ca urmare a controlului pe care îl exerc ită asupra vie ții noastre materiale.
Isis e considerat ă a fi fiica cea mai mare a lui Saturn: “Eu sunt Isis, regina acestei țări. Am fost
învățată de Mercur. Nimeni nu poate distruge legile pe care eu le -am instituit. Eu sunt fiica cea
mai mare a lui Satur n, cel mai vechi dintre zei”.
Saturn mai este echivalentul babilonianul Ninurta și divinit ății Hindu Shani.
Istoricul antic Diogenes Laertios și Hesychius, afirm ă că că, "geții îl venerau pe Zamolxis și-l
socoteau a fi Cronos(Saturn)", iar Mnaseas din Pat ara spunea c ă ”geții îl ador ă pe Cronos,
numindu -l Zamolxis”.
Diogenes Laertios , ViETILE SI DOCTRINELE filosofiei, VIII, 2
Nicolae DEnsusian a fost partizan al acestei idei, acceptand aceasta afirmatie in Dacia

preistorica, 1913.
În mitologia greac ă, Cronos era una dintre cele mai vechi divinit ăți (fiul lui Uranos și tatăl lui
Zeus). Cronos e st ăpânul timpului și al spa țiului
In legendele crea ției din mitologia elen ă, nașterea Afroditei este facilitat ă de un act de revolt ă al
lui Cronos (echivalentul l ui Saturn din mitologia roman ă), care î și ia secera și reteaz ă cu ea
testiculele lui Uranus, zeul Cerului. Din sperma c ăzută în mare a acestuia vine p e lume
splendida zei ță Afrodita/ Venus, complet format ă și plutind pân ă la țărm pe o scoic ă
Sunt numeroas e analogiile intalnite si in Sudul Indiei, legate de Sani, echivalentul hindus al
planetei Saturn, analizate in D.M. Knipe " Softening the Cruety of God: Folklor and Ritual and
the Planet Sani (Saturn) in Souther India"
În simbolismul chinezesc, simbolul Saturn întruchipeaz ă conceptul st ăpânirii, controlul imperial .
În simbolismul animal, Saturn guverneaza istoric șerpi, șoareci, vulpi, dragoni, și păsări de prad ă
nocturne, cum ar fi bufnita.
În alchimie , simbolul Saturn se dubleaza ca un simbol pentru plumb. alchimi a filozofic ă explic ă
de plumb este o component ă de transformare ceea ce duce la întărirea și voin ță neclintit.
In misterele lui Mithra. scara (climax) ceremonial ă avea șapte trepte; fiecare din alt metal .
După Celsus (Origene, Contra Celsum VI , 22) , prima treapt ă era de plumb și corespundea
"cerului" planetei Saturn, 60 mircea eliade
Anticii sus țineau c ă planeta Saturn, care are o traiectorie ascu țită pe bolt ă, are un rol important în
formarea acelor de con ifere. Asa cum a demonstrat -o știința modern ă, coniferele con țin cantit ăți
neobi șnuit de mari de plumb, metalul despre care anticii credeau c ă este animat interior de
planeta Saturn ist
Cercet ătorii din domeniul ocultismului afirm ă că Saturn -ul a condus re gatul Atlantidei și a
devenit înainta șul divin al patriarhilor și regilor p ământeni. Acest cult s -a perpetuat prin
numero și zei de -a lungul antichit ății. Astfel, un cercet ător pe nume Baldwin, în cartea “Na țiunile
preistorice” afirm ă: “Chronos, sau Saturn, Dionysos, Hyperion, Atlas, Hercules…to ți sunt
conecta ți cu un mare continent saturnian; ei erau regi care au domnit asupra țărilor de pe
țărmurile vestice ale M ării Mediterane, Africii și Spaniei”.
Nici traditiile noastre populare nu ezita sa dea anumite semnificatii planetei.
“În tradi țiile poporului român s -a mai conservat înc ă până astăzi amintirea despre numele de
“Omul”, ce -l avea Saturn în religia veche, precum și emblema sa rustic ă. Anume ni s -au păstrat,
sub forma unei legende scurte în versuri, re sturile dintr -o veche teogonie popular ă, numit ă
“Num ărătoarea cea mare”, și cărora i se atribuie o deosebit ă putere sfânt ă, când se recit ă. Dup ă
cuprinsul s ău, acest poem genealogic era un fel de “Enumeratio deorum”. El con ținea, în o

ordine succesiv ă și în trăsături morale, numele, originea și faptele diferitelor genera ții divine. La
începutul s ău, acest poem popular ne înf ățișează pe Saturn sub numele de “Omul mare”, la fel
cum, odat ă, a fost venerat și de tesalieni ca “Omolos”. Iar ca atribute simbolice ale puterii și
domniei sale lume ști, “Omul mare” numit și “Dumnezeu” are în tradi țiile române o “secure
mare”, ori un ” ciocan” la brâu”.
Fritz Springmeier, în cartea sa “Mo ștenirea Illuminati”, afirm ă printre altele: “Saturn e un
element -cheie care arat ă precum c ă aceast ă conspira ție își are r ădăcinile în antichitate. Ora șul
Romei se chema ini țial Saturnia sau Ora șul lui Saturn. Biserica Romano -Catolic ă a men ținut în
ritualurile sale o bun ă parte din adorarea lui Saturn. Saturn este legat, de asemenea, de Lucifer. În
diferite dic ționare oculte, Saturn este asociat cu r ăul. Saturn a fost important pentru religia lui
Mithra, cât și pentru druizi”.
http:// documents.tips/documents/35525960 -romania -leaganul -omenirii -si-centrul -universului.ht
ml
Exista numeroase dovezi ale presupuselor afinitati intre Saturn si magie. Relatia dintre planeta
Saturn si vrajitorie, isi face aparitia deja in unele tratate grecesti si arabe care il anticipeaza cu
cateva secole pe Ibn 'Ezra. Aceasta legatura este evidenta, de exemplu, in influenta scriere
Tetrabiblos a lui Ptolemeu din Alexan dria (cc. 90 -168)
In invataturile despre Saturn ale lui Ali bin Rijal (cunoscut ca Abenragel), astrolog arab din
secolul XI -lea, citam : " conjunctia lui Mercur cu Saturn vorbeste dinainte ca uni oameni se vor
indeletnici cu vrajitoria". Un alt important s criitor musulman, Al -Biruni, autor enciclopedic din
secolul XII -lea impartaseste opinii similare.
Inainte de secolul al XIII -lea se intampla rar sa gasim planeta Saturn mentionata in acelasi
context lingvistic cu numele divi si cu nume angelice.
" Luzzatto si predecesorii sai considerau controversata convertire a lui pseudo -Mesia la islam o
miscare necesara, care avea ca scop gasirea in planeta (aici inteleasa, potrivit conceptiilor lui
Zohar, ca putere demonica feminina) prezenta divina Shekina asociata cu Mesia.
In acest context , Luzzatto stabileste corespondenta lui Ismael si Eseu cu Saturn si, respectiv cu
Marte, cele 2 planete negative asociate cu islamul si crestinismul."
Casatoria unor personaje biblice cu femei pagane, inteleasa ca patrundere in put erile astrale ale
raului, fusese un motiv central in Cabala castiliana odata cu sfarsitul secolului XIII -lea
Yitzchaq Cardoso, unul dintre cei mai controversi adepti a lui pseudo -mesia, a scris " Ce a vestit
Shabbetey, intr -o zi funestra? Insusi numele lui era nefericit, cai in evreieste Saturn se spune
Sabat, o stea trista si funestra socotita de astrologi drept o mare napasta"
Autorii mentionati in carte mentioneaza numele planetei Saturn in ebraica aramica sau in

germana si pentru toti calitatile sale re prezinta bine sau rau.
Autorul anonim cabalist bizantin al tratatului Sfera ha -peli 'a s -a interesat in mod deosebit de
Saturn. Tratatul sau este un strat tarziu al literaturii Zoharice, forma incipienta a Cabalei.
Impreuna cu acest tratat , curentul gero nez si scrierile cabalistice ale lui Yosef Giqatilla si Moshe
din Leon, ca si majoritatea operelorluriene – toate au repezentat incercari de a eluda diversele
forme de "saturnizare" a iudaismului.
Planeta Saturn apara in numeroaste cercetari si lucrari stii ntifice, cele mai reprezentative fiind
urmatoarele:
Moshe Idel "Evreii lui Saturn, despre sabatul vrajitoarelor si sabatinaism". Cartea prezinta
caracteristicile atribuite planetei Saturn in izvoarele iudaice si diversela sale asocieri cu poporul
evreu si incepe cu urmatorul citat: " Saturn este prima si ultima poarta, in care toate vor devenii
una" Biblioteca Apostolica Vaticana, Ms. 194, f.67a
Cartea este realizata pe mai multe opere evreiesti si face conexiunea imaginara intre planeta
Saturn, a saptea p laneta dintre cele cunoscute in Antichitate, in ebraica Sabatei, a saptea zi a
saptamanii iudaice. Aceasta asociere este atestata inca din Istoriile lui Tacit, fiind reluata in
Antichitatea tarzie, continuie izvorul dezbaterilor astrologice medievale.
In opera lui Augustin, raspunsul sau dat maniheistului Faustus, se gaseste aceasta legatura,
aratand ca aceasta asociere continua sa reprezinte o tema importanta in lumea pagana chiar si cu
multa vreme dupa Tacit, revenind in Evul Mediu sub diferite infatisari .
O alta lucrare importanta este monografia alcatuita de Raymound Klibansky, Erwin Panofski si
Friendrich, intitulata Saturn and Melancholy.
La randul sau, Aby Warburg propune recuperarea unor elemente din paganismul antic, mai
cuseama din astronomie. Aces ta subliniaza dualismul implicit in imaginea lui Saturn.
Literatura stiintifica despre evrei si Saturn in Antichitate gasim si in colextia de texte din M.
Stern "Greek and Latin Authors on Jews and Judaism.
Cele mai sonore studii sunt: studiul realizat de Haviva Pedeya despre Sabat si Saturn si studiul
lui Ibn 'Ezra " Appropiation of Saturn"
Unii autori l -au considerat pe Saturn un astru tutelar al evreilor, in ciuda atributiilor sale
negative, printre care se numara si asocierea sa cu vrajitoria.
Insa ac est simbol nu il gasim doar in literatura stiintifica, el ragasinduse si in operele unor autori
consacrati ai literaturii. Shakespeares Sonnet XCVIII ("That heavy Saturn laughed and leapt with
him.") http://www.shakespeares -sonnets.com/sonnet/98

Eminecu – saturn cu fruntea ninsa *Decebal

Saturn, învins de Amor, Venus și Speran ță” pictura alegorica a lui Simon Vouet
Pictura lui Simon Vouet, Saturn, învins de Amor, Venus și Speran ță este o pagin ă alegoric ă cu o
profunzime mistic ă nebănuită. Bătrânul Saturn, cel care î și mănânc ă proprii copii, cu atributul
său, sceptrul, a fost îngenunchiat – el reprezinta Timpul, Trecerea. „Prezenta lui Saturn” vrea sa
ne spuna ceva despre natura umana intoxicata in T imp sau mai precis despre Umbra si
confruntarea cu ea .Jung motiveaza aceasta prezenta prin dependenta noastra de diverse
obiceiuri ce -si au contributia lor in crearea naturii viciate a omului matur. In arta :
Saturn inghitindu -si copilul pictura de rube ns Saturn, eseu despre Goya – Autor(i): Andre
Malraux
saturn devoreaza fiul sau peter este pictura spaniolului Francisco Goya care face referire la mitul
grecesc al lui TITAN cRONOS, CARE, TEMANDU -SE CA VA fi detronat e unul din copii sai
ii mananca la fie care nastere
Desen modern preluat de la Rudolf Steiner, care ilustreaz ă modul de dispunere a organelor
umane, a șa cum este el conceput în filozofia rozacrucian ă. saturn splina