„Oricine am fi, oriunde am trăi și în orice condiții, toți avem capacitatea de a crea. Această creativitate și inventivitate umană este în măsură să… [629472]

Andronachi Ștefana Aura
Anul IV
Grupa I UNELE ASPECTE PRIVIND
BREVETUL DE INVE NȚIE

1
„Oricine am fi, oriunde am trăi și în orice condiții,
toți avem capacitatea de a crea.
Această creativitate și inventivitate umană este în măsură
să amelioreze calitatea vieții noastre, în toate domeniile.”
Gurry Fra ncis

1. Definiția și natura juridică a brevetului de invenție
Brevetul poate fi definit ca un titlu eliberat de o autoritate publică, sau de o autoritate
recunoscută de stat, conferind titularului un monopol temporar de exploatare a invenției al cărei
obiect este.1
Confo rm legii nr. 64/1991 privind brevetul de invenție , acest a este definit ca fiind titlul de
protecție care poate fi obținut pentru orice invenție , ce are ca obiect un produs , un procedeu sau o
metodă , în toate domeniile tehnolog ice, cu condiția ca invenția să fie nouă , să implice o activitate
inventivă și să fie susceptibilă de o aplicare industrială .
În ceea ce privește natura ju ridică a dreptu lui conferit de brevetul de invenție, acesta este un
drept complex, cu atribute de ordin moral și de ordin patrimonial . Dreptur ile patrimoniale sunt
protejate doar după obținerea unui brevet de invenție .
Dreptul patrimonial este un drept de exploatare exclusivă a invenției pe un teritoriu determinat
și pentru o perioadă de ti mp limitată . Acesta este transmisibil atât prin act e între vii , cât și pentru
cauză de moarte .
2. Funcțiile și caractere le juridice a brevetului de invenție
Funcțiile brevetului de invenție:
– reprezint ă temei de fapt și de drept pentru recunoașterea și apărarea pe teritoriul României a
drepturilor ce decurg din realizarea unei invenții;
– conferă titluarului un drept exclusiv de exploatare a invenție;
– oferă titularului posibilitatea juridică de a se opune ca terțe persoane să efectueze fără
consimțământul său acte de folosire a invenției;
– conferă titluarului dreptul de a fi despăgubit p entru prejudiciile suferite ca urmare a folosirii
ilicite a invenției;

1 Viorel Roș, Drep tul proprietății intelectuale , Ed. Universității „Nicolae T itulescu ”, București , 2017, p. 172.

2
– conferă titluarului dreptul de a se adresa instanței judecătorești și a cere dispunerea măsurilor
adecvate de protecție;
Caractere juridice
Brevetul de invenție este un act juridic, de drept administrativ, unilat eral, atribu tiv de drepturi,
de acordă numai la cerere, conferă calitate de inventator; conferă și o protecție provizorie de la
data publicării cererii de brevet. Protecția se definitivează de la data acordării brevetului.
3. Excepții în care nu se acordă brevet de invenție
În conținutul său, Legea privind brevetele de invenție a stabilit excepțiile la breveta bilitate,
situațiile speciale în care nu poate fi acordat brevet de invenție .
Interdicțiile legale se referă la:
– invențiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri,
inclusiv cele dăunătoare sănătății și vieții p ersoanelor, animalelor ori plantelor și care sunt de
natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiția ca această excludere să nu depindă numai de
faptul că exploatarea este interzisă printr -o dispoziție legală;
– soiurile de plante și rasele de animale, precum și procede ele esențial biologice pentru
obținerea plantelor sau animalelor. Prevederea nu se aplică procedeelor microbiologice și
produselor obținute prin aceste procedee;
– invențiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării și dezvoltării sale ,
precum și simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvența sau secvența parțială
a unei gene;
– metodele de tratament destinate corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie și
metodele de diagnosticare practicate asupra c orpului uman sau animal.
4. Obiectul dreptului și co ndițiile de protec ție
Obiectul dreptului este invenția, care deși nedefinită de lege, este schițată ca având ca obiect
un produs sau un procedeu , indiferent de domeniul tehnologi c de aplicare, dacă respectă condițiile
cerute pentru breve tare: să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de
aplicare industrială .2
Condiția noutăț ii
Sistem ul protecției, potrivit di spozițiilor legale , este fundamentat pe conce ptul de noutate
absolută în timp și spațiu, apreciat în raport cu stadiul tehnicii mondiale. Astfel, po trivit a rt. 10 o
invenție este nouă d acă nu este cuprins ă în stadiul tehnicii. Stadiul tehnici i, definit de lege cuprinde

2 Viorel Roș, Drep tul proprietății intelectuale , Ed. Universității „Nicolae T itulescu ”, București , 2017, p. 17 5.

3
toate cunoștințele care au devenit ac cesibile publicului printr -o descriere scrisă sau oral ă, prin
folosire sau prin orice alt mijloc , până la data depozitului cererii de brevet de invenție .
Condiția activității inventive
Invenți a este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de
specialitate, ea nu rezultă în mod evid ent din cunoștințele cuprinse în stadiul tehnicii . Existența
activității inventive se examinează în raport de asemănările între elementele existente în stadiul
tehniciiși invenția supusă verificării .
Condiți a apl icabilității industriale
Invenți a este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul său poate fi
fabricat sau utilizat într -un domeniu industrial . Astfel, o biectul trebuie să se situeze în sfera
industriei și nu a creațiilor estetice. Aplicarea înseamnă posibilitatea realizării sau utilizării inveției
în practică .
5. Subiecții dreptul ui brevetul ui de inven ție
Conform prevederilor art. 3 din legea nr. 64/1991 , dreptul la brevet de invenție aparține
inventatorului sau succesorului său în drepturi (care operează în temeiul transmisiunii succe sorale
sal al unui contract de cesiune).
Brevetul este unicul titlu de protecție a invențiilor și conferă titularului, potrivit art. 3, un drept
exclusiv, pe toată durata sa de valabilitate (prelungită la 20 de ani), din momentul depozitului
cererii de br evet. Brevetul de perfecționare are durata brevetului principal (pentru restul perioadei
de valabilitate în curs), dar nu mai scurtă de 10 ani.
În cazul în c are invenția a fost creată împreună de mai mulți inventatori, fiecare dintre aceștia
are calitatea de coautor al invenției, iar dreptul aparține în comun acestora. Dacă două sau mai
multe persoane au creat aceeași invenție, independent una de alta, dreptul la brevet aparține aceleia
care a depus o cerere de brevet a cărei dată de depozit este cea mai veche.
Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia,
dreptul la brevetul de invenție aparține:
a) unității, pentru invențiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de muncă ce
prevede o misiune inventivă încredințată în mod explicit, care corespunde cu funcțiile sale;
inventatorul beneficiază de o remunerație suplimentară stabilită prin contract;
b) salariatului, pentru invențiile realizate de către acesta fie în exercitarea funcției sale, fie în
domeniul activității unității, prin cunoașterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale
unității sau ale datelor existente în unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei
prevederi contractuale contrare.

4
Dacă invenția rezultă dintr -un contract de cercetare, în lipsa unei clauze contrare stabilite de
părți, dreptul la brevet de invenție aparține unității care a comandat cercetarea, inventatorul având
dreptul la o compensare materială suplimentară stabilită prin act adițional la contract.
6. Drepturi și obligații ale tit ularului de brevet de invenție
Protecția conferită de lege titularului de brevet
Brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenției pe
întreaga sa durată.
Este interzisă efectuarea fără consimțământul titularului a urm ătoarelor acte:
a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii,
oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;
b) utilizarea procedeului, precum și folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în
aceste scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul
brevetului este un procedeu.
Renunțarea la drepturile asupra brevetului
Titularul poate renunța, în tot sau în parte, la brevet, pe baza unei declarații scrise înregistrate.
În cazul invențiilor realizate de inventatori în calitate de salariați sau ca rezultate ale unor contracte
de cercetare, precum și al invențiilor care au făcut obiectul unei cesiuni, titular ul brevetului este
obligat să comunice inventatorului intenția sa de renunțare. La cererea inventatorului, titularul este
obligat să -i transmită acestuia dreptul asupra brevetului.
Invenția sau partea din aceasta, la a cărei protecție s -a renunțat, poate fi liber exploatată de
către terți.
Reprezentarea titularului de brevet
În procedurile destinate înregistrării și în fața autorităților statului, solicitantul cererii,
cesio narul sau titularul ori o altă persoană interesată poate fi reprezentată printr -un mandatar, în
baza unei procuri înregistrate. Pentru persoanele care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul
României, reprezentarea prin mandatar este obligatorie, cu urmă toarele excepții, cazuri în care se
poate acționa în nume propriu: înregistrarea unei cereri de brevet de invenție în scopul atribuirii
datei de depozit; plata unei taxe; depunerea unei copii de pe o cerere anterioară; eliberarea unei
notificări privind or ice procedură privind aceste acțiuni.
Transmiterea drepturilor asupra brevetului de invenție
Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului și drepturile ce decurg din brevet pot fi
transmise în tot sau în parte.

5
Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licență, exclusivă sau n eexclusivă, sau prin
succesiune legală ori testamentară.
Transmiterea produce efecte față de terți numai începând cu data publicării în Buletinul Oficial
de Proprietate Industrială a mențiunii transmiterii înregistrate la oficiul național.
Durata protecției juridice a brevetului de invenție este de 2 0 de ani cu începere de la data de
depozit. Durata poate fi mai mică de 20 de ani în cazul revocării brevetului, anu lării acestuia sau
decăderii din drepturi a titularului brev etului înainte de împlinirea termenului.
Apărarea drepturilor ce decurg din realizarea unei invenții
Apărarea drepturilor prin mijloace de drept civil :
Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular de brevet sau cele referitoare la alte
drepturi născute din br evetul de invenție, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului din
contractele de cesiune și licență sunt de competența instanțelor judecătorești.
Un brevet de invenție acordat de oficiul român, precum și un brevet european cu efecte în
România pot fi anulate, la cerere, dacă se constată că:
a) obiectul brevetului nu este brevetabil;
b) obiectul brevetului nu dezvăl uie invenția suficient de clar și complet, astfel încât o persoană
de specialitate în domeniu să o poată realiza;
c) obiectul brevetului depășește conținutul cererii, așa cum a fost depusă;
d) protecția conferită de brevet a fost extinsă;
e) titularul de b revet nu era îndreptățit la acordarea brevetului.
Măsuri provizorii: interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie; conservarea probelor.
Cereri le în justiție în domeniul drepturilor de proprietate industrială sunt scutite de taxa judiciară
de timbru.
Hotărârile judecătorești definitive, date în soluționarea acestor litigii, sunt comunicate OSIM
de către persoana interesată în termen de 30 de zile .
OSIM (Oficiul de Stat pentru Inven ții și Mărci) are obligația să înscrie aceste hotărâri în
Registrul național al brevetelor de invenții și să le publice în BOPI (Buletinele Oficiale de
Proprietate Industrial ă); în lipsa publicării, hotărârile respective nu sunt opozabile terților.
Apărarea drepturilor prin mijloace de drept penal :
Legea nr. 6 4/1991 incriminează trei infracțiuni, și anume:
a) Însușirea calității de autor al invenției – fapta persoanei fizice care, în orice mod și fără drept,
își însușește calitatea de autor al invenției; pedeapsa este închisoarea sau amendă.

6
b) Infracțiunea de co ntrafacere – fapta de a fabrica, folosi sau pune în circulație fără drept
obiectul unui brevet de invenție sau orice altă încălcare a drepturilor conferite de lege, dacă aceste
încălcări au fost săvârșite după data publicării cererii de brevet de invenție; pedeapsa pentru această
infracțiune este închisoarea sau amenda.
c) Infracțiunea de divulgare – divulgarea de către personalul OS1M, precum și de către
persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invențiile, a datelor cuprinse în cererile de brevet,
până la publicarea lor; se pedepsește cu închisoare sau cu amendă. Aceasta nu poate fi săvârșită
din culpă. Totuși, dacă astfel de date ajung la cunoștință publică din culpă, fapta poate fi calificată
neglijență în serviciu împotriva intereselor private.

Bibliografie

Viorel Roș, Drep tul p roprietății intelectuale , Ed. Universității „Nicolae T itulescu ”, București ,
2017
Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenț ie
https://www.slideshare.net/exodumuser/86576063 dreptulproprietatiiintelectualecursidiunie2011 –
57381217
http://cercetare.ulbsibiu.ro/PI/PI_legislatie/brevetul_de_inventie.pdf
https://sjse ct.spiruharet.ro/images/secretariat/secsjse ct/biblioteca_virtuala_drept/sinteza_si_intreb
ari_orientative/an_universita r_2016_2017/an_2_2016_2017/sem_1/dreptul_proprietatii_intelectu
ale/sinteza_dr._prop.___intelectuale.pdf
https://www.academia.edu/8352062/Note_de_curs_DREPTUL_PROPRIET%C4%82%C5%A2I
I_INTELECTUALE