Organizatii Internationale Postcoloniale Cazul Commonwealth

Organizații internaționale postcoloniale-Cazul Commonwealth

Cuprins

Introducere

Capitolul I. O singură putere

Subcapitol 1

Capitolul II. Commonwealth

Subcapitol 1

Subcapitol 2

Subcapitol 3

Subcapitol 4

Subcapitol 5

Capitolul III, Studiu de caz

Subcapitol 1

Subcapitol 2

Subcapitol 3

Subcapitol 4

Subcapitol 5

Subcapitol 6

Concluzie

Bibliografie

Introducere

În urmă cu două secole, un imperiu se întindea peste un sfert din populația și suprafața Terrei, marina acestuia stăpânea toate oceanele, iar industria sa era cea mai mare din lume, locuitorii proveniți din zonele care au dat naștere celui mai mare Imperiu Colonial pe care l-a cunoscut Pământul, niște insule din extremitatea vestică a Eurasiei, explorau teritorii necartografiate până la acel moment, teritorii din Africa Subsahariană, din Australia, de asemenea acești locuitori ai unor insule din vestul Eurasiei au schimbat structura etnică a multor continente, precum America de Nord, Australia, bineînțeles este vorba despre Imperiul Britanic, dar acest Imperiu și-a cunoscut declinul, odată cu prima jumătate a secolului XX care a adus două Războaie Mondiale. Însă apusul autorității britanice nu a însemnat ruperea legăturilor cu fostele teritorii în trecut cucerite de britanici, o nouă organizație s-a format din Imperiu, Comunitatea Națiunilor sau Commonwealth of Nations, care reunește multe teritorii care au făcut parte din defunctul Imperiu Britanic, precum India, Australia, Canada, Africa de Sud. O neclaritate este mereu recurentă, atunci cand se face referire la Commonwwealthul Națiunilor, neclaritate legată de forța Commonwealthului și de relațiile dintre statele componente ale sale, tocmai această neclaritate m-a motivat într-a alege această temă, iar metoda de rezolvare a acesteia va fi o analiză a presei statelor membre ale Commonwealthului.

Scopul acestei lucrări de licență, este, acela de a analiza Comunitatea Națiunilor și relațiile dintre statele care o compun, pentru a putea fi îndeplinit acest scop, presa din cinci state reprezentative va fi analizată, presa din Australia, Canada, India, Africa de Sud, Marea Britanie, fiecare dintre aceste state deține o economie dezvoltată și este un actor important în cadrul Comunității Națiunilor. Lucrarea va prezenta în partea sa de început istoria Imperiului Britanic, istoria Imperiului Britanic va face mai ușor de înțeles acuzele aduse de anumite state, precum India către Comunitatea Națiunilor sau către Marea Britanie. În capitolul II al lucrării, Comunitatea Națiunilor va fi adusă în vizor, fiind descris modul în care aceasta funcționează, potențialul economic al Comunității Națiunilor, statutul cetățeniilor din statele care compun Comunitatea Națiuniilor și beneficiile acestora în alte state membre, de asemenea vor fi prezentate organizațiile non-guvernamentale care țin de Comunitatea Națiunilor, precum Jocurile Commonwealthului, care organizează din patru în patru ani competiții sportive la care participă statele Comunității și care trezesc un mare interes în toate statele membre.Capitolul III, va cuprinde o analiză a presei din cele cinci state anterior menționate, pentru a se observa impactul Comunității în aceste state și a se putea releva o percepție generală a presei cu privire la importanța Comunității Națiunilor, articole vor fi selectate din ziare diferite pentru o mai mare acuratețe a analizei, perioada analizată va fi cuprinsă între anii 2011 și 2013, ani în care au avut loc Conferințe ale Comunității Națiunilor, iar ambele au fost marcate de neînțelegeri care au avut loc între statele membre, din cauza situației din Sri Lanka, de asemenea semnarea Cartei Comunității Națiunilor a avut loc în 2012, Cartă care cuprinde 16 puncte, iar aceste puncte reprezintă valori fundamentale ale organizației. O tonalitate generală va face facilă o înțelegere a percepției Commonwealthului pentru cititorul lucrării. Capitolul IV, va detalia situația din Sri Lanka, Gambia și va oferi o perspectivă diferită asupra Imperiului Britanic, care a dus la formarea Comunității, această perspectivă este adusă în vizor de către Jeremy Paxman, într-o serie de documentare, dar și în articole de presă.

Capitolul I- O singură putere

O singură putere, deținea un sfert din suprafața Pământului și același procent din populația acestuia. Din Canada până în India toate Oceanele erau controlate de Marea Britanie. O națiune insulară din Vestul continentului Eurasiatic a reușit să construiască cel mai mare imperiu colonial din istoria omenirii1). Autoritatea britanică a schimbat structura etnică a multor continente- Australia, America de Nord. Odată cu Imperiul Britanic, s-a extins democrația parlamentară și creștinismul protestant. Marea Britanie a fost superputerea lumii pentru mai bine de două secole, exercitând mai multă forță externă decât Statele Unite astăzi. Marina Regală era prezentă pe toate Oceanele Planetei în secolele XVIII și XIX, aceasta a reprezentat un element crucial în ceea ce a privit expansiunea Imperiului, Marina Regală a cunoscut o adevărata expansiune din secolul XVI, de la construirea corăbii ,,Mary Rose’’2) care era o inovație tehnologică a secolului XVI, în secolele următoare Marina Regală a protejat comerțul britanic în toate Oceanele Planetei, a adus victorii răsunătoare Marii Britanii- Trafalgar, 1801,confirmând statutul hegemonic naval al Marii Britanii, a deschis drumul spre noi colonii-Australia, Noua Zeelandă, explorate de James Cook.

Însă Marea Britanie a intrat târziu în jocul colonial, Spania și Portugalia deținând mai multe colonii în secolul XVII decât Marea Britanie, în Lumea Nouă, Spania avea mai multă putere și influență, însă britanicii au acționat diferit față de spanioli, în anul 1655, Jamaica a fost cucerită de britanici, care l-au numit pe Henry Morgan guvernator în Jamaica, spre deosebire de Imperiul Spaniol care a secat coloniile sale Sud Americane de resurse-aur, argint, Imperiul Britanic și coloniștii acestuia au reinvestit pradă din colonii, de exemplu, Henry Morgan a reinvestit aurul spaniol capturat în perioada zilelor sale de pirat în trestie de zahăr, iar în Jamaica, Morgan Valley, zonă largă de plantații de trestie de zahăr există și în prezent3).

Compania Indiilor Orientale4) a fost întemeiată de britanici în 1602, pentru a aduce bunuri din India în Regatul Unit, pentru exportul de bunuri spre noi piețe de desfacere, în India europenii au pus la cale schimburi comerciale foarte profitabile cu cea mai mare economie a planetei de atuncia- India Mogula, prin Compania Indiilor Orientale, dar nu era compania britanică, cea care făcecea cel mai mare comerț cu Subcontinentul Indian, ci era Compania Olandeză a Indiilor de Est5). Olanda în secolul XVII era paradisul unui învestitor, avea o bursă de schimb, monedă stabilă, o bancă centrală, sistem de datorie publică. Datorită economiei dezvoltate, olandezii puteau trimite mai multe corăbii spre India, decât oricare altă națiune europeană. De asemenea, în secolul XVII, Olanda a devenit cea mai importantă națiune comercială a Europei, stabilind numeroase colonii pe tot cuprinsul Pământului, (în Africa de Sud, America de Nord, America de Sud, Indonezia) Olanda a fost datorită puterii sale comerciale angajată în războaie cu Anglia, pentru hegemonia maritimă și cu Franța. Corăbiile Companiei Indiilor de Est Olandeze erau protejate de către marina olandeză, așadar, britanicii nu puteau rivaliza cu Compania Indiilor de Est a olandezilor, ceea ce trebuiau să facă englezii a fost să importe sofisticatul sistem economic olandez, prin intermediul unei uniuni anglo-olandeze. Revoluția Glorioasă6) a oferit acest prilej, iar un grup de aristocrați englezi susținuți de investitori din Orașul Londrei, l-au invitat pe Wilhelm al-II-lea al Olandei să invadeze Anglia, aflată în război civil, regele James al II-lea nu a primit suport din partea populației, datorită catolicismului său și a strânselor legături cu Franța, de asemenea James al II-lea dorea instaurarea unei monarhii absolutiste în Anglia, odată cu preluarea conducerii de către Wilhelm de Orania7) și de Mary, Anglia a devenit prima monarhie constituțională, fiind elaborată și Declarația Drepturilor, prin care s-au stabilit prerogativele regelui.. Astfel odată cu această uniune sistemul financiar olandez va putea fii învățat de către englezi, de asemenea marii afaceriști olandezi și-au mutat sediul din Amsetrdam în Londra, după anul 1688.

O bursă de valori, inspirată după cea olandeză a fot fondată, urmată de Banca Angliei, acuma statul englez se va bucura de un sistem de datorie publică, asemeni celui olandez. Banca Angliei a fost fondată, deoarece în urma Bătăliei de la Beachy Head, statul englez era nevoit să construiască o marină militară puternică, iar statul nu reușea să se împrumute, așadar Banca Angliei a fost un element capital în elaborarea unei marine militare puternice care va transforma Anglia în superputerea secolelor care vor avea să vină, de asemenea, prin intermediul său, statul englez a reușit să se împrumute cu bani pentru a o construii. Cu toate aceste noi instituții economia engleză va exploda, statul va fii susținut și de conceptul de datorie publică. După Revoluția Glorioasă, companiile engleze le întreceau pe cele olandeze, de exemplu Compania Indiilor de Est britanică, deținea jumătate din comerțul cu bunuri precum sarea, mătase, bumbac, achiziționând avanposturi comerciale în afara Europei- Fort Saint-George în S-E Indiei, Madrasul de astăzi. Compania Indiilor de Est Britanică a ajuns un actor puternic în Imperiul Englez, având proprii diplomați, propria armată, punând bazele autorității britanice în subcontinentul Indian, după bătălia de la Plassey, din anul 1757 și ,,Company rule în India’’8) a

durat până la revoltă indiană din 1856.

Anexă1,Banca Angliei, Londra,,,The Guardian’’, 20129).

Începutul Erei Marilor Descoperiri și a colonialismului a fost dominată de Imperiul Spaniol, care s-a autodistrus economic, pe urmă de olandezi, cu vrăjitoria economică a acestora, însă și amenințarea olandeză a fost dată la o parte de englezi, prin uniunea anglo-olandeză, care a transformat Anglia în cea mai importantă putere comercială și economică a Europei. Mai rămânea o amenințare la adresa viitoarei supremații a, de acuma, a Imperiului Britanic, după uniunea anglo-scoțiană din 171710) și anume cel mai vechi adversar al Angliei-Franța, al cărei Imperiu era prezent în India, în America de Nord cu colonii care rivalizau cu cele britanice și care căutau să domine arii largi din aceste zone. Franța avea o proprie Companie a Indiilor de Est, însă compania franceză nu era o amenințare pentru cea britanică, Compania Indiilor de Est Frenceză era condusă de aristocrați, cărora nu le comerț, lucru bun pentru comercianții britanici, însă franceziilor le păsa de putere. Războiul pentru colonii între cele două mari puteri a secolului XVIII era inevitabil, va fi lumea franceză sau britanică, Războiul de 7 ani va oferi răspunsul.

Războiul de 7 ani11), a fost un adevărat Război Mondial al secolului XVIII, la acesta au luat parte majoritatea Măriilor Puteri- Regatul Marii Britanii, Prusia, Portugalia care se înfruntau cu Franța, Austria, Rusia(până în 1762), Suedia(până în 1762) și Imperiul Moghul(din 1757). Bătălii au avut loc în Europa, America de Nord și de Sud, Africa și Asia. William Pitt, primul ministru britanic avea să reprezinte națiunea britanică în acest război. Britanicii au ieșit victorioși în lupta pentru colonii cu francezii și aliații lor spanioli, britanicii au capturat Quebec-ul de la francezi, în 1759, i-au învind de asemenea pe francezi la Signall Hill, Newfoundland, Canada, în 1762, aceasta fiind ultima bătălie anglo-franceză din America de Nord, iar francezii s-au predat britancililor, astfel britanicii au ajuns aă controleze tot Estul Americii de Nord. În India, forțele britanice, conduse de Robert Clive12), au avut de înfruntat Imperiul Mogul și aliații francezi ai acestuia, care asemeni britanicma bătălie anglo-franceză din America de Nord, iar francezii s-au predat britancililor, astfel britanicii au ajuns aă controleze tot Estul Americii de Nord. În India, forțele britanice, conduse de Robert Clive12), au avut de înfruntat Imperiul Mogul și aliații francezi ai acestuia, care asemeni britanicilor aveau interese comerciale în zonă, dețineau avanposturi comerciale pe coastele Indiei, de exemplu Pondichery, interesele franceze fiind reprezentate de Compania Indiilor de Est Franceză, avându-l guvernator pe Joseph Francois Dupliex.. Britanicii au recapturat Calcutta, i-au învins decisiv pe moguli și pe francezi în 1757, la bătălia de la Plassey, deși trupele britanice erau depășite numeric considerabil. Marea Britanie, a reușit capturarea coloniilor spaniole, de exemplu Cuba și Filipinele, iar de la francezi au reușit să captureze Senegalul din Africa de Vest, de asemenea pe Continentul European, britanicii atacat porturi franceze, cum ar fi Chernbourg, au întocmit o alianța militară cu prusacii, iar Electoratul Hanovrei, aliat al Marii Britanii a fost cucerit de francezi, care mai târziu s-au retras. Sfârșitul Războiului de 7 ani a fost marcat de Tratatul de la Paris, din anul 1763, de Tratatul de la Hubertsburg, 1763, Tratatul de la Hamburg, tot în 1763, Tratatul de la Saint-Petersburg, 1763. Au fost efectuate retrocedări coloniale între Marea Britanie, Franța, Spania. Franța a pierdut posesiunile din America de Nord, în afară de măruntele insule St. Pierre și Miquelion, Spania a cedat Florida către Marea Britanie, primind surprinzător de la aceasta Cuba și Filipinele. La Tratatul de la Paris, din 1763, Regatul Marii Britanii a fost reprezentat de către John Russell, al IV-lea duce de Bedford. Războiul de 7 ani, a transformat astfel, Marea Britanie în principalul hegemon maritim al planetei, nici măcar Revoluția Americană13) dintre anii 1765-1783, în care rebelii americani au fost susținuți de către francezi și spanioli nu au făcut-o să-și piardă acest statut, de asemenea, a păstrat vaste întinderi de pământ în Nordul Americii, deoarece Canada a rămas posesiune a Marii Britanii, chiar și după aceste tensiuni din Nordul Americii.

Un alt mare eveniment care a oferit șansa Marii Britanii de a-și extinde supremația economică și colonială de alungul planetei a fost Revoluția Industrială14), 1760-1840, care a început în Anglia, și care a transformat Marea Britanie în prima putere industrială a lumii. Inovații precum motorul cu aburi, inventat de James Watt, în 1784, mașina de tors1765, în 1829, prima locomotivă cu aburi a intrat în funcțiune între Manchester și Liverpool, invenție a lui George Stephenson. Populația urbană începea să crească într-un mod considerabil, datorită fabriciilor aflate în orașe, de exemplu populația Manchester-ului. La data de 1 februarie a anului 1793, Franța Revoluționară15) a declarat război Marii Britanii. Edmund Burke, membru al Parlamentului, care în trecut a salutat răscoala coloniștiilor americani, atacă de această dată Revoluția franceză, care în opinia sa vrea să șteargă orice urmă a trecutului, revoluționarii frânezi văzând istoria drept o piedică în calea progresului, dar în opinia lui Burke, reforma trebuia să păstreze nu să distrugă esența națiunii. În anul 1803, singurul adversar important al Franței rămăsese Marea Britanie, odată cu dizolvarea Sfântului Imperiu Roman16). În anul 1804 Napoleon Bonaparte s-a încoronat drept Împărat al Franței, la Notre Damme. Acesta a oferit rudelor și susținătorilor săi funcții importante în tăriile ocupate, a introdus Codul Civil, a oprit prin forță mișcările de revoluție din teritoriile ocupate de Franța.

Prima mare înfrângere a lui Napoleon, a avut loc în 1805, , la Trafalgar17), flota franceză din Mediterana a fost întărită, datorită alianței cu Spania, dar nu a fost suficient de puternică pentru a-i învinge pe britanici. Sub comanda admiralului Horatio Nelson18), Marea Britanie și-a asigurat supremația navală. Independența Marii Britanii, la fel și statutul acesteia de mare putere comercială și hegemon maritim avea să fie contestată. Anul 1798, aduce o revoltă a naționalișlor irlandezi inspirați de revoluționarii americani și cei francezi, revolta pe care Prima Republică Franceză a susținut-o, revolta irlandeză a fost înfrântă de britanici, iar în anul 1805 Irlanda a fost incorporată în Regatul Marii Britanii, din 1805 Regatul Marii Britanii și al Irlandei. În India, odată cu anul 1794, Marea Britanie a purtat un război cu Regatul Mysore, susținut de francezi, Lordul Cornwallis19), a condus trupele britanice și ale Companiei Indiilor de Est, aducând victoria britaniciilor. Pe continentul european, Marea Britanie, a luat parte la Războaiele Peninsulare împotriva Franței și a Imperiului Spaniol, condus de Josep Bonaparte, Marea Britanie a susținut guerillele spaniole, Arthur Wellsley, care mai târziu a adus victoria decisivă Franței napoloniene a comandat trupele britanice în Peninsulă Iberică. La sfârșitul acestui război, în 1812, an în care Napoleon Bonaparte a fost trimis în Elba, forțele britanice s-au îmbarcat la Bordeaux cu destinația Statele Unite ale Americii, pentru a purta un război cu acestea- Războiul din 181220). În anul 1806, Napoleon a întemeiat Sistemul Continental, care avea ca și scop principal oprirea comerțului britanic în Europa, britanicii, prin intermediul Marinei Regale au instaurat o blocadă maritimă de alungul coastelor Franței. Marea Britanie, astfel s-a folosit de resursele sale economice pentru a-și sporii marină. Odată cu sfârșitul Războaielor Napoloniene, începe Pax Britanică21), perioadă marcată de progres economic și colonial pentru Marea Britanie, care a rămas hegemon comercial și maritim în urma Războaielor Napoloniene. În timpul Reginei Victoria, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, era cea mai puternică națiune a lumii, cu un vast imperiu colonial, care se întindea din Jamaica până în subcontinentul Indian, nu numai atât, datorită Revoluției Industriale, Marea Britanie era cea mai mare putere industrială, construiind linii ferate în cele mai îndepărtate locuri, precum India sau Rusia, industria a ajutat Marea Britanie într-a construii un imperiu de patru ori mai mare decât cel al Romei antice. Nu degeaba la data de 21 mai a anului 1851, Regina Victoria a spus ,, Aceasta este cea mai are zi din istoria noastră22)’’. Când în Hyde Park, a fost construit un palat de cristal și fier forjat în care erau expuse cele mai importante realizări industriale ale vremii. Expoziția a fost un sucess mondial, fiind vizitată de 6 milioane de oameni. Efectele Revoluției Industriale erau vizibile în Marea Britanie, dar și în Imperiul acesteia, producția de cărbune a crescut de la 50,000 tone în 1851 la 5 milioane de tone în 190023). Cărbunele a fost cel care a alimentat Revoluția Industrială. Căi ferate legau marile centre industriale ale insulei, cum ar fi Great Western, mari antreprenori au apărut odată cu nouă industrie, producători de armament, care vindeau armament în toată lumea, cum era cazul lui Armstrong, cu fabriciile sale din Newcastle, Vickers. Marea Britanie, după anul 1853 care a marcat sfârșitul Războiului Crimeii și a reformat armata, iar gradele militare nu mai puteau fii acuma cumpărate. Războiul Crimeii a adus această nevoie de reforă a armatei britanice, deoarece în timpul războiului, oficialii britanici au dat de multe ori ordine de atac bizare trupelor comandate de aceștia, observându-se de aicia lipsa de pregătire într-ale tacticiilor militare, în ciuda generaliilor slab pregătiți britanicii au ieșit victorioși, oprind extinderea țaristă înspre Marea Mediterană. Cu adevărat, soarele nu apunea peste Imperiul Britanic în secolul XIX, în India, piatra de temelie a Imperiului, se găseau 250,000,000 milioane de subiecți coloniali24), de acolo britanicii puteau controla o întreagă emisferă. Din Portsmouth, cea mai mare bază

navală a lumii, Marina Regală putea în secolul XIX să domine și mai ușor apele lumii, datorită noiilor motoare cu aburi și a telegrafului care a scurtat durata de comunicare cu coloniile îndepărtate ale Marii Britanii, așadar lumea s-a micșorat datorită telegrafului, tehnologia a redus distanțele și durata de propagare a informației, nu e de mirare, deoarece din India britanicii puteau extrage trupe după bunul plac. Raj-ul britanic în India a fost amenințat în 1857, de Revolta Indiană25), soldați indieni care serveau Marea Britanie, sau mai exact Onorabila Companie a Indiilor de Est s-au răsculat împotriva dominației europeniilor, cele mai mari proteste au avut loc în orașele Lucknow și Delhi, indienii au comis crime împotriva europeniilor, iar relatări înfricoșătoare despre cruzimea indieniilor au ajuns pe Continentul European opinia publică din Marea Britanie susținea reprimarea revoltei, așadar era timpul ca leul britanic să atace tigrul bengalez. Așa a și fost, trupele britanice i-au ucis pe protestatarii indieni, iar liderii revoltei au fost legați de tunuri, care au tras, ultimul șah mogul a fost detronat, iar controlul Indiei a trecut de la Compania Indiilor de Est la Guvernul Britanic, în 1858, situația din India s-a stabilizat, lucru bun pentru britanci, dat fiind faptul că, din India începeau să câștige control în Imperiul Chinez în care plasau cantități mari de opiu, mai ales odată cu achiziția Hong Kong-ului în 1841, odată cu sfârșitul Războaielor Opiului, în care au învins Imperiul Chinez, câștigând avanpostul comercial din Hong Kong aproape de Canton.

Anexă 226) , Encyclopedia Britannica, 2013.Această hartă arata expansiunea Imperiului Britanic în Subcontinentul Indian.

Marea Britanie a jucat foarte bine în secolul XIX jocul colonialismului, în Africa, iar în expansiunea britanică, în Continentul African niște nume sunt bine de reținut, deoarece acestea au fost purtate de exponenți ai puterii coloniale britanice și a pătrunderii coloniștiilor britanici în zone necunoscute din Africa, numele lui Cecil Rhodes și David Livingstone sunt importante. David Livingstone27) este una dintre figurile reprezentative ale extinderii britanice în Africa, acesta fiind un oponent al sclaviei, un promotor al unui imperiu comercial, a efectuat numeroase expediții, pe Fluviul Zâmbezi, Nil, motto-ul lui Livingstone era: ,,Creștinătate’’, ,,Comerț’’ și ,,Civilizație’’28), expedițiile lui Livingstone au adus cunoștiințe geografice legate de Sudul Continentului African, Lacul Malawi a fost cartografiat de acesta, Lacul Tanganyika, Lacul Ngami de asemenea. Marea Britanie a dobândit cât mai multă putere în Africa, triburile africane nu puteau face fața tehnologiei britanice, iar mitralierele Maxim au ușurat expansiunea britanică.

Anexă 3., getty images. Statuie reprezentându-l pe Cecil Rhodes30), în Cape Town, Africa de Sud.

Imperiul Britanic a reușit să devină atâta de influentă în Africa, încât Cecil Rhodes, un alt nume important pentru Imperiul Britanic și poziția acestuia de putere din africa, dorea legarea coloniilor britanice din sudul continentului cu Egiptul,(ocupat de britanici în 1882), printr-o uriașă linie ferată Cape to Cairo, Cecil Rhodes, cu compania să South Africa Company, a reprezentat un colos al extinderii Imperiului Britanic în Africa, în anul 1888, acesta reușește să învingă Regatul Matabiri31), noul teritoriu cucerit de britanici va fi numit după acesta- Rhodesia, Zimbawe de astăzi. În opinia lui Rhodes, tot continentul african va fii sub autoritate britanică, iar compania să Compania Africii de Sud, avea să joace rolul pe care l-a jucat Compania Indiilor de Est în India, însă problema era ca guvernul britanic își croia în același timp propriul drum în continentul african, spre deosebire de calea ferată transcontinentală dorită de Rhodes, care avea să traverseze Continentul African de la Sud la Nord, dar în timp ce Cecil Rhodes visa la croirea prorpiului său drum din sudul Africii, Guvernul Britanic își croia drum dinspre Nord. Britanicii construiau oferată spre Khartoum, ce scop avea această cale ferată a britaniciilor prin mijlocul deșertului?, un scop strategic care să le ușureze drumul spre derviși și a le oferi acestora o lecție cu privire la ce se întâmplă atunci când autoritatea britanică este contestată. Invazia britanică a Sudanului, din 188832), a fost condusă de Herbert Kitchener33), figură marcantă a imperialismului britanic, trupele britanice s-au aliniat cu spatele la Nil, iar de alungul câmpiei erau dervișii, care înaintau spre britanici, nicio șansă pentru derviși, deoarece mitralierele Maxim i-au secerat, nu degeaba Hiriam Maxim34) a fost numit în anul 1901 cavaler, pentru servicii aduse Imperiului. În anul 1877, regina Victoria a fost încoronată din nou, de această dată drept Împărăteasă a Indiei.

Anexă 4, mappery.com.35) Această anexă prezintă o hartă, care arata expansiunea Imperiului britanic în timpul reginei Victoria, zonele marcate cu roșu pe hartă sau subliniate sunt posesiuni britanice.

Germanii au fost primii care au folosit termenul de ,,der Welt Krieg’’, pentru Primul Război Mondial36). În care s-au angajat toate Măriile Puteri ale Europei, pe de o partre Puterile Centrale, reprezntate de Reich-ul German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, îmotreiva Antantei- Imperiul Francez, Britanic și Țarist, iar din 1917 Statele Unite ale Americii. Opinia kaiser-ului Wilhelm era simplă, dacă germanii vor sângera până la moarte, Marea Britanie va pierde India, cum aveau de gând germanii să provoace acest lucru, răspunsul este unul simplu, cu ajutorul aliațiilor săi care erau de mult timp dependenți de sprijinul german militar-otomanii. Imperiul German, dorea să provoace tensiuni în lumea musulmană cu ajutorul otomanilor, care aveau misunea de a porni un jihad, ce însemna acest lucru pentru Marea Britanie și aliații lor francezi, bineînțeles probleme, deoarece Marea Britanie și Franța dominau un sfert din populația musulmană, Bijuteria Coroanei Britanice, India, Raj-ul Britanic avea jumătate din populație musulmană. Soluția combaterii planului geman al unui jihad a fost pusă la cale de T.E. Lawerance37), care a mizat pe naționalismul arab, provocând astfel tensiuni în Imperiul Otoman, practic răsturnând planul germaniilor. În 1917 trupele britanice au intrat în Ierusalim, condus până atunci de otomani. Alături de francezi, britanicii au luptat pe Frontul de Vest împotriva Reich-ului German, purtând numeroase bătălii, precum: Bătălia de Somme, Bătălia de la Cambrai. 1919, Tratatul de la Versailles38), părea a fii la fel ca și celelalte tratate, Paris 1763, etc învingătorii primind prada răzbiului, așa a și fost. Marea Britanie și Franța au primit numeroase noi colonii, la fel și aliații acestora, de exemplu Marea Britanie câștigă Tanzania de la germani, Nordul Papuei Noii Guninee, Franța și Marea Britanie își împart Camerunul, Marea Britanie obține un mandat în Ierusalim, Irak, iar Franța obține Siria și Liban, toate aceste mandate erau colonii, dar purtau denumirea de mandat40). Lucrurile după Primul Război Mondial au luat însă o întorsătură bizară pentru stat, deoarece a pierdut cea mai veche colonie a sa în anul 1923 și anume Irlanda, pe urmă în India, bijuteria coroanei britanice au început revolte de nesupunere față de autoritatea britanică. Odată cu finele Celui de Al Doilea Război Mondial, dezmembrarea Imperiului a survenit rapid, un sfert din suprafața și populația Pământului au fost pierdute de britanici, aceștia au recurs la partiții pentru a îndeplinii dorințele minorităților din colonii, d exmplu Rajul britanic din India, a fost împărțit pe criterii religioas, hindușii au primit India de astăzi, musulmanii Pakistan-ul și bangladesh-ul zillor noastre. Alt partiții au avut loc în Palstina britanică39). Un imperiu car a fost construit în dcursul a trei scole, a fost pirdut în trei decenii, în prezent Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord exercită un control internațional peste câtva insule mărunte, Teritoriile Britanice de peste Mări, o moștenire a Imperiului. Imperiul Britanic a reușit să exporte conceptul de piață libră în afara Europei, limba engleză, probabil cl mai mare export al Imperiului Britanic, abolirea sclaviei., democrație parlamentară.

Ceea ce a ajutat Imperiul Britanic și națiuniile europene într-a exercita atâta forță internațională, asupra unor civilizații mai vechi decât cele europene, iar care la începutul Măriilor Descoperiri Geografice dețineau un produs intern brut mult mai mare decât cel al europeniilor, a fost conform lui Niall Fergusson o serie de șase aplicații cu ajutorul cărora Vestul a reușit să se impună în fața Restului. Cele 6 ,,killer applications’’41) ale lumii occidentale sunt următoarele:

1)Știința

2) Dreptul la proprietate

3)Medicină

4)Societata de consum

5)Etcia muncii

Ca definiții la fiecare dintre cele 6 aplicații ale lumii occidentale, Niall Ferguson oferă următoarele42):

Competiția- este reprezentată de o descentralizare a vieții politice și economice, care a creat terenul de lansare atât pentru statele-națiuni, cât și pentru capitalism.

Știința- este un mod d a studia, de a înțelege și, în cele din urmă, de a schimba lumea naturală, care a acordat Vestului(printre altele), un mare avantaj militar asupra Restului.

Drepturl la proprietate- domnia legii ca mijloc de a proteja proprietarii privați și de a rezolva pașnic disputele dintre ei, care a format baza celei mai stabile forme de guvernare reprezentativă.

Medicina- ramura științei care a permis o mare îmbunătățire a sănătății și speranței de viață, mai întâi în țările vestice, dar și în coloniile acestora.

Societatea de consum- un mod de existență materială în care producerea și cumpărarea de îmbrăcăminte și alte bunuri de consum joacă un rol economic central și fără de care revoluția industrială nu s-ar fi menținut.

Etcia muncii43)- reprezintă un cadru moral și un mod de a acționa derivat din creștinismul protestant,

prin care este adusă laolaltă societatea dinamică și potențial instabilă creată de aplicațiile 1,2,3,4,5.

Însă Imperiul peste care soarele nu apunea niciodată și-a găsit sfârșitul după cel de Al Doilea Război Mondial, iar în contemporan o nouă organizație a apărut din ceea ce a fost odată Imperiul Britanic și anume Commonwealth of Nations, Comunitatea Națiunilor, multe state care au fost în trecut posesiuni britanice sunt în prezent membre ale Commonwealthului, așadar a avut loc o trecere ,,De la imperiu la Commonwealth’’, precum sugerează și numele cărții lui Nicolae Minei din anul 1967. Commonwealthul nu are aceași autoritate internațională pe care a deținut-o Imperiul britanic, însă suprafața, populația și produsul intern brut sunt foarte mari, iar Commonwealthul are un mare potențial de a deveni un puternic actorinternațional, capitolul următor va avea ca scop descrierea Commonwealthului pentru o mai bună înțelegere a organizației care are mulți membri care au făcut parte din Imperiului Britanic. Capitolul următor va cuprinde informații legate de modul în care funcționează Commonwealthul, economia acestuia, resursele pe care le deține, populația Commonwealthului și diferitele beneficii ale acesteia.

Capitolul II-Commonwealth.

Commonwealth of Nations, este o organizație internațională interguvernamentală, compusă din 53 de state, organizația Commonwealthului, datează de la jumătatea secolului XX, care a marcat decolonizarea Imperiului Britanic, de asemenea majoritatea membriilor Commonwealthului sunt teritorii ale fostului Imperiu Britanic44). Commonwealthul Națiunilor, operază prin intermediul consensului interguvernamental, al statelor membre, state organizate în Secretariatul Commonwealthului, prin organizații nonguvernamentale, care sunt organizate în Fundația Commonwealthului. O figură marcantă a Commonwealthului este Regina Elisabeta a II-a, care este președintele Commonwealthului, iar în același timp este monarhul a 16 națiuni din organizație. Aceste națiuni sunt cunoscute drept Commonwealth Realms45). Celelalte națiuni din Commonwealth au alte persoane ca șef de stat, 33 sunt republici, iar 5 sunt monarhii, care au un monarh propriu.Națiuniile care compun Commonwealthul sunt unite prin cultură comună, prin istorie, limbă, alte concepte precum rule of law, drepturile omului. Suprafața geografică pe care o ocupă Commonwealthul este impresionantă, acesta având 29,958,050km2, suprafață care reprezintă aproape un sfert din suprafața totală de uscat a Pământului, o populație de 2.328 miliarde, apropae o treime din populația totală a Terrei. În anul 2014, Commonwealthul are un produs intern brut de 10,450 trilioane de dolari americani.46)

Originiile Commonwealthului se găsesc în Imperiul Britanic, expus în prealabil, de asemenea teritoriile Imperiului Britanic cu statut de dominion au început să marcheze viitorul acestor teritorii. Declarația Balfour, din anul 1926, odată cu Conferința Imperială47) a aceluiași an a subliniat statutul dominioanelor britanice-Canada, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, care nu erau subordonate față de Marea Britanie, aveau politică externă proprie, însă erau unite cu Marea Britanie prin monarh desigur în acei ani influența Marii Britanii în dominioanele sale era mare, acestea susținând deciziile Marii Britanii întodeaun, de exemplu au declarat odată cu Marea Britanie război Axei, au trimis alimente spre Marea Britanie în război. Odată cu sfârșitul Celui De Al Doilea Război Mondial, aceste dominioane au început a fii numite drept Vechiul Commonwealth, deoarece procesul decolonizării a adus mulți membrii în Commonwealth, conceptul de Noul Commonwealth a apărut în anii 60, ani în care Commonwealthul avea mulți membrii noi, în special națiuni de culoare. Vântul Schimbării48) de după Război a lăsat în urma acestuia republici care în trecut au fost colonii britanice-India, iar acestea doreau a fii membrii ai Commonwealthului, care a suferit o criză constituțională, deoarece conceptul pe care era bazat stata faptul că, un element al uniunii era monarhul comun, dar noiile teritorii care doreau să adere au renunțat la monarhie așadar statutul Commonwealthului a fost schimbat, lucru care a deschis ușiile pentru aderarea mai multor state, state care nici măcar nu au fost teritorii britanice în trecut, de exemplu Mozambique, fostă colonie portugheză.

Odată cu îmbunătățirea relațiilor franco-germane, care alături de Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia, plănuiau o uniune, care avea să devină Uniunea Europeană, Mara Britanie era îngrijorată, deoarece putea fii izolată de Continentul European, schimburile sale comerciale erau de patru ori mai mari cu statele din Commonwealth, decât cu statele europene. Prim ministrul britanic Anthony Eden a elaborat un plan care avea ca scop prevenirea unei eventoale izolări economice a insulei, planul a fost cunoscut drept Planul G49), acesta prevedea o zonă de liber schimb cu Europa, dar și invitații de aderare la Commonwealthul Națiuniilor, pentru Scandinavia și alte țări europene. În anul 1956, odată cu Criza Suezului, prim miniștrii Marii Britanii- Anthony Eden și cel al Franței- Guy Mollet, au discutat alăturarea Franței la Commonwealth, însă acest plan nu s-a realizat. Structura: Conform Declarației de la Londra50), Regina Elisabeta a II-a, este capul organizației, un titlu care este prin lege unul dintre titlurile regale ale Reginei Elisabeta aII-a, titlul este activ în toate cele 16 realmuri ale Commonwealthului. De menționat este faptul că, odată cu moartea monarhului titlul acesta nu se transferă succesorului său, titlul fiind unul simbolic, reprezentând o asociație de state independente, multe state membre nu sunt monarhii constituționale, iar Elisabeta a II-a nu este șeful lor de stat.

Cel mai important forum decizional din cadrul Commonwealthului, este Conferința șefilor de stat și de Guvern ai Commonwealthului51), care are loc odată la doi ani. La Conferință participă șefii de stat și de Guvern, după cum sugerează și numele Conferinței. Mai există întâlniri ai miniștriilor, de exemplu întâlniri ai miniștrilor de finanțe, de sănătate. Șeful de stat care prezidează întâlnirea este numit ,,Chairperson-in-Office’’, acesta deținând această poziție până la următoarea Conferință. Principala agenție interguvernamentală a Commonwealthului este Secretariatul Commonwealthului, care a fost fondat în 196552), facilitând cooperarea și consultarea guvernelor care compun organizația. Commonwealthul Națiuniilor este reprezentat în Aduarea Generală a Organizația Națiuniilor Unite, de către Secretariat, care are rolul de observator. Secretariatul General, organizează summiturile, întâlnirile de miniștrii, discuțiile tehnice, politica de dezvoltare economică și socială din Commonwealth este pusă sub atenția Secretariatului, iar de asemenea Secretariatul apără valorile fundamentale ale Commonwealthului. Secretariatul este condus de Secretarul general al Commonwealthului, ales de către șefii de stat din Commonwealth, acesta are dreptul la două mandate, fiecare mandate având o perioadă de 4 ani. Actualul Secretar General este Kamalesh Sharma, originar din India, ales în anul 2008

Statutul Cetățeniei în cadrul Commonwealthului.53)

Un cetățean al Commonwealthului, poate fii numit astfel în unele state membre ale organizației, deși acest termen nu există în anumite state membre ale Commonwealthului, cum ar fi Australia, Canada.Conform legii de naționalitate britanică, un cetățean al Commonwealthului este, fie un cetățean britanic, un cetățean al teritoriilor britanice de peste mări, Subiect Britanic, Un național britanic din afara Marii Britanii-din Teritoriile de peste Mări ,oversas, sau un național al unui stat care se află în cadrul unui trecut în Programul 3 al Actului de cetățenie britanic din anul 1981. În Regatul Unit, dar și în alte state membre Commonwealth, cetățenii Commonwealthului nu sunt considerați de lege ca fiind străini, spre deosebire de persoanele protejate de statul Britanic, care nu se bucură de aceleași drepturi prcum cetățenii Commonwealthului sau de cetățenii irlandezi. Car au drpturi prcum ocuparea uni funcții publice, dreptul de a candida pentru Camera Comunelor. Privilgii ale Cetățeniilor Commonwalthului în alte stat decât Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. În Trinidad Tobago, cetățenii Commonwealth cu vârsta mai mare de 18 ani sau care au viețuit în Trinidad Tobago pentru cel puțin un an primesc drept de vot. În Jamaica cetățenii Commonwealth care sunt rezidenți ordinari ai Jamaicăi au drept de a vota. În statul Belize, cetățenii Commonwealth, care fie au domiciliul în Belize de 12 luni, sau au trăit în Belize 12 luni au dreptul de vot.

Beneficiile de Imigrare54)

Anumite state membre Commonwealth, oferă acces pentru perioade scurte de timp, fără viză, acest privilegiu este acordat statelor dezvoltate din Commonwealth. Alte drepturi includ dreptul la muncă, drept în care este prevăzut faptul că, se pot ocupa orice fel de locuri de muncă, inclusiv cele din serviciul civil. Excpție făcând anumite poziții care nu pot fii ocupate, cum este cazul ceuli de Preșdinte, Prim Ministru, Guvernator-General. Alt drept este cel de a servi în cadrul Armatei Britanice. Statutul de Membru55): Toate statle membre Commonwealth, au cunoscut cândva autoritatea britanică, în afară de Mozambic, devenit membru în 1995 și Rwanda, care a devenit membră în anul 2009. În cadrul summit-ului din Edinbourgh, anul 1997, oficialii statlor componente ale Commonwealth, au trasat critriile necesare aderării. Acste criterii prevăd valori comune pe care statul aplicant trebuie să le aibe cu cele din Commonwealth, principiile și prioritățiile trebuie să fie de asemenea comune, principiile și prioritățile fiind aliniate în Declarația Commonwealthului din Harare, anul 1991. Un stat aplicant trebuie să fi avut asocieri constituționale cu un stat membru Commonwealth și să accepte normele și convențiile Commonwealthului.

Aplicația Republicii Rwanda de a deveni parte din Commonwealth, a fost analizată de liderii statelor care compun Commonwealthul în luna noiembrie, a anului 2009, la o conferință desfășurată în Port of Spain, Trinidad-Tobago, la sfârșitul conferinței Rwanda a devenit la acea vreme al 54-lea stat membru al Commonwealthului. Statutul de membru pentru Statele Asociate și Teritoriile de Peste Mări: Teritoriile dependente de statele membre Commonwealth, sunt libere spre a participa la numeroase activități ale Commonwealthului, de asemenea se bucură de asistența tehnică. Unele Teritorii contribuie la fondurile Commonwealthului și participă la programele sale, reprezentanții acestor Teritorii participă, uneori la întâlniri ministeriale ca parte a delegațieiilor guvernelor de care sunt legați. Cetățenii Teritoriilor de Peste Mări și a Statelor Asociate sunt priviți ca membrii ai familiei Commonwealthului. Populația lor totală este de 240,000 oameni, cea mai mare populație este aflată în Bermuda 64,500 urmată de Insulele Cayman 42,000, ambele fiind Teritorii Britanice de Peste Mări56).

Statele Asociate și Teritoriile de Peste Mări ale Marii Britanii, Australiei și Noii Zeelande sunt reprezentate de57):

Teritoriile britanice de peste mări58): Bermuda, Anguilla, Teritoriul Antarctic Britanic, Insulele Virgine Britanice, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, Insulele Falkland, Gibraltar, Insulele Cayman, Monsterat, Insulele Piticarin, Sfânta Elena, Bazele militare suverane Akrotiri și Dhekelia, Insulele Sandwich de Sud, Georgia de Sud, Insulele Turks și Caicos.

Teritoriile Externe Australiene: Insulele Ashmore și Cartier, Insula Norfolk, Insulele Heard și McDonald, Insulele Cocos, Insulele din Marea Coralilor, Insulele Crăciunului.

Teritoriile externe ale Noii Zeelande59): sunt reprezentate de Dependența Ross și de Tokelau.

State care se află în asociație liberă cu Noua Zeelandă: Insulele Cook și Niue.

Retrageri și Suspensii din Commonwealth60)

Mai multe state au părăsit Commonwealthul, apoi s-au întors, așa cum este cazul Africii de Sud, care s-a retras în anul 1961, în urma alegerilor democratice din 1994 a fost primită înapoi în Commonwealth. Pakistanul a părăsit Commonwealthul în 1972, deoarce multe state membre ale Commonwealthului au recunoscut Bangladesh-ul, Pakistanul a revenit după alegerile democratice din 1989, deși după răsturnarea Guvernului din anul 1999, Pakistanul a fost suspendat din consiliile Commonwealthului, suspendare ridicată în 2004, reimpusă în 2007, Pakistanului cerându-i-se reimpunerea democrației și a statului de drept.Pakistanul a fost liber să revină în consiliile Commonwealthului în 2008. Fiji, a fost suspendată inițial din Commonwealth în anul 2006, datorită dictaturii militare care a preluat puterea într-un mod nedemocratic,Grupul de acțiune ministerial al Commonwealthului și-a exprimat odată cu suspendarea Fiji-ului, solidaritatea cu cetățenii acestui stat, datorită regimului nedemocratic rămas la putere Fiji a fost suspendată complet în 2009, în septembrie 2014 Fiji a fost reintegrată în Commonwealth. În martie 2002, Zimbawe, membru Commonwealth încă din anii 1980, a fost suspendat din consilii, iar în anul 2003 s-a retras complet din Commonwealth. Nigeria a fost ,de asemenea suspendată la 11 noiembrie 1995, suspendarea fiind ridicată la 29 mai 1999. În anul 2013, Guvernul Gambiei a anunțat la Televiziunea publică retragerea Gambiei din Commonwealth. Fiind cel mai recent fost membru al organizației. Suspendarea din cadrul Commonwealthului este cea mai drastică formă de pedeapsă, deși odată cu suspendarea unui stat, acesta încă mai poate participa la activități care țin de Familia Commonwealthului așadar suspendarea din Commonwealth nu afectează relațiile acelui stat cu Familia Commonwealth.

Economia Commonwealthului și dezvoltarea economică.61)

Suportul dezvoltării economice și sociale, reprezintă o prioritate a Secretariatului, de asemenea promovarea unor standarde ridicate în ceea ce privește nivelul pentru cetățenii din Commonwealth este un obiectiv principal al Secretariatului. Nevoile economice ale statelor mai mici din Commonwealth sunt tratate tot de către Secretariat, acesta ajuta statele mai mici făcând cunoscute nevoiile acestora în plan internațional, deoarece aceste state sunt cel mai ușor de afectat în cazul unor schimbări. Un Forum al Statelor Mici a fost creat de Secretariat, acesta are întâlniri anuale cu Banca Mondială, monitorizându-se responsabilitățiile internaționale față de aceste state, existând un mecanism de ,,lesson-sharig’’ și de suport, de asemenea Secretariatul, pentru a face cunoscute nevoiile statelor mici pe plan internațional a creat un sistem de baze de date online. Interesul Commonwealthului față de statele mici dovedește recunoașterea potențialului oricărui stat, indiferent de suprafața geografică a acestuia. Pentru o mai bună funcționare a organizației și a economiei acesteia, este susținut un sistem de comerț deschis și echitabil, statele Commonwealth sunt mai integrate în economia globală prin comerț decât alte state, așadar susținerea unui sistem de comerț eficient este o caracteristică a tuturor statelor membre, este adevărat faptul că statele mai mici sunt dependennte economic de alte state, dar așa cum am menționat anterior Secretariatul este conștient de situația acestor state, luând măsuri care să ducă la o situație economică stabilă pentru aceste state. Este în luată în vizor dezvoltarea economică în Commonwealth în mai multe domenii de activitate, cum ar fii agricultura, extragerea resurselor naturale, competitivitate în ceea ce privește exporturile.

Resursele naturale reprezintă o un mare potențial economic pentru Commonwealth, ținând conte de faptul că multe state sunt pline de zăcăminte naturale, precum: minerale, petrol, gaz. Mai mult de 15 state găzduiesc rezerve impresionante de petrol și minerale și sunt mari producători internaționali de metale prețioase precum platina și aur, așa cum este cazul Australiei, statele membre Commonwealth contribuie cu 10% din producția internaționala de petrol nerafinat și în cazul producției de gaz contribuie cu 17%. Pentru a ajutora potențialul economic al acestor state, Secretariatul ia măsuri care să ducă la stabilirea unor regimuri care să vegheze asupra extracției resurselor, într-un mod legal și să ajute populația să beneficieze de pe urma extracției acestora, deși situația din Nigeria, care găzduiește multe resurse naturale, de exemplu petrol este una dezamăgitoare, deoarece populația nu beneficiază de avantajele economice pe care le-ar putea produce extragerea acestora, datorită corupției care se găsește până la cele mai înalte niveluri ale statului. Exploatarea resurselor maritime reprezintă o altă mare oportunitate economică pentru Commonwealth, doar șapte din 53 de state membre nu au ieșire la mare, până în luna mai a anului 2009, Secretariatul a susținut 14 state în ceea ce privește cererile acestora pentru extinderea zonelor de pescuit, cereri efectuate către Comisia Națiunilor Unite. Începerea

exploatării resurselor mariteme de către statele cu acces la mare va reprezenta un beneficiu economic care va servi chiar și generațiilor următoare ale statelor membre Commonwealth. Toate aceste oportunități economice pot transforma Commonwealthul într-un important actor internațional, iar Secretariatul încearcă să maximizeze oportunitățiile economice prin ajutarea statelor membre într-a se face auzite pe plan internațional, ajutarea statelor membre în ceea ce privește negocierile la care acestea participă, Secretariatul asigură schimbul de cunoștiințe și experiențe în chestiuni legate de economie între statele membre, ajutorarea la stabilirea unor instituții eficiente care să asigure sustenabilitatea schimbărilor care au loc în domenii legate de economie.

Jocurile Commonwealth62):_

:Jocurile Commonwealth, reprezintă un eveniment care aduce împreună statele membre pentru a participa la întreceri sportive, istoria acestui eveniment începe în anul 1930, în Hamilton, Canada, când 11 state au trimis 400 de atleți, de atuci evenimentul s-a repetat odată la fiecare 4 ani cu excepția aniilor 1942 și 1946, între anii 1930-1950, evenimentul sportiv a fost cunoscut drept ,,Jocurile Imperiului Britanic’’, iar din 1954 până în 1966 au fost cunoscute drept ,, Jocurile Imperiului Britanic și ale Commonwealthului’’, între 1970 și 1974 au fost numite ,, Jocurile Commonwealthului Britanic’’. În anul 1978, au fost numite ,,Jocurile Commonwealthului’’, în anul 2014, Glasgow(Scoția), a găzduit Jocurile Commonwealth. Familia Commonwealth63):Din ,,Familia Commonwealth’’ fac parte organizații de caritate, asociații și organizații, de menționat este faptul că, acestea sunt asociate cu Commonwealthul, dar nu fac neapărat parte din el, aceste orrganizații promovează pincipii și politici ale Commonwealthului.Comisia mormintelor de război a Commonwealthului64)

Această comisie este compusă din șase state membre, iar principala îndatorire a acestei comisii este aceea de a întreține mormintele de război, de a marca numărul acestora și de a menține comemorările victimelor care și au dat viața în diferite războaie la care au luat parte state membre Commonwealth. Sediul central al acești comisii este situat în Regatul Unit, mai exact în Maidenhead, din comitatul Berkshire. Bugetul acestei comisii este de 66, 570,000 de lire sterline, în anul 2013, iar președintele Comisiei este Prințul Edward, Duce de Kent. Comisia are grijă de cimitire și memoriale în 23,000 de locații, din 154 de state, valorile Comisiei sunt la fel de importante acuma, precum au fost și în 1917.

Comunitatea Națiunilor aduce lalolaltă 53 de națiuni, fiecare cu interese diferite, toate statele membre au viziuni comune în anumite domenii, care sunt legate de schimburi comerciale, respectarea drepturilor omului, promovarea democrației, promovarea comerțului liber, însă Comunitatea Națiunilor nu este foarte unită, nu acționează unitar, statele iau decizii diferite, întâlniriile din cadrul Conferinței șefilor de stat și de guvern din Commonwealth au cunoscut multe tensiuni în anii 2011 și 2013, din cauza războiului civil din Sri Lanka, al cărui lider, Mahinda Rajapaksa a fost acuzat de multe state membre ale Commonwealthului de abuzuri împotriva drepturilor omului, de exemplu Canada nu s-a prezentat la două întâlniri ale Conferinței șefilor de stat și de guvern din Commonwealth, la Conferința din 2011 nu a participat, Conferință desfășurată în Perth, Australia, de asemenea Conferința din anul 2013 a fost boicotată de Canada, Conferința din 2013 s-a desfășurat chiar în Colombo, Sri Lanka. Anumite state încă percep Commonwealthul drept o organizație neocolonială, de exemplu Gambia a adus asemenea acuze Commonwealthului, Gambia s-a retras din organizație în 2013. Însă anumite evenimente reușesc să unească toate națiuniile, de exemplu Jocurile Commonwealth trezesc foarte mult entuziasm în statele membre, Jocurile Commonwealth se desfășoară odată la patru ani, la fel că Jocurile Olimpice, iar atleții din națiuniile care formează Commonwealthul participă la mai multe întreceri sportive, de exeplu cricket, joc exportat de britanici în colonii, foarte popular în zone aflate departe de Europa, precum India și Sri Lanka. Organizația interguvenamentală formată din 53 de membri are un potențial foarte mare de a se transforma într-un principal actor global, în cayul unei cooperări mai eficiente între membrii acesteia, Commonwealthul ocupă aproximativ 30,000,000 km2 ceea ce înseamnă că are cea mai mare suprafață terestră dintre toate statele lumii, de asemenea populația este foarte mare, 2,3 miliarde de locuitori, cea mai mare populație din lume, produsul intern brut al organizației este de asemenea mare, ocupă locul doi în plan internațional, ținând cont de aceste date se poate observa potențialul uriaș al Commonwealthului de a deveni un puternic actor internațional, bineînțeles acest lucru se poate produce în cazul unei cooperări sporite și ar duce la părăsirea altor structuri la care state membre Commonwealth au aderat, de exeplu Marea Britanie este membru al Uniunii Europene65), Canada al NAFTA66), așadar în cazul dezvoltării Commonwealthului este nevoie ca, statele membre să renunțe la alte parteneriate și să creeze altele, în cadrul Commonwealthului. În ultimii ani tot mai multe discuții legate de Commonwealth au apărut în publicațiile mediatice din statele membre, așadar pentru a putea fi observată percepția presei din Commonwealth este nevoie de o analiză a acesteia și a tonalității articolelor prezentate cititorilor din Commonwealth, vor fi alese 5 state reprezentative pentru fiecare continent, Canada, pentru Americi, India, pentru Asia, Africa de Sud, pentru Africa, Australia, pentru Australia și Oceania, Marea Britanie, pentru Europa, iar analiza presei din aceste state se va desfășura între anii 2011 și 2013, ani în care au avut loc Conferințele șefilor de stat și guvern din Commonwealth, din Perth și din Colombo, iar tonalitatea articolelor din presa celor 5 state va fi urmărită pentru a putea fi observată percepția generală a presei cu privire la Comunitatea Națiunilor, publicații populare din cele 5 state vor fi selectate spre a fi analizate, iar la sfârșitul analizei tonalitatea predominantă a presei va fi relevată. Articolele care abordează evenimente importante vor fi selectate, articole legate de Conferința șefilor de stat și de guvern ai Commonwealthului, semnarea Chartei Commonwealthului, Jocurile Commonwealthului, retragerea Gambiei din Commonwealth și alte articole relevante despre organizație. De menționat este faptul că, pentru o analiză cât mai relevantă a presei din cele 5 state, publicații cu afilieri politice diferite vor fi selectate, publicații care în mod tradițional susțin partide de stânga și publicații care susțin politici de dreapta.

Capitolul III-Studiu de caz

Australia, date generale67) : Australia, cu capitala la Canberra, are o suprafață de 7,741,220 km2, o populație de 22,507,617 locuitori, moneda oficială a Australiei este dolarul Australian, produsul intern brut (Paritatea puterii de cumpărare), este de 1,1 trilioane de dolari americani, în anul 2014, produsul intern brut pe cap de locuitor este de 46,000 dolari americani, estimări din anul 201492), limba oficială este engleza.

În anul 1770, James Cook ajunge pe coasta de Est a continentului Australian68), și o declară la 23 august 1770 posesiune britanică, prima așezare britanică de pe teritoriul Australian este stabilită la data de 26 ianuarie 1788, urmează o puternică imigrație britanică, așadar iau naștere mai multe colonii New South Wales, 1823; Western Australia, 1838; Victoria, 1851; Tasmania, 1825; South Australia,1842; interiorul continentului a fost explorat în secolul 19, iar descoperirea aurului în Victoria și New South Wales au marcat un nou val de imigrații, care au dus la o creștere marcantă a populației celor două teritorii, de exemplu populația teritoriilor a crescut de la 265,000 locuitori în 1850 la 886,000 locuitori în 1869. În anul 1901, cele 6 colonii se unesc formând Commonwealth of Australia, cu statut de dominion, Australia susține Marea Britanie în ambele Războaie Mondiale. În anul 1986, regina Marii Britanii a semnat la Canberra proclamația prin care a intrat în vigoare nouă Lege asupra Australiei, iar ultimele procedure legislative, executive și judiciare dintre Marea Britanie și Australia au fost încheiate. Regina Marii Britanii a rămas în continuare suveran al statului Australian, aceasta fiind reprezentată print-un guvernator general..

Publicațiile australiene care au o orientare politică de dreapta, așa cum este cazul ziarelor ,,The Australian’’, abordează chestiuni legate de Commonwealthul Națiunilor, în cazul lui ,,The Australian’’, acesta semnalează evenimente importante care au avut loc în cadrul organizației, de asemenea presa australiană prezintă un interes deosebit pentru Regina Elisabeta aII-a, articolele acestui ziar care descriu evenimente legate de Commowealth o menționează adesea și pe Majestatea Sa, de asemenea sunt enumerate titlurile suveranului, ziarul ,,The Australian”’,abordează evenimentul semnării unei Carte a Commonwealthului, iar totodată descriu afirmațiile Reginei Elisabeta referitoare la acest document, afirmații conform cărora documentul conține valorile fundamentale ale Commonwealthului, libertatea de expresie, protejarea democrației și a securității internaționale.

Un alt articol al lui The Australian vorbește despre planul miniștrilor de externe ai Commonwealthului care vor putea combate state nedemocratice, articolul publicat de Rowan Callick descrie puterea de intervenție a miniștriilor de externe din statele membre Commonwealth, în cazul în care anumite state membre Commonwealth nu vor respecta drepturile omului sau vor fi o amenințare pentru media sau justiție. Publicația australiană abordează chestiuni care dovedesc faptul că, organizația formată din 54 de membrii nu este doar un tigru fără dinți, asemenea acțiuni precum capacitatea de condamnare a minștriilor de externe a națiuniilor care nu respectă drepturile omului, alegerile libere, din nou The Australian aduce în vizorul publicului discursul Reginei Elisabeta care își exprimă dorința pentru un Commonwealth modern, reformat capabil să funcționeze bine în anii care vor urma. Articolul lui Rowan Callick a mai menționat afirmațiile doamnei Gillard (Prim-ministrul Australiei), conform cărora Commonwealthul este unul al valorilor deosebindu-se astfel de alte formațiuni globale care au fost unite din motive care țin de comerț. Articolele lui ,,The Australian’’ au o atitudine pozitivă fata de Commonwealthul Națiunilor. Un aricol cu caracter neutru semnat de Brooke Bannister pentru ABC news Austrlia, amintește cititorilor australieni un eveniment Commonwealth care va avea loc în Perth, Australia, Conferința șefilor de stat și de guvern din 2011, articolul amintește participanții, națiuni de pe șase continente de la cele mai mari, la cele mai mici, de la cele mai bogate la cele mai sărace, înglobând culturi diferite care se vor regăsi în Perth,Australia intre 28-30 octombrie 2011.De asemenea Regina Elisabeta va participa la eveniment. ABC News abordează alte chestiuni legate de Commonwealth, mai exact de summit-ul din Perth,2011, oferă un articol în care este descrisă reamenajarea unor camere de spital pentru eveniment și investiția făcută cu privire la aceasta în valoare de 300,000$ australieni.

Ziarul Australian ,,Greenleft’’, cunoscut pentru viziunile acestuia de stânga, abordează de asemenea articole legate de Commonwealthul Națiunilor. De exemplu, articolul ziarului din luna septembrie a anului 2011, oferă motive de protest a întâlnirii șefiilor de guvern ai Commonwealthului, întâlnire care avea loc în orașul Australian, Perth, în luna octombrie a anului 2011, ziarul ,,Greenleft’’ descrie în acest articol faptul că, Commonwealthul își are originiile în Imperiul Britanic, iar coloniștii acestuia se mândreau de soarele care nu apunea niciodată peste al lor imperiu, imperiu în care obișnuiau să ucidă șiș a opreseze oameni, completează Greenleft. Atitudinea articolului este critică față de organizație, ,,Greenleft’’ descrie mascarea dominației tăriilor bogate din Commonwealth asupra celor sărace prin termini asemeni ,,păcii internationale’’, și ,,drepturile omului’’, de asemenea titrează despre protestele care vor avea loc pe data de 28 octombrie 2011 și descrie diverse grupuri care se vor alătura protestelor, printer care: Partidul Comunist Australian, ,,The Greens’’,etc.

Un alt articol al ziarului ,,Greenleft”, critica vizita președintelui Sri Lankăi, Mahinda Rajapaksa în Perth cu ocazia Conferinței șefilor de stat și de Guvern din 2011, articolul semnat de Peter Boyle îl descrie pe președinte drept un ,,criminal de razboi’’, adduce aminte de doveziile clare care se pot găsi în uciderea a 40,000 de civili Tamil din Sri Lanka în anul 2009. spune ce s a întâmplat .articolul adduce în vizorul publicului Australian spusele profesorului Damien Kingsbury, directorul Centrului pentru Cetățenie, Dezvoltare și Drepturi ale Omului din cadrul Deakin University, acesta numește guvernul lui Rajapaksa drept vinovat pentru comitere de crime de război, și crime împotriva umanității, de asemenea articolul semnalează boicotul internațional asupra summit-ului, oferă exemplul Canadei, al cărei prim-ministru nu va lua parte la summit din cauza prezenței președintelui Sri Lankăi, care nu era pe placul multor actori internaționali din cauza situației din țară și a victimelor din anul 2009, care erau puse pe seama lui Rajapaksa..

Ziarul Greenleft, abordează de asemenea încă o chestiune legată de liderii Commonwealthului și de Sri Lanka, din anul 2013, odată cu Conferința șefilor de stat și Guvern din 2013, care a avut loc în Sri Lanka, articolul descrie atenția care s-a trezit în media australiana legată de victimele din Sri Lanka anului 2009, guvernul Sri Lankăi titrează Greenleft nu a fost mulțumit de aceasta atenție, articolul descrie în continuare actiuniile autoritatiilor Sri Lankeze, care au somat jurnaliști să părăsească țara deși aveau conferințe de presă deja programate, articolul descrie alăturarea statelor Maurițius și Indiei asupra boicotului pentru acest summit din 2013 început de Canada. Ziarul ,,Greenleft’’, adopta o atitudine critică față de reprezentatntii statului Australian care vor participa la summitul Conferinței șefilor de stat și de Guvern, ziarul ,,Greenleft’’70) prezintă afirmațiile ministrului de externe Australian, Julie Bishop, potrivit cărora desfășurarea Conferinței șefilor de stat și de guvern ai Commonwealthului în Sri Lanka ar putea reprezenta un eveniment de schimbare a politiciilor insulei, o alegere a respectării drepturilor omului și a începerii unei reconcilieri postconflictuale. Articolul critica aceste afirmații ale ministrului Australian de externe, deoarece regimul lui Rajapaksa nu va avea niciun motiv de reconciliere, mai mult va profita de poziția de forță pentru a extermina populația Tamil din nordul și din estul Sri Lankăi.

Atitudinea presei australiene fata de Commonwealth este pozitivă după cum se poate vedea și în articolele enumerate, cu excepția unuia din ,,Greenleft’’. Majoritatea articolelor descriu evenimente care au loc în Commonwealth, neatacand în niciun fel organizația, chiar salutând eforturile liderilor Commonwealth de a schimba mecanismele funcționarii organizației pentru a crea un mediu benefic în vederea respectării drepturilor omului în toate statele membre.

Canada dc

Date generale71), capital Canadei se află la Ottawa, limba oficială este engleza, urmată de franceză, suprafața Canadei este de 9,984,670. Populația este de 34,834,841(în anul 2014), moneda oficială este dolarul canadian. Produsul intern brut(Paritatea puterii de cumpărare), este de 1,579 trilioane de dolari americani, iar produsul intern brut per cap de locuitor(PPC), este de 44,500 dolari americani.

Fosta posesiune a Imperiului Britanic, odată cu sfârșitul Războiului de 7 Ani(1776), în care Marea Britanie a ocupat posesiunile franceze de pe teritoriul Canadei, acestea au fost cedate oficial de Franța către Marea Britanie în 1776 odată cu Tratatul de la Paris. Odată cu sfârșitul Războiului de Independență al coloniilor Britanice din America de Nord, 40,000 de loialiști britanici părăsesc se stabilesc la Nord, în Canada de astăzi. Prin intermediul ,,Canada Act’’72), din anul 1791 teritoriul Canadei este împărțit în Canada Superioară și Canada Inferioară, Canada Inferioară era preponderant franceza. În anul 1840, prin ,,Actul Unirii’’, are loc unirea Canadei Superioare cu Canada Inferioară, iar în anul 1867, în urma ,,Actului Americii de Nord Britanice’’, are loc crearea Confederației Canadiene , cu statut de dominion. Canada a participat alături de Marea Britanie la ambele Războaie Mondiale. Constituția Canadiană, care a intrat în vigoare în anul 1982, a înlocuit actul din 1867, oferind astfel independenta constituțională deplina Canadei. Canada a rămas membru al Commonwealtului, de asemenea regina Marii Britanii este recunoscută ca șef al statului.

Va urma o analiză a presei canadiene pentru a putea fi observată percepția mass mediei canadiene cu privire la Commonwealtul Națiunilor, recurenta articolelor despre organizație care apar în media fie de orientare politică de stânga sau de dreapta. Atenție vă fi acordată percepției mediatice asupra Commonwealthului Națiunilor, și a felului în care este perceput acesta în Canada, poate deveni Commonwealthul mai important decât NAFTA pentru Canada. Presa canadiana ar susține o implicare a oficialilor statului Canadian în organizație?, ținând cont de boicoturile pe care oficialii canadieni le au făcut împotriva Sri Lank-ai, analiza presei va oferi răspunsurile necesare.

Un prim articol, important într-a fi luat în calcul pentru a fi înțeleasă importanta Commonwealthului în Canada, este cel al ziarului, ,,Național Post’’, semnat de Conrad Black la data de 29 Septembrie, 2009. Titlul articolului este următorul, ,, the British Commonwealth will râse again’’-,, Commonwealthul Britanic se va ridica din nou’’, articolul începe prin aprecierea înțelegerii dintre ministrul de externe britanic, William Hague și omologul sau Canadian John Baird, de a împărți ambasadele și facilitatiile acestora, acțiune care a spperiat membrii ai Parlamentului Canadian, crezând că țara se va întoarce la trecutul său colonial. Însă această colaborare în opinia lui Conrad Black este un exemplu de cooperare de pe poziții egale, ambele state se găsesc pe locurile 10 și 12 dintre cele mai importante 195 de state independente. Articolul descrie în continuare înțelegerea dintre cei doi miniștrii de externe și a urmărilor acesteia, care sunt de o importanță majoră pentru Commonwealth, staff britanic va fi present în ambasadele Canadiene din Haiti, Myanmar, această înțelegere va duce la costuri mai mici în vederea funcționarii acestor facilități externe ale celor două state, de asemenea vă spori relația Anglo-Canadiană. Articolul continuă prin a descrie beneficiile creării unui nou pol de putere internațională, de către natiuniile importante din Commonwealth, Marea Britanie, Canada, cărora ar putea să se alăture Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia și alte câteva națiuni mai mici member ale organizației. Ziarul Canadian ,,Național Post’’, continuă prin a adduce atenției publice un articol care cere reforma în cadrul Commonwealthului, iar abuzurile drepturilor omului ar putea distruge organizația titrează Național Post, în 2011, cu ocazia summit-ului Commonwealth din Australia, în articol sunt prezentate afirmațiile senatorului Canadian Hugh Segal, care cere condamnarea publica a abuzurilor împotriva drepturilor omului, deoarece Commonwealthul reprezintă 2 miliarde de oameni și ar trebui să apere interesele acestora, atitudinea articolului nu este negative la adresa organizației, sunt cerute schimbări care să ajute la o mai bună funcționare a sa, și o mai mare implicare a statelor member, structura în sine este salutata în articol, dar și de către senatorul Canadian, Hugh Segal.

Cotidianul ,,Huffpost’’, oferă publicului Canadian un articol în care este discutata succesiunea la tronul britanic, succesiune în care sunt consultate de Prim Ministrul Regatului Unit, națiuni member Commonwealth, printre care Canada. Articolul semnat de Cassandra Vinogard, analizează într-o manieră neutră intențiile lui David Cameron, Prim Ministrul regatului Unit și al Irlande de Nord cu privire la succesiunea tronului britanic, în care vor fi acordate tratamente egale prinților și prințeselor. Conform actualelor legi pe care David Cameron dorește a le schimba o fiică în vârstă a monarhilor va fi dată la o parte de la succesiune odată cu apariția unui moștenitor de gen masculine, fapt care va fi schimbat, pentru a fi respectată egalitatea ambelor genuri, de asemenea monarhul își va putea allege un partener Romano-Catolic, ,,Huffpost’’, prezintă răspunsul Palatului Buckingham, care a ales să păstreze tăcerea, comentând faptul că, este o chestiune care ține de Guvern. Experții spera ca aceasta modernizare va duce la o evitare a apariției unei confuzii cu privire la succesiunea la tron, asemeni Suediei, unde titlul a fost schimbat în favoarea unui moștenitor cu o vârstă înaintată.

Presa canadiana, continua să relateze evenimente care vor avea loc în Commonwealthul Națiunilor, de exemplu articolul ziarului ,,Huffpost Canada’’, promovează evenimentul la care va participa Canada în 2014 și anume Jocurile Commonwealthului care se vor desfășura în Glasgow, sunt descrise eforturile organizaționale și importanța Jocurilor Commonwealtului într-o notă neutră. Presa canadiana cu orientare de stânga prezintă interes asupra Commonwealthului de asemenea, ,,rabble.ca’’, site de stânga73) oferă o atitudine critică în mod ciudat nu asupra Commonwealthului ci asupra Guvernului Canadian, organizația nefiind criticata deloc în articolele care aparțin ,,rabble’’, Guvernele sunt trase la răspundere vina unei nefuncționări a Commonwealthului este pusă pe seama acestora, de exemplu Guvernul canadei și Prim Ministrul acesteia Stephen Harper este criticat de ,,rabble’’, în 2013, deoarece a boicotat summit-ul Commonwealthului din Sri Lanka74), deoarece erau încălcate drepturile omului, însă Prim Ministrul Canadian, și guvernul condus de acesta s-au rezumat doar la critici, refugiații Tamil au fost considerați ilegali în Canada, iar noi legi anti-refugiati vor apărea în Canada, legi elaborate de Guvernul lui Harper, o nouă lege canadiana îi oferă Ministrului pentru Imigrație puterea de a întocmi lista de tari ,,sigure’’ într-un mod arbitrar. Un alt articol al ,,rabble’’, din 15 noiembrie 2013 critică din nou politicile impuse refugiaților de către guvernul Canadian. Este reamintit boicotul summit-ului Commonwealth din Sri Lanka, pe motive de nerespectare a drepturilor omului și respingerea refugiaților Tamil, din Sri Lanka de către Guvernul Canadian. Știrile ,,rabble’’, din perioada 2011-2013 se pare că se concentrează pe atacuri împotriva lui Stephen Harper, din partea națiuniilor Commonwealth, este prezentată o cerere a cetățeniilor canadieni de origine Tamil asupra prim ministrului Stephen Harper, de a-și prezenta scuze publice, deoarece a catalogat eventualii refugiați Commonwealth din Sri Lanka drept potențiali ,,infractori’’.

Presa de orienatre politică de stânga din Canada este critică la adresa Guvernului Canadei, deoarece apară public drepturile omului și contestă regimul din Sri Lanka, dar nu vrea să primească refugiați din acea zonă, însă tonalitatea presei canadiene referitoare la Commonwealth este una pozitivă, articole canadiene descriu importanța cooperării între statele Commonwealth și importanța pe care ar putea să o aducă o mai mare cooperare între acestea.

India

Date Generale75) .Suprafața Indiei este de 3,287,263 km2, populația este de 1,236,344,631 locuitori, moneda oficială este rupia indiană, limba oficială este hindusa. Capitala Indiei se află la New Delhi, iar produsul intern brut, în funcție de paritatea puterii de cumpărare este de 7,277 dolari americani, iar produsul intern brut per cap de locuitor este de 5,800 dolari americani.

Relațiile Indiei cu Commonwealthul au început odată cu Compania Britanică a Indiilor de Est în anii 1600, care și a creat avanposturi comerciale pe coastele indiei, rivalizând cu celelalte națiuni europene prezente în Subcontinent, odată cu sfârșitul Războiului de 7 Ani, britancii reușesc să elimine concurenta franceză, așadar controlul britanic s-a extins în zonă, Compania Britanică a Indiilor Orientale a deținut control asupra Indiei până în 1858, perioada cunoscută drept ,,Company Rule în India’’76), controlul acesteia a fost abolit în 1858, odată cu înăbușirea revoltei sipasilor(1857-1859), perioada aceasta fiind cunoscută din 1858 până la independența Indiei drept ,,The Raj’’76), cuvântul ,,raj’’, înseamnă autoritate, deci autoritatea britanică. Mai multe mișcări de eliberare națională începute odată cu finele primului Război Mondial au dus la recunoașterea independenței indiei de către Regatul Unit la 15 august 194777).

Analiza presei din India cu privire la Commonwealthul Națiunilor urmează să aibe loc, vor fi urmărite articole de presa din perioada 2011-2013, dorind a fii urmărită percepția mediatică asupra Commonwealthului în India, fosta posesiune a Marii Britanii, se va avea în vedere urmarierea articolelor cu caracter pozitiv, negative și neutru a presei indiene asupra Commonwealth. Presa Indiana conține numerose articole legate de Commonwealthul Națiunilor, de exemplu ziarul ,,The Hindu’’, un ziar indian popular abordează chestiuni legate de Commonwealth în articolele sale, așa cum este și în cazul articolului semnat de Dhananjayan Sriskandarajah în anul 2013 care are o atitudine critică față de Commonwealth, articolul este intitulat ,,A silent club has no future’’-,,Un club silențios nu are viitor’’. Este discutata în articol retragerea Gambiei din organizație, sau cum este ea numită de către președintele Gambiei Yahya Jammeh ,,instituția neocoloniala’’, articolul lui Sriskandarajah reamintește originiile colonial ale organizației, care acuma s-a reinventat într-un club bazat pe valori, la care din anul 1949, odată cu începutul Commonwealthului modern fostele colonii britanice au aderat, asemenea au făcut și state care nu au fost colonii britanice- Mozambique și Rwanda, organizartia a promovat democrația și interesele statelor vulnerabile, însă astăzi nu își găsește rolul internațional, nu poate oferi programe substanțiale, bazându-se pe guverne să acționeze, amintește articolul din ,,The Hindu’’. De asemenea atitudinea critică este prezentă în reamintirea ideii conform căreia doar statele dezvoltate din Commonwealth și anume Marea Britanie, Canada, Australia, doresc susținerea organizației, iar retragerea Gambiei din această structură promovată de state dezvoltate reprezintă începutul sfârșitului pentru aceasta, conform articolului, chestiunea legată de Sri Lanka este readusa în discuție în articol, secretariatul Commonwealthului este acuzat că nu are opinii publice legate de chestiuni problematice, statele nu cooperează, deoarece Canada dorește boicotarea summit-ului, iar alte state în care riscul încălcării valorilor Commonwealth este mare oferă susținere Sri Lankai, exista o frustrare crescândă între statele membre, deoarece statele bogate sunt marii donori, Australia, regatul unit, și Canada oferă două treimi din bugetul total al Commonwealthului. Articolul concluzionează faptul că, nu se găsesc beneficii într-a fii un membru Commonwealth, iar un Commonwealth cu mai puține state ar putea fi mai eficient.

Atitudinea neutră a presei indiene fata de Commonwealthul Națiunilor este remarcata în articolele lui ,,The Indian Express’’, aceasta publicație se rezuma la relatarea unor evenimente, de exemplu în anul 2013, descrie violente care au avut loc în Tirupur și în Udhagamandalam, India, locuri în care activiști pro-Tamil au căruț indiei să nu participle la Conferința din Sri Lanka. La data de 9 octombrie 2013, un alt articol al lui ,,The Indian Express’’ adduce în vizor un eveniment din Commonwealth, tratat cu un caracter neutru, articolul prezintă decizia Universității din Glasgow de a acorda un titlu diplomatului indian Kamalesh Sharma, Secretar General al Commonwealthului, sunt prezenate afirmațiile lui Kamalesh Sharma, care s-a declarant onorat de acea decizie a Universității Glasgow. ,,The Indian Express’’, oferă un articol legat de Manmohan Singh , Prim Ministrul Indiei, care a luat în vedere neparticiparea la summit-ul Commonwealth din Sri lanka, articolul descrie problemele care au loc în Sri Lanka, care au dus la încălcare drepturilor omului împotriva cetățeniilor Tamil din Sri Lanka, de către Guvern, această chestiune a dus la un boicot internațional asupra summit-ului Commonwealth, al cărui membru India este, membrii ai partidelor politice indiene au protestat public împotriva participării Indiei la summit-ul Commonwealth însă ministrul de externe al Indiei dorește ca statul indian să fie reprezentat, deoarece asemenea vor fi protejate interesele Indiei, iar prim-ministrul va trebui să ia în considerare interesul național mai presus de orice altă problemă.

,,The Hindu’’ asemeni publicațiilor australiene amintește în anul 2011 afirmațiile reginei Elisabeta a II-a cu ocazia summit-ului din Perth, în care cere reforme curajoase pentru Commonwealth, sunt prezentate în articol cerințele suveranei britanice care a reamintit faptul că, organizația nu este o structură destinată numai guvernelor ci și oamenilor, a cerut protejarea valorilor organizației și a ridicat discuții cu privire la implementarea unor reforme care vor ajuta Commonwealthul să răspundă crizelor contemporane. Articolul descrie afirmațiile reginei britanice care și-a încheiat discursul cu un proverb aborigean, conform căruia ,,oamenii sunt vizitatori ai timpului, doar trec prin, scopul lor este de a învăța iubii, crește și a se întoarce acasă.’’ Articolele ziarului ,,The Hindu’’ aduc știri legate de Commonwealthul Națiunilor cititorilor indieni, ziarul salute victoria lui Abhijeet Gupta la Campionatul de Șah al Commonwealthului, premiul i-a fost oferit acestuia de către Jacob Zuma, președintele Africai de Sud. Un alt articol semnat de Meera Srinivasan pentru ,,The Hindu’’, prezintă afirmațiile președintelui sri lankez Mahinda Rajapaksa și ale lui Kamalesh Sharma în legătură cu Conferința șefilor de stat și govern ai Commonwealth organizată în Colombo, Sri Lanka. Președintele Sri Lankăi s-a declarant mulțumit de nivelul de reprezentare al Indiei la Conferință , articolul continuă prin a adduce în vizor răspunsurile președintelui în legătură cu chestiuniile legate de crimele de război, acesta a afirmat faptul că, , trebuie respectate valorile unei țări și sistemul acesteia’’, ,,Sri Lanka este capabilă să înțeleagă acuzațiile, suntem foarte deschiși și nu avem nimic de ascuns’’, a afirmat președintele Rajapaksa pentru ,,The Hindu’’, articolul descrie de asemenea răspunsurile lui Rajapaksa către un jurnalist britanic legate de o întâlnire între rajapaksa și prim-ministrul britanic David Cameron, la care Rajapaksa a răspuns că este de acord, continuând prin a prezenta situația statului sau, care potrivit spuselor sale a avut destule problem, iar acuma nimeni nu mai este ucis. Secretarul-General al Commonwealthului Kamalesh Sharma, de origine Indiana a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, care au adus în discuție chestiunea potrivit căreia organizarea summit-ului chiar în Sri Lanka, stat membru acuzat de crime împotriva umanității nu ar reprezenta o bătaie de joc împotriva valorilor Commonwealthului, răspunsul lui Kamalesh Sharma a oferit un alt punct de vedere, care dovedește că organizarea summitului în Sri Lanka nu este o insultă adusă Commonwealthului ci chiar din contră îl arata în acțiune, organizând un asemenea eveniment într-un stat membru cu problem, aducând în vizor chestiuniile legate de cetățenii Tamil și o viitoare rezolvare a problemelor interne ale Sri Lank-ai.

Atitudinea presei indiene legată de Commonwealth este sceptică, aceasta prezentând articole care contestă structura și statutul de membru al Indiei la aceasta, rădicând întrebări referitoare la eficiența organizației dominate de statele bogate, organizația este numită ,,club silențios fără viitor’’, însă majoritatea articolelor din perioada analizată se referă la situația din Sri Lanka și la summit-ul care va avea loc acolo așadar aceste articole înclină sentimental indian pentru Commonwealth spre unul neutru.

Africa de Sud

Date Generale78), Capitalele Africii de Sud se află la Capetown, Pretoria și Bloemfontein, limbiile oficiale sunt engleza, Afrikaans, zulusa și xhosa. Suprafața este de 1,219,090 km2, populația este de 48,375,645, locuitori, moneda oficială este rand-ul sud-african, produsul intern brut în funcție de paritatea puterii de cumpărare este de 683,1 miliarde de dolari americani, iar produsul intern brut per cap de locuitor este de 12,700 dolari americani.

În anul 1652, Jan van Ribeeck79) întemeiază Kapstaad în numele Companiei Olandeze a Indiilor de Est, punând astfel bazele colonizării olandeze în Sudul Continentului African, Kapstaad este ocupată de britanici în 1806, burii locuitori ai fostei colonii olandeze au părăsite administrația britanică, migrând spre Nord,(,,Marele Trek’’), o altă migrație a burilor a avut loc în 1842, datorită ocupării britanice a statului Natal, în urma războiului anglo-bur, britanicii ocupa republicile bure din NV, Transvaal și Orange. În 1910, Marea Britanie unește Colonia Capului, Natal, Orange și Transvaal în Uniunea Sud Africană, cu statut de dominion, care paricipa alături de Marea Britanie la ambele Războaie Mondiale, la 31 mai 1961 este proclamata Republica Sud Africană, care se retrage din Commonwealth.

Presa Sud Aficana urmează a fi analizată pentru o mai bună înțelegere a relației sale cu Commonwealth of Nations, pentru o înțelegere a percepției mass-mediei cu privire la organizație, dat fiind faptul că Africa de Sud este membru al BRICS80), în ale cărei caractere se găsește inițiala statului Sud African, spre care organizație se va orienta statul African, răspunsurile urmează a fi relevate în urma analizei, urmează a fi observată tonalitatea articolelor, care vor fi alese din surse diferite pentu o interpretare cât mai elocventă. Perioada analizei se va desfășura asemeni celorlalte state membre Commonwealth, perioada dintre anii2011-2013 va fi observată.

Ziarud sud-african ,,The Star’’, menționează în anul 2013, în articolele care îi aparțin chestiuni legate de Commonwealth, în luna septembrie a anului 2013, ,,The Star’’, oferă publicului un articol în care sunt reamintite cerințele lui Jacob Zumba, președintele Africii de Sud, care cere ca parlamentarii din toate statele membre Commonwealth să ia măsuri împotriva situației din Siria, aflată în război civil, fără a mai ține cont de legitimarea acțiunii de către Consiliul de Securitate al Natiulilor Unite. ,,The Star’’, abordează de asemenea, și chestiuni legate de evenimentele sportive din Commonwealth, un articol din 20 August 2013, descrie cererea imensă de bilete pentru Jocurile Commonwealth, care vor avea loc în Glasgow, în anul 2014 și care vor marca cea de-a XX-a ediție, la care vor participa 4,500 de atleți din 71 de state și teritorii.

,,Cape Times’’, tot în anul 2013, descrie summit-ul Commonwealth din Sri Lanka, la care a participat și președintele sud-african, Jacob Zuma, acesta a promis ajutor către Sri Lanka, pentru a se restabiliza după războiul civil. În 4 iunie 2012, ,,Cape Times’’, oferă un articol în care este descrisă prestanta încă marcantă a Reginei Elisabeta a II-a, articolul este elaborate cu ocazia Jubileului de Diamant al Reginei Elisabeta, și sunt descries ceremoniile care au avut loc în Londra. Publicația sud-africană cu viziuni de stânga ,,Amandla’’,menționează Commonwealthul în articolele sale, dar acestea au legătură cu state care nu mai sunt membre, de exemplu Zimbawe, care a fost exclus din organizație, cu Statele Unite ale Americii care ,,cuceresc Africa’’, prin ajutorul Marii Britanii, Franței și organizațiilor care promovează drepturile omului, alte articole analizează situația din Mozambique, însă acestea se găsesc în anul 2010, care este în afara perioadei de analiza.

Tonalitatea neutră poate fi ușor remarcată în articolele presei sud-africane legate de Commonwealthul Națiunilor, presa sud-afircană menționează evenimente importante care vor avea loc între statele membre Commonwealth și anume Jocurile Commonwealth, care se vor afla la cea de a XX-a ediție și vor avea loc în Glasgow, summit-ul din Sri Lanka este reamintit, la fel și cerințele lui Jacob Zuma de a acționa fără a se ține cont de Organizația Națiunilor Unite

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

Date generale81): Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, are capital la Londra, limba oficală este engleza, moneda oficială a Marii Britanii este lira sterlină. Populația Regatului Unit este de 63,742,977 locuitori, suprafața statului este de 243,610  km2. Produsul intern brut în funcție de paritatea puterii de cumpărare este de 2,436 trilioane de dolari americani, iar produsul intern brut per cap de locuitor este de 33,511 dolari americani.

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord este cel care a dus la crearea organizației Commonwealth, datorită Imperiului Colonial pe care l-a deținut și datorită statutului de mare putere de care s-a bucurat atâtea secole, Commonwealthul este compus din foste colonii ale Marii Britanii, desigur cu câteva excepții, așa cum este cazul Mozambique-ului. Cele Două Războaie Mondiale au slăbit statutul de putere colonială al Marii Britanii, iar după cel de Al Doilea Război Mondial, Imperiul a fost transformat în Commonwealth82), Marea Britanie pierzându-și tot mai mult din anii ’50 influența deținută în cadrul Commonwealthului Națiunilor, aceasta devenind o organizație care are în vizor promovarea bunei guvernanțe83), a drepturilor omului, a democrației, iar monarhul britanic a promovat aceste principii la fiecare întâlnire Commonwealth. Analiza mass-mediei britanice are ca scop evidențierea tonalității publicațiilor din Regat, a interesului acordat Commonwealthului Națiunilor de către media britanică, foarte mulți cetățeni din state commonwealth se află în Marea Britanie, aceștia au început să ajungă în anii ’60, în special din Indiile de Vest- Jamaica, pe urmă din alte state membre-Pakistan, India, Nigeria, este de urmărit modul în care abordează media britanică chestiuniile legate de Commonwealth84), având în vedere faptul că, foarte mulți imigranți se afla în Marea Britanie, iar multe voci, chiar și politice doresc o scădere a numărului imigranțiilor, iar imigranții din Commonwealth se bucură și de anumite drepturi care vor fi relevate în analiză, așadar articolele presei vor fi negative datorită acestui influx de imigranți?, este o întrebare pe care analiza efectuată dorște a o elucida. Publicațiile britanice au fost alese special pentru a-se oferi puncte de vedere diferite față de Commonwealth, de exemplu ,,Daily Telegraph’’ este un susținător al Tory- Partidului Conservator, iar ,,Daily Mirror’’ este un ziar care simpatizează cu viziuniile Partidului Laburist81). Așadar o analiză presei britanice va fi una care va prezenta percepția mediatică asupra Commonwealthului și felul în care articolele ziarelor britanice sunt prezentate publicului, analiza se va desfășura între anii 2011-2013.

Ziarul Britanic, ,,Daily Mirror’’, publică în anul 2013 un articol semnat de către Sam Adams, care aduce în vizorul publicului britanic cerințele Prințului Charles, către Commonwealth, acesta cerea ,,vindecarea problemelor globale, discursul Prințului de Wales a avut loc cu ocazia deschiderii summit-ului din Colombo, Sri Lanka, la care au participat și prim ministrul britanic David Cammeron și Foreign Secretary Minister, William Hague, articolul semnat de Sam Adams descrie parți din discursul prințului Charles, care a vorbit despre ,,afecțiunea Reginei pentru familia de națiuni, despre faptul că, odată cu acest summit dorește ca organizația împreună cu statele ei membre să pășească într-o nouă eră, a păcii, stabilității și a unor noi oportunități economice. Este de asemenea menționat în articol boicotul la care a fost supus acest summit din Sri Lanka de prim miniștrii Canadei, Indiei și ai Mauritius-ului, și spusele președintelui Sri Lank-ai, Mahinda Rajapaksa, care a făcut repetate declarații referitoare la încetarea războiului civil din insulă.

Următoarele articole care aparțin ziarului ,,Daily Mirror’’, sunt legate de evenimentele sportive care vor avea loc și la care vor participa națiuni membre Commonwealth. Unul dintre articole din anul 2012, semnat de Alex Spink, prezintă confirmarea atletei Jessica Ennis, cu privire la participarea acesteia la Jocurile Commonwealth, din Glasgow 2014, articolul continuă prin a descrie ținta atletei de hepatlon, care vizează o medalie de aur la Jocurile Commonwealth, pentru a-și completa medaliile obținute la campionate importante. Articolul lui Jack Lang, din 19 Septembrie, este legat de evenimentele sportive care vor aduce națiuniile Commonwealthului în Glasgow, în anul 2014, articolul începe cu un titlu captivant, legat de eventuală participare a sprinterului Jamaican, Usain Bolt la Jocurile Commonwealthului din anul 2014, Jack Lang enumera titlurile lui Usain Bolt- șase medalii Olimpice de aur și opt Campionate Mondiale, însă este descrisă veriga lipsă din colecția de medalii ale lui Bolț și anume o medalie Commonwealth.

Daily Telegraph, în anul 2013, oferă un articol legat de cerința către Regatul Unit, făcută de Primarul Londrei, Boris Johnson, acesta cerea ,,ridicarea ochilor peste Europa a Regatului Unit, de asemenea vorbea despre ,,trădarea pe care Regatul Unit a înfăptuit-o împotriva statelor care aparțin de Commonwealth, în favoarea Uniunii Europene, articolul din ziarul ,,Daily Telegraph’’, enumeră cerințele lui Boris Johnson, printre care primirea unui număr nelimitat de imigranți australieni în Marea Britanie și stabilirea unei zone bilaterale de mobilitate liberă de muncă. Boris Johnson dorește distanțarea Regatului Unit față de Uniunea Europeană și căutarea unei noi perspective în Commonwealth și intensificarea relațiilor cu statele din Commonwealth. ,,Daily Telegraph’’ amintește într-un articol de retragerea Gambiei din organizație, președintele Yahya Jammeh, ,,un despot’’ care a acaparat puterea în statul Vest African în urmă cu 20 de ani, a decis retragerea statului său din Commonwealth. Domnul Jammeh, care pretinde că a găsit în mod personal un leac împotriva SIDA, este acuzat de abuyuri împotriva drepturilor omului, în special prin comandarea unei campanii naționale care a vizat vrăjitoarele, acesta a declarat faptul că, Gambia nu va mai face parte din nicio organizație neocolonială.Președintele Gambiei, Yahya Jammeh, estec unoscut precum ,,Excelența Sa Sheikh Profesor Doctor Președinte’’.85)

Un articol detaliat al lui Philip Johnston, pentru ,,Daily Telegraph’’, se focusează pe importanța Commonwealth-ului, articolul descrie interesul și devotamentul Reginei Elisabeta a II-a pentru Commonwealth, ai cărui lideri de stat se vor întâlni în 2013 pentru conferința bianuală din Colombo, Sri Lanka, Philip Johnston, amintește faptul că, organizația Commonwealth este singura în afară de ONU, care reunește state sărace și bogate în mod global și nu regional, Commonwealthul Națiunilor reunește un sfert din populația globului, dar are vreun rol?, se presupune că promovează democrația și bună guvernare însa summitul găyduit chiar în Sri Lanka ridică semne de întrebare pentru principiile organizației, de alungul anilor state membre au fost conduse de despoți, Zimbawe a părăsit organizația în 2003, Fiji a fost suspendat, Gambia a părăsit de asemenea Commonwealthul. Însa dacă națiuniile Commonwealth vor rămâne unite și vor coopera au un potențial uriaș de a deveni un agent global puternic de schimbare în statele în curs de dezvoltare, un răspuns bun la eventualul viitor al organizației se poate găsi în discursul ținut de către Regina Elisabeta a II-a la Limassol, la summit-ul Commonwealth de acum 20 de ani, finalul discursului este reamintit în articol, Regina Elisabeta, își exprima optimismul pentru viitorul organizației care va supraviețui, ,,schimbat’’, ,,adaptat’’, ,,bătut de vreme’’, dar va rămâne ,,acolo’’, un loc pentru democrație și ,,bună guvernare’’86).

,,Daily Mail’’ oferă publicului britanic știri legate de Commonwealth, articolul lui Jack Doyle din 2013 este legat de faptul că, un milion de migranți din Commonwealth pot vota în Regatul Unit, deși nu au naționalitate britanică, imigranții provin în special din state membre Commonwealth, precum: Australia, Bangladesh, India, Pakistan și Nigeria- aceștia primesc automat dreptul de vot în Marea Britanie, deși vor rămâne doar pentru o perioadă scurtă de timp. Daily Mail amintește într-un articol de protestele din Perth, 2011, cu ocazia Conferinței șefilor de stat și guvern ai Commonwealthului, organizat în orașul australian, protestele au avut în vedere apărarea drepturilor omului, deoarece în Sri Lanka erau primite semnale cum că, acestea ar fi încălcate, Sri Lanka fiind un stat membru Commonwealth.

Tonalitatea presei britanice referitoare la Commonwealthul Națiunilor este preponderent neutră, publicațiile ,,Daily Mirror’’ și ,,Daily Mail’’ dețin articole care sunt complet neutre față de organizația care își are rădăciniile în fostul Imperiu Britanic, cele două ziare britanice foarte populare în Marea Britanie au oferit articole legate de evenimentele sportive care vor aduna atleți proveniți din națiuniile care formează Commonwealthul în Glasgow, în anul 2014, atenție a fost acordată de ,,Daily Mirror’’ și summit-ului din Sri Lanka, însă atenție față de acest summit a fost arătată în toate statele membre Commonwealth, ,,Daily Mail’’, a informat cititorii britanici cu privire la acordarea rapidă a dreptului de vot pentru imigranții din statele membre Commonwealth, de protestele din Perth, împotriva situației delicate din Sri Lanka, despre summit-ul din Colombo, 2013 găzduit tot de Sri Lanka, al cărui guvern nu a reușit să tempereze atitudinea negativă pe care au avut-o alte state membre față de Guvernul lui Mahinda Rajapaksa, Articolele lui ,,Daily Telegraph’’, au avut o tonalitate pozitivă față de Commonwealth-ul Națiunilor, oferind un articol semnat de Philip Johnston, care descria faptul că, organizația este încă importantă și că poate avea un rol internațional marcant în cazul unei mai bune cooperări între statele care formează Commonwealthul Națiunilor, de asemenea retragerea Gambiei din Commonwealth nu a fost salutată de ,,Daily Telegraph’’, fiind amintite abuzurile la care este supusă populația Gambiei de către președintele acesteia, Yahya Jammeh.

În urma analizei presei din statele membre Commonwealth, se poate observa tonalitatea neutră a conținuturilor mediatice legate de organizație, între 2011 și 2013 majoritatea articolelor au avut un caracter neutru, media indiană a oferit un articol cu caracter negativ, care ridică întrebări cu privire la apartenența Indiei la Commonwealth, în schimb media canadiană și britanică au oferit articole pozitive, articolul din ziarul canadian ,, Național Post’’, promovează beneficiile unei cooperări sporite între statele membre Commonwealth, iar ,,Daily Telegraph’’, ziar din Marea Britanie vorbesc despre importanța încă prezentă a Commonwealthului, însă după cum am menționat în prealabil majoritatea articolelor au un caracter neutru, așadar orice schimbare poate modifica percepția mediei despre Commonwealth, spre o percepție negativă, fie spre una pozitivă.

Modulul analitic al datelor obținute, de văzut Anexa 5.

Anumite teme au fost recurente în presa din Commonwealth, de exemplu situația din Sri Lanka, așadar o explicare mai detaliată a situației din Sri Lanka este necesară pentru a facilita înțelegerea acuzelor pe care state precum Canada le aduceau regimului Rajapaksa87) din Sri Lanka. Marea Britanie a început să cucerească insula în anii 1790, britanicii au început să aducă membri ai populației Tamil din Nordul insulei în zonele centrale ale acesteia pentru a lucra la planațiile de ceai, plantațiile de ceai au transformat Sri Lanka într-un mare producător de ceai, în timpul autorității britanice, insula purta numele de Ceylon88). Majoritatea populației singhaleze budiste din insulă, care era majoritară era împotriva manevrei britaniciilor care favorizau muncitorii hinduși tamil. Tensiuniile au apărut în Sri Lanka încă din anii1980, deoarece populația tamilă dorea independență, iar majoritatea conflictelor din Sri Lanka au avut loc în nord, însă ele au afectat toată societatea din Sri Lanka, deoarece rebelii Tamil, conoscuți sub numele de ,,Tigrii Tamil’’, au pus la cale atentate teroriste, rebelii au purtat asupra lor explozibili și s-au aruncat în aer în anii 1990 în capitala Colombo, aceste acte de violență au afectat economia insulei, au dus la scăderea turismului din zonă și au dus la uciderea a mai bine de 70,000 de oameni, îngrijorarea a apărut și în sfera internațională, deoarece erau aduse acuze guvernului care a ordonat uciderea rebelilor capturați, un raport al Organizației Națiunilor Unite, nerecunoscut de guvernul din Sri Lanka, arată faptul că, ambele tabere au comis crime de război. În luna septembrie a anului 2013, partidul de opoziție Tamil a obținut majoritate în zonele nordice din insulă, iar această victorie a dus la stabilirea unui consiliu provincial în zonă, acesta a fost stabilit în urma unor înțelegeri între reprezentanții Tamil și guvern, observatori din partea Comunității Națiunilor au raportat intimidări din partea armatei asupra votanților. Statul membru Commonwealth, Sri Lanka are un mare potențial turistic, de asemenea în timpul autorității britanice a fost un mare producător de ceai, Sri Lanka se afla la sud de India

Anexa 6 .Hartă a statului Sri Lanka.89)

Evenimentele cele mai importante care au avut loc în Commonwealthul Națiunilor între anii 2011 și 2013 sunt următoarele. În anul 2011, s-au făcut recomandări în Parlamentul Britanic pentru o mai bună reprezentare a dependențelor Coroanei, precum insulele din Canalul Mânecii, în luna ianuarie a anului 2012, Commonwealthul cere alegeri credibile în Fiji, după ce liderul militar Voreqe Bainimarama, anunță organizarea unor viitoare alegeri, care vor avea loc în anul 2014, Fiji a rămas suspendată din Commonwealth, în Decembrie 2012, Commonwealthul și-a adoptat prima Cartă, care conține 16 valori fundamentale, legate de democrație, pace și securitate internațional. Tot în anul 2013, Gambia se retrage din Commonwealth, în Octombrie 2013, state membre Commonwealth boicotează Conferința șefilor de stat și de guvern ai Coommonwealthului, care a avut loc în Sri Lanka, Conferința a fost boicotată datorită suspiciuniilor care aplanau asupra statului din Asia, suspiciuni legate de încălcări ale drepturilor omului. După cum se poate observa, Comunitatea Națiunilor nu este o organizație care nu are nicio putere de a acționa în plan internațional, precum o critică scepticii, state membre ale acesteia au luat măsuri de protest atunci când au primit semnale conform cărora situația din Commonwealth este una care nu are legătură cu valorile Commonwealthului, Canada a boicotat două Conferințe ale șefilor de stat și de guvern ai Commonwealthului, deoarece situația din Sri Lanka era percepută de către liderii canadieni drept una contrară principiilor fundamentale ale Commonwealthului, iar respectarea drepturilor omului reprezintă un principiu fundamental al Comunității Națiunilor, fiind precizat chiar și în Carta Commonwealthului, din anul 2012.

Un eveniment important, care a avut loc în anul 2013, eveniment care trebuie detaliat este retragerea Gambiei din Commonwealth90), dacă acest eveniment s-ar produce în mod constant ar putea duce la destabilizarea organizației sau chiar la desființarea acesteia, este important de înțeles motivul pe care s-a axat statul din Africa pentru a părăsi Comunitatea Națiunilor, care probabil nu și-a prezentat destul de bine imaginea în Africa, sau retragerea s-a bazat doar pe dorința Președintelui Gambiei, acest lucru este important de urmărit, analistul BBC pentru Africa, Farouk Chothia, dezvăluie faptul că, deși Gambia, un stat mic cu o populație mică poate părea o destinație extraordinară de vacanță, populația acesteia este ținută sub un strâns control de către excentricul lider al statului,. Directorul Societății Regale a Commonwealthului, o organizație de caritate care promovează educația în statele din Commonwealth, îl acuză pe Președintele Jammeh, deoarece a luat această decizie de retragere fără a mai consulta populația din Gambia, iar această decizie este una apparent nedemocratică, ultima națiune care a părăsite Commonwealthul a fost Zimbawe, în anul 2003, iar recent trei state africane au devenit membri ai Commonwealthului, Mozambique și Camerun în 1995, Rwanda în 2009. Gambia a fost membru al Commonwealthului încă din anul 1965, când și-a câștigat independent față de Marea Britanie, în ciuda numărului mare de turiști britanici care sosesc în statul African, relația dintre Gambia și Marea Britanie a fost mereu tensionată, critici au fost aduse Gambiei de către Marea Britanie atuci când 9 deținuți au fost executați, printre aceștia aflându-se și o femeie, totuși decizia de retragere a Gambiei din Commonwealth este bizară, deoarece națiuni Francofone din Africa, doresc să devină membri ai Commonwealthului, așa cum s-a întâmplat cu Rwanda în anul 2009, iar tot mai multe zvonuri duc spre apariția unui nou membru al Commonwealthului din Africa de vest și anume Gabon, după ce autoritățile statului și au exprimat dorința de a introduce engleza ca a doua limbă oficială. Guvernul din Gambia nu a oferit motiv pentru această retragere, dar cel mai probabil creșterea interesului Marii Britanii pentru drepturile omului și al minorităților au dus la această decizie.

Trecutul Comunității Națiunilor poate trezi spiritul naționalist al multor state membre, care după Cel De Al Doilea Război Mondial și au câștigat independența față de Marea Britanie, iar Comunitatea Națiunilor poate suferi din această cauză, deoarece de multe ori este asociată cu Imperiul Britanic și cu Marea Britanie, care dorește a-și păstra controlul în fostele teritorii care au fost parte ale Imperiului Britanic, însă Marea Britanie în frunte cu monarhul său Regina Elisabeta aII-a promovează în toate statele drepturile omului, comerțul liber și oferă ajutoare pentru statele mai mici din Commonwealth, într-adevăr Commonwealthul își are originile în Imperiul Britanic, iar colonialismul secolelor trecute este contestat în prezent, însă Jeremy Paxman oferă o altă perspectivă asupra Imperiului Britanic care este blamat de multe state Commonwealth și perceput chiar și în Marea Britanie drept un lucru nedemn de laudă. Jeremy Paxman, afirmă faptul că, Imperiul Britanic a fost un lucru extraordinar și ca britanicii nu trebuie să uite de trecutul colonial, în seriile de documentare pe cafre le-a efectuat pentru BBC, Jeremy Paxman91), descrie istoria Imperiului Britanic92), drept una plină de aventură, de război, de eroism93).

Este amintită cea mai mare preocupare a britanicilor timp de generații și anume securizarea și conducerea Imperiului94), istoria Imperială arată de ce Marea Britanie are un loc permanent în Consilul de Securitate al Națiunilor Unite, de ce prim miniștri britanici sunt atât de pregătiți să trimită trupe în războaie de peste mări, Imperiul Britanic a adus sfârșit comerțului de sclavi, a construit infrastructură în zone îndepărtate precum India și Canada, datorită existenței Imperiului Britanic s-au făcut hărți ale Africii, a fost interzis sati, în India, un obicei indian care constă în arderea pe rug a văduvelor atunci când soțul acestora trecea în neființă, Imperiul Britanic a dus la crearea unor reguli în ceea ce privește comerțul, reguli respectate internațional, a creat un sistem de administrație incoruptibil, una dintre cele mai eficiente administrații din istorie a fost cea efectuată de britanici în India, Imperiul Britanic pretindea că este motivat de ambiții mai nobile decât cele ale altor națiuni, cei mai puțin norocoși africani au fost colonizați de belgieni, iar atunci când britanicilor le-a fost cerut să plece au plecat, spre deosebire de francezi în Algeria, câteva rămășițe au rămas în prezent din fostul Imperiu, precum Piticarin și Bermuda, în termeni imperiali, Regina Victoria a fost norocoasă, iar Regina Elisabeta a II-a nu. Regina Elisabeta aII-a, a fost martoră a decolonizării și a înființări unei noi organizații Comunitatea Națiunilor-Commonwealth of Nations, la care state precum Rwanda și Mozambique, care nu au fost membre ale Imperiului Britanic, au aderat, la o nouă structură cu rădăcini în Imperiul Britanic al cărei scop este promovarea democrației, drepturilor omului, comerțului liber.

Concluzie

Lucrarea a avut ca scop analizarea organizației internaționale postcoloniale- Comunitatea Națiunilor sau Commonwealth of Nations, în partea de început a lucrării a fost descrisă istoria Imperiului Britanic, care este necesar de cunoscut pentru a putea fi înțeleasă Comunitatea Națiunilor și nemulțumirile anumitor națiuni care o compun în prezent și care îi aduc diverse alegații legate de trecut, partea de început oferă o prezentare a expansiunii Imperiului Britanic, a mecanismelor care au dus la triumful acestuia, cele șase ,,killer applications’’96) ale lumii occidentale enumerate de Niall Ferguson în volumul său Civilizația: Vestul și Restul, relațiile Imperiului cu state membre Commonwealth au fost prezentate, de exemplu relația cu India, care a avut parte și de revolte, dar și de perioade de progres, care au dus la construirea unei bune infrastructuri în India, perioadele de glorie, dar și de regres ale Imperiului Britanic au fost aminite, după cum prezintă și Niall Ferguson, timp de secole, politologii, antropologii și istoricii au conceput ascensiunea și decăderea civilizațiilor în termeni cincili și graduali,precum arată și Niall Ferguson în ,,Civilizația: Vestul și Restul :1) Monarhie, 2)Domnie a regelui, 3)Tiranie, 4)Aristocrație, 5)Oligarhie, 6)Democrație, 7)Ochlorație(domnie a gloatei)97). Până și Adam Smith considera, în Avuția Națiunilor98), că o creștere economică, numită de acesta drept opulență, trebuia în cele din urmă să ajungă în starea staționară. Imperiul Britanic a ajuns într-o stare staționară la începutul secolului XX, urmând că războaiele din prima jumătate a acestui secol să-i aducă sfârșitul, mișcările de independență din teritoriile guvernate de britanici au devenit tot mai numeroase după Război, revolte naționaliste au luat naștere în locuri precum Malaezia și Kenya.

Comunitatea Națiunilor succede Imperiului Britanic, deși atribuțiile acestei Comunități sunt diferite de cele ale Imperiului Britanic, această organizație reunește foști membri ai vechiului Imperiu Britanic, aducând laolaltă națiuni dezvoltate și națiuni mai puțin dezvoltate, Comunitatea Națiunilor are un potențial imens de a deveni un puternic actor internațional, lucru prezentat în capitolul al II-lea al lucrării, de asemenea am avut în vedere odată cu începerea analizei presei din statele membre Commonwealth prezentarea unor date generale despre acestea, pentru a face mai ușor de înțeles potențialul Comunității Națiunilor, cele 5 state reprezentative, pentru fiecare continent pe care se întinde Commonwealthul prezintă niște date generale impresionante, iar aceste date unite ar fi și mai impresionante, analiza conținutului mediatic din cele 5 state, care a fost o analiză calitativă, a avut în vedere selectarea unor articole din publicații diferite care făceau referire la evenimente importante care au avut loc între anii 2011 și 2013, de exemplu cele două Conferințe ale Șefilor de Stat și Guvern ai Commonwealthului, desfășurate în Perth și în Colombo, semnarea Cartei Commonwealthului și retragerea Gambiei, a fost studiată tonalitatea articolelor care a relevat existența unei tonalități neutre ale acestora, articolele au fost selectate din publicații populare din cele 5 state- Australia, Canada, India, Africa de Sud și Marea Britanie, a urmat o prezentare a celor mai importante evenimente din Commonwealth, care au fost cele menționate anterior, o prezentare a situației din Sri Lanka, un nume des menționat în articolele legate de Commonwealth între anii 2011 șo 2013 , fiind descris răzzboiul civil care a măcinat insula și câteva date istorice pentru a face mai ușor de înțeles tensiuniile dintre populațiile tamil și singh din Sri Lanka, retragera Gambiei din Commonwealth a fost de asemenea prezentată, alături de relatările corespondentului BBC din Africa, atenționând asupra derivelor Președintelui Yahya Jammeh, în cele din urmă a fost prezentat un alt punct de vedere asupra Imperiului Britanic, cel al lui Jeremy Paxman. Nelămurirea inițială a fost așadar rezolvată, forța internațională a Commonwealthului este medie, aceasta poate promova anumite probleme ale statelor mai mici din Commonwealth, însă potențialul său este mare, după cum a prezentat și presa canadiană, de asemenea relațiile dintre state au fost prezentate, acestea fiind dinamice, multe au protestat datorită situației din Sri Lanka, presa din state precum Canada promova o cooperare sporită.

Bibliografie

Capitolul 1-O singură putere

1., 171-1837’’ (http://www.bbc.co.uk/history/british/empire_seapower/overview_empire_seapower_01.shtml). Accesat la data de 22.12.2014,ora 11:18

2.,,The secrets of Mary Roșe revealed’’,( http://www.telegraph.co.uk/history/10088043/The-secrets-of-Henry-VIIIs-Tudor-flagship-the-Mary-Rose-revealed.html,). Accesat la data de 22.12.2014, ora 11:52

3.,,Britanin’s Empire în 1815’’: (http://www.bbc.co.uk/history/british/empire_seapower/britain_empire_01.shtml), Accesat la data de 22.12.2014, ora 12:14

4.,, East India Company’’,( http://www.britannica.com/EBchecked/topic/176643/East-India-Company), Accesat în data de 23.12.2014,ora 13:55.

5. ,,Dutch East India Company’, (’http://www.britannica.com/EBchecked/topic/174523/Dutch-East-India-Company), Accesat în data de 23.12.1014,ora 15:23.

6.,,Gloriuous Revolution’’,( http://www.britannica.com/EBchecked/topic/547105/Glorious-Revolution) ,Accesat în data de 23.12.2014,ora 17:00.

7..,,William III’’,( http://www.britannica.com/EBchecked/topic/644127/William-III), Accest în data de 23.12.2014,ora 18:32.

8.,,East India Company and Raj 1785-1858, (http://www.parliament.uk/about/living-heritage/evolutionofparliament/legislativescrutiny/parliament-and-empire/parliament-and-the-american-colonies-before-1765/east-india-company-and-raj-1785-1858/), Accesat în data de 23.12.2104,ora 22:15.

9., , http://www.parliament.uk/about/living-heritage/evolutionofparliament/legislativescrutiny/act-of-union-1707/, Accesat în data de 23.12.2014,ora 19:37.

10.,,WW1: Was it really the first world war?’’, http://www.bbc.com/news/magazine-28057198, Accesat în 24.12.2014,ora 14:53

11.,,Robert Clive, 1st Baron Clive of Plassey’’ , http://www.britannica.com/EBchecked/topic/121911/Robert-Clive-1st-Baron-Clive-of-Plassey, Accesat în 28.12.2014,ora 13:15.

12.,,American Revolution’’,( http://www.britannica.com/EBchecked/topic/617805/American-Revolution), Accesat în data de 28.12.2014,ora 20:48.

13.,,The Industrial Revolution and the changing face of Britain, (http://www.britishmuseum.org/research/publications/online_research_catalogues/paper_money/paper_money_of_england__wales/the_industrial_revolution.aspx, ),Accesat în data de 28.12.2014,ora 21:05

14.,,The French Revolution’(http://www.bbc.co.uk/programmes/b042ttxl’), Accesat în data de 28.12.2014,ora 21:10.

15.,,Holy Roman Empire, (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/269851/Holy-Roman-Empire), Accesat în data de 3.01.2015, ora 16:00.

16. ,,The Battle of Trafalgar ,( http://www.bbc.co.uk/history/british/empire_seapower/trafalgar_01.shtml), Accesat în 3.01.2015, ora 16:40.

17.,,Admiral Nelson’.’, (http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/nelson_admiral_horatio_lord.shtml,Accesat )în data de 3.01.2015, ora 17:45.

18. ,,Cornwallis’’, (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/138109/Charles-Cornwallis-1st-Marquess-and-2nd-Earl-Cornwallis), Accesat în 3.01.2015, ora 17:05.

19.,,When Britain burned down the White House’’, (http://www.theguardian.com/books/shortcuts/2013/sep/08/britain-burned-down-white-house), Accesat în data de 3.01.2015, ora 17:20.

20.,,Doing Good’’, Jeremy Paxman, (http://www.bbc.co.uk/programmes/p00p1388/episodes/guide), Accesat în data de 04.01.2015, ora 12:00.

21.,,Queen Victoria-The British Monarchy’’, (http://www.royal.gov.uk/historyofthemonarchy/kingsandqueensoftheunitedkingdom/thehanoverians/victoria.aspx, )Accesat în data de 3.01.2015, ora 18:05.

22. ,,Playing the Game’’, Jeremy Paxman, (http://www.bbc.co.uk/programmes/p00p1388/episodes/guide), Accesat în data de 04.01.2015, ora 14:00.

23.,,Making a fortune’’, Jeremy Paxman.

24.,,Historic Figures: David Livingstone’’, (http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/livingstone_david.shtm). Accesat în data de 06.01.2015, ora 14:12.

25.,,Associated& Overseas’’, (http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/commonwealth-membership/associated-and-overseas-territories/), ibidem. Accesat în 12.04.2015,ora 14:29.

26.,,Dependencies-New Zealand’’, (http://www.electoralcommission.org.uk/__data/assets/electoral_commission_pdf_file/0009/79515/List-of-eligible-countries.pdf). Accesat în data de 12.04.2015, ora 15:48.

27.,,Retrageri și Suspensii’’,( http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/commonwealth-membership/withdrawals-and-suspension/). Accesat în data de 12.04.2015, ora 16:10.

28. Niall Ferguson, ,,Civilizația: Vestul și Restul’’, Polirom,2011,p.31.

29. Camil Mureșan, ,,Imperiul Britanic,Editura Științifică, București, 1967.

30. Mirela Popescu, Mihai Manea, Doru Dumitrescu, Corint, 2014.

31. Michael Angot, ,,India Clasică’’, 2014.

32. ,,Raj: The Making and Unmaking of the British India’’, Lawrence James, Londra, Little, Brown, 1997.

33. Niall Ferguson, ,,Empire: How Britain Made the Modern World’’, Penguin, 2009.

Capitolul II- Commonwealth

34.,, http://thecommonwealth.org/’’. Accesat în data de 09.03.2015, ora:14:43.

35. ,,What is a Commonwealth realm?’’, (http://www.royal.gov.uk/monarchandcommonwealth/queenandcommonwealth/whatisacommonwealthrealm.aspx). Accesat în data de 09.03.2015,ora 16:12.

36. ,,Member Countries’’,( http://thecommonwealth.org/member-countries). Accesat în data de 10.03.2015, ora 17:08,,Balfour declaration 1926’’, (http://www.canadahistoryproject.ca/1920s/1920s-06-balfour.html). Accesat în data de 13.03.2015,ora 13:04.

37.,,Wind of change’’, (http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/february/3/newsid_2714000/2714525.stm). Accesat în data de 21.03.2015,ora 12:19.

38.,,Conferință’’,( http://www.youngcommonwealth.org/the-commonwealth-story/). Accesat în data de 23.03.2015, ora 13:55

39. ,,The London Declaration’’, (http://thecommonwealth.org/sites/default/files/history-items/documents/London%20Declaration%20of%201949.pdf). Accesat în data de 23.03.2015,ora:14:47.

40.,,Jocurile Commonwealth’’,( http://www.thecgf.com/).Accesat în data de 19.04.2015,ora 13:09.

41.,,Familia Commonwealth’’, (http://www.col.org/about/commonwealth/Pages/default.aspx). Accesat în data de 19.04.2015,ora 15:28.

42.,,Commonwealth War Greaves Commision’’,( http://www.cwgc.org/). Accesat în data de 19.04.2015,ora 17:07.

43.,,Commonwealth Membership’’, (http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/commonwealth-membership/). Accesat în data de 04.04.2015,ora 16:33.

44.,Associated&Overseas Territories’’, (http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/commonwealth-membership/associated-and-overseas-territories/). Accesat în data de 05.03.2015,ora 16:03.

45. Grace Karskens, ,,The Colony: A History of Early Sydney’’, 2009.

46. Thomas Keneally, ,, A Commonwealth of Thieves’’: The Improbable Birth of Australia, 2005.

Capitolul III- Studiu de caz

47.http://m.theaustralian.com.au/in-depth/royal-family/queen-signs-commonwealth-rights-charter/story-fngk74yq-1226595342011, link accesat în data de 07.05.2015, ora 19:55.

48..https://www.greenleft.org.au/node/49169, link accesat în data de 07.05.2015, ora 18:00.

49.https://www.greenleft.org.au/node/55388, link accesat în 07.05.2015, ora 18:15.

50..http://m.theaustralian.com.au/in-depth/royal-family/queen-signs-commonwealth-rights-charter/story-fngk74yq-1226595342011, link accesat în 07.05.2015, ora 18:17.

51.http://www.nationalpost.com/m/wp/blog.html?b=news.nationalpost.com%2F%2Ffull-comment%2Fconrad-black-the-british-commonwealth-will-rise-again, link accesat în 07.05.2015, ora 19:00. 52.http://www.huffingtonpost.com/2012/01/11/william-and-kates-wedding-gifts_n_1199969.html, link accesat în 07.05.2015, ora 18:23..

53.http://www.huffpost.com/ , link accesat în 07.05.2015, ora 18:26.

54..http://rabble.ca/, link accesat în 08.05.2015, ora 18:35.

55.http://www.nationalpost.com/m/index.html, link accesat în 08.05.2015, ora 18:40.

56.http://www.abc.net.au/local/stories/2011/10/19/3343491.htm, link accesat în 08.05.2015, ora 18:48.

57.http://indianexpress.com/, link accesat în 08.05.2015, ora 19:00.

58.http://m.thehindu.com/opinion/op-ed/a-silent-club-has-no-future/article5201809.ece/, link accesat în 08.05.2015, ora 19:12.

59.http://www.highbeam.com%2Fdoc%2F1G1-345509241.html&h=ZAQEjPySP, link accesat în 08.05.2015, ora 19:22.

60.http://www.mirror.co.uk%2Fnews%2Fworld-news%2Fprince-charles-urges-commonwealth-bring-2793677&h=kAQHSZsa-, link accesat în 08.05.2015, ora 19:30.

61.http://www.telegraph.co.uk%2Fnews%2Fpolitics%2F10265602%2FBritain-must-look-beyond-the-EU-and-focus-on-links-with-the-Commonwealth.html&h=LAQFIf2-b, link accesat în 08.05.2015, ora 19:34.

62.http://www.dailymail.co.uk%2Fnews%2Farticle-2403556%2FOne-million-Commonwealth-migrants-vote-UK-despite-having-British-citizenship.html&h=3AQEg6AZw, link accesat în 09.05.2015, ora 11:09.

Concluzii

63.http://www.bbc.com%2Fnews%2Fworld-south-asia-11999611&h=QAQGeHUpb, link accesat în 09.05.2015, ora 11:21

64.Niall Ferguson, ,,Civilizația: Vestul și Restul’’, Polirom, 2011, p.37

65.De la imperiu la Commonwealth, Nicolae Minei, Editura Politică, București, 1967.

66. Marcel D. Popa, Horia C. Matei, ,,mica enciclopedie de istorie universală’’, Editura Politică, București, 1988.

67. Jeremy Paxman, ,,What Ruling the World Did to the British’’, Bloomsbury, 2011.

Bibliografie

Capitolul 1-O singură putere

1., 171-1837’’ (http://www.bbc.co.uk/history/british/empire_seapower/overview_empire_seapower_01.shtml). Accesat la data de 22.12.2014,ora 11:18

2.,,The secrets of Mary Roșe revealed’’,( http://www.telegraph.co.uk/history/10088043/The-secrets-of-Henry-VIIIs-Tudor-flagship-the-Mary-Rose-revealed.html,). Accesat la data de 22.12.2014, ora 11:52

3.,,Britanin’s Empire în 1815’’: (http://www.bbc.co.uk/history/british/empire_seapower/britain_empire_01.shtml), Accesat la data de 22.12.2014, ora 12:14

4.,, East India Company’’,( http://www.britannica.com/EBchecked/topic/176643/East-India-Company), Accesat în data de 23.12.2014,ora 13:55.

5. ,,Dutch East India Company’, (’http://www.britannica.com/EBchecked/topic/174523/Dutch-East-India-Company), Accesat în data de 23.12.1014,ora 15:23.

6.,,Gloriuous Revolution’’,( http://www.britannica.com/EBchecked/topic/547105/Glorious-Revolution) ,Accesat în data de 23.12.2014,ora 17:00.

7..,,William III’’,( http://www.britannica.com/EBchecked/topic/644127/William-III), Accest în data de 23.12.2014,ora 18:32.

8.,,East India Company and Raj 1785-1858, (http://www.parliament.uk/about/living-heritage/evolutionofparliament/legislativescrutiny/parliament-and-empire/parliament-and-the-american-colonies-before-1765/east-india-company-and-raj-1785-1858/), Accesat în data de 23.12.2104,ora 22:15.

9., , http://www.parliament.uk/about/living-heritage/evolutionofparliament/legislativescrutiny/act-of-union-1707/, Accesat în data de 23.12.2014,ora 19:37.

10.,,WW1: Was it really the first world war?’’, http://www.bbc.com/news/magazine-28057198, Accesat în 24.12.2014,ora 14:53

11.,,Robert Clive, 1st Baron Clive of Plassey’’ , http://www.britannica.com/EBchecked/topic/121911/Robert-Clive-1st-Baron-Clive-of-Plassey, Accesat în 28.12.2014,ora 13:15.

12.,,American Revolution’’,( http://www.britannica.com/EBchecked/topic/617805/American-Revolution), Accesat în data de 28.12.2014,ora 20:48.

13.,,The Industrial Revolution and the changing face of Britain, (http://www.britishmuseum.org/research/publications/online_research_catalogues/paper_money/paper_money_of_england__wales/the_industrial_revolution.aspx, ),Accesat în data de 28.12.2014,ora 21:05

14.,,The French Revolution’(http://www.bbc.co.uk/programmes/b042ttxl’), Accesat în data de 28.12.2014,ora 21:10.

15.,,Holy Roman Empire, (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/269851/Holy-Roman-Empire), Accesat în data de 3.01.2015, ora 16:00.

16. ,,The Battle of Trafalgar ,( http://www.bbc.co.uk/history/british/empire_seapower/trafalgar_01.shtml), Accesat în 3.01.2015, ora 16:40.

17.,,Admiral Nelson’.’, (http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/nelson_admiral_horatio_lord.shtml,Accesat )în data de 3.01.2015, ora 17:45.

18. ,,Cornwallis’’, (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/138109/Charles-Cornwallis-1st-Marquess-and-2nd-Earl-Cornwallis), Accesat în 3.01.2015, ora 17:05.

19.,,When Britain burned down the White House’’, (http://www.theguardian.com/books/shortcuts/2013/sep/08/britain-burned-down-white-house), Accesat în data de 3.01.2015, ora 17:20.

20.,,Doing Good’’, Jeremy Paxman, (http://www.bbc.co.uk/programmes/p00p1388/episodes/guide), Accesat în data de 04.01.2015, ora 12:00.

21.,,Queen Victoria-The British Monarchy’’, (http://www.royal.gov.uk/historyofthemonarchy/kingsandqueensoftheunitedkingdom/thehanoverians/victoria.aspx, )Accesat în data de 3.01.2015, ora 18:05.

22. ,,Playing the Game’’, Jeremy Paxman, (http://www.bbc.co.uk/programmes/p00p1388/episodes/guide), Accesat în data de 04.01.2015, ora 14:00.

23.,,Making a fortune’’, Jeremy Paxman.

24.,,Historic Figures: David Livingstone’’, (http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/livingstone_david.shtm). Accesat în data de 06.01.2015, ora 14:12.

25.,,Associated& Overseas’’, (http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/commonwealth-membership/associated-and-overseas-territories/), ibidem. Accesat în 12.04.2015,ora 14:29.

26.,,Dependencies-New Zealand’’, (http://www.electoralcommission.org.uk/__data/assets/electoral_commission_pdf_file/0009/79515/List-of-eligible-countries.pdf). Accesat în data de 12.04.2015, ora 15:48.

27.,,Retrageri și Suspensii’’,( http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/commonwealth-membership/withdrawals-and-suspension/). Accesat în data de 12.04.2015, ora 16:10.

28. Niall Ferguson, ,,Civilizația: Vestul și Restul’’, Polirom,2011,p.31.

29. Camil Mureșan, ,,Imperiul Britanic,Editura Științifică, București, 1967.

30. Mirela Popescu, Mihai Manea, Doru Dumitrescu, Corint, 2014.

31. Michael Angot, ,,India Clasică’’, 2014.

32. ,,Raj: The Making and Unmaking of the British India’’, Lawrence James, Londra, Little, Brown, 1997.

33. Niall Ferguson, ,,Empire: How Britain Made the Modern World’’, Penguin, 2009.

Capitolul II- Commonwealth

34.,, http://thecommonwealth.org/’’. Accesat în data de 09.03.2015, ora:14:43.

35. ,,What is a Commonwealth realm?’’, (http://www.royal.gov.uk/monarchandcommonwealth/queenandcommonwealth/whatisacommonwealthrealm.aspx). Accesat în data de 09.03.2015,ora 16:12.

36. ,,Member Countries’’,( http://thecommonwealth.org/member-countries). Accesat în data de 10.03.2015, ora 17:08,,Balfour declaration 1926’’, (http://www.canadahistoryproject.ca/1920s/1920s-06-balfour.html). Accesat în data de 13.03.2015,ora 13:04.

37.,,Wind of change’’, (http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/february/3/newsid_2714000/2714525.stm). Accesat în data de 21.03.2015,ora 12:19.

38.,,Conferință’’,( http://www.youngcommonwealth.org/the-commonwealth-story/). Accesat în data de 23.03.2015, ora 13:55

39. ,,The London Declaration’’, (http://thecommonwealth.org/sites/default/files/history-items/documents/London%20Declaration%20of%201949.pdf). Accesat în data de 23.03.2015,ora:14:47.

40.,,Jocurile Commonwealth’’,( http://www.thecgf.com/).Accesat în data de 19.04.2015,ora 13:09.

41.,,Familia Commonwealth’’, (http://www.col.org/about/commonwealth/Pages/default.aspx). Accesat în data de 19.04.2015,ora 15:28.

42.,,Commonwealth War Greaves Commision’’,( http://www.cwgc.org/). Accesat în data de 19.04.2015,ora 17:07.

43.,,Commonwealth Membership’’, (http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/commonwealth-membership/). Accesat în data de 04.04.2015,ora 16:33.

44.,Associated&Overseas Territories’’, (http://www.commonwealthofnations.org/commonwealth/commonwealth-membership/associated-and-overseas-territories/). Accesat în data de 05.03.2015,ora 16:03.

45. Grace Karskens, ,,The Colony: A History of Early Sydney’’, 2009.

46. Thomas Keneally, ,, A Commonwealth of Thieves’’: The Improbable Birth of Australia, 2005.

Capitolul III- Studiu de caz

47.http://m.theaustralian.com.au/in-depth/royal-family/queen-signs-commonwealth-rights-charter/story-fngk74yq-1226595342011, link accesat în data de 07.05.2015, ora 19:55.

48..https://www.greenleft.org.au/node/49169, link accesat în data de 07.05.2015, ora 18:00.

49.https://www.greenleft.org.au/node/55388, link accesat în 07.05.2015, ora 18:15.

50..http://m.theaustralian.com.au/in-depth/royal-family/queen-signs-commonwealth-rights-charter/story-fngk74yq-1226595342011, link accesat în 07.05.2015, ora 18:17.

51.http://www.nationalpost.com/m/wp/blog.html?b=news.nationalpost.com%2F%2Ffull-comment%2Fconrad-black-the-british-commonwealth-will-rise-again, link accesat în 07.05.2015, ora 19:00. 52.http://www.huffingtonpost.com/2012/01/11/william-and-kates-wedding-gifts_n_1199969.html, link accesat în 07.05.2015, ora 18:23..

53.http://www.huffpost.com/ , link accesat în 07.05.2015, ora 18:26.

54..http://rabble.ca/, link accesat în 08.05.2015, ora 18:35.

55.http://www.nationalpost.com/m/index.html, link accesat în 08.05.2015, ora 18:40.

56.http://www.abc.net.au/local/stories/2011/10/19/3343491.htm, link accesat în 08.05.2015, ora 18:48.

57.http://indianexpress.com/, link accesat în 08.05.2015, ora 19:00.

58.http://m.thehindu.com/opinion/op-ed/a-silent-club-has-no-future/article5201809.ece/, link accesat în 08.05.2015, ora 19:12.

59.http://www.highbeam.com%2Fdoc%2F1G1-345509241.html&h=ZAQEjPySP, link accesat în 08.05.2015, ora 19:22.

60.http://www.mirror.co.uk%2Fnews%2Fworld-news%2Fprince-charles-urges-commonwealth-bring-2793677&h=kAQHSZsa-, link accesat în 08.05.2015, ora 19:30.

61.http://www.telegraph.co.uk%2Fnews%2Fpolitics%2F10265602%2FBritain-must-look-beyond-the-EU-and-focus-on-links-with-the-Commonwealth.html&h=LAQFIf2-b, link accesat în 08.05.2015, ora 19:34.

62.http://www.dailymail.co.uk%2Fnews%2Farticle-2403556%2FOne-million-Commonwealth-migrants-vote-UK-despite-having-British-citizenship.html&h=3AQEg6AZw, link accesat în 09.05.2015, ora 11:09.

Concluzii

63.http://www.bbc.com%2Fnews%2Fworld-south-asia-11999611&h=QAQGeHUpb, link accesat în 09.05.2015, ora 11:21

64.Niall Ferguson, ,,Civilizația: Vestul și Restul’’, Polirom, 2011, p.37

65.De la imperiu la Commonwealth, Nicolae Minei, Editura Politică, București, 1967.

66. Marcel D. Popa, Horia C. Matei, ,,mica enciclopedie de istorie universală’’, Editura Politică, București, 1988.

67. Jeremy Paxman, ,,What Ruling the World Did to the British’’, Bloomsbury, 2011.