Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: Sănătatea este [624357]

3
INTRODUCERE

Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este
o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a
infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață
productivă social și economic”.
În statul modern îngrijirea sănătății este integrată în sistemul de sănătate administrat și
reglementat de guver ne; accesul cetățenilor la sistemul de sănătate, și deci la îngrijirea sănătății,
variază de la o țară la alta.
În funcție de fiecare etapă istorică și de factori politici și economici, îngrijirea sănătății
poate fi centrată mai mult pe diagnosticul și tra tamentul bolilor, sau pe prevenția lor. În lumea
dezvoltată, momentan, sistemele de sănătate furnizează o îngrijire centrată pe diagnostic și
tratament, această caracteristică fiind însă moștenită, filozofia care a stat la baza sistemelor
apărând pe la înc eputul secolului trecut, când factorii care afectau cu preponderență sănătatea
erau de natură acută și infecțioasă, afectând o populație tânără dintr -un grup uman cu speranță
de viață mai redusă.[1] Există deci momentan o nepotrivire între mijloacele de în grijire oferite
de sistemele de sănătate actuale, bazate pe tehnologii avansate și costisitoare de diagnostic și
tratament, și problemele la care trebuie să facă față populația azi, îmbătrânită și afectată fiind
de complexe maladii cronice.[2] Această nepo trivire se traduce în primul rând prin creșterea
accelerată a costurilor sistemelor de sănătate în țările dezvoltate, unde resursele sunt în
majoritate concentrate pe căutarea a câte unui “glonț magic” pentru fiecare maladie sau
simptom.[3] În această curs ă contra cronometru, nu numai îngrijirea sănătății este afectată,
economia însăși suferind ca urmare a concentrării resurselor bugetare pe sănătate și neglijarea
inerentă a celorlalte necesități ale comunităților.[4]
În Regatul Unit, farmaciile comunitare sunt mai accesibile populației generale decât
cabinetele medicilor de familie. Prin urmare, guvernul și organismele profesionale farmaceutice
au susținut extinderea rolului farmacistului comunitar, în special în ceea ce privește furnizarea
de servicii care contribuie la prevenirea bolilor și îmbunătățirea sănătății.
Această lucrare încearcă să evalueze și să rezume dovezile legate de rolurile de sănătate
publică pe care le joacă farmaciștii comunitari. Se discută, de asemenea, barierele, precum și
strategii le care pot spori aceste roluri.

4
Lucrarea este structurată astfel :
 Introducere
 Capitolul I – ce cuprinde noțiuni introductive și generale despre sănătatea publică. De
asemenea se vorbește despre funcțiile și principiile asistenței de sănătate publică,
precum și despre rolul Uniunii Europene în serviciile de sănătate publică;
 Capitolul II – în acest capitol se prezintă pe larg serviciile farmaceutice oferite de
România și Regatul Unit;
 Capitolul III – prezintă un studiu de caz intitulat ”Contribuția farmac iștilor comunitari
la sănătatea publică – evaluarea bazei de date globale” ce compara articole și studii din
literatura de specialitate cu privire la rolul farmacistului în sănătatea publică.
 Concluzii
 Bibliografie

I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE DESPRE SĂNĂTATEA PUBLICĂ

a. Definiții
Sănătatea este starea completă de bine fizic, mental și social, nu numai lipsa bolii. Ea poate
fi privită ca o resursă pentru viața de zi cu zi, nu obiectivul vieții; este un concept pozitiv, care
evidențiază disponibilitățile sociale și personale alăturate celor fizice. Sănătatea poate fi privită
ca o stare de echilibru între oameni și factorii fizici, biologici și sociali ai mediului de viață,
compatibilă cu o perfectă funcționalitate a ființei umane. Se apreciază că o persoană este
sănătoasă în măsura în care ea este capabilă să activeze fizic, emoțional și social fără ajutor din
partea sistemului de asistență a sănătății. [5]
Starea de sănătate se poate menține, consolida sau , dimpotrivă, altera , ca o consecință a
modificării unuia sau mai mulți factori condiționali. În mod natural, cea mai mare parte a
populației este sănătoasă și doar o proporție variabilă nu dispune de sănătate. Îngrijirea sănătății
presupune atât activitățile profesionale ale specialiștilor din rețeaua de profil, cât și
autoîngrijirea sănătății de către fiecare individ în parte. Starea de sănătate este protejată de
diferitele măsuri medicale și nemedicale de promovare a sănătății, de profilaxie, de serviciile
de medicină preventivă și sănătate publică. [5]

5
Sănătate a publică este știința și arta prevenirii bolilor, prelungirii vieții și promovării
sănătății prin eforturile organizate și conjugate ale societății. Sănătatea publică este o
combinație de științe, mijloace și concepte orientate spre menținerea și îmbunătățirea săn ătății
întregii populații prin acțiuni colective sau sociale. Săntatea publică este o instituție socială, o
disciplină și o practică. Activitățile de sănătatea publică se modifică în timp, odată cu progresul
societății și al științei și tehnologiei, având însă mereu aceleași scopuri: reducerea numărului
de îmbolnăviri, de morți premature, de cazuri de disconfort și invaliditate produse de boli în
populație. [5]
Principalele succese al sănătății publice pot fi considerate ameliorarea standarde lor de
igienă p ersonală, a cond ițiilor de viață și a educației , imunoprofilaxia bolilor infecțioase.
Trebuie menționat și recunoscut că multe din aparentele succese ale medicinii în general și ale
sănătății publice în special au condus de fapt la noi și neașteptate insu ccese ale sănătății publice
. Astfel, terapia intensivă permite supraviețuirea unor mari sechelari, imunoprofilaxia bolilor
infecțioase contribuie serios la creșterea numerică a populației și a vârstei medii și aceasta
creează problema instituționalizării vârstnicilor fără familie , etc.
Principalele eșecuri în sănătatea publică sunt probleme de sănătate publică încă
nerezolvate și care uneori amenință existența unei/unor populații. Persistă o serie de boli
infecțioase grave ca gripa și alte infecții respir atorii, SIDA, malaria, la care se adaugă povara
bolilor cronice.
Promovarea sănătății comunitare implică asigurarea sănătății mentale și sociale, a unei condiții
fizice adecvate prin recreere și exerciții fizice, controlul asupra bolilor infecțioase și
neinfecțioase cronice, promovarea unui stil sănătos de viață.
b. Funcțiile și principiile asistenței de sănătate publică
Funcțiile asistenței de sănătate publică
Funcțiile principale ale asistenței de sănătate publică vizează:
a) Dezvoltarea politicilor, strategi ilor și programelor vizând asigurarea sănătății publice;
b) Monitorizarea și analiza stării de sănătate a populației;
c) Planificarea în sănătatea publică
d) Supravegherea epidemiologică, prevenirea și controlul bolilor ;
e) Managementul și marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică;
f) Asigurarea calității serviciilor de sănătate publică:

6
g) Cercetare -dezvoltare și implementare de soluții inovatoare pentru sănătatea publică;
h) Prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă epidemiologică;
i) Protej area populației împotriva riscurilor din mediu;
j) Informare, educare și comunicare pentru promovarea sănătății;
k) Mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea și rezolvarea problemel or de
sănătate.
Principiile asistenței de sănătate publică
Principiile care stau la baza asistenței de sănătate publică sunt următoarele:
a. Responsabilitatea societății pentru sănătatea publică ;
b. Focalizarea pe grupurile populaționale și prevenirea primară;
c. Preocuparea pentru determinanții stării de sănătate: sociali, de mediu , comportamentali
și servicii de sănătate;
d. Abordarea multidisciplinară și intersectorială;
e. Parteneriat activ cu populația și cu autoritățile publice centrale și locale;
f. Existența unui sistem informațional și informatic integrat pentru managementul
sănătăți i publice.
Implementarea principiilor de sănătate publică
Modalitățile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt:
1. Activitatea de reglementare în domeniile sănătății publice;
2. Activitatea de inspecție;
3. Activitățile desfășurate în cadrul progr amelor de sănătate publică;
4. Avizarea/autorizarea/notificarea activităților și produselor cu impact asupra sănătății
populației;
5. Evaluarea impactului asupra sănătății în relație cu programe, strategii, politici ale altor
sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătății populaței. [5]

c. Rolul Uniunii Europene în asistența de sănătate publică
Tratatul de la Lisabona a subliniat importanța politicii de sănătate, stipulând că „în
definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Comunității se asigură un nivel
ridicat de protecție a sănătății umane”. Acest obiectiv urmează să fie realizat cu sprijinul

7
Uniunii ac ordat statelor membre și prin încurajarea cooperării. Responsabilitatea principală
pentru protecția sănătății și, în special, a sistemelor de sănătate, revine în continuare statelor
membre.
Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănă tății publice, în
prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătatea umană și
armonizarea strategiilor de sănătate între statele membre. UE a aplicat cu succes o politică
cuprinzătoare prin intermediul strategiei de sănătate „Sănătate pentru creștere economică” și
programul său de acțiuni pentru 2014 -2020, precum și a unui corp de legislație secundară.
Structura instituțională actuală de sprijin a punerii în aplicare include Direcția Generală
Sănătate și siguranță alimentară a Comisiei (DG SANTE) și agențiile specializate, în special
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru
Medicamente (EMA).
Din punct de vedere istoric, politica de sănătate a UE își are originea în dispozițiile cu
privire la sănătate și siguranță, dezvoltându -se mai târziu ca urmare a liberei circulații a
persoanelor și mărfurilor pe piața internă, ceea ce a făcut necesară coordonarea sănătății publice
[6]. În ciuda lipsei unei baze juridice clare, politica de sănă tate publică s -a dezvoltat în mai
multe direcții înainte de instituirea tratatului act ual. Printre acestea se numără:
 Medicamente: legislația introdusă din anul 1965 a vizat garantarea unor
standarde ridicate în cercetarea și industria farmaceutică, armoni zarea
procedurilor naționale de acordare a licențelor pentru medicamente și
introducerea de norme privind publicitatea, etichetarea și distribuția. Printre
altele, „pachetul farmaceutic” privind farmacovigilența, a fost aprobat de
Parlament în 2011.
 Cercet are: programele de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice
datează din 1978 și au cuprins aspecte precum problemele de sănătate influențate
de vârstă, mediu și stilul de viață, riscuri de iradiere și analiza genomului uman,
axându -se mai ales asupra principalelor boli. Aceste aspecte de sănătate și altele
pe cale de apariție au fost abordate în cel de -al șaptelea program -cadru. Acțiuni
suplimentare au fost desfășurate în cadrul succesorului acestuia, programul
Orizont 2020.
 Asistența reciprocă : statele membre au convenit să își acorde reciproc asistență
în cazul catastrofelor și al bolilor extrem de grave. Multe din problemele de acest

8
fel au ajuns în atenția publicului în cursul ultimelor două decenii, encefalopatia
spongiformă bovină (ESB), g ripa porcină, gripa H1N1, virusul Zika și altele.
 În 2013, Parlamentul și -a definit poziția în ceea ce privește adopta rea legislației
privind asigurarea serviciilor de sănătate transfrontaliere și revizuirea cadrului
legal privind dispozitivele medicale și terapiile avansate (în așt eptarea acordului
Consiliului).
Cele trei obiective strategice ale politicii de sănătate a UE sunt următoarele:
 Promovarea unei stări bune de sănătate – prevenirea bolilor și promovarea unor stiluri
de viață sănătoase prin abordarea aspectelor legate de nutriție, activitate fizică,
consumul de alcool, fumatul și consumul de droguri, riscurile legate de mediu și
leziunile. Având în vedere îmbătrânirea populației, nevoile de sănătate specifice ale
persoanelor în vârstă impun, de asemenea, mai multă atenție.
 Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor pentru sănătate – îmbunătățirea
monitorizării și pregătirii pentru situații de urgență în cazuri de epidemie sau
bioterorism, pentru a mări capacitatea de reacție la noi provocă ri legate de sănătate, cum
ar fi schimbările climatice.
 Sprijinirea sistemelor de sănătate dinamice pentru a ajuta sistemele de sănătate ale
statelor membre să răspundă provocărilor pe care le reprezintă îmbătrânirea populației,
cerințele tot mai mari ale cetățenilor și mobilitatea pacienților și a personalului medical.
[6]

II. FARMACIA ȘI ROLUL ACESTEIA ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
a. Serviciile de asistență farmaceutică furnizate în România

Farmaciș tii, cun oscuți și sub denumirea de chimiști, sunt profesioniști în domeniul
sănătății care practică în domeniul farmaceutic, domeniul științelor sănătății care se
concentrează pe utilizarea sigură și eficiența a medicamentelor. Farmaciștii sunt supuși unei
educaț ii la nivel universitar pentru a înțelege mecanismele și acț iunile biochimice ale
medicamentelor, consumul de medicamente , rolurile terapeuti ce, efectele secundare,

9
interacțiunile potenț iale ale medicamentelor ș i parametrii de monitorizare. Acest lucru este
asociat cu anatomia, fiziologia și patologia. Farmaciștii interpretează și comunică aceste
cunoștințe de specialitate pacienților, medicilor ș i altor furnizori de servicii medicale.
Din punct de vedere istoric, rol ul fundamental al farmaciștilor a fost de a verifica și de a distribui
medicamente le care au fost prescrise pacienților. În timpurile moderne, farmaciștii
monitorizează starea de sănătate și progresul pacienț ilor pe ntru a asigura utilizarea sigură și
eficientă a medicamentel or. Farmaciștii pot prepara medicamente ; cu toate acestea, multe
medica mente sunt acum produse de companiile farmaceutice într -o formă standard de
dozare .[7]
Rolul farmacistului în sănătatea publică
Rolul farmacistului în domeniul sănătății publice continuă să fie definit. Fu rnizarea
serviciilor de asistență farmaceutică a devenit o obișnuiț ă astăzi în alte state . Orice persoană
poate intra într -o farmacie comunitară pentru a căuta informații despre medicamente și pentru
a obține asistență în selectarea medicamentelor fără prescr ipție medicală pentru trata afecțiuni
comune. Orice lucrător instituțional din domeniul sănătății poate solicita consultanță
farmaceutică pentru monitorizarea terapeutică a medicamentelor sau pentru informarea
medicului.
Colegii le farmaceutice încorporează educația pentru sănătate publică în conformit ate cu
noile standarde, iar oportunitățile sunt predominante în Statele Unite și în străinătate. Din punct
de vedere istoric, farmaciștii se numără printre cei mai de încredere profesioniști din domeniul
sănătății, ca urmare a serviciilor pe care le oferă societății. Farmaciștii care lucrează în toate
aspectele legate de îngrijirea sănătății ar trebui să includă serviciul public în practicile lor pentru
recompense personale, avansarea profesiei și datoria civică. [8]
Principiile practice ale asistenței farm aceutice
Asistența farmaceutică este o practică farmaceutică orientată către pacient, care solicită
farmacistului să lucreze în colaborare cu pacientului și cu ceilalți furnizori de servicii de
sănătate pentru a promova sănătatea, pentru a preveni îmbolnăv irea și pentru a evalua,
monitoriza, iniția și modifica utilizarea medicamentului, în vederea asigurării că regimul
terapeutic este sigur și eficace.

10
Obiectivul asistenței farmaceutice este optimizarea calității vieții pacientului, în ceea ce
privește sănă tatea și obținerea unor rezultate clinice pozitive, cu cheltuieli economice
acceptabile.
Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie îndeplinite urmatoarele:
 Stabilirea și menținerea unei relații profesionale
Interacțiunea dintre farmacist și pacient este necesar să existe pentru ca noi, farmaciștii
să ne asigurăm că relația este bazată pe grijă, încredere, comunicare deschisă, cooperare și este
stabilită și menținută luarea deciziilor împreună cu pacientul.
În această relație, farmacistul deține supremația bunăstării pacientului, menține o
atitudine corespunzătoare de grijă asupra bunăstării pacientului și utilizează toate cunoștințele
și aptitudinile profesionale în numele pacientului. În schimb, pacientul es te de acord să
furnizeze informațiile și preferințele sale și să participe la planul terapeutic. Farmacistul
identifică soluții pentru a se asigura că pacientul are acces la asistență farmaceutică în orice
moment.
 Colectarea, organizarea, înregistrarea și întreținerea informațiilor medicale
specifice pacientului
Farmaciștii trebuie să colecteze și/sau genereze informații subiective și obiective privind
starea generală de sănătate a pacientului, activitatea acestuia, antecedentele medicale,
istoricul medicamentos, istoricul social, istoricul dietei și activității f izice, antecedentele
patologice, precum și situația economică și calitatea de asigurat. Sursele de informații pot
include pacientul, dar nu sunt limitate la acesta; fișe sau rapoarte medicale, asiguratorul,
familia pacientului sau alți furnizori de servici i sănătate, cum ar fi medicii, asistentele
medicale, alți farmaciști.
Aceste informații vor constitui baza pentru deciziile privind dezvoltarea și modificarea
ulterioară a planului terapeutic medicamentos și de aceea ele trebuie să fie corecte și
complete, organizate, înregistrate, pentru a facilita accesul și actualizarea lor în mod
corespunzător. Informațiile despre pacient sunt păstrate într -o manieră confidențială, în
concordonță cu legea GDPR.

11
 Informațiile medicale specifice pacientului trebuie să fie evaluate, iar
dezvoltarea planului de terapie medicamentoasă se va realiza împreună cu
pacientul
Bazându -se pe o înțelegere aprofundată a pacientului și a condițiilor lui de boală și de
tratament, farmacistul trebuie, împreună cu pacientul și cu alți furn izori de servicii medicale,
dacă este cazul, să dezvolte un plan de terapie medicamentoasă orientat spre rezultate. În
elaborarea planului, farmacistul trebuie să ia în considerare cu atenție aspectele psiho -sociale
ale bolii, precum și potențiala relație dintre cost și/sau complexitatea tratamentului și
complianța pacientului.
 Farmacistul se asigură că pacientul are materialele, informațiile și cunoașterea
necesară pentru a efectua planul de terapie medicamentoasă
Farmacistul, care furnizează asistență fa rmacutică, trebuie să -și asume responsabilitatea
finală, asigurându -se că pacientul său a fost în măsură să obțină și să utilizeze în mod
corespunzător orice medicamente și produse conexe, sau echipamente necesare pentru planul
de terapie medicamentoasă. Farmacistul trebuie să se asigure, de asemenea, că pacientul deține
o înțelegere aprofundată a bolii și a terapiei/ medicamentelor prescrise.
 Farmacistul comentează, monitorizează și modifică planul terapeutic în funcție
de cum este necesar și adecvat, în c olaborare cu pacientul și echipa de asistență
medicală
Farmacistul este responsabil pentru monitorizarea progresului pacientului în vederea
realizării obiectivelor specific în conformitate cu strategia elaborată în planul de terapie
medicamentoasă. Progres ul pacientului este documentat cu atenție, înregistrat în farmacie și se
comunică pacientului și celorlalți furnizori de servicii medicale, după caz. [9]
Asistența farmaceutică are numeroase beneficii care pot include, dar nu se limitează la:
 erori de med icație scăzute;
 creșterea gradului de respectare a pacienților a regimului de medicație;
 mai bună gestionare a afecțiunilor cronice, incluzând hipertensiunea și alți factori de
risc pentru bolile cardiovasculare;
 relația farmacist -pacient puternică;

12
 a scăzut costurile pe termen lung ale asistenței medicale.
Conform Regulilor de Bună Practică Farmaceutică , farmacia comunitară asigură asistența
farmaceutică a populației prin următoarele activități:
a) eliberarea la prețul cu amănuntul a medicamentelor care se acordă pe bază de prescripție
medicală;
b) eliberarea la prețul cu amănuntul, în conformitate cu prevederile legale, a
medicamentelor fără prescripție medicală;
c) prepararea medicamentelor magistrale și oficinale sau a altor produse de sănătate;
d) eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
e) vânzarea de produse cosmetice, produse parafarmaceutice, dispozitive și aparatură
medicală de uz individual și consumabile pentru acestea, suplimente alimentare și alimente
cu destinație specială, plante anodin e și produse pe bază de plante anodine, produse de
puericultură, articole destinate întreținerii igienei personale, echipamente, materiale sau
produse destinate protecției ori îmbunătățirii sănătății, produse pentru protecția împotriva
bolilor cu transmite re sexuală sau cu acțiune contraceptivă, produse homeopate, produse
destinate aromaterapiei, alte produse destinate utilizării în unele stări patologice;
f) informarea și consilierea pacienților privind utilizarea corectă și rațională a
medicamentelor și î ntreținerea stării de sănătate;
g) testarea unor parametri biologici cu aparatură destinată utilizării individuale de către
pacienți, precum și administrarea de vaccinuri numai în condițiile prevăzute prin ordin al
ministrului sănătății.

Sarcina farmacist ului este de a se asigura că tratamentul medicamentos al unui pacient
este indicat în mod corespunzător, este cel mai eficient disponibil, cel mai sigur posibil și
convenabil pentru pacient. Prin asumarea acestei responsabilități directe pentru nevoile de
sănătate ale pacientului, farmaciștii pot aduce o contribuție semnificativă la rezultatul terapiei
medicamentoase și la calitatea vieții pacienților.
Domeniul farmaceutic se confruntă și cu o serie de noi provocări, prin creșterea
accelerată a numărului de medicamente, suplimente alimentare și alte produse pentru sănătate ,

13
punând în pericol utilizarea rațională a acestora de către pacienți, sau prin creșterea costurilor
necesare asigurării funcționării sistemului de sănătate , datorită numărului crescut de p acienți cu
boli cronice și numărului insuficient de resurse umane în domeniu . Prin urmare, sunt necesare
schimbări constante prin intervenții în cadrul sănătății publice, în asigurarea și sustenabilitatea
asistenței farmaceutice, în consilierea privind uti lizarea rațională a medicamentelor. [10]
În acest context, colegii noștri din alte țări au reușit să argumenteze reprezentanților
statelor din care fac parte că farmacistul , ca profesionist în domeniul sănătății, are un rol
esențial în prevenție, în mențin erea și îmbunătățirea sănătății publice și individuale, în
campanii de sănătate și nu numai. Prin urmare, au dezvoltat o serie de servicii conexe
medicamentului, care fac ca acesta să nu fie perceput doar ca un simplu produs comercial.
Enumerăm câteva dint re acestea: servicii privind consilierea pacienților, distincte pentru
bolnavii cronici și acuți, precum și specifice pentru anumite boli cu incidență mare în cadrul
populației, servicii de educare a populației sau de prevenție. Serviciile furnizate de căt re
farmacist s-au dovedit a aduce beneficii semnificative atât în ceea ce privește sănătatea publică,
a pacienților în mod individual, cât și pentru bugetul alocat sănătății de către stat.
Consultarea farmaciștilor în România
În perioada octombrie – noiembrie 2018 , Colegiul Farmaciștilor din România împreună
cu Asociația Farmaciilor Independente Ethica au realizat o consultare a farmaciștilor privind
necesitatea și importanța recunoașterii formale și implementării serviciilor farmaceutice în
România . Un număr de 1354 de farmaciști , din toate județele României, au dat curs demersului.

14

Figura II.1 – Structura farmaciștilor respondenți în funcție de domeniul de activitate

Majoritatea farmaciștilor (87%) care au răspuns își desfășoară activitatea în f armacia
comunitară. Alte domenii de activitate în care farmaciștii sunt implicați sunt farmacia de spital,
industrie, distribuție de medicamente, marketing, laborator sau învățământ. Distribuția pe
domenii de activitate și categorii de vârstă a celor care au furnizat răspunsuri complete reflectă
corect situația reală. [10]
96,82% dintre persoanele care au răspuns formularului consideră faptul că recunoașterea
formală a serviciilor farmaceutice în România de către autorități reprezintă o necesitate, iar
argumentele aduse de către aceștia reflectă nevoia de recunoaștere a rolului farmacistului în
comunitate:
• Recunoașterea formală a serviciilor farmaceutice de către autoritățile publice locale și
centrale reprezintă primul pas în reglementarea acestora, a sigurarea calității lor și în crearea
cadrului necesar protecției drepturilor farmaciștilor și pacienților. Consider că acestea sunt
demersuri necesare pentru redefinirea rolului farmacistului în societate și îmbunătățirea
imaginii acestui profesionist în domeniul sănă tății în ochii publicului larg.

15
• Consider că serviciul farmaceutic trebuie recunoscut în țară întrucât atât farmaciștii, care
ar trebui să fie capabili să ofere servicii de calitate, cât și restul populației, care dovedește că
are nevoie de a cestea, ar trebui să trateze acest subiect cu toată seriozitatea, și toată lumea să îi
cunoască imp ortanța, precum și necesitatea.
• Recunoașterea serviciilor farmaceutice de către stat reprezintă validarea și remunerarea
acestora, precum și acceptarea de către populație a rolului farmacistului în sănătatea publică.
În ceea ce privește opinia respondenților privind serviciile farmaceutice care pot fi
furnizate de către farmacist în România, cel mai des întâlnit în opțiunele acestora este serviciul
de eliber are a medicamentelelor pe bază de prescriptie medicală (analiza prescripției medicale,
pregătirea medicamentelor, consilierea pacientului) – 96.97%. Următoarele opțiuni trecute de
farmaciști sunt serviciul de consiliere în ceea ce privește automedicația (9 3.35%), serviciul de
prevenție primară oferit populației (84.05%) și consilierea pacientelor în ceea ce privește
contracepția de urgență (82.64%).

Figura II.2 – Serviciile farmaceutice care pot fi furnizate de farmacist în România

Implementarea serviciilor farmaceutice în România ar reprezenta o recunoaștere din
partea autorităților a rolului pe care farmacistul îl are în comunitate, aducând beneficii majore
în sănătatea publică și îmbunătățind rezultatele terapeutice ale pacienților. Totodată, serviciile
farmaceutice furnizate reprezintă soluții cost-eficiente pentru guvern și asigurătorii de sănătate,
reducând costurile produse de spitalizări care pot fi evitate sau de tratamente suplimentare care
pot fi eliminate prin prevenție. În prezent, practica farmaceutică a UE îmbracă diverse fațete, în

16
conformitate cu nevoile societății și cu politicile statale de îngrijire a sănătății umane. Dacă
prepararea și eliberarea medicamentelor din farmacie au fost dintotdeauna activitățile
farmac eutice principale, obligația de informare a pacientului – respectiv, comunicarea cu acesta
– are în prezent un rol esențial în buna și corecta înțelegere a tratamentului medicamentos și în
asigurarea unei terapii eficiente, pentru îmbunătățirea efectului terapeutic. [10]
Acest rol relativ nou al farmacistului s-a concretizat odată cu apariția conceptelor de
Pharmaceutical Care și de îngrijire centrată pe pacient. De altfel, numeroase argumente susțin
necesitatea informării și comunicării cu pacientul în farmacie. Printre acestea se pot enumera,
în primul rând, existența unui număr semnificativ de compuși chimici și agenți biologici, a unor
forme farmaceutice (sisteme de eliberare) diverse, obținute prin tehnici convenționale sau
avansate (bio- și nanotehnolo gii), clasificate ca inovatoare sau generice – cu alte cuvinte, a unui
armamentarium terapeutic vast, care are nevoie de sfatul competent și orientarea farmacistului.
La acestea se adaugă regimurile complexe de administrare în unele boli, necesitatea instruirii
pacienților asupra modului de administrare a unor forme dozate sofisticate (sisteme terapeutice
transdermice, pulberi uscate pentru inhalat – Dry Powder Inhaler, forme orodispersabile etc.),
automedicația prin intermediul OTC -urilor, tendința spre polipragmazie a persoanelor vârstnice
care prezintă comorbidități și așteptările pacientului în ceea ce privește calitatea serviciilor
farmaceutice.
În acest tablou complex, absența unei comunicări interpersonale adecvate între farmacist
și pacient privind medicația poate determina erori de administrare și chiar eșecul tratamentului
medicamentos, iar pe plan mai larg, insatisfacția pacientului privind asistența farmaceutică sau
imposibilitatea stabilirii ori dezvoltării unei relații profesionale bazate pe încredere și de durată
între cei doi interlocutori.
De aceea, farmacistul are o mare responsabilitate în ceea ce privește comunicarea
eficientă cu pacientul. Spațiul nu permite o dezvoltare a subiectului, însă aș aminti câteva
elemente -cheie care trebuie avute în vedere pentru o bună comunicare cu pacientul – și anume,
necesitatea structurării informațiilor transmise, astfel încât acestea să fie clare, precise, coerente
și corect adaptate nevoilor pacientului, respectarea unicității sale ca persoană, tratarea cu
empatie, promovarea congruenței mesajului verbal cu cel nonverbal, alocarea de timp și efort
pentru comunicare, dezvoltarea continuă a abilităților proprii de comunicare.

17
b. Servicii farmaceutice furnizate în alte state și Regatul Unit
Federația Internați onală a Farmaciștilor (FIP) a realizat un raport pentru perioada 2015 –
2017 privind diferitele practici în reglementare și remunerare, precum și privind piața muncii.
Astfel, au analizat 74 de state la nivel global inclusiv din punct de vedere al serviciilor
farmaceutice furnizate în farmaciile comunitare și remunerate. Între aceste servicii, nu se
regăsește și eliberarea medicamentelor și consilierea privind utilizarea a cestora, acesta fiind
considerat un serviciu farmaceutic de bază, realizat în majoritatea statelor.

Figura II.3 Servicii farmaceutice furnizate în farmaciile comunitare și remunerate (74 de țări
la nivel global)

Printre cele mai des întâlnite servicii se află prepararea medicamentelor (în 59 de state din
cele 74 analizate), colectarea medicamentelor expirate și neutilizate de la populație (în 48
de state din cele 74 analizate) și campanii de informare și conștientizare în domeniul
sănătății (în 51 de state din cele 74 analizate). Un serviciu farm aceutic, care se referă la
îmbunătățirea utilizării medicamentelor, întâlnit în 50 de state la nivel internațional,
este revizuirea administrării medicației (sau managementul terapiei medicamentoase ).
Acesta reprezintă un serviciu complex, realizat printr -o consultație privată între farmacistul
specializat și pacient, cu scopul de a colecta informații specifice despre pacient, de a furniza o
analiză a medicației și a identifica orice interacțiuni sau suprapuneri, de a furniza informații

18
suplimentare despre indicațiile și utilizarea medicamentelor, de a discuta efecte adverse, de a
identifica și găsi soluții pentru problemele legate de medicație, de a negocia strategii de
îmbunătățire a aderenței pacientului pentru a obține rezultate optime.
Dacă ne concentrăm atenția asupra Uniunii Europene , un raport al Grupului
Farmaceutic al Uniunii Europene (PGEU) grupează serviciile farmaceutice după frecvența
furnizării acestora în statele membre. Astfel, și aceștia consideră eliberarea medicamentelor
pe bază d e prescripție medicală un serviciu esențial realizat de farmacist, întâlnit în toate
statele membre, în unele țări fiind remunerat ca serviciu, în altele beneficiul fiind legat doar de
adaosul comercial (cum este și cazul României). În categoria serviciilo r farmaceutice frecvent
furnizate regăsim măsurarea diverșilor parametri clinici (glicemie, masă corporală, tensiune
arterială, colesterol), colectarea medicamentelor expirate sau neutilizate de la
populație , programe de renunțare la fumat , programe de man agement al diferitelor boli
cronice (diabet, hipertensiune arterială, astm), precum și serviciul de noapte (garda). Printre
serviciile care încep să se contureze în anumite state, în principal țări cu economii dezvoltate,
se numără vaccinarea antigripală , consilierea telefonică sau online , precum și consilierea
și monitorizarea pacienului la inițierea unui tratament nou .
Remunerarea serviciilor farmaceutice
La nivel internațional, există o serie de modele privind finanțarea serviciilor farmaceutice, care
sunt recunoscute de statele respective ca având un impact semnificativ asupra sănătății publice,
dar și ca aducând economii substanțiale la bugetul de stat, prin activități de monitorizare și
prevenție.
Remunerarea se poate realiza ținând cont de unul dintre următoarele două principii:
 un model de remunerare bazat pe produs , care depinde de prețul medicamentului și
include marja (adaosul), precum și o taxă prestabilită per prescripție; acest tip de
remunerare trebuie să fie văzut ca o compensare pentru activi tatea de eliberare și
consiliere, însă trebuie să integreze și costurile legate de depozitarea medicamentelor
necesare;
sau
 un model de remunerare bazat pe o taxă per serviciu , cu un nomenclator de servicii
farmaceutice furnizate populației, în care aceste a sunt finanțate cu o taxă fixă care nu
ține cont de prețul medicamentului.

19

Figura II.4 – Componente cheie ale remunerării serviciilor farmaceutice

Costurile aferente serviciilor farmaceutice sunt suportate, de cele mai multe ori, de
către asigurătorii de servicii de sănătate (în sistem public sau privat). Există totuși state în
care pacientul plătește o coplată pentru serviciul oferit de farmacist. De asemenea, în
majoritatea statelor serviciile farmaceutice se aplică doar medicamentelor rambursabile d e
către stat , însă există țări în care sunt acoperite toate medicamentele prescrise, chiar și OTC –
uri (Austria, Danemarca, Canada sau Marea Britanie).
Totodată, în anumite țări remunerarea serviciilor farmaceutice se realizează în funcție de
tipul farmacie i – cele din mediul rural sau anumite farmacii din zone defavorizate sunt
remunerate diferit față de farmaciile din mediul urban, fiind esențială asigurarea cu
medicamente și asistență farmaceutică în toate regiunile țării respective.
În Marea Britanie , spre exemplu, există o categorie de servicii farmaceutice denumite
„locale” , deoarece sunt susținute financiar de autoritățile publice locale care, în funcție de
nevoile respectivei comunități în ceea ce privește sănătatea, solicită farmaciilor furnizarea
unor servicii specifice și adaptate pacienților .
Contractul NHS Community Pharmacy pentru Anglia și Țara Galilor a fost introdus în
2005. [11] În baza contractului, farmacia comunității va furniza următoarele servicii esențiale:

20
Serviciul de pregătire/prep arare – urmând o rețetă, farmaciștii vă vor furniza medicamentele
etichetate corect, urmând instrucțiunile unui medic de familie sau al unui alt furnizor de
asistență medicală care poate scrie prescripții (de exemplu, asistente medicale, dentiști sau
farma ciști). Numărul de articole eliberate pe bază de prescripție în farmaciile comunitare din
Anglia în 2011 -12 a fost de 885 milioane.
Serviciul Repeat Dispensing – acest serviciu vă permite să vă colectați medicamentele cu
prescripție repetată periodic de la farmacia locală pentru o perioadă convenită de timp, fără a
trebui să vă întoarceți la medicul de familie. Va trebui să acordați permisiunea medicului
general pentru ca el / ea să facă schimb de informații cu farmacistul ales. Când aveți nevoie de
prescri pție, în loc să o solicitați de la medicul de familie, veți putea să vă ridicați medicamentele
direct de la farmacia locală.
Eliminarea medicamentelor nedorite – dacă aveți orice medicamente pe care nu le mai utilizați,
le puteți aduce la farmacia locală pentru a le elimina în siguranță.
Promovarea modurilor de viață sănătoase – prin acest serviciu vi se vor oferi sfaturi privind
menținerea sănătății; acest lucr u ar putea constitui sfaturi privind alimentația sănătoasă, oprirea
fumatului și a exercițiilor. Este posibil să puteți obține pliante și informații scrise pentru a vă
ajuta să faceți alegeri mai sănătoase. Farmacia dvs. va participa, de asemenea, la campa niile
locale de promovare a sănătății, cum ar fi îngrijirea la soare și înțelegerea riscurilor unor
afecțiuni pe termen lung, cum ar fi diabetul zaharat.
Înscrierea la alte servicii – farmacia vă va furniza detalii de contact pentru ajutor suplimentar,
dacă este necesar, de la alți profesioniști din domeniul sănătății, servicii sociale sau organizații
voluntare.
Sprijin pentru îngrijire personală – acest serviciu vă ajută să vă îngrijiți pe dumneavoastră și pe
familia dumneavoastră. Farmacia dvs. vă va ofer i sfaturi privind tratarea bolilor minore, de ex.
tuse și răceală sau afecțiuni pe termen lung, cum ar fi artrita sau diabetul. Acest sprijin poate
include medicamente pe care le puteți cumpăra de la farmacie fără prescripție medicală.
Viața de zi cu zi a unui farmacist comunitar în UK este extrem de variată, bazându -se pe o
gamă largă de competențe clinice și non -clinice. [11] Fiecare farmacie trebuie să opereze sub
controlul unui "farmacist responsabil". Sarcinile zilnice întreprinse de farmacistul comuni tății
includ:
 examinarea clinică a prescripțiilor;

21
 supravegherea proceselor de distribuire sigure;
 oferind pacienților sfaturi despre medicamente și tratamente;
 furnizarea de informații de sănătate publică pacienților și clienților și promovarea
sănătății;
 semnalizarea persoanelor către alte servicii, organizații de auto -îngrijire sau resurse de
informații;
 evaluarea și tratamentul bolilor minore;
 supravegherea profesională a vânzări lor de medicamente fără rețetă (OTC);
 legătura cu alți profesioniști în dom eniul sănătății;
 servicii clinice de revizuire pentru grupuri de paci enți specifice în practicile GP(medic
de familie) de ex. astm, diabet, hipertensiune;
 furnizarea de servicii comandate la nivel local, cum ar fi furnizarea de medicamente cu
prescripție m edicală (POM) , servicii de screening, intervenții de sănătate publică și
tratamente.

Contractul NHS Community Pharmacy, introdus în 2005, a determinat instalarea unor zone
de consultare privată în majoritatea farmaciilor, unde pacienții pot discuta în mo d liber aspecte
sensibile, în siguranță, știind că nu vor fi ascultate de alți membri ai publicului. Aceste zone
private sunt, de asemenea, utilizate pentru a efectua un serviciu național de farmacie numit
Revizuirea Utilizării Medicamentului (MURs). Un MU R reprezintă o consultare între farmacist
și un pacient care durează aproximativ 10 -20 de minute. Oferă pacientului posibilitatea de a
discuta modul în care își utilizează medicamentele și de a afla mai multe despre pacienți . De la
introducerea MUR -urilor s-a înregistrat o creștere constantă a numărului de farmacii care oferă
serviciul pacienților lor. În 2012/13, în Anglia au fost acordate 2,8 milioane MUR.
Un alt serviciu NHS furnizat de majoritatea farmaciilor se numește Serviciul de
Medicament Nou (NMS) . Serviciul este pentru persoanele care au primit prima lor prescripție
pentru un medicament pentru a trata oricare dintre următoarele condiții:
o astm
o afecțiuni pulmonare, cum ar fi bronșita cronică și emfizemul
o diabet zaharat de tip 2
o tensiune arterială cr escută
o în cazul în care luați un medicament anticoagulant

22
Între 30% și 50% dintre medicamentele prescrise nu sunt luate așa cum este recomandat.[11]
Acest lucru înseamnă că o mulțime de medicamente sunt irosite sau nu sunt la fel de eficiente
ca acestea ar putea fi. Serviciul vă :
o va ajuta să aflați mai multe informații despre noul medicament pe care îl luați ;
o ajută la rezolvarea problemelor pe care le aveți cu noul medicament ;
o va oferi o șansă de a pune întrebări despre medicamentul dumneavoastră și de a discuta
orice preocupări ;
o va ajuta la îmbunătățirea eficacității noului medicament, de exemplu, poate fi o
modalitate mai ușoară sau mai bună de a lua acest medicament ;
o va ajuta să vă luați propriile decizii cu privire la gestionarea stării dumneavoastră de
sănătate;
o va ajuta să vă îmbunătățiți sănătatea, ceea ce ar putea duce la mai puține vizite la GP și
la spital.

III. CONTRIBUȚIA FARMACIȘTILOR COMUNITARI LA
SĂNĂ TATEA PUBLICĂ – EVA LUAREA BAZEI DE DATE
GLOBALE – STUDIU DE CAZ
a. Abstract
În Regatul Unit, farmaciile comunitare sunt mai accesibile populației generale decât
practicile generale. Prin urmare, documentele guvernamentale și documentele de informare de
la organismele profesiona le farmaceutice au susținut extinderea rolului farmacistului
comunitar, în special în ceea ce privește furnizarea de servicii care contribuie la prevenirea
bolilor și îmbunătățirea sănătății. Nu se știe dacă există aceleași dovezi la nivel global pentru
extinderea acestor roluri.
Acest articol încearcă să evalueze și să rezume dovezile globale pentru rolurile de sănătate
publică pe care le joacă farmaciștii comunitari. Se discută, de asemenea, barierele, precum și
strategiile care pot spori aceste roluri.
Au fost căutate baze de date electronice pentru recuperarea literaturii relevante publicate
începând cu 1 ianuarie 2000. În literatura de specialitate selectată au fost incluse 2 meta -analize,
7 recenzii de literatură, 23 studii de intervenție și 41 de stud ii descriptive. Acestea au fost
evaluate în funcție de subiectele de sănătate (de exemplu, renunțarea la fumat, gestionarea

23
greutății, promovarea sănătății, screeningul bolilor și activitățile preventive, vaccinarea și
imunizarea, consilierea privind depen dența de alcool și utilizarea necorespunzătoare a
drogurilor, contracepția hormonală de urgență și serviciile de sănătate sexuală).
Eficacitatea intervențiilor din domeniul sănătății publice a farmaciei comunitare a fost
demonstrată în renunțarea la fumat, promovarea sănătății, screeningul bolilor și activitățile
preventive, furnizarea de contraceptive hormonale de urgență și serviciile de vaccinare. Cu toate
că au existat dovezi amestecate cu privire la intervențiile de consiliere privind gestionarea
greut ății și dependența de alcool, datele disponibile sugerează fezabilitatea și acceptabilitatea
acestor servicii datorită ușurinței accesibile și a și confortului.

b. Introducere
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea drept "stare de bunăsta re
fizică, mentală și socială completă și nu doar absența infirmității" . Principalii factori
determinanți ai sănătății includ factorii nemodificabili (de exemplu vârsta, sexul și factorii
ereditari) și factorii modificabili (de exemplu, stilul de viață in dividual, influențele sociale și
comunitare, condițiile de viață și de muncă, condițiile socio -economice, culturale și de mediu
generale).De vreme ce acești determinanți au fost identificați, s -a constatat o creștere a
conștientizării sănătății ca problemă globală. [12]
Facultatea de Sănătate Publică din Regatul Unit (FPH) definește sănătatea publică drept
"știința și arta promovării și protejării sănătății și bunăstării, prevenirii bolilor și prelungirea
vieții prin eforturile organizate ale societății". P e baza definiției FPH, sănătatea publică este
considerată ca fiind bazată pe populație; se axează pe o responsabilitate colectivă pentru
sănătate, protecția sănătății și prevenirea bolilor; recunoaște rolul important al statului,
împreună cu determinanții socio -economici și cei mai largi ai sănătății; și subliniază
parteneriatele cu toți cei ai căror acțiuni contribuie la sănătatea populației. [13] FPH recunoaște
trei domenii cheie ale practicii de sănătate publică: îmbunătățirea sănătății, îmbunătățirea
serviciilor și protecția sănătății. Potrivit OMS, activitățile care sporesc capacitățile și serviciile
de sănătate publică oferă condiții care să permită persoanelor să continue să fie sănătoase, să -și
îmbunătățească bunăstarea sau să prevină înrăutățirea săn ătății. Prin urmare, sănătatea publică
se concentrează asupra întregului spectru de sănătate și bunăstare, nu doar asupra eradicării
anumitor boli. În timp ce o serie de activități sunt direcționate către anumite categorii de
populație (de exemplu, campani i de sănătate), serviciile de sănătate publică implică și prestarea
de servicii personale, cum ar fi vaccinările, consilierea comportamentală și consilierea în
materie de sănătate.

24
Asistența farmaceutică în sănătatea publică este definită ca "Aplicarea cun oștințelor,
abilităților și resurselor farmaceutice pentru știința și arta prevenirii bolilor, prelungirea vieții,
promovarea, protejarea și îmbunătățirea sănătății tuturor, prin eforturile organizate ale
societății".
Guvernul britanic a pledat pentru extinderea rolului farmacistului comunitar, în special
în ceea ce privește furnizarea de servicii de sănătate publică. Un factor cheie în acest sens a fost
recunoașterea tot mai mare a farmacistului comunitar ca fiind unul dintre cei mai accesibili
profesi oniști din domeniul sănătății, cu capacitatea de a atenua accesul inechitabil la serviciile
de sănătate. [14] Un raport al guvernului britanic indică faptul că > 90% din populația generală
va vizita o farmacie comunitară cel puțin o dată într -un anumit an. Rapoartele arată, de
asemenea, că serviciile de sănătate din farmaciile comunitare sunt mai accesibile populației
generale decât cabinetele medicilor de familie din Regatul Unit, majoritatea populației trăind la
o distanță de 20 de minute de mers pe jos de farmacie comunitară. [15][16] Farmacistul este,
de asemenea, disponibil și dotat cu cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face față
comportamentului de sănătate al societății, în special în ceea ce privește prevenirea precoce a
bolilor, protecția sănătății și îmbunătățirea sănătății.
Chiar dacă practica și educația farmaceutică au evoluat de la un model inițial îngust,
orientat spre produs la modelul prezent orientat către pacient, a făcut acest lucru într -o măsură
diferită în diferite țări. [17] Deși în ultimii ani au fost publicate o serie de meta -analize și
revizuiri sistematice ale literaturii privind inițiativele de sănătate publică furnizate de
farmacistul comunitar, aceste publicații s -au axat în principal pe eficacitatea activităților
specif ice de sănătate publică, cum ar fi renunțarea la fumat, consumul de alcool, dependența și
gestionarea greutății ș i vaccinarea [18],[19] ,[20],[21]. Unele dintre acestea s -au concentrat
asupra anumitor țări sau regiuni. Acest articol are scopul de a oferi o imagine de ansamblu a
dovezilor globale (inclusiv studiile din Regatul Unit) cu privire la contribuțiile la sănătatea
publică ale farmacistului co munitar. Se discută, de asemenea, barierele, precum și strategiile
care pot îmbunătăți aceste roluri.
c. Metode
Bazele de date electronice SCOPUS, Web of Science, OvidSP, PubMed, MEDLINE și
CINAHL au fost răsfoite pentru literatura relevantă publicată începân d cu 1 ianuarie 2000.
Cuvintele cheie utilizate au fost o combinație de: farmacie comunitară, farmacist, sănătate
publică, promovarea sănătății, îmbunătățirea sănătății, protecția sănătății, prevenirea bolilor și
screening -ul bolii. A fost efectuată o căut are text liberă utilizând operatorii Boolean [OR &

25
AND] pentru combinarea cuvintelor pentru bazele de date. A fost utilizată, de asemenea,
trunchierea cuvintelor cheie (adică, farm * și public *) pentru a asigura că toate articolele
relevante au fost inclu se în căutare. Căutările cu cuvinte cheie au fost, de asemenea, efectuate
pe platforma Google Scholar. Listele de referință ale literaturii preluate au fost căutate în
continuare pentru articole relevante. O schemă a procesului de selecție a literaturii ut ilizând
Articolele de Raportare Preferențială pentru Evaluări Sistematice și Meta -analiză (PRISMA)
este prezentată în figura 1. Studiile incluse au fost cele care au raportat: eficacitatea,
rentabilitatea și implicarea generală a activităților de sănătate publică ale farmacistului
comunitar. Acestea includ studii de evaluare intervenționale, descriptive și de sănătate publică
care implică farmaciști comunitari. Studiile privind inițiativele de sănătate publică sau
activitățile care nu se bazează pe servicii le farmaciei comunitare, editoriale și lucrări de
cercetare care nu au inclus o populație, intervenție sau grup țintă clar definite au fost excluse.

Figura III.1. Schema procesului de selecție a literaturii utilizând Articolele de Raportare
Preferențială pentru Evaluări Sistematice și Meta -analiză (PRISMA )

26
d. Extragerea Datelor
Doi dintre autorii recenziilor (AU și CA) au examinat independent toate titlurile
identificate și rezumatele acestora pentru relevanță (n = 3,442). Manuscrisele complete din
hârtie (n = 530) au fost apoi examinate pe baza criteriilor de includere și excludere de către AU,
CA și EK, rezultatele fiind comparate cu JO -O pentru a confirma coerența. Lista finală a
lucrărilor selectate a fost evaluată în continuare de către JO -O pentru a confirma relevanța
studiilor identificate cu discrepanțele rezolvate prin consens.
e. Rezultate
În total, 73 de articole au fost selectate și incluse în această revizuire. Dovezile provenite
din revizuiri sistematice și meta -analize ale intervențiil or de sănă tate publică în farmacia
comunitară au fost revizuit e în conformitate cu ghidurile publicate [22],[23],[24],[25] .
Articolele originale deja incluse în meta -analizele existente și revizuirile sistematice selectate
pentru această lucrare nu au fost revizuite în continuare. Lucrările selectate (vezi Tabelul 1) au
fost clasificate în funcție de sistemul de clasificare a calității dovezilor utilizat în alte publicații
de literatură de sănătate publică [21],[26],[27] :
• Nivelul A : Dovezi provenite din meta -anali ze sau revizuiri sistematice care au inclus cel
puțin un studiu controlat randomizat (RCT);
• Nivelul B : Dovezi provenite din studii RCT individuale sau non -RCT, studii
experimentale sau intervenționale și studii individuale non -experimentale;
• Nivelul C : Cercetare sau evaluare de altă natură decât în nivelul B, inclusiv studii de caz
și exemple de bune practici;
• Nivelul D : Rezumatele articolelor și discuții despre literatura relevantă și lucrările
conferințelor care nu sunt clasificate în alt mod;
• Nivelul E : Opinia experților, rapoartele de caz, grupurile de interese sau studiile
calitative.

27
 Public
health
themes Publication/study
type (n) Author/year Design Country (n) Level of evidence Summary
Smoking cessation
(n=12)
Meta -analysis (2) Saba et al. 2014 Included three RCT,
two before/after
studies with control
group Sweden (1), UK (3),
USA (1) Level A Conclusive evidence
on the effectiveness of
smoking cessation
services delivered by
community
pharmacists.
Cessation
interventions that
included provision of
behavioural
modification
counselling were
more effective. Time
pressures and non –
availability of
appropriate training
limited
implementation of
service in community
pharmacies. *Brown et al. 2016 Included 10 RCT, one
nRCT, one
before/after study
with control group Australia (2), Japan
(1), Canada (1), UK
(4), USA (2),
Netherlands (1)
Denmark (1) Level A
Literature review (2) Anderson et al. 2003 Included two RCT,
three nRCT Sweden (1), Germany
(1), UK (2),
Switzerland (1)
Level A
Agomo 2012 Included four surveys,
one report, three
reviews, one guideline
document UK (4), USA (3),
Malaysia (1), Turkey
(1) Level A
Descriptive (8) William et al. 2000,
Çalgan 2007,
Thananithisak et al.
2008, Nimpitakpong
et al. 2010, Hoch et al.
2012, Mohamed et al.
2013, Kurko et al.
2010, El Hajj et al.
2012 Cross sectional survey Qatar (1), UK (1),
USA (1), Finland (1)
Thailand (2), Turkey
(1) and Sudan (1) Level C
Weight management
(n=7) Literature review (3) *Anderson et al. 2003 One before/after study
with no control group Denmark Level B Available evidence
demonstrates the
feasibility and
acceptability of the
service, however, the
data on effectiveness
are mixed relative to
reduction in weight
and BMI compared
with other primary
care settings and/or
commercial
providers.
Interventions that
included lifestyle
advice on diet,
physical activity and
behavioural changes
were more effective.
Privacy concerns,
time constrains and
perceived lack of
expertise and
specialist knowledge
were key barriers
identified from
consumer surveys. *Brown et al. 2016 Included three RCT,
one before/after study
with control group,
one nRCT UK (2), USA (2),
Thailand (1) Level A
Hermansyah et al.
2016 one RCT Thailand (1)
Interventional (1) Boardman and Avery
2014 Before and after study
with no control group UK (1) Level B
Descriptive (5) Newlands et al. 2011,
Weidmann et al. 2012,
Umet al. 2012, Um et
al. 2013, Weidmann et
al. 2015 Cross sectional survey
(3), qualitative
interviews (2) UK (3), Australia (2) Level C
Health promotion
and education
campaigns (n=8) Interventional (2) Castillo -García et al.
2011 Before/after
evaluation plus cross
sectional survey Spain Level B Effective in
improving public
knowledge and
awareness of targeted
health related issue.
Although pharmacists
were generally
positive about role,
they indicated lack of
knowledge and
inadequate training
limited their Murphy and Dipietro
2012 Before/after with no
control group USA
Descriptive (6) Laliberte et al. 2012,
Schmiedel et al. 2013,
Beshir and Bt Hamzah
2014, Real et al. 2014,
Ayoubet al. 2016,
Mizoguchi et al. 2016 Cross sectional survey
and one participatory
research Malaysia (1), Jordan
(1), Canada (1),
Argentina (1),
Germany (1), Japan
(1) Level C

28
involvement in
providing the service
Disease screening
and prevention
activities (n=13) Interventional (9) Hourihan et al. 2003,
Krass et al. 2003,
Krass et al. 2007,
Peterson et al. 2010,
Fuller et al. 2011,
Perraudin et al. 2015,
Sushilkumar 2015,
Tsuyuki et al. 2016,
Sandhu et al. 2016 One RCT, Cohort
study with follow up
(8) Canada (2), Australia
(4), France (1), New
Zealand (1) India (1) Level B Intervention increased
access and w as
effective in early
identification of at –
risk group with
subsequent referral to
physician. Also
provides an avenue
for lifestyle
modification
counselling to service
users Descriptive (4) Watson et al. 2003,
Weidle et al. 2014,
Lowres et al. 2015,
Schmiedel et al. 2016 Cross sectional survey
and one qualitative
interview Australia (1), USA
(1), Germany (1), UK
(1) Level C
Vaccination and
immunization (n=6) Literature review Burson et al. 2016 Included 25 cross
sectional surveys,
four cohort studie s,
four case control
studies, four
experimental studies,
three modelling
studies, seven single –
subject design USA (47) Level A Data indicates that
community
pharmacists’
involvement in
service provision
improved coverage,
expanded access and
increased like lihood
of uptake
Interventional (2) Isenor et al. 2016,
Buchan et al. 2017 Before/after with no
control group Canada (2) Level B
Descriptive (3) Valiquette and Bédard
2015, Evans et al.
2016, Kulczycki et al.
2017 Qualitative interviews
and one cross
sectional survey UK (1), Canada (1),
USA (1) Level C
Alcohol dependence
advice and drug
misuse services (n=6) Literature review (2) Watson and
Blenkinsopp 2009 Three before/after
studies with no
control group UK (3) Level B
Limited evidence on
effectiveness of
service. The literature
also reports poor
uptake by the public
and limited overall
involvement by
community
pharmacists. This was
primarily due to lack
of training, adequate
knowledge and
confidence in
providing the service.
However, the
evidence suggests
feasibility and
acceptability of the
service. *Brown et al. 2016 Two RCT UK (2) Level A
Intervention (2) Khan et al. 2013 Before/after study
with no control group UK Level B
Cochran et al. 2016 Cohort study USA
Descriptive (3) McCaig et al. 2011,
Horsfield et al. 2011,
Sheridan et al. 2012 Cross sectional survey
and one qualitative
interview USA (1), New
Zealand (2) Level C
Emergency
contraception and
sexual health (n=4) Literature review (3) *Anderson et al. 2003 Three be fore/after
study with no control
group, two cross –
sectional surveys, one
qualitative interview UK (4), USA (2) Level B Promoted improved
access to emergency
contraception with
users indicating they
valued the ease and
convenience of the
service. Anderson and
Blenkinsopp 2006 Included one RCT,
five before/after
studies, nine
qualitative
interviews/focus
groups and cross
sectional surveys Canada (3), Sweden
(2), South Africa (1),
Europe (1), France
(1), Norway (1),
Portugal (1) USA (6),
UK (7) Level A
Agomo 2012 One RCT, two
reviews, cohort study
and cross sectional
surveys USA (4), Belgium (1),
UK (2) Level A

29

Tabel III. 5 Rezumatul Literaturii cercetate

În literatura de specialitate selectată au fost incluse 2 meta -analize, 7 recenzii de
literatură, 23 de studii intervenționale și 41 de studii descriptive (vezi tabelul 1). Dovezile din
literatura de specialitate sunt prezentate în funcție de subiectele de sănătate, inclusiv stoparea
fumatului, ges tionarea greutății, promovarea sănătății, screening -ul și activitățile de prevenire
a bolilor, vaccinarea și imunizarea, consilierea privind dependența de alcool și utilizarea
necorespunzătoare a drogurilor, contracepția hormonală de urgență și serviciile de sănătate
sexuală. Alte documente care au raportat percepțiile și barierele legate de implicarea
farmaciștilor comunitari în activitățile de sănătate publică, precum și strategiile care pot
îmbunătăți rolurile lor în materie de sănătate publică sunt, de asemenea, prezentate în cadrul
temelor respective. Comentariile lui Brown et al. [18] și Anderson et al. [27], au acoperit mai
multe subiecte de sănătate publică; concluziile lor sunt raportate în conformitate cu temele
acestei lucrări, după cum se arată în tabelul 1.
Servicii de încetare a fumatului
Două meta -analize ale intervențiilor de renunțare la fumat în farmacia comunitară au
fost incluse în această lucrare [18][19] . Meta -analiza făcută de Saba et al. cu un total de 1.426
fumători a demonstrat o ma i bună rată de abstinență în grupul de intervenție comparativ cu
îngrijirea obișnuită (risc relativ [RR]: 2,21; 95% interval de încredere [CI]: 1,49 -3,29). Lucrarea
lui Brown et al., care include mai mult de 11 000 de fumători, a arătat că există mai multe șanse
să renunțe la fumat cu intervențiile farmacistului comunitar. Cotele de renunțare au variat în
funcție de modul în care modelul meta -regresie utilizat a reprezentat utilizarea unui grup de Descriptive (2) Baraister et al. 2007 Service evaluation
plus qualitative
interview UK (1) Level C
Gale and Watson
2011 Cross sectional survey UK (1) Level C
Cost -effectiveness
studies (n=8) Descriptive (3) Pharmacy Research
UK 2014, Royal
Pharmaceutical
Society 2014, Oswald
& Adcock 2016 Commissioned
reports (3) UK (3) Community
pharmacy -based
public health services,
such as smoking
cessation and disease
screening, are cost
effective. Intervention
cost are off -set by
reduction in use of
other health services
and increased quality
adjusted life gained
(QALYs) Interventional (5) Thavorn &
Chaiyakunapruk
2008, Perraudin et al.
2013, Lowres et al.
2014, Wright et al.
2015a & 2015b Cohort studies and
one economic
modelling estimate UK (2), Thailand (1),
France (1), Australia
(1) Level B

30
comparator activ (rata de șanse globale [OR]: 1,21; 95% CI: 0,86-1,71) sau un comparator de
îngrijire inactiv și obișnuit OR: 2,56; 95% CI: 1,45 până la 4,53) . Comenzile obișnuite și
comparatorii inactivi din meta -analiză au fost în principal de observație, sfaturi ad hoc privind
renunțarea la fumat, utilizarea de plasturi de nicotină placebo și consiliere standard pentru
renunțarea la fumat. Constatările sunt similare cu concluziile a două recenzii de literatură care
indică faptul că serviciile farmaciei comunitare de renunțare la fumat sunt eficiente pentru a
ajuta pacienții să renunțe la fumat [26],[27]. Revizuirea de către Anderson et al. a arătat că
intervențiile care încorporează metode de consiliere și de schimbare a comportamentului de
către farmaciștii comunitari au fost mai eficiente. Dovezile din șase stu dii de sondaj arată că
farmaciștii au avut percepții pozitive cu privire la rolul lor în furnizarea serviciilor de renunțare
la fumat, deși auto -raportarea implicării în aceste activități a variat de la 21% în Qatar [28],
39% în Statele Unite [29], 51 -71% în Thailanda [30][31] , 73% în Turcia [32] și 76% în Sudan
[33]. Două studii au arătat că formarea, disponibilitatea, accesul la protocoalele privind
renunțarea la fumat și familiarizarea cu acestea au îmbunătățit cunoștințele și implicarea
farmaciștilor în furnizarea serviciilor de renunțare la fumat.

Gestionarea greutății
Trei recenzii din literatura de specialitate au arătat dovezi mixte cu privire la eficacitatea
intervențiilor de gestionare a greutății realizate în farmacia comunitară . Una dintre rev izuiri a
concluzionat că, deși a existat o reducere a indicelui de masă corporală (IMC), circumferința
taliei și scăderea în greutate cu ajutorul intervențiilor de gestionare a greutății bazate pe
farmacie comunitare, serviciul nu a avut ca rezultat o dife rență statistic semnificativă în aceste
rezultate în comparație cu alte setari. Un studiu înainte / după Marea Britanie, care a implicat
furnizarea unui sfat unu la unu și un manual de pierdere în greutate (n = 281) în brațul de
intervenție, a demonstrat o reducere semnificativă a greutății și a circumferinței taliei de la
valoarea inițială (schimbare medie: -3,07 kg și – 3,87 cm, respectiv) [36]. Revizuirea de
Anderson et al. și un studiu australian care a implicat interviuri semistructurate cu experții
demonstrează că intervențiile multi -componentă bazate pe farmacie bazate pe greutate, care
includau sfaturi privind dieta, activitatea fizică și schimbările comportamental e, ar fi mai
eficiente [27],[37]. Revizuirea de către Hermansyah et al. demonstrează că , deși nu sa
înregistrat o îmbunătățire a IMC, circumferința taliei și greutatea grupului de intervenție care a
primit consiliere, monitorizarea de rutină și tratamentul global, teoria comportamentului

31
planificat a crescut semnificativ față de momentul ini țial, inclusiv intenția de a pune în aplicare
un comportament alimentar sănătos <0,05) și cunoștințe generale (6,42 ± 1,94 până la 8,75 ±
0,68, P <0,05) comp arativ cu grupul de control .
În ansamblu, serviciile de gestionare a greutății oferite de farmaciș tii comunității au
inclus furnizarea de medicamente și consultanță privind pierderea în greutate, furnizarea de
consiliere în domeniul dietelor și activități lor fizice și măsurarea IMC . În general, personalul
farmaciei comunitare a fost pozitiv și încrezăt or în furnizarea serviciului, deși au raportat că
implicarea lor în activități de gestionare a greutății a fost în mare parte oportunistă și orientată
către consumatori [39].
Un sondaj destinat să adune opinia publicului larg a indicat faptul că serviciile de
gestionare a greutății bazate pe farmacie în comunitate au fost percepute a fi mai ușor și mai
convenabil de acces decât în practicile GP, deși până la un sfert dintre respondenți și -au
exprimat rezervele de a vorbi comunității farmacistilor privind preocuparile legate de greutate
[40]. Constatări similare au fost raportate de un sondaj efectuat în Australia; majoritatea
respondenților nu au căutat niciodată sfaturi privind gestiunea greutății de la farmacistul lor
comunitar, iar cei care au făcut ace st lucru în trecut și -au exprimat dorința de a sprij ini și de a
plăti serviciul . Cu toate acestea, respondenții au privit serviciul ca fiind farmacisti comunitari,
în primul rând bazați pe profit și percepuți ca li psiți de experiență și timp [41].

Servicii de promovare a sănătății și campanii educaționale
Două studii care au evaluat eficacitatea campaniilor comunitare de educație pentru
sănătate furnizate de farmaciștii comunității demonstrează o îmbunătățire a cunoștințelor
publice și conștientizar ea necesității de auto -îngrijire pentru prevenirea bolilor [42]. Un studiu
intervențional care evaluează cunoștințele și percepțiile după implementarea unei campanii
similare a demonstrat, de asemenea, o creștere a satisfacției pacienților și a cunoștințel or privind
problema de sănătate vizată [43]. Pacienții care au participat la campanie au avut o percepție
mai bună a farmacistului și au recunoscut farmacia comunității drept punct de referință pentru
rezolvarea problemelor de sănătate [44]. Studiile din Malaezia [45], Iordania [46], Argentina
[47] și Canada [48] au arătat că, în timp ce farmaciștii comunității aveau, în general, atitudini
pozitive cu privire la rolul lor în promovarea sănătății și în educație, implicarea reală în aceste
activități a fost limitată. Acest lucru a fost în contrast cu un studiu care a arătat că până la 51%

32
din farmaciile comunitare dintr -o provincie din Germania desfășoară o campanie de s ănătate
cel puțin o dată pe an [49].
Factorii identificați ca obstacole în calea implicării farmaciștilor în realizarea
campaniilor de promovare și educare a sănătății au inclus lipsa de timp, instruirea redusă, lipsa
spațiului fizic și cunoștințele și abilitățile insuficiente specifice subiectului țintă.

Activități de screening și de prevenire a bolilor
Mai multe studii publicate demonstrează eficacitatea screening -ului pe bază de farmacie
comunitară în promovarea detectării timpurii și identificării pacienților cu risc de accident
vascular cerebral [50], diabet [51], diabet și hipert ensiune [52],[53] , riscul cardiovascular
[56],[57],[58],[59] și HIV [60]. Un program de screening care implică 30 de farmacii și 1.145
de participanți din Canada a arătat că un program integrat de screening pentru accident vascular
cerebral a identificat o prevalență ridicată a persoanelor care ar putea beneficia de terapii de
prevenire a atacurilor cerebrale. Participanții cu risc ridicat din cadrul studiului au fost oferite
sfaturi și consiliere privind stilul de viață și au fost trimise pentru teste de c onfirmare cu un
medic. Trei luni de urmărire au arătat că 17% dintre participanții identificați ca fiind expuși
riscului de fibrilație atrială au început tratamentul cu un anticoagulant, iar 50% au avut o
îmbunătățire a tensiunii arteriale, în timp ce 71% au avut teste diagnostice confirmate.
Constatări similare au fost prezentate într -un program de screening pentru diabet în Australia
și un program combinat de screening pentru diabet și hipertensiune în Germania [52]. Studiul
australian a arătat că screeni ng-ul pentru factorii de risc diabetici combinat cu testarea glicemiei
capilare în farmaciile comunității a îmbunătățit rata de diagnosticare a bolii (P = 0,008) și a
determinat o absorbție mai redusă și mai mare a recomandărilor medicilor de familie.
Rezu ltatele au fost similare cu cele ale studiului efectuat în Germania, care a fost eficient în
identificarea a până la 190 de participanți cu tensiune arterială ridicată, care le -a indicat pentru
o evaluare și tratament suplimentar [52].
Un RCT incluzând scr eening -ul pentru sănătate, consilierea stilului de viață și urmărirea
a arătat o diferență de 21% în schimbarea riscului de evenimente cardiovasculare (P <0,001) la
trei luni, împreună cu modificările în colesterolul lipoproteinelor cu densitate scăzută, t ensiunea
arterială sistolică și hemoglobina glicozilată (HbA1c 0,2 mmol / l, 9,37 mmHg, respectiv 0,92%
[P <0,001]) în grupul de intervenție [57]. Un studiu similar a demonstrat, de asemenea, o
îmbunătățire semnificativă din punct de vedere statistic a cun oașterii factorilor de risc

33
cardiovascular la urmărirea bolii, aproape jumătate dintre subiecții identificați cu risc crescut
care au raportat modificări ale stilului de viață sau care au început tratamentul dup ă medicație.
Alte studii sugerează, de asemen ea, că o intervenție bazată pe farmacie comunitară care
implică promovarea sănătății și screening -ul pentru factorii de risc cardiovascular a sporit
accesul și a fost eficientă în identificarea timpurie a pacienților cu risc în combinație cu testarea
de co nfirmare de urmărire [58],[59] . Un proiect -pilot în Statele Unite, care a testat fezabilitatea
oferirii unui serviciu de testare rapidă a punctului de îngrijire HIV, a demonstrat că
disponibilitatea serviciului în farmaciile comunității și clinicile de vân zare cu amănuntul a fost
un model fezabil [60]. În plus, studiul a confirmat faptul că personalul din farmaciile comunitare
și clinicile de vânzare cu amănuntul era dispus și capabil să furnizeze clienților confidențiale
testarea HIV. Un studiu australian care a dezvoltat, a implementat și a evaluat un program de
sănătate și de screening (n = 325), care a condus farmacistul comunității, a identificat 44% din
populația țintă ca fiind amenințată de una sau mai multe tulburări de somn. Diagnosticarea
ulterioar ă a recomandărilor furnizate a arătat că farmacistul comunității ar putea crește gradul
de conștientizare și ar putea contribui la inițierea schimbărilor comportamentale la cei cu risc
de a dezvolta o tulburare de somn.
Un studiu asociat a arătat că inter venția a fost asociată cu cote mai mari de a urma un
test de diagnosticare a tulburărilor de somn (ajustat OR: 2,24; 95% CI: 1,25 -4,01) [61]. Un
studiu calitativ al viziunilor participanților cu privire la un serviciu de screening AF utilizând o
aplicație electrocardiogramă (ECG) în farmaciile comunității din Australia sugerează că
serviciul este acceptabil, ușor de utilizat și fezabil. Cu toate acestea, autorii au menționat că
serviciul va fi durabil doar dacă este remunerat în mod corespunzător și combina t cu alte servicii
de screening cardiovascular [62]. Un studiu din Marea Britanie care evaluează practicile
curente, cunoștințele și atitudinile a demonstrat că există un potențial neexploatat pentru care
farmacistul comunității să devină un accent pentru sfaturile și informațiile referitoare la
prevenirea HIV și a hepatitei B și C [63].

Vaccinarea și imunizarea
Un studiu retrospectiv demonstrează o creștere a ratei de acoperire a vaccinării de la
35,8% la 41,8% (P <0,001) la cei cu vârsta de 5 ani și sub ani și 9,8% (P <0,001) pentru
persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste în provincia Nova Scotia , Canada, la un an după o
schimbare de politică care a permis farmacistului comunității să administreze vaccinul

34
antigripal [64]. Constatări similare au fost raportate într -un alt studiu care a arătat o creștere cu
2,2% a gradului de acoperire al vaccinului antigripal și o probabilitate individuală de absorbție
(raportul de prevalență ajustat: 1,05; 95% CI 1,02 -1,08) [65]. O analiză a literaturii de
specialitat e din 47 studii din Statele Unite a sugerat că sporirea absorbției și acoperirea pentru
vaccinarea adulților la farmaciile comunității a fost facilitată de schimbările de reglementare și
programele de instruire care au permis farmaciștilor comunității să a dministreze vaccinurile.
Revizuirea a arătat, de asemenea, că serviciile de vaccinare [20] la farmaciile comunității au
fost, în general, acceptabile pentru pacienți și ar putea îmbunătăți ratele de vaccinare și ar spori
acoperirea.
Rezultatele studiilor din Statele Unite [66], Marea Britanie [67] și Canada [68] indică
faptul că farmaciștii comunității au fost pozitivi în ceea ce privește furnizarea serviciilor de
vaccinare, dar au raportat o formare adecvată, o remunerație și o relație de colaborare cu me dicii
de familie ca factori care ar îmbunătăți implementarea și preluarea serviciului.

Consilierea privind dependența de alcool și serviciile de abuz de droguri
O revizuire a două RCT a arătat dovezi limitate privind eficacitatea serviciilor de
consiliere și consiliere de dependență de alcool din comunitatea farmaceutică. Cele două studii
au implicat furnizarea unui serviciu de consiliere rapidă pentru alcool într -o farmacie
comunitară, comparativ cu îngrijirea obișnuită. Unul dintre studiile (n = 407) nu a evidențiat
nici o diferență între scorul testului de identificare a tulburărilor de consum al alcoolului
(AUDIT) ( -0,57, 95% CI: -1,59 până -0,40) între grupul de intervenție și cel de control, în timp
ce celălalt (n = 69) nu au evidențiat diferențe semn ificative din punct de vedere statistic în scorul
instrumentului de screening rapid al alcoolului (FAST) ( -1,84; 95% CI: -4,49 până la -0,82).
Constatări similare au fost raportate de o altă revizuire a trei studii care arată că, deși a existat
o reducere a consumului de alcool în brațul de intervenție, nu a fost statistic semnificativă [69].
Un alt studiu de intervenție a arătat o exploatare slabă a serviciului, cu 21% dintre
participanții eligibili care au fost de acord cu servici [70], deși rezultatele studiului au
demonstrat, de asemenea, o reducere semnificativă a consumului de alcool pe șapte zile, dar
fără reducerea scorurilor AUDIT. Un sondaj transversal a arătat că, în timp ce farmaciștii
comunității aveau, în general, opinii pozitive cu privire la rolul lor de furnizori de servicii de
consiliere pentru dependența de alcool [71],[72], implicarea în practica directă a fost limitată,
un studiu ca re a raportat doar 5% servicii [39],[40].

35
Lipsa de cunoștințe și încrederea în furnizarea serviciului au fo st identificate ca bariere,
o constatare similară celei din alt studiu care a implicat farmaciștii comunității din Noua
Zeelandă și Anglia [73]. Un studiu realizat de Statele Unite, care a recrutat și a analizat un
eșantion de pacienți cu utilizarea unui protocol de evaluare computerizat comprimat, a arătat o
prevalență ridicată a utilizării necorespunzătoare a consumului de droguri în populația de studiu
și a considerat fezabilitatea implementării protocoalelor obișnuite de screening pentru abuzul
de opia cee în cadrul farmaciilor comunitare [74]. Luate împreună, aceste studii indică
viabilitatea furnizării de consultanță privind dependența de alcool și servicii de abuz de droguri
în farmaciile comunității, deși sunt necesare studii suplimentare privind efi cacitatea.

Contracepția hormonală de urgență și sănătatea sexuală
Trei recenzii au demonstrat un acces sporit la contraceptivele hormonale de urgență prin
implicarea farmaciștilor comunității în furnizarea de servicii, cu un sondaj de percepție a
utilizat orilor care arată că serviciul a fost evaluat foarte mult. Revizuirea de către Anderson et
al. au raportat, de asemenea, o asociere între o reducere observată în cazul prezenței la unitatea
de urgență și de urgență pentru serviciile contraceptive hormonale de urgență și disponibilitatea
în farmaciile comunității [75]. O evaluare a unui serviciu de testare a Chlamydia a arătat că
utilizatorii de servicii au evaluat viteza și comoditatea de accesare a acestora prin intermediul
farmaciei comunitare, 16% dintre participanți indicând că nu ar fi preluat serviciul altfel [76].
Revizuirea de către Anderson et al . a arătat, de asemenea, că afișajele ferestrelor au fost
eficiente pentru sensibilizarea clienților cu privire la disponibilitatea serviciului.
Un sondaj care a explorat opiniile și percepțiile farmacistului comunității ca furnizori
de servicii de sănătate sexuală a arătat că respondenții au fost în general pozitivi, dar au sugerat
că lipsa formării adecvate, cunoștințele și abilitățile inad ecvate, implemen tarea limitată [77].

Rentabilitatea rolului farmacistului în sănătatea publică
Un raport al Comisiei britanice de negociere a serviciilor farmaceutice indică 12 servicii
efectuate de farmaciile comunitare care au livrat economii în valoare de 3,0 miliarde de lire
sterline în 2015, [40] compensând suma de 2,8 miliarde de lire sterline din finanțarea totală a
Departamentului de Sănătate. Suportul pentru auto -îngrijire a contribuit cu cea mai mare
pondere din valoarea globală la 40%, urmată de 31% pentru spri jinul medicamentelor și cu 29%

36
pentru sănătatea publică. Economiile de cost din activitățile de sănătate publică ale farmaciștilor
sunt susținute și de rezultatele altor rapoarte, care arată că costul tratării afecțiunilor comune,
cum ar fi păduchii de cap , viermii și piciorul atletului, în farmaciile comunității semnificativ
mai mici la aproximativ 29,30 £ per pacient, comparativ cu £ 147,09 per pacient pentru a trata
aceleași afecțiuni la unitățile de urgență și de urgență și de 82,34 £ per pacient la c abinetele de
medicină generală [44].
Un studiu din Marea Britanie care a examinat pacienții cu risc de boală pulmonară
obstructivă cronică (COPD) cu instrumente validate a arătat că inițiativele de renunțare la fumat
furnizate de farmaciștii din comunitate a u dat un câștig de viață proiectat de 38,62 ani, 19,92
ani de viață ajustați calitativ (QALY) de 392,67 £ pentru fiecare pacient. Un studiu înrudit care
a evaluat efectul unui serviciu BPOC pe bază de farmacie comunitară asupra rezultatelor
pacienților a i ndicat îmbunătățiri semnificative ale aderenței pacienților, utilizarea pachetelor
de salvare, calitatea vieții și reducerea numărului vizitelor de rutină ale GP, intervenția costul
compensat prin reducerea utilizării altor servicii NHS (GP, vizite de urge nță și de urgență și
admitere în spitale) [53]. Constatări similare au fost raportate de un serviciu de renunțare la
fumat, care a arătat economii globale ale costurilor pentru sistemul de sănătate și câștiguri de
viață de 0,18 ani pentru bărbați și 0,24 a ni pentru femei în Thailanda [83]. Acest lucru a fost,
de asemenea, în conformitate cu o estimare de modelare de la un serviciu simulate de tulburări
de somn de servicii de screening furnizate de către farmaciști comunitate [79][80], care au arătat
un cost estimat maximal de € 455 (£ 398.56) per QALY câștigat. Un alt studiu care a vizat
extinderea screening -ului AF printr -o intervenție pe bază de farmacie comunitară folosind un
ECG iPhone a arătat un raport de cost -eficacitate incrementală de 5.988 dolari ( 2.753,17 £) per
QALY și 301481 AU pentru prevenirea unui accident vascular cerebral. Analiza sensibilității
indică faptul că rentabilitatea intervenției sa îmbunătățit odată cu creșterea aderenței la
tratament.

Bariere în calea rolului farmacistului în do meniul sănătății publice
Au fost identificate o serie de bariere în calea implicării farmaciștilor în a ctivitățile de
sănătate publică [86]. Acestea includ mediul de farmacie comunitară, care uneori nu este
potrivit pentru furnizarea serviciilor de sănătate publică – în special în ceea ce privește
confidențialitatea și confidențialitatea – precum și percepțiile publicului larg și ale altor fur nizori
de servicii de sănătate din domeniul competențelor farmacistului [87]. Aceste bariere au fost,

37
de asemenea, raportate în legătură cu asigurarea gestionării greutății, prevenirea HIV și a
hepatitei B și C și servicii de încetare a fumatului. Presiune a timpului și volumul mare de
distribuție au fost identificate și prin studii privind renunțarea la fumat, consumul de vaccinare
împotriva gripei și serviciile de consiliere pentru alcool [88]. Politicile de reglementare,
instruirea necorespunzătoare și li psa de rambursare a serviciilor au fost identificate ca bariere
în furnizarea serviciilor de sănătate publică în farmacia comunității de către trei studii din
Regatul Unit. De asemenea, au fost raportate cunoștințe și abilități specifice pentru subiectul
vizat, care limitează implicarea farmaciștilor comunității în furnizarea de campanii de
promovare și educare a sănătății, managementul greutății și servicii de consiliere privind
dependența de alcool.
Alte provocări cu care se confruntă farmaciștii includ organizarea farmaciilor
comunitare, lipsa unei structuri bine definite a carierei și a canalelor de progres, echilibrul
inactiv -muncă -viața inacceptabilă (care duce la niveluri ridicate de stres), lipsa farmacisti
comunitari contractati individual, precum si scaderea proprietatii farmaciilor comunitare de
catre farmacisti independenti.

Strategii care pot spori rolul farmacistului în sănătatea publică
Principalele teme identificate într -un studiu din Regatul Unit care ar putea îmbunătăți
rolul farmacistului comunității au fost: îmbunătățirea conținutului de sănătate publică al
planurilor de formare în domeniul farmaciei; promovarea inițiativelor interdi sciplinare în
domeniul educației și practicării farmaciei; promovarea capacităților de autoadministrare a
pacienților și implicarea farmaciștilor prin politici; remunerarea directă a farmacistului pentru
furnizarea de servicii de sănătate publică; și avans area experienței de practică în domeniul
sănătății publice a studenților [75]. Aceste constatări au fost confirmate și în alte studii din
Regatul Unit cu dovezi din literatura de specialitate privind intervențiile specifice de sănătate
publică incluse în a cest document care arată că formarea, disponibilitatea, accesul la și
familiarizarea cu orientările au îmbunătățit cunoștințele farmacistului comunității, facilitând
astfel implicarea acestora în furnizarea de servicii de sănătate publică [90].

38
f. Discuții
Literatura de specialit ate demonstrează că intervențiile de sănătate publică furnizate în
farmacii au beneficia t de cinci domenii cheie: renunț area la fumat, promovarea s ănătății,
screening -ul bolii și activităț ile preventive, furnizarea contr aceptivelor hormonale de urgență ș i
serviciile de vaccinare. Au existat dovezi mixte cu privire la eficacitatea intervențiilor de
consiliere privind gestionarea greutății și dependența de alcool; totuși, datele disponibile
sugerează fezabilitatea și acceptabilitatea acestor servicii datorită ușurinței accesibile și a
confortului [39],[40],[71],[72],[73] .
Aceste constatări globale adaugă argumentul pentru extinderea rolurilor de sănătate
publică ale farmacistului comunității, după cum sugerează rapoartele guvernament ale existente
și documentele informative [7],[10],[12] . Heterogeneitatea intervențiilor pe bază de farmacie
în domenii precum fumatul sugerează necesitatea unei abordări standardizate a furnizării de
servicii. Acest lucru ar asigura coerența calității serv iciilor furnizate. Cu toate acestea, este
important să subliniem, din studiile descriptive incluse, că, în timp ce farmaciștii din comunitate
erau, în general, pozitivi cu privire la rolurile lor în domeniul sănătății publice, au recunoscut
necesitatea une i formări adecvate orientate către aceste servicii. Acest lucru poate implica atât
actualizarea conținutului de sănătate publică din programele de medicină cât și dezvoltarea
profesională continuă concepută special pentru aceste servicii. O asemenea formar e ar trebui,
de asemenea, să fie standardizată, în special deoarece rapoartele au arătat variații ale nivelului
de calificare a absolvenților din diferite țări ca urmare a disparităților în programele de formare
a medicilor de licență. Există, de asemenea, necesitatea unor politici care să recunoască
farmacistul comunității ca furnizor de servicii de sănătate publică, precum și orientările de
reglementare care oferă un cadru pentru furnizarea de servicii [88]. Acest lucru are o importanță
deosebită în lumin a dovezilor din Marea Britanie care demonstrează impactul pozitiv al politicii
guvernamentale și al orientărilor profesionale privind furnizarea vaccinării împotriva gripei de
către farmacistul comunității [90]. Concluziile similare din Canada și Statele U nite subliniază
în continuare acest punct și sunt, de asemenea, conforme cu dovezile care indică faptul că
furnizarea și familiarizarea cu orientările practice facilitează punerea în aplicare și eficacitatea
activităților de sănătate publică.
În timp ce pr ofesia de farmacie se îndreaptă către o îngrijire centrată pe pacient,
farmaciștii contribuind la activitățile de sănătate publică la nivel mic (cum ar fi screeningul
bolilor și activitățile preventive), este necesar să se extindă acest rol la funcțiile de sănătate

39
publică la nivel macro, cum ar fi implicarea în planificarea sănătății, dezvoltare a și evaluarea
politicilor . Acest lucru trebuie făcut în timp ce, de asemenea, se abordează multe din barierele
identificate în rolul de sănătate publică al farmac istului comunității.
Obstacole
Deși autorii vizează să ofere o imagine de ansamblu a dovezilor globale, literatura
inclusă a fost în principal din țările cu venituri mari (de exemplu, Marea Britanie, Canada și
Statele Unite). În consecință, probabilitatea generalizării acestor constatări pentru țările cu
venituri medii și cu venituri mici, care prezintă o penurie severă de forță de muncă, este probabil
să fie limitată. De asemenea, s -au observat limitări în studiile incluse în această lucrare. Doar
două stu dii în Saba et al. meta -analiza și cinci în revizuirea de către Brown et al.validated auto –
a raportat abstinența la f umat prin măsuri biochimice [18].
Detalii despre metoda de eșantionare utilizată pentru recrutarea farmaciilor comunitare
participante au l ipsit, de asemenea, în majoritatea studiilor de intervenție privind renunțarea la
fumat. Unde s -au raportat, farmaciștii și recrutarea farmaciei a fost în principal prin auto –
selecție sau prin eșantionare intenționată – o constatare care limitează generali zarea, având în
vedere părtinirea inerentă. Variabilitatea observată în proiectarea intervențiilor de gestionare a
greutății bazate pe farmacie în studiile incluse influențează concluziile și concluziile generale.
De exemplu, durata intervenției de gestio nare a greutății în studiile din Brown et al.
revizuirea a variat între 15 și 52 de săptămâni [18]. Intervenția a implicat, de asemenea,
utilizarea medicamentelor de gestionare a greutății într -un studiu, spre deosebire de celelalte,
care au comparat o co mbinație de dietă, activitate fizică și consiliere privind stilul de viață în
diferite situații, inc lusiv farmaciile comunității . Demografia participanților la studiu a variat, de
asemenea, în tre setările într -un studiu o caracteristică care contravine în continuare constatărilor
globale raportate. Doar un studiu privind eficacitatea campaniilor de promovare a sănătății și
campaniilor educaționale bazate pe farmacie inclus în acest document a furnizat detalii specifice
privind punerea în aplicare a interven ției. În cazul în care sa prevăzut, intervenția a implicat
utilizarea unui eșantion de confort, limitând în continuare generalizarea. În plus, studiile privind
contribuția farmaciștilo r la vaccinare și imunizare au fost în principal observaționale, cu un
singur RCT inclus. Acest lucru sugerează limitări în validitatea internă și provocări cu
deducerea cauzalității, în special având în vedere măsurarea rezultatului stadiului de vaccinare
auto-raportat [20]. Limitări similare au fost observate și în studiile privind contra cepția
hormonală de urgență [75]. Dificultățile legate de recrutarea într -unul din studiile care au

40
evaluat eficacitatea serviciilor de consultanță privind alcoolul pe bază de farmacie i ndică faptul
că cercetarea nu a fost alimentată statisti c pentru a detecta un efect. În consecință, sunt
necesare lucrări suplimentare în acest domeniu pentru a explora factorii care ar putea îmbunătăți
preluarea serviciului [70].
În general, abordarea non -aleatoare a eșantionării utilizată în recrutarea farma ciștilor și
farmaciilor comunitare participante, precum și mărimea micului eșantion în majoritatea
studiilor descriptive, este o altă sursă de prejudecată și sugerează că opiniile participanților la
studiu pot să nu fie reprezentativă.
În plus, dovezile di n studiile incluse trebuie interpretate în contextul asistenței medicale
din țările respective și, prin urmare, nu pot fi generalizate în alte țări cu sisteme de sănătate
diferite. În ansamblu, dovezile demonstrează că farmaciștii sunt capabili să furnizez e servicii
de sănătate publică atât la nivel de populație, cât și la nivel individual. Cu toate acestea, sunt
necesare strategii care pot ajuta la facilitarea și îmbunătățirea rolurilor de sănătate publică ale
farmacistului comunității.

g. Concluzii
Acest ar ticol prezintă dovezi globale privind contribuțiile farmacistului comunității la
sănătatea publică în domeniul renunțării la fumat, al gestionării greutății, al educației și al
promovării sănătății, al screeningului și prevenirii bolilor, al vaccinării și al imunizării, al
abuzului de alcool și al consumului de droguri și al sănătății sexuale. Există dovezi ale reducerii
costurilor care rezultă din faptul că farmaciștii comunității oferă unele dintre aceste servicii, dar
sunt necesare studii suplimentare pe ntru a confirma rentabilitatea tuturor serviciilor, precum și
dacă modelele propuse pot fi traduse între diferite sisteme de asistență medicală. Cu toate
acestea, presiunea timpului, volumul de muncă excesiv, formarea inadecvată, mediul de
farmacie comunit ar proastă și lipsa de rambursare, printre alți factori, au fost identificați ca
bariere în furnizarea acestor roluri. Este necesară abordarea acestora pentru a facilita furnizarea
eficientă și eficientă a acestor servicii de către farmaciștii comunității.
Îmbunătățirea conținutului de sănătate publică din programele de farmacie studențești,
remunerarea adecvată a farmaciștilor și elaborarea unor programe adecvate de dezvoltare
profesională continuă sunt strategii care pot îmbunătăți serviciile de sănătate publică furnizate
de farmaciștii comunității.

41

CONCLUZII FINALE

După parcurgerea tuturor informațiilor de mai sus, sper să vă fi oferit o imagine mai
amplă a ceea ce înseamnă serviciile farmaceutice, care sunt o parte dintre acestea, cum se
implementează în alte state și ce beneficii aduc societății, cât și rolului farmacistului în sistemul
de sănătate.
În loc de concluzii mi -aș dori să vă gândiți fiecare dintre dumneavoastră ce ar trebui să
facem astfel încât să reușim ce unii colegi au realizat în alte țări: intervenția farmacistului este
recunoscută de către guverne ca aducând beneficii sănătății publice, serviciile farmaceutice sunt
recunoscute pentru impactul lor în cadrul comunității și sunt remunerate, rolul farmacistului
este bine conturat în echip a medicală. Însă toate aceste aspecte, pe care ni le dorim și noi, au
venit pe fondul unui scop comun împărtășit de către farmaciști și a unor eforturi susținute de a
convinge autoritățile și populația de importanța profesiei. Mai mult, colegii noștri din alte țări
au dezvoltat programe de formare de competențe pentru a se asigura că asistența farmaceutică
pe care o oferă este de calitate și se bazează pe informații actualizate și dovedite. Tot ei au
realizat standarde pentru farmacii și pentru profesionist ul care activează în relația cu pacientul,
cu echipa medicală și cu toți furnizorii.
Prin urmare, este momentul ca în primul rând noi, farmaciștii, să conștientizăm rolul pe
care îl putem avea, beneficiile pe care o astfel de schimbare le -ar putea aduce pr ofesiei noastre,
și mai ales ce putem face noi pentru a ne perfecționa și a demonstra, atât autorităților cât și
oricărui pacient, fără echivoc, că suntem profesioniștii de care sistemul de sănătate are nevoie
și nu se poate lipsi.

42
BIBLIOGRAFIE
[1] The organizational structure and function of our medical system is rooted in fundamental
changes made at the beginning of the 20th century that emphasized an acute care approach and
marginalized prevention and public health. Breakthroughs in laboratory sci ences led by Koch
and Pasteur provided powerful tools for mechanistically understanding and treating infectious
diseases. Bolstered by philanthropy and the Flexner report, U.S. medicine became reliant on
laboratory research.4 This strategy made sense 100 y ears ago, given the prominence of acute
infectious diseases in a young population; it makes little sense now. – From Sick Care to Health
Care -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H.,
and Randall S. Stafford, M.D. , Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889 -891September 6, 2012.
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230
[2] With the aging of the population, the shift in the burden of disease toward chronic conditions
has accelerated. The most prevalent preventable c auses of death are now obesity and smoking,
which result in delayed but progressive disease.5 Even in the developing world, increases in
the prevalence of chronic disease are outstripping reductions in acute infectious diseases.1 Such
epidemiologic evoluti on demands a focus on public health and prevention. – -Reengineering
Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford,
M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889 -891September 6, 2012.
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230
[3] Although the United States pays more for medical care than any other country, problems
abound in our health care system. Unsustainable costs, poor outcomes, frequent medical errors,
poor patient satisfaction, and worsening health disparities all point to a need for transformative
change.1 Simultaneously, we face widening epidemics of obesity and chronic disease.
Cardiovascular disease, cancer, and diabetes now cause 70 % of U.S. deaths and account for
nearly 75% of health care expenditures.2 Unfortunately, many modifiable risk factors for
chronic diseases are not being addressed adequately. A prevention model, focused on
forestalling the development of disease before sym ptoms or life -threatening events occur, is the
best solution to the current crisis. – From Sick Care to Health Care -Reengineering Prevention
into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D.,
Ph.D., N Engl J Med 2012 ; 367:889 -891September 6, 2012.
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230

43
[4] Beneath the interminable squabbles over Barack Obama’s health law, a transformation is
taking place. To date most doctors have been rewarded for providing more rather th an better
services. This is unsustainable. Health care gobbles nearly 18% of GDP. The Economist, Sep
8th 2012, http://www.economist.com/node/21562251
[5] Manuela Dragomir . Management sanitar . Organizarea sistemelor de sanatate. UMF
CRAIOVA 2008
[6] http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/49/public -health
[7] https://en.wikipedia.org/wiki/Pharmacist
[8] Counc il on Education for Public Health. About CEPH.
www.ceph.org/i4a/pages/index.cfm?pageid=3274 (accessed 2007 Jul 10).
[9] Azzopardi LM (2000). Validation Instruments for Community Pharmacy : Pharmaceutical
care for the third millenium. Binghampton, NY : Phar maceutical Products Press
[10] https://www.universfarmaceutic.ro/farmacie
[11] https://psnc.org.uk/psncs -work/about -community -pharmacy/
[12] World Health Organization. Constitution of WHO: principles. 2014. Available at:
http://www.who.int/about/mission/en (accessed April 2018)
[13] National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion. A Program Guide
for Public Health: Partnering with the Pharmacist in the Prevention a nd Control of Chronic
Diseases. 2012. Available at:
https://www.cdc.gov/dhdsp/programs/spha/docs /pharmacist_guide.pdf(accessed April 2018)
[14] World Health Organization. The role of pharmacists in the healthcare system: preparing
the future pharmacist. 1997. http://apps.who.int/medicinedocs/pdf/s2214e/s2214e.pdf
(accessed April 2018)
[15] Todd A, C opeland A, Husband A et al. Access all areas? An area -level analysis of
accessibility to general practice and community pharmacy services in England by urbanity and
social deprivation. BMJ Open 2015;5:e007328. doi: 10.1136/bmjopen -2014 -007328
[16] Todd A, Copeland A, Husband A et al. The positive pharmacy care law: an area -level
analysis of the relationship between community pharmacy distribution, urbanity and social
deprivation in England. BMJ Open 2014;4:e005764. doi: 10.1136/bmjopen -2014 -005764

44
[17] Addo -Atuah J. Making a case for a public health orientation in global pharmacy education
and practice in the context of the Millennium Development Goals (MDGs). Curr Pharm Teach
Learn 2014;6(5):723 –729. 10.1016/j.cptl.2014.05.019
[18] Brown TJ, Todd A, O’Malle y C et al. Community pharmacy -delivered interventions for
public health priorities: a systematic review of interventions for alcohol reduction, smoking
cessation and weight management, including meta -analysis for smoking cessation. BMJ
Open2016;6:e009828. doi: 10.1136/bmjopen -2015 -009828
[19] Saba M, Diep J, Saini B et al. Meta -analysis of the effectiveness of smoking cessation
interventions in community pharmacy. J Clin Pharm Ther 2014;39(3):240 –247. doi:
10.1111/jcpt.12131
[20] Burson RC, Buttenheim AM, A rmstrong A et al. Community pharmacies as sites of adult
vaccination: a systematic review. Hum Vaccines Immunother 2016;12(12):3146 –3159. doi:
10.1080/21645515.2016.1215393
[21] Hermansyah A, Sainsbury E & Krass I. Community pharmacy and emerging public he alth
initiatives in developing Southeast Asian countries: a systematic review. Health Soc Care
Community 2016;24(5):e11 –e22. doi: 10.1111/hsc.12289
[22] Becker L & Oxman AD. Overviews of reviews. In: Higgins JP & Green S, eds. Cochrane
Handbook for Systema tic Reviews of Interventions. Version 5.0.02. Oxford: The Cochrane
Collaboration; 2009.
[23] Biondi -Zoccai G. Umbrella Reviews: Evidence Synthesis with Overviews of Reviews and
Meta -Epidemiologic Studies. Switzerland: Springer International Publishing; 201 6.
[24] National Institute for Health and Care Excellence. Methods for the development of NICE
public health guidance. Process and methods (PMG4). 2012. Available at:
https://www.nice.org.uk/process/pmg4/chapter/introduction (accessed April 2018)
[25] Smit h V, Devane D, Begley CM et al. Methodology in conducting a systematic review of
systematic reviews of healthcare interventions. BMC Med Res Methodol 2011;11:15. doi:
10.1186/1471 -2288 -11-15
[26] Agomo CO. The role of community pharmacists in public health : a scoping review of the
literature. J Pharm Health Serv Res 2012;3(1):25 –33. doi: 10.1111/j.1759 -8893.2011.00074.x

45
[27] Anderson C, Blenkinsopp A & Armstrong M. The contribution of community pharmacy
to improving the public’s health REPORT 1 Evidence fro m the peer -reviewed literature 1990 –
2001. 2003. Available at:
http://eprints.nottingham.ac.uk/1571/1/The_contribution_of_community_pharmacy_to_impro
ving_the_public%27s_health_evidence_base_report_1.pdf(accessed April 2018)
[28] El Hajj MS, Al Nakeeb RR & A l-Qudah RA. Smoking cessation counseling in Qatar:
community pharmacists’ attitudes, role perceptions and practices. Int J Clin
Pharm2012;34(4):667 –676. doi: 10.1007/s11096 -012-9663 -x
[29] William D, Newsom J & Brock T. An evaluation of smoking cessation -related activities
by pharmacists. J Am Pharm Assoc 2000;40(3):366 –370. doi: 10.1016/S1086 -5802(16)31084 –
1
[30] Nimpitakpong P, Chaiyakunapruk N & Dhippayom T. A national survey of training and
smoking cessation services provided in community pharmacies in Thailand. J Community
Health2010;35(5):554 –559. doi: 10.1007/s10900 -010-9242 -9
[31] Thananithisak C, Nimpitakpong P & Chaiyakunapruk N. Activities and perceptions of
pharmacists providing tobacco control services in community pharmacy in Thailand. Nicotine
Tob Res 2008;10(5):921 –925. doi: 10.1080/14622200802027115
[32]Çalgan Z, Tahir E, Yeǧenoǧlu S et al. Community pharmacists’ attitude, habits and actual
activities regarding smoking and health promotion in the 1. Region of Ankara chamber of
pharmacists. Tu rk J Pharm Sci 2007;4(3):125 -138. Available at:
http://cms.galenos.com.tr/Uploads/Article_12541/125 -139.pdf (accessed April 2018)
[33] Mohamed SS, Mahmoud AA & Ali AA. Involvement of Sudanese community pharmacists
in public health activities. Int J Clin Ph arm 2013;35(3):393 –400. doi: 10.1007/s11096 -012-
9745 -9
[34] Hoch MA, Hudmon KS, Lee L et al. Pharmacists’ perceptions of participation in a
community pharmacy -based nicotine replacement therapy distribution program. J Community
Health 2012;37(4):848 –854. d oi: 10.1007/s10900 -011-9519 -7
[35] Kurko T, Linden K, Pietilä K et al. Community pharmacists’ involvement in smoking
cessation: familiarity and implementation of the national smoking cessation guideline in
Finland. BMC Public Health 2010;10:444. doi: 10.11 86/1471 -2458 -10-444

46
[36] Boardman HF & Avery AJ. Effectiveness of a community pharmacy weight management
programme. Int J Clin Pharm 2014;36(4):800 –806. doi: 10.1007/s11096 -014-9964 -3
[37] Um IS, Armour C, Krass I et al. Weight management in community phar macy: what do
the experts think? Int J Clin Pharm 2013;35(3): 447 –454. doi: 10.1007/s11096 -013-9761 -4
[38] Newlands RS, Watson MC & Lee AJ. The provision of current and future healthy weight
management (HWM) services from community pharmacies: a survey of community
pharmacists’ attitudes, practice and future possibilities. Int J Pharm Pract 2011;19(2):106 –114.
doi: 10.1111/j.2042 -7174.2010.00080.x
[39] Weidmann AE, MacLure K, Marshall S et al. Promoting weight management services in
community pharmacy: pers pectives of the pharmacy team in Scotland. Int J Clin
Pharm2015;37(4):599 –606. doi: 10.1007/s11096 -015-0102 -7
[40] Weidmann AE, Cunningham S, Gray G et al. Views of the Scottish general public on
community pharmacy weight management services: international implications. Int J Clin
Pharm2012;34(2):389 –397. doi: 10.1007/s11096 -012-9624 -4
[41] Um IS, Armour C, Krass I et al. Consumer perspectives about weight management services
in a community pharmacy setting in NSW, Australia. Health Expect 2014;17: 579 –592. doi:
10.1111/j.1369 -7625.2012.00788.x
[42] Murphy BL & DiPietro NA. Impact of a pharmacist -directed educational program on the
long-term knowledge and use of folic acid among college women: a 12 -month follow -up study.
Pharm Pract 2012;10(2):105 –109. PMID: 24155825.
[43] Mizoguchi M, Kuwano S, Suzuki I et al. Usefulness of oral care -related information
provision at drugstores to prevent pneumonia. Yakugaku Zasshi 2016;136(12):1657 -1666. doi:
10.1248/yakushi.16 -00056
[44] Castillo -García ML, Martínez -Raga J, López -Castellano AC et al. Health education in the
community pharmacy: controlled study in the province of Castellon [Educación sanitaria en la
farmacia comunitaria: estudio controlado en la provincia de Castellón.]. ARS
Pharm2011;52(4):5 –11. Available at : http://revistaseug.ugr.es/index.php/ars/article/view/4756
(accessed April 2018)

47
[45] Beshir SA & Bt Hamzah NH. Health promotion and health education: perception, barriers
and standard of practices of community pharmacists. Int J Health Promot Educ 2014;5 2(4):174 –
180. doi: 10.1080/14635240.2014.888809
[46] Ayoub NM, Nuseir KQ, Othman AK et al. Knowledge, attitudes and barriers towards
breast cancer health education among community pharmacists. J Pharm Health Serv
Res2016;7(3):189 –198. doi: 10.1111/jphs.121 40
[47] Real JP, Gracia Vásquez SL, Formica ML et al. Challenges and opportunities related to
health promotion in community pharmacies: obstacles and professional perspectives. Pharm
Policy Law 2014;16(3 –4):313 –320. doi: 10.3233/PPL -140391
[48] Laliberté M -C, Perreault S, Damestoy N et al. Ideal and actual involvement of community
pharmacists in health promotion and prevention: a cross -sectional study in Quebec, Canada.
BMC Public Health 2012;12(1). doi: 10.1186/1471 -2458 -12-192
[49] Schmiedel K, Schlager H & Dörje F. Preventive counselling for public health in
pharmacies in South Germany. Int J Clin Pharm 2013;35(1):138 –144. doi: 10.1007/s11096 –
012-9722 -3
[50] Sandhu RK, Dolovich L, Deif B et al. High prevalence of modifiable stroke risk factors
identified in a pharmacy -based screening programme. Open Heart 2016;3(2). doi:
10.1136/openhrt -2016 -000515
[51] Krass I, Mitchell B, Clarke P et al. Pharmacy diabetes care program: analysis of two
screening methods for undiagnosed type 2 diabetes in Australian commun ity pharmacy.
Diabetes Res Clin Pract 2007;75:339 –347. doi: 10.1016/j.diabres.2006.06.022
[52] Schmiedel K, Friedland K & Schlager H. Evaluation of the Activities of Community
Pharmacies during the annual campaign with focus on diabetes prevention [Evaluat ion der
Aktivitäten öffentlicher Apotheken im Rahmen der Jahresschwerpunktkampagne „Diabetes
bewegt uns!“]. Gesundheitswesen 2016;78(10):678 –680. doi: 10.1055/s -0035 -1564216
[53] Sushilkumar PL, Mahendrakumar BJ, Suman B et al. Implementation and evaluatio n of
health screening services to diabetic and hypertensive patients in a selected community
pharmacy at Belgaum city. Asian J Pharm Clin Res 2015;8(3):305 –315. Available at:
https://innovareacademics.in/journals/index.php/ajpcr/article/view/5758 (accessed April 2018)

48
[54] Fuller JM, Wong KK, Krass I et al. Sleep disorders screening, sleep health awareness, and
patient follow -up by community pharmacists in Australia. Patient Educ Couns 2011;83(3):325 –
335. doi: 10.1016/j.pec.2011.05.004
[55] Perraudin C, Fle ury B & Pelletier -Fleury N. Effectiveness of intervention led by a
community pharmacist for improving recognition of sleep apnea in primary care — a cohort
study. J Sleep Res 2015;24(2):167 –173. doi: 10.1111/jsr.12230
[56] Peterson GM, Jackson SL, Hughes J D et al. Public perceptions of the role of Australian
pharmacists in cardiovascular disease. J Clin Pharm Ther 2010;35(6):671 –677. doi:
10.1111/j.1365 -2710.2009.01139.x
[57] Tsuyuki RT, Al Hamarneh YN, Jones CA et al. The Effectiveness of pharmacist
interv entions on cardiovascular risk: the multicenter randomized controlled RxEACH trial. J
Am Coll Cardiol2016;67(24):2846 –2854. doi: 0.1016/j.jacc.2016.03.528
[58] Hourihan F, Krass I & Chen T. Rural community pharmacy: a feasible site for a health
promotion a nd screening service for cardiovascular risk factors. Aust J Rural
Health2003;11(1):28 –35. Available at:
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1046/j.1440 -1584.2003.00468.x (accessed April
2018)
[59] Krass I, Hourihan F & Chen T. Health promotion and screening for cardiovascular risk
factors in NSW: a community pharmacy model. Health Promot J Aust 2003;14:101 –107. doi:
10.1071/HE03101
[60] Weidle PJ, Lecher S, Botts LW et al. HIV testing in community pharmacies and retail
clinics: a model to expand acc ess to screening for HIV infection. J Am Pharm Assoc
2014;54(5):486 –492. doi: 10.1331/JAPhA.2014.14045
[61] Perraudin C, Fleury B & Pelletier -Fleury N. Effectiveness of intervention led by a
community pharmacist for improving recognition of sleep apnea in primary care – A cohort
study. J Sleep Res 2015;24(2):167 -173. doi: 10.1111/jsr.12230
[62] Lowres N, Krass I, Neubeck L et al. Atrial fibrillation screening in pharmacies using an
iPhone ECG: a qualitative review of implementation. Int J Clin Pharm 2015;37 :1111 –1120.
doi: 10.1007/s11096 -015-0169 -1

49
[63] Watson L, Bond C & Gault C. A survey of community pharmacists on prevention of HIV
and hepatitis B and C: current practice and attitudes in Grampian. J Public Health
Med2003;25(1):13 –18. doi: 10.1093/pubmed/f dg004
[64] Isenor JE, Killen JL, Billard BA et al. Impact of pharmacists as immunizers on influenza
vaccination coverage in the community -setting in Nova Scotia, Canada: 2013 –2015. J Pharm
Policy Pract 2016;9(1):32. doi: 10.1186/s40545 -016-0084 -4
[65] Buch an SA, Rosella LC, Finkelstein M et al. Impact of pharmacist administration of
influenza vaccines on uptake in Canada. CMAJ 2017;189(4):E146 –E152. doi:
10.1503/cmaj.151027
[66] Kulczycki A, Wensel TM & Hogue M. Practices, challenges, and opportunities to
improving pneumococcal immunization in working -age, at -risk adults through community
pharmacies. Infect Dis Clin Pract 2017;25(1):23 –28. doi: 10.1097/IPC.0000000000000452
[67] Evans AM, Wood FC & Carter B. National community pharmacy NHS influenza
vaccinat ion service in Wales: a primary care mixed methods study. Br J Gen Pract
2016;66(645):e248 –e257. doi: 10.3399/bjgp16X684349
[68] Valiquette JR & Bédard P. Community pharmacists’ knowledge, beliefs and attitudes
towards immunization in Quebec. Can J Public Health 2015;106(3):e89 –e94. doi:
10.17269/CJPH.106.4880
[69] Watson MC & Blenkinsopp A. The feasibility of providing community pharmacy -based
services for alcohol misuse: a literature review. Int J Pharm Pract 2009;17(4):199 -205. doi:
10.1211/ijpp.17.04.00 02
[70] Khan NS, Norman IJ, Dhital R et al. Alcohol brief intervention in community pharmacies:
a feasibility study of outcomes and customer experiences. Int J Clin Pharm 2013;35(6):1178 –
1187. doi: 10.1007/s11096 -013-9845 -1
[71] McCaig D, Fitzgerald N & St ewart D. Provision of advice on alcohol use in community
pharmacy: a cross -sectional survey of pharmacists’ practice, knowledge, views and confidence.
Int J Pharm Pract 2011;19(3):171 –178. doi: 10.1111/j.2042 -7174.2011.00111.x
[72] Sheridan J, Stewart J, S mart R et al. Risky drinking among community pharmacy
customers in New Zealand and their attitudes towards pharmacist screening and brief
interventions. Drug Alcohol Rev 2012;31(1):56 –63. doi: 10.1111/j.1465 -3362.2011.00293.x

50
[73] Horsfield E, Sheridan J & Anderson C. What do community pharmacists think about
undertaking screening and brief interventions with problem drinkers? Results of a qualitative
study in New Zealand and England. Int J Pharm Pract 2011;19(3):192 –200. doi:
10.1111/j.2042 -7174.2011.00112 .x
[74] Cochran G, Bacci JL, Ylioja T et al. Prescription opioid use: patient characteristics and
misuse in community pharmacy. J Am Pharm Assoc 2016;56(3):248 –256.e6. doi:
10.1016/j.japh.2016.02.012
[75] Anderson C & Blenkinsopp A. Community pharmacy supp ly of emergency hormonal
contraception: a structured literature review of international evidence. Hum Reprod Oxf
Engl2006;21(1):272 –284. doi: 10.1093/humrep/dei287
[76] Baraitser P, Pearce V, Holmes J et al. Chlamydia testing in community pharmacies:
evalu ation of a feasibility pilot in south east London. Qual Saf Health Care 2007;16(4):303 –
307. doi: 10.1136/qshc.2006.020883
[77] Gale A & Watson MC. The provision of current and future sexual health services from
community pharmacies in Grampian, Scotland. I nt J Clin Pharm 2011;33(2):183 –190. doi:
10.1007/s11096 -010-9458 -x
[78] Oswald K & Adcock H. Community pharmacy care delivered at no net cost to public purse
in 2015. Pharm J 2016;297(7893) online. doi: 10.1211/PJ.2016.20201678
[79] Watson MC, Holland R, Ferguson J et al. Community Pharmacy Management of Minor
Illness: the MINA Study. Final report to Pharmacy Research UK. 2014. Available at:
https://pharmacyresearchuk.org/wp -content/uploads/2014/01/MINA -Study -Final –
Report.pdf(accessed April 2018)
[80] Roya l Pharmaceutical Society. Shaping pharmacy for the future — improving urgent and
emergency care through better use of pharmacists. 2014. Available at:
https://www.rpharms.com/Portals/0/RPS%20document%20library/Open%20access/Policy%2
0statements/urgent -and-emergency -care.pdf (accessed April 2018)
[81] Wright D, Twigg M & Thornley T. Chronic obstructive pulmonary disease case finding
by community pharmacists: a potential cost -effective public health intervention. Int J Pharm
Pract2015;23(1):83 –85. doi: 10.1111 /ijpp.12161

51
[82] Wright D, Twigg M, Barton G et al. An evaluation of a multi -site community pharmacy –
based chronic obstructive pulmonary disease support service. Int J Pharm Pract 2015;23(1):36 –
43. doi: 10.1111/ijpp.12165
[83] Thavorn K & Chaiyakunapruk N. A cost -effectiveness analysis of a community
pharmacist -based smoking cessation programme in Thailand. Tob Control 2008;17(3):177 –
182. doi: 10.1136/tc.2007.022368
[84] Perraudin C, Le Vaillant M & Pelletier -Fleury N. Cost -effectiveness of a community
pharmacist -led sleep apnea screening program — a Markov model. PLoS
ONE2013;8(6):e63894. doi: 10.1371/journal.pone.0063894
[85] Lowres N, Freedman SB, Redfern J et al. Screening education and recognition in
community pharmacies of atrial fibrillation to preven t stroke in an ambulant population aged
≥65 years (SEARCH -AF stroke prevention study): a cross -sectional study protocol. BMJ
Open2012;2(3). doi: 10.1136/bmjopen -2012 -001355
[86] Agomo CO, Ogunleye J & Portlock J. A survey to identify barriers in the public health
role of community pharmacists. J Pharm Health Serv Res 2016;7(4):253 –261. doi:
10.1111/jphs.12153
[87] Agomo CO & Ogunleye J. An investigation of strategies enhancing the public health role
of community pharmacists: a review of knowledge and inform ation. J Pharm Health Serv
Res2014;5(2):135 –145. doi: 10.1111/jphs.12056
[88] Bush J, Langley CA & Wilson KA. The corporatization of community pharmacy:
implications for service provision, the public health function, and pharmacy’s claims to
professional s tatus in the United Kingdom. Res Soc Adm Pharm 2009;5(4):305 –318. doi:
10.1016/j.sapharm.2009.01.003
[89] Saramunee K, Krska J, Mackridge A et al. How to enhance public health service utilization
in community pharmacy? General public and health providers’ perspectives. Res Soc Adm
Pharm2014;10(2):272 –284. doi: 10.1016/j.sapharm.2012.05.006
[90] Agomo CO. Why UK pharmacy must adapt to the increasing demands of professionalism
in practice. Int J Pharm Pract 2012;20(5):320 –323. doi: 10.1111/j.2042 -7174.2012.0 0200.x