ORGANIZATĂ ȘI TERORISM … … … … 5 [600268]

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND FENOMENUL DE CRIMINALITATE
ORGANIZATĂ ȘI TERORISM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.1.CONCEPTUL DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ȘI TERORISM ………………………….. ……………………… 5
1.2.FUNDAMENT ISTORIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
1.2.1 ORGANIZAȚIILE CRIMINALE LA NIVEL MONDIAL ………………………….. ………………….. 11
CAPITOLUL 2. MODALITĂȚI DE SĂVÂRȘIRE A INFRACȚIUNILOR DIN DOMENIUL
CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE ȘI A TERORISMULUI ………………………….. ………………………….. … 16
2.1.TERORISMUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
2.1.1.FORME DE MANIFESTARE A TERORISMUL UI ………………………….. ………………………….. 16
2.1.2. CERCETAREA CRIMINALISTICĂ A ACTELOR DE TERORISM ………………………….. …. 18
2.2.TRAFICUL DE PERSOANE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 27
2.2.1.NOȚIUNE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 27
2.2.2.CAUZELE DETERMINANTE ALE TRAFICULUI DE PERSOANE ………………………….. …. 29
2.2.3.METODE DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNII DE TRAFIC DE PERSOANE ……………. 30
2.3.TRAFICUL ȘI COMSUMUL ILICIT DE DROGURI ………………………….. ………………………….. …. 37
2.3.1.DEFINIREA NOȚIUNILOR DE „DROG” ȘI „TRAFIC DE DROGURI” ………………………. 37
2.3.2.METODE DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE TRAFIC DE DROGURI ………… 41
2.4.TRAFICUL DE ARME ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 48
2.4.1.METODE DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DIN DOMENIUL TRAFICU LUI DE
ARME ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 50
2.5.1.METODE DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE FALSIFICARE DE MONEDĂ ȘI
SPĂLARE DE BANI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 55
CAPITOLUL 3. PARTICULARITĂȚI ALE CERCETĂRII CRIMINALISTICE A INFRACȚIUNILOR
DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM ………………………….. ………………………….. ………. 59
3.1.OBȚINEREA DE INFORMAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 60
3.1.1.FAZA INVESTIGĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 61
3.2.2.FAZA URMĂRIRII PENALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 62
3.2.REALIZAREA FLAGRANTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 63
3.2.1. PREGĂTIREA ACTELOR DE REALIZARE A FLAGRANTULUI …………………….. 65

2

3.2.2.PĂTRUNDEREA ÎN ZONA DE ACȚIUNE ………………………….. ………………………….. …….. 66
CAPITOLUL 4.COOPERAREA JUDICIARĂ ÎNTRE STATE PENTRU PREVENIREA ȘI
COMBATEREA CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE ȘI A TERORISMULUI ………………………….. ……. 68
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 75
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 77

3

INTRODUCERE

Fenomenele de „crimă organizată” și „terorism” datează încă din cele mai vechi
timpuri,însă de -a lungul vremii au îmbrăcat diferite forme de manifestare: războaie,revoluții
conflicte militare,bătălii,lupte.Toate acestea s -au datorat dorinței de a acapara puterea și de a
pune stăpânire pe un anumit teritoriu .
Organizațiile criminale își concentrează activitatea pe comiterea unor infracțiuni de natură a
afecta viața socială,economică și ordinea publică dintr -un anumit stat,astfel că infracțiunile
specifice crimei organizat e sunt cele care implică traficarea de persoane,organe,arme,muniții
materiale explozive,droguri,falsificare de monedă,documente și alte valori,trecerea ilegală a
frontierei.În scopul realizării acestor infracțiuni,asociațiile criminale se grupează într -o ierarhie
prestabilită,acționând interdependent și reciproc,folosind anumite mijloace imorale cum sunt:
șantajul,coruperea,intimidarea,violența,înșelăciunea .
Noțiunea de „terorism”este cunoscută ca fiind acea manifestare violentă prin care se încearcă
interv enția în viața politică a unui stat pentru a destabiliza sistemul de guvernare și chiar de a -și
impune propria formă de conducere.Nu întotdeauna scopul vizat de către organizațiile teroriste
este acela de a pune stăpânire pe sectorul politic,uneori ținta acestora poate fi pop orul ca
minoritate sau alte criterii bazate pe discriminări sociale:rasă,sex,religie,culoare,orientare
sexuală,apartenența la un anumit grup,sectă,etc. Cele mai cunoscute modalități prin care scopul
este adus la îndeplinire sunt atacur ile teroriste care își manifestă existența în contextul vieții
sociale actuale,și care duc la consecințe deosebit de grave:distrugeri,crime,torturi,răpiri,etc.
De asemenea,cele mai des întâlnite infracțiuni din domeniul terorismului sunt:„ actele săvârșite
în scopul tulburării grave a ordinii publice,prin intimidare,prin teroare,prin producerea unei stari
de panică, amenințarea în scop terorist,finanțarea oricarui act ce poate duce la acțiuni de natură
teroristă,alarmarea în scop terorist,ascocierea în vede rea săvârșirii actelor de terorism,cum ar
fi:infracțiunile de omor,omor calificat,vătămare corporală,lipsire de libertate,infracțiuni de

4

distrugere și de nerespectare a regimului munițiilor,armelor, materialelor nucleare explozibile și
materialelor radioac tive,introducerea de substanțe,microorganisme sau toxice de natură să pună
în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor și a mediului înconjurător.”1
Rolul autorităților judiciare este acela de a lupta impotriva criminalității și a formelor
sale de organizare,unindu -și forțele cu alte organe judiciare din alte state pentru o mai bună
colaborare,iar scopul imediat este ca infractorii să poată fi urmăriți și pedepsiți la timp.

1 Tiberiu Constantin Medeanu – Criminalistica în acțiune,Ed.Lumina Lex ,București 2006 -pag.328

5

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND FENOMENUL DE
CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

1.1.CONCEPTUL DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

Noțiunea de „crimă organizată” poate fi definită ca fiind acel proces social și politic prin
intermediul căruia orice grup format di n cel puțin trei persoane între care e xistă diferite raporturi
ierarhice sau personale,având interese comune , desfășoară activități ilicite ,consiprate, precum
șantajul,coruperea,intimidarea,violența,înșelăciunea,urmărind săvârșirea unei infracțiuni în
scopul de a deține și a controla puterea într-un anumit sector al vieții economice și soci ale de
ordin intern sau extern sau de a obține profituri ilicite la cote ridicate.
Din definiție se desprind cu ușurință componentele criminalității organizate,și anume:
a) existența activității ilegale reprezentată de un nivel sporit de periculozitate,afectand anumite
sectoare ale vieții economice,politice și sociale
b) subiecții activi pot fi persoane care acționează individual sau în cadrul unor asociații
criminale
c) caracterul continuu al activității inf racționale;aceasta este sistematizată,planificată,de aici
rezultă denumirea de „organizare”
d) mijloacele și metodele de acționare ale subiecților activi ai infracțiuni sunt nelimitate
e) mobilul și scopul urmărit poate avea caracter diversificat .
În acest sens,art.367 Codul penal roman1,respectiv alineatul 6 definește grupul
infracțional organizat ca fiind ”un grup structurat,format din trei sau mai multe
persoane,constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în
scopul c omiterii uneia
sau mai multor infracțiuni ”.

1 Art.367 Codul penal roman -Constituirea unui grup infracțional organizat

6

Trăsăturile caracteristice ale criminalității organizate se bazează în principal pe
coexistența a 6 indicatori indispensabili:
a) structura -este compusă dintr -o ierarhie strictă astfel încât o organizație crimin ală este
reprezentată în primul rând de o autoritate supremă și,în subsidiar de coordonarea unui număr de
persoane în vederea elaborării și executării actelor ilegale. 1
b) ermetismul și conspirativitate a-rezultă din necesitatea ca membrii organizației să se simtă
protejați și în siguranță ;păstrarea discreției și respectarea „legii tăcerii” sunt esențiale.2
c) flexibilitate ,rapiditate ș i capacitate de infiltrare -subiecții organizației trebuie să dețină
aceste calități necesare pentru o mai bună colaborare,respectiv pentru ducerea la îndeplinire a
sarcinilor impuse.3
d) caracterul transnațional al organizaț iilor criminale –anumiți factori au favorizat extinderea
organizațiilor criminale la nivel mondial.Ac ești factori se referă în mod special la legislațiile
extrem de perimisve,economia deficitară a unor state, deschiderea f rontierelor și libera circulație
a persoanelor ,respectiv sistemul corupt din țarile mai puțin dezvoltate și nu în ultimul rând
politica precară. 4
e) orientarea spre profit – acesta este obținut din activitățile ilicite pe care le intreprind : traficul
de droguri,corupere,șantajul,traficul de arme,etc.5
f) utilizarea forț ei-este manifestată prin constrângere,intimidare,uneori chiar și violență ;se
folosește pentru a instaura o ordine în interiorul structurii și a menține un echilibru în vederea
înfăptuirii obiectivelor urmărite.6

De asemenea,trebuie reținute ca și mijloace și metode specifice următoarele:

1 Adrian Iacob,Constantin Victor Drăghici –Crima Organizată, Edit. Tritonic pag.18
2 Ibidem pag.18
3 Ibidem pag.18
4 Ibidem pag 18
5 Ibidem pag.19
6 Ibidem pag.19

7

-gruparea infracțională este preocupată în permanență să se infiltreze în toate domeniile de
interes,in mod special in viața politică și să corupă persoanele care dețin puterea : diferiți
funcționari publici,justiție,poliție,e tc.1
-nivelul de informatizare al ascociațiilor criminale este unul deosebit de ridicat întrucât acestea
trebuie să cunoască îndeaproape toate tehnicile și tehnologiile actuale precum și domeniul în care
se urmărește pătrunderea și acapararea acestuia.2
Acești indicatori au menirea de a conferi autenticitate crimei organizate ca instituție,iar
întrunirea cumulativă a acestor trăsături determină recunoașterea grupării criminale astfel încât
autoritățile competente ale statului și cei abilitați în acest sens să poată acționa în consecință
pentru prevenirea și combaterea eficientă a fenomenului curent „criminalitate”.
Trebuie acordată o importanță deosebită acestor mijloace și metode prin care grupul de
infractori operează în vederea comiterii infracțiunilor di n categoria crimei organizate deoarece în
funcție de acestea se pot stabili proced eele și tehnicile prin care se investighează faptele comise
de grupul astfel constituit și de teroriști.
Privitor la ierarhia prestabilită în cadrul organizației,se poate observa următoarele:
-categoria subordonați lor -cei care sunt dispuși să săvârșească infracțiuni ,autorii propriu -ziși ai
faptelor3
-categoria experților -persoanele care isi desfășoară sistematic activitatea specifică funcției sau
meseriei , deservind anumite operațiuni sau acțiuni necesare grupării teroriste ,în legătură cu
confecționarea, asamblarea,obținerea,transportarea, depozitarea,sau valorificarea bunurilor,
transmiterea de informații, consultanță financiar -contab ilă,ori juridică,uneori consilier e
psihologică.4

1 Ioan Bidu -Crima organizată transfrontalieră :Amenințare la adresa securității internaționale,Edit.Academiei
Naționale de Informatică 2004
2 Ibidem
3 Tiberiu Constantin Medeanu -Criminalistica în acțiune,Ed.Lumina Lex ,Bucu rești 2006
4 Ibidem pag.289

8

-categoria oc rotitorilor -sunt,de obicei persoanele influente din diferite instit uții publice care
împiedică sau tergiversează desco perirea,investigarea sau sancț ionarea activit ății infracționale.1
Între cele trei categorii de persoane există o strânsă conexiune,în sensul că acestea se află
în relații de interdependență și reciprocitate.Acestea depind în mare măsură una de cealaltă
,întrcât fără o analiză elaborată din partea specialiștilor sau fără protecția perso anelor influente
aflate în serviciul unor instituții publice ori private,subordonații nu își pot îndeplini cu eficiență
sarcinile care le sunt încredințate ori le îndeplinesc în mod defectuos.
Se impune totuși,o delimitare a criminalității organizate d in numeroasele tipuri de grupări
„organizate” similare pentru a nu se confunda, deoarce prezintă dificultăți datorită abordării
distincte din unele state,în funcție de particularitățile legislative,nivelul economic ,varietățile
culturale, politice, precum și componența socială,credința, tradițiile și obiceiurile locale,astfel:
– Terorismul reprezintă o constantă a realității sociale fiind intitulat „războiul invizibil”,
„cancerul mileniului III” sau „al treilea ră zboi mondial”.Teroriștii sunt asemănați cu mes agerii
ascunși ai morții acționând în moduri neașteptate și î n diferite zone geografice.2Așadar
terorismul nu este altceva decât o infracțiune la scară internațională ,îndreptată împotriva vieții,a
integrității fizice sau psihice a unor persoane,în mod special cei care dețin și controlează puterea
pe un anumit teritoriu cum sunt demnitarii, funcționarii publici,șefii de s tate și de guverne
precum și împotriva familiilor acestora.Nu este neapărat necesar ca teroriștii să vizeze doar
aceste categorii de pe rsoane,ci pot acționa în consecință și asupra unor instituții publice sau de
stat.
– Asociatiile criminale sunt reprezentate de subiecți infracționali care ,raportându -ne la gradul
de organizare și structurare ,tehnicile și metodele utilizate, obiectivul vizat și nivelul de
periculozitate socială a activit ății infracționale îndeplinite ,sunt de așa natură încât să
prejudicieze domeniile vieții politice,economice și sociale.3
-Mafia reprez intă acel fragment de ordin infracțional la care se raportează activitățile ilegale
deosebit de periculoase efectuate prin mijloace agresive de grupări de indivizi cu un cadru

1 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit pag.292
2 Ibidem -op.cit.pag.293
3 Ioan Bidu -op.cit.pag 18

9

organizatoric bine structurat și un lider autoritar având la bază o conduită obligatorie, ritualuri de
admi tere a membrilor și o lege a tăcerii –așa numita ”lege omerta” în scopul deținerii controlului
asupra unor anumite zone ale economiei și obținerii unor câștiguri necuvenite.1
Chiar dacă între concepte le enumerate mai sus există anumite elemente comune,ac esta nu
trebuie confundate întrucât fiecare noțiune are particularitatea sa,distincția cea mai mare constă
în infracțiunile specifice pentru fiecare gen.
Astfel,cele mai obișnuite infracțiuni din domeniul criminalității organizate sunt: traficul
de persoane,traficul și consumul ilicit de droguri,traficul de armament și materiale
explozive,falsificare de mo nede ori alte valori,spălare de bani,corupție,șantaj,trafic de țesuturi
sau organe umane,contrabanda,2etc.
În schimb,în cazul terorismului se întal nesc cel mai adesea infracțiuni precum: „ actele
săvârșite în scopul tulburării grave a ordinii publice,prin intimidare,prin teroare,prin producerea
unei stari de panică, amenințarea în scop terorist,finanțarea oricarui act ce poate duce la acțiuni
de natur ă teroristă,alarmarea în scop terorist,ascocierea în vederea săvârșirii actelor de
terorism, cum a r fi:infracțiunile de omor,omor calificat,vătămare corporală,lipsire de
libertate,infracțiuni de distrugere și de nerespectare a regimului munițiilor,armelor, materialelor
nucleare explozibile și materialelor radioactive ,introducerea de substanțe,microorganisme sau
toxice de natură să pună în per icol sănătatea oamenilor sau a a nimalelor și a mediului
înconjurător ”.3
Interferența dintre terorism și crimă organizată este dată de exigența subvenționării
organizațiilor teroriste : asigurarea de i nformații,dotarea cu tehnologia necesară,armament,
recompensarea membriilor asociației.
Se concretizează o suprapunere între organizațiile crimin ale și cele terorist e,astfel că infractori i
de drept comun sunt selecționați de organizații teroriste pentru ca, prin intermediul faptelor ce fac
obiectul urmăririi penale să obțină diverse atentate cu caracter politic în schimbul unor avantaje
material considerabile.

1 Ioan Bidu -op.cit.pag 19
2 Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate,art.2
3 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag.305 -306

10

Altfe l spus,se poate concluziona că pentru numeroasele asociații teroriste, sursa de
inspirație cea mai eficace este crima organizată ,teroriștii obținâ nd sume de bani considerabile
din activități crimi nale.De asemenea,atât terorismul cât și crima organizată reprezintă o
amenințare la adresa societății actuale.

1.2.FUNDAMENT ISTORIC

Fenomenul de criminalitate organizată datează încă din cele mai vechi timpuri,începând
cu apariția primelor civilizații umane.Dacă ne raportăm la istoria omenirii obervăm că încă din
Antichitate au existat conflicte de putere urmate de interminabilele războaie pentru cucerirea
teritoriilor,favorizând dezvoltarea faptelor ilicite,astfel încât infracțiunea capătă fond și formă,ea
fiind incriminată și totodată pedepsită conform t radiției și obiceiurilor vremii.
În acest sens,amintim Legea celor XII Table1,Legea Talionului2,Codul lui Hammurabi : „În cazul
în care conspiratorii se întâlnesc într -o tavernă,iar proprietarul nu îi capturează și nu îi predă
justiției, acesta va fi pedepsit cu moartea” , „Dacă cineva acuză pe altcineva, fără să poată aduce
vreo dovadă, acuzatorul va fi omorât”, Dacă cineva fură pe fiul altcuiva, va fi omorât”,„ Dacă un
hoț este descoperit în timp ce fură, va fi omorât”.3,etc.
De asemenea,există și al te referiri la grupuri infracționale care se regăsesc în Papirusul
Abbot și Papirusul Amherst, documente din secolul al XII -lea Î.H., din perioada lui Ramsses al
IX-lea. Astfel,Papirusul Abbot atestă existența grupului infracțional, iar Papirusul Amherst
conține mărturiile unor persoane aflate sub tortură care făceau parte din acel grup4.

1 Constituie un veritabil cod cuprinzând atât dispoziții de drept public cât și de drept privat,a fost elaborată în
perioada Imperiului Roman,necesitatea adoptării acesteia fiind determinată de conflictele di ntre plebei și
patricieni(clasele sociale ).A fost considerată cea mai importantă lege romană.Astfel,Tabla VIII -„Cu privire la
pedepsele corporale pentru diferite delicte” este cea mai relvantă prevedere referitoare la sancționarea celor care nu
respectau legea. .Se utiliza pedeapsa cu moartea,de aici se poate observa o ușoară înclinare spre ceea ce azi numim
„crimă organizată”.
2 Stabilește raportul dintre crimă -pedeapsă ,astfel încât expresia „Ochi pentru ochi,dinte pentru dinte” își găsea
aplicare .
3 Codu l lui Hammubi -se referă la regimul pedepselor instituind pedeapsa capitală de mai multe ori în cazul săvârșirii
unor fapte grave .
4 Adrian Nicolae :Crima organizată – O istorie a sângelui și a morții, 9 septembrie 2009, Descoperă

11

În perioada Imperiului Roman, cu prilejul dezvoltării comerțului, traficul de grâne și sclavi
devine tot mai intens, iar grupurile infracționale capătă un aspect comun al vieții specifice
vremii. Printre cele mai inumane acte săvârșite de -a lungul timpu lui de către omenire este
sclavia. Societatea sclavagistă este caracterizată prin faptul că stăpânii,își maltratau
subalternii,punându -i să execute munci grele,degradante ,ba mai mult în cazul în care sclavul
nesocotea ordinele patronului pentru care lucra ,acesta era aspru pedepsit,întemnițat,uneori
fiindu -i suprimată viața. De asemenea,când proprietarul considera că s -a folosit îndeajuns de
sclav,acesta era vândut altori stăpâni,instituindu -se astfel,traficul de sclavi.

1.2.1 ORGANIZAȚIILE CRIMINALE LA NIV EL MONDIAL

Relațiile interumane precum și cele dintre state au luat amploare pe durata ultimelor
decenii ,dezvoltând toate planurile sociale,economice dar mai ales progresele din domeniul
comunicării și a informatizării ,au condus treptat la dobândirea un ui caracter internaționalizat a
fenomenelor sociale,și drept urmare,a expansiunii criminalității.1
Printre cei mai importanți factori care au dus la dezvoltarea unor noi forme de criminalitate
necunoscute anterior se numără evoluția rapidă a tehnologiilor ,globalizarea,stilul de viață,
modelele oferite tinerilor, toate acestea au favorizat manif estările deviante sau criminale
cuprinzând domenii vaste de activitate care afectează variate categorii ale populației. 2
La nivel mondial,membrii organizațiilor criminale sunt împărțiți în mai multe categorii:
-profesioniștii care sunt selecționați în funcție de specializarea pe care o au,iar aceștia se ocupă
în general cu infracțiuni specifice traficării, falsificării, ucigașii,hoții operelor de artă3
-familiile de tip mafiot -sunt bine structurate,au la bază un cod de conduită riguros ;se întâlnesc
în Peninsula Italică,mai pot fi amintite și bandele de motocicliști proscriși sau cartelurile
columbiene

1 Dr.Traian Chindea –Cooperarea între state pentru prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere
Edit.Promarisprint 2008,pag.20
2 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag.20
3 Dr.Traian Chindea –op.cit.,pag. 97

12

-grupările etnice bazate pe criterii de rasă,sex,rel igie,apartenență socială: Yakuz a
japoneză, Triadele Chinezești,1etc
-organizațiile teroriste internaționale .2

1.2.1.1.MAFIA ITALIANĂ

Din punct de vedere istoric,crima organizată a fost localizată și definită pentru prima
dată în Europa, în concret prin variatele forme ale mafiei ital iene .Sunt vizate 4 provincii ale
Siciliei:Trapani,Palermo,Agrigento și Coltaniseo p recum și alte zone ale Italiei : Calabria,
Campania , extinzându -se și pe alte continente. Mafia italiană reprezintă cea mai fidelă formă a
organizației criminale de pe întreg mapamondul,deținând cele mai variate metode de obținere a
profitului .Infracțiunile specifice mafiei italiene sunt complexe,însă caracteristic acestora constă
în cele car e implică violența:corupția,amenințarea,traficul de influență ,șantaj,prostituție,trafic de
droguri,trafic de persoane .3
Cele mai cunoscute organizații criminale italiene sunt :La Cosa Nostra,N 'Drageta,La
Camorra, Sacra Corona Unita. La baza acestor grupări criminale stă familia,respectând principiul
legii omerta -legea tăcerii -orice divulgare a secretului este pedepsită cu moartea.

1.2.1.2 MAFIA DIN ȚĂRILE EUROPENE

După cum am amintit mai sus,grupările mafiote acționează pe teritorul mai multor state
fie din Europa,fie de pe alte continente.Așadar:
-în Franța sunt întâlnite grupări ale crimei organizate aparținând mafiei italiene,Camorrei și
N 'Dragetei.Aici se desfășoară activități precum traficul de droguri,jafuri armate,escrocherii ,

1 Ibidem -op.cit.pag. 98
2 Ibidem –op.cit.pag.98
3 Ibidem -op.cit.pag.98

13

traficul și fur tul de opere de artă,traficul de arme și muniții,contrabandă,o mor calificat ,falsificare
de cărți de credit,documente de identitate,etc.1
-pe teritoriul Germaniei operează infractorii chinezi,japonezi,italieni,ruși,infractori aparținând
Europei de Est care săvârșesc infracțiuni de fraudă,trafic de droguri,trafic de monedă,falsificare
de pașapoarte,trafic de persoane,furtul de autoturisme,răpiri în scop de răscumpărare.2
-Olanda este statul favorit atunci când este vorba de comiterea infracțiunilor de trafic de
narcotice,infracțiuni de furt,jocuri de noroc,prostituție,alte infracțiuni d in domeniul economico –
financiar,fraudă fiscală.Organizațiile mafiote care își desfășoară activitatea în regiunea Olandei
sunt triadele chinezești,mafia italiană,cartelurile col umbiene,grupurile islamiste.3
-în Belgia infracțiunile cele mai des întălnite sunt cele care presupun orice formă de
traficare,falsificare de monedă,spălare de bani. Aceste fapte ilegale sunt comise în mod special de
triadele chinezești și mafia italiană.4
-Marea Britanie este invadată de mafia italiană,bandele rusești și de triadele chinezești în
vederea comiterii infracțiunilor din sectorul traficării de narcotice,falsificare de monedă,fraudă.5
-prostituția,traficul de persoane ,cu precădere traficul de min ori,traficul de substanțe interzise
,mai ales traficul de heroină,extorcarea,își găsesc aplicarea pe teritoriul Spaniei .Organizațiile
mafiote care dețin puterea în statul spaniol sunt triadele chinezești.6
-deschiderea largă a frontierelor din Portugalia ,a fost un prilej pentru infractorii specializați în
spălarea banilor,traficul de narcotice a mafioțiilor italieni,germani,olandezi.7
-în Bulgaria se regăsesc grupări infracționale islamiste și rusești specializate în trafic de
valori,arme și muniții.

1 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag.120
2 Ibidem -op.cit.pag.120
3 Ibidem –op.cit.pag.120
4 Ibidem -op.cit.pag.121
5 Dr.Traian chindea -op.cit.pag.122
6 Ibidem -op.cit.pag 120
7 Ibidem -op.cit.pag.121

14

-nu în ultimul rând,în Ucraina specificul preocupării infracționale este dat de mafia
caucaziană,care își desfășoară activitatea prin prisma șantajului,corupției,intimidării,traficul de
droguri. 1

1.2.1.3.MAFIA DIN SUA

Cauzele criminalității organizate din Statele Unite ale Americii își au sorgintea în
istoricul imi granților care au invadat continentul american ,drept urmare au intervenit
discriminări pe criterii de rasă,sex,culoare,religie,apartenență socială diversificată.Ca și
consecință,organizațiile criminale au pornit o adevărată revoluție ,astfel încât în SUA se întălnesc
numeroase bande de criminali.Printre cele mai extinse se numără mafia italiană,triadele
chinezești,yakuza japoneză.Datorită faptului că există un număr foarte mare de grupări de a cest
gen,și infracțiunile sunt dintre cele mai c omplexe: traficul de droguri,prostituție,traficul de
persoane,atacuri sinucigașe,omor calificat,toate domeniile din cadrul falsificării,răpiri,jocuri
ilicite,distrugeri în masă.Cele mai importante grupări cri minale din SUA sunt: La mano
nera,L'unione Siciliana,Cosa Nostra Americana.2

1.2.1.4. MAFIA CHINEZĂ

Așa-numitele „triade” chinezești se aseamănă cu asociațiile secrete reprezentative mafiei
și acționează în baza acelorași principii ca și în cazul mafiei.Originea triadelor provine din
Orient,și se îndreaptă impotriva colectivitățiilor etnice din SUA,Canada,sudul Asiei, Europa de
Vest ,Centrală și de Est.Activitățiile specifice sunt cele referitoare la traficarea de droguri,fraude
financiare,prostitu ție,șantaj,împrumuturi cu dobândă, evaziune fiscală,însă principala sursă de
venit este traficul de heroină.3

1 Ibidem -op.cit.pag.122
2 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag.103 -106
3 Ibidem –op.cit.pag.107 -110

15

1.2.1.5.MAFIA JAPONEZĂ

Simbolul crimei organizate din Japonia este „Yakuza” ,grupări intemeiate pe criterii de
sânge,și care actionează mai mult pe teritoriul propriu dar și pe teritori ul altor state.Faptele lor
sunt violente și se concentrează mai mult pe aria jocurilor ilegale de noroc,infracțiuni
economice,comercializarea substanțelor stupefiante,în general domenii care aduc profit fabulos
și im ediat.1

1.2.1.6.MAFIA RUSEASCĂ

Expansiunea crimei organizate în Rusia se datorează în mod special crizei economice și
instabilității politice actuale.Corupția,eludarea dispozițiilor legale,escrocherii,șantaj,traficare de
arme, droguri, furturi violente, proxenetism,fraude economice,jocuri ilegale.Ca o inovație,a
infracțiunilor din sectorul crimei organizate,mafia rusească a dezvoltat utilizarea frauduloasă a
resurselor industriale,financiare ,manipulând capitalul național.2

1.2.1.7.MAFIA COLUMBIANĂ

Renumitele „carteluri columbiene” sunt structurate în clanuri sau familii iar esența
acestora se concretizează în infracțiuni privind drogurile,de la fabricare și până la
comercializarea acestora. Organizațiile criminale columbiene conlucrează cu mafia spanio lă și
cea italiană în încercarea de a opri organele judiciare să pună capăt rețelei de criminali.3

1 Ibidem -op.cit.pag.110 -113
2 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag. 114

3 Ibidem -op.cit.pag.117

16

CAPITOLUL 2 . MODALITĂȚI DE SĂVÂRȘIRE A INFRACȚIUNILOR DIN
DOMENIUL CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE ȘI A TERORISM ULUI

2.1.TERORISMUL

În sistemul de drept actual nu există o definiție clară a terorismului,însă din etimologia
cuvântului „terorism” se poate determina apartenența acestuia la anumite fapte cu caracter
violent,îndreptate împotriva integrității ș i securității unui stat sau a unui grup de persoane. De
asemenea,pentru existența terorismului se consideră că este necesară crearea unei stări de
teroare,panică și bineînțeles folosirea violenței conferă autenticitate fenomenului crunt și din
păcate actual cu care se confruntă omenirea.1
Prin urmare,istori a terorismului este strâns legată de cea a violenței,înca din cele mai vechi
timpuri,au existat atentate îndreptate împotriva unor conducători de stat ori membri i diferitelor
organizații politice,în general împotriva aspiranților la putere .
Scopurile act elor teroriste sunt numeroase,însă cele mai întâlnite sunt cele referitoare la
realizarea unui câștig material,sau pot fi executate cu titlu particular prin răzbunare,dar nu în
ultimul rând ,așa cum am amintit mai sus,acesta poate îmbrăca un aspect polit ic,atunci când se
urmărește impunerea unei forme de guvernare ori înlăturarea unor lideri și influnțarea sistemului
politic.2

2.1.1.FORME DE MANIFESTARE A TERORISMULUI

Din punct de vedere al terorismului există mai multe structuri criminale,iar metodele prin
care acestea se manifestă pot fi grupate în mai multe categorii,după cum urmează:
1.În funcție de scopul urmărit:

1 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag.302
2 Ibidem -pag.298

17

a) terorismul politic include asasinatele organizate contra liderilor politici și a sistemelor de
guvernare;
b)terorismul ordinar cupri nde actele de violență având ca finalitate obținerea unor profituri
fabuloase,necuvenite,sau alte foloase materiale efectuate organizat sau individual;
c)terorismul de stat reprezentat de lupta unui stat împotriva unei mișcări subversive,recurgând
la difer ite metode,inclusiv la acte de natură teroristă.1
2.După locul în care se desfășoară ,terorismul poate fi:
a)terorismul național atunci când actele teroriste aparțin unui singur stat ;
b)terorismul internațional când elementele constitutive ale actului terorist cum sunt
săvârșirea ,factorii implicați precum și efectele acestora se întind pe teritoriul mai multor state.De
obicei pregătirea actelor teroriste se realizează pe teritoriul unui alt stat decât cel pe care urmează
să fie executate;
c)terorismul t ransnațional –de regulă,autorii actelor terosiste sunt anonimi.2
3.În funcție de cauzele pe care le generează:
a)terorismul rasist urmărește anihilarea comunităților minoritare;
b)terorismul extremist -naționalist organizează acțiuni în numele popoarelor di n Palestina și
Kurdistan;
c)terorismul cu caracter religios este o metodă de acțiune a grupărilor ce se pretind a avea o
nuanță religioasă.3
4.După scopul urmărit:
a)terorismul coercitiv urmărește suprimarea încrederii populației în autoritățile publice;

1 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag 307
2 Ibidem -pag.307
3 Ibidem

18

b)terorismul diversionist vizează discreditarea autoritățiilor,publicitatea mass -media, instigarea
la măsuri represive din partea opiniei publice.1

2.1.2. CERCETAREA CRIMINALISTICĂ A ACTELOR DE TERORISM

Cercetarea criminalistică a actelor de terorsim pre supune parcurgerea mai multor etape în
vederea eficientizării urmăririi și pedepsirii infractorilor teroriști,astfel încât organele de
investigare penală au de îndeplinit mai multe sarcini pentru suprimarea fenomenului
curent,denumit „terorism”. Activitățil e complexe ale organelor judiciare au dat rezultate destul de
bune în urmărirea infracțiunilor de trafic de arme,stupefiante,persoane ,trecerea ilegală a
frontierei de stat iar principalul obiectiv al acestor organe este combaterea crimei organizate și a
terorismului.
Din punct de vedere criminalistic este absolut necesar să se analizeze fiecare componentă a
acțiunii teroriste și să se realizeze probațiunea utilă soluționării cauzei.Sub acest aspect,actelor de
terorism le sunt specifice urmăroarele element e :
-violența -este indispensabilă pentru crearea stării de teroare;folosirea violenței într -un singur act
izolat asupra unei singure persoane nu îndeplinește cerința necesară terorii,deci aceasta trebuie
extinsă asupra unei colectivități de persoane sau grupuri pentru a putea fi tratată ca act de
terorism.2
-existența unei finanț ări a echipamentului de operare -pentru realizarea efectului
scontat,organizațiile criminale au nevoie de sprijin financiar și do tări cu echipamente tehnologice
materiale exploziv e ori alte asemenea mijloace de operare.3
-organizarea procedurilor și obținerea de documente
-fixarea unor obiective –se materializează în determinarea unui sector vizat al vieții
sociale:politic,economic,etc.

1 Tiberiu Constanin Medeanu -op.cit.pag.308
2 Ibidem –op.cit.pag.311
3 Ibidem -pag.312

19

-recrutarea unor membrii indispensabili pent ru realizarea acțiunilor necesare în îndeplinirea
scopului urmărit;aceștia pot fi experți într -un anumit domeniu,specialiști,informaticieni,etc.
Printre cele mai importante etape în investigarea criminalistică a actelor teroriste se numără:
1.Cercetarea lo cului faptei și a împrejurărilor în care s -a produs aceasta
2.Identificarea persoanelor care au luat la cunoștiință sau care dețin informații cu privire
la faptă sau autorul acesteia
3.Organizarea cercetării și a capturării celor care au săvârșit fapta.
1.Cercetarea locului faptei și a împrejurărilor în care s -a produs aceasta reprezintă poate
cea mai importantă etapă în cercetarea criminalistică deoarece în cadrul acesteia se fixează
modalitățile în care s -a produs fapta,natura faptei,se administrează p robe concludente în
cauză,depistarea făptuitorului precum și tragerea acestuia la răspundere penală.
Procesul de investigare debutează cu sesizarea organului judi ciar competent să întreprindă
măsurile necesare de cercetare la fața locului și consituirea echipei competente să efectueze
operațiunile de examinare .1 Odată sesizat,organul judiciar are menirea să identifice persoana ori
persoanele care au adus la cunoștiință săvârșirea faptelor penale,să ia măsuri de echipare și
instruire a personalului care u rmează să efectueze cercetarea propriu -zisă,și nu în ultimul rând să
raporteze imediat cele constatate organului judiciar superior.2 Echipa de cercetare la fața locului
este compusă din procurori,specialiști,criminaliști,conducătorul câinelui de urmărire, dacă este
cazul,ofițeri de poliție.
Astfel,se întocmesc procese -verbale de constatare în care se consemnează declarațile
martorilor,părții vătămate,precum și obiectele sau urmele găsite la fața locului.Se efectuează
fotografii de teren în orice condiții,f otografiile pot fi de orientare,de detaliu,schiță,de obicei cele
care pot reda cel mai bine ansamblul în care s -au petrecut evenimentele,de asemenea se folosesc
diferinte substanțe chimice pentru evidențierea,fixarea și ridicarea urmelor de mâni, picioare
sânge,fire de păr, alte urme care pot fi găsite și reprezintă probe concludente.În această etapă se
încearcă realizarea unui portret robot al făptuitorului dacă există persoane care pot furniza astfel

1 Investigarea criminalistică la locul faptei ,București 2004,pag.344
2 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag.314

20

de informații. Echipa de investigare își organizează act ivitatea în așa fel încât fiecare membru să
aibă sarcini concrete,analizând cu prioritate urmele care prezintă risc de distrugere mai rapidă.1
De obicei,actele de terorism sunt produse în diferite zone și prin diverse modalități de
săvârșire,astfel încât este necesară impunerea unori planuri de acțiune,ținând seama de regulile
generale de aplicare a tacticilor criminalistice.În cadrul acestor planuri se stabilesc echipele de
cercetare,componența,organizarea și conducerea acestora,obiectivele,ordinea efectuării
operațiunilor,și ceea ce este mai important asigurarea securității desfășurării acestor activități.2
Referitor la identificarea victimelor,proces care se efectuează tot în cadr ul acestor
operațiuni,se iau în considerare semnele particulare ale acestora,orice aspect fizic care poate fi
util identificării,inclusiv intervențiile chirurgicale în cazul în care victima prezintă cicatrici ori
semne pe suprafața corpului.
Cercetarea la fața locului se face exclusiv cu respectarea normelor de procedură penală și a
tehnicilor criminalistice.Orice altă activitate desfășurată cu încălcarea acestor norme este
interzisă sau poate constitui infracțiune și este pedepsită conform legii.
Cercetarea propriu -zisă la fața locului presupune mai multe etape:
a)Fazele în care se cercetează locul faptei
-faza statică -în cadrul acestei faze se studiază urmele și,eventual se compară cu alte urme găsite
pentru evidențierea existenței legăturii dintre acestea și infracțiunea care se cercetează.Se vor
stabili repere,se vor efectua fotografii de orientare,schiță și fotografii ale obiectelor principale. De
asemenea se va împrejmui locul faptei cu ajutorul unei panglici,delimitând astfel accesul altor
persoane în aria de cercetare.Se analizează fiecare aspect la modul general și sistematic
trecâ ndu-se mai apoi la evaluarea în detaliu a fiecăror circumstanțe constatate. În cazul în care au
loc modificări ale poziției obiectelor ori a cadavrului,acestea se consemnează într -un proces
verbal la fața locului iar mai apoi se restabilește situația anterioară pentru asigurarea obiectivității
cercetării. Se va întocmi o schiță a locului săvârșirii infracțiunii și poziției victimelor.3

1 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag.316
2 Ibidem -op.cit.pag.317
3 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag.320

21

-faza dinamică -constă în examinarea amănunțită a fiecărui obiect purtător de urmă ,se r idică
urmele de picioare,mâini,se stabilește natura reală a urmelor lăsate de anumite instrumente. Se
rețin particularitățile locului faptei și a urmelor găsite.
b)Valorificarea urmelor găsite la locul faptei -relevă modul în care au fost descoperite
urmele ,interpretarea acestora,lămurirea modului în care s -a săvârșit fapta,identificarea autorului
infracțiunii,a victimelor,materialele sau substanțele utilizate,dacă au existat daune materiale și
care au fost acestea.De asemenea,în cadrul acestei operațiuni p ot să apară erori cu privire la
interpretarea urmelor,iar pentru înlăturarea acestor erori este necesară reanalizarea tuturor
apectelor descoperite pentru ca acestea să poată reprezenta mijloace materiale de probă
concludente.1
c)Fixarea rezultatului cercetării -parcurge mai multe etape:
-descoperirea,ridicarea și ambalarea urmelor descoperite se efectuează în scopul de a fi
transportate și studiate în condiții de laborator; acestea sunt valorificate de către specialistul
criminalist,în laborator,prin comparare cu alte urme,fixarea acestora constând în procedee
tehnice (fotografiere,filmare,înregistrare) și tactice (măsurare,mulare). Urmele se vor conserva
prin ambalare,separat,în folii impermeabile.
-procesul -verbal de cercetare la fața locului ,în acea stă fază se consemnează toate apectele
constatate la locul săvârșirii faptei,prin relatarea amănunțită a tot ceea ce s -a descoperit și s -a
făcut pentru constituirea și redarea mijloacelor materiale de probă. În procesul verbal de
constatare la fața locului se va întocmi o schiță a locului faptei precum și a traseului parcurs de
câinele de urmărire atunci când este cazul.
-planșele -schiță și planurile întocmite la fața locului se fac în scopul de a indica locul faptei ,locul
de descoperire a urmelor.A stfel,se măsoară distanțele dintre un loc fix și reperele sale,urmele
găsite.Organul judiciar de cercetare nu schimbă aspectul inițial al locului faptei.
-fotografierea și filmarea urmelor -se procedează la fixarea urmelor de dimensiuni mai mici(urme
de mâini,ampren te digitale,etc).Se fotografiază urmele surprinz ând întreaga suprafață pe care s e
află obiectele purtătoare de urmă,iar mai apoi se fotografiază ori se filmează fiecare detaliu în

1 Ibidem -op.cit.pag.323

22

parte pentru redarea reliefului papilar particular cu ajutorul procedeelor d e evidențiere.Această
activitate constituie parte integrantă a procesului verbal de constatare precum și mijloc de probă
în justiție.După caz și în funcție de particularitățile fiecărei situații în parte,se efectuează
fotografii de orientare,schiță,fotogra fii ale obiectelor principale și fotografii de detaliu.
-transferarea urmelor pe un alt suport se realizează cu scopul de a păstra urmele pentru un timp
cât mai îndelungat,protejându -le împotriva degradării lor,pe un suport apt să le conserve.
-efectuarea mulajelor la locul faptei se execută de regulă pentru evidențierea urmelor de picioare
sau alte urme capabile să fie evidențiate prin mulaje.Pentru realizarea mulajului propriu -zis,se
folosește gipsul care este preparat cu diferite substanțe și se toarnă peste suprafața purtătoare de
urmă,așteptând ca amestecul să se întărească astfel încât să poată fi analizat în detaliu1.
2.Identificarea persoanelor care au luat la cunoștiință sau care dețin informații cu privire
la faptă sau autorul acesteia
Persoanele care au luat la cunoștiință sau care dețin informații cu privire la faptă sau la
autorul acesteia sunt supuse unei proceduri de identificare a autorului faptei prin metoda
„portretului robot” ,caz în care acesteia trebuie să depună toate eforturile necesa re pentru redarea
cât mai reală a înfățișării făptuitorului,orice detaliu sau semn particular fiind util pentru
prinderea acestuia.Astfel,declarațiile martorilor oculari sunt primordiale ,în cadrul acestora se
urmărește descrierea autorului faptei,formel e statice (talia,constituția fizică,aspectul,forma
corpului,a capului ,aspectele cara cterizante ale feței -ochi,nas,pă r,buze -culoarea pielii, eventuale
infirmități ,cicatrici,semne particulare ,tatuaje,etc. ) și formele dinamice( mimica,gesturi,felul
mersului,ț inuta corpului,alte forme de manifestare).2
3.Organizarea cercetării și a capturării celor care au săvârșit fapta
Ținta acestei etape din cadrul investigării crimin alistice este strâns legată de
întreprinderea unor activități eficiente și corelarea acestora cu mijloacele care au urmărit
infracțiunea instrumentată aflată în cercetare.Organizarea activității de cercetare însumează toate

1 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag.334
2 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag.338

23

activitățile efectuate ,un proces de analiză diversificat și un cuantum de cunoștiințe de
specialitate elaborat de către experții criminaliști.
Așadar,atunci când organul judiciar de cercetare penală se consideră lămurit în ceea ce privește
săvârșirea infracțiunii,a autorului acestuia ,precum și atunci când acesta are suficiente mijloace
de probă apte să demonstreze existența infracțiunii și vinovăția autorului faptei,dincolo de orice
îndoială rezonabilă,va proceda la capturarea infractorului.Astfel,mijloacele propriu -zise diferă în
funcție de complexitatea cauzei, însă printre cele mai des întâlnite se numără:
-interceptarea comunicațiilor ori a oricăru i tip de comunicare la distanță
-accesul la un sistem informatic
-supravegherea vi deo,audio sau prin fotografiere
-localizarea sau urmărirea prin mijl oace tehnice
-obținer ea datelor privind tranzacții le financiare ale unei persoane
-reținerea,predarea sau percheziționarea trimite rilor poștale
-utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor
-participarea autorizată l a anumite activități
-livrarea s upravegheat ă
-obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații
electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului,altele decât
conținutul comunicațiilor.1

1 Art.138 Cod.proc.pen.

24

1.Atentatul din Irak -14 august 2007
Gruparea teroristă Al -Qaeda a organizat atacuri simultane in Irak în data de 14 august
2007.Astfel,în jurul orei 19:00 ora locală,patru mașini -bombă au fost detonate simultan în
orașele Yazidi,Kathaniya și Jazeera.Acest atac a fost considerat cel mai tragic atentat cu bombe
din Irak în perioada operațiunilo r de luptă americane,în care au fost ucișe 530 persoane și 1500
au fost rănite .S-a constatat că cel care a declanșat
bombardamentele,Abu Mohammed al -Afri a fost ucis de către
trupele militare americane.1
Acest atentat sinucigaș a fost organizat pentru destabilizarea
sistemului politic și pentru instaurarea stării de panică generală.A
fost poate unul dintre cele mai sângeroas e atentate din istoria
omenirii ,drept mărturie stă moartea celor 530 oameni.
Foto.1.Atac ul din Irak2
2.Atacurile din Irlanda și Japonia -23 iunie 1985
În 23 iunie 1985 avionul Boeing 747-237B al companiei Air India s -a prabușit în
Oceanul Atlantic ,în spațiul aerian al Irlandei după ce a explodat o bombă la altitudinea de
peste 9000 metri.În acest atentat au fost uciși 329 oameni ,majoritatea de origine
canadiană.Însă bombardarea avion ului Air India 182 nu a fost singurul de acest gen,fiind
sincronizat cu bombardarea altui avion care se afla în aeroportul Narita ,Japonia.Bomba era
destinată avionului Air India 301 însă a explodat înainte,ucigând 2 persoane și rănind alte 4. Se
crede că atentatul a fost îndreptat împotriva Operațiunii Steaua Albastră condusă de
India,operațiune care viza practicanții sikh.Astfel,suspecții au fost membrii unui grup militant
sikh,Babbar Khalsa,însă singura persoană care a fost condamnată la 15 ani de închis oare a fost
Inderjit Singh Reyat.3

1 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/top -10-cele-mai-dramatice -atacuri -teroriste -ale-ultimului -secol
2 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/top -10-cele-mai-dramatice -atacuri -teroriste -ale-ultimului -secol
3 http://www.historia. ro/exclusiv_web/general/articol/top -10-cele-mai-dramatice -atacuri -teroriste -ale-ultimului -secol

25

Foto.2.Avionul Air India 182 prăbușit în Oceanul Atlanic,Irlanda1

3.Cazul Magnus Gäfgen contra Germaniei
În speță,un copil în vârstă de 11 ani a fost răpit de către Magnus Gäfgen,un cunoscut de –
al surorii victimei.Acesta l -a ademenit pe J.în apartamentul său spunându -i că sora lui i -a lăsat
o vestă pe care el trebuie să o ia de acolo.Ajunși în apartament,inculpatul ș i-a ucis victima prin
sugrumare .
Ulterior săvârșirii crimei,acesta a cerut părinților copil ului o răscumpărare în valoare
de 1.000.000. euro,spunându -le că J.a fost răpit de mai multe persoane,apoi a ascuns trupul
neînsuflețit al copilului sub un ponton.Trei zile,mai târziu acesta a primit răscumpărarea într -o
stație de tramvai moment în care po liția a început filarea inculpatului.Acesta din urmă a fost
capturat câteva ore mai târziu în aeroportul din Frankfurt pe Main. Acesta a fost audiat de mai
multe ori de către anchetatori,însă datorită faptului că și -a schimbat declarațiile în repetate
rându ri,agenții poliției l -au amenințat cu tortura pentru a -l determina să spună adevărul cu
privire la cele întâmplate cu J.Magnus a recunoscut în cele din urmă faptul că el l -a răpit și l -a
ucis pe J. ,indicându -le organelor de cercetare penală locul în care se afla trupul copilului.
Gäfgen a fost condamnat pentru fapta sa la închisoare pe viață,însă a depus plângere împotriva
ofițerilor de poliție care l -au amenințat cu tortura și care i -ar fi aplicat anumite corecții
acestuia. De asemenea,acesta a susținut fa ptul ca ar fi fost violat de către doi cetățeni de culoare

1 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/top -10-cele-mai-dramatice -atacuri -teroriste -ale-ultimului -secol

26

și lovit în nenumărate rânduri. Din certificatul medico -legal a reieșit că,întradevăr,corpul său a
suferit anumite leziuni produse recent,fapt care a dus la concluzia că,acestea au fost cauzate în
timpul cât acesta a fost reținut de către ofițerii poliției și că,aceștia au fost singurii care au putut
să-i aplice acest tratament sancționator.

Foto.1.Magnus Gäfgen1
Marea Cameră a CEDO a considerat că Germania a încălcat art.3.al Convenției pentru
apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,întrucât Gäfgen nu trebuia
amenințat,deoarce simpla pronunțare a pedepsei ar fi fost îndeajuns.Așadar,amenințarea urmată
de provocarea de suferințe fizice degradante constituie,prin ele însele un act de tortură care de
asemenea poate fi considerată împrejurare favorabilă în sarcina terorismului.2
În cauză au fost identificate câteva proceduri de ordin criminalistic pentru investigarea
amănunțită a crimei și a actului de tortură comis asupra făptu itorului.
Organele poliției judiciare l -au capturat pe Gäfgen datorită interceptărilor telefonice pe
care acesta le -a avut cu familia băiețelului.
Din punct de vedere criminalistic,s -a efectuat traseul pe care criminalul l -a parcurs pentru
a ascunde trupul băiatului.De asemenea s -au efectuat fotografii judiciare la fața locului ,s -au luat
amprentele digitale,toate aceste măsuri fiind dispuse pentru a se putea constitui mijloace de
probă împotriva lui Magnus Gäfgen.

1 http://alchetron.com/Thomas -David -Lukas -Olsen -301270 -W
2 http://abcjuridic.ro/tortura -in-jurisprudenta -c-e-d-o-partea -i/

27

Pentru a demonstra existența urmelor de to rtură aflate pe suprafața corpului inculpatului
s-a dispus efectuarea unei expertize medico -legale în cauză ,fapt care a dus la concluzia că acesta
a fost torturat de către autorități pentru a spune adevărul.

2.2.TRAFICUL DE PERSOANE

În contextul ultim ilor ani,traficul de persoane a cunoscut o creștere semnificativă,acest
fenomen devenind unul de o semnificație aparte,datorită faptului că prin aceste categorii de
infracțiuni se încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului,iar problematica suprimării
acestui fenomen nedorit devine din ce în ce mai greu de rezolvat.

2.2.1.NOȚIUNE

Din definiție,se desprind modalitățile prin care se realizează traficul de persoane astfel
încât, c onform codului penal,tr aficul de persoane desemnează „recrutarea, transportarea,
transferarea,adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia,săvârșită prin
constrângere,răpire,inducere în eroare sau abuz de autoritate,profitând de imposibilitatea de a se
apăra sau de a -și exprima voinț a ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane,prin
oferirea,darea,acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului
persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.”1
Așadar,pentru ca infracțiunea să fie co mpletă se cere îndeplinirea mai multor etape:
1.Etapa de racolare, care cuprinde:
-recrutarea persoanelor semnifică totalitatea acțiunilor prin care o persoană este ademenită și
încadrată în acest sistem infracțional,cu sau fară consimțământul acesteia,în vederea exploatării
fizice .Recrutanții pot fi atât persoane fizice cât și persoane juridice și pot consta în diferite

1 Art.210.Cod.pen

28

agenții de recrutare,contrabandiști,mafioți,companii hoteliere,etc.,iar țintele vizate sunt de regulă
persoane care au un nivel de trai scăzut,ori provin din familii dezmembrate,dezorganizate și care
sunt ușor de influențat.
2.Etapa de transportare:
-transportarea persoanelor recrutate se face pentru realizarea scopului urmărit ,deoarece
exploatarea are loc în alte zone decât locul de unde au fost selecționate.Transportarea are loc în
mod licit sau ilicit,caz în care se întrunesc element ele constitutive ale mai multor
infracțiuni,astfel avem de -a face cu un concurs de infracțiuni.
-transferarea se realizează pe secțiuni în funcție de domeniul pentru care au fost alese victimele
acestei infracțiuni.
-adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia este un element specific
modalității de săvârșire a acestei infracțiuni deoarece se consideră a fi necesară parcurgerea
acestei etape pentru finalizarea obiectivului pentru care au fost racolate persoanele,și anume
exploatare a acestora în diferite forme.
3.Etapa de vânzare a persoanelor racolate:
-la acest moment începe exploatarea propriu -zisă a victimelor,ulterior acestei etape,persoana
astfel vândută este transformată în marfă.
-de obieci,în această etapă,victima începe să conștientizeze pericolul la care poate fi supusă
datorită vânzării acesteia,apare sentimentul de dezintegrare socială și izolare de mediul în care a
fost obișnuită până la acest moment.1
4.Etapa de exploatare :
-este acea etapă în care victimele sunt supu se unor tratamente degradante, abuzurilor și
amenințărilor,luând forma sclaviei;obiectivul urmărit de traficanții de acest gen este obținerea
unor profituri fabuloase,din serviciile pe care le prestează persoanele exploatate.

1 Cătălin Luca -Traficul de persoane;Politici și resurse pentru combatere -Edit.Hamangiu,București 2008 pag.60

29

-traficantul deține controlul suprem asupra victimelor,astfel că acesta ia toate măsurile necesare
pentru protejarea investiției sale și evitarea pierderii persoanei exploatate.1
-odată cu înfăptuirea acestei etape,sunt îndeplinite toate elementele constitutive ale infracțiunii
de tra fic de persoane.

2.2.2.CAUZELE DETERMINANTE ALE TRAFICULUI DE PERSOANE

Fenomenul de trafic de persoane a luat amploare în ultimele decenii,iar pentru calificarea
corectă a infracțiunii și combaterea acesteia este necesară stabilirea cauzelor care au influențat
intensificarea acestui fenomen.Prin urmare,acestea sunt:
-schimbarea politică,culturală și social ă a statelor din Sud Estul Europei precum și a tranzacțiilor
dintre state au dus la instalarea unui nivel scăzut de viață și prin urmare,șomajul,sărăcia și -au
făcut simțite efectele în viața socială.2
-tendința de industrializare,globalizare și internațio nalizare determinate de schimbarea
economică rezultante ale comerțului internațioal.3
-sărăcia,migrația pe piața muncii în special în cazul femeilor,cele mai mai profituri se obțin în
urma traficului de femei,ceea ce face ca această categorie să fie ținta principală a traficanțiilor.4
-corupția au torităților și traficul se completează reciproc.5
-factori psihologici,cum ar fi sentimentul de dezintegrare socială,carențele mediului
familial,violența domestică,abuzuri în cadrul familiei.6
Există 3 nivele ale coexistenței traficării persoanelor,și anume:

1 Cătălin Luca -op.cit.pag.63
2 Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -Traficul de fiinte umane -infractor,victimă,infracțiune -Asociația Alternative
Sociale Iași,2005 -pag.9
3 Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -ibidem,pag.9
4 Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -ibidem.pa g.10
5 Ibidem,pag.11
6 Ibidem.pag.13

30

-traficarea în vederea exploatării sexuale
-traficarea în vederea exploatării forței de muncă
-traficarea în vederea donării de organe.1

2.2.3.METODE DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNII DE TRAFIC DE PERSOANE

Dispozițile referitoare la investigarea infracțiunilor sunt reglementate în Co dul de
procedură penală,iar în ceea ce privește strict infracțiunile din domeniul traficului de
persoane,vine în completare Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea tra ficului de
persoane care conține dispoziții speciale privitoare la procedura judiciară,în care se
instrumentează infracțiunile din domeniul traficului de persoane în cele două faze procesuale,și
anume:urmărirea penală și judecata .2
1.Urmărirea penală
Art.285 alin(1) Cod.proc.pen.reglementează obiectul urmăririi penale,și anume
„strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor,la identificarea persoanelor
care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora.p entru a se constata
daca este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.” 3De asemenea,art.286
Cod.proc.pen.instituie în sarcina procurorului prerogativa de a „dispune asupra actelor sau
măsurilor procesuale și soluționează cauza prin ordonanță,dac ă legea nu prevede altfel.”4
Astfel,pentru ca procurorul să ia act de săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane este
esențială sesizarea acestuia prin plângere,denunț,ori în unele cazuri prin sesizarea din oficiu
atunci când organul de urmărire penală află că s -a săvârșit o infracțiune.

1 Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -op.cit.pag.12
2 Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane
3 Art.285 Cod.proc.pen.

4 Art.286 Cod.proc.pen.

31

Specific infracțiunii de trafic de persoane,plângerea este cel mai des întâlnită întrucât
victimele infracțiunii,odată ce reușesc să evadeze din mâinile traficanțiilor depun o plângere de
cele mai multe ori în formă oral ă1. În cazul persoanelor fără capacitate de exercițiu,plângerea se
face de către reprezentantul legal al acestora.
După sesizarea organului competent de urmărire penală,dacă se constată că nu există
niciun caz de impiedicare a exercitării acțiunii penale și după e fectuarea actelor premergătoare,
procurorul dispune prin ordonanță începerea urmăririi penale cu privire la faptă. Dacă din datele
și probele existente în cauză reiese că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s -a început
urmărirea penal ă,aceasta dobândește calitatea de suspect și se efectuează urmărirea și asupra
acestuia.
2.Folosirea investigatorilor sub acoperire
În timpul efectuării actelor premergătoare,procurorul poate autoriza folosirea
investigatorilor sub acoperire în scopul de a stânge probe cu privire la existența infracțiunii și a
autorului fa ptei.
Legea nr.508/20042 în art.17 definește „ investigatorul sub acoperire” ca fiind un ofițer
sau agenți ai poliției judiciare special desemnați în acest sens și care pot efectua invest igații
numai cu autorizarea motivată a procurorului anume desemnat de procurorul șef al DIICOT.
Potrivit art.148 cod.proc.pen.învestigatorii sub acoperire acționează în anumite
limite,activitatea acestora concentrându -se în mod special pe:
-culegerea datel or și a informațiilor referitoare la faptă și autorul acesteia prin obținerea de
înregistrări audio/video ori prin fotografii
-participarea autorizată la anumite activități.3
Legea 508/2004 1instituie anumite condiții care trebuie întrunite î n mod cumulati v pentru
obținerea autorizării procurorului:

1 Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -op.cit.pag .89
2 Legea 508/2004 privind înființarea,organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și terorism(DIICOT)
3 Art.148 Cod.proc.pen

32

-existența indicilor temeinice și precise despre pregătirea sau săvârșirea infracțiunii de trafic de
persoane
-descoperirea infracțiunii ori a făptuitorilor să nu poată fi realizată prin alte mijloace
-scopul să fie acela de a identifica autorii faptei,descoperirea faptelor și obținerea mijloacelor de
probă în acest sens .
Dacă sunt îndeplinite aceste condiții,în ordonanța procurorului prin care încuviințează folosirea
investigarorului sub acoperire,sunt menționa te anumite elemente esențiale:
-perioada pentru care este autorizată această măsură ( este de 60 zile dar poate fi prelungită
pentru motive temeinic justificate,fiecare prelungire neputând depăși 30 zile,iar durata totală a
autorizării în aceeași cauză și cu privire la același autor nu poate depăși 1 an).
-activitățile pentru care investigatorii sub acoperire au primit autorizare să le desfășoare.
-datele persoanelor față de care există suspiciunea rezonabilă că au săvârșit infracțiunea de traf ic
de persoane.
-indicile temeinice care justifică luarea acestei măsuri și motivarea acesteia.
-identitiatea sub care investigatorul sub acoperire urmează să își desfășoare activitatea2.
Investigatorul sub acoperire poate fi audiat ca și martor în cadrul proc esului penal,în
aceleași condiții ca și martorii amenințați.În cursul urmăririi penale,se întocmește un proces –
verbal în care se redă declarația investigatorului .
3.Supravegherea sistemelor de telecomunicații și informatice
Coform art.152.cod.proc.pen.obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii
de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice
destinate publicului,altele decât conținutul comunicațiilor și reținute de către aceștia se
efectueaz ă cu autorizarea prealabilă a instanței în cazul în care „există o suspiciune rezonabilă cu

1 Legea 508/2004 privind înființarea,organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și terorism(DIICOT)
2 Art.148.cod.proc.pen.

33

privire la săvârșirea unei infracțiuni și există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate
constituie probe”1.Rațiunea pentru care se cere autorizarea judecătorului pentru a se putea
proceda la această măsură de investigare este aceea că,de regulă,este interzisă orice ingerință în
viața intimă a unei persoane,fără acordul acesteia,dispoziție reglementată de art.8 a Convenției
pentru a părarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,iar judecătorul este singurul
care poate,în anumite limite să înc uviințeze această măsură.Astfel că,acțiunile exercitate în acest
sens trebuie să îndeplinească condiția proporționalității cu scopul legitim pentru care au fost
instituite.2
Acestă metodă de cer cetare este dispusă frecvent în cazul infracțiunilor de trafic de
persoane,întrucât aceste dovezi obținute prin mijloace de înregistrare audio/video sunt greu de
combătut și reprezintă o veritabilă forță probantă în procesul penal.Așadar,în urma acestei
modalități de investigare,se obțin informații relevante în cauză,cum ar fi: trecerea frontierei de
stat de către persoane care nu au intenția de a părăsi statul în scop turistic,transferur i
bancare,procurarea de documente în vederea călătoriei, informații cu privire la persoanele care
inlesnesc sau facilitează săvârșirea traficului de persoane în vederea exploatării acestora.3
Procurorul poate încuviința și alte măsuri de supraveghere tehnic ă,cum ar fi:
-reținerea,predarea și percheziționarea trimiterilor poștale în cazul în care a ceastă măsură se
dovedește a fi necesară în vederea obținerii datelor privind particularitățile cauzei,atunci când
există suspiciunea rezonabilă că suspectul primeș te/trimite scrisori ori obiecte poștale și care
constituie mijloace de probă în pocesul penal;când se consideră că probele nu ar putea fi obținute
în alt mod ori ar presupune dificultăți în desfășurarea anchetei.4
-participarea autorizată la anumite activi tăți ,atunci când se banuiește pregătirea unei
infracțiuni de trafic de droguri și când probele nu pot fi obținute în alt mod.5

1 Art.152 cod.proc.pen
2 Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -pag.95
3 Ibidem
4 Art.147 cod.proc.pen.
5 Art.150 .cod proc.pen

34

4.Persoanele chemate la desfășurarea judecății
Potrivit Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane,desfășurarea judecății traficului de persoane are loc în ședință nepublică la care
participă părțile,reprezentanții părților,avocații acestora și persoane a căror prezență este
indispensabilă pentru soluționarea cauzei.1
Întrucât pedeapsa prevăzut ă pentru infracțiunile din domeniul traficului de persoane este mai
mare de 5 ani ,legea2 califică obligativitatea asistenței juridice atât pentru inculpați cât și pentru
victime.De altfel,la proces au dreptul să participe persoane care nu justifică inter es în
soluționarea cauzei,cum ar fi:martori,experți,interpreți ,specialiști,consilieri sociali, psihologi
investigatori sub acoperire.3
Victimele acestor infracțiuni beneficiază gratuit de programe de reintegrare socială și de
cosniliere psihologică precu m și de alte forme de asistență,în funcție de gardul de complexitate a
cauzei si a starii prezente la nivelul psihicului persoanei exploatate.4
5.Procedura confiscării speciale
Sunt supuse confiscării speciale,obiecte,bani,valori ,mijloacele de transport ,imobilele în
care au fost cazate victimele dacă aparțin făptuitorului ,autoturismele care au folosit la
transportarea victimelor sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de
persoane precum și acelea care au servi t la săvârșirea acesteia.5
Deși infracțiunea de trafic de persoane presupune traficarea persoanelor propriu –
zise,aceasta are ,în realitate alt scop,și anume obținerea unor profituri în urma acestor activități
de exploatare.Capitalul de investiție în finan țarea rețelei criminale ,modalitatea de
recrutare,contrafacerea pașapoartelor sau altor documente de călătorie,spălarea banilor
obținuți,toate acestea pot constiui elementele altor infracțiuni cu care traficul de persoane
interacționează,astfel că,în cursu l urmăririi penale se procedează la indisponibilizarea acestora

1 Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane
2 Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane

3 Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -pag.99
4 Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -op.cit.pag.100
5 Art.19.din legea.678/2001 privind prevenirea și combaterea infracțiuni i de trafic de persoane

35

pentru a stopa efectele traficării iar în cursul judecății toate acestea sunt confiscate cu ajutorul
procedurii speciale de confiscare instituite în acest sens1.
Traficul de persoane în veder ea exploatării sexuale a victimelor
În speță2,s-a reținut în sarcina inculpatului A.C. săvârșirea infracțiunii de trafic de
persoane prevăzută de art.12 alin.1 și 2.lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.210
Cod.pen.
În fapt,instanța a reținut următoarele:
În luna februarie 2004 inculpatul A.C.a cunoscut -o pe victima S.A.căreia i -a propus să plece în
Italia pentru a lucra ca ospătar la un restaurant,spunându -i acesteia în scopul de a o convinge
că proprietarul restaurantului este un prieten de -al său care o va angaja cu contract de muncă și
că el se ocupă de recrutarea personalului,întrucât restaurantul s -a deschis recent și este nevoie
de personal.Mai mult de atât,acesta i -a spus victimei S.A.că prietenul său,proprietarul
restaurantului îi va of eri cazare și că beneficiază de 2 mese pe zi gratuite din cadrul
restaurantului iar referitor la salariu i -a spus că acesta va fi de aproximativ 800 euro plus
bacșișul pe care îl va încasa separat din activitatea sa.
Astfel,aceasta s -a lăsat convinsă,fiind nevoită de situația sa materială,iar în data de 23.03.2004
a plecat în Italia împreună cu inculpatul,fiind însoțiți de alte două victime D.S.și O.R.Discutând
cu cele două fete,a aflat că și ele vor lucra la acel restaurant fiind racolate tot de către
inculpat.Transportul spre Italia s -a efectuat cu autoturismul „Fiat”proprietatea
inculpatului,fiind condus de către martorul I.D.,angajat al acestuia.Ajunși în Italia,fetele au fost
cazate întru -un apartament din sudul orașului Milano,apartament închiriat de c ătre doi cetățeni
albanezi S.K.și N.P.,prieteni ai inculpatului,moment în care victimele au aflat că nu vor lucra la
restaurant ci vor practica prostituția.Deoarece acestea au protestat,inculpatul A.C. le -a
amenințat spunându -le că a primit o sumă de 1500 euro pentru fiecare dintre ele și că nu vor
putea să plece.Astfel acestea au fost ținute în apartament vreme de 6 luni fiind păzite și obligate
să practice prostituția de către cei doi albanezi.Sumele primite din activitățile sexuale prestate

1 Gheorghiță Mateuț -op.cit.pag.104
2 I.Cășuneanu -Unele aspecte controversate privind infracțiunea de trafic de persoane și proxenetism -pag.208

36

de către vict ime erau încasate de către cei doi,S.K.și N.P.,astfel că victimele primeau doar hrană
și îmbrăcăminte.
În luna septembrie 2004,victima S.A. a reușit să scape ,fiind ajutată de către un vecin,cetățean
italian,S.E. și datorită acestuia a ajuns în România,loc alitatea Alba -Iulia,unde victima avea
domiciliul.Astfel,acesta a depus o plângere,iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba -Iulia
a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.C.pentru săvârșirea înfracțiunii de trafic de
persoane.S -a dispus măsura supravegherii tehnice,împreună cu declarațiile victimei S.A.,a
martorului I.D. și a probatoriului administrat,inculpatul a fost capturat în flagrant,încercând să
transporte alte victime în Italia pentru realizarea prostituției.În sarcina acestuia s -a rețin ut doar
infracțiunea de trafic de persoane nu și proxenetism,deoarece victimele nu aveau calitatea de
prostituate,nerealizând un beneficiu de pe urma activității sexuale,neexprimându -și
consimțământul în acest sens.Aceste fapte au lezat și au pus în peric ol o altă valoare socială
protejată și anume libertatea persoanei în general și aceea de a -și alege partenerii sexuali
exprimând un consimțămând valabil.
Privitor la dispozițiile procedurii speciale,inculpatului i s -a confiscat autoturismul„Fiat”fiind
considerat un bun material care servește la săvârșirea infracțiunii.
De asemenea,s -a constatat că martorul I.D,cel care a condus autoturismul,s -a aflat în
cunoștiință de cauză cu privire la săvârșirea infracțiunii,acesta a dobândit calitatea de
complice.
Atât inculpatul A.C cât și complicele acestuia I.D. și-au recunoscut fapta și au fost condamnați la
pedeaspa închisorii de 6,respectiv 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. S-a dovedit
faptul că aceștia lucrau pentru o adevărată rețea criminală de traf ic de persoane ,organizație de
origine albaneză.
Traficul de persoane este una din cele mai des întălnite infracțiuni comise de organizațiile
criminale deoarece reprezintă o sursă profitabilă de venit și se poate masca cu ușurință
procedeele prin care se r ealizează elementul material al infracțiunii .

37

Din punct de vedere al cercetării penale s -a dispus măsura supravegherii tehnice a inculpatului în
cauză,astfel că acestuia i -au fost interceptate convorbirile telefonice și monitorizate toate
deplasările pe ca re acesta le realiza în scopul racolării persoanelor în vederea prostituției.

2.3.TRAFICUL ȘI COMSUMUL ILICIT DE DROGURI

Traficul și consumul ilicit de droguri reprezintă o problematică constantă și primejdioasă
în viața socială,în cea mai mare parte din cauza faptului că repercursiunile consumului și
traficului de dorguri sunt unele serioase și de manieră a afecta sănatatea consumatorului,viața
economică și dezvoltarea societății într -o ambianță favorabilă vieții.
Situația pe plan mondial referitoare la consumul de droguri nu este deloc una încurajatoare
dimpotrivă , statisticile arată că tot mai multe persoane îmbrățișează această categorie de
substanțe,mai mult decât atât consumul de droguri s -a transformat într -un stil de viață,greu de
depășit sau de stopat.Ceea ce este și mai grav însă,este faptul că se practică traficarea acestora la
fel de mult ca și consumul lor,astfel că între cele două aspecte –trafic și consum -există o strânsă
legătură,coexistând și producându -și efectele din ce în ce mai nociv e pe o scară largă de
consumatori și traficanți ,la nivel mondial.

2.3.1.DEFINIREA NOȚIUNILOR DE „DROG” ȘI „TRAFIC DE DROGURI”

În accepțiunea Legii nr.143/20001art.1.lit.b) noțiunea de „droguri” desemnează „plantele
și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și
substanțe”.
Substanțele „stupefiante”sunt acele substanțe capabile să modifice sistemul nervos central,în
sens larg mai sunt denumite și stimulente.Substanțele „psihotrope”sau „psihoactive”sunt
considerate toate substanțele de origine naturală sau de sinteză care influențează psihicul la

1 Legea nr.143/2000 privind combat erea traficului și consumului i licit de droguri

38

nivelul emoțional și care pot schimba comportamentul individului.Atât substanțele psihotrope cât
și cele stupefiante pot crea dependență iar efectele acesteia sunt greu de înlăturat.1
Există unele substanțe psihotrope care,sunt destinate uzului în scop terapeutic,dar acestea se
administrează cu stricta monitorizare a medicului și bineînțeles,aceste substanțe sunt aprobate
prin lege2și înscrise în tabelele I,II și II I din anexa aferentă Legii nr.339/2005.
Prin „trafic de droguri” se înțelege „cultivarea,producerea,fabricarea,experimentarea,
extragerea, prepararea,transformarea,oferirea,punerea în vânzare,distribuirea,livrarea,
transportarea, procurarea, cumpărarea,dețin erea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de
risc,fară drept precum și introducerea și scoaterea din țară a acestora,constituie trafic de
droguri. Ӕn sensul legii.3
Pentru o mai bună clasificare a substanțelor stupefiante sau psihotrope se impune o
enumerare succintă a caracteristicilor celor mai des întâlnite și totodată cele mai periculoase
dintre ele:
1.Categoria opiaceelor: -sunt substanțe naturale sau sintetice cu efect analgezic,antiseptic,
calmant ,sedativ .
a)opiul -se extrage din capsul a macului folosindu -se în tratamente pentru calmarea durerii
b)morfina -este extrasă din macul alb,se prezintă sub forma unei pulberi gălbuie,uneori maronie
iar efectele acesteia sunt analgezice,anestezice
c)heroina -este considerat ca fiind cel mai puternic narcotic,creând rapid dependență.În
compoziția acesteia intră morfina dar într -o formă de alterare chimi că fiind de până la 3 ori mai
concentrată decât morfina.4
d)fortralul -analgezic injectat,conține morfină,codeină;are efect sedativ

1 Pavel Abraham –Dicționar de droguri,toxicomanii și dependențe -Edit.Științelor Medicale,Bucur ești,2005 pag.134
2 Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope

3 Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului illicit de droguri
4 Jenică Drăgan, Aproape totul despre droguri, Editura Militară, București, 1997, pag.59

39

e)codeina – este utilizată în medicină ca antitusiv ș i analgezic;oferă senzații de euforie,amețeală,
plutire.
2.Categoria stimulentelor: -aceste substanțe își produc efectele as upra sistemului nervos central
inhibând anumiți centrii de activitate ale creierului și dez voltând funcționarea altor centrii care,în
mod normal sunt mai greu de experimentat fără acțiunea acestor substanțe1.
a)cocaina -este un stimulent foarte puternic ,extras din frunzele unui arbore de origine din
America de Sud ;utilizarea acestui stimulent generează dependență severă,toxicomanie2.
b)crack -ul-este un derivat al cocainei,folosirea îndelungată poate cauza convulsii,paranoia,
moarte.
3.Cannabis și derivații -cannabis,marijuana,hașiș sunt utilizate în combinație cu tutunul
sau în formă pură, este produsul cea mai puțin toxic și,de obicei se fumează. Ca și efecte apar
modificări cognitiv -comportamentale,stări euforice,coordonare motorie mai lentă,dificultăți
respiratorii,viteză de reacție mai lentă,lipsa autocontrolului,palpitații.3
4.Categoria drogurilor sintetice: -acestea sunt:extasy,amfetamina,morfina,codeina,
methadona,sunt droguri halucinogene și stimulatoare,produse sintetic,sunt recunoscute ca și
„drogurile fericirii”,producând stări euforice,senzații acustice și optice care distorsionează
realitatea,activitățile motorii,senzoriale,acestea variază în funcție de individ și de mediul
înconjurător,de asemenea pot provoca și o serie de efecte negative: stări de epuizare,greață,dureri
de cap,etc.4
5.Categoria halucinogenelor:
a)LSD -ul este un d rog semisintetic, reacțional,folosit în cadrul unor procese psihoterapeutice,de
meditație,domenii care necesită atenție sporită,capacitate de concentrare optimă.Este folosit pe
cale orală sau în stare lichidă prin injectare. Simptomele includ intense stări de relaxare profundă
și meditație,confort psihic dar uneori pot să apară și stări de agitație,panică,iluzii,

1 Pavel Abraham -op.cit.pag.137
2 Ibidem
3 Pavel Abraham -op.cit.pag.140
4 Ibidem -pag.158

40

halucinații(uneori iau aspecte plăcute,alteori nu,în funcție de mediul și starea individului la
momentul respectiv) .1
b)Dom(STP) este o amfetamină modificată chimic, produce efecte de intensificare
motorie,contrare efectelor oferite de LSD,conduce la anxietate și depresie îndelungată care poate
depăși durata a 2 zile.2
6.Amfetaminele stimulează sistemul nervos central și este folosit în tratamente medicale
cum ar fi în cazul hiperactivității cu deficit de atenție (ADHD) ,când pacientul prezintă nevoia
incontrolată de a dormi,persoanele cu obezitate. Este un stimulent foarte puternic iar efectele pe
care pacientul le resimte conduc spre dependență .Consumate în doze nerecomandate și pe o
perioadă îndelungată produc moartea persoanei,datorită blocării vaselor de sânge care creează o
serie de disfuncții în organism (atacuri cerebrale,nefunc ționarea plămânilor,rinichilor,etc.)3
7.Sedativele și somniferele –sunt medicamente psihotrope,tranchilizante destinate
tratării unor efecte secundare ale unor afecțiuni psihice ușoare:drepresie,anxietate,insomnie,etc.
Dozajul nerecomandat conduce la dependență psihică și pot afecta alte funcții ale organismului.4
Legea5 precizează în mod concret modalitățile de traficare a acestor substanțe
interzise,denumite generic droguri.Acestea sunt variate și nu se referă doar la comercializarea
acestora ci și la alte acțiuni ,cum sunt:
-cultivarea,producerea,fabricarea,extragerea,prepararea,transformarea,experimentarea -se referă
la etapele de bază în care se obțin aceste substanțe prin diferite procese chimice,în condiții de
labor ator ori prin altă modalitate ,ori pe cale naturală ;toate aceste acțiuni formează elementul
material al infracțiunii de trafic de droguri iar persoanele implicate în oricare din aceste mijloace
de obținere a drogurilor răspund în acceași măsură cu gravitatea consecințelor pe care le cr eează
oricare din activitatățile mai sus menționate.
-oferirea,punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea, transportarea,procurarea,cumpărarea,
deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc fară drept precum și introducerea

1 Ibidem -pag.161
2 Ibidem -pag.164
3 Pavel Abraham -op.cit.pag 166
4 Ibidem -pag.169
5 Legea nr.143/2000 privind combat erea traficului și consumului i licit de droguri

41

și scoaterea din țară a acestora -reprezintă etapa intermediară prin care drogul obținut sau deținut
este introdus în comerț,permițând circulația acestuia la nivel global prin diferite persoane ori
gruprări criminale,organizații mafiote precum și altele ase menea constituite în acest scop. În
cadrul acestei operațiuni se realizează traficarea propriu -zisă,caz în care intervine răspunderea
penală a infractorilor de acest gen.
-mai sunt și alte activități care se încadrează în perimetrul traficului:administrare a drogurilor de
mare risc unei persoane,în afara condițiilor legale,organizarea,finanțarea,conducerea unei fapte
menționate mai sus,îndemnul,sprijinirea,înlesnirea,instigarea,complicitatea la consumul ilicit de
droguri,prin orice mijloace,indiferent dacă a ctul este sau nu dus la îndeplinire,constituie
infracțiuni conexe care aparțin traficului de droguri.

2.3.2. METODE DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE TRAFIC DE DROGURI

Activitățile de natură operativă în investigarea infracțiunilor de trafic de droguri sunt
calificate de Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri,și
anume:livrarea supravegheată și utilizarea investigatorilor sub acoperire.
De asemenea,pentru investigarea în condiții optime a infracțiunii se iau în vedere mai multe
aspecte ce țin de cercetarea faptei. Astfel,organele de cercetare penală tre buie să stabilească1:
-dacă activitatea întreprinsă întrunește condițiile necesare existenței infracțiunii
-dacă mijloacele și metodele prin care este săvârșită su nt cele prevăzute de legea nr.143/2000
privind combaterea traficului și consumului ilicit de drorguri
-datele de identificare ale făptuitorului,calitatea acestuia,contribuția la săvârșirea infracțiunii
-consecințele faptelor,mobilul,scopul,intenția,cauzele determinante care au favorizat comiterea
infracțiunii (sunt esențiale pentru individualizarea pedepsei)

1 Florin Sandu (coordonator), Mihai Gheorghe Stoica, Mihai Anghel, Ilie Perca, Metodica cercetării infracțiunilor de
trafic și consum ilicit de droguri, Editată de Ministerul de Interne, 2002, pag.53

42

-locul săvârșirii infracțiunii
-existența unor cauze de nepedepsire,exonerare,de neimputabilitate
-mijloacele materiale de probă precum și urmele infra cțiunii.
Privitor la mijloacele materiale de probă și a urmelor infracțiunii,experții criminaliști vor efectua
teste asupra substanțelor găsite la fața locului,prin utilizarea unor reactivi chimici,și anumite
aparaturi de radiografiere pentru descoperirea stupefiantelor care ar putea fi ascunse.Este
necesară prezența unor specialiști din domeniul farmaciei,chimiei, experți toxicologici care pot
emite ipoteze valoroase cu privire la modalitățile de comitere a infracțiunii. La investigarea
infracțiunii se vor respecta regulile de procedură penală și cele de tactică criminalistică.1
Fixarea cercetării la fața locului se face prin mijloacele cunoscute:fotografii judiciare,schițe,
planșe,înregistrare pe bandă magnetică și prin ridicarea urmelor. Se întocmește un pr oces-verbal
în care se detaliază toate operațiunile efectuate în acest sens.
Cele mai des întâlnite urme în cadrul acestei categorii de infracțiuni pot consta în urme de
mâini,picioare,substanțe folosite,sânge.
Astfel,în vederea examinării acestora,se iau amprentele digitale prezente pe anumite suprafețe
sau obiecte.Acestea sunt examinate din diferite unghiuri,apoi se evidențează prin proceduri
specifice (prăfuire,pulverizare,vaporizare,afumare directă sau cu ajutorul unor soluții
chimice).Fixarea acestora se face prin intermediul fotografiei de la fața locului și prin efectuarea
unor mulaje specifice.În vederea identificării autorilor înfracțiunii se utilizează metoda luării
impresiunilor digitale, a persoanelor suspectate,ocazie cu care se examinează relief ul papilar al
acestora,care poate confirma sau infirma apartenența urmelor găsite persoanei supuse acestei
proceduri.2
Urmele de picioare se fixează cu ajutorul mulajului ,modalitate care permite și ridicarea urmei și
transportare a aceste ia către un labora tor criminalistic pentru studierea în detaliu a urmei.3

1 Ibidem,pag.78
2 Grigore Nicolae Labo -Cercetarea crimina listică -Edit.Prouniversitaria -pag.81 -88
3 Ibidem -pag.106

43

Ridicarea urmelor de sânge ,se face în condiții de sterilitate,pentru a se evita contaminarea.
Sângele este recoltat în eprubete speciale dacă este găsit în stare lichidă ,iar sângele uscat este
amest ecat cu apă distilată și tamponat cu ajutorul unui tifon1.În unele situații se ridică obiectele
purtăto are de sânge,dacă se constată că acestea permit analizarea urmei fără a mai fi ridicată
separat. Examinarea urmelor de sânge în condiții de laborator rel evă tabloul ADN al persoanei
căreia îi aparține.(poate fi victimă sau infractor).
În cauză se dispune efectuarea unor expertize toxicologice a drogurilor și a unor
constatări științifice și expertize medico -legale prin care se urmărește natura și compoziț ia
substanței utilizate,starea psihică și fizică a persoanei consumatoare,ori după caz pentru stabilirea
cauzei decesului.2
Organul de cercetare penală poate încuviința ca metodă de supraveghere și cercetare
livrarea supravegheată sau autorizarea investigatorilor sub acoperire.
1.Livrarea supravegheată este acea metodă prin care se permite transportul ilegal de droguri pe
teritoriul și de pe teritoriul statului.Scopul uzitării acestei metode e ste de a descoperi activitatea
infracțională și de a -i captura pe făptuitori.3
Conform art.151 cod.proc.pen,această măsură poate fi autorizată numai în cazul în care
descoperirea și arestarea persoanelor implicate în traficul de droguri nu s -ar putea efectua prin
alte modalități,și dacă dovedirea infracțiunilor săvârșite în legătură cu livrarea de transporturi
ilegale ar fi imposibilă în alt mod.4
2.Folosirea investigatorilor sub acoperire
În timpul efectuării actelor premergătoare,procurorul poate autoriza folosirea
investigatorilor sub acoperire în scopul de a stânge probe cu privire la existența infracțiunii și a
autorului faptei.
Potrivit art.148 cod.proc.pen.învestigatorii sub acoperire acționează în anumite
limite,activitatea acestora concentrându -se în mod special pe:

1 Ibidem -pag.140
2 Florin Sandu, Mihai Gheorghe Stoica, Mihai Anghel, Ilie Perca -op.cit.pag.59
3 Florin Sandu, Mihai Gheorghe Stoica, Mihai Anghel, Ilie Perca -op.cit.pag.113
4 Art.151.Cod.proc.pen

44

-culegerea datelor și a informațiilor referitoare la faptă și autorul acesteia prin obținerea
de înregistrări audio/video ori prin fotografii
-participarea autorizată la anumite activități1
Legea 508/20042 instituie anumite condiții care trebuie întrunite în mod cumulativ pentru
obținerea autorizării procurorului:
-existența indicilor temeinice și precise despre pregătirea sau săvârșirea i nfracțiunii de
trafic de droguri
-descoperirea infracțiunii ori a făptuitorilor să nu poată fi realizată prin alte mijloace
-scopul să fie acela de a identifica autorii faptei,descoperirea faptelor și obținerea
mijloacelor de probă în acest sens.
Dacă sunt îndeplinite aceste condiții,în ordonanța procurorului prin care încuviințează folosirea
investigarorului sub acoperire,sunt menționate anumite elemente esențiale:
-perioada pentru care este autorizată această măsură ( este de 60 zile dar poate fi prelungită
pentru motive temeinic justificate,fiecare prelungire neputând depăși 30 zile,iar durata totală a
autorizării în aceeași cauză și cu privire la același autor nu poate depăși 1 an).
-activitățile pentru care investigatorii sub acoperire au primit autorizare să le desfășoare.
-datele persoanelor față de care există suspiciunea rezonabilă că au săvârșit in fracțiunea de t rafic
de droguri .
-indici le temeinice care justifică luarea acestei măsuri și motivarea acesteia.
-identitiatea sub care investigatorul sub acoperire urmează să își desfășoare activitatea3.

1 Art.148.Cod proc.pen
2 Legea nr.508/2004 privind înființarea,organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și terorism(DIICOT)
3 Art.148.cod.proc.pen.

45

Investigatorul sub acoperire poate fi audiat ca și martor în cadrul procesului penal,în
aceleași condiții ca și martorii amenințați.În cursul urmăririi penale,se întocmește un proces –
verbal în care se redă declarația investigatorului.
Procurorul poate încuviința și alte măsuri de supraveghere tehnică,cum ar fi:
-reținerea,predarea și percheziționarea trimiterilor poștale în cazul în care această măsură
se dovedește a fi n ecesară în vederea obținerii datelor privind particularitățile cauzei,atunci când
există suspiciunea rezonabilă că suspectul primește/trimite scrisori ori obiecte poșt ale și care
constituie mijloace de probă în pocesul penal;când se consideră că probele nu ar putea fi obținute
în alt mod ori ar presupune dificultăți în desfășurarea anchetei.1
-participarea autorizată la anumite activități ,atunci când se banuiește pregă tirea unei
infracțiuni de trafic de droguri și când probele nu pot fi obținute în alt mod.2
3.Persoanele ascultate în cadrul procesului penal cu referire la traficul de droguri
În funcție de particularitățile cauzei și a modalității de săvârșire a infracț iunii,persoanele
audiate în cadrului procesului pot avea calitatea de invinuit,victimă,martori,experți,specialiști,
orice persoane care ar putea deține informații în soluționa rea cauzei. Se clarifică anumite
împrejură ri de fapt care au stat la baza, sau au constiuit situații favorabile comiterii faptei
penale3.
4.Efectuarea perchezițiilor
Codul de procedură penală în art.157 -168 instituie anumite reguli de bază care
reglementează efectuarea perchezițiilor.Acestea pot fi domiciliare,corporale,ale unui vehic ul ori
percheziții informatice. Această măsură se dispune în situația în care ne aflăm în prezența unei
suspiciuni rezonabile care precede săvârșirea unei infracțiuni de trafic de droguri,ori persoana
deține obiecte sau înscrisuri conexe infracțiunii iar mo dalitatea de efectuare a percheziției

1 Art.147 cod.proc.pen.
2 Art.150 .cod proc.pen
3 Florin Sandu, Mihai Gheorghe Stoica, Mihai Anghel, Ilie Perca -op.cit.pag.134 -143

46

conduce la descoperirea ,strângerea probelor,capturarea suspectului sau inculpatului.Ridicarea
obiectelor supuse percheziției servește la conservarea urmelor.1
5.Realizarea flagrantului
Momentul intervenției organelor de cercetare penală este deosebit de important în
realizarea flagrantului,întrucât făptuitorul trebuie descoperit în timpul efectuării uneia din
activitățile infracționale specifice traficării de droguri .În acest caz se efectuează percheziția
corporală pentru a se vedea dacă acesta deține substanțe stupefiante sau psihotrope asupra sa,de
asemenea pot apărea situații noi,ocazie cu care se extind cercetările aupra actelor sau persoanelor
implicate în rețeaua criminală de trafic de droguri2.

1.Supranumitul „Lordul Cerului” -Amado Carillo Fuentes,în industria traficului de droguri

Foto.1.Amado Carillo Fuentes3
Amado Carillo Fuentes,de origine mexicană este un cunoscut traficant de droguri și printre cei
mai bogați oameni din lume la vremea respectivă.
Acesta conducea un întrg cartel de droguri,după ce l -a ucis pe șeful său și astfel a preluat
conducerea.Afacerile sale se învârteau mai ales în jurul transportării de cocaină.Denumirea de

1 Art.157 cod proc.pen
2 Florin Sandu, Mihai Gheorghe Stoica, Mihai Anghel, Ilie Perca -op.cit.pag.159

3 http://pangeanews.net/cronaca/messico -le-canzoni -dei-narcos -a-volte -sono -letali/

47

„Lordul Cerului ”vine de la faptul că acesta transporta cocaina în d iferite state americane cu
ajutorul celor 27 de avioane private. Administrația Anti –Drog l -a numit ca fiind cel mai puternic
traficant al erei sale,fapt pentru care nu a putut fi capturat.
Dorind să își schimbe înfățișarea,pentru a putea scăpa de autorităț i,Amado Carillo Fuentes a
murit în timpul unei operații estetice eșuate într -un spital din Mexic.Cauza morții nu a putut fi
stabilită cu exactitate,însă se crede că ar fi existat 2 ipoteze: ori a murit din cauza unui
medicament care i -ar fi provocat o insu ficiență în organism ori din cauza administrării
intenționate a unui medicament de către medicii care i -au efectuat operația.Cadavrele medicilor
au fost găsite câteva luni mai târziu,iar acestea conțineau urme de tortură,care ar fi fost cauzate
de către ce ilalți membrii ai cartelului din care făcea parte Fuentes,în scop de răzbunare.1

2.Pablo Escobar,regele traficului de droguri
Provenit dintr -o familie săracă,și -a început activitățile infracționale încă din tinerețea
sa,participând activ la furturi de mașini,răpiri ale persoanelor influente din cadrul politic al
statului mexican.Adevăratul imperiu l -a construit din afacerea cu droguri, cumpărând cantități
industriale de pastă de coca ,pentru ca cei care lucrau pentru el să producă cocaină. Astfel
că,peste 80 % din transporturile de cocaină efectuate pe teritoriul SUA îi aparțineau. După ce l -a
asasinat pe rivalului său, a dobândit o influență cutremurătoare în această industrie. Datorită
influenței pe care o deținea,acesta avea sprijinul oficialilor guvername ntali,politici și
juridici,astfel că și -a putut desfășura în continuare activitățile de ordin infracțional.
Totuși,Pablo Escobar a că zut la învoială cu președintele ca în schimbul promisiunii de a renunța
la trafic precum și la imperi ul condus până la acel moment , primind interdicția de a ieși din casă
pe durata a 5 ani și refuzul extrădării in SUA însă,la numai un an de la execut area
sentinței,acesta a fost mutat într -o închisoare de maximă siguranță,de unde a reușit să evadeze
cu ocazia asaltului asupra fortăreței a trupelor armate columbiene.Acesta oferea recompensă
tuturor celor care ucideau polițiști ,numele său fiind asociat cu uciderea a peste 200 de polițiști
si 600 civili.

1 http://www.topiasi.ro/homepage/bani/113 -top-bogati/6428 -cei-mai-boga%C5%A3i -gangsteri -din-toate –
timpurile.html

48

Prăbușirea acestuia a survenint în momentul în care familia sa a fost captu rată de autorități,iar
Pablo a fost localizat datorită apelurilor pe care le -a efectuat în scopul de a afla vești despre
familie.Se crede că a fost ucis de către trupele speciale columbiene însă este un subiect
controversat în care sunt emise mai multe ipo teze:familia acestuia a declarat că s -a sinucis,o
altă ipoteză este aceea că trupele americane l -au ucis și nu cele columbiene.
Datorită notorietății de care s-a bucurat și a imperiului pe care l -a construit Pablo Escobar a
fost considerat cel mai mare traficant de droguri a tuturor timpurilor.
Organele de cercetare penală au reușit să -l captureze pe Pablo Escobar
datorită apelurilor telefonice efectuate de către acesta pentru a afla
vești despre familia sa,altă modalitate de a -l prinde nefiind posibi lă
deoarece acesta avea sprijinul oficialilor statului.
De asemenea,traficul de droguri este una dintre cele mai complexe
infracțiuni din domeniul criminalității organizate și presupune o
investigare amănunțită a substanțelor,urmelor infracțiunii precum și a
Foto.1.Pablo Escobar1 făptuitorului prin pocedura utilizării investigatorilor sub acoperire,
participării autorizate la anumite activități,orice altă modalitate de supraveghere tehnică.

2.4.TRAFICUL DE ARME

Legea nr.295/2004 care reglementează regimul juridic al armelor și munițiilor definește
arma ca fiind „orice obiect sau dispozitiv a cărei funcționare determină aruncarea unuia sau mai
multor proiectile,substanțe explozive,aprinse sau luminoase,amestecuri incendiare ori
împrăștierea de gaze n ocive,iritante sau de neutralizare”.
Așadar, în sensul legii constituie armă orice mecanism instituit în vederea emiterii unor substanțe
nocive capabile să producă consecințe distructive în natură sau asupra unor ființe,persoane,etc.

1 http://latinamericanhistory.about.com/od/20thcenturylatinamerica/a/bioescobar.htm

49

În schimb „arma de foc ” este acea armă care este „portabilă,cu țeavă,care poate arunca,este
concepută să arunce sau poate fi transformată să arunce alice,un glonț sau un proiectil prin
acțiunea unui combustibil de propulsie”.1
Infracțiunile din această materie a armelor și mu nițiilor sunt următoarele2:
-infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor
-infracțiunea de ștergere sau modificare,fără drept,a marcajelor de pe arme letale
-infracțiunea de deținere sau port de armă neletală
-infracțiunea de uz de armă neletală
Toate aceste activități ilicite sunt reglementate prin legi speciale și constituie sediul materiei în
domeniul traficului de arme.
Traficul cu arme de foc se prezintă sub două aspecte:
-forma tip -deținerea,portul ,confecționarea,transportul precum și alte operațiuni referitoare la
circulația acestora
-forma agravată -deținerea,înstrăinarea,portul de arme fără drept în spații publice
Armele letale sau neletale pot fi deținute și folosite numai în baza permisului de port -armă sau a
înregistrării ace stora la autoritățile competente.Astfel,se întocmește o evidență a posesorilor de
arme,evidență menită să asigure controlul exercitării acestor activități care nu de puține ori,pot
reprezenta un pericol pentru viața socială.3
Muniția corespunzătoare armel or poate fi obținută numai în temeiul certificatului de deținător și
numai de la persoanele autorizate să le comercializeze. În caz contrar,dacă muniția nu este
procurată de la armurieri autorizați,persoana care o deține trebuie să facă dovada provenienței lor
dacă organul judiciar solicită acest lucru.

1Legea nr.295/2004 a regimului armelor și muniților
2 Gabriel Ion Olteanu,Adrian Iacob,Mirela Gorunescu -Structurile infracționale și activitățile ilicite desfășurate de
către acestea,Edit.AIT Laboratories s.r.l.,2008 -.pag.252
3 Gabriel Ion Olteanu,Adrian Iacob,Mirela Gorunescu -op.cit.pag.254

50

2.4.1.METODE DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DIN DOMENIUL TRAFICULUI
DE ARME

Nerespectarea regimului armelor și munițiilor privind deținerea,folosirea, utilizarea,
fabricarea ,comercializarea, ștergerea ori modificarea marcajelor de pe armele letale constituie
infracțiune și ca atare se instituie răspunderea penală a făptuitorului.
Dispozițile referitoare la investigarea infracțiunilor de trafic de arme sunt reglementate prin
Legea nr.295/2004 privind regimul juridic al armelor și munițiilor și care conține dispoziții
speciale privitoare la procedura judiciară,în care se instrumentează infracțiunile din domeniul
traficului de arme și muniții.
Conform dispozițiilor art.137 din legea nr.295/20041prin traficare s e înțelege orice activitate care
presupune „achiziționarea,vânzarea,mutarea,livrarea,transferul sau tranzitul armelor de foc,al
pieselor sau al muniției pe sau de pe teritoriul României din sau către teritoriul unui alt stat dacă
autoritățile române sau st răine competente nu autorizează această operațiune sau dacă armele de
foc asamblate nu sunt marcate în conformitate cu prevederile legii” .
Mijloacele propriu -zise de investigare a acestor infracțiuni sunt cele prevăzute de dreptul comun
în materie penală p recum și cele ale tacticii criminalistice.
Ca și metodă de supraveghere se poate dispune:
1.Utilizarea investigatorilor sub acoperire
În timpul efectuării actelor premergătoare,procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor sub
acoperire în scopul de a stânge probe cu privire la existența infracțiunii și a autorului faptei.
Trebuie îndeplinite anumite condiții pentru ca această măsură să fie autorizată,și anume:
-să existe suspiciunea rezonabilă cu privire existența sau pregătirea săvârșirii unei in fracțiuni de
trafic de arme
-măsura să fie necesară,date fiind particularitățile cauzei

1 Legea nr.295/2004 privind regimul juridic al armelor și munițiilor

51

-probele și prinderea făptuitorului să nu se poată realiza în alt mod
2.Participarea autorizată la anumite activități
Atunci când se banuiește pregătirea unei infracțiu ni de trafic de arme și când probele nu pot fi
obținute în alt fel ori obținerea lor ar prejudicia ancheta ori se pune în pericol siguranța unor
persoane sau bunuri implicate voluntar sau involuntar în realizarea traficului1.
3.Livrarea supravegheată
Măsur a este autorizată numai în cazul în care descoperirea sau arestarea persoanelor implicate în
transportul ilegal de arme ar presupune dificultăți fără instituirea acestei măsuri,ori descoperirea
și arestarea ar fi imposibilă sau greu de realizat prin alte m odalități.2
4.Particularitățile cercetării criminalistice a traficului ilicit de arme și muniții
Prin intermediul investigării criminalistice,organele de cercetare penlă trebuie să clarifice
anumite împrejurări survenite în cauză.Astfel,se stabilește dacă activitatea desfășurată este
ilegală,dacă armele sau munițiile constituie obiectul activității ori sunt utilizate în alte
scopuri, care este spațiul desfășurări i activității,care este mobilul, scopul realizării faptei,care sunt
autorii și calitatea acestora, factorii care au favorizat înfăptuirea activității ilicite.3
5.Expertizele criminalistice
În cazul desfășurării anchetei privind ștergerea sau modificarea marcajelor de pe armele
letale se efectuează expertiza metalografică,cu ajutorul căreia se poate des coperi urmele lăsate de
intervenția oricărui factor care a dus la ștergerea sau modificarea inscripților de pe arme.4
În cadrul acestei expertize se urmărește clarificarea unor aspecte precum:
-împrejurarea că arma a fost supusă sau nu modificării,stergerii sau altei operațiuni de acest gen
-determinarea marcajului original al armei supuse modificării1

1 Art.150 cod.proc.pen
2 Art.151.cod.proc.pen
3 Gabriel Ion Olteanu,Adrian Iacob,Mirela Gorunescu -op.cit.pag.261
4 Ibidem -pag 281

52

Pentru examinarea armelor și a urmelor provocate de acestea se utilizează expertiza balistico –
judiciară. Se analizeză armele prin intermed iul unor proceduri chimice cu ajutorul cărora se
stabilește gradul de uzură al armei și a pieselor componente .2
În sfera cercetării la fața locului a urmelor cauzate de armele se foc se iau în considerare
tacticile de investigare criminalistice .Astfel s e întocmește procesul -verbal în care se
consemnează toate activitățile desfășurate cu ocazia cercetării locului faptei.Se efectuează
diferite fotografii operative pentru fixarea obiectelor rezultante infracțiunii,se ridică urmele
găsite (pot fi urme de sân ge,corpul victimei,fragmente de proiectil,muniție,arma propriu -zisă),se
iau măsurile necesare pentru protejarea acestora iar apoi se procedează la interogarea
martorilor,ori persoanelor care dețin informații cu privire la împrejurările faptei.3

1„Negustor ul morții” -Viktor Bout4
Viktor Bout,de origine rusă este considerat a fi cel mai mare traficant de arme din lume.
Începutul afacerilor care i -au adus notorietatea lui Viktor Bout a fost marcat de momentul în
care s -a folosit de avioanele aviației militare ca să tranporte armament pe continentul african .A
fost pilot și ofițer în armata sovietică astfel că acesta cunoștea modalitățile prin care își putea
realiza transportul de arme în siguranță. A asigurat aprovizionarea cu armament atât
guvernelor cât și te roriștilor. Furnizorii acestuia se aflau în diferite state
precum:Ucraina,Moldova ,Bulgaria dar și România,iar marfa obți nută o transporta pe teritoriul
african,american, dar și pentru organizația Al -Qaida .Vreme de peste 15 ani,„negustorul
morții”și -a desfăș urat activitățile ilegale și a reușit să scape de mâna legii.
În cele din urmă acesta a fost prins în 2008 în Thailanda în timpul desfășurării unei operațiuni
de vânzare a unor sisteme de rachete aer -sol unor oameni de afaceri,care în realitate erau
investigatori sub acoperire americani. În 2010 a fost extrădat în S UA iar mai apoi în 2012 a fost
condamnat la 25 de ani de închisoare.

1 Gabriel Ion Olteanu,Adrian Iacob,Mirela Gorunescu -op.cit.pag.281
2 Grigore Nicolae Labo -op.cit.pag.188
3 Ibidem -op.cit.pag.187
4http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/International/FARC+traficanti+arme+prinsi+cu+ajutorul+Romaniei+cola
borare+SUA

53

Viktor Bout a fost prins datorită mijloacelor tehnice de
investigare și anume utilizării investigatorilor sub acoperire.

Foto 1.Viktor Bout„negustorul morții1”

2.5.FALSIFICAREA DE MONEDĂ ȘI SPĂLAREA DE BANI

Fenomenul falsificării monetare își are originea în dorința omului de a eluda dispozițiile
legale,de a crea,evolua și de a se îmbogăți de pe urma acestor activități.
Toate aceste variabile sunt transformate într -un proces negativ al creației intelectului uman,având
repercursiuni serioase și reprezentând un pericol social de manifestare în viața economică și
comercială aflată într -o continuă desfășurare,zi de zi.
Înfracțiunea de falsificare de monedă este prevăzută de art.310.cod pen. iar pentru
realizarea conținutului său intră activități precum2:
-contrafacere, modalitate care este reprezentată de materialul din care au fost realizate monedele
-alterare, reprezintă modificarea substanțială a suportului original din care au fost constituite
monedele
Aceste două modalități de realizare a infracțiuni de falsificare de monedă,prin contrafacere și
alterare prezintă atât obiectul material al infracțiunii cât și produsul f init al acesteia. Elementul
material al infracțiuni îl reprezintă contrafacerea,sau după caz,alterarea numai în măsura în care
monedele sau titlurile de valoare falsificate sunt puse în circulație,în caz contrar acestea sunt
lipsite de element material.

1 http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/russia/8862109/Trial -of-Viktor -Bout -reveals -hidden -world –
of-weapons -sales -and-secret -code -names.html

2 Alexandru Boroi -Drept penal special,ediția a -2a,Edit.C.H.Beck,2014 -pag.6 8

54

O condiție esențială a produsului falsificat este aceea că acesta trebuie să prezinte credibilitate pe
piața economică ,cu alte cuvinte să fie perceput ca fiind unul real și moneda a cărei plăsmuire se
întocmește să fie de natură circulatorie,să nu fie scoas ă din uzul comercial.1
Alte modalități de săvârșire a infracțiuni pot constitui deținerea, fabricarea,folosirea
echipamentelor care deservesc la falsificarea instrumentelor de plată electronică, punerea în
circulație și alte activități efectuate în vederea p unerii în circulație a titlurilor de valori
falsificate.2
Deoarece falsificarea monedelor și a altor titluri de valoare presupun efectuarea de operațiuni
extrem de dificile,pentru ducerea la îndeplinire a activității este esențială participația unor
persoane cu aptitudini în tipografie,desen,grafică, informatică,etc.3
De altfel,Legea nr.656/20024 în art.29 califică noțiunea de „spălarea banilor”ca fiind
activitatea care implică:
-schimbul sau comutarea bunurilor fiind în cunoștiință de cauză că aceste a sunt rezultate din
producerea unor infracțiuni,în scopul de a ascunde sau de a deghiza proveniența acestora sau cu
scopul de a sprijini persoana care a săvârșit infracțiunea în vederea sustragerii acesteia de la
răspundere penală
-ascunderea sau disimul area adevăratei naturi a bunurilor,a depozitării,a proprietății asupra
acestora luând cunoștiință de proveniența lor
-obținerea,deținerea,folosirea bunurilor cunoscând că sunt rezultate din săvârșirea infracțiunii
Așadar,elementul material al infracțiunii de spălare de bani rezidă în toate aceste activități iar
persoana care este implicată în una din ipotezele amintite mai sus,este considerată a fi participant
la săvârșirea infracțiunii,în sarcina sa instituindu -se răspunderea penală .

1 Alexandru Boroi -op.cit.pag.70
2 Art.313 -314 cod.pen.
3 Alexandru Boroi -op.cit.pag.69
4 Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de
prevenire și combatere a finanțării terorismului

55

Spălarea banilor este mijlocul prin care profiturile sau bunurile obținute din activitatea
infracțională întreprinsă sunt deghizate și eventual,investite într -o altă activitate care face ca
veniturile realizate să capete o aparență legală.

2.5.1.METODE DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE FALSIFICARE DE MONEDĂ
ȘI SPĂLARE DE BANI

Activitățile de natură operativă în investigarea infracțiunilor de falsificare de monedă și
spălare de bani sunt plasate în sarcina organelor de cercetare penală și desemnează cadrul
general pri n intermediul căruia se obțin mijloace materiale de probă care servesc la constatarea
infracțiunii și la identificarea persoanelor care au săvârșit -o.
1.Utilizarea investigatorilor sub acoperire
În timpul efectuării actelor premergătoare,procurorul poate a utoriza folosirea investigatorilor sub
acoperire în scopul de a stânge probe cu privire la existența infracțiunii și a autorului faptei.
Potrivit art.148 cod.proc.pen.învestigatorii sub acoperire acționează în anumite limite,activitatea
acestora concentrân du-se în mod special pe:
-culegerea datelor și a informațiilor referitoare la faptă și autorul acesteia prin obținerea de
înregistrări audio/video ori prin fotografii
-participarea autorizată la anumite activități
Legea 508/20041 instituie anumite condiții care trebuie întrunite în mod cumulativ pentru
obținerea autorizării procurorului:
-existența indicilor temeinice și precise despre pregătirea sau săvârșirea in fracțiunii de falsificare
de monedă sau spălare de bani
-descoperirea infracțiunii ori a făptui torilor să nu poată fi realizată prin alte mijloace

1 Legea nr.508/2004 privind înființarea,organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și terorism(DIICOT)

56

-scopul să fie acela de a identifica autorii faptei,descoperirea faptelor și obținerea mijloacelor de
probă în acest sens.
Investigatorul sub acoperire poate fi audiat ca și martor în cadrul procesului pe nal,în aceleași
condiții ca și martorii amenințați.În cursul urmăririi penale,se întocmește un proces -verbal în
care se redă declarația investigatorului .
2.Participarea autorizată la anumite activități ,atunci când se banuiește pregătirea unei
infracțiuni de falsificare de monedă sau spălare de bani și când probele nu pot fi obținute în alt
mod.În sfera participării autorizate la anumite activități ,investigatorul este însărcinat să depună
toate diligențele pentru a obține informații cu privire la infracțiu ne sau făptuitor.
Potrivit art.150 alin (4) cod.proc.pen.desfășurarea activităților autorizate de către procuror,nu
constituie infracțiune.Toate activitățile desfășurate precum și măsurile întreprinse cu ocazia
participării la anumite activități sunt cons emnate intr -un proces verbal.Organele judiciare pot
pune la dispoziția colaboratorului toate actele,înscrisurile sau obiectele necesare în vederea
desfășurării activității.1
Metdologia investigării criminalistice a infracțiunilor de falsificare de monedă ș i spălare de bani
are în vedere clarificarea unor aspecte deosebit de importante din specificul acestor infracțiuni.
În acest context se stabilește modul în care infractorii au operat precum și traseele folosite de
aceștia pentru ascunderea bunurilor rezul tate din comiterea infracțiunii.
Printre cele mai cunoscute modalități de spălare a banilor,sunt prin intermediul caselor de
jocuri,societăți de leasing,investiții imobiliare,opere de artă,obiecte prețioase, operațiuni fictive
internaționale,investiții exte rne,livrări prin curierat, cu ajutorul sistemului bancar,cumpărarea
titlurilor de stat.2

1 Art.150 cod.proc.pen
2 Gh.Mocuța -Cercetarea infracțiunilor de s pălare a banilor și finanțarea actelor de terorism în contextul directivelor
Uniunii Europene –pag.114 -116

57

3.Persoanele ascultate în cadrul procesului penal cu referire la falsificarea de monedă și
spălare de bani
În funcție de particularitățile cauzei și a modalității de săvârșire a infracțiunii,persoanele
audiate în cadrului procesului pot avea calitatea de invinuit,complice (persoanele care ascund
urmele infracțiunii cunoscând săvârșirea acesteia ) ,martori,experți în grafică ,tipografie , desen,
specialiști, orice persoan e care ar putea deține informații în soluționarea cauzei.Se clarifică
anumite împrejurări de fapt care au stat la baza,sau au constiuit situații favorabile comiterii
faptei penale .
4.Efectuarea perchezițiilor
Efectuarea perchezițiilor este indispensabilă în cazul acestor categorii de infracțiuni mai
ales atunci când se cercetează infracțiunea de spălare de bani.Astfel se percheziționează locurile
unde există suspiciunea rezonabilă că s -ar putea afla bunuri,valori sau orice alte obiecte obținute
din săvârș irea altor fapte de natură penală.
Modalitatea de efectuare a perchezițiilor conduce la descoperirea, ,strângerea probelor,capturarea
suspectului sau inculpatului.Ridicarea obiectelor supuse percheziției servește la conservarea
urmelor.1 Așadar,dacă în timpul percheziției se descoperă anumite obiecte sau urme ale acestora
care oferă indici că respectivele obiecte se aflau în acel loc,se procedează la fixarea acestora prin
intermediul fotografiei judiciare și a celorlalte modalități de cer cetare criminalistică .Obiectele
găsite se ridică spre conservare,folosind ca mijloace materiale de probă în cadrul procesului
penal. Urmele găsite se trimit unui laborator de specialitate spre examinare.

1.Falsific atorul care și -a desenat bacnotele
Edward Mueller,în vârstă de 62 de ani și -a desfășurat activitatea în SUA între anii 1939 –
1948.Acesta își desena propriile bacnote cu ajutorul unui creion și a unui echipament de
contrafacere.Astfel,a falsificat numeroase bacnote,pe care le cheltuia la orele de v ârf ,și datorită
acestui fapt autorităților le -a fost foarte greu să îl identifice.

1 Art.157 cod proc.pen

58

Cu timpul,bacnotele sale au devenit din ce în ce mai nerealiste din cauza aparaturii pe care o
folosea și din cauza unei erori apărute pe bacnote falsificatorul a fost prins de autorități și
condamnat la pedeapsa închisorii.Edward Mueller declarat că a fost nevoit să recurgă la
această metodă din cauza nivelului de viață scăzut pe care îl avea și astfel a stat în închisoare
timp de 1 an și o zi,plătind doar 1 dolar ame ndă.1

1 http://www.manager.ro/articole/afla/10 -povesti -fascinante -despre -falsificatorii -de-bani-51297.html

59

CAPITOLUL 3 . PARTICULARITĂȚI ALE CERCETĂRII CRIMINALISTICE A
INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

Interferența dintre terorism și crimă organizată este dată de exigența subvenționării
organizațiilor teroriste: asigu rarea de informații,dotarea cu tehnologia necesară,armament,
recompensarea membriilor asociației.
Se concretizează o suprapunere între organizațiile criminale și cele teroriste,astfel că infractorii
de drept comun sunt selecționați de organizații teroriste pentru ca,prin intermediul faptelor ce fac
obiectul urmăririi penale să obțină diverse atentate cu caracter politic în schimbul unor avantaje
material considerabile.
Altfel spus,se poate concluziona că pentru numeroasele asociații teroriste, s ursa de inspirație cea
mai eficace este crima organizată ,teroriștii obținând sume de bani considerabile din activități
criminale.De asemenea,atât terorismul cât și crima organizată reprezintă o amenințare la adresa
societății actuale.
Între cele două c ategorii de infracțiuni există o strânsă legătură și anume aceea de
colaborare și sprijin reciproc.Așadar,activitățile particulare de investigare a acestora sunt
similare,și reprezintă cadrul general de suprimare a fenomenului de criminalitate organizată ș i
terorism.
Autoritățile și organele judiciare de cercetare intreprind diferite măsuri și activități cu ocazia
efectuă rii investigațiilor iar activitatea lor se concentrează în mod special pe două etape
principale : obținerea de informații și realizarea flagrantului.
În consecință,activitățile de natură operativă efectuate de organele de cercetare penală sunt cele
care duc la descoperirea faptei și la prinderea persoanei care a săvârșit infracțiunea la care se
referă obiectul cercetării.
3.1.OBȚINEREA DE INFORMAȚII

În cadrul instrumentării unei fapte din domeniul criminalității organizate și a terorismului
etapa obținerii informațiilor cu privire la faptă și la autorul acesteia se concretizează în culegerea

60

informațiilor prin mijloace specifice de inves tigare.Astfel,se folosesc anumite instrumente
investigative,adică tactici sistematice,care în funcție de specificul și complexitatea cauzei,se pot
clasifica în1:
a) informații propriu -zise,obținute în urma interogării martorilor oculari sau persoanelor car e
au cunoștiință de săvârșirea faptei
b) informații operative, în cadrul acestora sunt utilizate mijloace și metode specifice de
investigare,reglementate de codul de procedură penală ori alte legi speciale cu referire la
procedura de investigare,cum sunt ac tivități de supraveghere tehnică,a sistemelor
informatice, livrare supravegheată,participarea autorizată la anumite activități, reținerea și
monitorizarea trimiterilor poștale,etc.Toate acestea sunt menite să ofere forță probantă în
procesul penal.
c) informații specifice se referă la domeniul care se investighează
d) informații secrete ,se desfășoară prin servicile speciale de informații,au caracter ocult datorită
specificului cauzei
e) informații speciale ,au caracter excepțional și se furnizează do ar atunci când situația impune
acest lucru,se exploatează anumite surse de informații.
Potrivit art.13 alin.1.lit.a) -f) din Legea nr.51/19912 organele de cercetare trebuie să depună toate
diligențele în vederea obținerii informațiilor și să „solicte,să o bțină,să primească,să consulte”
diferite date și să implementeze diferite activități precum :”interceptarea,înregistrarea,ridicarea
căutarea ”în vederea obținerii „documentelor,înscrisurilor,informațiilor” necesare instrumentării
cauzei.3
Toate aceste mod alități de obținere a informațiilor sunt de natură a asigura intervenția rapidă și
eficientă caracteristică investigării criminalistice a infracțiunilor din domeniul crimei organizate

1 Doru Ioan Cristescu ,Victor Cătălin Enescu -Cadrul general tactic al investigației penale în cazul infracțiunilor
contra securității naționale și acte de terrorism,articol Conferințe Juridice,09.03.2015.

2 Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României republicată 2014
3 Art.14. Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României

61

și a terorismului.Procedeele utilizate în sfera acestor activități sunt destinate calificării faptei și
identificării autorului ei.

3.1.1.FAZA INVESTIGĂRII

În etapa investigării se cercetează atât fapta cât și persoana care a săvârșit -o.
Procesul de investigare debutează cu sesizarea organului judiciar competent să întreprindă
masurile necesare de cercetare la fața locului și consituirea echipei competente să efectueze
operațiunile de examinare .1
Odată sesizat,organul judiciar are menirea să identifice persoana ori persoanele care au adus la
cunoștiință săvârșirea faptelor penale din domeniul criminalității organizate și a terorismului ,să
ia măsuri de echipare și instruire a personalului care urmează să efectueze cercetarea propriu –
zisă,și nu în ultimul rând să raporteze imediat cele constatate organului judiciar s uperior.
Astfel,se întocmesc procese -verbale de constatare în care se consemnează declarațile
martorilor,părții vătămate,precum și obiectele s au urmele găsite locul faptei.
De obicei,actele de terorism sunt produse în diferite zone și prin diverse modal ități de
săvârșire,astfel încât este necesară impunerea unori planuri de acțiune,ținând seama de regulile
generale de aplicare a tacticilor criminalistice.În cadrul acestor planuri se stabilesc echipele de
cercetare,componența,organizarea și conducerea ace stora,obiectivele,ordinea efectuării
operațiunilor,și ceea ce este mai important asigurarea securității desfășurării acestor activități.2
Referitor la identificarea victimelor,proces care se efectuează tot în cadrul acestor
operațiuni,se iau în consider are semnele particulare ale acestora,orice aspect fizic care poate fi
util identificării,inclusiv intervențiile chirurgicale în cazul în care victima prezintă cicatrici ori
semne pe suprafața corpului.

1 Investigarea criminalistică la locul faptei ,București 2004,pag.344
2 Ibidem -op.cit.pag.317

62

Persoanele care au luat la cunoștiință sau care dețin informații cu privire la faptă sau la autorul
acesteia sunt supuse unei proceduri de identificare a autorului faptei prin metoda „portretului
robot” ,caz în care acesteia trebuie să depună toate eforturile necesare pentru redarea cât mai
reală a înfățișări i făptuitorului,orice detaliu sau semn particular fiind util pentru prinderea
acestuia.Astfel,declarațiile martorilor oculari sunt primordiale ,în cadrul acestora se urmărește
descrierea autorului faptei,formele statice (talia,constituția fizică,aspectul ,forma corpului,a
capului ,aspectele caracterizante ale feței -ochi,nas,păr,buze -culoarea pielii,eventuale infirmități
,cicatrici,semne particulare,tatuaje,etc.) și formele dinamice(mimica,gesturi,felul mersului,ținuta
corpului,alte forme de manifestare).1

3.2.2.FAZA URMĂRIRII PENALE

Ținta acestei etape din cadrul investigării criminalistice este strâns legată de intreprinderea unor
activități eficiente și corelarea acestora cu mijloacele care au urmărit infracțiunea instrumentată
aflată în cercetare.Organizarea activității de cercetare însumează toate activitățile efectuate ,un
proces de analiză diversificat și un cuantum de cunoștiințe de specialitate elaborat de către
experții criminaliști.
Așadar,atunci când organul judiciar de cercetare penală se consideră lămurit în ceea ce privește
săvârșirea infracțiunii,a autorului acestuia ,precum și atunci când acesta are suficiente mijloace
de probă apte să demonstreze existența infracțiunii și vinovăția autorului faptei,dincolo de orice
îndoială r ezonabilă,va proceda la capturarea infractorului.
Astfel,mijloacele propriu -zise diferă în funcție de complexitatea cauzei,însă printre cele mai des
întâlnite mijloace în cazul infracțiunilor din domeniul criminalității organizate și a terorismului
se num ără:interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță,accesul la un
sistem informatic, supravegherea video,audio sau prin fotografiere,localizarea sau urmărirea prin
mijloace tehnice,obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane , reținerea
predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale,utilizarea investigatorilor sub acoperire și a

1 Tiberiu Constantin Medeanu -op.cit.pag.338

63

colaboratorilor , participarea autorizată la anumite activități,livrarea supravegheată, obținerea
datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori
furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului,altele decât conținutul
comunicațiilor.1

3.2.REALIZAREA FLAGRANTULUI

Momentul intervenției organelor de cercetar e penală este deosebit de important în
realizarea flagrantului,întrucât făptuitorul trebuie descoperit în timpul efectuării uneia din
activitățile infracționale pe care le intreprinde.
Conform art. 293 Cod.proc.pen,situațiile în care o infracțiune este considerată flagrantă
sunt următoarele:
-dacă este descoperită în timpul sau imediat după săvârșirea ei;
-când imediat după săvârșirea infracțiunii,făptuitorul este urmărit de martori oculari,de
public ori de persoana vătămată;
-când imediat după săvârșire a infracțiunii,făptuitorul este prins aproape de locul comiterii
faptei,cu anumite obiecte care il pot incrimina ca participant la infracțiune.
Infracțiunea flagrantă se constată de către organul de cercetare penală în urma sesizării
acestora de către pers oanele care cunosc despre săvârșirea infracțiunii sau,de către organul
judiciar aflat în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu2.
Astfe l,se întocmește un proces verbal în care se consemnează toate activitățiile
desfășurate de organele de ordine public ă și se înaintează organului de urmărire penală .3 De
asemenea,sunt puse la dispoziția organelor de urmărire penală,plângerile,înscrisurile,corpurile

1 Art.138 Cod.proc.pen.
2 Doru Ioan Cristescu,Victor Cătălin Enescu -Cadrul general tactic al investigației penale în cazul infracțiunilor
contra secu rității naționale și acte de te rorism,articol Conferințe Juridice,09.03.2015.

3 Art.293 alin.3 Codul de procedură penală

64

delicte,orice obiecte ridicate cu ocazia constatării infracțiunii1 în vederea instrumentării cu
promptitudine a cauzei.
În cadrul constatării infracțiunilor flagrante,organul de cercetare penal ă are obligația de a efectua
percheziții corporale,domiciliare ,infrormatice ori ale unui vehicul,de a lua măsurile necesare
conservării locului săvârșirii infracțiunii și de ridicare a mijloacelor materiale de probă precum și
de a-l prinde pe infractor. O particularitate a infracțiunilor flangrante constă în aceea că orice
persoană are dreptul de a -l prinde pe infractor și de a -l preda autorităților competente.2
Modalitățile de constatare a infracțiunilor din domeniul criminalității organizate și a terorismului
se concretizează în constatarea spontană sau prin organizarea surpr inderii în flagrant a acestora3.
În cazul constatării s pontane a acestora,își găsește aplicare situația în care agentul judiciar se află
în timpul exercitării activităților de serviciu și astfel,acesta se află în momentul și locul săvârșirii
infracțiunii,ocazie cu care îl urmărește pe făptuitor.
Organizarea su rprinderii în flagrant se realizează prin mijloace și metode specifice tacticii
criminalistice,astfel că făptuitorul poate fi prins în timpul derulării activității infracționale, de la
momentul înfăptuirii tentativei și până la momentul epuizării ori consum ării activității ilicite.
Surprinderea în flagrant a acestor infracțiuni reprezintă o importanță deosebită sub numeroase
aspecte4:
-poate împiedica consumarea activității infractionale
-se asigură tragerea la răspundere penală a infractorului pri n prinderea acestuia în flagrant
-se asigură efectul preventiv al comiterii infracțiuni
-oferă posibilitatea instituirii mijloacelor și metodelor specifice de supraveghere și de investigare

1 Art.293.alin.4.Cod ul de procedură penală
2 Doru Ioan Cristescu,Victor Cătălin Enescu -Cadrul general tactic al investigației penale în cazul infracțiunilor
contra securității naționale și acte de terrorism,articol Conferințe Juridice,09.03.2015.
3 Ibidem
4 Ibidem

65

-cu ajutorul surpinderii în flagrant,se instituie un oarecare punc t de plecare în vederea cercetării
amănunțite a tuturor actelor și mijloacelor utilizate în săvârșirea infracțiunii,cu alte cuvinte se
investighează atât infracțiunea cât și autorul acesteia
-se pot incrimina actele pregătitoare care contribuie la încadrar ea juridică a faptei .
Cu privire la regulile generale ale tacticii criminalistice aplicabile surprinderii în flagrant,trebuie
respectate două aspecte esențiale:
– recurgerea la aceaste activități se face numai în cazul în care nu există o alt ă modalitate pentru a
stopa manifestarea ilicită aflată în plină exercitare;
– intervenția organelor care instrumentează surprinderea în flagrant să se situeze în timp după ce
făptuitorul a executat cel puțin una din activitățile ce formează elementul material al infracțiunii
din domeniul crimei organizate și a terorismului1.

3.2.1. PREGĂTIREA ACTELOR DE REALIZARE A FLAGRANTULUI

Pregătirea actelor de realizare a flagrantului presupune o serie de operațiuni de natură
juridică și însumează totali tatea mijloacelor de instituire și demarare a procesului de prindere și
tragere la răspundere penală a infractorului.
Cele mai importante acte în acest sens,sunt2:
-determinarea necesității realizării flagrantului
-cunoașterea locului unde se va desfășura infracțiunea precum și a unor informații esențiale cu
privire la autorii faptei
Ulterior stabilirii acestor indicatori se realizează instructajul în care se face o expunere a situației
de fapt și a modalității de acționare în cauză.Se stabilește traseul pe care oragnul de cercetare

1 Doru Ioan Cristescu,Victor Cătălin Enescu -Cadrul general tactic al investigației penale în cazul infracțiunilor
contra securității naționale și acte de terrorism,articol Conferințe Juridice,09.03.2015.

2 Ibidem

66

trebuie să îl urmeze în vederea capturării infractorului,metodele de acțiune ,planul de execuție a
procedurii de prindere,instrumentele utilizate,momentul pătrunderii în zona de acțiune.
Tot în cadru l pregătirii actelor de realizare a flagrantului se iau măsurile necesare de protecție a
organelor operative de cercetare ,a bunurilor ,materialelor,substanțelor utilizate în activitatea
propriu -zisă de realizare a flagrantului.
Dacă una din aceste activită ți determinate prezintă nesiguranță,operațiunea va fi anulată până la
momentul în care se poate asigura eficiența operativă a activităților organelor de cercetare
penală.

3.2.2.PĂTRUNDEREA ÎN ZONA DE ACȚIUNE

În funcție de fazele comiterii infracțiun ii, există câteva posibilități de intervenție în
vederea realizării flagrantului,și anume:
– anterior consumării actului infractional, ceea ce înseamnă ca actele pregatitoare să ofere
posibilitatea constatării tentativei sau împiedicarea comiterii infracț iunii
– în timpul comiterii faptei, ceea ce presupune ca in timpul interventiei infractiunea sa fie in curs
de executare
– ulterior consumării actului infractional,care de obicei este considerat a fi momentul cel mai
prielnic pentru realizarea flagrantulu i. 1
În situația în care flagrantul se realizează înainte de consumarea actului infracțional
organele poliției judiciare,prin activitatea intreprinsă împiedică săvârșirea infracțiunii propriu –
zise iar făptuitorul este prins în timpul efectuării actelor pre mergătoare,care de obicei sunt
reprezentate de tentativă. Așadar,momentul pătrunderii în zona de acțiune se realizează cu atenție
și presupune luarea unor măsuri de protecție pentru evitarea producerii unor consecințe grave ce

1 Doru Ioan Cristescu,Victor Cătălin Enescu -Cadrul general tactic al investigației penale în cazul infracțiunilor
contra securității naționale și acte de terrorism,articol Conferințe Juridice,09.03.2015.

67

s-ar putea produce prin săvârș irea actelor premergătoare.Trebuie luat în considerare faptul
că,infractorul,în momentul în care este surprins în fapt poate acționa sub diferite impulsuri și
stări emoționale generate de stări necontrolate, de adrenalină ,panică,sau orice alte senzații ca re
pot fi experimentate în astfel de situații. Sarcina organelor judiciare este de a preven i producerea
acestor consecințe ,de a evita punerea în aplicare a activității infracționale plănuită de autorul
infracțiunii precum și prinderea făptuitorului. Activitățile se d esfășoară în ordine cronologică
începând de la imobilizarea făptuitorului și până la obținerea mijloacelor materiale de probă.
Necesitatea realizării flagrantului în această situație este dată de prevenirea producerii unor
consecințe deose bit de grave,cum ar fi în cazul actelor de terorism.
Organul judiciar intervine în timpul comiterii infracțiunii din mai multe considerente:
-fie pentru că doar în această fază se pot obține mijloace materiale de probă deoarce nu există
certitudinea că inf racțiunea se va produce
-fie pentru că sincronizarea organului judiciar nu s -a realizat la timp pentru a acționa anterior
producerii infracțiunii.
În această situație,chiar dacă a început realizarea propriu -zisă a infracțiunii,agentul operativ
acționând în timpul săvârșirii faptei poate împiedica consumarea sau epuizarea infracțiunii.Este
un moment deosebit de important,întrucât flagrantul este organizat și trebuiesc respectate
anumite etape prestabilite.Și în această etapă se iau măsuri de protecție a pers oanelor și bunurilor
în cauză. În primul rând se imobilizează infractorul,se acordă primul ajutor victimelor dacă este
cazul,iar mai apoi se ridică și se conservă anumite obiecte ce pot fi folosite în procesul penal ca
mijloace materiale de probă.
Ulterior săvârșirii infracțiunii se întreprind activități pentru urmărirea făptuitorului în
cazul în care acesta a reușit să se sustragă de la locul săvârșirii infracțiunii iar organele judiciare
nu au reușit să îl captureze la timp. Se ridică obiecte,înscrisuri , urme ,precum și orice materiale
care pot reprezenta mijloace de probă.

68

CAPITOLUL 4.COOPERAREA JUDICIARĂ ÎNTRE STATE PENTRU PREVENIREA
ȘI COMBATEREA CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE ȘI A TERORISMULUI

Deși majoritatea statelor depun eforturi mari pentru combaterea crimei organizate și a
terorismului, atât pe plan financiar,politic cât și pe plan militar, statisticile mondiale arată creșteri
importante ale criminalității organizate .Societatea contemporană precum și evoluția acesteia
demonstrează pericolul criminalității pentru dezvoltarea psiho -socială,drepturile cetățenilor de a
trăi în libertate și securitate, concentrându -se pe elaborarea unei strategii pe termen lung pentu a
evita sau înlătura pe cât posibil alunecarea spre fenomenul numit -terorism –cu care cominitatea
modernă se confruntă.
Astfel,securitatea internațională este amenințată de așa -numita „organizație criminală
transfrontalieră”,iar pentru eliminarea efectelor negative produse de aceasta,este necesar ca
statele specializate să implemen teze niște măsuri apte să înlăture sau măcar să reducă din
consecințele faptelor de natură teroristă.1
In acest sens,pentru o cooperare judiciară internațională eficientă organele judiciare ale
statelor au instiut un sistem diversificat prin intermediul căruia să asigure prevenirea și
combaterea infracționalității la nivel mondial.Acest sistem oferă transmiterea rapidă a
informațiilor precum și o strânsă colaborare la toate nivelurile la care se impune.
În anul 1888 a fost adoptată decizia și astfel a fo st pusă temelia unei forme de cooperare in
materie de luptă impotriva criminalității.S -a decis înființarea unui centru de informare pentru
obținerea, analizarea,și repartizarea informațiilor în legătură cu infractorii care și -au creat rețele
în diferite ț ări europene. 2
Ulterior,s -a înființat poliția judiciară internațională prin intermediul unei conferințe judiciare
internaționale la care au participat 27 state3,guverne,avocați, societăți academice,în total 188

1 Tiberiu C.Medeanu -op.cit.pag 45
2 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag 27
3 Cele 27 s tate participante la conferința international de poliție au fost: Austria,Belgia,Brazilia,Bulgaria,Cuba ,
Danemarca,Franța,Principatul, Monaco ,Elveția,Egipt,Spania,Geneva, Ger mania,Guatemala,Marele Ducat de
Luxemburg,Ungaria,Italia,Mexic,Olanda,Persia,Portugalia,San Salvador, Serbia,România,Rusia,Turcia și regiunea
Vaud

69

participanți care au fondat Biroul Interna țional de Identificare Judiciară,azi O.I.P.C. –
INTERPOL.De asemenea,la nivel european există un organism Biroul European de
Poliție,EUROPOL având menirea de a susține Uniunea Europeană în aplicarea legii privind
crima organizată și a terorismului.Își conc entrează activitate pe infracțiuni impotriva
vieții(omor,lipsire de libertate,răpiri,trafic de organe și țesuturi umane,vătămări corporale
grave,rasism, xenofobie,trafic de persoane,minori,migranți),infracțiuni informatice, contrafaceri,
falsificări de doc umente, monedă,mijloace de plată electronică,spălare de bani, înșelăciuni,
șantaj,corupție,trafic ilegal de stupefiante ,terorism, pornografie,proxenetism,trafic de
autoturisme.1
Datorită extinderii rapide a grupărilor criminale în spațiul european, s -a resimțit
necesitatea cooperări între state pentru urmărirea,cercetarea și prinderea infractorilor iar
organismele înființate în acest sens au misiunea de a asigura buna colaborare,accesul la
schimburile de informații precum și ori ce altă activitate legală prin care se urmărește
supravegherea,controlul și buna desfășurare a procesului prin care se încearcă stoparea și
prevenirea teroris mului și a crimei organizate.
Pentru o mai bună susținere a activității polițienești,au fost încheiate o serie de acorduri și
înțelegeri,cum sunt :Clubul de la Berna pentru combaterea terorismului,Clubul de la Viena
stabilește mijloacele de luptă impotriva terorismului,Tispol care reun ește polițile rutiere
europene,Grupul Quantico constituit tot pentru lupta împotriva terorismului,Grupul Trevi în
vederea restabilirii ordinii publice ,și de departe cel mai cunoscut,Acordul Schengen adoptat
pentru represiunea traficului de droguri și drep tul de urmărire peste granițe. 2
Obiectul cooperării polițienești internaționale se referă în mod special la:
– prevenirea și combaterea infracțiunilor internaționale din domeniul criminalității organizate și
terorism
-transferarea unor documente cu specif ic judiciar

1 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag.28 -30
2 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag 33

70

-schimbul rapid de informații referitoare la infractori1
-efectuarea expertizei
-audierea martorilor ori suspecților
-supravegherea tehnică a persoanelor suspectate a avea o contribuție la activitatea de natură
criminală
-efectuarea investiga țiilor
-realizarea de arestări ori extrădări
-dotări cu aparatură specializată și tehnologii inovative
-asistență de specialitate în diferite domenii solicitate2
Legea nr.32/2004 cu modificările ei ulterioare prevede următoarele forme de cooperare
judici ară internațională în materie penală:
1 Extrădarea
2 Predarea în baza unui mandat european de arestare
3 Transferul de proceduri în materie penală
4 Recunoașterea și executarea hotărârilor în materie penală
5 Transferarea persoanelor condamnate
6 Comisiile rogatorii
7 Asistență judiciară în materie penală
8 Alte forme de cooperare judiciară internațională în materie penală.
Așa cum am amintit mai sus,acestea sunt principalele forme de cooperare judiciară între
state în materie penală și se impune o detaliere succintă a acestora,astfel:

1 Date de identitate,modul de operare,antecedentele penale,etc
2 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag.40

71

1.Extrădarea reprezintă acea procedură prin intermediul căreia statul solicitat -statul suveran –
predă statului solicitant o persoană aflată pe teritoriul său și care este urmărită penal ori trimisă în
judecată pentru să vârșirea unei infracțiuni sau este căutată pentru executarea unei pedepse în
statul solicitant.Din Romania,pot fi extrădate la solicitarea statului străin,persoanele aflate pe
teritoriul sau care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săv ârșirea unei
infracțiuni ori sunt cautate în vederea executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță în
statul solicitant.
Se impune o condiție suplimentară în cazul persoanelor extrădabile în situația în care se cere în
vederea efecturării urmăriri i penale sau a judecății ,statul solicitant trebuie să dea asigurări
considerabile că prin intermediul unei hotărâri definitive în cazul condamnării la o pedeapsă
privativă de libertate persoana extrădată nu va fi supusă unor tratamente degradabile,inuman e ori
îi va fi suprimată viața.1
Extrădarea se realizează numai pe baza dispozițiilor tratatelor bilaterale dintre state și pe bază de
reciprocitate.Dacă nu este respectat dreptul la un proces echitabil, există motive a se crede că
extrădarea este solicit ată pentru pedepsirea persoanei pe motive de natură discriminatorie,atunci
când situația persoanei este periclitată ori predispusă la agravarea acesteia,sau când cererea se
referă la o infracțiune politică ori militară care nu constituie obiectul unei infr acțiuni de drept
comun,motiv pentru care,extrădarea va fi refuzată.2
2.Predarea în baza unui mandat european de arestare se realizează în cazul în care,mandatul
de arestare preventivă sau de executare a unei pedepse nu poate fi adus la indeplinire în
țară,deoarece persoana aflată în cauză se sustrage pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii
Europene. Mandatul european de arestare se solicită și se execută în regim de urgență 3 și este
considerat a fi un progres raportat la vechea procedură,extrădarea.
3.Transferul de proceduri în materie penală se referă la faptul că un stat contractant al
Convenției europene privind transferul de proceduri în materie penală, poate solicita unui alt stat
contractant al convenției, să inceapă urmărirea penală în unele cazuri expres prevăzute (dacă

1 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag 240
2 Ibidem -pag.246
3 Art. 77 din Legea nr. 303 din 28.06.2004 privind cooperarea judiciară în materie penală publicată în M.O. nr. 594
din 01.07.2004 modificată prin Legea nr. 224 /11.06.2004 publicată în M.O. nr. 534 din 21. 06 .2006

72

acuzatul are reședința ori este cetățean al statului solicitat,dacă execută sau urmează să execute o
pedapsă privativă de libertate in statul solicitat, în cazul în care se consideră că transferul este
justificat de interesul pentru aflarea adevărului,dacă audierea condamnatului nu poate fi
asigurată în statul solicitat,etc.) 1.
De asemena,traseferarea procedurilor este incuviințată numai dacă statul solicitat are competența
de jurisdicție în cauză și s -a epuizat calea extrăd ării,(dacă a fost respinsă ori nu a putut fi
solicitată).
4.Recunoașterea și executarea hotărârilor străine în materie penală poate avea loc dacă
România și -a asumat o astfel de obligație printr -un tratat internațional la care este parte și dacă a
fost r espectat dreptul la un proces echitabil în sesnul art.6.din Convenția Europeană pentru
apărarea drepturilor omului și a libertățiilor fundamentale incheiată la Roma la data de 4
noiembrie 1950,ratificată de România prin Legea nr.30/1994 ,nu a fost pronu nțată pentru o faptă
care nu face obiectul unei infracțiuni de drept comun,nu a fost pronunțată pentru aceleași fapte
îndreptate împotriva acelorași persoane în România sa u intr -un alt stat care a fost recunoscut în
România,hotărârea produce efecte jurid ice în România și respectă ordinea publică și bunele
moravuri ale statului român.
Prin excepție,hotărârile penale străine pot fi recunoscute în țara noastră,independent de condițiile
arătate,atunci când se referă la un cetățean român a cărui extrădare a f ost acordată de România
statului străin în care s -a pronunțat hotărârea.2
5.Transferarea persoanelor condamnate are la bază obiective de natură a reintegrării sociale a
condamnatului,din rațiuni potrivit cărora acesta se poate adapta mai ușor în țara sa d e
origine.Transferarea poate fi cerută atât de către condamnat cât și de statul de condamnare ori
statul de executare în temeiul condiției reciprocității.3
Condițiile necsare pentru acordarea transferului persoanei condamnate sunt :

1 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag.289
2 Dr.Traian Chindea -op.cit.pag.294
3 Ibidem -op.cit.pag.300

73

-transferul trebuie să fie consimțit de către persoana condamnată,cu excepția cazului în care
evadatul se refugiază în statul de executare al cărui resortisant este,nu se cere consimțământul
acesuia
– dacă faptele ce au atras condamnarea constituie infracțiuni potrivit legii statului de condamnare
cât și statului de executare
-dacă la data primirii cererii de transfer condamnatul mai are de executat cel puțin 6 luni din
durata pedepsei;prin excepție,se poate acorda chiar dacă partea de pedeapsă rămasă neexecutată
este mai mi că de 6 luni pe baza acordului dintre state.
6.Comisiile rogatorii reprezintă împuternicirea acordată de către o autoritate publică judiciară
dintr -un stat unui alt stat în vederea îndeplinirii unei activități specifice procesului penal în
numele și în loc ul său.Activitățiile caracteristice comisiei rogatorii se pot referii la : audierea
părților,inculpatului,percheziția,ridicarea de obiecte și înscrisuri,cercetarea la fața
locului,reconstituirea,transmiterea de informații sau documente,efectuarea diferitel or expertize și
constatări,interceptările și înregistrările audio și video,transmiterea mijloacelor materiale de
probă.1
Așadar,asistența judiciară internațională în materie penală poate fi solicitată și acordată în
baza acordurilor,convențiilor și tratat elor bilaterale la care România și celelalte state solicitante
sunt părți,și nu în ultimul rând pe bază de reciprocitate.
Necesitatea instituirii acestui sistem de colaborare între state în vederea combaterii crimei
organizate și a terorismului este dată de eficientizarea tehnicilor și tacticilor cu care criminalii
moderni acționează pentru săvârșirea infracțiunilor și ca urmare,statele Uniunii Europene și nu
numai,au menirea de a stopa pe cât posibil acest fenomen și de a reduce considerabil comiterea
infracțiunilor la nivel mondial care din păcate amenință securitatea i nternațională și
destabilizează siguranța popoarelor de a trăi în pace și libertate.
De asemenea,se urmărește îmbunătățirea acestui sistem de colaborare prin adoptarea
tehnologiilor modern e,astfel încât securitatea internațională să fie cu un pas înaintea

1 Dr.Traian Chindea -op.cit. -pag.323

74

organizațiilor criminale care nu sunt ușor de depășit în materie de metode,mijloace,tehnici și
modalități de acționare în vederea atingerii scopurilor ilicite.
În concluzie,criminalitatea recurentă ,în special din ultimele decenii și -a implementat
rădăcini adânci manifestându -și existența în viața de zi cu zi,cu precădere în anumite zone de
interes: viața politică,socială,economică în scopul acaparării puterii și nu în ultimul rând de a
obține un profit fabulos din activității ilicite,uneori la limita legalității,alteori depășind granițele
acesteia,ajungându -se până la comiterea infracțiunilor dintre cele mai periculoase.
Astfel,rolul autorităților judiciare este acela de a lupta impotriva criminalității și a formelor sale
de organizare,unindu -și forțele cu alte organe judiciare din alte state pentru o mai bună
colaborare,iar scopul imediat este ca infractorii să poată fi urmăriți și pedepsiți la timp.

75

CONCLUZII

În cuprinsul acestei lucrări am avut în vedere studierea metodelor de investigare a
infracțiunilor din domeniul criminalității organizate și a terorismului.Noțiunea de crimă
organizată fiind una complexă și cuprinzând în cadrul ei mai multe infracțiuni,evident că și
mijloacele de cercetare sunt vaste și fiecare infracțiune are particularitatea sa,motiv pentru care
se impune ca organele de ordine publică investite cu prerogativa de a examina cazul să aplice
mijloace specifice în vederea soluționării cauzei.
Relațiile interumane precum și cele dintre state au luat amploare pe durata ultimelor
decenii ,dezvoltând toate planurile sociale,economice dar mai ales progresele din domeniul
comunicării și a informatizării ,au condus treptat la dobândirea unui caracter internaționalizat a
fenomenelor sociale,și drept urmare,a expansiunii criminalității.
Printre cei mai importanți factori care au dus la dezvoltarea unor noi forme de criminalitate
necunoscute anterior se numără evoluția rapidă a tehnologiilor,globalizarea,stilul de viață,
modelele oferite tinerilor, toate acestea au favorizat manifestările deviante sau criminale
cuprinzând domenii vaste de activitate care afectează variate categorii ale populației.
În investigarea criminalisti că a infracțiunilor din domeniul criminalității organizate și a
terorismului se ține seama de numeroase aspecte ale tacticii criminalistice și ale regulilor de
procedură penală.
Printre cele mai importante activități ale organelor de cercetare judiciară p e care acestea le
întreprind cu ocazia investigării infracțiunilor,sunt:cercetarea locului faptei și a împrejurărilor în
care s -a produs aceasta, identificarea persoanelor care au luat la cunoștiință sau care dețin
informații cu privire la faptă sau autoru l acesteia și organizarea cercetării și a capturării celor
care au săvârșit fapta.
În cadrul cercetării la fața locului se fixează modalitățile în care s -a produs fapta,natura faptei,se
administrează probe concludente în cauză,depistarea făptuitorului precum și tragerea acestuia la

76

răspundere penală.Probele se fixează prin intermediul fotografiei judiciare,a schițelor,mul ajelor,
și se ridică cu ajutorul unor instrumente specifice tehnicii criminalistice care ulterior se trimit
spre examinare unui laborator de specialitate.Alte obiecte sau în scrisuri necesare soluționării
cauzei se ridică de la locul faptei și se conservă î n ambalaje speciale.
Persoanele care au luat la cunoștiință sau care dețin informații cu privire la faptă sau la autorul
acesteia sunt supuse unei proceduri de identificare a autorului faptei prin metoda „portretului
robot” ,caz în care acesteia trebuie să depună toate eforturile necesare pentru redarea cât mai
reală a înfățișării făptuitorului,orice detaliu sau semn particular fiind util pentru prinderea
acestuia .
Organizarea activității de cercetare însumează toate activitățile efectuate ,un proces de an aliză
diversificat și un cuantum de cunoștiințe de specialitate elaborat de către experții criminaliști.
Organizarea surprinderii în flagrant se realizează prin mijloace și metode specifice tacticii
criminalistice,astfel că făptuitorul poate fi prins în ti mpul derulării activității infracționale,de la
momentul înfăptuirii tentativei și până la momentul epuizării ori consumării activității ilicite.
În consecință,activitățile de natură operativă efectuate de organele de cercetare penală
sunt cele care duc la descoperirea faptei și la prinderea persoanei care a săvârșit infracțiunea la
care se referă obiectul cercetării.
Terorismul actual a luat cu asalt s ocietatea contemporană iar guvernele statelor depun
eforturi mari pentru anihilarea acestui fenomen.
Datorită extinderii rapide a grupărilor criminale î n spațiul european, s -a implementat necesitatea
cooperări între state pentru urmărirea,cercetarea și prinderea infractorilor iar organismele
înființate în acest sens au misiunea de a asigura buna colaborar e,accesul la schimburile de
informații precum și orice altă activitate legală prin care se urmărește supravegherea,controlul și
buna desfășurare a procesului prin care se încearcă stoparea și prevenirea terorismului și a
crimei organizate.

77

BIBLIOGRAFIE

1. Adrian Iacob,Constantin Victor Drăghici –Crima Organizată, Edit. Tritonic 2007
2. Adrian Nicolae :Crima organizată – O istorie a sângelui și a morții, 9 septembrie 2009,
Descoperă
3. Alexandru Boroi -Drept penal special, Editia a2 -a, Edit C.H.BECK 2014
4. Cătălin L uca-Traficul de persoane;Politici și resurse pentru combatere –
Edit.Hamangiu,București 2008
5. Doru Ioan Cristescu,Victor Cătălin Enescu -Cadrul general tactic al investigației penale în
cazul infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism,arti col Conferințe
Juridice,09.03.2015
6. Florin Sandu , Mihai Gheorghe Stoica, Mihai Anghel, Ilie Perca, – Metodica cercetării
infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri, Editată de Ministerul de Interne, 2002
7. Gabriel Ion Olteanu,Adrian Iacob,Mirela Gor unescu -Structurile infracționale și
activitățile ilicite desfășurate de către acestea,Edit.AIT Laboratories S.R.L.,2008
8. Gh.Mocuța -Cercetarea infracțiunilor de spălare a banilor și finanțarea actelor de terorism
în contextul directivelor Uniunii Europene 2012
9. Gheorghiță Mateuț,Tiberiu Rudică -Traficul de fiinte umane -infractor,victimă,infracțiune –
Asociația Alternative Sociale Iași,2005
10. Grigore Nicolae Labo -Cercetarea criminalistică -Edit.Prouniversitaria Ediția a2 –
a,București 2014
11. I.Cășuneanu -Unele aspecte controversate privind infracțiunea de trafic de persoane și
proxenetism

78

12. Ioan Bidu -Crima organizată transfrontalieră :Amenințare la adresa securității
internaționale,Edit.Academiei Naționale de Informatică 2004
13. Jenică Drăgan -Aproape totul despre droguri, Editura Militară, București, 1997
14. Pavel Abraham –Dicționar de droguri,toxicomanii și dependențe -Edit.Științelor
Medicale,București,2005
15. Ștefan Iancu – Investigarea criminalistică la locul faptei ,București 2004
16. Tiberiu Constantin Medeanu -Criminalistica în acțiune,Ed.Lumina Lex ,București 2006
17. Traian Chindea -Cooperarea între state pentru prevenirea și combaterea criminalității
transfrontaliere Edit.Promarisprint 2008
18. Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României republicată 2014
19. Legea nr.143/20 00 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
20. Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane
21. Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru
instituirea unor măsuri de pr evenire și combatere a finanțării terorismului
22. Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate
23. Legea 508/2004 privind înființarea,organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului
Public a Direcției de Investigare a Infracțiu nilor de Criminalitate organizată și
terorism(DIICOT)
24. Legea nr.295/2004 a regimului armelor și muniților
25. Legea nr. 303 din 28.06.2004 privind cooperarea judiciară în materie penală publicată în
M.O. nr. 594 din 01.07.2004 modificată prin Legea nr. 224 /11.06.2004 publicată în
M.O. nr. 534 din 21. 06 .2006
26. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor
stupefiante și psihotrope

79

27. http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/International/FARC+traficanti+arme+prinsi+cu
+ajutorul+Romaniei+colaborare+SUA

28. http://www.topiasi.ro/homepage/bani/113 -top-bogati/6428 -cei-mai-boga%C5%A3i –
gangsteri -din-toate -timpurile.html
29. http://pang eanews.net/cronaca/messico -le-canzoni -dei-narcos -a-volte -sono -letali/
30. http://latinamericanhistory.about.com/od/20thcenturylatinamerica/a/bioescobar.htm
31. http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/russia/8862109/Trial -of-Viktor –
Bout -reveals -hidden-world -of-weapons -sales -and-secret -code -names.html
32. http://abcjuridic.ro/tortura -in-jurisprudenta -c-e-d-o-partea -i/
33. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/top -10-cele-mai-dramatice -atacuri –
teroriste -ale-ultimului -secol
34. http://www.mediafax.ro/externe/retea -de-trafic -de-arme -catre -siria-care-ar-implica -si-
romania -descoperita -in-suedia -11595960
35. http://alchetron.com/Thomas -David -Lukas -Olsen -301270 -W
36.http://www.manager.ro/articole/afla/10 -povesti -fascinante -despre -falsificatorii -de-bani-
51297.html