Organizarea Unei Ferme Familiale In Microzona

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP.I. CONSIDERAȚII ASUPRA CADRULUI NATURAL

CONSIDERAȚII NATURALE

Așezarea geografică;

[NUME_REDACTAT] climatice

[NUME_REDACTAT]

Fauna.

Populația și resursele de muncă.

Evoluția numerică a populației.

Componentele demografice și evoluția lor.

CONDIȚIILE SOCIO-ECONOMICE

POTENȚIALUL TURISTIC.

1.3.1. Figuri reprezentative ale comunei Mălini-Suceva.

CREȘTEREA NIMALELOR.

CAP. II. FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A CULTURILOR DE CÂMP

2.1. MĂRIMEA ȘI STRUCTURA DE FOLOSINȚĂ A TERENULUI AGRICOL

2.2. REPARTIZAREA CULTURILOR DE CÂMP PE SOLE

2.3. STABILIREA CANTITĂȚILOR DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE PE CULTURI

2.4. PLANUL DE CULTURĂ

2.5. FUNDAMENTAREA FIȘELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

CAP. III. FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A ACTIVITĂȚILOR ZOOTEHNICE

METODOLOGIA DE PROIECTARE A CONSTRUCȚIILOR ZOOTEHNICE

METODOLOGIA DE PROGRAMARE A ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE ZOOTEHNICĂ

Fundamentarea tehnico-economică a structurii de animale

Programarea evoluției efectivelor de animale

Programarea numărului de zile animale furajare și efectivul mediu furajat

Programarea și asigurarea bazei furajere

PROIECTAREA ACTIVITĂȚII ZOOTEHNICE – ASPECTE ORGANIZATORICE ALE SECTORULUI ZOOTEHNIC

FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ ÎN RAMURA CREȘTERII SUINELOR ȘI PĂSĂRILOR

CAP. IV. ÎNFIINȚAREA , FUNCȚINAREA ȘI ORGANIZAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE CRISS S.R.L. MĂLINI , JUDEȚUL SUCEAVA

4.1. STATUTUL SOCIETĂȚII COMERCIALE CRISS S.R.L.

SECȚIUNEA 1- Forma , obiectul, denumirea , sediul și durata

SECȚIUNEA 2 – Conducerea societății comerciale

SECȚIUNEA 3 – Controlul activității societății CRISS S.R.L.,

SECȚIUNEA 4 – Bilanț, beneficii , evidență , amortizarea mijloacelor fixe , reparații capitale , calculul și repartizarea beneficiilor

SECȚIUNEA 5 – Modificarea formei juridice , dezvoltarea , lichidarea , cheltuieli de constituire și litigii.

Pagini 87

=== Lucrare de diploma ===

INTRODUCERE

Agricultura constituie una din ramurile importante ale economiei românești , importanța ei crește astăzi când necesarul de produse agricole s-a amplificat , iar condițiile politico-economice au suferit schimbări profunde.

Obținerea unor produse în care se includ și serviciile tangente agriculturii , nu se poate face fără o agricultură modernă de mare randament și cu eficacitate ridicată.

Aceste aspecte sunt valabile atât pentru mica proprietate cât și pentru exploatațiile agricole cu caracter asociativ.

Unul dintre obiectivele importante care stau în fața agriculturii mai ales a oamenilor care lucrează în acest domeniu , se referă la schimbarea mentalităților în modul de gândire , mai ales economică, referitor la organizarea pe criterii științifice a producției în vederea obținerii unor producții cât mai ridicate și creșterea productivității.

Obiectivele principale ale agriculturii și industriei alimentare se referă la :

creșterea în permanență a volumului producției vegetale și animale

respectarea normelor ecologice.

Proiectul a fost structurat pe mai multe capitole , fiecare din acestea prezentând datele și etapele ce trebuiesc urmărite pentru construirea unui astfel de complex.

Se va ține cont de îmbinarea armonioasă între producția vegetală, creșterea animalelor în vederea păstrării pe cât posibil a unui mediu nepoluat, un mediu care să ofere condițiile de relaxare și petrecere a tipului liber.

CAPITOLUL I.

CONSIDERAȚII ASUPRA CADRULUI NATURAL

1.1.CONDIȚIILE NATURALE

1.1.1.Așezarea geografică

Din punct de vedere geografic, ferma familială este amplasată în comuna Mălini, în partea de sud a județului Suceava, la 48028' latitudine nordică și 26026' longitudine estică.

Foto nr.1 – Intrare în comuna [NUME_REDACTAT] Mălini aparține bazinului hidrografic al Moldovei, situat pe partea dreaptă, în cursul mijlociu al acestuia. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul [NUME_REDACTAT] cu panta de scurgere naturală de la vest spre sud având în același timp rol colector pentru pâraiele existente în zonă ( Secărie, Pojorâta, Bursucului și Rusului ) și mărginită de râul Moldova în partea de nord-est.

[NUME_REDACTAT] se află la o distanță de 55 km de municipiul Suceava, având ca vecini: – la nord – comuna Slatina

– la sud – comuna Râșca

-la est – comuna Cornul-Luncii

– la vest – comuna Borca.

1.1.2.[NUME_REDACTAT] punct de vedere geografic comuna Mălini cuprinde bazinul [NUME_REDACTAT], ce aparține [NUME_REDACTAT], munți joși, aflați la zona de contact cu [NUME_REDACTAT], între care se interpune sectorul subcarpatic.

Pornind din partea mediană, de sub vârful Piatra lui Iepure (1447 m) râul [NUME_REDACTAT] taie transversal versantul estic al acestor munți, formând împreună cu bazinele vecine ( [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Râșca ), două culmi aproape paralele denumite "Obcine" și care deservesc de asemenea ca altitudine, cu cât ne apropiem de confluența cu Moldova.

Eroziunea fluvială precum și structura litologică pun în evidență forme mai semețe, în ansamblu, denumite "măgură", "bâtcă" care devin tot mai domoale, în aval, și mai ușor accesibile, cărora localnicii le spun: "plai", "picior".

Acolo unde roca din substrat apare la zi, forme de relief sunt mai semețe (Piatra lui Iepure, [NUME_REDACTAT] ) sau capătă un aspect specific tabular ([NUME_REDACTAT] ).

Principalele altitudini ale celor două Obcine sunt: [NUME_REDACTAT] – 1340 m, Muncelul – 1308 m, Măgura – 1208 m, Dorobanțul – 1190 m, Celara – 1007 m, Baicu – 967 m, Răchitiș – 711 m. Altitudinea minimă este de 420 m și se află la confluența râului [NUME_REDACTAT] cu Moldova .

Cu toate că suprafața comunei Mălini este restrânsă , în cuprinsul ei distingem din punct de vedere genetic mai multe tipuri de relief: relief structural, relief sculptural și relief de acumulare.

Altitudinea minimă este de 420 m și se află la confluența râului [NUME_REDACTAT] cu Moldova.

Altitudinea medie este în jur de 700 m, iar energia medie cuprinsă între 300- 400 m.

Înclinarea medie a versanților este în jur de 150, mai mare în amonte ( peste 250 ) și tot mai redusă în aval spre confluența cu Moldova ( 50 – 70 ).

Relieful structural este dat de litologie, dar și de structura de pânze de seriaj. Acolo unde roca este mai dură formele de relief sunt mai semețe ([NUME_REDACTAT], Piatra lui Iepure), în timp ce dispunerea în pânze a creat o serie de hoghexuri ([NUME_REDACTAT], Dohotarul).

Relieful sculptural creat de fluvio-denudație , este mai bine pus în evidență : interfluviile , versanții și văile.

Interfluviile se prezintă sub formă de culmi , rotunjite , cele principale , desprinse din [NUME_REDACTAT] sunt aproape simetrice , în timp ce culmile secundare sunt în mare parte asimetrice . Cele mai importante culmi ca altitudini sunt : [NUME_REDACTAT] 1340 m, Muncelu 1308 m , Dohotaru 1190 m , Celaru 1007 m , Boicu 967 m, Răchitiș 771 m , ce separă bazinul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] laNord și respectiv Măgura 1208 m , Pojorâta 1098 m , Bursunaru 1010 m , ce separă bazinul [NUME_REDACTAT] de bazinul Râșca la sud. [NUME_REDACTAT] Mari creează interfluvii asimetrice denumite local „picior” ( [NUME_REDACTAT] , Primataru, Malaiul, sau plai ([NUME_REDACTAT]).

Versanții ocupă o suprafață foarte mare și sunt puternic afectați de procese fluvio-denudaționale , în special cei despăduriți : Pojorâta, Celaru, Runc, [NUME_REDACTAT].

Alunecările de teren sunt accelerate de eroziunea fluvială ([NUME_REDACTAT] ), precum, și de tăierea versanților ca urmare a construirii unor drumuri forestiere și chiar a șoselei Mălini-Borca.

Văile- [NUME_REDACTAT] Marte , vale de tip transversal , cu versanți simetrici , este mult mai largă în sectorul ei interior cu o dezvoltare în sensul aluvionar a unei lunci pardosită cu prundișuri și nisipuri a cărei lățime atinge în unele zone 300-400 m .

În cursul inferior valea este mult mai stâmtă , aceasta nu a împiedicat crearea a două depresiuni de eroziune denumite de M. Popescu : [NUME_REDACTAT] Mare II și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] Mare II este situată în zona de convergență a pâraielor [NUME_REDACTAT] , Pădureț, Nemțișor, Pârâul lui Ionel, etc. Are o altitudine minimă de 670 m și o suprafață de 6 km2 și un aspect relativ neted , fiind o depresiune de eroziune.

[NUME_REDACTAT] Stânișoara este o depresiune de culoar , de vale-eroziune cu altitudinea medie 540 m și o suprafață de 9,5 km2.

[NUME_REDACTAT] Mare este o vale de tip transversal , văile create de afluenții ei sunt cea mai mare parte de tip longitudinal , fiind mult mai mici dar cu o energie mai mare.

Relieful de acumulare este reprezentat prin șesuri aluvionare , terase și conuri de dejecție.

Șesul aluvionar al [NUME_REDACTAT] se dezvoltă încă din sectorul mijlociu dar are o extindere mai mare în cursul săi inferior . Acesta este uneori inundat iar albia minoră își schimbă locul.

[NUME_REDACTAT] I. a identificat în [NUME_REDACTAT] Mare un număr de 7 nivele de terasă , cea mai înaltă fiind de 20 m și apare în sectorul superior la ieșirea râului din zona montană . Terasa cu cea mai mare extindere este cea de 10 m.

Cele 7 nivele de terase , după I.Ichim sunt : sub 1m; 1-2m; 2-4m; 5-6 m; 9-10m_ 15-20m ; 25-30m- Începând de la confluența cu [NUME_REDACTAT] , în cursul mijlociu terasele de pe versantul drept sunt puternic fragmentate sau dispar (datorită eroziunii [NUME_REDACTAT]) dar se dezvoltă în evantai pe versantul stâng unindu-se cu cele ale [NUME_REDACTAT] și Moldovei. Pe terasa de 10 m, cu o lățime de până la 1 km și care în aval de confluența Suhei cu pârâul Răchitiș , se desparte în două trepte ; una inferioară de 5m și alta superioară de 10 m , se dezvoltă satul Mălini , în timp ce pe terasa de 20 m și pe interfluviul [NUME_REDACTAT]- [NUME_REDACTAT] se dezvoltă satul Pâraie.

1.1.3.Condițiile climatice

Din punct de vedere climatic comuna Mălini se încadrează, după [NUME_REDACTAT], în sectorul de provincie climatică cu influențe baltice, caracteristică Obcinelor (Bucovinene și părții de nord a [NUME_REDACTAT]-ținuturi de munți joși ). [NUME_REDACTAT] are un climat continental cu frecvență medie a vânturilor de N-E și S-V pe toată durata anului cu o viteză medie de 3 – 5 m/s și o cantitate de precipitații de 750 – 800 m/s.

Factorii care determină climatul în cadrul comunei sunt: poziția geografică, relieful și circulația maselor de aer.

Relieful influențează chiar prin altitudini și expunerea versanților. În partea de N-V, la confluența cu Moldova temperaturile medii sunt mai ridicate, iar cu cât ne apropiem de culmea Stânișoarei scad, fiind cuprinse între 60 și 80. Versanții de expunere sudică au temperaturi cu valori cele mai mari . În lungul văii și în depresiuni apare fenomenul de adăpostire , dar și unele inversiuni termice.

Orientarea văii pe direcția NE-SV favorizează pătrunderea maselor de aer de origine continentală din direcția NE și Est- toamna și iarna (crivățul).În general, clima se caracterizează prin ierni lungi și reci, primăveri ploioase și veri răcoroase.

Temperatura aerului este cuprinsă între izotermele de 60 – 80C. Temperatura medie a lunii ianuarie variază între -70C pe culmea Stânișoarei și -40C în lunca Moldovei, iar a lunii iulie de + 170C până la +190C.

Umezeala relativă a aerului este mai mare iarna și primăvara și mai scăzută vara. Media anuală a umidității aerului este de 80%.

Apreciem că vânturile dominante și cu cea mai mare frecvență în cursul anului apar din sectorul nordic , favorizate prin orientarea văii [NUME_REDACTAT] , aceste vânturi se canalizează pe direcția Vest-Est.

Vitezele medii ale vânturilor sunt relativ reduse , datorită obstacolelor reprezentate de culmile muntoase și de pădure , atingând valori de până la 4 m/s.

Viteza maximă a fost înregistrată în anul 1969 de peste 30 m/s. În timpul iernii se înregistrează și fenomenul de viscol ca urmare a pătrunderii maselor de aer din sectorul nord-est. Primăvara se simte efectul Fohn , iar vara apare briza din vale.

Nebulozitatea medie anuală este în jur de 6 zecimi, înregistrându-se variații diurne și anuale. Numărul zilelor senine este în medie de 40 de zile/an, cele cu cer acoperit fiind de 120 zile/an. În timpul anului nebulozitatea atinge valoarea maximă în lunile decembrie și aprilie ( 6,5 – 7 ), iar valoarea minimă în august și septembrie.

Precipitațiile atmosferice

Cantitatea medie de precipitații este în jurul valorii de 750 – 800 mm ( 780 mm ) pe an.

Această valoare medie s-a realizat în urma cumulării valorilor medii de la cele două stații pluviometrice Pâraie (668 mm) și Văleni-Stânișoara (872 mm). Această cantitate mai redusă se datorează altitudinii mai scăzute a reliefului , dar și influențelor est-continentale.

Valoarea medie a precipitațiilor crește de la confluența [NUME_REDACTAT] spre izvoare , pe culmea Stânișoarei ele depășind 900 mm/an. Pe culmea Stânișoarei a fost construită o stație meteorologică în 1987 dar care n-a fost pusă în funcțiune , fiind astăzi parțial distrusă.

Regimul precipitațiilor cunoaște un maxim în luna iunie și două minime unul în octombrie și altul în februarie. Cantitatea maximă de precipitații s-a înregistrat la stația Văleni- Stânișoara în lunile Iulie 1972 , de 297,5 mm iar cea căzută în 24 ore a fost de 36,8 mm înregistrată la stația Pâraie în 29 Iunie 1991.

Vara se produc ploi torențiale însoțite de grindină care pot provoca pagube, așa cum s-a întâmplat în anii 1991 și pe 25.06.2000, adevărate "ruperi de nori".

Primele zăpezi apar deseori destul de timpuriu ( lunile noiembrie – octombrie ) urmate de înghețuri temporare, în timp ce ultimele zăpezi pot cădea chiar și în luna mai ( 1976 – 1991 ).

1.1.4.[NUME_REDACTAT] punct de vedre pedogeografic comuna Mălini este încadrată în domeniul cambisolurilor ,spodosolurilor și umbrisolurilor , etajate pe verticală, subdomeniul soluri brune , acide , asociate cu soluri brune eumezubazice caracteristice munților mijlocii din [NUME_REDACTAT] Bucovinei, la acestea adăugându-se și argilovisolurile(soluri brune luvice și luvisoluri albice).

Foto nr.2 [NUME_REDACTAT]- Mirificul grânar al localității

Solurile aluviale și pseudogleice ocupă suprafețe mari în lunca [NUME_REDACTAT] și pe versanții slab înclinați din Imaș ( Ploștină, Moina ori pe terasa superioară a râului în dreptul satului Pâraie). Solurile cenușii se găsesc tot în partea de nord-est a comunei ocupând terasele interioare ale [NUME_REDACTAT].

Argiluvisolurile reprezentate de soluri bruno luvice și luvisoluri albice s-au format pe o vegetație de păduri de foioase , pe forme de relief domoale și terasele superioare ale râului [NUME_REDACTAT]. Fertilitatea fiind mai redusă , este necesară administrarea de îngrășăminte organice și minerale ( pe bază de azot). Se întâlnesc pe versantul stâng al [NUME_REDACTAT] în dreptul satului [NUME_REDACTAT].

Din grupa spodosolurilor mai reprezentative sunt solurile brune podzolice. Ele se întâlnesc la altitudini de peste 1000 m în dreptul satului Văleni-Stânișoara sub pădurile de rășinoase și pajiști de Festuca rubra. Sunt favorabile fânețelor și pășunilor naturale.

Cambisolurile reprezentate prin soluri brune eubazice și mezobazoce se întâlnesc la altitudini de peste 900 m , pe versanții nord-estici ai Stânișoarei și ai [NUME_REDACTAT] din zona de izvoare . Au o reacție moderat-acidă la acidă fiind utilizate doar ca pășuni naturale.

Solurile din arealul societății sunt soluri brune de pădure, podzoluri în diferite stadii negre de fâneață, care au un strat fertil superficial cu un conținut mediu de humus de 1,6 și un pH cuprins între 5 și 7,4.

Condițiile naturale ale teritoriului comunei Mălini, au dus la separarea următoarelor tipuri de soluri:

soluri brune rumezobaice,

soluri brune acide,

soluri brune argilo-iluviale pseudogleizate,

soluri brune luvice,

regosoluri

protosol aluvial.

Textura solurilor este luto – nisipoasă și luto – argiloasă, iar pe unele suprafețe conținutul în argilă este foarte ridicat, făcând ca solul să fie compact și greu. Din cauza excesului de umiditate, majoritatea solurilor conțin cantități mici de compuși ușor asimilabili pentru toate elementele.

Solurile au în general o fertilitate situată la limita inferioară a culturilor agricole fiind în general favorabile culturilor de cartof, plantelor de nutreț, sfeclă furajeră, fânețelor, pășunilor precum și pentru dezvoltarea vegetației forestiere. Sub acest aspect sectorul zootehnic și forestier întrunește condiții pedologice favorabile.

Pentru fertilizarea solurilor arabile și nu numai, sunt necesare administrarea de îngrășăminte organice și minerale, precum și de amendamente calcaroase, în vederea neutralizării reacției acide a solurilor.

1.1.5.[NUME_REDACTAT] aspect bio-geografic Tratatul de Geografie a României încadrează comuna Mălini în provincia est-carpatică, subprovincia [NUME_REDACTAT], districtul [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT] ce se caracterizează prin păduri de amestec, (molid, fag, brad) intercalate de pajiști.

Pădurile ocupă o suprafață de 10638 ha ceea ce reprezintă peste 68% din suprafața comunei fiind reprezentate în proporție de 32,6% molid, 31% brad, 30,6% fag și 5% alte specii ( stejar, paltin, frasin, ulm și păduri de luncă ).

Vârsta medie a pădurilor este de 60 de ani, după cum urmează :

1-21 ani = 16%, 21-40 ani =19%, 41-60 ani =20%, 60-80 ani=18%, 81-100 ani =13% ,peste 100 ani= 14%.

Așadar comuna Mălini este ocupată în cea mai mare parte de pădure , ușor etajată în lungul văii și pe versanți:

Păduri de luncă (plop, plantații pentru protejarea luncii Moldovei și stejar);

Păduri amestecate , de brad și fag cu un covor ierbos bine dezvoltat (poieni);

Păduri de molid;

Vegetația subalpină pe culmea Stânișoarei.

Se poate observa că versantul stâng al văii, cu expunere sudică este ocupat în mai mare măsură de fag, element termofil, pe când versantul drept este dominat de conifere.

Foto nr.3 Pădure de conifere

Foioasele, reprezentate prin fag ([NUME_REDACTAT]), carpen ([NUME_REDACTAT]), frasinul ([NUME_REDACTAT]), mesteacăn, paltinul ([NUME_REDACTAT]), ulmul, arin, plop (populus species) și salcie (Salix species), apar sub formă de păduri compacte și omogene, precum și în amestec cu rășinoasele dominate de brad ( Abies alba ), molid ( Picea escelsa ) și pin

( Pinus silvatica ), cu totul accidental apare tisa (Taxus bacata).În zona dealului Mielușoaia , spre confluența cu râul Moldova se dezvoltă o pădure de stejar (Quercus ssp.).

Speciile de arbuști: alunul ( Corillus arvellorea ), măcieșul ( Rosa canina ), lemnul câinesc ( Legustrum vulgare ), sângerul ( Cornus sanguineea ), păducelul ( Crategus monogina ), socul (Sambucus nigra) etc., ocupă suprafețe restrânse. Accidental pe cursul mijlociu al Suhei , în punctul „Boicu” a apărut jneapănul , astăzi în ca mai mare parte defrișat.

Foto nr.4 Pădure de conifere în urma defrișărilor în masă

Suprafața acoperită de pădure ar fi fost mult mai mare dacă nu intervenea omul prin defrișări , în vederea măririi suprafețelor de pășuni și fânețe , suprafață diminuată și în urma unor cauze naturale:

Doborâturile de vânt și căderile de zăpadă din anii 1950,1969,1973,1977,2002;

Uscarea bradului , fenomen accentuat în 1983 în bazinele Malaiu și Pietroasa , fiind afectate circa 150 hectare cu o intermitate de 5-6%.

Pășunile și fânețele ocupă aproape 30% respectiv 2359 ha, fiind formate de numeroase specii de ierburi și graminee ca: firuța (Poa pratensis) de fâneață, golomăț (Dactzlis glomerata), Festuca spp. Ovăscior (Arenaterum elațius), diferite cotiledonate, cimbrul, trifoiul, ș.a.

Valoarea furajeră a pajiștilor este bună datorită procentului mare de graminee și leguminoase, ceea ce explică și existența unui sector zootehnic bine dezvoltat.

Pajiștile mai cuprind și un însemnat număr de plante medicinale insuficient valorificate : cimbrișor (Timus serpilum), brândușa de toamnă ( Colchicum autumnale) , ciuboțica cucului , sunătoare (Hypericum perforatum) etc. Mai apar și ciupercile de pădure : ghebele , hribul. Râșcovul, gălbiorul etc.

Foto nr.5 Izlaz comunal în lunca Morii (intrare în Mălini)

Dintre speciile rare apare tisa ( Taxus vaccab ) și papucul doamnei ( Cypripedium caleeolus ) și pădurea de stejar din Prisos.

În covorul subalpin apare afinul (Vaccinum mirtilus) și merișorul precum și jneapănul, iar în parchetele forestiere fragul ( Fragaria vesca), zmeurul ( Rubus ideaus) și murul ( Rubus caesius).

1.1.6. [NUME_REDACTAT] este destul de variată și destul de bogată. Cele mai reprezentative specii de mamifere sunt: ursul brun ( Ursus artcos ), lupul ( Canis lupus ), râsul ( Lenx linx ), jderul ( Martes martes ), vulpea ( Canis vulpes ), mistrețul ( Sus scrofa ), cerbul carpatin ( Cerbus elaphus ), căpriorul ( Capreola capreola ).

Fondul de vânătoare este destul de dezvoltat atât ca întindere cât și ca efective de animale. La inventarul din 2000 în cadrul Ocolului silvic Mălini, s-au găsit : 143 exemplare de cerb carpatin (79 femele), 59 de căprior, 62 de mistreț, 9 urși. 4 lupi. 2 râși, 6 pisici sălbatice , 3 jderi, 10 dihori, 20 de vulpi și peste 200 de iepuri.

Vânatul excesiv din ultimul timp a distrus mult fauna. Pentru ocrotirea vânatului s-au instalat hrănitori , alimentate iarna cu fân recoltat din pajiștile forestiere.

Dintre păsări amintim: uliul păsărar, bufnița, cioara, vrabia, sticletul, ciocănitoarea, gaița, precum și păsările călătoare.

Fauna piscicolă tot mai rară în ultima vreme ca urmare a braconajului, a exploatărilor forestiere și a poluării datorate lucrărilor de foraj petrolier, este alcătuită din: păstrăvul de munte ( Salmo trutta fario ), mreana ( Barbus ), cleanul ( Leuciscus cephalus ), boișteanul ( Phoxinus ), zglăvocul, porcușorul, racul – mai izolat, iar la „apele mari” de la începutul verii urcă scobarul ( Chondostroma nasus)

Dintre speciile mai rare întâlnim: cocoșul de munte (Tetrao urogallus).

Se impune ocrotirea florii și faunei în vederea menținerii echilibrului biologic.

1.1.7. Populația și resursele de muncă

Pătrunzând ca un golf înspre munte , comuna Mălini a ușurat comunicarea (legătura) între [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] , prin Stânișoara (1235m). Apropierea de Baia – prima capitală a Moldovei și vecinătatea cu Slatina- ctitoria lui [NUME_REDACTAT] , sunt câteva argumente în favoarea locuirii din timpuri străvechi a acestei zone.

1.1.8.Evoluția numerică a populației

Populația elementul dinamic al fiecărei așezări , a evoluat în mod diferit , fiind direct influențată de particularitățile istorico-geografice ale zonei. Până la recensământul din 1912 nu dispunem de date sigure privind numărul și evoluția populației acestei comune.

Începând cu secolul al XX-lea dispunem de informații sigure privitoare la numărul și evoluția populației acestei comune. Prima informație ne+o oferă [NUME_REDACTAT] Geografic al României 1903 , când localitatea Mălini avea 3486 locuitori din care 1706 bărbați și 1762 femei. De la acea dată și până astăzi populația comunei , numeric , a evoluat continuu atingând valoarea cea mai mare în anul 2002 de 7240 locuitori. Evoluția populației pe sate și întreaga comună este redată în tabelul de mai jos.

Scăderea numerică a populației din perioada 1977-1992 se datorează în principal plecărilor definitive ale tinerilor la școli și stabilirii lor în localități unde au fost repartizați , precum și reducerii natalității.

Deși se poate constata o creștere moderată a populației satelor componente comunei Mălini în perioada analizată, cu apariția și practic , dispariția satului Iesle, din 1968, satul Suha a intrat în componența satului Mălini , de unde și „saltul” foarte mare al acestui sat. Motivul înglobării administrative a satului Suha în satul Mălini este dublu:

De natură toponimică , pentru a se evita acest nume (suha = sec , uscat);

Vatra satului s-a unit cu cea a satului Mălini fenomen ce se accentuează în prezent și la celelalte sate.

Evoluția populației pe sate și pe comuna Mălini, în perioada 1912-1992

Tabelul 1

Evoluția populației comunei Mălini pe sate între anii 1912-2003

În ceea ce privește evoluția satului Văleni-Stânișoara putem aprecia că sporirea numerică din prima parte a intervalului analizat s-a datorat exploatărilor forestiere întinse și atracției forței de muncă spre această zonă , în timp ce regresul de după 1977 de datorează nu numai reducerii tăierilor forestiere ci și fenomenului general de plecare spre orașe sau alte zone.

1.1.9. Componentele demografice și evoluția lor

Natalitatea

A prezentat o primă tendință de creștere în perioada 1966-1970 , înregistrându-se un maxim de 33.5‰ (237 născuți) în 1968 , după care a urmat o altă perioadă de scădere generală , ajungându-se în prezent la 16 ‰ (112 născuți în 2001).

Evoluția pozitivă din prima parte a intervalului s-a datorat politicii demografice de încurajare a natalității și interdicției întreruperilor de sarcină , în timp ce scăderea din ultima parte se datorează legalizării lor.

Deși natalitatea este scăzută ea se menține superioară mediei pe țară și județ ca urmare a păstrării tradițiilor puternic implementate în această zonă montană. Indicele natalității pentru intervalul 1966-2003 a fost de 23,5 ‰.

[NUME_REDACTAT] perioada 1966-2003 cunoaște o mai mare stabilitate , menținându-se sub media țării (de aproximativ 9‰) fiind de 8,3 ‰ până în anul 1987, dată la care depășește 9‰ și se datorează atât lipsei de medici (un medic la 7000 locuitori) și a medicamentelor , cât și a întreprinderilor ilegale de sarcină. Indicele mortalității pentru perioada 1966-2002 a avut o valoare de 8,1‰.

Sporul natural

A avut cea mai mare valoare în anul 1968 de 25,6‰ datorat unei natalități ridicate iar cea mai scăzută în 1991 de 9‰ ca urmare atât liberalizării întreruperilor de sarcină cât și a mortalității sporite mai ales în rândul bărbaților. Indicele sporului natural în intervalul 1966-2003 a avut valoarea de 15,4‰

Soldul migratoriu

Cunoaște numai valori negative pe toată perioada intervalului analizat și se datorează atât posibilităților de reținere a forței de muncă în cadrul comunei sau în vecinătate (cu posibilități de navetă) , cât și politicii de industrializare forțată și plecării absolvenților claselor a VIII-a și a X-a pentru studii , în diferite orașe ale țării și stabilirii lor în centrele urbane unde au fost repartizați.

În intervalul 1966-2001 soldul migratoriu s-a menținut la valoarea medie de 13,4‰, cu un minim de 2,1‰ 1970 și un maxim de 52,5‰ în 1990.

Plecarea definitivă a populației din comuna Mălini este insuficient compensată de populația venită și stabilită aici. Dacă la începutul acestui secol s-a înregistrat o pondere mai mare a populației venite și stabilite în zonă, determinată în principal de exploatările forestiere , după 1948 (odată cu desființarea fabricii de cherestea de la Iesle) numărul celor veniți s-a redus simțitor.

Din datele statistice analizate rezultă că numărul celor plecați definitiv din comuna Mălini și stabiliți în alte localități ale țării , 1966-2001 a fost de peste 2500 , cu cea mai mare valoare în anul 1990 de 413 locuitori. Zonele spre care s-a îndreptat populația din acest bazin sunt cu precădere marile centre industriale ale țării : București, Brașov, Timișoara , Constanța, Iași, Galați, precum și orașele din apropiere: Fălticeni, Suceava, etc.

Soldul mediu total înregistrează rezultate pozitive în intervalul 1966-1977, ca urmare atât a sporului natural ridicat cât și a plecărilor definitive mai reduse, după care urmează o perioadă cu valori negative până în 1991.

1.2. Condițiile socio – economice

[NUME_REDACTAT] cuprinde în cea mai mare parte din suprafața sa pădurea, care alături de pășuni și terenurile arabile și-au pus amprenta pe modul de viață al locuitorilor: exploatările forestiere, creșterea animalelor și cultura plantelor.

Foto nr.6 Primăria comunei [NUME_REDACTAT] nr.7 Biserica comunei Mălini, edificată între anii 1977-1979

Din această succintă prezentare se poate deduce că satele din comuna Mălini au funcții mixte în care dominantă este funcția agricolă, urmată de cea forestieră, de industria mică și de prestări servicii.

Terenurile agricole nu sunt suficiente pentru reținerea forței de muncă și nici exploatările forestiere, ceea ce duce la migrația forței de muncă sezonieră sau permanentă spre alte localități din județ sau din țară.

Forța de muncă ocupată în agricultură este numeroasă depășind 70% din populația activă și 48% din totalul populației. Dacă la aceasta adăugăm și aportul salariaților care în concedii sau în timpul liber lucrează tot în agricultură, precum și elevii ( în timpul liber ), putem aprecia că terenurile agricole nu oferă un front de lucru permanent și suficient, din care cauză există un surplus de forță de muncă nevoit să se îndrepte fie în alte sectoare de activitate din localitate sau în afara ei, fie în agricultura altor localități ale țării.

Foto nr.8 Căminul cultural al comunei [NUME_REDACTAT] terenului agricol și arabil pe întreaga comună și pe satele componente raportată pe o gospodărie și pe o persoană (ha)

Tabelul 2

Suprafața de 4362 hectare raportată la cele 2126 gospodării revine 2,12 hectare de gospodărie , ceea ce teoretic ar asigura existența membrilor ei, dacă o raportăm la terenul arabil , unei gospodării îi revine în medie 0,80 hectare, ceea ce este insuficient pentru ca populația acestor gospodării să trăiască numai din munca pământului. Dacă am repartiza suprafața agricolă la numărul de persoane existente în comuna Mălini , situația este și mai dezavantajoasă, revenind câte 0,62 hectare teren agricol de persoană și 0,23 hectare de teren arabil de persoană. Situația terenului agricol și arabil pe o gospodărie și pe o persoană pe întreaga comună și pe satele componente este prezentată în tabelul de mai jos.

Urmărind tabelul de mai sus se poate aprecia că atât pe o gospodărie cât și pe o persoană , la teren agricol și arabil pe primul loc se află satul Pâraie cu 2,47 hectare și respectiv 1,26 hectare sat ce are ca principală îndeletnicire agricultura , urmat de Mălini , [NUME_REDACTAT] și pe ultimul loc satul Văleni-Stânișoara doar cu 0,22 hectare teren arabil pe o gospodărie și numai 0,07 hectare pe o persoană , sat specific de munte al cărei funcție predominantă este forestieră.

Dotarea materială a agriculturii comunei Mălini este relativ bună. Comuna nu a făcut parte din zona cooperativizată, deci gospodăriile individuale, în funcție de suprafața agricolă de care dispune posedă o serie de utilaje agricole în principal cu tracțiune animală: pluguri, semănători, prășitoare, moto-cositori. În prezent există un număr de peste 20 de tractoare, dar nu toate sunt dotate cu utilajele necesare.

Prezența unui număr mare de animale de tracțiune ( cca. 900 de cai ) asigură efectuarea în condiții bune și la timp a lucrărilor agricole.

Foto nr. 9 Izlaz pentru pășunatul cabalinelor

Dotări agricole în comuna [NUME_REDACTAT] 3

Fragmentarea loturilor arabile, prezența terenului accidentat în culturile agricole și existența dispersată a pomilor fructiferi, constituie un serios impediment în efectuarea lucrărilor agricole cu ajutorul tractoarelor, folosindu-se cu precădere tracțiunea animală.

Structura terenurilor agricole scoate în evidență ponderea mare a pășunilor și fânețelor naturale (62%), urmat de terenuri arabile ( 37% ), vii și livezi ( 1% ).(tab.1) Aceasta demonstrează că predominant în cadrul sectorului agricol este creșterea animalelor urmată de cultura plantelor.

Structura terenului agricol în comuna Mălini -2003

Tabelul 4

1.3. Potențialul turistic

Pitorescul unic al zonei cu alternanțele geografice și peisagistice, colină, deal, munte, șes, preluncă, islaz montan fac ca potențialul turistic să fie o invitație la pregătirea cadrului ca să umple cele câteva compartimente ca: fondul turistic natural,

dotări turistice, căi de comunicații, etc.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] la 9 km de Mălini, dar mai ales culmile Stânișoarei și Muncelului, tezaure de turism montan, sunt câteva obiective în plan național la care comuna Mălini a fost raportată încă anul 1974.

Avem aici datorită industriei mici și mijlocii câteva construcții cu totul monumentale din domeniul forestier-pastoral, două făbricuțe de cașcaval, câteva gatere ce au ajuns adevărate fabrici de cherestea . Dar mai ales construcțiile de la munte cu arhitectură luxoasă între care strălucește ca o perlă [NUME_REDACTAT], din plin centrul Mălinilor, care poate deveni în viitor un superb hotel turistic posedând toate dotațiile pentru turismul agro-montan.

Deasemenea putem aminti despre casele lui Petru și [NUME_REDACTAT] și alte 10 – 15case populare de amuzament, odihnă și de lectură în mediu natural superb.

Fondul etnografic și folcloric este destul de bogat și nealterat, oferindu-ne mărturii despre străvechile ocupații ale locuitorilor, datini și obiceiuri străvechi, cântece și dansuri, costume populare, deasemenea se disting frumoasele tradiții ale hramurilor și obiceiurilor de iarnă.

Avându-se în vedere fondul turistic natural destul de bogat de care dispune, în zona montană ( depresiunea-culoar [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] ) sunt condiții optime pentru recreiere și odihnă care trebuiesc valorificate prin amenajări corespunzătoare.

1.3.1. Figuri reprezentative ale comunei [NUME_REDACTAT], Olimpiu – inginer silvic, administrator al domeniului Coroanei în Mălini. Diplomat al [NUME_REDACTAT] din Viena. Invitat în Japonia reușește să planteze o pădure de pini pe muntele [NUME_REDACTAT], lucru extrem de rar, care îi face pe niponi să propună românului stabilirea în țara lor , acesta refuză și se întoarce în țară.

Ilisei, Grigorie (n. 20. XI .1943) – Absolvă liceul la Fălticeni , licențiat al Facultății de [NUME_REDACTAT] , publicist , prozator, romancier, moneralist.

Lovinescu, Vasile – învățător de elită la școala primară din Mălini. Rudă cu Loveneștii din Rădășeni , inclusiv cu familia criticului. Bustul său, operă a sculptorului [NUME_REDACTAT], străjuiește și astăzi în fața școlii din centrul comunei.

[NUME_REDACTAT] (numele de botez . Gavril, n. 14. XII .1932)- episcop, profesor de seminar, autor de lucrări apărute în reviste și volume.

[NUME_REDACTAT] (n. 2 .XII. 1935- m. 22 .XII .1956, București) – poet , studii liceale la Liceul „[NUME_REDACTAT]” din Fălticeni, Școala de literatură din București, Student al Facultății de Litere din București. Moare într-un accident de tramvai.

[NUME_REDACTAT] (n. 1. XII .1892, Hodora , jud. Iași- m. 9 .III .1961, București). Scriitor , publicist, pretor(girant) la Mălini în 1916. Are proces pentru încurcături în gestiune. Încercare de sinucidere , achitat în urma pledoariei avocatului [NUME_REDACTAT] , om cu mare influență în capitala județului , jurist de elită.

[NUME_REDACTAT] ( n. 6 .VII. 1876- m. 1 .IX. 1940, București) – om politic , absolvent al gimnaziului la Iași , membru în PSDMR , din 1935 președinte al [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] ( n. 15. XII .1954) – violonist de talent , studii la Conservatorul de Muzică din Cluj. Concertează cu mult succes în țară și străinătate.

Zamfir, Elena (n. 15. V .1943) – profesoară , cu licență în filozofie, cadru universitar în București.

Foto nr.11 [NUME_REDACTAT] „ [NUME_REDACTAT]”

Foto nr. 12 [NUME_REDACTAT] Labiș (1935-1956), bust

[NUME_REDACTAT] (n. 13 .XII. 1881- m. 7. VII .1951, Fălticeni) – învățător, coleg cu Lovinescu la Gimnaziul din Fălticeni. Absolvent al [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]” din Iași. [NUME_REDACTAT] desfășoară o rodnică activitate , pedagog cu solide cunoștințe, care au asigurat pregătirea temeinică a numeroase generații de elevi.

Costa ( Plăcintă) , Constantin (n. 6 .VI .1928) – grafician, membru al [NUME_REDACTAT] Plastici, cu studii la Institutul de [NUME_REDACTAT] „ N. Grigorecu” din București.

Scutăreanu , Petru ( n .23 .VI .1931 ) – inginer silvic , studii de specializare la Wageningen (Olanda) . Doctor în silvicultură , autor a numeroase studii în revistele științifice , în prezent stabilit în Olanda . Apreciat pentru rezultatele obținute în domeniul entomologiei , protecției pădurilor și fitopatologiei.

Scutăreanu, Vasile ( n 14. VII .1914) , învățător , eseist, prozator, memoralist, poet. În 1995 , publică volumul „Prin gulagul Valah”. Are numeroase lucrări în manuscris care speră să le încredințeze în timp tiparului.

1.4.Creșterea animalelor

Îndeletnicire veche , practicată încă de la apariția acestor așezări , creșterea animalelor a rămas până astăzi dominantă activităților economice ale locuitorilor. Condițiile pedoclimatice permit dezvoltarea pășunilor și fânețelor naturale care asigură baza furajeră necesară creșterii animalelor , acestea ocupând 62% din suprafața terenului agricol . Pășunile sunt în general de bună calitate și productive în condițiile unei precipitații bogate , productivitatea acestora crescând în urma efectuării unor lucrări pedoameliorative ( drenări, alunecări superficiale, curățirii de tufișuri și mărăcinișuri , distrugerea mușuroaielor, etc. ) precum și administrării de îngrășăminte chimice și naturale.

Întreținerea pășunilor s-a efectuat până în 1990 în condiții mult mai bune , cu echipe specializate , folosindu-se și aviația utilitară pentru împrăștierea îngrășămintelor chimice . În afara pășunilor și fânețelor naturale , hrana animalelor este asigurată de culturile de plante furajere și rădăcinoase pentru nutreț care ocupă circa 46% din totalul culturilor agricole. Pășunile sunt folosite începând cu luna mai și până în noiembrie pentru pășunatul oilor (în stâne) și a vitelor în cirezi , iar fânețele naturale și plantele de nutreț sunt recoltate , conservate și folosite în perioada de iarnă. Pentru conservarea și păstrarea lor se depozitează în clăi (fânul) și girezi (cocenii de porumb).

Foto nr.10 Păstoritul ancestral

Creșterea animalelor a înregistrat în timp unele fluctuații, fiind direct influențată de cursul pieței întrucât satele acestei comune nu au fost cooperativizate iar țăranii cu gospodării individuale sporeau sau micșorau efectivul de animale în funcție de cum erau stimulați de către stat. Deoarece sacrificarea pe plan local a unor animale (în special a bovinelor) fusese practic îngrădită până în 1990 , iar unii țărani aveau posibilități limitate de a crește un număr mai mare de animale , fiind obligați să încheie contracte cu statul , se foloseau diferite metode în vederea reducerii efectivului , ceea ce a adus serioase prejudicii șeptelului cât și a bugetului țăranilor în cauză. Situația numărului de animale la sfârșitul anului 2001 din comuna Mălini este prezentată în tabelul de mai jos:

Evoluția efectivului de animale al comunei [NUME_REDACTAT] 5

CAP.II FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A CULTURILOR DE CÂMP

2.1. MĂRIMEA ȘI STRUCTURA CATEGORIILOR DE FOLOSINȚĂ A TERENULUI AGRICOL

Ferma familiala proiectată va dispune de 80 ha teren, din care 80 ha teren arabil, 10 ha pășuni, 8 ha fânețe, 2 ha legume și 2,5 ha teren neproductiv (construcții, drumuri).

Mărimea și structura categoriilor de folosință

Tabelul 6

2.2.REPARTIZAREA CULTURILOR DE CÂMP PE SOLE

Terenul arabil pentru culturile de câmp este organizat în 4 sole pe care se cultiva: secară, porumb boabe, cartof și ovăz.

Alegerea culturilor și stabilirea asolamentelor

Tabelul 7

Schema rotațiilor culturilor de câmp

Tabelul 8

2.3. STABILIREA CANTITĂȚILOR DE ÎNGRAȘĂMĂNT PE CULTURI

Calculul dozelor de îngrășământ s-a efectuat ținându-se cont atât de producțiile medii cât și de existentul de substanță activă din sol. S-au luat în considerare și pierderile rezultate prin levigare.

În tabelul 5 este prezentat calculul dozelor de îngrășăminte chimice la ha separat pentru cele 4 culturi in parte.

CALCULUL DOZELOR DE ÎNGRĂȘĂMINTE

Tabelul 9

2.4. PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunea fiecăreia, producțiile medii și totale.

Întocmirea planului de cultură

Tabelul 10

2.5. FUNDAMENTAREA FIȘELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

În vederea organizării proceselor de muncă și de producție, în etapa pregătitoare, se întocmesc fișele tehnologice pe culturi. Informațiile cuprinse în fișele tehnologice servesc în același timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinației producției, determinarea volumului lucrărilor mecanice și manuale, necesarul de forță de muncă, cantitățile de materiale și mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.

DATELE NECESARE:

Culturile incluse în planul de producție al firmei.

Suprafața ocupată de fiecare cultura în parte.

Culturile premergătoare.

Producția medie și totală a fiecărei culturi.

Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.

Perioada de executare și data lucrării.

Mijloacele cu care se execută lucrarea.

Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.

Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.

Cuantumul taxelor pentru CAS, șomaj, risc, asigurare.

Amortismentul specific.

12.Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, prețul unitar și cota pentru cheltuielile de aprovizionare.

13.Cota de cheltuieli indirecte (comune și generale ).

MODUL DE LUCRU:

Se înscriu în fișă datele privind suprafața și producția medie. Producția medie se planifică în raport cu fertilitatea solului, cantitatea de îngrășământ aplicată.

2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată perioada optimă de execuție și durata fiecărei lucrări.

Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare și materiale.

4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om, iar fondul de salarii rezultă înmulțind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.

Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporție de 30 % pentru CAS, 5 % pentru fondul de șomaj, 1 % pentru risc și asigurare, 15 % asupra sumei care reprezintă fondul de salarii.

Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar al mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectivă și durata de folosire.

Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea materialului folosit.

Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor, materialelor, se obțin cheltuielile directe.

La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune și prin însumarea lor se determină cheltuielile de producție.

După fiecare trimestru se fac totalurile.

Se calculează indicatorii: cheltuieli de producție la hectar și costul la tona de produs.

Notațiile se fac în fișele tehnologice.

=== Anexa ===

SPECIA-Taurine

CATEGORIA – Vaci de lapte

EFICIENȚA ECONOMICĂ PENTRU PRODUCȚIA

LAPTE DE VACĂ

DATE TEHNICO-ECONOMICE NECESARE

Tabelul nr.

CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI ANALITICI ȘI SINTETICI

Tabelul nr.