Organizarea, Solutionarea Si Regularizarea Rezultatelor Inventarierii

Introducere……………………………………………………………………………………… 4

CAPITOLUL 1- PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

S.C. BEAUTY FASHION S.R.L. ……………………………………………………………… 5

Descrierea firmei și a produselor sale …………………………………………………… 5

Date generale despre societate……………………………………………………………………….. 5

Descierea obiectivului principal de activitate……………………………………………………. 5

Capitalul social, părțile sociale și acționariatul societății…………………………………… 6

Obiectele de inventar și materialele de natura obiectelor de inventar…………………… 7

Politica și metodele de amortizare pentru activele din cadrul societății………………………. 9

Politica de amortizare…………………………………………………………………………………….. 9

Metodele de amortizare…………………………………………………………………………………… 9

Organigrama întreprinderii …………………………………………………………………………………. 10

1.3.1. Structura organizatorică – expresie formală a întreprinderii ……………………………… 11

1.4. Principalii furnizori și clienți ………………………………………………………………………………. 12

CAPITOLUL 2- Organizarea, solutionarea si regularizarea rezultatelor inventarierii

2.1. Constatarea rezultatelor inventarieri …………………………………………………………………….. 13

2.1.1. Responsabilități privind organizarea inventarierii

2.1.2. Plusurile constatate în urma inventarierii activelor, datoriile

și capitalurilor proprii ……………………………………………………………………………. 14

2.1.3. Minusurile constatate în urma inventarierii activelor, datoriile

și capitalurilor proprii …………………………………………………………………………….. 19

2.2. Stabilirea diferențelor dintre stocurile faptice și cele scriptice …………………………………. 25

2.2.1. Modelul de soluționare a plusurilor sau minusurilor ……………………………………. 25

2.3. Documente în care se consemneaza rezultatele inventarierii …………………………………… 27

Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………. 29

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………… 31

Anexe………………………………………………………………………………………………………………………….. 32

INTRODUCERE

Obiectivul fundamental al lucrări ,,Soluționarea contabilă a rezultatului inventarierii” este reprezentat de analiza unei evaluări a elementelor ce fac obiectul existenței unei societăți, bazându-se pe tehnici, proceduri și înregistrări contabile reprezentate de regulamenele și normele în vigoare.

Tema pe care am decis să o aleg este un subiect tratat, urmărit și efectuat în toate societățiile economice, sociale, financiare. Este un ,, greu necesar” aș supune ‚ ținând cont de importanța pe care o are inventarierea în cadrul unei societăți. Deși este o temă complexă, este o provocare pentru mine de a cunoaște toate informațile, datele din cadrul societăți S.C. BEAUTY FASHION S.R.L. și comparând acestea cu cele existente la monentul efectuări inventarieri.

Un principiu de bază îl reprezintă concordanța deplină între înregistrările efectuate în conturi și realitatea existentă în unitate, dar și a situației reale a patrimoniului și compararea datelor obținute cu ajutorul inventarierii cu datele contabilității.

Inventarierea deține un loc important în menținerea unei societății fiind practic de fapt o necesitate, reprezentând baza de pornire a organizării evidenței operative și contabile

Prin inventariere inițială efectuată la începutul activități se înțelege urmărirea elementelor patrimoniale ce constituie aportul fie in bani fie in natură al acționarilor sau a unui întreprinzător particular. Însă odata cu începerea activități desfășurate din cadrul întreprinderii se constată operațiile pe care le efectuează, beneficile aduse societășii, deoarece prin compararea datelor din evidențele contabile cu cele din realitate putem observa disconcordanțele dintre cele două situații în cazul în care acestea există, ajutând astfel la formarea unei imagini. Inventarierea deține un loc important în menținerea unei societății fiind practic de fapt o necesitate, reprezentând baza de pornire a organizării evidenței operative și contabile.

Chiar și în cazul unei bune organizări ale întreprinderi se pot găsi greșeli:

Se pot înregistra greșit sau chiar neînregistrarea lor în contabilitate intenționate sau din neatenție

Se pot face greșeli în gestionarea bunurilor sau a volorilor economice din neglijența gestionarilor

Inventarierea reprezintă un ansamblu de operațiuni și presupune tehnici de efectuare pentru constatarea neregulilor la cel moment în întreprindere, constatând existența tuturor elementelor din societate. Odată cu închiderea exercițiului financiar este necesar a se efectua inventarierea anuală a tuturor elementelor din cadrul societății.

Pentru a determina calcularea corectă a valorilor înscrise în contabilitate este nevoie de urmărirea elementelor ce fac parte din activitatea societății.

producția finită,

producția în curs de execuție,

venituri și rezultate

implicit fundamentarea documentelor de sinteză și raportare:

bilanțul și contul de rezultate.

Prin inventarierea societății putem avea o viziune clară a componenței și a valorii sale bazată faptic prin documente care fac dovada constatăriilor și compararea din documentele ce stau la baza scripticului acestea fiind înregistrate în contabilitate.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII S.C. BEAUTY FASHION S.R.L.

1.1. Descrierea firmei și a produselor sale

1.1.1. Date generale despre societate

Denumirea societății comerciale : S.C. BEAUTY FASHION S.R.L.

Forma juridică a societății este : “societate cu răspundere limitată”. Societatea este persoană juridică română care își desfășoară activitatea în conformitatea cu legislația română în vigoare. Înființată în dată de 15.02.2006.

Numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului: J16/1114/2006 și codul de indentificare fiscal: RO18767465.

Societatea având același sediu social încă de la începutul activități și până în present: Craiova, b-dul Decebal, nr.25, județul Dolj.

Societatea va putea să își schimbe sediul, să își deschidă alte filial cu personalitate juridică, sucursale, reprezentanțe, agenții și alte asemenea unități fără personalitate juridică, la alte adrese și alte localități din România și alte state, cu reprezentarea prevederilor legale.

Durata de funcționare a societății este nelimitată, cu începere de la dată înmatriculării în Registrul Comerțului. În cadrul societăți S.C. BEAUTY FASHION S.R.L. există un număr de 26 de salariați, angajați cu carte de muncă pe durata nedeterminată.

Actul constitutiv al societății cu răspundere limitată a fost constituit prin contract de societate și statut. Persoanele care au semnat contractul au un rol important în cadrul societății ei fiind considerații fondatori.

1.1.2. Descierea obiectivului principal de activitate

De la înființare și până în present firma a desfășurat ca activitate principală fabricarea articolelor de îmbrăcăminte pentru femei și bărbați, comercializarea produselor finite obținute pe piață internă și europeană.

În prezent societatea produce îmbrăcăminte pentru:

Femei: bluze, pantaloni, rochii, jacgete, paltoane, compleuri, sacouri, fuste;

Bărbați: cămăși, sacouri, pantaloni, tricouri, jachete, pulovere.

Pentru confecționarea produselor vestimentare materiiale prime folosite sunt: bumbac, țesături calitative, mătase, nasturi, emblem și ață.

Aceste produse sunt distribuite atât în țară cât și în străinătate, ca urmare a contractelor de colaborare încheiate.

Pe parcursul celor 9 ani de activitate, societatea și-a dezvoltat capacitatea de producție făcând investiții noi atât în utilaje cât și în construcții. Pentru a realiza un produs vestimentar este necesar sa se parcurgă întregul flux tehnologic, de la croirea reperelor, prelucrarea prin coaserea acestora, terminând cu finisarea produselor.

1.1.3. Capitalul social, pățile sociale și acționariatul societății

Firma are un capital social subscris și vărsat în cuantum de 1720 lei constituit din 172 părți sociale cu o valoare nominală de 10 lei / parte socială, așa cum sunt reprezentate prevederile legale în vigoare a unei societăți cu răspundere limitată.

Aportul la capitalul social se prezintă astfel: Ivan Petre – cota de participare 50% și

Ivan Maria – cota de participare 50%.

Reducerea capitalului social poate fi facută motivat, pâna la limita impusa de legiuitor, dar nu mai devreme de doua luni de la data în care hotărarea de reducere a fost publicata în Monitorul Oficial.

Majorarea capitalului social se face cu respectarea dispozițiilor legale de constituire a societății. Majorarea poate fi făcută din beneficile societății sau din alte aporturi, care pot fi, totale sau parțiale, în numerar sau/și în natura. Aporturile la capitalul social în numerar sunt obligatorii pentru la constituirea unei societăți.

În contabilitate actul constitutiv al entității îndeplinește rolul de document justificativ, documentul prin care se stabilește suma corespunzătoare vărsământului.

Prin aport în natură se înțelege ca fiind o valoare economică pe care acestea o dețin, ele sunt acceptate la toate formele de societate. Aporturile în natură se pot transfera către societate a bunurilor.

Aporturile în creanțe dețin un aspect juridic al aporturilor în natură și nu sunt integrate în societățiile cu răspundere limitată.

Nu sunt luate în calcul la capitalul social acele prestări de servici sau de muncă.

În capitalul social subscris însă se include valoarea totală a aporturilor inițiate de la asociații și din capitalul social vârsat care au fac pate din patrimoniul societății ca fiind aporturi efectiv predate.

Capitalul social este împărțit pe mai multe categorii acesta poate fi : – fix,

intangibil,

real

divizat.

Un lucru foarte important acesta fiind ca o caracteristică a capitalului social este acela de a fi intangibil. Capitalului social este intangibil atunci când din capitalul social nu se plătesc dividende către acționari.

Repartizarea beneficiului net se face de către adunarea generală a acționarilor, în cazul sociatății analizate cota parte din acest beneficiu este repartizat și se plătește fiecărui asociat constituie dividend. Acestea se plătesc asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Este de reținut faptul că dividendele se plătesc numai din beneficiile reale și pe baza de bilanț contabil.

Suportarea de către asociați a pierderilor înregistrate de societate se face proporțional cu cota de participare la capitalul social, până la limita aportului social subscris.

1.1.4. Obiectele de inventar și materialele de natura obiectelor de inventar

S.C. BEAUTY FASHION S.R.L deține diverse obiecte de inventar care ajută la procesul de fabricare al produselor pentru care aceasta își desfașoară activitatea, fabrica fiind având în componența sa utilaje cu o tehnologie de ultimă generație, dar și utilaje cu o vechime mai mare care deși nu sunt atât de performante sunt speciale nemai fiind găsite altele noi pe piață.

În categoria obiectelor de inventar intră mașinile folosite pentru fabricarea hainelor ele îndeplinesc condițiile pentru care sunt incluse în contabilitate la obiectele de inventar, respectiv :

Dețin o valoarea mai mică de 2.500 ron, sau au o durata de utilizare mai mică de 1 an.

Mașini de cusut și surfilat simple

Mașini de cusut nasturi

Mașini de executat butoniere

Mașini pentru cusături speciale

Mașini de croit

Preșe de termoculat

Instalații de abur de presiune medie

Mese special pentru călcat cu absorție și suflaj.

Evidența obiectelor de inventar se ține cu ajutorul următoarelor documente:

La data inventarierii anuale, pentru procesul de casarea a anumitor obiecte de inventar din unitate, se efectuează pornind prin complectarea unei liste cu obiectele de inventar,care sunt propuse spre casare. Se întocmește procesul-verbal de scoatere din funcțiune pentru acele obiecte de inventar care au fost acceptate pentru casarea lor totală sau parțială.

Data punerii în funcțiune în vederea calculării amortizării se determină astfel:

activele fixe corporale independente, cele care un necesită montaj și nici probe tehnologice, sunt puse în funcțiune la data achiziționării lor, pe baza procesului-verbal de recepție;

utilajele pentru care montajul este necesar însă sunt excluse probe tehnologice, așa cum este în cazul clădirilor și construcțiile speciale dar care un necesită anumite tehnici pentru punerea for în functiune în cadrul procesului-verbal acestea sunt luate în calcul din momentul achiziționării sau construcției lor;

sunt incluse utilajele și instalațiile care sunt un pot fi puse în functiune înainte de montaj sau de efectuarea probelor tehnologice, sunt incluse și clădirile și construcțiile speciale care pentru care este esențial efectuarea proceselor tehnologice.

Inventarierea se face obligatoriu cel puțin odată în cursul exercițiului financiar, potrivit standardele Regulamentului în vigoare.

Capacitățile care sunt puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au făcut formele de înregistrare ca active fixe, se înscriu în grupa la care urmează a se înregistra ca active fixe corporale, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. La punerea în funcțiune, adată cu recepționarea lor, amortizarea se determina în funcție de valoarea finală, iar valoarea neamortizată rămasă până la acea dată urmând să fie recuperată pe durata normală de funcționare.

Investițiile care se realizează la activele fixe corporale, de exemplu: modernizări, reparații capitale, reabilitări, consolidări și care cresc valoarea de intrare a acestora se amortizează fie pe durata normală de funcționare rămasă, fie prin majorarea duratei normale de funcționare cu 20%. Dacă investițiile s-au realizat după expirarea acestei durate, se determină de comisia tehnică o nouă durata normală de funcționare, aceasta fiind acceptată mai întâi de ordonatorul de credite, însă un poate depăși mai mult de 20% din durata normală de funcționare inițială. În cazul activelor fixe corporale achiziționate, dar care au durata normală de utilizare expirată, se determină o nouă durată normală de funcționare de către o comisie tehnică, fiind acceptată de ordonatorul de credite, dar nu mai mult de 20% din durata normală de funcționare inițială. La activelor fixe care durata normală de fncționare nu poate fi indentificată, atunci când nu se cunoaște anul punerii în funcțiune, pentru acea durată normală de funcționare rămasă pentru care se recuperează valoarea de intrare se stabilește de către o comisie tehnică, cu acceptul ordonatorului de credite, aceste prevederi fac parte din Monitorul Oficial.

Atunci când valoarea de înregistrare actualizată a unor active fixe corporale reprezintă o valoare mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, activele fixe corporale rămân în continuare în evidența contabilă înregistrate în aceleași conturi, în analitice distincte, iar pentru valoarea rămasă neamortizată se recuperează prin includerea integrală în cheltuielile, sau prin includerea în cheltuielile acesteia într-o perioadă pe care comisia tehnică trebuie să o aleagă însă aceasta trebuie să fie mai intâi apobobată de ordonatorul de credite.

Materialele de natură obiectelor de inventar sunt incluse în activitatea propriu – zisă a societății, acestea facând parte din categoria stocurilor și nu a mijloacelor fixe aceste obiectele de inventar neputând fi amortizate. În măsură utilizării, consumării, dariilor în folosință.

Evidență obiectelor de inventar se ține în conturile din afara contabilității în conturile speciale și se înscriu distinct în fișa de magazie, fiind înregistrate cu ajutorul contului 8035 ca obiecte de inventar date în folosință.

Darea în folosință:

603 = 303

Odata cu darea lor în consum acestea sunt înregistrate în contabilitate imediat pe costuri, reprezentând un avantaj față de mijloacele fixe care urmează a fii înregistrate într-o perioadă de timp dată.

,,Rezultatele realizate în urma inventarierii sunt actualizate cu intrările și ieșirile de bunuri efectuate în momentul inventarierii până la închederea exercițiului financiar”.

1.2. Politica și metodele de amortizare pentru activele din cadrul societății

1.2.1. Politica de amortizare

Pentru desfășurarea activității de inventar trebuie ținut cont de un lucru important cum ar fi amortizarea, amortizarea unui activ corporal este recunoscută drep o cheltuială, însă reperezintă o excepția de la această regulă, atunci când cheltuiala este inclusă în valoarea contabilă a unui activ fiind construit în regie proprie. Se aplică următoarele principii:

– valoarea amortizabilă este împarțită în mod egal de-a lungul duratei de viață utilă, fiind determinată de amortizarea liniară ;

– metoda de amortizare este reprezentată de beneficile consumate;

– fiecare componentă a unui element de imobilizări corporale care are un cost semnificativ în raport cu costul total al elementului trebuie amortizat separat, folosindu-se ratele de amortizare diferite corespunzătoare ;

– componentele dintr-o imobilizare corporală sunt luate ca elemente separate numai când activele aferente au durate de viață utilă distinctă sau la rândul lor pot furniza benefici economice.

Durata de viață utilă a unui activ poate fi stabilită ca fiind mai scurtă decât durata sa economică, un activ poate fi cedat după o perioadă specificată de timp pe care managerul entității o decide.

1.2.2. Metodele de amortizare

Metoda de amortizare utilizată reflectă modelul după care beneficiile economice viitoare ale unui activ vor fi consumate de către entitate și trebuie aplicată cu consecvență de la o perioadă la alta. Metoda și durata de amortizare trebuie revizuite periodic. Atunci când previziunile inițiale nu mai exprimă realitatea, cheltuielile cu amortizările exercițiului în curs, precum și cele referitoare la exercițiile următoare trebuie să fie ajustate. Aceste modificări sunt considerate schimbări de estimări și nu schimbări de metode, astfel încât nu este necesară o retratare a amortizărilor exercițiilor anterioare. Metoda de amortizare trebuie revizuită cel puțin la sfârșitul fiecărui an financiar și, dacă se constată o modificare semnificativă în modelul de consumare a beneficiilor economice viitoare, atunci metoda va fi schimbată pentru a reflecta acea modificare. Prin utilizarea activelor este determinată beneficiile economive aduse în viitor pe toată durata lui de viață. Sunt numeroși factori care influențează durata de viața a unui activ, cum ar fi uzura morală tehnică sau comercială sau uzura fizică până la scoaterea din uz a activului au adesea drept rezultat diminuarea beneficiilor economice viitoare ce ar putea fi obținute de la activul respectiv. De aceea, la stabilirea duratei de viață utilă a unui activ trebuie luat în considerare următorii factori :

utilizarea unui activ determinat de uzura fizică;

uzura morală care este determinată de modificăriile aduse procesului de producție sau a modificării pieței prin apariția de utilaje performante care ar aduce mai multe beneficii.

Entitatea aplică ca metodă de amortizare : metoda liniară – are ca rezultat o cheltuială constantă de-a lungul duratei de viață utilă.

ORGANIGRAMA

1.3.1. Structura organizatorică – reprezintă o expresie formală a întreprinderii

Cunoașterea condițiilor în care se desfășoară activitatea economică și inițierea unor acțiuni bine definite pentru realizarea cât mai eficientă a scopului propus sunt premisele unei conduceri performante, rezultatele economico-financiare și eficiența organizației condiționând în bună măsură și atmosfera de lucru.

O atenție deosebită a fost acordată recrutării și calificării muncitorilor, astfel încât aceștia să poată deservi cu randament maxim utilajele din dotare și să asigure nivelul de calitate al fiecărei operațiuni pe care o execută.

Supravegherea și organizarea producției este asigurată de către tehnicieni foarte buni, cu experiență în producție și cu pregătire profesională corespunzătoare.

Se lucrează în două ture astfel încât banda este supravegheată și îndrumată de un șef de bandă ce reprezintă legătură dintre muncitori pe de-o parte și directorul de producție, iar pe de altă parte cu directorul general. În cadrul societății comunicarea manager-director, producție-șef de bandă e vitală.

Șeful de bandă trebuie să creeze un climat favorabil comunicării, bazat pe încredere și respect, având sarcina de a oferi materiale și date necesare pentru desfășurarea în bune condiții de confecționare a produselor.

Activitatea este condusă cu prudeta și toleranță pentru a menține și a crea un climat propice la locul de muncă al angajatului, promovând o atmosfera de încredere, încurajare a dezvoltării și cunoașterea rezultatelor obținute.

Domnul Ivan pune accent pe comunicarea managerială știind că există o strânsă legătură între calitatea și cantitatea acestuia, dar și performanță orgaanizatiei. Modul de percepere al societății și satisfacerea ce rezultă din procesul de comunicare sunt puternic corelate, devotamentul față de societate și climatul comunicării fiind legate între ele. În atitudinea lui față de angajați și de societate , directorul îmbină un climat defensiv, generat de atitudinea sa de permanentă evaluare și control, cu un climat de cooperare ce este caracterizat prin solicitarea unor informații faptice, orientare pe probleme fără a caută impunerea punctului său de vedere, manifestarea unei spontaneități în exprimare, sinceritate, transparență a deciziilor, manifestarea empatiei față de angajați, neetalarea diferențelor de statut, maleabilitate.

Structura organizațională a societății este simplă la bază, ceea ce presupune coordonarea și controlul că fiind realizate direct de vârful ierarhic superior.

1.4. Principalii furnizori și clienți

Furnizorii sunt reprezentați de diverși agenți economici cre asigură resursele necesare de materii prime, instalatții, echipamente, informații.

Furnizorii de materi prime și materiale – furnituri și accesorii pentru articolele vestimentare

S.C. Bocaflor S.R.L. – Craiova

S.C. Cassa S.R.L. – Craiova

S.C. LaTextil S.R.L. – Craiova

Furnizorii de utilaje și piese de schimb

Florencetech S.R.L. – București

Etik S.R.L. – București

Cargus Curier – Craiova

Beneficiarii produselor oferite de S.C. BEAUTY FASHION S.R.L. constituie principalul element al activități de producție al firmei, fiind destinatarul final al eforturilor economice ale acesteia.

Clientela firmei este diversificată deoarece oferă o gamă largă de produse de vestimentație de o foarte bună calitate, aceasta cuprinde un număr esențial de firme românești pentru care furnizarea de produse s-a încheiat prin contracte pe perioade nedeterminate. Furnizarea de produse si-a lărgit orizontul de acoperire și în afara țari cum ar fi Marea Britanie unde firmele specializate în desfacerea articolelor de îmbrăcăminte își desfășoara activitatea în magazine fizice sau online.

Adriconf S.R.L. – Craiova

Elise Ryen LTD designe for fashion

ASOS discover fashion online

Docara Conf S.R.L. – Craiova

Sidoxa S.R.L. – București

Rao Industry S.R.L. – Scornicești

Prin calitate, relații de prietenie și parteneriate solide, serviciile și produsele noastre au ajuns să fie preferate de o gama variată de clienți cu domenii diferite de activitate. Relațiile serioase ne reprezintă. Pentru că ne place să construim, să punem suflet în tot ce facem și să vedem cum rezultatele muncii noastre creează legături solide.

Datorită contractelor încheiate cu clienții, confectiile sunt ambalate în folie, pe umerașe și sunt livrate de către S.C. BEAUTY FASHION S.R.L. care are contract cu o firmă de curierat rapid ceea e oferă un plus de siguranță, seriozitate și promptitudine.

Orice reclamație cu privire la eventualele defecte de fabricație se rezolvă prin înlocuirea produsului respectiv.

Produsele fabricate în entitate sunt expuse și pot fi confecționate și din magazinul propriu deschis la sediul societați.

CAPITOLUL 2

SOLUȚIONAREA ȘI REGULARIZAREA REZULTATEALOR INVENTARIERII

2.1. Constatarea rezultatelor inventarieri

Inventarierea, potrivit opiniei specialiștilor în domeniu, are numeroase implicații în viața entității, care, la modul general, se referă la „Stabilirea situației inițiale la momentul intrării

într-o afacere, a situaței gestionare în timpul exercițiului financiar, determinarea responsabilităților în păstrarea integrității patrimoniale și a gradului real de depreciere a valorilor, inclusiv a rezultatelor obținute” .

În cadrul societății S.C. BEAUTY FASHION S.R.L sarcina inventarierii revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității așa cum este prevăzut în Regulament. Toate elementele de natura activelor trebuie să fie date în răspundere gestionară sau în folosință, după caz, salariaților ori administratorilor entităților.

Se ia în considerare prevederile legale din Regulament care constau în tehnici și proceduri aplicate în cadrul societății BEAUTY FASHION S.R.L. ce determină situația reală a elementelor din întreprindere:

sunt stabilite mai întâi, activele, creanțețe și datoriile investițiilor financiare, disponibilitățiile bănești, și se detremină producția în curs de execuție

se verifică integritatea activelor prin compararea existenței efective a acestora cu datele contabilității;

trebuie determinate bunurilor care parțial și-au pierdut calitatea inițială sau a modelelor învechite;

sunt verificate toate bunurilor pentru a descoperi pe cele neutilizate, care pot fi vândute;

verificarea respectării regulilor și condițiilor de păstrare a stocurilor de mărfuri și materiale, mijloacelor bănesti, precum și a regulilor de întreținere și exploatare a mașinilor de cusut,a utilajelor și a altor mijloace fixe;

verificarea realității valorii de bilanț a activelor pe termen lung, stocurilor de mărfuri și materiale, mijloacelor bănești din casierie și pe conturile instituțiilor financiare, datoriilor și creanțelor, producției în curs de execuție, cheltuielilor anticipate și altor posturi de bilanț.

Inainte de a începe inventarierea este necesar de controlat:

existența și starea pașapoartelor tehnice sau a altei documentații tehnice;

existența documentelor aferente mijloacelor fixe date sau luate în arendă de către întreprindere și a celor date sau luate la păstrare și în folosință temporară.

Listele de inventariere cuprind denumirea completă, destinația, numărul de inventar, numărul de fabricare și unele caracteristici tehnice sau de exploatare alor mijloacelor fixe din cadrul întreprinderii, aceste date sunt scrise de comisia de inventariere după controlul efectuat.

2.1.2 Plusurile constatate în urma inventarierii activelor, datoriile și capitalurilor proprii

Inventarierea este determinată de operațiiunile pe care le efectuează, reprezentând ansamblul de tehnici și proceduri care stau la baza rezultatului, urmând a se compara existența sau nu a elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, fie cantitativ-valoric sau numai valoric. Inventarierea se efectuează printre altele ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune.

Plusurile constatate la inventarierea activelor necorporale și a celor corporale se înregistrează la valoarea justă, respectiv de inventar, stabilită în funcție de prețul pieței și de utilitatea bunului în cadrul entității, în creditul contului 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” și debitul conturilor corespunzătoare categoriilor de elemente în cauză.

Plusuri de imobilizări constatate le inventariere:

se constată un plus la imobilizăriile necorporale, acesta neregăsindu-se în evidențele contabile evaloarea, programului informatic s-a făcut la suma de 3.400 lei.

208 = 4756 3.400

,,Alte imobilizări necorporale” ,,Subvenții pentru investiții”

Existența unui activ necorporal poate fi confirmată numai printr-o formă materială de suport, că de exemplu:

compact-disc (în cazul unui software),

documente legale (în cazul licențelor mărcilor și brevetelor de invenție),

contracte, autorizații și licențe de utilizare, documentații tehnice sau pelicule.

În cadrul inventarierii activelor nemateriale comisia va verifica:

existența documentelor care certifică dreptul întreprinderii de a utiliza activele nemateriale;

corectitudinea și reflectarea oportună în bilanț a valorii activelor nemateriale care se referă la obiectele proprietății industriale și aparțin întreprinderii în baza dreptului de proprietate.

În cazul în care se depistează un activ nematerial necontabilizat, comisia are dreptul să aleagă metoda de evaluare inițială conform cerințelor S.N.C. 13 "Contabilitatea activelor nemateriale" și să stabilească durata potențială normativă de funcționare utilă în conformitate cu parametrii tehnico-economici ai acestui activ.

În ceea ce privește imobilizările corporale, trebuie luate în calcul atât existenșa fizică a acestora cât și inspecția fixică și / sau stabilirea valorii de piață

plus la imobilizăriile corporale în vederea unui birou instalat în departamentul contabil, la o valuare estimată de 1.250 lei.

214 = 134 1.250

,,Mobilier, aparatură birotică, ,,Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”

echipamente de protecție a

valorilor umane și materiale și

alte active corporale”

Potrivit principiului prudenței evaluarea imobilizărilor corporale tratează doar diminuările de valoare, nu și creșterea acestora. Corectarea valorii imobilizărilor și aducerea acestora la nivelul de inventar, în funcție de gradul de depreciere existentă se face prin înregistrarea unei amortizări, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere.

sunt constatate plusuri în departamentul de contabilitate, unde se găsește un calculator evaluat la valuarea de 1.700 lei.

213 = 4754 1.700

,,Instalații tehnice, mijloace de ,,Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”

transport, animale și plantații”

se găsește un utilaj în cadrul departamentului de producție în valoare de 2.000 lei.

4754 = 7584 2.000

„Plusuri de inventar de natura „Venituri din subvenții pentru investiții”

imobilizărilor”

concomitent

6811 = 281 2.000

„Cheltuieli de exploatare „Amortizări privind imobilizările corporale”

privind amortizarea imobilizărilor”

Pentru imobilizările corporale amortizabile este necesar să se înregistreze, în plus, cota parte aferentă amortizării, în lunile următoare constatării plusului de inventar.

Plusuri de stocuri constatate le inventariere:

Societățile au obligația să efectueze inventarierea cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar pe parcursul funcționarii lor, în cazul fuziunii sau încetării activității, precum și în alte cazuri particulare prevăzute de normele legale. Inventarierea se face de regula la sfârșitul anului. Inventarierea stocurilor de mărfuri și materiale este făcută de regulă în acelaș loc unde se afșă acestea. Se interzice în timpul inventarierii intrarea sau trecerea în spațiile unde se efectuează inventarierea de la un fel de mărfuri și materiale la altele.

Atunci când sunt păstrate anumite stocuri sau mărfuri în depozite distincte de către acelaș gestionar, inventarierea se face la fiecare depozit în parte, după efectuarea inventarieri la un depozit acesta urmează a fi sigilat,apoi se trece mai departe la următorul depozit, în felul acesta nu se poate sustrage nimic sau nu se poate aduce mărfuri de la un depozit la altul.

Stocurile de mărfuri și materiale se înregistrează distinct în listele de inventariere, ținându-se cont de denumire, de codul sau numărul de inventar, calității și cantității. Societățile au obligația să efectueze inventarierea cel puțin o dată în cursul exercițiului.

în momentul inventarieri se constată plusuri de materii prime în valoare de 600 lei.

301 = 601 600

,,Materii prime” ,,Cheltuieli cu materiile prime”

la data inventarieri în urma măsurărilor făcute pentru materialele de obținere a îmbrăcămitei se constată un plus 3 m de stofă în valoare de 500 lei.

301 = 601 500

,,Materii prime” ,,Cheltuieli cu materiile prime”

Existența bunurilor la inventariere se stabilește prin calcule obligatorii, măsurări și cântăriri.

se înregistrează plusuri de inventar la materialele consumabile, evaluate la 310 lei.

302 = 758 310

,,Materiale consumabile” ,,Alte venituri din exploatare”

se constată plus la accesoriile folosite pentru bluzele de femei în valoare de 150 lei.

3021 = 6021 150

,,Materiale auxiliare” ,,Cheltuieli cu materialele auxiliare”

în urma inventarieri s-au constatat plusuri la nasturi folosiți pentru cămășile de bărbat încadrate ca fiind materialele auxiliale cu o valoare de 50 lei.

3021 = 6021 50

,,Materiale auxiliare” ,,Cheltuieli cu materialele auxiliare”

În cadrul societății au fost cumpărate 20 de foarfece, pentru departamentul de producție folosite de către anumiți angajații la începutul procesului de fabricare. Însă la data inventarieri sunt găsite 20 de foarfece de mai multe tipuri.

într-o primă fază se constată un plus la inventar de 4 foarfece care au un model diferit de restul din categoria lor în sumă de 60 lei.

303 = 603 60

,,Materiale de natura obiectelor de ,,Cheltuieli privind materialele de natura

inventar” obiectelor de inventar”

însă se constată și o lipsă de 4 foarfece nefiind acelaș model din cele achiziționate, în sumă de 75 lei.

681 = 3922 75

,,Cheltuieli cu amortizările, ,,Ajustări pentru deprecierea materialelor

provizioanele și ajustările pentru de natura obiectelor de inventar”

depreciere sau pierdere de valoare”

Plusurile se înregistrează în contabilitate prin diminuarea cheltuielilor.

în departamentul de producție se constată un plus la ambalaje în valoare de 300 lei.

381 = 608 300

,, Ambalaje” ,, Cheltuieli privind ambalajele”

sunt constatate plusuri la produsele finite în valoare de 1.000 lei.

345 = 711 1.000

,,Produse finite” ,, Venituri aferente costurilor stocurilor de produse ”

Plusul de produse finite se contabilizează ca și operațiunea de obținere a acestora.

se înregistreză în contabilitate un plus de mărfuri în situația în care la inventariere situația faptică este redată de lista de inventariere, iar situația scriptică efectuată la sfârșitul exercițiului financiar 2014, este următoarea:

Pantalon = 350 bucăți

Cota medie de rabat calculată la sfârșitul perioadei este de 10%. Mărfurile sunt înregistrate la prețul de vânzare cu amănuntul.

Valoarea de inventar a mărfurilor este: Pantalon = 65 lei

înregistrarea plusului de inventar la articolul ,,Pantalon”

PLUS DE INVENTAR = (CANTITĂȚI FAPTICE – CANTITĂȚI SCRIPTICE) x PREȚUL DE ÎNREGISTRARE ÎN CONTABILITATE

Plus de inventar: (360 – 350) x 60 = 600,00 lei

TVA neexigibilă aferentă plusului de inventar: 600 x 24 :124 = 116,13 lei

Adaosul comercial aferent mărfurilor în plus: ( 600 – 116,13) x 10% = 48,39 lei

costul de achiziție al mărfurilor în plus: 600 – 116,12 – 48,39 = 435,49 lei

371 = 607 435,49

,,Mărfuri” ,,Cheltuieli privind mărfurile”

se înregistrează diferențe de preț privind mărfurile

371 = 378 48,39

,,Mărfuri” ,,Diferențe de preț privind mărfurile”

se înregistrează TVA nexigibila aferent mărfurilor

371 = 4427 116,13

,,Mărfuri” ,,TVA nexigibilă”

Diferențele valorice în plus, dintre -valoarea de inventar 65 x 10 = 650 lei

-și valoarea contabila 60 x 10 = 600 lei

NU se înregistrează în contabilitate aceste diferențele.

Inventarierea producției în curs de execuție se determină:

stocul efectiv de produse care nu au trecut prin toate etapele de fabricare ale procesului tehnologic de producție;

produsele care au trecut prin tot procesul de fabricare, dar încă nu au trecut de toate etapele cu caracter tehnic, pentru care se mai pot adăuga unele accesorii.

lucrărilor și serviciilor în curs de execuție.

La întreprinderile industriale este esențial de a determinat:

existența efectivă a stocurilor de semifabricate și a articolelor care se află în proces de confecționare și asamblare;

rebutul care nu a fost trecut în evidența;

producția în curs de execuție conform comenzilor anulate, precum și a comenzilor, executarea cărora este suspendată;

costul efectiv al semifabricatelor care se află în producție în proces de confecționare sau asamblare.

La începutul perioadei de execuție, stocurile inițiale de produse sunt decontate asupra veniturilor debitând contul 711 ,, Venituri aferente costurilor stocurilor de produse ” și creditând conturile de produse din grupele 33,, Producția în curs de execuție” și 34 ,,Produse”.

La sfărșitul perioadei de execuție, stocurile de produse consumate în listele de inventariere sunt înregistrate în debitul conturilor din grupele 33 ,,Producția în curs de execuție” și 34 ,,Produse” și în creditul contului 711 ,, Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.

În timpul inventarierii s-au mai fabricat 80 bucăți de bluze, 60 bucăți de pantaloni, 50 de cămăși, 20 de rochii, 20 de sacouri, pentru care sunt necesare următoarele:

cu materiile prime: 2.600 lei;

cu materialele auxiliare: 800 lei;

Pentru produsele și producția în curs de execuție:

% = 711 3.400

301 ,, Venituri aferente costurilor 2.600

,,Materii prime” stocurilor de produse ”

3021 800

,,Materiale auxiliare”

Nu sunt considerate producții în curs de execuție materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele, găsite la locurile de muncă.

Producția în curs de execuție nu se înregistrează în conturile inițiale de cheltuieli ci distinct, diminuându-se cheltuielile efectuate cu aceasta, produsele obținute în pe durata inventarierii se înregistrează la costul de producție în fișele bonurilor de predare

transfer – restituire.

Plusuri de creanțe sau de datorii constatate le inventariere:

Creanțele și obligațiile față de terți sunt supuse controlului și confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor de creanțe și datorii, în funcție de necesități, ele dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit extraselor de cont sau punctajelor reciproce scrise. Constituie abateri de la prevederile legale privind inventarierea și se sancționează nerespectarea acestei proceduri, precum și refuzul de confirmare.

La momentul inventarierii se supun toate tipurile de creanțe și datorii ale entității privind decontările cu:

cumpărătorii și beneficiarii;

furnizorii și antreprenorii;

bugetul;

instituțiile financiare;

organele de asigurări sociale și de asistență medicală;

fondatorii (asociați / participanți);

părțile afiliate;

personalul, inclusiv titularii de avans și deponenții;

alți debitori și creditori.

Plusuri mijloacelor bănești și a formularelor cu regim special constatate la inventariere:

Pentru disponibilitățile deținute în conturi la bănci sau la unitățile Trezoreriei Statului, inventarierea se face prin compararea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea unității.

Completarea registrului-inventar se efectuează în momentul în care se stabilesc soldurile tuturor conturilor bilantiere, inclusiv cele aferente impozitului pe profit, și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, după caz.

La inventarierea mijloacelor bănești se utilizează Procesul-verbal de inventariere a numerarului, iar a formularelor și documentelor cu regim special – Lista de inventariere a valorilor și a formularelor cu regim special. La inventarierea casieriei se verifică numerarul efectiv de mijloace bănești și alte valori existente în casierie. Similar se verifică și formularele cu regim special. Plusul de numerar se contabilizează ca și o creștere a activelor, respectiv și o creștere a capitalurilor proprii.

plusurile constatate la inventarierea casieriei în sumă de 620 lei.

5311 = 7588 620

,,Casa” ,,Alte venituri din exploatare”

2.1.3. Minusuri constatate în urma inventarierii activelor, datoriile și capitalurilor proprii

Minusurile constatate la inventariere reprezintă lipsa în gestiune prin compararea stocului stocului valoric la preț de vânzare cu stocul valoric, la acel moment, din contabilitate și din raportul de gestiune. Minusurile de inventar se înregistrează pe cheltuieli sau prin afectarea contului 711 în cazul stocurilor obținute din producție proprie.

Minusuri de imobilizări constatate le inventariere:

durata de utilizare a unui soft a expirat, pentru care se subînțelege că a fost amortizat integral cu suma de 2.000 lei.

2808 = 208 2.000

,,Amortizarea altor imobilizări ,,Alte imobilizări necorporale”

necorporale”

Activele necorporale nu pot fi determinate ca lipsuri la inventariere neavând o existență fizică, ci cel mult exprimă durata de utilizare, scoaterea voluntară din uz sau deprecierea acestuia. Recunoașterea în situațiile financiare a unui activ necorporal se poate efectua atunci când societatea demonstrează :

existența unor beneficii economice viitoare, generabile de activul necorporal, care să revină entității, în virtutea unui control suficient asupra acestora;

costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

În cazul imobilizărilor corporale, precum și a celorlalte elemente de natura activelor pentru care se constitue ajustări pentru depreciere sau ajustări pentru pierderi de valoare, în listele de inventariere se înscrie în contabilitate valoarea acestora, mai puțin aceste ajustări înregistrate până la data inventarierii, urmând sa se compare cu valoarea lor actuală, stabilită cu ocazia inventarierii, pe bază de constatări faptice.

deprecierea cu 1.000 lei, a unui mașini de cusut speciale.

6813 = 291 1.000

,,Cheltuieli de exploatare privind ,,Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor

ajustările pentru pentru deprecierea corporale”

imobilizărilor”

Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la dată bilanțului. Reducerea poate fi sau nu definitivă. Astfel, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor, ajustările de valoare pot fi:

ajustări permanente, denumite amortizări;

ajustări provizorii, denumite ajustări pentru depreciere sau pierderi de valoare.

Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizari, trebuie să fie efectuate ajustări pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la dată bilanțului.

Se constată o creștere de valoare în sumă de 4.000 pentru depozitul deținut de societate, datorită dezvoltării zonei. Principiul prudenței ne interzice să sporim valoarea de înregistrare a depozitului care s-a apreciat. Plusul de valoare ar urmă să fie recunoscut în cazul vânzării depozitului, ca profit sau în cazul reevaluării, că o rezervă din reevaluare.

Cheltuielile cu ajustarea pentru deprecierea imobilizărilor nu este deductibilă la calculul impozitului pe profit.

la finele anului, se înregistrează ajustarea pentru deprecierea unui utilaj, valoarea de intrare a acestuia în entitate este de 2.800 lei, iar valoarea de inventar este de 2.600 lei.

6813 = 291 200

,,Cheltuieli de exploatare privind ,,Ajustari pentru deprecierea

ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor corporale”

imobilizarilor”

Evaluarea imobilizărilor corporale la dată bilanțului se efectuează la cost sau la valoarea reevaluată, mai puțin amortizarea și provizioanele cumulate din depreciere, această fiind valoarea justă la dată reevaluării, mai puțin orice amortizare și orice pierdere din depreciere cumulată, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

se constată lipsa unei instalați de lucru din procesul de producție, valoarea contabilă de 3.000 lei, valoarea amortizată 2.200 lei.

% = 2131 3.000

2813 ,,Echipamente tehnologice” 2.200

,,Amortizarea instalațiilor, mijloacelor

de transport, animalelor și plantațiilor”

6583 800

,,Cheltuieli privind activele cedate și alte

operații de capital”

Minusuri de stocuri constatate le inventariere:

Pentru toate plusurile, lipsurile și deprecierile constatate la bunuri, precum și pentru pagubele cauzate din urma termenelor de expirare a creanțelor sau din alte cauze, comisia de inventariere primește în scris explicații de la persoanele care au răspunderea gestionării, respectiv a urmăririi decontării creanțelor. Pe baza acestor explicațiilor primite și a documentelor cercetate, comisia de inventariere determină caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor și deprecierilor constatate, precum și caracterul plusurilor, propunând, în conformitate cu dispozițiile legale, modul de regularizare a diferențelor dintre datele din contabilitate și cele faptice, rezultate în urma inventarierii.

înregistrarea lipsurilor constatate la inventar a materiilor prime din cauza degradări calității acestora evaluate la suma de 1.100 lei.

601 = 301 1.100

,,Cheltuieli cu materiile prime” ,,Materii prime”

În situația degradări a materiilor prime se constitue la sfârșitul exercițiului financiar, ajustărilor pentru deprecierea materiilor prime, precum și a suplimentării, diminuării sau anulării acestora, cu ajutorul contului 391 “Ajustări pentru deprecierea materiilor prime”.

681 = 391 1.100

,,Cheltuieli de exploatare ,,Ajustări pentru deprecierea materiilor prime”

privind amortizările și provizioanele”

Soldul creditor al contului reprezintă valoarea ajustărilor constituite, la sfârșitul perioadei pentru care se include pe venituri, reprezentând doar o diminuarea sau anularea a ajustărilor pentru deprecierea materiilor prime, ci nu un venit propriu-zis al înregistrării.

391 = 781 1.100

,,Ajustări pentru deprecierea materiilor ,,Venituri din provizioane privind

prime” activitatea de exploatare”

Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovadă că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorată vinovăției persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri.

Sunt găsite bunuri de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum și activelor corporale fixe casate, altele decât bunurile de capital.

În cazul bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, respectiv cele care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse în această categorie și produsele accizabile pentru care autoritatea competentă a emis decizie de aprobare a distrugerii;

se face dovada că bunurile au fost distruse;

Ajustarea reprezintă în această situație anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată deduse inițial și se evidențiază în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea.

se constată minus la materiile prime privind fermoarele folosite pentru pantaloni în valoare de 400 lei.

601 = 301 400

,,Cheltuieli cu materiile prime” ,,Materii prime”

sunt găsite minusuri în departamentul de producție privin materialele consumabile în sumă de 800 lei.

Lipsa produselor finite se contabilizează ca și scoaterea din gestiune a produselor finite.

602 = 302 800

,,Cheltuieli cu materiale consumabile” ,,Materii consumabile”

sunt găsite minusuri la ață folosită în procesul de producție din categoria materilelor consumabile cu valoare de 120 lei.

602 = 302 120

,,Cheltuieli cu materialele consumabile” ,,Materiale consumabile”

înregistrarea minusului la inventar de pieselor de schimb în valoare de 1.330 lei.

6024 = 3042 1.330

,,Cheltuieli privind piesele de schimb” ,,Piese de schimb”

la inventariere sunt găsite minusuri în cea ce privește mărfurile evaluate la 350 lei.

711 = 345 350

,, Venituri aferente costurilor stocurilor ,,Produse finite” 2.600

de produse ”

în momentul inventarierii sunt estimate minusuri la cutiile de depozitare din cadrul departamentului de aprovizionare în sumă de 1.500 lei.

303 = 603 1.500

,,Materiale de natura obiectelor de ,,Cheltuieli privind materialele

inventar” de natura obiectelor de inventar”

înregistrarea minusului la inventar la produsele reziduale de materiale, din care o parte sunt folosite în continuare în procesul de fabricație în valoare de 390 lei.

711 = 346 390

,, Venituri aferente costurilor stocurilor ,,Produse reziduale”

de produse”

se înregistreză în contabilitate diferențele constatate la inventarierea mărfurilor efectuată la sfarsitul exercitiului financiar 2014, daca situația faptică este redată de lista de inventariere, iar situația scriptică este urmatoarea:

Bluză = 400 bucăți

Cota medie de rabat calculată la sfârșitul perioadei este de 10%. Mărfurile sunt înregistrate la prețul de vânzare cu amănuntul.

Valoarea de inventar a mărfurilor este: Bluză = 50 lei

Atunci când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, în listele de inventariere se inscrie valoarea contabilă.

înregistrarea minusului de inventar la articolul ,,Bluză”

MINUS DE INVENTAR = (CANTITĂȚI FAPTICE – CANTITĂȚI SCRIPTICE) x PREȚUL DE ÎNREGISTRARE ÎN CONTABILITATE

(400 -380) x 55 = 1.100,00 lei

TVA neexigibilă aferentă mărfurilor lipsă: 1.100,00 × 24 : 124 = 212,90 lei

Adaosul comercial aferent mărfurilor lipsa: (1.100 – 212,90 ) x 10% = 88,71 lei

costul de achiziție al mărfurilor lipsa la inventar: 1.100 – 212,90 – 88,71 = 798,39 lei

607 =  371  798,39

,,Cheltuieli privind mărfurile” ,,Mărfuri”

se înregistrează diferențe de preț la mărfuri

378 =  371  88,71

,,Diferențe de preț la mărfuri” ,,Mărfuri”

se înregitrază TVA neexigibilă

4428 = 371  212,90

,,TVA neexigibila” ,,Mărfuri”

În cazul În care minusul de inventar este neimputabil și nu s-au încheiat contracte de asigurare, se calculează TVA aferentă costului de achiziție al mărfurilor în minus, care se include în cheltuieli nedeductibile fiscal : 798,39 x 24% = 191,61 lei .

635 = 4427 191,61

,,Cheltuieli privind impozite, taxe și ,,TVA colectată”

vărsăminte asimilate”

înregistrarea deprecierii mărfurilor cu 1.000 lei, ca urmare a scăderii prețului, sub forma unei ajustări pentru depreciere:

6814 = 397 500

,,Cheltuieli de exploatare privind ,,Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”

ajustările pentru deprecierea activelor

circulante”

înregistrarea minusului la inventar de mărfuri pentru magazinul din cadrul sediului, evaluate la preț de vânzare cu amănuntul, preț cu amănuntul 198 lei, TVA 24%, adaos comercial 66 lei.

% = 371 311,52

607 ,, Mărfuri” 198

,, Cheltuieli privind mărfurile”

378 66

,, Diferențe de preț la mărfuri”

4428 47,52

,, TVA neexigibilă”

Evaluarea mărfurilor constatate în minusului se face la valoarea justă corespunzătoare sortului sau articolului din care face parte plusul, preț asupra căruia se calculează adaosul comercial, iar suma celor două elemente constituie baza de calcul pentru TVA neexigibilă.

Pentru bunurile lipsă la inventar care sunt imputate se procedează la ajustarea TVA nu mai este o operațiune impozabilă TVA.

se impută gestionarului lipsa de mărfuri găsită la inventariere la prețul de 198 lei.

4282 = 7588 198

,, Alte creante in legatura cu personalul” ,, Alte venituri din exploatare”

pentru ajustarea TVA astfel rezultată din ajustare se declară în decontul de TVA aferent perioadei pentru care s-a facut ajustarea înregistrându-se la valoarea efectivă.

635 = 4426 47,52

,, Cheltuieli cu alte impozite, taxe și ,, TVA deductibilă”

vărsăminte asimilate”

În cazul această lipsă este constatată a fi din vina unui angajat, această valoare i se imputează salariatului la costul de achiziție sau la valoarea dată în urma unei evaluări a bunului respectiv.

Codul fiscal nu prevede posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate și colectării TVA asupra diferenței rezultate. Bunurile constatate lipsa din gestiune, sunt asimilate unei livrări de bunuri efectuată cu plata, cu mici excepții.

Societatea efectuează o livrare de bunuri către sine pentru care are obligația de a emite o autofactura, în conformitate cu prevederiile fiscale și normelor metodologice date în aplicarea acestuia. Pentru mărfurile constatate lipsa din gestiune, în conformitate cu prevederile din Codul fiscal baza de impozitare a TVA este constituită din prețul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absența unor astfel de prețuri de cumpărare, prețul de cost, stabilit la dată livrării.

Nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil cheltuielile privind bunurile de natură stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă această este datorată potrivit prevederilor .

Nu intră sub incidența acestor prevederi stocurile și mijloacele fixe amortizabile, distruse că urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme.

Minusuri de creanțe constatate le inventariere:

Creanțele și obligațiile față de terți sunt supuse verificării și confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor de creanțe și datorii care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit extraselor de cont sau punctajelor reciproce scrise, în funcție de necesități. Nerespectarea acestei proceduri, precum și refuzul de confirmare constituie abateri de la prevederile legale privind inventarierea și se sancționează.

Creanțele sunt clasificate în funcție de vechime, determinându-se riscul de neîncasare, pentru creanțele aflate în termen de credidare se fac corecții la valoarea lor contabilă.

sunt constatate la inventariere creanțe cu o vechime de 8 luni de la un client străin în valoare de 300 $, iar cursul la data inventarierii a fost de 3.95 lei pentru 1$.

654 = 4111 355,50

,, Pierderi din creanțe și debitori diversi” ,, Clienti”

Creanțele cu o vechime mai mare de 6 luni se evaluează valoarea lor cu o diminuare de 25-50% în funcție de riscul de neîncasare și rata dobânzi la creditul comercial.

Creanțele mai vechi de un an sunt evaluate la o valoare ,,0”.

Disponibilitățiile bănești în valută se preiau la valuarea în valută acualizată de la data momentului evaluării lor.

Minusuri mijloacelor bănești și a formularelor cu regim special constatate la inventariere:

Pentru disponibilitățile în lei sau cele în valută încasate în casieria entității se inventariază în ultima zi lucrătoare a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor de încasări și plăți privind exercițiul respectiv, confruntându-se soldurile din registrul de casă cu monetarul și cu cele din contabilitate.

sunt înregistrate minusuri la data inventarierii a altor valori păstrate în casierie în valoare de 360 lei.

6588 = 532 360

,, Alte cheltuieli de exploatare” ,, Alte valori”

2.2. Stabilirea diferențelor dintre stocurile faptice și cele scriptice

Compararea datelor inventarierii cu cele din contabilitate

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv și înscrise în listele de inventariere cu cele din evidența analitică și contabilitate.

,,Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se procedează la:

controlul exactității stocurilor din fișele de magazie și soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite se corectează operativ;

confruntarea cantităților consemnate în listele de inventariere cu evidența analitică pentru fiecare poziție în parte;

preluarea pozițiilor cu diferențe în Balanța de verificare a rezultatelor inventarierii;

obținerea de către comisia de inventariere a explicațiilor scrise de la persoanele care poartă răspundere pentru plusurile, lipsurile și deprecierile constatate, precum și pentru pagubele cauzate de expirarea termenelor de prescripție a creanțelor sau din alte cauze;

stabilirea, pe baza explicațiilor primite și documentelor cercetate, a caracterului lipsurilor, pierderilor, pagubelor și deprecierilor constatate, precum și a plusurilor;

elaborarea propunerilor privind modul de regularizare a diferențelor dintre datele contabilității și cele efective constatate în urma efectuării inventarierii;

înregistrarea în contabilitate a plusurilor și lipsurilor în vederea punerii în acord a evidenței contabile cu activele și pasivele inventariate”

2.2.1. Modelul de soluționare a plusurilor sau minusurilor

Soluționarea plusurilor și munusurilor se efectuează atunci când este cazul, ținând cont de compensările legale, pentru care sunt luate în calcul în funcție de prețurile unitare de evidență pentru care se stabilește valoarea care urmează să fie reflectată în contabilitate, ele fiind delimitate pe categori de bunuri și grupate pe conturi sintetice.

Totodată datorită asemănărilor dintre ele în ceea ce privește reflectarea lor în contabilitate lipsurile neimputabile și pierderile din calamități se analizează împreună.

,,În categoria lipsurilor neimputabile sunt incluse, în principal, pierderile normale cele inerente care se produc în timpul depozitării-păstrării, transportului, manipulării și vânzării unor active circulante materiale. Asemenea pierderi apar ca urmare a uscării, prăfuirii, volatilizării, fărămițării, spargerii, fiind inevitabile, fapt pentru care sunt stabilite norme și cote procentuale legale pentru suportarea lor de către entitate, care sunt deductibile fiscal.

Sunt incluse ca fiind inevitabile și acele pierderile din calamități naturale se pot constata atât la elementele de natura imobilizărilor, cât și la cele privind activele circulante materiale, iar pe baza documentelor justificative constatatoare se suportă de către entitate.

În cazul în care cantitățile aferente sorturilor la care se constată plusuri supuse compensării sunt mai mari decât cantitățile corespunzătoare sorturilor la care s-au stabilit minusuri admise la compensare se procedează la stabilirea egalității cantitative prin eliminarea din calcul a diferenței în plus. Această operație se realizează începând cu sorturile care au prețurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare. În urma compensării pot rezulta:

plusuri cantitativ–valorice, atunci când cantitatea plusurilor supuse compensării este mai mare decât cea a minusurilor care se compensează;

plusuri valorice, în cazul în care cantitatea în plus a fost epuizată prin compensare, dar valoarea plusului nu a fost utilizată integral datorită prețurilor unitare mai mari comparativ cu cele aferente minusurilor compensate;

minusuri cantitativ–valorice, atunci când cantitatea totală în minus este mai mare decât cantitatea plusurilor admise pentru compensare;

minusuri valorice, când cantitatea minusului a fost compensată de cantitatea în plus, dar valoarea minusului a fost mai mare datorită ordinii de compensare și în speță de începere a acesteia cu sorturile cu prețul cel mai scăzut.

Prin urmare atunci când în urma compensării mai râmân diferențe în minus diferențe cantitative și/sau valorice în plus neutilizate, cele care nu au fost acoperite, acestea sunt considerate plusuri la inventariere și se înregistrează în evidența operativă și în contabilitatea sintetică și analitică.

În cazul în care se constată că valoarea de inventar stabilită în funcție de utilitatea bunului pentru unitate și prețul pieței este mai mare decât valoarea cu care acesta este înregistrat în contabilitate aceasta fiind valoarea în bilanț, în listele de inventariere se înscrie valoarea din contabilitate. În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea reflectată în contabilitate, în listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar ca fiind valoarea actuală determinată în funcție de utilitatea bunului și prețul de piață.

La determinarea valorii de inventar se aplică principiul prudenței, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea obligațiunilor și a cheltuielilor.

O categorie distinctă de lipsuri ce se pot fi constate la inventariere o constituie cele care nu pot fi soluționate și, acestea nu pot influența cheltuielile sau rezultatele financiare în momentul identificării lor. Asemenea lipsuri se referă la valorile materiale și bănești care se scad din conturile de gestiune datorită degradării sau lipsei lor efective, dar pentru care nu pot fi luate măsuri de urmărire sau de soluționare întrucât necesită cercetări suplimentare în vederea stabilirii cauzelor care le-au determinat, inclusiv de organele de urmărire penală în cazul furturilor efectuate de autori necunoscuți. Clarificarea lipsurilor analizate se face în maximum trei luni, reținându-se că soluționarea lor trebuie să se regăsească în bilanțul aferent exercițiului în care au fost constatate.

2.1.4. Documente în care se consemneaza rezultatele inventarierii

Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidență tehnico-operativă în termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la dată aprobării procesului-verbal de inventariere de către administrator, ordonatorul de credite sau persoană responsabilă cu gestiunea entității.

Este strict interzis a se înscrie datele în documentele de inventariere doar din spusele gestionarilor, fără o verificare în prealabil a existenței efective a elementelor patrimoniale.

Documentele pentru bunurile inventariate se înscriu în formularele-tip, după verificarea lor în prealabil și constatarea acestora.

INV-2 “Lista de inventariere”

și/sau INV-2A “Lista de inventariere”

Documentul standard pentru înregistrarea minusurilor și a plusurilor din cadrul întreprinderii:

INV-3 “Balanța de verificare a rezultatelor inventarierii”

Pentru piesele la care comisia găsește defecte există un document separat distinct de celelalte, dar care se înregistrează tot în de inventariere INV-3:

INV-2

și/sau INV-2A)

Documentele necesare pentru înregistrarea mărfurilor și ambalajelor în cadrul societăților de desfacere cu amănuntul, pentru gestiunile care țin evidența prin metoda global-valoric:

INV-1

Listele de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care un exemplar:

de către gestionar

iar două exemplare – sunt semnate pe fiecare filă în parte de membrii comosiei de inventariere .

Pentru soldurile efective ale creanțelor și datoriilor, acestea trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi:

INV-9 „Extras de cont” și/sau acte de verificare a decontărilor reciproce.

Extrasul de cont se întocmește și se remite entităților pentru confirmare. Entitățile care primesc extrasele de cont sunt obligate să confirme în decurs de 5 zile lucrătoare din ziua primirii acestora soldul creanței/datoriei și să comunice obiecțiile lor.

În cadrul decontărilor cu personalul se verifică:

suma salariilor neridicate și/sau plătite în plus și motivul apariției acestora;

suma avansurilor achitate/soldul avansurilor;

creanțele și datoriile titularilor de avans;

creanțele și datoriile aferente altor operațiuni.

Rezultatele inventarierii creanțelor și datoriilor se înscriu în:

INV -10 „Lista de inventariere a creanțelor și datoriilor” în baza datelor din extrasele de cont confirmate de debitori sau creditori.

Se întocmește Nota informativă în cazul depistări de creanțe compromise și datori cu termen de prescripție expirat, cu indicarea explicațiilor persoanelor responsabile.

În cazul predării-primirii gestiunii, listele de inventariere se întocmesc în cinci exemplare, din care un exemplar:

de gestionarul care predă, un exemplar

de gestionarul care primește gestiunea,

iar trei exemplare – de un membru al comisiei de inventariere.

La sfârșitul fiecărei zile se compară datele din lista de inventariere întocmită de gestionar cu cele înscrise de membrul comisiei de inventariere.

Listele de inventariere întocmite manual se completează cu cerneală sau pix, citeț și clar și nu se admit corectări sau ștersături.

Atunci când totuși se produc greșeli, corectarea lor trebuie să se efectueze în toate exemplarele listelor de inventariere prin anularea mențiunilor incorecte și se barează cu o linie, deasupra înscrierii anulate se scrie cea corectă. Corectările vor fi stipulate și semnate de către toți membrii comisiei de inventariere și de gestionari. Nu se admite a lasa rânduri necomplete în listele de inventariere. Ultimele rânduri necompletate ale listelor de inventariere se barează.

,,Inventarierea stocurilor de materiale, mijloacelor bănești, formularelor cu regim special urmează să se efectueze, de regulă, inopinat, iar a mijloacelor fixe, producția în curs de execuție, decontărilor și a altor posturi de bilanț – în prima zi a lunii.

Paralel cu inventarierea bunurilor, contabilitatea întreprinderii urmează să verifice înregistrările în toate conturile respective în comparație cu conturile corespondente. Imediat după inventariere, pâna la deschiderea gestiunii, se procedează la un control de verificare prin sondaj a bunurilor de către comisia de control de inventariere în prezența comisiei de inventariere și gestionarul gestiunii respective, în locul unde s-a efectuat inventarierea. Datele raportului de verificare se înregistrează în Procesul-verbal de verificare a inventarierii bunurilor.”

Atunci când se găsesc discordanțe dintre datele din lista de inventariere și datele controlului de verificare, la hotarârea comisiei centrale sau a conducătorului întreprinderii, inventarierea se repetă pentru confirmare sau, dacă este cazul, se numește o nouă comisie pentru inventarierea repetată a bunurilor. Toate controalele de verificare, inclusiv rezultatele acestora, se înregistrează în Registrul de evidență a controlului de verificare a inventarierii.

CONCLUZII

Inventarierea unei societăți are în componența sa o serie întreagă de reguli, proceduri și tehnici care conferă acelaș limbaj pentru prelucrarea și furnizarea informațiilor, la bază fiind contabilitatea și prevederile legale de desfăsurare acestea ca fiind o metodă de înțelegere și exprimare a datelor.

Cu ajutorul contabilității și a normelor în vigoare se poate determina inventarierea unei societății urmăriind defășurarea activități de producție pe care aceasta o efectuează, constatând diferențele și corectând aceste greșeli care pot fi de natură intenționată sau pot fi doar o lipsă de neatenție. În lucrarea expusă, sunt constatate diferențe de plusuri și de minusuri care s-au înregistrat la data inventarieri cu ocazia închideri exercițiului din anul 2014.

Prin inventariere se înțelege constatarea tuturor elementelor ce fac parte dintr-o societate, și care sunt găsite sau nu la momentul inventarieri, se face analiza și evaluatea economico-financiară depinzând de mai mulți factori.

Un rol important îl deține inventariere, manifestându-se pe mai multe direcții:

inventarierea este un mijloc de realizare a concordanței datelor contabilității și a celorlalte forme de evidență economică cu realitatea obiectivă pe care trebuie să o prezinte.

În cadrul societății la inventariere sunt descoperite atât plusuri cât și minusuri la active,datorii și capitalul proprii.

Aceasta constitue un mijloc de control și de verificare asupra mijloacelor economice, a bunei gestionări de partrimoniu pentru întărirea activități economice. În această situație stabilindu-se măsurile și răspunderile de recuperare a pagubelor produse asupra entității.

Evaluarea efectuată asupra elementelor din cadrul entității pune în evidență disconcordanța dintre situația înscrisă și cea reală, dintre scriptic și faptic.

Inventarierea contribuie și la modernizarea resurselor interne prin aceea ca permite indentificarea valorilor materiale fără mișcare, neutilizabile sau degradate, sau a produselor, mărfurilor greu vandabile și valorificarea acestora.

Cu ajutorul inventarierii obținem anumite informațiicu privire la utilajele sau bunurile care dintr-un motiv sau altul au suferit modificări de cantitate sau de valoare, fiind determinate de gradul de uzură.

Cu ocazia inventarierii sunt constatate deprecierilor provizorii a bunurilor și valorilor economice, la bază fiind constituirea și înregistrarea provizioanelor pentru deprecieri.

Prin inventariere se determină mărimea unor indicatori economici cuprinși în contabilitate, pe acest criteriu se poate determina producția neterminată care influențează calculul exact al costurilor și rezultatelor finale.

La momentul inventarierii se determină producția în curs de execurie pentru care se întocmesc liste de inventar distincte, unde sunt înregistrate cheltuielile care urmează a se efectua și elementele necesare acestea fiind materii prime, materii auxiliare și restul de elemente care sunt consumate sau care ajută la procesul fabricări.

Inventarierea este un proces premergător, obligatorie, pentru întocmirea bilanțului contabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a partrimoniului reprezentată prin bilanț.

Inventariere este necesară pentru societate pentru a evidenția erorile, sustragerile și / sau deprecierile care sunt efectuate la nivelul întregi societăți.

Inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare și la desfășurarea normală a decontărilor, prin descoperirea creanțelor neîncasate sau diminuarea acestora pentru depășirea timpului de încasare cu 25 – 50%, cât și a datoriilor neplătite la timp.

Prin inventarierea generală a patrimoniului se realizează identificarea bunurilor care nu pot fi utilizate, creanțele vechi neîncasate și se iau măsuri de preîntâmpinare sau limitare a pagubelor, pentru creșterea eficienței și întărirea disciplinei decontărilor.

În listele de inventariere sunt trecute rezultatele care se stabilesc în urma desfășurării activității de inventar pentru societatea analizată. Soluționarea acestora se face comparând rezultatele a măsurilor constatate direct cu cele ce au fost scrise în contabilitatea instituției. Comparând cele 2 stocuri, scriptic și faptic, se constată eventualele plusuri sau minusuri la inventariere:

Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar

Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar

Se analizează cauzele care au dus la diferențe între situația scriptică și cea faptică.

ACTIV

,,- diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare;

– diferențele constatate în minus: între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, în cazul în care deprecierea este ireversibilă sau se constituie un provizion pentru depreciere, când deprecierea este reversibilă, menționându-se valoarea lor de intrare;”

PASIV

,,- diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natură datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constuirea unui provizion, menționându-se la valoarea lor de intrare;

– diferențele constatate în minus: între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, menținându-se la valoarea lor de intrare.”

Se acceptă compensarea plusurilor cu minusurile doar atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

bunurile identice sau sunt asemănătoare în ceea ce privește aspectul exterior: culoare, model, dimensiuni, ambalaj.

plusurile și minusurile trebuie să fie aferente aceleiași perioade de gestiune și aceleiași gestiuni;

compensările de fac pentru diferențele constatate în cadrul aceluiași exercițiu.

Compensarea se face atât cantitativ cât și valoric. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mică, indiferent că este cu plus sau cu minus.

Reprezentând o funcție de control a concordanței dintre informațiile furnizate de contabilitate și realitate, datele înscrise în contabilitate au un caracter relativ deoarece sunt elemente pe care nu le aflăm în momentul efectuării lor, precum și anumite impreviziuni.

Situația patrimoniului se determina după inventarierea și stabilirea cu exactitate a valorii activelor și obligațiilor firmei.

După procesul inventarierii și obțineri de date concrete care sunt constatate și analizate în detaliu, obținem informațiile necesare pentru a ,,trage” concluzii astfel încât putem îmbunătăți organizarea contabilității curente, a evidenței operative a stocurilor, a controlului gestionar.

BIBLIOGRAFIE

Drăgan Cristian Principii și politici europene privind contabilitatea financiară, Editura Universitaria, Craiova, 2012

Sandu Maria Bazele Contabilității, Editura Universitaria, Craiova, 2011.

Sandu Maria Contabilitate și fiscalitate, Editura Reprograph, Craiova, 2013.

Bălună Radu Contabilitatea comerțului exterior , Editura Universitaria, Craiova, 2011.

Bușe Lucian, Siminică Marian, Analiza economico – financiară, Editura Sitech, Craiova Cârciumaru Daniel 2009.

Criveanu M. Contabilitate publica, Editura Universitaria, Craiova, 2011.Domnișoru S. Audit și control intern, Editura Sitech, Craiova, 2008.

Iacob Constanța, Ionescu Ion Control de gestiune, Editura Universitaria, Craiova, 2009.

Mihai M. și colaboratorii Situații financiare anuale și semestriale, Editura Scrisul

Romanesc, Craiova, 2012.

*** ORDIN nr.1. 753 din 22 noiembrie 2004 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv.

*** OMFP nr. 1802 / 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate

*** http://contabilul.manager.ro/procedura-inventarierii-i.html

*** Regulamentul privind inventarierea – Ministerul Finanțelor

.

ANEXE