ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR 1. No /uni021Biunea de justi /uni021Bie Cuvântul justi /uni021Bie înseamn ă în lb. Latin ă dreptate; no /uni021Biunii… [600434]

1
ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR

1. No /uni021Biunea de justi /uni021Bie
Cuvântul justi /uni021Bie înseamn ă în lb. Latin ă dreptate; no /uni021Biunii de justi /uni021Bie i s-au dat ma multe
sensuri:
a) Într-un sens moral, foarte larg, justi /uni021Bia este o virtute, un sentiment de echitate;
b) Într-un sens mai tehnic, justi /uni021Bia este o func /uni021Bie, acea de a judeca, de a pronun /uni021Ba
dreptul cu ocazia unei contesta /uni021Bii.
În societatea modern ă, rolul de a înf ăptui justi /uni021Bia /uni0219i l-a asumat statul, el de /uni021Bine
monopolul justi /uni021Biei, acest lucru atr ăgând dou ă consecin /uni021Be:
– Nicio alt ă activitate decât instan /uni021Bele judec ătore /uni0219ti nu pot împ ăr/uni021Bi justi /uni021Bie;
– Statul este obligat s ă împart ă justi /uni021Bie atunci când este solicitat, instan /uni021Bele
judec ătore /uni0219ti neputând refuza solu /uni021Bionarea cererilor cu care sunt investite.
c) Într-un ultim sens, prin justi /uni021Bie se în /uni021Belege ansamblul institu /uni021Biilor prin mijlocirea
cărora func /uni021Biile judiciare se pot exercita: magistra /uni021Bii, auxiliarii justi /uni021Biei, sistem în care
justi /uni021Bia se identific ă cu aparatul administrativ în fruntea c ăruia se afl ă Ministerul
Justi /uni021Biei. Din aceast ă perspectiv ă, justi /uni021Bia este un serviciu public al statului.

2. Principii de baz ă ale sistemului judiciar
Aceste principii se pot sintetiza, dup ă cum urmeaz ă:

a) Principiul separa /uni021Biei puterii judec ătore /uni0219ti de celelalte puteri ale statului
Dac ă examin ăm dreptul de suvernitate al statului, constat ăm c ă acesta are mai multe
atribu /uni021Bii, prerogative: dreptul de a legifera, dreptul de a distribui justi /uni021Bie, dreptul d epoli /uni021Bie,
dreptul de a stabili impozite, dreptul de exproprie re pentru cauz ă de utilitate public ă, dreptul de
a bate moned ă, dreptul de a numi în func /uni021Bii publice.
Aceste atribute pot fi concertate în mâna unui sing ur organ sau pot fi grupate, fiecare
grup ă fiind încredin /uni021Bat ă unui organ, având titular independent de titularii celorlalte. Primul
sistem este cel al concentr ării sau confuziunii puterii, în timp ce al doilea e ste cunoscut sub
numele de separa /uni021Biunea puterilor.
Constitu /uni021Bia României din 1991 nu prevede expers principiul s epar ării puterilor în stata,
dar din ansamblul ei rezult ă c ă acest principiu a stat la baza elabor ării Constitu /uni021Biei.
Art. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea j udec ătoreasc ă prevede c ă puterea
judec ătoreasc ă se exercit ă de Înalta Curte de Casa ție și Justi ție și de celelalte instan țe
judec ătore ști stabilite de lege. Consiliul Superior al Magistr aturii este garantul independen ței
justi ției. Ministerul Public î și exercit ă atribu țiile prin procurori constitui ți în parchete, în condi țiile
legii.
Potrivit art. 2 din aceea /uni0219i lege, justi ția se înf ăptuie ște în numele legii, este unic ă,
impar țial ă și egal ă pentru to ți. Ea se realizeaz ă prin urm ătoarele instan țe judec ătore ști:
a) Înalta Curte de Casa ție și Justi ție;
b) cur ți de apel;

2
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instan țe militare;
f) judec ătorii.

b) Independen /uni021Ba judec ătorilor
Constituie o consecin /uni021Bă a separa /uni021Biei puterilor, a independen /uni021Bei puterii judec ătore /uni0219ti,
implicând interzicerea ingerin /uni021Belor din partea agen /uni021Bilor celorlalte puteri în activitatea de
judecat ă.
Magistra /uni021Bilor nu le este permis s ă intervin ă unii în activitatea altora, decât în limitele
controlului judiciar stabilit prin codurile de proc edur ă.
Realizarea acestui principiu este garantat printr-u n complex de m ăsuri privind
recrutarea /uni0219i numirea în func /uni021Bie a judec ătorilor, condi /uni021Biile de eliberare /uni0219i schimbare din func /uni021Bie,
statutul disciplinar. Judec ătorii sunt numi /uni021Bi de /uni0219eful statului, în virtutea calit ă/uni021B ii acestuia de
reprezentant al Statului, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit legii de organizare judiciar ă, judec ătorii sunt inamovibili, ei nu pot fi schimba /uni021Bi
din func /uni021Bie /uni0219i nici avansa /uni021Bi, transfera /uni021Bi sau deta /uni0219a/uni021Bi f ără consim /uni021Bă mântul lor.
Abaterile disciplinare sunt judecate de Consiliul S uperior al Magistraturii, organ al
puterii judec ătore /uni0219ti /uni0219i care are în exclusivitate atribu /uni021Bii de a hot ărî cu privire la încetarea
calit ă/uni021Bii de judec ător.
Acest principiu func /uni021Bioneaz ă /uni0219i în raportul dintre judec ători /uni0219i Ministrul Justi /uni021Biei. Acesta
exercit ă fa /uni021Bă de instan /uni021Bele judec ătore /uni0219ti o autoritate administrativ ă, material ă în organizarea
instan /uni021Belor /uni0219i a parchetelor, în controlul realizat prin judec ători/procurori inspectori, asupra
activit ă/uni021Bii judec ătorilor /uni0219i procurorilor, a modului în care se desf ă/uni0219 oar ă raportul justi /uni021Biei cu
justi /uni021Biabilii /uni0219i a celorlalte persoane implicate în activitatea ju diciar ă /uni0219i aprecierii asupra preg ătirii
/uni0219i aptitudinii profesionale. În nicio împrejurare, v erific ările efectuate nu pot duce la imixtiuni în
desf ă/uni0219urarea proceselor în curs sau la repunerea în discu /uni021Bie a ceea ce a fost judecat.
În concluzie, puterea judec ătoreasc ă trebuie în /uni021Beleas ă ca libertatea total ă a faptului
judec ă/uni021Bii /uni0219i de interpretare a legii pe care trebuie s ă o aplice la spe /uni021Bă f ără nicio ingerin /uni021Bă
(indiferent de modul de manifestare /uni0219i din partea oric ăruia ar veni: putere legislativ ă, putere
executiv ă, pres ă, opinie public ă).

c) Egalitatea cet ă/uni021Benilor în fa /uni021Ba legilor
Acest principiu /uni0219i-a g ăsit consacrarea constitu /uni021Bional ă – ”cet ă/uni021Benii sunt egali în fa /uni021Ba legii
/uni0219i a autorit ă/uni021B ilor publice, f ără privilegii /uni0219i f ără discriminare /uni0219i nimeni nu este mai presus de
lege”, precum /uni0219i în legea de organizare judiciar ă – ”toate persoanele sunt egale în fa /uni021Ba legii
fără privilegii /uni0219i discrimin ări. Justi /uni021Bia se realizeaz ă în mod egal pentru to /uni021Bi, f ără deosebire de
ras ă, na /uni021Bionalitate, origine etnic ă, limb ă, religie, sex, orientare sexual ă, opinie, apartenen /uni021Bă
politic ă, avere, origine sau condi /uni021Bie social ă sau de orice alte criterii discriminatorii.
Egalitatea în fa /uni021Ba justi /uni021Biei prezint ă urm ătoarele aspecte:
– To /uni021Bi cet ă/uni021B enii sunt judeca /uni021Bi de acelea /uni0219i instan /uni021Be, f ără a exista pentru vreuna
dintre p ăr/uni021Bi privilegii de judecat ă;
– Judecata se face dup ă acelea /uni0219i norme de judecat ă pentru toate p ăr/uni021Bile;

3
– Instan /uni021Bele trebuie s ă asigure acelea /uni0219i drepturi p ăr/uni021Bilor, realizate în limitele
preev ăzute de lege.

d) Unitatea sistemului judiciar
În /uni021Bara noastr ă puterea judec ătoreasc ă î /uni0219i exercit ă atribu /uni021Biile prin instan /uni021Bele
judec ătore /uni0219ti /uni0219i Ministerul Public. Instan /uni021Bele judec ă toate procesele privind raporturile juridice
civile, comerciale, de munc ă, de familie, administrative, penale, precum /uni0219i orice alte cauze
pentru care legea nu stabile /uni0219te o alt ă competen /uni021Bă .
Numai instan /uni021Bele judec ătore /uni0219ti pot realiza justi /uni021Bia ca form ă fundamental ă a statului.
Constitu /uni021Bia interzice înfiin /uni021Barea de instan /uni021Be extraordinare. Instan /uni021Bele judec ătore /uni0219ti ca organe ale
statului care realizeaz ă justi /uni021Bia sunt cuprinse într-un sistem unitar, în vârful c ăruia se g ăse /uni0219te
Înalta Curte de Casa /uni021Bie /uni0219i Justi /uni021Bie.
Parchetele sunt organizate pe lâng ă instan /uni021Bele judec ătore /uni0219ti, ceea ce denotp unitatea
sistemului nostru judiciar.

e) Folosirea limbii materne în fa /uni021Ba instan /uni021Bei
Acest principiu /uni0219i-a g ăsit consacrarea în Constitu /uni021Bie, care prevede c ă procedura
judiicar ă se desf ă/uni0219oar ă în limba român ă. Cet ă/uni021B enii apar /uni021Binând minorit ă/uni021B ilor na /uni021Bionale, precum /uni0219i
persoanele care nu în /uni021Beleg sau nu vorbesc limba român ă au dreptul de a lua cuno /uni0219tin /uni021Bă de
toate actele /uni0219i lucr ările dosarului, de a vorbi în instan /uni021Bă /uni0219i de a pune concluzii prin interpret. În
procesul penal acest drept este asigurat gratuit.
Acelea /uni0219i prevederi se reg ăsesc /uni0219i în legea de organizare judiciar ă. Principiul este
consacrat /uni0219i realizat la nivel interna /uni021Bional /uni0219i reprezint ă un mijloc însemnat al organiz ării justi /uni021Biei,
prin care se asigur ă egalitatea în drepturi pentru to /uni021Bi cet ă/uni021B enii, indiferent de na /uni021Bionalitate.

f) Publicitatea /uni0219i contradictorialitatea dezbaterilor judiciare
Acest principiu este determinat de specificul justi /uni021Biei ca form ă fundamental ă a statului.
Solu /uni021Bionarea cauzelor de instan /uni021Be presupune prezen /uni021Ba p ăr/uni021Bilor /uni0219i participarea lor la dezbateri
judiciare. Publicitatea dezbaterilor presupune /uni0219i accesul liber în sala de /uni0219edin /uni021Bă a altor
persoane decît cele ce se judec ă, rezultând astfel caracterul democratic al justi /uni021Biei, fiind o
garan /uni021Bie c ă fiecare cauz ă se judec ă în temeiul legii.
Acest principiu permite realizarea rolului educativ al justi /uni021Biei. /uni0218edin /uni021Ba public ă îng ăduie
asistarea unui mare num ăr de cet ă/uni021Beni care i-au cuno /uni0219tin /uni021Bă de activitatea justi /uni021Biei /uni0219i-n rândul
cărora justi /uni021Bia exercit ă rolul ei educativ, ei fac cunoscut /uni0219i altor persoane, de asemenea prin
mass-media
Constitu /uni021Bia /uni0219i legea de organizare judiciar ă consacr ă acest principiu, stabilind c ă
/uni0219edin /uni021Bele de judecat ă sunt publice, afar ă de cazurile prev ăzute de lege, îns ă aceste excep /uni021Bii nu
înl ătur ă principiul publicit ă/uni021Bii, ci doar restrâng participarea la judecat ă a altor persoane în afara
păr/uni021Bilor. Pronun /uni021Barea hot ărârilor se face în /uni0219edin /uni021Bă public ă, cu excep /uni021Bia cazurilor prev ăzute de
lege.

g) Respectarea dreptului la ap ărare

4
Acest principiu este strâns legat de cel anterior /uni0219i de specificul justi /uni021Biei. Rezolvarea
dreptului pe calea procesului face neces participar ea: inculpatului sau a p ăr/uni021Bilor în litigiu în
/uni0219edin /uni021Ba de judecat ă, dar impune /uni0219i acordarea acestora a dreptului de a se ap ăra.
Constitu /uni021Bia României a prev ăzut acest drept printre depturile fundamentare (dre ptul la
via/uni021Bă , libertatea circula /uni021Biei, libertatea con /uni0219tin /uni021Bei). Art. 24 prevede c ă dreptul de ap ărare este
garantat, /uni0219i în tot timpul procesului p ăr/uni021Bile au dreptul s ă fie asistate de aun avocat ales sau
numit din oficiu.
Codurile de procedur ă, care reglementeaz ă desf ă/uni0219urarea procesului în fa /uni021Ba instan /uni021Belor
de judecat ă, stabilesc o serie de drepturi care îng ăduie p ăr/uni021Bilor posibilitatea ap ărării. Printre
acestea amintim:
– Dreptul p ăr/uni021Bii de a studia dosarul
– Dreptul p ăr/uni021Bii de a propune martori
– Dreptul p ăr/uni021Bii de a cere expertize
– Dreptul p ăr/uni021Bii de a depune la dosar actele pentru ap ărare
– Dreptul de a recuza judec ătorul
– Dreptul la ultimul cuvânt (inculpatul)
– Dreptul la folosirea c ăilor de atac.
Asisten /uni021Ba judiciar ă se asigur ă de avoca /uni021Bi sau consilieri juridici. Modificarea legisla /uni021Biei
penale /uni0219i a celei procesuale penale au dat un con /uni021Binut nou dreptului la ap ărare, mai ales în
timpul urm ăririi penale. Organele judiciare sunt obligate s ă încuno /uni0219tiin /uni021Beze pe învinuit/inculpat
de fapta de care e învinuit, încadrarea juridic ă a acesteia /uni0219i s ă-i asigure preg ătirea ap ărării.
Orice parte are dreptul de a fi asistat de ap ărător în tot cursul procesului penal. Organele
judiciare au obliga /uni021Bia de a-l în /uni0219tiin /uni021Ba pe învinuit/inculpat înainte de a i se lua prima declara /uni021Bie de
dreptul de a fi asistat, consemnând aceasta în proc esul – verbal de ascultare. În anumite
condi /uni021Bii prev ăzute de lege, organele judiciare sunt obligate s ă asigure asisten /uni021Ba juridic ă a
inculpatului, dac ă acesta nu are avocat ales (este minor, este re /uni021Binut sau arestat, chiar /uni0219i în
alt ă cauz ă, etc).

h) Principiul colegialit ă/uni021Bii instan /uni021Belor
În compunerea instan /uni021Belor pot exista dou ă situa /uni021Bii: judec ător unic /uni0219i complet format din
2 sau mai mul /uni021Bi judec ători.
Potrivit legii de organizare judiciar ă, cauzele date în competen /uni021Ba de prim ă instan /uni021Bă a
judec ătoriilor, tribunalelor /uni0219i cur /uni021Bilor de apel se judecat ă de un singur judec ător. Apelurile se
judecat ă în complet de doi judec ători, iar recursurile în complet de 3 judec ători.
Colegialitatea instan /uni021Bei constituie o garan /uni021Bie în func /uni021Bionarea justi /uni021Biei, care astfel e
ientificat ă prin confruntarea opiniilor memebrilor completului de judecat ă în cadrul deliber ării
colective, în care judec ătorii se controleaz ă reciproc, iar hot ărârea r ămâne anonim ă, astfel
încât judec ătorii sunt scuti /uni021Bi de resentimente /uni0219i ranchiun ă din partea celor care au pierdut
procesul.
Cei care sunt partizanii judec ătorului unic aduc ca argument responsabilitatea mai mare
a acestuia, o mai mare independen /uni021Bă . Cum fiecare solu /uni021Bie are /uni0219i avantaje /uni0219i dezavantaje, o
solu /uni021Bie absolut ă nu e recomandat ă.

5
COMPUNEREA /uni0218I FUNC /uni021AIONAREA
INSTAN /uni021AELOR JUDEC ĂTORE /uni0218TI

1. ORGANIZAREA /uni0219i FUNC /uni021AIONAREA INSTAN /uni021AELOR JUDEC ĂTORE /uni0218TI

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar ă structureaz ă puterea judec ătoreasc ă
în dou ă componente: instan /uni021Bele judec ătore /uni0219ti /uni0219i Ministerul Public. Sistemul judiciar cuprinde
urm ătoarele instan /uni021Be de judecat ă: Înalta Curte de Casa /uni021Bie /uni0219i Justi /uni021Bie, Cur /uni021Bile de Apel,
Tribunalele, Tribunalele Specializate /uni0219i Judec ătoriile.
Prin hot ărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la pr opunerea colegiului de
conducere al instan ței, în raport cu num ărul cauzelor, se pot înfiin ța, în cadrul sec țiilor civile,
complete specializate pentru solu ționarea anumitor categorii de litigii, în considera rea
obiectului sau naturii acestora, precum:
a) cererile în materie de insolven ță , concordat preventiv și mandat ad hoc;
b) cererile în materia societ ăț ilor comerciale și a altor societ ăț i, cu sau f ără
personalitate juridic ă, precum și în materia registrului comer țului;
c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concuren ței;
d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
La înfiin țarea completelor specializate potrivit primului ali neat se va ține seama de
urm ătoarele criterii:
a) asigurarea unui volum de activitate echilibrat î ntre judec ătorii sec ției;
b) specializarea judec ătorilor și necesitatea valorific ării experien ței profesionale a
acestora;
c) respectarea principiului repartiz ării aleatorii.
În cadrul activit ă/uni021Bii de judecat ă, controlul propriu-zis se desf ă/uni0219oar ă prin activitatea de
control judiciar , exercitat ă de instan /uni021Bele ierarhic superioare, cu prilejul exercit ării c ăilor de
atac.
În acela /uni0219i timp, Ministerul Justi /uni021Biei, prin inspectorii generali /uni0219i cur /uni021Bile de apel prin
judec ătorii inspectori sau prin judec ători delega /uni021Bi au dreptul de control asupra judec ătorilor de
la judec ătorii, tribunale /uni0219i cur /uni021Bi de apel. Acela /uni0219i drept îl au /uni0219i pre /uni0219edin /uni021Bii instan /uni021Belor asupra
judec ătorilor din subordinea lor.
Acest control se exercit ă prin verificarea lucr ărilor, a modului cum se desf ă/uni0219oar ă
raporturile de serviciu cu justi /uni021Biabilii, cu avoca /uni021Bii, precum /uni0219i prin aprecierea asupra activit ă/uni021B ii,
preg ătirii /uni0219i aptitudinii profesionale.
Controlul nu poate duce la imixtiuni în desf ă/uni0219urarea proceselor în curs sau la repunerea
în discu /uni021Bie a ceea ce a fost deja judecat. Controlul poate a vea îns ă ca obiect probleme legate
de conducerea dezbaterilor, redactarea hot ărârilor, solu /uni021Bionarea prompt ă a cauzelor /uni0219i orice
activitate legat ă de munca personalului mediu de specialitate (arhiv ari, registratori, grefieri).

2. ÎNALTA CURTE DE CASA /uni021AIE /uni0218I JUSTI /uni021AIE

2.1. Organizarea ICCJ

6
În România func ționeaz ă o singur ă instan ță suprem ă, denumit ă Înalta Curte de Casa ție
și Justi ție, cu personalitate juridic ă și cu sediul în capitala ță rii. Aceasta asigur ă interpretarea și
aplicarea unitar ă a legii de c ătre celelalte instan țe judec ătore ști, potrivit competen ței sale.
Înalta Curte de Casa ție și Justi ție se compune din: pre ședinte, 2 vicepre ședin ți, 4
pre ședin ți de sec ții și judec ători. Înalta Curte de Casa ție și Justi ție este organizat ă în 4 sec ții –
Sec ția I civil ă, Sec ția a II-a civil ă, Sec ția penal ă, Sec ția de contencios administrativ și fiscal și
Sec țiile Unite, cu competen ță proprie. În cadrul Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție func ționeaz ă
Completul pentru solu ționarea recursului în interesul legii, Completul pe ntru dezlegarea unor
chestiuni de drept, precum și 4 complete de 5 judec ători.
În cadrul Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție func ționeaz ă magistra ți-asisten ți, stabili ți prin
statul de func ții. Înalta Curte de Casa ție și Justi ție cuprinde în structur ă Cancelaria, direc ții,
servicii și birouri, cu personalul stabilit prin statul de fu nc ții.

2.2. Competen /uni021Ba ICCJ
Sec ția I civil ă, Sec ția a II-a civil ă și Sec ția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei
Cur ți de Casa ție și Justi ție judec ă recursurile împotriva hot ărârilor pronun țate de cur țile de apel
și a altor hot ărâri, în cazurile prev ăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva
hot ărârilor nedefinitive sau a actelor judec ătore ști, de orice natur ă, care nu pot fi atacate pe
nicio alt ă cale, iar cursul judec ăț ii a fost întrerupt în fa ța cur ților de apel.
Potrivit Codului de procedur ă civil ă, Înalta Curte de Casa ție și Justi ție judec ă:
1. recursurile declarate împotriva hot ărârilor cur ților de apel, precum și a altor
hot ărâri, în cazurile prev ăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
3. cererile în vederea pronun ță rii unei hot ărâri prealabile pentru dezlegarea unor
probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competen ța sa.
Sec ția penal ă a Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție judec ă, potrivit Codului de procedur ă
penal ă:
1. în prim ă instan ță :
a) infrac țiunile s ăvâr șite de senatori, deputa ți și europarlamentari;
b) infrac țiunile s ăvâr șite de membrii Guvernului;
c) infrac țiunile s ăvâr șite de judec ătorii Cur ții Constitu ționale;
d) infrac țiunile s ăvâr șite de membrii Consiliului Superior al Magistraturi i;
e) infrac țiunile s ăvâr șite de judec ătorii Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție, precum și de
procurorii de la Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție;
f) infrac țiunile s ăvâr șite de mare șali, amirali, generali și chestori;
g) alte cauze date prin lege în competen ța sa;
2. ca instan ță de recurs, judec ă:
a) recursurile împotriva hot ărârilor penale pronun țate, în prim ă instan ță , de cur țile de apel și
Curtea Militar ă de Apel;
b) recursurile împotriva hot ărârilor penale pronun țate, ca instan țe de apel, de cur țile de apel
și Curtea Militar ă de Apel;

7
c) recursurile împotriva hot ărârilor penale pronun țate, în prim ă instan ță , de sec ția penal ă a
Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție, precum și alte cazuri prev ăzute de lege;
Sec țiile Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție, în raport cu competen ța fiec ăreia,
solu ționeaz ă:
a) cererile de str ămutare, pentru motivele prev ăzute în codurile de procedur ă;
b) conflictele de competen ță , în cazurile prev ăzute de lege;
c) orice alte cereri prev ăzute de lege.
Totodat ă, Sec țiile Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție solu ționeaz ă și recursurile declarate
împotriva hot ărârilor nedefinitive sau a actelor judec ătore ști, de orice natur ă, care nu pot fi
atacate pe nici o alt ă cale, iar cursul judec ăț ii a fost întrerupt în fa ța cur ților de apel.
Completele de 5 judec ători solu ționeaz ă recursurile și cererile în cauzele judecate în
prim ă instan ță de Sec ția penal ă a Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție și judec ă și alte cauze date
în competen ța lor prin lege, precum și ca instan ță disciplinar ă.
Înalta Curte de Casa ție și Justi ție se constituie în Sec ții Unite pentru: solu ționarea, în
condi țiile prezentei legi, a sesiz ărilor privind schimbarea jurispruden ței Înaltei Cur ți de Casa ție
și Justi ție /uni0219i sesizarea Cur ții Constitu ționale pentru controlul constitu ționalit ăț ii legilor înainte de
promulgare.
În cazul în care Înalta Curte de Casa ție și Justi ție judec ă în Sec ții Unite, la judecat ă
trebuie s ă ia parte cel pu țin dou ă treimi din num ărul judec ătorilor în func ție. Decizia poate fi
luat ă numai cu majoritatea voturilor celor prezen ți.

3. CUR /uni021AILE DE APEL, TRIBUNALE, TRIBUNALE SPECIALIZATE, JUD EC ĂTORII

3.1. Organizare
Cur țile de apel sunt instan țe cu personalitate juridic ă, în circumscrip ția c ărora
func ționeaz ă mai multe tribunale și tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 car e face parte
integrant ă din legea de organizare judiciar ă. În cadrul cur ților de apel func ționeaz ă sec ții sau,
dup ă caz, complete specializate pentru cauze civile, in diferent de obiectul lor sau de calitatea
părților, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și
fiscal, cauze privind conflicte de munc ă și asigur ări sociale, societ ăț i, registrul comer țului,
insolven ță , concuren ță neloial ă sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și
num ărul cauzelor, complete specializate pentru cauze ma ritime și fluviale.
Tribunalele sunt instan țe cu personalitate juridic ă, organizate la nivelul fiec ărui jude ț și
al municipiului Bucure ști, și au, de regul ă, sediul în municipiul re ședin ță de jude ț. În
circumscrip ția fiec ărui tribunal sunt cuprinse toate judec ătoriile din jude ț sau, dup ă caz, din
municipiul Bucure ști. În cadrul tribunalelor func ționeaz ă sec ții sau, dup ă caz, complete
specializate pentru cauze civile, indiferent de obi ectul lor sau de calitatea p ărților, cauze
penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind
conflicte de munc ă și asigur ări sociale, societ ăț i, registrul comer țului, insolven ță , concuren ță
neloial ă sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și num ărul cauzelor, complete
specializate pentru cauze maritime și fluviale.
Tribunalele specializate sunt instan țe f ără personalitate juridic ă, care pot func ționa la
nivelul jude țelor și al municipiului Bucure ști și au, de regul ă, sediul în municipiul re ședin ță de

8
jude ț. Tribunalele specializate preiau cauzele de competen ța tribunalului în domeniile în care
func ționeaz ă.
Judec ătoriile sunt instan țe f ără personalitate juridic ă, organizate în jude țe și în
sectoarele municipiului Bucure ști, potrivit anexei nr. 1. Localit ăț ile care fac parte din
circumscrip țiile judec ătoriilor din fiecare jude ț se stabilesc prin hot ărâre a Guvernului, la
propunerea ministrului justi ției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturi i. În raport cu
natura și num ărul cauzelor, în cadrul judec ătoriilor se pot înfiin ța sec ții sau complete
specializate. În cadrul judec ătoriilor se vor organiza sec ții sau complete specializate pentru
minori și familie. Completele și sec țiile specializate pentru minori și familie, precum și
tribunalele specializate pentru minori și familie judec ă atât infrac țiunile s ăvâr șite de minori, cât
și infrac țiunile s ăvâr șite asupra minorilor.
Sec țiile cur ților de apel și ale instan țelor din circumscrip ția acestora se înfiin țeaz ă, la
propunerea colegiului de conducere al fiec ărei instan țe, prin hot ărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii. Completele specializate ale sec țiilor cur ților de apel și ale instan țelor din
circumscrip ția acestora se înfiin țeaz ă de pre ședintele instan ței, la propunerea colegiului de
conducere al fiec ărei instan țe.
Componen ța sec țiilor și completelor specializate se stabile ște de colegiul de conducere
al instan ței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judec ătorului.
În mod excep țional, în situa ția în care în cadrul unei sec ții nu se poate constitui un complet de
judecat ă, colegiul de conducere al instan ței poate dispune participarea unor judec ători de la
alte sec ții.
În raport cu volumul de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor deduse judec ăț ii,
pentru cur țile de apel, tribunale și judec ătorii se pot înfiin ța sedii secundare cu activitate
permanent ă în alte localit ăț i din jude ț sau în municipiul Bucure ști.

3.2. Conducerea instan /uni021Belor
Fiecare instan ță judec ătoreasc ă este condus ă de un pre ședinte care exercit ă atribu țiile
manageriale în scopul organiz ării eficiente a activit ăț ii acesteia. Pre ședin ții cur ților de apel și ai
tribunalelor exercit ă, de asemenea, atribu ții de coordonare și control ale administr ării instan ței
unde func ționeaz ă, precum și ale instan țelor din circumscrip ție. Pre ședin ții judec ătoriilor și ai
tribunalelor specializate exercit ă și atribu ții de administrare a instan ței.
În func ție de volumul de activitate și de complexitatea cauzelor, la cur țile de apel,
tribunale și tribunale specializate, pre ședintele poate fi ajutat de 1 – 2 vicepre ședin ți, iar la
judec ătorii, pre ședintele poate fi ajutat de un vicepre ședinte . La Curtea de Apel Bucure ști și la
Tribunalul Bucure ști, pre ședintele poate fi ajutat de 1 – 3 vicepre ședin ți.
Pre ședin ții și vicepre ședin ții instan țelor judec ătore ști iau m ăsuri pentru organizarea și
buna func ționare a instan țelor pe care le conduc și, dup ă caz, a instan țelor din circumscrip țiile
acestora, asigur ă și verific ă respectarea obliga țiilor statutare și a regulamentelor de c ătre
judec ători și personalul auxiliar de specialitate.
Pre ședin ții instan țelor desemneaz ă judec ătorii care urmeaz ă s ă îndeplineasc ă, potrivit
legii, și alte atribu ții decât cele privind activitatea de judecat ă.
Sec țiile instan țelor judec ătore ști sunt conduse de câte un pre ședinte de sec ție .

9
În cadrul fiec ărei instan țe judec ătore ști func ționeaz ă un colegiu de conducere , care
hot ărăș te cu privire la problemele generale de conducere a le instan ței. Colegiile de conducere
sunt formate dintr-un num ăr impar de membri
La instan țele judec ătore ști se organizeaz ă, anual sau ori de câte ori este necesar,
adun ări generale ale judec ătorilor.
Adun ările generale ale judec ătorilor au urm ătoarele atribu ții:
a) dezbat activitatea anual ă desf ăș urat ă de instan țe;
b) aleg, în condi țiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistr aturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeaz ă proiecte de acte normative, la solicitarea ministr ului justi ției sau a
Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleaz ă puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superi or al Magistraturii;
f) aleg și revoc ă membrii colegiilor de conducere;
g) ini țiaz ă procedura de revocare a membrilor Consiliului Supe rior al Magistraturii, în
condi țiile prev ăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h)îndeplinesc alte atribu ții prev ăzute de lege sau regulamente.
Colegiile de conducere stabilesc compunerea complet elor de judecat ă la începutul
anului, urm ărind asigurarea continuit ăț ii completului. Schimbarea membrilor completelor se
face în mod excep țional, pe baza criteriilor obiective stabilite de R egulamentul de ordine
interioar ă a instan țelor judec ătore ști.
Completul de judecat ă este prezidat, prin rota ție, de unul dintre membrii acestuia.
Repartizarea cauzelor pe complete de judecat ă se face în mod aleatoriu, în sistem
informatizat.
Cauzele date, potrivit legii, în competen ța de prim ă instan ță a judec ătoriei, tribunalului
și cur ții de apel se judec ă în complet format dintr-un judec ător, cu excep ția cauzelor privind
conflictele de munc ă și de asigur ări sociale. Apelurile se judec ă în complet format din 2
judec ători, iar recursurile, în complet format din 3 jude c ători, cu excep ția cazurilor în care
legea prevede altfel.
Dup ă desf ă/uni0219urarea anchetei judiciare /uni0219i dezbaterile în fond se pronun /uni021Bă hot ărârile
judec ătore /uni0219ti. Instan /uni021Ba ia aceast ă hot ărâre cu majoritatea voturilor judec ătorilor din completul
de judecat ă. În cazul în care completul este format din doi ju dec ători, iar ace /uni0219tia nu ajung la un
acord, procesul se judec ă din nou în complet de divergen /uni021Bă . Completul de divergen ță se
constituie prin includerea, în completul de judecat ă, a pre ședintelui sau a vicepre ședintelui
instan ței, a pre ședintelui de sec ție ori a judec ătorului din planificarea de permanen ță .
Completul pentru solu ționarea în prim ă instan ță a cauzelor privind conflictele de munc ă
și asigur ări sociale se constituie dintr-un judec ător și 2 asisten ți judiciari. Asisten ții judiciari
particip ă la deliber ări cu vot consultativ și semneaz ă hot ărârile pronun țate. Opinia acestora se
consemneaz ă în hot ărâre, iar opinia separat ă se motiveaz ă.

3.3. Competen /uni021Ba
În materie civil ă, potrivit Codului de procedur ă civil ă:
Judec ătoriile judec ă:

10
1. în prim ă instan ță , urm ătoarele cereri al c ăror obiect este evaluabil sau, dup ă caz,
neevaluabil în bani:
a) cererile date de Codul civil în competen ța instan ței de tutel ă și de familie, în afar ă
de cazurile în care prin lege se prevede în mod exp res altfel;
b) cererile referitoare la înregistr ările în registrele de stare civil ă, potrivit legii;
c) cererile având ca obiect administrarea cl ădirilor cu mai multe etaje, apartamente
sau spa ții aflate în proprietatea exclusiv ă a unor persoane diferite, precum și cele privind
raporturile juridice stabilite de asocia țiile de proprietari cu alte persoane fizice sau per soane
juridice, dup ă caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile și șan țurile comune, distan ța construc țiilor și
planta țiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servitu ți sau alte limit ări ale dreptului de
proprietate prev ăzute de lege, stabilite de p ărți ori instituite pe cale judec ătoreasc ă;
f) cererile privitoare la str ămutarea de hotare și cererile în gr ăni țuire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obliga țiile de a face sau de a nu face neevaluabile în ban i,
indiferent de izvorul lor contractual sau extracont ractual, cu excep ția celor date de lege în
competen ța altor instan țe;
i) cererile de împ ărțeal ă judiciar ă, indiferent de valoare;
j) orice alte cereri evaluabile în bani în valo are de pân ă la 200.000 lei inclusiv,
indiferent de calitatea p ărților, profesioni ști sau neprofesioni ști;
3. c ăile de atac împotriva hot ărârilor autorit ăț ilor administra ției publice cu activitate
jurisdic țional ă și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazu rile prev ăzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege în competen ța lor.
Tribunalele judec ă:
1. în prim ă instan ță , toate cererile care nu sunt date prin lege în com peten ța altor
instan țe;
2. ca instan țe de apel, apelurile declarate împotriva hot ărârilor pronun țate de
judec ătorii în prim ă instan ță ;
3. ca instan țe de recurs, în cazurile anume prev ăzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege în competen ța lor.
Cur țile de apel judec ă:
1. în prim ă instan ță , cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit
legii speciale;
2. ca instan țe de apel, apelurile declarate împotriva hot ărârilor pronun țate de
tribunale în prim ă instan ță ;
3. ca instan țe de recurs, în cazurile anume prev ăzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege în competen ța lor.
În materie penal ă, potrivit Codului de procedur ă penal ă, Judec ătoria judec ă în prim ă
instan ță toate infrac țiunile, cu excep ția celor date prin lege în competen ța altor instan țe.
Judec ătoria solu ționeaz ă și alte cazuri anume prev ăzute de lege.
Tribunalul:
1. judec ă în prim ă instan ță :

11
a) infrac țiunile prev ăzute de Codul penal în art. 174 – 177 (infrac /uni021Biunile de omor), art.
179, art. 189 alin. 3 – 5 (lipsirea de libertate in mod ilegal), art. 197 alin. 3 (violul), art. 211 a lin.
3 (tâlh ăria), art. 212 alin. 3 (pirateria), art. 215 alin. 5 (în /uni0219el ăciunea), art. 254 (luarea de mit ă),
art. 255 (darea de mit ă), art. 257 (traficul de influen /uni021Bă ), art. 266 – 270, art. 279^1, art. 312 și art.
317, precum și infrac țiunea de contraband ă, dac ă a avut ca obiect arme, muni ții sau materii
explozive ori radioactive;
b) infrac țiunile s ăvâr șite cu inten ție, care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei;
d) infrac țiunile privind traficul și consumul ilicit de droguri;
e) infrac țiunea de bancrut ă frauduloas ă, dac ă fapta prive ște sistemul bancar;
e^1) infrac țiunile de sp ălare a banilor și infrac țiunile de evaziune fiscal ă prev ăzute de
art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modific ările
ulterioare;
f) alte infrac țiuni date prin lege în competen ța sa;
3. ca instan ță de recurs, judec ă recursurile împotriva sentin țelor pronun țate de
judec ătorii privind infrac țiunile pentru care punerea în mi șcare a ac țiunii penale se face la
plângerea prealabil ă a persoanei v ătămate, precum și recursurile împotriva hot ărârilor penale
pronun țate de judec ătorii în materia m ăsurilor preventive, a liber ării provizorii sau a m ăsurilor
asigur ătorii, a hot ărârilor penale pronun țate de judec ătorii în materia execut ării hot ărârilor
penale sau a reabilit ării, precum și în alte cazuri anume prev ăzute de lege;
4. solu ționeaz ă conflictele de competen ță ivite între judec ătoriile din circumscrip ția
sa, precum și alte cazuri anume prev ăzute de lege.
Curtea de Apel:
1. judec ă în prim ă instan ță :
a) infrac țiunile prev ăzute de Codul penal în art. 155 – 173 (contra sigur an /uni021Bei statului)
și infrac țiunile privind siguran ța na țional ă a României prev ăzute în legi speciale;
a^1) infrac țiunile prev ăzute de Codul penal în art. 253^1, art. 273 – 276 c ând s-a
produs o catastrof ă de cale ferat ă și art. 356 – 361;
b) infrac țiunile s ăvâr șite de judec ătorii de la judec ătorii și tribunale și de procurorii de
la parchetele care func ționeaz ă pe lâng ă aceste instan țe, precum și de avoca ți, notari publici,
executori judec ătore ști și de controlorii financiari ai Cur ții de Conturi;
b^1) infrac țiunile s ăvâr șite de șefii cultelor religioase organizate în condi țiile legii și de
ceilal ți membri ai înaltului cler, care au cel pu țin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
b^2) infrac țiunile s ăvâr șite de magistra ții asisten ți de la Înalta Curte de Casa ție și
Justi ție, de judec ătorii de la cur țile de apel și Curtea Militar ă de Apel, precum și de procurorii
de la parchetele de pe lâng ă aceste instan țe;
b^3) infrac țiunile s ăvâr șite de membrii Cur ții de Conturi, de pre ședintele Consiliului
Legislativ și de Avocatul Poporului;
d) alte infrac țiuni date prin lege în competen ța sa;
2. ca instan ță de apel, judec ă apelurile împotriva hot ărârilor penale pronun țate în
prim ă instan ță de tribunale;

12
3. ca instan ță de recurs, judec ă recursurile împotriva hot ărârilor penale pronun țate
de judec ătorii în prim ă instan ță , cu excep ția celor date în competen ța tribunalului, precum și în
alte cazuri anume prev ăzute de lege;
4. solu ționeaz ă conflictele de competen ță ivite între tribunale sau între judec ătorii și
tribunale din circumscrip ția sa ori între judec ătorii din circumscrip ția unor tribunale diferite
aflate în circumscrip ția Cur ții, precum și alte cazuri anume prev ăzute de lege;
5. solu ționeaz ă cererile prin care s-a solicitat extr ădarea sau transferul persoanelor
condamnate în str ăin ătate.

4. INSTAN /uni021AELE MILITARE

Instan țele militare sunt:
a) tribunalele militare – în Bucure ști, Cluj-Napoca, Ia și și Timi șoara;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucure ști;
c) Curtea Militar ă de Apel Bucure ști.
Instan țele militare au, fiecare, statut de unitate militar ă, cu indicativ propriu. Instan țele
militare judec ă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, insta n ța poate dispune ca judecata
să se desf ăș oare în alt loc. Instan țele militare pot judeca și pe teritoriul altor state, militari
români, membri ai unei for țe multina ționale, în condi țiile în care, potrivit unei conven ții
interna ționale, pe teritoriul statului primitor poate fi ex ercitat ă jurisdic ția român ă.
La ședin țele de judecat ă, judec ătorii și procurorii militari sunt obliga ți s ă poarte uniforma
militar ă. Când inculpatul este militar activ, pre ședintele completului de judecat ă, precum și
procurorul care particip ă la judecarea cauzei trebuie s ă fac ă parte cel pu țin din aceea și
categorie de grade. Când gradul procurorului nu fac e parte din aceea și categorie cu gradul
învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria
corespunz ătoare, numit de conduc ătorul parchetului la care este înregistrat ă cauza.

13
MINISTERUL PUBLIC

1. ASPECTE INTRODUCTIVE, PRINCIPII

Ministerul Public î /uni0219i exercit ă atribu /uni021Biile prin procurori, constitui /uni021Bi în Parchete pe lâng ă
fiecare instan /uni021Bă judec ătoreasc ă, sub autoritatea ministrului Justi /uni021Biei.
Ministerul Public î și exercit ă atribu țiile în temeiul legii și este condus de procurorul
general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție.
Spre deosebire de judec ători, procurorii nu se bucur ă de imunitate, ci doar de
stabilitate, consacrat ă prin lege. Aceasta rezult ă din faptul c ă numai judec ătorii pronun /uni021Bă
hot ărâri.
Activitatea Ministerului Public este organizat ă dup ă urm ătoarele principii:
a) Principiul legalit ă/uni021Bii
b) Principiul impar /uni021Bialit ă/uni021B ii
c) Principiul controlului ierarhic
Principiul legalit ă/uni021Bii rezult ă din atribu /uni021Biile Ministerului Public, atribu /uni021Bii ce sunt exercitate
numai în temeiul legii /uni0219i pentru asigurarea respect ării ei. Procurorul general nu poate da ordine
decât în temeiul /uni0219i cu respectarealegii.
Principiul impar /uni021Bialit ă/uni021B ii rezult ă din împrejurarea c ă procurorul, ca /uni0219i judec ătorul, nu
poate face politic ă, func /uni021Bia lor fiind incompatibil ă cu orice alt ă func /uni021Bie public ă sau privat ă, cu
excep /uni021Bia func /uni021Biilor didactice din înv ă/uni021Bă mântul superior. Ministerul Public este independent în
rela /uni021Biile cu celelalte autorit ă/uni021B i publice, fiind independent /uni0219i fa/uni021Bă de instan /uni021Bele judec ătore /uni0219ti.
Principiul controlului ierarhic /uni0219i-a g ăsit concretizarea într-o subordonare a procurorilor
fa /uni021Bă de conducerea parchetului ierarhic superior din ac eea /uni0219i circumscrip /uni021Bie teritorial ă.
Procurorul ierarhic superior poate s ă îndeplineasc ă oricare dintre atribu /uni021Biile procurorului din
subordine /uni0219i s ă suspende sau infirme actele /uni0219i dispozi /uni021Biile acestuia, dac ă sunt contrare legii.
Dispozi /uni021Biile procurorului ierarhic superior date în conform itate cu legea sunt obligatorii pentru
procurorii în subordine. Totu /uni0219i, procurorul este liber s ă prezinte în fa /uni021Ba instan /uni021Bei de judecat ă
concluziile pe care le consider ă întemeiate potrivit legii, /uni021Binând seama de probele administrate
în cauz ă.
Dispozi /uni021Biile ministrului Justi /uni021Biei date prin Procurorul general în vederea respect ării /uni0219i
aplic ării legii sunt obligatorii.
Controlul tuturor membrilor Ministerului Public se exercit ă de c ătre Ministrul Justi /uni021Biei,
prin procurori inspectori, din cadrul Parchetului G eneral de pe lâng ă Înalta Curte de Casa /uni021Bie /uni0219i
Justi /uni021Bie /uni0219i din parchetele de pe lâng ă Cur /uni021Bile de Apel sau al /uni021Bi procurori delega /uni021Bi. Acest control
se realizeaz ă prin verificarea lucr ărilor, a modului cum se desf ă/uni0219oar ă raporturile de serviciu cu
justi /uni021Biabilii /uni0219i celelalte persoane implicate /uni0219i prin aprecierea asupra activit ă/uni021Bii, preg ătirii /uni0219i
aptitudinii profesionale a procurorilor.
În virtutea dreptului de control, Ministrul Justi /uni021Biei poate cere Procurorului General
inform ări asupra activit ă/uni021Bii Ministerului Public /uni0219i s ă dea îndrum ări cu privire la m ăsurile ce
trebuie luate pentru combaterea criminalit ă/uni021Bii. Tot Ministrul Justi /uni021Biei poate da dispozi /uni021Bie scris ă
prin Procurorul General procurorului competent s ă înceap ă procedura de urm ărire a

14
infrac /uni021Biunilor despre care are cuno /uni0219tin /uni021Bă /uni0219i s ă promoveze în fa /uni021Ba instan /uni021Belor judec ătore /uni0219ti
actiunile necesare ap ărării intereselor publice. Odat ă deschis ă procedura de urm ărire penal ă
nu se pot da dispozi /uni021Bii pentru oprirea acestei proceduri, ntrucât ar îns emna un amestec în
activitatea propriu-zis ă de înf ăptuire a Justi /uni021Biei.

2. ATRIBU /uni021AIILE MINISTERULUI PUBLIC

Potrivit legii de organizare judiciar ă, Ministerul Public exercit ă, prin procurori,
urm ătoarele atribu ții:
a) efectueaz ă urm ărirea penal ă în cazurile și în condi țiile prev ăzute de lege și particip ă,
potrivit legii, la solu ționarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce și supravegheaz ă activitatea de cercetare penal ă a poli ției judiciare, conduce și
controleaz ă activitatea altor organe de cercetare penal ă;
Potrivit legii, codul de procedur ă penal ă, urm ărirea penal ă are ca obiect: strângerea
probelor necesare la identificarea infractorilor, l a stabilirea r ăspunderii acestora pentru a se
constata dac ă este sau nu este cazul s ă fie trimi /uni0219i în judecat ă. Urm ărirea penal ă se
desf ă/uni0219oar ă de procuror (organe de anchet ă penal ă) /uni0219i de c ătre organe de cercetare penal ă
(organe de poli /uni021Bie).
În exercitarea acestor atribu /uni021Bii, procurorul conduce /uni0219i controleaz ă activitatea de
cercetare penal ă a Poli /uni021Biei /uni0219i a altor organe care sunt obligate s ă aduc ă la îndeplinire
dispozi /uni021Biile procurorului în condi /uni021Biile legii. Procurorii verific ă ca nicio persoan ă s ă fie re /uni021Binut ă
sau arestat ă decât în cazurile prev ăzute de lege. Când procurorul constat ă c ă un act sau o
măsur ă a organelor de cercetare penal ă nu este dat cu respectarea condi /uni021Biilor legale, le infirm ă
motivate.

c) sesizeaz ă instan țele judec ătore ști pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii ;
În situa /uni021Bia în care procurorul constat ă c ă au fost respectate dispozi /uni021Biile legale care
garanteaz ă respectarea adev ărului, c ă urm ărirea penal ă este complet ă, exist ă probele
necesare /uni0219i legal administrate din care rezult ă c ă fapta exist ă, c ă a fost s ăvâr /uni0219it ă de învinuit /uni0219i
că acesta r ăspunde penal, d ă rechizitoriul prin care dispune trimiterea în jude cat ă, sesizând
astfel instan /uni021Ba de judecat ă.

d) exercit ă ac țiunea civil ă, în cazurile prev ăzute de lege;
Procurorul poate sus ține în fa ța instan ței ac țiunea civil ă pornit ă de persoana v ătămat ă.
Când cel v ătămat este o persoan ă lipsit ă de capacitate de exerci țiu sau cu capacitate de
exerci țiu restrâns ă, procurorul, când particip ă la judecat ă, este obligat s ă sus țin ă interesele
civile ale acesteia, chiar dac ă nu este constituit ă parte civil ă.
În procesul civil, procurorul poate porni orice ac țiune civil ă, ori de câte ori este necesar
pentru ap ărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanel or puse sub
interdic ție și ale disp ăru ților, precum și în alte cazuri expres prev ăzute de lege.

e) particip ă, în condi țiile legii, la ședin țele de judecat ă;

15
În procesul penal, procurorul particip ă la ședin țele de judecat ă, în condi țiile legii, și are
rol activ în aflarea adev ărului. Procurorul este liber s ă prezinte în instan ță concluziile pe care le
consider ă întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauz ă. Procurorul
sus /uni021Bine învinuirea în procesul penal, punând /uni0219i concluzii de achitare când cercetarea
judec ătoreasc ă nu confirm ă învinuirea sau a intervenit una din cauzele de înc etare a
procesului penal. Cererile /uni0219i concluziile procurorului trebuie motivate.
În procesele penale, la ședin ța de judecat ă, poate participa procurorul care a efectuat
urm ărirea penal ă sau alt procuror desemnat de conduc ătorul parchetului..
Procurorul poate s ă pun ă concluzii în orice proces civil, în oricare faz ă a acestuia, dac ă
apreciaz ă c ă este necesar pentru ap ărarea ordinii de drept, a drepturilor și intereselor
cet ăț enilor. În cazurile anume prev ăzute de lege, participarea și punerea concluziilor de c ătre
procuror sunt obligatorii, sub sanc țiunea nulit ăț ii absolute a hot ărârii (punere sub interdic /uni021Bie,
declararea judec ătoreasc ă a mor /uni021Bii etc.).

f) exercit ă c ăile de atac împotriva hot ărârilor judec ătore ști, în condi țiile prev ăzute de
lege;
Procurorul exercit ă, în condi țiile legii, c ăile de atac împotriva hot ărârilor judec ătore ști pe
care le consider ă netemeinice și nelegale.
Procurorul poate face în procesul penal apel sau re curs atât în ceea ce prive /uni0219te latura
penal ă, cât /uni0219i latura civil ă a cauzei. De asemenea, procurorul poate declara o cale
extraordinar ă de atac (revizuire, contesta /uni021Bie în anulare).
Procurorul General al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curtea de Casa /uni021Bie /uni0219i Justi /uni021Bie poate
introduce recurs în interesul legii, pentru unitate de jurispruden /uni021Bă .
În procesul civil, procurorul poate s ă exercite c ăile de atac împotriva hot ărârilor
pronun țate în cazurile în care poate /uni0219i porni ac /uni021Biunea civil ă, chiar dac ă nu a pornit ac țiunea
civil ă, precum și atunci când a participat la judecat ă, în condi țiile legii.

g) ap ără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelo r puse sub
interdic ție, ale disp ăru ților și ale altor persoane, în condi țiile legii;

h) ac ționeaz ă pentru prevenirea și combaterea criminalit ăț ii, sub coordonarea
ministrului justi ției, pentru realizarea unitar ă a politicii penale a statului;

i) studiaz ă cauzele care genereaz ă sau favorizeaz ă criminalitatea, elaboreaz ă și
prezint ă ministrului justi ției propuneri în vederea elimin ării acestora, precum și
pentru perfec ționarea legisla ției în domeniu;
Studiind cauzele /uni0219i condi /uni021Biile care au dus la s ăvâr /uni0219irea unor fapte penale sau la
favorizarea acestora, procurorii pot oferi un bogat material cazuistic pentru cei ce se ocup ă de
studiile criminologice, putând oferi, în acela /uni0219i timp, propuneri pentru eliminarea acestor cauze.

j) verific ă respectarea legii la locurile de de ținere preventiv ă;

k) exercit ă orice alte atribu ții prev ăzute de lege.

16
3. ORGANIZAREA MINISTERULUI PUBLIC
3.1. PARCHETUL DE PE LÂNG Ă ÎNALTA CURTE DE CASA /uni021AIE /uni0218I JUSTI /uni021AIE

Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție coordoneaz ă activitatea
parchetelor din subordine, îndepline ște atribu țiile prev ăzute de lege, are personalitate juridic ă
și gestioneaz ă bugetul Ministerului Public. Este condus de procur orul general al Parchetului de
pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct. În
activitatea sa, procurorul general al Parchetului d e pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție
este ajutat de 3 consilieri.
Procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție
reprezint ă Ministerul Public în rela țiile cu celelalte autorit ăț i publice și cu orice persoane
juridice sau fizice, din țar ă sau din str ăin ătate. Acesta exercit ă, direct sau prin procurori anume
desemna ți, controlul asupra tuturor parchetelor. El partici p ă la ședin țele Înaltei Cur ți de Casa ție
și Justi ție în Sec ții Unite, precum și la orice complet al acesteia, când consider ă necesar.
Procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție desemneaz ă,
dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii ca re particip ă la ședin țele Cur ții Constitu ționale,
în cazurile prev ăzute de lege.
Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție are în structur ă sec ții conduse
de procurori șefi, care pot fi ajuta ți de adjunc ți. În cadrul sec țiilor pot func ționa servicii și birouri
conduse de procurori șefi.
În exercitarea atribu țiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta
Curte de Casa ție și Justi ție emite ordine cu caracter intern.
În cadrul Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție func ționeaz ă
colegiul de conducere, care hot ărăș te asupra problemelor generale de conducere ale
Ministerului Public. Colegiul de conducere al Parch etului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și
Justi ție este constituit din procurorul general al Parche tului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție
și Justi ție, prim-adjunctul, și 5 procurori ale și în adunarea general ă a procurorilor.
Adunarea general ă a procurorilor Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și
Justi ție se convoac ă de c ătre procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de
Casa ție și Justi ție, anual sau ori de câte ori este necesar.

3.1.1. Direc ția de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și
Terorism (DIICOT)

În cadrul Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție func ționeaz ă
Direc ția de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism (DIICOT), ca
structur ă specializat ă în combaterea criminalit ăț ii organizate și terorismului.
Direc ția de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism se
încadreaz ă cu procurori numi ți prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lâng ă
Înalta Curte de Casa ție și Justi ție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii , în limita
posturilor prev ăzute în statul de func ții, aprobat potrivit legii.

17
Pentru a fi numi ți în cadrul Direc ției de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate
Organizat ă și Terorism procurorii trebuie s ă aib ă o bun ă preg ătire profesional ă, o conduit ă
moral ă irepro șabil ă, o vechime de cel pu țin 6 ani în func ția de procuror sau judec ător și s ă fi
fost declara ți admi și în urma interviului organizat de comisia constitu it ă în acest scop. Interviul
const ă în verificarea preg ătirii profesionale, a capacit ăț ii de a lua decizii și de a- și asuma
răspunderea, rezisten ței la stres, precum și altor calit ăț i specifice. La evaluarea candida ților,
vor fi avute în vedere și activitatea desf ăș urat ă de procurori, cunoa șterea unei limbi str ăine și
cuno știn țele de operare pe calculator.
Procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție
conduce Direc ția de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism prin
intermediul procurorului- șef al Direc ției de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate
Organizat ă și Terorism.
Atribu țiile, competen ța, structura, organizarea și func ționarea Direc ției de Investigare a
Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism sunt stabilite prin lege special ă, Legea nr.
508 din 2004.
Direc ția de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism are
urm ătoarele atribu ții :
a) efectuarea urm ăririi penale pentru infrac țiunile prev ăzute în prezenta lege și în legile
special – spre exemplu: infrac /uni021Biunile de trafic de persoane, trafic de droguri, cr iminalitate
informatic ă, criminalitate organizat ă etc.
b) conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penal ă, efectuate din
dispozi ția procurorului de c ătre ofi țerii și agen ții de poli ție judiciar ă afla ți în coordonarea
Direc ției de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism;
c) sesizarea instan țelor judec ătore ști pentru luarea m ăsurilor prev ăzute de lege și
pentru judecarea cauzelor privind infrac țiunile date în competen ța Direc ției de Investigare a
Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism;
c^1) conducerea, supravegherea și controlul activit ăț ilor de ordin tehnic ale urm ăririi
penale, efectuate de speciali ști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic,
precum și în alte domenii, numi ți în cadrul Direc ției de Investigare a Infrac țiunilor de
Criminalitate Organizat ă și Terorism;
d) studierea cauzelor care genereaz ă s ăvâr șirea infrac țiunilor de criminalitate
organizat ă, trafic de droguri, criminalitate informatic ă și terorism și a condi țiilor care le
favorizeaz ă, elaborarea propunerilor în vederea elimin ării acestora, precum și pentru
perfec ționarea legisla ției penale în acest domeniu;
e) constituirea și actualizarea bazei de date vizând infrac țiunile ce sunt date în
competen ța Direc ției de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism;
f) exercitarea altor atribu ții prev ăzute de Codul de procedur ă penal ă și de legile
speciale.
Direc ția de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism este
condus ă de un procuror- șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe
lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție. Procurorul- șef al Direc ției de Investigare a
Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism este ajutat de un procuror- șef adjunct,
asimilat adjunctului procurorului general al Parche tului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și

18
Justi ție, precum și de 2 consilieri, asimila ți consilierilor procurorului general al Parchetului de
pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție.
Direc ția de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism este
organizat ă în structur ă central ă și structur ă teritorial ă. În cadrul structurii centrale se
organizeaz ă prin ordin al procurorului- șef al Direc ției de Investigare a Infrac țiunilor de
Criminalitate Organizat ă și Terorism, servicii, birouri și compartimente conduse de procurori-
șefi.
În circumscrip ția teritorial ă a parchetelor de pe lâng ă cur țile de apel se înfiin țeaz ă
servicii teritoriale conduse de procurori- șefi. Se pot înfiin ța sau desfiin ța birouri teritoriale în
circumscrip ția teritorial ă a parchetelor de pe lâng ă tribunale. Birourile sunt conduse de
procurori- șefi.
Procurorii specializa ți din cadrul Direc ției de Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate
Organizat ă și Terorism efectueaz ă în mod obligatoriu urm ărirea penal ă pentru infrac țiunile
prev ăzute la alin. (1).

3.2. DIREC /uni021AIA NA /uni021AIONAL Ă ANTICORUP /uni021AIE (DNA)

Direc ția Na țional ă Anticorup ție este specializat ă în combaterea infrac țiunilor de
corup ție, potrivit legii, î și exercit ă atribu țiile pe întreg teritoriul României și func ționeaz ă pe
lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție. Aceasta se organizeaz ă ca structur ă autonom ă în
cadrul Ministerului Public și este coordonat ă de procurorul general al Parchetului de pe lâng ă
Înalta Curte de Casa ție și Justi ție. Are personalitate juridic ă și sediul în municipiul Bucure ști.
Direc ția Na țional ă Anticorup ție î și desf ăș oar ă activitatea potrivit principiului legalit ăț ii, al
impar țialit ăț ii și al controlului ierarhic. Este independent ă în raport cu instan țele judec ătore ști și
cu parchetele de pe lâng ă acestea, precum și în rela țiile cu celelalte autorit ăț i publice,
exercitându- și atribu țiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respect ării acesteia.
Direc ția Na țional ă Anticorup ție este condus ă de un procuror șef, asimilat prim-
adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție,
ajutat de 2 adjunc ți, asimila ți adjunctului procurorului general al Parchetului d e pe lâng ă Înalta
Curte de Casa ție și Justi ție. În activitatea sa, procurorul șef al Direc ției Na ționale Anticorup ție
este ajutat de 2 consilieri, asimila ți consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lâng ă
Înalta Curte de Casa ție și Justi ție.
În cadrul Direc ției Na ționale Anticorup ție func ționeaz ă colegiul de conducere, care
hot ărăș te asupra problemelor generale de conducere ale ace stui parchet. Colegiul de
conducere al Direc ției Na ționale Anticorup ție este constituit din procurorul șef, unul dintre
adjunc ții acestuia și 5 procurori ale și în adunarea general ă a procurorilor.
În exercitarea atribu țiilor ce-i revin, procurorul șef al Direc ției Na ționale Anticorup ție
emite ordine cu caracter intern. În cadrul Direc ției Na ționale Anticorup ție se pot înfiin ța servicii
teritoriale, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al p rocurorului șef al
acestei direc ții. Sediul serviciilor teritoriale și circumscrip ția acestora se stabilesc de procurorul
șef al Direc ției Na ționale Anticorup ție, de regul ă, în localit ăț ile în care î și au sediul parchetele
de pe lâng ă cur țile de apel și în raport cu circumscrip țiile acestora.

19
Direc ția Na țional ă Anticorup ție se încadreaz ă cu procurori numi ți prin ordin al
procurorului șef al Direc ției Na ționale Anticorup ție, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii, în limita posturilor prev ăzute în statul de func ții, aprobat potrivit legii. Pentru a fi
numi ți în cadrul Direc ției Na ționale Anticorup ție, procurorii trebuie s ă aib ă o bun ă preg ătire
profesional ă, o conduit ă moral ă irepro șabil ă, o vechime de cel pu țin 6 ani în func ția de
procuror sau judec ător și s ă fi fost declara ți admi și în urma unui interviu organizat de comisia
constituit ă în acest scop. Interviul const ă în verificarea preg ătirii profesionale, a capacit ăț ii de a
lua decizii și de a- și asuma r ăspunderea, a rezisten ței la stres, precum și altor calit ăț i specifice.
La evaluarea candida ților, vor fi avute în vedere și activitatea desf ăș urat ă de procurori,
cunoa șterea unei limbi str ăine și cuno știn țele de operare pe calculator.
Atribu țiile, competen ța, structura, organizarea și func ționarea Direc ției Na ționale
Anticorup ție sunt stabilite prin lege special ă.
Atribu /uni021Biile Direc /uni021Biei Na /uni021Bionale Anticorup /uni021Bie sunt urm ătoarele:
a) efectuarea urm ăririi penale, în condi /uni021Biile prev ăzute în Codul de procedur ă penal ă, în Legea
nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea /uni0219i sanc /uni021Bionarea faptelor de corup /uni021Bie /uni0219i în prezenta
ordonan /uni021Ba de urgen /uni021Bă , pentru infrac /uni021Biunile prev ăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit
art. 13, în competen /uni021Ba Direc /uni021Biei Na /uni021Bionale Anticorup /uni021Bie;
b) conducerea, supravegherea /uni0219i controlul actelor de cercetare penal ă, efectuate din
dispozi /uni021Biile procurorului de c ătre ofi /uni021Berii de poli /uni021Bie judiciar ă afla /uni021Bi sub autoritatea exclusiv ă a
procurorului /uni0219ef al Direc /uni021Biei Na /uni021Bionale Anticorup /uni021Bie;
c) conducerea, supravegherea /uni0219i controlul activit ă/uni021B ilor de ordin tehnic ale urm ăririi
penale, efectuate de speciali /uni0219ti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic,
precum /uni0219i în alte domenii, numi /uni021Bi în cadrul Direc /uni021Biei Na /uni021Bionale Anticorup /uni021Bie;
c1) sesizarea instan /uni021Belor judec ătore /uni0219ti pentru luarea m ăsurilor prev ăzute de lege /uni0219i
pentru judecarea cauzelor privind infrac /uni021Biunile prev ăzute în Legea nr. 78/2000, cu modific ările
ulterioare, care sunt, potrivit art. 13, în compete n /uni021Ba Direc /uni021Biei Na /uni021Bionale Anticorup /uni021Bie;
c2) participarea, în condi /uni021Biile legii, la /uni0219edin /uni021Bele de judecat ă;
c3) exercitarea c ăilor de atac împotriva hot ărârilor judec ătore /uni0219ti, în condi /uni021Biile prev ăzute
de lege;
d) studierea cauzelor care genereaz ă /uni0219i a condi /uni021Biilor care favorizeaz ă corup /uni021Bia,
elaborarea /uni0219i prezentarea propunerilor în vederea elimin ării acestora, precum /uni0219i pentru
perfec /uni021Bionarea legisla /uni021Biei penale;
e) elaborarea raportului anual privind activitatea Dir ec /uni021Biei Na /uni021Bionale Anticorup /uni021Bie /uni0219i
prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magist raturii /uni0219i ministrului justi /uni021Biei, nu mai târziu de
luna februarie a anului urm ător, iar ministrul justi /uni021Biei va prezenta Parlamentului concluziile
asupra raportului de activitate a Direc /uni021Biei Na /uni021Bionale Anticorup /uni021Bie;
f) constituirea /uni0219i actualizarea bazei de date în domeniul faptelor d e corup /uni021Bie;
g) exercitarea altor atribu /uni021Bii prev ăzute de lege.

3.3. PARCHETELE DE PE LÂNG Ă CUR ȚILE DE APEL, TRIBUNALE,
TRIBUNALE PENTRU MINORI ȘI FAMILIE ȘI JUDEC ĂTORII

20
Pe lâng ă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru m inori și familie și judec ătorie
func ționeaz ă un parchet. Parchetele au sediul în localit ăț ile în care î și au sediul instan țele pe
lâng ă care func ționeaz ă și au aceea și circumscrip ție cu acestea. Parchetele de pe lâng ă
cur țile de apel și parchetele de pe lâng ă tribunale au personalitate juridic ă. Parchetele de pe
lâng ă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lâng ă judec ătorii nu au
personalitate juridic ă.
Parchetele de pe lâng ă cur țile de apel și tribunale au în structur ă sec ții, în cadrul c ărora
pot func ționa servicii și birouri. Parchetele de pe lâng ă cur țile de apel au în structur ă și câte o
sec ție pentru minori și familie.
În localit ăț ile unde func ționeaz ă sediile secundare ale tribunalelor și judec ătoriilor se
înfiin țeaz ă sedii secundare ale parchetelor, cu activitate per manent ă, având aceea și
circumscrip ție cu sediile secundare ale instan țelor pe lâng ă care func ționeaz ă.
Parchetele de pe lâng ă cur țile de apel sunt conduse de procurori generali. Par chetele
de pe lâng ă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judec ătorii sunt conduse de prim-
procurori. Procurorii generali ai parchetelor de pe lâng ă cur țile de apel și prim-procurorii
parchetelor de pe lâng ă tribunale exercit ă și atribu ții de coordonare și control al administr ării
parchetului unde func ționeaz ă, precum și al parchetelor din circumscrip ție. Prim-procurorii
parchetelor de pe lâng ă tribunalele pentru minori și prim-procurorii parchetelor de pe lâng ă
judec ătorii exercit ă și atribu ții de administrare a parchetului.
În func ție de volumul de activitate, la parchetele de pe lâ ng ă cur țile de apel și tribunale,
procurorul general sau, dup ă caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 – 2 adju nc ți, iar la
parchetele de pe lâng ă tribunalele pentru minori și familie și judec ătorii, prim-procurorul poate
fi ajutat de un adjunct. La Parchetul de pe lâng ă Curtea de Apel Bucure ști și la Parchetul de pe
lâng ă Tribunalul Bucure ști, procurorul general sau, dup ă caz, prim-procurorul poate fi ajutat de
1 – 3 adjunc ți.
Sec țiile, serviciile și birourile parchetelor de pe lâng ă instan țe sunt conduse de
procurori șefi. Conduc ătorul fiec ărui parchet repartizeaz ă procurorii pe sec ții, servicii și birouri,
în func ție de preg ătirea, specializarea și aptitudinile acestora. Conduc ătorul fiec ărui parchet
repartizeaz ă dosarele procurorilor, ținând cont de specializarea acestora. În cadrul par chetelor
func ționeaz ă colegii de conducere, care avizeaz ă problemele generale de conducere ale
parchetelor.

3.4. PARCHETELE MILITARE

Pe lâng ă fiecare instan ță militar ă func ționeaz ă un parchet militar. Pe lâng ă Curtea
Militar ă de Apel Bucure ști func ționeaz ă Parchetul Militar de pe lâng ă Curtea de Apel Bucure ști,
pe lâng ă Tribunalul Militar Teritorial Bucure ști func ționeaz ă Parchetul Militar de pe lâng ă
Tribunalul Militar Teritorial Bucure ști, iar pe lâng ă tribunalele militare func ționeaz ă parchetele
de pe lâng ă tribunalele militare. Parchetele militare au, fiec are, statut de unitate militar ă, cu
indicativ propriu.
Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuro r militar ajutat de un prim-procuror
militar adjunct. Parchetul Militar de pe lâng ă Curtea de Apel Bucure ști este condus de un
procuror general militar, ajutat de un procuror gen eral militar adjunct.

21
Parchetele militare efectueaz ă urm ărirea penal ă în cauzele privind fapte penale comise
de militari români disloca ți pe teritoriul altor state, în cadrul unor for țe multina ționale, în
condi țiile în care, potrivit unei conven ții interna ționale, pe teritoriul statului primitor poate fi
exercitat ă jurisdic ția român ă. Procurorii militari particip ă la ședin țele de judecat ă.
Când inculpatul este militar activ, procurorul mili tar care efectueaz ă urm ărirea penal ă
trebuie s ă fac ă parte cel pu țin din aceea și categorie de grade. Când gradul procurorului nu
face parte din aceea și categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului , acesta va fi asistat de
un alt procuror cu grad din categoria corespunz ătoare, numit de conduc ătorul parchetului la
care este înregistrat ă cauza.
În cadrul Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție și Direc ției
Na ționale Anticorup ție func ționeaz ă sec ții sau servicii de combatere a infrac țiunilor s ăvâr șite
de militari care au, fiecare, statut de unitate mil itar ă, cu indicativ propriu.

22
CORPUL MAGISTRA /uni021AILOR

1. NO /uni021AIUNE, INCOMPATIBILIT Ă/uni021A I /uni0218I INTERDIC /uni021AII

1.1. Categoriile de magistra /uni021Bi, principii

Magistratura este activitatea judiciar ă desf ăș urat ă de judec ători în scopul înf ăptuirii
justi ției și de procurori în scopul ap ărării intereselor generale ale societ ăț ii, a ordinii de drept,
precum și a drepturilor și libert ăț ilor cet ățenilor. Rezult ă astfel c ă magistra /uni021Bi sunt atât
judec ătorii, cât /uni0219i procurorii. De asemenea, sunt considera /uni021Bi magistra /uni021Bi magistra /uni021Bii asisten /uni021Bi ai
Înaltei Cur /uni021Bi de Casa /uni021Bie /uni0219i Justi /uni021Bie, precum /uni0219i asimila /uni021Bi magistra /uni021Bilor, personalul de specialitate
juridic ă din Ministerul Justi /uni021Biei, pe perioada îndeplinirii func /uni021Biei.
Din dispozi /uni021Biile Legii nr. 303/2004 privind statutul magistra /uni021Bilor, rezult ă urm ătoarele
principii de constituire a corpului magistra /uni021Bilor:
a) Corpul magistra /uni021Bilor este constituit prin calitatea membrilor s ăi, într-o categorie
socio-profesional ă distinct ă, memebrii acesteia având un statut juridic specifi c;
b) Reprezint ă o categorie unitar ă, de /uni0219i cei care-l alc ătuiesc îndeplinesc func /uni021Bii diferite;
acest lucru rezult ă din faptul c ă magistra /uni021Bilor li se aplic ă acelea /uni0219i condi /uni021Bii generale /uni0219i
speciale pentru numire /uni0219i avansare, se bucur ă de acelea /uni0219i drepturi /uni0219i îndatoriri, iar
condi /uni021Biile /uni0219i formele r ăspunderii lor disciplinare sunt, în principiu, acel ea /uni0219i;
c) În cadrul corpului magistra /uni021Bilor, func /uni021Biile de execu /uni021Bie se stabilesc în raport cu nivelul
preg ătirii profesionale /uni0219i vechimea pe grade profesionale, iar ierarhia func /uni021Biilor de
conducere se stabile /uni0219te în raport de nivelul instan /uni021Belor /uni0219i parchetelor.
Potrivit legii nr. 303/2004, judec ătorii numi ți de Pre ședintele României sunt inamovibili.
Ace /uni0219tia pot fi muta ți prin transfer, delegare, deta șare sau promovare, numai cu acordul lor, și
pot fi suspenda ți sau elibera ți din func ție în condi țiile prev ăzute de prezenta lege. Judec ătorii
sunt independen ți, se supun numai legii și trebuie s ă fie impar țiali. Judec ătorii nu pot refuza s ă
judece pe motiv c ă legea nu prevede, este neclar ă sau incomplet ă
Procurorii numi ți de Pre ședintele României se bucur ă de stabilitate și sunt independent.
Ace /uni0219tia pot fi muta ți prin transfer, deta șare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi
delega ți, suspenda ți sau elibera ți din func ție în condi țiile prev ăzute de prezenta lege.
Judec ătorii și procurorii sunt obliga ți ca, prin întreaga lor activitate, s ă asigure
suprema ția legii, s ă respecte drepturile și libert ăț ile persoanelor, precum și egalitatea lor în fa ța
legii și s ă asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tut uror participan ților la procedurile
judiciare, indiferent de calitatea acestora, s ă respecte Codul deontologic al judec ătorilor și
procurorilor și s ă participe la formarea profesional ă continu ă.

1.2. Magistra /uni021Bii asisten /uni021Bi ai Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție

Prim-magistratul-asistent, magistra ții-asisten ți șefi și magistra ții-asisten ți ai Înaltei Cur ți
de Casa ție și Justi ție se bucur ă de stabilitate. Magistra ții-asisten ți sunt numi ți și promova ți în

23
func ție de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baz ă de concurs. Condi țiile generale de
numire a magistra ților-asisten ți sunt cele prev ăzute pentru func ția de judec ător și procuror.
Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magi stra ții-asisten ți șefi cu o vechime de
cel pu țin 2 ani în aceast ă func ție.
Magistra ții-asisten ți șefi au urm ătoarele atribu ții:
a) particip ă la ședin țele de judecat ă ale Î.C.C.J.;
b) repartizeaz ă magistra ții-asisten ți care particip ă la ședin țele de judecat ă;
c) asigur ă ținerea în bune condi ții a eviden țelor sec țiilor și realizarea la timp a tuturor
lucr ărilor.
Magistra ții-asisten ți care particip ă la ședin țele de judecat ă ale Înaltei Cur ți de Casa ție și
Justi ție redacteaz ă încheierile, particip ă cu vot consultativ la deliber ări și redacteaz ă hot ărâri,
conform repartiz ării f ăcute de pre ședinte pentru to ți membrii completului de judecat ă.

1.3. Incompatibilit ăț i și interdic ții

Func țiile de judec ător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile
cu orice alte func ții publice sau private, cu excep ția func țiilor didactice din înv ăță mântul
superior, precum și a celor de instruire din cadrul Institutului Na țional al Magistraturii și al Școlii
Na ționale de Grefieri, în condi țiile legii.
Judec ătorii și procurorii sunt obliga ți s ă se ab țin ă de la orice activitate legat ă de actul
de justi ție în cazuri care presupun existen ța unui conflict între interesele lor și interesul public
de înf ăptuire a justi ției sau de ap ărare a intereselor generale ale societ ăț ii, cu excep ția
cazurilor în care conflictul de interese a fost adu s la cuno știn ță , în scris, colegiului de
conducere al instan ței sau conduc ătorului parchetului și s-a considerat c ă existen ța conflictului
de interese nu afecteaz ă îndeplinirea impar țial ă a atribu țiilor de serviciu.
Judec ătorii, procurorii, magistra ții-asisten ți și personalul auxiliar de specialitate sunt
obliga ți s ă dea, anual, o declara ție pe propria r ăspundere în care s ă men ționeze dac ă so țul,
rudele sau afinii pân ă la gradul al IV-lea inclusiv exercit ă o func ție sau desf ăș oar ă o activitate
juridic ă ori activit ăț i de investigare sau cercetare penal ă, precum și locul de munc ă al acestora.
Judec ătorii, procurorii, magistra ții-asisten ți, personalul de specialitate juridic ă asimilat
acestora și personalul auxiliar de specialitate al instan țelor judec ătore ști și parchetelor nu pot fi
lucr ători operativi, inclusiv acoperi ți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de i nforma ții.

Judec ătorilor și procurorilor le este interzis :
a) s ă desf ăș oare activit ăț i comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) s ă desf ăș oare activit ăț i de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alt ă natur ă; prin
derogare, ei pot fi ac ționari sau asocia ți ca urmare a legii privind privatizarea în mas ă.
c) s ă aib ă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau
control la societ ăț i civile, societ ăț i comerciale, inclusiv b ănci sau alte institu ții de credit,
societ ăț i de asigurare ori financiare, companii na ționale, societ ăț i na ționale sau regii
autonome;
d) s ă aib ă calitatea de membru al unui grup de interes econom ic.

24
Judec ătorii și procurorii nu pot s ă fac ă parte din partide sau forma țiuni politice și nici s ă
desf ăș oare sau s ă participe la activit ăț i cu caracter politic. Ei sunt obliga ți ca în exercitarea
atribu țiilor s ă se ab țin ă de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor
politice.
Judec ătorii și procurorii nu î și pot exprima public opinia cu privire la procese a flate în
curs de desf ăș urare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Judec ătorii și procurorii nu pot s ă dea consulta ții scrise sau verbale în probleme
litigioase, chiar dac ă procesele respective sunt pe rolul altor instan țe sau parchete decât
acelea în cadrul c ărora î și exercit ă func ția și nu pot îndeplini orice alt ă activitate care, potrivit
legii, se realizeaz ă de avocat.
Judec ătorilor și procurorilor le este permis s ă pledeze, în condi țiile prev ăzute de lege,
numai în cauzele lor personale, ale ascenden ților și descenden ților, ale so ților, precum și ale
persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situa ții îns ă judec ătorilor și
procurorilor nu le este îng ăduit s ă se foloseasc ă de calitatea pe care o au pentru a influen ța
solu ția instan ței de judecat ă sau a parchetului și trebuie s ă evite a se crea aparen ța c ă ar
putea influen ța în orice fel solu ția.
Judec ătorii și procurorii pot participa la elaborarea de publica ții, pot elabora articole,
studii de specialitate, lucr ări literare ori știin țifice și pot participa la emisiuni audiovizuale, cu
excep ția celor cu caracter politic.
Judec ătorii și procurorii pot fi membri ai unor comisii de exami nare sau de întocmire a
proiectelor de acte normative, a unor documente int erne sau international, precum /uni0219i ai
societ ăț ilor știin țifice sau academice, precum și ai oric ăror persoane juridice de drept privat
fără scop patrimonial.

2. CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII (CSM)

Potrivit Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Supe rior al Magistraturii, acesta este garantul
independen ței justi ției. Consiliul Superior al Magistraturii este indep endent și se supune în
activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Sup erior al Magistraturii r ăspund în fa ța
judec ătorilor și procurorilor pentru activitatea desf ăș urat ă în exercitarea mandatului. Consiliul
Superior al Magistraturii are personalitate juridic ă și sediul în municipiul Bucure ști.

2.1. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este alc ătuit din 19 membri, din care:
a) 9 judec ători și 5 procurori, ale și în adun ările generale ale judec ătorilor și procurorilor,
care compun cele dou ă sec ții ale Consiliului, una pentru judec ători și una pentru procurori;
b) 2 reprezentan ți ai societ ăț ii civile, speciali ști în domeniul dreptului, care se bucur ă de
înalt ă reputa ție profesional ă și moral ă, ale și de Senat;
c) pre ședintele Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție, reprezentant al puterii judec ătore ști,
ministrul justi ției și procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și
Justi ție, care sunt membri de drept ai Consiliului.
Sec ția pentru judec ători a Consiliului Superior al Magistraturii este alc ătuit ă din:

25
a) 2 judec ători de la Înalta Curte de Casa ție și Justi ție;
b) 3 judec ători de la cur țile de apel;
c) 2 judec ători de la tribunale;
d) 2 judec ători de la judec ătorii.
Sec ția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alc ătuit ă din:
a) 1 procuror de la Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție sau de la
Direc ția Na țional ă Anticorup ție;
b) 1 procuror de la parchetele de pe lâng ă cur țile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe lâng ă tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de pe lâng ă judec ătorii.

2.2. Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistra turii

Judec ătorii și procurorii, membri ai Consiliului Superior al Mag istraturii sunt ale și în
adun ările generale ale judec ătorilor sau, dup ă caz, ale procurorilor.Membrii Consiliului
Superior al Magistraturii se aleg din rândul judec ătorilor și procurorilor numi ți de Pre ședintele
României.
În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiec ărei
instan țe și al fiec ărui parchet se convoac ă adunarea general ă a judec ătorilor sau, dup ă caz, a
procurorilor. În procedura de desemnare a candida ților și de alegere a membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii, adun ările generale sunt legal constituite în prezen ța a cel pu țin dou ă
treimi din num ărul judec ătorilor sau, dup ă caz, al procurorilor în func ție, inclusiv cei delega ți
sau deta șați de la alte instan țe sau parchete. Adun ările generale sunt prezidate de magistratul
cu cea mai mare vechime în magistratur ă, care nu și-a depus candidatura pentru func ția de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii. La alegerea membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii nu pot participa judec ătorii și procurorii deta șați la alte autorit ăț i decât la instan țe
sau parchete.
Consiliul Superior al Magistraturii centralizeaz ă rezultatele votului din circumscrip țiile
tuturor cur ților de apel și ale parchetelor de pe lâng ă acestea.
Consiliul Superior al Magistraturii alc ătuie ște lista final ă cuprinzând magistra ții ale și și o
transmite Biroului permanent al Senatului. Biroul p ermanent al Senatului înainteaz ă lista
Comisiei juridice, de numiri, disciplin ă, imunit ăț i și valid ări, pentru a examina dac ă au fost
respectate dispozi țiile legale cu privire la alegerea membrilor Consil iului Superior al
Magistraturii. Senatul, în prezen ța majorit ăț ii membrilor s ăi, pe baza raportului Comisiei
juridice, de numiri, disciplin ă, imunit ăț i și valid ări, valideaz ă lista cuprinzând magistra ții ale și ca
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Re fuzul valid ării nu poate interveni decât în
cazul înc ălc ării legii în procedura alegerii membrilor Consiliul ui Superior al Magistraturii și
numai dac ă aceast ă înc ălcare a legii are drept consecin ță influen țarea rezultatului alegerilor.
În vederea alegerii celor 2 reprezentan ți ai societ ăț ii civile în Consiliul Superior al
Magistraturii, organiza țiile profesionale ale juri știlor, consiliile profesionale ale facult ăț ilor de
drept acreditate, asocia țiile și funda țiile care au ca obiectiv ap ărarea drepturilor omului pot
propune Biroului permanent al Senatului câte un can didat.

26
Pot fi ale și ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturi i reprezentan ți ai societ ăț ii
civile care îndeplinesc urm ătoarele condi ții:
a) sunt speciali ști în domeniul dreptului, cu o vechime de cel pu țin 7 ani în activitatea
juridic ă;
b) se bucur ă de înalt ă reputa ție profesional ă și moral ă;
c) nu au f ăcut parte din serviciile de informa ții înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea și
nu au un interes personal care influen țeaz ă sau ar putea influen ța îndeplinirea cu obiectivitate
și impar țialitate a atribu țiilor prev ăzute de lege;
d) nu au calitatea de membru al unui partid pol itic și nu au îndeplinit în ultimii 5 ani func ții de
demnitate public ă.
Senatul alege cei 2 reprezentan ți ai societ ăț ii civile, potrivit procedurii prev ăzute în
regulamentul acestei Camere.

2.3. Func /uni021Bionarea Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii func ționeaz ă ca organ cu activitate permanent ă.
Hot ărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în sec ții, potrivit atribu țiilor
care revin acestora.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desf ăș oar ă activitate permanent ă.
Pre ședintele și vicepre ședintele Consiliului Superior al Magistraturii nu e xercit ă activitatea de
judec ător sau procuror. Judec ătorii și procurorii ale și ca membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii î și suspend ă activitatea de judec ător, respectiv de procuror, referitoare la
prezen ța judec ătorilor în complete de judecat ă, respectiv efectuarea actelor de urm ărire
penal ă de c ătre procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea
activit ăț ii î și reiau activitatea de judec ător sau procuror.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de pre ședinte, ajutat de un
vicepre ședinte, ale și dintre judec ătorii și procurorii, care fac parte din sec ții diferite, pentru un
mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.
Pre ședintele României prezideaz ă, f ără drept de vot, lucr ările Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii la care particip ă.
Lucr ările sec țiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt le gal constituite în prezen ța
majorit ăț ii membrilor acestora și sunt prezidate de pre ședintele sau, dup ă caz, de
vicepre ședintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii sec ției aleg un
pre ședinte de ședin ță , cu votul majorit ăț ii celor prezen ți.
Pre ședintele Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție particip ă la lucr ările Sec ției pentru
judec ători, procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție, la
lucr ările Sec ției pentru procurori, iar ministrul justi ției, la lucr ările ambelor sec ții.
Pre ședintele Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție, ministrul justi ției și procurorul general al
Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție nu au drept de vot în situa țiile în
care sec țiile îndeplinesc rolul de instan ță de judecat ă în domeniul r ăspunderii disciplinare.
Reprezentan ții societ ăț ii civile particip ă numai la lucr ările Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii.

27
Hot ărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în pl en și în sec ții, se iau prin vot direct și
secret și se motiveaz ă.

2.4. Atribu țiile Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul și obliga ția de a se sesiza și din oficiu
pentru a ap ăra judec ătorii și procurorii împotriva oric ărui act care le-ar putea afecta
independen ța sau impar țialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la aces tea. De asemenea,
Consiliul Superior al Magistraturii ap ără reputa ția profesional ă a judec ătorilor și procurorilor.
Consiliul Superior al Magistraturii asigur ă respectarea legii și a criteriilor de competen ță și etic ă
profesional ă în desf ăș urarea carierei profesionale a judec ătorilor și procurorilor.
Atât Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cât /uni0219i sec /uni021Biile acestuia au atribu ții
referitoare la cariera judec ătorilor și procurorilor, referitoare la admiterea în magistr atur ă, la
evaluarea, formarea și examenele judec ătorilor și procurorilor, la organizarea și func ționarea
instan țelor și a parchetelor.

3. INSTITUTUL NA /uni021AIONAL AL MAGISTRATURII (INM)

Institutul Na țional al Magistraturii este institu ția public ă cu personalitate juridic ă, aflat ă
în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturi i, care realizeaz ă formarea ini țial ă a
judec ătorilor și procurorilor, formarea profesional ă continu ă a judec ătorilor și procurorilor în
func ție, precum și formarea formatorilor, în condi țiile legii.
Institutul Na țional al Magistraturii nu face parte din sistemul n a țional de înv ăță mânt și
educa ție și nu este supus dispozi țiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea i nstitu țiilor de
înv ăță mânt superior și recunoa șterea diplomelor.
Institutul Na țional al Magistraturii are sediul în municipiul Buc ure ști.
Institutul Na țional al Magistraturii este condus de un consiliu știin țific format din 13
membri:
– un judec ător al Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție,
– un procuror de la Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție,
– un judec ător al Cur ții de Apel Bucure ști,
– un procuror de la Parchetul de pe lâng ă Curtea de Apel Bucure ști, desemna ți de
Consiliul Superior al Magistraturii,
– 3 profesori universitari, recomanda ți de Facultatea de Drept a Universit ăț ii
Bucure ști, Facultatea de Drept a Universit ăț ii "Alexandru Ioan Cuza" din Ia și și
Facultatea de Drept a Universit ăț ii "Babe ș-Bolyai" din Cluj-Napoca,
– 3 reprezentan ți ale și ai personalului de instruire din cadrul Institutu lui,
– un reprezentant al auditorilor de justi ție,
– un reprezentant al asocia țiilor profesionale legal constituite ale judec ătorilor și
procurorilor,
– precum și directorul Institutului Na țional al Magistraturii, care face parte de drept
din consiliu și îl prezideaz ă.

28
Directorul Institutului Na țional al Magistraturii și cei doi adjunc ți ai acestuia sunt numi ți și
revoca ți de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea d irectorului Institutului Na țional al
Magistraturii și a celor doi adjunc ți ai acestuia se face din rândul personalului de in struire de
specialitate juridic ă al Institutului, al judec ătorilor și procurorilor sau al cadrelor didactice din
înv ăță mântul superior juridic acreditat potrivit legii.
Consiliul știin țific al Institutului Na țional al Magistraturii propune proiectul de buget și
hot ărăș te asupra problemelor care privesc organizarea și func ționarea Institutului, la
propunerea directorului acestei institu ții. Institutul Na țional al Magistraturii este finan țat de la
bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condi țiile legii.
Num ărul maxim de posturi pentru Institutul Na țional al Magistraturii se stabile ște prin
hot ărâre a Guvernului.
Personalul de instruire al Institutului Na țional al Magistraturii este asigurat, de regul ă,
din rândul judec ătorilor și procurorilor în func ție, care pot fi deta șați în condi țiile prezentei legi,
cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul c onsiliului știin țific al Institutului. Institutul Na țional
al Magistraturii poate folosi, în condi țiile legii, și cadre didactice din înv ăță mântul juridic
superior acreditat potrivit legii, al ți speciali ști români și str ăini, pentru desf ăș urarea procesului
de formare profesional ă.
Prin hot ărâre a Guvernului se pot înfiin ța, în subordinea Ministerului Justi ției și a
Ministerului Public, centre regionale de formare pr ofesional ă continu ă a grefierilor și a altor
categorii de personal de specialitate.

29

ADMITEREA ÎN MAGISTRATUR Ă

Admiterea în magistratur ă a judec ătorilor și procurorilor se face prin concurs, pe baza
competen ței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputa ții.

1. ADMITEREA ÎN MAGISTRATUR Ă PRIN INSTITUTUL NA /uni021AIONAL AL
MAGISTRATURII

Potrivit Legii nr. 303/2004, admiterea în magistra tur ă și formarea profesional ă ini țial ă în
vederea ocup ării func ției de judec ător și procuror se realizeaz ă prin Institutul Na țional al
Magistraturii.
Poate fi admis ă la Institutul Na țional al Magistraturii persoana care îndepline ște
cumulativ urm ătoarele condi ții:
a) are cet ăț enia român ă, domiciliul în România și capacitate deplin ă de exerci țiu;
b) este licen țiat ă în drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal și se bucur ă de o bun ă reputa ție;
d) cunoa ște limba român ă;
e) este apt ă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea func ției.
Concursul de admitere se organizeaz ă anual la data și locul stabilite de Institutul
Na țional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Su perior al Magistraturii. Data, locul, modul
de desf ăș urare a concursului de admitere și num ărul de locuri scoase la concurs se public ă în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe p agina de Internet a Consiliului Superior al
Magistraturii și pe cea a Institutului Na țional al Magistraturii, cu cel pu țin 60 de zile înainte de
data stabilit ă pentru concurs.
Consiliul Superior al Magistraturii stabile ște în fiecare an num ărul de cursan ți, în func ție
de posturile de judec ători și procurori vacante, precum și de cele care vor fi înfiin țate. Comisia
de admitere, comisia de elaborare a subiectelor și comisia de solu ționare a contesta țiilor sunt
numite prin hot ărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la pr opunerea Institutului Na țional al
Magistraturii. Rezultatele concursului se afi șeaz ă la sediul Institutului Na țional al Magistraturii
și se public ă pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Ma gistraturii și pe cea a Institutului
Na țional al Magistraturii.
Cursan ții Institutului Na țional al Magistraturii au calitatea de auditori de justi ție .
Formarea profesional ă ini țial ă în cadrul Institutului Na țional al Magistraturii const ă în
preg ătirea teoretic ă și practic ă a auditorilor de justi ție pentru a deveni judec ători sau procurori.
Durata cursurilor de formare profesional ă a auditorilor de justi ție este de 2 ani. Dup ă primul an
de cursuri, auditorii de justi ție opteaz ă, în ordinea mediilor și în raport cu num ărul posturilor,
pentru func ția de judec ător sau procuror. În perioada cursurilor, auditorii de justi ție efectueaz ă
stagii de practic ă în cadrul instan țelor judec ătore ști și al parchetelor, asist ă la ședin țele de
judecat ă și la activitatea de urm ărire penal ă, pentru a cunoa ște în mod direct activit ăț ile pe
care le desf ăș oar ă judec ătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate.

30
Auditorii de justi ție beneficiaz ă de o burs ă având caracterul unei indemniza ții lunare
corespunz ătoare func ției de judec ător stagiar și procuror stagiar, în raport cu vechimea pe
care o au ca auditori. Auditorii de justi ție beneficiaz ă de indemniza ție și în perioada vacan țelor.
Perioada în care o persoan ă a avut calitatea de auditor de justi ție, dac ă a promovat examenul
de absolvire a Institutului Na țional al Magistraturii, constituie vechime în func ția de judec ător
sau procuror.
Abaterile disciplinare ale auditorilor de justi ție de la îndatoririle ce le revin potrivit legii
sau Regulamentului Institutului Na țional al Magistraturii se sanc ționeaz ă disciplinar.
Constituie abateri disciplinare:
a) desf ăș urarea de activit ăț i publice cu caracter politic sau manifestarea conv ingerilor
politice în exercitarea atribu țiilor ce le revin;
b) atitudinile ireveren țioase fa ță de colegi, personalul de instruire și de conducere al
Institutului Na țional al Magistraturii, precum și fa ță de persoanele cu care intr ă în contact în
perioada efectu ării stagiului;
c) absen țele nemotivate de la cursuri, dac ă acestea dep ăș esc 8 ore într-o lun ă.
Pentru abateriile s ăvâr /uni0219ite, auditoria de justi /uni021Bie pot fi sanc /uni021Biona /uni021Bi disciplinar, dup ă cum
urmeaz ă:
a) cu avertisment;
b) cu diminuarea bursei cu pân ă la 15% pe o perioad ă de la o lun ă la 3 luni;
c) cu diminuarea bursei propor țional cu num ărul absen țelor nemotivate, dac ă acestea
dep ăș esc 8 ore într-o lun ă;
d) cu exmatricularea din Institutul Na țional al Magistraturii. În acest caz, cel sanc ționat este
obligat s ă restituie indemniza ția și cheltuielile de școlarizare.
Dup ă încheierea cursurilor în cadrul Institutului Na țional al Magistraturii, auditorii de
justi ție sus țin un examen de absolvire , constând în probe teoretice și practice, prin care se
verific ă însu șirea cuno știn țelor necesare exercit ării func ției de judec ător sau de procuror.
Auditorii de justi ție care au promovat examenul vor fi numi ți, potrivit legii, de regul ă, în
func țiile pentru care au optat dup ă primul an de cursuri în cadrul Institutului Na țional al
Magistraturii. Auditorii de justi ție care nu promoveaz ă examenul de absolvire se pot prezenta
înc ă o dat ă pentru sus ținerea acestuia la urm ătoarea sesiune organizat ă de Institutul Na țional
al Magistraturii. În cazul în care auditorul de jus ti ție nu se prezint ă, în mod nejustificat, la
examen sau nu promoveaz ă examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit c a judec ător
sau procuror și este obligat s ă restituie bursa și cheltuielile de școlarizare.
Absolven ții Institutului Na țional al Magistraturii sunt obliga ți s ă îndeplineasc ă timp de 6
ani func ția de judec ător sau de procuror. În cazul în care un absolvent al Institutului Na țional al
Magistraturii este eliberat din func ție înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din ini țiativa sa ori
din motive care îi sunt imputabile, el este obligat s ă restituie bursa de auditor de justi ție și
cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, propor țional cu timpul r ămas pân ă la
împlinirea termenului.

2. Judec ătorii stagiari și procurorii stagiari

31
Judec ătorii stagiari și procurorii stagiari sunt numi ți în func ție de c ătre Consiliul Superior
al Magistraturii, pe baza mediei generale, ob ținut ă prin însumarea celor trei medii de la
sfâr șitul fiec ărui an de studiu și de la examenul de absolvire a Institutului Na țional al
Magistraturii. Judec ătorii stagiari și procurorii stagiari pot fi numi ți în func ție numai la judec ătorii
sau, dup ă caz, la parchetele de pe lâng ă acestea. Judec ătorii stagiari se bucur ă de stabilitate.
Durata stagiului este de 1 an. În perioada stagiulu i, judec ătorii și procurorii sunt obliga ți
să continue formarea profesional ă, sub coordonarea unui judec ător sau procuror anume
desemnat de pre ședintele judec ătoriei sau, dup ă caz, de prim-procurorul parchetului de pe
lâng ă aceast ă instan ță .
Judec ătorii stagiari judec ă:
a) cererile privind pensiile de între ținere, cererile privind înregistr ările și rectific ările în
registrele de stare civil ă, cererile privind popririle, încuviin țarea execut ării silite, învestirea cu
formul ă executorie și luarea unor m ăsuri asigur ătorii;
b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în
cazul în care valoarea obiectului litigiului nu dep ăș ește 100 milioane lei (10 mii lei RON);
c) plângerile împotriva proceselor-verbale de c onstatare a contraven țiilor și de aplicare a
sanc țiunilor contraven ționale;
d) soma ția de plat ă;
e) reabilitarea;
f) constatarea interven ției amnistiei ori gra țierii;
g) infrac țiunile prev ăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedur ă penal ă.
Procurorii stagiari au dreptul s ă pun ă concluzii în instan ță , s ă efectueze și s ă semneze
acte procedurale, sub coordonarea unui procuror car e se bucur ă de stabilitate. Solu țiile
procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procuro rii care îi coordoneaz ă.
Judec ătorul sau procurorul care r ăspunde de coordonarea judec ătorilor stagiari sau,
dup ă caz, a procurorilor stagiari întocme ște trimestrial un referat de evaluare individual ă
privind însu șirea cuno știn țelor practice specifice activit ăț ii de judec ător sau de procuror.
Dup ă încheierea perioadei de stagiu, judec ătorii și procurorii stagiari sunt obliga ți s ă se
prezinte la examenul de capacitate . În cazul în care judec ătorul stagiar sau procurorul stagiar
este respins la examenul de capacitate, el este obl igat s ă se prezinte la sesiunea urm ătoare.
Lipsa nejustificat ă de la examenul de capacitate sau respingerea candi datului la dou ă sesiuni
atrage pierderea calit ăț ii de judec ător stagiar sau de procuror stagiar. În aceast ă situa ție,
judec ătorul sau procurorul stagiar este obligat s ă restituie bursa de auditor de justi ție și
cheltuielile de școlarizare efectuate pentru formarea sa profesional ă. Persoana care, din
motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate sus ține acest examen
dac ă de la încheierea stagiului pân ă la data fixat ă pentru examen nu au trecut mai mult de 2
ani.
Examenul de capacitate al judec ătorilor stagiari și al procurorilor stagiari se
organizeaz ă anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Na țional al
Magistraturii.
Examenul de capacitate const ă în verificarea cuno știn țelor teoretice și practice prin
probe scrise și orale. Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitu ționale
ale statului de drept, institu țiile de baz ă ale dreptului, organizarea judiciar ă și Codul

32
deontologic al judec ătorilor și procurorilor. Probele cu caracter practic constau în solu ționarea
de spe țe și întocmirea de acte judiciare, distincte pentru ju dec ători și procurori, în func ție de
specificul activit ăț ii acestora.
Dup ă întocmirea tabelului de clasificare a candida ților, Consiliul Superior al
Magistraturii valideaz ă examenul de capacitate, în prima ședin ță care urmeaz ă afi șă rii
rezultatelor.
Candida ții declara ți admi și la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor,
să-și aleag ă posturile, în termen de 15 zile libere de la publi carea acestora în Monitorul Oficial
al României, Partea a III-a.

3. Numirea judec ătorilor și procurorilor

Judec ătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitat e sunt numi ți de
Pre ședintele României, la propunerea Consiliului Superi or al Magistraturii.
Poate fi numit ă judec ător sau procuror militar persoana care îndepline ște condi țiile
prev ăzute de lege pentru intrarea în magistratur ă, dup ă dobândirea calit ăț ii de ofi țer activ în
cadrul Ministerului Ap ărării Na ționale.
Pe lâng ă modalitatea de admitere în magistratur ă prin INM (cu consecin /uni021Ba urm ării
pa /uni0219ilor prezenta /uni021Bi – auditori de justi /uni021Bie, judec ători/procurori stagiari), legea nr. 303/2004 mai
prevede o modalitate de intrare în magistratur ă. Astfel, potrivit art. 33 din lege, pot fi numi ți
în magistratur ă, pe baz ă de concurs , fo știi judec ători și procurori care și-au încetat
activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridic ă prev ăzut la art. 87 alin.
(1), avoca ții, notarii, asisten ții judiciari, consilierii juridici, personalul de p roba țiune cu studii
superioare juridice, ofi țerii de poli ție judiciar ă cu studii superioare juridice, grefierii cu studii
superioare juridice, persoanele care au îndeplinit func ții de specialitate juridic ă în aparatul
Parlamentului, Administra ției Preziden țiale, Guvernului, Cur ții Constitu ționale, Avocatului
Poporului, Cur ții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din In stitutul de Cercet ări Juridice al
Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrel e didactice din
înv ăță mântul juridic superior acreditat, precum și magistra ții-asisten ți de la Înalta Curte de
Casa ție și Justi ție, cu o vechime în specialitate de cel pu țin 5 ani. Concursul se
organizeaz ă anual sau ori de câte ori este necesar, de Consili ul Superior al Magistraturii, prin
Institutul Na țional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judec ătorii și
parchetele de pe lâng ă acestea.
Dup ă numirea în func ția de judec ător sau procuror, persoanele prev ăzute la alin. (1)
sunt obligate s ă urmeze, pe o perioad ă de 6 luni, un curs de formare profesional ă în cadrul
Institutului Na țional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obl igatoriu elemente de drept
comunitar. Persoanele numite în condi țiile prezentului articol nu pot fi delegate, deta șate,
transferate și nu pot promova la alte instan țe sau parchete timp de cel pu țin 3 ani de la
numirea în func ție.
Înainte de a începe s ă-și exercite func ția, judec ătorii și procurorii depun urm ătorul
jur ământ : "Jur s ă respect Constitu ția și legile ță rii, s ă ap ăr drepturile și libert ăț ile fundamentale
ale persoanei, s ă-mi îndeplinesc atribu țiile cu onoare, con știin ță și f ără p ărtinire. A șa s ă-mi
ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formul a jur ământului se schimb ă potrivit credin ței

33
religioase a judec ătorilor și procurorilor și este facultativ ă.Refuzul depunerii jur ământului
atrage, de drept, nulitatea numirii în func ție.
Jur ământul se depune în ședin ță solemn ă, în fa ța judec ătorilor instan ței sau, dup ă caz,
a procurorilor parchetului la care a fost numit jud ec ătorul sau procurorul, dup ă citirea actului de
numire. Depunerea jur ământului se consemneaz ă într-un proces-verbal, care se semneaz ă de
conduc ătorul instan ței sau, dup ă caz, al parchetului și de 2 dintre judec ătorii sau procurorii
prezen ți, precum și de cel care a depus jur ământul.

34
PROMOVAREA, NUMIREA ÎN FUNC ȚIILE DE CONDUCERE,
DELEGAREA, DETA /uni0218AREA, TRANSFERUL, SUSPENDAREA /uni0218I
ÎNCETAREA DIN FUNC /uni021AIE JUDEC ĂTORILOR ȘI PROCURORILOR

1. PROMOVAREA JUDEC ĂTORILOR /uni0218I PROCURORILOR LA TRIBUNALE, CUR /uni021AI
DE APEL /uni0218I PARCHETELE DE PE LÂNG Ă ACESTEA

Promovarea judec ătorilor și procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel
na țional, în limita posturilor vacante existente la tr ibunale și cur ți de apel sau, dup ă caz, la
parchete. Concursul pentru promovarea judec ătorilor și procurorilor se organizeaz ă, anual sau
ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Na țional al
Magistraturii.
Data, locul, modul de desf ăș urare a concursului și posturile vacante pentru care se
organizeaz ă concurs se comunic ă tuturor judec ătorilor și procurorilor, prin cur țile de apel și
parchete, și se public ă pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Ma gistraturii, a
Institutului Na țional al Magistraturii, a Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și
Justi ție și în trei cotidiene centrale, cu cel pu țin 60 de zile înainte de data stabilit ă pentru
concurs.
Pot participa la concursul de promovare la instan țele sau parchetele imediat superioare
judec ătorii și procurorii care au avut calificativul "foarte bin e" la ultima evaluare, nu au fost
sanc ționa ți disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc urm ătoarele condi ții minime de vechime:
a) 5 ani vechime în func ția de judec ător sau procuror, pentru promovarea în func țiile de
judec ător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lâng ă tribunal sau la
parchetul de pe lâng ă tribunalul specializat;
b) 6 ani vechime în func ția de judec ător sau procuror, pentru promovarea în func țiile de
judec ător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lâng ă aceasta;
c) 8 ani vechime în func ția de judec ător sau procuror, pentru promovarea în func ția de
procuror la Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție.
Judec ătorii și procurorii care îndeplinesc condi țiile prev ăzute la art. 44 pot participa la
concurs, în vederea promov ării pe loc, în limita num ărului de locuri aprobat anual de Consiliul
Superior al Magistraturii.
Concursul de promovare const ă în probe scrise, cu caracter teoretic și practic.
Probele constau în:
a) în func ție de specializare, una dintre urm ătoarele materii: drept civil, drept penal, drept
comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept
interna țional privat;
b) jurispruden ța Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție și jurispruden ța Cur ții Constitu ționale;
c) jurispruden ța Cur ții Europene a Drepturilor Omului și jurispruden ța Cur ții de Justi ție a
Comunit ăț ilor Europene;
d) procedura civil ă sau procedura penal ă, în func ție de specializarea judec ătorului sau
procurorului.

35
2. Numirea în func țiile de conducere din cadrul judec ătoriilor, tribunalelor,
cur ților de apel și parchetelor corespunz ătoare

Numirea în func țiile de pre ședinte și vicepre ședinte la judec ătorii, tribunale, tribunale
specializate și cur ți de apel se face numai prin concurs sau examen org anizat, ori de câte ori
este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturi i, prin Institutul Na țional al Magistraturii. Pot
participa la concurs sau examen judec ătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima
evaluare, nu au fost sanc ționa ți disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc condi țiile de vechime
prev ăzute de lege.
Concursul sau examenul const ă în prezentarea unui proiect referitor la exercitar ea
atribu țiilor specifice func ției de conducere și în probe scrise privind managementul,
comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatu lui de a lua decizii și de a- și asuma
răspunderea, rezisten ța la stres și un test psihologic.
Numirea judec ătorilor care au ob ținut rezultatul cel mai bun la concurs sau, dup ă caz,
au fost declara ți admi și la examen în func țiile pentru care au candidat se face pe o perioad ă de
3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singur ă dat ă. Numirea judec ătorilor în celelalte func ții de
conducere se face pe o perioad ă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singur ă dat ă, de
Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea pre ședintelui instan ței.
Numirea în func țiile de procuror general al parchetului de pe lâng ă curtea de apel, prim-
procuror al parchetului de pe lâng ă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lâng ă tribunalul
pentru minori și familie sau prim-procuror al parchetului de pe lâ ng ă judec ătorie și de adjunc ți
ai acestora se face numai prin concurs sau examen o rganizat, ori de câte ori este necesar, de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutu l Na țional al Magistraturii.
Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la
ultima evaluare, nu au fost sanc ționa ți disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc condi țiile de
vechime prev ăzute de lege.
Numirea procurorilor care au ob ținut rezultatul cel mai bun la concurs sau, dup ă caz, au
fost declara ți admi și la examen în func țiile pentru care au candidat se face pe o perioad ă de 3
ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singur ă dat ă. Numirea în celelalte func ții de conducere la
parchete se face pe o perioad ă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singur ă dat ă, de Consiliul
Superior al Magistraturii, la propunerea procurorul ui general al Parchetului de pe lâng ă Înalta
Curte de Casa ție și Justi ție.
Pentru numirea în func ții de conducere, sunt necesare urm ătoarele condi ții minime de
vechime:
a) pentru func ția de pre ședinte și vicepre ședinte de judec ătorie, prim-procuror al parchetului
de pe lâng ă judec ătorie și adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în func ția de judec ător sau
procuror;
b) pentru func ția de pre ședinte și vicepre ședinte de tribunal sau tribunal specializat, precum
și pre ședinte de sec ție la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lâng ă tribunal sau al
parchetului de pe lâng ă tribunalul pentru minori și familie, adjunct al acestuia și procuror șef
sec ție al parchetului de pe lâng ă tribunal sau al parchetului de pe lâng ă tribunalul pentru minori
și familie, o vechime de 6 ani în func ția de judec ător sau procuror;

36
c) pentru func ția de pre ședinte, vicepre ședinte, pre ședinte de sec ție la curtea de apel,
procuror general al parchetului de pe lâng ă curtea de apel și adjunct al acestuia, procuror șef
sec ție al parchetului de pe lâng ă curtea de apel, o vechime de 8 ani în func ția de judec ător sau
procuror.
Revocarea din func ția de conducere a judec ătorilor se dispune de Consiliul Superior al
Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adun ării generale ori a pre ședintelui instan ței, pentru
urm ătoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dint re condi țiile necesare pentru numirea în
func ția de conducere;
b) în cazul exercit ării necorespunz ătoare a atribu țiilor manageriale privind organizarea
eficient ă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilit ăț ilor și aptitudinile
manageriale;
c) în cazul aplic ării uneia dintre sanc țiunile disciplinare.
La verificarea organiz ării eficiente a activit ăț ii vor fi avute în vedere, în principal,
urm ătoarele criterii: folosirea adecvat ă a resurselor umane și materiale, evaluarea
necesit ăț ilor, gestionarea situa țiilor de criz ă, raportul resurse investite – rezultate ob ținute,
gestionarea informa țiilor, organizarea preg ătirii și perfec țion ării profesionale și repartizarea
sarcinilor în cadrul instan țelor sau parchetelor.
La verificarea comportamentului și comunic ării vor fi avute în vedere, în principal,
comportamentul și comunicarea cu judec ătorii, procurorii, personalul auxiliar, justi țiabilii,
persoanele implicate în actul de justi ție, alte institu ții, mass-media, asigurarea accesului la
informa țiile de interes public din cadrul instan ței sau parchetului și transparen ța actului de
conducere.
La verificarea asum ării responsabilit ăț ii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinir ea
atribu țiilor prev ăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor na ționale și
secven țiale în domeniul justi ției și respectarea principiului distribuirii aleatorii s au, dup ă caz, al
repartiz ării pe criterii obiective a cauzelor.
La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avu te în vedere, în principal, capacitatea
de organizare, capacitatea rapid ă de decizie, rezisten ța la stres, autoperfec ționarea,
capacitatea de analiz ă, sintez ă, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și
lung, ini țiativ ă și capacitatea de adaptare rapid ă.

3. Promovarea în func ția de judec ător la Înalta Curte de Casa ție și Justi ție și
numirea în func țiile de conducere din cadrul Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție,
Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție și Direc ției
Na ționale Anticorup ție

Promovarea în func ția de judec ător la Înalta Curte de Casa ție și Justi ție se face numai
prin concurs organizat ori de câte ori este necesar , în limita posturilor vacante, de c ătre
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutu l Na țional al Magistraturii.
Pot participa la concursul de promovare în func ția de judec ător la Înalta Curte de
Casa ție și Justi ție judec ătorii și procurorii care au cel pu țin gradul de curte de apel sau parchet
de pe lâng ă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel pu țin 3 ani func ția de judec ător la

37
curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe l âng ă curtea de apel ori la Parchetul de pe
lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție, au ob ținut calificativul «foarte bine» la ultimele 3
evalu ări, nu au fost niciodat ă sanc ționa ți disciplinar și au o vechime în func ția de judec ător sau
procuror de cel pu țin 15 ani.
Concursul de promovare în func ția de judec ător la Înalta Curte de Casa ție și Justi ție
const ă în:
a) o prob ă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de can dida ți sau care privesc
activitatea acestora;
b) un interviu sus ținut în fa ța Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
c) o prob ă scris ă, cu caracter practic.
În cadrul probei, la cererea comisiilor de concurs, Consiliul Superior al Magistraturii va
solicita, prin intermediul cur ților de apel sau, dup ă caz, al parchetelor de pe lâng ă cur țile de
apel ori al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție, hot ărâri judec ătore ști
sau, dup ă caz, acte întocmite de candida ți sau care privesc activitatea acestora, din ultimi i 5
ani de activitate, precum și celelalte date necesare evalu ării potrivit prezentei legi.
Pentru candida ții judec ători, evaluarea are ca obiect:
a) verificarea capacit ăț ii de analiz ă și sintez ă;
b) verificarea coeren ței în exprimare;
c) verificarea argumenta ției din punctul de vedere al clarit ăț ii și logicii;
j) verificarea respect ării termenelor rezonabile de solu ționare a cauzelor și de redactare a
hot ărârilor.
Prevederile men /uni021Bionate se aplic ă în mod corespunz ător și în cazul evalu ării candida ților
procurori.
Proba scris ă const ă în:
a) în func ție de specializare, una dintre urm ătoarele grupe de materii:
(i) drept civil, dreptul familiei și drept interna țional privat;
(ii) drept penal;
(iii) drept administrativ, drept financiar și fiscal și dreptul muncii;
b) jurispruden ța Cur ții Europene a Drepturilor Omului și jurispruden ța Cur ții de Justi ție a
Uniunii Europene;
c) procedura civil ă sau procedura penal ă, în func ție de specializarea judec ătorului ori
procurorului.
Pre ședintele, vicepre ședintele și pre ședin ții de sec ții ai Înaltei Cur ți de Casa ție și
Justi ție sunt numi ți de c ătre Pre ședintele României, la propunerea Consiliului Superi or al
Magistraturii, dintre judec ătorii Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție care au func ționat la aceast ă
instan ță cel pu țin 2 ani. Numirea se face pe o perioad ă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o
singur ă dat ă.
Procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție, prim-
adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direc ției Na ționale Anticorup ție, adjunc ții
acestuia, procurorii șefi de sec ție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direc ției de
Investigare a Infrac țiunilor de Criminalitate Organizat ă și Terorism și adjunc ții acestora sunt
numi ți de Pre ședintele României, la propunerea ministrului justi ției, cu avizul Consiliului

38
Superior al Magistraturii, dintre procurorii care a u o vechime minim ă de 10 ani în func ția de
judec ător sau procuror, pe o perioad ă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singur ă dat ă.
Numirea în celelalte func ții de conducere în cadrul Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte
de Casa ție și Justi ție și al Direc ției Na ționale Anticorup ție se face pe o perioad ă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singur ă dat ă, de c ătre Consiliul Superior al Magistraturii, la
propunerea procurorului general al Parchetului de p e lâng ă Înalta Curte de Casa ție și Justi ție
sau a procurorului șef al Direc ției Na ționale Anticorup ție, dup ă caz.

4. Delegarea, deta șarea și transferul

4.1. Delegarea
În cazul în care o judec ătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu p oate func ționa
normal din cauza absen ței temporare a unor judec ători, existen ței unor posturi vacante sau
altor asemenea cauze, pre ședintele cur ții de apel, la propunerea pre ședintelui respectivei
instan țe din circumscrip ția acelei cur ți de apel, poate delega judec ători de la alte instan țe din
circumscrip ția men ționat ă, cu acordul scris al acestora.
Delegarea judec ătorilor de la judec ătorii, tribunale și tribunale specializate în
circumscrip ția altei cur ți de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior
al Magistraturii, la solicitarea pre ședintelui cur ții de apel în circumscrip ția c ăreia se cere
delegarea și cu avizul pre ședintelui cur ții de apel unde ace știa func ționeaz ă. Delegarea
judec ătorilor cur ților de apel se dispune, cu acordul scris al acesto ra, de Consiliul Superior al
Magistraturii, la solicitarea pre ședintelui cur ții de apel.
Delegarea în func ții de conducere a judec ătorilor de la cur țile de apel, tribunale,
tribunale specializate și judec ătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul
Superior al Magistraturii, pân ă la ocuparea func ției prin numire în condi țiile legii.
Delegarea judec ătorilor se poate face pe o perioad ă de cel mult 6 luni și poate fi
prelungit ă, cu acordul scris al acestora, cel mult înc ă 6 luni.
În interesul serviciului, procurorii pot fi delega ți, cu acordul scris al acestora, inclusiv în
func ții de conducere, de c ătre procurorul general al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de
Casa ție și Justi ție, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioad ă de cel mult 6 luni.
Delegarea procurorilor poate fi prelungit ă, cu acordul scris al acestora, cel mult înc ă 6 luni.

4.2. Deta /uni0219area
Consiliul Superior al Magistraturii dispune deta șarea judec ătorilor și procurorilor, cu
acordul scris al acestora, la alte instan țe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistratu rii,
Institutul Na țional al Magistraturii, Ministerul Justi ției sau la unit ăț ile subordonate acestuia ori la
alte autorit ăț i publice, în orice func ții, inclusiv cele de demnitate public ă numite, la solicitarea
acestor institu ții, precum și la institu ții ale Uniunii Europene sau organiza ții interna ționale.
Durata deta șă rii este cuprins ă între 6 luni și 3 ani. Deta șarea se prelunge ște o singur ă
dat ă, pentru o durat ă de pân ă la 3 ani. În perioada deta șă rii, judec ătorii și procurorii î și
păstreaz ă calitatea de judec ător sau procuror și beneficiaz ă de drepturile prev ăzute de lege
pentru personalul deta șat.

39
Perioada deta șă rii constituie vechime în func ția de judec ător sau procuror. Dup ă
încetarea deta șă rii, judec ătorul sau procurorul revine în func ția de ținut ă anterior.
Deta șarea nu se poate face la instan țe sau parchete de nivel superior celor la care
judec ătorul sau procurorul are dreptul s ă func ționeze potrivit legii.

4.3. Transferul
Transferul judec ătorilor și procurorilor de la o instan ță la alt ă instan ță sau de la un
parchet la alt parchet ori la o institu ție public ă se aprob ă, la cererea celor în cauz ă, de Consiliul
Superior al Magistraturii.
La cererea motivat ă, judec ătorii pot fi numi ți în func ția de procuror, iar procurorii, în
func ția de judec ător, prin decret al Pre ședintelui României, la propunerea Consiliului Super ior
al Magistraturii, cu respectarea condi țiilor prev ăzute în prezenta lege. Pentru aceasta,
candida ții vor sus ține un interviu în fa ța sec ției pentru judec ători a Consiliului Superior al
Magistraturii în cazul procurorilor care solicit ă numirea ca judec ători și, respectiv, a sec ției
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistra turii în cazul judec ătorilor care solicit ă
numirea ca procuror.

5. Suspendarea din func ție

Judec ătorul sau procurorul este suspendat din func ție în urm ătoarele cazuri:
a) când a fost pus ă în mi șcare ac țiunea penal ă împotriva sa prin ordonan ță sau rechizitoriu;
b) când sufer ă de o boal ă psihic ă, care îl împiedic ă s ă-și exercite func ția în mod
corespunz ător;
c) când a fost sanc ționat disciplinar, în condi țiile art. 100 lit. d).
Suspendarea din func ție a judec ătorilor și procurorilor se dispune de Consiliul Superior
al Magistraturii. În perioada suspend ării din func ție, judec ătorului și procurorului nu i se pl ătesc
drepturile salariale. Aceast ă perioad ă nu constituie vechime în magistratur ă.
În primul caz, Consiliul Superior al Magistraturii comunic ă de îndat ă judec ătorului sau
procurorului și conducerii instan ței sau parchetului unde acesta func ționeaz ă hot ărârea prin
care s-a dispus suspendarea din func ție. Dac ă se dispune scoaterea de sub urm ărire penal ă,
încetarea urm ăririi penale, achitarea sau încetarea procesului pe nal fa ță de judec ător sau
procuror, suspendarea din func ție înceteaz ă, iar acesta este repus în situa ția anterioar ă, i se
pl ătesc drepturile b ăne ști de care a fost lipsit pe perioada suspend ării din func ție și i se
recunoa ște vechimea în magistratur ă pentru aceast ă perioad ă.
În cel de-al doilea caz, boala psihic ă se constat ă printr-o expertiz ă de specialitate, la
sesizarea pre ședintelui instan ței sau a conduc ătorului parchetului ori a colegiilor de conducere,
iar suspendarea din func ție se dispune pe perioada recomandat ă de comisia medical ă de
specialitate. Dup ă expirarea perioadei, Consiliul Superior al Magistr aturii, pe baza unei noi
expertize, poate hot ărî încetarea suspend ării și repunerea în func ție a judec ătorului sau
procurorului, prelungirea acesteia sau, dac ă boala este ireversibil ă, propune eliberarea din
func ție potrivit legii.

6. Încetarea func ției de judec ător și procuror

40
Judec ătorii și procurorii sunt elibera ți din func ție în urm ătoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o alt ă func ție, în condi țiile legii;
d) incapacitate profesional ă;
e) ca sanc țiune disciplinar ă;
f) condamnarea definitiv ă a judec ătorului sau procurorului pentru o infrac țiune;
Eliberarea din func ție a judec ătorilor și procurorilor se dispune prin decret al
Pre ședintelui României, la propunerea Consiliului Super ior al Magistraturii.
Trecerea în rezerv ă sau în retragere a judec ătorilor și procurorilor militari se face în
condi țiile legii, dup ă eliberarea din func ție de c ătre Pre ședintele României. În caz de
pensionare sau de transfer, eliberarea din func ție se face dup ă trecerea în rezerv ă sau, dup ă
caz, în retragere.

41
DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE JUDEC ĂTORILOR ȘI PROCURORILOR
RĂSPUNDEREA JUDEC ĂTORILOR /uni0218I PROCURORILOR

1. DREPTURILE JUDEC ĂTORILOR /uni0218I PROCURORILOR

Stabilirea drepturilor judec ătorilor și procurorilor se face ținându-se seama de locul și
rolul justi ției în statul de drept, de r ăspunderea și complexitatea func ției de judec ător și
procuror, de interdic țiile și incompatibilit ăț ile prev ăzute de lege pentru aceste func ții și
urm ăre ște garantarea independen ței și impar țialit ăț ii acestora.
Pentru activitatea desf ăș urat ă, judec ătorii și procurorii au dreptul la o remunera ție
stabilit ă în raport cu nivelul instan ței sau al parchetului, cu func ția de ținut ă, cu vechimea în
magistratur ă și cu alte criterii prev ăzute de lege.
Judec ătorii și procurorii sunt liberi s ă organizeze sau s ă adere la organiza ții
profesionale locale, na ționale sau interna ționale, în scopul ap ărării intereselor lor profesionale.
Judec ătorii și procurorii în func ție sau pensionari au dreptul de a li se asigura m ăsuri
speciale de protec ție împotriva amenin ță rilor, violen țelor sau a oric ăror fapte care îi pun în
pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
Judec ătorii și procurorii beneficiaz ă de desp ăgubiri acordate din fondurile bugetare ale
Înaltei Cur ți de Casa ție și Justi ție, ale Ministerului Justi ției, Ministerului Public sau, în cazul
judec ătorilor și procurorilor militari, din fondurile Ministerului Ap ărării, în cazul în care via ța,
sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribu țiilor de serviciu sau în leg ătur ă cu
acestea.
Judec ătorii și procurorii beneficiaz ă anual de un concediu de odihn ă pl ătit de 35 de zile
lucr ătoare.
Judec ătorii și procurorii au dreptul la concedii de studii de sp ecialitate pl ătite pentru
participarea la cursuri sau alte forme de specializ are organizate în țar ă sau în str ăin ătate,
pentru preg ătirea și sus ținerea examenului de capacitate și de doctorat, precum și la concedii
fără plat ă, potrivit Regulamentului privind concediile judec ătorilor și procurorilor.
Judec ătorii și procurorii au dreptul la concedii medicale și la alte concedii, în
conformitate cu legisla ția în vigoare.
Judec ătorii și procurorii au dreptul la închirierea locuin țelor de serviciu.
Judec ătorii și procurorii beneficiaz ă anual de 6 c ălătorii în țar ă dus-întors, gratuite, la
transportul pe calea ferat ă clasa I, auto, naval și aerian sau de decontarea a 7,5 litri
combustibil la suta de kilometri pentru 6 c ălătorii în țar ă dus-întors, în cazul în care deplasarea
se efectueaz ă cu autoturismul.
Judec ătorii și procurorii cu vechime continu ă în magistratur ă de 20 de ani beneficiaz ă,
la data pension ării sau a eliber ării din func ție pentru alte motive neimputabile, de o
indemniza ție egal ă cu 7 indemniza ții de încadrare lunare brute, care se impoziteaz ă potrivit
legii.
Pentru merite deosebite în activitate, judec ătorii și procurorii pot fi distin și cu Diploma
Meritul judiciar. Diploma Meritul judiciar se acor d ă de Pre ședintele României, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judec ători, și la propunerea ministrului justi ției,
pentru procurori.

42
2. ÎNDATORIRILE JUDEC ĂTORILOR /uni0218I PROCURORILOR

Judec ătorii și procurorii sunt datori s ă se ab țin ă de la orice acte sau fapte de natur ă s ă
compromit ă demnitatea lor în profesie și în societate. Rela țiile judec ătorilor și procurorilor la
locul de munc ă și în societate se bazeaz ă pe respect și bun ă-credin ță .
Judec ătorii și procurorii sunt obliga ți s ă rezolve lucr ările în termenele stabilite și s ă
solu ționeze cauzele în termen rezonabil, în func ție de complexitatea acestora, și s ă respecte
secretul profesional.
Judec ătorul este obligat s ă p ăstreze secretul deliber ărilor și al voturilor la care a
participat, inclusiv dup ă încetarea exercit ării func ției.
Judec ătorii și procurorii sunt obliga ți s ă aib ă, în timpul ședin țelor de judecat ă, ținuta
vestimentar ă corespunz ătoare instan ței la care func ționeaz ă. Ținuta vestimentar ă se stabile ște
prin hot ărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior a l Magistraturii, și se asigur ă în mod
gratuit.
Judec ătorii și procurorii sunt obliga ți s ă prezinte, în condi țiile și la termenele prev ăzute
de lege, declara ția de avere și declara ția de interese.

3. Răspunderea judec ătorilor și procurorilor

Judec ătorii și procurorii r ăspund civil, disciplinar și penal, în condi țiile legii.
Judec ătorii, procurorii și magistra ții-asisten ți pot fi perchezi ționa ți, re ținu ți sau aresta ți
preventiv numai cu încuviin țarea sec țiilor Consiliului Superior al Magistraturii. În caz de
infrac țiune flagrant ă, judec ătorii, procurorii și magistra ții-asisten ți pot fi re ținu ți și supu și
perchezi ției potrivit legii, Consiliul Superior al Magistrat urii fiind informat de îndat ă de organul
care a dispus re ținerea sau perchezi ția.
Statul r ăspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
Răspunderea statului este stabilit ă în condi țiile legii și nu înl ătură r ăspunderea judec ătorilor și
procurorilor care și-au exercitat func ția cu rea-credin ță sau grav ă neglijen ță .
Orice persoan ă poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin
conduc ătorii instan țelor ori ai parchetelor, în leg ătur ă cu activitatea sau conduita
necorespunz ătoare a judec ătorilor sau procurorilor, înc ălcarea obliga țiilor profesionale în
raporturile cu justi țiabilii ori s ăvâr șirea de c ătre ace știa a unor abateri disciplinare. Exercitarea
acestui drept nu poate pune în discu ție solu țiile pronun țate prin hot ărârile judec ătore ști, care
sunt supuse c ăilor legale de atac.

3.1. Răspunderea disciplinar ă a judec ătorilor și procurorilor

Judec ătorii și procurorii r ăspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoriri le de
serviciu, precum și pentru faptele care afecteaz ă prestigiul justi ției.
Constituie abateri disciplinare :
a) manifest ările care aduc atingere onoarei sau probit ăț ii profesionale ori prestigiului justi ției,
săvâr șite în exercitarea sau în afara exercit ării atribu țiilor de serviciu;

43
b) înc ălcarea prevederilor legale referitoare la incompati bilit ăț i și interdic ții privind judec ătorii
și procurorii;
c) atitudinile nedemne în timpul exercit ării atribu țiilor de serviciu fa ță de colegi, cel ălalt
personal al instan ței sau al parchetului în care func ționeaz ă, inspectori judiciari, avoca ți,
exper ți, martori, justi țiabili ori reprezentan ții altor institu ții;
d) desf ăș urarea de activit ăț i publice cu caracter politic sau manifestarea conv ingerilor
politice în exercitarea atribu țiilor de serviciu;
e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cer erile, concluziile, memoriile sau actele depuse
de p ărțile din proces;
f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndato rire de serviciu;
g) nerespectarea de c ătre procuror a dispozi țiilor procurorului ierarhic superior, date în scris
și în conformitate cu legea;
h) nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozi țiilor legale privitoare la
solu ționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea re petat ă în efectuarea lucr ărilor, din motive
imputabile;
i) nerespectarea îndatoririi de a se ab ține atunci când judec ătorul sau procurorul știe c ă
exist ă una din cauzele prev ăzute de lege pentru ab ținerea sa, precum și formularea de cereri
repetate și nejustificate de ab ținere în aceea și cauz ă, care are ca efect tergiversarea judec ăț ii;
j) nerespectarea secretului deliber ării sau a confiden țialit ăț ii lucr ărilor care au acest caracter,
precum și a altor informa ții de aceea și natur ă de care a luat cuno știn ță în exercitarea func ției,
cu excep ția celor de interes public, în condi țiile legii;
k) absen țe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau car e afecteaz ă în mod direct
activitatea instan ței ori a parchetului;
l) imixtiunea în activitatea altui judec ător sau procuror;
m) nerespectarea în mod nejustificat a dispozi țiilor ori deciziilor cu caracter administrativ
dispuse în conformitate cu legea de conduc ătorul instan ței sau al parchetului ori a altor
obliga ții cu caracter administrativ prev ăzute de lege sau regulamente;
n) folosirea func ției de ținute pentru a ob ține un tratament favorabil din partea autorit ăț ilor
sau interven țiile pentru solu ționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rez olv ării
intereselor personale sau ale membrilor familiei or i ale altor persoane, altfel decât în limita
cadrului legal reglementat pentru to ți cet ăț enii;
o) nerespectarea în mod grav sau repetat a disp ozi țiilor privind distribuirea aleatorie a
cauzelor;
p) obstruc ționarea activit ăț ii de inspec ție a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
q) participarea direct ă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip pir amidal, jocuri de
noroc sau sisteme de investi ții pentru care nu este asigurat ă transparen ța fondurilor;
r) lipsa total ă a motiv ării hot ărârilor judec ătore ști sau a actelor judiciare ale procurorului, în
condi țiile legii;
s) utilizarea unor expresii inadecvate în cupri nsul hot ărârilor judec ătore ști sau al actelor
judiciare ale procurorului ori motivarea în mod v ădit contrar ă ra ționamentului juridic, de natur ă
să afecteze prestigiul justi ției sau demnitatea func ției de magistrat;
ș) nerespectarea deciziilor Cur ții Constitu ționale ori a deciziilor pronun țate de Înalta Curte de
Casa ție și Justi ție în solu ționarea recursurilor în interesul legii;

44
t) exercitarea func ției cu rea-credin ță sau grav ă neglijen ță .
Exist ă rea-credin ță atunci când judec ătorul sau procurorul încalc ă cu știin ță normele de
drept material ori procesual, urm ărind sau acceptând v ătămarea unei persoane.
Exist ă grav ă neglijen ță atunci când judec ătorul sau procurorul nesocote ște din culp ă, în
mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesu al.
Sanc țiunile disciplinare care se pot aplica judec ătorilor și procurorilor, propor țional cu
gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemniza ției de încadrare lunare brute cu pân ă la 20% pe o perioad ă de
pân ă la 6 luni;
c) mutarea disciplinar ă pentru o perioad ă de pân ă la un an la o alt ă instan ță sau la un alt
parchet, situate în circumscrip ția altei cur ți de apel ori în circumscrip ția altui parchet de pe
lâng ă o curte de apel;
d) suspendarea din func ție pe o perioad ă de pân ă la 6 luni;
e) excluderea din magistratur ă.
Sanc țiunile disciplinare se aplic ă de sec țiile Consiliului Superior al Magistraturii.

45
COMPARTIMENTELE AUXILIARE DE SPECIALITATE
DIN CADRUL INSTAN ȚELOR ȘI AL PARCHETELOR

La judec ătorii, tribunale, tribunale specializate și cur ți de apel func ționeaz ă personal
auxiliar de specialitate și personal încadrat în departamentul economico-fina nciar și
administrativ.
Toate instan țele au câte o gref ă, o registratur ă, o arhiv ă, o bibliotec ă și un birou de
informare și rela ții publice.
Cur țile de apel și tribunalele au și câte un departament economico-financiar și
administrativ, condus de un manager economic.
Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul cur ților de apel și al
tribunalelor asigur ă activitatea economic ă, financiar ă și administrativ ă a instan țelor la care
func ționeaz ă. Pentru tribunalele specializate și judec ătorii aceast ă activitate este asigurat ă de
departamentul economico-financiar și administrativ de la tribunalul în a c ărui circumscrip ție
func ționeaz ă.
Cur țile de apel au și un compartiment de documentare și un compartiment de
informatic ă juridic ă, structuri ce pot fi înfiin țate și la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializat e
și al judec ătoriilor.
Instan țele militare au în structur ă și un compartiment de documente clasificate.
Grefa, registratura și arhiva efectueaz ă opera țiuni privind primirea, înregistrarea și
expedierea coresponden ței, îndosarierea actelor, p ăstrarea registrelor, precum și alte lucr ări
cu caracter auxiliar, necesare bunei desf ăș ur ări a activit ăț ii instan țelor.
La instan țele cu volum mare de activitate poate func ționa o registratur ă general ă,
precum și câte o registratur ă și o arhiv ă pentru fiecare sec ție, în baza hot ărârilor colegiilor de
conducere .
Biroul de informare și rela ții publice asigur ă leg ăturile instan ței sau ale parchetului cu
publicul și cu mijloacele de comunicare în mas ă, în vederea garant ării transparen ței activit ăț ii
judiciare, în condi țiile stabilite de lege. Conduc ătorul biroului, care îndepline ște și rolul de
purt ător de cuvânt, poate fi un judec ător sau procuror desemnat de pre ședintele instan ței sau,
dup ă caz, de conduc ătorul parchetului ori un absolvent al unei facult ăț i de jurnalistic ă sau
specialist în comunicare, numit prin concurs sau ex amen.
Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instan țelor sau
parchetelor unde func ționeaz ă. Repartizarea personalului în cadrul compartimente lor auxiliare
de specialitate se face de pre ședintele instan ței sau de procurorul general ori, dup ă caz, de
prim-procurorul parchetului.
La cur țile de apel, tribunale, tribunale specializate și parchetele de pe lâng ă acestea,
compartimentele în care î și desf ăș oar ă activitatea personalul auxiliar de specialitate su nt
conduse de prim-grefieri, iar la sec țiile Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casa ție și
Justi ție, la sec țiile Direc ției Na ționale Anticorup ție, la judec ătorii și parchetele de pe lâng ă
acestea, de grefieri- șefi.

46
Personalul de specialitate informatic ă va fi subordonat din punct de vedere
administrativ pre ședintelui instan ței din care face parte și profesional Direc ției de exploatare a
tehnologiei informa ției din cadrul Ministerului Justi ției.
Grefierii care particip ă la ședin țele de judecat ă sau la efectuarea actelor de urm ărire
penal ă sunt obliga ți s ă efectueze toate consemn ările despre desf ăș urarea acestora și s ă
îndeplineasc ă orice alte îns ărcin ări din dispozi ția și sub controlul pre ședintelui completului de
judecat ă sau, dup ă caz, al procurorului. La ședin țele de judecat ă, grefierii sunt obliga ți s ă
poarte ținuta vestimentar ă corespunz ătoare instan ței unde func ționeaz ă. Ținuta vestimentar ă
se stabile ște prin hot ărâre a Guvernului și se asigur ă în mod gratuit. La ședin țele de judecat ă,
grefierii militari sunt obliga ți s ă poarte uniforma militar ă.
În cadrul parchetelor î și pot desf ăș ura activitatea speciali ști în domeniul economic,
financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte
tehnice în activitatea de urm ărire penal ă.

47
MEDIEREA

1. ISTORICUL MEDIERII

Medierea, ca activitate umana, este cunoscuta si pr acticata din cele mai vechi timpuri.
Istoricii plaseaza aparitia medierii in perioada c omertului fenician.
Medierea este mentionata chiar în Biblie, care se refera la Iisus ca la un mediator
(mijlocitor) între Dumnezeu si oameni.
„Medierea este prezentat ă ca un proces ce transcende diferen țele culturale și grani țele
geografice”, (Petelean, 2004).
Medierea, ca institutie, a aparut in Grecia si Ro ma antica, practicienii conferind un
inteles adecvat conceptului de mediere.
In anii 1960- 1970 a fost introdusa in SUA din i nitiativa guvernului american pentru
descongestionarea instantelor de judecata.
Institutionalizarea si practica medierii s-au gen eralizat in Europa ultimului deceniu.
Medierea functioneaza de multa vreme in tarile cu un nivel inalt de civilizatie.
În statele bazate pe sisteme democratice reale, oa menii au fost educati sa analizeze
cauzele conflictelor si sa isi gaseasca propriile solutii la problemele interpersonale cu care se
contrunta, cu ajutorul unei asistente calificate în persoana mediatorului.
2. METODE ADR
ADR = Alternative Dispute Resolution (metode altern ative de solutionare a disputelor).
Intr-o abordare recenta, ADR = Appropiate Dispute R esolution, ( metode adecvate, oportune
de rezolvare a disputelor).
– ADR = o suma de tehnici, metode si proceduri spec ifice de solutionare a disputelor pe
cale amiabila.
Metode ADR : negocierea, concilierea, medierea si arbitrajul.
Rezolvarea alternativa a disputelor nu substituie s istemul judiciar, fiind complementara
acestuia.
Promoveaza dreptul partilor de a-si alege singure modalitatea de solutionare a
problemelor, neintelegerilor, disputelor.

MEDIEREA

48
Medierea este o modalitate de rezolvare a conflict elor pe cale amiabila, cu ajutorul unei
terte persoane specializate in calitate de mediator , in conditii de neutralitate, impartialitate si
avand liberul consimtamant al partilor.
Medierea are la baza increderea pe care partile o a corda mediatorului.
Medierea este un proces voluntar bazat pe incredere a ca o a treia parte, impartiala,
ajuta partile sa ajunga la o finalizare acceptabila .

3. PRINCIPIILE MEDIERII
3.1. Caracterul voluntar/benevol al medierii
– Medierea exclude orice forma de constrangere sau presiune asupra partilor.
– Partile sunt libere sa accepte medierea, sa prefe re un anumit mediator, sa se retraga oricand
din procedura medierii, sa ajunga la o intelegere r eciproc avantajoasa.
– Mediatorul insusi poate incheia medierea atunci c and constata o incalcare a legilor ori ca
medierea nu foloseste partilor, inrautatind relatii le dintre ele.
– Atat incheierea contractului de mediere, cat si a acordului de mediere, sunt guvernate de
principiul liberei vointe a partilor.

3.2. Principiul auto-determinarii partilor in mediere.
– Partile controleaza rezultatul medierii (solutia) in integralitate.
– Mediatorul faciliteaza comunicarea dintre parti s i le ajuta in negocierea solutiei.
– Intelegerea la care se ajunge apartine in totali tate partilor.
– Orice termen al intelegerii este propus si accep tat de parti.
– Mediatorul ajuta fara a impune sau influenta ter menii in care se stabileste o solutie comuna
partilor.
– Se asigura ca partile inteleg acesti termeni (dr epturi / avantaje conferite si obligatii /
angajamente asumate reciproc).

3.3. Principiul impartialitatii mediatorului
– Consta in egalitatea partilor la mediere si trata mentul egal de care beneficiaza din partea
mediatorului.
− Mediatorul trebuie sa conduca procesul de mediere i n mod nepartinitor si sa asigure un
permanent echilibru intre parti.
– Impartialitatea mediatorului garanteaza ca nici una dintre parti nu poate sa fie favorizata/
defavorizata de catre mediator in timpul procesului de mediere.
− Mediatorul are o pozitie echidistanta fata de parti si nu doreste ca o parte sau alta sa
castige, nu se erijeaza in aparatorul niciuneia din tre parti, neavand rol de avocat.

3.4. Principiul neutralitatii mediatorului
− Mediatorul este obligat sa fie neutru cu privire la disputa dintre partile implicate.
– Mediatorul nu se amesteca in conflictul partilor, ramane in afara acestuia, implicandu-se doar
in limitele impuse de procedura.
– Mediatorul nu trebuie sa aiba nici un interes per sonal in privinta acordului partilor sau a felului
in care acestea preconizeaza sa il perfecteze ( int eres personal zero).

49
− Mediatorul ajuta partile fara a fi judecator sau ar bitru al cauzei, fara a sfatui sau consilia
partile si fara a facilita negocierea disputei in b eneficiul sau personal.
− In considerarea neutralitatii si impartialitatii sa le, mediatorul are obligatia legala de a
refuza preluarea unui caz daca are cunostinta despr e orice imprejurare care l-ar impiedica sa
fie neutru si impartial.

3.5. Principiul confidentialitatii
− Confidentialitatea este o obligatie impusa de lege mediatorului si este nelimitata in timp.
– Caracterul confidential se aplica tuturor informa tiilor transmise de participantii la mediere,
precum si documentelor intocmite sau predate de par ti in timpul procedurii, chiar si dupa
incetarea functiei sale.
− Mediatorul nu va vorbi cu tertii despre caz sau det alii ale acestuia.
– Drept urmare nu poate fi audiat ca martor despre actele si faptele de care a luat cunostinta in
timpul medierii. Exceptie: in cauzele penale mediat orul poate fi audiat ca martor numai atunci
cand are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa a partilor si, daca este cazul, a celorlalte
persoane interesate.
− In timpul sesiunilor separate, discutiile individua le purtate cu o parte vor fi confidentiale
fata de cealalta parte in masura solicitata.
Pentru parti, confidentialitatea este convention ala.
Daca partile au convenit clauza de confidentiali tate in contractul incheiat, persoanele
insotitoare vor semna un acord de confidentialitate .

3.6. Principiul informarii prealabile a partilor asupra procedurii
− Ilustreaza principiul acceptarii medierii, in depli na cunostinta de cauza, de catre partile
interesate.
– Mediatorul este obligat ca inaintea si in vederea incheierii contractului de mediere, sa
informeze partile cu privire la procedura medierii, principiile aplicabile, drepturile lor si rolul
mediatorului.
− Mediatorul va oferi orice explicatii partilor cu pr ivire la activitatea de mediere, pentru ca
acestea sa inteleaga scopul, limitele si efectele m edierii, in special asupra raporturilor ce
constituie obiectul conflictului.

4. MEDIATORUL
Este persoana apta sa faciliteze comunicarea dintre parti, sa le ajute in negocierea unei
solutii reciproc avantajoase pentru ele. Este perso ana special instruita ca mediator, autorizata
in conditiile legii, care ofera servicii de mediere .
Poate fi mediator in conditiile legii, persoana ca re:
a) Are capacitate deplina de exercitiu
b) Are studii superioare
c) Are o vechime in munca de cel putin 3 ani
d) Este apta din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati
e) Se bucura de o buna reputatie si nu a fost con damnata definitiv pentru savarsirea
unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca a tingere prestigiului profesiei

50
f) A absolvit cursurile pentru formarea mediatoril or, in conditiile legii sau un program
postuniversitar de nivel master in domeniu, acredit at conform legii si avizat de Consiliul de
Mediere.
g) A fost autorizata ca mediator, in conditiile l egii 192/2006 cu modificarile ulterioare.

4.1. Rolul mediatorului
– a facilita comunicarea dintre parti
– de a depune toate diligentele pentru a ajuta par tile sa ajunga la un acord
– a ajuta partile in explorarea problemelor, iden tificarea cauzelor neintelegerilor si
generarea de optiuni de rezolvare
– a asigura respectarea principiilor care guvernea za procedura medierii si a regulilor
aplicabile medierii
a crea un climat propice medierii, o atmosfera dete nsionata
− de a folosi tehnici diverse de facilitare a negocie rii partilor, de a incuraja, a
evidentia progresul, a contribui la depasirea impa surilor si blocajelor de relationare dintre parti

4.2. Drepturile partilor în mediere:
– dreptul partilor de a fi informate cu privire la procedura de mediere, la efectele medierii
– dreptul de a fi asistate de avocat sau de catre alte persoane pe care acestea le
considera oportune ca prezenta in mediere
– dreptul de a mandata terte persoane, avocat sau altele pentru a le reprezenta
interesele in cadrul medierii si a negocia in numel e si pentru ei o intelegere
dreptul de a alege mediatorul, de a acepta/refuza u n mediator sau de a se retrage din
procedura medierii
– dreptul la demnitate si de a nu fi discriminate
– de a beneficia de un tratament echitabil si impa rtial din partea mediatorului
– dreptul de a semna acordul de mediere sau de a r efuza., daca rezolvarea propusa nu-
i satisface multumitor interesele

4.3. Avantajele medierii
4.3.1. Avantaje pentru p ărți:
1) Economie de resurse:
– umane ( mai putine personae implicate in rezolva rea conflictului)
– temporale ( rezolvare mai rapida, chiar intr-o s edinta de mediere)
– emotionale ( diminuarea stresului )
– materiale (costuri mai reduse, cheltuieli financ iare mai mici)
2). Flexibilitatea procedurii
3. Confidentialitatea
4. Cadrul privat
5. Controlul rezultatului si al timpului petrecut in mediere
6. Exprimarea emotiilor si sentimentelor intr-un mediu supravegheat
7. Satisfactia stingerii unui conflict
8. Salvarea relatiilor interpersonale

51
9. Eficienta si durabilitatea solutiilor

4.3.2. Avantaje pentru instan ța de judecat ă
– Descongestionarea instantelor de cauzele pretabi le la mediere
– Rezolvarea cu celeritate a unui litigiu pe baza acordului de mediere al partilor
– Cresterea calitatii solutiilor pronuntate
– Redirectionarea resurselor personale ( energie, timp, studiu) asupra acelor cazuri in
care medierea este inaplicabila
– Scaderea costurilor generate de solutionarea lit igiului

4.3.3. Avantaje pentru avocati
– Timpul mai scurt in care pot rezolva un dosar
– Cresterea gradului de satisfactie a clientului
– Nuantarea personalitatii profesionale
– Onorariu de succes
– Sustinerea clientului atat in ceea ce priveste re spectarea drepturilor legale, cat si a
intereselor si nevoilor acestuia
– Flexibilitatea procedurii – posibilitatea de a f ormula cereri pentru si in numele clientului
in orice moment al procedurii de mediere,
– lipsa sanctiunilor ( ex decaderi din termen)
– confortul afectiv (cadru privat, confortbil)
− volum de munca mai redus

5. ETAPELE PROCESULUI DE MEDIERE
1 Acordul de a media si pregatirea sesiunii de medi ere
2.Prezentarea procesului de mediere si stabilirea regulilor
3.Identificarea problemelor
4Explorarea intereselor si a problemelor
5.Generarea de optiuni
6. Negocierea
7.Incheierea acordului
8. Incheierea sesiunii de mediere

– Presupune culegerea de catre mediator a unor in formatii sumare despre partile aflate in
conflict, despre obiectul conflictului si tipul de litigiu, daca exista.
– Mediatorul verifica intentia partilor si autorita tea acestora de a semna un acord final, fie
personal, fie prin persoanele pe care le mandateaza (capacitatea de a incheia o intelegere, de
a putea dispune de drepturile invocate).
– I se solicita partii care are initiativa medierii relatii despre partea/persoanele care urmeaza
a fi invitate in vederea acceptarii medierii.
– Redacteaza si transmite invitatia.

52
– Mediatorul informeaza partile cu privire la princ ipiile, avantajele si efectele medierii,
procedura medierii, drepturile partilor in mediere si rolul sau ca mediator.
– Stabileste cadrul desfasurarii medierii, convine cu partile data, ora, locul desfasurarii
medierii, si in anumite situatii limba in care se v or derula discutiile.
Mediatorul pregateste si incheie contractul de medi ere cu partile care va contine atat clauzele
legale obligatorii, cat si clauzele consimtite de p arti in mod conventional.
Invitatia pe care mediatorul o redacteaza si comuni ca partilor chemate la mediere
cuprinde obligatoriu urmatoarele mentiuni:
– Datele de contact ale mediatorului
– Numele partii/partilor care au declansat procedur a medierii
– Data ora si locul unde urmeaza sa se incheie cont ractul de mediere
– Scurta evocare a cazului
– Mentionarea termenului in care partea invitata po ate comunica raspunsul sau privind
acceptarea medierii.
Invitatia se trimite prin orice mijloace care asig ura confirmarea ca partea chemata a
primit textul invitatiei.
Mediatorul, in indeplinirea rolului sau de diligen ta, are facultatea de a face toate
demersurile legale pe care le considera necesare pe ntru invitarea partilor.
– Mediatorul stabileste un termen de cel mult 15 z ile pentru raspuns.
– Daca partea invitata este in imposibilitate de a se prezenta la data fixata, se poate stabili, la
cerere, o noua data pentru prezentarea la mediere, cu acordul ambelor parti.
In cazul in care partea refuza explicit medierea s au nu se prezinta de 2 ori la rand la
datele stabilite pentru semnarea contractului de me diere, medierea se considera neacceptata.
– Mediatorul convine ca partea ce a declansat medie rea cu privire la cheltuielile ocazionate de
actele premergatoare medierii. In caz de acceptare a medierii aceste cheltuieli pot fi suportate
de catre ambele parti in mod egal, sau alt mod stab ilit de comun acord de catre parti.
– Medierea propriu- zisa poate incepe numai dupa se mnarea contractului de mediere de catre
mediator si parti.
Contractul de mediere reprezinta manifestarea de vo inta a partilor cu privire la
solutionarea unui conflict prin procedura medierii.
Contractul se incheie intre mediator, pe de o part e si partile conflictului, pe de
alta parte.
Clauze obligatorii în contract:
a) Identitatea partilor aflate in conflict sau, dup a caz, a reprezentantilor lor;
b) Mentionarea tipului sau a obiectului conflictulu i;
c) Declaratia partilor ca au fost informate de catr e mediator cu privire la mediere, efectele
acesteia si regulile aplicabile;
d) Obligatia mediatorului de a pastra confidentiali tatea si decizia partilor privind pastrarea
confidentialitatii, dupa caz;
e) Angajamentul partilor aflate in conflict de a re specta regulile aplicabile medierii;
f) Obligatia partilor aflate in conflict de a achit a onorariul cuvenit mediatorului si cheltuielile
efectuate de acesta pe parcursul medierii in intere sul partilor, precum si modalitatile de
avansare si de plata a acestor sume, inclusiv in ca z de renuntare la mediere sau de esuare a

53
procedurii, precum si proportia care va fi suportat a de parti, tinandu-se cont, daca este cazul,
de situatia lor sociala. Daca nu s-a convenit altfe l, aceste sume vor fi suportate de catre parti in
mod egal;
g) Intelegerea partilor privind limba in care urmea za sa se desfasoare medierea;
h) Numarul de exemplare in care va fi redactat acor dul in cazul in care acesta va fi in forma
scrisa,corespunzator numarului partilor semnatare a le contractului de mediere;
h) Obligatia partilor de a semna procesul-verbal intoc mit de catre mediator, indiferent de
modul in care se va incheia medierea.

6. CONFLICTUL DE INTERESE ÎN MEDIERE

Mediatorul trebuie sa refuze preluarea unui caz at unci cand exista imprejurari care il
impiedica sa fie neutru si impartial.
Foarte important in mediere este totusi principi ul libertatii partilor de a lua decizii. Astfel,
obligatia principala a mediatorului in aceasta sit uatie este de a face cunoscut partilor actualul
sau potentialul conflict de care acesta in mod rezo nabil este constient si care ar ridica un semn
de intrebare asupra impartialitatii si neutralitati i sale. Daca in urma acestei dezvaluiri partile isi
manifesta interesul de a fi mediate de acesta, medi atorul poate continua medierea. Pentru
aceasta este insa nevoie de acordul unanim al parti cipantilor la mediere.
Daca totusi, conflictul de interese ridica serioas e indoieli asupra integritatii procesului
de mediere, mediatorul trebuie sa se retraga.
Calitatea de mediator este incompatibila cu acee a de reprezentant al unei parti in
cadrul altui proces (arbitraj sau instanta) si cu c ea de martor in aceeasi cauza sau in legatura
cu faptele si informatiile aflate in timpul medieri i.

54
EXECUTORII JUDEC ĂTORE ȘTI

1. Preciz ări prealabile:
Executorii judec ătore ști sunt acele persoane c ărora legea le-a încredin țat sarcina de a
proceda la executarea silit ă a dispozi țiilor civile cuprinse într-o hot ărâre judec ătoreasc ă,
pronun țat ă în materie civil ă sau penal ă, ori într-un alt titlu executoriu. 1
Potrivit disp. art.2 din Legea nr.188/2000 privind executorii judec ătore ști, republicat ă
„Executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplin easca un serviciu de interes public.Actul
indeplinit de executorul judecatoresc, in limitele competentelor legale, purtand stampila si
semnatura acestuia, precum si numarul de inregistra re si data, este act de autoritate publica si
are forta probanta prevazuta de lege.”
Conform disp. art.15 din Legea nr.188/2000 privind executorii jud ec ătore ști,
republicat ă „Executor judecatoresc poate fi persoana care inde plineste urmatoarele
conditii:
a) are cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) are capacitatea deplina de exercitiu;
c)este licentiata in drept;
d) nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie;
e) cunoaste limba romana;
f) este apta din punct de vedere medical pentru exe rcitarea functiei;
g) a indeplinit timp de 2 ani functia de executor j udecatoresc stagiar si a promovat
examenul de definitivat sau, dupa caz, a exercitat timp de 3 ani o functie de specialitate
juridica si a promovat concursul sau examenul de ad mitere in profesie. Sunt scutite de
examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani f unctia de judecator, procuror sau
avocat, cu conditia sa fi promovat examenul de defi nitivat in profesia din care provin.
Executorul judecatoresc este numit de ministrul ju stitiei, in circumscriptia unei
judecatorii, in baza cererii celui interesat si dup a verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la
art. 15.
Tabloul executorilor judecatoresti se intocmeste si se actualizeaza anual de
Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecato resti. Tabloul executorilor judecatoresti se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se transmite instantelor judecatoresti. In
termen de 90 de zile de la numirea in functie, fiec are executor judecatoresc este obligat sa isi
inregistreze numirea la curtea de apel in a carei c ircumscriptie isi are biroul individual sau
constituit in asociere. Pentru aceasta inregistrare , executorul judecatoresc va prezenta
stampila si specimenul de semnatura personale.
Ministrul justitiei poate, in cazuri temeinic just ificate, sa prelungeasca acest termen.
Neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) atrage de drept revocarea din functie a
executorului judecatoresc.
Poate fi executor judecatoresc stagiar cel care:
a) indeplineste conditiile cerute la art. 15 lit. a )-f);

1 I.Le ș, Organizarea sistemului judiciar românesc. Noile r eglement ări, ed.AllBeck, Bucure ști 2004, p.302

55
b) a promovat concursul sau examenul de admitere in profesia de executor judecatoresc,
organizat de Uniunea Nationala a Executorilor Judec atoresti, sub coordonarea si controlul
Ministerului Justitiei;
c)se afla in perioada de stagiu, pana la promovarea examenului de capacitate;
d) este angajat intr-un birou de executor judecator esc.
Concursul sau examenul de admitere in profesia de executor judecatoresc se
organizeaza anual sau ori de cate ori este necesar, de Uniunea Nationala a Executorilor
Judecatoresti, sub coordonarea si controlul Ministe rului Justitiei.
Data si locul de desfasurare a concursului sau exa menului se stabilesc prin ordin al
ministrului justitiei, cu consultarea Uniunii Natio nale a Executorilor Judecatoresti.
Concursul sau examenul de admitere in profesia de executor judecatoresc si examenul
de definitivat se vor desfasura in fata unei comisi i din care fac parte, in mod obligatoriu,
reprezentanti ai Uniunii Nationale a Executorilor J udecatoresti, ai Ministerului Justitiei si cadre
didactice din invatamantul superior de specialitate .
Conditiile de desfasurare a acestor concursuri sau examene se stabilesc prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi *), aprob at prin ordin al ministrului justitiei.
––––––-
*) A se vedea Ordinul ministrului justitiei nr. 210 /2001 pentru aprobarea Regulamentului de
punere in aplicare a Legii nr. 188/2000 privind exe cutorii judecatoresti, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 64 din 6 februar ie 2001, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Executorul judecatoresc este obligat sa incheie co ntract individual de munca cu
executorul judecatoresc stagiar si sa asigure forma rea profesionala a acestuia.
Executorul judecatoresc poate delega executorul ju decatoresc stagiar sa indeplineasca
atributiile prevazute la art. 7 lit. a) —- e).
Verificarea formarii profesionale si a conditiilor de incheiere a contractului individual de
munca al executorului judecatoresc stagiar este in sarcina Camerei executorilor judecatoresti
si se stabileste prin Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti*).
––––-
*) A se vedea Hotararea Uniunii Nationale a Executo rilor Judecatoresti nr. 19/2010 pentru
aprobarea Statutului Uniunii Nationale a Executoril or Judecatoresti si al profesiei de executor
judecatoresc, publicata in Monitorul Oficial al Rom aniei, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie
2010, cu modificarile ulterioare.

2. Executorul judecatoresc are urmatoarele atributi i:
a) punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
b) notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;
1. comunicarea actelor de procedura;
d) recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante;
e) aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de inst anta judecatoreasca;
f) constatarea unor stari de fapt in conditiile pre vazute de Codul de procedura civila;
g) intocmirea proceselor-verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de consemnarea
sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codu lui de procedura civila;

56
h) intocmirea, potrivit legii, a protestului de nep lata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor ,
dupa caz;
i) orice alte acte sau operatiuni date de lege in c ompetenta lui.

3. Calitatea de executor judecatoresc inceteaza:
a) la cerere;
b) prin pensionare sau in cazul constatarii incapac itatii de munca, in conditiile legii;
c) prin desfiintarea biroului executorului judecato resc, urmata de neexercitarea fara
justificare de catre titularul acestuia a profesiei , in conditiile legii, intr-un alt birou, in
termen de 6 luni;
d)prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiun e disciplinara, in conditiile prezentei
legi;
e) in cazul condamnarii definitive pentru savarsire a cu intentie a unei infractiuni care
aduce atingere prestigiului profesiei;
f) in cazul constatarii vaditei sale incapacitati p rofesionale, exprimata si prin anularea
sau desfiintarea irevocabila de catre instanta de j udecata a unui numar de executari silite
reprezentand 10% din dosarele de executare instrume ntate sau a unor acte de executare
intocmite in cel mult 20% din dosarele de executare instrumentate intr-un an calendaristic;
g) in cazul in care executorul judecatoresc nu mai indeplineste conditiile prevazute la
art. 15 lit. a), b), d), e) si f);
h) prin deces.
Incetarea calitatii de executor judecatoresc se co nstata sau se dispune, dupa caz, de
ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului Uni unii Nationale a Executorilor Judecatoresti sau din
oficiu.

4. Exercitiul functiei de executor judecatoresc se suspenda:
a) in situatiile prevazute la art. 49 lit. d) si la art. 50 alin. (1);
b) in cazurile de incompatibilitate prevazute la ar t. 42, precum si in cazul interdictiilor
prevazute de lege;
c)in caz de neplata a contributiilor banesti prof esionale, timp de 3 luni de la scadenta
acestora, pana la achitarea lor integrala;
d) in caz de incapacitate temporara de munca;
e) la cererea executorului judecatoresc, pentru mot ive intemeiate.

5. Drepturile executorilor judec ătore ști:
Executorii judecatoresti isi exercita personal atr ibutiile si se bucura de stabilitate in
functie, neputand fi transferati in alta localitate , fara acordul lor, cu exceptia cazurilor prevazute
de lege.
Activitatea executorului judecatoresc, care indepli neste conditiile prevazute la art. 15 lit.
c), este considerata vechime in functie juridica de specialitate.
In exercitarea profesiei executorii judecatoresti sunt ocrotiti de lege.
Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotr iva executorului judecatoresc in timpul
exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

57
Executorii judecatoresti au dreptul, pentru servic iul prestat, la onorarii minimale si
maximale stabilite de ministrul justitiei, cu consu ltarea Consiliului Uniunii Nationale a
Executorilor Judecatoresti. In cazul executarii sil ite a creantelor avand ca obiect plata unei
sume de bani, onorariile maxime sunt urmatoarele:
a) pentru creantele in valoare de pana la 50.000 lei i nclusiv, onorariul maxim este
de 10% din suma reprezentand valoarea creantei ce f ace obiectul executarii silite;
b) pentru creantele in valoare de peste 50.000 lei, da r pana la 80.000 lei inclusiv,
onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent d e pana la 3% din suma care depaseste
50.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul e xecutarii silite;
c) pentru creantele in valoare de peste 80.000 lei, da r pana la 100.000 lei inclusiv,
onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent d e pana la 2% din suma care depaseste
80.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul e xecutarii silite;
d) pentru creantele in valoare de peste 100.000 lei, o norariul maxim este de 6.300
lei plus un procent de pana la 1% din suma care dep aseste 100.000 lei din valoarea creantei
ce face obiectul executarii silite.
Ministrul justitiei va stabili onorarii minimale si maximale pentru persoanele cu venituri
sub salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, precum si posibilitatea achitarii
acestora in mai multe transe.
Executorii judecatoresti nu pot conditiona punerea in executare a hotararilor
judecatoresti de plata anticipata a onorariului.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii si lite sunt in sarcina debitorului urmarit,
cu exceptia cazului in care creditorul a renuntat l a executare, situatie in care vor fi suportate de
acesta, sau daca prin lege se prevede altfel. De as emenea, debitorul va fi tinut sa suporte
cheltuielile de executare stabilite sau, dupa caz, efectuate dupa inregistrarea cererii de
executare si pana la data realizarii obligatiei sta bilite in titlul executoriu, chiar daca el a
executat-o de bunavoie. Cu toate acestea, in cazul in care debitorul, somat sa isi
indeplineasca obligatia, a executat-o de indata sau in termenul acordat de lege, el nu va fi tinut
sa suporte decat cheltuielile pentru actele de exec utare efectiv indeplinite, precum si onorariul
executorului judecatoresc si, daca este cazul, al a vocatului creditorului, proportional cu
activitatea depusa de acestia.
Sunt cheltuieli de executare :
1. taxele de timbru necesare declansarii executarii silite;
2. onorariul executorului judecatoresc, stabilit po trivit legii;
3. onorariul avocatului, in faza de executare silit a;
4. onorariul expertului si al interpretului;
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii pr ocedurii de executare silita si cu
efectuarea altor acte de executare silita;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare d esfasurarii executarii silite.
Executorul judecatoresc are dreptul la concediu de odihna, in conditiile stabilite prin
statut.
Executorii judecatoresti beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, pe baza
contributiilor la sistemele de asigurari sociale, i n conditiile legii.

58

6. Exercitarea functiei de executor judecatoresc e ste incompatibila cu:
a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii, ex ceptand activitatea didactica
universitara, activitatea artistica, literara si pu blicistica;
b) calitatea de deputat sau de senator ori de consilie r in consiliile judetene sau locale,
pe durata mandatului;
c) desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) calitatea de asociat intr-o societate in nume colec tiv, asociat comandidat in
societatile in comandita simpla sau pe actiuni, adm inistrator al unei societati cu raspundere
limitata, presedinte al unui consiliu de administra tie, membru al consiliului de conducere,
director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati
profesionale.

7. Indatoririle si raspunderea executorilor judecatore sti
Executorii judecatoresti si personalul birourilor de executori judecatoresti au obligatia sa
pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in
cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea fun ctiei, cu exceptia cazurilor in care legea sau
partile interesate ii elibereaza de aceasta obligat ie.
Executorii judecatoresti au obligatia sa participe , cel putin o data la 3 ani, la programe
de formare profesionala continua organizate de Uniu nea Nationala a Executorilor
Judecatoresti, de camerele executorilor judecatores ti de pe langa curtile de apel, de institutii
de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare
profesionala.
Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti apr oba anual, la propunerea camerelor
executorilor judecatoresti de pe langa curtile de a pel, programul de formare profesionala
continua a executorilor judecatoresti.
Modul de organizare a activitatilor de formare pro fesionala continua, precum si
modalitatile de evaluare a indeplinirii acestei obl igatii sunt prevazute de regulamentul de
aplicare a prezentei legi si de statutul profesiei.
Raspunderea civila a executorului judecatoresc poat e fi angajata, in conditiile legii
civile, pentru cauzarea de prejudicii prin incalcar ea obligatiilor sale profesionale.
Asigurarea de raspundere profesionala a executorul ui judecatoresc se realizeaza prin
Casa de asigurari constituita in acest scop, potriv it art. 35 alin. (1).
Este interzis executorilor judecatoresti sa doband easca direct sau prin persoane
interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii de executare silita.
Raspunderea disciplinara a executorului judecatore sc intervine pentru
urmatoarele abateri:
a) nerespectarea secretului profesional;
b) incalcarea incompatibilitatilor si interdictiilo r prevazute de lege;
c)savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor
moravuri;
d) neindeplinirea obligatiilor privind formarea pro fesionala a executorilor judecatoresti
stagiari, angajati pe baza de contract;

59
e) intarzierea sistematica si neglijenta in efectua rea lucrarilor;
f) absenta nejustificata de la birou;
g) omisiunea de a efectua publicitatea vanzarii pri n Registrul electronic de publicitate a
vanzarii bunurilor supuse executarii silite, confor m prevederilor art. 35 alin.
Actiunea disciplinara se exercita de ministrul just itiei sau de Colegiul director al
Camerei executorilor judecatoresti si se judeca de Consiliul de disciplina al acesteia, format
din 3 membri alesi de adunarea generala a Camerei e xecutorilor judecatoresti, pe o perioada
de 3 ani.
Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea
prealabila, care se efectueaza de inspectori genera li din cadrul directiei de specialitate din
Ministerul Justitiei sau de Colegiul director al Ca merei executorilor judecatoresti.
Audierea celui in cauza este obligatorie, acesta f iind indreptatit sa ia cunostinta de
continutul dosarului si sa-si formuleze apararea.
Consiliul de disciplina al Camerei executorilor ju decatoresti citeaza partile si pronunta o
hotarare motivata care se comunica acestora.
Impotriva hotararii Consiliului de disciplina al C amerei executorilor judecatoresti partile
pot face contestatie, in termen de 15 zile de la co municare, la Comisia superioara de disciplina
a Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, c are judeca in complet de 5 membri.
Hotararea Comisiei superioare de disciplina este de finitiva si poate fi atacata cu recurs la
curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional.
Procedura judecarii abaterilor disciplinare se sta bileste prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.

Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gr avitatea faptelor si constau in :
a) mustrare;
b) avertisment;
c)amenda de la 500 lei la 3.000 lei, care se face v enit la bugetul Camerei executorilor
judecatoresti in a carei raza teritoriala este situ at biroul executorului judecatoresc respectiv.
Neachitarea amenzii in termen de 30 de zile de la d ata ramanerii definitive a hotararii prin care
s-a stabilit sanctiunea disciplinara atrage suspend area de drept din functie a executorului
judecatoresc pana la achitarea sumei. Hotararea def initiva constituie titlu executoriu;
d) suspendarea din functie pe o durata de la o luna la 6 luni;
e) excluderea din profesie.
In cazul in care impotriva executorului judecatore sc s-a luat masura arestarii preventive
sau in cazul in care s-a pronuntat o hotarare judec atoreasca de condamnare la o pedeapsa
privativa de libertate, in prima instanta, ministru l justitiei, din oficiu sau la propunerea
Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judeca toresti, va lua masura suspendarii din
functie a acestuia pana la solutionarea procesului penal, potrivit legii.
Ministrul justitiei dispune excluderea din profesi e a executorului judecatoresc
condamnat in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) lit. e), incepand cu data ramanerii definitive
a hotararii judecatoresti de condamnare.
In caz de suspendare sau excludere din profesie st ampila, legitimatia, registrele si
lucrarile executorului judecatoresc suspendat sau e xclus vor fi depuse, in termen de 5 zile, sub

60
luare de semnatura, la Camera executorilor judecato resti in a carei raza teritoriala este situat
biroul acestuia. Camera executorilor judecatoresti are obligatia de a asigura continuarea
lucrarilor neexecutate.

61
CONSILIERII JURIDICI

1. No țiuni introductive
Profesia de consilier juridic face parte din catego ria profesiilor juridice, se organizeaz ă
ca un corp profesional și se exercit ă conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind
organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și prevederilor statutului.
Profesia de consilier juridic se exercit ă personal de c ătre consilierul juridic înscris pe
Tabloul profesional al consilierilor juridici defin itivi sau stagiari, denumit în continuare
Tablou, ținut de c ătre Colegiile Consilierilor Juridici din România.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se s upune numai Constitu ției, legii, codului
de deontologie profesional ă și statutului profesiei.
În exercitarea profesiei și în leg ătur ă cu aceasta, consilierul juridic este independent
profesional și nu poate fi supus nici unei îngr ădiri sau presiuni de orice tip, acesta fiind
protejat de lege împotriva acestora.
Consilierul juridic asigur ă ap ărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale
autorit ăț ilor publice centrale și locale, ale institu țiilor publice și de interes public, ale
celorlalte persoane juridice de drept public, precu m și ale persoanelor juridice de drept privat
și ale celorlalte entit ăț i interesate în conformitate cu Constitu ția și cu legile ță rii.

2. În activitatea sa, consilierul juridic asigur ă:
– consultan ța, asisten ța și reprezentarea autorit ăț ii sau a institu ției publice ori a persoanei
juridice în favoarea c ăreia exercit ă profesia, ap ără drepturile și interesele legitime ale acestora
în raporturile lor cu autorit ăț ile publice, institu țiile de orice natur ă, precum și cu orice
persoan ă juridic ă sau fizic ă, român ă ori str ăin ă;
– avizarea și contrasemnarea actelor cu caracter juridic în con di țiile legii.
Activitatea de consilier juridic este considerat ă vechime în munc ă juridic ă în func țiile de
magistrat, avocat, notar public sau în alte func ții juridice, potrivit dispozi țiilor legale specifice
fiec ăreia dintre aceste profesii.

3. Realizarea profesiei
Activitatea profesional ă a consilierului juridic se realizeaz ă prin :
– consulta ții și cereri cu caracter juridic în toate domeniile dre ptului;
– redactarea de opinii juridice cu privire la aspec te legale ce privesc activitatea acesteia;
– redactarea proiectelor de contracte, precum și negocierea clauzelor legale contractuale;
– asisten ța, consultan ța și reprezentarea juridic ă a persoanelor juridice și a altor entit ăț i
interesate;
– redactarea de acte juridice, atestarea identit ăț ii p ărților, a consim ță mântului, a
con ținutului și a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridic ă în favoarea c ăreia
consilierul juridic exercit ă profesia;
– avizarea și contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
– verificarea legalit ăț ii actelor cu caracter juridic și administrativ primite spre avizare;
– semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul rep rezent ării, a documentelor cu caracter

62
juridic emanate de la persoana juridic ă sau de la institu ția public ă reprezentat ă;

4.Dobândirea calit ății de consilier juridic
Primirea în profesie
Poate fi consilier juridic persoana care îndepline ște urm ătoarele condi ții:
a) este cet ăț ean român și are domiciliul în România;
b) are exerci țiul drepturilor civile și politice;
c) este licen țiat ă a unei facult ăț i de drept;
d) este apt ă din punct de vedere medical pentru exercitarea pro fesiei; aceast ă condi ție
se
dovede ște cu certificat medical eliberat în condi țiile legii;
e) nu se afl ă în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prev ăzute de Legea nr.
514/2003.
Înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei cereri
adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a c ărui raz ă teritorial ă domiciliaz ă, conform
regulamentului și statutului fiec ărui colegiu teritorial.

5. Demnitatea profesional ă
Este nedemn de a fi consilier juridic acela care :
a) a fost condamnat definitiv pentru s ăvâr șirea unei infrac țiuni de natur ă a aduce atingere
profesiei de consilier juridic;
b) în exercitarea profesiei de consilier juridic a s ăvâr șit abuzuri prin care au fost
înc ălcate drepturi și libert ăț i fundamentale ale omului, stabilite prin hot ărâre judec ătoreasc ă
irevocabil ă;
c) este declarat nedemn, pentru alte cauze, de lege .

6. Incompatibilitate și compatibilitate
Exercitarea profesiei de consilier juridic este inc ompatibil ă cu:
a) calitatea de avocat;
b) activit ăț ile care lezeaz ă demnitatea și independen ța profesiei de consilier juridic sau
bunele moravuri;
c) alte profesii autorizate sau salarizate;
d) func ția și activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de
reorganizare și lichidare judiciar ă;
e) activitatea publicistic ă salarizat ă;
f) alte incompatibilit ăț i prev ăzute de lege sau rezultate din situa ția de conflict de
interese, în condi țiile legii.

Exercitarea profesiei de consilier juridic este com patibil ă cu:
a) activitatea didactic ă universitar ă și de cercetare;
b) func ția de arbitru, mediator sau expert, în condi țiile legii și cu respectarea
prevederilor legale privind conflictul de interese;
c) participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglement ări juridice;

63
d) orice alt ă activitate profesional ă care nu încalc ă situa țiile de incompatibilitate și de
nedemnitate;

7. Stagiul profesional
La debutul exercit ării profesiei, consilierul juridic efectueaz ă, în mod obligatoriu, un
stagiu de preg ătire profesional ă, perioad ă în care are calitatea de consilier juridic stagiar .
Stagiul reprezint ă perioada premerg ătoare definitiv ării în profesia de consilier juridic și
are drept scop preg ătirea profesional ă a consilierului juridic la începutul exercit ării profesiei.
Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu și efectiv.
În timpul stagiului, consilierul juridic va avea ca litatea de consilier juridic stagiar.
Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul colegiulu i teritorial, în mod excep țional și numai
dup ă verificarea raportului f ăcut de șeful Biroului de îndrumare profesional ă, împreun ă cu
consilierul juridic îndrum ător, precum și cu consilierul juridic care sprijin ă cererea de
admitere în colegiu pe baza unei activit ăț i profesionale meritorii, poate aproba reducerea
perioadei de stagiu. Aceast ă reducere nu poate fi mai mare de 6 ( șase) luni calendaristice.

8. Interdic ții
Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta p ărți cu interese contrare în aceea și
cauz ă sau în cauze conexe și nu poate pleda împotriva p ărții care l-a consultat mai înainte în
leg ătur ă cu aspectele litigioase ale pricinii.
Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza rela ții nici unei
autorit ăț i sau persoane cu privire la cauza care i-a fost în credin țat ă, decât dac ă are dezlegarea
prealabil ă, expres ă și scrisa din partea p ărții în cauz ă, în condi țiile legii.
Calitatea de martor are întâietate fa ță de calitatea de consilier juridic, cu privire la
faptele
și împrejur ările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi d evenit ap ărător al vreunei p ărți în
cauz ă.
Dac ă a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desf ăș ura nici o activitate
profesional ă în acea cauz ă.
Consilierul juridic nu poate îndeplini func ția de expert, interpret sau traduc ător în cauza
în care este angajat.

9. Încetarea calit ăț ii de consilier juridic
Încetarea exercit ării profesiei de consilier juridic are loc în urm ătoarele situa ții:
a) prin renun țare scris ă la exercitarea profesiei;
b) prin deces;
c) dac ă împotriva consilierului juridic s-a luat m ăsura excluderii din profesie.
În toate situa țiile de încetare a exercit ării profesiei de consilier juridic, acesta nu va ma i
putea folosi legitima ția de consilier juridic, insigna, ștampilele și roba.

10. Suspendarea exercit ării profesiei de consilier juridic
Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspe nd ă în urm ătoarele situa ții:
a) în caz de incompatibilitate;

64
b) pe perioada de interdic ție de a exercita activit ăț ile profesionale, dispus ă prin hot ărâre
judec ătoreasc ă sau disciplinar ă;
c) în caz de neplat ă a taxelor și a contribu țiilor profesionale timp de 3 luni de la scaden ța
acestora pân ă la lichidarea lor integral ă;
d) în condi țiile în care consilierul juridic îndepline ște alte func ții juridice "sau profesii
salarizate.