ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR {N ROMANIA 1.1.Banca Na\ional` Rom@niei 1.2.B`ncile comerciale CAPITOLUL II GESTIONAREA RISCURILOR BANCARE… [621822]

GESTIUNE BANCAR~

NISIPEANU NICOLETA

2 CUPRINS

CAPITOLUL I
ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR {N ROMANIA
1.1.Banca Na\ional` Rom@niei
1.2.B`ncile comerciale

CAPITOLUL II
GESTIONAREA RISCURILOR BANCARE
2.1.Definirea ]i m`surarea riscurilor bancare
2.2.Clasificarea riscurilor bancare
2.3.Rolul Comitetului de administrare a activelor ]i pasivelor
]i a Comitetului de risc [n gestionarea riscurilor bancare

CAPITOLUL III
OPERA|IUNI SPECIFICE B~NCILOR COMERCIALE
3.1.Opera\iuni de trezorerie ]i opera\iuni interbancare
3.2.Opera\iuni cu clientela
3.3.Opera\iuni cu titluri

CAPITOLUL IV
ANALIZA FINANCIAR~ A ACTIVIT~|II BANCARE
4.1.Analiza financiar`, instrument de conducere ]i [mbun`t`\ire
a performan\elor bancare
4.2.Indicatori de performan\`
4.3.Metoda ratelor
4.4.Analiza riscurilor asumate

3 CAPITOLUL I
ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR {N ROMANIA

Sistemul bancar din Rom@nia are dou` componente:
– Banca Na\ional` a Rom@niei, ca banc` central` ]i de emisiune;
– Societ`\ile bancare reprezentate de b`ncile comerciale.

1.1. Banca Na\ional` a Rom@nei

Banca Na\ional` a Rom@niei este banca central` a statului rom@n, av@nd pe rsonalitate juridic`.
Obiectivul fundamental al B`ncii Na\ionale a Rom@niei este asigurarea s tabilit`\ii monedei
na\ionale pentru a contribui la stabilitatea pre\urilor. {n vederea ati ngerii obiectivului s`u fundamental
Banca Na\ional` a Rom@niei elaboreaz`, aplic` ]i r`spunde de politica monetar`, valutar`, de credit, de
pl`\i, precum ]i autorizarea ]i supravegherea pruden\ial` bancar `, [n cadrul politicii generale a statului
rom@n.
Activitatea B`ncii Na\ionale a Rom@niei se desfa]oar` [n baza Legii nr. 101/1998 privind Statutul
B.N.R.]i care grupeaz` activit`\ile pe care le desf`]oar` pe urm `toarele domenii:

1.Emisiunea monetar`
Banca Na\ional` a Rom@niei este unica institu\ie autorizat` s` emit` [ nsemne monetare sub form` de
bancnote ]i moned` metalic`, ca mijloace de plat` pe teritoriul Rom@niei .
B.N.R. este singura [n drept s` stabileasc` valoarea nominal`, dimensiunile, gre utatea, desenul ]i
alte caracteristici tehnice ale bancnotelor ]i monedelor metalice .
Banca Na\ional` a Rom@niei elaboreaz` programul de emisiune a bancnotel or ]i monedelor metalice
astfel [nc@t s` asigure necesarul de numerar [n strict` concordan\` cu nevoi le circula\iei b`ne]ti.
Tran]a de numerar [n circula\ie, emis` de B.N.R. peste nivelul rezervelor interna\ionale ale statului
trebuie acoperit` integral din urm`toarele active:

4 • titluri de stat de\inute [n portofoliu de investi\ii;
• active rezultate din creditele acordate b`ncilor ]i altor persoane juridice [n condi\iile legii;
• cecuri, cambii ]i alte titluri de credit scontate sau de\inute [n portofol iu;
B.N.R. asigur` tip`rirea bancnotelor ]i baterea monedelor metalice ]i ia m`suri pentru p`strarea [n
siguran\` a celor care nu sunt puse [n circula\ie, precum ]i distrugerea cel or retrase din circula\ie.
B.N.R. poate hot`r@ anularea ]i retragerea din circula\ie a oric`ror b ancnote sau monede metalice
care au fost emise ]i punerea [n circula\ie a altor [nsemne monetare. Moda litatea ]i perioada de
preschimbare se public` [n Monitorul Oficial ]i [n cel pu\in dou` ziare de circula\ie na\ional`. Dup`
expirarea perioadei de preschimbare, [nsemnele monetare retras e din circula\ie nu mai pot fi folosite
pentu plata obliga\iilor publice sau private. Suma total` a bancnot elor ]i monedelor metalice retrase din
circula\ie, dar nepreschimbate [n termenul legal se scad din numerarul [n cir cula\ie [nregistrat [n
eviden\ele contabile ]i se [nregistreaz` ca venit al B.N.R.

2.Opera\iuni de creditare
Banca Na\ional` a Rom@niei poate acorda credite [n condi\ii de rambursa re, garantare ]i
dob@nd`, care se stabilesc prin reglement`ri proprii. B.N.R. stabil e]te ]i face publice condi\iile de
creditare, nivelul minim al ratei dob@nzii la creditele care se acor d` b`ncilor ]i criteriile ce trebuiesc
[ndeplinite de b`nci pentru a putea solicita credite pe baze compet itive.
3. Rezervele minime obligatorii
B.N.R. stabile]te regimul rezervelor minime obligatorii pe care b `ncile trebuie s` le men\in` [n
conturi deschise la B.N.R. La rezervele minime obligatorii B.N.R. va bonifi ca dob@nzi cel pu\in la
nivelul dob@nzii medii la depunerile la vedere practicate de b`ncile c omerciale.
4. Conturi bancare
Banca Na\ional` a Rom@niei deschide c@te un cont curent pentru Trezoreria s tatului, pentru
fiecare banc` si sucursal` a unei b`nci, persoana juridic` str`i n`, autorizat` s` func\ioneze [n Rom@nia.
B.N.R. poate deschide conturi curente de decontare ]i alte conturi pentru ca sele de compensa\ii
interbancare rezidente, precum ]i pentru b`nci centrale ]i insti tu\ii interna\ionale nerezidente.

5
5. Autorizarea ]i supravegherea pruden\ial` bancar`
B.N.R. are competen\a exclusiv` de autorizare a func\ion`rii b`ncilor ]i r`s punde de
supravegherea pruden\ial` a b`ncilor pe care le-a autorizat s` op ereze [n Rom@nia.
Pentru asigurarea stabilit`\ii ]i func\ion`rii sistemului bancar, B.N .R. este [mputernicit`:
• s` emit` reglement`ri, s` ia m`suri pentru impunerea respect`rii a cestora ]i s` aplice sanc\iunile
legale [n cazurile de nerespectare;
• s` controleze ]i s` verifice pe baza raport`rilor ]i prin inspec\i i la fa\a locului registrele,
conturile ]i orice alte documente ale b`ncilor autorizate, pe care le consider` necesare pentru
[ndeplinirea atribu\iilor sale de supraveghere.
6. Politica valutar`
B.N.R. elaboreaz` ]i aplic` politica privind cursul de schimb, stabil e]te ]i urm`re]te aplicarea
regimului valutar pe teritoriul Rom@niei.
{n administrarea regimului valutar, B.N.R. r`spunde de:
• emiterea reglement`rilor cu privire la opera\iunile cu active e xterne ]i aur, [n vederea protej`rii
monedei na\ionale;
• elaborarea balan\ei de pl`\i ]i a altor lucr`ri privind pozi\ia inve sti\ional` a \`rii;
• stabilirea cursurilor de schimb pentru opera\iuni proprii pe pi a\a valutar`, calcularea ]i
publicarea cursurilor medii pentru eviden\a statistic`;
• autorizarea ]i retragerea autoriza\iei, precum ]i supravegherea persoanelor juridice care au
ob\inut autoriza\ia de a efectua tranzac\ii valutare;
• stabilirea de plafoane ]i alte limite pentru de\inerea de active exte rne ]i opera\iuni cu aur ]i
active externe pentru persoanele juridice ]i fizice;
• stabilirea plafonului ]i a condi\iilor [ndator`rii externe a persoane lor juridice ]i fizice care intr`
sub inciden\a regimului valutar;
• p`strarea ]i administrarea rezervelor interna\ionale ale statului;

6 7. Opera\iuni cu Trezoreria statului
B.N.R. \ine [n eviden\ele sale contul curent general al Trezoreriei statului, d eschis pe numele
Ministerului Finan\elor. Func\ionarea contului general al Trezoreriei stat ului ]i [nregistrarea opera\iilor
[n acest cont se face potrivit conven\iilor [ncheiate [ntre B.N.R. ]i M.F.
Banca Na\ional` a Rom@niei prime]te [ncas`rile pentru contul curent gene ral al Trezoreriei
statului ]i efectueaz` pl`\ile [n limita disponibilit`\ilor existe nte [n acest cont. B.N.R. nu percepe
comisioane la decontarea opera\iunilor prin contul curent al Trezoreriei s tatului, dar pl`te]te dob@nzi la
disponibilit`\ile din acest cont.
{n cursul exerci\iului financiar anual pentru acoperirea decalajului te mporar [ntre [ncas`rile ]i
pl`\ile prin contul curent general al Trezoreriei statului, B.N.R. poate acorda [mprumuturi cu termene de
rambursare de cel mult 180 de zile ]i [n condi\ii de dob@nd` la nivelul pie\ei, p e baz` de conven\ii
[ncheiate cu Ministerul Finan\elor. Suma total` a [mprumuturilor acordate nu p oate dep`]i [n nici un
exerci\iu financiar anual echivalentul a 7 % din veniturile bugetului de stat re alizate [n anul precedent,
iar soldul permanent al [mprumuturilor acordate ]i nerambursate nu poate dep`]i [n nici un moment
suma total` rezultat` din dublarea capitalului ]i fondului de rezerv` al B .N.R.
B.N.R. poate ac\iona ca agent al statului [n stabilirea b`ncilor eligib ile a primi depozite ale Trezoreriei
statului, [n condi\ii care sunt stabilite [mpreun` cu Ministerul Finan\elor.
8. Opera\iuni cu titluri de stat
{n baza conven\iilor [ncheiate [n prealabil cu Ministerul Finan\elor, B.N .R. poate ac\iona ca
agent pe contul statului, [n ceea ce prive]te:
• plasarea emisiunilor de titluri de stat ]i alte efecte negociabile de [ ndatorare a statului rom@n;
• exercitarea func\iilor de agent de [nregistrare, depozitare ]i transfer al titlurilor de stat;
• plata capitalului, dob@nzilor, comisioanelor ]i a spezelor aferente;
• executarea decont`rilor [n contul curent general al Trezoreriei statului;
• alte opera\ii [n conformitate cu obiectivele principale ale b`nci i centrale.
{mprumuturile pe baz` de titluri de stat se efectueaz` conform conven \iilor [ncheiate [ntre Banca
Na\ional` a Rom@niei ]i Ministerul Finan\elor, prin care se stabilesc cel pu\in urm`toarele elemente:
valoarea [mprumutului, data scaden\ei, rata dob@nzii ]i modul de calcul al dob @nzii pe toat` durata
creditului, costurile serviciului datoriei, precum ]i date privind titluril e de stat negociabile, emise pentru
fiecare [mprumut.

7
1.2. B`ncile comerciale

Din punct de vedere juridic b`ncile comerciale sunt persoane juridice rom@ne constituite sub form`
de societ`\i pe ac\iuni, [n baza aprob`rii B`ncii Na\ionale a Rom@ niei, cu respectarea prervederilor
legale [n vigoare, aplicabile societ`\ilor comerciale. Aceste preve deri se aplic` ]i [n cazul b`ncilor,
persoane juridice str`ine. B`ncile str`ine au obliga\ia s` notific e B`ncii Na\ionale a Rom@niei
deschiderea de reprezentan\e [n Rom@nia, [n conformitate cu reglement`rile da te de aceasta.
Reprezentan\ele b`ncilor str`ine []i vor limita activitatea la ac te de informare, de leg`tur` sau
reprezentare ]i nu vor efectua nici un fel de opera\ii supuse Legii banca re nr. 58/1998.
1.Activit`\i permise b`ncilor
B`ncile, persoane juridice rom@ne ]i sucursalele b`ncilor str`ine pot desf`]ura, [n limita autoriza\iei
acordate, urm`toarele activit`\i:
• acceptarea de depozite;
• contractarea de credite, opera\ii de factoring ]i scontarea efectelor de comer\;
• emiterea ]i gestiunea instrumentelor de plat` ]i de credit;
• pl`\i ]i decont`ri;
• leasing financiar;
• transferuri de fonduri;
• emiterea de garan\ii ]i asumarea de angajamente;
• tranzac\ii [n cont propriu sau [n contul clien\ilor cu :
1. instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, certificate de dep ozit);
2. valut`;
3. instrumente financiare derivate;
4. metale pre\ioase, obiecte confec\ionate din acestea, pietre pre \ioase;
5. valori mobiliare:
• intermedierea [n plasamentul de valori mobiliare ]i oferirea de servic ii legate de acestea;
• custodia ]i administrarea de valori mobiliare;
• depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;

8 • [nchirierea de casate de siguran\`;
• consultan\` financiar-bancar`;
• opera\iuni de mandat.
B`ncile pot desf`]ura activit`\ile prev`zute de legisla\ia pri vind valorile mobiliare ]i bursele de
valori prin societ`\i distincte, specifice pie\ei de capital, car e vor func\iona sub reglementarea ]i
supravegherea Comisiei Na\ionale a Valorilor Mobiliare, cu excep\ia activit`\ilor prev`zute [n
autoriza\ia de func\ionare.
Opera\iunile de leasing financiar vor fi desf`]urate de c`tre b`nci, pr in societ`\i distincte, constituite
[n acest scop.
2.Opera\iuni interzise
B`ncile nu pot def`]ura urm`toarele opera\iuni:
• angajarea [n tranzac\ii cu bunuri mobile ]i imobile. Se excepteaz` tr anzac\iile cu astfel de bunuri
necesare desf`]ur`rii activit`\ii ]i pentru folosin\a salaria\il or, precum ]i tranzac\ii cu bunuri
mobile ]i imobile dob@ndite ca urmare a execut`rii crean\elor b`nc ii. Bunurile mobile ]i imobile,
dob@ndite ca urmare a execut`rii silite a crean\telor, altele dec@ t cele necesare desf`]ur`rii
activit`\ii ]i pentru folosin\a salaria\ilor, se v@nd de c`tre banc` [n termen de un an de la data
dob@ndirii lor. Pentru bunurile imobile, termenul poate fi prelungit cu apr obarea B`ncii
Na\ionale a Rom@niei.
• achizi\ionarea propriilor ac\iuni sau gajarea lor [n contul datoriilor b` ncii. Se excepteaz`
r`scump`rarea ac\iunilor proprii [n vederea reducerii capitalului soc ial, care face obiectul unei
aprob`ri prealabile a B`ncii Na\ionale a Rom@niei;
• acordarea de [mprumuturi sau furnizarea altor servicii clien\ilor, condi\ ionat` de v@nzarea sau
cump`rarea ac\iunilor b`ncii;
• acordarea de credite garantate cu ac\iunile emise de banc`;
• primirea de depozite, titluri sau alte valori, c@nd banca se afl` [n [ncet are de pl`\i;
• angajarea [n acceptarea de depozite, dac` majoritatea depozitelor p rovine de la angaja\ii b`ncii.
Se excepteaz` opera\iunile fondurilor de plasament ]i alte opera\iuni financiare bazate pe
principiul mutualit`\ii.

9 3.Structura organizatoric` a b`ncilor
Potrivit Legii bancare nr. 58/1998 structura organizatoric` a unei societ`\i ba ncare cuprinde:
• centrala bancar` ;
• sucursale;
• alte sedii secundare (agen\ii ]i altele asemenea);
Centrala bancar` are personalitate juridic` ]i are [n subordine toate celelalte veri gi, sucursale, alte
sedii secundare). Ea are rolul de a [ndruma, analiza ]i controla [ntreaga activit ate.
Sucursala este unitatea opera\ional` f`r` personalitate juridic` a unei b `nci ]i care efectueaz` [n
mod direct toate sau unele dintre activit`\ile b`ncii, [n limita mandatului da t de aceasta.
Sediile secundare (agen\ii ]i altele asemenea) sunt unit`\i opera\ionale f`r` personal itate juridica
ale unei b`nci ]i care func\ioneaz` acolo unde sucursalele nu acoper` [ntre g volumul de opera\ii.
Distinct de acestea, Legea bancar` nr. 58/1998 face preciz`ri ]i cu pri vire la no\iunea de filial`.
Filiala este persoana juridic` [n care o alt` persoan` sau un grup de persoane care ac\ioneaz` [mpreun`
de\ine 50 % sau mai mult din ac\iunile cu drept de vot sau o participa\ie semnifi cativ` care permite
acestora s` exercite controlul efectiv asupra conducerii sau politic ilor filialei.

CAPITOLUL II
GESTIONAREA RISCURILOR BANCARE

2.1. Definirea ]i m`surarea riscurilor bancare

Universul bancar se caracterizeaz` prin multiple dimensiuni ale ri scurilor ce afecteaz` performan\ele
societ`\ilor bancare. Riscul este probabilitatea de producere a unor evenimente. Riscul poate fi definit
ca un element incert, dar posibil, originea lui afl@ndu-se [n incertitudine. El reprezint` pericolul de a
suferi o pierdere. Expunerea la risc [nseamn` pierderi / cheltuie li. Pe de alt` parte succesul [n afaceri
depinde de asumarea unor riscuri. F`r` asumarea unui element de risc profitul realizat poate fi mai
sc`zut. Prin asumarea mai multor riscuri cre]te ]ansa ob\inerii unui pr ofit important. Definirea riscurilor

10 este foarte important` deoarece constituie punctul de plecare al gesti on`rii riscurilor. Administrarea
riscului ia [n considerare factorii m`surabili sau nu, care amenin\` sau pot influen\a negativ realizarea
obiectivelor unei b`nci ]i propune solu\ii operative ]i strategice pentru a se opune acestor factori.
Riscurile bancare sunt multiple ]i trebuie definite c[t mai bine p osibil [n perspectiva m`sur`rii, urm`ririi
]i control`rii lor. Gestionarea riscurilor nu este altceva dec@t ansam blul instrumentelor, tehnicilor ]i
dispozitivelor organizatorice necesare b`ncii pentru a reu]i.
Gestionarea riscurilor pentru managementul unei b`nci [nseamn` studierea posibilit`\ilor de investi\ii pe
pie\ele monetar-financiare care s` aduc` profit ac\ionarilor ]i cl ien\ilor b`ncii, dar [n acela]i timp s`
reduc` posibilit`\ile de pierdere la un nivel acceptabil.
{ntr-un climat caracterizat printr-o concuren\` mare, banca trebuie s ` plaseze fonduri care s` genereze
profit pentru depozitele atrase, care uneori nu pot avea o dob@nd` corelat ` cu gradul de risc al
[mprumutatului. {n acest caz, conducerea b`ncii trebuie s` ia decizia asum`rii unui risc sau s`-]i asume
riscul de a nu reu]i s` genereze un flux monetar suficient pentru plata dividendelor a c\ionarilor ]i a
dob@nzii la sursele de capital atrase.
M`surarea riscurilor, dar ]i a performan\elor bancare se realiz eaz` pe baza informa\iilor cuprinse [n cele
dou` p`r\i ale bilan\ului, precum ]i cele oferite de contul de rezultate. A stfel, structura activului bilan\ier
cuprinde informa\ii referitoare la:
– opea\iuni de trezorerie ]i interbancare, incluz@nd casa, contul curent la banca central`, conturi de
corespondent la b`nci, depozite la b`nci, credite acordate b`ncilor, cr ean\e ata]ate;
– opera\iuni cu clientela, cele mai importante posturi sunt: creditel e acordate clientelei, creditele
acordate clientelei financiare, conturi curente debitoare, crean\e ata] ate;
– opera\iuni cu titluri ]i opera\iuni diverse, cuprinz@nd titlurile pri mite [n pensiune livrat`, titlurile de
tranzac\ie, titlurile de plasament, titlurile de investi\ii, decont`ri i nterbancare, personal, asigur`ri sociale,
protec\ie social`, bugetul statului, debitori diver]i, conturi de regularizare , crean\e ata]ate;
– valori imobilizate, cuprinde credite subordonate, imobiliz`ri, leas ing, loca\ie simpl`, crean\e ata]ate.
Aceast` structur` pe capitole mari se men\ine ]i [n cazul pasivului b ilan\ier:
– opea\iuni de trezorerie ]i interbancare, con\in@nd [mprumuturi de refinan\a re de la banca central`,
conturi de corespondent ale b`ncilor, depozite ale b`ncilor, [mprumuturi p rimite de la b`nci, datorii
ata]ate;

11 – opera\iuni cu clientela, av@nd urm`toarea componen\`: [mprumuturi pri mite de la clientela financiar`,
conturi curente creditoare, conturi de factoring, conturi de depozite, datorii ata]a te;
– opera\iuni cu titluri ]i opera\iuni diverse, incluz@nd titluri date [n pens iune livrat`, titlurile de
tranzac\ie, titluri de pia\` interbancar`, titluri de crean\e negociab ile, obliga\iuni, decont`ri interbancare,
personal, asigur`ri sociale, protec\ie social`, bugetul statului ]i contur i asimilate, dividende de plat`,
creditori diver]i, conturi de regularizare, datorii ata]ate;
– capitaluri proprii, asimilate ]i provizioane, cuprinde: capita l, prime legate de capital, rezerve legale,
statutare, rezerva general` pentru riscul de credit, fonduri, datorii subordon ate, provizioane pentru
riscuri ]i cheltuieli, provizioane reglementate, rezultatul reportat, p rofit sau pierdere, repartizarea
profitului.
Spre deosebire de firmele nonfinanciare, activele unei b`nci sunt mai mult financiare dec@t corporale
(fizice). Activele financiare sunt, [n principal, sub form` de crea\e ( adic` credite c`tre persoane fizice,
firme etc.). Astfel, putem aprecia c` exist` c@teva aspecte spe cifice societ`\ilor bancare:
1. Raportul dintre totalul bilan\ier ]i m`rimea capitalului b`ncilor e ste de aproximativ 5–8 %
(capitalul reprezint` 5–8 % din totalul activelor). Func\ia principal` a capitalului este de a
asigura solvabilitatea b`ncii, dimensiunea acestuia trebuind s` acoper e pierderile minime ce
decurg din activitatea sa. M`rimea capitalului este o expresie a fap tului c` banca este un
intermediar, [n sensul c` atrage resurse de la deponen\i ]i distribuie cr edite. Ea nu vehiculeaz`
capitalul propriu.
2. B`ncile sunt caracterizate prin active fixe reduse, imobiliz`ril e ating@nd aproximativ 10 %;
3. Pasivele bancare sunt reprezentate pe scar` larg` de resursele pe termen scurt. Depozitele ]i alte
categorii de pasive reprezint` resurse pe termen scurt datorit` pre ferin\ei pentru lichiditate a
deponen\ilor. Prin constituirea succesiv` de c`tre deponen\i a unor depozite pe termen scurt
(re[nnoirea permanent` a depozitelor) se ajunge la posibilitatea sat isfacerii nevoilor de credite pe
termen lung, prin acoperirea cererii.
Ponderile celor 4 niveluri ale bilan\ului variaz` de la o institu\ie de credit la alta [n func\ie de specificul
institu\iei ]i opera\iunile pe care le efectueaz`. Astfel, riscur ile difer` dup` p`r\ile din bilan\ sau [n afara
bilan\ului.
La b`ncile comerciale, metodele clasice de gestiune pe baz` de bi lan\ se aplic` la bilan\ul clientelei ca ]i
la cel interbancar. Acestea grupeaz` opera\iunile de intermediere c lasice, respectiv de colectare a
resurselor ]i acordare de credite. Cele 2 p`r\i ale bilan\ului nu sunt [n ge neral echilibrate, echilibrul lor
depinz@nd de capacitatea de colectare a resurselor sau de politica de creditare. {ns` deficitele generate

12 de opera\iunile de intermediere sunt compensate prin opera\iuni de finan\a re (fonduri proprii ]i datorii
pe termen mediu ]i lung).
Angajamentele [n afara bilan\ului reunesc angajamentele viitoare ce a u legatur` cu fluxul de trezorerie.
Pentru b`nci este vorba de angajamente oferite sau acceptate [n favoare a clientelei sau institu\iilor de
credit, adic` angajamente contractuale ce trebuie onorate, precum: lini i de credit confirmate, garan\ii
oferite, cau\iuni.
Contul de rezultate reprezint` un alt instrument de m`surare a riscului ]i pe rforman\elor. {n general,
dimensiunile contabile ale performan\elor sunt extrase din contul de rezulta te.
Cheltuielile sunt grupate [n:
• cheltuieli curente
a) cheltuieli cu exploatare bancar` (cheltuieli cu opera\iunile de t rezorerie ]i interbancare; cheltuieli cu
opera\iunile cu clientela; cheltuieli pentru opera\iunile cu titlur i; cheltuieli pentru opera\iunile de
leasing, loca\ie simpl` ]i asimilate; cheltuieli privind datoriile su bordonate ]i fondurile publice alocate;
cheltuieli privind opera\iunile de schimb; cheltuieli privind opera\iuni le [n afara bilan\ului; cheltuieli cu
prest`rile de servicii financiare; alte cheltuieli de exploatar e bancar`);
b) cheltuieli cu personalul (cheltuieli cu remunera\iile personalului , cheltuieli privind asigur`rile ]i
protec\ia social` ]i alte cheltuieli de personal);
c) impozite ]i taxe;
d) cheltuieli cu materiale, lucr`ri ]i servicii executate de ter\i (che ltuieli cu materiale, cheltuieli privind
obiectele de inventar; cheltuieli privind alte stocuri; cheltuieli cu l ucr`rile ]i serviciile executate de ter\i,
cheltuieli de protocol, reclam` ]i publicitate);
e) cheltuieli diverse de exploatare (venituri retrocedate privind op era\iunile de exploatare bancar`
efectuate [n comun; cota-parte din cheltuielile sediului social; pierder i din cesiunea imobiliz`rilor; alte
cheltuieli diverse de exploatare);
f) cheltuieli cu amortiz`rile privind imobiliz`rile necorporale ]i corporale (amortizarea imobiliz`rilor
necorporale ]i corporale);
g) cheltuieli cu provizioane ]i pierderi din crean\e nerecuperabile ( cheltuieli cu provizioane pentru
crean\e din opera\iuni interbancare; cheltuieli pentru provizioane, pe ntru crean\e din opera\iuni cu
clientela; cheltuieli cu provizioane privind opera\iuni cu titluri ]i ope ra\iuni diverse; cheltuieli cu

13 provizioane pentru riscuri ]i cheltuieli; cheltuieli cu provizioane reglem entate ]i pierderi din crean\e
nerecuperabile).
• cheltuieli excep\ionale
a) cheltuieli excep\ionale privind opera\iunile de gestiune;
b) cheltuieli excep\ionale privind amortiz`rile ]i provizioanele;
c) alte cheltuieli excep\ionale.
Veniturile sunt grupate astfel:
• venituri curente:
a) venituri din activitatea de exploatare bancar` (venituri din opera\i unile de trezorerie ]i interbancare;
venituri din opera\iunile cu clientela; venituri din opera\iunile cu titluri ; venituri din opera\iunile de
leasing, loca\ie simpl` ]i asimilate; venituri din credite subordonate, p` r\i [n cadrul societ`\ilor
comerciale legate, titluri de participare ]i titluri ale activit` \ii de portofoliu; venituri din opera\iunile de
schimb; venituri din operara\iuni [n afara bilan\ului, venituri din prest`r ile de servicii financiare; alte
venituri din activitatea de exploatare bancar`).
b) venituri diverse din exploatare (venituri din cesiunea imobiliz`rilor; a lte venituri diverse din
exploatare);
c) venituri din provizioane ]i recuper`ri de crea\e amortizate (venituri din provizioane pentru crean\e
din opera\iuni interbancare; venituri din provizioanepentru crean\e din opera\ iuni cu clientela; venituri
din provizioane privind opera\iunile cu titluri ]i opera\iunile diverse; veni turi din provizioane pentru
valori imobilizate; venituri din provizioane pentru riscuri ]i cheltuiel i; venituri din provizioane
reglementate; venituri din recuper`ri de credite amortizate).
d) venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.
• venituri excep\ionale:
a) venituri excep\ionale din opera\iuni de gestiune;
b) venituri excep\ionale din provizioane;
c) alte venituri excep\ionale.

14 2.2. Clasificarea riscurilor bancare

Principalele tipuri de risc la care sunt expuse societ`\ile bancare sunt:
• Riscul de credit
• Riscul de lichiditate
• Riscul de rat` a dob@nzii
• Riscul de schimb
• Riscul de solvabilitate
• Riscul de \ar`
A. Riscul de credit
Riscul de credit este primul dintre riscurile bancare cu care se confr unt` o institu\ie financiar`. Riscul de
creditare exprim` posibilitatea ca [mprumuta\ii sau emiten\ii de titluri s` nu-]i onoreze obliga\iile la
scaden\`.
Pentru [mprumutat, riscul de credit exprim`, [ntr-o form` mai larg`, degradar ea situa\iei financiare a
acestuia. O mare varietate de motive legate fie de situa\ia general` a economiei, fie de condi\iile afacerii
[mprumutatului (dintre care multe sunt imprevizibile ]i afecteaz` sit ua\ia financiar` a acestuia) pot
contribui la riscul de credit.
Principalul factor perturbator [n activitatea unei b`nci sunt credite le acordate, sau mai precis creditele
neperformante. Creditarea este o activitate de baz` [ntr-o banc` ]i principalul mod prin care b`ncile
ob\in venituri ]i, deci profit. {ns`, [n cazul [n care o banc` acord` un credit unui anumit client, iar acesta,
din anumite motive, nu va putea s`-]i achite obliga\ia fa\` de banc` (res tituirea creditului plus dob@nda
aferent`), banca va [nregistra pierderi pe care va trebui s` le sup orte din profit. Pentru a reduce la
minimum pierderile din credite neperformante ]i a proteja [n acest fel depozitele persoanelor fizice ]i
juridice, lucr`torii bancari implica\i [n activitatea de creditare trebuie s` procedeze cu responsabilitate la
evaluarea riscurilor pe care le presupune acordarea [mprumuturilor ] i s` depun` toate eforturile pentru
a-]i [ncasa debitorii. Iat` de ce se impune [n aceast` direc\ie c[te va m`suri pruden\iale, unele stabilite de
fiecare banc` ]i altele de c`tre banca central`.
La acordarea creditelor, b`ncile urm`resc ca solicitan\ii s` pr ezinte credibilitate pentru rambursarea
acestora la scaden\`. {n acest scop, de]i cerin\ele sunt unitare, toate b` ncile procedeaz` la o analiz` a
bonit`\ii clien\ilor ]i solicit` garantarea creditelor [n condi\iile st abilite prin normele proprii de creditare.
Pentru limitarea riscului de credit, banca central` poate stabili urm`toarele reguli:

15 a) limitarea credit`rii unui singur debitor;
b) limitarea [mprumuturilor mari acordate;
c) constituirea de provizioane.
a) Expunerea maxim` fa\` de un singur debitor
Normele rom@ne]ti stabilesc c` [mprumuturile acordate de o societat e bancar` unui singur debitor nu
pot dep`]i, cumulat, 20 % din fondurile proprii ale acesteia. Se consider` un singur debitor orice
persoan` sau grup de persoane fizice sau juridice care beneficiaz` [ mpreun` sau cu titlu individual, de
[mprumuturi ]i garan\ii acordate de aceea]i societate bancar` ]i car e sunt legate economic [ntre ele, [n
sensul c`:
– una dintre persoane exercit` asupra celorlalte, direct sau indirect, p utere de control;
– nivelul cumulat la [mprumuturilor reprezint` un singur risc de credit pentru s ocietatea bancar`, [ntruc@t
persoanele sunt legate [ntr-o asemenea m`sur` [nc@t, dac` una din ele va [nt@mp ina dificult`\i de
rambursare, alta sau celelalte vor [nt@mpina dificult`\i similare.
De asemenea sunt restric\ionate [mprumuturile acordate persoanelor af late [n rela\ii speciale cu banca.
De exemplu, volumul creditelor care pot fi acordate ac\ionarilor s`i este de maximum 20 % din
fondurile proprii. C@nd clientul este ac\ionar semnificativ (de\ine mai mul t de 5 % din capitalul b`ncii),
restric\ia se accentueaz`, dreptul restr@ng@ndu-se la 20 % din fondurile pr oprii pentru to\i ac\ionarii
semnificativi la un loc, ]i limitarea [mprumuturilor mari la max. 10 % din fonduril e proprii. {n aceste
condi\ii, posibilitatea b`ncii de a intra [n rela\ii bancare cu astfe l de clien\i este mult mai redus`. Ace]ti
ac\ionari sunt obliga\i s` mearg` pentru satisfacerea propriilor nevoi de creditare, la alte b`nci.
b) Expunerea maxim` agregat`
Potrivit reglement`rilor pruden\iale ale B.N.R. suma total` a [mprumuturi lor mari acordate debitorilor,
nu poate dep`]i de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale societ`\ii bancar e.
Un [mprumut este considerat mare, atunci c`nd suma tuturor [mprumuturilor acord ate unui singur
debitor, inclusiv a giran\ilor ]i a altor angajamente asumate [n numele acestuia , dep`]e]te 10 % din
fondurile proprii ale societ`\ii bancare. {mprumuturile mari pot f i acordate numai pe baza unei decizii
luate [n unanimitate de Comitetul de direc\ie, iar suma acestora trebuie com unicat la B.N.R.

16 La stabilirea [mprumuturilor mari, ca ]i la expunerea maxim` pentru un de bitor, nu se iau [n calcul
[mprumuturile garantate de bugetul de stat ]i [mprumuturile acordate alte i societ`\i bancare sau
garantate de alt` banc`.
Aceast` regul` se aplic` oric`ror acord`ri de noi credite, indiferent de sum`, care, cumulate cu
angajamentele provenite din perioada anterioar`, dep`]esc limita de 10 % din fondurile proprii ale
b`ncii.
c) Clasificarea creditelor ]i constituirea provizioanelor spec ifice de risc
{n scopul determin`rii riscului de credit ]i limit`rii acestuia, societ `\ile bancare trebuie s` clasifice
creditele acordate [n una din urm`toarele cinci categorii:
• standard;
• [n observa\ie
• sub standard
• [ndoielnic
• pierdere
Clasificarea creditelor se va face prin aplicarea simultan` a urm `toarelor criterii:
1. Serviciul datoriei care exprim` capacitatea clien\ilor de a-]i onora obliga\iile la scaden\` ]i se
exprim` prin num`r zile [nt@rziere la plat`.
2. Performan\a financiar` evaluat` pe baza unor criterii stabilite de fiecare societate b ancar`.
Performan\a financiar` reflect` poten\ialul economic ]i soliditatea financiar` a unei entit`\i economice,
ob\inut` [n urma analiz`rii unui ansamblu de factori cantitativi ]i calita tivi.
Factorii cantitativi reprezint` un ansamblu de indicatori economico-financiari calcula\i pe baza datelor
din situa\iile financiare anuale. Indicatorii cantitativi utiliza\i [n ap recierea riscului de credit sunt
urm`torii:
Indicatori de lichiditate
1. Rata curent` – reflect` posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma [n lichidit`\i
pentru a achita datoriile curente. Dac` valoarea total` a pasivelor cure nte este mai mare dec@t valoarea
total` a activelor curente atunci acest indicator este subunitar ]i ace asta ar putea ar`ta c` finan\area pe
termen scurt este folosit` pentru achizi\ionarea de active pe term en lung, ceea ce [n mod normal este
considerat periculos. Se calculeaz` ca raport [ntre activele circula nte ]i datoriile curente.

17 2. Rata rapid` – reflect` posibilitatea activelor rapide, concretiz ate [n crean\e ]i trezorerie, de a acoperi
datoriile curente. Dac` acest indicator tinde s` fie supraunitar, clientul poate face fa\` datoriilor pe
termen scurt prin transformarea rapid` a activelor [n lichidit`\i. S e calculeaz` ca raport [ntre diferen\a
dintre active circulante ]i stocuri pe de o parte ]i datorii curente pe de alt` parte.
3. Lichiditatea imediat` – reflect` posibilitatea achit`rii dator iilor pe termen scurt pe seama numerarului
aflat [n casierie, a disponibilit`\ilor bancare ]i a plasamentel or de scurt` durat`. Indicatorul arat` c@t din
datoriile curente sunt acoperite de active cu lichiditate imediat`. Se ca lculeaz` ca raport procentual [ntre
elementele de trezorerie ]i datoriile curente.
Indicatori de solvabilitate
1. Gradul de [ndatorare – este indicatorul de solvabilitate patrimonial` car e arat` gradul de [ndatorare a
firmei. Se calculeaz` ca raport [ntre datoriile totale angajate de fir m` ]i capitalurile proprii.
2. Rata datoriilor pe termen mediu ]i lung – exprim` ponderea datoriilor pe te rmen mediu ]i lung (av@nd
o scaden\` mai mare de un an de zile) [n capitalurile proprii. Indic` [n ce masur` capitalurile proprii
constituie garan\ie pentru achitarea datoriilor pe termen mediu ]i lung. Se c alculeaz` ca raport [ntre
datoriile pe termen mediu ]i lung ]i capitalurile proprii.
3. Rata acoperirii dob@nzilor – exprim` capacitatea firmei de a-]i pl`ti dab@nzile, arat` de c@te ori este
mai mare profitul ob\inut [n urma activit`\ii de baz` [n raport cu chel tuielie pentru dob@nzi. Se
calculeaz` ca raport [ntre profitul din exploatare ]i cheltuielile cu dob@nzile.
4. Cuantumul pl`\ilor restante [n cifra de afaceri – exprim` ponderea vol umului de pla\i restante raportat
la cifra de afaceri. Este tot un indicator de [ndatorare, care arat` compor tamentul clientului cu privire la
achitarea datoriilor la termen. Se calculeaz` ca raport procentual [nt re cuantumul pl`\ilor restante ]i cifra
de afaceri.
Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilitatea financiar` – este indicatorul clasic de profitabili tate, urm`rit de manageri ]i ac\ionariat.
Reprezint` eficien\a cu care este utilizat capitalul investit [ n firm`. Se calculeaz` ca raport procentual
[ntre profitul net ]i capitalurile proprii.
2. Rata marjei brute – exprim` profitabilitatea societ`\ii, re spectiv c@t la sut` din v@nz`ri revine
societ`\ii, dup` acoperirea tuturor cheltuielilor. Se calculeaz` ca raport procentual [ntre profitul brut ]i
cifra de afaceri.

18 3. Eficien\a activelor totale – m`soar` rentabilitatea firmei prin r aportarea profitului net ob\inut la
activele totale angajate. Indic` eficien\a cu care sunt utilizate ac tivele firmei.
4. Rentabilitatea activit`\ii de baz` – exprim` rentabilitate a activit`\ii de baz`, marja de profit din
exploatare, respectiv eficien\a cu care se desf`]oar` activitatea. S e calculeaz` ca raport [ntre profitul din
exploatare ]i cheltuieli pentru exploatare.
Indicatori de activitate
1. Viteza de rota\ie a activelor – reprezint` num`rul de rota\ii pe car e le efectueaz` activele circulante [n
perioada analizat`. {n func\ie de specificul activit`\ii, un num`r mare de rota\ii asigur` venituri mai mari
utiliz@nd acelea]i active totale. Se calculeaz` ca raport [ntre cifra de afaceri ]i activele totale.
2. Durata medie de stocare – exprim` num`rul mediu de zile [n care elementele c omponente ale stocului
sunt depozitate [nainte de a intra [n procesul de produc\ie, respectiv [nainte de a fi livrate. Trendul c`tre
valorile mai mici reprezint` o gestiune eficient` a stocurilor. Se calcul eaz` dup` formula: Stocuri /
Costuri (cheltuieli de exploatare – salarii – amortizare) x nr. zile.
3. Perioada medie de [ncasare a crean\elor – reprezint` num`rul mediu de zil e [n care se [ncaseaz`
crean\ele fa\` de cifra de afaceri [n perioada analizat`. Indicat orul apreciaz` care este perioada medie [n
care firma acord` credit comercial. Se calculeaz` dup` formula: Cr ean\e (clien\i) / Cifra de afaceri x nr.
zile.
4. Perioada medie de plat` a furnizorilor – reprezint` num`rul mediu de zile [n care sunt pl`ti\i furnizorii
fa\` de cifra de afaceri [n perioada respectiv`. Indicatorul aprecia z` care este perioada medie [n care
firma beneficiaz` de credit comercial. Se determin` dup` formula: F urnizori / Cifra de afaceri x nr. zile.
Evaluarea acestor indicatori determin` un scor al componentei cantitative p rin care se apreciaz`
bonitatea financiar` a clientului, respectiv capacitatea acestuia de a se achita de obliga\iile convenite
prin contractul de credit / garan\ie bancar`.
Pentru aprecierea performan\ei financiare, pe l@ng` analiza acest or indicatori economico-financiari
(indicatori cantitativi) trebuie avute [n vedere ]i aspectele nefinanci are, respectiv factorii calitativi ,
cum sunt: calitatea managementului firmei (competen\`, experien\` pr ofesional`, obiective strategice
etc.), a activit`\ii firmei analizate, a politicii de marketing (concu ren\`, distribu\ie, pozi\ia pe pia\` ),
precum ]i aspecte legate de istoricul creditului (dac` creditele au f ost rambursate la scaden\` f`r` a se
[nregistra [nt@rzieri la plata ratelor ]i a dob@nzii aferente) ]i c alitatea ac\ionariatului.

Performan\a este calculat` pe baz` de punctaj, prin acordarea de puncte fiec`rui aspectat analizat,
calcul@ndu-se un scor (num`r total de puncte) aferent componentei cantitat ive ]i un scor (num`r total de
puncte) aferent componentei calitative.
{ncadrarea [n categoria de performan\` financiar` se va face [n ordine a cresc`toare a scorului total, [n
una din urm`toarele categorii:
– categoria A – [n cazul [n care performan\ele financiare sunt foarte b une ]i permit achitarea la scaden\`
a dob@nzii ]i a ratei. Totodat` se prefigureaz` men\inerea ]i [n pers pectiv` a performan\elor financiare la
un nivel ridicat;
– categoria B – [n cazul [n care performan\ele financiare sunt bune sau foar te bune, dar nu se pot
men\ine la acest nivel [ntr-o perspectiv` mai [ndelungat`;
– categoria C – [n cazul [n care performan\ele financiare sunt satisf acatoare, dar au o evident` tendin\` de
[nr`ut`\ire;
– categoria D – [n cazul [n care performan\a financiar` este sc`zut` ]i cu o evident` ciclitate la intervale
scurte de timp;
– categoria E – [n cazul [n care performan\ele financiare arat` pie rderi ]i exist` perspective clare c` nu
pot fi pl`tite nici ratele nici dob@nzile;
{n urma corobor`rii criteriilor men\ionate, creditul va fi clasificat conform urm`toarei matrici:
Performan\a
financiar`
Serviciul
datoriei
A

B
C
D
E
0 – 15 zile standard `n obseva]ie substandard `ndoielnic pierdere
16 – 30 zile `n obseva]ie substandard `ndoielnic pierdere pierdere
31 – 60 zile substandard `ndoielnic pierdere pierdere pierdere
61 – 90 zile `ndoielnic pierdere pierdere pierdere pierdere
minimum
91 zile pierdere pierdere pierdere pierdere pierdere

Pentru acoperirea pierderilor din credite, b`ncile sunt obligate s`- ]i constituie provizioane. Sumele
aferente se includ pe cheltuieli ]i sunt raportate la Banca Na\ional ` a Rom@niei. Nivelurile
provizioanelor [n func\ie de clasificarea creditelor sunt urm`toarele:
Clasificare credit Nivelul provizionului specific
standard 0 %
`n observa]ie 5 %
substandard 20 %
`ndoielnic 50 %
pierdere 100 %
La determinarea provizioanelor, expunerea debitorului poate fi mic]ora t` doar cu valoarea
angajamentelor ap`rute din: depozite gajate, colaterale, acceptate de banc`, garan\ii necondi\ionate
primite de la Guvernul Rom@niei, de la Banca Na\ional` a Rom@niei, de la alt` banc` din Rom@nia sau
din una din \`rile din categoria A.
3.Ini\ierea unei proceduri judiciare, {n situa\ia [n care a fost ini\iat` o procedur` judiciar` [mpotriva
clientului respectiv, creditul va fi clasat automat [n categoria “pierde re” indiferent de performan\a sa
financiar` ]i de serviciul datoriei.

B. Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate este considerat un risc major, el av@nd mai multe acce p\iuni precum: lichiditate
extrem`, “pern` de securitate” ce procur` activele lichide, sau capa citatea de mobilizare a capitalului la
un cost “normal”.
Situa\ia lichidit`\ii extreme antreneaz` e]ecul unei institu\ii bancare. {n acest sens riscul de lichi ditate
poate fi fatal. O asemenea situa\ie []i are originea, [n general, [n alte c auze ( de exemplu: evolu\ile
adverse ale pie\elor) ]i pot provoca nelini]tea institu\iei respe ctive. Aceste cauze sunt suficiente pentru a
antrena retrageri masive de fonduri sau [nchiderea liniilor de credit obi]nui te ale altor institu\ii, ceea ce
genereaz` o criz` brutal` de lichidit`\i.
O alt` accep\iune a riscului de lichiditate este mai cur@nd cel al disp unerii de lichidit`\i bancare
insuficiente, adic` activele lichide disponibile nu sunt suficiente pentru a f ace fa\` nevoilor nea]teptate.
{n aceast` optic`, lichiditatea este mai cur@nd “ o pern` de securitat e ” pentru a face fa\` dificult`\ilor.
{n fine, riscul de lichiditate exprim` eventualitatea dificult`\ilor te mporare de a accede la surse de
fonduri pentru a face fa\` nevoilor. Lichiditatea arat` [n acest caz capac itatea institu\iei de a m`ri

capitalurile la un “cost rezonabil” [n permanen\`. Aceast` capacit ate depinde, [n realitate de doi factori:
lichiditatea pie\ei ]i lichiditatea institu\iei. Astfel, [n perioa da unei tensiuni conjuncturale, ob\inerea de
fonduri de pe pie\e devine dificil` ]i costisitoare. Lichiditatea pie \ei afecteaz` direct capacitatea de
m`rire a capitalului unei institu\ii financiare. Facilitatea acce sului la capital depinde, de asemenea, de
caracteristicile proprii ale institu\iei: nevoile sale de capit al ]i regularitatea lor, planificarea lor [n cursul
timpului, solvabilitatea sa ]i alte elemente care afecteaz` situa\ ia sa financiar`. Unele sunt legate de
calitatea semn`turii sale. Dac` semn`tura unei institu\ii nu inspir` [ ncredere atunci finan\`rile sale sunt
mai costisitoare.
Riscul de lichiditate na]te decalaje [ntre angajamente ]i resurse.
Gestiunea lichidit`\ii const` [n asigurarea c` nevoile de finan\are sunt acop erite [n permanen\`.
Decalajele previzionate [ntre ansamblul angajamentelor ]i resurselor se m`soar` printr-un indicator
numit impasuri [n lichiditate . Proiec\iile lor reprezint` necesit`\ile de lichiditate previzionat e ]i
constituie un instrument de gestiune important. Impasurile sunt diferen\ele dintre activele ]i pasivele la
o anumit` dat`, a]a numitele impasuri [n stocuri sau diferen\ele [ntre varia\iile lor [n timpul unei
perioade date, numite impasuri [n fluxuri .
Impasurile [n lichiditate sunt stabilite [n proiec\ie. Calculul este e fectuat pe baza activelor ]i pasivelor
existente la data calculului. Profilul difer` de cel ce va fi ob\inut prin [nc orporarea riscurilor viitoare
noi, care intr` mai t[rziu [n bilan\, care sunt importante pentru evaluarea total` a nevoilor de lichiditate
previzionate. Profilurile evolu\iei [n timp a activelor ]i pasivelor sunt s caden\ele activelor ]i pasivelor.
Nu toate angajamentele au scaden\` contractual`, de exemplu: depozitele la vedere, fondurile proprii.
Altele nu au scaden\` sigur` (depozitele, spre exemplu). De aceea, pentru proiectarea angajamentelor [n
viitor, sunt necesare diverse ipoteze.
Proiec\ia impasurilor
Impasurile pot fi calculate [n stocuri sau [n fluxuri .
Impasul [n stocuri este calculat la o anumit` data, prin diferen\a [ntre expunerile pasivul ui ]i activului.
Un impas pozitiv reprezint` un excedent de resurse, iar un impas negativ repr ezint` un deficit de
resurse.
Impasul [n fluxuri este definit, pe timpul unei perioade date, prin diferen\a [ntre intr`ri le ]i ie]irile de
fonduri ale perioadei. Intr`rile de fonduri sunt numite ]i c`deri de active (de e xemplu: creditele acordate
clien\ilor b`ncii ]i rambursate de ace]tia sau depozitele constit uite de societatea bancar` la alte b`nci
care sunt restituite la scaden\`), iar ie]irile de fonduri sunt numite c`deri de pasive (de exemplu:

[mprumuturile primite de societatea bancar` de la alte b`nci ]i rambursate sau [mprumuturile de
refinan\are primite de la B.N.R. care sunt rambursate). Este logic de c alculat impasul [n fluxuri prin
diferen\a dintre intr`rile ]i ie]irile de fonduri. {n acest context, un impas [n f luxuri pozitiv este o intrare
net` de fluxuri, iar un impas [n fluxuri negativ este o ie]ire net` de fonduri.
De exemplu:
Data 1 2 3 4 5 6
Active 1000 900 700 650 500 300
Pasive 1000 800 500 400 350 100
Impasuri `n stocuri 0 – 100 – 200 – 250 – 150 – 200
Active c\zute (intr\ri
de fonduri
0
100
200
50
150
200
Pasive c\zute (ie[iri
de fonduri)
0
– 200
– 300
– 100
– 50
– 250
Impasul `n fluxuri 0 – 100 – 100 – 50 + 100 – 50
Impasul `n fluxuri
cumulat 0 – 100 – 200
(-100 + -100) – 250
(-200 + –
50) – 150
(-250 + +100) – 200
(-150 + –
50)

Se poate observa c` impasurile [n stocuri sunt identice [n valoare cu impas urile [n fluxuri cumulate. Din
exemplul prezentat rezult` c` avem de-a face cu un deficit de resurse, activele se amortizeaz` mai lent
dec@t pasivele. {n aces caz, dac` activele se amortizeaz` mai lent de c@t resursele, bilan\ul este
subconsolidat . Noi finan\`ri sunt necesare pentru acoperirea decalajului fa\` de acti ve.
Dac` activele existente se amortizeaz` mai rapid dec@t resursel e bilan\ul este supraconsolidat .
Excedentul de resurse degajat cu scurgerea timpului este disponibil pentru f inan\area opera\iunilor noi.
La un bilan\ perfect consolidat angajamentele sunt egale cu resursele.
Acoperirea lichidit`\ii const` [n efectuarea finan\`rilor necesare. Fiecare finan\are efe ctuat` ast`zi
echilibreaz` trezoreria curent`. Dar ea poate angaja o supraconsoli dare sau o subconsolidare, la date
viitoare. Totul depinde de scaden\ele noilor resurse ]i cele ale operatiuni lor existente.

Reglement`ri privind lichiditatea b`ncilor
{n cele mai multe state aceste reglement`ri se suprapun peste ceri n\ele viz@nd rezervele minime
obligatorii ]i care sunt folosite, [n principal, ca un instrument de politi c` monetar`. {n rest problema
lichidit`\ii ]i modul de asigurare sunt probleme de management bancar.
Banca central` monitorizeaz`, [ns`, indicatorii de lichiditate bancar` de care \ine cont [n acordarea
calificativului general al b`ncii (indicatorii globali pentru apreci erea pozi\iei de risc a b`ncii). Ace]ti
indicatori de lichiditate sunt calcula\i pe baza rapoartelor financ iare prezentate periodic b`ncii centrale
]i [n func\ie de valoarea lor se fac recomand`ri de c`tre personalul de speci alitate.
Problema lichidit`\ii bancare este important` ]i pentru derularea politicii monetare. La nivel
interna\ional nu exist` o armonizare a indicatorilor folosi\i pentru aprecie rea lichidit`\ii. Exist` [n
principal dou` modalit`\i de reglementare a lichidit`\ii ]i anume:
a) Determinarea lichidit`\ii folosind indicele de lichiditate , calculat ca raport [ntre activele pe termen
scurt ]i pasivele pe termen scurt. Acesta poate fi aplicat pe di ferite scaden\e. Logica este de a verifica
dac` activele lichide acoper` datoriile exigibile. Acesta poate ajunge, [n func\ie de scaden\`, p@n` la 100
%. Formula general` de calcul a lichidit`\ii este:
Lichiditatea efectiv`
Indicatorul de lichiditate = –––––––––-
Lichiditatea necesar`

Banca Na\ional` a Rom@niei solicit` ca acest indicator s` fie mai mar e sau egal cu 1.
Lichiditatea efectiv` reprezint` activele bilan\iere ]i angajamentele primite eviden \iate [n afara
bilan\ului ]i care sunt grupate pe 5 benzi de scaden\`:
– sub o lun`;
– [ntre 1 – 3 luni;
– [ntre 3 – 6 luni;
– [ntre 6 – 12 luni;
– peste 12 luni.

Lichiditatea necesar` reprezint` suma pe fiecare band` de scaden\` a obliga\iilor bilan\i ere ]i a
angajamentelor date eviden\iate [n afara bilan\ului.
Un alt indicator de apreciere a lichidit`\ii este Riscul de lichiditate fa\` de o singur` persoan` care
reprezint` obliga\ia b`ncii fa\` de orice persoan` sau grup de pers oane fizice sau juridice ce sunt legate
economic [ntre ele, [n sensul c`:
– una dintre persoane exercit` asupra celorlalte, direct sau indirect, p utere de control;
– nivelul cumulat al obliga\iei b`ncii reprezint` un singur risc de lichidit ate pentru banc`, [n sensul c`
retragerea de c`tre una dintre persoane a unui depozit, [nchiderea unui cont cur ent sau utilizarea unui
angajament de finan\are primit de la banc` pot atrage din partea cel orlalte persoane retragerea
depozitelor, [nchiderea conturilor sau utilizarea angajamentelor de finan\a re primite de la banc`.
Un alt indicator este cel care determin` riscul de lichiditate fa\` d e o singur` persoan`. Risc mare de
lichiditate fa\` de o singur` persoan` reprezint` riscul de lichiditate fa\` de o singur` persoan` care
reprezint` cel pu\in 10 % din valoarea obliga\iilor bilan\iere (altele dec@t [mprumuturile) ]i a
angajamentelor de finan\are date de banc` ]i eviden\iate [n afara bila n\ului.
Managementul lichidit`\ii impune determinarea urm`torilor indicatori:
active lichide (disponibilit`\i la B.N.R., disponibilit`\i
b`ne]ti, depozite la alte b`nci, alte active )
Lichiditatea global` = ––––––––––– ––––––––––––
datorii curente (resurse atrase la vedere)
Nivelul optim este de 2 – 2,5
trezoreria (numerar, cont curent B.N.R., plasamente
pe termen scurt)
Lichiditatea imediat` = ––––––––––– –––––––––––
datorii pe termen scurt (disponibilit`\i la vedere ale
clien\ilor, [mprumuturi pe termen scurt)

Nivelul optim este de 20 %

Destina\iile lichidit`\ii (lichiditatea necesar`) sunt:
– constituirea rezervei minime obligatorii;
– cereri de [mprumut ale clien\ilor;
– solicit`rile clien\ilor de retragere de fonduri;
– efectuarea decont`rilor interbancare;
– plata altor obliga\ii ale b`ncilor (plata impozitelor, dividendelor) ;
– depozite scadente ale b`ncilor;
– [mprumuturi scadente contracte de banc`.
Principalele surse de lichiditate efectiv`:
– numerar;
– disponibilit`\i ]i depozite la vedere, la banca central` sau la alt e b`nci
corespondente;
– bonuri de tezaur ]i certificate de trezorerie;
– dob@nzi ]i rate scadente la creditele acordate;
– depozite atrase;
– [mprumuturi de la late b`nci sau de la banca central`.
Un alt indicator este Coeficientul fondurilor proprii ]i resurselor permanente care stablile]te un raport
minim de 60 % [ntre resursele bancare pe termen lung ]i utilizarea lor. Sunt asimilate fondurilor proprii
]i resursele pe termen lung cu o scaden\` de peste 5 ani.
b)Rezervele minime obligatorii ale societ`\ilor bancare.
Legisla\ia rom@neasc` referitoare la lichiditatea bancar` se r efer` [n principal la sistemul rezervelor
minime obligatorii.
Astfel, societ`\ile bancare sunt obligate s` constituie rezervele m inime obligatorii, [n conturi la B.N.R.,
[n func\ie de nivelul depozitelor atrase.

Nivelul prev`zut al rezervelor minime obligatorii se determin` ca pr odus [ntre baza de calcul ]i rata
rezervelor minime obligatorii.
Baza de calcul o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare, a mijloa celor b`ne]ti, [n lei sau [n
valut`, atrase de societ`\ile bancare de la persoane fizice ]i jur idice (care nu sunt obligate s` constituie
rezerve obligatorii) sub form` de depozite sau instrumente negociabile s au nenegociabile, pl`tite la
vedere sau la termen, inclusiv sumele [n tranzit [ntre sediile societ`\ilor bancare. Sunt exceptate
depozitele guvernamentale ]i cele asimilate acestora.
Perioada de observare (intervalul pe care se determin` baza de calc ul) o constituie perioada [ntre data de
24 a lunii precedente ]i data de 23 a lunii curente.
Perioada de aplicare (intervalul de timp [n care trebuie men\inut la B.N.R . nivelul prev`zut al rezervelor
minime obligatorii) este intervalul cuprins [ntre data de 24 a lunii curente ] i data de 23 a lunii
urm`toare.
Nivelul efectiv al rezervelor minime obligatorii este purt`tor de dob@ nd`, dar numai p@n` la nivelul
prev`zut al rezervelor minime obligatorii. Excedentul de rezerve (ceea ce dep`]e]te nivelul prev`zut) nu
este purt`tor de dob@nd`.
Pentru deficitul de rezerve (dac` este cazul) se calculeaz` ]i se pe rcepe o dob@nd` penalizatoare.
Ratele rezervelor minime obligatorii, ratele dob@nzilor bonificat e, ratele dob@nzilor penalizatoare sunt
stabilite de B.N.R. [n conformitate cu obiectivele sale de politic` monet ar`. Astfel, ratele dob@nzilor
penalizatoare urmeaz`, [n general, rata dob@nzii la creditele lombard (foa rte ridicat`), ceea ce determin`
o gestionare foarte atent` a rezervelor din partea bancilor. {n anumite perioade, rata rezervelor pentru
valut` a fost mult mai ridicat` dec@t cea pentru lei, decurg@nd din politica de reducere a posibilit`\ilor
de creditare [n valut`.
Tot [n scopul limit`rii riscului de lichiditate pot fi considerate ]i regl ement`rile b`ncii centrale privind
asigurarea depozitelor bancare. Pentru asigurarea depozitelor banca re toate societ`\ile bancare sunt
obligate s` contribuie la un fond de asigurare a depozitelor, a c`rui destina\ie este satisfacerea cererilor
de retragere a depozitelor [n caz de faliment.
Potrivit legisla\iei rom@ne]ti Fondul de garantare a depozitelor este pe rsoan` juridic`, organizarea ]i
func\ionarea acestuia fiind stabilit` prin statut propriu aprobat de B.N.R.
Scopul fondului este de a garanta rambursarea depozitelor constituite la soci et`\ile bancare de c`tre
deponen\i persoane fizice. Prin depozit se [n\elege orice sold creditor ce rezult` din sume depuse [ntr-un
cont bancar de orice tip, deschis pe numele uneia sau mai multor persoane, care sunt supuse ramburs`rii

c`tre deponen\i de c`tre b`ncile comerciale. Sunt garantate ]i certif icatele de depozit nominative emise
de societatea bancar`.
{n cazul [n care o societate bancar` nu este [n m`sur` s`-]i onoreze obliga\ iile fa\` de deponen\ii s`i, iar
B.N.R. i-a retras autoriza\ia de func\ionare, fondul va garanta plata c`tre deponen\i a fondurilor
depozitate, indiferent de moneda [n care a fost constituit depozitul ori de num`rul sau m`rimea
depozitului, [n limita unui plafon de garantare. Fondul modific` anual m`rimea pla fonului de garantare,
prin indexarea acestuia cu indicele infla\iei.
Depozitele [n valut` vor fi garantate prin plata echivalentului lor [n lei [ n func\ie de cursul de schimb
publicat de B.N.R. pentru respectiva moned`, [n vigoare la data indisponibil it`\ii depozitelor. {n cazul [n
care societatea bancar` de\ine o crean\` asupra unui deponent, plafonul de garantare va fi redus cu suma
datorat` de acesta fa\` de societatea bancar` respectiv`.
Fondul se constituie [n principal din contribu\ia de 1 % din capitalul social subs cris, contribu\ie
suportat` de fiecare societate bancar` autorizat` s` desfa]oare a ctivit`\i bancare, precum ]i o contribu\ie
anual` de 0,3 % din suma total` a depozitelor persoanelor fizice, sum` existent` [n sold la data de 31
decembrie a anului precedent.
Contribu\iile anuale ale b`ncilor la fond sunt considerate drept cheltuieli deductibile din punct de vedere
fiscal.
C. Riscul de rat` a dob@nzii
Riscul de rat` a dob@nzii este riscul evolu\iilor nefavorabile ale rezul tatelor ca urmare a modific`rii
ratelor.
Riscul de rat` este rezultatul a doi factori:
– pozi\ia ratei;
– incertitudinea ratelor de pe pia\`.
Pozi\ia ratei este reprezentat` de diferite linii din bilan\ care sunt afectate de m i]c`rile de pe pia\`.
Instrumentul clasic de masurare a pozi\iei ratei este impasul rate i sau “gap” – ul ratei. Este vorba de
diferen\a dintre activele ]i pasivele a c`ror rat` variaz` pe o pe rioad` dat`.
Riscul de rat` depinde de natura ratelor diferitelor linii ale bilan\ului . Unele rate sunt fixe pe durata unei
anumite perioade ]i altele sunt variabile pe aceea]i perioad`.

O rat` este fix` pe o anumit` perioad` dac` nivelul s`u nu este afectat de modific`rile de pe pia\` [n acea
perioad`.
O rat` variabil` se caracterizeaz` prin:
• specificarea, de obicei printr-un index, a ratei pie\ei care serve] te ca baz` de calcul a ratei
variabile;
• printr-o periodicitate a reviziilor; ]i
• printr-o scaden\`.
O rat` variabil` sau revizuibil` [n mod regulat este fix` [ntre cele dou` r evizii dac` indexarea se face la
o rat` determinat` la [nceputul perioadei. Este vorba de rate predeterm inate , adic` indexate pe baza unei
rate cunoscute la [nceputul perioadei. Din contr`, ratele postdeterminate (stabilite pe baza mediei
calculat` pe o perioad` scurt`) nu sunt cunoscute dec@t la finele perioade i. O rat` postdeterminat` nu
este niciodat` sigur`. Alte rate variabile sunt indexate [ntr-o manier` nere gulat`.
A]adar, distinc\ia [ntre rata fix` ]i rata variabil` este legat` de perioada luat` [n considerare.
Modalit`\ile de indexare a ratelor sunt diverse:
– rate fixe;
– rate revizuibile [n func\ie de rata pie\ei, care la r@ndul lor pot fi:
a) determinate la [nceputul perioadei de revizie;
b) determinate la finele perioadei de revizie
– rate revizuite neregulat.
Problema este de a ]ti cum s` anticipezi evolu\ia ratelor ]i s` porne ]ti din momentul [n care care ea
poate deveni profitabil`.
Principalul instrument de masur` a expunerii la riscul de rat` sunt impasur ile de rat` sau gap-urile de
rat`.
Un impas de rat` este diferen\a algebric` [ntre angajamentele la rata variabil` ]i resursele la rata
variabil` pe o perioad` dat`. Diferen\a este pozitiv` dac` active le la rata variabil` (care mai sunt numite
]i active sensibile) sunt mai mici ca pasivele la rat` variabil` ( denumite ]i pasive sensibile). Cum nu
exist` numai o rat`, ci mai multe, exist` tot at@tea impasuri ca ]i rate de referin\`. Este [ns` posibil`
regruparea liniilor din bilan\ [n angajamente ale c`ror rate sunt str@ns c orelate cu aceea]i rat` de
referin\`. {n acest caz, un impas poate fi calculat pentru aceste anga jamente financiare agregate ]i

reprezint` soldul angajamentelor indexate pe aceea]i rat`. Impasul de ra t` este similar cu impasul [n
lichiditate.
Impasul lichidit`\ii, calculat [n stocuri, ia [n considerare ansamblul post urilor din bilan\. Din contr`,
impasul ratei dob@nzii este o diferen\` numai [ntre angajamentele ]i resur sele ale c`ror rate sunt
reajustate (variabile) [n cursul perioadei considerate.
Dac` impasurile [n lichiditate [nf`\i]eaz` clar nevoile sau excedente le de finan\are la o dat` sau pentru o
perioad` dat`, constituind un fapt obiectiv, impasurile de rat` sunt subiect de interpretare.
Exemplu:
Active la rat` variabil` = 400
Active la rata fix` = 600 Impasul [n rat` = +100
Total activ 1.000
Pasive la rat` variabil` = 300
Pasive la rata fix` = 700
Total pasiv 1.000
Impasul de rat` este calculat prin diferen\a dintre angajamentele fina nciare la rata variabil` ale activului
]i pasivului. Diferen\ele dintre angajamentele financiare la rata var iabil`, pe de o parte, ]i cele la rata
fix`, pe de alt` parte, nu sunt echivalente, impasul este [ntotdeauna calcul at ca o diferen\` a activelor ]i
pasivelor la rata variabil`.
Atunci c@nd impasul este pozitiv, aceast` situa\ie semnific` faptul c` baza de calcul a veniturilor la rate
variabile este mai mare ca baza costurilor. {n situa\ia invers`, adic` baza de calcul a veniturilor la rate
variabile este mai mic` ca baza costurilor, impasul este negativ.
{n exemplu de mai sus, impasul de rat`, calculat [n stocuri, este de + 100.
Marja dob@nzii este diferen\a dintre veniturile financiare ale per ioadei ]i cheltuielile financiare ale
perioadei, respectiv dintre veniturile ce se vor [ncasa pentru activele la rat` variabil` ]i costurile ce se
vor pl`ti pentru pasivele la rat` variabil`.

Calculul varia\iei marjei dob@nzii [n func\ie de o rat` “i” este simp lu dac` vom considera c`:
– impasul [n stoc este constant de-a lungul perioadei sau dac` acest lucru nu e ste posibil, impasul [n stoc
se calculeaz` pe baza angajamentelor financiare medii (media ac tivelor la rat` variabil` – media
pasivelor la rat` variabil`) pe perioada respectiv`;
– ratele variabile ale activelor ]i pasivelor sunt indexate pe baz a aceleea]i rate “i”;
– index`rile angajamentelor se produc la date comparabile la activ ]i pasiv.
Dac` aceste condi\ii sunt [ndeplinite, varia\ia marjei dob@nzii (MD) c are corespunde la o varia\ie a ratei
dob@nzii “i” este simpl`, cu datele din exemplu de mai sus:
varia\ia marjei dob@nzii (MD) = (active variabile-pasive variabil e)x varia\ia dob@nzii “i”
Dac` presupunem c` rata “i” este egal` cu 10 %, iar aceasta [n peri oada urm`toare se estimeaz` c` va
cre]te la 11 %, atunci varia\ia dob@nzii este de 1 %, astfel c` marja dob anzii va fi:
MD = 100 x 1% = 1
De exemplu:
Luna 1 Luna 2 Luna 3
Active la rat` variabil` 0 250 300
Pasive la rat` variabil` 200 200 200
Impasul [n stocuri -200 +50 +100

Dac` varia\ia ratei dobanzii este de 1 %, atunci varia\ia marjei dob @nzii pe trimestru va fi:
Luna Impasul lunar [n stocuri Varia\ia lunar` a marjei
1 -200 -200×1 % -2
2 +50 +50×1 % +0,5
3 +100 +100×1% +1
Total trimestru cumulat -0,5

Analiza varia\iei marjei dob@nzii poate constitui un instrument import ant [n luarea deciziilor
manageriale. Aceasta poate fi adoptat` at@t [n managementul ofensiv, c@t ]i [n cel defensiv.

{n cazul unui management ofensiv strategia activelor ]i pasivelor la rat` var iabil` include dou` etape:
– previzionarea ratelor dob@nzii pe pia\`;
– ajustarea portofoliului de active ]i pasive la rat` variabil` pent ru a profita de schimb`rile de rat` a
dob@nzii pe pia\`.
Astfel, previzionarea unei cre]teri a ratelor dob@nzii pe pia\ ` conduce la orientarea societ`\ii bancare
c`tre un impas pozitiv, [ntruc@t atunci c@nd cresc ratele dob@nzii p e pia\` va cre]te ]i marja dob@nzii. {n
caz contrar, cand este previzionat` o sc`dere a ratelor dob@nzii pe pia\`, societatea bancar` se va orienta
c`tre un impas negativ [ntruc@t va cre]te ]i [n acest caz marja dob@nzi i.
{n cazul previzion`rii cre]terii ratelor dob@nzii pe pia\`, o socie tate bancar` cu un impas pozitiv va
[nregistra o cre]tere a marjei dob@nzii. Profitul va cre]te deoarece ve niturile ob\inute pe baza activelor
la rat` variabil` vor cre]te mai mult dec@t costurile de atragere a r esurselor.
O societate bancar` care previzioneaz` o cre]tere a ratei dob@nz ii, dar nu are [n acel moment un impas
mai mare ca zero va trebui s`-]i ajusteze portofoliul de active (de exe mplu: ar putea s` scurteze scaden\a
activelor sale prin v@nzarea titlurilor de valoare la termen lung ]i va folosi fondurile ob\inute pentru a
cump`ra titluri de valoare la termen scurt). De asemenea poate cre]te nivelul creditelor acordate cu rate
variabile ale dob@nzii. Aceste ajust`ri de portofoliu vor cre]te volumul act ivelor la rat` variabil`, ceea
ce se va reflecta [n cre]tere veniturilor pentru aceste active.
O alt` strategie [n cazul cre]terii ratei dob@nzii, ar putea fi m` rirea exigibilit`\ii surselor de finan\are.
Acest lucru se poate realiza prin v@nzarea de certificate de depoz it pe termen lung. Folosind o astfel de
strategie efectul de cre]tere a ratei dob@nzii pe pia\` asupr a costurilor resurselor financiare va fi mai
redus contribuind la cre]terea marjei dob@nzii.
{n cazul previziunilor de sc`dere a ratei dob@nzii pe pia\` ajust` rile ce trebuiesc f`cute sunt inverse.
Societatea bancar` trebuie s`-]i ajusteze portofoliul de active ]i s` ob\in` un impas negativ. {n ceea ce
prive]te activele, trebuie m`rit` ponderea celor cu rat` fix`, iar volum ul celor cu rat` variabil` trebuie
redus. {n ceea ce prive]te pasivele trebuie scurtat` exigibilitate a acesatora.
Rata dobanzii previzionate Pozi\ia favorabil` a impasului Modific`ri [n portofoliul
activelor ]i pasivelor
Cre]tere Pozitiv Activele la rat` variabil` cresc
Pasivele la rat` variabil` scad
Sc`dere Negativ Activele la rat` variabil` scad
Pasivele la rat` variabil` cresc

{n cazul unui management defensiv nu se urm`re]te ob\inerea unui profit din schimb` rile de rat` a
dob@nzii pe pia\`, ci prevenirea unor efecte negative asupra pr ofitabilit`\ii existente. {n acest sens
urm`re]te un impas egal cu zero, iar activele la rat` variabil` s` fi e egale cu pasivele la rat` variabil`.
{n managementul defensiv principalul obiectiv [l reprezint` men\inerea unu i echilibru [ntre activele ]i
pasivele la rat` variabil`. Cre]terea ratelor dob@nzii pe pia\ ` va produce cre]teri egale ale veniturilor ]i
cheltuielilor cu dob@nzile, astfel c` marja dob@nzii s` r`m@n` prac tic neschimbat`. {n mod similar
sc`derea ratelor dob@nzii pe pia\` vor produce reduceri ale venitur ilor aproximativ egale, ceea ce va
conduce la men\inerea marjei dob@nzii la acela]i nivel.
D. Riscul de schimb valutar
Riscul de schimb este asem`n`tor riscului de rat`. Este riscul evolu\iilor nefavorabile ale rezultatelor ca
urmare a evolu\iilor ratelor de schimb.
Riscul generat de opera\iuni [n devize este cauzat de factori complec]i c are \in de cunjunctura
interna\ional`, conflictele regionale, criza economic` mondial` etc.
Cele mai importante componente ale riscului de schimb sunt:
– Riscul de translatare, cunoscut ]i sub denumirea de risc al schimbului valut ar, se refer` la riscul de
c@]tig sau pierdere atunci c@nd activele, pasivele ]i rezultatele une i filiale sunt translatate din valuta [n
care se \in eviden\ele filialei [n moneda na\ional` a centralei;
– Riscul de tranzac\ie apare ori de c@te ori o banc` se angajeaz` [n ope ra\iuni cu devize, c@nd exist`
riscul c@]tigului sau pierderii, dac` valoarea devizelor respective se s chimb` [n compara\ie cu moneda
local` a b`ncii. Riscul de tranzac\ie este cu at@t mai mare cu c@t ins tabilitatea monetar` dintr-o \ar` este
mai mare. {ntotdeauna [ns`, datorit` riscului de tranzac\ie, un partener c@] tig` altul pierde.
– Riscul economic este mai complex ]i se refer` la impactul schimb`ri i cursului valutar asupra
profitabilit`\ii pe termen lung a bancii ]i nu asupra efectului pe t ermen scurt al unei opera\iuni.
Analiza riscului de schimb presupune metode care nu se rezum` la simpla analiz` financiar` ]i de bilan\.
Acestea vizeaz` reducera la minimum a cheltuielilor sau pierderilor datorate varia\iilor cursului de
schimb, mai ales c`, deseori, cursul monedelor interna\ionale mai importante a variat cu amplitudini de
peste 1 % [n cursul aceleia]i zile. Din acest motiv, acoperirea riscului de curs devine o necesitate.

{ntruc@t nu toate activele ]i pasivele sunt expuse [n aceea]i masur` l a risc, se pune problema stabilirii
pozi\iei de schimb pentru fiecare caz [n parte. Una este situa\ia c rean\elor ]i datoriilor pe termen scurt ]i
altfel se pune problema riscului asociat datoriilor pe termen lung. Pozi \ia de schimb se va stabili pe
fiecare deviz` \in@ndu-se cont de scaden\a crean\elor ]i datoriilor.
Important` [n activitatea de limitare a riscului de schimb este aplic area unor tehnici adecvate de
protec\ie efectiv`. Astfel, se pot utiliza produsele derivate, se poate opta, potrivit momentului
conjunctural valutar, pentru un anumit tip de opera\iune la termen (simpl` s au swap). Opera\iunile swap
de dob@nzi reprezint` instrumentele preferate al`turi de cele swap c u valute sau combina\ie [ntre cele
dou`: monede – dob@nzi.
{n vederea limit`rii riscurilor financiare care pot s` apar` ca urma re a desf`]ur`rii opera\iunilor valutare,
societ`\ile bancare au obliga\ia s` posede un sistem de eviden\` care s ` permit` at@t [nregistrarea
imediat` a opera\iunilor valutare, c@t ]i determinarea pozi\iilor i ndividuale ]i a pozi\iilor valutare totale.
Principalul indicator care d` marimea riscului de schimb este pozi\ia valutar` . Aceasta reprezint`
diferen\a dintre total crea\e ]i total angajamente [ntr-o anumit` moned` sau soldul net al patrimoniului
[n moneda respectiv`.
O pozi\ie valutar` este definit` ca pozi\ie valutar` lung` atunci c@nd totalul crean\elor dep`]e]te totalul
angajamentelor ]i este definit` drept pozi\ie scurt` atunci c@nd totalul angajamentelor dep`]e]te totalul
crean\elor.
Prin total crean\e se [n\elege suma soldurilor conturilor [n valut` din activul bi lan\ului plus crean\ele [n
valut` care rezult` din tranzac\iile valutare la vedere sau la termen [nch eiate de o societate bancar` [n
nume ]i [n cont propriu.
Prin total angajamente se [n\elege suma soldurilor conturilor [n valut` din pasivul bilan\ului plus
angajamentele [n valut` care rezult` din tranzac\iile valutare la vedere s au la termen reflectate [n afara
bilan\ului.
Pozi\ia valutar` individual` reprezint` pozi\ia valutar` lung` sau scurt` pe fiecare valut` (deviz`), [n
echivalent lei.
Pozi\ia valutar` total` reprezint` diferen\a dintre pozi\iile valutar e lungi ]i totalul pozi\iilor valutare
scurte, [n echivalent moned` na\ional`. Pozi\ia valutar` total` nu trebuie s` de p`]easc`, la sf@r]itul zilei,
20 % din fondurile proprii ale b`ncii.

E. Riscul de solvabilitate
Solvabilitatea reprezint` capacitatea unei b`nci de a acoperi c u capitalul propriu obliga\iile fa\` de
clien\i.
Riscul de solvabilitate este cel de a nu dispune de fonduri proprii suficient e pentru absor\ia pierderilor
eventuale. Acest risc rezult`, pe de o parte, din suma total` a fondurilor pro prii disponibile ]i, pe de alt`
parte, din riscurile ce se produc (de credit, de rat` a dob@nzii, de rat` de schimb etc.)
Reglementarea pruden\ial` a solvabilit`\ii b`ncii se refer` la a decvarea fondurilor proprii la riscurile
asumate, fondurile proprii reprezent@nd ultimul garant al solvabilita\ii [n fa\a ansamblului riscurilor.
De asemenea, fondurile proprii reprezint` o referin\` obligatorie pentru to\i indicatorii de performan\`,
datorit` condi\iei imperative de remunerare satisf`c`toare a ac\iona rilor. Dac` fondurile nu sunt adaptate
la nivelul riscurilor pentru un motiv oarecare, nici riscul de solvabilitate, ni ci alte riscuri, nici m`sur`rile
performan\elor nu sunt bine st`p@nite.
Fondurile proprii ale unei societ`\i bancare sunt formate din urm`toarel e categorii de capital:
• capitalul propriu;
• capitalul suplimentar.
Capitalul propriu se compune din:
– capital social v`rsat;
– prime legate de capital, v`rsate;
– profitul reportat la capital, v`rsat;
– profitul rezultat din exerci\ii precedente;
– profitul rezultatului curent;
– rezerva general` pentru riscul de credit;
– fondul de rezerv` constituit conform legii. B`ncile repartizeaz` 20 % din profi tul brut pentru
constituirea unui fond de rezerv` p@n` c@nd fondul de rezerv` egaleaz` capitalul s ocial, apoi maximum
10 % p@n` [n momentul [n care fondul a ajuns de dou` ori mai mare dec@t capitalul soci al. Dup`
atingerea acestui nivel alocarea de sume pentru fondul de rezerv` se face din p rofitul net;
– fondul de dezvoltare;

Pentru determinarea capitalului propriu se vor deduce urm`toarele el emente:
– valoarea neamortizat` a imobiliz`rilor corporale;
– sumele din profitul exerci\iului curent repartizare pentru dividende ]i p articiparea salaria\ilor la profit;
– pierderea reportat` din exerci\iile prededente;
– pierderea exerci\iului curent.
Capitalul suplimentar se compune din:
– alte rezerve;
– alte fonduri;
– [mprumuturi subordonate primite (datoria subordonat`),
{n determinarea fondurilor proprii se va avea [n vedere urm`toarele:
a) capitalul suplimentar va fi luat [n calcul numai [n propor\ie de cel mul t 100 % din nivelul capitalului
propriu;
b) datoria subordonat` va fi luat` [n calcul numai [n propor\ie de maximum 50 % din c apitalul propriu ]i
va trebui s` fie [n [ntregime v`rsat`, s` aib` un termen de rambursare de cel pu\in 5 ani ]i s` nu existe
posibilitatea ramburs`rii anticipate a acesteia;
c) din totalul fondurilor proprii se vor deduce participa\iile b`ncii la alte societ`\i bancare (sub forma
participa\iilor directe sau [mprumuturilor subordonate).
Adecvarea fondurilor proprii
Cre]terea riscurilor bancare a determinat Banca Reglement`rilor Interna\ionale s` adopte o serie de
m`suri [n acest sens. Astfel, acordul de la Basel a instaurat o m`rime de 8 % a indicelui de solvabilitate
calculat ca raport [ntre fondurile proprii ]i activele totale pondera te.
Aceast` regul` se aplic` ]i [n Rom@nia, societ`\ile bancare fiind obl igate s` asigure [n permanen\` un
nivel corespunz`tor de solvabilitate, determinat ca raport [ntre nivelul fondu rilor proprii ]i totalul
activelor ]i elementelor din afara bilan\ului, ponderate [n func\ie de gradul lor de risc (expunerea net`).
Raportul minim de solvabilitate este de 12 %.

Limita minim` a indicatorului de solvabilitate calculat [ntre nivelul capi talului propriu ]i expunerea net`
este de 8 %.
Bancile nu pot realiza dividende dac` [nregistreaz` un nivel de solvabilitate ma i mic de 12 %.
Activele ponderate [n func\ie de risc reprezint` totalul activelor soci et`\ii bancare, multiplicate cu o
pondere de risc de credit specific` fiec`rei categorii de active . {n categoria acestor active se include ]i
pozi\ia valutar` scurt`. Activele se iau [n calcul la valoarea lor net`, re spectiv dup` deducerea din
valoarea acestora a provizioanelor specifice de risc constituite.
{n vederea determin`rii nivelului de solvabilitate, dar ]i pentru gestiunea r iscului de capital este necesar
s` se fac` o departajare a capitalului [n:
Resursele b`ncilor = resurse proprii + resurse atrase
a) Capitalul propriu (rang 1), care este alc`tuit din:
– capital social v`rsat;
– fond de rezerv`;
– profitul nerepartizat;
– fondul de dezvoltare.
b) Capitalul suplimentar (rang 2), format din:
– rezerva general` de risc;
– [mprumuturi subordonate;
– subven\ii pentru investi\ii.

Prin Acordul de la Basel, Banca Reglement`rilor Interna\ionale a stabili t urm`toarele limite:
capitalul de rangul 1
––––––––– = mai mare sau egal` cu 6 %
expunerea net`

capitalul de rangul 1 + capitalul de rangul 2
––––––––––––––––– – = mai mare sau egal` cu 8 %
expunerea net`
Expunerea net` = active bilan\iere ]i [n afara bilan\ului ponderate cu riscul de credit, astfel:
• activele bilen\iere ponderate cu riscul de credit:
– 0 % numerar, crean\e de [ncasat de la guvern, b`nci centrale din \ar` sau din \`r i membre
OECD;
-20 % crean\e de recuperat de la administra\iile locale, b`nci comerc iale din \ar` sau \`ri
membre OECD;
– 50 % credite acordate persoanelor fizice garantate cu ipoteci asupra l ocuin\elor debitorului;
– 100 % restul.
• activele [n afara bilan\ului ponderate cu risc de credit:
– 100 % angajamente [n favoarea altor \`ri, angajamente [n favoarea clien\ilor,
titluri v@ndute cu op\iunea de r`scump`rare ferm`;
– 50 % cau\iuni, avaluri, titluri v@ndute pentru care nu exist` op\iunea de
r`scump`rare ferm`;
– 0 % titluri sau numerar date [n garan\ie.
Capitalul social
Un anumit nivel al capitalului social este o condi\ie a ob\inerii acordului de func\ ionare a b`ncii de la
autoritatea de supreveghere. Astfel, Rom@nia s-a aliniat legisla\iei europene ]i a adoptat cerin\a unui
capital minim echivalent de 5.000.000 euro. Periodic, B.N.R. actualizeaz` pragul mi nim de capital
social [n lei.
F. Riscul de \ar`
Riscul de \ar` este generat de interac\iunea unei multitudini de factori poli tici, economici ]i sociali ]i se
manifest` ca o realitate complex` care afecteaz` orice tranzac\ ie economic` interna\ional`.

Riscul de \ar` reprezint` expunerea la pierderi ce pot ap`rea [nt r-o afacere cu un partener str`in, cauzate
de evenimente specifice care sunt, cel pu\in par\ial, sub controlul guvernului \`rii partenerului.
{n ceea ce prive]te pierderile datorate materializ`rii riscului de \ar`, acestea trebuie percepute ca
diferen\` [ntre veniturile preconizate a fi realizate efectiv ]i ve niturile efectiv realizate [n urma derul`rii
afacerilor supuse riscului de \ar`.
Aceste pierderi se prezint` sub trei aspecte:
• pierderi de oportunit`\i, ca urmare a indisponibilit`\ii sumelor care nu sunt rambursate conform
scaden\ei ini\iale;
• pierderi const@nd [n costuri suplimentare, ocazionate de procesul de convinger e sau de
constr@ngere a debitorului [n privin\a necesit`\ii respect`rii angaja mentelor asumate;
• pierderi reale, reprezentate de sumele care nu mai pot fi recuperat e.
Doar evenimentele care, cel pu\in par\ial, se afl` sub controlul guvernul ui pot duce la
materializarea riscului de \ar`, respectiv la apari\ia unei situa \ii direct generatoare de pierderi.
Dac` nu este [ndeplinit` aceast` condi\ie, se pot materializa alt e tipuri de riscuri, cum ar fi riscul
comercial. De exemplu, falimentul unei companii este considerat ca fiind ma terializarea riscului
de \ar`, dac` este rezultatul politicii economice eronate a guvernului ]i nu est e perceput ca fiind
materializarea riscului de \ar` dac` este rezultatul gre]itei adm inistr`ri a companiei respective.
Cele mai frecvente evenimente sau st`ri de lucruri care pot duce la mate rializarea riscului de \ar` sunt
de natur`:
• politic` (r`zboi, r`zboi civil, ocupa\ie militar` str`in`, agresiuni motivate de revendic`ri
teritoriale etc.);
• social` (revolte, reparti\ie inechitabil` a venitului na\ional, diviz`ri r eligioase etc.);
• economic` (diminuarea cre]terii economice, sporirea rapid` a costuril or, sc`derea accentuat` a
[ncas`rilor din export, cre]teri bru]te ale importurilor de produse ali mentare.
Cuantificarea ]i evaluarea riscului de \ar` urm`re]te [ntocmirea unui cla sament al riscului de \ar`, care
s` constituie un cadru optim pentru efectuarea de compara\ii interna\ional e, necesare unei politici
coerente de orientare a exportului. {n acest sens se pot folosi cinci grupe de i ndicatori relevan\i pentru
riscul de \ar`, fiec`rui indicator acord@ndu-i un punctaj, dup` o scar` valoric ` prestabilit`. Suma tuturor
punctajelor asociate indicatorilor, constituie punctajul total al \`rii r espective, care se poate situa [ntre 0,
valoare corespunz`toare unui risc maxim, ]i valoarea de 100, corespunz`toare unui risc minim.

Principalele grupe de indicatori au [n vedere:
A. Performan\a economico-social`, cu o pondere de 25 %;
B. Politica economic`, cu o pondere de 10 %;
C. Situa\ia balan\ei de pl`\i externe, cu o pondere de 20 %;
D. Situa\ia datoriei externe, cu o pondere de 25 %;
E. Conjunctura social-politic`, cu pondere de 20 %.
Urmare a punctajului ob\inut, fiecare \ar` se [ncadreaz` [ntr-o cla s` de risc:
Clasa A (81 – 100 puncte) corespunde unui nivel minim al poten\ialului de risc de \ar` . Protec\ia nu este
necesar`.
Clasa B (66 – 80 puncte) corespunde unui nivel bun al poten\ialului de risc de \ar`. P rotec\ia este
op\ional` , sunt posibile pierderi reduse.
Clasa C (45 – 65 puncte) corespunde unui nivel critic al poten\ialului de risc de \ar`. Sunt posibile
pierderi mari. {n cazul opera\iunilor comerciale pe termen scurt se r ecomand` folosirea acreditivului
irevocabil confirmat, iar pentru cele pe termen lung este necesar` o gara n\ie guvernamental`.
Clasa D (35 – 44 puncte) corespunde un nivel mare al poten\ialului de risc de \ar ` Pierderile pot fi totale.
Pentru proiectele pe termen lung este indicat` o perioad` de a]teptare .
Clasa E (0 – 34 puncte ) corespunde unui nivel maxim al poten\ialului de risc de \ar`. D atorit`
insolvabilit`\ii pie\ei, se recomand`, cel pu\in pe termen scurt, evit area oric`ror tranzac\ii economice.

2.3. Rolul Comitelului de administrare a activelor ]i pasivelor ]i a
Comitetului de risc [n gestionarea riscurilor bancare

{n scopul asigur`rii unei eficien\e sporite [n vederea gestion`rii riscului de credit, o societate bancar`
trebuie s`-]i dezvolte o infrastructur` corespunz`toare. Datorit` dimens iunii sale, precum ]i a necesit`\ii
de a men\ine un control financiar strict o banc` comercial` este oraganiza t`, [n general, [ntr-o structur`
func\ional` care s`-i asigure o eficien\` sporit` [n luarea deciziilor c@t ]i o flexibilitate necesar`.
Deciziile operative sunt luate [n special la nivelul direc\iilor operative (Trezorerie, Cre dite etc.). Aceste
decizii se refer` la activitatea de zi cu zi.
Deciziile strategice au un caracter complex ]i vizeaz` [n principal realizarea obiecti velor b`ncii. Aceste
decizii sunt luate de un comitet care coordoneaz` activit`\ile principa le.
{n scopul adminstr`rii eficiente a activelor ]i pasivelor [n fiecar e banc` func\ioneaz` Comitetul de
adminstrare a activelor ]i pasivelor, precum ]i Comitetul de risc. Comi tetul de adminstrare a activlor ]i
pasivelor are, [n principal, urm`toarele atribu\ii:
• stabile]te periodic nivelul activelor ]i pasivelor [n func\ie de stat egia b`ncii;
• stabile]te periodic plafonul de expunere a b`ncii privind angajamente le bilan\iere ]i
extrabilan\iere;
• apreciaz` riscurile deriv@nd din influen\a factorilor macroeconomici as upra activit`\ii b`ncii,
elabor@nd diverse scenarii [n baza c`rora urmeaz` a se lua decizii;
• analizeaz` ori de c@te ori este nevoie gradul de expunere global` a b`ncii , exprimat prin
indicatori ce m`soar` riscul de credit, lichiditate, dob@nd`;
• face propuneri privind adaptarea strategiei ]i politicii b`nci i [n vederea ob\inerii profitabilit`\ii [n
condi\iile unui risc global acceptabil;
• analizeaz` periodic situa\ia costurilor medii de refinan\are pe total ]i [n structur` defalcat pe lei
]i valute ]i pe centre de profit;
• informeaz` lunar comitetul de Direc\ie pe baza datelor din eviden\a conta bil` asupa nivelului
dob@nzii medii realizat` pe total active ]i pasive, pe principal ele pozi\ii de bilan\, precum ]i
gradul de acoperire a activelor ]i pasivelor pe total, pe structuri ]i termene;
• analizeaz` periodic factorii determinan\i care influen\eaz` pozi\ ia de lichiditate ]i anume: nivelul
]i evolu\ia soldurilor conturilor clientelei [n eviden\ele b`ncii, situa\ia li niilor de credit existente,
evolu\ia dob@nzii pe pia\a intern`, precum ]i riscul poten\ial de lic hiditate dat de portofoliul

angajamentelor [n afara bilan\ului ]i stabile]te m`suri privind asigur area surselor de finan\are pe
toate termenele;
• propune spre avizare sau aprobare plafonul maxim admis privind pozi\ ia valutar` a b`ncii.
Comitetul de risc are, [n principal, urm`toarele atribu\ii:
• analizeaz` ]i propune stabilirea rela\iilor de corespondent, stabi lirea limitelor de risc pe \`ri ]i pe
b`nci;
• analizeaz` ]i aprob` credite peste un anumit plafon;
• stabile]te politica privind plasamentele [n titluri de valoare, pa rticipa\iile [n alte societ`\i;
• analizeaz` ori de c@te ori este nevoie situa\ia expunerii b`ncii [n mom ente de criz` ]i face
propuneri privind limitarea riscurilor.
{n unele b`nci Comitetul de risc face parte din Comitetul de administrar e a activelor ]i pasivelor, [n
altele fiind o entitate separat`.
Comitetul de administrare a activelor ]i pasivelor poart` responsabil itatea pentru planificarea financiar`
general` a b`ncii ]i pentru managementul lichidit`\ii, profitabilit` \ii ]i al riscului.

CAPITOLUL III
OPERA|IUNI SPECIFICE B~NCILOR COMERCIALE

3.1. Opera\iuni de trezorerie ]i opera\iuni interbancare

Opera\iunile de trezorerie ]i opera\iunile interbancare cuprind:
a) Opera\iunile de cas`. Eviden\a opera\iunilor de cas` se \ine potrivit nor melor emise de b`nci cu
respectarea reglement`rilor B`ncii Na\ionale a Rom@niei.
Contabilitatea opera\iilor de cas` asigur` eviden\a existen\ei ]i mi ]c`rii valorilor [n cas` (bancnote,
monede ]i cecuri de c`l`torie).
{n cadrul opera\iunilor de cas` putem distinge urm`toarele tipuri de opera\ iuni:
• Opera\iuni de cas` [n lei;
• Opera\iuni de cas` [n devize;
• Opera\iuni cu cecuri de c`l`torie.
Cecurile de c`l`torie sunt instrumente de plat` emise, de regul`, de organism e specializate, pentru o
sum` fix` ]i [ntr-o moned` determinat`. Cecurile de c`l`torie au [n general o va labilitate nelimitat` [n
timp, sunt acceptate ca instrument de plat` sau pot fi schimbate ime diat [n moneda local`.
Principalele opera\iuni care se efectueaz` cu cecurile de c`l`tori e sunt:
• emiterea cecurilor de c`l`torie;
• darea [n consigna\ie pentru a fi v@ndute de c`tre alte b`nci;
• primirea [n consigna\ie ]i v@nzarea cecurilor de c`l`torie;
• cump`rarea cecurilor de c`l`torie de la clientel`;
• remiterea spre [ncasare c`tre emitentul acestora;
• [ncasarea contravalorii acestora de la emitent.
{nregistrarea opera\iilor privind cecurile de c`l`torie [n conturile de bilan\ nu intervine dec@t [n
momentul v@nz`rii sau cump`r`rii acestora, precum ]i [n cadrul opera\iuni lor de decontare cu emitentul.

Cecurile de c`l`torie date ]i respectiv primite [n consigna\ie se [nr egistreaz` [n conturile [n afara
bilan\ului, p@n` la punerea lor [n circula\ie.
b) Opera\iunile de decontare cu Banca Na\ional` a Rom@niei, inclusiv a celor privind
compensarea multilateral` a pl`\ilor interbancare se \ine cu ajutor ul conturilor curente deschise la
B.N.R. {n cadrul opera\iunilor de decontare cu B.N.R. se [nscriu:
• {mprumuturi de refinan\are primite de la B.N.R;
• Depozitele constituite de societ`\ile bancare la B.N.R.
• Crean\ele ]i datoriile ata]ate.
{mprumutul de refinan\are este un [mprumut de ultim` instan\`, pe de o parte datorit` dob@nzilor
ata]ate, [n geneal mari, iar pe de alt` parte datorit` faptului c` B.N.R. furnizeaz` lichidit`\i societ`\ilor
bancare solicitante, [n condi\iile pe care le consider` necesare pentr u realizarea obiectivelor politicii
monetare. B.N.R acord` b`ncilor comerciale urm`toarele tipuri de credi te:
1.Creditul colateralizat cu active eligibile pentru garantare Acesta este acordat de B.N.R. [n scopul
inject`rii de lichiditate b`ncilor, acestea p`str@nd proprieta tea asupra activelor eligibile aduse [n
garan\ie. Valoarea activelor eligibile adus` [n garan\ie trebuie s` acope re 100 % creditul acordat ]i
dob@nda aferent`. Rata dob@nzii aplicat` este rata dob@nzii simpl e cu conven\ia NUM~R DE ZILE /
360.
2.Creditul lombard este acordat de B.N.R. b`ncilor pentru a ob\ine lichiditate pe termen s curt. Perioada
de acordare a creditului este overnight. Nivelul ratei dob@nzii pentru credi tul lombard – rata lombard-
este stabilit de Consiliul de administra\ie al B.N.R. [n conformitate cu ob iectivele de politic` monetar`
]i reprezint`, de regul`, nivelul maxim al ratei dob@nzii practicate [n s istemul bancar. Rata lombard este
anun\at` [n avans de B.N.R. ]i se calculeaz` ca rat` a dob@nzii simple, cu c onven\ia NUM~R DE ZILE
/ 360.
B.N.R. poate modifica rata dob@nzii [n orice moment, cu efect asupra credit elor lombard
acordate [ncep@nd cu urm`toarea zi bancar` lucr`toare. Dob@nda la credi tul lombard se pl`te]te o dat`
cu rambursarea creditului.
Acordarea creditului lombard este condi\ionat` de colateralizarea ace stuia cu active eligibile
pentru garantare. Valoarea garan\iilor aduse de banca solicitant` trebuie s ` acopere [n propor\ie de 100
% creditul ]i dob@nda aferent` ]i trebuie constituite p@n` la momentul ac ord`rii acestui credit.

{n conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 101 / 1998 privind Statutul B`ncii Na\ionale
a Romaniei, [n mod excep\ional ]i numai de la caz la caz. B.N.R. poate acorda b`n cilor ]i alte credite
negarantate sau garantate cu alte active dec@t cele prev`zute de art. 20 din a ceast` lege.
Potrivit Legii nr. 101/ 1998, B.N.R. poate acorda b`ncilor credite pe termene ce nu pot dep`]i 90
de zile garantate cu:
• titluri de stat provenite din emisiuni publice cu scaden\` de plat` [n ter men de maximum un an
de la data constituirii garan\iei, prin remiterea lor [n portofoliul B.N .R.;
• cambii ]i bilete la ordin trase sau subscrise pentru plata unor pre sta\ii comerciale, industriale sau
agricole de c`tre persoane eligibile potrivit normelor B.N.R.;
• warante sau recipise de depozit pentru bunuri fungibile sau alte bunuri val abil asigurate contra
riscului de sustragere, pierdere, distrugere sau deteriorare;
• depozite constituite la B.N.R. sau la alte persoane juridice agreate de B .N.R.
Depozitele societ`\ilor bancare la B.N.R. se constituie [n scopul valorific`rii excesului de lichiditate.
Perioada de acceptare a depozitelor de c`tre B.N.R. este overnight. Depoz itele acceptate sunt
remunerate la o rat` fix` a dob@nzii. Rata dob@nzii pentru depozitele acc eptate de B.N.R. [n cadrul
acestei facilit`\i este stabilit` de Consiliul de administra\ie al B.N.R. [n conformitate cu obiectivele sale
de politic` monetar`.
c) Opera\iunile privind depozitele interbancare reprezint` o form` de atragere a lichidit`\ilor, practicat`
de b`nci pentru a face fa\` unor dificult`\i financiare temporare, pr ecum ]i [n vederea unor plasamente
avantajoase ([n cazul [n care societatea bancar` are lichidit`\i [n exc es).
{n func\ie de durata ]i scopul pentru care se constituie, depozitele interb ancare pot fi:
• depozite la vedere care se constituie pe o durat` ini\ial` de cel mult o zi luc r`toare;
• depozite la termern care se constituie pe un termen fix, av@nd o durat` ini\ial` mai mare de o zi
lucr`toare;
• depozite colaterale care sunt constituite drept garan\ii sau pentru efect uarea unor pl`\i ulterioare
determinate.
Reflectarea [n bilan\ a depozitelor interbancare se face diferi t [n func\ie de pozi\ia [n care se afl`
societatea bancar` respectiv:
– societate bancar` care []i plaseaz` disponibilit`\ile sub f orma depozitelor la alte b`nci;

• societate bancar` care prime]te depozitele altor b`nci.
d) Opera\iunile privind creditele ]i [mprumuturile interbancare repr ezint` o alt` form` de atragere a
lichidit`\ilor suplimentare sau de plasamente interbancare [n func\ie de strategia ]i politica adoptat` de
b`nci. Creditele ]i [mprumuturile [ntre b`ncile comerciale pot fi de pe o zi pe alta, la termen ]i
financiare.
• Creditele, respectiv [mprumuturile de pe o zi pe alta sunt credite sau [ mprumuturi f`r` garan\ie
([n alb) acordate sau primite [n baza unei conven\ii / contract, pe o durat ` de cel mult o zi
lucr`toare.
• Creditele, respectiv [mprumuturile la termen sunt credite sau [mprumutur i f`r` garan\ie ([n alb)
acordate sau primite pentru un termen fix, [n baza unei conven\ii / contract pentru care durata
ini\ial` este mai mare de o zi lucr`toare.
• Creditele financiare (credite cump`r`tor) sunt acordate b`ncilor nerezidente, dar ai c`ror
beneficiari finali sunt agen\i economici nefinanciari, nereziden\i.
• {mprumuturile financiare sunt primite de la b`nci nerezidente, av@nd ca beneficiari finali agen\i
economici nefinanciari, reziden\i.
Reflectarea [n bilan\ a creditelor ]i [mprumuturilor interbancare s e face diferit dup` cum b`ncile pot
fi:
• creditoare (cele care acord` credite altor societ`\i bancare);
• debitoare (care primesc [mprumutul).
e) Opera\iunile de pensiune interbancar` se efectueaz` pe baz` de efecte de comer\ livrate sau nelivrate
]i pe baz` de titluri nelivrate.
Din punct de vedere al trezoreriei, opera\iunile de pensiune reprezint` credite sau [mprumuturi,
garantate prin transferul temporar de proprietate asupra eleme ntelor de activ cedate. Creditele acordate,
respectiv [mprumuturile primite care fac obiectul opera\iunil or de pensiune interbancar` pot fi:
• credite acordate sau [mprumuturi primite de pe o zi pe alta, pe o durat ` de cel mult o zi
lucr`toare;
• credite acordate sau [mprumuturi primite pe termen fix cu o durat` mai m are de o zi lucr`toare.

3.2.Opera\iuni cu clientela

Opera\iunile cu clientela sunt opra\iuni efectuate cu persoane fiz ice ]i juridice, altele dec@t b`ncile ]i
care se refer` [n principal la :
• opera\iuni de creditare;
• opera\iuni [n contul curent al clientelei;
• opera\iuni de constituire de depozite;
• opera\iuni privind valorile la [ncasare;
• opera\iuni privind c`r\ile de plat`;
• opera\iuni de dare / luare de [mprumuturi cu clientela financiar`;
• opera\iuni de pensiune cu clientela.
A. Opera\iunile de creditare a clientelei nefinanciare
Opera\iunea de creditare reprezint` actul prin care banca pune l a dispozi\ia sau se oblig` s` pun` la
dispozi\ia clien\ilor, fondurile solicitate sau []i ia un angajament prin sem n`tur`, de natura avalului,
cau\iunii sau garan\iei [n favoarea acestora.
Se disting dou` forme de creditare:
– punerea la dispozi\ie a fondurilor, opera\iune care se [nregistreaz` [ n conturile bilan\iere;
– angajamentul de a pune la dispozi\ie fonduri ]i angajamente prin semn`tur`, op era\iuni care figureaz`
[n conturi [n afara bilan\ului.
Creditele acordate clientelei reflect` ansamblul crean\elor de\i nute de banc` asupra clien\ilor s`i
(persoane fizice sau juridice) al\ii dec@t b`ncile. Eviden\a credit elor acordate clientelei se \ine [n func\ie
de destina\ia acestora pe urm`toarele categorii:
Crean\ele comerciale includ opera\iunile de scont ]i asimilate, factoring ]i alte crean\e comerc iale.
Scontul comercial reprezint` opera\iunea prin care, [n schimbul unui efect de comer\ (camb ie, bilet la
ordin) banca pune la dispozi\ia posesorului crean\ei, valoarea efectului, ma i pu\in agio (taxa de scont ]i
comisioanele aferente), f`r` a a]tepta scaden\a efectului respecti v.

Opera\iunile asimilate scontului se realizeaz` pe baza biletelor la ordin de mobilizare a crea n\elor
comerciale, subscrise de client la ordinul b`ncii.
Factoringu l este opera\iunea prin care clientul denumit “aderent” transfer` pr oprietatea crean\elor
(facturilor) sale comerciale b`ncii, denumit` “factor”, aceasta av@nd obliga\ia, conform contractului
[ncheiat, de a asigura [ncasarea crean\elor aderentului, asum@ndu-]i riscul de ne plat` a acestora. Banca,
pe baza documentelor primite pl`te]te valoarea nominal` a crean\e lor, mai pu\in agio, fie imediat, fie la
scaden\a acestora sau la scaden\a contractual` stabilit` cu aderen\ii .
Credite de trezorerie
Se acord` clientelei, pe termen scurt, pentru acoperirea necesarul ui de lichidit`\i privind
activitatea de exploatare curent` a clientelei (v@nz`ri [n rate, c redite acordate persoanelor fizice,
facilit`\i de trezorerie pentru titularii c`r\ilor de plat`, deschi deri de credite permanente, credite pe baz`
de linii globale de exploatare, credite pentru finan\area stocurilor, credi te garantate cu certificate de
depozit, credite pentru importuri ]i alte credite).
Credite pentru export
Creditele pentru export sunt acordate clientelei pentru activitatea de export ]i [mbrac`
urm`toarele forme: credite de mobilizare a crean\elor asupra str` in`t`\ii, credite furnizor, credite
cump`r`tor sau alte credite pentru export).
Creditele de mobilizare a crean\elor pe termen scurt asupra str` in`t`\ii se acord` exportatorilor,
sub forma pl`\ii crean\elor de\inute de ace]tia asupra clien\ilor st r`ini din momentul efectu`rii
exportului sau prest`rii serviciului. Mobilizarea crean\elor se ef ectueaz` prin scontarea efectelor:
– trate trase de exportator asupra b`ncii ]i acceptate de aceas ta (mobilizarea crean\elor prin acceptare);
– bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul b`ncii ]i eventual ava lizate de aceasta (mobilizarea
crean\elor prin aval).
Creditele furnizor se acord` exportatorilor reziden\i, de regul`, pe ter men mediu sau lung, prin
scontarea cambiilor trase de furnizorul exportator asupra clientului i mportator sau de bilete la ordin
subscrise de clientul importator.
Creditele cump`r`tor se acord` pe termen mediu ]i lung, direct importat orilor nereziden\i, al\ii dec@t
b`ncile. Aceste credite, de regul`, fac obiectul unei garan\ii date de stat .

Credite pentru echipament
Creditele pentru echipament se acord`, de regul` pe termen mediu sau lung, pentru finan\area
investi\iilor productive efectuate de clien\i (achizi\ii, construc\ii s au amenaj`ri de imobiliz`ri corporale,
achizi\ii de imobiliz`ri necorporale).
{n aceast` categorie de credite se includ ]i creditele acordate agricult orilor pentru investi\ii
productive, inclusiv creditele cu dob@nd` subven\ionat` de stat.
Credite pentru bunuri imobiliare
Creditele pentru bunuri imobiliare se acord`, [n general, pe termen me diu ]i lung, pentru
achizi\ii, amenaj`ri sau repara\ii de bunuri imobiliare cu destina\i e de locuin\`, efectuate fie de
investitor (persoane juridice sau fizice), fie de promotori imobili ari (persoane juridice specializate).
Creditele investitor se acord` direct investitorului pentru achizi\ii, ame naj`ri, repara\ii de bunuri
imobiliare cu destina\ie de locuin\`.
Creditele promotor se acord` promotorilor imobiliari de construc\ii de locuin\e (agen\i
economici specializa\i av@nd ca obiect de activitate construc\ia ]i v@n zarea de locuin\e), pentru:
cump`rarea terenurilor, efectuarea lucr`rilor de construc\ii, finan\a rea locuin\elor construite aflate [n
a]teptarea v@nz`rii.
Creditele acordate clientelei pot fi clasificate ]i dup` alte c riterii
1. {n func\ie de durata pentru care se acord`:
• pe termen scurt (p@n` la 1 an);
• pe termen mediu (de la 1 an la 5 ani);
• pe termen lung (peste 5 ani).
2. {n func\ie de clientela c`reia sunt destinate:
• credite acordate clientelei nefinanciare format` din persoane fiz ice sau juridice care desf`]oar`
activit`\i comerciale ]i necomerciale;
• credite acordate clientelei financiare format` din societ`\i de invest i\ii financiare, societ`\i de
valori mobiliare, societ`\i de tipul fondurilor mutuale, cooperative de credi t.

3. {n func\ie de modalitatea de rambursare:
• credite rambursabile prin anuit`\i constante;
• credite rambursabile prin rate constante;
• credite rambursabile integral la scaden\`.
4. {n func\ie de situa\ia economico- financiar` a debitorului:
• credite standard;
• credite [n observa\ie;
• credite substandard;
• credite [ndoielnice;
• credite pierdere.
Acordarea creditelor este condi\ionat` de constituirea de garan\ii asigurat orii care s` acopere [n
propor\ie de 100% creditul ]i dob@nda aferent` acestuia. Aceste garan\ii pot [mbr`ca urm`toarele forme:
1. Ipoteca este o garan\ie real`, care nu implic` deposedarea de bunul ipotecat. Ipot eca este un drept real
accesoriu, [n sensul c` titularul s`u are drept de urm`rire asupra bunului ip otecat [n folosin\a oricui s-ar
g`si ]i un drept de preferin\` [n satisfacerea crean\ei sale [naintea celorlal\i creditori. Ipoteca este
indivizibil`, ea continu[nd s` existe asupra [ntregului imobil ipotecat, chi ar dac`, [ntre timp s-a achitat o
parte din datoria ini\ial`. Nu pot fi ipotecate dec@t bunurile imobile , nu ]i cele mobile.
2. Gajul f`r` deposedare reprezint` un contract consensual [n cadrul c`ruia bunul care constituie gaj ul
r`m@ne [n continuare [n posesia debitorului. Gajul f`r` deposedare se const ituie asupra urm`toarelor
bunuri:
– stocuri de materii prime, materiale, semifabricate, produse finit e, m`rfuri. Valoarea la care aceste
bunuri se admit [n garan\ie este stabilit` pe baza pre\ului de achizi\ ie din care se deduce o marj` de risc;
– mijloace fixe existente [n patrimoniu care vor putea fi admise [n garan \ie numai dac` sunt [n stare de
func\ionare, iar gradul de uzur` nu dep`]e]te 50 %. Valoarea la care acestea se admit [n garan\ie este
valoarea r`mas` din care se deduce o marj` de risc.
{n cazul accept`rii gajului drept garan\ie a creditului se va avea [n vedere ] i urm`toarele aspecte:
– cel care constituie gajul trebuie s` fie proprietarul bunului gajat ]i s` aib` capacitate deplin` de
exerci\iu;

– bunul care face obiectul gajului s` aib` o valoare de pia\` ]i s` fie u]o r lichidabil (posibilitatea
valorific`rii bunului gajat).
3. Gajul cu deposedare (amanetul) se costituie asupra unor bunuri de valoare mare ]i volum mic (metale
]i pietre pre\ioase, obiecte de art`, h`rtii de valoare) pe baz` de contract de gaj. {n cazul bunurilor
preluate [n gaj cu deposedare, se va solicita avizul organelor competente din ca re s` rezulte
autenticitatea ]i valoarea de pia\` a bunurilor respective.
4. Garan\ia bancar` reprezint` un [nscris prin care o alt` banc` (garant) se angajeaz` ne condi\ionat ]i
irevocabil ca, [n cazul [n care debitorul nu-]i onoreaz` obliga\ia de a pl`ti s uma [mprumutat` s`
pl`teasc` ea suma neachitat`, [n favoarea b`ncii beneficiare.
5. Depozitul bancar reprezint` garan\ia sub forma unei sume de bani depus` de debitor [n favoarea
b`ncii care acord` creditul. Depozitul bancar se poate constitui la soci etatea bancar` care acord` creditul
ori la alt` societate bancar`, [ncheindu-se un contract de depozit. Depozitul c are constituie garan\ia
creditului, trebuie s` [ndeplineasc` urm`toarele condi\ii:
-banca la care se constituie depozitul s` aib` credibilitate ]i o bun` r eputa\ie;
-s` existe certificarea scris` a b`ncii la care s-a constitui t depozitul.
6.Cesiunea de crean\` este o conven\ie scris` prin care un creditor transmite o crean\` a sa unei a lte
persoane. {n baza contractului de cesiune [ncheiat clientul cesioneaz` cu ti tlu de garan\ie, [n favoarea
b`ncii, [ncas`rile din livr`ri de bunuri, execut`ri de lucr`ri sau prest` ri de servicii la intern sau extern.
B. Opera\iuni [n contul curent al clientelei
Contul bancar, [n general, este o conven\ie [ntre banc` ]i client, prin care [n a numite condi\ii, banca se
oblig` s` pun` la dispozi\ia clientului s`u, serviciile sale const@nd [n pri ncipal [n efectuarea de [ncas`ri,
pl`\i [n numerar ]i prin virament, acordare de credite. {n contul curent se p`s treaz` disponibilit`\ile la
vedere [n lei ]i [n devize ale clien\ilor ]i se acord` credite.
C. Opera\iuni de constituire de depozite
Depozitele reprezint` o form` de mobilizare a disponibilit`\ilor b `ne]ti ale clientelei, menit` s`
asigure fructificarea acestora. Depozitele clientelei pot fi:
• depozite la vedere;
• depozite la termen;
• depozite colaterale.

Depozitele la vedere sunt constituite pentru o durat` ini\ial` de cel mult o zi lucr`toare ]i sunt
disponibile [n orice moment, put@nd fi retrase f`r` preaviz.
Depozitele pe termen sunt constituite pentru un termen fix pentru care dur ata ini\ial` este mai mare
de o zi lucr`toare.
Depozitele colaterale sunt constituite drept garan\ii sau pentru efec tuarea unor pl`\i ulterioare
determinate cum ar fi:
• deschiderea de acreditive;
• emiterea de scrisori de garan\ie;
• ordine de plat` cu scaden\`;
• cecuri certificate;
• pentru garan\ii gestionari.
Al`turi de de depozite, certificatele de depozit, carnetele ]i libret ele de economii reprezint`, de
asemenea, instrumente la vedere sau la termen emise de banc` pentru atra gerea disponibilit`\ilor b`ne]ti
de la clientel`. Dob@nda aferent` acestor instumente se pl`te]te [ n avans, lunar sau la scaden\`.
D. Opera\iuni de dare / luare de [mprumuturi cu clientela financiar `
Creditele ]i [mprumuturilor financiare se acord`, respectiv se prim esc [n baza unor conven\ii
[ncheiate cu institu\ii financiare autohtone sau str`ine cum sunt: societ`\il e de investi\ii financiare,
societ`\ile de valori mobiliare, societ`\i de tipul fondurilor mutuale, coop erative de credit.
Creditele ]i [mprumuturile acordate clientelei financiare pot fi:
• credite ]i [mprumuturi de pe o zi pe alta acordate, respectiv prim ite de la clientela financiar`
pentru o durat` de cel mult o zi lucr`toare;
• credite ]i [mprumuturi la termen acordate, respectiv primite pe un t ermen fix, pentru care durata
ini\ial` este mai mare de o zi lucr`toare.
E. Opera\iuni de pensiune cu clientela
Opera\iunile de pensiune cu clientela se efectueaz` pe baza valoril or mobiliare (ac\iuni, obliga\iuni),
precum ]i pe baz` de titluri de creaan\` negociabile (bonuri de tezaur, c ertificate de depozit) ]i care nu
fac obiectul unei livr`ri.

Din punct de vedere al trezoreriei, opera\iunile de pensiune reprezint` o pera\iuni de credit sau
[mprumut, efectuate [n baza unei conven\ii [ncheiate cu clientela, alta dec @t b`ncile, prin afectarea [n
garan\ie a unor valori pe care banca le prime]te sau le d` [n pensiune.
Creditele acordate sau [mprumuturile primite [n baza opera\iunilor de pensiune pot fi:
– credite acordate sau [mprumuturi primite de pe o zi pe alta, resp ectiv pe o durat` de cel mult o zi
lucr`toare;
• credite acordate sau [mprumuturi primite pe un termen fix, respectiv pe o durat` mai mare de o
zi lucr`toare.
•
3.3. Opera\iuni cu titluri
Titlurile care fac obiectul opera\iunilor bancare pot fi:
– valorile mobiliare;
– titlurile de stat;
– titlurile de pia\` interbancar`;
– titlurile de crean\e negociabile.
Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile emise [n form` material` sau eviden\iate p rin
[nscrieri [n cont, care confer` de\in`torilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului.
Valorile mobiliare pot fi: ac\iunile, obliga\iunile, precum ]i instr umentele financiare derivate sau
orice alte titluri de credit [ncadrate de Comisia Na\ional` a Valoril or Mobiliare [n aceast` categorie.
Titlurile de stat se emit de organele de specialitate ale administra\iei publice ce ntrale, de regul` sub
form` dematerializat` ]i [mbrac` forma certificatelor de trez orerie ]i bonurilor de tezaur. Proprietatea
asupra acestor titluri se [nregistreaz` la B.N.R., iar orice schimbar e a titularului dreptului de proprietate
se anun\` acesteia.
Titlurile pie\ei interbancare se emit numai de c`tre b`nci ]i sunt negociabile pe pia\a
interbancar`. Din aceast` categorie fac parte: biletul la ordin negoci abil, certificatele interbancare ]i alte
titluri emise ]i negociabile pe pia\a interbancar`.

Titlurile de crean\e negociabile sunt emise de b`nci ]i se prezint` sub forma certificatelor de
depozit, biletelor de trezorerie ]i alte titluri emise [n baza unor r eglement`ri specifice.
{n func\ie de veniturile pe care le genereaz`, titlurile se [mpart [n:
– titluri cu venit fix (titlurile cu rat` fix` a dob@nzii) cum sunt, de regul`, obl iga\iunile, certificatele de
trezorerie ]i alte titluri cu dob@nd` fix`;
– titluri cu venit variabil sunt [n principal, ac\iunile, care dau dreptul la un divi dend ce constituie un
venit variabil.
{n func\ie de inten\ia b`ncii cu privire la durata de de\inere, [n momentul ac hizi\ion`rii sau
reclas`rii acestora, titlurile se clasific` [n urm`toarele categor ii:
– titluri de tranzac\ie;
– titluri de plasament;
– titluri de investi\ii;
– p`r\i [n societ`\ile comerciale legate;
– titluri de participare;
– titluri ale activit`\ii de portofoliu.
Titlurile de tranzac\ie trebuie s` [ndeplineasc` simultan urm`toarele condi\ii:
– inten\ia de tranzac\ionare s` se realizeze [n cel mai scurt termen, [ nainte de scaden\`, de regul` [n mai
pu\in de 6 luni;
– titlurile s` fie tranzac\ionabile [n orice moment pe o pia\` lichi d`;
– pre\ul de pia\` al titlurilor s` fie [n mod sistematic accesibil ter\ilor.
{n categoria titlurilor de tranzac\ie se includ titlurile cu un venit fix cum sunt obliga\iuni, efecte
publice sau alte titluri cu un venit fix, precum ]i titluri cu un venit variabil de exemplu: ac\iunile.
Periodic portofoliu de titluri de tranzac\ie este analizat de b`nci c are reclaseaz` titlurile de\inute
[n titluri de plasament sau titluri de investi\ii. Reclasarea titluril or de plasament sau de investi\ii [n titluri
de tranzac\ie nu este posibil`.

La intrarea [n patrimoniu titlurile de tranzac\ie se evalueaz` la va loarea de achizi\ie care este
format` din pre\ul de cump`rare inclusiv cheltuielile de achizi\ie ]i dob @nzile calculate pentru perioada
scurs`, [n cazul titlurilor de tranzac\ie cu venit fix.
Periodic titlurile de tranzac\ie se evalueaz` la pre\ul pie\ei, ia r diferen\ele rezultate din evaluare
se [nregistreaz` [n contabilitate [n conturile de venituri sau cheltuieli dup ` caz.
Cesiunea titlurilor de tranzac\ie se face la pre\ul de v@nzare, iar dife ren\ele [ntre pre\ul de
[nregistrare ]i pre\ul de v@nzare (cesiune) al acestora se [nregistr eaz` [n conturile de cheltuieli sau
venituri dup` caz.
La inventar titlurile de tranzac\ie se evalueaz` la pre\ul pie\ei di n ziua cea mai recent` datei
inventarului.
Titlurile de plasament sunt titluri achizi\ionate cu inten\ia de a le de\ine o perioad` mai mare de
]ase luni, dar f`r` ca aceast` de\inere s` implice o conservare p@n` l a scaden\a lor. {n categoria titlurilor
de plasament se includ titlurile cu un venit fix, precum ]i titlurile cu un venit var iabil, de aceea]i natur`
cu titlurile de tranzac\ie.
La intrarea [n patrimoniu, titlurile de plasament se evalueaz` la val oarea de achizi\ie, exclusiv
cheltuielile de achizi\ie ]i dob@nzile calculate pentru perioada sc urs`, [n cazul titlurilor cu un venit fix.
Titlurile de plasament provenite din reclasarea titlurilor de tranza c\ie se [nregistreaz` [n
contabilitate la cursul din ziua transferului (pre\ul pie\ei).
Periodic titlurile de plasament se evalueaz` la pre\ul pie\ei, dife ren\ele favorabile nu se
[nregistreaz` [n contabilitate, iar pentru diferen\ele nefavorabile se constituie provizioane.
Cesiunea titlurilor de plasament se face la pre\ul de v@nzare, iar dife ren\ele [ntre pre\ul de
v@nzare ]i cel de [nregistrare al titlurilor cedate se [nregistreaz` [n conturile de venituri sau cheltuieli
dup` caz.
Titlurile de investi\ii sunt titluri cu un venit fix care au fost achizi\ionate cu inten\ia de a le de\ine p@ n`
la scaden\`. {n aceast` categorie se includ: obliga\iuni, efecte publice ]i alte titluri cu venit fix.
La intrarea [n patrimoniu titlurile de investi\ii se evalueaz` la valoa rea de achizi\ie format` din
pre\ul de cump`rare exclusiv cheltuielile de achizi\ie ]i dob@nzile cal culate pentru perioada scurs`.
Cheltuielile de achizi\ie a titlurilor se [nregistreaz` [n conturile de ch eltuieli corespunz`toare.

Titlurile de investi\ii provenite din portfoliul titlurilor de tranzac\ie se [nregistreaz` [n
contabilitate la pre\ul pie\ei din ziua transferului.
Periodic titlurile de investi\ii se evalueaz` la pre\ul pie\ei, difer en\a favorabil` nu se
[nregistreaz` [n contabilitate, iar pentru diferen\ele nefavorabile, de regul`, nu se costituie provizioane
dec@t [n cazuri excep\ionale exemplu: v@nz`ri de titluri [nainte de scade n\` sau [n caz de faliment al
emitentului titlurilor.
Valorile imobilizate [n ac\iuni ]i alte titluri cu venit variabil de\inut e de banc` [n societ`\i
comerciale legate, controlate de o manier` exclusiv`, se [nregistrez` dist inct ca p`r\i [n societ`\ile
comerciale legate ]i se reflect` distinct [n bilan\ul contabil.
Titlurile de participare reprezint` ac\iuni ]i alte titluri cu un venit variabil, altele dec@t p` r\ile [n
societ`\ile comerciale legate, de\inute de banc` [n capitalul altor s ociet`\i comerciale a c`ror de\inere
durabil` este util` activit`\ii b`ncii. Aceste titluri trebuie s` [ ndeplineasc` una din urm`toarele condi\ii:
a) s` reprezinte 10 % sau mai mult din capitalul unei societ`\i comerciale , f`r` ca aceasta s` fie
controlat` [ntr-o manier` exclusiv`;
b) s` reprezinte mai pu\in de 10 % din capitalul unei societ`\i comerciale ]i s` fie [ndeplinite una din
urm`toarele condi\ii:
– administratori sau conduc`tori comuni cu societatea emitent`;
– de\inerea de c`tre societatea emitent` a unei p`r\i din ac\iunile em ise de banc` (participa\ii reciproce);
– apartenen\a la acela]i grup controlat de persoane fizice sau juri dice care exercit` controlul asupra
grupului ]i practic` o decizie unic`.
Titlurile activit`\ii de portofoliu reprezint` ac\iuni ]i alte titluri cu venit variabil de\inute de banc` p e o
perioad` [ndelungat` [n vederea realiz`rii unor venituri f`r` drept de interv en\ie [n gestiunea societ`\ii
ale c`rei ac\iuni le de\ine.
Principalele opera\iuni cu titluri sunt:
a) opera\iuni de pensiune ]i de [mprumut;
b) opera\iuni de v@nzare cu posibilitatea de r`scump`rare;
c) emisiune de titluri.

a) Opera\iunile de pensiune reprezint` cesiuni ale elementelor de a ctiv [n baza unui contract/conven\ie
[ncheiat` prin care partea cedent` se angajeaz` s` reprimeasc `, iar partea cesionar` s` retrocedeze,
acelea]i elemente de activ, la un pre\ ]i o dat` stabilite [n contractul de pensiune. Opera\iunile de
pensiune, [n func\ie de livrarea sau nelivrarea efectiv` a titlurilor, pot fi :
– pensiune simpl`;
– pensiune livrat`.
1. Pensiunea simpl` reprezint` opera\iuni de credit sau [mprumut, garantate prin transferul temporar de
proprietate asupra elementelor de activ cedate ]i care nu fac obie ctul unei livr`ri efective. Opera\iunile
de pensiune simpl` se contabilizeaz` cu ajutorul conturilor din clasa 1 (pen tru opera\iuni interbancare)
]i a conturilor din clasa 2 (pentru oper\iuni cu clientela).
2. Pensiunea livrat` reprezint` opera\iunile ce se realizeaz` cu titluri care [ndepline sc una din
urm`toarele condi\ii:
– titluri create material care sunt livrate efectiv ]i fizic cesiona rului;
– titluri dematerializate ]i cele materializate, p`strate la o societate depozitar` ]i care circul` prin
virament (din cont [n cont), ele f`c@nd obiectul [nregistr`rii [n contul deschis p e numele cesionarului la
un intermediar abilitat, la societatea depozitar` sau chiar la emit ent.
Oper\iunile de pensiune livrat` se [nregistreaz` [n contabilitate excl usiv cu ajutorul conturilor
din clasa 3 “Opera\iuni cu titluri ]i opera\iuni diverse”.
b) Opera\iunile de v@nzare cu posibilitatea de r`scump`rare sunt opera \iuni [nso\ite de un acord prin
care banca []i rezerv` posibilitatea de a relua sau r`scump`ra e lementele cedate contra pl`\ii unui pre\
convenit, la o dat` sau un termen stabilit.
c) Emisiunea de titluri reprezint` [mprumuturi ob\inute de o banc` [n vederea asigur`rii
lichidit`\ilor necesare pe termen scurt, mediu sau lung.
Titlurile care pot fi emise [n acest scop sunt:
– titlurile de pia\` interbancar`;
– titluri de crean\e negociabile;
– obliga\iuni;

– alte titluri.
{mprumuturile primite pe baza titlurilor emise se [nregistreaz ` [n conturile de datorii constituite
prin titluri, la valoarea de rambursare.
Cheltuielile de emisiune aferente titlurilor emise pot fi cuprinse p e conturi de cheltuieli ale
exerci\iului contabil curent sau pot fi e]alonate pe mai multe exerci\i i.
Primele de emisiune ]i primele de rambursare se [nregistreaz` [n contur i distincte ]i se
amortizeaz` e]alonat p@n` la scaden\a titlurilor.

CAPITOLUL IV
ANALIZA FINANCIAR~ A ACTIVIT~|II BANCARE

4.1.Analiza financiar`, instrument de conducere ]i [mbun`t`\ire a perform an\elor

{n gestiunea firmelor ]i a b`ncilor, [n mod special, analiza financiar` re prezint` un instrument
indispensabil [n luarea deciziilor la nivel micro, c@t ]i la nivel macroeconom ic. Utilitatea analizei
financiare decurge din necesitatea de a cunoa]te dac` activitatea des f`]urat` s-a dovedit suficient de
eficient` [n folosirea resurselor financiare, cum se asigur` echilibr ul financiar, cum se apreciaz`
structura activelor ]i pasivelor. Acestea sunt informa\ii care trebuie s` se reg`seasc` [n orice studiu de
fezabilitate sau evaluare economic` ]i financiar` a unei b`nci.
Cu ajutorul analizei financiare sunt [ndeplinite mai eficient unele func\ii a le b`ncii, cum ar fi:
• func\ia de informare a centrului de decizie cu privire la activitatea b`ncii;
• func\ia de evaluare a poten\ialului economico-financiar al b`ncii;
• luarea de decizii [n func\ie de criterii de eficien\`;
• conducerea mai eficient` [n termeni reali a activit`\ii bancare;
• func\ia de comunicare cu mediul economic ]i financiar extern (cu creditorii, cu ins titu\iile
financiare ]i bancare etc.).
Scopul strategic al conducerii b`ncii este de a folosi rentabil cap italul ac\ionarilor, aplic@nd principiile
pruden\ei bancare, protej@nd depozitele clien\ilor, oferind servicii bancare de calitate, cu ajutorul unui
personal bine calificat, av@nd responsabilitatea [ndeplinirii acest or obliga\ii.
Larga gam` de servicii oferite ca urmare a diversific`rii activit`\i i bancare, impune o analiz` c@t mai
complex` at@t a structurii activit`\ii, c@t ]i a dinamicii acesteia . Datorit` amplorii lor, mai importante
pentru activitatea bancar` sunt:
• atragerea de depozite;
• acordarea de credite;
• tranzac\ionarea de titluri pe pia\`;
• consultan\` etc.

Aceste activit`\i pot fi [mp`r\ite [n trei mari grupe:
a) opera\iuni active: oferirea de credite, cump`rarea de titluri, imob iliz`ri, stocuri, alte investi\ii,
depozite, numerar ]i echivalent de numerar;
b) opera\iuni pasive: atragerea de depozite la vedere ]i la termen ] i alte instrumente bancare;
c) opera\iuni de comision.
Activitatea complex` a b`ncilor comerciale, [n special activitate a financiar`, necesit` o analiz`
financiar` complet` ]i complex` a eficien\ei ]i performan\ei ob\ inute. Aceast` analiz` poaste fi f`cut` [n
mai multe moduri.
Unul din acesta este folosirea indicatorilor de performan\` bancar` .
Alt` posibilitate este reprezentat` de sistemul de rate recomandat de Comisia Bancar` din Fran\a, ]i
anume:
• rate de structur` ]i de activitate;
• rate de exploatare ]i de rezultate;
• rate de gestiune.
Deosebit de important`, dat` fiind aversiunea b`ncilor fa\` de risc, est e analiza riscurilor asumate. {n
acest sens este necesar` determinarea at@t a a indicatorilor folosi\ i pentru m`surarea fiec`ruia dintre
riscurile majore cu care se confrunt` b`ncile, c@t ]i a unui indicator globa l pentru aprecierea pozi\iei de
risc.

4.2. Indicatori de performan\`
Pentru evaluarea st`rii economice ]i financiare a b`ncilor se utilizeaz ` un sistem de indicatori de
performan\` bancar` compus din:
• marja net` din dob@nzi;
• rata profitului;
• rata utiliz`rii activelor;
• rata rentabilit`\ii economice;
• efectul de p@rghie;
• rata rentabilit`\ii financiare.

Marja net` din dob@nzi exprim` raportul dintre venitul net din dob@nzi (dob@nzi [ncasate minus
dob@nzi pl`tite), pe de o parte, ]i activele valorificate, pe de al t` parte.
Activele valorificate reprezint` diferen\a dintre totalul activului b ilan\ier ]i suma urm`toarelor elemente
de activ:
• casa;
• mijloace fixe, obiecte de inventar;
• decont`ri ]i debitori;
• alte active.
Elementele enumerate mai sus formeaz` activele nevalorificate. Concep tele de active valorificate ]i
active nevalorificate se refer` la implicarea activului b`ncii [n activitatea de acordare a creditelor.
O valoare mai mare a acestui indicator, deci un venit net din dob@nzi c@t mai mare la acela]i nivel al
activelor exprim` o activitate profitabil` (colectare ]i redist ribuire de capital), deci un bun mangement
al activelor ]i pasivelor. De asemenea, o marj` net` de dob@nzi ridicat` poate fi ob\inut` pe seama
angaj`rii [n activit`\i riscante.
Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dob@nzile , dar ]i o atitudine mai prudent` a
b`ncii, care conduce la venituri mai mici din doanzi.
Deci:
Di – Dp
Rvd = –––- x 100
Av
unde:
Rvd = rata veniturilor din dobanzi;
Di = dob@nzi [ncasate;
Dp = dob@nzi pl`tite;
Av = active valorificate.
Av = TA – AN;
TA = total active;

AN = active nevalorificate ([n activitatea de acordare a creditelor) .
Rata profitului se calculeaz` ]i [n domeniul bancar ca expresie a raportului dintre prof itul net ]i
veniturile totale, astfel:
Pn
Rpr = –- x 100
Tv
unde:
Rpr = rata profitului;
Pn = profitul net;
Tv = total venituri.
M`rimea acestui indicator depinde, [n primul r@nd, de raportul dintre venituri le ]i cheltuielile bancare ]i,
[n al doilea r@nd, de structura veniturilor ]i costurilor bancare. Se poate ca lcula ]i pe diferite grupe de
activit`\i bancare.
Rata utiliz`rii activelor este un indicator al performan\ei bancare asociat cu precedentul, r ata
profitului. M`rimea acestui indicator depinde de m`rimea dob@nzii pe pia \` ]i de structura activelor
bancare.
Maximizarea indicatorului se realizeaz` pentru un anumit nivel dat al rate i dob@nzii pe pia\` prin
cre]terea ponderii activelor care aduc cele mai mari venituri (cele mai rentabile). Aceste active sunt [ns`
]i cele mai riscante, deci cre]terea ponderii lor determin` cre]ter ea riscului bancar. Aceast` cre]tere nu
poate fi nelimitat` pentru c` ]i posturile de active nevalorificate sunt necesare pentru desf`]urarea
normal` a activit`\ii bancare.
Rata utiliz`rii activelor red` ponderea veniturilor din activitatea b ancar` [n totalul activelor bilan\ului,
astfel:
TV
Rua = –- x 100
TA

unde:
Rua = rata utiliz`rii activelor;
TV = total venituri;
TA = total active.
Rata rentabilit`\ii economice reprezint` indicatorul ce reflect` efectul capacit`\ii manageria le de a
utiliza resursele b`ncii pentru a ob\ine profit. Acest indicator mai este denumit ]i profit la active. Se
poate aprecia c` rata rentabilit`\ii economice este cel mai rel evant indicator al eficien\ei bancare,
deoarece exprim` rezultatul – profitul net [n func\ie de modul specific al procesului intermedierii
bancare de optimizare a opera\iunilor active, [n condi\iile unui volum dat al resurselor.
Deci:
Prn
Rre = –– x 100;
TA
unde:
Rre = rata rentabilit`\ii economice;
Prn = profitul net;
TA = total active.
Efectul de parghie exprim` raportul dintre activele totale ]i capital. Este un indicator de structur` care
se exprim` [n unit`\i de m`sur` absolute ]i are [n general valori mai mari de 10.
Acest indicator reflect` gradul [n care utilizarea unor resurse supli mentare serve]te cre]terii rentabilit`\ii
capitalului propriu (a rentabilit`\ii financiare). El variaz` invers propor\ional cu ponderea capitalului [n
totalul pasivelor bancare. Cu c@t ponderea capitalului este mai mare , cu at@t riscul bancar este mai mic
]i efectul de parghie, de asemenea. O pondere mic` a capitalului semnifi c` un risc bancar ]i un efect de
parghie mai mare.Deci:
Total active
Efectul de parghie = –––––
Capital

Rata rentabilit`\ii financiare este un indicator sintetic care exprim` raportul dintre profitul net ]i
capital. Este cea mai semnificativ` expresie a profitului care m` soar` rezultatele managementului
bancar [n ansamblul s`u ]i arat` pentru ac\ionari efectul angaj`rii lor [n activitatea b`ncii.
Este de dorit ca rata rentabilit`\ii financiare s` fie mai mare de c@t rata medie a dob@nzii de pe pia\`
pentru a face atractive ac\iunile b`ncii ]i a cre]te cursul lor .
Profitul net
Rrf = ––––– x 100
Capital

4.3. Metoda ratelor
Metoda ratelor este un mijloc de studiu a structurii financiare ]i a gestiunii b`ncii, folosind datele oferite
de eviden\a contabil`. Se disting trei categorii de rate:
• rate de structur` ]i activitate;
• rate de exploatare ]i de rezultate;
• rate de gestiune.
Ratele de structur` ]i activitate cuprind la r@ndul lor:
1.Ratele de structur` formate din:
operatii cu clientela
-Rata distribuirii creditelor = ––––––––
total bilan\
opera\ii pasive cu clientela
-Rata de colectare a depozitelor = ––––––––- ––-
total bilan\
opera\ii active de trezorerie
-Rata situa\iei trezoreriei = ––––––––- –––
opera\ii pasive de trezorerie

opera\ii active cu clientela
-Rata situa\iei clientelei = ––––––––– ––
opera\ii pasive cu clientela
capitaluri permanente
-Rata fondului de rulment = –––––––––
imobiliz`ri
Aceste rate permit decelarea tipului de activitate exercitat` p entru realizarea echilibrului financiar.
2.Ratele de activitate aduc informa\ii noi pe lang` cele furnizate de ra tele de structur`, pun@nd accent
pe:
a) tipuri de credite acordate:
– crean\e comerciale / opera\ii active cu clientela;
– alte crean\e asupra clientelei / opera\ii active cu cliente la.
Aceste rate, al c`ror total reprezint` 100 %, indic` specializarea b `ncii [n func\ie de tipul de credite
acordate.
b) tipul de depozite colectate:
– conturi de depozite la vedere / opera\ii pasive cu clientela;
– conturi de depozite la termen / opera\ii pasive cu clientela.
Ratele de exploatare ]i de rezultate se bazeaz` pe datele din contul de rezultate ]i din bilan\. B`ncile
trebuie s` utilizeze [n calculul acestor rate angajamente ]i resurse medii, pornind de la situa\ii lunare,
trimestriale sau chiar zilnice.
1. Ratele de exploatare au drept obiect evaluarea costului resurselor ]i a randamentului angaj`rilor. Pot
fi utiliza\i urm`torii indicatori:
cheltuieli cu dob@nzile pl`tite clientelei
– Costul mediu al depozitelor = ––––––––––– ––––––
volumul mediu al depozitelor

venituri din credite acordate clientelei
– Randamentul mediu al creditelor = ––––––––– –––––––
volumul mediu al creditelor
– Marja credite / depozite = randamentul mediu al creditelor – costul me diu al depozitelor
Aceste rapoarte pot fi calculate [n mod similar ]i pentru opera\iunil e interbancare.
2. Ratele de rezultate (sunt cele prezentate la indicatorii de perform an\`).
Ratele de gestiune apreciaz` calitatea gestiunii unei b`nci ]i [n special aspectele care privesc
productivitatea acestora.
cheltuieli de gestiune
1. Rata productivit`\ii globale = –––––––––-
venit net bancar

Aceast` rat` d` o idee despre rigoarea [n gestionarea b`ncii, [ntruc@t i ndic` partea din venitul net bancar
absorbit` de cheltuielile generale. C@nd o banc` realizeaz` un control b un al cheltuielilor generale, ea
urm`re]te ca evolu\ia acestora s` nu o dep`]easc` pe cea a venitului net b ancar, pentru a nu fi afectat
rezultatul brut din exploatare. Este recomandabil ca aceast` rat` s` r`man` stabil` de la un exerci\iu la
altul sau s` se diminueze.
2. Ratele de productivitate pe agent au ca element de baz` personalul efectiv folosit de banc`. Exist`
mai multe modalit`\i de exprimare:
a) credite / personal
b) depozite / personal
c) venit net bancar / personal
3. Ratele de productivitate pe agen\ie pot fi determinate astfel:
a) credite / num`r de agen\ii
b) depozite / num`r de agen\ii.

4.4. Analiza riscurilor asumate
Riscul de credit
Cuantificarea expunerii globale a b`ncii la riscul de creditare s e face prin analiza ]i monitorizarea
permanent` a urm`torilor indicatori (cei mai semnificativi):
credite totale / total active;
Cu c@t ponderea creditelor [n totalul activelor este mai ridicat`, cu at@t activitatea b`ncii este mai
riscant`.
credite de calitate medie / total credite;
Creditele de calitate medie cuprind creditele substandard ]i cele [ndoi elnice. Cu c@t indicatorul
[nregistreaz` o valoare mai mare, cu at@t activitatea b`ncii este m ai riscant`.
profitul net / pierderi din portofoliul de credite;
Profitul net este sursa principal` de finan\are a pierderilor ]i est e important ca aceasta s` fie
acoperitoare.
fond de rezerv` / pierderi din portofoliul de credite;
Pentru a aprecia c` managementul este prudent, raportul trebuie s` fie supraunitar.
Riscul de lichiditate
Pentru m`surarea acestuia pot fi utiliza\i urm`torii indicatori:
active lichide / depozite la vedere;
Valoarea acestui indicator se determin` lu@nd [n considerare numerarul ]i depoz itele la alte b`nci, pe de
o parte ]i depozitele la vedere atrase, pe de alt` parte. Nivelul o ptim este de 15 %, dar variaz` [n func\ie
de gradul de dezvoltare a pie\elor financiare secundare ]i de volatilitatea depozitelor la vedere. {n
Rom@nia, valoarea lui ar trebui s` fie mai mare, date fiind condi\iile financi are.
credite / depozite;
Raportul arat` m`sura [n care banca se poate baza pe propriil e resurse [n acordarea de credite. {n
condi\iile [n care acest raport este subunitar, se spune c` banca are o l ichiditate stocat`, deci se bazeaz`
pe propriile resurse [n acordarea creditelor, iar c@nd raportul devine sup raunitar se spune c` banca se

bazeaz` pe un regim de management al pasivelor, adic` []i asigur` o bun` p arte din resurse pentru
acordarea creditelor prin opera\iuni de [mprumut.
[mprumuturi nou contractate
Rata lichidit`\ii = ––––––––––––
[mprumuturi scadente

Aceast` rat` se calculeaz` periodic [n func\ie de scaden\a opera\iuni lor de [mprumut. Nivelurile
subunitare indic` o tendin\` de sc`dere a gradului de [ndatorare a b`ncii fa\` de pia\a monetar`, ]i deci,
o cre]tere a lichidit`\ii b`ncii. Perioadele cu nevoi sezoniere de lichidi tate sunt marcate, [n aproape toate
cazurile, de o sc`dere a ratei lichidit`\ii bancare.
Riscul de rat` a dob@nzii
Indicatorii acestui risc au la baz` gruparea elementelor de activ ] i de pasiv, [n func\ie de sensibilitatea
veniturilor / cheltuielilor implicate la varia\ia ratei dob@nzii. Ar ticolele sensibile sunt cele pentru care
fluxul de venituri / cheltuieli corespunz`tor activului / pasivului se modific` [ n acela]i sens ]i cu aceea]i
amplitudine cu ratele dob@nzilor pe termen scurt.
Principalii indicatori ai acestui risc sunt:
Gap-ul = active sensibile – pasive sensibile ]i

active sensibile
Indicele de sensibilitate = –––––––-
pasive sensibile

Pentru limitarea riscului, gap-ul trebuie s` fie c@t mai redus (zero), i ar indicele de sensibilitate, egal cu
unu.

Riscul de schimb
M`surarea riscului de schimb se face cu ajutorul indicatorului pozi\iei de s chimb pe fiecare deviz` [n
parte, calculat astfel:
Pozi\ia de schimb = total crean\e – total angajamente
Banca poate calcula astfel, pe fiecare deviz`, pierderea determ inat` de o varia\ie advers` a cursului de
schimb, ]i suma acestor pierderi este o evaluare a expunerii globale l a riscul de schimb, ce poate fi
comparat` cu suma total` a fondurilor proprii.
Riscul de solvabilitate
Riscul de solvabilitate este invers propor\ional cu rentabilitatea capitalului, respectiv cu efectul de
p@rghie. Formulele de calcul sunt:

capital capital
––––––- ]i ––––
active riscante active
O banc` cu un indicator capital / active mai mare va rezista mai bine la sc`derea valorii activelor c@nd
deponen\ii ]i creditorii b`ncii se afl` [ntr-o situa\ie primejdioas`.
Aprecierea calit`\ii unei b`nci de c`tre banca central` nu se poat e face [n mod disparat, prin urm`rirea
separat` a modului de [ncadrare [n limitele stabilite de autoritatea ba ncar`. Aceasta din urm`toarele
motive:
– activitatea bancar` se realizeaz` global ]i implic` riscuri gl obale, la nivel de banc`;
– de multe ori, obiectivele urm`rite sunt divergente; aprecierea b`nci i centrale trebuie s` fie nuan\at`
pentru a putea permite gruparea b`ncilor [n grupe de clase de calit `\i diferite ]i pentru a putea avea fa\`
de ele o atitudine diferit`: impunerea unor sanc\iuni, cre]terea sau reducer ea frecven\ei inspec\iilor
bancare, modificarea primelor de asigurare, limitarea sau blocarea a prob`rii unor participa\ii de capital
sau fuziuni.

{n SUA, de exemplu, se folose]te un sistem de calificative denumit CAMEL, care se bazeaz` pe
urm`toarele elemente componente ale procesului de examinare a siguran\e i ]i solidit`\ii b`ncilor:
• solvabilitatea -Capital adequacy;
• calitatea activelor – Asset quality;
• conducerea – Management;
• veniturile – Earnings;
• lichiditatea – Liquidity.
Pentru fiecare element se atribuie calificative de la 1 la 5 (5 pentru nive lul maxim de preocupare a
autorit`\ilor bancare). La b`ncile cu calificative cel pu\in egal e cu 3 se fac estim`ri cel pu\in odat` pe
an. Celelalte b`nci sunt examinate o dat` la 24 de luni. Calificativul CAMEL este o not` compus` pe
care autoritatea bancar` o recalculeaz` periodic. Semnifica\ia acestor calificative este urm`toarea:
– calificativul CAMEL 1: b`ncile din acest grup sunt institu\ii financia re solide din aproape toate
punctele de vedere considerate.
– calificativul CAMEL 2: b`ncile din acest grup sunt ]i ele institu\ii f undamental solide, dar pot
manifesta sl`biciuni modeste ce pot fi corectate prin derularea norm al` a opera\iunilor.
– calificativul CAMEL 3: b`ncile din acest grup manifest` o combina\ie d e sl`biciuni care reflect`
condi\ii ce variaz` dela “potrivit de severe” la “nesatisf`c`toare” . Aceste b`nci sunt vulnerabile ]i
necesit` mai mult dec@t supravegherea normal`.
– calificativul CAMEL 4: b`ncile din acest grup au un volum substan\ial de ac tive [ndoielnice sau o
combina\ie de alte condi\ii care sunt mai pu\in dec@t “satisf`c`toare” .
– calificativul CAMEL 5: b`ncile din acest grup au sl`biciuni de o natur` ]i amploare care impun sprijin
urgent din partea ac\ionarilor sau din alte surse. Probabilitatea unui falim ent este ridicat` pentru aceste
b`nci.
B`ncile care au un calificativ CAMEL 4 sau 5 sunt numite b`nci cu problem`. A stfel de b`nci opereaz`
[ntr-o manier` care nu poate fi apreciat` ca prudent` ]i sunt expuse l a faliment. B`ncile problem` sunt
supravegheate ]i chiar for\ate de autorit`\ile bancare s`-]i modifi ce gestiunea financiar`.
{n Rom@nia, se utilizeaz` “Sistemul de rating bancar ]i de avertizare ti mpurie – CAMPL”, similar celui
american.

Componentele de analiz` ale sistemului CAMPL sunt:
• adecvarea capitalului – C;
• calitatea activelor – A;
• management – M;
• profitabilitate – P;
• lichiditate – L.
Fiecare banc` prime]te c@te un rating pentru fiecare indicator de a naliz`, pentru fiecare component`
CAMPL ]i, [n final, un “grad compus de clasificare” ]i un “scor final” ce repr ezint` punctajul total
acordat indicatorilor ce definesc elementele CAMPL. Exist`, la fel ca [n sistemul din SUA, 5 grade
compuse de clasificare, cu acelea]i semnifica\ii.

BIBLIOGRAFIE

C. Basno – “Moned` ]i credit” A.S.E. Bucure]ti
C. Basno – “Moned`, credit, b`nci” Editura Didactic` ]i Pedagogic`, Bucuresti, 1994
N. Dardac
V. Dedu – “Gestiune ]i audit bancar” Editura economic`, Bucure]ti, 2003
*** – Legea nr. 101/1998 privind statutul B.N.R.
*** – Legea nr. 58/1998 Legea bancar`