. Organizarea Si Functionarea Bursei DE Valori Bucuresti
C U P R I N S
PIATA SECUNDARA DE CAPITAL
Cererea si oferta de capital
Caracteristicile pietei bursiere
Caracteristicile pietei extrabursiere
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA BURSEI DE VALORI
BUCURESTI
Structura organizatoric` a Bursei
Cota Bursei
Ordine bursiere
Formarea cursului la BVB
Sistemul de tranzactionare
ANALIZA DERULARII TRANZACTIILOR LA BURSA DE VALORI
BUCURESTI
Studiu de caz privind evolutia cursului bursier si al volumului
tranzactiilor
Analiza evolutiei valorii de piat` a actiunilor societ`tii TERAPIA
S.A. CLUJ cotate la BVB
Indicele BET. Evolutie si semnificatie
PERSPECTIVA FUNCTIONARII BURSEI DE VALORI BUCURESTI
Diversificarea tipurilor de tranzactii: necesitate si posibilitate
Mecanismul de derulare a tranzactiilor bursiere la termen si
posibilitatea introducerii lor la BVB.
4.3.Posibilitatea cot`rii la BVB a unor contracte standardizatentracte futures si optiuni avand ca suport indicele BET.
4.4. Contracte futures si optiuni avand ca suport indicele BET.
1.1.CEREREA SI OFERTA DE CAPITAL
{n procesele economice apar numerosi factori interesati in vanzarea, sau cump`rarea capitalurilor disponibile pe o perioad` mai scurt` sau mai indelungat`, si c` in realizarea dezideratelor lor privind functionarea capitalurilor ei negociaz`, se confrunt` si se pune de acord in cadrul unor relatii specifice de piat`.
Totalitatea relatiilor dintre diferitele subiecte economice, intreprinderi si persoane, intre acestea si intermediarii bancari precum si a raporturilor dintre b`nci si alte institutii de credit privind transferul de disponibilit`ti monetare ca form` specific` de circulatie si fructificare a capitalului, formeaz` pietele de capital sau pietele creditului.
Aceste piete sunt segmentate in functie de natura participantilor si scopurile urm`rite de acestia.
Miscarea fondurilor in economie se poate realiza in dou` modalit`ti:
– prin concentrarea disponibilit`tilor b`nesit la b`nci si utilizarea de c`tre acestea a resurselor astfel atrase pentru creditarea utilizatorilor de fonduri – finantarea direct`;
– prin emisiune de titluri financiare de c`tre utilizatori de fonduri, pe piata financiar`
– finantarea direct`.
{n cazul finant`rii directe se pun in circulatie titluri financiare si odat` cu ele, se stabileste o retea de relatii intre emiteri de titluri, care reprezint` cererea de fonduri si cump`r`torii acestora, investitorii, cei ce reprezint` oferta de fonduri.
Titlul financiar arat` direct optiunea pentru rezultatul sub form` de profit, independent de modul in care acesta se realizeaz` – din activit`ti productive, comerciale, financiar -bancare etc., p`rti din profitul realizat care ii revine detin`torului titlului si este asociat, deasemenea, si un risc pe care detin`torul de capital si-l asum` in momentul cump`r`rii titlului.
Fig. 1.1.
CEREREA DE CAPITAL se realizeaz` de c`tre societ`ti publice si private, institutii financiar – bancare nationale si internationale, societ`ti de asigur`ri, etc., adic` de sectorul public si privat de la nivelul economiei.
Cererea structual` de capital se refer` la finantarea de investitii productive si pentru actiuni sociale, imprumuturi pentru achizitia de bunuri de investitii, constituirea capitalurilor financiare si ale societ`tilor publice si private, ale institutilor financiar – bancare si de asigur`ri nationale si internationale, finantarea unor programe de dezvoltare.
Cererea legat` de factori conjuncturali se refer` la: indisponibilitatea resurselor financiare interne pentru finantarea extern`, impunerea unor restrictii excesive de credite, necesit`tii financiare determinate de deficitele bugetare si ale balantelor de profit, etc.
Clasificarea debitorilor se poate face fie dup` activitatea economic` (centrale si locale, intreprinderi publice si particulare f`r` profit financiar, b`nci comerciale si alte institutii bancare, institutii monetare centrale, etc.), fie dup` scopul urm`rit de acestia (finantarea industriei si gospod`riei comunale, petrol si gaze naturale, transport si servicii publice, b`nci si finante, organizatii internationale, scopuri generale).
La noi in tar`, odat` cu trecerea la economia de piat` cererea structural` de capital a crescut foarte mult atat datorit` dorintei de a fi infiintate noi societ`ti (private) cat si investirii in cele deja existente.
OFERTA DE CAPITAL provine din economisire, adic` din tot ceea ce r`mane in posesia detin`torilor de venituri, dup` ce isi satisfac necesit`tile de consum.
Entit`tile care dispun de astfel de economii – persoane fizice sau juridice – le pot depune la b`nci, creandu-si active bancare sau le pot investi direct, sub form` de investitii reale, sub form` de plasament, prin achizitionarea de titluri financiare.
Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care fac tranzactii de dimensiuni modeste pe piata titlurilor financiare. Pot fi:
– pasivi pe termen lung, care cump`r` si p`streaz` valorile mobiliare cu scopul de a-si asigura castiguri de capital pe termen lung. Acest grup de investitori au un impact redus asupra pretului zilnic al actiunii;
– activi care incearca s` valorifice miscarea cursului bursier in vederea obtinerii unui profit.
Investitorii institutionali sunt societ`ti sau institutii care fac tranzactii de dimensiuni mari. Acestia cuprind: b`ncile, societ`tile de asigurare, societ`tile de investitii, fondurile mutuale, organizatiile care gestioneaz` fondurile de pensii. O astfel de categorie de investitori exercit` o influent` semnificativ` asupra volumului tranzactiilor si a cursului bursier.
Plasarea disponibilit`tilor in titluri mobiliare in locul plas`rii la b`nci a devenit o
practic` comun` in ultima perioad` in rindul t`rilor dezvoltate; in Romania comparatia
n-ar fi relevant` pentru c` piata de capital este inc` la inceput, iar piata creditului sufer` inc` de pe urma distorsiunilor din vechiul regim.
Cresterea cererii pentru credite de consum, cresterea num`rului de credite neper-
formante la b`ncile occidentale, reticenta pentru acordarea creditelor in t`rile in curs de dezvoltare au dus la o atitudine mai prudent` in cadrul b`ncilor internationale. Corporatiile au inceput s` aib` dificult`ti in nefinantarea obligatiilor de plat`,situatie pe care ei nu o prev`zuser`. De asemenea, guvernele s-au izbit de aceleasi probleme .{n ultimii ani, rolul si importanta hartiilor de valoare au fost reevaluate.
{n m`sura in care actiunile si obligatiunile reprezint` forme de investitii viabile si relativ sigure cu un venit atractiv pe termen lung, ele indeplinesc dou` functii:
– actiunile furnizeaz` un stimulent de a economisi si investi, spre deosebire de
consum, ori de a cump`ra terenuri si propriet`ti imobiliare (prin aceasta alimentand speculatiile) sau de a c`uta alternative de investitii mult mai profitabile in str`in`tate.
Economiile financiare sunt promovate spre deosebire de cele nefinanciare, iar rata economiilor interne poate creste pe ansamblu;
– obligatiunile concureaz` cu depozitele bancare ce pot fi subiect al controlului
ratelor dobanzii. Acest lucru exercit` o presiune de a mentine ratele "controlate" ale dobanzilor mai aproape de ratele de "piat`", care e posibil s` reflecte inflatia si penuria de fonduri.
Pietele de capital eficiente oblig` companiile s` concureze pe o baz` egal` pentru
fondurile investitorilor. Preturile actiunilor pot fi privite ca "etichet`" pentru valoarea pe care investitorii o asociaz` investitiei lor. Deciziile necorespunz`toare ale conducerii companiilor genereaz`, pe termen lung, nemultumiri in randul investitorilor. {n timp ce companiile inchise pot ascunde performantele slabe, cel putin pentru un timp, companiile deschise nu pot s`-si permit` acest lucru.
Pietele de capital pot fi grupate in functie de anumite caracteristici, cum sunt: tipul valorilor mobiliare tranzactionate, fondurile de tranzactionare utilizate, localizarea fizic` a pietei si altele.
Piata primar` este cea pe care se vand si se cump`r` titluri nou emise (de exemplu, cand o societate emite actiuni la constituire). Aceast` piat` asigur` intalnirea dintre cererea si oferta de titluri, permitand finantarea activit`tii agentilor economici; este deci un mijloc de distribuire a titlurilor de c`tre utilizatorii de fonduri si de plasament in titluri, din partea detin`torilor de fonduri.
Piata secundar` este o piat` pentru titlurile care au fost deja emise, deci o piat` "la mana a doua"; titlurile sunt tranzactionate de c`tre cei care beneficiaz` de drepturile pe care le consacr` aceste titluri (investitorii); este o piat` care furnizeaz` lichiditate pentru investitorii care doresc s`-si schimbe portofoliile inainte de data scadentei (pentru titlurile cu venit fix).
Piata de capital si in general piata titlurilor financiare este prin natura sa o piat` deschis`, public`, in sensul c` plasamentul se efectueaz` in marea mas` a investitorilor, iar tranzactiile cu hartii de valoare au un caracter public.
Relatiile dintre detin`torii de fonduri si utilizatorii acestora se stabilesc prin intermediul unor institutii financiare specializate -societ`tile financiare (non-bancare) principalele functii ale acestor institutii sunt; angajamentul de distribuire a titlurilor financiare la emisiune (underwriting); distributia primar` si secundar`; comertul cu titluri (dealing), respectiv vanzarea si cump`rarea de titluri in nume si pe cont propriu; intermedierea in comertul cu titluri (vanzarea, cump`rarea in contul unor terti ), firmele care actioneaz` numai pe piata secundar` se mai numesc societ`ti de burs` (firme broker/dealer).
CARACTERISTICILE PIETEI BURSIERE
Bursa este o piat` pe care se ofer` si se desfac, dup` o procedur` special` m`rfuri sau valori mobiliare; practic, termenul de burs` desemneaz` o institutie a economiei de piat` care se bucur` de interes in lumea afacerilor, in m`sura in care asigur` un cadru organizat pentru realizarea tranzactiilor un sistem de principi si norme care s` garanteze incheierea si executarea contractelor, in conditii de exactitate, corectitudine si transparent`.
{n functie de varietatea tranzactiilor pe care le mijlocesc, bursele pot fi generale si specializate. In cadrul burselor generale se tranzactioneaz` o gam` variat` de m`rfuri si harti de valoare.
Dup` obiectul tranzactilor se intalnesc: burse de m`rfuri; burse de valori mobiliare' burse valutare sau burse de devize, burse complementare comertului international (bursele de asigur`ri sau bursele de navlu ).
Aparitia si dezvoltarea burselor s-a f`cut in contextul actiunii unor factori conjunctuali sau permanenti:
1. Dezvoltarea si concentrarea schimburilor comerciale au f`cut ca toti participantii schimburilor comerciale s` doreasc` s` se intalneasc` intr-un loc special destinat acestora; ast`zi, cele mai active piete bursiere sunt in zona marilor produc`tori sau in zonele marilor centre financiare sau comerciale.
2. Caracterul public al tranzactiilor a f`cut ca si reglementarea s` se fac` pornind de la reglement`ri publice 'obligatorii pentru toti participantii (ex.: adun`rile de negustori din Roma antic`, Codul comercial in Evul Mediu).
3. Dezvoltarea societ`tilor pe actiuni a dus la multiplicarea titlurilor de valoare; exist`, deci; o leg`tur` dovedit` dintre aparitia bursei de valori si emisiunea de titluri; piata actiunilor si mai ales bursa reprezint` mecanismele prin care hartiile se transform` in bani.
Dezvoltarea si modernizarea burselor a permis acoperirea (mult mai simpl`) a unei datorii publice in crestere , angajat` practic de toate statele lumii.
4. Amplificarea relatiilor de credit ca urmare a multiplic`rii relatiilor comerciale a dus la aparitia instrumentelor specifice denumite generic "efecte de comert"; circulatia acestora a fost considerat` una din formele embrionare ale bursei de valori.
Bursa, ca institutie a pietei secundare de capital indeplineste o serieproduc`tori sau in zonele marilor centre financiare sau comerciale.
2. Caracterul public al tranzactiilor a f`cut ca si reglementarea s` se fac` pornind de la reglement`ri publice 'obligatorii pentru toti participantii (ex.: adun`rile de negustori din Roma antic`, Codul comercial in Evul Mediu).
3. Dezvoltarea societ`tilor pe actiuni a dus la multiplicarea titlurilor de valoare; exist`, deci; o leg`tur` dovedit` dintre aparitia bursei de valori si emisiunea de titluri; piata actiunilor si mai ales bursa reprezint` mecanismele prin care hartiile se transform` in bani.
Dezvoltarea si modernizarea burselor a permis acoperirea (mult mai simpl`) a unei datorii publice in crestere , angajat` practic de toate statele lumii.
4. Amplificarea relatiilor de credit ca urmare a multiplic`rii relatiilor comerciale a dus la aparitia instrumentelor specifice denumite generic "efecte de comert"; circulatia acestora a fost considerat` una din formele embrionare ale bursei de valori.
Bursa, ca institutie a pietei secundare de capital indeplineste o serie de functii la nivel macroeconomic, microeconomic si individual:
Macroeconomic
Reprezint` un circuit mai scurt si mai eficient intre economiile pe termen lung si nevoile de finantare ale intreprinderilor si colectivit`tilor publice (stat); bursa devine astfel un concurent pentru sistemul bancar.
Instrument prin care se asigur` lichidit`ti pentru economie; in orice zi in care institutia este deschis`, clientul poate, prin intermediar , s` vand` sau s` cumpere titluri, investind sau recuperandu-si capitalul.
Informatiile oferite de burs` prin cursul actiunilor reprezint` baza practic` de evaluare a valorii de piat` a capitalului (capitalizarea bursier`). Analiza fundamental` trebuie s` conving` intreprinz`torul potential s`-si plaseze capitalul in actiuni, demonstrand pe baza fluxurilor viitoare perspectivele evolutiei cursului de burs`. Analiza grafic` (chartist`) poate ajuta la o astfel de decizie, pe baza analizei evolutiei cursului in perioada anterioar`.
Bursa reprezint` si instrumentul unor restructur`ri sectoriale foarte importante; colectarea capitalurilor disponibile, insuficient sau chiar ineficient valorificate si plasarea lor in cele mai active sectoare ale vietii economice.
Bursa este locul de transfer al riscurilor – se constat` o miscare in sens invers in raport cu gradul de adaptare, cu capacitatea de ale suporta; cei mai expusi riscurilor bursiere sunt micii actionari, cu fort` economic` sc`zut` care in mod normal pierd de pe urma speculatiilor bursiere; mirajul castigului ii tine ins` aproape.
Microeconomic
– Bursa faciliteaz` cresterea sau sc`derea notoriet`tii firmelor cotate, ceea ce influenteaz` motivatia principal` a intreprinz`torilor de pe piat` (confirmand sau infirmand analizele propri pe care ei le realizeaz` asupra cursului diferitelor actiuni).
– permite cresterea fondurilor proprii prin emisiuni noi de titluri ale societ`tilor deja cotate; vanzarea acestora se face, de asemenea prin burs`.
– bursa incit` la o mai bun` administrare a intreprinderilor, in scopul unei sporiri a valorii activelor care s`, determine o crestere a profiturilor actionarilor; acesta este unul din argumentele invocate mai ales de c`tre initiatorii burselor din t`rile aflate in tranzitie spre economia de piat`.
Individual
Bursa faciliteaz` obtinerea lichidit`tii patrimoniului actionarilor (unele pl`ti c`tre buget putandu-se efectua direct in titluri) si asigur` o evaluare cat mai exact` a averii personale.
Activitatea pe piata bursier` este urm`rit` prin intermediul cursului valorilor mobiliare si indicelui bursier. Acesti indicatori sunt considerati barometre ale st`rii economice si politice a t`rii respective, Bursa este sensibil` la toate evenimentele de ordin economic, financiar – monetar, social, politic. Ea pune in evident`, asadar, starea conjunctural` a economiei nationale iI cadrul c`reia functioneaz` bursa.
Bursa ca loc de intalnire a cererii cu oferta, asigur` formarea unui curs pentru valorile mobiliare cotate prin mecanismul de licitatie.
O caracteristic` a ultimelor dou` decenii este faptul c` piata bursier` s` se extind`. Deoarece pentru a fi tranzactionate la cota bursei, firmele trebuie s` r`spund` unor conditii mai restrictive, s-au creat piete bursiere noi (piata titlurilor necotate), unde accesul este permis in conditii mai putin limitative (Unisted Securities Market, Second Marche); totodat` s-au dezvoltat si asa numitele piete terte unde pot fi tranzactionate actiunile financiare tinere, constituite de regul` in domenii cu mari promisiuni de profit dar si cu riscuri investitionale mari.
O expansiune deosebit` au cunoscut pietele interdealeri care permit accesul la tranzactii pentru un mare num`r de titluri ce nu indeplinesc conditiile pentru a fi cotate la bursele propriu-zise; este o piat` la nivelul c`reia pretul se formeaz` prin negociere intre participanti, putand exista mai multe cursuri pentru acelasi titlu mobiliar.
Tabelul 1.1. Comparatie intre Burse si piete O.T.C.
Desi in ultimul timp piata O.T.C. concureaz` cu succes pietele bursiere traditionale, acestea r`man etalonul pentru termenul de "burs`" asa cum a ap`rut in Europa mijlocului de mileniu.
Localizare tranzactiilor se refer` la existenta unui spatiu delimitat, special dotat unde se desf`soar` (in exclusivitate) tranzactiile cu titluri financiare. {n trecut bursele dovedeau prosperitatea unei zone geografice, unui oras sau a unei bresle, atat din punct de vedere al tranzactiilor cat si arhitectonic. Ast`zi, descoperirile tehnologice, electronice, au f`cut din burs` mai mult un mod de a tranzactiona (prin licitatie) si mai putin un spatiu fizic bine delimitat.
Piata bursier` este o piat` care din punct de vedere al sistemului de tranzactionare si al modului de cotare poate fi continu` sau intermitent`.
{n trecut, bursele practicau tehnica cot`rii prin strigare, in cadrul c`reia agentii adresau verbal ordinele de vanzare si de cump`rare , precizand cantitatea si pretul la care doresc s` realizeze tranzactia; aceast` tehnic` presupune prezenta agentilor de burs` in ringul bursei, acestia exprimand ordinele prin semne si cu glas tare.
Ast`zi multiplicarea tranzactiilor bursiere a f`cut necesar` introducerea tehnicilor informatice care, desi nu sunt la fel de spectaculoase , permit m`rirea volumului tranzactiilor, o mai bun` monitorizare si informare c`tre cei interesati.
Tehnica cot`rii continue presupune modificarea frecvent` a cursului bursier, ori de cate ori se inregistreaz` un ordin de vanzare sau de cump`rare a valorilor mobiliare inscrise la cota Bursei; aceasta presupune ca in cadrul aceleasi zile bursiere se deruleaz` tranzactii la cursuri diferite.
La nivelul pietei intermitente (discontinuie) se stabileste un interval de tranzactionare care poate fi odat` sau de mai multe ori pe parcursul unei zile bursiere iar cursul se formeaz` intr-un interval de timp dat cand se primesc ordine de vanzare si de cump`rare ce permit stabilirea cursului de fixing. {n raport de reglement`rile pietei tranzactiile pot fi derulate la acelas curs sau se permite modificarea cursului intr-un interval stabilit aparitia unor noi ordine in cadrul aceleiasi sedinte de tranzactionare.
Bursa ca institutie si ca segment al pietei secundare de capital acord` o important` deosebit` inform`rii continue a publicului cu privire la valorile mobiliare tranzactionate prin Cota Bursei si de asemenea caracteristicile emitentului. Zilnic in presa financiar` se furnizeaz` informatii privind cursul tuturor titlurilor cotate la diferite momente ale anului bursier, volumul tranzactiilor si o seam` de indicatori pe baza c`rora se pot face judec`ti privind rentabilitatea plasamentului (capitalul social al emitentului, difuzia acestuia in randul actionarilor).
Publicarea zilnic` a indicativului de capitalizare bursier` are important` in adoptarea deciziilor de tranzactionare la Burs`, investitorul va prefera titlurilor la care
profitul se multiplic` de mai multe ori prin valoarea de piat` (curs).
Informarea publicului privind rentabilitatea plasamentului in actiuni se face prin publicarea m`rimii dividentului pe actiune pentru fiecare titlu cotat precum si a diferitelor nivele de curs (curs de deschidere, primul curs cotat al zilei, nivelul mediu al cursului, ultimul curs cotat al zilei, primul curs cotat al anului bursier, cursul mediu de la inceputul anului).
Piata bursier` este deci o piat` organizat` care asigur` informarea continu` a publicului investitor si derularea tranzactiilor la un curs de echilibru intre cererea si oferta manifestat` la un moment dat.
Informatiile pe care investitorii potentiali sau efectivi de pe piata bursier` privind societ`tile cotate reprezint` una din conditiile pe care conduc`torii firmelor accept` s` le indeplineasc` pentru a se bucura de avantajele inscrierii la cota unei burse de valori mobiliare.
Tabelul 1.2. Intrarea firmei la burs`
Premiza de la care pornesc cei care doresc s` fie cotati la burs` este c` acest segment al pietei secundare este o piat` credibil` iar lumea de afaceri valideaz` misc`rile bursei. Aici actioneaz` asa numitele "valori simbolice" care au nevoie de o baz` real` de afaceri pentru a fi viabile din punct de vedere economic.
PIATA FUNCTIONALA PIATA NEFUNCTIONALA
("CERC VIRTUOS") ("CERC VICIOS")
Pentru ca piata secundar` s`-si poat` indeplini rolul ea trebuie s` indeplineasc` o serie de cerinte:
– lichiditatea: abundenta de fonduri disponibile pe de o parte si de active financiare; aceasta inseamn` posibilitatea de a vinde si de a cump`ra, in mod operativ si f`r` intreruperi, active financiare.
– eficienta: respectiv existenta unor mecanisme de realizare operativ`, la costuri cat mai reduse, a tranzactiilor.
– transparenta: accesul direct si rapid la informatiile relevante pentru detin`torul de active si pentru potentialul investitor.
– corectitudinea: se realizeaz` printr-un cadru riguros si reglementat in domeniul tranzactiilor, pentru contracararea tendintelor de manipulare a pietei.
– adaptabilitatea: implic` r`spunsul promt al pietei la noile conditii economice si extraeconomice, la noile oportunit`ti; o piat` financiar` este eficient` in m`sura in care este inovativ`, g`seste noi modalit`ti de a r`spunde specificului cererii si ofertei, ca si normele stabilite in ansamblul sistemului economic.
Tipuri de ordine bursiere
1. ordinul la primul curs: clientul accept` cursul de deschidere al Bursei dac` ordinul este receptionat inaintea momentului deschiderii sau se accept` primul curs cotat dup` ce ordinul a fost primit.
2. ordinul la piat`: acest ordin se execut` imediat dup` primire; clientul accept` conditiile pietei indiferent de nivelul cursului; fiind interesat de executia ordinului la un interval de timp cat mai apropiat de momentul adres`rii lui.
3. ordinul de curs limit`: in cazul acestui ordin se precizeaz` de c`tre client o limit` de curs (maxim`-la cump`rare, minim` -la vanzare). Operatorul trebuie s` execute ordinul in cele mai favorabile conditii pentru client f`r` a dep`si limitele precizate de c`tre acesta.
4. ordinul cu mentinerea stop;
5. ordine cu mentiuni speciale:
– ordinul "cu atentie": in care intermediarul introduce ordinul pe piat` numai atunci cand nu se produc dezechilibre mari intre cerere si ofert` cu consecinte negative asupra form`rii cursului.
– ordinul "treptat": executia se face fractionat, pe mai multe sedinte de burs` sau zile bursiere; in cadrul lui se precizeaz` si o perioad` de valabilitate.
– ordinul "total sau nimic": fie se execut` ordinul pentru intreaga cantitate cerut` sau oferit`, fie se renunt` la executarea ordinului.
{n procesul de alocare / executie a ordinelor se iau in considerare trei criterii de priorit`ti:
a) pretul – acesta inseamn` c` alocarea se face pentru cea mai mare cerere si cea mai mic` ofert` considerate din punct de vedere al pretului.
b) timpul (FIFO) – executia ordinelor se face strict cronologic; un ordin nu poate fi executat inaintea altora inregistrate anterior.
c) cantitatea; aceasta inseamn` c` alocarea se va face descresc`tor din punct de vedere al cantit`tii; dintre dou` sau mai multe ordine adresate pentru volumul cel mai mare al tranzactiei.
La Bursa de Valori din Bucuresti se folosesc doar ordinele la piat` si ordinele la limit`; cursurile de alocare fiind cele precizate mai sus.
Tranzactii intalnite la Burs`:
{n sens restrans prin tranzactii bursiere se inteleg operatiunile specifice pietei de licitatie:
CARACTERISTICILE PIETEI EXTRABURSIERE
Piata extrabursier` cuprinde sub aceast` denumire ansamblul intalnirilor dintre cerere si ofert` care nu se petrec sub auspiciile unei piete bursiere organizate. {n unele t`ri piata extrabursier` cuprinde chiar dou` segmente reprezentate de piata "la ghiseu" (over-the-counter) si de cea tertiar` (Franta), diferite atat din punct de vedere al importantei cat si al regulilor pe care le respect`. {n cele mai multe t`ri ins`, pietei bursiere ii corespunde in mod complementar piata la "ghiseu" importat` din SUA; aceast` piat` ofer` posibilitatea negocierii pentru titlurile care nu sunt admise la Burs`, fie datorit` unor motive obiective (sunt nou infintate, n-au definitivat procedurile de admitere la Cota Bursei) sau au sperante reduse de a fi cotate vreodat` la Cota Bursei.
Cea mai important` caracteristic` a acestei piete este lipsa unui sediu localizat geografic, in consecint` aceasta fiind o piat` difuz`; tranzactiile au fost realizate, la inceput, la ghiseele agentilor de brokeraj care concentrau cererea si oferta de titluri si care, prin comunicare, intergentii realizau tranzactiile; dezvoltarea tehnicii a dus la aparitia calculatorului si implicit a pietei electronice, intermediarii comunicand cu ajutorul calculatorului.
Piata "la ghiseu" este o piat` de negocieri si nu de licitatie asa cum este cea bursier`; incheierea tranzactiilor se face prin intelegere atat cu privire la nivelul pretului cat si al cantit`tilor tranzactionate. Aceste negocieri fac ca pentru acelasi titlu s` existe mai multe cursuri rezultate din negocieri diferite.
Desi la infiintarea ei a fost considerat` inferioar` pietei bursiere, ast`zi a devenit o alternativ` pentru aceasta, din dou` motive:
– adoptarea tehnicilor, metodelor si exigentelor bursei ceea ce a dus la cresterea gradului de incredere a investitorilor;
lipsa restrictiilor exagerate de acces pe piat`, num`rul mare de societ`ti posibil a fi cotate,
tranzactia intermitent` a unui titlu, negocierea la distant`, accesul simplu in sistem.
Desi pentru ambele tipuri de piat` se doreste o lichiditate mare, acest lucru nu se intampl` decat in t`rile cu o real` economie de piat`.
{n Romania piata extrabursier` a inceput s` functioneze la sfarsitul lui 1996, atunci cand s-a inaugurat sistemul RASDAQ, o variant` a sistemului american NASDAQ.
Conform reglement`rilor legale, pe aceast` piat` pot fi tranzactionate:
– actiuni detinute de persoanele fizice in cadrul programului de privatizare in mas`;
– actiuni procurate prin intermediul ofertelor publice initiale sau prin oricare dintre metodele de privatizare folosite;
– orice tip de valori mobiliare autorizate de CNVM si ANSVM pentru a fi tranzactionate pe aceast` piat`.
Componentele pietei extrabursiere sunt:
– Asociatia National` a Societ`tilor de Valori Mobiliare (ANSVM); are rolul de a coordona si supraveghea piata extrabursier`; se consider` a fi responsabilul si beneficiarul intregului sistem.
– RASDAQ este societatea de suport tehnologic; are urm`toarele atributii:
asigur` colectarea cererii si a ofertei pentru valorile mobiliare permise la
tranzactionare;
mijloceste negocierea electronic` a valorilor mobiliare pe teritoriul t`rii;
tine evidenta contractelor incheiate;
raporteaz` situatia tranzactiilor efectuate de fiecare SVM;
difuzeaz` informatii privind preturile valorilor mobiliare si a cantit`tilor
tranzactionate.
– Registrul Roman al Actionarilor (RRA): actioneaz` ca un registru independent; are rolul de a actualiza structura actionariatului fiec`rui emitent. {ncepand cu anul 1998 au inceput s` functioneze si alte registre (2), existand in prezent o concurent` legat` de serviciile pe care le ofer` fiecare dintre aceste registre independente.
– SNCDD – Depozitarul- are rolul de a determina soldul de fiecare titlu si pentru fiecare utilizator direct al sistemului; efectueaz` transferul de proprietate si detine in numele utilizatorilor sau al clientilor acestora valorile mobiliare tranzactionate.
– Operatorii pe piata extrabursier` sunt SVM-urile care au calitatea de intermediari. O astfel de societate poate avea urm`toarele categorii de agenti:
market-maker: isi asum` obligatia de lansare pe piat` a tranzactiilor
printr-o ofert` ferm` de vanzare, cump`rare sau ambele. Onorarea contractelor incheiate ca urmare a anunturilor in sistem este obligatorie, dar, odat` executate, preturile pentru un acelasi titlu mobiliar pot varia; se deduce o alt` tr`s`tur` a pietei O.T.C.:piat` continu`;
broker – execut` ordine in numele clientilor (profitul provine dintr-un
comision – maxim 8%); dac` nu g`seste contrapartid` pentru un titlu mobiliar, poate initia el insusi o ofert`. Procedura se realizeaz` prin introducerea in sistem a unei cotatii indicative cu pretul limitat cerut de client si asteptarea contract`rii;
dealer – acesta indeplineste ordinele f`cand apel la portofoliul propriu al
SVM-ului.
{n cadrul RASDAQ tranzactia este posibil` pentru brokeri, dealer-uI si investitori institutionali calificati; broker-ii si dealer-ii pot deveni market-maker-uI prin anuntarea cotatiilor lor si c`tre alti participanti.
trader – efectuiaz` tranzactii si pe Burs` si pe RASDAQ.
Ordine practicate pe piata extrabursier`:
ordin la piat`
ordin la limit`
ordin stop.
Desi aceste ordine se practic` si pe Burs`, la nivelul pietei extrabursiere exist`
anumite diferente si anume:nu se va accepta un ordin la piat` din partea clientului dac` pentru valoarea mobiliar` respectiv` nu s-a inregistrat inc` nici un formator de piat`; ordinele la limit` neexecutate nu sunt mentinute automat in sistemul de tranzactionare asa cum se intimpl` pe Burs` – se impune o monitorizare a ordinelor neexecutate si decizia trader-ului cu privire la mentinerea sau anularea fiec`rui ordin de la caz la caz.
Ordinul stop r`mane inactiv pan` in momentul in care pretul pietei atinge limita precizat` de client; aceast` limit` specificat` in momentul adres`rii ordinului, reprezint` pentru un ordin de cump`rare un nivel de curs situat peste pretul pietei, iar pentru un ordin de vanzare un nivel sub pretul pietei; in momentul atingerii limitei precizate de client, ordinul devine similar cu un ordin de piat`.
Tipuri de tranzactii pe RASDAQ
Conform reglement`rilor in vigoare, in cadrul acestui sistem se pot efectua patru tipuri de tranzactii, astfel:
a) tranzactia de agent: in care trader-ul execut` ordinul clientului f`r` a implica
valori mobiliare din portofoliul firmei; pentru aceast` tranzactie se incaseaz` un comision.
b) tranzactia de dealer: in cadrul c`reia SVM-ul cump`r` de la clienti actiuni ce
vor intra in propriul portofoliu si vand actiuni din propriul lor stoc.
c) tranzactia de dealer f`r` risc: in care SVM-ul actioneaz` ca dealer intr-o tranzactie cu clientul, detinand aceast` pozitie pentru un interval scurt, de cateva minute, pan` la inalizarea operatiunii pentru a satisface ordinul clientului: dealer-ul tranzactioneaz` mai intai cu un alt dealer.
d) tranzactia incrucisat`: SVM-ul intermediaz` tranzactii in care atat vanz`torul cat si cump`r`torul ii sunt clienti. Tranzactiile se efectueaz` o singur` dat` pe baza celor mai bune cotatii ale pietei.
Confirmarea si decontarea tranzactiilor
Intr-o tranzactie pe RASDAQ contrapartida are in totdeauna obligatia de confirmare inainte de a o definitiva (exceptia se refer` la tranzactiile de dealer si cele incrucisate); dac` aceast` confirmare nu are loc, tranzactia respectiv` nu se va deconta.
Operatiunile efectuate pe RASDAQ sunt supuse modalit`tii de decontare tranzactie cu tranzactie; in acest sistem nu exist` o cas` de compensatie care s` actioneze cu rolul de contrapartid` la fiecare achizitie sau la fiecare vanzare si s` garanteze compensarea operatiunii la data decont`rii; aceasta inseamn` c` la data decont`rii valorile mobiliare scadente sunt mutate de c`tre depozitar de la un utilizator la altul (cump`r`torul primeste, iar vanz`torul livreaz` valorile mobiliare).
Pe piata extrabursier` din Romania se tranzactioneaz` in prezent doar actiuni (ca si la BVB) emise de societ`tile comerciale romanesti, cu capital de stat sau privat; se inregistreaz` tranzactii pentru un num`r de aproximativ 1000 de titluri, sistemul permitand tranzactionarea de pan` la 5000 de titluri.
MISCARILE INVESTITIILOR STRAINE PE PIATA DE CAPITAL
(IUNIE-DECEMBRIE 1997) DIN ROMANIA
Total sume intrate: 1.307.821.775.885 lei
Total sume iesite: 100.234.728.312 lei
Volum de vanz`ri: 234.077.263.105 lei
Volum de cump`r`ri: 1.421.031.982.232 lei
Randamentul plas`rii in diferite segmente ale pietei financiare
(IANUARIE.-MARTIE "98):
Cel mai rentabil a fost plasamentul in actiuni pe RASDAQ (28%); cel mai putin rentabil s-a dovedit a fi plasamentul in actiuni tranzactionate (5%); doar 3% din romani prefer` ins`, plasamentele pe RASDAQ sau la fondurile mutuale, alegand depozitele bancare sau valuta, mult mai putin riscante.
Fig. 1.3.
Ambele piete au oferit randamente relativ egale pentru investitiile realizate in ultima zi a anului trecut.. Fiecare piat` a avut ins`, o dinamic` relativ distinct` in aceast` perioad`. Ceea ce este interesant de remarcat volatilitatea mult mai ridicat` a BVB fat` de piata extrabursier`, lucru explicabil prin faptul c` un num`r mic de companii domin` clar tranzactiile si capitalizarea total` a BVB.
2.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA
A BURSEI DE VALORI BUCURESTI
{nc` de la inceput "Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-a inscris in conformitate cu Proiectul realizat de Directia BNR de Proiectarea si Implementarea Pietelor de capital in randul institutiilor specifice pietei de capital: Comisia National` a Valorilor Mobiliare (CNVM), Societ`tile de Valori Mobiliare (SVM), RASDAQ, etc., alte institutii (institutii de depozitare si compensare, Fonduri de investitii, Societ`ti de Investii, Societ`ti de administrare a investitiilor).
Reglementarea activit`tii de pe piata de capital este asigurat` in principal de Legea Nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori. Rolul principal in organizarea si desf`surarea plasamentului de titluri revine CNVM-ului; acesta asigur` protectia investitorilor, informarea detin`torilor de valori mobiliare si a publicului asupra emitentelor, cadru activit`tii intermediarilor si a agentilor care negociaz` h`rtile de valoare.
Prin L52/1994 BVB este supravegheat` de un comisar general, numit de CNVM; acesta realizeaz` controlul administr`rii si function`rii Bursei, regimul operatiunilor si disciplina societ`tilor de valori mobiliare si a agentilor de valori mobiliare; mandatul Comisarului General dureaz` 5 ani, acesta putand fi reinvestit cu mandate succesive.
Asociatia Bursei reprezint` premiza existentei Bursei de Valori; este format` din societ`tile de valori mobiliare care tranzactioneaz` in Burs` si sunt autorizate de CNVM prin Autorizatia de Negociere in BVB. Este de fapt o relatie in dublu sens intre societatea de valori mobiliare (SVM) si Asociatia Bursei: pentru c` aceasta din urm` stabileste regulamentele, procedurale, normele prin membrii s`i, acesta trebuind s` fie respectate de aceiasi membrii.
Prin regulamentele adoptate de Burs` membrul Asociatiei Bursei are obligatii stricte privind: etica si conduita, existenta unui Birou de leg`tur` cu Bursa, notific`rile c`tre Burs` in cazul aparitiei unor situatii speciale, confidentialitatea informatiilor, fuziunea si divizarea, activitatea de publicitate, comisioanele pl`tite.
{ncetarea calit`tii de membru este determinat` fie de retagerea din Asociatia Bursei, fie de revocarea autorizatiei de negociere de c`tre CNVM.
La infintarea BVB Asociatia Bursei num`ra 24 de membri, ast`zi inregistrandu-se peste 100 de societ`ti cu drept de tranzitie in burs`.
Comitetul Bursei de Valori Bucuresti este organizat in conformitate cu prevederile
Legii 52/1994 si ale Statului BVB; isi desf`soar` activitatea in scopul asigur`rii unei
conduceri unitare, ordonate si eficiente a BVB; este compus din 9 persoane alese din randul membrilor Asociatiei cu mandate de 5 ani cu posibilitatea prelungirii pentru inc` un mandat. Spre deosebire de Asociatia Bursei care se intruneste de dou` ori pe an in adunarile generale, Comitetul Bursei se reuneste cel putin o dat` pe lun`, la initiativa unei treimi din membri si in prezenta a cel putin 6 membrii.
Conform L52/1994 atributiile Comitetului Bursei sunt:
– numirea si demiterea directorului general al Bursei;
– adoptarea si modificarea regulamentului de functionare si organizare a bursei de valori precum si a regulamentelor privind operatiunile de burs`;
– adoptarea proiectului de buget al bursei de valori pe care il supune adopt`rii Asociatiei Bursei.
– prezentarea si supunerea aprob`rii Asociatiei Bursei a bilantului insotit de raportul cenzorilor.
– stabilirea nivelului si plafoanelor comisioanelor in Burs`.
– stabilirea garantiilor ce trebuie constituite de intermediarii de Burs` si agentii lor penru a asigura lichidarea integral` si la scadent` conform tipului de operatiune a tranzactiilor cu valori mobiliare negociate in burs`, precum si regimul de utilizare si reconstituire a respectivelor garantii.
{n afara atributiilor mentionate, Comitetul Bursei mai poate infiinta, conform statutului si Comisiei Speciale, organe cu caracter decizional si consultativ cu o competent` expres determinat` si raportat` la un anumit domeniu al activit`tii bursiere (Comisia de etic` si conduit`, Comisia de inscriere la Cot`, Comisia arbitrar`).
Directorul General al Bursei este ales de c`tre Comitetul Bursei dar nu face parte din membrii acestuia; atributiile sale deriv` din necesitatea administr`rii corecte a Bursei ( prin semn`tura sa acesta angajand patrimonial Bursa ca persoan` juridic`; in activitatea sa). Directorul General este secondat de doi Directori Generali Adjuncti, competentele acestora din urm` sunt stabilite de c`tre Directorul General, in cazuri speciale unul din acestia putand prelua conducerea executiv` a Bursei.
Fig. 2.1. INSTITUTIILE PIETEI BURSIERE
Scopul activit`tii Bursei il constituie realizarea unei piete organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la Cot` si asigur`rii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati, pentru efectuarea continu`, ordonat` si echitabil` a tranzactiilor cu valori mobiliare; in vederea realiz`rii cat mai complete a acestui scop, Comitetul Bursei este abilitat s` stabileasc`, s` modifice sau s` completeze structura organizatoric` a Bursei.
Compartimentele Bursei se numesc directii; sunt sase astfel de directii ce au in subordine diverse servicii cu competente bine precizate; in plus, la nivelul structurii organizatorice mai exist` si un Compartiment de Control Intern care, exercit` controlul intregii activit`ti economico-financiare a Bursei.
Regulamentul precizeaz` strict atributiile fiec`rui serviciu din cadru Bursei; in continuare voi preciza rolul fiec`rei Directii a Bursei, precum si serviciile ce intr` in competenta acesteia:
– Directia Membrii si Emitenti – coordoneaz` activitatea legat` de functionarea societ`tilor
membre ale Asociatiei Bursei, precum si a societ`tilor emitente inscrise la Cota Bursei.
– servicii – Emitenti;
– Membrii.
– Directia Operatiuni Bursiere – coordoneaz` activitatea de tranzactionare si supravegere a pietei, depozitare si inregistrare a valorilor mobiliare, compensare si control al decont`rii.
– servicii – Tranzactionare si Supraveghere a Pietei;
– Registrul Bursei:
– Compensare si Control al Decont`rii;
– Directia Informatic` – administrarea si întretinerea intregului sistem informatic al
Bursei;
– servicii – Informatic;
-·Directia Relatii cu Publicul si Cercetare – Dezvoltare – coordoneaz` activit`tile referitoare la relatiile Bursei cu publicul si cele privind cercetarea si dezvoltarea activit`tilor bursiere; are dou` servicii:
– Relatii cu Publicul;
– Cercetare – Dezvoltare.
O mentiune aparte pentru Serviciul Cercetare-Dezvoltare, la nivelul c`ruia exist` competente privind calculul si competenta indicelui bursier (pentru BVB este BET – introdus, începând cu 22 sept. 1997, dat` de referint` pentru valorile actiunilor ce compun indicele – 19 sept. 1997).
Directia Juridic` – asigur` cadrul legal necesar desf`sur`rii activit`tii membrilor Asociatiei Bursei si a personalului acestei institutii.
Directia Economic` – asigur` premisele desf`sur`rii în mod optim a activit`tii Bursei
privitoare la evidenta financiar-contabil`, selectarea de personal si achizitionarea dot`rilor materiale.
În continuare, rolul fiec`rui serviciu va fi subliniat în prezentarea principalelor activit`ti ce decurg din îndeplinirea atributiilor ce revin Bursei ca segment al pietei secundare de capital.
.
2. 2. COTA BURSEI
Înscrierea la Cota Bursei a valorilor mobiliare emise de un emitent înseamn` c` acele valori mobiliare pot fi tranzactionate în sedintele de tranzactionare din cadrul Bursei.
La BVB Cota Bursei este grupat` în functie de tipul de emitenti în urm`toarele sectoare:
1) Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române .
2) Sectorul obligatiunilor si a altor valori mobiliare emise de c`tre stat, judete, orase, comune, de c`tre autorit`it ale administratiei publice centrale si locale si de c`tre alte autorit`ti.
3) Sectorul International.
În prezent se tranzactioneaz` titluri înscrise la sectorul 1 al Cotei Bursei, sector de care ne vom ocupa mai pe larg. Pentru sectorul 2 s-a stabilit prin regulamente c` titlurile sunt admise de drept la Cota BVB în conditiile remiterii c`tre Burs` a documentului – de emisiune si a pl`tii comisionului. Sectorul International se refer` la acele valori mobiliare emise de persoane juridice str`ine; acestea trebuie s` îndeplineasc` aceleasi conditii ca si valorile mobiliare emise de persoane juridice române, s` fie înscrise pe o piat` organizat` din tara în care au fost emise si în plus s` fie depozitate la o societate de depozitare a valorilor mobiliare desemnat` de Burs`; cotarea unor valori mobiliare str`ine ar dovedi c` BVB este o piat` pe care se tranzactioneaz` cu aceeasi seriozitate ca si pe marile piete bursiere ale lumii, emitentul fiind interesant s`-si coteze titlurile pe piete cât mai puternice; deocamdat` sectorul 3 al Cotei r`mâne un deziderat pentru BVB, "inflatia" de titluri si absenta capitalurilor creând probleme chiar si pentru emitentii locali.
Înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei presupune existenta unei societ`ti de valori mobiliare denumit` "societate initiatoare", care "construieste" leg`tura dintre emitent si Burs`; din momentul în care un SVM devine societate initiatoare pentru un emitent, ea are anumite obligatii fat` de emitent cât si fat` de Burs`; emitentele se refer` la etapele pe care le parcurge emitentul si implicit societatea initiatoare (reprezentantul s`u la Burs`) de la familiarizarea acestuia cu activit`tile pietei de capital si pân` la tranzactionarea acestuia prin valorile mobiliare emise în ringul Bursei. Etapele ar putea fi urm`toarele:
A. EMITENTUL INTRA ÎN LEGATURA CU SOCIETATEA DE VALORI MOBILIARE
În stadiul actual al pietei noastre de capital SVM-urile sunt cele care încearc` s` atrag` cât mai multe societ`ti comerciale în ringul Bursei, considerându-se c` numai o ofert` atractiv` si variat` poate atrage investitori de capital interni si externi.
În aceast` etap` SVM-urile familiarizeaz` emitentul cu activit`tile specifice pietei de capital, reglement`rile Bursei si legislatia în vigoare. Pentru România unde piata de capital este la începuturile sale, emitentului i se prezint` avantajele, efectele pozitive ale cot`rii la Burs`, în comparatie cu costurile unei asemenea operatiuni.
Tabel 2.1.
1. Piata de capital reprezint` o alternativ` de finantare la b`ncile comerciale. Participarea la piata de capital are ca prim pas transformarea societ`tii pe actiuni dintr-una închis` într-una deschis` prin ofert` public` (cf. L 52/1994), iar unul dintre cele mai importante scopuri ale ofertei publice este cresterea capitalului social, adic` atragerea de resurse de pe piata de capital.
Oferta public` este conform L52/1994 de dou` feluri: primar` (realizat` de emitent prin intermediul SVM-ului) sau secundar` (de c`tre actionari). Aceast` actiune presupune lansarea unui Prospect de emisiune care cuprinde informatiile ofertantului (certificate de acesta), precum si informatii privind tranzactia. CNVM defineste în regulamentul 6/1995 oferta public` de vanzare, precizand c` acest tip de ofert` trebuie s` fie receptat prin mass-media de cel putin 100 de persoane nedeterminate în vreun fel anume; se consider` c` o ofert` public` de vanzare are succes dac` în termen de 180 de zile sau pân` la data încheierii acesteia au fost subscrise si v`rsate minim 60% din valorile mobiliare pl`tite.
La Bursa de Valori Bucuresti se preconizeaz` a se folosi aceast` metod` pentru a privatiza o serie de întreprinderi (în Cehia s-au "aruncat" în Burs` actiunile tuturor întreprinderilor detinute de statul ceh); desi unii finalisti consider` c` altfel s-ar "usura" sarcina Fondului Propriet`tii de Stat (FPS) de negociere pentru fiecare întreprindere si c` s-ar elimina eventualele suspiciuni, din 25 de societ`ti ce asteptau s` fie privatizate prin Burs`, în prezent doar (sfarsitul anului 1997) una a reusit s` intre în ringul Bursei: "Electroaparataj" Bucuresti.
2. Prestigiul este dat si de seriozitatea cu care s-a f`cut selectia admiterii la Cot` a societ`tilor; prestigiul se manifest` prin diferenta pe care o fac investitorii între o societate cotat` si una necotat`, ambele având aceleasi caracteristici din punct de vedere economic; fondul comercial reprezint` cuantificarea contabil` a prestigiului; intarea în ringul Bursei înseamn`, statistic, o crestere de circa 20% a pretului valorilor mobiliare, aceasta însemnând c` pentru o societate "deschis`" înscris` la Cot` ar exista posibilitatea unei noi emisiuni si deci a alegerii de noi fonduri.
3. Lichiditatea valorilor mobiliare este dat` de frecventa si volumul tranzaction`rii acestora; investitorul este interesat de aceste societ`ti pe care le cunoaste, transparenta informational` a emitentului fiind o cerint` pentru acesta si o activitate permanent` pentru Burs` prin serviciul de "public-relations".
4. Acest avantaj se refer` la trei situatii si la trei tipuri de investitori ale c`ror câstiguri, depind de comportarea valorilor mobiliare precizate în Burs`: pentru creditorii societ`tii emitente (varianta optimist` apare atunci când valoarea de piat` este mai mare decât cea contabil`) – pentru creditorii detin`torilor de valori mobiliare; pentru cazurile de fuziuni, prelu`ri, etc.
Se pot emite obligatiuni convertibile (ulterior în actiuni) sau actiuni având atestate
"warrante" (acord` un drept de cump`rare ulterioar` de actiuni ale emitentului, la un pret prestabilit).
B. SOCIETATEA INITIATOARE VERIFICA FORMA SI CONTINUTUL TUTUROR DOCUMENTELOR EMITENTULUI NECESARE ÎNSCRIERII LA COTA CT SI REALIZAREA TUTUROR DEMERSURILOR PENTRU A SE ASIGURA CA INFORMATIILE FURNIZATE DE EMITENT SUNT CERTE, CORECTE SI SUFICIENTE.
La Cota Bursei de Valori Bucuresti sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române se împarte în dou` categorii: categoria de baz` si categoria I. Cerintele privitoare la emitent se refer` la: litera transferabilitate a valorilor mobiliare, dematerializarea valorilor mobiliare, încheierea contractului cu Registrul Bursei, furnizarea informatiilor, plata comisioanelor, leg`tura cu Bursa mentinut` permanent, aderarea la Angajamentul de înscriere si mentinere la Cota Bursei.
Pentru înscrierea la categoria I a Cotei, emitentul trebuie s` îndeplineasc` suplimentar urm`toarele conditii: desf`surarea activit`tii în ultimi trei ani, s` fi avut profit net în ultimi doi ani, competenta profesional` si integritatea moral` a personalului de conducere a emitentului, aspecte legate de activitatea economico-financiar` a acestuia (calcularea indicatorilor economico-financiari pe baza bilantului si balantelor, în vederea stabilirii solidit`tii financiare si perspectivelor societ`tii).
Înscrierea la Cot` presupune atât pentru actiuni cât si pentru obligatiuni limite minime, astfel:
Tabel 2.2.
Documentele necesare înscrierii la Cota Bursei în categoria de baz` sunt:
– Documentul de prezentare al emitentului;
– Statutul si Contractul de Societate precum si toate actele aditionale de la Registrul Comertului.
– Copii dup` Certificatul de îmatriculare si Codul de înregistrare fiscal`;
– Prospectul de Ofert` Public`;
-Ultima situatie financiar` anual` certificat` de cenzori externi independenti;
-Ultima situatie financiar` semestrial`;
– Decizia organelor de conducere cu privire la înscriera valorilor mobiliare la Cota Bursei;
– Dovada înregistr`rii valorilor mobiliare ale respectivului emitent la Oficiul de Evident` al Valorilor Mobiliare, eliberat` de CNVM;
– Angajamentul de înscriere si mentinere la Cota Bursei;
– Dovada pl`tii comisionului de procesare;
– Declaratia de reprezentare a emitentului în Burs`, de c`tre societatea initiatoare în vederea indeplinirii procedurilor de înscriere la Cota Bursei.
În afara acestor documente, emitentului îi pot fi solicitate de c`tre Burs`, orice alte acte care sunt considerate a fi necesare pentru prezentarea cât mai fidel` a activit`tii emitentului.
Bursa percepe comisioane pentru înscriere la Cota Bursei si anume:
– Comisionul de procesare – se pl`teste la înaintarea cererii de înscriere la Cot` si nu se restituie dac` cererea a fost respins`;
– Comisionul de înscriere – se pl`teste în cazul accept`rii înscrierii valorilor mobiliare la Cota Bursei.
În 1996 comisionul se calcula astfel:
Comisionul de promovare de la categoria de baz` la categoria I este pl`tit în momentul în care societ`tii cotate la Burs` la categoria de baz` i s-a aprobat cererea de promovare la categoria I a Cotei; acest comision reprezint` de fapt diferenta de rate între categoria de baz` si categoria I pentru comisionul de înscriere.
În afara acestor comisioane pe care emitentul le pl`teste la intrarea în ringul Bursei si la promovarea (dac` acest lucru se întâmpl`), în fiecare an se achit` si comisionul de mentinere la Cot`, pentru fiecare emitent acest comision se pl`teste la fiecare 12 luni de la data intr`rii în vigoare a Deciziei de înscieri la Cota Bursei.
Comisionul de procesare reprezint` primul comision pl`tit de eminentul ale c`rui titluri vor fi sau nu cotate la Burs`; dovada pl`tii acestui comision împreun` cu celelalte documente vor fi verificate de c`tre societatea initiatoare; forma acestor documente (Document de prezentare, declaratie de reprezentare a emitentului în Burs` de c`tre societatea initiatoare, etc.) este stabilit` de c`tre Burs` prin proceduri si trebuie respectat` de c`tre orice emitent în intentia sa de a se înscrie la Cota Bursei.
C. SOCIETATEA INITIATOARE DEPUNE DOCUMENTELE NECESARE ÎNSCRIERII LA SERVICIUL EMITENTI
Societatea initiatoare va depune documentele emitentului cerute de Regulamentul de înscriere la Cot`, în vederea verific`rii acestora de c`tre serviciul Emitenti. Dac` în urma verific`rii se constat` nereguli, acesta se comunic` societ`tii initiatoare comunicându-se si un termen de solutionare; dac` la sfârsitul perioadei neregulile nu s-au solutionat, Serviciul Emitenti întrerupe examinarea cererii acestui emitent. Dac` documentatia este întocmit` conform Regulamentului de înscriere la Cot` atunci Seviciul Emitenti înainteaz` documentele emitentului împreun` cu o not` de recomandare Comisiei de Înscriere la Cot`, comisie a c`rui secretariat este asigurat tot de Serviciul Emitenti.
Comisia pentru Înscriere la Cot` este singura competent` s` decid` înscrierea sau nu a valorilor mobiliare la Cota Bursei; decizia sa nu este legat` strict de documentele prezentate de c`tre emitent pentru c`, prin reglement`rile Bursei exist` posibilitatea respingerii cererii desi documentele emitentului au fost întru-totul corecte si complete; din punct de vedere al comisiei înscrierea valorilor mobiliare respective depinde nu doar de emitent ci si de piat`; sunt luate în considerare efectele asupra pietei, cererea pentru valoarea mobiliar`, posibilit`tile efective de tranzactionare ale valorilor mobiliare respective în Burs`.
Cererea pentru înscrierea la Cota Bursei este sustinut` în fata comisiei de c`tre societatea initiatoare prin reprezentantul acesteia. Decizia Comisiei este comunicat` societ`tii în maxim trei luni de la depunerea documentelor.
În cazul unui r`spuns pozitiv, emitentul trebuie s` încheie contractul cu Registrul Bursei si s` pl`teasc` comisionul de înscriere; dup` parcurgerea acestor etape, decizia de înscriere la Cot` intr` în vigoare si valorile mobiliare ale emitentului pot fi tranzactionate în Burs`, fie la categoria de baz`, fie la categoria I, în functie de îndeplinirea conditiilor si de decizia Comisiei de {nscriere la Cot`.
Fig. 2.2. CIRCUITUL INFORMATIILOR PRIVIND
{NREGISTRAREA {N REGISTRUL BURSEI
D. MENTINEREA VALORILOR MOBILIARE LA COTA BURSEI
Tranzactionarea valorilor mobiliare la Burs` implic` pentru emitentii acestora o serie de obligatii impuse de regulamentele Bursei si care urm`resc realizarea unui cadru adecvat pentru tranzactii echitabile, ordonate si continue cu aceste titluri.
Activitatea de mentinere la Cota Bursei a valorilor mobiliare începe din momentul înscrierii acestora la Cot` si propune: plata la termen a comisionului de mentinere la Cot`, furnizarea de informatii c`tre Burs` precum si cerinte legate de capitalizarea bursier`, valabilitate, etc. (specifice fiec`rui emitent).
Referitor la furnizarea de informatii , se consider` dou` tipuri de informatii: periodice si continue. Bursa pretinde a fi informat` în ceea ce priveste orice schimbare care intereseaz` pe emitent si care ar putea afecta pretul valorilor mobiliare într-un sens sau altul. Regulamentul identific` 17 astfel de cazuri f`r` îns` a se limita la acestea.
Distribuirea periodic` este completat` de distribuirea continu` a informatiilor; aceasta din urm` nu se refer` la Burs` ci mai ales la public pentru c` functionarea corect` a Bursei este dat` tocmai de transparenta pe care ea o dovedeste; comunicatele de pres` pe care emitentul le emite, sunt remise Serviciului de Tranzactionare si Supraveghere a Pietei, care poate face modific`ri, iar în continuare sunt transmise mijloacelor de informare în mas`.
Distribuirea periodic` de informatii vizeaz` situatiile anuale, semestriale sau orice alte documente solicitate de Burs` de la emitent.
Informatii anuale minime:
– situatia financiar` certificat` de cenzori externi independenti;
– descrierea activit`tii în perioada precedent`, declaratie profit / pierdere;
– schimb`ri importante intervenite în Statutul emitentului în perioada precedent`;
– plata dividendelor;
– procesul verbal al ultimei AGA si lista împuternicitilor la vot.
Informatii semestriale minime:
– formularul rezultatelor financiare.
O problem` a Bursei o reprezint` confidentialitatea, informatiilor si zvonurilor care pot ap`rea în urma dorintei emitentului de a nu divulga pentru o perioad` de timp acele informatii; Bursa si CNVM dau acordul de confidentialitate dac` consider` într-adev`r c` publicarea acelor informatii d`uneaz` emitentului si implicit pietii valorilor mobiliare.
E. VALORI MOBILIARE SUSPENDATE, RETRASE SAU RETROGRADATE ÎN CADRUL COTEI BURSEI
Suspendarea, retrogradarea si retragerea valorilor mobiliare înseamn` netranzactionarea în ringul Bursei; cauzele vizeaz` nerespectarea normelor bursiere de c`tre emitent (nerespectarea angajamentului de înscriere si mentinere la Cot`, neplata comisioanelor,furnizarea defectuas` a informatiilor), manifestarea unei dezordine la nivelul pietei respective, a valorilor mobiliare, sau cauze legate de emitent (fuziuni, reorganiz`ri, etc., decizia actionarilor de retragere de la Cot`). Decizia de suspendare nu efectueaz` si comisionul de mentinere la Cot` care va fi pl`tit pe perioada suspend`rii, perioad` în care trebuie s` solutioneze problema pentru care valorile mobiliare au fost suspendate; dac` nu se întâmpl` asa, valorile mobiliare va fi retrase de la Cota Bursei.
În caz de faliment a emitentului, Bursa are dreptul s` retrag` de la tranzactionare valorile mobiliare ale emitentului respectiv.
Retrogradarea valorilor mobiliare de la categoria I la cea de baz` se face în cazul în care, fie nu se respect` cerintele financiare (profit, lichiditate, etc.) impuse de regulamentele Bursei, fie structura actionariatului s-a modificat astfel încât s` nu mai reflecte caracteristicile societ`tilor listate la categoria I a Bursei. Pân` în prezent nu au existat retrageri sau retrograd`ri ale valorilor mobiliare în cadru Bursei de Valori Bucuresti; suspend`rile, ce au avut loc, vizau clarificarea structurii actionariatului la emitentul valorilor mobiliare suspendate.
Valorile mobiliare retrase sau retrogradate în cadrul Cotei Bursei, pot reveni doar prin înscriere, cu parcurgerea tuturor etapelor necesare înscrieri la Cota Bursei sau promov`rii la categoria I a Cotei.
Dreptul de suspendare, retrogradare sau retragere de la Cota Bursei revine Comisiei de Înscriere la Cot` pe baza analizelor Serviciului Emitenti.
Fig.2.3. DECIZIA {NSCRIERII LA COTA BURSEI
2.3. ORDINE BURSIERE
Ordinul de Burs` este definit conform Regulamentului BVB ca fiind instructiunea privind oferta de cump`rare sau de vânzare a valorilor mobiliare înscris` la Cota Bursei.
Acesta se transmite fie în numele sI pe contul societ`tii membre (care este dealer), fie în numele societ`tii membre si pe contul clientului (actioneaz` ca broker).
Un client care vrea s` tranzanctioneze un anumit volum de valori mobiliare va contacta un SVM membru sau nu al Bursei; dac` SVM-ul este membru al Bursei, clientul poate avea o garantie în plus a seriozit`tii sI profesionalismului intermediarului Societatea deschide un cont în numele clientului reglementarea financiar` a operatiunilor în numele clientului; pentru toate serviciile prestate în numele clientului, societatea percepe un comision (max. 8%) care recompenseaz` prestatiile.
Dup` deschiderea contului, a doua faz` în initierea tranzactiei bursiere o reprezint` plasarea ordinului de c`tre client în care se va preciza sensul operatiunii (vânzare-cump`rare) produsul ordinului (specificarea valorii mobiliare care face obiectul ordinului), cantitatea oferit` (comandat`); cel mai important element îl constituie pretul în functie de care exist` o tipologie vast` a ordinelor bursiere în functie utilizate pe marile piete bursiere; la Bursa de Valori Bucuresti se accept` deocamdat` dou` tipuri de ordine bursiere :la piat` sI ordin limit`; tranzactiile realizate în cadrul Bursei bucurestene sunt la vedere, aceasta însemnând c` ordinul la piat` se execut` în momentul primirii acestuia de c`tre brokerul din Burs` iar ordinul limit` este în primul moment în care piata o permite, dup` primirea ordinului.
Ordinul la piat` (market-order)este un ordin de vanzare-cump`rare la cel mai bun pret oferit de piat`; un ordin de cump`rare la piat` impune obtinerea celui mai mic pret de cump`rare de pe piat` în momentul primirii ordinului de executare; un ordin de vanzare de acelasi tip trebuie executat la cel mai mare pret de vânzare în momentul primirii ordinului de c`tre broker. Dac` nu se execut` ordinul în conditiile precizate, se spune c` brokerul "a pierdut piata" si este sanctionat pentru prejudicierea clientului.
Ordinul limit` (limit order) este cel în care clientul precizeaz` pretul maxim pe care întelege s`-l pl`teasc` în calitate de vânz`tor; executia lui depinde de situatia pietei la momentul primirii ordinului; un astfel de ordin este însotit întotdeauna de mentiunea "la cel mai bun pret" care îl oblig` pe broker s` cumpere sau s` vând` la pret mai bun dac` piata îi permite acest lucru, astfel "pierzând piata" prejudiciind clientul.
Pentru transmiterea ordinului de vânzare sau de cump`rare, clientul ia leg`tura cu SVM-ul (departamentul de tranzactionare) iar brokerii vor executa ordinul fie direct de la sediul acestei societ`ti(dac` este conectat` la STEA), fie din incinta Bursei; prin acest sistem informatic tranzactionarea si executarea ordinelor Bursei se poate face de la distant`, în timp real; Bursa , ca spatiu fizic în care se întâlnesc cererea si oferta îsi pierde astfel din semnificatie, apropiindu-se mai mult de structura difuz` a pietei extrabursiere, RASDAQ în cazul României.
Ordinele care se introduc la tranzactionare în cadrul BVB au în continutul lor urm`toarele informatii: tipul ordinului, simbolul si descrierea valorii mobiliare, cantitatea, pretul limit` (dac` nu , se consider` mentiunea "la cel mai bun pret"), perioada valabilit`tii ordinului, contul pentru care se execut` ordinul, num`rul ordinului în evidenta SVM-ului.
Valabilitatea ordinului înceteaz` când acesta este executat, expirat, retras sau anulat, aceasta din urm` m`sur` fiind luat` de c`tre Burs`.
Ordinele de Burs` sunt preluate si transmise spre executare de c`tre societ`tile membre, cu respectarea urm`toarelor conditii:
ordinele de cump`rare în nume propriu, trebuie s` poat` fi onorate f`r` s` afecteze
capitalul minim net mentinut de fiecare societate de valori mobiliare membr` a Bursei;
pentru ordinele de cump`rare adresate în numele clientilor, trebuie s` fie asigurat`
existenta în cont a disponibilului necesar acoperirii valori tranzactiilor;
pentru ordinele de vânzare adresate în numele clientilor, se verific` existenta valorilor
mobiliare de vânzare în contul deschis la SVM sau la agentul custode.
Bursa, conform scopului pentru care a fost infiintat`, de asigurare a unei piete integre, cât si de protejare a investitorilor de aparitia unor dezechilibre artificiale, nu accept` în sistemul de tranzactionare ordine care dep`sesc variatia maxim` de pret admis` pentru valoarea mobiliar` într-o sedint` de tranzactionare. În prezent aceast` limit` este de 50 % din pretul de referint` al zilei precedente, pret care se calculeaz` ca medie ponderat` (cu volumul) a preturilor tranzactiilor efectuate în cursul sedintei precedente.
Ordinele introduse de SVM-urile membre ale Asociatiei Bursei în nume si pe cont propriu se numesc pro-ordine si conform regulamentelor bursiere la acest tip de ordine , alocarea se face dup` ce s-a realizat alocarea tuturor ordinelor executabile ale clientilor; la introducere, ordinele clientilor au prioritate, iar membrii Bursei vor avea grij` ca pro-ordinele s` nu fie în conflict cu ordinele Clientilor sau s` intre în competitie cu acestea.
Modificarea pretului unui ordin este considerat` ca reprezentând un nou ordin, pierzându-se avantajul priorit`tii obtinute anterior.
2.4. FORMAREA CURSULUI LA BVB
Cursul bursier se formeaz` prin confruntarea direct` a cererii cu oferta în cadrul organizat si reglementat al Bursei. În cadrul sedintei de negocieri, agentii de burs` concentreaz` ordinele de vânzare si cele de cump`rare, le compar` iar din aceast` comparatie rezult` un pret care exprim` echilibrul dintre cerere si ofert`.
Formarea cursului la Bursa Bucuresti urmeaz` principiile licitatiei la pret unic ("single price auction") -descris mai sus. Conform reglement`rilor Bursei, mecamismele difer` în functie de categoria la care sunt înscrise valorile mobiliare respective, astfel pentru categoria de baz` se practic` mecanismul de licitatie la pret unic iar pentru categoria I se practic` mecanismul de tranzactionare continu`.
În cadrul Bursei Bucuresti tranzactionarea valorilor mobiliare îmbrac` dou` forme: tranzactionare pe piata intermitent` si tranzactionare pe piata continu`.
Pe piata intermitent` (call market) se practic` mecanismul de licitatie la pret unic; sedinta de tranzactionare poate fi format` din una sau mai multe sesiuni de tranzactionare, fiecare sesiune având ca etape:
1. Sesiunea principal`;
2. Alocarea;
3. Sesiunea suplimentar`.
Cursul se stabileste pe baza ordinelor simultane de vânzare si cump`rare introduse de brokeri în acelasi timp, pentru titlul ce a fost "chemat" (call), adic` anuntat spre licitare. Prin confruntarea cererii cu oferta se stabileste pretul la care se vor tranzactiona cele mai multe titluri, acest pret numindu-se pret de piat`. Licitatia la pret unic presupune ca toate tranzactiile s` se efectueze la pretul de piat` stabilit prin mecanismul confrunt`rii cererii cu oferta, pentru ziua si ora la care a avut loc sedinta de negociere.
Ex: Pentru societatea X se înregistreaz` urm`toarele ordine de cump`rare, respectiv de vânzare :
Ordine de cump`rare:
5000 actiuni X la cel mai bun curs
100 actiuni X la curs maxim de 1150
100 actiuni X la curs maxim de 1050
500 actiuni X la curs maxim de 950
1000 actiuni X la curs maxim de 850
1500 actiuni X la curs maxim de 750
3000 actiuni X la curs maxim de 650
3000 actiuni X la curs maxim de 550
4000 actiuni X la curs maxim de 050
5000 actiuni X la curs maxim de 350
8000 actiuni X la curs maxim de 250
10 000 actiuni X la curs maxim de 150
Ordine de vânzare
9000 actiuni X la cel mai bun curs
100 actiuni X la curs minim de 250
200 actiuni X la curs minim de 350
400 actiuni X la curs minim de 450
700 actiuni X la curs minim de 550
800 actiuni X la curs minim de 650
2000 actiuni X la curs minim de 750
4000 actiuni X la curs minim de 850
4000 actiuni X la curs minim de 950
5000 actiuni X la curs minim de 1050
4000 actiuni X la curs minim de 1150
CERERE OFERTA
Pentru stabilirea cursului centralizarea ordinilor se face descresc`tor la cump`rare si cresc`tor la vânzare , în asa fel încât s` se asigure contrapartid` (interesul vânz`torului de a obtine pret cât mai mare s` coincid` cu interesul cump`r`torului).
Din centralizarea ordinelor se observ` c` la cursul de 800 oferta se echilibreaz` cu cererea: se cer si se ofer` 11 200 de titluri; cursul de echilibru de 650 devine curs de piat` la care vor fi executate cele 11 200 de titluri, astfel:
– toate ordinele de cump`rare si de vânzare la "cel mai bun curs";
– toate ordinele de vânzare limitate la mai putin de 650;
– toate ordinele de cump`rare la mai mult de 650;
– toate ordinele de cump`rare, respectiv de vânzare limitate la 650 (3000 respectiv 800).
În acest exemplu ordinele de 650 precum si ordinele de cump`rare limitate la mai putin de 650 precum si ordinele de cump`rare limitate la mai putin de 650 nu se execut`.
Alocarea valorilor mobiliare dup` licitatie se realizeaz` avându-se în vedere urm`toarele reguli:
– ordinele clientilor care au avut pretul egal cu pretul de piat`, au prioritate de alocare, fat` de ordinele proprii ale membrilor;
– ordinele clientilor sunt executate în ordinea cresc`toare a cantit`tilor, la cantit`ti egale aplicându-se principiului precedentei.
În cazul în care, la pretul de echilibru, oferta nu este egal` cu cererea, deci, exist` un exces de cerere sau de ofert`, poate avea loc o sesiune suplimentar` în cadrul c`reia se pot introduce ordine de sens contrar pentru tranzactionarea excesului de valori mobiliare; executia acestor ordine se realizeaz` la pretul stabilit în sesiunea principal`.
Pretul de piat` stabilit în sesiunea principal` devine pret de referint` pentru urm`toarea sedint` de tranzactionare.
Dac` în urm`toarea sedint` bursier`, prin variatia cererii sau ofertei, pretul de piat` dep`este limita procentual` impus` de procedurile Bursei, se alege un nou pret în functie de care cererea si oferta s` fie într-un anumit raport; dac` acest raport nu poate fi atins, nu se efectueaz` nici o tranzactie (anexa).
Pe piata continu`, o sedint` de tranzactionare cuprinde mai multe etape care îmbin` tehnica licitatiei la pret unic cu mecanismul de tranzactionare:
– Predeschiderea: -introducerea ordinelor în STEA;
– Deschiderea: -identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si anuntarea cursului de deschidere (se stabileste un pret de fiting la care se execut` o parte din ordine prin alocare conform mecanismului de tranzactionare al licitatiei la pret unic);
– Sesiunea de tranzactionare continu`: – afisarea ordinelor r`mase neexecutate; introducerea siI executarea ordinelor în piat` continu`; raportarea continu` a tranzactiilor si transmiterea informatiilor la piat`.
– Închiderea: – tip`rirea raportului de tranzactionare; afisarea preturilor valorilor mobiliare tranzactionate; introducerea ordinelor destinate urm`toarelor sedinte de tranzactionare având termenul de valabilitate cel putin pân` la data efectu`rii acesteia.
Tranzactionarea în piat` continu` permite modificarea pretului pe toat` durata sedintei de Burs`, în raport cu cererea si oferta de titluri ce se manifest` în fiecare moment; se inregistreaz` o succesiune de cotatii diferite pentru aceeasi valoare mobiliar` în timpul unei sedinte de tranzactionare, executarea ordinilor de burs` si tranzactiile având loc în timp real.
Dup` etapa deschiderii în care se calculeaz` pretul de deschidere si se raporteaz` trnzactiile c`tre membrii, cel mai (mare) bun pret de cump`rare si cel mai bun (mic) pret de vânzare al fiec`rei valori mobiliare vor constitui cotatiile de piat` pentru acea valoare mobiliar`; din acest moment se pot introduce ordinele.
Pentru a fi executate, ordinele trbuie s` coincid` cu unele din preturile ce apar drept cotatii de piat`; orice ordin este revocabil sau modificabil pân` în momentul execut`rii; valabilitatea înceteaz` când el este executat, retras sau anulat.
Un operator are în portofoliu ordine de vânzare si de cump`rare dar la un moment dat el se comport` fie ca vânz`tor, fie ca un cump`r`tor, încercând s` execute ordinul cel mai bun (pretul cel mai mare la cump`rare sau cel mai mic la vânzare).
Caracteristica unei astfel de piete este schimbarea rapid` a valorilor pentru cele mai bune preturi de vanzare si de cump`rare, si din acest motiv se poate vorbi de evolutia unor curbe: ale pretului de vânzare cel mai bun si al pretului de cump`rae cel mai bun; asa cum am spus mai sus preturile la care se încheie contractele se g`sesc obligatoriu pe una dintre cele dou` curbe (BID sau ASK) adic` atunci când un operator apartinând unei p`rti nu neap`rat situat pe cea mai bun` pozitie accept` cel mai bun pret al pietei opuse. Linia care uneste preturile punctuale este un puternic zig-zag, ea reflectând trendul comun (când exist`) al celor dou`, dar nefiind identic` cu nici una.
Atât timp când un operator "joac`" un ordin, el contribuie la dou` operatiuni:
– de formare si evolutie a curbelor ASK/BID;
de încheiere a unui contract în care s` fie parte; în aceast` a doua operatiune el poate avea un rol pasiv (este ales de un operator contraparte în momentul în care se afl` în top, la pretul propriu anuntat) sau activ (alegînd el topul contraparte, la pretul anuntat de acesta).
Fig.2.4. EVOLUTIA CURSULUI PE PIATA CONTINUA
BID
ASK
Ex.: {ntr-o sesiune de tranzactionare continu` pretul de deschidere al actiunilor Y a fost stabilit la 1100 lei la cump`rare si la 1200 la vânzare, cursul de cump`rare este cursul la care bursa cump`r` titlurile (deci investitorii vând), iar cursul de vânzare este cursul la care bursa vinde titlurile (deci, investitorii cump`r`). Un client lanseaz` un ordin de cump`rare "la piat`" de 100 de actiuni Y. {n momentul transmiterii ordinului c`tre brokerul de Burs`, cursul este de 1200-1300 lei/actiune; nu poate vinde la 1300 pentru c` exist` un ordin de vânzare al "maker-ului, nimeni nu cump`r` la 1300; pretul care i se ofer` brokerului este de 1200; cum acesta are obligatia s` obtin` pentru client cel mai bun pret, într limitele de 1200-1300 va încerca s` g`seasc` un broker care s` accepte cump`rarea (ex. Va g`si un broker care cump`r` cu 1240, deci mai mult decât pretul de 1200 pe care îl ofer` "maker-ul"); dac` nu, putând încheia contractul direct cu "market-marker-ul" pentru pretul de 1200 lei.
2.5. SISTEMUL DE TRANZACTIONARE
Bursa de Valori a introdus înc` de la înfiintarea sa (1995) un sistem computerizat de transmitere a ordinelor; pe baza acestui sistem, ordinele de cump`rare pot interactiona cu cele de vânzare permitând realizarea de tranzactii bursiere; principalul avantaj al acestui sistem îI constituie posibilitatea introducerii ordinelor si tranzaction`rii de la distant`, nefiind necesar` prezenta brokerului în incinta Bursei.
STEA (Sistemul de Tranzactionare si Executie Automat`) permite tranzactionarea si executia automat` a tranzactiilor automate prin acces la cele dou` tipuri de piat`: piata continu` si piata intermitent`.
Pe piata intermitent` pot avea loc pâna la cinci sesiuni de tranzactionare pentru aceeasi valoare mobiliar` în cadrul sedintei de tranzactionare; fiecare sesiune are urm`toarea structur`:
Sesiunea principal`: introducerea ordinelor, fixingul (identificarea tranzactiilor
Posibile calcularea si afisarea preturilor de piat`, alocarea);
Sesiunea suplimentar`: introducerea ordinelor, negocierea surplusului de
oferte/cereri netranzactionate, alocarea;
– Introducerea eventualelor tranzactii speciale;
– Editarea rapoartelor de tranzactionare si decontare.
Pentru piata continu` sedinta de tranzactionare este format` din urm`toarele etape:
– Predeschiderea: introducerea ordinelor în STEA;
– Deschiderea: identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si anuntarea preturilor de deschidere, alocarea;
– Sedinta de tranzactionare continu`;
– Închiderea (tip`rirea rapoartelor de tranzactionare, afisarea preturilor valorilor mobiliare tranzactionate, introducerea ordinelor destinate urm`toarei sedinte de tranzactionare având termenul de valabilitate cel putin pân` la data efectu`rii acesteia).
Un ordin introdus în STEA este revocabil sau modificabil pân` în momentul stabilirii pretului de piat` pentru piata intermitent` sau pân` în momentul execut`rii pentru piata continu`.
Sistemul electronic d` posibilitatea ca la introducerea ordinului de burs` s` se verifice dac` exist` banii necesari unui ordin de cump`rare sau titlurile puse la vânzare astfel încât executarea tranzactiilor s` se realizeze în cele mai bune conditii.
În urma încheierii unei tranzactii apare un contract bursier; pentru tranzactiile obisnuite contractul bursier se încheie, iar Bursa transmite confirmarea acesteia c`tre membrul respectiv prin raportul de tranzactionare; pentru tranzactiile speciale contractul se încheie atunci când Bursa accept` notificarea efectu`rii unei tranzactii speciale si o opereaz` în STEA (dup` încheierea sedintei de tranzactionare).
Contractele bursiere se fac publice imediat dup` încheierea lor; modificarea sau anularea lor, se face numai de c`tre Burs`, aceasta fiind obligat` s` anunte membrii afectati si membrii neafectati (prin serviciul Relatii cu Publicul se anunt` si mass-media).
În afara tranzactiilor obisnuite realizate prin STEA, la Bursa de Valori Bucuresti se efectueaz` si tranzactii în afara STEA, denumite tranzactii speciale; datorit` volumului si valorii, aceste tranzactii ar dezechilibra piata dac` ar fi f`cute în cadrul sedintelor de tranzactionare si din acest motiv se introduc în STEA dup` finalizarea tranzactiilor obisnuite. Conform reglement`rilor Bursei sunt considerate tranzactii speciale: tranzactiile efectuate sub incidenta L 52/1994, respectiv oferta public` si prelu`rile; tranzactiile care au o valoare de 1 miliard lei sau o cantitate de titluri care dep`seste 5 % din emisiunea de valori mobiliare efectuat` de emitent.
O parte important` a sistemului de tranzactionare o reprezint` Registrul Bursei; aici se înregistreaz` valorile mobiliare emise în form` dematerializat` sau/si cele emise în form` fizic` si imobilizat`.
Serviciul de Registru al Bursei este cel care verific` existenta valorilor mobiliare în contul vânz`torului si transfer` automat titlurile tranzactionate în contul cump`r`torului; Registrul detine un istoric al detinerilor si al transferurilor de valori mobiliare; în plus, Serviciul de Registru al Bursei are datoria s` contribuie la supravegherea pietei prin vizualizarea în orice moment a intentiilor de dobândire a unei pozitii semnificative; acesta nu înseamn` c` Bursa va fi cea care va anunta o nou` pozitie semnificativ`, singurii îndrept`titi s` o fac` fiind actionarii.
Registrul Bursei este structurat pe trei sectiuni:
Sectiunea 1. – contine toti actionarii societ`tilor cotate la Burs` care nu au conturi deschise la societ`ti de valori mobiliare.
Sectiunea 2. – contine informatii privind clientii care au cont deschis la o societate de valori mobiliare.
Sectiunea 3. – sectiunea conturilor proprii ale societ`tilor de valori mobiliare si ale agentilor custode.
Informatiile continute de Registru se refer` la:
– nume persoan` fizic`/denumire persoan` juridic`;
– num`r de identificare al persoanelor fizice/juridice stabilit prin procedurile Bursei;
– cet`tenia/nationalitatea persoanelor înregistrate;
– domiciliul/sediul social;
-tipul si clasa valorilor mobiliare înregistrate;
– num`rul valorilor mobiliare detinute.
Furnizarea informatiilor de c`tre Registrul Bursei vizeaz` dou` directi; societ`tile emitente si societ`tile de valori mobiliare membre ale Bursei; informatiile c`tre societ`tiile emitente se transmit la cerere, contra-cost (8-30 USD) cu ocazia: AGA ordinare si/sau extrordinare, pl`tii dividentelor si a dobînzilor, rambursarea împrumuturilor obligatori. Pentru societ`tile membre ale Bursei se furnizeaz` informatii lunar, sau de câte ori este nevoie,privind situatia clientilor în vederea înscrierii si confirm`rii acelorasi informatii în evidentele societ`tilor de valori mobiliare.
Fig. 2.5. FUNCTIONAREA SECTIUNILOR REGISTRULUI B.V.B.
1a
3
1b 2
1.- deschiderea contului clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare: a) prin transfer din sectiunea 1;
b) direct.
2.- transferul valorilor mobiliare ale unui client de la societatea de valori mobiliare la alta.
3.- achizitionarea de valori mobiliare în nume propriu de c`tre societatea de valori mobiliare.
În procesul de tranzactionare fiecare societate de valori mobiliare actioneaz` în Burs` pentru satisfacerea în cele mai bune conditii a ordinelor de vânzare si de cump`rare primite de la clienti si cele în nume propriu; la nivelul fiec`rui membru al Bursei tranzactiile se efectueaz` în limita unei sume denumit` limit` de tranzactionare care se calculeaz` astfel:
3(SCP + VNMC)3(CNP-VNP)+CNC+VNC
SCP= valorile mobiliare detinute de SVM, inscrise in contul acesteia in sectiunea 3 a Registrului Bursei, si care nu sunt grevate de alte obligatii.
VNMC= valoare net` minim` a capitalului.
CNP= Valorile mobiliare cump`rate de SVM în nume propriu si aflate în curs de decontare.
VNP = valorile mobiliare: vândute de SVM si aflate în curs de decontare.
CNC = valorile mobiliare cump`rate în numele si pe contul clientilor, aflate în curs de decontare.
VNC = valorile mobiliare vândute în numele si pe contul clientilor, aflate în curs de decontare.
Orice sedint` de tranzactionare la BVB se încheie cu editarea unor rapoarte de tranzactionare si decontare care vor sta la baza decont`rii si compens`rii tranzactiilor.
Societ`tile de valori mobiliare si agentii custode încheie cu BVB un contract de novatie care permite compensarea multilateral` a obligatiilor reciproce rezultate între societ`tile de valori mobiliare si agentii custode în urma tranzaction`rii, precum si stingerea obligatiilor rezultate din compensare.
În vederea compens`rii si decont`rii, SVM-urile sunt obligate s` parcurg` urm`torii pasi: s` deschid` un cont de decontare la Bursa de Decontare desemnat` de Burs` (16 autorizate în prezent); s` depun` la Burs` un ordin de plat` în alb si specimene de semn`turi, precum si amprenta stampilei SVM; s` depun` o scrisoare de garantie la Banca de Decontare, acceptat` de c`tre aceasta, în favoarea contului de decontare al SVM; s` mentin` în contul de decontare un disponibil suficient pentru stingerea obligatiilor rezultate în urma tranzactiilor bursiere:.
La Bursa Bucuresti mecanismul de decontare dureaz` trei zile cu posibilitatea scurt`rii lui, în functie de îmbun`t`tirea sistemului de pl`ti între b`nci (b`ncile de decontare ale SVM-urilor în relatia lor cu Banca National`-banca de decontare a Bursei de Valori Bucuresti).
Dac` SVM-ul debitor nu dispune de disponibilit`tile b`nesti necesare acoperirii sumelor de plat`, Banca de Decontare va credita contul SVM cu o sum` ce nu va dep`si suma scrisorii de garantie a acesteia din care se scade dobânda creditului si un comision.
Dac` îns` nici în acest caz nu se acoper` suma de plat`, SVM-ul este obligat s` trec` cu titlu gratuit proprietatea valorilor mobiliare detinute în nume propriu si asupra celor mentinute cu titlu gratuit. Suma se recupereaz` prin valorificarea respectivelor valori mobiliare de c`tre Burs`.
În cazul în care totusi nici aceast` sum` nu este suficient`, BVB transmite un ordin de plat` pentru virarea sumei din Fondul de Garantare în contul de decontare al BVB.
Fondul de Garantare este un cont creat în scopul asigur`rii lichidit`tii integrale si la scadent` a obligatiilor de plat` ce rezult` în urma încheierii tranzactiilor. Alimentarea este realizat` de c`tre societ`tile membre ale BVB, astfel:
– 3% din capitalul social al SVM reprezint` contributia initial`;
– 5% din suma celor mai mari trei sume de plat` din ultimele dou` s`pt`mâni; la fiecare dou` s`pt`mâni contributia fiec`rei societ`ti se recalculeaz`, dac` dep`seste ± 10% se alimenteaz` sau se restituie c`tre societate: SVM-ul primeste o dobând` care r`mâne în acest fond. Orice membru al Asociatiei are dreptul la o singur` virare de sum` din acest fond în contul de decontare al BVB, cu alte cuvinte un SVM poate s` fie o singur` dat` în imposibilitate de plat`; la o nou` abatere va fi suspendat` de la tranzactionare în ringul Bursei.
Prin regulamentele bursiere se precizeaz` c` decontarea tranzactiilor bursiere are prioritate pentru societatea membru în detrimentul oric`ror alte decont`ri ale tranzactiilor pe alte piete.
3.1. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUTIA CURSULUI BURSIER
SI AL VOLUMULUI TRANZACTIILOR
3.1.0. Indicatori statistici la Bursele de valori
Activitatea complex` a unei Burse de valori implic` cu necesitate existenta unui sistem de indicatori statistici; cu ajutorul acestor indicatorii se pot cuantifica, cantitativ si calitativ, procesele tranzactionate impactul dintre cererea si oferta de capital precum si tendintele în viitorul apropiat pe respectiva piat`. În acelasI timp, indicatorii specifici ai activit`tii bursiere stau la baza unor analize bine fundamentate matematic, cu privire la activitatea prezent` si de perspectiv` a Bursei, din punct de vedere atât al cump`r`torilor cât si al vânz`torilor de titluri mobiliare.
Indicatori cantitativi pot fi: pretul cu care se vinde si se cump`r` un anumit titlu mobiliar la un moment dat, valoarea nominal` si dobânda ce o poate primi posesorul, num`rul de titluri tranzactionate precum si alti indicatori legati de operatiuni complexe de pietele de valori moderne.
Indicatori calitativi ofer` posibililor investitori o imagine a situatiei prezent` pe piata de valori mobiliare, precum si tendintele posibile în cea ce priveste atractivitatea unui anumit titlu, a unui portofoliu de titluri sau a Bursei în general.
Fiecare Burs` de Valori are sistemul s`u propriu de indicatori. Indiferent îns`, de titlul Bursei, sistemul include indicatori referitori la aceleasi activit`ti: indicativul general al activit`tii bursiere (indicele bursier); indicatori sintetici pentru sectoarele economiei nationale; indicatori cantitativi, referitor la num`rul de titluri cotate; num`rul de titluri cump`rate / vândute, preturile de vânzare / cump`rare, num`rul de contracte încheiate, volumul tranzactiilor, nivelul capitaliz`rii bursiere; indicatori calitativi (rata rentabilit`tii, riscul unui titlu mobiliar, volatilitatea unui titlu mobiliar).
Fig.3.1
Bursa de Valori din Bucuresti practic` un sistem de indicatori statistici inspirat din cel al marilor piete bursiere; cu ajutorul acestui sistem analistii financiari pot trage concluzii privind tendinta de ansamblu a Bursei, pe anumite titluri mobiliare tranzactionate, pe categorii (categoria I, categoria de baz`) sau pe un portofoliu de titluri. În cazul Bursei din Bucuresti, îns`, uneori, analizele previzionale sunt infirmate de evolutia acesteia (cel mai relevant exemplu este criza politic` soldat` cu demisia prim-ministrului; în ziua respectiv` indicele BET a crescut cu câteva procente, desi pe marile piete bursiere o astfel de decizie ar duce la o c`dere bursier` în tara respectiv`).
Sfârsitul anului 1997 a fost pentru BVB mai curând nefast, începând cu criza din octombrie a pietelor bursiere occidentale care a afectat si piata bursier` românesc`; lunile noiembrie si decembrie n-au însemnat momente de redresare ci de c`deri, în continuare, a preturilor actiunilor, atingându-se minime istorice atât pentru cursul actiunilor cât si pentru indicele oficial al Bursei – BET.
Începând cu 16 aprilie Bursa de Valori Bucuresti a introdus un nou indice, ca parte a sistemului de indici pe care BVB îl construieste – BET-C (BET- Composite); acesta cuprinde toate titlurile cotate la BVB, indiferent de categorie si este reânnoibil cu fiecare societate acceptat` la Cota Bursei; acest indicator este destinat a reflecta tendinta de ansamblu a Bursei; desi au existat si înainte indicatori care s` reflecte starea Bursei(Vanguard, Gelsor) acesta este al doilea indice lansat de institutia Bursei.
Primele luni ale anului 1998 au adus un usor reviriment al pietei bursiere dar nu pe m`sura astept`rilor; datorit` crizei politice prelungite (investitorii str`ini, care reprezint` cca 90% din piata bursier`) au devenit sceptici în a investi în România si se consider` c` revigorarea Bursei a fost astfel amânat` în lunile ce vor urma.
Bursa Monetar – Financiar` si de M`rfuri Sibiu coteaz` contracte pe indicele bursier BMS (media artimetic` a preturilor, medii ale actiunilor listate la Categoria I a Bursei de valori); pentru contractele la o lun` (BMS 1) cotatiile s-au situat sistematic sub valoarea oficial` a indicelui (BET). Speculatorii din piata futures de la Sibiu estimeaz` sc`derea preturilor la Burs`, se consider` c` fondurile str`ine de investitii si-au oprit operatiunile pe piata bursier`, iar preturile oferite de cump`r`torii activi în piat` sunt mici.
Pe termen lung, titlurile listate la Categoria I a BVB sunt creditate cu sanse mari de crestere. Cotatiile contractelor futures pe indicele BMS 1 la trei luni (scadente la 30 iunie) se situeaz` mult peste valoarea indicelui.
3.1.1 Prezentarea indicatorilor pe perioada oct. ‘97 – mart. ‘98
Analiza principalilor indicatori statistici bursieri pe perioada octombrie ‘97 – martie ‘98 arat` pe ansamblu o miscare de sus în jos – în primele trei luni si o usoar` miscare de jos în sus pentru urm`toarele trei luni.
OCTOMBRIE 1997
Luna octombrie s-a caracterizat prin dou` mari momente: atingerea maximului istoric pentru BET si c`derea generalizat` a burselor la sfîrsitul lunii; valoarea total` a tranzactiilor a ajuns la 235 mld. Lei, comparativ cu 200,56 mld. Lei în septembrie. Reducerea preturilor principalelor societ`ti, pe de o parte si introducerea de noi societ`ti la tranzactionare (ALRO, SEMANATOAREA), pe de alt` parte, au reprezentat puncte de atractie pentru investitori, ceea ce a determinat ca pe ansamblu, performantele acestei luni s` fie încurajatoare.
Societatea ALRO Slatina a avut o intrare "exploziv`" pe piat` si de altfel s-a p`strat, cu mici exceptii, în fruntea societ`tilor tranzactionate (atât ca pret si ca volum al tranzactiilor) – dovedindu-se astfel interesul investitorilor pentru singurul produc`tor de aluminiu din S-E Europei. În prima zi de tranzactionare (15 oct.) s-a început cu 40.000 lei/actiune, dar nu s-au înregistrat tranzactii, cump`r`torii trebuind s` pulseze pân` la 80.000 lei/actiune; în final pretul mediu al zilei a fost de 68.407 lei cu un volum al tranzactiilor de 7 mld. lei.
În primele dou` sapt`mâni s-au înregistrat fluctuatii semnificative, astfel: Compo Sibiu a crescut cu 38% în s`pt`mâna 3-9 octombrie pentru a sc`dea, apoi la o crestere de 18% în s`pt`mâna urm`toare; SOFERT a sc`zut 9% în s`pt`mâna 3-9 octombrie pentru a creste 29% în s`pt`mâna urm`toare,dup` cum si Santierul Naval Constanta a sc`zut 6% în prima s`pt`mân` a lunii pentru a creste aproape cu 50% (49,04%) în a doua s`pt`mân`.
Cresterile primelor dou` s`pt`mâni au dus la reactii din partea investitorilor care si-au retras ordinele de cump`rare ducând la sc`deri ale cursurilor; în plus semnalele de pe piata valutar`, privind o sc`dere accentuat` a leului în raport cu USD, au accentuat acest fenomen.
S`pt`mâna 24-30 oct. 1997 s-a caracterizat prin c`derea generalizat` a burselor externe, fenomen resimtit si la noi. Comitetul Bursei a fost nevoit s` limiteze variatia cursului la 20%, pentru câteva zile; cu aceast` ocazie s-a rev`zut dependenta pietei românesti de investitorii str`ini; c`derea marilor burse asiatice a lansat la noi teoria conform c`reia, marii investitori si-au mutat centrul de actiune Asia, spre pietele bursiere sud-estice europene, în plin` expansiune la momentul anului 1997.
Urmare a acestor evenimente cresterile s`pt`mânale din ultima parte a lunii au fost practic nesemnificative, m`surându-se în câteva procente (o exceptie: Alimentara Cluj – în s`pt`mâna 24-30 oct. "97: 30,61%), sc`derile fiind îns` 28% (Banca Transilvania), 23% Alro, 19% Sofert. La nivelul lunii octombrie s-au tranzactionat 71 de societ`ti din care 12 la categoria I.
Cele mai bine reprezentate ramuri de activitate au fost: industria chimic`, metalurgic`, alimentar`, masini si echipamente (10%), constructii metalice (8%) etc.
Cele mai tranzactionate actiuni au fost ale societ`tilor:
Ca num`r de actiuni tranzactionate DACIA a detinut primul loc, dup` cum arat` si graficul:
Tranzactiile speciale ale lunii octombrie au fost în num`r de patru, însumând 5.220.954.000 lei, din care 2.499.887.509 lei s-au pl`tit pentru actiuni ale societ`tii ALRO.
TRANZACTII SPECIALE LUNA OCTOMBRIE
NOIEMBRIE 1997
Indicele BET (lei) a cunoscut o tendint` descendent` pe întreaga lun`, evoluând descresc`tor de la 913,67 puncte la începutul lunii, la 693,51 puncte pe 28 noiembrie, reprezentând o sc`dere de 220,16 puncte (24%).
Sc`derea accentuat` a indicelui BET s-a datorat sc`derii semnificative a preturilor actiunilor ce compun acest indice (ctg.I). Astfel, pretul actiunilor societ`tii ANTIBIOTICE a sc`zut de la 6829 lei, la inceputul lunii la 5069 lei, la sfârsitul perioadei; la DACIA pretul a sc`zut de la 952 lei/actiune la 595 lei/actiune.
Desi a fost oarecum temporizat` în luna noiembrie cresterea ratei inflatiei, ca si inexistent`, înc` a cadrului legislativ necesar investitiilor de portofoliu, au fost factori care au determinat retineri din partea investitorilor, fie ele doar temporare. Ezit`rile FPS în a privatiza, prin burs`, societ`ti performante, tranzactionate sau nu la burs`, a fost un stimulent care a lipsit, de asemenea, potentialilor investitori.
Valoarea total` a tranzactiilor în luna noiembrie a atins 164 mld. lei, reprezentând doar 70% din valoarea total` a tranzactiilor realizate în luna precedent`. De altfel, performantele acestei luni au fost cu mult dep`site de cele ale lunilor de var`.
Capitalizarea bursier` în ultima sedint` de tranzactionare a lunii noiembrie a fost de 4548,9 mld. lei (aprox. 578,74 mil. $), nivelul acestui indicator fiind în continu` sc`dere. De asemenea, num`rul de actiuni tranzactionate si de tranzactii au reprezentat 67%, respectiv 64% din valoarea acestor indicatori în luna precedent`.
În prima s`pt`mân` a lunii s-a înregistrat o stabilitate a evolutiilor cotatiilor caracterizat` drept "linistea dinaintea furtunii", fapt de altfel dovedit de evolutiile viitoare; acalmia s-a datorat apatiei cump`r`torilor si în secundar retinerii actionarilor de a vinde la preturi sc`zute; preturile sc`zute nu sunt acceptabile pentru actionari iar cump`r`torii-avantajati de preturile sc`zute – nu investesc pentru c` legislatia în vigoare nu-i încurajeaz`.
S`pt`mâna urm`toare s-a caracterizat printr-un paradox: pe de o parte preturile foarte sc`zute ale actiunilor constituie teoretic o baz` de pornire pentru potentialii investitori; pentru a-si acoperii pierderile, investitorii prezensi înc` pe piat` au ocazia s`-si recl`deasc` portofoliul de plasamente; pe de alt` parte nimeni nu actioneaz`; media tranzactiilor a fost de 8 mld. lei.
Cea mai mare crestere la categoria I a fost de 1,55% pentru Oltchim, în timp ce sc`derile se m`soar` în procente cu dou` cifre (societatea MOLDOMOBILA a sc`zut cu 12,74% atingând pretul mediu de 294 lei).
Pe ansamblul lunii sc`derile au fost în general cu dou` cifre pe fiecare s`pt`mân`, în timp ce cresteri mai mari s-au înregistrat în ultima s`pt`mân` a lunii: SOFERT: 10,51%, CARNE: 18,03%.
Num`rul societ`tilor tranzactionate în luna noiembrie a ajuns la 75, din care 13 la categoria I.
Desi cu o reprezentare de doar 9% din num`rul total al societ`tilor tranzactionate, industria chimic` detine 50% din capitalizarea bursier` total` a societ`tilor tranzactionate la BVB. Acest fapt se explic` prin societ`tile foarte performante ce apartin acestui sector, parte din ele cotate la categoria I, dar si aprecierii corespunz`toare pe care acestea o primesc din partea investitorilor.
Industria metalurgic` detine 12% din num`rul societ`tilor cotate si au o pondere de 18% în capitalizare. Industria mijloacelor de transport are 11% din capitalizare (DACIA are o contributie important`).
În decursul acestei luni s-a derulat o singur` tranzactie special` al c`rui obiect au constituit-o actiunile societ`tii OLTCHIM; s-au tranzactionat 190.000 actiuni ce au valorat
700.300.000 lei.
Evolutia pe dou` luni a num`rului de tranzactii pentru fiecare societate arat` urm`toarele evolutii:
ALRO r`mâne si în noiembrie cea mai tranzactionat` societate cu o valoare total` a tranzactiilor de 52,97 mld.lei, fapt datorat în mare parte pretului ridicat al actiunilor acestei societ`ti. Ea este urmat` de OLTCHIM (21,08 mld.), TERAPIA (17,83 mld.), DACIA (13,95 mld.), ARTIC (12,56 mld.).
Cele mai tranzactionate au fost actiunile societ`tii Automobile DACIA (valoare nominal` de 1000 lei): 18,8 mil. actiuni, urmate de OLTCHIM, ELECTROAPARATAJ (pachetul majoritar vândut de FPS prin BVB) etc.
Cele mai putin tranzactionate actiuni sunt cele ale societ`tii IMPACT Bucuresti ( 9 tranzactii) cu doar 180 actiuni tranzactionate.
DECEMBRIE 1997
Cadrul general al lunii decembrie s-a caracterizat printr-o inflatie de 4,5%, astfel inflatia anual` ajungând la151,4%, cu mult peste cea prev`zut`. Leul a cunoscut o tendint` de devalorizare, cursul acestuia în raport cu moneda american` fiind la sfârsitul lunii decembrie (19 dec.) de 7994 lei/$, fat` de 7889 lei/$ la începutul lunii.
Valoarea total` a tranzactiilor în ultima lun` a anului la BVB a fost de
120,5 mld. lei, reprezentând 73,45% din valoarea tranzactiilor realizate în noiembrie.
Capitalizarea bursier` în ultima sedint` de tranzactionare a fost de 5055 mld.lei, dep`sind capitalizarea bursier` a ultimei sedinte de tranzactionare din luna noiembrie, fapt datorat, în special, cresterii preturilor societ`tilor din categoria I.
Ca num`r de actiuni tranzactionate, performantele acestei luni au fost aproximativ egale cu cele ale lunii precedente, iar num`rul de tranzactii s-a redus, demonstrând reducerea activit`tii bursiere specifice sfârsitului de an .
Pe 5 decembrie s-a efectuat splitarea actiunilor societ`tii SOFERT S.A. Bac`u. În urma realiz`rii acestei operatii num`rul de actiuni al S.C. SOFERT S.A. este de 71.636.500. cu o valoare nominal` de 1000 lei.
La conferinta EUROMONEY Salonic s-a semnat un acord între BVB si Bursa de Valori-Atena prin care societ`tile emitente românesti si grecesti s`-si poat` tranzactiona actiunile pe ambele piete; astfel se vor emite certificate de depozit în baza actiunilor unor societ`ti românesti cotate la BVB.
Cele mai tranzactionate societ`ti, ca num`r de tranzactii, în luna decembrie au fost DACIA (5300), ALRO (5088), urmate la mare distant` de TERAPIA (2366), OLTCHIM (1732), ANTIBIOTICE (1463).
Ca valoare total` a tranzactiilor, cea mai performant`
societate a lunii decembrie a fost OLTCHIM cu tranzactii în valoare de 38,65 miliarde lei.
AMONIL Slobozia, singura societate admis` la tranzactionare în luna decembrie a reusit s` se afle în primale 15 societ`ti cu o valoare a tranzactiilor de 2,49 miliarde lei.
NUMAR DE ACTIUNI TRANZACTIONATE
DACIA si OLTCHIM si-au p`strat pozitiile, dar tendintele au fost inverse (la DACIA a sc`zut num`rul actiunilor tranzactionate în timp ce la OLTCHIM procesul a fost invers).
Si în luna decembrie s-a derulat o singur` tranzactie bursier`, cu actiuni ale societ`tii OLTCHIM, pentru 5.506.578 actiuni tranzactionate s-au pl`tit
23.149.995.680 lei.
IANUARIE-MARTIE 1998
Primele trei luni ale anului 1998 s-au caracterizat printr-o evolutie ascendent` a principalilor indicatori sintetici ai evolutiei activit`tii bursiere.
Dintre evenimentele lunii ianuarie la BVB se disting: data de 6 ianuarie, când devin operationale serviciile de custodie direct` prin intermediul b`ncilor custode ABN Amro Bank România si ING Bank NV România Bucharest Branch; si de data de 8 ianuarie când s-a desf`surat sedint` de tranzactionare cu num`rul 300.
În cursul lunii februarie a avut loc sedinta Comitetului BVB care a hot`rât studierea posibiit`tilor de implementare a instrumentelor derivate si a împrumutului de actiuni (borrowing & lending); s-a hot`rât, de asemenea, introducerea indicelui BET-C; b`ncile CITIBANK Romania S.A. si Société Genérale S.A. Sucursala Bucuresti, legal autorizate s` ofere servicii de custodie, au devenit membre ale sistemului de decontare, compensare si registru al BVB.
În luna martie au avut loc primele oferte publice de vânzare a unor pachete de actiuni detinute de FPS la ICME Bucuresti si la Ciprom Ploiesti; societate care este de altfel si tranzactionat` la BVB; Sase tranzactii au fost suficiente pentru ca oferta de 1.735,836 actiuni ICME s` fie epuizat` într-o singur` zi (valoarea total` a tranzactiilor a fost de 31.245.048.000 lei). Oferta la CIPROM se mentine, f`cându-se tranzactii de cel putin 3 miliarde lei.
EVOLUTIA VALORII TOTALE A TRANZACTIILOR
Pe ansamblu, evolutia valorii totale a tranzactiilor a dep`sit pe primele trei luni ale anului a dep`sit cu 21,26%, totalul ultimelor trei luni ale anului 1997 cu concentr`ri substantiale pe lunile martie (343,02) si octombrie (235 mld.). Num`rul societ`tilor cotate a crescut de la 76 la 81 în ianuarie, la 88 în februarie (OIL TERMINAL la Categoria I) si la 92 societ`ti în luna martie; în acest context si num`rul de actiuni tranzactionate ca si num`rul de tranzactii au evoluat ascendent.
Se observ` c` în ciuda cresterii spectaculoase a num`rului de actiuni tranzactionate, evolutia num`rului de tranzactii a fost relativ constant`, în jurul procentului de 28%.
VALOARE TOTALA TRANZACTII IAN.-MARTIE "98
Totalul tranzactiilor cu actiunile societ`tii DACIA reprezint` numai 29% din totalul tranzactiilor aceleiasi perioade pentru ALRO S.A.
În privinta num`rului de actiuni tranzactionate, în primele trei luni ale anului 1998, DACIA îsi mentine pozitia de lider cu 64,55 milioane actiuni, urmat` de OLTCHIM (48,46 mil. actiuni). Un loc fruntas îl are si OIL TERMINAL pentru care în februarie si martie s-au tranzactionat: 26,41 milioane actiuni.
Desi s-a aflat pe locul IV ca valoare total` a tranzactiilor pe luna martie, DACIA s-a p`strat în fruntea topului num`rului de tanzactii pentru 3 luni, fiind cea mai lichd` societate.
Un argument în plus pentru evolutia ascendent` a Bursei îl constituie evolutia tranzactiilor speciale care în ianuarie au însumat 22,9 mld. lei (s-au tranzactionat actiuni OLTCHIM si COMPA), în februarie doar 4,7 mld. lei (actiuni AZOMURES), în timp ce la începutul lunii martie s-a realizat o tranzactie special` în sum` de 20 mld. lei cu actiunile societ`tii ALRO. Suma tranzactiilor speciale pe ultimele trei luni ale anului 1997 însumeaz` de-abia 29,07 mld. lei adic` cca. 60% din tranzactiile speciale ale lunilor analizate.
De mentionat c` în cursul lunii martie au început tranzactiile pentru a doua societate bancar` cotat` la BVB si anume: Banca Albina din Bucuresti.
Evolutia capitaliz`rii bursiere pe lunile analizate arat` astfel:
– S-a luat în considerare ultima sedint` de tranzactionare a lunii respective-
Cresterea acestui indicator sintetic este pus` pe seama atât a cresterii cursului actiunilor (se calculeaz` ca produs dintre cursul actiunii si num`rul de actiuni emise), dar si pe seama cresterii num`rului de societ`ti listate, mai ales c` au fost acceptate la tranzactionare societ`ti cu un capital social destul de mare. Sc`derea înregistrat` la sfarsitul lunii martie s-ar putea datora si evenimentelor politice ale acelui moment; în medie, îns` capitalizarea bursier` a lunii martie a fost mai ridicat` (6915,96 mld. lei) comparativ` cu 6327,29 mld. lei, media capitaliz`rii bursiere în luna precedent`.
3.2. ANALIZA EVOLUTIEI VALORII DE PIATA A ACTIUNILOR
TERAPIA-CLUJ COTATE LA BVB
Societatea farmaceutic` Terapia SA din Cluj-Napoca reprezint` una din societ`tile stabile ale Bursei, fiind de multe ori societatea care a mentinut nivelul tranzactiilor in ringul Bursei.
Societatea clujean` a fost infiintat` in 1921 si este ast`zi o intreprindere complet privatizat`. Obiectul principal de activitate este fabricarea de medicamente de uz uman si veterinar, comercializarea produselor farmaceutice. Societatea doreste introducerea in fabricatie a noi produse farmaceutice, fie cu eficient` mai mare, fie mai adoptate cerintelor pietei de azi; se urm`reste de asemenea extinderea cooper`rii cu firme produc`toare de medicamente de international.
Intrarea in ringul Bursei s-a f`cut pe 1 aprilie 1997, la categoria I, ca dovad` a burselor rezultate inregistrate in cursul anilor anteriori.
Tabel 3.1.TERAPIA PE PIATA BURSIERA
Pret maxim in ultimul an 15.000 lei/act.
Pret minim in ultimul an 1.210 lei/act.
Volum tranzactionat prin 176,537 mld. lei
sistem in ultimul an 17.216.800 actiuni
Tranzactii speciale in 27,836 mld. lei
ultimul an 2.066.350 actiuni
Valoare tranzactii TER din
Total piat` in 1997 10%
Capitalizarea bursier`
la data de 30.01.1998 558.145 mld. lei
PER 11.
{n a doua jum`tate a anului 1997 TERAPIA a procedat la m`rirea capitalului social de la 41.327.675.000 lei la 44.893.075.000 lei, emitand 3.565.400 actiuni; atractivitatea societ`tii este dat` si de faptul c` actionarii si-au executat in totalitate dreptul de preemtiune, nefiind "admisi" noi actionari.
Calculul dreptului de subscriere:
{n t`rile dezvoltate din punct de vedere bursier, dreptul de subscriere se negociaz` pe piat` in vederea achizition`rii de noi actiuni; la noi, acest lucru nu se intampl` inc`.
Emisiunea de actiuni duce la o dilutie a profitului dar si la o dilutie a dreptului la adoptarea deciziei.
Dilutia profitului
EPS=
EPS0 ==116,66 lei/actiune
EPS1 ==107,4 lei/actiune
Castigul pe actiune scade cu 9,26 lei/actiune, fiecare actionar primind mai putin bani la repartizarea profitului.
Dilutia dreptului la adoptarea deciziei
Deciziile privind activitatea unei societ`ti pe actiuni se iau prin votul Adun`rii Generale a Actionarilor (AGA) -ordinar` si extraordinar`-; influenta asupra deciziei adoptate este dat` de num`rul de actiuni detinute; m`rirea capitalului social inseamn` o diminuare a influentei la adoptarea deciziei pentru detin`torul de actiuni care nu isi exercit` dreptul de preemtiune.
Dac` un investitor are 1 mil. actiuni TERAPIA:
x 100 = 2,42% din totalul actiunilor. Dup` majorarea capitalului, el va detine doar:
Societatea si-a m`rit capitalul social cu 8,62%.
Analiz` fundamental`
La sfarsitul lunii februarie, conform datelor oferite de BVB, TERAPIA era inscris` cu trei actionari semnificativi din care S.C. Romferchim S.A. detinea 18,97%.
Fig. 3.1.
Indicatorii de rentabilitate arat` evolutii ascendente si descendente in cele patru momente studiate.
marja profit brut (MPB) =
marja profit exploatare (MPE) =
marja profit net (MPN) =
Anul 1996 a insemnat o rentabilitate mai sc`zut` pentu TERAPIA, privit` prin prisma celor trei marje ale profitului; cheltuielile au diminuat profitul, mai ales datorit` creditelor contractate de societate in perioadele anterioare anului 1996 si ale c`ror rambursare s-a f`cut in acest an.
Tabel 3.2. Marje de profit la TERAPIA S.A.
Se observ` o crestere a marjelor de profit pentru anul 1997, ca o dovad` a avantajului intr`rii pe Burs` dar si ca o confirmare a situatiei incurajatoare din industria farmaceutic` (TERAPIA si ANTIBIOTICE – IASI au fost lideri in ringul Bursei in cursul anului 1997 pan` la aparitia societ`tii ALRO Slatina).
Analiza fundamental` se refer` la o serie de indicatori legati de activitatea societ`tii dar si in corelatia cu pretul actiunilor la Burs`:
capitalizarea bursier` = Num`r actiuni detinute Cursul bursier
castigul pe actiune (earnings per share) =
PER (price- earning ratio) =
randamentul actiunii =
{n luna octombrie raportul capitaliz`rii bursiere/capitalul social a situat societate
pe primul loc in randul societ`tilor listate la Burs`. Doar Azomures (5761.346.576 lei) si Oltchim (1.017.873.438 lei) au avut capitalizare bursier` mai mare dar raportul confirm` decalajul intre valoarea nominal` (1000 lei) si pretul mediu de la Burs`.
{n noiembrie raportul scade la 11,2 de la 12,7 si TERAPIA pierde locul I; intre societ`tile Bursei, TER. este printre putinele care p`streaz` raportul supraunitar, in decembrie crescand la 11,87.
{n ianuarie raportul ajunge la valoarea de 12,43 pe o pant` ascendent` a pretului mediu al actiunilor societ`tii analizate.
{n 1997, anul intr`rii la Cota Bursei, rata de distributie a dividendului a fost de 54,64%, emitentul incercand atragerea detin`torilor de capital prin dividende de cca. 120 lei pe actiune la un dividend global de 4.821.562.000 lei la sfarsitul anului 1996.
Randamentul actiunii la 31.10.1997 era 0,86%; un asemenea indicator ar trebui comparat cu randamentul plas`rii la o banc`.
Valoarea de randament, reprezint` raportul dintre dividendul actiunii si rata dobanzii bancare.
{n luna noiembrie, la o rat` a dobanzii de 45% si un dividend de 110 lei/actiune, acest indicator este de 244,44 lei. Aceast` valoare reprezint` suma de bani care – depus` la o banc` la dobanda curent` produce intr-o anumit` perioad` de timp (1 an) exact fluxul de venituri adus de actiunea respectiv`.
O comparatie cu valoarea cursului (cca. 12.500 lei la 30 ian.), duce la concluzia c` actiunea TERAPIA este supraevaluat`.
Raportul pret-castig (PER) arat` cat trebuie s` pl`teasc` un investitor pentru o actiune,pentru a obtine o unitate monetar` din profiturile firmei emitente.
{n cazul TERAPIA, PER a avut la 30 ian.1998 o valoare de 63,35 lei, ceea ce inseamn` c` investitorul trebuie s` pl`teasc` 63,35 lei pentru a obtine 1 leu ca venit produs de actiunea cump`rat`.
{n octombrie, actiunile TER aveau unul dintre cele mai mari PER din randul societ`tilor listate la Burs`. {n teorie , un PER mare inseamn` o supraevaluare a actiunilor respective (fapt subliniat si de valoarea de randament calculat` mai sus) si, deci, o achizitionare pentru cresteri viitoare de curs nu s-ar mai justifica; variatiile ulterioare ale cursului dovedesc ins` o stabilitate, f`r` sc`deri spectaculoase, dar nici cresteri semnificative (analistii au preconizat c` la inceputul anului 1998, dup` "c`derea" de la sfarsitul anului 1997, actiunile "vechi" nu vor inregistra cresteri spectaculoase, ceea ce de altfel s-a si intamplat.
Cursul bursier poate fi determinat teoretic cu ajutorul formulei: C = D*PER unde:
D – dividend; C – cursul.
Se consider` PER-ul ca fiind inversul randamentului.
PER-ul reflect` exact conceptia omului de burs` c` un titlu valoreaz` atat cat se ofer` pentru a fi cump`rat.
{n afara rentabilit`tii trecute se poate estima si o rentabilitate viitoare; viitorul poate confirma estim`rile sau nu, existand riscuri pe care orice operator de burs` le poate lua in considerare.
Riscul reprezint` eventuala pierdere pe care o va suporta detin`torul de actiuni in cazul in care rentabilitatea efectiv` obtinut` in perioada urm`toare se abate de la rentabi-litatea sperat`.
Cea mai mare important` in comensurarea riscului o prezint` coeficientul de valabilitate – beta ().
N – num`r observ`ri;
RX – media aritmetic` simpl` a rentabilit`tilor individuale observate;
media aritmetic` simpl` a rentabilit`tilor de piat` observat`.
Pentru perioada martie-aprilie 1998 au calculat un de +0,57% ceea ce inseamn` c` la o variatie cu 1% a indicelui BET, actiunile TER vor creste cu o jum`tate de procent; aceast` valoare este strict teoretic` f`r` relevant` practic`; coeficientul se consider` a
fi relevant pentru perioada de observatie de cel putin 1 an; cum p<1 se dovedeste a fi o interdependent` slab` intre variatia pietei si cea a cursului actiunilor TER.
Analiza grafic`
Analiza economic` si financiar` trebuie s` serveasc` la selectarea anumitor titluri mobiliare din multimea existent` pe piat`, susceptibile de a deveni obiectul unei investitii profitabile.
O important` deosebit` o are analiza tendintei evolutiei cursului unei anumite actiuni. Modalitatea intuitiv` pentru a determina tendinta unui titlu de valoare este reprezentarea grafic`.
Metoda mediilor mobile este utilizat` adesea ca instrumente de previziune si mai ales un instrument care poate indica momentul oportun pentru o actiune de vanzare sau de cump`rare a unui titlu.
Utilizarea mediilor mobile ca recurs la teoria lui Dow are ca scop evidentierea schimburilor de tendint` a pietei.
Exist` un ansamblu de reguli la care apeleaz` analistii asupra momentului de vanzare sau de cump`rare a unui anumit titlu.
{n cazul actiunilor TER, pe perioada analizat` (ianuarie-februarie 1998) a existat o variatie de sus in jos si apoi de crestere a cursului pe un fond de crestere a mediilor mobile.
A existat un moment in care s-a inregistrat o schimbare de tendint` -un semnal de vanzare, cand se preconiza o sc`dere a cursului in conditiile in care curba mediilor mobile s-a situat deasupra celei a cursurilor.
3.3. INDICELE BVB.
EVOLUTIE SI SEMNIFICATIE
3.3.1.Caracteristici ale indicilor bursieri
Un indice bursier m`soar` evolutia în timp a performantelor pietei bursiere (unui compartiment sau sector de activitate, fie a unui portofoliu esantion).
Pentru construirea unui indice sunt parcurse urm`toarele etape:
1). Selectarea esantionului, format dintr-un num`r restrâns de titluri, astfel încât acesta s` fie reprezentativ pentru situatia general` a Bursei sau al unui sector al acesteia.
2) .Determinarea ponderii diferitelor elemente ale esantionului. Aici exist` trei variante:
pondere egal` (dac` o actiune coteaz` 40.000 lei, iar alta 20.000 lei, se vor lua
5 titluri din prima si 10 titluri din a doua).
pondere cu capitalizare bursier` (cu cât capitalizarea bursier` a unui titlu este
mai mare, cu atât ponderea sa în indice este mai ridicat` (NYSE Composite, SP 500).
luarea în considerare numai a cursurilor titlurilor, f`r` nici o pondere (simpla
aditionare a preturilor – asa cum se face pentru indicele DOW JONES – se m`soar` evolutia sumei obtinute).
3) .Alegerea datei de referint` si a index`rii (de exemplu, pentru un indice a c`rui valoare la data de referint` a fost echivalent` cu 1000 puncte, la o valoare de 1100 înseamn` o crestere cu 10% fat` de perioada de baz`).
O crestere durabil` a indicilor înseamn` o burs` puternic`, atractiv`, care reflect` optimism în cercurile de afaceri (bull market – 'piata sub semnul taurului' ) -sporirea continu` a cursului actiunilor si un volum important de tranzactii. O tendint` descendent`, de lung` durat`, a indicilor înseamn` o piat` slab`, lipsit` de interes pentru tranzactii, pesimism în cercurile de afaceri (bear-market – "piat` sub semnul ursului").
Urm`rirea indicilor este necesar` si pentru a aprecia performantele unei actiuni individuale în raport cu tendinta pietei. Dac` actiunea respectiv` scade în timp ce trendul pietei este stabil sau în crestere înseamn` c` firma emitent` este evaluat` negativ de c`tre piat`, c` exist` riscuri în p`strarea acestor actiuni. Dac` un întreg sector industrial este evaluat de piat` sub tendinta medie, înseamn` c` acest sector se confrunt` cu probleme economice, c` evolutia sa viitoare este pus` sub semnul întreb`rii.
Totodat`, faptul c` o firm` este inclus` în componeta indicelui reprezentativ al bursei reprezint` o consacrare pentru acea companie, actiunile sale fiind considerate valori sigure.
Determinarea nivelului indicelui se face prin împ`rtirea valorii agreate de piat` în perioada curent` la (valoarea de piata de baz`). Pentru ratiuni tehnice valoarea de piat` de baz` este ajustat` din când în când pentru a reflecta numai misc`rile de preturi care rezult` din influenta factorilor de piat`. Principalele situatii în care are o astfel de ajustare sunt urm`toarele:
– introducerea unei noi actiuni la Cot`;
– trecerea unei companii de la a doua la prima sectiune a Bursei;
– scoaterea unui titlu de la cotare;
– fuziuni;
– oferte publice;
– preschimbarea de obligatiuni convertibile sau de actiuni preferentiale în actiuni comune.
Calculul variatiei indicatorului se face dup` relatia:
Va = Vc (CB i / CB A) 100;
Va = valuarea actual`;
Vc = valoarea conventional` (de referint`);
CBA = capitalizarea bursier` de baz` ajustat` (de la momentul t0);
CBi = capitalizarea bursier` instantanee (din ziua efectu`rii determin`rii);
În afara ajust`rilor tehnice, calculul indicatorilor bursieri trebuie s` permit` atât urm`rirea evolutiei preturilor activelor financiare cât si a rentabilit`tii acestora. Indicatorii permit, de asemenea, construirea unor produse derivate (optiunile pe indici bursieri, sau contractele la termen pentru indici bursieri).
3.3.2. Tipologia indicilor bursieri
A. Indici care nu se negociaz` la Burs`: -prototipul acestui tip de indici îl reprezint` indicele bursei new-york-eze DOW JONES (1884); cu ajutorul lui se sintetizeaz` într-un singur num`r performanta global` (deci si riscul) la Burs`; astfel, determinarea m`rimii lor trebuie s` fie cât mai neutr`, cât mai obiectiv`; pot fi publici sau privati (publicati de grupurile de pres`, institute de statistic`, organisme financiare, nationale sau mondiale.
B. Indici bursieri care fac obiectul negocierilor la Burs`. Acest tip de indici are
un avantaj informational deoarece acesti indici sunt subiectul unui echilibru de piat`.
Dac` piata unui asemenea indice este în crestere înseamn` c` numerosi investitori au
decis s` cumpere actiuni pe acea piat`. Aceasta înseamn` c` indicele reflect` cele mai
bune actiuni ale pietei si sintetic mai bine ca un indice ne negociat, ofer` informatii, de bun` calitate, pietei si operatorilor care intervin imediat.
1. Privati: prototipul acestui tip de indice vine din Suedia.
2. Indici locali si indici importati: fiecare piat` financiar` poate decide s` importe indicele unei alte piete bursiere pentru a face negocieri între ele. Acesti indici, obiect de negociere, furnizeaz` o tehnic` foarte "supl`" pentru delocalizarea gestiunii riscului la o singur` burs`. Fiecare piat` se adreseaz` celeilalte pentru a administra riscul pe care îl produce indicele respectiv.
3. Indici diversificati si indici de piat`. Indicii diversificati sunt indicii din prima generatie; cota oficial` se realizeaz` astfel, printr-un indice diversificat, ce reflect` cât mai fidel cu putint` toate sectoarele economice.
Atunci când indicele va face obiectul unor negocieri pe piat`, situatia se modific`. Un astfel de indice nu poate s` ia în considerare numai elementele de mai sus. El trebuie s` reflecte cât mai bine diversitatea la Cot`, cât si riscul global de la Burs` (riscul de piat`).
Cele dou` concepte: indici diversificati si indici de piat` sunt de neapropiat. Un indice negociabil trebuie deci s` fie mereu un indice de piat` mai degrab` decât un
indice diversificat.
Pentru indicii din a doua generatie caracteristica principal` o constituie diversitatea larg` a valorilor mobiliare ce intr` în conformitate cu anumite criterii privind:
diversitatea ramurilor de activitate din rândul c`rora se aleg societ`tile (inclusiv din
rândul serviciilor; prima oar` s-a întâmplat în SUA).
difuzia valorilor mobiliare alese în rândul publicului s` fie foarte mare astfel înct
nimeni s` nu detin` controlul total asupra uneia din valorile mobiliare incluse.
gradul de capitalizare bursier` s` fie ridicat, atât din punct de vedere al valorilor
tranzactiilor cât si prin prisma dividendelor pe actiune repartizate de emitent.
Tabel 3.3.Indici bursieri în Europa de Est
3.3.4. Indicele oficial al Bursei de Valori Bucuresti
În România primul indice oficial al Bursei de Valori Bucuresti ap`rut la aproape doi ani de la prima sedint` de tranzactionare. Acest lucru s-a datorat faptului c` Bursa a m`rit semnificativ num`rul societ`tilor cotate la Burs` de-abia în decursul anului 1997. Aparitia atât de târzie a fost dictat` de necesitatea reflect`rii cât mai complete a tuturor ramurilor economiei, indicele reflectând variatiile pe ramuri si influentele asupra ansamblului economiei nationale.
Conform Comitetului Indicelui, scopul crestrii BET (Bucharest Exchange Trading) a fost acela de a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide zece societ`ti; de a permite managerilor de portofoliu calcularea indicelui beta, având o m`sur` mai precis` a volatilit`tii actiunilor cotate. În plus, BET este creat cu scopul de a furniza o baz` adecvat` pentru tranzactiile derivate pe indici (options, futures si combin`ri ale acestora).
Metodologia de calcul a BET porneste de la media ponderat` cu capitalizarea preturilor celor mai lichide 10 societ`ti, valoarea preturilor din fiecare zi este raportat` la preturile corespunz`toare momentului initial (t=0).
Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat unor m`suri precizate anterior, valoarea indicelui este ajustat` (indicele este racordat) cu un factor de corectie f în ziua în care are loc schimbarea care afecteaz` pretul. Orice modificare în portofoliul indicelui se decide de c`tre Comitetul Indicelui care analizeaz` si decide trimestrial actualizarea acestuia.
Comitetul Indicelui este abilitat de c`tre Comitetul Bursei cu problematica indicilor lansati de Bursa de Valori Bucuresti; se întruneste lunar, luând deciziile necesare de actualizare trimestrial` a portofoliului indicelui; Comitetul poate face propuneri pentru marketing-ul indicelui, inclusiv pentru folosirea valorilor indicelui în tranzactii cu instrumente derivate.
Fiind un indice bursier din generatia a doua, se calculeaz` în timp real (orice modificare în pretul actiunilor ce fac parte din portofoliul indicelui duce la modificarea valorii indicelui).
Datorit` faptului c` la BVB se tranzactioneaz` doar actiuni, portofoliul indicelui este format doar dintr-un singur tip de valori mobiliare – actiunile .
Conform deciziei Comitetului Indicelui, BET a fost construit respectându-se urm`toarele reguli de selectie a valorilor mobiliare din portofoliu:
– s` fie cotate la categoria I a Cotei Bursei;
– s` aib` cea mai mare capitalizare bursier` (suma capitaliz`rilor bursiere ale firmelor ale c`ror actiuni sunt în portofoliul indicelui s` fie cel putin 60% din capitalizarea bursier` total`);
– s` fie alese astfel în cât s` se asigure diversitatea portofoliului;
– actiunile s` fie cele mai lichide (lichiditatea este aproximat` prin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiv`; conditia impus` este ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui s` fie cel putin 70% din valoarea total` tranzactionat`).
Initial, pe 19 septembrie 1997, ziua de referint` a indicelui BET, la categoria I a Cotei Bursei se aflau înscrise 11 societ`ti, din care Comitetul Bursei a ales actiunile a 10 societ`ti pentru a forma portofoliul indicelui; societatea Sofert Bac`u, a 11-a societate la categoria I nu a îndeplinit conditia de lichiditate.
Tabel 3.4. Structura BET
Tabel 3.5. ACTUALIZAREA COSULUI INDICELUI BET
Evolutia indicelui BET de la începutul existentei sale (22 sept. 1997) a urm`rit evolutia pietei bursiere, cu un maxim în prima parte a lunii octombrie (1040 puncte), sc`zând apoi, în perioada de recul a pietei, la valori de sub 700 puncte.
Luna decembrie a însemnat minimului istoric: dup` o tendint` descresc`toare în prima jum`tate a lunii (692,61 pe 2 dec.) s-a ajuns la 622,47 puncte la sfârsitul lunii; cresterea manifestat` în a doua parte a lunii a fost nesemnificativ`, performantele încadrându-se în trendul descresc`tor care a caracterizat a doua jum`tate a anului 1997.
În luna ianuarie valorile indicelui BET (lei) au sc`zut de la 746,42 puncte în 5 ianuarie, la 727,65 puncte la sfârsitul lunii. Valoarea minim` atins` a fost de 711,6 puncte pe 23 ianuarie. Totusi, spre sfârsitul lunii, valorile indicelui ar`tau o usoar` tendint` de revigorare.
Tendinta preconizat` s-a p`strat si pe parcursul lunii februarie, când indicele BET (lei) a cîstigat 90,81 puncte (12,6%). Aceasta s-a datorat în principal cresterii preturilor societ`tilor din categoria I incluse în portofoliul indicelui.
BET se calculeaz` în lei si în dolari (la cursul stabilit de BNR potrivit indicatiilor de pe piata interbancar`).
– arat` cât variaz` pretul actiunilor la un moment dat fat` de un moment de referint` în conditiile unei cantit`ti de titluri considerate la data de referint`.
De la valoarea de 1000 puncte initiale (22 septembrie 1997), BET a crescut în prima perioad` pân` la valoarea de 1040 puncte (este maxim istoric), iar apoi a evoluat pe o pant` descresc`toare pân` la valori de sub 700 puncte.
Începând cu 16 februarie 1998 s-a efectuat actualizarea cosului indicelui oficial BET. Schimb`rile efectuate sunt înlocuirea actiunilor OTELINOX (INX) cu cele ale societ`tii ALRO S.A.(ALR) si modificarea ponderilor actiunilor Antibiotice Iasi, Terapia Cluj si Oltchim Rm. Vâlcea ca urmare a major`rii capitalului social al acestor societ`ti. Ponderile indicelui BET sunt reprezentate de num`rul total al actiunilor emise de c`tre societ`tile ale c`ror titluri se afl` în cosul indicelui.
Motivele care au stat la baza deciziei de înlocuire sunt mentinerea reprezentativit`tii portofoliului de actiuni ale indicelui prin includerea societ`tii ALRO, care are o pondere constant mare în valoarea total` tranzactionat` zilnic`, peste 30% si ponderea mare a societ`tii ALRO si capitalizarea bursier` total`, peste 5%.
În luna februarie a anului 1998 s-a realizat o actualizare a cosului indicelui BET, luându-se pretul de referint` al actiunilor pentru data de 13 februarie 1998.
Analiza indicelui BET
Analiza cu ajutorul teoriei lui DOW
Ch. Dow, unul din fondatorii companiei Dow-Jones, a dezvoltat o teorie referitoare la analiza comportamentului pietei bursiere; descoperirea r`sturn`rilor de tendint` ale indicelui bursier s-a realizat prin analiza graficului valorilor indicelui pe o perioad` dat`.
Metoda descompune variatiile acestor indicatori în trei tipuri de fluctuatii:
fluctuatii zilnice: a c`ror durat` si amplitudine sunt minime si care nu ofer` , în
cosecint`, nici o indicatie semnificativ`;
fluctuatii secundare (reactii intermediare) – au o durat` între 3 s`pt`mâni si
3 luni; acestea merg în contra sensul tendintei pe termen lung, astfel: sunt misc`ri în sensul cresterii, pân` când se atinge o faz` pe termen lung descendent` si invers;
fluctuatiile primare sau tendinta pe termen lung, care au o durat` de la 2 la 10
ani, câteodat` mai mult; acest tip de fluctuatie indic` tendinta general` a pietei.
Pentru indicele BET nu se poate face o analiz` a fluctuatiilor primare, datorit` existentei de prea putin timp. Evolutia indicelui pe perioada analizat` indic` o tendint` descresc`toare în perioada octombrie – decembrie si una cresc`toare pentru primele trei luni ale anului 1998; se observa c` tendinta cresc`toare este mai lent` decât cea descresc`toare, minimul perioadei fiind mai mic decât minimul perioade octombrie – decembrie.
Printre neajunsurile acestei metode se num`r` si faptul c` metoda nu face decât s` confirme o schimbare în evolutia pe termen lung a unei piete bursiere (si chiar cu o anumit` întârziere), dar în nici un caz s` o anticipeze.
Analiza cu ajutorul mediilor mobile
Utilizare mediilor mobile ca recurs la teoria lui Dow are ca scop evidentierea schimburilor de tendint` a pietei. În primul rând, se inscriu pe grafic diferentele niveluilui atinse de un indicator. Se completeaz` apoi graficul cu o a doua curb`, care reprezint` media mobil`. Evolutia conjugat` a celor dou` serii de date permite descoperirea eventualelor schimb`ri de tendint`. Similar metodei lui Dow, interpretarea rezultatelor conduce la stabilirea unor tipuri de semnale.
Pentru perioada analizat` (5.01.-13.02.), a evolutiei BET, s-a observat o intersectare a curbei valorilor BET de c`tre curba mediilor mobile de sus în jos, aceasta fiind, de altfel, un semnal de vânzare. Restul perioadei, curba mediilor mobile a fost deasupra curbei valorilor BET.
Tabel 3.5. FEREASTRA BET PE REUTERS
Bursa de valori Bucuresti ofer`, prin sistemul de informare REUTERS, informatii în timp real privind indicatorii de tranzactionare din ringul Bursei; o fereastr` special` este dedicat` indicelui BET; aceasta contine: valoarea la momentul respectiv (797.16), ultimele patru valori ale indicelui, valoarea de deschidere pentru sedinta de tranzactionare, cea mai înalt` valoare înregistrat` în cursul zilei si cea mai mic` valoare înregistrat` , precum si timpul scurs.
4.1. DIVERSIFICAREA TIPURILOR DE TRANZACTII.
NECESITATE SI POSIBILITATE
Tranzactiile de Burs` se prezint` sub forma unor contracte de vânzare-cump`rare de titluri primare sau alte active financiare, care se încheie, în conformitate cu regulamentul institutitiei bursiere, prin intermediul unor agenti de burs` autorizati s` efectueze aceste operatiuni.
Procesul de extindere a activit`tii bursiere, de modernizare si chiar de internationalizare a burselor au condus la modific`ri substantiale în însusi continutul tranzactiilor la Burs`.
În categoria titlurilor primare intr` actiunile si obligatiunile iar ca titluri financiare derivate sunt exemplificate mai frecvent contractele cu instrumentele financiare noi, contractele futures si cele cu optiuni.
Tipologia tranzactiilor cu actiuni si obligatiuni face distinctie între pietele americane si cele europene.
Tranzactiile de tip american (care includ si operatiunile de la bursele japoneze sau din Asia de sud-est) pot fi:
for cash (pe bani gheat`), atunci când cel care cump`r` titluri acoper` integral,
din banii s`i, contravaloarea valorilor negociate.
on margin (în marj`), atunci când cump`r`torul este creditat de Societatea de
burs` (de intermediar) pentru a putea executa contractul încheiat.
short selling (vânz`ri "scurte"), sunt operatiuni de vânzare cu executarea
contractului dup` formula lichid`rii normale, dar titlurile astfel negociate sunt împrumutate.
Bursele europene folosesc urm`toarele tipuri de operatiuni:
-on comptant (la vedere), sunt tranzactii ce se incheie si se finalizeaz` intr-un interval de timp minim (cateva zile);
– rglement mensul (cu reglementare lunar`) -se negociaz` la un moment dat (t ) dar se finalizeaz` (lichideaz`) ulterior, la o dat` fix` (t ), numit` scadent` sau ziua lichid`rii.
-operatiuni conditionale (cu prim`) -sunt operatiuni la termen la care cump`r`torul (in functie de rezultatele cu care se finalizeaz` operatiunea la scadent`) poate opta pentru finalizarea ori pentru rezilierea aceseia.
Tranzactiile cu titluri financiare derivate au ap`rut si s-au dezvoltat odat` cu amplificarea tranzactiilor cu m`rfuri si cu diversificarea titlurilor financiare.
Operatiunile de tip futures sunt tranzactii la termen, angajate, de obicei, de mari institutii financiare, in conformitate cu care acestea se oblig` s` vand` sau s` cumpere o sum` de bani (intr-o valut` determinat`) sau un num`r de titluri financiare la un pret (curs) stablit in momentul semn`rii contractului. Operatiunile de acest gen sunt praticate de multe firme de productie sau comert pentru a se proteja impotriva evolutiei nefavorabile a cursului de burs` sau a cursului valutar.
Tranzactiile cu optiuni pe instrumente financiare se pot incheia cu orice fel de valori (valute, contacte futures sau indici bursieri). Optiunile pentru valute, de exemplu, dau dreptul (dar nu creeaz` si obligatia) cump`r`torului s` cumpere (CALL) sau s` vand` (PUT) o sum` de bani la un curs stabilit, in schimbul pl`tii unei prime stabilite (pretul optiunii).
Pentru realizarea unei tranzactii bursiere, intre cump`r`tor si vanz`tor se incheie in contract a c`rui executare se poate face in dou` moduri:
sistem direct (cash and carry): presupune ca transmiterea titlurilor si a banilor s`
se realizeze intre societ`tile de intermediere care au participat la angajarea operatiunilor respective; sistemul s-a folosit in cadrul tranzactiilor clasice de burs`; sistemul nu este abandonat in intrgime, s-au f`cut unele modific`ri legate de dematerializarea titlurilor si de sistemele moderne de decont`ri.
sistem indirect(clearing) apeleaz` la compensarea pozitiilor de sens contrar pentru
acelasi titlu, procedeu care, in conditiile unui volum foarte mare de tranzactii caracteristic burselor moderne, este indispensabil: compensarea se refer` atat la titluri cat si la sumele pentru care acestea au fost negociate.
Procedura compensatiei se bazeaz` pe utilizarea a dou` organisme specializate: casele de depozit si cele de compensatie.
Casa de depozit are menirea de a asigura p`strarea centralizat` si o evident` corespunz`toare a titlurilor, indiferent dac` sunt materializate sau dematerializate; compensatiile se realizeaz` prin efectuare unor inregistr`ri cu privire la modificarea propriet`tilor; la BVB aceste operatiuni se realizeaz` prin Registrul Bursei care gestioneaz` doar titluri dematerializate.
Casa de compensatie (clearing) este veriga esential` in procesul compens`rii obligatiilor si lichid`rii tranzactiilor. Casele de compensatie functioneaz` pe lang` fiecare burs`; serviciile pe care le efectueaz` aceste institutii pot fi -uneori- garantate de sistemul bancar. {n cazul pietelor bursiere foarte mari casele de compensatie sunt in mod firesc organisme proprii. Casele de compensatii indeplinesc dou` functii esentiale pentru derularea tranzactiilor bursiere:
-garanteaz` indeplinire obligatiilor asumate de membrii s`i;
-difuzeaz` (diminueaz`) riscurile asumate prin tranzactiile angajate.
Casele de compensatie se formeaz` prin asocierea membrilor bursei si a unor societ`ti financiare ori b`nci (frecvent implicate in tranzactii de burs`). Capitalul de care dispune casa de compensatie (contributia membrilor) serveste la acoperirea unor datorii neonorate (la timp) de clienti, astfel incat partenerul care are de incasat s` nu aib` de suferit.
Casa de clearing isi asum` obligatia de a achita toate obligatiile ce revin membrilor s`i din tranzactiile de burs` angajate c`tre terti, respectiv de a prelua in conturile lor drepturile acestora.
Existenta acestor dou` organisme simplific` mult operatiile de lichidare a tranzactiilor si sporeste operativitatea si increderea, deci si interesul clientilor pentru a angaja mai multe tranzactii.
Introducerea de noi produse financiare, modernizarea tehnicilor de tranzactionare au dus la modific`ri in ceea ce priveste:
o mai bun` repartitie (difuzie) a diferitelor tipuri de riscuri;
cresterea gradului de lichiditate a pietei;
reducerea substantial` a costului tranzactiilor bursiere;
sporirea informatiilor de care dispun agentii economici.
Dezvoltarea pietei a dus la posibilitatea satisfacerii oric`rei combinatii risc – randament; unii operatori accept` mai bine riscurile pe termen scurt (care sunt mai mari), iar altii se angajeaj` cu prioritate in tranzactii pe termen lung (la care riscurile sunt, in principiu, mai mici).
Noile produse financiare permit s` transfere, in totalitate sau partial, riscurile legate de activele lor, contribuind la fluidizarea pietei; produsele financiare noi permit deplasarea riscurilor spre acei operatori care le pot suporta (si administra)cel mai bine.
Inovatia financiar` a generat si o crestere important` a lichidit`tior pietei capitalurilor; sporirea posibilit`tilor de negociere, de acoperire si de plasament a f`cut ca pietele bursiere s` devin` din ce in ce mai atractive pentru investitori.
Reducerea general` a costurilor tranzactiilor are dou` cauze principale:
-cresterea foarte rapid` a volumului operatiilor (indeosebi dup` aparitia noilor produse financiare)
-compensatia foarte puternic` dintre pietele bursiere si cele interurbane.
Multiplicarea pietelor si a produselor tranzactionate a determinat sporirea informatiilor disponibile pentru operatori si agentii economici, contribuind la o mai bun` fundamentare a deciziilor lor. Pretul optiunilor si ale contractelor futures reprezint` anticip`ri (ale operatorilor) ale valorilor viitoare pentru activele suport. Aceste informatii devin foarte importante pentru agentii economici (emitentii titlurilor suport), care trebuie s`-si integreze comportamentul in mediul financiar respectiv. Autorit`tile publice folosesc, la randul lor, informatiile bursiere in procesul elabor`rii deciziilor de reglare macroeconomic`.
Problema efectelor favorabile sau nefavorabile ale diversific`rii produselor bursiere este discutabil`; intr-un document al Organisation Internationale de Comission de Valeurs se arata c` diversificarea produselor bursiere produce o ameliorare a pietei capitalurilor, deoarece permite o reactie mult mai rapid` a preturilor (de burs`) ale activelor suport,in concordant` cu modificarea mediului economico-financiar; cu toate acestea exist` si opinii conform c`rora -in perioadele de tensiune- produsele derivate pot determina pe termen scurt- amplificarea instabilit`tii activelor suport.
4.1.1. Tranzactiile la vedere. Tranzactii in marj`.
Tranzactiile la vedere sunt operatiuni efective ce presupun achitarea nemijlocit` a pretului reprezentand valoarea titlurilor negociate, respectiv predarea (sau doar transferul electronic dintr-un cont intr-un altul) a titlurilor vandute. Aceasta inseamn` c` un client poate da ordin de cump`rare doar dac` depune in contul s`u la broker suma necesar` pentru efectuarea operatiunii, iar cel care-si exprim` optiunea de vanzare trebuie s` posede in mod efectiv titlurile. La bursele europene nu se lucreaz` cu "blocuri" de valori; ci se accept` ordine pentru orice cantitate de titluri.
{n situatia in care clientul nu-si respect` obligatiile asumate, brokerul va proceda la lichidarea pozitiei clientului s`u astfel:
prin vanzarea titlurilor respective la valoarea lor de piat`, din momentul in
care obligatia scadent` de depunere a fondurilor nu a fost indeplinit`;
Prin cump`rarea titlurilor de pe piat` la cursul curent, in vederea lichid`rii
pozitiei unui client care nu a predat integral titlurile vandute.
*** Un SVM cump`r` in numele unui client 100 actiuni la Terapia Cluj la cursul de 16 500 lei/actiune; in urma neachit`rii sumei societatea este nevoit` s` vand` titlurile la un curs al pietei de 16 200; in aceste conditii se inregistreaz` o pierdere.
P=(16.500-16.200)x 100=30.000 lei
Aceast` pierdere va fi suportat` de c`tre client.
{n prezent la Bursa de Valori din Bucuresti se practic` numai tranzactii la vedere.
Tranzactiile in marj`, ca o variant` a tranzactiilor la vedere, se realizeaz` la bursele americane; se mai numesc si tranzactii pe datorie pentru c` brokerul poate s` acorde un credit clientului care cump`r` titluri primare.
Aceste operatiuni nu se realizeaz` in prezent la BVB datorit` gradului inalt de risc pe care il presupune; la bursele la care se practic` astfel de operatiuni exist` reglement`ri riguroase privind imprumuturile acordate clientilor; amploarea deosebit` a acestor tranzactii in marj` este considerat` una din cauzele crah-ului din America anilor 1930.
Principalele caracteristici ale tranzactiilor in marj`:
posibilitatea de a efectua -in baza aceluiasi cont in marj`- mai multe
operatiuni (de vanzare sau de cump`rare) f`r` a fi imperios necesar de a face plata sau de a
fi pl`tit de fiecare dat` (tranzactiile de sens opus compensandu-se).
asa cum am ar`tat, sporeste foarte mult capacitatea financiar` a
clientului, el putandu-se angaja -initial- intr-un volum de afaceri mult peste nivelul fondului propriu, urmand ca din veniturile ce rezult` pe seama tranzactiilor initiale (diferente de curs, dividende si altele) s`-si acopere pozitia de debitor fat` de broker.
operatiunile in marj` presupun existenta unei marje initiale care se
stabileste in mod diferentiat (mai sc`zut` pentru depunerile cash si mai ridicat` pentru depunerile in valori cu venituri aleatoare) fiind totus mare pentru a descuraja speculatiile hazardante. Marja permanent` (curent`) este stabilit` prin lege sau, in mod diferentiat, de c`tre fiecare broker pentru clientii s`i. Situatia marjei curente este urm`rit` de broker in fiecare zi.
Dac` marja curent` ajunge s` fie mai mic` decat cea initial` dar mai mare decat limita minim` stabilit` contului clientului devine restrictionat; clientul nu are obligatii financiare fat` de broker dar in cazul in care doreste s` angajeze noi tranzactii, brokerul ii va cere depunere unor garantii noi.
Dac` marjea curent` scade sub limita minim` admis`, brokerul face apel in marj` (margin call) cerand clientului s` completeze garantiile pan` cel putin la nivelul minimal necesar, in caz contrar brokerul este obligat s` lichideze pozitiile clientului respectiv.
Tranzactiile de cump`rare in marj` determin` aparitia unui colateral format din depunerea in contul de la broker a titlurilor achizitionate, acesta are deci o pozitie long in titluri.
Vanz`rile in marj` presupun o pozitie de tip short in titluri deoarece, dup` incheierea tranzactiei, brokerul trebuie s` le predea (unui alt broker), primind in schimb o sum` corespunz`toare de bani.
*** Un client depune o sum` de 1.600.000 lei in vederea cump`r`rii actiunilor emise de societatea T; cursul acestora este de 16.000 lei/actiune.
Marja initial` = 50%
1 x 600.000 x= 3.200.000 lei
Clientul primeste un credit de la broker in valoare de 1.600.000 lei pe care il garanteaz` cu titlurile achizitionate; clientul cump`r` astfel 200 de titluri.
{n decursul unei luni cursul actiunilor T ajunge la 18.000 lei pe actiune. Dobanda in decursul lunii (20% rata dobanzii) ce trebuie pl`tit` este de:
Clientul poate vinde titlurile cump`rate in marj`, obtinand un profit:
Contul in marj`
DEBIT CREDIT
Cump`rare 200 actiuni Fond numerar 1.600.000 lei
la 16..000 lei/actiunea 3.200.000 lei (initial)
Dobanzile la 1,6 mil Vanzare a 200
20% in 30 zile 26.666 lei actiuni la 18.000 lei/act. 3.600.000 lei
TOTAL 3.226.666 lei 5.200.000 lei
SOLD CREDITOR :1.973.334 lei
PROFIT: 373.334 lei
Rata profitului (RP)
RP =
Efectul de levier
Efectul de levier reprezint` multiplicarea profitului (sau pierderii)pentru tranzactiile in marj` si se stabileste pornind de la marja permanent` pe care clientul trebuie s` o p`streze pentru contul deschis la broker.
*** Cursul actiunilor N este de 4000 lei/actiune; un operator preconizeaz` o crestere cu 50%a cursului, pan` la valoarea de 6000 lei/actiune; dispunand de un capital de 4.000.000 lei, operatorul are dou` posibilit`ti:
realizeaz` o tranzactie "la vedere" pentru 1000 actiuni pe care le cump`r` cu
4000 lei / actiune; in momentul in care cursul atinge valoarea de 6000 lei / actiune vinde cele 1000 actiuni si obtine un profit de 2.000.000 lei;
realizeaz` o cump`r`re in marj`, dispunand cei 4 mil. lei in contul s`u de la
broker; cu o marj` de 50%, operatorul poate cump`ra 2000 actiuni; prin vanzarea celor 2000
actiuni cand cursul atinge 6000 lei / act. obtine un profit de 8 milioane.
Efectul de levier este =
Cump`rare in marj`
Tranzactiile de cump`rare in marj` presupun existenta unei garantii la broker, format` din titluri achizitionate; apare astfel o pozitie long pe titluri
Fig. 4.1. Tranzactii de tip long
1. Clientul isi deschide un cont in marj` la broker si in functie de marja constituit` poate emite un ordin de cump`rare.
2. Brokerul angajeaz` tranzactia la burs`.
3. Bursa reglementeaz` contul brokerului la casa de compensatie pentru toate tranzactiile angajate in ziua respectiv`.
4. Brokerul isi reglementeaz` pozitiile la casa de compensatie (pl`tind sau incasand, depunand sau primind diferentele in bani si titluri pentru tranzactiile scadente in ziua respectiv`).
5. Brokerul poate apela (pentru a se refinanta) la sistemul bancar folosind drept garantii titlurile cump`rate pentru clienti.
6.Contul clientului va inregistra situatia marjei calculat` ca diferent` intre:
garantiile depuse initial, veniturile obtinute pe seama titlurilor achizitionate (dividende si altele) si veniturile realizate din revanzarea lor -pe de o parte- si cheltuielile f`cute de
broker (pentru cump`rarea titlurilor, pentru plata comisioanelor, pentru dobanzile la
creditul de refinantare) si comisioanele acestuia -pe de alt` parte.
7. {n cazul unor ordine de diminuare sau chiar lichidare a pozitiei din incas`ri, 50% se retin de c`tre "broker" pentru diminuarea datoriei clientului, se recalculeaz` situatia marjei si apoi, in functie de situatia contului, se pot opera treceri in SMA, se pot initia alte tranzactii, contul poate deveni restrictionat sau chiar se poate ajunge la apel in marj`.
*** Un client emite un ordin de cump`rare in marj` a 1000 actiuni M la cursul de 7000 lei / actiune.
Valoarea la piat` =1000 act.2 x 7.000 lei/act.
Clientul depune un fond un numerar de 3.500.000 lei si primeste un credit de la broker de 3.500.000 lei.
long 1.000 actiuni la 7.000 lei/actiunea 7.000.000 lei
datoria la broker 3.500.000 lei
sold 3.500.000 lei
Clientul are acces la actiuni in valoare de 7.000.000 lei punand ca acoperire o sum` echivalent` cu 50% din valoarea lor (marja este de 50%).
Firma responsabil` cu contul clientului (stok brokerul) va inregistra in fiecare zi variatiile de curs ale actiunii in contul clientului.
Curs in crestere
Presupunem o crestere a cursului pan` la 10.000 lei / act.
long 1000 act. la 10.000 lei 10.000.000 lei
datoria 3.500.000 lei
sold 6.500.000 lei
Prin cresterea valorii de piat` a titlurilor cu 3.000.000 lei, capitalul propriu al clientului s-a m`rit cu aceeasi valoare, debitul la broker r`manand neschimbat; pe de alt` parte, valoarea marjei curente a crescut peste marja initial` stabilit` prin regulament la valoarea de 10 mil., marja trebuie s` fie 5 mil. (10mil. x 50%), r`manand o diferent` de 1.500.000 lei.
Excesul de marj` de 1,5 mil. se trece in SMA (Special Memorandum Account); suma poate avea 2 destinatii: retragerea cash-ului sau cump`rare de noi actiuni.
retragere cash: clientul va retrage 1,5 mil. iar contul la broker va ar`ta astfel:
long 1000 act. la 10.000 lei 10.000.000 lei
datoria 5.000.000 lei
sold 5.000.000 lei
S-a redus astfel capitalul clientului cu aceast` valoare (1,5 mil.); din profitul de
3 mil.,1,5 mil. s-au preluat cash de c`tre client iar restul se adaug` debitului clientului, sporind contributia brokerului la finantarea operatiunii, f`r` ca investitorul s` fi depus fonduri suplimentare ca acoperire.
cump`rare de noi actiuni
Puterea de cump`rare se calculeaz` ca fiind produsul dintre m`rimea excedentului multiplicat` cu inversul marjei adic`:
1,5 mil.x
La un pret de 10.000 lei / actiune, va putea cump`ra 300 actiuni, situatia contului clientului modificandu-se astfel:
long 1300 act. la 10.000 lei 13.000.000 lei
datoria 6.500.000 lei
sold 6.500.000 lei
Nepreluand cash, valoarea capitalului propriu (EQ) r`mane aceeasi, clientul are dreptul la o finantare din partea brokerului de 1,3 mil. x 50% = 6,5 mil.
Utilizandu-se integral facilitatea de finantare, datoria creste la 6,5 mil., adic` cu 1.500.000 lei; astfel marja absolut` r`mane nemodificat` (6 mil.) in timp ce marja relativ` se reduce (de la 65% la 50%) ceea ce inseamn` c` a fost utilizat` integral facilitatea de finantare.
Curs in sc`dere
Presupunem c` pretul actiunilor scade de la 10.000 lei/actiune la 9.000 lei/actiune. Situatia contului se modific` astfel:
long1.300 actiuni la 9.000.lei / act. 11.700.000 lei
datoria 6.500.000 lei
sold 5.200.000 lei
Marja curent`: m= – este sub nivelul stabilit si orice tranzactie trebuie s` se fac` prin reconsiderarea nivelului de 50% pentru marf`; pe de alt` parte valoarea marfei este peste cea a marfei permanente (25%) deci clientul nu trebuie s` depun` o acoperire suplimentar` la broker. Contul este in aceast` situatie restrictionat.
Singura operatie pe care clientul o poate ordoa este cea de vanzare a actiunilor detinute; din veniturile realizate se poate acoperii pozitia debitoare la broker si se alimenteaz` contul SMA.
Dac` in situatia dat` clientul hot`r`ste s` vand` 400 de actiuni, conform reglement`rilor 50% din 3,6 mil. lei incasati vor fi folositi pentru reducerea datoriei la broker; contul va ar`ta astfel:
long 900 actiuni la 9000 lei / actiune 8.100.000 lei
datoria (6,5 mil.-1,8 mil.) 4.700.000 lei
sold 3.400.000 lei
{n contul SMA sunt acum 1.800.000 lei ce pot fi retrasi de c`tre client.
Dac` cursul creste la 11.000 lei/actiune, de exemplu, clientul poate da un nou ordin de vanzare a 400 actiuni; contul s`u va ar`ta asfel:
long 500 actiuni la 11000 lei / actiune 5.500.000 lei
datoria (4,7 mil.-2,2 mil.) 2.500.000 lei
sold 2.500.000 lei
Contul SMA a "primit" 2.200.000 lei ce pot fi retrasi de client.
Marfa a crescut la 45%, contul r`mane restrictionat iar clientul poate face doar operatiuni de vanzare (f`r` acoperiri suplimentare).
APELUL {N MARJA
Clientul este obligat in cazul tranzactiilor in marj` s` respecte nu numai marja initial` ci si cea permanent`. {n cazul in care marja permanent` scade sub nivelul reglementat, firma broker poate proceda la un apel in marj`.
*** Un client cump`r` in marj` 1000 actiuni E la cursul de 12.000 lei/actiune obtinand un credit de la broker in valoare de 6.000.000 lei.
long 1000 actiuni la 12000 lei / actiune 12.000.000 lei
datoria 6.000.000 lei
sold 6.000.000 lei
Presupunem o sc`dere a cursului la 9000 lei/actiune; contul clientului la broker arat` astfel:
long 1000 actiuni la 9000 lei / actiune 9.000.000 lei
datoria 6.000.000 lei
sold 3.000.000 lei
Marja este acum de 33% (); dep`seste marja permanent` (25%), dar contul devine restrictionat.
Dac` cursul scade la 7000 lei /actiune atunci contul arat` astfel:
long 1000 actiuni la 7000 lei / actiune 7.000.000 lei
datoria 6.000.000 lei
sold 1.000.000 lei
Marja a sc`zut la 14,28%. Brokerul face apel in marj` pentru atingerea marjei de 25%, solicitand clientului o garantie suplimentar`.
Clientul ar trebui s` depun` 750.000 lei pentru a atinge nivelul reglementat al marjei permanente:
long 1000 actiuni la 7000 lei / actiune 7.000.000 lei
datoria 5.255.000 lei
sold 1.750.000 lei
Dac` clientul nu r`spunde apelului marj`, brokerul are dou` alternative: fie vinde actiunile la 7000 lei/actiune, isi recupereaz` creditul si dobanzile iar restul r`mane la dispozitia clientului, fie vinde o parte din actiuni pan` atinge nivelul marjei permanente.
Cump`rarea in marj` este profitabil` atata timp cat piata este in crestere ("sub semnul taurului"); cump`rarea pe o piat` in sc`dere poate duce la pierderi.
Operatorul poate realiza operatiuni in contul in marj` si in cazul in care se prefigureaz` o sc`dere a pietei prin asa-numitele vanz`ri "scurte" prin care clientul vinde titluri, pe care nu le are dar pe care le va cump`ra mai tarziu , la un curs mai sc`zut (bear market).
Tabel 4.2. CARACTERISTICI CUMPARARI MARJA/VNZARI SCURTE
Pentru initierea unei operatiuni de vanzare "scurt`" clientul trebuie s` depun` o sum` proportional` cu valoarea tranzactiilor (50%), urmand apoi s` emit` un ordin de vanzare "scurt`". Executarea ordinului de c`tre brokerul clientului presupune ca acesta s` se imprumute cu titluri de la alti clienti sau de la alti brokeri.
Plata unei dobanzi la acest imprumut depinde de raportul dintre oferta si cererea de titluri pe piat`; astfel, dac` cererea pentru titluri este mare, se pretinde o prim` (pro rato temporis), iar dac` cererea de lichidit`ti este mare va pl`ti doband` cel care d` titlurile cu imprumut.
Tranzactiile de tip short presupun marcarea titlurilor, ceea ce inseamn` c` in mod permanent, acestea trebuie garantate cu sume efective de bani la nivelul valorii curente a actiunilor imprumutate.
POZITIE LONG POZITIE SHORT
A – pretul de angajare a pozitiei
Variatia in sensul dorit a cursului poate aduce un profit virtual care devine real dor dac` investitorul isi lichideaz` pozitia sa (detin`torul pozitiei long vinde actiunea, cel al unei pozitii short cump`r` actiunea).
4.2. MECANISMUL DE DERULARE A TRANZACTIILOR BURSIERE LA
TERMEN SI POSIBILITATEA INTRODUCERII LOR LA BVB
Tranzactiile bursiere la termen includ tranzactiile cu reglementare lunar` (RM) -la bursele europene si tranzactiile conditionate.
Tranzactiile cu reglementare lunar` sunt ferme, atat cump`r`torul cat si vanz`torul avand obligatia s` execute contractul; aceste tranzactii se bazeaz` pe un decalaj de timp intre momentul (ziua) negocierii si cel al lichid`rii (momentul pred`rii titlurilor al reglement`rii financiare a operatiunii). Acest decalaj de timp – reglementat in fiecare tar` – este cuprins intre o lun` (in Franta finalizarea tranzactiei la finele lunii in curs), 3,6,9, luni in alte t`ri.
Cursul pentru tranzactia la termen il fixeaz` clientul (sau bursa) la momentul angaj`rii operatiunii. El st` la baza finaliz`rii (la scadent` sau cu anticipatie) a vanz`rii / cump`r`rii astfel efectuate.
Bursa este cea care stabileste titlurile pentru care se pot realiza operatiuni bursiere la termen; se aleg titlurile cele mai lichide de pe piat`, pentru c` exist` o cerere si o ofert` constant ridicate.
Bursa stabileste de asemenea num`rul minim de titluri pentru care se pot incheia contracte; acesta este o diferent` fat` de tranzactiile la vedere unde contractul se incheie f`r` stabilirea unui volum minim (standard) de titluri.
{n aceste operatiuni initiatorul trebuie s` depun` o acoperire:
Tabel 4.2.
Cump`rare la termen (RM)
Un investitor cump`r` prin intermediul unui broker, la 05.03.1998 100 actiuni la cursul de 14.00 lei/actiunea. Clientul poate fi pus in trei situatii:
1.Cursul continu` s` creasc` si pe 20.03.1998 se hot`r`ste s` vand` la 10.000 lei/actiunea (fig. 4.3.), compensandu-si pozitia de cump`r`tor cu una de sens opus.
Castigul s`u este de 15.000.000 – 14.000.000 = 1.000.000 lei (se ignor` taxele si comisioanele din tranzactie).
Perioada a fost favorabil` cump`r`torului pentru c` a putut vinde mai scump decat a cump`rat. Problema clientului este data la care emite ordinul de vanzare pentru inchiderea pozitiei (dac` l-ar fi emis pe 18.03 ar fi castigat mai mult).
{n practic`, prin compensarea pozitiilor de cump`r`tor si de vanz`tor, in ziua lichid`rii investitorul va primi doar profitul net al celor 2 operatiuni (1.000.000lei) si nu suma cu care a vandut din care ar fi trebuit s` pl`teasc` pe vanz`torul s`u.
Dac` garantarea operatiunii s-a f`cut cu sume cash, atunci clientul a depus o sum` de 2.800.000 (14.000.000×20/100) si a obtinut un profit de 1.000.000 lei; aceasta inseamn` c` a avut o rat` a profitului de 35,71% ()
2) Investitorul pl`teste la scadent` 14.000.000 lei si preia titlurile, fiind interesat de detinerea acestora;operatorul a ales aceast` variant` (a operatiunilor la termen) pentru c` in 5.03 nu avea lichidit`ti eficiente si in schimbul a 2.800.000lei si-a asigurat dreptul de a le cump`ra la sfarsitul lunii la cursul dorit.
3) Investitorul intentioneaz` s` le vand` dup` achizitionare dar cu un curs de peste 15.000 lei/actiune si cum pan` in ziua lichid`rii cursul inregistreaz` sc`deri de sub 14.000 lei/actiune, clientul decide s` reporteze pozitia de cump`r`tor pentru luna urm`toare.
Derularea operatiunii de report presupune g`sirea de c`tre operator a unui detin`tor de fonduri care s` accepte cump`rarea titlurilor la lichdare cu angajamentul de a i le vinde la urm`toarea lichidare; practic investitorul face un imprumut de la reportor pentru care pl`teste dobanda denumit` tot report.
Operatiunile de report se fac la un curs de compensatie stabilit de burs` la nivelul cursului mediu al primei ore de tranzactii in ziua de lichidare. Reportatul vinde reportorului actiunile la acest curs, apoi cump`r` aceleasi titluri pentru lichidarea urm`toare la acelasi curs, plus dobanda.
{n exemplul prezent cursul de compensatie este de 13.500 lei/actiune, iar taxa de drept este de 300 lei/actiune.
Contul la sfarsitul lui martie este:
DEBIT CREDIT
Cump`rare Report
1000 act.x14.000lei/act 14.000.000 1000×13.500 13.500.000
SOLD DEBITOR: 500.000 lei
Aceast` sum` reprezint` o pierdere pentru investitor si va fi inregistrat` in contul s`u de numerar.
{n luna aprilie cursul evolueaz` conform previziunilor iar investitorul finalizeaz` operatiunea cand cursul atinge nivelul de 15.000 lei/acsiune.
DEBIT CREDIT
Report: 13.500.000 Vanzare
Tax` report 1000act.x15.000lei/act. 15 mil.
1000×300 lei/act. 300.000
SOLD CREDITOR:1.200.000 lei
Pe ansamblu operatorul obtine un castig net de:
1.200.000 – 500.000 lei=700.000 lei
Vanz`ri la termen (RM)
Vanz`rile la termen sunt practicate (ca si in cazul vanz`rilor "scurte") de cei care estimeaz` c` piata va sc`dea.
*** Un client ce detine 2000 actiuni se decide s` le vand`; pe data de 4.03 la cursul de 10.000 lei/actiune. Pot ap`rea trei situatii:
1) Pe 17.03 d` ordin de cump`rare, acest ordin executandu-se la 7000 lei/actiune.
{n ziua de lichidare clientul primeste suma rezultat` din compensarea celor dou` operatiuni si anume:
S=20.000.000-14.000.000=6.000.000 (au ignorat comisioanele la operatiuni).
Fig.4.4.
2) Clientul poate preda efectiv cele 2000 de titluri; motivele pot fi:
alte firme pot oferi un plasament mai bun
nu doreste o investitie prea mare intr-un domeniu , sau
vrea o investitie mai mare in alt domeniu.
3) Clientul vrea s` cumpere la un nivel ce nu dep`seste 6000 lei/acsiune si cum nu a fost atins acel nivel (fig.4.4.), el face un deport pentru luna urm`toare, adic` va c`uta un posesor de titluri care accept` s` i le vand` la lichidarea din aprilie (este de fapt un imprumut al titlurilor de la un tert, titluri cu care operatorul va face livrarea, dand in garantie suma in ziua lichid`rii ca plat` a titlurilor livrate.
Presupunem cursul de compensatie de 7200lei/actiune.
La sfarsitul lunii martie
DEBIT CREDIT
DEPORT VINDE
2000 act.x7.200=14.400.000 2000×7000=14.000.000
SOLD DEBITOR: 400.000 lei
Aceast` sum` reprezint` o pierdere pentru investitor si va fi inregistrat` in contul de lichidit`ti al clientului.
{n cursul lunii aprilie cursul evolueaz` descendent, ajungand la 6000 lei/actiune, moment in care investitorul d` ordin de cump`rare.
La sfarsitul lunii situatia a devenit:
DEBIT CREDIT
Cump`rare Report
2000×6000=12.000.000 lei 2000×7200=14.400.000 lei
Tax` report. 2000×200 lei/act.=400.000
SOLD CREDITOR:2.000.000 lei
Castigul net al investitorului este de 1.600.000 (2.000.000 lei-400.000 lei).
La lichidare va avea loc o confruntare intre pozitiile deportate (vanz`tori de titluri care nu doresc s` ridice titlurile) si a celor reportate (cump`r`tori care nu doresc s` ridice titlurile).
{n general num`rul de titluri de reportat este superior num`rului de titluri deportate, piata avand nevoie de capitaluri care nu sunt disponibile decat contra pl`tii unei dobanzi.
Tranzactii la termen ferm
Tranzactiile la termen ferm au ca scop modificarea structurii portofoliului de valori mobiliare la o dat` viitoare prin intermediul unor operatiuni initiate anterior la un curs prestabilit.
Acest tip de tranzactii poate fi completat cu reglementare lunar`, in scopul obtinerii de profit, in conditiile in care se realizeaz` previziunile anticipate de curs.
T1
T2
Fig.4.5. Tranzactia la termen ferm
Exemplu de vanzare la termen ferm:
Un operator estimaz` o sc`dere a cursului in urm`toarele luni la cele 200 actiuni E pe care le detine; se decide astfel s` le vand` la termen de 3 luni, cu scadenta in august, la cursul de 4000 lei pe actiune. Se pot inregistra mai multe situatii:
{ntre 5 august (scadenta tranzactiei) si ziua de lichidare a lunii august, titlurile s` scad` pan` la 3.500 lei/actiune; operatorul decide r`scump`rarea pe piata cu reglementare lunar`.
Situatia la sfarsitul lunii:
DEBIT CREDIT
Cump`rare Vanzare
200act.x3500 700.000 lei 200act.x4000 lei/act. 800.000
SOLD CREDITOR:100.000 lei
Au ignorat taxele de negociere.
2) Dac` ins` cursul nu atinge nivelul scontat de operator, acesta va continua operatiunea pe piata cu reglementare lunar` f`cand un deport;operatorul va c`uta un posesor de titluri care accept` s` i le vand` la lichidarea din septembrie.
Presupunem un curs de compensatie de 4.300 lei/actiune.
Lichidarea lunii august arat` o pierdere de 60.000.lei pentru investitor:
DEBIT CREDIT
Deport Vanzare
200 act.x4.300 lei/act: 860.000 lei 200act.x400 lei/act: 800.000lei
{n perioada lunii septembrie cursul scade p`n` la valoarea de 3000 lei/actiune in 12 septembrie, moment in care operatorul d` ordin de cump`rare.
Lichidarea lunii septembrie arat` astfel:
DEBIT CREDIT
Cump`rare Vanzare
200 act. x 3000 lei/act: 600.000 lei 200act.x4300 lei/act: 860.000lei
SOLD CREDITOR: 260.000 lei
Profitul acestei operatiuni este de 200.000 lei, ignorandu-se taxele de negociere si cele de deport.
Operatiunile la termen conditionale
Spre deosebire de operatiunile ferme, cum sunt cele de cump`rare si vanzare cu reglementare lunar` sau tranzactii la termen ferm, in cazul tranzactiilor la termen conditionale, cump`r`torul si numai el, are facultatea s` execute sau nu contractul sau s` se declare vanz`tor / cump`r`tor (stelaje).
Tranzactii cu prim`
Acest tip de operatiuni poate fi considerat precursorul contractelor cu optiuni. Ele pot fi utilizate pentru obtinerea de castig, arbitraj sau hedging.
Au urm`toarele caracteristici:
tranzactiile cu prim` se incheie pentru o cantitate de 100 titluri (optiuni);
scadenta tranzactiei este fix`;
cump`r`torul isi asum` obligatia de a pl`ti vanz`torului o prim` (optiuni);
pretul tranzactiei este pre determinat, fiind dat de cursul la termen prestabilit pentru
scadenta aleas`;
prima reprezint` ponderea maxim` pentru cump`r`tor, in cazul renunt`rii la
contract;
riscul asumat de operator atunci cand lucreaz` pe pozitia descoperit este limitat la
m`rimea primei;
pentru una si aceiasi prim` aferent` a trei scadente diferite, pretul contractului este
cu atat mai mare, cu cat scadenta este mai indep`rtat`;
pretul de cump`rare intr-o tranzactie cu prim` este de regul`, mai mare decat pe
piat` cu reglementare lunar`, deoarece cump`r`torul dispunand de alternative ale deciziei sale, trebuie -prin diferentele de pret -s` compenseze avantajul pe care il acord` vanz`torul.
Tranzactie in scopul obtinerii de castig:
Anticipand o crestere de curs, un operator cump`r` un contract cu prim` pentru
scadenta iunie, la pretul de 3150 lei cu prim` 150 lei.
Figura 4.6. Tranzactia cu prim`
Castig
Pierdere
3000
3150 Cursul
Piciorul primei
Concomitent operantul ordon` o vanzare ferm` pe piata cu reglementare lunar`, la un curs superior celui din contractul cu prim`.
a) Dac` – cursul este de 3500 u.m. pret la scadent`
Operantul va executa controlul cu prim` si va realiza o vanzare pe piat` cu reglementare lunar` la cursul de 3500 u.m./act.
Profitul: 350.000 u.m.-315.000 u.m.=35.000 u.m. (se ignor` taxele de tranzactionare).
b) {n cazul in care cursul atinge valoarea de 3100 u.m./act.
Operantul va executa contractul cu prim`; pierderea va fi mai mic` decat in cazul in care nu ar fi executat contractul si ar fi pierdut prima.
c) {n cazul in care valoarea cursului atinge 2800 u.m./lei operantul nu execut` contractul cu prim`; pierde prima pe care o pl`teste (15.000 u.m.); dac` ar fi executat contractul, ar fi pierdut mai mult (35.000 u.m.).
Piata contractelor cu prim` poate fi folosit` de operatori si pentru realizarea operatiunilor de tip arbitraj; dac` exist` o situatie de dezechilibru intre cerere si ofert` un investitor poate incheia un contract cu prim` la un curs si un contract de vanzare la termen la un curs prestabilit mai mare.
Tranzactii de tip hedging
Dac` un operator angajaz` o operatiune ferm`,el se poate acoperii partial sau total contra pierderii prin operatiuni optionale.
*** Un operator vinde 1000 actiuni pe piat` cu lichidare lunar` pentru iunie la cursul de 16.000 lei estimand o sc`dere a cursului. Concomitent se acoper` cu un contract cu prim` la 16.200 cu prima 200 (10 contracte) pentru eventualele cresteri de curs.
a) Cursul atinge 16.200 u.m./actiune (a crescut)
pierde la tranzactia ferm`:
1000 x (16.200-16.000) = 200.000 u.m.
castig` la tranzactia cu prim`:
1000 x (16.200-15.950) = 250.000 u.m.
Pe ansamblu are un profit de 50.000 u.m.
b) Cursul sacde pan` la valoarea de 15.800 u.m./actiunea
castig` la tranzactia ferm`:
(16.000-15.800) x 100 = 200.000 u.m.
abandoneaz` prima-nu execut` contractul optional:
200 x 1000 = 200.000 u.m.
Pe ansamblu operatorul nu are castig dar nici nu pierde in urma celor dou` operatiuni.
Stelajele
Stelajele sunt operatiuni care combin` caracteristicile tranzactiilor ferme cu cele ale operatiunilor de tip conditional; in acest caz operatorul este obligat s` execute contractul, libertatea vizand alegerea pozitiei de cump`tor sau vanz`tor. Fiecare dintre cei doi operatori preconizeaz` fie stabilitatea cursului (vanz`torul) sau din contr` fluctuatia cursului (cump`r`torul).
Tranzactia de stelaj se incheie pe termen de 6 luni, dar operatorul poate executa controlul chiar in lichidarea lunii urm`toare incheierii tranzactiei, sau intr-una din urm`toarele 5 luni, pan` la scadenta final`.
*** Se incheie un stelaj cu bornele 24.500/25.500
Dac` la scadent` cursul scade sub borna inferioar` (24.500 u.m.) cump`r`torul se va declara vanz`tor (va vinde mai sus decat piata); dac`, din contr`, cursul creste peste borna superioar` (25.500), operatorul se va declara cump`r`tor (va cump`ra cu mai putin decat piata. Pierderea maxim` pentru cump`r`torul stelajului o reprezint` cursul de 25.000 (se poate declara fie vanz`tor , fie cump`r`tor, pierderea este aceeasi).
Vanz`torul stelajului are profitul maxim (limitat) la cursul de 25.000 u.m. dar are o pierdere nelimitat` in cazul in care valoarea cursului dep`seste bornele stelajului (a mizat pe stabilitatea cursului).
Acest tip de tranzactie se foloseste si ca modalitate de acoperire impotriva riscului de pierdere din fluctuatia cursului pentru valorile mobiliare detinute in portofoliu.
*** Un operator detine 200 actiuni 7 achizitionate la cursul de 1500 lei actiunea. Pentru a se acoperi impotriva fluctuatiei deformabile de curs cump`r` un stelaj cu bornele 200/2700.
Cursul actiunilor atinge 2500 u.m./lei.
Operatorul are dou` alterntive:
vinde 1000 actiuni la 2000 u.m./act. (se declar` vanz`tor in cadrul stelajului)
Are o pierdere: 500 x 1000 = 500.000 u.m.
Dar cump`r`torul cu plusvaloarea titlurilor obtinute
500 x 1000 = 500.000 u.m. se obtine o compensare total` a pierderii.
cump`r` 1000 actiuni cu 2700 u.m./act. (se declar` cump`r`torul in cadrul contactului de stelaj.
Are o pierdere (2700-2500) x 1000 = 200.000 u.m.
Comparand valoarea pierderii cu plusvaloarea titlurilor detinute (500.000) se obtine un profit la nivelul operatorului de 300.000 u.m. Acest profit este vizibil in momentul in care operatorul decide vanzarea titlurilor detinute.
4.3. POSIBILITATEA COTARII LA BVB A UNOR
CONTRACTE STANDARDIZATE
OPTIUNILE
Optiunile sunt titluri derivate deoarece sunt construite pe baza unui activ financiar (activ sous jacent) determinat.
Piata optiunilor a ap`rut in urm` cu dou` secole din dorinta de a proteja contractele comerciale in derulare. Noutatea const` in posibilitatea de a dobandi (sau revinde) anumite active numai la nevoie, f`r` ca finalizarea contractului s` fie obligatorie.
Optiunea de cump`rare d` dreptul cump`r`torului (acesteia) s` cumpere de la vanz`torul optiunii activul suport la pretul convenit initial; vanz`torul optiunii de cump`rare (call) este obligat s` vand` cump`r`torului activul ce face obiectul tranzactiei.
Optiunea de vanzare d` dreptul cump`r`torului (acesteia) ca intr-o perioad` determinat` s` vand` activul suport (de baz`) vanz`torului (optiunii) la pretul stabilit in contract; vanz`torul isi asum` obligatia de a cump`ra si primi activul suport conform conditiilor din contract.
Pan` la inceputul deceniului 8 se incheiau tranzactii doar pentru optiunile clasice, nenegociabile, netransmisibile. Cump`r`torul sau vanz`torul unei optiuni nu avea dreptul s` o comercializeze unor terti.
{n 1973 Chicago Options Exchange introduce un nou tip de produs: optiunea negociabil`; cump`r`torul sau vanz`torul unei optiuni negociabile poate s` cumpere sau s` vand` -pe piat`- contractul incheiat initial, inchizandu-si pozitiile inainte de scadenta din contract.
Pentru a deveni negociabil`, o optiune trebuie s` indeplineasc` o serie de conditii:
-termenii caracteristici contractului s` fie standardizati; toate optiunile de aelasi sens (PUT/CALL) se refer` la o cantitate standard din acelasi activ suport, cu acelasi pret de exercitare si cu aceeasi scadent`; astfel, optiunile negociabile devin o serie de contracte fungibile ce pot fi negociate independent pe piat`.
– intre cump`r`torul si vanz`torul optiunii se interpune casa de compensatii. Indiferent de statutul s`u (institutie autonom` -SUA-sau nu), casa de compensatii joac` rolul de cealalt` parte (contrapartid`) in toate tranzactiile de acest fel incheiate. Fiecare cump`r`tor poate inchide (inainte de scadent`) pozitiile sale vanzand dreptul dreptul asupra optiunilor unui alt cump`r`tor care -in evidentele organismului de compensare se substituie celui dintai ,f`r` a modifica echilibrul globalintre vanz`tori si cump`r`tori.
Organismele de compensare mai au rolul de a asigura securitatea global` a pietei (prin garantiile ce se pretind clientilor si prin supravegherea permanent` a tranzactiilor).
Piata optiunilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoas` ca urmare a atractivit`tii deosebite a noilor optiuni pentru clienti; din acest motiv tranzactiile cu prim` si cele cu optiuni nenegociabile au pierdut foarte mult ca volum de tranzactionare.
Activele suport pot fi valutele sau titlurile primare, pot fi indicii bursieri sau contractele futures.
Tranzactiile cu optiuni se realizeaz` pe pietele specializate, avand structuri organizatorice dinstincte de bursele care realizeaz` alte tipuri de operatiuni; modelul american de piat` a devenit dominant in intreaga lume, puterea de inflatie fiind covarsitoare atat prin volumul tranzactiilor cat si prin atractivitatea mecanismului operatiunilor cu optiuni americane.
Ca piat` organizat`, bursa pentru optiuni foloseste reglement`ri foarte precise privind procedura operatiunilor.
fiecare piat` are propriile reglement`ri privind admiterea activelor la tranzactiile
cu optiuni (activitatea emitentului: profituri, respectarea reglement`rilor privind pl`tile financiare), situatia pietei activului de baz` (difuzia la un num`r mare de posesori; cursul de piat`, frecventa tranzactiilor) si urm`resc admiterea la cot` doar a activelor suport care pot suscita larg interes in randul clientilor.
b) piata este condus` de un market-maker care urm`reste respectarea spread-ului (stabilit de burs`) intre pretul maxim (bid) oferit pentru o optiune de cump`rare si pretul minim (ask) cerut pentru o optiune de vanzare.
ordinele de burs` sunt preluate de la clienti de broker; relatiile brokerului cu
clientul depind de ordinele pe care acesta le emite:
– pentru cump`r`ri de optiuni investitorul trebuie s` pl`teasc` prima la angajarea
tranzactiei (nu poate lucra in marj`)
– pentru vanz`torii de optiuni exist` dou` alternative: dac` acestia detin activul de
baz` (pozitie acoperit`) -gradul de indatorare a clientului fat` de broker depinde de raportul dintre pretul de exercitare si cursul activilor de baz`; dac` ins` vanzarea se face descoperit, marja la broker trebuie fie de cel putin 30% din valoarea activului suport.
Se pot fixa limite de pozitie pentru un singur client (num`rul maxim de optiuni pe care un investitor le poate detine pe acelasi tip de pozitie al activului de baz`) si limitele de exercitare (num`rul maxim de optiuni ce pot fi exercitate in fiecare s`pt`man` de c`tre acelasi investitor).
supravegherea pietei este asigurat` de c`tre o comisie specializat`;
finalizarea contractului se realizeaz` prin lichidare (inchiderea pozitiei),
exercitarea sau expirarea optiunii.
Expirarea (abandonarea) optiunii se produce atunci cand detin`torul optiunii isi mentine pozitia deschis` pan` la scadent`; dup` implinirea scadentei optiunile expirate se radiaz` din evidentele casei de compensatie si ale firmei membre.
Tabel 4.2. EXERCITAREA PUT/CALL
Elementele definitorii ale unui control de optiuni avand ca suport valori mobiliare primare sunt:
M`rimea optiunii. O optiune se incheie pentru o cantitate de 100 de titluri
suport.
Durata de viat` respecrtiv perioada in care poate fi exercitat` optiunea. Data
final` a exercit`rii optiunii se numeste pretul expir`rii.
Pretul de exercitare este pretul la care se poate vinde si cump`r` suportul
optiunii. M`rimea lui este determinat` chiar in momentul incheierii contractului, dup` o procedur` bursier` standardizat`.
Pretul optiunii este reprezentat de prima ce se achit` din momentul incheierii contractului.
Valoare intrinsec` reprezint` diferenta dintre pretul de exercitare al optiunii si pretul activului suport.
Tabel 4.3. SITUATIA OPTIUNILOR CALL/PUT
Cand valoare intrinsec` este pozitiv`, optiunea este "in bani" (in the money); cand valoarea intrinsec` este negativ`, optiunea este "f`r` bani" (out of money); cand valoarea intrinsec` este egal` cu zero, optiunea este "la bani" (at-the-money).
Valoare timp rezult` din diferenta intre pretul optiunii si valoarea intrinsec` si
reprezint` valoarea suplimentar`, peste cea intrinsec`, pe care o optine o poate dobandi peste piat` ca urmare a raportului cerere-ofert` de optiuni.
Valoarea timp este cu atat mai mare cu cat durata de viat` a optiunii este mai mare si scade pe m`sur` ce optiunea se apropie de scadent`; aceast` valoare arat` arat` cat este dispus` s` pl`teasc` un investitor (cump`r`torul) sperand ca perioada de pan` la scadenta optiunii s` se inregistreze o crestere de pret a acesteia.
Diferenta dintre valoarea intrinsec` si pretul optiunii reprezint` rezultatul virtual al optiunii.
*** Un investitor american cump`r` un contract CALL la 90 $ cu prima 10 $; cursul ajunge la 110 $, el execut` optiunea si obtine un surplus
S= 110 $ x 100 – 90 $ x 100 = 2000 $
Aceast` valoare reprezint` valoarea intrinsec`.
Pentru aceast` valoare investitorul a pl`tit un cost
C = 10 $ x 100 = 1000 $
Pe ansamblu, investitorul a obtinut un profit
P = S – C = 2000 $ – 1000 $ = 1000 $ (se ignor` comisioanele)
Dac` ins` cursul scade la 75 $ la scadent`, investitorul abandoneaz` prima si pierde 1000 $; dac` ar exercita optiunea ar avea o pierdere de:
R = 90 $ x 100 – 75 $ x 100 = 1500 $ deci mai mult decat in cazul abandon`rii primei.
Optiunea este deci "f`r` bani", f`r` valoare intrinsec`.
Valoarea primei se determin` ca sum` a dou` elemente: valoare intrinsec` (VI) si valoare de timp (VT).
Dac` valoarea intrinsec` (VI) atunci se consider` c` intreaga valoare a optiunii este dat` de valoarea timp (VT); se consider` conventional c` VI = 0.
*** Dac` un operator cump`r` o optiune CALL cu scadenta septembrie la PE = 1000 $ cu prima de 90 $, la un curs de 700 $; in iulie cursul a ajuns la 1200 $ iar contractele de optiuni pentru septembrie se incheie la un nivel al primei de P = 250 $
VI = C – Pe = 1200 – 100 = 200
VT = 250 $ – 200 $ = 50 $ (scade pe m`sur` ce se apropie scadenta).
Operatorul isi poate inchide pozitia prin vanzarea contactului obtinand un profit
P = (250 $ – 90 $) x 100 = 16.000 $.
Pragul de rentabilitate (breakeven point) (PR) este punctul in care detin`torul
optiunii incepe s` obtin` profit; pragul de rentabilitate se atinge atunci cand cursul activului este egal cu pretul de exercitiu la care se adaug` prima.
PR = PE + p.
De la aceast` valoare, cresterea cursului determin` un profit pentru cump`r`torul de CALL si o pierdere pentru vanz`torul de CALL.
CSTIG
PR PROFIT
p CURS
Fig. 4.7. CUMPARATOR DE CALL
Pentru optiunea de vanzare (PUT) pragul de rentabilitate se determin` ca diferent` dintre pretul de exercitiu si prim`. Un curs mai mic decat aceast` valoare determin` un profit pentru cump`r`torul de PUT si o pierdere pentru vanz`torul de PUT.
Fig. 4.8. CUMPARATOR DE PUT
CSTIG
PROFIT PR
p CURS
*** Un investitor cump`r` o optiune PUT la cursul de 80 $, cu pretul de exercitiu Pe = 120 $, prima de 10 $. La scadent` cursul activului suport poate lua urm`toarele valori:
a) C = 90 $
La acest curs investitorul are un profit virtual
P = Pe – C = (120 – 90) x 100 – 10 x 100 = 20 $ x 100 = 2000 $
Profitul devine efectiv dac` investitorul cump`r` de pe piat` activul suport cu 90 $ pentru a-l vinde cu 120 $ conform contractului pe optiune.
b) C = 130
{n acest caz investitorul nu exercit` optiunea si abandoneaz` prima; pierderea sa va fi de
R = 10 $ x 100 = 1000 $ (mai mic` decat in cazul exercit`rii primei)
Riscul
Riscul se refer` la pierderea pe care o poate inregistra operatorul (vanz`torul/cump`r`torul) de PUT/CALL. Atat in optiunile CALL cat si PUT, cump`r`torul nu poate pierde mai mult de m`rimea primei pl`tite; vanz`torii contractelor de optiuni pot pierde nelimitat datorit` obligativit`tii pred`rii/prelu`rii activului.
Pentru o optiune CALL vanz`torul pierde prin vanzarea la un pret mai mic decat pretul pietei.
*** Dac` un operator vinde un contract de optiuni cu PE = 200 $, p = 50 $ si cursul la scadent` este de 280 $ atunci pierderea sa va fi de:
R = (280 $ – 200 $ – 50 $) x 100 = 3000 $
Castigul maxim ce poate fi obtinut de operator este de 50$ (prima incasat` in cazul in care nu se exercit` optiunea).
Pentru o optiune PUT riscul vanz`torului optiunii este dat de obligativitatea cump`r`rii activului suport la un pret mai mare decat pretul pietei.
*** Un investitor vinde o optiune PUT cu PE = 10 $, p = 2 $ iar la scadent` cursul este de 5 $.
Pierderea investitorului este de:
R = (10 – 5 – 2) x 100 = 300 $
Castigul maxim al vanz`torului optiunii este de 200 $ (prima incasat` in cazul neexercit`rii optiunii).
{n fapt tranzactiile cu optiuni sunt "jocuri" cu sum` nul` pentru acelas tip de operatiune; ceea ce castig` cump`r`torul vinde vanz`torul (long CALL castig` ceea ce pierde short CALL; long PUT castig` ceea ce pierde short PUT).
Tranzactiile cu optiuni pot fi folosite pentru obtinerea de profit din variatiile anticipate de curs sau pentru a valorifica oportunit`tiile de profit ale pietei -prin arbitraj sau speculatie- avand la dispozitie strategii mai complexe, realizate pe baza unor combinatii de optiuni (straddle, strangle, strip, strap, butterfly, condor).
Operatiunile cu optiuni pot servi la acoperirea riscurilor rezultate din variatia cursului la titlurile pentru care operatorul au o pozitie long sau short la burs`.
Tranzactii de acoperire cu optiuni
Dac` un investitor detine o pozitie long pe titluri (detine titluri sau urmeaz` s` le primeasc`), se va proteja impotriva sc`derii de curs prin cump`rarea de optiuni PUT; dac` previziunea se adevereste, va exercita optiunea si pierderea de valoare de la titlurile detinute va fi compensat` de profit rezultat din exercitarea optiunilor.
*** Un investitor detine 1000 actiuni la cursul de 60 FRF/act. si apreciaz` o viitoare sc`dere a cursului la 45 FRF/act. Pentru luna septembrie; cump`r` 20 contracte de optiuni PUT cu scadenta octombrie la PE = 50 FRF, p = 4,5 FRF.
Dac` sc`derea se produce, exercit` contractele
52 FRF – 45 FRF – 4,5 = 2,5 FRF
P = 25 x 2000 = 5.000 FRF
Sc`derea de curs afecteaz` si valoarea titlurilor detinute:
(60-45) x 1000 = 15.000
Se acoper` astfel o treime din valoarea titlurilor.
Mai frecvent, in cazul producerii riscului, operatorul va vinde optiunea la un pret (prim`) mai mare; de exemplu dac` prima creste la 9,5 FRF, va vinde contractele si va optine un profit:
P = 20 x 100 x (9,5 – 4,5) = 10.000 FRF
(s-au ignorat comisioanele si bazele bursiere).
Operatiunea de hedging cu optiuni are avantajul c` prin plata unei prime p. se asigur` acoperirea riscului de sc`dere a valorii pachetului de actiuni; s-a pl`tit dividend, aceasta compenseaz` partial prima pl`tit`.
{n cazul in care operatorul este vanz`tor pe piata activului, pentru a se proteja impotriva riscului de crestere a pretului activului de baz` pan` la acoperirea pozitiei short va cump`ra optiuni CALL; dac` pretul activului creste el va executa sau vinde optiunea, castigand din contractul cu optiuni si acoperindu-si pierderea de la contractul pe activul de baz`.
*** Dac` un operator vinde 100 actiuni la cursul de 500 FRF la 1 lun` iar la scadent` cursul creste la 700 FRF, se va inregistra o pierdere de 20.000 FRF.
Dac` cump`r` o optiune CALL cu PE = 600 FRF, prima p = 30 FRF, prin exercitarea ei se obtine un profit.
P = (700 – 600 – 30) x 100 = 7.000 FRF care diminuiaz` pierderea cu aproape o treime.
Dac` pretul scade la 400, nu exercit` optiunea, are pierderea de 3000 FRF, compensat` de castigul obtinut de la titluri
P = (500 FRF – 400 FRF) x 100 = 10.000 FRF.
Are deci un profit net de 7.000 FRF.
Avantajul acoperirii cu contracte de optiuni fat` de contractele futures/forward rezid` in faptul c` la evolutia advers` a cursului pierdera este limitat` la prima pl`tit` pentru achizitia contractului si nu este nelimitat` asa cum se intampl` la contractele forward/futures.
CONTRACTE FUTURES
Contractele la termen (futures) sunt angajamente ferme de vanzare sau cump`rare a unor valori (devize, indici, actiuni) avand caracteristicile definite de Burs`, in momentul negocierii lor. P`rtile trebuie s` stabileasc` doar pretul contractului. Deschiderea unei pozitii pe piata contractelor la termen presupune un v`rs`mant prealabil (constituirea unui depozit pe garantie).
Pe durata contractului variatia raportului dintre pretul convenit pentru operatiune si cel curent este urm`rit de cele dou` p`rti care, pentru a-si limita pierderile sau proteja castigurile , pot apela la operatiunile in marj` sau pot angaja pozitii contrare.
Tranzactiile futures se practic` mai ales pentru fructificarea ratei dobanzii in cadrul ringurilor bursiere; contractele forward sunt de acelasi tip dar nestandardizate si se intalnesc mai des pe pietele OTC.
Caracteristicile standardizate in cadrul conractelor futures sunt:
cantit`tile (unit`tile de tranzactii);
termenele de executare.
Tranzactiile futures sunt: – comerciale;
– cu instrumente financiare:
a. valute
b. rata dobanzii
c. produse sintetice (indici).
Piata bursier` opereaz` si cu alte tipuri de tranzactii futures: stock basket futures sau programe trading.
Contractele futures cu cosuri de titluri se angajeaz` de investitori care nu vor s` se expun` la toate misc`rile (si riscurile asociate) caracteristice intregii piete bursiere si reflectate de un indice sintetic. "Cosurile" se alc`tuiesc dup` optiunile clientului din titluri tari (blue chips), ale unor firme ce se disting printr-o conducere foarte eficient` sau prin niveluri mari ale profiturilor. Tranzactiile de acest tip presupun achitarea integral` la scadent` a valorii actiunilor din cos, acestea se primesc efectiv in portofoliu si se pot vinde sau p`stra.
Arbitrajul pe calculator (programme trading) a ap`rut ca urmare a progreselor deosebite ce s-au realizat in domeniul informaticii. Programele stabilesc in timp real dac` diferentele dintre pretul contractelor futures si cursul actiunilor componente ale indicelui pot genera obtinerea unor profituri reale (a justifica initierea de tranzactii) sau doar aparente (cheltuielile cu comisioanele, curtajul etc., absorbind intreaga diferent`).
Pietele futures cu instrumente financiar-valutare s-au format prin extinderea principiilor care guverneaz` activitatea pietelor futures pentru m`rfuri asupra activelor monetare (in spet` valutele) sau diferitelor titluri financiare (bonuri de tezaur, obligatiuni, depozite in lei ori dolari).
{n Occident principalele instrumente financiare futures se refer` la titluri ce nu sunt negociate inc` la Bursa de valori Bucuresti (obligatiuni, titluri emise de stat) si nici nu apar in perspectiva imediat`. Bursa financiar-monetar` din Sibiu a fost prima burs` in care a inceput tranzactionarea contractelor futures pe valute si pe indicele BVB (s-a al`turat si Bursa de M`rfuri Constanta).
{n esent`, operatiunea financial futures const` in asumarea prin contract de c`tre p`rti, in general mari institutii financiare, a obligatiei de a cump`ra sau vinde o sum` in valut` sau instrumente financiare la o anumit` dat` viitoare, pretul fiind stabilit in momentul incheierii contractului; obiectivul operatorilor nu este primirea sau livrarea efectiv` a valorii tranzactionate, ci obtinerea unei diferente favorabile la cursul de schimb (dac` s-au tranzactionat valute) sau la doband` (in cazul titlurilor financiare) intre ziua incheierii contractului si cea a lichid`rii pozitiei.
4.4. CONTRACTE FUTURES SI OPTIUNI
PE INDICELE BET
FUTURES PE INDICE
Operatiunile futures pe indici de burs`(stock-index futures) reprezint` vanzarea sau cump`rarea indicelui la cursul futures al bursei si cedarea, primirea la scadent` a unei sume cash in valoare egal` cu produsul dintre un anumit indicator si diferenta dintre:
valoarea indicelui in ultima zi de tranzactii a contractului;
pretul contractului futures.
Dac` indicele este superior pretului futures cei cu pozitii short vor pl`ti pe cei cu
pozitii long; dac` valoarea indicelui este sub pretul futures, cei cu pozitii long vor pl`ti pe cei cu pozitii short.
Contractul futures pe indici de burs` este de fapt, un titlu constituit artificial, care nu se bazeaz` pe un flux viitor de venituri (ca in cazul titlurilor primare), ori pe o marf` sau un activ financiar (ca in cazul titlurilor derivate). Acest contract nu poate fi lichidat la scadent` decat prin plata unei sume de bani; stfel, index futures formeaz` o nou` categorie de titluri financiare, cele sintetice.
Acest tip de tranzactie permite, depunand o garantie redus`, realizarea de operatiuni in vederea obtinerii de profit (speculatii si arbitraje) si de operatiuni de acoperire a riscului (hedging), in conditiile unui mecanism tranzactional operativ.
Tranzactiile pe instrumente derivate financiare au o dinamic` remarcabil` pe pietele internationale; de exemplu volumul total tranzactionat la Bursa de Valori Budapesta, in decembrie "97 a fost de 227 mld. forinti, iar cel de actiuni si obligatiuni de 450 mld. forinti.
Indicele BET (Bucharest Exchange Trading) a fost special construit pentru realizarea de contracte futures si options; prin intermediul tranzactiilor de contracte futures pe indicele BET se creez` premisele leg`turii intre pietele spot si pietele la termen.
Una din problemele care nu si-a g`sit inc` un r`spuns definitiv este disputa dintre ideea unific`rii sau separ`rii pietelor (spot si derivate) la diverse niveluri (organisme de reglementare, tranzactionare si compensare).
*** Se incheie 10 contracte futures pe BET la cursul de 820 puncte (multiplicatorul: 100 ROL)
Depozit de garantie: 100 puncte de indice
DG = 100 pct. x 100 ROL x 10 = 100.000 ROL.
Operatorul va primi o sum` in numerar reprezentand marja cumulat` (30.000 ROL).
Rezultatul net al tranzactiei poate fi stabilit si ca diferent` intre cursul indicelui din ziua lichid`rii si pretul de exercitare.
±
(in acelasi moment se recupereaz` si depozitul de garantie de 100.000 ROL).
Strategii utilizand contracte futures pe indici pot fi:
Arbitrajul pe indice: are rolul de a echilibra preturile spot si futures. Arbitrajul
realizeaz` profit vanzand contracte futures in momentul in care pretul acestuia este mai mare decat pretul calculat (pretul teoretic) care cuprinde si costul de oportunitate.
*** Se presupune c` un investitor observ` c` pretul contractelor futures pe BET cu o scadent` de 3 luni este supradimensionat in raport cu pretul s`u teoretic (valoarea actual` spot + cost de achizitie a unui portofoliu de actiuni ce reproduce structura portofoliului indicelui). El se decide s` lanseze o operatiune de arbitraj folosind pentru aceasta 10 mil. lei.
Se realizeaz` castig in ambele situatii (crestere sau sc`dere a pietei).
*investitorul cump`r` proportional toate actiunile aflate in portofoliul indicelui BET.
Acoperirea impotriva variatiei cursului titlurilor din portofoliu
*** Un investitor detine un portofoliu de actiuni T in valoare de 100.000.000 lei (actiunea intr` in componenta indicelui BET). Volatilitatea titlului calculat` prin coeficientul beta () pe o perioad` mai lung` este de 1,25; acest parametru serveste si la calculul num`rului de contracte ce trebuie s` fie vandute pentru a acoperi riscul:
Nr. contracte = x suma de acoperit/Pret Futures x multiplicator
Ianuarie: Valoare BET: 750 puncte
Futures pe BET: 755 puncte
Pozitie futures: vinde 1.656 contracte 1,25 x 100 mil./755 x 100.
Valoare portofoliu: detine portofoliu de 100 mil. cu =1,25
Rezultat: 1.656 x 755 x 100-125.028.000=0.
Februarie Valoare BET: 675 puncte (a sc`zut cu 10%)
Futures pe BET: 678 puncte
Pozitie futures: cump`r` 1.656 contracte la 3 luni
Valoare portofoliu: valoarea scade la 90 mil.
Rezultat: 125.028.000-1.656 x 678 x 100 =12.751.200.
Februarie Valoare BET: 825 puncte (a crescut cu 10%)
Futures pe BET: 826 puncte
Pozitie futures: cump`r` 1.656 contracte la 3 luni
Valoare portofoliu: valoarea a crescut cu 110 mil. lei
Rezultat: 125.028.000-1.656 x 826 x 100 =11.757.600.
{n cazul sc`derii pietei (cu 10%) se acoper` sc`derea cu ajutorul profitului de pe urma tranzactiilor cu contracte futures.
{n cazul cresterii pietei, valoarea portofoliului se mentine.
Diferenta dintre pretul actual al contractelor futures si pretul de pe piata spot se numeste baz`, ca putand fi negativ` sau pozitiv`.
Un exemplu de necorelare sau slab` corelare este cel intre piata de capital sau piata futures pe valute.
Dac` investitorul doreste s` formeze un portofoliu pe baza unor fonduri a c`ror intrare este anticipat` va fixa in prealabil valoare portofoliului. Dac` nu detine pentru moment sumele necesare achizitiei de actiuni ale c`ror pret urma s` creasc` el poate cump`ra contracte futures cu ajutorul unor sume mult mai mici, folosite pentru plata marjei initiale.
Pe m`sur` ce fondurile necesare form`rii portofoliului devin disponibile se face achizitia actiunilor si vinderea (cu profit) a contractelor futures; se cuvine o atentie sporit` in asigurarea marjei de mantinere si la comletarea marjei la apelurile in marj` in situatia sc`derii pretului actiunilor.
*** Marja initial` poate fi:
– 100.000 lei din valoarea unui contract pe indicele BET;
– exprimat procentual (13%);
– in functie de variabilitatea instrumentului (BET):
media + 3 x abaterea medie p`tratic`.
O operatiune simertic` a acesteia poate fi fixarea valorii portofoliului anticipand o viitoare lichidare.
Indicele BET este special construit pentru a devenii suport al contractelor futures pentru c`:
pretul actiunilor componente este ponderat cu capitalizarea; dac` n-ar fi asa
s-ar "submina" pozitiile de arbitraj si s-ar modifica efectiv evolutia preturilor contractelor futures in curs;
corectiile periodice ale cosului de actiuni; dac` n-ar fi asa s-ar ajunge la
distorsiuni serioase in previziuni si la perturb`ri ale m`surilor de acoperire a riscurilor mai ales dac` ziua modific`rii costului indicelui coincide cu cea a scadentei unui contract futures.
Este recomandat ca num`rul actiunilor din "cosul indicelui" s` fie suficient de mic pentru a minimiza eroarea de arbitraj, care const` in diferenta dintre profitul scontat si cel realizat de pe urma achizitiei proportionale a actiunulor ce formeaz` indicele.
La Bursa din Sibiu se tranzactioneaz` contracte futures pe un indice calculat de aceast` institutie in care se includ cele mai lichide zece titluri ale categoriei I a Bursei de Valori Bucuresti (BMS).
Tabel 4.4. BMFMS – Piata futures 15.06.1998
A – contractul pe indicele BMSI cu scadent` la o lun`;
B – contractul pe indicele BMSI cu scadent` la 3 si 6 luni (30.06.1998).
OPTIUNI PE INDICE
Optiunile pe indici sunt contractate care au ca activ de baz` un produs sintetic: indicele bursei.
Unitatea de tranzactionare nu se refer` la un anumit num`r de actiuni. M`rimea optiunii se determin` prin inmultirea nivelului indicelui cu un multiplicator specificat de burs`.
{n exercitarea optiunii, diferenta dintre pretul de exercitare si valoarea curent` a indicelui este inmultit` cu multiplicatorul respectiv pentu a se determina suma ce trebuie pl`tit` de c`tre/c`tre cump`r`torul optiunii c`tre/de c`tre vanz`torul acesteia.
Desi indicele BET a fost creat pentru a se realiza si contracte optiuni, acest lucru nu se intampl` deocamdat`.
Exemplu ipotetic:
activ de baz`: BET; multiplicator 100 rol;
scadentele: primele trei luni mai apropiate plus o scadent` trimestrial`;
preturile de exercitare: la intervale de 10 puncte;
pretul contractului: garantia 50 puncte (5000 ROL).
Atractivitatea deriv` din efectul de levier foarte pronuntat (mai mare decat in cazul optiunilor pe actiuni).
Presupunem c` un operator cump`r` la 1 iunie 100 de actiuni BET (700 puncte) cu expirare iunie, cu prim` 20, garantie: 5.000 x 100=500.000.
Dac` la sfarsitul lui iunie indicele ajunge la 800 puncte, operatorul castig` net:
(800-700-20) x 100= 8.000 x 100 lei = 800.000 lei.
A pl`tit 20 x 100 x 100=200.000 lei.
Indicele acrescut cu 14 %, operatorul a avut un efect de levier de 4.
Operatiuni de acoperire
Ca si contactele futures pe indici, si contractele de optiuni pe indice pot fi utilizate pentru acoperirea impotriva unei c`deri generalizeaz` o piat`, pentru investitorul ce detine un portofoliu diversificat de titluri.
*** Un investitor are un portofoliu de 10 mil. lei si doreste s` se acopere impotriva unei sc`deri de 10 % preconizat` in urm`toarele 3 luni.
130 x 800 x 100 = 10.400.000 lei.
(cump`r` 130 de contracte pe optiuni PUT la pretul de exercitare de 800 puncte cu prima 25).
Investitorul pl`teste prima:
P = 25 x 100 x 130 = 325.000 lei.
Dac` indicele scade la 715 (10,6):
Prima la PUT creste la 85, iar investitorul vinde optiunile detinute
(85-25) x 130 x 100 lei = 780.000 lei
Are astfel un profit net de :
P = 780.000 lei – 325.000 lei = 455.000 lei.
Dac` presupunem c` si valoarea actiunilor de tinute a sc`zut cu acelasi procent de 10,6 %, adic` cu 1.060.000 lei, in comparatie cu contractele PUT ce au fost detinute pierderea se reduce la valoarea de 605.000 lei.
B I B L I O G R A F I E
Anghelache G. – Piete de capital si tranzactii bursiere. Editura Didactic` si
Petagogic`, R.A.,Bucuresti – 1997.
Ciobanu Gheorghe – Busele de valori si tranzactiile la burs`. Editura
Economic`, Bucuresti, 1997.
Gradu Mihaela – Tranzactii bursiere, Editura Economic`, Bucuresti, 1995.
Ghilic-Micu Bogdan – Bursa de Valori, Editura Economic`, Bucuresti, 1997.
Popa I – Bursa, Editura Adev`rul, vol.I si II 1993 si 1994.
Stancu I – Finante: Teoria pietelor financiare, Editura Economic`,
Bucuresti, 1996.
Stancu I – Preparatifs pour la mise en place d´un marche financier en Roumanie,
Academie d´etudes economique, Bucuresti, 1993.
* * * Capital : octombrie 1997 – martie 1998.
* * * Piata financiar` : ianuarie 1997 – martie 1998.
* * * Buletinul Bursei de Valori Bucuresti : octombrie 1997 – martie 1998
* * * Regulamentele si procedurile Bursei de valori Bucuresti, ianuarie 1997.
* * * Legea privind valorile mobiliare si bursele de valori nr. 52/1994 din M.O. nr.
210/1994
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Organizarea Si Functionarea Bursei DE Valori Bucuresti (ID: 134179)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.