Organizarea Si Functionarea Administratiei Publice Locale Consiliul Local Si Consiliul Judetean

=== b570c4c24a3efc3aefe2eb91d0f29167eea92eaf_311072_1 ===

Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Științe Juridice și Administrative

Specializare: Administrație publică

Organizarea și funcționarea administrației publice locale – Consiliul Local și Consiliul Județean

CUPRINS

Introducere

Cap. I Principii de organizare și funcționare a administrației locale

Autoritățile administrației publice locale autonome. Prezentare generală

Cap. II Consiliul local

2.1 Compunerea consiliului local

2.2 Validarea consilierilor în funcție

2.3 Atribuțiile consiliului local

2.4 Funcționarea consiliului local

2.5 Comisiile de specialitate

2.6 Președintele de ședință al Consiliului local

2.7 Ședințele consiliului local

2.8 Actele consiliului local

2.9 Regula de adoptare a hotărârilor – majoritatea simplă

2.10 Majoritatea absolută

2.11 Majoritatea calificată

2.12 Caracterul votului

2.13 Nulitatea de drept a hotărârii

2.14 Semnarea și contrasemnarea hotărârilor

2.15 Comunicarea hotărârii

2.16 Efecte juridice

2.17 Delegatul sătesc

2.18 Dizolvarea consiliului local

2.19 Dizolvarea de drept

2.20 Dizolvarea consiliului local prin referendum

2.21 Alegerea noului consiliu

2.22 Suspendarea mandatului de consilier local

2.23 Încetarea de drept a mandatului de consilier local sau județean

Cap. III Consiliul județean

3.1 Rolul și componența consiliului județean

3.2 Atribuțiile consiliului județean

3.3 Funcționarea consiliului județean

3.4 Actele consiliului județean

3.5 Executivul consiliului județean: președintele și vicepreședinții

3.6 Dizolvarea de drept a consiliului județean și încetarea mandatului de consilier județean

Cap. IV Statutul aleșilor locali

4.1 Reglementarea legală

4.2 Aleșii locali. Noțiune. Alegere

4.3 Incompatibilitățile aleșilor locali

4.4 Incompatibilitățile calității de consilier local/județean

4.5 Incompatibilități comune ale aleșilor locali

4.6 Interdicția consilierilor de a încheia contracte cu administrația publică locală căreia îi aparțin

4.7 Suspendarea mandatului de consilier și a celui de primar/viceprimar, președinte/vicepreședinte al consiliului județean

4.8 Protecția legală a aleșilor locali

4.9 Grupurile de consilieri

4.10 Drepturile aleșilor locali

4.11 Obligațiile aleșilor locali

4.12 Răspunderea aleșilor locali

Cap. V Administrația publică a Municipiului București

5.1 Bunuri de interes public și local

5.2 Administrarea bunurilor de interes local

5.3 Lucrările publice

INTRODUCERE

Procesul de reformă a sistemului administrativ se identifică într-o realitate veridică a perioadei de după anul 1990 dar, similar oricărui alt proces de reformă structurală, acesta nu poate să fie văzut drept finalizat, întrucât sistemul de administrație publică românesc se află într-o perioadă de permanentă modernizare și modificare, elementul primordial identificându-se în resursele umane din această sferă, aspect ce implică specializarea permanentă a personalului, altfel spus, practicarea unui management actual al personalului și al activității lor, per genere. Administrația publică este invocată mereu în slujba individului să expună servicii utile și calitative. Din aceste puncte de vedere, nu se poate lua în discuție lipsa funcționarilor publici performanți, de prestația cărora este dependentă activitatea întreprinsă în interiorul organelor administrației publice, cu alte cuvinte, rezultatul acestei activități, adică serviciul public furnizat societății. Din perspectivă managerială, funcționarii publici sunt adevărați manageri, descriși prin abilități decizionale decise de documente normative.

Simultan cu aderarea României la Uniunea Europeană, legislația europeană s-a transformat într-o parte a sistemului juridic intern, iar una dintre obligațiile care decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene rezidă în aplicarea totală și justă a legislației Uniunii Europene. Aceasta conturează atât obligații cât și drepturi pentru entități private ori pentru cetățeni, în condițiile în care aceștia sunt destinatari ai normelor Uniunii Europene. În conjunctura în care drepturile expuse entităților private și cetățenilor de legislația Uniunii Europene sunt încălcate de autoritățile publice ale unui stat membru, aceștia este imperios să aibă la dispoziția lor instrumente eficace și rapide în scopul redresării problemelor, instrumente care să acționeze în exteriorul procedurilor contencioase.

Această necesitate este cu mai reliefată din punct de vedere local, luându-se în calcul atât abilitățile de aplicare a legislației Uniunii Europene de autoritățile administrației publice locale concretizate prin actele expuse de acestea cât și greutatea asigurării la acest stadiu a unei interpretări și, totodată, a unei aplicări uniforme a legislației Uniunii Europene.

Cap. I Principii de organizare și funcționare a administrației locale

 Sintagma de „principiu de organizare și funcționare” a Administrației Publice în unitățile administrativ – teritoriale se identifică în acele dispoziții generale obligatorii, înregistrate în norme și în Constituție, ce decid orientările principale pe fundamentul cărora sunt constituite, organizate și activează autoritățile Administrației Publice Locale, relațiile ce sunt decise între acestea și tipurile de control cărora acestea se supun.

Norma ce legiferează regimul general al autonomiei locale precum și regimul de funcționare al administrației publice se identifică în Legea nr. 215/2001 actualizată 2017.

Drept fundament al structurării și funcționării administrației publice locale stau o multitudine de principii. Cea dintâi clasificare legată de principii se identifică în cele confirmate de Constituție, respectiv principiile de ordin constituțional, iar a doua clasificare implică « principiile legale » confirmate de Legea 215/2001, cu schimbările și completările posterioare. Pe lângă această lege, există reglementate principii și în alte documente normative explicative cu privire la structurarea și la funcționarea administrației publice locale, precum Legea nr. 67/2004 legată de alegerea autorităților administrației publice locale, precum Legea nr. 195/2006, a descentralizării sau Legea nr. 340/2004 legată de prefect și de instituția prefectului.

În ceea ce privește organizarea și funcționarea Administrației Publice Locale, există o serie de principii dintre care:

autonomia locală

deconcentrarea serviciilor publice

descentralizarea

legalitatea

eligibilitatea autorităților Administrației Publice Locale

consultarea cetățenilor către rezolvarea chestiunilor locale de interes special.

Prin raportare la structurarea legii, intră în discuție pregătirea, structurarea propriu – zisă, întreprinderea până la concretizare și elaborarea de documente normative nu foarte puternice din punct de vedere juridic însă asemănătoare legii precum Ordonanța de Guvern.

Autonomia locală se identifică în dreptul și în abilitatea autorităților administrației publice de administrare și de soluționare, în numele locuitorilor ce aparțin unei unități administrativ – teritoriale – colectivități locale.

Autonomia locală are doar caracter administrativ și financiar, fiind întreprinsă pe fundamentul și în hotarele legii.

Autonomia locală implică structurarea, funcționarea, abilitățile și sarcinile dar și administrarea resurselor care, conform legii sunt apartenente ale unui județ, ale unui municipiu, ale unui oraș ori ale unei comune.

Autonomia locală rezidă într-un principiu ce își are fundamentul în cel de-al 120-lea articol din Constituție.

Alte concepte utilizate în scopul evocării acestui principiu presupun o multitudine de alte formulări, precum: municipalități (autorități locale), auto – guvernare, autorități subnationale, puteri locale sau independență locală.

        În acest context, autonomia locală se poate defini ca fiind capabilitatea locală a autorităților autonome de a hotărî, într-o manieră independentă și sub propria răspundere, în condițiile legii, chestiuni legate de problemele colectivităților teritoriale unde activează.

         Pe plan european, regimul autonomiei locale este reglementat de Carta Europeană a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la data de 15 octombrie 1985, activă la data de 1 septembrie 1988 și confirmată de România la data de 4 octombrie 1994, prin Legea nr. 199 din 17 noiembrie 1997.

Deconcentrarea reprezintă o formă caracteristică de exprimare a centralizării statului.

         Această formă se definește ca reîmpărțirea competențelor financiare și administrative de ministere și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale spre structurile proprii de specialitate din teritoriu.

         Un exemplu de această natură se identifică în tutela administrativă ce se definește ca fiind cumulul metodelor prin intermediul cărora organele centrale monitorizează respectarea legalității de organele din teritoriu.

         Deconcentrarea poate fi întreprinsă în două forme:

pe orizontală, prin creșterea competenței conducătorului respectivelor servicii – de pildă, fortificarea funcției prefectului

pe verticală prin creșterea competenței serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale de specialitate.

         Descentralizarea se identifică în sistemul ce are drept fundament recunoașterea interesului local diferit de cel național, localitățile beneficiind de structuri organizatorice, funcționale. Actuala lege a descentralizării vede în acest principiu (prin cel de-al doilea articol) drept un transfer de abilitate financiară și administrativă de la stadiul administrației publice centrale spre sectorul privat ori spre stadiul administrației publice locale. 

Principiile pe fundamentul cărora are loc procesul de descentralizare se identifică în:

principiul limitării bugetare – prin care este interzisă folosirea de autoritățile publice centrale a subvențiilor în scopul acoperirii deficitelor bugetare locale ori a transferurilor speciale

principiul subsidiarității – prin care are loc expunerea abilităților de autoritatea administrației publice locale poziționată din punct de vedere administrativ cel mai proximal de individ și care dispune de abilitatea administrativă necesară

principiul dreptății

principiul asigurării resurselor specifice competențelor transferate

principiul asigurării stabilității procesului de descentralizare, fundamentat pe norme și pe criterii obiective

principiul responsabilității autorităților administrației publice locale prin raportare la competențele care le revin.

Principiile legale se prevăd, în principiu, în Legea 215/2001 a administrației publice locale, unde coroborat cu cel de-al 120-lea articol din Constituție se recunosc trei principii: eligibilitatea autorităților administrației publice locale, legalitatea și consultarea indivizilor spre soluționarea problemelor locale de interes special.

Eligibilitatea autorităților administrației publice locale, reprezintă faptul că drept fundament al constituirii autorităților administrației publice locale există și votul universal, liber exprimat, egal, secret și direct. Acest principiu este descris printr-o dublă natură constituțională, juridică și legală, totodată. Dimensiunea sa constituțională rezultă din formularea primului alineat al celui de-al 121-lea articol conform căruia autoritățile administrației publice prin care este realizată autonomia locală se identifică în consiliile locale alese și în primarii aleși în condițiile legale. Consacrarea propriu-zisă a principiului eligibilității din perspectiva naturii legale este regăsit atât în Legea nr. 215/2001 cât și în Legea nr. 67/2004 în ceea ce privește alegerea autorităților administrației publice locale.

Legalitatea – consfințirea legalității sub identitatea unei dimensiuni reprezentative a statului de drept este regăsită în primul alineat al primului articol ce proclamă România drept stat de drept și în cel de-al cincilea alineat din Legea fundamentală, potrivit căruia respectarea legilor, a Constituției și a supremației acesteia are caracter obligatoriu.

Datoria administrației este de a pune în executare legea și de a presta servicii publice, în condițiile legale.

Consultarea cetățenilor spre rezolvarea problemelor locale de interes special se identifică într-un principiu reglementat atât prin cel de-al doilea articol al Legii nr. 215/2001, cât și prin cel de-al treilea alineat al celui de-al treilea articol al aceleiași legi. În contextul dat, este expus faptul că deciderea spațiului problemelor locale de interes special este obiectul unei consultări ori a unui referendum popular. Inițiativa unor proceduri de această natură este apartenența consiliilor județene și a celor locale. Astfel, legiuitorul a dorit să ofere substanță autonomiei locale. Solicitarea indivizilor în rezolvarea problemelor locale de interes special reprezintă o parte absolut necesară în ceea ce privește funcționarea autonomiei locale și constituie un element semnificativ al democrației semidirecte, luând în calcul că ea oferă colectivităților locale oportunitatea de intervenție directă, în scopul de a găsi rezolvările la chestiunile problematice ce apar la nivel local.

Dreptul celor aflați în minoritate de a își utiliza limba națională în raporturile cu administrația publică – în ciuda faptului că nu a fost prevăzut de Constituție, dreptul minorităților naționale de a își utiliza limba maternă în relațiile cu administrația publică locală a funcționat până în anul 2003, când acesta a fost adus la rang constituțional, prin apariția unui nou alineat, transformându-se în cel de-al doilea alineat al articolului 120.

Acest drept nu este recunoscut tuturor indivizilor care aparțin unei minorități, ci numai acelor indivizi ce au o contribuție reprezentativă în unitatea administrativ teritorială în care activează. Referința la ponderea de mai mult de 20 de procente este prezentă în Legea 215/2001 a administrației publice locală, republicată.

Exercitarea acestui drept vizează doar administrația publică locală, nu și cea centrală.

Reglementarea dreptului celor ce aparțin minorităților, de a își folosi limba maternă în relațiile cu administrația în legislația comunitară – principiul prezent reiese din instrumentele internaționale privitoare la protecția drepturilor omului.

         Actul comunitar primordial la care se poate face referire se identifică în Carta Europeană a Limbilor Regionale Minoritare, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la data de 5 noiembrie 1992, activă la data de 1 martie 1998, confirmată de România la data de 17 iulie 1995. Cel de-al zecelea articol din cartă, este atribuit reglementării dreptului de a utiliza limbi minoritare ori regionale în relațiile cu serviciile publice și cu autoritățile administrative.

Autoritățile administrației publice locale autonome. Prezentare generală

Sfera administrației publice din România este alcătuită din administrația publică locală și din administrația publică de stat. Aceste structuri sunt interdependente, adică administrația publică a României este încredințată pe de o parte unităților statale, pe de altă parte unor autorități ale administrației publice locale, constituind organizări administrative autonome care manageriaza interesele indivizilor din unitățile administrativ – teritoriale respectiv comune, orașe și municipii.

Dintre cei care pot fi aleși la nivel local fac parte primarul, consilierii locali, președintele consiliului județean și consilierii județeni. În scopul practicării cât mai eficiente a liberului exercițiu al propriului mandat, aceștia stau sub egida unei funcții de autoritate publică, având drept avantaje dispozițiile legii penale legate de indivizii ce îndeplinesc o funcție care presupune exercițiul autorității statale.

În comune, orașe și municipii, autonomia locală în comune are loc prin autoritățile administrației publice identificabile în consiliile locale, în consiliile comunale, în consiliile orășenești și în consiliile municipale, sub identitatea de autorități deliberative și primării, sub identitatea de autorități executive. Alegerea primarilor și a consiliilor locale au loc în conjuncturile prevăzute de legea legată de alegerile locale (Legea nr. 67/2004), funcționând drept autorități ale administrației publice locale ce rezolvă chestiunile publice din comune, din orașe și din municipii în conjuncturile legale.

Pentru fiecare județ este alcătuit un consiliu județean, drept autoritate a administrației publice locale, în scopul coordonării activității consiliilor comunale, consiliilor orășenești și consiliilor municipale, spre întreprinderea serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean se alege în conjuncturile Legii legată de alegerile locale nr. 67/2004, autoritatea executivă fiind asigurată de un președinte, pentru care se optează prin scrutin uninominal.

Fiecare mandat (al primarului, al consilierului local, al președintelui consiliului județean și al consilierului județean) durează patru ani, în tot acest timp, executându-se în temeiurile legii.

Atât consiliul local ori județean, primarul cât și președintele consiliului județean pentru care s-a optat de-a lungul unui mandat, în urma desființării consiliului județean ori local, respectiv a postului de primar ori de președinte a consiliului județean rămas vacant, finalizează mandatul anterioarei autorități a administrației publice locale.

Aleși ca urmare a vacanțării posturilor de președinți ai consiliilor județene ori de primari, ca urmare a structurării unor noi unități administrativ – teritoriale ori ca urmare a dizolvării unor consilii, președintele consiliului județean, consiliul local, primarul ori consiliul județean își conduc mandatul doar până la structurarea următoarelor alegeri locale generale.

Astfel, unitățile administrativ – teritoriale sunt administrate într-o manieră autonomă de Consiliul General al Municipiului București, de consiliile locale ori de consiliile județene ce dispun de o autoritate hotărâtoare și de primarii și președinții consiliilor județene ce dispun de autoritate executivă în scopul întreprinderii propriilor competențe.

Cap. II Consiliul local

2.1 Compunerea consiliului local

Consiliile locale sunt alcătuite din consilieri locali pentru care s-a optat prin vot liber exprimat, universal, secret, egal și direct, în conjuncturile decise de Legea legată de alegerile locale nr. 67/2004.

Multitudinea de membri ai fiecărui consiliu local este decisă prin ordinul prefectului, în raport cu populația orașului ori a comunei expusă de Institutul Național de Statistică și Studii Economice pe 1 ianuarie a anului respectiv ori, funcție de situație, pe 1 iulie a anului precedent alegerilor. Ca urmare a celor anterior expuse, numărul membrilor unui consiliu local poate cuprinde între 9 și 27 de consilieri, în același context, Consiliul General al Municipiului București fiind alcătuit din 31 de consilieri.

În Legea administrației publice locale nr. 215/2001 este observabil faptul că organul deliberativ este reprezentat de consiliul local, iar organul executiv se identifică în primar.

Competența primarului ca organ executiv rezultă pe de o parte din faptul că acesta este cel care este responsabil de aducerea la îndeplinire a deciziilor consiliului local iar pe de altă parte din faptul că acesta este cel ce este imperios să pună în aplicare dispozițiile legate de întreprinderea în colectivitățile umane fundamentale a dispozițiilor legii și a celorlalte documente normative.

Pentru consiliile locale se optează pe fundamentul reprezentării proporționale, într-un scrutin de listă.

În scopul de a fi ales în consiliul local, cel care candidează trebuie să ia în calcul niște cerințe decise de Constituție și de Legea nr. 67/2004 cu privire la alegerile autorităților administrației publice locale. Astfel, în scopul de a fi eligibili aceștia trebuie să:

nu fie condamnați prin intermediul unei hotărâri judecătorești definitive în ceea ce privește abuzurile în funcții administrative, politice ori juridice, în scopul încălcării drepturilor reprezentative ale omului, în ceea ce privește infracțiunile intenționate, în condițiile în care nu au fost reabilitați

aibă cetățenia română

aibă domiciliul în unitatea administrativă pentru al cărui consiliu local candidează

aibă calitatea de alegător

aibă vârsta de măcar 23 de ani, până în ziua alegerilor, implicit.

Nu au voie să fie aleși cei cărora, potrivit celui de-al treilea alineat al celui de-al 37-lea articol din Constituția României, li se interzice asocierea în partide politice cu alte cuvinte polițiștii, judecătorii Curții Constituționale, membrii activi ai armatei, avocatul poporului, magistrații ori alte tipuri de funcții decise prin lege organică.

2.2 Validarea consilierilor în funcție

Conceptul legal de „validare” a mandatelor de primar și de alcătuire a consiliilor locale este de 20 de zile pornind de la data alegerilor. Validarea alegerii primarului are loc în termen de 20 de zile de la data la care s-au desfășurat alegerile în camera de consiliu a judecătoriei în al cărui spațiu teritorial este situat orașul ori comuna de un judecător numit de președintele judecătoriei.

Comisia de validare va redacta un proces verbal unde sunt expuse propunerile de validare ori de invalidare a mandatelor, potrivit celui de-al treilea alineat al celui de-al 32-lea articol din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu schimbările și completările posterioare. Potrivit celui de-al treilea alineat al celui de-al 31-lea articol din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, cu schimbările și completările posterioare, comisia de validare examinează cât de legală este alegerea fiecărui consilier, propunând consiliului local validarea ori invalidarea mandatelor. Astfel vor fi verificate:

condițiile de eligibilitate expuse de cel de-al patrulea articol al Legii nr. 115/2015

procesul verbal pentru consiliul local încheiat de către biroul electoral de circumscripție municipală, comunală ori orășenească cu privire la toate operațiunile electorale, la numărarea voturilor, la stabilirea rezultatului alegerilor și la oferirea mandatelor, prevăzut în primul alineat al celui de-al 103-lea articol din Legea nr. 115/2015

dosarele alcătuite din procesele verbale, din întâmpinările și din contestațiile primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare în ceea ce privește consiliul local, conform celui de-al 96 – lea articol din Legea 115/2015 republicată, cu schimbările și completările posterioare

declarațiile de acceptare a candidaturii

declarațiile de interese și de avere

declarațiile pe propria răspundere cu privire la calitatea de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia, datate și semnate de candidați,

copiile actelor de identitate

certificatul care dovedește alegerea fiecărui consilier local pentru care s-a optat, emis de biroul electoral de circumscripție municipală, comunală ori orășenească. Tiparul certificatului s-a aprobat prin Hotărârea nr. 7/2016 a Autorității Electorale Permanente

apartenența celor care au candidat la partidul politic, pe a cărei listă au fost aleși, în timpul validării. Această apartenența este materializată în confirmarea în scris, sub semnătura conducerii organizației județene a partidului politic că respectivul candidat potrivit căruia candidatul este parte din partidul politic respectiv

dovada depunerii raportului financiar către Autoritatea Electorală Permanentă, potrivit celui de-al 47-lea articol din Legea nr. 334/2006 în ceea ce privește finanțarea campaniilor electorale și activității partidelor politice, republicată. Ulterior, comisia de validare va propune invalidarea optării pentru un consilier doar în condițiile în care este constatată încălcarea condițiilor de eligibilitate ori dacă alegerea consilierului s-a realizat prin fraudă electorală, observată în condițiile Legii cu privire la alegerea autorităților administrației publice locale, conform celui de-al patrulea alineat al celui de-al 31-lea articol din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, cu schimbările și completările posterioare.

Validarea ori invalidarea mandatelor are loc, în ordine alfabetică, prin votul deschis al celor mai mulți dintre consilierii prezenți la ședință. Individul al cărui mandat este supus validării ori invalidării nu poate vota, potrivit celui de-al cincilea alineat al celui de-al 31-lea articol din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, cu schimbările și completările posterioare. În condițiile în care, până la data validării, un candidat considerat ales nu mai este parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la solicitarea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va mai fi validat, urmând validarea celui dintâi suplinitor.

Consilierii absenți motivat de la ședința de constituire pot să fie validați ori invalidați în lipsa acestora, urmând ca decizia să le fie comunicată cât mai repede.

Ulterior validării mandatelor consilierilor județeni și locali, aceștia au datoria de a depune un jurământ, conform dispozițiilor celui de-al șaptelea articol din Legea 393/2004 legată de Statutul aleșilor locali, reactualizată 2017.

Atribuțiile consiliului local

Printre responsabilitățile pe care Consiliului Local le are spre deservirea cât mai eficientă a societății se numără:

conferirea indivizilor străini ori români, cu merite deosebite, a titlului de „cetățean de onoare” al municipiului, al comunei ori al orașului, pe fundamentul unui regulament propriu

puterea de decizie deținută în orice chestiune problematică de interes local ce nu intră, prin lege, în atribuțiile vreunei alte instituții

deciderea asocierii ori cooperării cu alte unități administrativ – teritoriale din țară ori din străinătate și, totodată, aderării la asociații internaționale ori naționale ale autorităților administrației publice locale, spre promovarea unor interese comune

aprobarea statutului municipiului, comunei ori orașului și a regulamentului legate de consiliul local

deciderea înfrățirii municipiului, comunei ori orașului cu unități administrativ – teritoriale din alte state

aprobarea funcțiilor, înființării și structurării aparatului de specialitate al primarului, ale serviciilor și ale instituțiilor publice de interes local și restructurarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local

deciderea asocierii ori cooperării cu persoane juridice străine ori române, spre întreprinderea și finanțarea comună a unor proiecte, a unor acțiuni, a unor servicii și lucrări de interes public local

întreprinderea tuturor datoriilor și drepturilor specifice participațiilor deținute la regii autonome ori societăți comerciale

aprobarea construirii locuințelor de tip social și criteriilor legate de distribuirea acestora

aprobarea contului de încheiere a exercițiului bugetar, bugetului local, manierei de folosire a rezervei bugetare și virărilor de credite

cererea rapoartelor și informărilor de la viceprimar, de la primar precum și de la conducătorii organismelor ce prestează servicii de utilitate publică de interes local și public

aprobarea contractării sau garantării împrumuturilor și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele unității administrativ – teritoriale

oferirea de suport activității cultelor religioase

deciderea și aprobarea taxelor locale și a impozitelor

deciderea acordării de sporuri personalului didactic și sanitar

aprobarea documentațiilor tehnico – economice în ceea ce privește lucrările de investiții de interes local

valorificarea resurselor naturale de pe raza localității

aprobarea strategiilor legate de evoluția de mediu, economică și socială a localității

„alimentarea” cu transport public local, cu apă, cu iluminat public, cu gaz natural, cu energie termică, cu canalizare și salubrizare

asigurarea conformității cu angajamentele asumate în cadrul procesului de integrare europeană în spațiul protecției gospodăririi apelor și a mediului

valorificarea, conservarea și restaurarea monumentelor de arhitectură și istorice a rezervațiilor naturale, a parcurilor și a grădinilor publice

deciderea închirierii, dării în administrare ori concesionării serviciilor publice de interes local și bunurilor proprietate publică a localității

refacerea și protecția mediului înconjurător

deciderea închirierii, vânzării ori concesionării bunurilor proprietate privată a municipiului, a comunei ori a orașului

asigurarea cadrului necesar în scopul furnizării serviciilor de interes local și publice legate de situațiile de urgență, de educație, de ordine publică, de serviciile sociale în ceea ce privește protecția copilului, de sport, de persoanele cu handicap, de tineret, de persoanele vârstnice, de cultură, de familie ori de alte grupuri ori alți indivizi aflați în necesitate socială și de sănătate

aprobarea ori avizarea actelor de urbanism și de amenajare a teritoriului localităților

modificarea ori atribuirea denumirilor de obiective de interes public local, de străzi ori de piețe.

Funcționarea consiliului local

Proiectele de hotărâre se pot propune de cetățeni, de consilierii locali, de viceprimar ori de primar. Elaborarea proiectelor este întreprinsă de cei care le propun, prin intermediul secretarului municipiului și al compartimentelor din aparatul de specialitate al primarului.

Proiectele de hotărâre începute de viceprimari și de primar, înscrise pe ordinea cotidiană a ședinței ordinare a Consiliului local pot fi dezbătute doar dacă sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din aparatul de specialitate al primarului, raport expus în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului și de raportul comisiei de specialitate a consiliului.

Proiectele de hotărâre începute de consilierii locali vor fi însoțite de o expunere a unor motive, fiind transmise compartimentelor de resort ale aparatului de specialitate al primarului, spre elaborarea referatului de specialitate. Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 35/2002, numirea compartimentelor cărora le sunt trimise materiale către analiză este întreprinsă de primar alături de secretarul municipiului.

Proiectele decisive sunt redactate potrivit cu regulile de tehnică legislativă, respectându-se, în același timp, regulile academice în vigoare în ceea ce privește ortografia. În partea introductivă a proiectului decizional va fi amintit doar referatul compartimentului aparatului de specialitate al consilierului inițiator ori al primarului.

În scopul asigurării unei transparențe decizionale, primarul numește un individ din aparatul de specialitate al primarului, răspunzător cu privire la raportul cu societatea civilă, individ ce primește opiniile, propunerile și sugestiile indivizilor interesați în ceea ce privește proiectele decisive care urmează să fie înscrise pe ordinea cotidiană a ședințelor de consiliu.

Individul numit de către primar în ceea ce privește raportul cu societatea civilă este descris prin responsabilități precum:

difuzarea anunțului cu privire la ședința publică a consiliului local și invitarea unor indivizi la ședință

publicarea unui anunț raportat la proiectele decisive de ordin normativ ce urmează să fie discutate în ședința consiliului local, ce urmează să fie difuzate pe site-ul consiliului local, să fie afișate la sediul acestuia, într-un spațiu accesibil publicului și să îl transmită către presa locală cu 30 de zile înaintea supunerii către adoptare, către analiză și avizare.

Anunțul cuprinde:

referatul de aprobare legat de nevoia de adoptare a deciziei consiliului local

texul integral al proiectului decisiv

maniera, termenul limită și locul în care cei interesați pot să trimită în scris opinii, propuneri și sugestii cu valoare de recomandare în ceea ce privește proiectul decisiv

transmiterea proiectelor decisive ale tuturor indivizilor ce au depus o cerere în scopul primirii respectivelor informații

primirea părerilor, propunerilor și sugestiilor indivizilor interesați în ceea ce privește proiectul decisiv propus în termen de 10 zile din momentul publicării anunțului

primirea cerințelor asociațiilor legal alcătuite ori a altor autorități publice legate de structurarea unor dezbateri publice și de publicarea unui anunț raportat la locul și la data unde urmează să fie organizată întâlnirea.

Anunțul raportat la expunerea unui proiect decizional cu importanță în ceea ce privește spațiul de afaceri este transmis de inițiator, asociațiilor de afaceri active pe domenii caracteristice de activitate.

În condițiile în care nu au fost solicitate proiectele decizionale și dezbaterea publică, alături de propunerile și de observațiile conturate de indivizii interesați, acestea se transmit compartimentelor de resort ale aparatului de specialitate al primarului.

Comisiile de specialitate

Dintre comisiile de specialitate fac parte:

Comisia pentru probleme de culte și minorități, pentru administrație publică locală, pentru respectarea libertăților și drepturilor cetățenești, pentru protecție socială, pentru apărarea ordinii publice și pentru protecție juridică

Comisia de administrare a domeniului privat și public, de studii, de buget – finanțe și de prognoze economico – sociale ale municipiului

Comisia legată de activitățile de integrare europeană, științifice, de agrement, de învățământ, de sport, de sănătate și de cultură

Comisia de structurare și evoluție urbanistică, de întreprindere a lucrărilor publice, de protecție a mediului înconjurător și de conservare a monumentelor de arhitectură și istorice

Comisia legată de comerțul și serviciile publice.

În altă ordine de idei, comisiile de specialitate mai pot fi clasificate în:

Comisia pentru agricultură (alcătuită din 5 membri), ce deține în propria arie de competență domenii de activitate precum turismul, agricultura, refacerea, protecția mediului și silvicultura dar și alte domenii aliniate cu domeniile precizate

Comisia juridică (alcătuită din 5 membri) care are în aria de competență domenii precum asociații internaționale și naționale ale autorităților administrației publice locale, asocierea ori cooperarea cu alte unități administrativ-teritoriale, întreprinderea mandatelor aleșilor locali, asocierea cu unități administrativ – teritoriale din alte state, structurarea și funcționarea consiliului județean, colaborarea ori asocierea cu indivizi juridici români ori străini

Comisia pentru educație (alcătuită din 7 membri) are în aria de competență domenii de activitate precum serviciile publice legate de educație, de sport, de cultură și de cultele religioase

Comisia pentru buget – finanțe (alcătuită din 5 membri) are în aria de competență domenii de activitate precum fondurile europene, bugetul local, programele și proiectele de dezvoltare economico – socială, împrumuturile, investițiile, taxele locale și impozitele

Comisia pentru sănătate (alcătuită din 5 membri) care are în aria de competență domenii de activitate precum familia și protecția copilului, serviciile de interes județean și public privind sănătatea sau asistența socială

Comisia pentru urbanism (alcătuită din 5 membri) are în aria de competență domenii de activitate precum valorificarea, conservarea și restaurarea monumentelor de arhitectură și istorice și rezervațiilor naturale, amenajarea teritoriului, autorizațiile, avizele și acordurile și proiectele de dezvoltare urbanistică generală

Comisia pentru patrimoniu (alcătuită din 5 membri) are în aria de competență domenii de activitate precum atribuirea de denumiri de obiective de interes județean, gestionarea patrimoniului existent în spațiul privat și public al județului, întreprinderea datoriilor și drepturilor specifice participațiilor deținute la regii ori societăți, darea în administrare, structurarea și funcționarea societăților, instituțiilor, serviciilor și regiilor de interes județean, vânzarea, concesionarea și închirierea funcție de caz a serviciilor și a bunurilor publice de interes județean.

Președintele de ședință al consiliului local

Discuțiile din cadrul ședințelor consiliului local și maniera în care fiecare își exercită votul fiecare consilier local sunt consemnate într-un proces verbal, semnat de secretarul unității administrativ – teritoriale și de președintele de ședință.

Alături de secretarul unității administrativ – teritoriale, președintele de ședință își asumă, prin intermediul semnăturii, răspunderea realității celor consemnate. Tot președintele de ședință, alături de secretar, semnează și sigilează procesul verbal și documentele ce au fost dezbătute în ședință, fiind depuse într-un dosar special al ședinței respective.

Președintele de ședință este ales de către consiliul local luând în calcul constituirea sa legală prin votul deschis al majorității membrilor, un președinte ce își va desfășura prerogativele pentru o perioadă de cel mult trei luni. La un moment dat, președintele poate fi schimbat din funcție la inițiativa a măcar unei treimi din numărul total al consilierilor în funcție.

Președintele de ședință este cel ce semnează deciziile. În condițiile în care președintele refuză, se va alcătui un grup de trei până la cinci consilieri în scopul de a semna.

Președintele poate să retragă o sancțiune în condițiile în care, la invitația sa, consilierul explică ori își retrage cuvintele care au determinat incidentul.

În condițiile în care o anumită sancțiune se aplică, iar consilierul, într-o anumită condiție, continuă să se abată de la prevederile regulamentului, președintele poate să îi retragă cuvântul apoi poate să îl elimine din sală, fapt ce egalează prezența nemotivată.

Bref, președintele de ședință este descris prin responsabilități precum:

supunerea la vot a oricăror probleme ori propuneri ce intră în competența de rezolvare a administrației publice locale

conducerea ședințelor consiliului local

semnarea deciziilor adoptate de consiliu, în ciuda faptului că a votat contra adoptării acestora dar și procesul verbal

supunerea la vot a consilierilor proiectelor decizionale și anunțarea rezultatelor votării, cu mențiunea „abținerilor”, a voturilor „împotrivă” și a voturilor „pentru”.

Ședințele consiliului local

Consiliul local se întâlnește în ședințe ordinare, o dată pe lună, la inițiativa primarului.

În alte situații, consiliul local poate să se întâlnească și în ședințe extraordinare, la inițiativa primarului ori a măcar o treime din numărul membrilor consiliului.

            În condiții de maximă urgență și de forță majoră în scopul soluționării intereselor locuitorilor orașului ori comunei, convocarea consiliului local poate avea loc imediat.

Convocarea poate să aibă loc in scris prin secretarul unității administrativ – teritoriale, în condițiile:

de maximă urgență ori de forță majoră, convocarea consiliului local putând fi făcută imediat

ședințelor ordinare cu măcar cinci zile înaintea ședinței

ședințelor extraordinare cu măcar trei zile înaintea ședinței.

Convocarea consiliului local poate fi întreprinsă printr-o dispoziție de convocare a primarului în care este imperios a fi menționate:

ordinea zilnică a acesteia

data

locul desfășurării

ora.

În același context, invitația de ședință preia parțial din dispoziția de convocare.

            Aceasta este transmisă prin secretarul consilierilor locali cuprinzând:

anexa identificabilă în lista nominală a consilierilor locali și semnătura de validare a primirii invitației la ședința de consiliu

data

observația că materialele ședinței pot să fie studiate înainte la locul decis anterior, loc decis funcție de oportunități, cum ar fi biroul secretarului localității, sala de ședințe sau sediul primăriei

ora

ordinea zilnică a acesteia

locul desfășurării.

Ordinea de zi este înscrisă în conținutul invitației de ședință transmise celor din consiliu.

Proiectul ordinii de zi este întocmit la cerința cetățenilor, ori la propunerea primarului, comisiilor de specialitate, consilierilor ori secretarului.

Ordinea de zi a ședințelor consiliului local presupune concret:

timpul alocat petițiilor, declarațiilor politice, interpelațiilor și întrebărilor

proiectele decizionale, având alăturat obligatoriu avizul comisiilor de specialitate spre care au fost transmise cu acest țel precum și raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului local

informări ori rapoarte ale conducătorilor unităților subordonate ori ce sunt poziționate sub autoritatea consiliului.

Problemele existente pe ordinea de zi a ședinței consiliului local pot fi discutate numai dacă sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu de specialitate al autorității administrației publice locale, ce va fi elaborat în 30 de zile de când a fost solicitat inițiatorului și de avizul comisiei de specialitate a consiliului, în afara cazurilor în care ședințele sunt convocate imediat ori în afara cazurilor ce expun ședințele extraordinare.

Ordinea zilnică a ședinței consiliului local este adusă la cunoștința locuitorilor orașului ori ai comunei prin mass – media ori prin orice altă metodă de publicitate.

Actele consiliului local

Instrumentul de întreprindere a atribuțiilor consiliului local rezidă în actul juridic administrativ pe care consiliul local îl folosește. Acest document este notoriu sub numele de „hotărâre”, fiind singurul act pe care îl poate emite și adopta.

Similar oricărui alt document juridic, hotărârile normative ale consiliilor locale este imperios să îndeplinească niște condiții de valabilitate.

Deoarece hotărârile sunt unicele documente administrative care pot fi emise de consiliul local, acestea pot fi adoptate, convocate și desfășurate numai în ședințe.

Este imperios ca hotărârile normative să fie adecvate interesului public urmărit de lege, aspect ce implică atât legalitatea cât și oportunitatea actului.

Hotărârile normative ale consiliilor locale pot să dezvolte reguli decise de acte juridice superioare însă și să instituie reguli primare cu condiția de a se acționa în limitele legii și potrivit cu aceasta.

În condițiile în care se ia în considerare specificul relațiilor sociale reglementate prin hotărârile normative, există două clasificări de acte de această natură:

hotărâri normative interne care implică norme al căror obiect rezidă în structurarea și funcționarea consiliilor locale care le emit și a aparatului lor – statutele, regulamentele de structurare și de funcționare.

hotărâri normative externe ce implică existența unor reguli raportate la structurarea și funcționarea altor organizații ori organe și la activitatea indivizilor de pe raza teritorială de competență a consiliilor locale – de pildă, deciziile în ceea ce privește deciderea și pedepsirea contravențiilor.

În întreprinderea atribuțiilor care îi revin, consiliul local adoptă hotărâri. Inițiativa proiectelor de hotărâri aparține cetățenilor, consilierilor locali, viceprimarului și primarului.

Conform primului alineat al celui de-al 45-lea articol din Legea nr. 215/2001, hotărârile consiliului local sunt adoptate prin votul majoritar al membrilor prezenți, cu excepția cazului când regulamentul ori legea consiliului solicită o altă majoritate. Conform celui de-al doilea alineat al aceluiași articol, unele hotărâri ale consiliului local sunt adoptate prin majoritatea absolută, cu alte cuvinte cu votul majorității consilierilor locali activi. Aceste hotărâri se identifică în:

hotărârile legate de colaborarea ori de asocierea cu persoane juridice străine ori române sau cu alte autorități publice

hotărârile legate de bugetul local

hotărârile legate de structurarea și de evoluția urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului

hotărârile legate de contractarea împrumuturilor

hotărârile legate de participarea la programe de colaborare transfrontalieră, de evoluție regională ori zonală

hotărârile prin intermediul cărora se decid taxele locale și impozitele.

Hotărârile legate de patrimoniu sunt adoptate cu votul a două treimi din totalul consilierilor locali activi. Patrimoniul se identifică în unicul domeniu în scopul căruia legiuitorul a păstrat calificarea de două treimi în ceea ce privește adoptarea hotărârilor.

Consiliul poate decide ca unele hotărâri să fie luate prin intermediul votului secret.

Bref, hotărârile luate de consiliul local pot să aibă:

caracter individual

caracter normativ.

Regula de adoptare a hotărârilor – majoritatea simplă

Majoritatea solicitată de lege în ceea ce privește adoptarea unui document administrativ poate fi calificată, simplă ori absolută.

Hotărârile și legile ordinare sunt adoptate prin votul celei mai mari părți a membrilor prezenți din fiecare Cameră – majoritate simplă.

În cazul conjuncturilor mult mai reprezentative în care sunt adoptate hotărâri, majoritatea folosită, prevăzută de regulamente ori de Constituție este majoritatea simplă.

Prin majoritatea relativă ori simplă este înțeleasă adoptarea unui document administrativ cu votul majorității membrilor prezenți ai organului colegial adică, majoritatea simplă este întreprinsă când în avantajul adoptării unei măsuri votează mai mulți comparativ cu cei care votează contra acesteia.

La o a doua convocare, adoptarea hotărârii are loc cu o majoritate simplă (majoritate raportată la numărul de părți sociale pe care asociații prezenți le reprezintă și nu prin raportare la numărul asociaților).

Cel de-al 173-lea articol al Regulamentului Senatului, expune reglementări legate de adoptarea hotărârilor privitoare la consimțirea solicitărilor de percheziție, de reținere și de arestare raportate la membrii Senatului, prin urmare majoritatea de vot care trebuie întrunită în scopul adoptării acestora este cea prevăzută de cel de-al doilea alineat al celui de-al 76-lea articol al Constituției, cu alte cuvinte votul majorității membrilor existenți din fiecare Cameră – majoritate simplă.

În ceea ce privește norma prin raportare la adoptarea hotărârilor consiliilor locale, aceasta este identificabilă în majoritatea simplă, majoritatea calificată și cea absolută, semnificând excepții de la acest principiu.

Majoritatea absolută

Majoritatea absolută se identifică în egalitatea numărului de voturi cu măcar jumătate plus unu din total, cu alte cuvinte, înseamnă că o anumită opțiune a fost aleasă de măcar jumătate plus unul dintre decidenți.

Regula majorității absolute se identifică într-o transformare a regulii majorității dar cu solicitări mai rigide. Altfel, poate fi aleasă o opțiune prin regula majorității absolute, doar dacă se primește 50%+1 dintre voturile celor implicați în procesul decizional. Această condiție înlătură de la incipit posibilitatea apariției majorităților ciclice. Totodată, această regulă impune ca un vot în ceea ce privește „status – quo” -ul să fie egal cu o abținere deoarece într-un sistem cu regula majorității absolute și abținerile (cu alte cuvinte raporturile de preferință indiferentă) și absențele sunt relevante putând să schimbe rezultatul voturilor.

Potrivit lui Vermeule, regula majorității absolute este poziționată superioară regulii majorității simple, acesta indică faptul că regulă majorității absolute asigură majoritatea contra votului strategic al minorităților, îmbinând consecințele supermajorității cu simbolismul majoritar. Premisa articolului său este fundamentată pe faptul că în ceea ce privește o regulă de vot, aceasta este imperios să fie completă, trebuind să precizeze și un deînmulțit și un multiplicator. În acest context, regula majorității absolute are drept deînmulțit toți membrii eligibili la vot din cadrul unui grup ori dintr-o instituție, în același timp în care în condițiile regulii majorității simple, deînmulțitul face referire la toți cei prezenți în luarea unei decizii.

Din acest punct de vedere, regula majorității absolute are un control intensificat al majorității în ceea ce privește minoritatea.

Conform aceluiași autor, regula majorității absolute sprijină status-quo-ul, luând în calcul atât absențele cât și abținerile, în așa fel încât majoritatea are control asupra procesului de hotărâre. Regula majorității absolute oferă o asigurare că opțiunea este apartenența deciziei majorității. Aceeași normă reduce cheltuielile non – participării ori a absenței majorității, prin forțarea decidenților de a lua parte la procesul de vot.

Cu toate acestea, intră în discuție posibilitatea ca și majoritatea să nu opteze pentru decizia cea mai eficientă în ceea ce privește societatea. Regula majorității absolute reprezintă o regulă rigidă și mai puțin flexibilă în ceea ce privește condițiile pentru optarea pentru o alternativă.

Regula majorității absolute expune o multitudine de aspecte ce țin de disciplina unui sistem de vot. Aceasta responsabilizează decidenții, oferind valoare abținerilor și absențelor.

Dintre mărginirile acesteia fac parte stoparea deciziilor, strictețea și dificultatea de a schimba status-quo-ul.

Majoritatea calificată

Majoritatea calificată este expusă sub identitatea unei reguli a supermajorității; în scopul adoptării unei hotărâri este nevoie de mai mult decât o majoritate simplă, luându-se în calcul abținerile. Prin urmare, majoritatea absolută reprezintă un tip de majoritate calificată, dar aceasta din urmă poate să aibă ca și criteriu de alegere și majorități mai mari decât cea absolută.

Un membru al Consiliului European poate să ceară, la adoptarea, cu majoritate calificată, unui document de Consiliul European, să se verifice dacă statele membre ce reprezintă majoritatea calificată se identifică în măcar 62 de procente din populația totală a Uniunii.

La data de 9 iunie 2008, Consiliul a ajuns la un acord politic cu majoritate calificată cu privire la o poziție comună, în paralel cu un acord politic cu majoritate calificată cu privire la o poziție comună legată de directiva raportată la conjuncturile de lucru pentru lucrătorii temporari.

În condițiile în care, în urma unei hotărâri de suspendare a drepturilor de vot adoptate potrivit cu cel de-al treilea alineat al celui de-al 7-lea articol al Tratatului privind Uniunea Europeană, Consiliul a hotărât cu majoritate calificată, pe fundamentul uneia dintre dispozițiile tratatelor, această majoritate calificată definindu-se potrivit cu litera b a celui de-al treilea alineat al articolului 205 din tratatul luat în discuție ori în condițiile în care Consiliul acționează la propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate ori la propunerea Comisiei potrivit cu litera a a alineatului 3 al articolului 205.

Un membru al Consiliului European poate să ceară adoptarea, cu majoritate calificată, a unui document al Consiliului European, să se controleze dacă statele membre ce reprezintă majoritatea calificată se identifică în măcar 62 de procente din populația totală a Uniunii.

De la data de 1 noiembrie 2014, în Consiliu s-a aplicat o nouă procedură în ceea ce privește votul cu majoritate calificată. În interiorul acestei proceduri, când Consiliul votează prin raportare la o propunere a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate ori la o propunere a Comisiei, întrunește o majoritate calificată în condițiile în care sunt îndeplinite două condiții:

propunerii i se oferă suport de către un număr de state membre ce semnifică măcar 65 de procente din totalul populației Uniunii Europene

55 de procente dintre statele membre votează „pentru” – din punct de vedere aplicativ, aceasta reprezintă 16 din 28.

O abținere în cadrul votului cu majoritate calificată se calculează drept un vot contra.

Caracterul votului

Votul consilierilor este individual, putând avea caracter secret ori deschis.

Votul deschis este exprimat public prin apel nominal ori prin ridicarea mâinii.

La propunerea președintelui de ședință, Consiliul local decide care este modalitatea de vot utilizată, cu excepția cazului în care prin regulament ori prin lege se decide o anumită procedură de vot.

Hotărârile de ordin individual raportate la indivizi sunt mereu luate prin vot secret.

Votarea prin apel nominal are loc în maniera următoare: președintele oferă explicații cu privire la obiectul votării și la înțelesul termenilor „contra” și “pentru “. Secretarul municipiului va lectura prenumele și numele fiecărui consilier, în ordine alfabetică.

Consilierul numit se ridică pronunțând termenul „contra” ori “pentru “, funcție de alegerea sa.

Ulterior epuizării listei, votul este repetat prin lecturarea numelor consilierilor ce au lipsit la primul tur.

În scopul exercitării votului secret sunt utilizate buletine de vot.

Elaborarea buletinelor de vot este concretă, fără lipsă de transparentă și fără a lăsa loc de interpretări. În scopul exprimării opțiunii vor fi utilizați, în genere, termenii „nu” ori “da”.

Buletinele de vot sunt introduse într-o urnă, la numărarea voturilor neluându-se în considerare buletinele de vot pe care nu a fost expusă opțiunea concretă a consilierului ori au fost utilizați ambii termeni anterior menționați.

Alături de alte propuneri, hotărârile sunt adoptate cu votul majorității consilierilor activi în afară de conjunctura în care, prin regulament ori prin lege este dispus altfel.

Este nevoie de votul majorității consilierilor în funcție (adică a nouă consilieri), în ceea ce privește următoarele hotărâri:

hotărârile legate de colaborarea ori de asocierea cu indivizi juridici străini ori români, ori cu alte autorități publice

hotărârile legate de bugetul local

hotărârile legate de amenajarea teritoriului și de structurarea și evoluția urbanistică a localităților

hotărârile legate de contractarea de împrumuturi, potrivit legii

hotărârile ce decid taxele locale și impozitele

hotărârile legate de colaborarea transfrontalieră și de participarea la programe de evoluție zonală, județeană ori regională.

Hotărârile legate de patrimoniu sunt adoptate prin votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali activi – 12 consilieri.

În ceea ce privește adoptarea hotărârilor este nevoie de prezența majorității consilierilor activi.

Abținerile sunt contabilizate la voturile “contra”.

În condițiile în care în sala de ședințe nu este îndeplinit numărul minim de membri legal, președintele amână votarea până când acesta va fi întrunit.

Consilierii pot solicita ca în procesul verbal să fie consemnată maniera în care au votat, secretarul fiind forțat să se conformeze.

Amendamentele ejectate de consiliu și proiectele de hotărâri nu pot fi readuse în discuția acestuia pe parcursul aceleiași ședințe.

Nulitatea de drept a hotărârii

Cel de-al 77-lea articol al Legii nr. 393/2004 legat de Statutul aleșilor locali expune interdicția consilierilor locali de a fi parte în deciderea și în adoptarea de decizii, așadar cu un interes în problema supusă discuției. Potrivit celui de-al 77-lea articol al Legii nr. 393/2004 Curtea a constatat că în ceea ce privește consilierii locali, statutul aleșilor locali și consilierii județeni nu pot fi parte la deciderea și la adoptarea de decizii în condițiile în care au un interes personal în problema expusă dezbaterii. În cel de-al 81-lea articol al aceleiași legi este prevăzut faptul că deciziile adoptate cu nerespectarea dispozițiilor celui de-al 77-lea articol sunt nule de drept, conform dispozițiilor celui de-al doilea alineat al celui de-al 47-lea articol al Legii nr. 215/2001, cu schimbările și completările ulterioare. Totodată, în primul alineat al celui de-al 47-lea articol al Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, este prevăzut că nu poate fi parte la deciderea și la adoptarea hotărârilor consilierul care, ori personal, ori prin soție, soț, rude ori afini până la cel de-al patrulea grad implicit, se descrie printr-un interes patrimonial în problema expusă discuțiilor consiliului local. În cel de-al doilea alineat al acestui articol s-a evidențiat că deciziile adoptate de consiliul local cu nerespectarea dispozițiilor primului alineat sunt nule de drept.

Semnarea și contrasemnarea hotărârilor

În ceea ce privește unele documente administrative, prin lege este prevăzută condiția contrasemnării acestora de cei ce au datoria de a asigura practicarea acestora, nerespectarea acestei solicitări conducând la nulitatea actului. Așadar, contrasemnătura reprezintă o formalitate consistentă.

În lipsa acesteia, documentul nu poate intra în vigoare, aplicarea sa forțată reprezentând numai un fapt juridic ilegal.

Potrivit celui de-al 47-lea articol al Legii nr. 215/2001, republicată, cu schimbările și completările ulterioare, hotărârile consiliului local sunt semnate de președintele de ședință, pentru care s-a optat în conjuncturile prevăzute la cel de-al 35-lea articol, contrasemnându-se, pentru legalitate, de secretar.

Semnarea documentelor administrative se identifică în condiția prin care este atestată originalitatea acestora. Semnarea are drept țel deciderea originii documentului și certificarea cuprinsului său (prin aplicarea semnăturii, autorul își atribuie cuprinsul înscrisului, confirmându-i onestitatea și asumându-și responsabilitatea).

Așadar, semnătura reprezintă o condiție de existență a documentului administrativ, în lipsa acesteia înscrisul reprezentând doar un simplu proiect. Altfel spus, un document administrativ nesemnat nu există, lipsa semnăturii conducând la nulitatea documentelor administrative transmise de organele unipersonale.

Câteodată, documentul este imperios să fie semnat de mai multe indivizi.

În conjuncturile prevăzute de lege, documentele administrative sunt supuse și operațiunii contrasemnării de persoanele abilitate. În literatura de specialitate, contrasemnătura a fost definită drept o semnătura aplicată de o autoritate pe un document deja semnat de o altă autoritate (autorul documentului) în scopul autentificării acestei semnături și a marcării colaborării autorităților semnatare. În primă instanță, aceasta reprezintă un element al înscrisului, aplicarea sa materială pe document fiind imperioasă, un acord verbal ori chiar o scrisoare separată a autorității abilitate spre contrasemnarea documentului nefiind suficiente.

Doctrina analizează această problemă trecător, numai din perspectiva sancțiunii, fiind sprijinită atât premisa inexistenței documentului căruia îi lipsește contrasemnătura, cât și aceea a nulității acestuia.

Odată ce sunt adoptate, ca urmare a supunerii la vot, hotărârile consiliului local, sunt semnate de președintele de ședință, contrasemnându-se, pentru legalitate, de secretarul unității administrativ – teritoriale.

Secretarul unității administrativ – teritoriale nu va contrasemna hotărârea în condițiile în care acesta consideră că aceasta este ilicită, conjunctură în care va depune în scris și va arăta consiliului local părerea sa justificată ce va fi consemnată în procesul verbal al ședinței.

Comunicarea hotărârii

Hotărârile legate de bugetul local și cele prin care sunt decise taxele locale și impozitele, sunt adoptate prin votul majorității consilierilor existenți în funcție.

Consiliul local poate să decidă ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Deciziile cu caracter individual referitoare la indivizi vor fi luate mereu prin vot secret, în afara celor prevăzute de lege.

Proiectele de hotărâre pot fi propuse atât de primar cât și de consilieri.

Secretarul va comunica deciziile consiliului local, prefectului ori primarului imediat însă nu mai târziu de trei zile de la data adoptării.

Împreună cu posibilele obiecții legate de legalitate, comunicarea va avea loc în scris și va fi emisă de secretar fiind, ulterior, înregistrată într-un registru special alocat acestui țel.

Deciziile cu caracter normativ se transformă în unele obligatorii, producând efectele începând cu data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, începând cu data comunicării.

Aducerea la cunoștință publică a deciziilor cu caracter normativ are loc în termen de cinci zile de la data comunicării oficiale spre prefect.

Efecte juridice

Autoritatea publică emitentă a unui act ilicit are numai oportunitatea de a cere instanței anularea acestuia, fiind în imposibilitatea de a proceda la revocare, în conjunctura în care actul a intrat în circuitul civil, producând efecte juridice.

Hotărârea actelor intrate în circuitul civil care au produs efecte juridice reiese din textul legal, ce indică faptul că autoritatea publică emitentă a unui act ilicit are numai oportunitatea de a cere instanței anularea acestuia, în conjunctura în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil, producând efecte juridice.

Momentul intrării în circuitul civil a unui act administrativ este cel care produce efecte juridice civile, cu alte cuvinte care naște raporturi juridice civile. În altă ordine de idei, este acceptat faptul că actele administrative produc efecte juridice odată cu publicarea ori comunicarea acestora și din respectivul moment acestea sunt executorii de drept. Așadar, un act administrativ conduce la apariția unor obligații ori drepturi deci produce efecte juridice odată cu incipitul comunicării ori publicării sale prin urmare acesta intră în circuitul civil din respectivul moment transformându-se în irevocabil.

Prin raportare la deciziile consiliului local, în literatura de specialitate a fost indicat faptul că acestea implică existența unor norme juridice prin care consiliile locale rezolvă chestiunile problematice de interes local ce sunt în competența lor de soluționare și, în același timp, își manifestă autoritatea în județe, în comune, în municipii și în orașe. Acestea se identifică în manifestări unilaterale de voință adoptate spre producerea de efecte juridice în activitatea de executare ori de structurare a executării propriu-zise a legilor, cu alte cuvinte documente administrative emise spre exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.

În ceea ce privește excepția de nelegalitate, faptul că, înaintea suprimării sale, actul administrativ a condus la existența unor efecte juridice, aducătoare de vătămări ale drepturilor ori intereselor legitime ale unui individ, impune ca cercetarea legalității acestuia să poată fi solicitată oricând pe calea excepției de nelegalitate deci implicit ulterior suprimării sale.

În scopul de a produce efecte juridice, actele normative este imperios să fie adoptate potrivit procedurilor legale și constituționale și să intre în vigoare în scopul de a putea fi puse în practică.

Delegatul sătesc

Legea administrației publice locale indică faptul că, prin raportare la conjunctura satelor ce nu au consilieri aleși în Consiliile Locale, interesele comunității este imperios să fie reprezentate de un delegat sătesc, ales pe parcursul mandatului Consiliului Local de o adunare sătească, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărei familii, chemată și structurată de primar și desfășurată în prezența viceprimarului ori a primarului. În discutarea chestiunilor problematice legate de satele respective, delegații sătești sunt obligatoriu invitați.

Potrivit legii, de vreme ce participă la ședințele de Consiliu, delegatul primește și indemnizație.

Delegatul sătesc se va alege cu cele mai multe dintre voturile valabil exprimate de participanții prezenți la o adunare publică.

Potrivit prevederilor legale, delegații sătești vor fi invitați, într-o manieră obligatorie, la ședințele consiliului local, în condițiile în care vor fi supuse discuțiilor și adoptării hotărârilor raportate la satele reprezentate. Votul delegatului sătesc se descrie printr-un caracter consultativ.

Potrivit Legii nr. 375/2009 în ceea ce privește modificarea celui de-al doilea alineat al celui de-al 53-lea articol din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, delegatul sătesc este ales pe întreaga durată a mandatului Consiliului Local de către o adunare sătească, chemată cu măcar 15 zile înainte. Alegerea delegatului sătesc are loc în prezența viceprimarului ori a viceprimarului și a măcar doi consilieri locali, cu cea mai mare parte a voturilor celor existenți la adunare. Potrivit legii, delegatul sătesc are un vot consultativ în Consiliul Local însă va primi o indemnizație identică similar unui consilier local.

Bref, delegatul sătesc este ales conform Legii administrației publice locale nr. 215/2001. În cele două legi – respectiv Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 393/2004 -, comparativ cu ceilalți aleși locali, la delegatul sătesc raportarea se face, în afara unei singure excepții, utilizând singularul, nu pluralul.

Dizolvarea Consiliului Local

Există două tipuri de dizolvare a consiliului local prevăzute de lege, respectiv prin referendum ori de drept.

În ceea ce privește revocarea ori dizolvarea consiliului local, este imperios să se voteze 50% plus unul dintre locuitorii cu drept de vot consemnați în Registrul Electoral.

Consiliul local poate să fie dizolvat în condițiile în care a adoptat, într-o perioadă de măcar jumătate de an, măcar trei decizii ce au fost anulate de instanță de contencios administrativ prin decizie judecătorească rămasă irevocabilă și definitivă.

Dizolvarea consiliului local are loc prin decizia Guvernului, la propunerea justificată a prefectului, fundamentată pe deciziile judecătorești rămase irevocabile și definitive.

Hotărârea de dizolvare poate să fie atacată de oricine dintre consilieri, la instanță de contencios administrativ, pe parcursul a zece zile de la data publicării acesteia în prima parte a Monitorului Oficial al României. În această situație, procedura prealabilă prevăzută de lege nu mai are loc, introducerea acțiunii amânând întreprinderea măsurii de dizolvare.

2.19 Dizolvarea de drept

Consiliul local este dizolvat de drept în condițiile în care:

numărul consilierilor locali este redus sub jumătate plus unu, neputându-se completa prin suplinitori

nu se întrunește pe o perioadă de două luni succesiv

nu a adoptat în trei ședințe ordinare succesive nicio hotărâre.

2.20 Dizolvarea consiliului local prin referendum

Consiliul local se poate dizolva prin referendum local, structurat în conjuncturile legii.

Referendumul are loc drept urmare a solicitării adresate, în contextul dat, prefectului de măcar 25 de procente din numărul cetățenilor ce au drept de vot înscriși pe listele electorale ale unității administrativ – teritoriale.

Cheltuielile legate de structurarea referendumului expus anterior este suportat din bugetul local.

Referendumul local este structurat, în conjuncturile legii, de o comisie numită printr-un ordin al prefectului, alcătuită dintr-un judecător al judecătoriei în a cărei jurisdicție este poziționată unitatea administrativ – teritorială respectivă, dintr-un reprezentant al prefectului, dintr-un reprezentant al consiliului județean, dintr-un reprezentant al primarului și al consiliului local.

Referendumul are valoare în condițiile în care la urne s-au prezentat măcar jumătate plus unu din totalul locuitorilor ce au drept de vot.

2.21 Alegerea noului consiliu

Data în ceea ce privește structurarea alegerii noului consiliu local este decisă de Guvern, la propunerea prefectului, într-o perioadă de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la cel de-al treilea alineat ori, funcție de caz, de la pronunțarea unei decizii judecătorești, rămasă irevocabilă și definitivă, prin care a fost îndepărtată acțiunea consilierilor.

Până la înființarea noului consiliu local, secretarul, primarul ori viceprimarul va rezolva problemele actuale ale orașului ori ale comunei, conform atribuțiilor și competențelor care îi revin, conform legii.

Deciderea datei în ceea ce privește structurarea alegerii noului consiliu local este întreprinsă de către Guvern, la propunerea prefectului.

În ceea ce privește organizarea alegerii noului consiliu, alegerile sunt structurate în termen de cel mult 90 de zile de la rămânerea irevocabilă și definitivă a hotărârii judecătorești prin care a fost constată dizolvarea consiliului local.

2.22 Suspendarea mandatului de consilier local

În prima parte a Monitorului Oficial nr. 48/2012 a fost publicată Legea 13/2012 legată de schimbarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, ce aduce schimbări legate de suspendarea mandatului consilierului local arestat preventiv.

În acest context, mandatul de consilier local este suspendat de drept doar în condițiile în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive este comunicată imediat de instanța de judecată prefectului ce, printr-un ordin, în termen de cel mult 48 de ore de la comunicare, va valida suspendarea mandatului.

În termen de cel mult 48 de ore de la comunicare, se constată suspendarea mandatului.

Suspendarea durează până la stoparea conjuncturii mai sus – expuse, ordinul de suspendare este comunicat consilierului local, în termen de cel mult 48 de ore de la expunerea ordinului.

Mandatul de consilier local se suspendă de drept doar în condițiile în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive este comunicată imediat de instanța de judecată prefectului, ce, prin ordin, constată suspendarea respectivului mandat.

Suspendarea durează până la încetarea conjuncturii prevăzute anterior. Ordinul de suspendare este comunicat imediat consilierului local.

În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat este găsit nevinovat, acesta are dreptul de a fi despăgubit, în condițiile legii.

Încetarea ori suspendarea mandatului este constat prin decizia consiliului local și a celui județean. 

2.23 Încetarea de drept a mandatului de consilier local sau județean

Potrivit celui de-al patrulea alineat al celui de-al 91-lea articol din Legea nr. 161/2003, în conjunctura în care alesul local se află în stare de incompatibilitate în 15 zile, prefectul expune un ordin prin care va constata încetarea de drept a mandatului de ales.

CAP. III Consiliul județean

3.1 Rolul și componența consiliului județean

Potrivit primului alineat al celui de-al 87-lea articol din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată și modificată, Consiliul Județean se identifică în autoritatea administrației publice locale, alcătuită pe plan județean în ceea ce privește coordonarea activității consiliilor municipale, comunale și orășenești, spre realizarea serviciilor publice de interes județean.

Consiliul județean este alcătuit din președintele consiliului județean, din vicepreședintele consiliului județean, din secretar și din consilieri județeni.

3.2 Atribuțiile consiliului județean

Sub identitatea de autoritate deliberativă a administrației publice locale alcătuită pe plan județean, consiliul județean îndeplinește o multitudine de atribuții principale dintre care:

coordonează, conform legii, activitățile Corpului gardienilor publici

alege dintre consilieri un președinte și doi vicepreședinți

decide, potrivit legii, corelarea cu consiliile locale, în scopul întreprinderii unor obiective de interes comun, țel sub egida căruia poate forma alături de acestea servicii publice, instituții publice și societăți comerciale

la propunerea președintelui, aprobă regiile autonome de interes județean, regulamentul de structurare și de funcționare a consiliului județean, regulamentul funcționării serviciilor publice, a aparatului propriu de specialitate și a instituțiilor, volumul de personal în limitele reglementărilor legale, organigramă și statul de funcții

decide, potrivit legii, colaborarea cu indivizi juridici străini ori români cu structuri non-guvernamentale și cu alți parteneri sociali, spre realizarea și finanțarea comună a unor proiecte, acțiuni, servicii și lucrări de interes public județean

conduce activitatea consiliilor locale ale orașelor și ale comunelor spre întreprinderea serviciilor publice de interes județean

atribuie, potrivit legii, denumiri ale unor obiective de interes județean

administrează domeniul privat și public al județului.

3.3 Funcționarea consiliului județean

Consiliul județean este ales pentru un mandat de 4 ani, ce poate fi prelungit, prin lege organică, în condiții de catastrofă ori de război.

Consiliul județean practică mandatul de la data alcătuirii până la data declarării ca legal alcătuit a consiliului nou ales.

Membrii consiliului județean se întâlnesc în ședințe ordinare o dată la două luni, atunci când sunt convocați de președintele consiliului județean.

Membrii consiliului județean se pot întâlni și în ședințe extraordinare de câte ori este nevoie, la solicitarea președintelui ori a măcar unei treimi din numărul membrilor consiliului său la cererea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în condiții excepționale ce necesită adoptarea măsurilor imediate în ceea ce privește înlăturarea, prevenirea și mărginirea urmărilor epidemiilor, calamităților, incendiilor ori catastrofelor și, totodată, în ceea ce privește apărarea liniștii publice și a ordinii.

Convocarea consiliului județean are loc în scris, prin secretarul general al județului, cu măcar cinci zile înaintea ședințelor ordinare ori cu măcar trei zile înaintea celor extraordinare.

În caz de maximă urgență și de forță majoră în ceea ce privește rezolvarea intereselor locuitorilor județului, convocarea consiliului județean va avea loc imediat.

În invitația la ședință sunt precizate ordinea de zi, data, locul desfășurării și ora acesteia.

În conjunctura în care președintele consiliului județean este în imposibilitatea de a convoca consiliul într-o ședință ordinară, aceasta va fi anunțată de vicepreședintele desemnat.

Ordinea de zi a ședinței consiliului județean este adusă la cunoștință locuitorilor județului prin mass – media ori prin orice alt mijloc de publicitate.

În județele unde cetățenii aparțin unei minorități naționale au o pondere de mai mult de 20 de procente din numărul locuitorilor, ordinea de zi este adusă la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor ce aparțin minorității respective.

Indiferent de conjunctură, convocarea este consemnată în procesul-verbal al ședinței.

3.4 Actele consiliului județean

În întreprinderea atribuțiilor prevăzute de lege, președintele consiliului județean elaborează dispoziții de ordin individual ori normativ, ce devin executorii doar după ce au fost aduse la cunoștința publică ori după ce au fost comunicate indivizilor interesați, funcție de caz.

În situația actelor emise de președintele consiliului județean este prevăzută  oportunitatea supunerii acestora verificării de legalitate pe calea contenciosului administrativ prin prefect. Și pe planul consiliului județean, secretarul este forțat să transmită prefectului și actele președintelui acestuia și actele consiliului.

În întreprinderea atribuțiilor sale, consiliul județean adoptă hotărâri, potrivit legii.

Acestea sunt semnate de președintele consiliului județean ori de cel ce a condus ședința, contrasemnate fiind în scopul legalității de secretarul județului.

Controlul în ceea ce privește actele emise de consiliul județean sunt exercitate spre prefect, potrivit alineatului (5) al celui de-al 123-lea articol din Constituție și alineatului (7) al celui de-al 115-lea articol din Legea nr. 215/2001. În primul alineat al celui de-al treilea articol din Legea nr. 554/2004 republicată este menționat, per genere, că prefectul poate să atace direct în fața instanței de contencios administrativ actele oferite de autoritățile administrației publice locale, în condițiile în care le consideră nelegale.

3.5 Executivul consiliului județean: președintele și vicepreședinții

Consiliul județean alege dintre membrii săi doi vicepreședinți, alegere secretă a majorității consilierilor județeni activi. Vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier județean.

Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean are loc cu votul secret al celor mai mulți dintre consilierii activi, la propunerea a măcar unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a vicepreședinților consiliului județean nu poate avea loc în ultimele șase luni ale mandatului consiliului județean. Pe parcursul mandatului, vicepreședinții și președintele consiliului județean primesc o indemnizație lunară, sub identitatea unei forme unice de răsplată a activității specifice funcțiilor de vicepreședinte și de președinte al consiliului județean ce reprezintă fundamentul de calcul în scopul deciderii datoriilor și drepturilor ce sunt determinate prin raportare la venitul salarial.

Nici vicepreședinții, nici președintele consiliului județean nu au spor de vechime în muncă sau alte sporuri prevăzute de lege. Vechimea în muncă este oferită de specialitatea studiilor absolvite și de durata mandatului.

Președintele consiliului județean este reprezentantul județului în justiție, în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice străine și române. Totodată, președintele consiliului județean este răspunzător în fața alegătorilor de funcționare eficientă a administrației publice județene. Președintele consiliului județean este răspunzător și de funcționarea eficientă a aparatului de specialitate al consiliului județean, pe care îl are sub egidă.

Președintele consiliului județean asigură punerea în practică a deciziilor consiliului județean, a legilor, a ordonanțelor și deciziilor Guvernului, a decretelor Președintelui României precum și respectarea reglementărilor Constituției.

Conform legii, președintele consiliului județean îndeplinește o multitudine de atribuții dintre care:

atribuții legate de serviciile publice de interes județean

atribuții legate de funcționarea aparatului de specialitate regiilor autonome de interes județean, al consiliului județean, a societăților comerciale și a instituțiilor și serviciilor publice de interes județean

atribuții legate de bugetul propriu al județului

atribuții legate de raportul cu consiliul județean.

Președintele consiliului județean are posibilitatea de a delega vicepreședinților, prin dispoziție, atribuțiile anterior menționate.

În întreprinderea propriilor atribuții, președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter individual ori normativ.

3.6 Dizolvarea de drept a consiliului județean și încetarea mandatului de consilier județean

Similar primarului ales pe parcursul unui mandat, drept urmare a dizolvării consiliului județean, respectiv a vacanței postului de primar, consiliul județean încheie mandatul autorității anterioare a administrației publice locale.

Similar primarului, consiliul județean (ales ca urmare a structurării unor noi unități administrativ-teritoriale ori ca urmare a dizolvării unor consilii ori vacanțării unor posturi de primari), își exercită mandatul doar la structurarea următoarelor alegeri locale generale.

Consiliul județean poate fi dizolvat de drept ori prin referendum județean (raportarea se va face, în contextul prezent, doar la dizolvarea de drept).

Consiliul județean se dizolvă de drept în condițiile în care:

numărul consilierilor județeni este micșorat la sub jumătate plus unu, neputându-se completă cu suplinitori

nu se întrunește pentru o perioadă de două luni succesive întrucât a fost convocat potrivit reglementărilor legale

nu a adoptat în trei ședințe ordinare succesive nicio decizie.

Problemele actuale ale administrației județului vor fi, ulterior, rezolvate de secretarul județului, pe fundamentul unei împuterniciri speciale conferite de Guvern, prin Ministerul Internelor și Reformei Administrative, până la alcătuirea noului Consiliu județean.

În conjunctura de excepție în care președintele consiliului județean este poziționat în imposibilitatea ducerii la bun sfârșit a mandatului, consiliul județean se dizolvă, funcția de secretar al județului rămânând vacantă iar prefectul numind prin ordin un individ care să exercite atribuțiile de secretar al județului în scopul de a rezolva chestiunile problematice curente ale județului, până la ocuparea funcției publice de conducere de secretar potrivit reglementărilor legislației legate de funcționarii publici și de funcția publică.

În conjunctura dizolvării consiliului județean, acesta este reconstituit din membrii suplinitori, convocarea acestor consilieri fiind întreprinsă de prefect. Ședința de reconstituire este legal înfăptuită în condițiile în care la aceasta participă un număr de membri suplinitori mai mare comparativ cu jumătate plus unu din totalul consilierilor județeni.

Cap. IV Statutul aleșilor locali

4.1 Reglementarea legală

Legea nr. 393/2004 legată de statutul aleșilor locali reglementează condițiile de întreprindere a mandatului de către aleșii locali dar și obligațiile și drepturile care le revin pe fundamentul mandatului încredințat.

În același timp, aceeași lege reglementează potrivit celui de-al nouălea articol conjuncturile și situațiile în care încetează propriu-zis calitatea de consilier județean ori de consilier local. În acest context, conform celui de-al doilea alineat al articolului al nouălea, calitatea de consilier județean ori de consilier local încetează propriu-zis înaintea expirarii duratei normale a mandatului în conjuncturi precum:

decesul

demisia

pierderea calității de membru al organizației minorităților naționale ori al partidului politic pe a cărui listă a fost ales

incompatibilitatea

pierderea drepturilor electorale

schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ – teritorială, implicit în urmă restructurării acesteia

punerea sub interdicție judecătorească

lipsa nejustificată de la mai mult de trei ședințe ordinare succesive ale consiliului

condamnarea, prin decizie judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate

imposibilitatea exercitării mandatului pentru o perioadă mai mare de șase luni succesive, în afara cazurilor prevăzute de lege.

Bref, unele aspecte care țin de exercitarea și de statutul mandatului alesului local sunt reglementate de Legea legată de administrația publică locală dar și de alte acte normative.

4.2 Aleșii locali. Noțiune. Alegere

Alesul local se identifică într-o autoritate publică, indicată prin vot de cetățenii unei colectivități locale și învestită prin intermediul legii cu o multitudine de atribuții spre rezolvarea chestiunilor publice la stadiul unităților administrativ – teritoriale. Legislația actuală recunoaște această calitate unei categorii limitate de indivizi, respectiv delegatului sătesc, primarului, consilierului județean, viceprimarului, consilierului local, președintelui consiliului județean și vicepreședintelui consiliului județean. Aleșii locali sunt identificați cu autoritățile administrației publice locale din România, din această poziție aceștia se identifică în elementul decizional la stadiul unităților administrativ-teritoriale fiind învestiți de lege prin exercițiul autorității publice.

Alesul local se identifică într-un funcționar public. Afirmația se fundamentează pe faptul că noțiunea de ales local este corespunzătoare întocmai noțiunii de funcționar public definit de Codul Penal.

Odată confirmat mandatul, alesul local va îndeplini o sarcină spre interesul unei instituții publice locale, în mod expres în interesul unei unități administrativ – teritoriale: județ, comună, municipiu ori oraș. Astfel, consilierii județeni și locali, primarii și președinții consiliilor județene sunt cei ce gestionează și soluționează, spre interesul indivizilor pe care îi reprezintă, chestiunile publice, fiind responsabili de buna îndeplinire a atribuțiilor decise de către lege.

În ceea ce privește activitatea depusă în interes public, aleșii locali sunt răsplătiți, primind o sumă de bani sub formă de indemnizație. În acest context, consilierii județeni și locali vor primi o indemnizație de ședință în scopul participării la lucrările comisiilor de specialitate și la cele ale consiliului.

4.3 Incompatibilitățile aleșilor locali

Incompatibilitățile se identifică în acele conjuncturi în care un oficial public ocupă o multitudine de funcții concomitent, în ciuda faptului că acest cumul este interzis prin lege.

Una din cele mai frecvente chestiuni problematice ce se manifestă pe de o parte sistemul administrativ, pe de altă parte în mass media se identifică în confuzia creată între incompatibilități și conflictul de interese. În condițiile în care pentru existența unui conflict de interese indivizii publici este imperios să ia o hotărâre care să influențeze un interes personal, în scopul de a se afla într-o conjunctură de incompatibilitate un oficial public nu trebuie să ia nicio hotărâre, fiind suficient faptul că ocupă simultan două ori mai multe funcții, cumulare interzisă de lege.

O conjunctură de incompatibilitate este generată în condițiile în care individul respectivă deține, concomitent, calitatea de ales local alături de una ori mai multe calități al căror cumul este interzis prin lege. Reglementarea incompatibilităților ia în calcul protecția valorilor sociale ce privesc imparțialitatea în întreprinderea funcțiilor publice, luând în considerare faptul că funcțiile deținute în stare de incompatibilitate se influențate reciproc, funcția publică situându-se în incapabilitatea de a mai fi întreprinsă în conjuncturi de imparțialitate și de obiectivitate, fiind, în acest context, afectat principiul supremației interesului public. Conform dispozițiilor celui de-al 91-lea articol din Legea nr. 161/2003, starea de incompatibilitate apare doar după confirmarea mandatului de ales local și în condițiile în care acesta nu renunță la calitatea deținută precedent în termen maxim 15 zile de la obținerea calității de ales local. Totodată, alesul local poate să renunțe la funcția deținută înainte de a fi ales ori numit în funcția ce atrage starea de incompatibilitate. În condițiile prevăzute la cel de-al 89-lea articol, incompatibilitatea cu funcția de ales local intervine la data la care alesul local, rudă de gradul I ori partenerul de viață a acestuia se transformă în acționari reprezentativi la o societate comercială alcătuită de consiliul județean ori de consiliul local. Încălcarea dispozițiilor celui de-al 90-lea articolatrage încetarea de drept a mandatului de ales local în momentul încheierii contractelor.

4.4 Incompatibilitățile calității de consilier local/județean

Funcția de consilier județean ori local este incompatibilă cu:

funcția de subsecretar de stat, de ministru ori de secretar de stat

funcția de viceprimar ori de primar

calitatea de senator ori de deputat

funcția de subprefect ori de prefect

funcția de reprezentant al statului pentru o societate comercială ce își are sediul ori ce deține filiale în unitatea administrativ – teritorială respectivă

calitatea de funcționar public ori angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local ori în aparatul propriu al prefecturii ori al consiliului județean al județului respectiv

funcția de președinte ori de secretar al adunărilor generale ale acționarilor ori asociaților la o societate comercială de interes național ori la o societate comercială de interes local ce își are sediul ori ce deține filiale în unitatea administrativ – teritorială respectivă

funcția de președinte, de vicepreședinte, de director general, de director, de manager, de asociat, de administrator, de membru al consiliului de administrație ori cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate ori sub autoritatea consiliului județean ori a consiliului local ori la regiile autonome și societățile comerciale de interes național ce își au sediul ori ce dețin filiale în unitatea administrativ – teritorială respectivă.

Un individ nu poate exercita simultan un mandat de consilier județean și un mandat de consilier local.

Consilierii județeni și consilierii locali ce au funcția de președinte, de vicepreședinte, de director general, de director, de manager, de administrator, de cenzor ori de membru al consiliului de administrație, precum și calitatea de asociat ori de acționar la societățile comerciale cu capital privat ori cu capital majoritar de stat sau cu capital al unei unități administrativ – teritoriale nu pot să încheie contracte comerciale de prestări de servicii, de întreprindere de lucrări, de alocare de produse ori contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care sunt parte, cu instituțiile ori regiile autonome de interes local poziționate în subordinea ori sub autoritatea consiliului județean ori local respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile județene ori locale respective.

BIBLIOGRAFIE

Cărți

Drăganu, T., Drept constituțional, Editura Didactică și Pedagogică, 1972

Iovănaș, I., Drept administrativ. Activitatea administrației publice. Controlul exercitat, 1997

Mihu, N., Forma și procedura adoptării hotărârilor consiliului local, Studia Universitatis Babeș Bolyai-Iurisprudentia, 2006

Munteanu, V., A., Management public local, Tipografia Moldova, Iași, 2003

Petrescu, R. N., Impactul Adoptării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 asupra Contractului de Parteneriat Public-Privat, Revistă de Drept Public, 2007

Petrescu, R., N., Drept administrativ, Editura Hamangiu, București, 2009

Popescu, L., Management instituțional și administrativ, Editura Academică, București, 2002

Preda, M., Dreptul administrativ: partea specială, Ediția revăzută și reactualizată, Editura Cordial Lex, București, 2001

Trăilescu, A., Actele administrației publice locale, Editura All Beck, București, 2002

Vermeule, A., Absolute Majority Rules, British Journal of Political Science, Cambridge University Press, 2007

Reglementări/legislative

Constituția României actualizată și republicată în Monitorul oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, art. 120

Ordonanța nr. 35 din 30 ianuarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului – cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, Monitorul Oficial nr. 90 din 2 februarie 2002, art. 44, alin. 2

Constituția României, art. 52, alin (1)

Legea 375/2009 pentru modificarea alin. (2) al art. 53 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

Legea 13/2012 pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001

Legea nr. 161 din 2003privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003

Art. 106, Legea 215/2001 actualizată și republicată, „Consiliul județean”

Legea 554/2004, legea contenciosului administrativ, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1154 din 07/12/2004

Art.25 din Legea nr. 215 din 2001 a administrației publice locale, în M.Of. nr. 123 din 20.02.2007, art. 2, al 1 din Legea nr. 393 din 2004 privind Statutul aleșilor locali, în M.Of. nr.912 din 07.10.2004

Art. 121, al. 1 și 2 și art. 122, al.1 din Constituția României, în M.Of. nr. 767 din 31.10.2003, art. 23 și 24 din Legea nr.215 din 2001 a administrației publice locale

Art. 147, Cod penal, Funcționar public și funcționar, Reabilitarea

Legea nr. 273 din 2006 privind finanțele publice locale, unde în art. 2, al.1, pct. 39, sunt definite instituțiile publice locale ca fiind comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora

Art. 3 din Legea nr. 215 din 2001 a administrației publice locale

Art. 34 din Legea nr. 393 din 2004 privind Statutul aleșilor locali

Art. 91, Legea 161, „Incompatibilități privind aleșii locali”

Surse online

http://lege5.ro/Gratuit/gezdenryhe/legea-administratiei-publice-locale-nr-215-2001

http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2004/01/Legea_67.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/ha3dgobs/legea-cadru-a-descentralizarii-nr-195-2006

http://www.dpfbl.mdrap.ro/Legea_340_2004.html

http://acor.ro/files/acor/rel_internat/CPLRE/carta_europeana_autorități_locale.pdf

http://legislație.resurse-pentru-democratie.org/legea/199-1997.php

http://www.dri.gov.ro/carta-europeana-a-limbilor-regionale-sau-minoritare/

Publicată în “Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, cu modificările și completările aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2005 precum și modificările și completările aduse de Legea 35/2008

Art. 37 – Dreptul de a fi ales

http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2015/05/LEGE-Nr-115.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/heytcnzrgi/hotararea-nr-7-2016-pentru-aprobarea-modelului-certificatului-doveditor-al-alegerii-consilierilor-si-a-primarilor

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=74251

Publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2014, http://lege5.ro/Gratuit/gu3dinzx/legea-nr-393-2004-privind-statutul-alesilor-locali

http://lege5.ro/Gratuit/haydenrt/regulamentul-senatului-din 24102005? D=11.05.2015&pIdp=76835507, accesat la 20 aprilie, 2017

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT, accesat la 19 aprilie 2017

http://lege5.ro/Gratuit/gu3dinzx/legea-nr-393-2004-privind-statutul-alesilor-locali, art. 77, accesat la 20 aprilie 2017

https://www.academia.edu/31432375/MODELE_DE_ACTE_DEPUSE_DE_AVOCA%C5%A2I_%C3%8EN_INSTAN%C5%A2E, accesat la 19 aprilie 2017

http://www.constitutiaromaniei.ro/art-123-prefectul/, accesat la data de 16 mai 2017

Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**), publicată în Monitorul Oficial, nr. 123 din 20 februarie 2007

ANEXA NR. 1

CONSILIUL LOCAL______________

PROCES VERBAL

Încheiat astăzi, _______, în prima ședință a comisiei de validare a Consiliului local al comunei/orașului/municipiului ______________________. Astăzi (data de mai sus) comisia de validare aleasă de Consiliul Local _________ în ședința de constituire din data de _______ a examinat, în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată și art. 6 alin. (1) din Ordonanța nr. 35/2002, cu modificările și completările ulterioare, legalitatea alegerii consilierilor.

Se înscriu eventualele renunțări la mandatul de consilier, după cum urmează: –––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––

Comisia constată că au fost respectate dispozițiile legale, fapt pentru care a hotărât să propună validarea următorilor consilieri aleși la 10 iunie 2012, în condițiile Legii nr. 67/25.03.2004 republicată, pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Nu a fost validat mandatul următorilor consilieri aleși:

Drept care, am încheiat prezentul proces verbal.

Președintele comisiei de validare

_____________________________

Membrii comisiei de validare

________________________

__________________________

_______________________

ptează în funcție de numărul de consilieri corespunzători.