Organizarea Si Exercitarea Controlului Financiar Exercitat de Curtea de Conturi
LUCRARE DE LICENȚĂ
Organizarea și exercitarea controlului financiar exercitat de curtea de conturi
C U P R I N S
I N T R O D U C E R E
1 CURTEA DE CONTURI – ORGANIZARE, FUNCȚIONARE ȘI CONDUCERE
1.1 BAZĂ LEGALĂ
1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A CURȚII DE CONTURI
1.2.1 Plenul Curții de Conturi
1.2.2 Președintele
1.2.3 Departamentele
1.2.4 Camerele de conturi județene ale municipiului București
1.2.5 Autoritatea de Audit
1.2.6 Secretariatul general
2 ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA CONTROLULUI DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI
2.1 ATRIBUȚIILE ȘI COMPETENȚELE CONTROLULUI CURȚII DE CONTURI.16
2.1.1 Atribuții
2.1.2 Competențe
2.1.3 Activități specifice
2.1.4 Alte atribuții
2.1.5 Obiectivele controlului Curții de Conturi
2.1.6 Alte competențe de control
2.2 ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA CONTROLULUI
2.2.1 Notificarea entității
2.2.2 Emiterea delegației pentru efectuarea controlului
2.2.3 Organizarea atiunilor de control
2.3 OBLIGAȚIILE ENITTATILOR PUBLICE CARE INTRĂ ÎN COMPETENȚA DE VERIFICARE A CURȚII DE CONTURI
3 AUDITUL PUBLIC EXTERN EXERCITAT DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI
3.1 ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT PUBLIC EXTERN
3.1.1 Procedura de audit financiar (P.A.F)
3.1.2 Procedura de auditul performanței (P.A.PERF)
3.1.3 Procedura privind desfășurarea controlului intern (P.I)
4. AUDITUL MODULUI DE FUNDAMENTARE A RESURSELOR SI DE ACORDARE A PRINCIPALELOR BENEFICII DE ASISTENTA SOCIALA
4.1 GENERALITATI PRIVIND SISTEMUL NATIONAL DE ASISTENTA SOCIALA
4.2 ASPECTE REFERITOARE LA CELE PATRU BENEFICII DE ASISTENTA SOCIALA AUDITATE
4.2.1 Alocatia de stat pentru copii
4.2.2 Indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de insertie
4.2.3 Alocatia pentru sustinerea familiei
4.2.4 Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat
4.3 CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGISLATIV AL SISTEMULUI DE ASISTENTA SOCIALA DIN ROMANIA
4.4 SFERA DE CUPRINDERE A MISIUNII DE AUDIT
4.5 ACTIUNEA DE AUDIT:OBIECTIVE, REALIZARE, METODOLOGIE
CONCLUZII
pROPUNERI
B I B L I O G R A F I E
A N E X E
I N T R O D U C E R E
Curtea de Conturi a României este una din componentele ”Administrației publice centrale de specialitate” reprezentând ”o unitate administrativă autonomă” prevăzută de articolul 116, alin. (2) din Constituția României.
Este organizată și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care la articolul 1 prevede următoarele:
„ (1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
(2) Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate.
(3) Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în prezenta lege, și reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit în organizațiile internaționale ale acestor instituții.”
Este una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept și se bucură de independență financiară, funcțională, organizatorică și operațională în conformitate cu recomandările Declarației de la Lima privind liniile directoare de control al finanțelor publice. A fost înființată prin Legea din data de 24 ianuarie 1864 pentru Curtea de Conturi, în locul Ministerului de Control care, în Principatele Unite, era organizat și funcționa după modelul rusesc. Organizarea și funcționarea Curții de Conturi, la începuturile ei, a fost inspirată după modelul francez, sub raportul controlului „postfactum” al gestiunilor. Membrii curții erau desemnați de Adunarea Deputatilor, ca în sistemul belgian. În martie 1874 și în 1886 prin modificarea actelor legislative se aduc îmbunătățiri ale politicii referitoare la personalul instituției.
La data de 29.01.1895 Curtea de Conturi a fost reorganizată și funcționa sub conducerea Ministerului de Finante. Membrii curții nu se mai aleg de către Adunarea Deputaților, fiind numiți puterea executivă, respectiv Ministerul de Finanțe. Noua formă de organizare a Curții de Conturi avea în compunere:
– un președinte;
– 6 consilieri;
– 24 referendari;
– un procuror;
– un substitut.
În scopul ducerii la îndeplinire a unei prevederi constituționale, prin reorganizarea instituției, s-a introdus controlul preventiv al cheltuielilor bugetare, Legea de reorganizare a Curșii din 1895 la art. 19 dispune: “Curtea controlează preventiv angajările de cheltuieli și venituri prin consilierii controlori, în conformitate cu dispozițiunile legii asupra contabilității publice” .
Controlul preventiv exercitat de Curtea de Conturi avea un caracter continuu, acțiunea de administrare a banului public fiind prealabil controlată. Controlul de ordin constitușional se exercita atât asupra ”caracterului formal al actelor care îi sunt supuse„ cât și asupra ”fondului operațiunilor pe care acestea le materializează”. Acest control se efectuează conform prevederilor legilor financiare și după normele de drept obiectiv în limitele cărora trebuie să se desfățoare acțiunea administrativă. Conform prevederilor de atunci ale legii, curtea nu sancționează la propriu neconformitățile identificate, ea face cunoscut puterii legislative neregulile constatate.
În această organizare Curtea de Conturi a funcționat până la data de 31.07.1929, când prin modificarea legii din 1895 au fost aduse importante inovații în ceea ce privește controlul finanșelor publice și au fost reașezate condițiile de funcționare ale Curții de Conturi în vederea îndeplinirii atribuțiunilor sale. La rândul său, legea de reorganizare din 1929 a fost modificată succesiv prin Legile de la 26.04.1930, 24.12.1932, 14.04.1933.
Urmare a modificărilor menționate anterior Curtea de Conturi devine o instituție de sine stătătoare care are același rang cu Înalta Curte de Casație și se bucură de aceleasi drepturi.
Noua Curte de Conturi se compunea din :
membrii Curții: un președinte, un prim vice președinte, patru președinți de secție și 12 consilieri;
reprezentații Ministerului Public: un procuror general și patru procurori de secție;
personalul de control și verificare compus din consilieri controlori: patru referendari șefi și 66 referendari sau referendari stagiari;
Secretariatul General cu personalul de cancelarie, arhiva și de serviciu, compus din un secretar general, secretari, subsecretari, subșefi de birou, impiegați și conservatori de acte, precum și personalul de serviciu necesar.
În perioada comunistă, începând cu data de 1 decembrie 1948, Curtea de Conturi a fost desființată și înlocuită, ulterior, cu Curtea Superioară de Control Financiar, înființată în 28 martie 1973, instituție care a funcționat până în 1990, când a fost desfințată.
Curte de Conturi a fost reînființată în anul 1992, conform prevederilor Legii nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Obiectivele Curții de Conturi sunt: urmărirea respectării reglementărilor legale cu caracter economic, financiar, fiscal și contabil, în vederea identificării eventualelor erori sau neregularități în întocmirea situațiilor financiare, în gestionarea și utilizarea corectă și performantă a fondurilor publice, precum și aplicarea măsurilor de înlăturare a acestora; perfecționarea cadrului legislativ armonizat implementat în domeniul auditului public extern pe măsura evoluției practicii internaționale, în condițiile asigurării unui grad cât mai ridicat de coerență a legislației naționale în vigoare, concomitent cu asigurarea compatibilității cu standardele internaționale adoptate de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și cu Liniile Directoare Europene de implementare a acestora; consolidarea capacității instituționale a Curții de Conturi a României ca instituție independentă, profesională și credibilă de control și audit extern al fondurilor publice; crearea premiselor necesare asigurării unei funcționări convergente a instituțiilor din sistemul public în raport de competențele acestora; protejarea intereselor financiare ale statului român și ale comunității Europene.
Planificarea auditului: are în vedere stabilirea programului de activitate pe cele trei tipuri de misiuni, prevăzute de standardele de audit:
Audit financiar;
Auditul de performanță;
Auditul de conformitate;
Planificarea auditului se realizează prin:
Programul anual de audit cu trei secțiuni în raport de misiunile avute în vedere:
Planul multianual, întocmit pentru o perioadă de trei ani;
Planificarea auditului se execută și se derulează prin :
Compartimente de specialitate componente ale structurii centrale a Curții de Conturi a României;
Camerele județene de conturi;
Potrivit legii, controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite de lege. Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, prin care se cer Curții de Conturi efectuarea unor controale, sunt obligatorii.
Raportul de audit întocmit la finalul misiunii cuprinde atât constatările auditorilor publici externi, cât și opiniile acestora. În cazul depistării unor nereguli sau neconformități, la finalul misiunii se organizează o ședință „de conciliere” între reprezentanții auditori care au efectuat controlul și cei ai entității verificate.
Din punct de vedere al momentului când se execută, controlul exerciat de Curtea de Conturi este numai control ulterior și are în vedere: verificarea exactității și conformității informațiilor cuprinse în situațiile financiare întocmite de ordonatorii de credite ai instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat, bugetele sau fondurile speciale și/sau evaluarea eficienței, eficacității și economicității proceselor care utilizează resurse bugetare.
Condițiile privind elaborarea procedurilor de audit public extern sunt cele prevăzute de Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 1, alin. (2): ”Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate.”
În scopul aplicării unitare a prevederilor legale referitoare la auditul public extern, a fost elaborat Regulametul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărîrea Plenului nr. 130 din 04.11.20110 și publicat în Monitorul Oficial nr. 832 din 13.12.2010.
CAPITOLUL I
CURTEA DE CONTURI – ORGANIZARE, FUNCȚIONARE ȘI CONDUCERE
1.1. BAZA LEGALĂ
În prezent activitatea Curții de Conturi este reglementată de prevederile următoarelor acte normative:
Constituția României, art. 73, alin. (3), lit. l), art. 116, alin. (2), art. 117, alin. (2), art. 140 și art. 155, alin. (5) și (6);
Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 282 din 29.04.2009, cu modificările și completările ulterioare;
Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Conturi, aprobat de Plenul Curții de Conturi prin Hotărârea Plenului nr. 152 din 15.12.2010 în temeiul dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi;
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice ale Curții de Conturi precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin la bugetul de stat, bugetele sau fondurile speciale și/sau evaluarea eficienței, eficacității și economicității proceselor care utilizează resurse bugetare.
Condițiile privind elaborarea procedurilor de audit public extern sunt cele prevăzute de Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 1, alin. (2): ”Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate.”
În scopul aplicării unitare a prevederilor legale referitoare la auditul public extern, a fost elaborat Regulametul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărîrea Plenului nr. 130 din 04.11.20110 și publicat în Monitorul Oficial nr. 832 din 13.12.2010.
CAPITOLUL I
CURTEA DE CONTURI – ORGANIZARE, FUNCȚIONARE ȘI CONDUCERE
1.1. BAZA LEGALĂ
În prezent activitatea Curții de Conturi este reglementată de prevederile următoarelor acte normative:
Constituția României, art. 73, alin. (3), lit. l), art. 116, alin. (2), art. 117, alin. (2), art. 140 și art. 155, alin. (5) și (6);
Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 282 din 29.04.2009, cu modificările și completările ulterioare;
Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Conturi, aprobat de Plenul Curții de Conturi prin Hotărârea Plenului nr. 152 din 15.12.2010 în temeiul dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi;
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice ale Curții de Conturi precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130 din 04. Noiembrie 2010, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, repulicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prevederile constituționale, art. 140 și art. 155, alin. (6), reglementează cadrul general privind atribuțiile și funcționarea Curții de Conturi a României.
Introducerea prevederilor alin. 4 în art. 140 din Constituție, conform cărora mandatul consilierilor de conturi, membrii ai Plenului: “Consilierii de conturi sunt numiți de
Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit” a suscitat discuții aprinse asupra legalității măsurilor de prelungire a mandatelor consilierilor de conturi, deși, conform declarațiilor unor oficiali ai Curții de Conturi, prevederea are rolul ”de a garanta independența consilierilor de conturi și implicit, continuitatea și coerența activității Curții de Conturi”.
În urma revizuirii prevederilor Constituției în anul 2003, atribuțiile juristricționale din competența Curții de Conturi a României au fost eliminate, urmând ca litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi să fie soluționate, până la constituirea instanțelor judecătorești specializate, de către instanțele judecătorești ordinare.
Reglementarea din Constituția revizuită a generat numeroase neajunsuri în practică deoarece activitatea Curții de Conturi este, practic, lipsită de finalitatea firească juristricțională, consecință a faptului că la peste zece ani de la eliminarea atribuției juristrictionale, instituție specializată în sistemul instanțelor ordinare, care să exercite procedura de preluare și judecare a cauzelor izvorâte din activitatea Curții de Conturi, nu a fost declanșat procesul înființării instanțelor judecătorești specializate.
Situația actuală, în care cauzele, în marea lor majoritate foarte complexe și exagerat de specializate, sunt soluționate de către instanțele judecătorești ordinare, care sunt foarte aglomerate, generează de cele mai multe ori termene foarte mari de soluționare și, nu în puține cazuri, soluții care nu respectă situația descrisă de actele întocmite în cursul misiunilor de audit.
Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, a suferit mai multe modificări și completări în perioada de la intrarea în vigoare și până în prezent.
Cele mai importante modificări și completări au fost aduse prin Legea nr. 217 din 24 octombrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, act normativ care a generat multe opinii privind impactul acestor modificări asupra activității Curții de Conturi, în special, în ceea ce privește controlul efectuat de aceasta.
Problema elaborării unei noi legi a Curții de Conturi, apăruse cu câțiva ani înainte de aderarea la Uniunea Europeană, parte integrantă a procesului de acceptarea a ”acquis” – ului comunitar concomitent cu asigurarea unor reglementări corespunzătoare pentru funcționarea
Autorității de Audit, structură specializată pentru auditul proiectelor/proceselor finanțate atât din fondurile comunitare de preaderare cât și fondurile nerambursabile în perspectiva aderării la comunitatea europeană.
Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Conturi, aprobat de Plenul Curții de Conturi prin Hotărârea nr. 152 din 15.12.2010
Regulamentul creează cadrul intern necesar realizării atribuțiilor și competențelor Curții de Conturi prevăzute de lege și celelate dispoziții legale aplicabile și stabilește strucutra organizatorică, modul de organizare și funcționare atât a compartimentelor de specialitate, centrale (departamente), teritoriale (camerele județene de conturi) și autoritatea de audit, cât și a structurilor logistice, destinate să asigure buna funcționare a compartimentelor de specialitate .
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice ale Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului, nr. 130 din 04.11.2010 și publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 832 din 13.12.2010.
Prin regulament se stabilesc următoarele aspecte privind activitatea de specialitate derulată de structurile de specialitate:
a) modul de organizare a activităților specifice Curții de Conturi;
b) modul în care se realizează atribuțiile, competențele și obiectivele de control și audit public extern, inclusiv cele de evaluare a activității de control și de audit intern ale entităților care intră în competența de verificare a Curții de Conturi;
c) modul în care se efectuează valorificarea constatărilor cuprinse în actele încheiate de către auditorii publici externi ca urmare a finalizării acțiunilor de control/audit public extern;
d) procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire de către entitățile verificate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi și evaluarea impactului acestor măsuri în activitatea acestor entități;
e) procedura privind asigurarea și controlul calității în activitățile desfășurate în cadrul Curții de Conturi;
f) modul de organizare și de efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de Audit asupra utilizării fondurilor comunitare nerambursabile și a cofinanțării naționale aferente.
Regulamentul stabilește atât procedurile aplicate de către auditorii publici externi în procesul organizării și derulării misiunilor de audit, cât și metodele și procedeele aplicate de către aceștia în scopul abordării unitare a obiectivelor misiunilor de audit.
O problemă esențială pentru bunul mers al activității de audit public extern, căreia Regulamnetul îi acordă importanța cuvenită, o constituie problema cerințelor rezultate din necesitatea asigurării, de către toate structurile de specialitate, a calității activității de audit.
1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A CURȚII DE CONTURI
Structura Curții de Conturi cuprinde, potrivit Legii nr. 94/1992 și Regulamentului de funcționare al Curții de Conturi:
Plenul Curții de Conturi
Președintele Curții de Conturi
Departamentele centrale de specialitate
Camerele de conturi județene și a municipiului București
Autoritatea de audit
Secretariatul general
Alte structuri în subordinea Președintelui Curții de Conturi
Sediul central al Curții de Conturi este în București, iar sediile camerelor de conturi județene sunt în orașele de reședință de județ, respectiv în municipiul București.
În unitățile administrativ-teritoriale funcțiile Curții de Conturi se exercită prin camerele de conturi județene și camera de conturi a municipiului București, structuri fără personalitate juridică.
1.2.1. Plenul Curții de Conturi
Plenul Curții de Conturi, organul de conducere colectivă al Curții de Conturi, are în componență un număr de 18 membrii, consilieri de conturi, numiți de Parlament. Acesta își exercită atribuțiile în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
La ședințele Plenului pot participa secretarul general și specialiști cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate care intră în competența de verificare a Curții, în calitate de invitați.
1.2.2. Președintele Curții de Conturi
Președintele asigură conducerea executivă a Curții de Conturi și este ajutat de doi vicepreședinți, care sunt membrii ai Plenului. Președintele conduce ședințele Plenului.
În exercitarea atribuțiilor și luarea deciziilor Președintele Curții de Conturi și ceilalți membri ai acesteia sunt independenți și respectă principiile conducerii colective publicității și transparenței. În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele emite ordine.
În lipsa Președintelui atribuțiile aflate în sarcina să se exercită de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de către acesta.
Atribuțiile vicepreședinților și consilierilor de conturi se stabilesc și se aprobă, la propunerea Președintelui Curții de Conturi, prin regulamentul propriu, de către Plenul Curții de Conturi.
1.2.3. Departamentele
Structura organizatorică a Curții de Conturi cuprinde 12 departamente, din care 11 departamente de control/audit și un departament juridic.
Departamentele de control/audit sunt conduse de câte un consilier de conturi, numit de Plenul Curții. În cadrul acestora sunt organizate direcții, servicii, birouri și compartimente de specialitate.
Prin aceste departamente se exercită funcția de control/audit asupra modului de formare, administrare și întrebuințarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și auditul performanței proceselor de utilizare a resurselor alocate de la bugetul general consolidat al statului, bugetelor sau fondurilor speciale și/sau oricăror altor fonduri publice.
Atribuțiile departamentelor de control/audit se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 94/1992, ale Codului muncii, ale Regulamentului privind activitățile specifice Curții, ale Statutului auditorului public extern, ale Codului de conduită etică și profesională a
personalului Curții de Conturi precum și ale celorlalte norme și regulamente interne aprobate de Plenul Curții de Conturi.
Departamentul juridic, structura funcțională a Curții de Conturi, aflată în subordinea directă a Președintelui Curții de Conturi, acordă asistență juridică departamentelor de control/audit camerelor de conturi județene și a municipiului București, Autorității de Audit și Secretariatului general și asigură reprezentarea Curții de Conturi în fata instanțelor judecătorești și a altor autorități publice.
Activitatea acestui departament se desfășoară conform prevederilor Legii nr. 94/1992, a dispozițiilor Legii 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și a statutului profesiei de consilier juridic și Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, precum și a tuturor celorlalte norme și regulamente interne.
1.2.4 Camerele de conturi județene și a municipiului București
Funcțiile Curții de Conturi în unitățile administrativ-teritoriale se exercită prin camerele de conturi județene, în structura cărora funcționează servicii și birouri. Camerele de conturi județene sunt conduse de un director și un director adjunct.
Activitățile desfășurate în cadrul departamentelor și al camerelor de conturi județene sunt coordonate de consilierii de conturi și directorii camerelor de conturi în conformitate cu normele și procedurile stabilite de Plenul Curții de Conturi.
1.2.5 Autoritatea de Audit
Autoritatea de Audit este un „organism independent din punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi și față de celelalte autorități responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare nerambursabile”, înființat prin Legea nr. 217/2008.
Autoritatea de Audit este singura instituție națională competența să efectueze audit public extern asupra fondurilor nerambursabile acordate României prin bugetul Uniunii Europene în scopul finanțării programelor și/sau proiectelor cuprinse în programele PHARE, ISPA și SAPARD, a fondurilor structurale și de coeziune, a Fondului European de Garantare în Agricultură, a Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a Fondului European pentru Pescuit precum și a fondurilor ce vor fi acordate României în perioada post aderare.
Autoritatea de Audit are acces neîngrădit la acte, documente și informații necesare exercitării atribuțiilor sale.
Autoritatea de Audit efectuează audit de sistem și audit al operațiunilor și are atribuții și proceduri de lucru proprii.
Principalele atribuții ale Autorității de Audit sunt prevăzute în art. 14 din Legea nr. 94/1992.
Autoritatea de Audit raportează Comisiei Europene asupra fondurilor comunitare nerambursabile prevăzute în Legea nr. 94/1992. Principalele constatări și recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul unic anual al Curții de Conturi.
Autoritatea de Audit este condusă de un președinte și doi vicepreședinți numiți de Parlament, dintre consilierii de conturi.
Pentru organizarea și funcționarea structurilor pe care le coordonează, Președintele Autorității de Audit emite decizii și instrucțiuni.
Principalele structuri ale Autorității de Audit sunt:
Direcția de audit pentru proiecte din domeniile mediu și transport finanțate din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională
Direcția de audit pentru fondurile SAPARD și fondurile pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit.
Direcția de audit pentru Fondul European de Dezvoltare Regională
Direcția de audit pentru fondul social european , program PHARE și alte fonduri.
Direcția de coordonare, metodologie, sinteză, evaluare a calității auditului, auditul sistemelor IT și pregătirea profesională a personalului.
Direcțiile regionale de audit.
Autoritatea de Audit are structuri proprii la nivel regional și structuri regionale organizate în județele în care își desfășoară activitatea agenții, autorități de management și/sau organisme care gestionează fonduri comunitare.
Fondurile necesare îndeplinirii atribuțiilor Autorității de Audit se asigură de la bugetul de stat și sunt reflectate distinct în bugetul Curții de Conturi.
1.2.6 Secretariatul general
Secretariatul general al Curții de Conturi este condus de un Secretar General.
Plenul Curții de Conturi stabilește structura organizatorică a secretariatului general și atribuțiile compartimentelor din cadrul acestuia.
În cadrul secretariatului general funcționează direcțiile :
Direcția secretăriat general
Direcția buget financiar și contabilitate
Direcția resurse umane și salarizare
Direcția generală de logistică, dezvoltare și patrimoniu
Direcția tehnică administrativă
Direcția investiții, achiziții publice și patrimoniu
Direcția transporturi
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA CONTROLULUI DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI
2.1 Atribuțiile și competențele controlului Curții de Conturi
2.1.1 Atribuții
În termenii prevederilor art. 1 alin. (1) din lege, domeniile care intră în competența de control a Curții de Conturi sunt redate, în principal, la art. 22 din lege, pe prevederi care se referă la:
-Modul de formare și utilizarea resurselor bugetare componente ale bugetului general consolidat pe parcursul execuției bugetare și pentru perioadele expirate, după caz;
– Formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale;
– Utilizarea alocațiilor pentru diferite forme de sprijin financiar acordate de stat sau de unitățile administrativ teritoriale;
– Situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
– Constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă.
Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în legea să de organizare și funcționare și reprezintă România, în calitate de instituție supremă de audit, în organizațiile internaționale ale acestor instituții.
În baza legii, Curtea de Conturi este singura competentă să certifice acuratețea și verdicitatea datelor din conturile de execuție verificate, prevăzute art. 26 din lege, asigurându-se că:
Modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrartiv-teritoriale, precum și execuția bugetelor de venituri și cheltuieli de către entitatea regularității, economicității, eficienței și eficacității sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea verificată și respectă principiile legalității;
Situațiile financiare audiate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată de entitatea respectivă.
Asupra datelor înscrise în conturile de execuție nicio altă autoritate nu se poate pronunța decât provizoriu.
Controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de către Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite prin lege.
2.1.2 Competențe
În cadrul competențelor prevăzute la art. 21 din lege, Curtea de Conturi își desfășoară atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii, prevăzute la art. 22 din lege:
Formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unităților administrative teritoriale, precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete;
Constituirea și utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;
Formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe;
Utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții , a subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
Constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către autoritățile administrative autonome, de către instituțiile publice înființate prin lege, precum și de către organele autonome de asigurări sociale ale statului;
Situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
Constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă;
Alte domenii în care, prin lege, s-a stabillit competența Curții de Conturi;
2.1.3 Activități specifice
Principalele activități specifice ale Curții de Conturi sunt :
De control
De audit public extern
Auditul public extern cuprinde , în principal, auditul financiar și auditul performanței.
Controlul se desfășoară , în baza tematicilor specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curții de Conturi la:
Instituțiile publice prevăzute la art. 23 și art. 25, alin. (1) din lege, pe parcursul execuției bugetare și pentru perioadele expirate, după caz;
Alte persoane prevăzute la art. 23 (altele decât instituțiile publice), art. 24 și art. 29 alin. (2) și (3) din lege;
Controlul se poate efectua și ca urmare a unor informații apărute în mass-media, a unor sesizări primate de Curtea de Conturi de la diverse personae juridice și fizice sau din alte surse.
Auditul financiar se exercită în baza prevederilor art. 26 din lege, potrivit programului anual de activitate, asupra conturilor de execuție ale bugetului general consolidat, întocmite pentru exercițiul financiar încheiat, în vederea obținerii asigurării că:
Modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetelor de venituri și cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea verificată și respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității;
Situațiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată de entitatea respectivă;
Curtea de Conturi efectuează, potrivit prevederilor art. 28 din lege, auditul performanței utilizării resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, în baza programului său de activitate, atât la finalul, cât și pe parcursul desfășurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităților supuse verificării.
2.1.4 Alte atribuții
În conformitate cu prevederile art. 42 din lege, Curtea de Conturi mai are și următoarele atibuții:
Să evalueze activitatea de control financiar propriu și de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23 din lege;
Să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară ale Băncii Naționale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale;
Să ceară și să utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control și audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară;
Să ceară unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări;
Să dezvolte colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanlor juridice, în vederea asigurării complementarității și a creșterii eficienței activității de audit.
De asemenea, autoritățile publice cu atribuții de control sau de supraveghere prudențială în alte domenii au obligația să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curții de Conturi.
Acțiunile specifice de control, audit financiar și audit al performanței din cadrul competențelor atribuite Curții de Conturi se desfășoară pe baza programului anual de activitate, aprobat de Plenul Curții de Conturi.
Acțiunile se aduc la cunostința entităților care urmează a fi verificate, așa cum precizează prevederile art. 30 din lege.
Întocmirea, modificarea și urmărirea realizării programului anual de activitate a instituției se efectuează potrivit metodologiei aprobate de Plenul Curții de Conturi.
În baza legii sale de organizare și funcționare, precum și a altor prevederi legale, Curtea de Conturi exercită, pe baza programului anual de activitate și a tematicilor specifice, funcția de control la următoarele categorii de entități:
Instituțiile publice care potrivit legii se află în competența de control a Curții de Conturi, în cazul verificărilor pe parcursul execuției bugetare și pentru perioadele expirate, după caz;
Entitățile aflate în raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritatea care funcționează pe lângă instituțiile publice verificate, respectiv: regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale la care statul, unitățile administrativ teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
Banca Națională a României;
Organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură care gestionează bunuri, valori ori fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru;
Autoritățiile cu atribuții în domeniul privatizării, la care controlul vizează, în principal, obiective referitore la:
Respectarea de către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării a metodelor și procedeelor de privatizare prevăzute de lege;
Modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare;
Respectarea dispozițiilor legale privind modul de administrare și întrebuințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de privatizare;
Persoanele fizice și juridice, indiferent de formă de proprietate, care:
Beneficiază de garanții guvernamentale pentru credite, de subvenții sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a altor instituții publice;
Administrează, în temeiul unui contract de concesiune ori de închiriere, bunuri aparținând domeniului public sau privat a statului ori al unităților administrativ-teritoriale;
Administrează și/sau utilizează fonduri publice. La aceste entități verificările se efectuează numai în legătură cu legalitatea administarii și/sau utilizării acestor fonduri;
2.1.5 Obiectivele controlului Curții de Conturi
Prin verificările sale la entitățile și persoanele prevăzute de normele legale în vigoare, Curtea de Conturi urmărește următoarele obiective:
Exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare;
Modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat;
Evaluarea sistemelor de management și control intern (inclusive audit intern) la entitățile verificate (inclusiv autoritățile cu sarcini privind urmărirea obligațiilor financiare ale persoanelor juridice sau fizice către bugete ori către alte fonduri publice stabilite prin lege), a modului de implementare a acestora și legătura de cauzalitate intre rezultatele acestei evaluări și deficiențele constatate de către Curtea de Conturi în activitatea entității respective;
d. Calitatea gestiunii economico-financiare în legătură cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele de înființare ale entității verificate:
d.1) efectuarea inventarierii și a evaluării tuturor elementelor patrimoniale (bunurile aparținând domeniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entității verificate), înregistrarea în evidența contabilă a rezultatelor obținute în urma acestor operațiuni precum și înregistrarea în evidențele cadastrale și de publicitate imobiliară; asigurarea integrității bunurilor patrimoniale;
d.2) constituirea și utilizarea fondurilor pentru desfășurarea de activități conform scopului, obiectivelor și atribuțiilor entității;
d.3) legalitatea angajării, lichidării, ordonanțării și plății cheltuielilor din fonduri publice;
În cazul contractelor de achiziții publice, auditorii publici externi vor urmări, în principal, respectarea următoarelor obiective:
d.3.1) planificarea achizițiilor publice:
elaborarea programului anual de achiziții publice ținând cont de principiul bunei gestiuni financiare (respectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate) și includerea în acesta doar a acelor bunuri, lucrări, servicii sau obiective de investiții care au legătură cu obiectul de activitate al entității;
identificarea și evaluarea potențialelor riscuri implicate în derularea procedurii de achiziție publică generate de constrângeri de timp și/sau de altă natură;
întocmirea notelor privind determinarea valorii estimate a bunurilor, lucrărilor și serviciilor care urmează a fi achiziționate;
Întocmirea programului anual de achiziții publice în structura legal aprobată;
Alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică;
Obținerea aprobărilor necesare pentru declanșarea procedurii de achiziție publică (existența bugetului de venituri și cheltuieli și a programului de investiții legal aprobate);
d.3.2) inițierea și lansarea procedurii de achiziție publică:
Publicarea anunțului de intenție;
Numirea comisiei de evaluare a ofertelor;
Întocmirea documentației de atribuire: fișa de date a achiziției publice, caietul de sarcini sau, după caz, documentația descriptivă și identificarea eventualelor tendințe de includere în acestea a unor condiții abuzive sau restrictive care să conducă la limitarea numărului de ofertanți; formularelor necesare prezentării ofertei; formularul de contract ce se încheie;
Publicarea anunțului de participare, care face cunoscută și procedura de achiziție publică pe care unitatea contractantă intenționează să o utilizeze, iar în cazul procedurii simplificate, solicitarea în mod direct de oferte de la potențialii furnizori;
d.3.3) derularea procedurii de achiziție publică:
Depunerea garanției de participare a ofertanților;
Evaluarea ofertelor;
Întocmirea procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor;
Stabilirea rezultatului aplicării procedurii de achiziție publică și întocmire a raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică;
Comunicarea rezultatului evaluării ofertelor către toți ofertanții, în conformitate cu prevederile documentației de atribuire;
d.3.4) Finalizarea procedurii de achiziție publică:
Încheierea contractului de achiziție publică, după parcurgerea procedurii aferente contestațiilor, cu includerea clauzelor obligatorii așa cum au fost prevăzute în documentația de atribuire, precum și în concordanță cu propunerea tehnică și financiară a ofertei declarate câștigătoare și cu prevederile caietului de sarcini;
Returnarea garanțiilor de participare celorlalți ofertanți;
Întocmirea și prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a proiectului de angajament legal;
Publicarea anunțului de atribuire a contractului de achiziție publică;
d.3.5) administrarea contractului de achiziție publică:
Obținerea tuturor documentelor justificative pentru efectuarea plăților
Constituirea și înregistrarea garanțiilor de bună execuție
Prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a ordonanțării de plată, inclusiv a documentelor justificative;
Efectuare plăților în conformitate cu graficul de plăți și armonizarea acestui grafic cu graficul de derulare a contractului;
Analiza negocierilor în ceea ce privește: extinderea termenului prevăzut în contract; modificarea specificațiilor tehnico-economice după atribuirea contractului, acceptarea renegocierii prețului, dacă a fost cazul;
Respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziție publică referitoare la cantitatea și calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate sau la termenele stabilite;
Identificarea situațiilor de acceptare de plată a unor bunuri nelivrate, lucrări nefinalizate sau a unor servicii neprestate, cu excepția avansurilor prevăzute în contractele de achiziție publică și în limita prevederilor legale;
Modul de justificare până la sfârșitul anului a avansurilor acordate furnizorilor prin bunuri primite/ lucrări executate, servicii prestate;
Existența documentelor care atestă recepția bunurilor livrate/lucrărilor executate sau confirmarea prestării serviciilor prevăzute în contractul de achiziție publică și evidențierea intrării acestora în patrimoniu;
Efectuarea recepției lucrărilor executate în funcție de stadiul acestora;
Îndeplinirea de către furnizor a obligațiilor contractuale în perioada de garanție
Organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice;
Verificarea realității executării lucrărilor facturate și decontate;
Întocmirea dosarului achiziției publice;
d.4) acordarea și utilizarea conform destinațiilor stabilite a alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor, precum și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
d.5) încheierea și derularea contractelor de împrumuturi care constituie datoria publică, utilizarea acestor împrumuturi, rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor, precum și a comisioanelor și a penalizărilor aferente;
d.6) obligațiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale;
d.7) vânzarea și/sau scoaterea din funcțiune a activelor corporale, închirierea și concesionarea de bunuri proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale și asocierile în participațiune;
d.8) constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă;
d.9) respectarea principiilor economicității, eficicacitații și eficienței în administrarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și în utilizarea fondurilor publice;
e. alte obiective, în limita competențelor legale;
2.1.6 Alte competențe de control
În îndeplinirea atribuțiilor de control, potrivit prevederilor art. 42 din lege, Curtea de Conturi mai are și următoarele competențe,:
Să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară ale Băncii Naționale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale;
Să ceară și să utilizeze rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară;
Să ceară unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.
De asemenea, autoritățile publice de control sau de suraveghere prudențială în alte domenii au obligația să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curții de Conturi.
În acest scop, atunci cînd situația o impune, auditorii vor întocmi o notă cuprinzând propunerea de solicitare către anumite instituții specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate, precum și motivarea necesității acestor verificări pentru fundamentarea constatărilor rezultate în urma acțiunilor de verificare. Această notă vă fi înregistrată la registratura Curții de Conturi/Camerei de conturi, după care va fi analizată de conducerea structurii de specialitate care realizează acțiunea de verificare.
Conducerea departamentului/camerei de conturi, va aproba nota întocmită de către auditorii publici externi dacă apreciază că verificările solicitate sunt neceare.
Șeful de departament/Directorul camerei de conturi va transmite instituției specializate a statului o adresă de solicitare, în care se precizează următoarele :
Obiectivele de control;
Perioada de verificare;
Termenul de predare a actului de control la structura Curții de Conturi care a solicitat verificarea respectivă.
Actul întocmit la solicitarea Curții de Conturi constituie anexă la raportul de control întocmit de auditorii publici externi.
Solicitarea se face și în cazul auditului financiar și în cazul auditului performanței.
În aceste condiții, acțiunea de control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curții de Conturi se poate suspenda, dacă este cazul, urmând a fi reluată în momentul primirii actelor întocmite de către respectivele instituții.
Procedura de suspendare a acțiunii de control este cea prevăzută în Metodologia de elaborare, modificare și urmărire a realizării programului de activitate a Curții de Conturi, respectiv cu aprobarea plenului în cazul în care perioada de suspendare este mai mare de 10 zile lucrătoare sau este depășită durata maximă de efectuare a controlului, prevăzută în aceeași metodologie.
Nerespectarea prevederilor lit. a)-c) de către instituțiile respective se sancționează potrivit prevederilor art. 62, lit. b) din lege
2.2. Organizarea si efectuarea controlului
Activitatea de control se desfășoară conform programului anual de activitate aprobat de Plenul Curții de Conturi și tematicilor specifice elaborate de către structurile de specialitate, pe categorii de persoane juridice, pe domenii sau pe sectoare de activitate, în conformitate cu atribuțiile și competențele stabilite instituției și prin lege.
Tematicile de control întocmite de către departamentele de specialitate pentru acțiunile pe care le coordonează în teritoriu vor fi transmise camerelor de conturi cu cel puțin 20 de zile calendaristice înainte de perioada aprobată pentru efectuarea verificării.
2.2.1. Notificarea entității
Entitățile incluse în programul anual de activitate aprobat de plen sunt notificate asupra controlului care urmează să se efectueze de către structurile de specialitate ale Curții de Conturi .
Adresa de notificare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, se întocmește în două exemplare și se semnează de șeful de departament/directorul camerei de conturi. Un exemplar al adresei de notificare se reține de către departamentul de specialitate/camera de conturi și se atașează la dosarul curent al acțiunii de verificare, iar celălalt exemplar se transmite entității care urmează a fi verificată, de regulă, cu cel mult 15 zile calendaristice înainte de începerea controlului.
Odată cu transmiterea notificării se solicită și pregătirea de către entitate, până la data începerii acțiunii de verificare, a unor acte, documente și informații necesare pentru auditorii publici externi, în structura stabilită de către Curtea de Conturi.
În cazul în care actele, documentele și informațiile necesare nu vor fi puse la dispoziția echipei de control a Curții de Conturi la termenele și în structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi și ulterior de echipa de control, vor fi aplicate prevederile art. 62 și 63 din lege.
2.2.2. Emiterea delegației pentru efectuarea controlului
Pentru efectuarea unor acțiuni de documentare, precum și a acțiunilor de control și a celor de verificare a modului de ducere în îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie la entitățile nominalizate în programul anual de activitate, șefii departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegații pentru fiecare auditor public extern, membru al echipei de audit, precizându-se care auditor îndeplinește funcția de șef al echipei de audit.
Dacă pe parcursul desfășurării acțiunii de verificare este necesar, fie că obiectivele de control să fie modificate sau completate în funcție de constatările echipei de control, fie că perioada supusă verificării să fie modificată, se va emite o nouă delegație care va cuprinde noile obiective și/sau noul termen de finalizare a acestei acțiuni.
Fiecare delegație precizează în mod explicit: numele, prenumele și funcția deținută de persoana delegată, structura de specialitate a Curții de Conturi din care face parte, numărul legitimației de serviciu, denumirea acțiunii de verificare, entitatea nominalizată pentru verificare, perioada supusă verificării, obectivele principale ale acțiunii de verificare, precum și perioada de desfășurare a verificării.
În delegațiile emise pentru acțiunile de control se vor mai consemna și următoarele:
Faptul că pe lângă obiectivele de control stabilite se vor verifica și realitatea lucrărilor de investiții, dacă astfel de lucrări au fost efectuate, precum și eficiența, economicitatea și eficacitatea cu care entitatea a utilizat fonduri publice și a administrat patrimoniul public și privat al statului și al unităților administrativ teritoriale;
Extinderea automată a perioadei supuse verificării în cazul constatării unor deficiențe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă și care pot avea caracter de continuitate ( de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind inventarierea patrimoniului, neevidențierea unor bunuri în patrimoniu, etc) sau a unor deficiențe care provin din perioadă anterioară celei supuse verificării și care pot sau nu continua până la zi, deficiențe care se referă la:
Nestabilirea, neevidențierea și neîncasarea la termen a drepturilor de creanță cuvenite entității și bugetelor publice (clienți, dividente, impozite, taxe, contribuții etc);
Încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanțarea și plata unor celtuieli bugetare care au fost angajate în perioadă anterioară celei supuse verificării;
Accesul neîngrădit al auditorului public extern la toate actele, documentele și informațiile necesare exercitării atribuțiilor sale și obligația persoanelor juridice și fizice supuse controlului Curții de Conturi de a le pune la dispoziția acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicată, la termenele și în structura stabilită de acesta, în caz contrar urmând a fi aplicate sancțiunile prevăzute de art. 62 și 63 din lege;
Numărul și data autorizației de acces la informații clasificate secrete de stat, nivelul deținut de auditorul public extern care efectuează controlul următoarelor entități: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, precum și la entitățile din subordinea acestora.
După finalizarea acțiunii, delegațiile se atașează la dosarul curent.
2.2.3. Organizarea acțiunilor de control
În baza programului anual de activitate a Curții de Conturi aprobat de plen, la data prevăzută pentru începerea acțiuni are loc ședința de prezentare a echipei de control la entitate.
În cadrul discuției cu managementul entității verificate, la care pot participa și conducătorii structurilor din cadrul Curții de Conturi, se prezintă tema acțiunii și se stabilesc persoanele de contact, logistică, precum și alte detalii necesare pentru realizarea în bune condiții a respectivei acțiuni de control.
După ședință de prezentare se va proceda la predarea de către entitatea verificată și, respectiv, primirea de către echipa de control a actelor, documentelor și informațiilor solicitate prin adresa de notificare.
În vederea elaborării planului de control și efectuării unui control eficient, la începutul fiecărei acțiuni de control auditorii publici externi trebuie să se documenteze temeinic asupra următoarelor aspecte, după caz:
Natura activității entității controlate și domeniul din care face parte. Pentru aceasta se culeg date și informații privind cadrul legal aplicabil, mediul de control și condițiile în care entitatea verificată își desfășoară activitatea;
Categoriile de operațiuni economice derulate de către entitatea controlată;
Sistemul contabil, sistemul de control intern și sistemul IT din cadrul entității;
Rapoartele întocmite anterior perioadei controlului de către auditorii interni, auditorii publici externi și alte organe de control; modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în urma acțiunilor de verificare; modul în care au fost implementate recomandările organelor cu atribuții de control și impactul acestora asupra activității entității;
Informațiile privind statutul, regulamentele interne, contractele economice ale entității verificate, etc.
Auditorii publici externi au obligația de a examina ultimul act încheiat de Curtea de Conturi la entitatea respectivă, inclusiv cel privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie în cadrul procesului de valorificare, și de a consemna despre aceste informații în actul ce urmează a fi întocmit. În acest act se va consemna și rezultatul evaluării impactului acestor măsuri dispuse de Curtea de Conturi asupra activității entității.
De asemenea auditorii publici externi au obligația de a solicita și de a examina actele întocmite de către alte organe de control la entitatea supusă verificării.
Acțiunea de control se efectuează, de regulă, la sediul entității verificate, dar poate avea loc și la sediul Curții de Conturi sau al camerei de conturi. Acest lucru se stabilește de către șeful departamentului, directorul camerei de conturi, la propunerea motivată a auditorilor publici externi.
2.3 Obligațiile entităților publice care intră în competența de verificare a Curții de Conturi
Potrivit prevederilor art. 5, alin. (1) din lege, organele de specialitate ale Curții de Conturi au acces neîngrădit la acte, documente și informații necesare exercitării atribuțiilor conferite de normele legale.
Entitățile care intră în competența de verificare a Curții de Conturi sunt obligate să transmită/să pună la dispoziție toate aceste acte, documente și informații solicitate în scris sau verbal, la termenele și în structura stabilite de conducerea structurii de specialitate și de către auditoria publici externi.
La solicitarea auditorilor publici externi, conform prevederilor art. 5 alin. (3) din lege, persoanele fizice sau juridice deținătoare de acte ori documente sunt obligate să le pună la dispoziția acestora.
Acțiunile de control și audit public extern ale Curții de Conturi se desfășoară, de regulă, la sediul entităților supuse verificării.
Acțiunile de control și audit public extern se pot desfășura și la sediul structurilor de specialitate ale Curții de Conturi, conform prevederilor pct. 64-67.
Cu privire la controlul/auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea entității supuse verificării răspunde, potrivit legii, pentru:
Pregătirea și prezentarea integral și la termenul solicitat a situațiilor financiare, în concordanță cu reglementările legale în vigoare, precum și a tuturor actelor , documentelor și a informațiilor solicitate, în structura stabilită de Curtea de Conturi. Situațiile solicitate entității verificate vor fi întocmite de aceasta în conținutul și în forma cerute de Curtea de Conturi și vor fi semnate de cei ce le-au întocmit și de reprezentanții legali ai entității, iar actele și documentele vor fi prezentate în original;
Asigurarea accesului în incinta entității al auditorilor publici externi;
Asigurarea unor spații de lucru adecvate, precum și a unor echipamente (birouri, calculatoare, etc) necesare bunei desfășurări a activității de control/audit public extern;
Ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere a deficiențelor constatate de către auditorii publici externi în urma acțiunilor de verificare efectuate și prevenirea producerii unor asemenea deficiențe în viitor, condiție a realizării unei bune gestiuni financiare;
Stabilirea întinderii prejudiciului (dacă este cazul) și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 33, alin (3) din lege;
Ducerea la îndeplinire a celorlalte măsuri dispuse în procesul de valorificare a constatărilor Curții de Conturi (suspendarea din funcție a persoanelor acuzate de săvârșirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate);
Comunicarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie la termenele stabilite de Curtea de Conturi.
CAPITOLUL 3
AUDITUL PUBLIC EXTERN EXERCITAT DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI
3.1 Organizarea activitatii de audit public extern
Activitatea de audit public extern se exercită prin structura de audit a Curții de Conturi:
Departamentele de specialitate din cadrul stucturii centrale;
Camerele județene de conturi;
Structurile specifice Autorității de Audit;
În conformitate cu prevederile art. 1, alin. (2) din legea nr 92/1004 cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial nr. 282/29.04.2009: “Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internațional general acceptate.”
Pentru aplicarea în mod unitar a prevederilor privind activitatea de control/audit desfășurată de către structurile de specialitate din cadrul departamentelor și camerelor județene, Curtea de Conturi a aprobat prin Hotărîrea Plenului nr. 130 din 04.11.201, Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități.
În baza prevederilor legii, regulamentului și pentru implementarea standardelor de audit proprii Curții de Conturi, conforme standardelor INTOSAI, au fost elaborate și aprobate proceduri specifice de audit financiar și auditul performanței.
Detaliat, procedurile se prezintă astfel:
3.1.1.Procedura de audit financiar (P.A.F.)
1. Scopul procedurii:
Stabilește activitățile pe care le desfășoară auditorul public extern în scopul:
Detectării și evidențierii abaterilor de la standardele privind întocmirea situațiilor financiare ale instituției publice;
Testării modului de respectare a prevederilor legale referitoare la procedurile privind organizarea și derularea operațiunilor economice, în cadrul entității în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale misiunii de audit;
Evaluării eficienței, eficacității și economicității cu care au fost utilizate resursele alocate;
Elaborării raportului misiunii de audit și fundamentării premizelor necesare elaborării opiniei auditorului privind certificarea contului de execuție al entității publice;
– Realizării standardizării rapoartelor de audit întocmite de auditorii publici externi
2. Domeniul de aplicare:
Procedura operațională se aplică de către auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit financiar derulate conform planului de audit aprobat de Plenul Curții de Conturi, aferente Departamentului XII, Serviciul I- unități SRI.
2.1.Precizarea (definirea) activității la care se referă procedura:
Procedura vizează procesul concret de pregătire, planificare și derulare efectivă a activității de stabilire colectare și tratare a probelor de audit, elaborarea documentelor de lucru, raportului și opiniei de audit.
2.2.Delimitarea explicită a activității procedurate în cadrul portofoliului de activități desfășurate de entitatea publică:
Procedura vizează activități financiar-contabile din cadrul entității și calitatea procesului de gestiune a resurselor alocate.
2.3.Listarea compartimentelor de fuzionare de date și/sau beneficiare de rezultate ale activității supuse procedurii:
– compartimentul financiar contabil;
– compartimentele de specialitate din cadrul instituției;
-managementul la cel mai înalt grad al entității;
3.Documentele de referință (reglementări) aplicabile activității procedurate:
3.1 Reglementări internaționale:
-Declaratia privind liniile directoare de audit al finanțelor publice, adoptată la Congresul al IX-lea al INTOSAI, Limă, 1977
-Standardele de audit INTOSAI, adoptate de Congresul al XIV-lea de la Washington, actualizate la congresul al XV-lea Cairo, 1995.
3.2.Legislație primară:
-Constituția României art 140
– Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi cu modificările și completările ulterioare, art.1 alin.(2) și 12.alin.(1).
3.3. Legislație secundară:
– standardele de audit generale și specifice adoptate de Curtea de Conturi, în baza Standardelor de audit INTOSAI;
3.4. Alte documente-reglementări interne:
– Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activitati- aprobat prin HP nr.130/2010;
– Manualul de audit financiar, Curtea de Conturi a României;
– Fișa postului-pentru auditorii publici externi
4.Definiții și abrevieri ale termenilor utilizați în procedură:
4.1. Definiții ale termenilor utilizați:
Procedură = prezentarea, în scris a tuturor formalităților care trebuie îndeplinite , a procedeelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea realizării activității, cu privire la aspectul procedural
Procedura audit public = ansamblul coerent de forme și acte îndeplinite de auditorul public extern în derularea misiunii de audit
Formalitate = cerință de formă care dă valabilitate unui act
Procedeu = mod sistematic de executare a unei operații sau a unui proces prin folosirea unei anumite metode sau tehnici conforme cerințelor actelornormative și cu standarele de audit
Document de lucru = lucrare întocmită du auditorul public extern în care tratează în mod unitar o singură problemă careface obiectul misiunii de audit
Nota de lucru = lucrare întocmită de auditorul public extern în care tratează un aspect sau o latură semnificativă a unei probleme
Regulament = Suma instrucțiunilor, normelor și regulilor care stabilesc și asigură ordinea și bunul mers al unei instituții, întreprinderi, organizații, etc (lucrare care cuprinde aceste instrucțiuni).Act administrativ cu caracter normativ emis de puterea executivă în aplicarea unei legi.
4.2 Abrevieri ale temenilor:
– PAP = procedură de audit public
– E = etapă
– P = procedeu
– R =Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități
– D.E = durata estimată
– D.L. = document de lucru
-N.L. = nota de lucru
-C.D.= cerere documente (probe de audit)
– C.H. = chestionar
– MAFR= manual de audit financiar și de regularitate
-DP = dosarul permanent al entității
5.Descrierea procedurii
5.1. Generalități
Procedura vizează modul de acțiune al auditorului public extern;
5.2 Documente utilizate
5.2.1. Lista și proveniența documentelor
– Documente privind planificarea, derularea și înregistrarea în evidențele entității a operațiunilor economice și documente de raportare așa cum sunt ele precizate la fiecare procedeu de audit;
– Documente eliberate de auditor: plan de audit, documente privind solicitări de probe de audit, chestionare, documente de lucru, scrisoare de management, raport de audit, opinie de audit;
– Răspunsuri la chestionare, documente privind : controlul intern și managementul, contabilitatea instituție i, situațiile financiare, documente de planificare și evidentă etc.
5.2.2. Conținutul și rolul documentelor
Documentele menționate în lista de la punctul anterior cuprind date privind activitatea financiar-contabila și de raportare a entității, activitatea de asigurare a resurselor materiale și financiare necesare, protejarea activelor unității.
5.2.3 Circuitul documentelor: conform procedeelor atașate procedurii
5.3 Resurse necesare
5.3.1 Resursele materiale:tehnică IT din dotarea personalului și rețeaua intranet, poșta specială și aparatură de telecomunicații.
5.3.2 Resurse umane: echipa de auditori publici externi
5.3.3Resurse financiare : nu este cazul
3.1.2 Procedura de auditul performanței (P.A.PERF)
1. Scopul procedurii:
Stabilește activitățile pe care le desfășoară auditorul public extern în scopul stabilirii măsurii în care banii publici au fost bine cheltuiți, în sensul evaluării gradului în care o entitate, un program, o activitate sau o operațiune funcționează eficient, eficace și economic, contribuind cât mai substanțial la îndeplinirea obiectivelor entității.
2. Domeniul de aplicare:
Procedură operațională se aplică de către auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit al performanței derulate conform planului de audit aprobat de Plenul Curții de Conturi.
2.1 Precizarea (definirea ) activității la care se referă procedura:
Procedura vizează procesul concret de pregătire, planificare și derulare efectivă a ativitatii de stabilire, colectare și tratare a probelor de audit, elaborarea documentelor de lucru, raportului și opiniei de audit.
2.2. Delimitarea explicită a activității procedurate în cadrul portofoliului de activități desfășurate în entitatea publică:
Procedura vizează activitatea de ansamblu, un program, un proiect sau un proces (o activitate) al unei entități publice.
2.3. Listarea compartimentelor furnizoare de date și/sau beneficiare de rezultate ale activității supuse procedurii:
– compartimentul financiar-contabil
– unitatea de implementare a proiectului și/compartimentele de specialitate din cardrul instituției;
– managementul la cel mai înalt nivel al entității
3.Documentele de referință (reglementări) aplicabile activității procedurate:
3.1. Reglementări internaționale:
– Declarația privind liniile directoare de audit al finanțelor publice, adoptată la Congresul al IX-lea al INTOSAI, Limă, 1997.
– Sandardele de audit INTOSAI, adoptate la Congresul al XIV-lea de la Washington, actualizate la Congresul al XV-lea Cairo, 1995.
3.2. Legislația primară:
– Constituția României art 140
– Legea nr 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, art 21 alin(2) și art 28.
3.3. Legislația secundară:
– Standardele de audit generale și specifice adoptate de Curtea de Conturi, în baza Standardelor de audit INTOSAI.
3.4. Alte documente – reglementări interne:
– Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specific Curții de contri, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activitati- aprobat prin HP nr 1/2009
– Manualul de auditul performantel , Curtea de Conturi a României, București 2005
– Fișa postului – pentru auditori publici externi.
4.Definiții și abrevieri ale termenilor utilizați în procedură:
4.1.Definiții ale termenilor utilizați:
Procedură = prezentarea în scris a tuturor formalităților care trebuie îndeplinite, a procedeelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea realizării activității, cu privire la aspectul procedural.
Procedura audit public = ansamblul coerent de forme și acte îndeplinite de auditorul public extern în derularea misiunii de audit.
Auditul performanței = Evaluarea independent a modului în care o entitate, un program, o activitate să o operațiune funcționează din punctele de vedere ale eficienței, economicității și eficacității – Legea nr 94/1992 art 2 lt. d)
Economicitate = Minimizarea costurilor resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor rezultate – Lg. nr 94/1992 art 2 lit h)
Eficientă = Maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate – legea nr 94/1992 art 2 lit g)
Eficacitate = Gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare din activități și raportul dintre efectul proiectat și rezultatul efectiv al activității respective- lg 94/1992 art 2 lit f)
Auditul economicității = Evaluarea modului de gestionare a activității administrative ale enitatilor publice în raport cu principiile și practicile unui management performant – MAPerf
Auditul eficienței = evaluarea utilizării resurselor allocate privind măsurarea și monitorizarea evoluției indicatorilor performanței , precum și examinarea procedurilor utilizate pentru diminuarea riscurilor și remedierea deficiențelor – MAPerf
Auditul eficacității = evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor entității auditate și a impactului efectiv al activităților în raport cu impactul proiectat = MAPerf.
Formalitate = Cerință de formă care dă valabilitate unui act
Procedeu = Mod sistematic de executare a unei operațiuni sau a unui process prin folosirea unei anumite metode sau tehnici comforme cerințelor actelor normative și cu standardele de audit.
Document de lucru = lucrare întocmită de auditorul public extern în care tratează în mod unitar o singură problemă care face obiectul misiunii de audit
Nota de lucru = lucrare întocmită de auditorul public extern în care tratează un aspect sau o latură semnificativă a unei probleme.
Regulament = Suma instrucțiunilor , normelor și regulilor care stabilesc și asigură ordinea și bunul mers al unei instituții, întreprinderi , organizații etc(lucrare care cuprinde aceste instrucțiuni).4.act administrativ cu caracter normativ emis de puterea executivă în aplicarea unei legi.
4.2 Abrevieri ale termenilor:
– PAP = procedura de audit public
– E = etapă
– P = procedeu
– R =Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități
– D.E = durata estimată
– D.L. = document de lucru
-N.L. = notă de lucru
-C.D. cerere documente ( probe de audit)
– C.H. =chestionar
– MAFR= manual de audit financiar și de regularitate
– DP = Dosarul permanent al entității
5.Descrierea procedurii
5.1 Generalități
Procedura vizează modul de acțiune al auditorului public extern
5.2. Documente utilizate
5.2.1. Lista și proveniența documentelor:
– documente privind planificarea , derularea, evaluarea și raportarea rezultatelor entității, programului, activității sau a operațiunii care face obiectul misiunii de audit al performanței;
– documente referitoare la identificarea riscurilor privind obiectul misiunii de audit și măsurile implementate în scopul menținerii acestora la un nivel acceptabil;
-documente elaborate de auditor: plan de audit, documente privind solicitări de probe de audit, chestionare, documente de lucru, scrisoare către management, raport de audit, opinie de audit
– răspunsuri la chestionare, documente privind :controlul intern și managementul, contabilitatea instituție și situațiile financiare, documente de planificare și evidentă, etc.
5.2.2. Conținutul și rolul documentelor:
Documentele menționate în lista de la punctul anterior cuprind date privind activitatea financiar-contabila și de raportare a entității, activitatea de asigurare a resurselor materiale necesare, protejarea activelor unității.
5.2.3.Circuitul documentelor:
– compartimentele de specialitate;
– compartiment financiar-contabil;
– managementul entității;
5.3. Resursele necesare :
5.3.1. Resurse materiale: tehnica IT din dotarea personalului în rețeaua intranet, poșta specială și aparatură de telecomunicații.
5.3.2 Resurse umane : echipa de auditori publici externi, consultanți și experți din afara Curții de Conturi.
5.3.3. Resurse financiare : resurse necesare consultanților și expertilorcooptati la misiunea de auditul performanței.
5.4. Modul de lucru:
5.4.1. Derularea etapelor, procedeelor și activităților:
Pentru aplicarea procedurilor de audit au fost elaborate și aprobate 6 procedee de audit destinate abordării unitare de către auditorii publici externi din structurile de specialitate ale instituție și a obiectivelor misiunilor pe care sunt desemnați să le desfășoare.
3.1.3 Procedura privind desfășurarea controlului intern (P-I)
1. Scopul procedurii:
Procedeul stabilește activitățile pe care le desfășoară auditorul public extern în scopul evaluării activității de control intern în cadrul entității.
2. Domeniul de aplicare :
Procedeul se aplică de către auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit financiar derulate conform programului de audit aprobate.
2.1. Precizarea ( definirea) activității la care se referă:
Procedeul vizează procesul concret de organizare, derulare efectivă și valorificare a rezultatelor acțiunilor de control intern organizate în cadrul entității.
2.2.Delimitarea explicită a activității procedurate în cadrul portofoliului de activități desfășurate de entitatea publică:
Procedeul vizează formele de control intern prevăzute de actele normative în vigoare.
2.3. Listarea compartimentelor furnizoare de date și/sau beneficiare de rezultate ale activității supuse procedeului:
– toate compartimentele
– managementul la cel mai înalt nivel al entității;
3. Documentele de referință (reglementări) aplicabile activității procedurate:
3.1. Legislația primară:
– Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare art. 1 alin(2) și 12 alin (1).
– Legea nr. 672 din 19.12.2002 privind auditul public intern.
– Ordonanța nr. 37 din 29.01.2004 pentru modificarea și completarea reglementării privind auditul intern.
-O.M.F.P. nr. 38 – 15.01.2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern.
-O.M.F.P. nr. 243 – 15.03.2004 pentru modificarea și completarea O.M.F.P. nr. 38/2003
-Ordonanța nr. 119 din 31.08.1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv (actualizată până la data de 20.12.2007).
-O.M.F.P. nr. 492 – 03.04.2000 privind stabilirea componențelor de constatare a contravențiilor, de stabilire și aplicare a amenzilor prevăzute la art 32-34 din O.G. nr 119/1999
-Ordin nr. 946 din 04.07.2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management (actualizat până la data de 12.09.2006)
-O.M.F.P. nr. 552-16.04.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv , aprobate prin ordinul ministrului finanțelor publice nr 522/2003 cu modificările ulterioare.
3.2 Alte documente-reglementări interne
– Norme interne privind organizarea și desfășurarea formelor de control intern.
4. Definiții și abrevieri ale termenilor utilizați în procedură:
4.1. Definiții ale termenilor utilizați:
Procedură = prezentarea în scris a tuturor formalităților care trebuie îndeplinite , a procedeelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea realizării activității cu privire la aspectul procedural
Formalitate = cerință de formă care dă valabilitate unui act
Procedeu = tehnică stereotipă utilizată pentru realizarea unui scop
Abrevieri ale termenilor
PAP = procedeu de audit public
E = etapă
P = procedeu
5. Descrierea procedeului:
5.1. Generalități
Procedeul vizează modul de acțiune al auditorului public extern.
5.2. Documente utilizate
5.2.1. Lista și proveniența documentelor:
– Documente elaborate de auditor: documente privind solicitări de probe de audit, chestionare, documente de lucru;
– Răspunsuri la chestionare, documente privind controlul intern;
5.2.2. Conținutul și rolul documentelor:
Documentele menționate în lista de la punctual anterior cuprind date privind activitatea de reglementare, programare, derulare, raportare și valorificare a controlului intern.
5.3. Resurse necesare:
5.3.1. Resurse material: tehnica IT din dotarea personalului și rețeaua Intranet, poșta specială și aparatură de telecomunicații.
5.3.2. Resurse umane: echipa de auditori publici externi;
5.3.3. Resurse financiare: nu este cazul;
5.4. Modul de lucru
5.4.1. Principalele aspecte privind organizarea , exercitarea și valorificarea rezultatelor controlului intern, auditului public intern și controlului preventiv avute în vedere în cadrul procesului de evaluare:
a) Evaluarea sistemului de control intern al instituției
a.1) respectarea prevederilor articolelor 4 și 5 din O.G. nr.119 din 31.08.1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv:
a.1.1) Evaluarea eficacității sistemului de control intern:
– Identificarea și evaluarea riscurilor aferente activității proprii;
– Existența și respectarea de către întregul personal a procedurilor operaționale;
– Stabilirea de către manageri a criteriilor de apreciere a performanței individuale și colective a personalului, gradul de adecvare a criteriilor;
– Calitățile (fiabilitatea și integritatea) informațiilor financiare și operaționale;
– Legalitatea și regularitatea operațiilor;
– Evaluarea rezultatelor activității și compararea cu rezultatele prevăzute.
a.1.2) Analiza rezultatelor controlului intern:
– Numărul total al operațiilor supuse controlului intern
– Numărul total de abateri constante;
– Numărul și volumul abaterilor cu consecințe financiare constatate;
-Ponderea abaterilor cu consecințe financiare în numărul total de abateri constatate.
a.2)Respectarea prevederilor O.M.F.P.nr.946 din 4.07.2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial , analizând următoarele aspecte:
– stadiul elaborării standardelor de management și procedurilor formalizate pe activități în cadrul instituției;
– modul de implementare a standardelor și procedurilor operaționale în activitatea instituției;
– riscurile identificate și stadiul implementării măsurilor menite să le mențină în parametrii acceptabili;
b. Evaluarea activității de control financiar preventiv
b.1) Control financiar preventiv propriu:
– Măsurile dispuse de către ordonatorii de credite în vederea aplicării prevederilor Secțiunii a II-a – dispoziții privind controlul financiar preventiv propriu, din O.G. nr.119 din 31.08.1999 (republicată) (actualizată) privind controlul intern și controlul financiar preventiv;
– Modul de implementare a acestora;
– Numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice supuse c.f.p. propriu;
– Numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice refuzate la viză;
– Numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice derulate pe propria răspundere a ordonatorului de credite – concluzii rezultate din analiza acestora;
– Rapoartele misiunilor de audit dispuse de ministrul economiei și finanțelor.
– Stadiul integrării controlului financiar preventive delegate în sfera răspunderii managerial;
b.2) Controlul financiar preventiv delegat – în cazul în care nu a fost integrat în sfera răspunderii manageriale
– Numărul și volumul proiectelor de operațiuni econmice supuse c.f.p. delegate;
– Numărul și volumul priectelor de operattiuni economice refuzate la viză;
– Numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice derulate pe proprie răspundere a ordonatorului de credite- concluzile rezultate în analiza acestora;
NOTĂ:La ordonatorii unde controlul financiar preventiv a fost déjà integrat în sfera răspunderii manageriale, se menționează documentul MFP prin care se integrează cfp și în sinteza activitatea de monitorizare a controlului delegat referitoare la activitatea entității auditate , dacă este cazul.
c) Evaluarea activității de audit intern:
c.1) Organizarea auditului intern la nivelul instituției conform prevederilor Legii nr.672 din 19.12.2002, cu modificările și completările ulterioare;
– instituirea la nivelul entității publice a structurii organizatorice funcționale de audit intern conform prevederilor art. 9;
– elaborarea de norme de audit intern specific, precum și prezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art 11 lit. a) ;
– elaborarea proiectului planului de audit public intern, conform prevederilor art.9 lit.b) ;
c.2). Evaluarea obiectivității și a responsabilității profesionale a auditorului intern:
Obiectivele de audit avute în vedere de auditori interni;
Aria de cuprindere a auditurilor executate
Respectarea metodologiei de audit;
Probele de audit recoltate : relevante, suficiente, corescpunzatoare;
Exercitarea supervizării și revizuirii documentelor de lucru;
Calitatea concluziilor misiunilor de audit derulate;
Urmărirea modului de implementare a recomandărilor;
c.3) Evaluarea modului de derulare a activității de audit intern în cadrul instituției în funcție de unii indicatori cantitativi:
Gradul de cuprindere în activitatea de audit a activităților desfășurate în instituția publică : ge=(Nt/Nat) x 100 = (/) x 100 = % în care:
Nt – numărul misiunilor de audit intern prevăzute conform planului aferent perioadei evaluate
Nat – numărul total al activităților auditabile din activitatea instituției stabilite conform listei
Gradul de realizare a auditului proramat : gp=(Ntat/Nt) x 100=(/) x 100=% în care:
Ntat – numărul total al misiunilor de audit executate( prevăzute în plan sau dispuse pe parcursul perioadei)
Gradul de utilizare a timpului disponibil: gt=(Te/Td) x 100=(/) x 100=% în care:
Td – zile/om, timpul disponibil alocat misiunilor de audit, conform planului;
Te – zile/om , timpul efectiv utilizat pentru misiunile de audit executate în perioada evaluată
Numărul total de situații neconforme identificate în cursul misiunilor de audit în perioada evaluată și efectele economice ale acestora.
CAPITOLUL 4
AUDITUL MODULUI DE FUNDAMENTARE A RESURSELOR ȘI DE ACORDARE A PRINCIPALELOR BENEFICII DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Guvernul României s-a angajat să facă o reformă amplă a sistemului de asistență socială prin “Strategia privind reforma în domeniul asistenței sociale”, aprobată în februarie 2011 prin Memorandum.Strategia Guvernului are ca obiective cheie:
Îmbunătățirea echității sistemului de asistență socială;
Micșorarea costului fiscal privind sistemul de asistență socială;
Simplificarea prestării serviciilor de asistență socială;
Scăderea nivelurilor erorilor și fraudelor.
În vederea aplicării Strategiei, M.M.F.P.S.P.V. a adoptat Planul de acțiune pentru implementarea acesteia, prin care s-a urmărit eficientizarea sistemului de prestații sociale, eliminarea problemelor identificate în sistem și corectarea prin măsuri care să conducă la :
Economii fiscale estimate la 0.78% din PIB;
Focalizarea beneficiilor de asistență socială asupra persoanelor cu cele mai reduse venituri, care să conducă la creșterea ponderii cheltuielilor cu prestațiile sociale*;
Reducerea costurilor de acces la prestațiile sociale ale beneficiarilor cu 20% prin armonizarea și simplificarea procedurilor de cerere și recertificare;
Economii bugetare, prin reducerea erorilor și a fraudei din sistemul prestațiilor sociale, de circa 0.1% din PIB-ul anual;
Reducerea numărului de persoane apte de muncă care depind de sistemul de asistență socială, cu cel puți 100.000 persoane;
Reducerea numărului de prestații sociale administrate de M.M.F.P.S.P.V., prin consolidarea prestațiilor pentru familiile cu venituri mici într-un singur program reprezentat de venitul minim de inserție, precum și prin consolidarea plăților către persoanele cu handicap.
În vederea susținerii implementării Strategiei privind reforma în domeniul asistenței sociale a fost elaborat Proiectul privind modernizarea sistemului de asistență socială, susținut de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, printr-un împrumut ratificat în 2011.
În temeiul prevederilor cuprinse în Acordul de împrumut încheiat, ratificat prin Legea nr.68/25 aprilie 2012 , potrivit anexei nr.2“Implementarea proiectului”- Secțiunea II pct. A.3 din Acord , “pe perioada de implementare a Proiectului, Împrumutatul, prin Curtea de Conturi, va realiza auditul anual al programelor de asistență socială incluse în PCE și va transmite Băncii rapoartele de audit în termen de cel mult 12 luni după sfârșitul anului calendaristic auditat, încăpând cu auditul anului 2011” (PCE – Programul de Cheltuieli Eligibile).
Curtea de Conturi a efectuat în 2013 misiunea privind “ Auditul modului de fundamentare a resurselor și de acordare a principalelor beneficii de asistență socială” pentru anul 2012, la nivelul entităților prin care statul administrează sistemul național de asistență socială și realizează aplicarea prevederilor legislative privind beneficiile de asistență socială acordate de la bugetul statului, respectiv M.M.F.P.S.P.V., Agenția Națională de Plați și Inspecție socială și cele 42 de agenții aflate în teritoriu.
4.1 Generalități privind sistemul național de asistență socială
În 2012 modul de organizare, funcționare și finanțare a sistemului național de asistență socială în România a fost reglementat prin Legea asistenței sociale nr. 292/2011.
Sistemul național de asistență socială reprezintă „ansamblul de instituții și măsuri prin care statul,prin autoritățile administrației publice centrale si locale, colectivitatea locală și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților”.
Acest sistem este compus din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale.
Prin asistența socială se urmărește „dezvolarea capacităților individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială”.
Beneficiile de asistență socială sunt forme de „suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obținute prin muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege”. Ele se acordă în bani și în natură și sunt destinate asigurării unui standard minim de viață, susținerii familiei și copilului promovării și garantării exercitării de către persoanele cu nevoi speciale a drepturilor și libertăților fundamentale.
Acestea se acordă în funcție de scopul și natura lor, fie doar în baza evaluării veniturilor bănești, fie în baza evaluării cumulate a veniturilor bănești, a bunurilor și a veniturilor ce pot fi obținute prin valorificarea sau utilizarea bunurilor, aflate în proprietate sau folosință.
Cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport cu indicatorul social de referință aplicând un indice social de inserție.
Indicatorul social de referință (ISR) este „unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistență socială, suportate din bugetul de stat”.
Conform prevederilor „Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă” în 2012, ISR a avut valoarea de 500 lei.
Indicele social de inserție (ISI) reprezintă coeficientul de multiplicare ce se aplică ISR și se stabilește în raport de tipul de familie și de scopul beneficiului de asistență
socială.
Nivelul beneficiilor de asistență socială cumulate de un beneficiar nu poate depăși un coeficient raportat la valoarea indicatorului social de referință, care se stabilește anual prin hotărârea Guvernului, în funcție de tipul de familie și al beneficiilor de asistență socială la care aceasta sau membrii acesteia au dreptul.
În România, cea mai mare parte a cheltuielilor de asistență socială este destinată beneficiilor de asistență socială.În 2012 cheltuielile bugetare pentru finanțarea sistemului de beneficii de asistență socială efectuate de M.M.F.P.S.P.V. au reprezentat 1.36% din PIB.
Obiectivele urmărite de misiunea de audit au fost: evaluarea modului de fundamentare a necesarului de resurse bugetare și a modului în care instituțiile auditate s-au preocupat de monitorizarea și supravegherea acordării beneficiilor de asistență socială în 2012, pentru identificarea celor mai bune rezultate obținute prin implementarea măsurilor luate atât în scopul îmbunătățirii performanței sistemului de beneficii de asistență sociale, cât și pentru găsirea disfuncționalităților existente în cadrul beneficiilor de asistență socială controlate.
Sfera de cuprindere a auditului a fost focalizată pe patru categorii de beneficii de asistență socială, respectiv:
Alocația de stat pentru copii;
Îndemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul lunar/de inserție;
Ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat;
Alocația pentru susținerea familiei.
Echipele de auditori au analizat datele raportate de M.M.F.P.S.P.V. prin situațiile financiare întocmite, care au reflectat operațiunile economice efectuate de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială în anul 2012.
Conform situațiilor financiare depuse de M.M.F.P.S.P.V. la Ministerul Finanțelor Publice rezultă că pentru finanțarea sistemului de beneficii de asistență socială s-au cheltuit pe parcursul anului 2012 7.960.846 mii lei. Plățile efectuate au fost în scădere față de cele efectuate în anul 2011 cu 5.6%, păstrându-se tendința de scădere ca și în anul anterior, când plățile au scăzut față de cele efectuate în anul 2010 cu 6.9%. Plățile din 2012 au fost deci cu 12.2% mai mici față de cele din 2010, în suma absolută înregistrându-se o scădere de la 9.062.119 mii lei la 7.960.846 mii lei.
La evoluția descendentă a plăților beneficiilor de asistență socială în perioada 2010-2012 au contribuit de o serie de factori:
Adoptarea unor acte normative restrictive, care au determinat diminuarea numărului de solicitanți care accesează sistemul de asistență socială;
Scăderea natalității;
Reducerea numărului de beneficiari;
Consolidarea unor beneficii de asistență socială
Din analiza efectuată în cadrul auditului, s-a constatat că o mare pondere în sumele destinate plății beneficiilor de asistență socială în perioada 2010-2012 o au plățile efectuate pentru cele patru beneficii de asistență auditate, prezentate în tabelul nr.1.
Situația evoluției plăților efectuate în perioada 2010-2012 pentru categoriile de beneficii de asistență socială auditate
Tabelul nr.1
-mii lei-
*Sursa datelor:Buletinul statistic pentru anul 2012 editat de M.M.F.P.S.P.V
** În anul 2010 ajutorul a fost acordat de primării
În anul 2012 pentru categoriile de beneficii de asistență socială controlate plățile efectuate s-au redus comparativ cu cele din 2010 cu 996.475 mii lei, respectiv cu 15.9% și față de anul 2011 cu 393.054 mii lei, adică 6.9%. Această diminuare s-a datorat în special scăderii numărului de beneficiari în acestă perioadă, după cum rezultă din tabelul nr.2.
Situația evoluției numărului mediu de beneficiari pentru categoriile de beneficii
de asistență socială auditate în perioada 2010-2012
Tabelul nr.2
*Sursa datelor:Buletinul statistic pentru anul 2012 editat de M.M.F.P.S.P.V
** În anul 2010 ajutorul a fost acordat de primării
În conformitate cu datele din acest tabel, numărul celor care au beneficiat în anul 2012 de sume aferente celor patru beneficii analizate, este de 4.498.292 persoane, ponderea cea mai mare, respectiv 85.04% având-o beneficiarii alocației de stat pentru copii.De alocația pentru susținerea familiei au beneficiat 301.586 persoane, adică 6.70% din total .Îndemnizația pentru creșterea copilului s-a acordat unui număr de 178.913 persoane, respectiv 3.98% din totalul beneficiarilor, iar ajutorul sub formă de venit minim garantat a fost plătit unui număr de 192.713 persoane, ceea ce reprezintă 4.28% din numărul persoanelor beneficiare.
Se constată așadar o scădere a numărului mediu de beneficiari ai acestor patru categorii de beneficii de asistență socială în anul 2012 față de anul 2010 cu 638.010 beneficiari, respectiv 12.4%, și o scădere cu 89.684 beneficiari, respectiv 1.9% față de anul 2011. În consecință, datorită trendului descrescător al cheltuielilor pentru categoriile de beneficii de asistență socială verificate si reducerii diminuării de beneficiari
ai acestor drepturi, s -ar impune și o reducere a cheltuielilor privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.
Pe parcursul anului 2012, M.M.F.P.S.P.V., prin A.N.P.I.S. și cele 42 de agenții județene pentru plăți și inspecție socială, a asigurat finanțarea beneficiilor de asistență socială auditate pentru un număr de 4.498.292 beneficiari, cheltuielile fiind de 5.255.762 mii lei.Plata către beneficiari a generat și cheltuieli conexe, precum taxele poștale de transmitere, în valoare de 34.264 mii lei, adică 0.64% din total cheltuieli, și contribuții la fondul unic de asigurări de sănătate, în sumă de 120.866 mii lei, respectiv 2.23% din cheltuielile totale efectuate, după cum rezultă din tabelul nr.3.
Tabelul nr.3 -mii lei-
*Sursa datelor:Buletinul statistic pentru anul 2012 editat de M.M.F.P.S.P.V
Din totalul plăților efectuate, în structură, ponderea cea mai mare o au cele pentru alocația de stat pentru copii, pentru care s-au acordat 2.762.799 mii lei, adică 51.06%, urmate de cele pentru îndemnizațiile pentru creșterea copiilor, în valoare de 1.858.310 mii lei, respectiv 34.34% din plățile totale. Pentru asigurarea venitului minim garantat s-au alocat 7.72% din totalul plăților, respectiv 417.792 mii lei, iar pentru plata alocației pentru susținerea familiei s-au cheltuit 4.01% din fonduri, adică 216.861 mii lei.
Astfel, din totalul resurselor bugetare utilizate pe parcursul anului 2012 pentru achitarea beneficiilor de asistență socială , 68% au fost utilizate pentru achitarea celor patru beneficii auditate, valoarea acestora ridicându-se la 5.410.912 mii lei, după cum urmează:
5.255.762 mii lei beneficii platite efectiv
34.264 mii lei taxe poștale aferente
120.886 mii lei contribuții la fondul unic național de asigurări de sănătate.
În tabelul nr.4 este prezentată ponderea în PIB a cheltuielilor cu beneficiile de asistență socială auditate, luând în calcul produsul intern brut pe anul 2012.
Situația privind ponderea în PIB a plăților efectuate pentru cele patru beneficii de asistență socială analizate
Tabelul nr.4
-mii lei-
Așadar, ponderile cele mai mari în PIB o au alocația de stat pentru copii, 0.47% și indemnizațiile pentru creșterea copiilor, 0.32%, urmate de ajutorul social,0.07% și alocațiile pentru susținerea familiei, 0.04%.
4.2 Aspecte referitoare la cele 4 beneficii de asistență socială auditate
4.2.1. Alocația de stat pentru copii
Alocația de stat pentru copii este “o formă de ocrotire a statului acordată tuturor copiilor, fără discriminare, până la împlinirea vârstei de18 ani, precum și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani și urmează cursurile învățământului liceal, profesional, până la terminarea acestora”.
Acordarea acestei alocații este reglementată de Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii.
În anul 2012, ponderea alocației de stat pentru copii în PIB a fost de 0.47%, ceea ce a reprezentat 51.06% din cheltuielile efectuate cu cele patru beneficii de asistență studiate.
După cum s-a arătat anterior, numărul beneficiarilor acestei alocații în anul 2012 a scăzut față de anul anterior cu 1.15% și față de anul 2010 cu 1.73%, datorită ieșirii din sistem a copiilor la împlinirea a 18 ani pe de o parte, scăderii natalității , precum și migrației externe a unui număr mare de cetățeni români înregistrată în ultima perioadă. Astfel , sumele efectiv achitate beneficiarilor au scăzut începând cu 2010. În anul 2012, alocațiile de stat pentru copii au fost mai mici față de cele din 2011 cu 2.5% și față de cele din 2010 cu 5.3%.
4.2.2 Îndemnizația lunară pentru creșterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de inserție
Actele normative care reglementează acordarea acestor drepturi sunt:
-OUG nr.148/2005 privind “susținerea familiei în vederea creșterii copilului” prin care s-a instituit acest beneficiu;
– OUG nr.111/2010 privind “concediul și îndemnizația lunară pentru creșterea copiilor”, care a adus completări și modificări aplicabile din 1 ianuarie 2011;
-Legea nr.166/2012 pentru ”aprobarea OUG nr.124/201 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează acordarea unor beneficii de asistență socială”, prin care s-a majorat de la 75% la 85% procentul din media veniturilor ce stau la baza calculului îndemnizației, începând cu drepturile aferente lunii octombrie 2012. Prin această lege a fost introdus stimulentul de inserție, ca opțiune secundară și pentru beneficiarii care au optat pentru concediul pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, dacă obțin venituri impozabile în perioada dintre împlinirea de către copil a vârstei de un 1 an și vârsta de 2 ani.
Concediul și îndemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 1 an, respectiv 2 ani, sunt acordate beneficiarilor dacă au realizat timp de 12 luni în anul anterior nașterii copilului, venituri impozabile.
Pe parcursul anului 2012 s-a alocat pentru aceste îndemnizații 0.32% din PIB, respectiv 34.34% din cheltuielile cu beneficiile de asistență socială auditate, numărul celor care au beneficiat de aceste fonduri fiind 178.913 persoane. Au fost acordate îndemnizații pentru creșterea copilului unui număr de 160.028 persoane, cu 18.6% mai puține decât în anul 2011 și cu 18.5% mai puține comparativ cu anul 2010, reducere datorată în principal evoluției natalității (în anul 2012 s-au născut mai puțin cu 13.400 copii /cu 6.3% față de 2010, iar comparativ cu anul 2011, s-au născut mai mulți cu aproape 2.400 copii, adică cu 1.12%).Cu toate că în anul 2012 s-a înregistrat o creștere a natalității față de anul anterior, aceasta nu s-a reflectat și în numarul de beneficiari ai îndemnizației lunare acordată pentru creșterea copiilor, deoarece nu toți reprezentanții legali ai acestora au putut dovedi realizarea de venituri impozabile în ultimele 12 luni înaintea nașterii copiilor, așa cum prevăd reglementările legale.
În anul 2012, au beneficiat de îndemnizația pentru creșterea copilului 18.885 persoane, cărora li s-a sistat acest drept și care au primit un stimulent lunar/de inserție odată cu realizarea de venituri impozabile, ca urmare a faptului că au optat pentru primirea îndemnizației pentru creșterea copilului pe o perioadă de 1 an. Ponderea beneficiarilor de stimulente în totalul beneficiarilor de îndemnizație acordată pentru creșterea copilului s-a dublat în 2012 comparativ cu anul precedent, ajungând de la 5% la 10.6%, ceea ce conduce la concluzia că masura de implementare a acestui stimulent de inserție și-a atins scopul de cointeresare și de promovare a muncii ca cea mai bună formă de protecție pentru cei care pot desfășura activități, concomitent cu protecția veniturilor realizate de beneficiarii stimulentului lunar/de inserție.
4.2.3 Alocatia pentru susținerea familiei
Scopul acordării alocației este completarea veniturilor familiale, pentru asigurarea unor bune condiții pentru creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, prin încurajarea frecventării cursurilor unor forme de învățământ de către copiii aflați în îngrijirea familiilor cu resurse financiare reduse.
De această alocație , beneficiu reglementat de Legea nr.277/2010 “privind alocația pentru susținerea familiei”, beneficiază familiile care au în îngrijire copii și ale căror venituri sunt mai mici decât un prag stabilit de lege, iar cuantumul acesteia depinde de componența și de veniturile familiei, așa cum este prezentat în tabelul nr 5
Tabelul nr.5
*În anul 2012, indicatorul social de referință a avut valoarea de 500 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr.76/2002
În tabelul nr.6 este prezentat numărul beneficiarilor de alocație pentru susținerea familie pentru anul 2012.
Tabelul nr.6
* Sursa datelor:Buletinul statistic pentru anul 2012 editat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Din acest tabel reiese că cele mai multe familii care au primit alocație de susținere au fost formate din ambii părinți și copiii lor, aproximativ 245.491 familii, reprezentând 81.40% .
În anul 2012 suma plătită lunar pentru acest tip de alocație a fost 216.861 mii lei, de care au beneficiat 301.586 familii, sumă ce a reprezentat 0.04% din PIB și 4.01% din totalul cheltuielilor efectuate pentru beneficiile auditate. Față de anii anteriori, s-a înregistrat o diminuare a numărului de beneficiari cu 7.2% față de 2011 și cu 62.5% comparativ cu 2010. Această scădere a fost influențată de modificările legislative, întrucât începând cu anul 2011 și-au încetat aplicabilitatea prevederile legale privind plata a două alocații acordate anterior, respectiv alocația familială complementară și cea de susținere a familiei monoparentale și de asemenea, s-au înăsprit condițiile de acordare a respectivului beneficiu de asistență socială.
4.2.4 Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat
Venitul minim garantat este unul dintre cele mai importante programe de combatere a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale.
Acest ajutor se acordă pe bază de cerere, declarație pe proprie răspundere și acte care să ateste componența și veniturile familiei. Valoarea ajutorului se stabilește ca diferența dintre venitul minim garantat legal prevăzut și venitul net lunar a familiei sau persoanei solicitante.
Valoarea medie lunară a ajutorului social plătit în 2012 a fost 179 lei/familie, respectiv 73 lei/persoana din familia beneficiară.
Până în decembrie 2010, aceste drepturi erau acordate prin intermediul primăriilor, după care, modificările legislative din decembrie 2010 au garantat fondurile necesare plății venitului minim garantat prin bugetul M.M.F.P.S.P.V. și plată prin agențiile pentru plăți și inspecție socială din teritoriu.
În anul 2012, plata acestui ajutor, în sumă de 417.792 mii lei, a avut o pondere de 0.07% din PIB și a utilizat 7.72% din fondurile cheltuite cu beneficiile auditate, fiind acordate astfel de ajutoare unui numar de 192.713 familii.Comparativ cu 2011, sumele plătite în 2012 au fost cu 6.6% mai mari, ca urmare a creșterii numărului de beneficiari de la 186.704 la 192.713, precum și datorită majorării sumelor medii plătite lunar, de la 173 lei în anul 2011, la 179 lei.
Structura beneficiarilor ajutorului social în 2012 este prezentat în tabelul nr.7.
Tabelul nr. 7
* Sursa datelor:Buletinul statistic pentru anul 2012 editat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
4.3 Cadrul instituțional și legislativ al sistemului de asistență socială din România
Autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistență socială și promovează drepturile familei, copilului, vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități și a celor aflate în dificultate, conform calității conferite prin legislația existentă în România privind sistemul de asistență socială, este Ministerul Muncii Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, care are ca obiective generale:
– stabilirea unui mecanism unic de organizare a sistemului de asistență socială, a categoriilor de beneficii, a modalităților de finanțare, de definire a beneficiarilor și a necesităților acestora;
– dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale pentru promovarea unor politici sociale adecvate în scopul îmbunătățirii calității vieții.
M.M.F.P.S.P.V. asigură aplicarea unitară a legislației din domeniul asistenței sociale, stabilește strategia de dezvoltare în domeniul social, monitorizează și coordonează aplicarea acesteia, susține tehnic și financiar programele sociale, controlează acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale.
M.M.F.P.S.P.V. colaborează în exercitarea atribuțiilor sale cu celelalte ministere și organe de specialitate din subordinea Guvernului, precum și cu alte instituții publice și cu organisme de drept privat.
Punerea în aplicare a măsurilor în domeniul sistemului de asistență socială este realizată prin instituțiile organizate la nivel central (M.M.F.P.S.P.V. și instituțiile subordonate) și la nivel local (servicii publice de asistență socială sau primării).
În scopul realizării unui sistem unitar de administrare a beneficiilor de asistență socială și de evaluare, monitorizare și control în domeniul asistenței sociale M.M.F.P.S.P.V. organizează instituții de specialitate cu sau fără personalitate juridică.
Agenția Națională pentru Plăti și Inspecție Socială (A.N.P.I.S) este entitatea cu personalitate juridică din subordinea M.M.F.P.S.P.V creată pentru realizarea unui sistem unitar de administrare a procesului de acordare a beneficiilor de asistență socială.
A.N.P.I.S are în subordine 42 de agenții teritoriale pentru plăți și inspecție socială , care au personalitate juridică și prin care este asigurată gestionarea sistemului beneficiilor de asistență socială la nivelul întregii țări.
M.M.F.P.S.P.V controlează modul de implementare a politicilor naționale din domeniul de competență a A.N.P.I.S, precum și realizarea indicatorilor de performanță managerială.
În procesul de elaborare a legislației și politicilor din domeniul său de activitate, acest minister colaborează cu instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, precum și cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu Parlamentul României, cu Consiliul Economic și Social, cu alte instituții și organisme, cu reprezentanții societății civile.
4.4 Sfera de cuprindere a misiunii de audit
În conformitate cu competențele și atibuțiile prevăzute în Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, în temeiul prevederilor cuprinse în Acordul de împrumut, care a vizat Proiectul privind modernizarea sistemului de asistență socială încheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ratificat prin Legea nr.68/2012, misiunea de audit a fost cuprinsă în Programul de activitate a Curții de Conturi pe anul 2013 și are ca sferă de cuprindere unele acțiuni în domeniul asistenței sociale ale M.M.F.P.S.P.V, cu accent pe patru categorii de beneficii de asistență socială, respectiv:
Alocația de stat pentru copii;
Îndemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul lunar/de inserție;
Ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat;
Alocația pentru susținerea familiei.
Perioada supusă analizei este 1.01.2012-31.12.2013, fiind inclusă în perioada de implementare a Proiectului de modernizare și cuprinsă în Planul de acțiune 2011-2013 pentru implementarea Strategiei Guvernului României privind reforma în domeniul asistenței sociale, care a fost aprobată prin Ordinul M.M.F.P.S.P.V nr.1313/2011.
Analizarea sistemului național de asistență socială a avut în vedere utilizarea fondurilor publice în vederea acordării unor beneficii de asistență socială, cum sunt : alocația de stat pentru copii, îndemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul lunar/de inserție, ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, beneficii cuprinse în proiectul care urmărește îmbunătățirea performanței Sistemului de asistență socială din România, prin consolidarea managementului performanței, îmbunătățirea echității , a eficienței administrative, reducerea erorilor și a fraudelor.
4.5 Acțiunea de audit: obiective, realizare, metodologie.
Obiectivul general al misiunii este stabilirea principalelor fenomene din sistemul beneficiilor de asistență socială referitoare la modul de fundamentare și utilizare a fondurilor publice alocate pentru alocația de stat pentru copii,îndemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul lunar/de inserție, ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat,alocația pentru susținerea familiei, precum și evaluarea administrării, supravegherii și controlului acestora.
Obiectivele specifice sunt: evaluarea din punctul de vedere al economicității, eficienței și eficacității efectelor aplicării măsurilor pentru îmbunătățirea performanței sistemului de beneficii de asistență socială, precum și utilizarea eficientă a fondurilor publice pentru cele patru categorii de beneficii.
Obiectivele specifice cuprind:
Evaluarea modului în care M.M.F.P.S.P.V își îndeplinește rolul de entitate publică cu responsabilități în ceea ce privește aplicarea unitară a legislației din domeniul de activiate specific, precum și mecanismele de monitorizare, supraveghere și control ale beneficiilor de asistență socială;
Evaluarea modului de fundamentare a necesarului de resurse bugetare pentru plata beneficiilor și eliminarea imobilizărilor de resurse;
Asigurarea că beneficiile de asistență socială sunt indreaptate către persoanele îndreptățite să le primească
Evaluarea capacității sistemului informatic utilizat de a deține informații corecte și concrete și de a putea fi adaptat operativ pe măsura modificării actelor normative în domeniu
Evaluarea sistemului de control intern
Evaluarea instrumentelor și mecanismelor de prevenire, detectare și descurajare a fraudelor și corupției
Analiza indicatorilor de performanță stabiliți pentru aprecierea rezultatelor obținute în activitatea A.N.P.I.S și a celor 42 de agenții județene.
Misiunea de audit s-a desfășurat conform standardelor naționale, fiind utilizate proceduri specifice de examinare a documentelor, interviuri cu persoane cu atribuții în domeniu, chestionare și constatări faptice privind implementarea măsurilor luate în vederea îmbunătățirii performanței sistemului de beneficii de asistență socială.Au fost examinate eșantioane reprezentative de operațiuni referitoare la :
Solicitarea drepturilor;
Verificarea îndeplinirii condițiilor de acordare a acestora;
Punerea în plată;
Fundamentarea resurselor necesare și solicitarea acestora;
Întocmirea documentelor de plată și achitarea către beneficiari;
Organizarea corespunzătoare a evidențelor;
Analizarea modului de funcționare al aplicației informatice utilizate;
Raportarea activităților desfășurate.
S-au analizat atribuțiile și responsabilitățile entităților angrenate în realizarea reformelor în sistemul de asistență socială , organizarea și funcționarea acestora, modul în care managementul se implică în aplicarea de măsuri corective în cazul nerespectării prevederilor legale.
În urma analizării și sintetizării rezultatetelor misiunilor de audit al performanței referitor la modul de fundamentare a necesarului de resurse și acordare a unor beneficii de asistență socială, desfășurate la M.M.F.P.S.P.V, la A.N.P.I.S și la cele 42 de agenții județene, s-au formulat concluziile raportului .
CONCLUZII
Analiza, prelucrarea și interpretarea informațiilor și datelor cuprinse în documentațiile colectate în cadrul misiunilor de audit al performanței și a altor probe de audit au condus la constatări și concluzii sintetizate corespunzător obiectivelor propuse pentru evaluare de către misiunea de audit.
M.M.F.P.S.P.V și-a îndeplinit rolul de instituție publică cu responabilități în ceea ce privește aplicarea unitară a legislației în domeniul de activitate specific.
Modificările legislative din anul 2011, cu aplicabilitate în 2012 și cele din anul 2012 au avut în vedere:
Realizarea cadrului instituțional pentru administrarea beneficiilor de asistență socială și activității de inspecție socială : prin adoptarea O.U.G nr. 113/2011 s-a reorganizat A.N.P.I.S prin preluarea activității de inspecție socială ; iar prin H.G. nr.151/2012 s-a modificat statutul acestei agenții și s-au luat măsuri cu caracter organizatoric.
Reglementarea cadrului general de organizare, funcționare și finanțare a sistemului național de asistență socială în România, prin adoptarea Legii nr.292/2011 , prin care se conturează sistemul de asistență socială cu cele două componente : sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale, ceea ce a necesitat modificarea actelor normative de bază care reglementează acordarea beneficiilor de asistență socială.
Astfel, în anul 2012 s-au adoptat Legea nr.166 privind “aprobarea O.U.G. nr.124/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistență socială” și H.G. nr. 57, H.G.nr. 1291 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor actelor normative de bază.
Prin actele normative adoptate, în anul 2012, au fost clarificate modificările și completările aduse actelor de bază, privind cu prioritate:
categoriile de venituri luate în calcul la stabilirea drepturilor de ajutor social și de alocație pentru susținerea familiei;
stabilirea beneficiarilor pentru care acordarea drepturilor este condiționată de obligația de plată a impozitelor și taxelor;
reglementarea modului de acordare a drepturilor de ajutor social și alocației pentru sustinerea familiei, conform prevederilor Legii nr.166/2012;
modificarea prevederilor referitoare la acordarea stimulentului de inserție și pentru cei care au optat pentru concediu până la împlinirea vârstei de 2 ani de către copil;
modificarea reglementărilor privind acordarea sumei suplimentare în situațiile de suprapunere a cazurilor în care o persoană se află în perioada de concediu și îndemnizație cu un copil în baza O.U.G. nr.148/2005 și naște/adoptă/ia în plasament sau tutelă alt copil.
La nivelul ministerului au fost înregistrate progrese în implementarea procedurilor și instructiunilor elaborate, prin organizarea de campanii de informare și consiliere organizate de A.N.P.I.S la nivelul agențiilor teritoriale de plăți și inspecție socială, campanii care au avut ca obiective majore:
– însușirea de către toți participanții a modificărilor legislative din domeniu;
– garantarea respectării drepturilor cetățenilor.
Ca urmare a acestor acțiuni, se preconizeaza obținerea următoarelor rezultate:
aplicarea unitară și corectă a legislației din domeniu;
sporirea numărului de cetățeni aflați în situații de marginalizare sau excludere socială care solicită beneficii sociale;
reducerea numărului celor care încasează necuvenit astfel de beneficii.
Referitor la comunicarea cu alte autorități, instituții și persoane juridice care au responsabilități în acest domeniu, în special cele locale și județene, s-au încheiat protocoale de colaborare în vederea furnizării de informații și date care să permită verificarea menținerii condițiilor de eligibilitate ale beneficiarilor, cu o serie de instituții: Inspecția Muncii și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția pentru Evidența Populației și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Oficiul Național al Registrului Comerțului. Aceste instituții, în baza protocoalelor, transmit date către A.N.P.I.S, iar aceasta către agențiile teritoriale, pentru analiză. Acest schimb de date a fost uneori făcut cu întârziere, ceea ce a condus la imposibilitatea sistării sau recalculării cuantumurilor beneficiilor de asistență socială.
Privind monitorizarea plăților celor 4 beneficii de asistență socială analizate către beneficiari, M.M.F.P.S.P.V a monitorizat activiatea de plată A.N.P.I.S a beneficiilor auditate, având în vedere:
transmiterea la timp de către aceasta a solicitărilor de credite bugetare pentru plata acestora,
verificarea întocmirii corecte a cererilor de solicitare a creditelor
solicitarea de date suplimentare privind numărul și categoriile de beneficiari și sumele acordate pe cele patru tipuri de beneficii auditate.
La nivelul A.N.P.I.S și al agențiilor județene monitorizarea se realizează prin urmărirea execuției bugetare:
verificarea fundamentării resurselor bugetare în funcție de numărul beneficiarilor, pe categoriile legal stabilite și nivelul beneficiilor
încadrarea plăților în nivelul creditelor deschise și urmărirea disponibilului existent.
Monitorizarea plăților privind beneficiile și a celor privind comisionul de transmitere a acestora nu se efectuează distinct pe fiecare modalitate de transmitere a fiecăruia din beneficii (mandat poștal, cont bancar) întrucât evidența costurilor de transmitere a alocațiilor nu este ținută astfel încât să permită monitorizarea.
M.M.F.P.S.P.V. prin Direcția Generală Asistență Socială a asigurat condițiile necesare plății în cuantumul cuvenit și la timp a beneficiilor de asistență socială prin efectuarea la timp a deschiderilor lunare de credite bugetare solicitate de A.N.P.I.S.
La nivel teritorial nu s-au înregistrat plăți întârziate sau amânări de plăți care să genereze nemulțumiri beneficiarilor.
În ceea ce privește fundamentarea corespunzătoare a necesarului de fonduri, prin bugetul aprobat pentru anul 2012, au fost luate în calcul următoarele elemente:
Indicatorii macroeconomici comunicați de M.F.P
Modificările intervenite în legislația în domeniu
Evoluția sumelor acordate ca beneficii de asistență socială în perioadă anterioară
Evoluția numărului de beneficiari
Cuantumul beneficiilor de asistență socială
De asemenea, s-au efectuat comparații privind numărul beneficiarilor și sumele solicitate și cheltuite atât în luna anterioară cât și în luna corespunzătoare a anului precedent, verificări care nu s-au bazat însă pe utilizarea datelor din sistemul informatic, deoarece în 2012 nu a existat la nivelul ministerului o conexiune la sistemul informatic integrat de gestiune a beneficiilor de asistență socială.
M.M.F.P.S.P.V a asigurat alocarea fondurilor necesare plăților tuturor beneficiilor de asistență socială, însă fundamentarea necesarului de resurse a înregistrat și anumite deficiențe:
Nu s-a analizat componența soldului contului “Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” pentru fundamentarea deschiderilor de credite solicitate de agențiile județene, ceea ce a condus la imobilizări de resurse bugetare
Prin menținerea în evidență a drepturilor neridicate de către beneficiari, în special a alocațiilor de stat pentru copii, peste termenul legal de prescripție au fost de asemenea înregistrate imobilizări de resurse
Îmbunătățirea focalizării beneficiilor de asistență socială, fiind unul din obiectivele specifice ale “Planului de acțiune pentru imlementarea Strategiei privind reforma în domeniul asistenței sociale”, la nivelul M.M.F.P.S.P.V au fost întreprinse acțiuni de îmbunătățire a criteriilor de acordare și procedurilor de verificare a veniturilor în cadrul programelor destinate familiilor cu venituri mici.
De asemenea legislația în domeniu a fost modificată având drept scop principal prevenirea și combaterea riscului de marginalizare și excludere socială. Astfel prin adoptarea Legii nr. 166 s-au adus clarificări în privința declarării veniturilor realizate și a coponenței familiei precum și efectuarea anchetelor sociale pentru beneficiile care se adresează persoanelor cu venituri mici.
Au fost identificate o serie de nereguli generate și de capacitatea redusă a autorităților de a verifica eligibilitatea solicitanților. Prin suprapunerea bazelor de date ale A.N.P.I.S. cu datele obținute de la alte entități s-a constatat plata unor plăți necuvenite.
De asemenea prin anchetele sociale efectuate nu s-a verificat întotdeauna realitatea informațiilor date pe propria răspundere de titularii ajutorului social. Din analiza chestionarelor adresate beneficiarilor ajutoarelor sociale s-a constatat faptul că datorită complexității acestora sunt întâmpinate greutăți la completare
Misiunile de audit al performanței desfășurate la A.N.P.I.S și la cele 42 de agenții județene au constatat că nivelul erorilor identificate privind plata beneficiilor de asistență audiate a înregistrat o scădere în anul 2012, comparativ cu anul anterior , după cum rezultă din tabelul nr.8.
Tabelul nr.8
-mii lei-
Urmare a verificării modului de aplicare a măsurilor dispuse prin deciziile Curții de Conturi a României, după cum reiese din acest tabel, sumele recuperate în anul 2013 reprezintă 39.7% din totalul erorilor identificate în urma misiunilor desfășurate în anul 2012, când a fost auditat exercițiul financiar al anului 2011.
În concluzie măsurile întreprinse pentru reducerea erorilor și fraudelor nu au fost în măsură să asigure certitudinea focalizării beneficiilor de asistență socială către beneficiarii care aveau cea mai mare nevoie de aceasta.
4) Sistemul informatic utilizat are dificultăți de exploatare generate de modul de proiectare și de exploatare în teritoriu, generate de lipsa personalului de specialitate informatică angajat.
5) Referitor la sistemul de control intern s-a constatat că a fost organizat conform cadrului legal aplicabil. La nivelul ministerului , standardele elaborate au fost implementate la nivelul structurilor din cadrul acestuia, au fost identificate activitățile procedurabile, pentru care în mare parte s-au întocmit procedurile aferente.
Sistemul de control intern managerial nu a avut capacitatea de a preveni, detecta și corecta erorile, fraudele și abaterile care au apărut și pot apărea în cadrul activităților desfășurate., întrucât cu toate că la agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială sunt instrumente și mecanisme de supraveghere, monitorizare și control privind beneficiile de asistență sociale, nu există certitudinea că sunt efectuate teste, controale și verificări suficiente privind dreptul unei persoane de a primi beneficii de asistență socială.
6) Pentru prevenirea, detectarea și descurajarea fraudelor și corupției în anul 2012 au fost desfășurate la nivelul instituțiilor din domeniul asistenței sociale o serie de activități:
Misiuni de inspecție tematică
Controale inopinate
Campanii de consiliere
Revizuirea prevederilor referitoare la sancțiuni prin completarea actelor normative, prin care au fost atribuite inspectorilor sociali competențe sporite în vederea identificării cazurilor de nerespectare a legalității și regularității în acordarea beneficiilor de asistență socială, a fost un obiectiv atins pe parcursul anului 2012. Politica de sancțiuni propusă urmărește armonizarea sancțiunilor legal prevăzute, prin aplicarea unui cuantum egal pentru aceeași faptă, indiferent de beneficiul de aistență socială vizat.
Totodată, s-a elaborat Manualul inspectorului social, în care sunt prevăzute reglementări aplicabile în activitatea de inspecție socială desfășurată de inspectorii sociali.
Concluzia rezultată în urma controlului efectuat este că în continuare se remarcă posibilitatea limitată de verificare a eligibilității solicitanților în vederea acordării beneficiilor de asistență socială, pentru împiedicarea intrării în sistem a celor care nu îndeplinesc condițiile legale, de urmărire a modificărilor intervenite pe parcursul aflării în plată sau verificare a menținerii condițiilor de eligibilitate.
Numărul de inspectori în anul 2012 a crescut de 2.5 ori față de cel precedent, ceea ce a avut un efect pozitiv asupra activității, crescând numărul debitelor identificate de inspectorii sociali în cazul a două categorii de beneficii, respectiv ajutor social și alocația pentru susținerea familiei.
În urma auditului efectuat s-a stabilit faptul că în anul 2012 M.M.F.P.S.P.V a implementat o serie de măsuri care au dus atât la îmbunătățirea sistemului de asistență socială cât și la utilizarea eficientă a resurselor bugetare cu această destinație, însă mai sunt necesare o serie de măsuri care să limiteze nivelul de erori și fraude în acordarea celor patru beneficii de asistență socială analizate.
7. În urma misiunii de audit a performanței, în privința indicatorilor stabiliți pentru aprecierea rezultatelor activității ce s-a desfășurat în anul 2012 s-a constatat că aceștia nu reflectă în totalitate activitatea desfășurată și gradul de relaizare a obiectivelor din 2012. Astfel este necesar ca la nivelul A.N.P.I.S. și al agențiilor teritoriale să se reactualizeze indicatorii stabiliți
.
Propuneri
Avand in vedere deficiențele constatate, se fac urmatoarele recomandari
Stabilirea unor legături cu entități care dețin baze de date relevante în scopul solicitării și obținerii de informații menite să prevină pătrunderea în sistem a soolicitantilor neeligibili.
Stabilirea unor termene precise pentru furnizarea datelor de către instituțiile cu care există protocoale de colaborare și nominalizarea unor persoane responsabile care să utilizeze informațiile preluate.
Fundamentarea necesarului de credite bugetare bazată pe indicatori relevanți, în funcție de modalitatea de plată a drepturilor, cum ar fi numărul beneficiarilor plătiți prin cont bancarsau mandat poștal.
Verificarea condițiilor de eligibilitate ale solicitanților de beneficii de asistență socială ,pentru direcționarea resurselor spre persoanele cu cele mai reduse venituri și evitarea imobilizării fondurilor prin acordarea de drepturi solicitanților neeligibili.
Urmărirea modului de îndeplinire a măsurilor dispuse prin actele de control încheiate și urmărirea în permanentă a gradului de recuperare a sumelor plătite fără temei legal.
Remedierea disfuncționalităților existente în sistemul de control intern prin identificarea riscurilor considerate a fi cele mai relevante în acordarea beneficiilor și utilizarea acestora în acțiunile de control desfășurate de inspectorii sociali pentru minimizarea costului resurselor alocate acestei activități și maximizarea rezultatelor obținute din activitatea de control
Bibliografie
Berheci M. – "Valorificarea raportărilor financiare, sinteze contabile:teorie, analize, studii de caz", Editura CECCAR, București, 2010
Bostan I. – "Auditul public extern", Editura Universul Juridic, București, 2010
Boulescu M. – "Auditarea situațiilor financiare" Editura Tribuna economică, București, 2008
Burlacu Gh., Patroi D. – "Criminalitatea economico-financiară între național și transfrontalier", Editura Paralelă 45, Pitești, 2005
Camera Auditorilor din România – " Auditul financiar contabil 2000, Standarde, norme privind conduita etică și profesională", Editura Economică, București, 2000
CECCAR – "Auditul statuar" , Editura București, București,1999
CECCAR – "Norme Naționale de Audit" , Editura București,București, 1989
Cordureanu C. – "Sistemul fiscal în știința finanțelor", Editura Codecs, București, 2002
Domnisoru S. – "Audit statuar și comunicare financiară", Editura Economică, București, 2011
Dumitru A.P. Florescu,Popa R., Rotariu M., Cucu C., Safta D., Parvu L., Spataru G., Zamfirache D., Epure M. – "Controlul entităților publice", Editura Universul Juridic, București, 2010
Feleaga N., Ionașcu I. – "Tratat de contabilitate financiară", Editura Economică, București, 1998
Florea I., Chersan I.C., Florea R. – "Controlul economic financiar și gestionar " ediția a II-a, Editura CECCAR, București, 2011
Ghiță E., Ghiță M. – "Audit și control", Editura Fundația României de mâine, București, 2007
Morariu A., Suciu Gh., Stoian F. – "Audit intern și guvernanță corporativă", Editura Universitară, București, 2008
Munteanu V. – "Control și audit financiar contabil", Editura Luminalex, București, 2003
Munteanu V., Ținta A., Lungu I. – "Control și audit financiar contabil" Ediția a II-a, Editura Pro Universitară, București, 2006
Munteanu V., Zuca M., Ținta A., Andrei N. -"Controlul financiar-contabil la întreprinderi și instituții publice:concepte, metodologie, reglementări, cazuri aplicative", Editura Universitară, București, 2013
Munteanu V., Zuca M., Zuca S. – "Control și audit financiar contabil", Editura Pro Universitară, București, 2006
Niculescu M. – "Diagnostic financiar", Editura Economică, București, 2003
Oprean I. – "Control și audit financiar contabil", Editura Intelcredo, Deva, 2002
Oprean I. – "Întocmirea și auditarea bilanțului contabil", Editura Intelcredo, Deva, 1997
Propeanga P. – " Auditul financiar contabil", Editura Economică, București, 1999
Renard J. – "Teoria și practica auditului intern" ediția a IV-a, Editura București, București, 2002
Stănescu C., Isfanescu A., Baicusi A., – "Analiza economică financiară", Editura Economică, București 1996
Stoian A. -" Contabilitate și gestiune fiscală", Editura Mărgăritar, București, 2001
Toma M., Chivulescu M. – "Auditul financiar și certificare a conturilor anuale" Editura Fundația pentru Management Financiar-Contabil și Audit " Grigore Trancu", Iași, 1997
http://info-legi.blogspot.ro/2009/04/lege-nr-94-din-08-09-1992-privind.html
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
ANEXE
ANEXA Nr. 1
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi ……………………
Adresa …………………….
Nr de inregistrare………./ziua………/luna……../anul……….
Catre ……………………………….
(partile interesate)
Stimate(a)……………………………………………………………………………………………………..
Conform Programului de activitate a Curtii de Conturi pe anul …………….. aprobat prin Hotararea plenului nr. ………../……………….., va comunicam ca în perioada …………………. urmeaza sa efectuam o actiune de …………………………………. cu tema ………………………. la ……………………………………………………..(numele entitatii care va fi supusa verificarii)
În scopul efectuarii în conditii optime a activitatii de control/documentare si în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi , republicata, va rugam sa puneti la dispozitia auditorilor publici externi actele, documentele si informatiile ce va vor fi solicitate, precum si sa asigurati un spatiu adecvat si logistica necesara pe perioada desfasurarii actiunii.
In vederea eficientizarii actiunii de control/documentare si implicit a reducerii timpului de efectuare a acestei actiuni la entitatea dumneavoastra, va rugam sa pregatiti si respectiv sa furnizati/inmanati la data prezentarii echipei de control actele, documentele si informatiile prevazute in lista anexata, in structura sabilita de Curtea de Conturi.
In cazul in care actele, documentele si informatiile necesare nu vor f puse la dispozitia echipei de control a Curtii de Conturi la termenele si in structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi si ulterior catre echipa de control, vor fi aplicate prevederile art. 62 si 63 din Legea nr. 94/1992, republicata
Cu stima
………………………………………………
Semnatura (sefului departamentului/directorului camerei de conturi)
………………………………………………………………………………………………………………..
ANEXA Nr. 2
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi…………………
LISTA
Actelor, documentelor si informatiilr necesare efectuarii controlului/auditului performantei /documentarii
Anexa nr 3
PROCEDEU
privind evaluarea controlului intern/managerial (P-1)
1. Scopul: Procedeul stabilește activitățile pe care le desfășoară auditorul public extern în scopul:
determinării modului de organizare și funcționare a formelor de control intern/managerial;
evaluării mediului de control intern/managerial;
stabilirii nivelului de încredere în sistemul de control intern/managerial din cadrul entității auditate.
2. Domeniul de aplicare: Procedeul se aplică de către auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit financiar derulate conform programului de audit aprobate.
2.1. Precizarea (definirea) activității la care se referă: Procedeul vizează procesul concret de organizare, derulare efectivă și valorificare a rezultatelor acțiunilor de control intern organizate în cadrul entității.
2.2. Delimitarea explicită a activității procedurate în cadrul portofoliului de activități desfășurate de entitatea publică: Procedeul vizează formele de control intern prevăzute de actele normative în vigoare.
2.3. Compartimentele furnizoare de date și/sau beneficiare de rezultate ale activității supuse procedeului:
– toate compartimentele;
– managementul la cel mai înalt nivel al entității;
3. Documente de referință (reglementări) aplicabile activității procedurate
3.1. Legislație primară:
– Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, art. 1, alin. (2) și 12, alin. (1);
– LEGEA nr. 672/19.12.2002 privind auditul public intern;
– ORDONANȚA nr. 37 din 29 ianuarie 2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul intern;
– O.M.F.P. nr. 38/15.01.2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern;
– OMFP nr. 243/15.03.2004 pentru modificarea si completarea OMFP nr. 38/2003;
– ORDONANȚĂ nr. 119 din 31 august 1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare;
– O.M.F.P. nr. 492/03.04.2000 privind stabilirea competentelor de constatare a contravențiilor, de stabilire si aplicare a amenzilor prevăzute la art. 32-34 din OG 119/1999;
– ORDIN nr. 946 din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, modificat și completat prim OMFP nr. 1649/2011;
– O.M.F.P. nr. 522/16.04.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv;
– O.M.F.P. nr. 1679/29.11.2003 pentru modificarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 522/2003 cu modificările ulterioare;
– Standard român SR EN ISO 9001 Noiembrie 2008 – Sisteme de managementul calității. Cerințe;
– Standardele de Audit ale Curții de Conturi a României;
– Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități – aprobat prin HP nr. 130/04.11.2010, publicat în M. Of. nr. 832/13.12.2010;
– Ghid de evaluare a sistemului de control intern în entitățile publice;
– Precizările MFP nr. 61.500/17.08.2011 cu privire la standardele de control intern/managerial, autoevaluarea stadiului implementării acestora, precum și la întocmirea situațiilor trimestriale/anuale;
3.2. Alte documente – reglementări interne
– Normele interne privind organizarea și desfășurarea formelor de control intern.
4. Definiții și abrevieri ale termenilor utilizați în procedură
4.1. Definiții ale termenilor utilizați:
4.2. Abrevieri ale termenilor
5. Descrierea procedeului
5.1. Generalități
Procedeul vizează modul de acțiune al auditorului public extern.
5.2. Documente utilizate
5.2.1. Lista și proveniența documentelor:
– documente elaborate de auditor: documente privind solicitări de probe de audit, chestionare, documente de lucru;
– răspunsuri la chestionare, documente privind: controlul intern;
5.2.2. Conținutul și rolul documentelor: – Documentele menționate în lista de la punctul anterior cuprind date privind activitatea de reglementare, programare, derulare, raportare și valorificare a tuturor formelor controlului intern.
5.3. Resurse necesare
5.3.1. Resurse materiale: Tehnica IT din dotarea personalului și rețeaua Intranet, poșta specială și aparatură de telecomunicații.
5.3.2. Resurse umane: Echipa de auditori publici externi
5.3.3. Resurse financiare: nu este cazul.
5.4. Modul de lucru
5.4.1. Principalele aspecte avute în vedere în cadrul procesului de evaluare:
a) evaluarea sistemului de control intern/managerial al instituției: respectarea prevederilor articolelor 4 și 5 din O. G. nr. 119 din 31 august 1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv Legea nr. 234/2010:
a.1.) Evaluarea eficacității sistemului de control intern/managerial:
– stadiul elaborării standardelor de management și procedurilor formalizate pe activități în cadrul instituției, întocmirea Situației centralizatoare, Capitolul I. din Anexa nr. 3 la OMFP nr. 946/2005 (chestionar – Ghid A3);
– stabilirea obiectivelor determinante în funcție de scopul entității și a celor complementare în legătură cu fiabilitatea informațiilor, conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne, conform anexa 1, pct. 1 la 946/2005, structurate pe următoarele categorii:
– eficacitatea și eficiența funcționării;
– fidelitatea informațiilor interne și externe;
– conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne;
– modul de implementare a standardelor și procedurilor operaționale în activitatea instituției, întocmirea Situației centralizatoare, Capitolul II. din Anexa nr. 3 la OMFP nr. 946/2005;
– riscurile identificate și stadiul implementării măsurilor menite să le mențină în parametrii acceptabili – întocmirea registrului riscurilor (model registru – Ghid A5) (chestionar – Ghid A4);
– elaborarea inventarului funcțiilor sensibile și planului pentru asigurarea rotației salariaților care ocupă funcții sensibile;
– elaborarea raportului asupra sistemului de control intern/managerial, conform Anexa nr. 4 la OMFP nr. 946/2005;
– autoevaluare stadiului implementării standardelor, Anexa nr. 4 punctele 1.8-1.11 și anexele 4.1 și 4.2 la OMFP nr. 946/2005;
– elaborarea sintezei rezultatelor autoevaluării șefilor ierarhici, Anexa nr. 4.2 la OMFP nr. 946/2005;
– elaborarea situațiilor trimestriale/anuale privind stadiul implementării sistemului de control intern/managerial, potrivit art. 4, alin. (2) din OMFP 946/2005;
– elaborarea raportului la 31.12…., Anexa nr. 4.3 la OMFP nr. 946/2005;
– existența și respectarea de către întregul personal a procedurilor operaționale;
– stabilirea de către manageri a criteriilor de apreciere a performanței individuale și colective a personalului, gradul de adecvare a criteriilor;
– calitățile (fiabilitatea și integritatea) informațiilor financiare și operaționale;
– legalitatea și regularitatea operațiilor;
– evaluarea rezultatelor activității și compararea cu rezultatele prevăzute;
– evaluarea răspunsurilor la CH – macheta nr. 4 din R;
– testarea mecanismelor de control intern/managerial din instituția auditată;
a.2.) Analiza rezultatelor controlului intern/managerial:
– numărul total al operațiunilor supuse controlului intern – Ntoci [operațiuni];
– număr total de abateri constate – Ntac [abateri];
– numărul abaterilor cu consecințe financiare constatate – Nacf [abateri];
– ponderea abaterilor cu consecințe financiare în numărul total de abateri constatate
– Pacf = (Nacf/ Ntac) x 100 [ % ] ;
b) evaluarea activității de control financiar preventiv:
b.1) control financiar preventiv propriu:
– măsurile dispuse de către ordonatorii de credite în vederea aplicării prevederilor Secțiunii a II-a – Dispoziții privind controlul financiar preventiv propriu, din O. G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv;
– modul de implementare a acestora;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice supuse c.f.p. propriu;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice refuzate la viză;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice derulate pe propria răspundere a ordonatorului de credite – concluzii rezultate din analiza acestora;
– rapoartele misiunilor de audit dispuse de ministrul economiei și finanțelor
– stadiul integrării controlului financiar preventiv delegat în sfera răspunderii manageriale;
– evaluarea răspunsurilor la:
CH – macheta nr. 2 din R;
Lista de verificare privind organizarea și funcționarea CFPP – Ghid A1;
– testarea CFPP al entității auditate.
b.2) control financiar preventiv delegat – în cazul în care nu a fost integrat în sfera răspunderii manageriale;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice supuse c. f. p. delegat;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice refuzate la viză;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice derulate pe propria răspundere a ordonatorului de credite – concluzii rezultate din analiza acestora;
NOTĂ: La ordonatorii unde controlul financiar preventiv a fost deja integrat în sfera răspunderii manageriale se menționează documentul MFP prin care se integrează cfp și în sinteză activitatea de monitorizare a controlorului delegat referitoare la activitatea entității auditate, dacă este cazul.
c) evaluarea activității de audit intern:
– c1. organizarea auditului intern la nivelul instituției conform prevederilor Legii nr.672 din 19.12.2002, cu modificările și completările ulterioare:
– instituirea la nivelul entității publice a structuri organizatorice funcționale de audit intern, conform prevederilor art. 9;
– elaborarea de norme de audit intern specifice, precum si prezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art. 11 lit. a);
– elaborarea proiectului planului de audit public intern, conform prevederilor art. 11 lit. b);
– c.2. evaluarea obiectivității și a responsabilității profesionale a auditorului intern:
– obiectivele de audit avute în vedere de auditorii interni;
– aria de cuprindere a auditurilor executate;
– respectarea metodologiei de audit;
– probele de audit recoltate: relevante, suficiente, corespunzătoare;
– exercitarea supervizării și revizuirii documentelor de lucru;
– calitatea concluziilor misiunilor de audit derulate;
– urmărirea modului de implementare a recomandărilor;
– evaluarea răspunsurilor la CH – macheta nr. 5 din R.
– c.3 evaluarea modului de derulare a activității de audit intern în cadrul instituției în funcție de unii indicatori cantitativi și calitativi:
● Gradul de cuprindere in activitatea de audit a activităților desfășurate în instituția publică: ge = (Nt/Nat) x 100 = (/) x 100 = %, în care:
– Nt – , numărul misiunilor de audit intern prevăzute conform planului aferent perioadei evaluate;
– Nat – , numărul total al activităților auditabile din activitatea instituției stabilite conform listei.
● Gradul de realizare a auditului programat: gp = (Ntat/Nt) x 100 = (/) x 100 = %, în care:
– Ntat – , numărul total al misiunilor de audit executate (prevăzute în plan sau dispuse pe parcursul perioadei);
● Gradul de utilizare a timpului disponibil: gt = (Te/Td) x 100 = (/) x 100 = % , în care:
– Td – zile/om, timpul disponibil alocat misiunilor de audit, conform planului;
– Te – zile/om, timpul efectiv utilizat pentru misiunile de audit executate în perioada evaluată;
● numărul total de situații neconforme identificate în cursul misiunilor de audit în perioada evaluată și efectele economice ale acestora;
● evaluarea atitudinii managementului la vârful instituției față de situațiile neconforme identificate;
NOTĂ: Pentru ordonatorii care nu au organizat structuri de audit intern, activitatea de audit fii de desfășurată de structurile organizate la eșaloanele superioare, se analizează numai concluziile ultimei misiuni de audit referitoare la entitatea auditată.
d) evaluarea sistemului de management al calității elaborat și implementat potrivit cerințelor SR EN ISO 9001 Noiembrie 2008, pe baza informațiilor privind următoarele aspecte principale:
– constituirea structurilor destinate să elaboreze și implementeze Sistemul de Management la Calității – SMC în cadrul instituției ;
– elaborarea și aducerea la cunoștința întregului personal a Declarației de politică în domeniul calității ;
– elaborarea manualului de managementul calității, procedurilor documentate și documente necesare pentru a se asigura eficacitatea planificării, operării și controlului proceselor instituției;
– identificarea dovezilor angajamentului la cel mai înalt nivel în dezvoltarea și implementarea SMC;
– planificarea SMC;
– analizele efectuate de management (elemente de intrare și ieșire ale analizei);
– managementul resurselor;
– precizarea cerințelor referitoare la produsul instituției;
– validarea produselor (serviciilor) instituției;
– monitorizarea și măsurarea proceselor interne și produselor instituției;
– identificarea produsului neconform, acțiune corectivă și acțiune preventivă.
e) Evaluarea îndeplinirii de către sistemele informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă a criteriilor minimale prevăzute de OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificările și completările ulterioare, Anexa 1 – Norme metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar contabile, Punctul G. – Criterii minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă, art. 58-63.
– evaluarea răspunsurilor la CH – macheta nr. 3 din R.
f) Evaluarea respectării condițiilor în care se pot întocmi, edita și arhiva electronic documentele financiar-contabil, prevăzute de OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificările și completările ulterioare, Anexa 1 – Norme metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar contabile, Punctul H, art. 64-67.
5.4.2 Elaborarea documentului de lucru privind evaluarea mediului intern de control specific entității auditate prin:
evidențierea atitudinii și măsurilor luate de managementul entității pentru elaborarea și implementarea unor forme de control intern eficace;
evidențierea rolului controlului intern în cadrul subsistemului decizional, parte a sistemului managerial al entității;
evaluarea preocupării managementului pentru asigurarea integrității personale și morale a angajaților, promovarea valorilor etice;
evaluarea preocupării conducerii entității privind politica și practicile în domeniul managementului resurselor umane;
Stabilirea nivelului de încredere în sistemul de control intern al entității, conform R. A 27.
Întocmit,
Anexa nr 3
PROCEDURĂ
de auditul performanței (P. A. Perf.)
1. Scopul procedurii:
Stabilește activitățile pe care le desfășoară auditorul public extern în scopul stabilirii măsurii în care banii publici au fost bine cheltuiți, în sensul evaluării gradului în care o entitate, un program, o activitate sau o operațiune funcționează eficient, eficace și economic, contribuind cât mai substanțial la îndeplinirea obiectivelor entității.
2. Domeniul de aplicare: Procedura operațională se aplică de către auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit al performanței derulate conform planului de audit aprobat de Plenul Curții de Conturi.
2.1. Precizarea (definirea) activității la care se referă procedura: Procedura vizează procesul concret de pregătire, planificare și derulare efectivă a activității de stabilire, colectare și tratare a probelor de audit, elaborarea documentelor de lucru, raportului de audit, constatărilor și recomandărilor formulate.
2.2. Delimitarea explicită a activității procedurate în cadrul portofoliului de activități desfășurate de entitatea publică: Procedura vizează activitatea de ansamblu, un program, un proiect sau un proces (o activitate) al unei entități publice.
2.3. Listarea compartimentelor furnizoare de date și/sau beneficiare de rezultate ale activității supuse procedurii:
– compartimentul financiar-contabil;
– unitatea de implementare a proiectului și/compartimentele de specialitate din cadrul instituției;
– managementul la cel mai înalt nivel al entității;
3. Documente de referință (reglementări) aplicabile activității procedurate:
3.1. Reglementări internaționale:
– Declarația privind liniile directoare de audit al finanțelor publice, adoptată la congresul al IX-lea al INTOSAI, Lima,1977.
– Standarde de audit INTOSAI, adoptate la Congresul al XIV-lea de la Washington, actualizate la Congresul al XV-lea Cairo, 1995.
3.2. Legislație primară:
– Constituția României art.140;
– Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, art. 21, alin. (2) și art. 28.
3.3. Legislație secundară
– Standardele de audit generale și specifice adoptate de Curtea de Conturi, în baza Standardelor de audit INTOSAI;
3.4. Alte documente – reglementări interne
– Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități – aprobat prin HP nr. 130/2010.
– Instrucțiuni de elaborare a planului de audit al performanței – adresa I/41927/07.12.2012;
– fișa postului – pentru auditorii publici externi.
4. Definiții și abrevieri ale termenilor utilizați în procedură:
4.1. Definiții ale termenilor utilizați:
4.2. Abrevieri ale termenilor
5. Descrierea procedurii
5.1. Generalități
Procedura vizează modul de acțiune al auditorului public extern .
5.2. Documente utilizate
5.2.1. Lista și proveniența documentelor:
– documente privind planificarea, derularea, evaluarea și raportarea rezultatelor entității, programului, activității sau o operațiunii care face obiectul misiunii de auditul performanței;
– documentele referitoare la identificarea riscurilor privind obiectul misiunii de audit și măsurile implementate în scopul menținerii acestora la un nivel acceptabil;
– documente elaborate de auditor: plan de audit, documente privind solicitări de probe de audit, chestionare, documente de lucru, scrisoare către management, raport de audit, constatări și recomandări formulate de echipa de audit;
– răspunsuri la chestionare, documente privind: controlul intern și managementul, contabilitatea instituției, programele, activitățile sau acțiunile vizate, documente de planificare și evidență, etc;
5.2.2. Conținutul și rolul documentelor: – Documentele menționate în lista de la punctul anterior cuprind date privind modul de fundamentare, derulare și analiza rezultatelor programelor, activitatea financiar-contabilă și de raportare a entității, activitatea de asigurare a resurselor materiale și financiare necesare, protejarea activelor unității.
5.2.3. Circuitul documentelor: compartimentele de specialitate (unități de implementare a proiectelor) – compartiment financiar-contabil – managementul entității.
5.3. Resurse necesare
5.3.1. Resurse materiale: – Tehnica IT din dotarea personalului și rețeaua Intranet, poșta specială și aparatură de telecomunicații.
5.3.2. Resurse umane: – Echipa de auditori publici externi, consultanți și experți din afara Curții de Conturi.
5.3.3. Resurse financiare: Resurse necesare consultanților și experților cooptați la misiunea de auditul performanței.
5.4. Modul de lucru
5.4.1. Derularea etapelor, procedeelor și activităților
* Durata efectivă a etapelor este orientativă, ea se definitivează în raport de natura și amploarea obiectivelor– durata misiunii 90 z. l. conform pct. 42 din Metodologia de elaborare, modificare și realizare a Programului de activitate a Curții de Conturi, aprobată prin HP 91/2009.
** Delegațiile se indexează cu AP P004.1, AP P004.2, …n iar Declarațiile de independență cu AP P004.1.1, AP P004.2.1……..
Întocmit
Bibliografie
Berheci M. – "Valorificarea raportărilor financiare, sinteze contabile:teorie, analize, studii de caz", Editura CECCAR, București, 2010
Bostan I. – "Auditul public extern", Editura Universul Juridic, București, 2010
Boulescu M. – "Auditarea situațiilor financiare" Editura Tribuna economică, București, 2008
Burlacu Gh., Patroi D. – "Criminalitatea economico-financiară între național și transfrontalier", Editura Paralelă 45, Pitești, 2005
Camera Auditorilor din România – " Auditul financiar contabil 2000, Standarde, norme privind conduita etică și profesională", Editura Economică, București, 2000
CECCAR – "Auditul statuar" , Editura București, București,1999
CECCAR – "Norme Naționale de Audit" , Editura București,București, 1989
Cordureanu C. – "Sistemul fiscal în știința finanțelor", Editura Codecs, București, 2002
Domnisoru S. – "Audit statuar și comunicare financiară", Editura Economică, București, 2011
Dumitru A.P. Florescu,Popa R., Rotariu M., Cucu C., Safta D., Parvu L., Spataru G., Zamfirache D., Epure M. – "Controlul entităților publice", Editura Universul Juridic, București, 2010
Feleaga N., Ionașcu I. – "Tratat de contabilitate financiară", Editura Economică, București, 1998
Florea I., Chersan I.C., Florea R. – "Controlul economic financiar și gestionar " ediția a II-a, Editura CECCAR, București, 2011
Ghiță E., Ghiță M. – "Audit și control", Editura Fundația României de mâine, București, 2007
Morariu A., Suciu Gh., Stoian F. – "Audit intern și guvernanță corporativă", Editura Universitară, București, 2008
Munteanu V. – "Control și audit financiar contabil", Editura Luminalex, București, 2003
Munteanu V., Ținta A., Lungu I. – "Control și audit financiar contabil" Ediția a II-a, Editura Pro Universitară, București, 2006
Munteanu V., Zuca M., Ținta A., Andrei N. -"Controlul financiar-contabil la întreprinderi și instituții publice:concepte, metodologie, reglementări, cazuri aplicative", Editura Universitară, București, 2013
Munteanu V., Zuca M., Zuca S. – "Control și audit financiar contabil", Editura Pro Universitară, București, 2006
Niculescu M. – "Diagnostic financiar", Editura Economică, București, 2003
Oprean I. – "Control și audit financiar contabil", Editura Intelcredo, Deva, 2002
Oprean I. – "Întocmirea și auditarea bilanțului contabil", Editura Intelcredo, Deva, 1997
Propeanga P. – " Auditul financiar contabil", Editura Economică, București, 1999
Renard J. – "Teoria și practica auditului intern" ediția a IV-a, Editura București, București, 2002
Stănescu C., Isfanescu A., Baicusi A., – "Analiza economică financiară", Editura Economică, București 1996
Stoian A. -" Contabilitate și gestiune fiscală", Editura Mărgăritar, București, 2001
Toma M., Chivulescu M. – "Auditul financiar și certificare a conturilor anuale" Editura Fundația pentru Management Financiar-Contabil și Audit " Grigore Trancu", Iași, 1997
http://info-legi.blogspot.ro/2009/04/lege-nr-94-din-08-09-1992-privind.html
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
ANEXE
ANEXA Nr. 1
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi ……………………
Adresa …………………….
Nr de inregistrare………./ziua………/luna……../anul……….
Catre ……………………………….
(partile interesate)
Stimate(a)……………………………………………………………………………………………………..
Conform Programului de activitate a Curtii de Conturi pe anul …………….. aprobat prin Hotararea plenului nr. ………../……………….., va comunicam ca în perioada …………………. urmeaza sa efectuam o actiune de …………………………………. cu tema ………………………. la ……………………………………………………..(numele entitatii care va fi supusa verificarii)
În scopul efectuarii în conditii optime a activitatii de control/documentare si în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi , republicata, va rugam sa puneti la dispozitia auditorilor publici externi actele, documentele si informatiile ce va vor fi solicitate, precum si sa asigurati un spatiu adecvat si logistica necesara pe perioada desfasurarii actiunii.
In vederea eficientizarii actiunii de control/documentare si implicit a reducerii timpului de efectuare a acestei actiuni la entitatea dumneavoastra, va rugam sa pregatiti si respectiv sa furnizati/inmanati la data prezentarii echipei de control actele, documentele si informatiile prevazute in lista anexata, in structura sabilita de Curtea de Conturi.
In cazul in care actele, documentele si informatiile necesare nu vor f puse la dispozitia echipei de control a Curtii de Conturi la termenele si in structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi si ulterior catre echipa de control, vor fi aplicate prevederile art. 62 si 63 din Legea nr. 94/1992, republicata
Cu stima
………………………………………………
Semnatura (sefului departamentului/directorului camerei de conturi)
………………………………………………………………………………………………………………..
ANEXA Nr. 2
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi…………………
LISTA
Actelor, documentelor si informatiilr necesare efectuarii controlului/auditului performantei /documentarii
Anexa nr 3
PROCEDEU
privind evaluarea controlului intern/managerial (P-1)
1. Scopul: Procedeul stabilește activitățile pe care le desfășoară auditorul public extern în scopul:
determinării modului de organizare și funcționare a formelor de control intern/managerial;
evaluării mediului de control intern/managerial;
stabilirii nivelului de încredere în sistemul de control intern/managerial din cadrul entității auditate.
2. Domeniul de aplicare: Procedeul se aplică de către auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit financiar derulate conform programului de audit aprobate.
2.1. Precizarea (definirea) activității la care se referă: Procedeul vizează procesul concret de organizare, derulare efectivă și valorificare a rezultatelor acțiunilor de control intern organizate în cadrul entității.
2.2. Delimitarea explicită a activității procedurate în cadrul portofoliului de activități desfășurate de entitatea publică: Procedeul vizează formele de control intern prevăzute de actele normative în vigoare.
2.3. Compartimentele furnizoare de date și/sau beneficiare de rezultate ale activității supuse procedeului:
– toate compartimentele;
– managementul la cel mai înalt nivel al entității;
3. Documente de referință (reglementări) aplicabile activității procedurate
3.1. Legislație primară:
– Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, art. 1, alin. (2) și 12, alin. (1);
– LEGEA nr. 672/19.12.2002 privind auditul public intern;
– ORDONANȚA nr. 37 din 29 ianuarie 2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul intern;
– O.M.F.P. nr. 38/15.01.2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern;
– OMFP nr. 243/15.03.2004 pentru modificarea si completarea OMFP nr. 38/2003;
– ORDONANȚĂ nr. 119 din 31 august 1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare;
– O.M.F.P. nr. 492/03.04.2000 privind stabilirea competentelor de constatare a contravențiilor, de stabilire si aplicare a amenzilor prevăzute la art. 32-34 din OG 119/1999;
– ORDIN nr. 946 din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, modificat și completat prim OMFP nr. 1649/2011;
– O.M.F.P. nr. 522/16.04.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv;
– O.M.F.P. nr. 1679/29.11.2003 pentru modificarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 522/2003 cu modificările ulterioare;
– Standard român SR EN ISO 9001 Noiembrie 2008 – Sisteme de managementul calității. Cerințe;
– Standardele de Audit ale Curții de Conturi a României;
– Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități – aprobat prin HP nr. 130/04.11.2010, publicat în M. Of. nr. 832/13.12.2010;
– Ghid de evaluare a sistemului de control intern în entitățile publice;
– Precizările MFP nr. 61.500/17.08.2011 cu privire la standardele de control intern/managerial, autoevaluarea stadiului implementării acestora, precum și la întocmirea situațiilor trimestriale/anuale;
3.2. Alte documente – reglementări interne
– Normele interne privind organizarea și desfășurarea formelor de control intern.
4. Definiții și abrevieri ale termenilor utilizați în procedură
4.1. Definiții ale termenilor utilizați:
4.2. Abrevieri ale termenilor
5. Descrierea procedeului
5.1. Generalități
Procedeul vizează modul de acțiune al auditorului public extern.
5.2. Documente utilizate
5.2.1. Lista și proveniența documentelor:
– documente elaborate de auditor: documente privind solicitări de probe de audit, chestionare, documente de lucru;
– răspunsuri la chestionare, documente privind: controlul intern;
5.2.2. Conținutul și rolul documentelor: – Documentele menționate în lista de la punctul anterior cuprind date privind activitatea de reglementare, programare, derulare, raportare și valorificare a tuturor formelor controlului intern.
5.3. Resurse necesare
5.3.1. Resurse materiale: Tehnica IT din dotarea personalului și rețeaua Intranet, poșta specială și aparatură de telecomunicații.
5.3.2. Resurse umane: Echipa de auditori publici externi
5.3.3. Resurse financiare: nu este cazul.
5.4. Modul de lucru
5.4.1. Principalele aspecte avute în vedere în cadrul procesului de evaluare:
a) evaluarea sistemului de control intern/managerial al instituției: respectarea prevederilor articolelor 4 și 5 din O. G. nr. 119 din 31 august 1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv Legea nr. 234/2010:
a.1.) Evaluarea eficacității sistemului de control intern/managerial:
– stadiul elaborării standardelor de management și procedurilor formalizate pe activități în cadrul instituției, întocmirea Situației centralizatoare, Capitolul I. din Anexa nr. 3 la OMFP nr. 946/2005 (chestionar – Ghid A3);
– stabilirea obiectivelor determinante în funcție de scopul entității și a celor complementare în legătură cu fiabilitatea informațiilor, conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne, conform anexa 1, pct. 1 la 946/2005, structurate pe următoarele categorii:
– eficacitatea și eficiența funcționării;
– fidelitatea informațiilor interne și externe;
– conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne;
– modul de implementare a standardelor și procedurilor operaționale în activitatea instituției, întocmirea Situației centralizatoare, Capitolul II. din Anexa nr. 3 la OMFP nr. 946/2005;
– riscurile identificate și stadiul implementării măsurilor menite să le mențină în parametrii acceptabili – întocmirea registrului riscurilor (model registru – Ghid A5) (chestionar – Ghid A4);
– elaborarea inventarului funcțiilor sensibile și planului pentru asigurarea rotației salariaților care ocupă funcții sensibile;
– elaborarea raportului asupra sistemului de control intern/managerial, conform Anexa nr. 4 la OMFP nr. 946/2005;
– autoevaluare stadiului implementării standardelor, Anexa nr. 4 punctele 1.8-1.11 și anexele 4.1 și 4.2 la OMFP nr. 946/2005;
– elaborarea sintezei rezultatelor autoevaluării șefilor ierarhici, Anexa nr. 4.2 la OMFP nr. 946/2005;
– elaborarea situațiilor trimestriale/anuale privind stadiul implementării sistemului de control intern/managerial, potrivit art. 4, alin. (2) din OMFP 946/2005;
– elaborarea raportului la 31.12…., Anexa nr. 4.3 la OMFP nr. 946/2005;
– existența și respectarea de către întregul personal a procedurilor operaționale;
– stabilirea de către manageri a criteriilor de apreciere a performanței individuale și colective a personalului, gradul de adecvare a criteriilor;
– calitățile (fiabilitatea și integritatea) informațiilor financiare și operaționale;
– legalitatea și regularitatea operațiilor;
– evaluarea rezultatelor activității și compararea cu rezultatele prevăzute;
– evaluarea răspunsurilor la CH – macheta nr. 4 din R;
– testarea mecanismelor de control intern/managerial din instituția auditată;
a.2.) Analiza rezultatelor controlului intern/managerial:
– numărul total al operațiunilor supuse controlului intern – Ntoci [operațiuni];
– număr total de abateri constate – Ntac [abateri];
– numărul abaterilor cu consecințe financiare constatate – Nacf [abateri];
– ponderea abaterilor cu consecințe financiare în numărul total de abateri constatate
– Pacf = (Nacf/ Ntac) x 100 [ % ] ;
b) evaluarea activității de control financiar preventiv:
b.1) control financiar preventiv propriu:
– măsurile dispuse de către ordonatorii de credite în vederea aplicării prevederilor Secțiunii a II-a – Dispoziții privind controlul financiar preventiv propriu, din O. G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv;
– modul de implementare a acestora;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice supuse c.f.p. propriu;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice refuzate la viză;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice derulate pe propria răspundere a ordonatorului de credite – concluzii rezultate din analiza acestora;
– rapoartele misiunilor de audit dispuse de ministrul economiei și finanțelor
– stadiul integrării controlului financiar preventiv delegat în sfera răspunderii manageriale;
– evaluarea răspunsurilor la:
CH – macheta nr. 2 din R;
Lista de verificare privind organizarea și funcționarea CFPP – Ghid A1;
– testarea CFPP al entității auditate.
b.2) control financiar preventiv delegat – în cazul în care nu a fost integrat în sfera răspunderii manageriale;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice supuse c. f. p. delegat;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice refuzate la viză;
– numărul și volumul proiectelor de operațiuni economice derulate pe propria răspundere a ordonatorului de credite – concluzii rezultate din analiza acestora;
NOTĂ: La ordonatorii unde controlul financiar preventiv a fost deja integrat în sfera răspunderii manageriale se menționează documentul MFP prin care se integrează cfp și în sinteză activitatea de monitorizare a controlorului delegat referitoare la activitatea entității auditate, dacă este cazul.
c) evaluarea activității de audit intern:
– c1. organizarea auditului intern la nivelul instituției conform prevederilor Legii nr.672 din 19.12.2002, cu modificările și completările ulterioare:
– instituirea la nivelul entității publice a structuri organizatorice funcționale de audit intern, conform prevederilor art. 9;
– elaborarea de norme de audit intern specifice, precum si prezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art. 11 lit. a);
– elaborarea proiectului planului de audit public intern, conform prevederilor art. 11 lit. b);
– c.2. evaluarea obiectivității și a responsabilității profesionale a auditorului intern:
– obiectivele de audit avute în vedere de auditorii interni;
– aria de cuprindere a auditurilor executate;
– respectarea metodologiei de audit;
– probele de audit recoltate: relevante, suficiente, corespunzătoare;
– exercitarea supervizării și revizuirii documentelor de lucru;
– calitatea concluziilor misiunilor de audit derulate;
– urmărirea modului de implementare a recomandărilor;
– evaluarea răspunsurilor la CH – macheta nr. 5 din R.
– c.3 evaluarea modului de derulare a activității de audit intern în cadrul instituției în funcție de unii indicatori cantitativi și calitativi:
● Gradul de cuprindere in activitatea de audit a activităților desfășurate în instituția publică: ge = (Nt/Nat) x 100 = (/) x 100 = %, în care:
– Nt – , numărul misiunilor de audit intern prevăzute conform planului aferent perioadei evaluate;
– Nat – , numărul total al activităților auditabile din activitatea instituției stabilite conform listei.
● Gradul de realizare a auditului programat: gp = (Ntat/Nt) x 100 = (/) x 100 = %, în care:
– Ntat – , numărul total al misiunilor de audit executate (prevăzute în plan sau dispuse pe parcursul perioadei);
● Gradul de utilizare a timpului disponibil: gt = (Te/Td) x 100 = (/) x 100 = % , în care:
– Td – zile/om, timpul disponibil alocat misiunilor de audit, conform planului;
– Te – zile/om, timpul efectiv utilizat pentru misiunile de audit executate în perioada evaluată;
● numărul total de situații neconforme identificate în cursul misiunilor de audit în perioada evaluată și efectele economice ale acestora;
● evaluarea atitudinii managementului la vârful instituției față de situațiile neconforme identificate;
NOTĂ: Pentru ordonatorii care nu au organizat structuri de audit intern, activitatea de audit fii de desfășurată de structurile organizate la eșaloanele superioare, se analizează numai concluziile ultimei misiuni de audit referitoare la entitatea auditată.
d) evaluarea sistemului de management al calității elaborat și implementat potrivit cerințelor SR EN ISO 9001 Noiembrie 2008, pe baza informațiilor privind următoarele aspecte principale:
– constituirea structurilor destinate să elaboreze și implementeze Sistemul de Management la Calității – SMC în cadrul instituției ;
– elaborarea și aducerea la cunoștința întregului personal a Declarației de politică în domeniul calității ;
– elaborarea manualului de managementul calității, procedurilor documentate și documente necesare pentru a se asigura eficacitatea planificării, operării și controlului proceselor instituției;
– identificarea dovezilor angajamentului la cel mai înalt nivel în dezvoltarea și implementarea SMC;
– planificarea SMC;
– analizele efectuate de management (elemente de intrare și ieșire ale analizei);
– managementul resurselor;
– precizarea cerințelor referitoare la produsul instituției;
– validarea produselor (serviciilor) instituției;
– monitorizarea și măsurarea proceselor interne și produselor instituției;
– identificarea produsului neconform, acțiune corectivă și acțiune preventivă.
e) Evaluarea îndeplinirii de către sistemele informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă a criteriilor minimale prevăzute de OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificările și completările ulterioare, Anexa 1 – Norme metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar contabile, Punctul G. – Criterii minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiar-contabilă, art. 58-63.
– evaluarea răspunsurilor la CH – macheta nr. 3 din R.
f) Evaluarea respectării condițiilor în care se pot întocmi, edita și arhiva electronic documentele financiar-contabil, prevăzute de OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificările și completările ulterioare, Anexa 1 – Norme metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar contabile, Punctul H, art. 64-67.
5.4.2 Elaborarea documentului de lucru privind evaluarea mediului intern de control specific entității auditate prin:
evidențierea atitudinii și măsurilor luate de managementul entității pentru elaborarea și implementarea unor forme de control intern eficace;
evidențierea rolului controlului intern în cadrul subsistemului decizional, parte a sistemului managerial al entității;
evaluarea preocupării managementului pentru asigurarea integrității personale și morale a angajaților, promovarea valorilor etice;
evaluarea preocupării conducerii entității privind politica și practicile în domeniul managementului resurselor umane;
Stabilirea nivelului de încredere în sistemul de control intern al entității, conform R. A 27.
Întocmit,
Anexa nr 3
PROCEDURĂ
de auditul performanței (P. A. Perf.)
1. Scopul procedurii:
Stabilește activitățile pe care le desfășoară auditorul public extern în scopul stabilirii măsurii în care banii publici au fost bine cheltuiți, în sensul evaluării gradului în care o entitate, un program, o activitate sau o operațiune funcționează eficient, eficace și economic, contribuind cât mai substanțial la îndeplinirea obiectivelor entității.
2. Domeniul de aplicare: Procedura operațională se aplică de către auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit al performanței derulate conform planului de audit aprobat de Plenul Curții de Conturi.
2.1. Precizarea (definirea) activității la care se referă procedura: Procedura vizează procesul concret de pregătire, planificare și derulare efectivă a activității de stabilire, colectare și tratare a probelor de audit, elaborarea documentelor de lucru, raportului de audit, constatărilor și recomandărilor formulate.
2.2. Delimitarea explicită a activității procedurate în cadrul portofoliului de activități desfășurate de entitatea publică: Procedura vizează activitatea de ansamblu, un program, un proiect sau un proces (o activitate) al unei entități publice.
2.3. Listarea compartimentelor furnizoare de date și/sau beneficiare de rezultate ale activității supuse procedurii:
– compartimentul financiar-contabil;
– unitatea de implementare a proiectului și/compartimentele de specialitate din cadrul instituției;
– managementul la cel mai înalt nivel al entității;
3. Documente de referință (reglementări) aplicabile activității procedurate:
3.1. Reglementări internaționale:
– Declarația privind liniile directoare de audit al finanțelor publice, adoptată la congresul al IX-lea al INTOSAI, Lima,1977.
– Standarde de audit INTOSAI, adoptate la Congresul al XIV-lea de la Washington, actualizate la Congresul al XV-lea Cairo, 1995.
3.2. Legislație primară:
– Constituția României art.140;
– Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, art. 21, alin. (2) și art. 28.
3.3. Legislație secundară
– Standardele de audit generale și specifice adoptate de Curtea de Conturi, în baza Standardelor de audit INTOSAI;
3.4. Alte documente – reglementări interne
– Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități – aprobat prin HP nr. 130/2010.
– Instrucțiuni de elaborare a planului de audit al performanței – adresa I/41927/07.12.2012;
– fișa postului – pentru auditorii publici externi.
4. Definiții și abrevieri ale termenilor utilizați în procedură:
4.1. Definiții ale termenilor utilizați:
4.2. Abrevieri ale termenilor
5. Descrierea procedurii
5.1. Generalități
Procedura vizează modul de acțiune al auditorului public extern .
5.2. Documente utilizate
5.2.1. Lista și proveniența documentelor:
– documente privind planificarea, derularea, evaluarea și raportarea rezultatelor entității, programului, activității sau o operațiunii care face obiectul misiunii de auditul performanței;
– documentele referitoare la identificarea riscurilor privind obiectul misiunii de audit și măsurile implementate în scopul menținerii acestora la un nivel acceptabil;
– documente elaborate de auditor: plan de audit, documente privind solicitări de probe de audit, chestionare, documente de lucru, scrisoare către management, raport de audit, constatări și recomandări formulate de echipa de audit;
– răspunsuri la chestionare, documente privind: controlul intern și managementul, contabilitatea instituției, programele, activitățile sau acțiunile vizate, documente de planificare și evidență, etc;
5.2.2. Conținutul și rolul documentelor: – Documentele menționate în lista de la punctul anterior cuprind date privind modul de fundamentare, derulare și analiza rezultatelor programelor, activitatea financiar-contabilă și de raportare a entității, activitatea de asigurare a resurselor materiale și financiare necesare, protejarea activelor unității.
5.2.3. Circuitul documentelor: compartimentele de specialitate (unități de implementare a proiectelor) – compartiment financiar-contabil – managementul entității.
5.3. Resurse necesare
5.3.1. Resurse materiale: – Tehnica IT din dotarea personalului și rețeaua Intranet, poșta specială și aparatură de telecomunicații.
5.3.2. Resurse umane: – Echipa de auditori publici externi, consultanți și experți din afara Curții de Conturi.
5.3.3. Resurse financiare: Resurse necesare consultanților și experților cooptați la misiunea de auditul performanței.
5.4. Modul de lucru
5.4.1. Derularea etapelor, procedeelor și activităților
* Durata efectivă a etapelor este orientativă, ea se definitivează în raport de natura și amploarea obiectivelor– durata misiunii 90 z. l. conform pct. 42 din Metodologia de elaborare, modificare și realizare a Programului de activitate a Curții de Conturi, aprobată prin HP 91/2009.
** Delegațiile se indexează cu AP P004.1, AP P004.2, …n iar Declarațiile de independență cu AP P004.1.1, AP P004.2.1……..
Întocmit
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Organizarea Si Exercitarea Controlului Financiar Exercitat de Curtea de Conturi (ID: 143781)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.