Organizarea Si Elaborarea Suportului Digital In Sustinerea Discursului Public

Drept

Organizarea Si Elaborarea Suportului Digital In Sustinerea Discursului Public

Byadmin ianuarie 1, 2024

Organizarea și elaborarea suportului digital în susținerea discursului public

Prefață

Tema pe baza căreia ne-am elaborat studiul este organizarea și elaborarea suportului digital în susținerea discursului public.

Am ales această temă deoarece am dorit să analizăm modul în care se utilizează suportul digital în susținerea discursului public si cum ar putea sa arate si sa fie construita o prezentare PowerPoint pentru a avea impact pozitiv asupra publicului si pentru a transmite informațiile pe care am vrut sa le transmitem.

În încheiere am dori să le mulțumim profesorilor din cadrul Facultății de Științe ale Comunicării pentru efortul depus pentru îndrumarea noastră atât din punct de vedere teoretic cât și practic. În mod special am dori să adresăm mulțumiri domnului asistent universitar dr. Cosmin Constantin Băiaș pentru îndrumarea constantă și profesionalismul de care a dat dovadă pe parcursul acestei colaborări.

Introducere

Lucrarea de față face parte din domeniul științelor comunicării și își propune să prezinte aspecte teoretice și practice în legătură cu folosirea unui suport digital în timpul unei prezentări. Se arată cât sunt de necesare aceste elemente în captarea atenției publicului și în transmiterea unui mesaj memorabil.

La baza realizării acestei lucrări au stat observațiile personale la prezentările la care am participat, conferințe naționale și internaționale, cursurile oferite în cadrul specializării Comunicare și Relații Publice de-a lungul celor trei ani de studiu, experiența personală în domeniul IT, dobândită la training-uri de specialitate Microsoft la care am participat și nu în ultimul rând experiența dobândită la locurile de muncă pe care le-am avut.

Tema aleasă Organizarea și elaborarea suportului digital în susținerea discursului public îmbină cunoștințe din mai multe domenii: comunicare în contexte sociale, Elaborare de produs PR cu calculatorul, Comunicare în limbaje specializate, Tehnici de comunicare în limbi străine, etc.

Tema discursului public este foarte actuală și sunt publicate numeroase studii, însă sunt prea puține și nu oferă o vedere de ansamblu asupra ideii de cum ar trebui sa arate o prezentare PowerPoint pentru a eficientiza transmiterea informației. Prin cunoașterea acestui program aspectele teoretice si practice descrise în aceasta lucrare pot fi aplicate in orice domeniu unde exista o persoana care dorește să argumenteze sau să transmită ceva important. Lucrarea de față poate fi un utilitar și pentru persoane cu factor de decizie și celor care doresc să intre în contact cu o astfel de poziție; este utilă atât în mediu profesional cât și în mediul personal.

Lucrarea cuprinde o prefață, o introducere…….concluzii , bibliografie și anexe.

Lucrarea prezintă diferite stiluri de prezentare, diferite moduri de construire a mesajului și de susținere a unei prezentări folosind un suport media pentru a facilita absorbția mesajului și pentru a aduce interactivitate și pentru a elimina staticul existent in prezentări si mai important de a evita ideea ,, Moarte prin Powerpoint” (Death by PowerPoint).

Accentul principal al studiului sunt prezentările generale cu care ne-am obișnuit și anume cele în care slidurile sunt un copy paste al informațiilor prezentate anterior în altă parte și în care publicul este sufocat de cantitatea de informații transmisă printr-un singur diapozitiv/slid.

În acest sens, primul capitol abordează aspectele teoretice ale vorbitului în public, prezentând calitățile necesare ale vorbitului în public și modalități de dezvoltare a lor, eliminarea fricii precum si importanta existentei unui suport multimedia în timpul unui discurs sau prezentări.

Capitolul doi intitulat face incursiunea in lumea digitala, prezentând suporturi media cunoscute și folosite, subliniind greșelile și stereotipurile folosite reducând astfel recepția publicului și eficientizarea mesajului transmis. Tot în acest capitol este analizată prezentarea cu sau fără vorbitor și prezentarea modelului tetradic McLuhan.

Capitolul trei intitulat …….

Partea a doua a lucrării este o parte aplicativa care abordează problema necesității unui suport media în cadrul unei prezentări,și modul de folosire. Tot acest capitol conține instrumentele cercetării și rezultatele obținute folosind o analiza atât calitativă cât și cantitativă. De asemenea prezintă indicații despre cum se poate face o prezentare Power Point în așa fel încât accentul să cadă pe vorbitor și informația transmisă și să capteze atenția publicului.

Ultimul capitol intitulat Concluzii prezintă rezultatele studiului și prezintă motivele pentru care este important să schimbăm modul de a folosi suportul digital când dorim să transmitem o informație unui public larg prin prezentări.

Lucrarea conține bibliografia și anexe.

Partea I

Capitolul 1. Discursul public

1.1.Generalități

De-a lungul istoriei oamenii au folosit discursul public ca o modalitate de a-și exprima ideile. Aproape toate culturile au un echivalent pentru cuvântul orator pentru a desemna o persoană care are deprinderile necesare de a vorbi în public. În Grecia antică și în Roma antică discursul public juca un rol central în educație și în viața civică (Lucas, 2009, pg.5, traducerea noastră).

În general indiferent în ce situație de comunicare ne aflăm de. ex. planificată sau spontană, comunicare unu-la-unu, comunicare de grup sau discurs public,trebuie sa avem în vedere anumite aspecte și anume (Cioclov et al. 2013, pg 12): Raport vârstă dintre vorbitor și interlocutori; background-ul cultural al partenerilor de comunicare, aspecte care ar putea stârni interesul, limita de timp, posibile reacții, impact asupra publicului al discursul, etc.

1.2 Prezentarea argumentelor in faa publicului

În prima etap se pregătesc ideile prin care se vor comunica punctele de vedere în fața unui public construind unități raționale de gândire( pg.399). Conform Rybacki & Rybacki (2004) felul in care v prezentați ideile i faceți astfel încât ele s fie acceptate de către public nu depinde doar calitatea raționamentelor voastre ci i de expresivitatea tehnicii voastre ca persoana care comunicați( pg 399)

In afara de argumentare sau logos, parte esențial a persuasiunii, mai exist alte dou subdiviziuni: ethos si pathos […] in termeni moderni ne referim la acestea ca însemnând credibilitatea celui care comunica si, respectiv , abilitatea celui care comunica de a crea un anumit climat psihologic in mințile persoanelor care formează publicul (Rybacki & Rybacki 2004: 399)

1.2. Discurs public vs. conversație

Există similarități între o conversație și un discurs public. Conform Lucas (2009, pg.6 ) persoana implicată trebuie să urmeze următorii pași: a) să își organizeze gândurile într-un mod logic, b) să își adapteze mesajul la audiență, c) să spună povestea în așa mod încât să obțină impactul maxim, d) să își adapteze comunicarea în funcție de reacția auditoriului (feedback). Lucas identifică următoarele diferențe: a) discursul public este mai structurat, b) limbajul folosit este mai formal, c) discursul public necesită o modalitate diferită de prezentare.

În timpul unui discurs, trebuie doar să demonstrăm o mult mai mare capacitate de adaptare la interlocutori deoarece aceștia sunt mult mai numeroși decât în cazul unei comunicări de zi cu zi, iar de multe ori în fața noastră se află persoane pe care nu le cunoaștem. De aceea, dificultatea discursului public provine din audiența copleșitor de mare și uneori din lipsa cunoașterii acesteia la care se mai adaugă și emoțiile inerente pe care cu toții le avem în fața unui public mare(Cioclov et al. 2013, pg 39).

Paul du Tiot (2012, pg. 40) identifică 5 temeri principale cu care se confruntă cei care vorbesc în public, și anume:

Ce vor crede ceilalți dacă voi da greș?

Dacă mă pierd în timpul prezentării?

Dacă ceea ce spun nu este destul de atractiv și de convingător?

Dacă vreo întrebare mă va prinde pe picior greșit?

Dacă se vor plictisi în timp ce le vorbesc. ( pg . 40 ; Tiot)

1.3. Glosofobia

Glosofobia este o fobie social care se regăsește la mai mult din 75 % din populație, fiind catalogat pe locul I in topul fricilor existente fiind înaintea fricii de înălțime și chiar a fricii de moarte.

Pentru a de frica dinainte de vorbire trebuie sa înțelegem ca aceasta frica este înnăscuta, este o modalitate prin care creierul nostru se protejează de diferite atacuri. In acest caz este vorba de atacuri psihice, sentimente de inferioritate, aducerea înapoi in zona de confort.

Modalități de depășire

Atitudinea este totul atunci când ținem un discurs sau o prezentare. Atunci de ce nu ar fi important i înainte de asta?

Pentru a scăpa de a frica de a vorbi public trebuie s indicm i corpului acest lucru, trebuie s ne schimbm postura- limbajul corpului este la fel de important pentru noi la nivel de subconștient cat este de important pentru cei care o vd.

Dac menținem o expresie de supărare destul de mult mai ales concentrat pe fat, vom începe s simțim acea emoție specific expresiein consecință să folosi acest lucru în beneficiul nostru pentru a ne ușura de presiune și vom întinde mâinile si vom respira din ce in ce mai controlat. Prin aceasta metoda vom păcăli hypotamalamus trimițându-i un mesaj de relaxare. Această zona din creier este răspunzătoare cu instinctul înnăscut de a lupta sau a fugi. Frica izvorăște de multe ori din necunoaștere si nesiguranța. Fluturașii din stomac,modificarea temperaturii corpului si gatul strâns sunt reacții normale ale creierului care se pregătește de lupta (Wang, S. Aamodt,S.,2008).

Tracul este conectat direct la partea noastră social i anume reputația deci totul are legătur cu perspectiva noastră asupra situației. Frica de a vorbi in public este una de care nu scăpm niciodată pentru c este parte din evoluția noastră; tot ce putem face este sa ne adaptm i s ne controlm creierul spunându-i c ia in considerare lucruri care nu s-au întâmplat încă, s nu prevestim un pericol care nu s-a întâmplat încă i care este posibil s nu se întâmple vreodată menținându- o postur de succes: umerii dați in spate, gatul tras in spate bărbia ridicată – o postur asemănătoare celor din armat care au rolul de a fi impunători, la fel cum ar trebui s fie i un vorbitor( Pease:1981).

Condițiile necesare pentru a scăpa de frica de a vorbi în public

un discurs bine pregătit este 90 la sut transmis;

Sa începeți cu o dorinț puternic si îndârjită

sa exact despre ce vorbiți

Purtați-vă curajos ca i cum ați fi reușit să țineți un discurs de succes;

Exersați, exersați, exersați

Capitolul 2. Suport tehnologic

2.1. Evoluția suportului tehnologic în prezentări

Retroproiectorul a fost folosit pentru prezentări până la sfârșitul deceniului trecut , fiind utilizat cu diapozitive create cu ajutorul computerului și al imprimantei. Dezavantajul principal era necesitatea confecționării diapozitivelor, deci timp îndelungat și un proces greoi.

Acest mediu de proiectare a fost înlocuit cu o combinație laptop/ proiector care rezolvă multe dintre dificultățile retroproiectorului. În 2005 odată cu scăderea prețurilor laptopurilor și al videoproiectoarelor (Toit: 2012, pg. 113), retroproiectoarele s-au demodat. Atenția s-a mutat pe prezentările PowerPoint și oarecum asupra video-proiecțiilor.

Tehnologia PowerPoint a dus la rezolvarea problemelor generate de folosirea retroproiectorului, schimbarea manuală a diapozitivelor a fost înlocuită cu o apăsare de buton aflat la distanță de proiector.

După popularizarea evident a programelor pentru prezentări, tehnologia a adus o noua unealt care poate s ajute un vorbitor s transmită informația mai eficient și anume dispozitivul Presenter.

Presenter-ul a permis scurtarea in timp a prezentărilor eliminând drumurile de la poziția vorbitorului pana la laptop, el permite schimbarea slidurilor, vorbitorul nefiind condiționat sa se încadreze ; schimbarea diapozitivelor fiind posibila înainte si înapoi, ogic în prezentări

Retroproiectorul a fost folosit pentru prezentări până la sfârșitul deceniului trecut , fiind utilizat cu diapozitive create cu ajutorul computerului și al imprimantei. Dezavantajul principal era necesitatea confecționării diapozitivelor, deci timp îndelungat și un proces greoi.

Acest mediu de proiectare a fost înlocuit cu o combinație laptop/ proiector care rezolvă multe dintre dificultățile retroproiectorului. În 2005 odată cu scăderea prețurilor laptopurilor și al videoproiectoarelor (Toit: 2012, pg. 113), retroproiectoarele s-au demodat. Atenția s-a mutat pe prezentările PowerPoint și oarecum asupra video-proiecțiilor.

Tehnologia PowerPoint a dus la rezolvarea problemelor generate de folosirea retroproiectorului, schimbarea manuală a diapozitivelor a fost înlocuită cu o apăsare de buton aflat la distanță de proiector.

După popularizarea evident a programelor pentru prezentări, tehnologia a adus o noua unealt care poate s ajute un vorbitor s transmită informația mai eficient și anume dispozitivul Presenter.

Presenter-ul a permis scurtarea in timp a prezentărilor eliminând drumurile de la poziția vorbitorului pana la laptop, el permite schimbarea slidurilor, vorbitorul nefiind condiționat sa se încadreze ; schimbarea diapozitivelor fiind posibila înainte si înapoi, deci în ambele direcții. Unele modele cuprind si un laser pentru prezentări permițând indicarea direct pe slid a informație la care se face referire.

2.2. Principiul multimedia

Deși se spune că o poză face cât 1000 de cuvinte noi am putea completa că o poză potrivită face cât 1000 de cuvinte pentru că informațiile vizuale au un impact mult mai mare decât cele receptate prin intermediul tuturor celorlalte simțuri la un loc […] Atunci când se folosesc imagini, desene sau grafica potrivită ( Toit 2012; pg. 112) calitatea prezentării este superioară.

Conform teoriei cognitive popularizata de activitatea lui Richard E. Mayer si alți cercetători cognitiviști oamenii învăța mult mai mult prin imagini decât prin cuvinte, pur si simplu acest lucru este definit ca si principiul multimedia (Mayer: 2005 apud Sorden).

Studiile multimedia definesc multimedia ca fiind combinația de text si imagini. Învățarea multimedia apare atunci când facem reprezentări mentale ale acestor cuvinte si imagini (Mayer, 2005). Cuvintele pot fi vorbite sau scrise i imaginile pot de orice forma grafică – ilustrații, imagini, animații sau video.

Memoria senzorial menține o copie exact a lucrului arătat pentru mai puțin de 25 de secunde in timp ce memoria de lucru reine informația in general pentru mai puțin de 30 de secunde i poate procesa un număr limitat de materiale venit in același timp. Această reprezentare conform teoriei multimedia a lui Mayer este arătată în Fig. 1.

Figura 1.1 Teoria Cognitiv de învățare multimedia a lui Mayer (Sorden. Pg 3)

2.3 Tipuri de suport tehnologic vizual

2.3.1.. PowerPoint

Indiferent dacă suntem la o prezentare în fața unei clase, a unui auditoriu extins sau în sala de judecată, există șansa ca toată lumea să aibă în comun prezentarea PowerPoint. Acest program este un software dezvoltat încontinuu de Microsoft si face parte din programul Microsoft Office, o suită de produse care combină mai multe tipuri de software pentru a crea documente, foi de calcul, prezentări precum și pentru a gestiona poșta electronică (https://support.office.com/ro-ro/article/Ce-este-PowerPoint-84523261-eff1-4487-80d8-e6c25f483770, para 3).

PowerPoint nu este un instrument creat pentru crearea documentelor. PowerPoint este un instrument, nu o metodă. http://www.brighthub.com/office/collaboration/articles/13189.aspx

2.3.2. Scurt istoric al programului Power Point

Inițial PowerPoint a fost conceput ca și utilitar pentru prezentări înlocuind dvd player-ul din sălile de conferință sau proiectorul cu diapozitive. El pleacă de același principiu și anume ne permite să inserm text, imagini, grafice, sunete și video în prezentare.

Acest program a schimbat modul în care profesorii predau și modul în care colegii de lucru împart informații. Ușurința cu care se poate crea o prezentare în acest program a scutit milioane de oameni de greutatea de a desena și a scutit timpul care dura pentru realizare, automatizând procesul. Înainte de PowerPoint oricine ar fi dorit un suport vizual pentru prezentare ar fi petrecut o perioada de timp substanțială încercând sa deseneze ceva pe tabl sau pentru a transmite informație. În timp a ajuns să fie blamat ca fiind o încurajare pentru discursul celor slab pregătiți și pentru promovarea lenei în pregătirea unei prezentări.

Prima versiune a fost creată de către un doctorand de la universitatea Berkeley din California, Robert Gaskins (http://www.free-power-point-templates.com/articles/history-of-powerpoint-the-amazing-facts-you-did-not-know/) și se numea Presenter; datorită litigiilor a fost nevoit să își schimbe numele în PowerPoint în 1987. La momentul achiziției de către Microsoft era un succes sigur. A fost lansat pentru utilizatorii de MAC și a obținut cele mai mari vânzări ale unui software din toate timpurile.

Odată cu dezvoltarea programului și cu popularizarea lui o echipa specializată în proiecții a ajutat la creșterea lui făcându-l să fie mai mult decât un instrument pentru crearea de slide-uri și transparente. PowerPoint a permis adăugarea de elemente grafice și apoi în versiunile mai recente a dat posibilitatea de a adăuga video-uri.

Acestea sunt versiunile PowerPoint și anii în care au fost dezvoltate. Se poate observa că din 1988 de la versiunea 1 până în 2013 au fost create 12 versiuni (http://www.free-power-point-templates.com/articles/history-of-powerpoint-the-amazing-facts-you-did-not-know/)

Tabel 3.1. Versiuni PowerPoint

1988 Powerpoint Version 1

1990 Powerpoint Version 2

1993 Powerpoint Version 3

1994 Powerpoint Version 4

1995 Powerpoint 95 Version 5

1997 Powerpoint 97 Version 6

1999 Powerpoint 2000 Version 7

2001 Powerpoint 2002 Version 8

2003 Powerpoint 2003 Version 9

2007 Powerpoint 2007 Version 10

2010 powepoint 2010 Version 11

2013 powerpoint 2013 Version 12

.

Fig. 3.2 Prima versiune PowerPoint

Îmbunătățiri ale interfeței au apărut încontinuu de la aceast versiune deși pentru cei care nu s-au născut înainte de 90, programul și interfața vor părea extrem de primitive. De la aceast interfaț care poate părea scoas dintr-un joc pe televizor a fost nevoie să se aducă la cerințele din ziua de astăzi oferindu-se sport pentru dispozitive media cu touchscreen.

Fig. 3.3 Versiunile din 1990- 2013 cu logurile aferente sistemului de operare

2.3.3.Prezentare generală PowerPoint

Modul de organizare al acestui mediu este specific tuturor componentelor pachetului Office. La pornirea aplicației se pot identifica următoarele elemente ( Fig :

bara pe care se găsesc meniurile cu comenzile aplicației;

în partea de sus și de jos a ecranului aplicației se găsesc mai multe bare cu instrumente, butoanele permit realizarea celor mai frecvente comenzi;

spațiul de lucru al aplicației are forma unei planșe de lucru (diapozitiv) și este plasat centrul ecranului aplicației.

Fig. 3.4. Mediul de lucru Microsoft PowerPoint

Comenzile mai des utilizate sunt prezente și pe barele de instrumente sub forma unor butoane. Pentru identificarea comenzii activate prin apăsarea unui buton de pe barele de instrumente este suficient să plasați cursorul deasupra respectivului buton și să așteptați câteva clipe și se va afișa un scurt mesaj cu numele comenzii respective. Cele mai frecvente nouă opțiuni din bara de meniu din programul PowerPoint sunt:

File (Fișier), prin care se pot crea slideuri noi (New), deschide (Open), închide (Close), salva (Save), tipări (Print) și expedia a o prezentări pe rețea.

Edit (Editare), are comenzi care pot anula o comandă (Undo), reface (Redo), șterge (Delete), copia (Copy), lipi (Paste);

View (Vizualizare), are comenzi pentru alegerea diferitelor moduri de vizualizare ale prezentării, în faza de editare sau de prezentare;

Insert (Inserare), ajută la introducerea diferitelor tipuri de obiecte permise într-o prezentare PowerPoint;

Format (Formatare), permite alegerea multor opțiuni precum: font, culoare, stil și grosime pentru linii, efecte de colorare a figurilor, a fundalului prezentării etc.);

Tools (Instrumente), ajută la îmbunătățirea prezentării prin verificarea ortografiei prin opțiunea autocorecție; setarea altor opțiuni ale mediului PowerPoint, crearea de noi macro comenzi;

Slide Show (Prezentare) permite: vizualizarea prezentării, setarea timpilor de afișare al fiecărui diapozitiv din prezentare, înregistrarea comentariilor sonore asociate fiecărui diapozitiv, al modului de tranziție de la un diapozitiv la altul, efecte de afișare ale obiectelor componente, etc.;

Window (Ferestră), permite trecerea de la o prezentare la alta, dacă sunt deschise simultan mai multe prezentări, stabilirea modalității de vizualizare a prezentărilor simultan deschise în faza de editare;

Help (Ajutor), oferă asistență pentru comenzile executate.

Este user friendly – in general PowerPoint este ușor de folosit. Suita de programe Office este predată în școal deci majoritatea persoanelor sunt oarecum familiarizate cu modul de utilizare. Ca i parte de control aproape posibilități nelimitate când vine vorba de design-ul diapozitivelor. Se pot alege din nenumărate palete de culori, fonturi, elemente grafice i fundaluri. De asemenea se pot downloada șabloane gata construite pentru diferite tipuri de prezentări.

Se pot folosi elemente vizuale de intensificare precum: modele, tranziții si animații, pentru a aduce putere in susținerea pe care o reprezintă defapt . Hyperlinks permite de link-uri existente de pe internet sau de oriunde din prezentare si accesarea lor printr-un singur click

Majoritatea programelor online i offline sunt făcute s fie total compatibile cu PowerPoint; se poate ca prezentarea s fie postat online pentru a fi vizualizat de oriunde de pe lume.

PowerPoint poate genera material printabil pentru prezentare pentru ca cei care urmăresc prezentarea nu fie distrași cu luare de notițe de la prezentarea efectiv. El permite inserarea de tabele i diverse date pentru o procesare ușoară, mai rapidă i mai ușor de transmis.

2.3.4. PowerPoint- dezavantaje

Unul dintre principalele dezavantaje este formatul liniar șifaptul că nu este ușor de adaptat audientei când este nevoie de acest lucru. Alt dezavantaj este ajungerea la un anumit diapozitiv atunci când prezentarea a început; aceasta se face destul de greu.

Fișierul final poate ocupa mult spațiu de stocare, mai ales atunci când sunt adăugate fișiere media precum imagini, video sau audio; acest lucru ridic o problem atunci când trebuie trimise prin email.

2.4. Prezi

2.4.1. Scurt istoric al programului Prezi

Prezi a apărut in anul 2009 și este mai mult o platformă de prezentare sub form de cloud sharing decât un software dedicat.

Prezi este un instrument,o aplicație web prin intermediul căreia se pot face prezentări, fiind o alternativă a PowerPoint-ului. Prezentarea poate fi realizată și accesată online – oricând și oriunde este nevoie. Pentru aceasta este nevoie de un spațiu de 100 Mb pentru contul standard, sau 500 Mb, pentru contul Edu pe http://prezi.com/ , sau poate fi descărcată în calculatorul personal, în cazul în care nu există acces la internet în momentul susținerii prezentării.

2.4.2. Prezentare generală Prezi

Prezi este un serviciu de prezentări inovator, bazat pe cloud, ușor de creat, ușor împărtășit prin intermediul Web. Permite prezentatorului s își aleagă propriul mod de lucru. Prezentările se edita și modifica și de pe calculatorul personal prin intermediul Prezi Desktop.

Programul este flexibil permițând utilizatorilor sa sară de la o idee la alta și d liber improvizației. În plus colaborarea la un proiect este mult mai ușoară deoarece 10 persoane pot lucra simultan. Oferă posibilități de mărire, de import a diferitelor fișiere media (imagini, videoclipuri, videoclipuri YouTube, PDF, etc), de colaborare online în timp real, de prezentare online și offline.

Și totuși este o variantă fresh, interactivă și prietenoasă. Prezi este renumit pentru posibilitatea de zoom. Noutatea constă în existența unui spațiu mare de lucru, facilitatea de a face zoom in și zoom pe o imagine sau un text. Aceasta permite prezentatorului s dea click pe fundal ca s ofere o vedere de ansamblu a întregii prezentări după care să mărească zona dorită. Aceasta funcție permite ca ideile să fie promovate într-un mod lin și natural, permite sublinierea ideilor și oferirea de detalii; dacă se dorește să se pună accent pe o anumita idee, prezentatorul poate face asta cu ușurință.

Pentru a începe trebuie să se facă un cont pe http://prezi.com/ și apoi să se folosească butonul New Prezi pentru a crea o nouă prezentare. Este util ca pe lângă titlul prezentării să se facă și o descriere corectă a conținutului prezentării pentru a regăsi mai apoi ușor fișierele necesare.

Prezi vine cu un “Bubble menu”, meniul principal, aflat undeva în stânga sus, unde se poate scrie (Write), insera diferite tipuri de documente și chiar și videoclipuri de pe outube (Insert). Se po de asemenea, customiza diferite aspecte precum font, culori, simboluri (Colours, Frame) sau ordinea de apariție a elementelor din prezentare (Path).

După editarea textelor și inserarea tuturor elementelor este foarte important să se stabilească ordinea în care acestea vor fi afișate. Pentru aceasta se va folosi din meniul Bubble opțiunea Path (calea). Odată activată opțiunea se pot adăuga elementele la Path folosindu-se butonul Add și fiecare element va primi un număr de ordine, adică va deveni un punct pe cale. Se poate șterge Path folosind butonul Delete All. Pentru a elimina un punct pe cale se poate trage cu mouse-ul în exterior numărul corespunzător lui.

Se poate edita mai ușor o cale folosind miniaturile din partea de jos a ecranului. Adăugarea unui punct pe cale creează automat o miniatură în partea de jos a editorul Prezi (vizibil doar în timpul de editare Path). Se face click pe o miniatură pentru a vedea ce reprezintă punctul dumneavoastră Path. Pentru a rearanja puncte de pe cale se trag cu mouse-ul miniaturile în poziția dorită, iar pentru a le șterge se folosește X din colțul dreapta sus al miniaturii. După cum se vede este foarte simplu.

Prezentarea se salvează în mod automat pe măsură ce se lucreazăora ultimei salvări. Similar altor aplicații există butoanele de Undo (Anulare) și Redo (Refacere). Tot in partea de sus se găsește butonul Exit pentru a ieși din prezentare.

Pe măsură ce utilizatorul creează și editează prezentarea Prezi, fiecare element pe care îl adaugă poate fi mutat, redimensionat, rotit; de asemenea poate fi schimbat aspectul general al prezentării, făcându-se click pe o galerie de stiluri. Ceea ce oferă Prezi, atunci când rulează în browser, este un tur animat și nu o serie de sliduri. Parcurgerea elementelor se face cu efecte de mărire și micșorare (zoom in și zoom out).

Crearea unei prezentări este destul de similară cu PowerPoint și oferă un tip asemănător de funcționalitate în PowerPoint. Cel mai bun mod de a învăța modalitatea de utilizare a acestui software este exersarea practică și vizionarea altor prezentări. Timpul de acomodare cu această unealtă este relativ scurt, interfața utilizatorului fiind destul de intuitivă. Există, de asemenea, o multitudine de tutoriale video.

Aplicația este concepută în întregime în Flash și este o adevărată plăcere de a o utiliza. Proiectarea este rapidă, dar poate dura ceva timp până utilizatorul se obșniește.. Acest lucru nu se datorează faptului că interfața este prost concepută, ci conceptului care este diferit.

2.4.3. Prezi – dezavantaje

Una dintre probleme este lipsa posibilității de a schimba proporțiile unui element grafic la schimbarea formei unui șablon, astfel încât unele elemente nu se mai încadrează perfect într-o ramă creată anterior.

Paleta grafica si designul au un număr limitat de fundaluri dintre care se poate alege și fonturi predefinite având și culori care nu pot fi schimbate.

Costurile pentru versiunea de desktop sunt ridicate, cam 159 $ pe an pentru a face prezentări offline. Chiar și varianta pentru student discount oferă spațiu limitat de stocare și de prezentări.

Folosirea abuzivă a funcției zoom poate provoca sentimentul de ,,amețeală” și diminua mesajul prezentării sau crea sentimente repulsive.

Alt dezavantaj este timpul necesar învățării programului. Poate fi învățat prin exersare, dar implica un efort pe care mulți nu sunt dispuși să îl facă. Oamenii preferă să stea in zona lor de confort, Prezi este în afara zonei de cofort pentru mulți care nu sunt designeri.

2.5. Alte tipuri de suport tehnologic

PowToon

Unul din cele mai bune alternative este PowToon și este folosit de cei care doresc să inspire audiența, folosind figurine animate. El poate introduce și transmiterea de povesi lăsând deoparte transmiterea de detalii. Cu puține modificări se pot crea scurte animații video care pot fi folosite pe site-ul web sau pentru susținerea unei prezentări( http://www.powtoon.com/blog/10-best-powerpoint-alternatives/)

Avantaje: este gratuit atractiv, ușor de folosit, excelent pentru transmiterea informației prin povestire.

Keynote

Este o aplicație cunoscut pentru interfața ușor de folosit. Este un software dedicat utilizatorilor de Mac care nu folosesc PowerPoint. Accept aceleași comenzi ca PowerPoint și permite integrarea în cloud, dar aplicația de iPad lăsă de dorit.

Avantaje: mod ușor de învățare și folosire.

Prezentit

Considerată o altă copie a ului, dar spre deosebire de Prezi care aduce ceva radical diferit, un soft bazat pe diapozitive.

Se pot crea prezentări fără a fi necesară descărcarea unui softwareFiind încă în faza de dezvoltare nu este total utilizabilă. Interfața oferă mult potențial și simplitatea cu care se folosește este atrăgătoare.

Avantaje: gratis, interfața simpl și ușor de folosit. Fiind in stadiu de dezvoltare are funcționalitate limitată.

Partea 2

Capitolul 3. Metodologia cercetării

3.1. Metodologia cercetării

3.1.2. obiective

Scopul lucrării de licență intitulată Organizarea și elaborarea suportului tehnologic în discursul public este analiza modului în care se folosește suportul tehnic în prezentări publice în vederea îmbunătățirii acestora.

problema necesității unui suport media în cadrul unei prezentări,și modul de folosire.

Realizarea unei analize a suportului tehnologic utilizat în prezentări, identificarea punctelor slabe și propunerea unui model de prezentare care poate fi folosit cu ușurință de oricine este interesat de a face o prezentare atractivă.

In aceasta cercetare am dorit sa vad perspectiva generala asupra programelor powerpoint si prezi si modul de realizare a acestora.

Fiind un utilitar atat de present in viata noastra mai ales cea profesionala am dorit sa vad in ce fel acestea sunt facute. Am inceput sa observ aceste aspecte in timpul conferintelor si in timpul cursurilor si training-urilor si sa vad efectiv ce anume tine lumea atenta la imaginea proiectata.

Scopul de a imbunatati este pentru a Evita pe viitor o distragere de orice fel din partea audientei care adesea participa la astfel de prezentari intr-un mod chinuit.

John medina spunea ca nu ne place sa fim plictisiti si mai ales creierului nostru nu I place acest lucru; din pacate acesta este cel mai des intalnit la prezentari in care exista Powerpoint implicat. Acest lucru se intampla pentru ca informatia ramane mai mult timp pe ecran dupa ca audienta a citit-o deja fortand sa isi indrepte atentia spre acest lucru.

Pentru aceasta am aplicat un chestionar de 20 de intrebari pentru a vedea daca lumea recunoaste clar aceste programe si daca ei au pareri diferite. Cu toate acestea prezentarile observate in timpul facultatii si in timpul conferintelor afisau multa informatie si erau folosite ca fituica.

Al doilea obiectiv a fost incadrarea modelului nou prezentat in tetrada new media oferita de Mcluhan. Aceasta oferea dovada ca noul model functioneaza ca poate oferi ceva nou si ca suplineste mai mult decat sa inlocuiasca.

Tetrada urmeaza sa includa informatiile applicate pe powerpoint cat sip e prezi unde lumea a aplicat aceleasi principii ca la powerpoint si va reusi in scurt timp sa nu mai ofere nimic diferit.

3.1.3., Metodele de lucru

/cercetare (cel puțin două) se motivează alegerea lor.metoda de lucru utilizată se descriu distinct și

Chestionarul

tetrada

metoda bibliografica

chestionar

Modul de aplicare a fost autoadministrativ, chestionarul fiind încărcat pe platforma Google Drive si anume google Forms. Populația de referință a vizat persoane atât din mediul urban, cât și din mediul rural, împărțiți în trei categorii: 18-20, 20-25, 25-30 și a cuprins ambele sexe: masculin și feminin. Au fost cat si persoane care au absolvit si sunt ., S-au administrat întrebări de verificare pentru a mă asigura de faptul că subiecții fac parte din populația de referință: vârstă, mediul de proveniență, programel. Tipurile de întrebări au fost atât închise, cât și deschise. Întrebările închise au fost adresate pentru a putea genera informații foarte specifice. Rolul întrebărilor deschise a fost acela de a putea
realiza o analiză a opiniei publice.

Chestionarul a fost aplicat pe un de 75 de persoane care au fost rugate prin intermediul ului sa la o serie de 22 de .

Prima etapă de construcție a chestionarului a constat în stabilirea și delimitarea temei. Delimitarea temei m-a ajutat mai departe la stabilirea eșantionului ce a urmat a fi investigat

tetrada

1.2. Modelul tetradic.

Teza lui McLuhan pare înșelător de simplă și totuși extrem de puternică: Toate creațiile mentale umane dezvăluie patru tipuri de efecte care împreună subsumează totalitatea consecințelor cu care intrăm în contact și ne influențează. Aceste patru efecte sunt: (1) Recuperarea – tot ceea ce e nou conține elemente deja existente în inventarul cultural. (3) Îmbunătățirea – noile raționamente furnizează performanțe superioare celor vechi. (2) Învechirea – noile raționamente desființează raționamentele vechi. (4) Inversarea – avem tendința de a suprasolicita noutatea până când îi epuizăm beneficiile și îi descoperim defectele. În Legile Media (1988), publicată postum, McLuhan rezumă ideile sale despre media printr-o concisă tetradă a efectelor media. Tetrada este un mijloc de examinare a efectelor oricărei tehnologii (mediu) asupra societății prin împărțirea efectelor în patru categorii afișate simultan. El a conceput tetrada ca un instrument pedagogic, formulând legile sale ca întrebări ce trebuie puse asupra oricărui mediu: Ce îmbunătățește mediul? Ce învechește mediul? Ce recuperează mediul din ceea ce a fost învechit înainte? În ce se transformă (inversează) mediul ‐ 6 ‐ când este suprasolicitat? Legile tetradei există simultan, nu succesiv sau cronologic și permit celui care le folosește să exploreze “gramatica și sintaxa” pentru “limbajul” unui mediu. El se îndepărtează de mentorul său H. Innis, sugerând că un mediu se “supraîncălzește” sau se inversează (transformă) într-o formă opusă când este împins către extreme. Vizual, o tetradă poate fi descrisă ca patru diamante grupate în formă de X cu numele mediului în centrul intersecției. Diamantele de la stânga tetradei sunt proprietățile de îmbunătățire și recuperare ale mediului, amândouă proprietăți ale figurii (formei). Cele două diamante din dreapta tetradei fiind proprietățile de învechire și recuperare ale mediului, ambele fiind proprietăți ale terenului (contextului). Fig. 1 Diagrama goală a tetradelor Exemplificând prin mediul radioului: • Îmbunătățire (figură): Radioul amplifică știrile și muzica prin sunet. • Învechire (teren): Radioul reduce importanța presei scrise și a vizualului. • Recuperare (figură): Radioul readuce cuvântul vorbit în prim plan. • Inversare / Transformare (teren): Radioul acustic se transformă în televiziune. Marshall McLuhan a adaptat ideea figurii și a contextului din psihologia Gestalt, care susține sensul sintagmei “mediul este mesajul”. El a folosit acest concept pentru a explica cum o formă de tehnologie a comunicării, mediu sau figură, operează obligatoriu prin intermediul propriului context sau teren. McLuhan credea că pentru a înțelege pe deplin efectele unei noi tehnologii este obligatorie examinarea combinată a figurii (mediului) și a terenului (contextului), din moment ce niciuna nu este inteligibilă fără cealaltă. El susținea că trebuie să cercetăm media în contextul ei ‐ 7 ‐ istoric, particular în relație cu tehnologiile ce o preced. Ecosistemul actual, fiind el însuși compus din efectele tehnologiilor precedente, potențează apariția de noi tehnologii, care au efectul de a influența pe viitor societatea și indivizii ei. Mai mult decât atât, noile tehnologii conțin ele însele supoziții proprii în legătura cu timpul și spațiul. Mesajul cu care mediul cade de acord nu poate fi înțeles decât dacă mediul și ecosistemul utilizării mediului, care, simultan, îl creează în mod efectiv, sunt analizate împreuna. El credea că examinarea relației figură-teren poate oferi o perspectivă critică asupra culturii și societății.

metoda bibliografica

studiu privind suportul tehnologic folosit in prezentări

Pornind de la aceasta replica am dorit sa aflu conceptia generala despre suportul media

. discuția și sinteza rezultatelor

La prima întrebare a chestionarului, rezultatele au demonstrat clar faptul că toti respondentii au asistat la o prezentare pana in acest moment.

Pentru a verifica clar ca exista o experienta in prezentari si o imagine am dorit sa aflu daca au asistat la mai mult de 20 de prezentari pana in acest moment.

Graficele arata ca majoritatea au participat la mai mult de 20 de prezentari.

Diagrama de mai jos arata ca de asemenea toti respondetii au indicat ca toate prezentarile asistate a existat un support digital pentru intarirea informatiilor.

Diagrama de jos arata suprematia programului oferit de Microsoft fata de oricare altul cucerind concurenta cu o cota de 88%.

Pentru a clarifica ca nu exista posibilitatea ca respondentii sa faca vreo confuzie intre cele 2 programe respondentii au fost intrebati daca cunosc cele 2 programe; sub 20 % au raspuns ca nu cunosc programul prezi dar toti cunosc programul powerpoint.

Aproape o patrime din cei care au raspuns nu considera necesara o cunoastere temeinica a programelor pentru a realiza o prezentare reusita.

Niciun raspuns nu a indicat ca mult text pe diapozitiv caracterizeaza sa transmiti mai mula informative.

Doar 4 % din cei chestionati considera ca multe tranzitii sau efecte fac o prezentare reusita.

Putin peste jumatate considera ca powerpoin este mai bun decat Prezi.

Toti respindetii aproba necesitea acestor programe in cadrul unei prezentari.

Doar aprooape un sfert din prezentarile facute de cei care ai raspuns folosesc mai putin de 20 de cuvinte pe slide.

Majoritatea celor care au oferit raspunsuri acorda mai mut de o ora pregatirii suportului tehnic.

Functia Ocupata de catre respondeti a fost sumarizata la urmatoarele pozitii.

4.2. Model propus de prezentare PowerPoint.

Plecand de la replica specialistului Carmine Gallo ,,Este posibil sa nu te pregateste pentru scena de la TED in acest moment dar fie ca iti place, fie ca nu esti comparat cu cei de la TED. Publicul tau asteapta sa fie inspirit antrenat si distrat”: am dorit ca raspuns al chestionarului sa propun un sablon, un schelet al unei prezentari care are sanse mult mai mari de a fii receptionat.

Carmine Gallo ( author, columnist, keynote speaker, and former journalist and news anchor)

Profesionalism înseamnă minuțiozitate ( Toit: 2012, pg.114), conform Toit :

Este mai bine ca la o prezentare să nu fie folosite deloc slide-urile decât să fie utilizate în mod lipsit de profesionalism;

Este important să înveți să creezi slide-uri de calitate și tranziții profesioniste între acestea și abia apoi să

Ca raspuns al chestionarului am decis sa arat niste reguli nascute din necesitatea de a face o prezentare sa nu mai fie plictisitoare si pentru ca informatiile sa ajunga la receptor.

Expresia pentru prezentarile slab pregatite si tipice este ,,Death by powerpoint”, moarte prin Poweerpoint.

Ma voi ax ape powerpoint pentru ca este datorita chestionarului inca in preferintele majoritatii si reiese a fii si cel mai folosit program inca.

Prezi nu a aparut ca necessitate de a scapa de powerpoint, a aparut ca si o nevoie de diversitate.

Multi dintre respondent sunt student sau actuali absolventi, acestia adeseori folosind powerpoint-ul ca si modalitate de a nu se pregati pentru prezentare si pentru a citi de pe slide.

De tradus

s. They assert that people learn more deeply from words and pictures than from words alone, which is referred to as the multimedia principle (Mayer 2005a). Multimedia researchers generally define multimedia as the combination of text and pictures; and suggest that multimedia learning occurs when we build mental representations from these words and pictures (Mayer, 2005b).

The cognitive theory of multimedia learning (CTML) centers on the idea that learners attempt to build meaningful connections between words and pictures and that they learn more deeply than they could have with words or pictures alone (Mayer, 2009).

In acel moment, pentru public se intampla prea multe pentru creierul lor- si aud o persoana care vorbeste si trebuie sa fie atenti si la scris; astfel se aplica regula 1+1=0

Daca punem si textul si il si spunem creierul nostru va uita totul peste cateva secunde nefiind prea atragator sau neiesind din comun pentru a actiona sistemul reticular sa fie dezactivat.

Sistemul reticular lasa un anumit lucru sa ajunga la constientul nostrum ca apoi sa dispara sis a fie uitat.

Creierul nostrum lucreaza pe teoria palatului mintii – putem stoca oricata informative dorim, atata timp cat exista ceva iesit din comun ca sa faca diferenta la noi in minte si nu exista o zona separata la noi in creier care sa tina minte prezentarile PowerPoint.

Moartea prin powerpoint apare atunci cand ecranul este plin de informatii si noi incercam sa nu ne plicitisim –nimanui nu I place sa fie plictisit (john Medina , Regulile mintii.), astfel citim textul chiar daca cititorul il citeste deja. In asa fel creierul nostrum nu mai permite informatiei sa fie absorbite ci pur si simplu sa fie considerat zgomot de fond.

Inainte cand devenise popular powerpoint-ul si internetul incepea sa aiba tarife aceptabile pentru toata lumea primeam prin e-mail prezentari powerpoint cu locuri frumoase din lume, cu animale cu diferite vietaturi, aveau putin daca nu deloc text. Se intampla sa aiba un fundal sonor care avea rol de linistire si nu era o alta forma prin care se trimitea informatii.

Acele prezentari aveau sanse mult mai multe sa fie retinute decat una la care am asistat la o conferinta. Aceste prezentari respecta ideea ca informatia pentru a fi retinuta este bine sa vina pe o singura cale odata.

Indifferent care este programul folosit de noi, Prezi, Powerpoint, keynote, toate vor fi acelasi lucru daca nu se schimba modul de abordare a programului.

Powerpoint are cele mai multe functii dintre toate programele, nu neaparat cele mai attractive dar ca si ansamblu are cele mai multe functii- asta nu inseamna ca trebuie folosite deodata toate!

Niciodata nu a fost cazul ca moartea prin powerpoint sa fie o alegere clara sau razbunatoare din partea vorbitorului dat fiind faptul ca nu stia ca se poate face altcumva.

Mai jos voi prezenta anumite aspecte care ar fi indicat sa fie respectate pentru a Evita aceasta forma de chinuire si pentru a oferi o experienta notabila a publicului din partea vorbitorului.

Incepem cu ce este mai important. Vorbitorul- acesta trebuie protejat si trebuie acordata toata importanta si atentia.. atentia oferita acestuia I poate fi furata prin mai multe metode.

Prima este cea mai puternica si ne urmareste pe tot parcursul. si anume fundalul.

Cand ajungem in pragul acesta , care este chiar la deschidere. Inainte de toate am putea sa luam in considerare ca albul acesta este prea puternic pentru ca vorbitorul sa aiba

atentia complete.

In acelasi stil la fast food se folosesc culorile deschise pentru a face lumea sa consume sis a plece rapid.

La restaurant se folosesc culori care se regasesc in natura si cat mai aproape de pamant.

Mai jos in figurile xxxxx se poate observa o diferita atitudine in functie de fundal luand in considerare ca toate ecranele de proiectie sunt albe.

Desi majoritatea sabloanelor de design sunt facute pe culori deschise ele sunt total nerecomandate,

Folosind un astfel de fundal nu avem probleme cu contrastul generat de iluminatul interior sau proiectoare cu lampa avand foarte multe ore de functionare.

In continuare pentru focusarea directa asupra informatiilor transmise trebuie sa ne concentram pe mesajul transmis in momentul mentionarii lui.

Se va transmite o singura idee si doar una singura

Titlu

2 elemente

1 singur active

Mai mult de 6 obiecte creierul trebuie sa numere si dureaza de 500% de ori mai mult.

In imaginea xx avem o prezentare tipica powerpoint, se poate inlocui fundalul cu majoritatea din template-urile folosite fara sa faca o diferenta prea mare.

In figura de jos am lasat o singura informatie si am aplicat si un principiu al contrastului- am lasat doar informatia despre care vobim sa fie evidenta iar pe cealalta am pus-o in contrast.

De asemenea am redus dimensiunea titlului pentru a nu fii cel mai evident element de pe diapozitiv el fiind doar mentionat nu subiectul principal discutat.

Ulterior informatia discutat ar fi recomandat sa fie inlaturata pentru a face slide-ul sa fie mai aerisit si a putea lasa publicul sa se concentreze asupra unei singure idei.

O alta varianta prin care se lasa toata informatia este aplicarea unui efect de fade out.

Aplicand principiul multimedia prin care oamenii invata mai multe prin cuvinte si imagini decat doar din cuvinte prezentarea ar trebui sa arate in felul urmator.

Acelasi lucru poate fi facut si la diapozitive care contin tabele.

Un alt aspect controversat este numarul de obiecte care este indicat sa il avem.

Subitizing

Creierul are capacitatea de a vedea un numar limitat de obiecte si de a judeca correct numarul lor. Numarul 6 s-a demonstrate prin studii ca este ultimul numar de obiecte pe care il percepem fara a-l numara; mai mult de 6 obiecte pune creierul sa numere. Diferenta dintre perceperea directa si numarare este de 500% ca durata.

Astfel este indicat ca un slide sa nu aiba mai mult de 6 elemente pe el .

Imaginile pot fi luate de pe site-uri specializate de imagini cu titulatura de stock photos, fiind la o rezolutie si o claritate mult peste gasite pe Google Images. Atunci cand se gasesc poze gratuit de downloadat pe site-uri de stock photos ele sunt libere de obligatii legale. In momentul in care imaginile sunt luate de pe google images nu stim daca exista copyright pe acestea si in fata unui auditoriu exista intotdeauna sanse ca cineva sa recunoasca o imagine.

Acest model este doar un sablon, arata principiile de baza care ar fi recomandat sa fie urmate, informatiile prezentate au avut scopul de a dezvolta o prezentare rapida si pe cat posibil de efect; recomand tuturor sa urmeze cursuri specializate de powerpoint fie ele live sau on-line si sa ia exemplu prezentarile TED, considerate cele mai de impact

5.1 Aplicatie a modelului tetradic

Pentru a putea evalua impactul (pozitiv, negativ sau neutru) unei noi tehnologii avem nevoie de o teorie și o grilă adecvată de analiză.in acest caz tehnologia exista iar noi vom face o alta abordare avand un altfel de impact.

Mesajul oricărui mijloc constă în ultimă instanță în interpretarea semnificațiilor celor patru componente ale tetraedului.

etrada este un instrument flexibil cu caracter general care se poate aplica, într-o manieră sistematică, tuturor artefactelor sau produselor tehnologice, invențiilor sau creațiilor omenești.

Consider ca tetrada media (tetrad of media effects) este un instrumente util pentru oricine dorește să cunoască modul prin care un anumit mijloc sau mediu influențează individul și societatea.

Cele patru legi ale tetradei media

Amplificarea (enhances): Ce anume amplifică, accelerează sau intensifică mediul?

„Lucrurile create de om sunt extensii ale trupului sau ale minții […] oamenii au omis consecvent să le continue cu observații de rigoare” (McLuhan & McLuhan, 1988/2006:555).

In cazul aplificarii, acest aspect este direct relevant pentru informatia are poate fi asimilata de catre auditoriu. Aplicand regula de 1+1=0 creierul este mult mai relaxat primind mult mai usor informatia daca vine printr-o singura cale – auditiva sau vizuala; putem Evita moartea prin powerpoint prin simplul fapt ca informatia vine printr-o singura forma fiind mai usor de asimilat.

Recuperarea (retrieves): Ce anume recuperează, readuce în prim plan sau repune în drepturi mediul din trecut?

„Recuperarea nu înseamnă readucerea în scenă, pe nepusă masă a unei vechituri. Se impune o anume translație sau metamorfoză pentru a stabili relația dintre aceasta și noul fundal” (McLuhan & McLuhan, 1988/2006:567).

PowerPoint nu este un instrument creat pentru crearea documentelor. PowerPoint este un instrument, nu o metodă.

Prin aceasta metoda dorim sa readucem o metamorfoza a ceva ce este predate in scoli, la care ni se ofera tot suportul material si informational pentru cunoasterea lui si aplicarea informatiilor intr-un stil mult mai aerisit si usor de asimilat.

In asa fel reusim sa aducem Powerpoint inapoi la scopul pentru care a fost creeat, sa fie un utilitar un support visual pentru informatia transmisa, sa devina o aplicare a principiului multimedia si nu a fi un instrument care de editat documente si nu pentru a mai fii folosit ca fituica.

Fituica pe care o reprezinta powerpoint-ul in modalitatea clasica este posbil chiar un lucru dobandit si nu este un lucru pe care vorbitorii il fac cu deplina constiinta. Au vazut acest lucru fiind facut odata si inca o data si de majoritatea cazurilor in asa fel nefacand nimic diferit. Stiu ca au de facut o prezentare Powerpoint, pregatesc un fundal si pun informatia de cele mai multe ori copy paste, fara a face o selectie relevanta doar pentru informatia transmisa.

Depășirea (obsolesces): Ce anume face mediul să cadă în desuetudine, să fie perimat sau depășit?

„Perimarea nu înseamnă sfârșitul sfârșitului, ci începutul esteticii, leagănul gustului, al artei, al elocinței și al argoului” (McLuhan & McLuhan, 1988/2006:564).

Old school presentation

Carmine Gallo relata intr-un articol din Forbes ca urma sa tina un discurs principal si putea doar sa auda persoana care il precede. A inceput sa ia notite fiind atat de bun si interesant discursul . Mai tarziu in aceaasi seara a avut ocazia sa ia cina cu cativa dintre participant.

,,Bine ca persoana dinaintea ta nu te-a urmat “ii spune la un moment dat o persoana Gallo l-a intrebat de ce spune asta? Era o prezentare foarte buna. Nu i-ai vazut Powerpoint-ul ? era de moda veche.(traducerea noastra)

http://www.forbes.com/sites/carminegallo/2014/12/12/take-the-old-school-design-out-of-powerpoint/

prin moda veche continua Gallo se facea referire la o prezentare plina de text, Bullets, si grafice peste grafice.

,,Imi pare rau pentru toti vorbitorii care nu realizeaza ca lumea prezentarilor se schimba,; majoritatea publicului vrea sa vada ceva nou, proaspat si interesant visual.

Asa cum zice si Gallo in randurile de mai sus powerpoint-ul nu trebuie schimbat, acesta trebuie transpus in ceva nou, in ,, începutul esteticii, leagănul gustului, al artei, al elocinței și al argoului” McLuhan & McLuhan, 1988/2006:564).

Prezentarile aerisite si cu imagini care apeleaza la imaginatia publicului i scoate din zona reticulara si le aduce in fata o experienta noua, mult mai apetisanta vizual si informational.

Aplicand principiul multimedia in mod eficient in powerpoint nu inlocuim powerpoint-ul, pur si simplu folosim acest program in toata grandoarea lui si cum a fost conceput- sa ne sustina, nu sa ne inlocuiasca.

Inversiunea (retrieval): Ce anume inversează sau răstoarnă mediul când și-a urmat cursul sau s-a dezvoltat până la potențial său maxim?

„Atât aspectul de recuperare, cât și inversarea cuprinse în cele patru legi ale mass-media presupun metamorfoza” (McLuhan & McLuhan, 1988/2006:573).

Ce reuseste noul model powerpoint sa inverseze este la urma si cea mai importanta parte, ,,Moartea prin Powerpoint.

Cauzata de plictiseala si de neplacerile statului obligat la o prezentare power point de moda veche.

Pentru a fii diferiti, vorbitorii si toti cei care sustin o prezentare trebuie sa se intoarca la baza lui facand astfel moda veche reuseste sa fie ceva nou. Este posibil sa nu avem posibilitatea sa avem tot timpul o sustinere multimedia dar cand o avem putem sa devenim creativi.

Asa cum isi intitula speech ul Don McMillan "Life AfterDeath by PowerPoint".

Reusim sa inversam aceasta moarte a Powerpoint cu traitul si chiar cu evolutia.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx

De facut schema.

5. modelul tetradic in prezentarile prezi

La fel cum exista moarte prin powerpoint exista moarte prin prezi.

Moartea prin prezi este un pic diferita si a reusit sa apara mai repede dcat in cazul lui powerpoint.

Ambele au aparut datorita accelerarii dezvoltarii tehnologice si scaderii pretului echipamentelor IT.

Desi aparut mult mai recent decat powerpoint, prezi a aparut cand preturile echipamentelor era mult mai mic si disponibil oriunde. Astfel fara documentare si fiind entuziasmati de tranzitiille si structura care nu oblige la liniaritate s-a profitat si a generat o reticenta. Nu este atat de notorie precum la powerpoint dar incepe sa se naste.

La fel ca si la Powerpoint putem aplica modelul prin care sa fie totul clar concis si cu cate o informative afisata odata sip e o singura cale(vizual sau auditiv)

Prezentarile trebuie facuta in asa fel incat Prezi sa sustina ceea ce vorbitorul spune si nu sa duplice exact sau sa dubleze.

Avantajul prezi fata de orice alta prezentare bazata pe slide-uri sau diapozitive este dinamica folosita. Pentru cei care vad prima data prezi trebuie subliniat ca nu acesta este principalul mod de folosire si nu la asta se rezuma prezi. Capacitatea de zoom out si zoom in si glisarea de la idee la alta este excelenta pentru prezentarile bazate pe povestiri si ar trebui sa respecte o idee clara si nu sa fie folosit la stanga si la dreapta pana cand poate cauza senzatii de ameteala audientei..

Amplificarea (enhances): Ce anume amplifică, accelerează sau intensifică mediul?

„Lucrurile create de om sunt extensii ale trupului sau ale minții […] oamenii au omis consecvent să le continue cu observații de rigoare” (McLuhan & McLuhan, 1988/2006:555).

Prezi amplifica povestea, ii ofera o forma vizuala de reprezentare , poate merge in orice directive si poate oferi o harta mentala a unui concept nou transmis. Spre deosebire de Powerpoint ne ofera si o perspectiva apoximativa a mintii prezentatorului si cum a reusit sa compuna prezentarea.

Recuperarea (retrieves): Ce anume recuperează, readuce în prim plan sau repune în drepturi mediul din trecut?

„Recuperarea nu înseamnă readucerea în scenă, pe nepusă masă a unei vechituri. Se impune o anume translație sau metamorfoză pentru a stabili relația dintre aceasta și noul fundal” (McLuhan & McLuhan, 1988/2006:567).

In vremurile trecute toate oratoriile incepeau cu o poveste, se folosea puterea exemplului si a povestirii foarte mult. Era cea mai eficienta metoda de a argumenta sau a transmite un punct de vedere. Avest lucru este din nou posibil prin prisma dinamicii oferite.

Se poate prezenta ideea generala si apoi sa fie fiecare element luat in detaliu.

Aduce importanta auditorului inapoi in scena si un auditoriu care nu se aplica doar asupra celor care vad ecranul de proiectie. Aplicatia permita sa fie adaugata si rulata pe un site web fara a fii necesar download-ul pe calculator sau vreo aplicatie instalata pe calculator pentru a o putea rula.

Prezi reuseste sa aduca inapoi povestirea.

Depășirea (obsolesces): Ce anume face mediul să cadă în desuetudine, să fie perimat sau depășit?

„Perimarea nu înseamnă sfârșitul sfârșitului, ci începutul esteticii, leagănul gustului, al artei, al elocinței și al argoului” (McLuhan & McLuhan, 1988/2006:564).

Fiind tot un support vizual folosit la prezentari nu se indeparteaza prea mult de conceptul de prezentare bazata pe slide-uri sau cum se folosea in trecut tabla pentru a desena.

Prezi reuseste sa combine efficient o moda noua cu una veche la care s-a renuntat datorita timpului care il necesita. Acest program reuseste sa aduca inapoi tabla si eleganta si creativitatea pe care aceasta o oferea.

Avand posibiltatea de a merge in orice directive, creatorul trebuie doar sa isi faca o idee clara unde doreste sa ajunga urmand un traseu si auditoriu vede mult mai usor si traseul mental.

Are puterea de a fii mai bun decat powerpoint fiind mai dedicate pe creatie

Xxxxxxxxx

Inversiunea (retrieval): Ce anume inversează sau răstoarnă mediul când și-a urmat cursul sau s-a dezvoltat până la potențial său maxim?

„Atât aspectul de recuperare, cât și inversarea cuprinse în cele patru legi ale mass-media presupun metamorfoza” (McLuhan & McLuhan, 1988/2006:573).

Avand o divizie pentru educatie(Prezi for Education) programul reuseste sa schimbe modul in care profesorii isi pot prezenta cursurile, seminariile si poate adduce o interactivitate usor apusa prin folosirea powerpoint intr-o sala de curs care are proiector.

Prin libertatea pe care o ofera elevii, stundentii, alti profesori pot vizualiza conceptele mult mai usor sis a ofere conexiuni intre idei sau chiar crearea unui plan general cu toti care asista la prezentare.

Integrarea de documente, harti, imagini chiar si a documentelor PDF nu a fost niciodata mai usoara.

Prezi a fost dezvoltat luand in considerare lumea care evolueaza tot mai mult in directia de touchscreen. Interfata usor de folosit si de sharuit permite ca o singura prezentare sa fie transmisa in 10 locatii diferite. Prin forma sa si a conceptelor dezvoltate prezi reuseste sa aduca din nou o importanta a proiectorului in salile de curs.

Introducere “Există o limită în făgăduințele noilor tehnologii și anume că nu pot substitui valorile umanității” Neil Portman (1931-2003) Din ce în ce mai multe organizații de media și nu numai, încep sau au dezvoltat deja o multitudine de entități online, generând atât o inflație a conținutului, cât și o suprasolicitare a spațiului public din punctul de vedere al instrumentelor de influențare a agendei, atrofiind, prin promovarea excesivă a progreselor tehnologice, elementul uman din această ecuație. În fața acestei realități, omul contemporan resimte o alienare socială pentru care nu are încă antidot. Deși majoritatea celor implicați în fenomen susțin că există o evoluție și perspectivele sunt optimiste, metodele socio-umane de măsurare efectivă a impactului au rămas în urma progreselor tehnologice care au fost favorizate în detrimentul primelor deoarece aparatul teoretic a fost ignorat nepermis de mult (E. Katz). Până în prezent, încercările de cuantificare a schimbărilor sociale s-au bazat mai mult pe cercetările de tip cantitativ, augmentate fiind de mirajul atotputernicelor noi tehnici de calcul, defavorizând metodele de cercetare calitativă. Se măsoară accesul, consumul specific și capacitatea de persuasiune al entităților în detrimentul analizei fenomenului de dispariție a barierei dintre consumul și producția media (D. Gauntlett, 1995). În ultimul timp sunt propuse din ce în ce mai insistent metodele de cercetare calitativă sub forma unei combinații între cercetarea tradiționala calitativă din sociologie și teoriile de răspuns a cititorului aparținând criticii literare. Studiile etnografice, interviurile și observația participantului se însumează într-o nouă metodologie întrezărita încă din anii '80 de către David Morley și Michel de Certeau. Altfel spus, aceasta se bazează pe Teoria Subiectivismului, apartenentă curentului post structuralist (Ang, 1985) și pe conceptul de Naștere a Cititorului (Barthes, 1968). Modelul tetradelor media poate constitui o metodă de validare a entităților online ca făcând parte din new media prin cercetare calitativă. În următoarele pagini voi propune și susține construcția unui set de proprietăți pe care orice entitate online trebuie să le respecte pentru a putea fi încadrata în media de tip nou. În sprijinul acestui demers voi folosi tehnica interviului.

Concluzii (relevanța temei abordate și a rezultatelor în comunicare, experiența dobândită)

fac prezentările

La baza realizării acestei lucrări au stat observațiile personale la prezentările la care am participat, conferințe naționale și internaționale, cursurile oferite în cadrul specializării Comunicare și Relații Publice de-a lungul celor trei ani de studiu, experiența personală în domeniul IT, dobândită la training-uri de specialitate Microsoft la care am participat și nu în ultimul rând experiența dobândită la locurile de muncă pe care le-am avut.

Lucrarea de fata isi propune sa prezinte astepte teoretice si practice in legatura cu folosirea unui support in timpul unei prezentari plecand de la cele statice la la cele multimedia aratand cat sunt de necesare in captarea atenției publicului si transmiterea unui mesaj memorabil .

Continutul lucrarii prezinta stiluri de prezentare , modul de construire a mesajului si sustinerea unei prezentari folosind un support media facilitand absorbtia mesajului aducand interactivitate si eliminand staticul existent in prezentari.

In acest sens, primul capitol abordeaza aspectele teoretice ale vorbitului in public, prezentand calitati necesare ale vorbitului in public si dezvoltarea lor, sistematizarea unei prezentari bazate pe mai multe criterii si sustinerea acesteia.

Capitolul al II -lea face incursiunea in lumea digitala, prezentand suporturi media cunoscute si folosite, subliniind greselile si stereotipurile folosite reducand astfel receptia publicului si eficientizarea mesajului transmis; este analizata prezentarea cu sau fara vorbitor si prezentarea modelului tetradic McLuhan.

Capitolul al III lea se incearca sa se raspunda la intrebarea cat este de necesar un support media in cadrul unei prezentari, folosind o analiza calitatativa cat si cantitativa.

Lucrarea de fata isi propune sa prezinte astepte teoretice si practice in legatura cu folosirea unui support in timpul unei prezentari plecand de la cele statice la la cele multimedia definind importanta lor si principiul aratand cat sunt de necesare in captarea atenției publicului si transmiterea unui mesaj memorabil .

Discursul a evoluat mult de la aparitia lui pana in ziua de astazi, discurusul a evoluat de la oratorie la un discurs care apoi este comentat si analizat in minutele ce urmeaza. De la prezentarile de produs memorabile intreprinse de Steve Jobs si pana la o prezentare din timpul unei totul a survenit schimbari si a trebuit adaptat constant transformarea ne ajuta sa reusim sa schimbam ce trebuie schimbat ca sa nu ramanem in urma.

Evolutia discursului a schimbat totul legat de persoana care il tine. De la cuvintele folosite si pana la postura pe care o are in timpul discursului Maya Angelou spunea ca o persoana va uita tot ce ai spus dar nu va uita cum ai facut-o sa se simta. Asta am dorit sa invit lumea sa faca, sa invite la cunostiinte sa nutreasca creierul asa cum a fost el facut sa absoarba informatia.

In primul capitol am dorit sa notez diferentele dintre tipurile de discurs si diferenta intre o conversatie si un discurs. Este foarte important sa facem diferenta intre cele 2 pentru a stii ce situatia in care suntem si cum sa abordam situatia avand un rezultat profesional in momentul in care ne dorim sa avem unul. Scaparea de frica prin folosirea corpului nostru este foarte importanta deoarece tot ce este mai puternic este venit din surse interne nu externe. Glosofobia este cea mai mare frica existenta in momentul de fata printre oameni, frica de moarte este clasata pe un inferior decat glosofobia.

Important este sa putem sa ne linisti folosind tehnicile descrise in lucrare si sa nu ne facem un film negativ despre actiuni care nu s-au intamplat inca. Nu stim de nici un vorbitor care a dat un speech si a fost confruntat direct pe scena pentru un discurs sau prezentare simpla; nimeni nu a fost atacat pentru o prestatie discutabila pe scena,

Mutlimedia este tot ceea ce ne inconjoara in momentul de fata, telefoanele sunt smartphone, cartile sunt dispozitive electronice care au cerneala comandata elctromagnetic-ebook reader. Daca nu este vorba de ebook reader este o tableta care ne distrage atentia din ce in ce mai mult.

Principiul multimedia descris este foarte important pentru a intelege ce ne face sa oferim atentia dorita de orice vorbitor. Desi toti dorim sa participam sau sa tinem prezentari si discursuri in care toti participanti au tablete si interactioneaza cu noi in timpul prezentarii acest lucru se va intampla izolat si poate doar pe evenimente dedicate; elementul principal va ramane vorbitorul. Principiul descris se refera atat la mediul scolar cat si cel academic si chiar in cel profesional, oferind un suport despre cum sa transmitem o infomartie ca ea sa aiba impactul cel mai puternic devenid astfel o informatie stocata si informatia este mai usor de asimilat daca exista o prezenta umana care stim ca ne-a transmis-o sau daca vocea umana este cea care ne da informatia.

revolutia tehnologica este vizibila in mod constant si este considerata ca va urma un ritm si mai accelerat de evolutie tehnologic. In materie de prezentari evolutia a constat in reducerea timpului in care o prezentare putea fii tinuta. Evolutia de la tabla la retroproiectoare si apoi la videoproiector a stagnat. Tabla a avut nevoie sa fie inlocuita pentru timpul in care dura si abilitatea de a avea o inclinatie artistica pentru ca o prezentare sa arate atractiv.retroproiectorul ofera o solutie care putea fii pregatita de acasa dar in cazul in care se observa o greseala de tipar daca nu de aranjare a informatiilor compromitea toata prezentare. Nu se gaseau usor foile transparente si erau foarte sensibile.

In momentul in care s-a ajuns la videoproiector lupta sa declansat in alta directie. Nu s-a cautat sa fie inlocuit ci doar sa evolueze. Lupta a trecut apoi pe frontul software in care programele de prezentare au facut diferenta intre prezentari.

Cele mai cunoscute programe in momentul de fata sunt Prezi si PowerPoint.powerpoint este cel mai cunoscut dintre toate programele existente pe piata, a avut parte de cea mai mare investitie in dezvoltare, a evoluat si a fost necesar ca acesta sa evolueze dupa peste 10 versiuni si schimbari radicale ne-a obligat sa trecem la un alt format de fisiere- docx. Are cele mai multe functii existente, are o constructie care te invita sa stii cat mai multe si este si va fii intotdeauna modern ca si interfata.

Programul este construit in asa fel incat toate butoanele sa fie in locul in care te astepti sa fie in materie de editare de text, tranzitiile au devenit din ce in ce mai apreciate si mai moderne, efectele invita din nou la atentie. Ramane acum doar sa facem o prezentare care sa atraga publicul si asta doar prin modul in care ea este utilitarul care ne-a sustinut nu a fost elementul principal.

`Prezi este un program care este in faza de crestere si nu de evolutie, inca isi doreste sa il tina web based pentru a aduna incontinuu informatii de la clienti, feedback, statistici si pareri de la clienti. Este conceput total unic si tot ce incearca sa il imbunatatesc , reusesc doar sa il copieze.

Interfata desi intuitiva poate cauza o mica reticenta fata de nou. Prezi a reusit sa aduca inapoi scopul unei table intr-o sala de clasa, doar ca de data aceasta ar putea fii un SmartBoard. Necesar pentru a readuce povestirea in sala de curs sau in timpul discursului Prezi nu este doar un suport vizual de succes dar este si o modalitate prin care arata cum gandeste defapt vorbitorul. Fiind Web Based, ea poate fii omniprezenta pe mediul online care insoteste organizatia sau vorbitorul fiind usor de postat pe orice retea de socializare, site ori blog.

Din pacate varianta desktop care nu obliga la o conexiune constanta la internet costa cat toata suita de programe Office.

Alternativele folosite la cele 2 programe au cel mai puternic aspect in comun; ele sunt gratis si in faza continua de dezvoltare. Dezvoltatorii sunt deschisi la idei de personalizare si imbunatatire avand sanse sa rezulte programe mult mai personalizate pe dorintele celor care folosesc suport tehnologic in timpul prezentarilor.

In partea a II a fost important sa apreciem corect gradul de cunoastere a programului powerpoint si prezi, cat de des a fost intalnit acesta.toata lumea a folosit powerpoint cel putin odata si majoritatea a participat la cel putin 20 de prezentari pana acum oferindu-ne o dovada ca cei chestionati cunosc si recunosc programul powerpoint. Conform cercetarilor , Prezi este un program care prezinta un interes tot mai mare catre public aratand totusi o dorinta de schimbare. Marginal powerpoint castiga si este considerat un program mai bun decat prezi deci programul celor de la Microsoft este inca de actualitate si reprezinta atentia principala a celor care urmeaza sa tina o prezentare. Niciunul dintre respondenti nu a considerat ca mai mult informatie se va transmite daca exista mult text lasandu-ne cu concluzia ca informatia poate fi putina atata timp cat este folosita adecvat.in acelasi timp majoritatea a recunoscut ca au folosit mai mult de 20 de cuvinte pe slide ceea ce indica ca prezentarile de moda veche nu au disparut.

Tinand cont ca nu a fost demonstrata o aplicabilitate la nivel de suport a prezentarilor ci doar de reiterare a unei lucrari am ales sa exemplific pe baza studiilor un model Powerpoint care prin folosirea informatiilor poate fii aplicat atat in prezi cat in orice alta ocazie de prezentare.

Este important ca noi sa transmitem o informatie treptat si sa lasam creierul sa se acomodeze cu ea. Se foloseste o singura informatie pe slide si cand sunt mai multe de sintetizat numarul obiectelor de pe slide sa nu depaseasca 6 in asa fel ferim creierul de la a numara obiectele ci doar de a le recunoste, functie care dureaza cu 500% mai putin decat numararea.. Fundalurile deschise la culoare sau pline de grafica ne obosesc. Folosirea unei imagini pe un fundal de culoare inchisa permite primirea informatiilor intr0un mod mult mai natural. Chiar daca se foloseste un fundal de culoare inchisa simplu neatragator reusim sa eliminam o perceptie de oboseala pe care o imbratiseaza creirul nostru in momentul in care avem un fundal de culoare luminoasa. Folosirea elementelor multimedia ofera ceva special auditorului usurand retinerea.

Modelul propus trebuia analizat si pentru aceasta a fost folosit modelul Tetradei New Media a lui McLuhan. Aceasta tetrada este un mijloc de examinare a efectelor oricărei tehnologii (mediu) asupra societății prin împărțirea efectelor în patru categorii afișate simultan. El a conceput tetrada ca un instrument pedagogic, formulând legile sale ca întrebări ce trebuie puse asupra oricărui mediu: Ce îmbunătățește mediul? Ce învechește mediul? Ce recuperează mediul din ceea ce a fost învechit înainte? În ce se transformă (inversează) mediul.

Modelul nou de prezentari reuseste sa imbunatateasca prezentarile de moda veche readucand atentia asupra vorbitorului. Aduce placerea oratoriei in discurs si in prezentari fie ele powerpoint sau prezi. Ne putem folosi de acest model atat in conceptul general de discurs cat si in mediul profesional si personal, transmitand o informatie intr-un mod organizat si simplu pentru receptor putem sa avem mai multe sanse de reusite si atragem audienta.

Bibliografie

Ce este PowerPoint? disponibil la https://support.office.com/ro-ro/article/Ce-este-PowerPoint-84523261-eff1-4487-80d8-e6c25f483770 (accesat ianuarie 2015)

Cioclov, R., 2013, Ghid de comunicare si discurs public disponibil la http://www.practica-ta.ro/wp-content/uploads/custom/probationers/ghid-de-comunicare-si-discurs-public.pdf (accesat ianuarie 2015)

Du Toit, P., 2012, Secretul prezentărilor de succes, Curtea Veche, București

Lucas, S.E., 2009, The Art of Public Speaking, 10th edition, disponibila la http://siswomedia.blogspot.ro/2014/04/free-ebook-art-of-public-speaking-10th.html (accesata decembrie 2014)

10 tips on how to make slides that communicate your idea from TED’s in-house expert (n.d.),thttp://blog.ted.com/10-tips-for-better-slide-decks/

History Of PowerPoint: The Amazing Facts You Did Not Know, (n.d.) disponibil la http://www.free-power-point-templates.com/articles/history-of-powerpoint-the-amazing-facts-you-did-not-know/ (accesata mai 2015)

Pease, A. 1981, Body Language, Sheldon Press London

Sorden, S., The Cognitive Theory of Multimedia Learning, disponibil la http://sorden.com/portfolio/sorden_draft_multimedia2012.pdf ( accesat mai 2015)

Wang, S. Aamodt,S. 2008, Welcome To Your Brain: Why You Lose Your Car Keys But Never Forget How To Drive,

Prezi – Soluția pentru prezentările tale, 21 Aprilie 2010, Computerica, http://www.computerica.ro/prezi-solutia-pentru-prezentari-reusite/, Accesat Aprilie 2012

http://www.customshow.com/best-powerpoint-alternatives-presentation-programs/( accesat martie 2015)

What is Microsoft PowerPoint? – How Do I Use PowerPoint? http://presentationsoft.about.com/od/powerpointtipsandfaqs/f/ppt_overview.htm

http://www2.eit.ac.nz/library/Documents/Working_With_PowerPoint_Combined.pdf

http://www.ictlounge.com/work/practical_workbooks/presentation_authoring_step_by_step_booklet.pdf

http://www.apollolibrary.com/cwe/pdfs/powerpointtutorial.pdf

http://www.investintech.com/content/wordpowerpointmore/http://www.brainybetty.com/Powerpoint_Tutorials.htm

Anexe (dacă este cazul) (documente scrise, fotografii, eșantioane reprezentative de corpus etc.)



 Conținut – va cuprinde 2 părți:

t)

 Declarația de autenticitate a lucrării de finalizare a studiilor

Lucrările vor respecta următoarele ponderi: prefață și prezentarea temei: 5%; fundamentarea teoretică a temei: 40%; partea aplicativă: 50%; concluzii: 5%. În cazul lucrărilor cu structură specială, aprobată de coordonatorul științific, ponderile pot fi modificate.