Organizarea Si Efectuarea Expertizelor Contabile

LUCRARE DE LICENȚĂ

Organizarea și efectuarea expertizelor contabile.Metode și practici specifice.

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I: NOȚIUNI DESPRE EXPERTIZA CONTABILĂ

I.1. Expertiza contabilă – definiție, concept

I.1.1. Clasificarea expertizelor contabile

I.1.2. Documente specifice expertizei contabile

I.2. Raportul de expertiză contabilă

I.2.1. Întocmirea raportului de expertiză contabilă

I.2.2. Conținutul referatului

I.3. Beneficiarii expertizei contabile

I.3.1. Scopul expertizei contabile

I.3.2. Comunicarea rezultatelor

Capitolul II: EXPERTUL CONTABIL

II.1. Expertul contabil- definiție, caracteristici

II.1.1. Principii deontologice ale experților contabili

II.1.2. Incompatibilitatea expertului contabil

II.2. Numirea expertului contabil

II.2.1. Încheierea de ședință

II.2.2. Contractul de expertiză contabilă

II.2.3. Nota de evaluare pentru calcularea bugetului de timp efectuării expertizei contabile

Capitolul III : ABATERI ȘI SANCȚIUNI ALE EXPERTULUI CONTABIL

Capitolul IV. STUDIU DE CAZ

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Am decis să abordez tema organizării și efectuării expertizelor contabile datorită faptului că reprezintă o activitate foarte importantă în ceea ce privește stabilirea și lămurirea problemelor de natură economică, dar și datorită faptului că se dovedește a fi de o eficiență superioară controlului intern.

România dispune de un cadru legislativ bine pus la punct, prin care reglementează modul de organizare și de efectuare a expertizelor contabile atât judiciare cât și extrajudiciare. Acesta coordonează un număr de politici cheie care sunt în special relevante pentru relizarea în mod corect și concret a unei expertize contabile.

Fenomenul expertizelor contabile a crescut în ultimii ani, datorită numărului mare de experți contabili tot mai bine pregătiți din punct de vedere profesional, dar și din punct de vedere al calității serviciilor efectuate de aceștia și beneficiile pe care o astfel de activitate o poate avea asupra bunului mers al unei firme, societăți, etc.

Pe parcursul lucrării voi prezenta conținutul Raportului de expertiză contabilă, structura acestuia, dar și conținutul Încheierii de ședință, contractul de misiune pentru expertiza contabilă și

În prezenta lucrare voi încerca să fac un studiu de caz și o analiză cu privire la modul de realizare a misiunii de expertiză contabilă precum și rolul pe care îl are întru buna funcționare a societăților. De asemena, voi încerca să scot în evidență regulile și legile formulate pentru o bună organizare a expertizelor contabile.

SCURT ISTORIC

Expertiza contabilă și expertul contabil au o tradiție îndelungată, și au apărut ca o nevoie în mod special a domeniului judiciar.

CAPITOLUL I. NOȚIUNI DESPRE EXPERTIZA CONTABILĂ

I.1. Expertiza contabila – definiție, concept

Expertiza contabilă reprezintă o activitate realizată de o persoană autorizată de lege prin care se constituie relitatea unei operații de natură economică și financiară, pe baza cercetării documentelor, datelor și informațiilor de contabilitate. Aceasta se efectuează cu scopul de a stabili și lămuri problemele cu caracter economic și are competența de examinare a documentelor și evidențelor contabile. Spre deosebire de controlul financiar, expertiza contabilă se efectuează ocazional, numai atunci când se dispune de instanță și se poate confirma sau infirma constatările controlului cu privire la pagube, abateri, lipsuri, etc.

I.1.1 Clasificarea expertizelor contabile

Expertizele contabile pot fi clasificate in funcție de scopul principal în care au fost solicitate sau dupa scopul principal la care se referă, astfel:

După scopul principal in care au fost solicitate:

-expertize contabile judiciare, reglementate conform legislației au ca scop soluționarea litigiilor sau cauzelor aflate în cercetare sau judecată. Poate avea rol de probă în justiție, organele justiționare obținând astfel informații utile pentru rezolvarea legală a cauzelor aflate judecată sau cercetare.

-expertize contabile extrajudiciare. Acestea sunt efectuate în afara procedurilor reglementate în ceea ce privește soluționarea unor cauze atribuite justiției. Pot avea rol de argumente necesare solicitării de către parți a administrării probei cu expertiza contabilă sau pentru stingerea unor conflicte pe cale amiabilă. Nu pot avea rol de probă in justiție.

În funcție de scopul principal (obiectivele stabilite) la care se referă pot exista următoarele tipuri de expertize contabile:

Expertize contabile civile

Expertize contabile penale

Expertize contabile comerciale

Expertize contabile fiscale

Alte categorii prevăzute de legislație sau extrajudiciare solicitate de catre client.

Expertiza contabilă poate fi efectuată numai de către persoana care a dobândit calitatea de expert contabil în condițiile legii (OG 65/1994), membru activ al CECCAR. Acesta este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilității și are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea și certificarea situațiilor financiare.

Expertul contabil va realiza expertiza contabilă , în cazul în care acceptă misiunea, cu devotament, corectitudine, conștiinciozitate și imparțiabilitate, în așa fel încât rezultatul să îi fie util solicitantului . Din acest motiv, se vor aplica principiile contabilității și normele profesionale elaborate de CECCAR privind exercitarea calității de expert contabil și efectuarea de lucrări de expertiză contabilă.

Realizarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată sub niciun fel de motiv cum ar fi motive politice, religioase , etnice sau de alta natura.

I.1.2 Documente specifice expertizei contabile:

Pentru întocmirea unui raport de expertiză contabilă bine fundamentat, bazat pe evidențe contabile și pe documente justificative este necesară documentarea prealabilă, studierea documentelor. Documentarea și studiul materialelor documentare are o importantă extrem de ridicată, având un caracter particular și are ca scop cautarea de raspunsuri la obiectivele stabilite în contract de către organul în drept, prin încheierea de sedintă ( în cazul dosarelor civile) sau Ordonanța organului de urmărire și cercetare penală (în dosarele penale). Materialul documentar studiat de către expertul contabil nu poate fi obținut de către expertul contabil de la cei care le păstreaza. Dosarul de lucru al expertului contabil, cu privire la studiul materialelor documentare trebuie să cuprindă:

Încheierea de ședință ( în cazul dosarelor civile) sau Ordonanța organului de urmărire și cercetare penală ( în dosarele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiză contabilă- exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii

Corespondențe, răspunsuri la întrebări suplimentare sau suplimente de expertiză contabilă solicitate de organele de drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile ( daca a fost cazul)

Note personale ale expertului contabil de pe parcursul efectuării expertizei contabile care puteau fi necesare redactării raportului de expertiză contabilă, sau urmăririi bugetului de timp și decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

Succesiunea evenimentelor pentru elaborarea expertizei contabile :

Dispunerea expertizei contabile/contractarea și numirea expertului contabil

Programarea expertizei contabile

Documentarea lucrării de expertiză contabilă

Redactarea raportului de expertiză contabilă

Semnarea raportului de expertiză contabilă

I.2. Raportul de expertiză contabilă

I.2.2 Întocmirea raportului de expertiză contabilă

Raportul de expertiză contabilă conține lucrările și concluziile expertizei contabile și trebuie să cuprindă: Introducere, Desfașurarea expertizei contabile și Concluzii.

Capitolul 1. Introducere din raportul de expertiză contabilă trebuie să cuprinda cel puțin paragrafele:

Un paragraf care identifică expertul contabil numit să realizeze misiunea de expertiză contabilă. Acest paragraf cuprinde informații standard despre: numele și prenumele expertului contabil, adresa de domiciliu, numărul carnetului de expert contabil și poziția pe care acesta o are în Tabloul Experților Contabili.

Al doilea paragraf este cel care identifică solicitantul, organul care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau un client care a cerut realizarea expertizei contabile extrajudiciare. Respectivul paragraf cuprinde:

Dacă este vorba de expertiză contabilă judiciară, paragraful prevede Încheierea de ședință (care stă la baza numirii expertului contabil), sau este prezentată Ordonanța organelor de urmărire penală (in dosare penale) și conține: data, denumirea părților, calitatea procesuală a părților, adresa de domiciliu sau a sediului social al acestora, numărul și anul dosarului, natura dosarului (civil/penal).

Dacă este vorba despre expertiză contabilă extrajudiciară, paragraful conține: denumirea clientului, adresa de domiciliu sau sediul social al clientului, numărul și data contractului încheiat între solicitant și expertul contabil în vederea efectuării expertizei contabile.

Paragraful al treilea prezintă circumstanțele care au condus în mod inevitabil la respectivul litigiu și din cauza căruia s-a stabilit realizarea expertizei contabile judiciare, sau, după caz, motivul pentru care a fost încheiat contractul de expertiză contabilă extrajudiciară.

Paragraful numărul 4 prezintă obiectivele expertizei contabile (întrebările pentru care expertul contabil trebuie să găsească rezolvări). Pentru expertizele contabile judiciare, obiectivele expertizei contabile vor fi preluate „ad-literam” din „Încheierea de ședință” pentru cauzele civile, și din Ordonanța organelor de urmărire și cercetare penală pentru cuzele civile. Pentru expertizele contabile extrajudiciare, obiectivele vor fi preluate din contract.

În acest paragraf vor fi identificate data sau perioada și locul în care s-a realizat expertiza contabilă. În cazul expertizelor contabile dispuse de organele în drept, în cauze civile, data și locul începerii expertizei contabile trebuie concretizată prin citarea părților prin scrisoare cu aviz de primire.

Paragraful prezintă materialul documentar cu privire în mod direct la obiectivele expertizei contabile stabilite și care stă la baza întocmirii raportului de expertiză contabilă. Materialul documentar trebuie să prevadă strict ceea ce necesită documentarea și studierea obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.

Aici va fi trecută data sau perioada în care s-a întocmit raportul de expertiză contabilă. Se va nota dacă au mai fost realizate și alte expertize cu aceleași obiective, dacă au fost utilizate lucrările altor experți, probleme ridicate de părțile interesate și explicațiile date de acestea în timpul realizarii expertizei contabile.

Ultimul paragraf va identifica data până la care trebuie depus raportul de expertiză contabilă la beneficiar. Dacă este cazul, se va indica perioada de prelungire față de termenul inițial.

Capitolul 2 – Desfășurarea expertizei contabile din raportul de expertiză contabilă va prezenta fiecare obiectiv în parte în câate un paragraf distinct. În fiecare paragraf, sunt explicate operațiile efectuate de către expertul contabil, cum ar fi: materialul documentar, sursele informațiilor, actele și faptele analizate, dacă părțile interesate au făcut obiecții sau au colaborat cu expertul contabil, locul producerii evenimentelor. De regulă, calculele și interpretarea rezultatelor se fac pentru fiecare paragraf în parte, însa pot fi făcute și în anexele raportului de expertiză contabilă, dacă altfel ar îngreuna înțelegerea beneficiarului. Astfel, în paragrafe ar ramâne doar rezultatul calculelor și interpretarea acestora.

La sfârșitul fiecarui paragraf din Capitolul 2- Desfășurarea expertizei contabile, trebuie să existe o concluzie, un răspuns al expertului contabil la obiectivul aferent paragrafului. Concluzia trebuie să fie redactată analitic și ordonat, nu se vor face precizări cu privire la calitatea documentelor folosite, a actelor de control ori la încadrarea legală. Trebuie să fie prezentată precis și fără echivoc. Dacă expertul contabil se va confrunta cu documente sau acte suspecte, în afara condițiilor legii, acesta nu le va lua în considerare în stabilirea rezultatelor răspunsurilor la obiectivele stabilite. Totuși, toate acestea vor fi menționate în raportul de expertiză contabilă.

În cazul în care raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulți experți contabili cu opinii diferite, fiecare trebuie să își explice detaliat opinia într-un paragraf al Capitolului 2. De exemplu, în ceea ce privește expertizele contabile judiciare, opinia expertului contabil recomandat de parte se prezintă separat de opinia expertului contabil numit din oficiu.

În ceea ce privește Capitolul 3-Concluzii al raportului de expertiză contabilă, trebuie să conțină câte un paragraf distinct cu concluzia la fiecare obiectiv al expertizei contabile preluat în maniera în care a fost formulat în Capitolul 2- Desfașurarea expertizei contabile.

Raportul de expertiză contabilă care cuprinde considerații personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observații.

Pot exista situații, cazuri de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertiză. În aceste situații, când expertul contabil nu are posibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă, motivul este de regulă inexistența documentelor justificative sau a evidențelor contabile care atestă tranzacțiile și evenimentele ce urmează a fi expertizate. Pentru astfel de excepții se întocmește un „Raport de imposibilitate a efectuării expertizei contabile”. Acest raport are aceeași structură ca un raport de expertiză obișnuit, cu diferența că în Capitolul 2 „Desfașurarea expertizei contabile” și în Capitolul 3 „Concluzii”, vor fi prezentate cauzele care duc la imposibilitatea realizării expertizei contabile, cu justificările și fundamentele de rigoare.

După ce se întocmește raportul de expertiză contabilă, acesta se parafează și se semnează filă de filă, inclusiv anexele. Dupa ce se realizează această operațiune, raportul este depus beneficiarului acestuia în termenul contractual sau legal, dupa caz.

I.2.2 Conținutul referatului.

Expertul contabil va întocmi un referat care trebuie sa cuprindă:

Data primirii dosarului

Nume, prenume și calitatea expertului contabil

Observații în privința: – Respectarea codului etic național al experților contabili

-Concordanța dintre obiective, constatări, concluzii

-Respectarea normei profesionale și a Ghidului de aplicare

– Alte observații

Semnează expertul verificator și pune ștampila.

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare și extrajudiciare se află în:

Regulamentul de organizare și funcționare elaborat de CECCAR. Acesta stabilește ca realizarea expertizelor contabile dispuse de organele judiciare sau la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, să poată fi efectuată de experții contabili după cum urmează:

Expertize amiabile

Expertize de gestiune

Arbitraje în cauze civile

Expertize financiar-contabile

Norma profesională al CECCAR numărul 35 (Standardul 35) în ceea ce privește expertizele contabile. Aceasta stabilește cine poate efectua expertiza contabilă: „numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condițiile legii, fiind înscrise cu viza la zi în partea activă a Tabloului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România”.

I.3. Beneficiarii expertizei contabile

Beneficiarii expertizelor contabile sunt chiar solicitanții și destinatarii acestora. Aceștia pot fi:

Organele de instrumentare a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale : Poliție, Parchet.

Instanțele de judecată a cauzelor penale și civile. Expertizele contabile pot fi realizate la cererea atât a învinuiților cât și a părților, implicate în proces sau dispuse din oficiu. În oricare dintre cazuri, învinuiții sau părtile implicate în proces sunt utilizatori principali ai expertizelor contabile.

De asemenea, beneficiarii pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate de astfel de procese, înscriși în partea activă a Tabloului Corpului. În cazul în care aceste expertize contabile sunt utilizate în interesul relațiilor cu partenerii de afaceri și comerciali, aceștia din urmă pot fi și ei considerați beneficiari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

I.3.1 Scopul expertizei contabile

Scopul este o trasatură principală a expertizelor contabile judiciare și extrajudiciare. Acest scop este stabilit de la bun început, la momentul solicitării și acceptării de către experți și este reprezentat de întrebările la care expertul contabil urmează să raspundă. Un alt scop al expertizelor contabile îl reprezintă și folosirea acestora pentru problemele pentru care au fost cerute de către solicitanți. Raspunsurile la întrebările stabilite nu pot fi generalizate (extrapolate) înaintea efectuării expertizei contabile. Aceste raspunsuri sunt specifice expertizei, iar expertul contabil iși va exprima răspunsurile la obiective în mod fundamentat.

Caracterul limitat al expertizelor contabile obligă expertul contabil să nu își depășească considerațiile mai mult decât se impune. Nu are voie să formuleze alte obiective decât cele fixate.

Expertizele contabile nu sunt publice, pot fi cel mult transparente, pentru a putea fi utilizate de toți cei care beneficiază în mod direct sau în mod indirect de acestea. Toate acestea se datorează faptului că în expertizele contabile judiciare sau extrajudiciare, expertul contabil exprimă raspunsuri cu rol de lămuriri sau consultanțe de specialitate.

I.3.2 COMUNICAREA REZULTATELOR

Modul de comunicare a conținutului și a concluziilor expertizelor contabile intră în zona confidențialității:

Raportul de expertiză contabilă trebuie să fie depus obligatoriu la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă judiciară. Atât experții contabili numiți din oficiu cât și la recomandarea părților au această obligație, pentru ca toți cei interesați, inclusiv părțile implicate în proces, să poată avea acces la raportul de expertiză contabilă și să îl poată consulta. În mod normal, expertul contabil trebuie să depună raportul cu cel puțin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată, la instanța de judecată care a dispus respectiva expertiză contabilă (la dosarul in cauză). Astfel, se va evita informarea concluziilor și a conținutului către utilizatorii acestuia expertizei contabile.

Pentru expertizele contabile extrajudiciare se va respecta data și locul depunerii raportului de expertiză contabilă care a fost stabilită în contractul dintre client și expetul contabil. Dacă din diverse motive diverse, locul depunerii expertizei contabile extrajudiciare nu este clar formulat, atunci locul va fi registratura generală de la sediul solicitantului.

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conținutului și a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligațiilor expertului contabil privind secretul și confidențialitatea în expertiza contabilă și poate atrage răspunderea disciplinară, civilă și/sau penală a expertului contabil, după caz.

CAPITOLUL II. EXPERTUL CONTABIL

II.1. Expertul contabil- definiție, caracteristici

Expertiza contabilă va fi realizată numai de către persoana care are calitatea de expert contabil, obținută în condițiile legii și este înscrisă cu viza la zi in Tabloul Experților Contabili actualizat.

Calitatea de expert contabil se obține prin examen. Examenul are loc in baza Normelor Corpului și a regulamentului pentru realizarea stagiului, și prin examenul de aptitudini pentru a obține calitatea de expert contabil:

Examen de admitere privind accesul

Stagiu de 3 ani (tutore sau sistem colectiv, 200 ore pe semestru, pregătire deontologică și doctrina profesională)

Examen de aptitudini format din examen scris și probă orală

II.1.1 Principii deontologice ale experților contabili

Experții contabili se ghidează dupa anumite principii deontologice fundamentale în efectuarea expertizelor contabile judiciare și extrajudiciare și sunt definite în detaliu în “Codul privind conduita, și etica profesională a experților contabili și a contabililor autorizati din România”:

Integritate,

Obiectivitate,

Independență,

Secretul profesional,

Respectarea normelor tehnice și profesionale,

Competență profesională,

Comportare deontologică.

Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, enumera și detaliaza in mod simplificat următoarele principii deontologice, pe care expertul contabil trebuie să le respecte în vederea realizarii expertizelor contabile judiciare și extrajudiciare:

independența expertului contabil,

competența expertului contabil,

calitatea expertizelor contabile

secretul profesional și confidențialitatea expertizelor contabile

acceptarea expertizelor contabile

responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

În ceea ce privește independența, acest principiu este valabil pentru toți contabilii profesioniști și persoanelor care pot influența profesionistul contabil. Putem vorbi în cazul experților contabili de independența în gandire și independența relativă.

Independența în gândire se referă la o stare spirituală prin care expertul contabil poate exprima o opinie sau poate face un serviciu profesional fără să fie afectat raționamentul profesional. Presupune atât obiectivitate cat și integritate.

Independența în aparența este componenta fundamentală a independenței. Aceasta reprezintă capabilitatea de a convinge diverse persoane că independența nu a fost perturbata și obiectivitatea profesionistului contabil nu poate fi pusă la îndoială.

Prin competența profesională se înțelege faptul că expertul contabil are îndatorirea de a furniza servicii profesionale competente, obținute cu grijă și straduință din partea acestuia și are obligația să își actualizeze în permanență cunoștințele și să le mențină la un nivel cât mai ridicat în permanența. Pentru a justifica așteptările unui client sau angajator, el trebuie să îndeplinească condiția de a ridica nivelul competenței profesionale, care poate presupune ca expertul contabil să se intereseze și să afle ultimele noutăți și informații din practica profesională sau din legislație și tehnicile de lucru.

Principiul competenței profesionale cuprinde două componente fundamentale:

-obținerea

-menținerea

Prima componentă pe care se bazează competența profesională a expertului contabil, obținerea se referă în primul rând la dobândirea unor standarde ridicate de pregătire generală, urmată de una specifică. În al doilea rând, face trimitere la practica și examinarea în subiecte profesionale semnificative, dar și la practica în domeniu.

A doua componentă, menținerea, prevede promulgarea unui program care să asigure un control strict în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naționale și/sau internaționale. Pe de altă parte, cunoașterea continuă a evoluțiilor și noutăților în profesia contabila, atât la nivel național, cât și internațional și alte reglementări statuare și cerințe relevante, face parte tot din etapa de menținere a competenței profesionale a expertului contabil.

De exemplu, un expert contabil care este solicitat în rezolvarea unor sarcini pentru care nu are experiența necesară, acesta trebuie să recunoască fața de angajator nivelul real al competențelor sale și să ceară consultanță sau asistența unui specialist.

Un principiu important îl reprezintă secretul profesional și confidențialitatea expertului contabil. Profesionistul contabil este obligat să respecte secretul și caracterul confidențial al informațiilor pe care le-a dobandit și de care a luat la cunoștintă cu ocazia efectuării expertizelor contabile. Nu trebuie să ofere informații către diverse persoane , decât în cazuri excepționale în care a fost autorizat special în acest scop sau are obligația legală sau profesională să divulge informațiile. În Raportul de expertiză contabilă, sunt urmărite numai evenimentele și tranzacțiile care au legatură cu obiectivul fixat la începutul expertizei contabile și care sunt probate cu documente justificative și evidențieri contabile, expertul contabil nu se va referi mai mult decât se cere.

În cazul Raportului de expertiză contabilă judiciară, expertul contabil nu trebuie să divulge conținutul Raportului direct părților implicate în actul justițiar, și nu are voie să contacteze părțile implicate, în afara procedurilor prevăzute de lege.

II.1.2 Incompatibilitatea expertului contabil

Există și cazuri în care expertul contabil se află în situația de incompatibilitate. De pildă, calitatea de martor are întâietate față de calitatea de expert contabil în aceeași cauză. La fel se întamplă și atunci când exista premise din care rezultă că el, soțul/soția sau rudele apropiate lui, au interes în soluționarea unei cauze într-un anumit mod, îl pot determina pe expertul contabil să renunțe la obiectivitatea impusă de etica profesională. În acest caz, expertul contabil se poate afla în una dintre situațiile următoare:

Dacă în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părțile în proces, s-a pronunțat asupra unor aspecte, sau a luat parte la înocmirea actelor primare, a evidențelot tehnico-operative sau la elaborarea situațiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecății.

Dacă, în calitatea de expert contabil, și-a exprimat o primă opinie în aceeași cauză supusă judecății, deoarece primează prezumția că ar fi interesat în susținerea primei soluții. În particular, expertul contabil, care a efectuat o expertiză extrajudiciară, la cererea unei părți în proces, se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplinește condițiile de independență și de competență, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

Atât expertizele contabile judiciare cât și cele extrajudiciare sunt lucrări care au caracter științific, de unde rezultă că au calitatea prezumata. Argumentarea științifică a expertizelor contabile poate fi apreciată prin două paliere:

Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile în parte. În cazul ăsta, aprecierea este făcută de către solicitant care măsoară calitatea expertizelor contabile în funcție de utilitatea acestora în atingerea obiectivelor pentru care s-a realizat expertiza contabilă.

Palierul de ansamblu al lucrărilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se efectuează controlul de calitate în cadrul profesiei contabile cu privire la modul de aplicare a normelor profesionale.

II.2. Numirea expertului contabil

II.2.1 Încheierea de ședință

În general, expertul contabil este numit printr-o Încheiere de Ședință, în cazul expertizelor judiciare. Încheierea de ședință cuprinde data acesteia, denumirea și calitatea procesuală a părților, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul și anul dosarului și natura acestuia.

Pentru numirea experților contabili în dosarele civile, de regulă, părțile nu cad la înțelegere și astfel instanțele civile numesc experți contabili recomandați. Art. 202 din Codul de procedură civilă prevede că: Experții se vor numi de către instanță, dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii lor. Încheierea de numire va statornici și plata experților. Încheierea de ședință prin care se face numirea expertului contabil se face indiferent de decizia părților implicate în procesul civil, și cuprinde cel puțin 4 paragrafe:

Primul paragraf prezintă numele expertului contabil numit din oficiu sau la cererea părților.

Al doilea paragraf cuprinde obiectivele la care expertul trebuie să raspundă.

Al treilea paragraf evidențiază termenul la care trebuie depus raportul de expertiză contabilă

La urmă, paragraful care anunță onorariul cuvenit expertului, după ce instanța a consultat părțile cu privire la acest aspect.

Expertul contabil este obligat să ceară instanței introducerea paragrafelor 2-4 in Încheierea de ședință, dacă din diverse motive acestea lipsesc.

Numirea experților contabili în dosarele penale se face de catre organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată, iar fiecare dintre părți având dreptul de a cere un anume expert contabil recomandat de ea pentru efectuarea expertizei contabile potrivit Codului de procedură penală. Prezența expertului contabil este obligatorie în dosarele penale, cu ocazia numirii sale.

Pentru efectuarea de expertize extrajudiciare, numirea experților contabili se face printr-un contract încheiat între solicitat și expertul contabil sau cabinetul de expertiza contactat. Contractul cuprinde un format care ajută la identificarea părților contractante, expertul contabil sau cabinetul de expertiză contabilă pe de o parte, și solicitantul pe de alta parte.

II.2.2 Contractul de expertiză contabilă

Pentru a efectua o expertiză contabilă este nevoie de semnarea unui contract, în care unul dintre elementele cele mai importante, fundamental putem spune, îl constituie mărimea onorariului. O excepție o reprezintă Încheierile de Ședința și Ordonanțele organelor de urmărire și cercetare penală care pot ține loc de contract pentru a efectua expertize contabile, daca acestea sunt acceptate de catre experții contabili.

Clauzele cuprinse în contract trebuie să fie rezultate în urma unor negocieri directe între părțile contractante. Un contract cuprinde un minim de clauze, iar lipsa ori neregula privind oricare dintre acestea poate duce la rezilierea contractului de către oricare dintre părți. Clauzele obligatorii sunt:

Obiectul contractului ce constă în obiectivele la care expertul contabil trebuie să formuleze răspunsuri.

Materialele documentare minimale pe care beneficiarul trebuie să îl pună la dispoziția expertului contabil

Clauza de confidențialitate care întarește și prin contract caracteristicile unui expert contabil, prin etica profesiei sale;

Data și locul depunerii raportului de expertiză contabilă extrajudiciară;

Onorariul expertului contabil sau cabinetului de expertiză contabilă, calculate pe baza Tarifului profesional.

II.2.3. Nota de evaluare pentru calcularea bugetului de timp efectuării expertizei contabile

În baza art. 22-23 din OG 2/2002, Birourile locale de expertize judiciare tehnice și contabile utilizează un model de „Notă de evaluare” unde se stabilesc operațiunile/etapele de lucru, luate în calcularea bugetului de timp necesar efectuării expertizelor contabile și care cuprinde:

Dreptul pentru munca prestată:

studierea dosarului cauzei ……………………………………………….ore

documentarea pentru efectuarea expertizei ……………………… ore

deplasare la fața locului ………………………………………………….ore

prelucrarea și sistematizarea materialului documentar………..ore

redactarea raportului de expertiză ……………………………………ore

alte operațiuni ……………………………………………………………….ore

În ceea ce privește plata expertului contabil, acesta va avea dreptul la:

restituirea cheltuielilor de călătorie și sejur

indemnizații

onorariu

CAPITOLUL III. Abateri ale experților contabili și sancțiuni.

Abaterea de către experții contabili de la normele și regulamentele impuse conduce la sancțiuni disciplinare, experții contabili vor răspunde disciplinar pentru fapta lor.

În funcție de gravitatea faptelor, sancțiunile se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare, și pot fi:

mustrare

avertisment scris

suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o perioadă de timp de la trei luni la un an;

interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat).

Pentru fiecare dintre sancțiunile de mai sus, îi corespunde o anumită abatere pentru care se aplică. Exemplu de abateri care duc la sancțiuni:

abaterile de comportament vor fi sancționate cu mustrare

avertismentul se va da în cazul în care expertul contabil absentează fără motiv de la întrunirea A.G a filialei sau de la Conferința Națională

nerespectarea principiilor și normelor cu privire la păstrarea secretului profesional și confidențialității, se sancționează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de la 1 la 3 luni

absența nemotivată de la două sedințe consecutive ale A.G ale filialei sau de la Conferința Natională

neplata cotizațiilor obligatorii bănești la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic.

Pentru interzicerea dreptului de exercitare a profesiei, sunt necesare următoarele abateri:

absența nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale Conferinței Naționale

publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică și profesională a experților contabili și a contabililor autorizați din România;

neplata cotizației anuale și/sau a celorlalte obligații bănești, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic;

executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârșirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune și de administrare a societăților comerciale de profil;

neplata la buget, în termenul și cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de către persoanele fizice;

încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;

refuzul de a pune la dispoziția organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesională;

practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

Potrivit legii, experții contabili și contabilii autorizați pot răspunde în exercitarea profesiei disciplinar, administrativ, civil, penal, în funcție de gravitatea faptelor.

Se ține cont în stabilirea răspunderii administrative sau contravenționale de următoarele:

fapta să fie prevazută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenție și se sancționează chiar dacă este savârșită fără intenție.

fapta să fie facută cu intenție ( cu vinovăție)

Expertul contabil poate răspunde penal în cazul în care a săvarșit o infracțiune, cu pericol social în mod intenționat ( cu vinovăție), fapta prevazută de legea penală.

Pentru a se putea stabili răspunderea civilă a experților contabili, se ține cont de următoarele:

fapta

contractul

vinovăția

cauzalitatea

prejudiciul

În cazul expertizelor contabile judiciare, efectuarea lor nu poate fi delegată de către experții contabili stabiliți din oficiu sau la recomandarea părților, asistenților sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega efectuarea unor lucrări asistenților sau colaboratorilor săi, însă concluziile raportului de expertiză contabilă extrajudiciară și răspunderea finală cu privire la conținutul raportului aparțin tot expertului contabil.

Capitolul IV: STUDIU DE CAZ

Expertiza contabilă judiciară

Am ales pentru prezenta lucrare sa evidențiez un model de expertiză contabilă judiciară, aceasta fiind în opinia mea o activitate mai complexă și mai amplă, care susține cu succes ideea realizării unui studiu de caz.

Prezentul studiu de caz aduce în prim plan expertiza contabilă dispusă ca urmare a unor vânzări de terenuri. Conform inspecției fiscale efectuate de către inspectorii fiscali ai ANAF la persoane fizice , aceste vânzări nu au fost taxate (nu a fost plătit TVA). Astfel se emite un Raport de inspecție fiscală și Decizie de Impunere.

Contribuabilii, dl. Ciubotaru Dumitru și dna. Ciubotaru Rodica depun contestație la Raportul de Inspecție fiscală, contestație care a fost respinsă printr-o decizie emisă de organul fiscal. Decizia emisă a fost contestată și astfel se ajunge la Tribunalul Vrancea.

Tribunalul Vrancea, printr-o încheiere de ședință numește un expert contabil care va răspunde la obiectivele fixate de instanță pentru rezolvarea cauzei.

RAPORT DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ JUDICIARĂ

Subsemnata ec. BODOC CRENGUȚA, expert contabil, domiciliat în localitatea Cîrligele, jud. Vrancea posesor al carnetului de expert contabil nr. 22739/2007L înscris în TABLOUL EXPERȚILOR CONTABILI și CONTABILILOR AUTORIZAȚI din ROMÂNIA (CECCAR), secțiunea IVB, am fost numită prin Încheierea emisă la data de 15.01.2014 de Tribunalul Vrancea-Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 3286/91/2013, dosar ce are ca obiect litigiul dintre dl Ciubotaru Dumitru în calitate de reclamant și DGRFP Galați prin AJFP VRANCEA în calitate de pârât.

Împrejurările și circumstanțele în care a luat naștere litigiul:

În perioada 30.08.2012-07.10.2012 și 15.01.2014-30.01.2013 ANAF prin AJFP Vrancea- Serviciul de Inspecție Fiscală P.F.1 a efectuat o inspeție fiscală parțială la dl.Ciubotaru Dumitru, inspecție fiscală ce a avut ca obiectiv clarificarea situației fiscale privind TVA datorată bugetului de stat aferentă perioadei 01.01.2007-31.12.2012. În urma inspecției fiscale parțiale a fost întocmit Raportul de Inspecție Fiscală și Decizia de Impunere nr242/30.01.2013 (dată ce a fost rectificată, emițându-se Decizia de Impunere nr 242/05.02.2013), prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația suplimentară de plată în sumă totală de 931.252 lei reprezentând: TVA în sumă de 557.388 lei, majorări TVA în sumă de 290.256 lei și penalități TVA în sumă de 83.608 lei.

La data de 20.03.2013 reclamantul a contestat Decizia de Impunere nr 242/05.02.2013. Contestația a fost respinsă prin Decizia nr. 77/07.05.2013, decizie ce a fost contestată la Tribunalul Vrancea –Secția a II-a Civilă și de Contencios Administrativ Fiscal.

Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabilă, căreia i s-au fixat următoarele obiective (întrebări):

Obiectiv 1: Să se stabilească dacă tranzacțiile au fost efectuate de reclamant în calitate de persoană fizică.

Obiectiv2: Pentru toate tranzacțiile efectuate (102) sa se stabilească dacă terenul avea destinația agricolă-în funcție de certificatele de urbanism emise la data vânzării.

Obiectiv 3: Să se calculeze TVA aferent pentru cele 14 tranzacții din 2013.

Obiectiv 4: Să se stabilească dacă contractul de vânzare-cumpărare nr.1339/2010 a avut ca obiect un teren agricol conform certificatului de urbanism, ce TVA datora în caz că nu avea destinația de teren agricol.

Obiectiv 5: Pentru vânzarea terenului obținut în baza contractului de donație 57/2006, să precizeze contractul de vânzare-cumpărare (data,nr), dacă a avut loc și dacă terenul avea destinația agricolă la data vânzării în baza unui certificat de urbanism.

Obiectiv 6: Să se precizeze dacă s-a efectuat corect calculul TVA la vânzarea de mai sus, respctiv prin procedura adăugirii sau deducerii.

Obiectiv 7:Să se stabilească dacă operațiunea de dezmembrare și vânzare-cumpărare autentificată sub nr.1339/20.08.2010 era purtătoare de TVA.

Obiectiv 8:Să se determine dacă raportat la legislația aplicabilă, se datorează TVA pentru operațiunile de ieșire din indiviziuneasupra unui „teren livadă” având în vedere contractul de vânzare cumpărare nr.4712/07.08.2008 și contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr299 și 300 din 12.04.2012.

Obiectiv 9:Să se stabilească dacă este corectă modalitatea prin care a fost calculat TVA-prin adăugare la prețul tranzacțiilor sau dacă trebuia ca cota de TVA să fie scazută din prețul vânzării

Obiectiv 10:Raportat la constatările de la obiectivele anterioare, expertul să determine dacă datorează sumele stabilite de către organele de inspecție fiscală prin RIF și în caz afirmativ, în ce cuantum.

Lucrările expertizei contabile s-au efectuat în perioada 27.01.2014-24.02.2014 la sediul expertului contabil.

Materialul documentar care a stat la baza efectuării expertizei constă în:

1.Dosarul cauzei nr3286/91/2013

2.Legislația fiscală în vigoare în perioada 2007-2012 pe baza căreia a fost fundamentată expertiza, respectiv:

Legea 571/2003 Codul Fiscal

HG 44/2004 Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal

OG 92/2003- Codul de Procedură Fiscală

Ordine emise de Ministerul Finanțelor Publice în aplicarea Codului Fiscal și a Codului de Pricedură Fiscală

3.Deciziile Curții Europene de Justiție cu incidență asupra cauzei

4.Documentele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru.

Redactarea prezentului raport de expertiză contabilă s-a făcut în perioada 21.02.2014-25.02.2014

În cauză nu au fost efectuate alte expertize contabile.

Pentru efectuarea prezentei expertize nu s-au utilizat lucrările altor experți.

Probleme apărute în desfășurarea expertizei: nu este cazul.

Părțile au răspuns la convocarea stabilită punându-mi la dispoziție documentele solicitate.

Termenul pentru depunerea prezentului raport de expertiză a fost fixat la data 26.02.2014.

CAPITOLUL II. DESFĂȘURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectivul 1:Să se stabilească dacă tranzacțiile au fost efectuate de reclamant în calitate de persoană fizică.

Pentru a răspunde la obiectivul 1 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru, respectiv contractele încheiate de acesta în perioada 01.01.2007-31.12.2012 și care au făcut obiectul constatărilor din Raportul de inspecție fiscală.

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat mai sus, următorul răspuns:

Conform contractelor încheiate de dl.Ciubotaru Dumitru tranzacțiile efectuate în perioada 01.01.2007-31.12.2012 au fost efectuate de acesta în calitate de persoană fizică.

Obiectiv 2: Pentru toate tranzacțiile efectuate (102) sa se stabilească dacă terenul avea destinația agricolă-în funcție de certificatele de urbanism emise la data vânzării.

Pentru a răspunde la obiectivul 2 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru.

În Raportul de inspecție fiscală sunt prezentate 102 tranzacții efectuate în perioada 2007-2012 ce au avut ca obiect vânzarea unor loturi de teren curti-construcții astfel:

-în anul 2007: 18 tranzacții

-în anul 2008:1 tranzacție

-în anul 2010 :24 tranzacții

-în anul 2011: 47 tranzacții

-în anul 2012 :12 tranzacții

Din analiza contractelor de vânzare cumpărare și a certificatelor de urbanism, au rezultat:

1.În anul 2007 au fost încheiate 18 contracte de vânzare cumpărare ce au avut ca obiect loturi de teren arabil situate în intravilanul comunei Cotești, loturi ce au fost dobândite în baza contractelor de donație autentificate sub57/09.11.2006 și sub 1226.23.01.2006 de BNP Neculai Alin. Pentru toate contractele de vânzare cumpărare am găsit certificate de urbanism emise de Primăria Cotești.

2.În anul 2008 a fost încheiat 1 (unu) contract de vânzare-cumpărare ce a avut ca obiect cota indiviză de 4/10 din dreptul de proprietate asupra plantației livadă existente pe terenul situat în extravilanul mun.Focșani jud Vrancea, pentru care nu am regăsit certificat de urbanism.

3.În anul 2010 au fost încheiate 24 contracte vânzare cumpăarre, din care 23 contracte vânzare-cumpărare ce au avut ca obiect vânzarea de teren livadă,situat în intravilanul mun.Focșani, pentru care am regăsit certificate de urbanism. Și 1 contract vânzare-cumpărare (1339/30.08.2010) ce a avut ca obiect vânzarea a 3 loturi de teren vie și a unui imobil compus din suprafața de 1.355 mpteren construcții și construcția edificată pe acest teren, pentru care nu am regăsit certificat de urbanism.

4.În anul 2011 au fost încheiate un nr de 45 de contracte de vânzare-cumpărare ce au avut ca obiect vânzarea de teren livadă, situat în intravilanul mun.Focșani pentru care am regăsit certificate de urbanism, 1 contract de constituire a dreptului de servitute (nr741/06.07.2011) de BNP Pricope Alina asupra unui teren livadă(titlu gratuit și în mod perpetuu) și 1 contract de schimb (nr 1455/23.12.2011) de Pricope Alina ce a avut ca obiect un teren livadă situat în intravilanul mun.Focșani.

5. În anul 2012 au fost încheiate un nr de 12 contracte de vânzare din care 10 contracte de vânzare ce au avut ca obict vânzarea unor loturi de teren livadă, situate în intravilanul mun.Focșani pentru care am regăsit certificate de urbanism și 2 contracte de vânzare (299 și 300/12.04.2012) ce au avut ca obict vânzarea de cote părți din teren livadă și drum de exploatare aflat în intravilanul mun.Focșani. Nu a fost regăsit certificatul de urbanism.

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat mai sus, următorul răspuns:

Din cele 102 tranzacții, 100 tranzacții sunt contracte de vânzare-cumpărare, 1 contract de constituire a dreptului de superficie, a dreptului de uz și 1 convenție pentru crearea unui drept de servitute.

Din cele 100 de contracte de vânzare-cumpărare, 95 sunt însoțite de certificate de urbanism din care rezultă că terenurile tranzacționate aveau destinație agricolă (arabil, livadă).

Obiectiv 3: Să se calculeze TVA aferent pentru cele 14 tranzacții din 2013.

Pentru a răspunde la obiectivul 3 au fost analizate copiile contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în calitate de vânzător de dl.Ciubotaru Dumitru.

În anul 2007 au fost încheiate 18 contracte din care 14 au fost reținute în Raportul de inspecție fiscală pentru calculul TVA, contracte ce au avut ca obiect vânzarea de terenuri arabile situate în intravilanul com.Cotești, jud Vrancea. Terenurile au intrat în prorietatea vânzătorilor astfel:

-Prin contractul de donație nr57/23.01.2006 de BNP Neculai Alin, suprafața totală de 17.063 mp teren arabil, compusă din 25 loturi cu numere cadastrale distincte

-Prin contractul de donație nr.1226/09.11.2006 de BNP Neculai Alin, suprafața de 18.331mp 30 loturi.

Din cele 25 loturi în suprafață de 17.063mp teren arabil, in 2007 a fost vândut 1 lot de 622 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare nr 267/12.04.2007 de BNP Neculai Alin

Din cele 30 loturi în suprafață de 18.331mp teren arabil, în 2007 a fost vândut 20 loturi de 12.204mp.

Noțiunea de persoană impozabilă din punct de vedere al TVAeste definită de art.127,alin.1 din legea 571/2003-Codul fiscal:

(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.

3.(1) În sensul art 127 alin (2) din Codul fiscal, obținerea de venituri de către persoanele fizice din vânzarea locuințelor proprietate perosnală sau a altor bunuri care sunt folosite de către acestea pentru scopuri personale, nu va fi considerată activitate economică.

Faptul că dl.Ciubotaru Dumitru a primit prin donație într-o anumită perioadă mai multe bunuri imobile pe care le-a vândut parțial pe rând, nu conferă caracter continuu al activității. Obținerea de profit de pe urma valorificării unor bunuri imobile face parte din noțiuna de exercitare a dreptului de prorietate, fără conotații fiscale.

Astfel, se poate concluziona că operațiunile de vânzare de bunuri imobile realizate în anul 2007, imobile ce au fost dobândite în urma unor donații, nu pot fi încadrate în noțiunea de activitate economică.

Consecință a acestui aspect dl Ciubotaru Dumitru nu are calitatea de persoană impozabilă.

1) Din punct de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) operațiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 și 133;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), acționând ca atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute la art. 127 alin. (2)

În aceste condiții, cele 18 tranzacții efectuate în perioada 30.01.2007-13.07.2007 nu sunt operațiuni impozabile în conformitate cu art.126 din legea 571/2003, deoarece nu sunt realizate de o persoană impozabilă și nu rezultă din activitate economică.

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat mai sus următorul răspuns:

Pentru cele 14 tranzacții din 2007 reținute în Raportul de inspecție fiscală pentru calculul TVA (12.04.2007-13.07.2007) nu se datorează TVA în conformitate cu prevederile Legii 571/2003- Codul Fiscal și a HG 44/2004-Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Obiectiv 4: Să se stabilească dacă contractul de vânzare-cumpărare nr.1339/2010 a avut ca obiect un teren agricol conform certificatului de urbanism, ce TVA datora în caz că nu avea destinația de teren agricol.

Pentru a răspunde la obiectivul 4 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl.Ciubotaru Dumitru.

Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr 1339/30.08.2010 de BNP Neculai Alin a avut ca obiect vânzarea de către dl.Ciubotaru Dumitru a unor loturi de teren de vie situate în extravilanul com.Cotești și a imobilului compus din suprafața de 1.355 mp teren curți contrucții și construcția edificată pe acest teren. Loturile de teren vie și imobilul compus din suprafața de 1.355 mp și construcția edificată pe acest teren au fost dobândite prin cumpărare conform contractului nr1496/30.10.2007 de BNP Neculai Alin.

În documentele aflate la dosarul cauzei și în cele puse la dispoziție de dl.Ciubotaru Dumitru nu am regăsit certificat de urbanism aferent acestei vânzări de teren.

(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.

2) În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

(21) Situațiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme.

(5) În cazul achiziției de terenuri și/sau de construcții de către persoana fizică în scopul vânzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de continuitate dacă pesoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacție în cursul unui an calendaristic.

De esența activității economice este obținerea de venituri pe o bază continuă, astfel că simpla dobândire și simpla vânzare a unor bunuri imobile nu constituie prin ea însăși o activitate economică, indiferent de numărul de tranzacții sau valoarea acestora.

Faptul că dl.Ciubotaru Dumitru a cumpărat în anul 2007 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub 1496/31.10.2007 de BNP Neculai Alin, mai multe bunuri imobile pe care le-a dezmembrat și vândut parțial în anul 2010 (1339/20.08.2010) nu conferă caracter continuu al activității sale.

Obținerea de profit de pe urma valorificării unor bunuri imobile face parte din noțiuna de exercitare a dreptului de prorietate, fără conotații fiscale.

În cazul contractului nr 1339/30.08.2007 nu se poate reține că bunurile ce au făcut obiectul acestei vânzări au fost achiziționate în anul 2007 în scopul vânzării nu doar sub aspectul perioadei lungi (3ani) de deținere în proprietate a lor ci și sub aspectul că în cadrul aceluiași act, înainte de vânzare, a avut loc o operațiune de dezmembrare și doar un lot din cele două a fost vândut, celălalt rămânând în proprietatea dl.Ciubotaru Dumitru.

Consecință a acestor aspecte dl.Ciubotaru Dumitru nu poate avea calitatea de persoană impozabilă în sensul art127 alin1 din Codul fiscal, iar tranzacția reflectată în contractul nr 1339/30.08.2010 nu poate fi înscrisă in categoria activităților economice de la art127 alin1 și 2.

1) Din punct de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) operațiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 și 133;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), acționând ca atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute la art. 127 alin. (2)

Neîndeplinirea unei singure condiții din cele prevăzute în mod expers la art 126 alin 1 din Legea 571/2003 determină neîncadrarea operațiunii în categoria operațiunilor impozabile din punct de vedere al TVA.

Dl Ciubotaru Dumitru nu este o persoană impozabilă, iar tranzacția reflectată în contractul nr 1339/30.08.2010 nu se înscrie în categoria activităților economice. În aceste condiții, tranzacția efectuată conform contractului nr 1339/30.08.2010 nu este o operațiune impozabilă în conformitate cu art 126 alin 1din Legea 571/2003-Codul fiscal.

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat, următorul răspuns:

În documentele aflate la dosarul cauzei și în cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru nu am regăsit un certificat de urbanism anexat contractului de vânzare-cumpărare nr 1339/2010.

Indiferent de regimul juridic și cel economic al imobilelor, pentru contractul nr.1339/2010 nu se datorează TVA deoarece tranzacția nu reprezintă o operațiune impozabilă din punct de vedereal TVA în conformitate cu prevederile art 126 alin.1 din Legea 571/2003

Obiectiv 5: Pentru vânzarea terenului obținut în baza contractului de donație 57/2006, să precizeze contractul de vânzare-cumpărare (data,nr), dacă a avut loc și dacă terenul avea destinația agricolă la data vânzării în baza unui certificat de urbanism.

Pentru a răspunde la obiectivul 5 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru

În Anexa 1 este prezentată situația detaliată a vânzărilor loturilor de teren ce au intrat în proprietatea d-lui Ciubotaru Dumitru în baza contractului de donație nr 1226/2006. Din această situație rezultă că în baza contractului de donație au fost donate un nr de 30 loturi de teren arabil situate în intravilanul com.Cotești în suprafață de 18.331mp.În cursul anului 2007 au fost vândute 20 de loturi în suprafață totală de 12.204mp, încheindu-se 17 contracte. Au fost regăsite certificate de urbanism si terenurile aveau destinație agricolă.

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul spcificat, următorul răspuns:

Terenul obținut în baza contractului de donație nr.1226/2006 a fost vândut parțial în anul 2007. Din certificatele de urbanism aferenteloturilor de teren vândute rezultă că acestea erau situate în intravilanul com.Cotești și aveau destinație agricolă.

Obiectiv 6: Să se precizeze dacă s-a efectuat corect calculul TVA la vânzarea de mai sus, respctiv prin procedura adăugirii sau deducerii.

Pentru a răspunde la obiectivul 6 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru.

În Raportul de inspecție fiscală pentru vânzarea terenului obținut prin contractul de donație nr 1226/09.11.2006 a fost calculat TVA în suma de 116.907 lei prin procedura adăugirii.

Așa cum am arătat la obiectivul 3, pentru aceste tranzacții nu se datora TVA, acțiunile fiind neimpozabile în conformitate cu prevederile art126 alin1 din Legea571/2003, conform căreia dl.Ciubotaru nu e ste persoană impozabilă și livrările nu sunt rezultate din activități economice.

Chiar dacă s-ar fi datorat TVA, acesta trebuie calculat prin procedura deducerii și nu prin cea a adăugirii.

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat, următorul răspuns:

Pentru vânzarea parțială a terenului obținut prin contractul de donație nr.1226/2006 nu se datorează TVA. Chiar dacă s-ar fi datorat, acesta ar fi trebuit calculat prin procedura deducerii și nu prin procedura adăugirii.

Obiectiv 7:Să se stabilească dacă operațiunea de dezmembrare și vânzare-cumpărare autentificată sub nr.1339/20.08.2010 era purtătoare de TVA.

Pentru a răspunde la obiectivul 7 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru.

Așa cum am arătat la obiectivul 5 dl Ciubotaru Dumitru nu este o persoană impozitabilă, iar tranzacția reflectată în contractul nr 1339/30.08.2010 nu se înscrie în categoria activităților economice. În aceste condiții tranzacțiile efectuate conform contractului nr 1339/2010 nu este o operațiune impozabilă în conformitate cu art 126 alin 1 din Legea 571/2003-Codul fiscal, neîndeplinind 2 din cele 4 condiții(nu sunt realizate de o persoană impozabilp și nu rezulta dintr-o activitate economică).

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat, următorul răspuns:

Operațiunea de dezmembrare și vânzare-cumpărare autentificată sub nr.1339/30.08.2010 nu este purtătoare de TVA deoarece dl Ciubotaru Dumitru nu este o persoană impozabilă și tranzacția nu este operațiune impozabilă din punct de vedere al TVA în conformitate cu art 126 alin.1 din Legea 571/2003 Codul fiscal.

Obiectiv 8:Să se determine dacă raportat la legislația aplicabilă, se datorează TVA pentru operațiunile de ieșire din indiviziuneasupra unui „teren livadă” având în vedere contractul de vânzare cumpărare nr.4712/07.08.2008 și contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr299 și 300 din 12.04.2012.

Pentru a răspunde la obiectivul 8 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru.

Contractul de vânzare autentificat sub nr 299/12.04.2012 de BNP Pricope Alina a avut ca obiect vânzarea de către dl Ciubotaru Dumitru a cotei indivize de 2/6 din terenul livadă și drum de exploatare în suprafața de 20.000mp, teren situat în extravilanul munFocșani. Terenul a fost dobândit prin cumpărare conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1300 din 19.03.2008 de BNP Marcel Toader.

Contractul de vânzare autentificat sub nr 300/12.04.2012 de BNP Pricope Alina a avut ca obiect vânzarea de către dl Ciubotaru Dumitru a cotei indivize de 2/6 din terenul livadă și drum de exploatare în suprafața de 9.000mp, teren situat în extravilanul munFocșani. Terenul a fost dobândit prin cumpărare conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1300 din 19.03.2008 de BNP Marcel Toader.

Din cele 2 contracte rezultă că operațiunile de ieșire din indiviziune s-au făcut cu vânzarea cotelor părți (transfer drept de proprietate), deci avem o livrare de bunuri conform art 128 alin 1 din legea 571/2003 Codul Fiscal.

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat, următorul răspuns:

Pentru operațiunea de ieșire din indiviziune asupra unui „teren-livadă” având în vedere contractele nr 299, 300/2012 nu se datorează TVA deoarece obiectul acestor contracte a fost vânzarea de cote părți din terenuri situate în extravilanul municipiului Focșani, terenuri ce au destinație agricolă, neîndeplinind astfel condițiile de teren construibil. Conform art 141 alin 2 lit f din Legea 571 codul fiscal, livrarea de terenuri este operațiune scutită de TVA, excepție terenurile construibile.

Obiectiv 9:Să se stabilească dacă este corectă modalitatea prin care a fost calculat TVA-prin adăugare la prețul tranzacțiilor sau dacă trebuia ca cota de TVA să fie scazută din prețul vânzării

Pentru a răspunde la obiectivul 9 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru.

În Raportul de inspecție fiscală, pentru tranzacțiile considerate a fi impozabil, a fost calculat TVA în sumă de 557.388 prin procedura adăugirii.

Suma aferentă TVA datorat ar fi trebuit calculată prin procedura deducerii și nu cea a adăugirii

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat, următorul răspuns:

Modalitatea prin care a fost calculată TVA prin procedura adăugirii (așa cum rezultă din Raportul de inspecție fiscală) nu e corectă, acesta ar fi trebuit calculată prin procedura deducerii, așa cum a decis Curtea Europeană de Justiție în Cauzele Conexate.

Obiectiv 10:Raportat la constatările de la obiectivele anterioare, expertul să determine dacă datorează sumele stabilite de către organele de inspecție fiscală prin RIF și în caz afirmativ, în ce cuantum.

Pentru a răspunde la obiectivul 10 au fost analizate documentele aflate la dosarul cauzei și cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru.

Prin Raportul de inspecție fiscală a fost stabilită suma totală de plată de 931.252 lei reprezenând:

Tva 557.388lei

Majorări 290 256lei

Penalități 83.608lei

Pentru calculul TVA s-au avut în vedere toate cele 102 tranzacții efectuate în perioada 30.01.2007-06.11.2012.În cuprinsul Raportului de inspecție fiscalănu sunt prezentate argumentații cu privire la calitatea de persoane impozabile a d-lui Ciubotaru Dumitru conform art 127 alin1 din legea 571/2003-Codul fiscal; activitatea economică desfășurată de către aceștia conform art 127 alin2 dinlegea 571/2003 Codul fiscal; caracterul de operațiuni impozabile sau neimpozabile în conformitate cu art 126 alin 1 din legea 571/2003 Codul fiscal.

Am analizat cele 102 tranzacții prin prisma prevederilor legale și a rezultat:

1.Pentru anul 2007-18 tranzacții, având ca obiect vânzarea unor loturi de teren arabil situat în intravilanul com.Cotești, teren dobândit în baza unor contracte de donație.

Așa cum am argumentat în obiectivele 3, 5, 6, pentru cele 18 tranzacții efectuate în perioada 30.01.2007-13.07.2007 nu se datorează TVA deoarece operațiunile nu sunt impozabile în conformitate cu art 126 alin1 din legea 571/2003 Codul fiscal.

2.Pentru anul 2008 – 1 tranzacție având ca obiect vânzarea cotei de 4/10 din dreptul de proprietate asupra plantației livadă exostentă în extravilanul mun. Focșani jud Vrancea. La obiectivul 8 am argumentat că pentru acestă tranzacție nu se datorează TVA.

3.Pentru anul 2010- 24 tranzacții din care 1 contract de vânzare-cumpărare(1339/2010) ce a avut ca obiect vânzarea a 3 loturi de teren vie și a unui imobil compus din suprafața de 1.355mp teren curți construcții și construcția edificată pe acest teren, situate în extravilanul com.Cotești pentru care am regăsit certificat de urbanism și 23 contracte vânzare-cumpărare ce eu avut ca obiect vânzarea unor loturi de teren livadă situate în munFocșani pentru care am regăsit certificate de urbanism. La obiectivele 4 și 7 am argumentat că pentru contractul 1339/2010 nu se datorează TVA.

4.Pentru anul 2011-din cele 47 de tranzacții, doar 45 vor fi supuse analizei. Convenția pentru crearea unui drept de servitute gratuită și limitată ce a fost autentificată sub 62/21.01.2011 de BNP Pricope Alina și contractul de constituire a dreptului de superficie nr 741/06.07.2011 de BNP Pricope Alina nu pot fi operațiuni impozabile deoarece nu se îndeplinește condiția de la art 126 alin 1 din legea 571/2003 litera a) operațiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

5.Pentru anul 2012- din cele 12 tranzacții se vor supune analizei 10. Conform argumentației de la obiectivul 8 , pentru contractele de vânzare cumpărare 299,300/12.04.2012 nu se datorează TVA.

Cele 78 de tranzacții rămase a fi analizate au avut ca obiect vânzarea de teren livadă situat în intravilanul mun.Focșani conform certificatului de urbanism nr.1334/22.09.2010. Aceste terenuri au fost obținute astfel:

Prin contract de vânzare-cumpărare nr 1300/19.03.2008 a fost achiziționat în cota indiviză 2/4 teren în suprafață de 413.500mp.

Conform actului de dezmembrareși contract de vânzare cumpărare nr.2197/ 04.04.2008, suprafața de 413.500 se dezmembrează în 2 loturi din care unul se vinde, iar cel rămas de 2/4 are o suprafață de 371.900 mp.

La data de 31.08.2010 suprafața de 88.251 este trecută în intravilanul mun.Focșani așa cum rezultă din certificatul de urbanism 1334/22.09.2010.

Conform actului de dezmembrare 908/13.10.2010, suprafața de 371.900mp este dezmembrată astfel: lotul 1 283.649mp (teren livadă și drum exploatare) și loturile 2-105 suprafață de 88.251mp(teren livadă și teren livadă cale de acces, situată în intravilanul mun.Focșani).

Pentru a stabilidacă cele 78 de contracte sunt operațiuni impozabile din punct de vedere TVA vor fi verificate condițiile art 126 alin1 din Legea 571/2003 Codul fiscal:

a) operațiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 și 133;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), acționând ca atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute la art. 127 alin. (2);

Din documentele aflate la dosarul cauzei și din cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru, rezultă că: pe terenul ce a făcut obiectul celor 78 de contracte s-a exercitat o activitate agricolă înainte de atragerea acestuia în intravilanul mun.Focșani.

-În vederea realizării vânzărilor menționate s-au luat măsuriactive de comercializare a terenului prin utilizarea unor mijloace similare celor adoptate de un producător de un comerciant sau de un prestator servicii.

În aceste condiții dl Ciubotaru Dumitru nu este persoană impozabilă din punct de vedere TVA.

În conformitate cu documentele expertizate și a informațiilor obținute formulăm la obiectivul specificat, următorul răspuns:

Nu se datorează sumele stabilite de către organele de inspecție fiscală prin RIF, respectiv suma de 557.388 lei(TVA), 290.256 lei (majorări) și 83.608 (penalități).

Pentru tranzacțiile efectuate în perioada 2011-2012 nu se datorează TVA,majorări și penalități de întârziere aferente,sub următoarele condiții:- pe terenul ce a făcut obiectul celor 78 de tranzacții s-a exercitat o activitate agricolă înainte de atragerea acestuia în intravilanul mun.Focșani.

-În vederea realizării vânzărilor menționate s-au luat măsuri active de comercializare a terenului prin utilizarea unor mijloace similare celor adoptate de un producător sau comerciant

Precum și cea a aprecierii că terenul nu este construibil conform prevederilor legale.

CAPITOLUL III CONCLUZII

Obiectivul 1: Să se stabilească dacă tranzacțiile au fost efectuate de reclamant în calitate de persoană fizică.

Conform contractelor încheiate de dl.Ciubotaru Dumitru tranzacțiile efectuate în perioada 01.01.2007-31.12.2012 au fost efectuate de acesta în calitate de persoană fizică.

Obiectiv 2: Pentru toate tranzacțiile efectuate (102) sa se stabilească dacă terenul avea destinația agricolă-în funcție de certificatele de urbanism emise la data vânzării.

Din cele 102 tranzacții, 100 tranzacții sunt contracte de vânzare-cumpărare, 1 contract de constituire a dreptului de superficie, a dreptului de uz și 1 convenție pentru crearea unui drept de servitute.

Din cele 100 de contracte de vânzare-cumpărare, 95 sunt însoțite de certificate de urbanism din care rezultă că terenurile tranzacționate aveau destinație agricolă (arabil, livadă).

Obiectiv 3: Să se calculeze TVA aferent pentru cele 14 tranzacții din 2013.

Pentru cele 14 tranzacții din 2007 reținute în Raportul de inspecție fiscală pentru calculul TVA (12.04.2007-13.07.2007) nu se datorează TVA în conformitate cu prevederile Legii 571/2003- Codul Fiscal și a HG 44/2004-Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Obiectiv 4: Să se stabilească dacă contractul de vânzare-cumpărare nr.1339/2010 a avut ca obiect un teren agricol conform certificatului de urbanism, ce TVA datora în caz că nu avea destinația de teren agricol.

În documentele aflate la dosarul cauzei și în cele puse la dispoziție de dl Ciubotaru Dumitru nu am regăsit un certificat de urbanism anexat contractului de vânzare-cumpărare nr 1339/2010.

Indiferent de regimul juridic și cel economic al imobilelor, pentru contractul nr.1339/2010 nu se datorează TVA deoarece tranzacția nu reprezintă o operațiune impozabilă din punct de vedereal TVA în conformitate cu prevederile art 126 alin.1 din Legea 571/2003

Obiectiv 5: Pentru vânzarea terenului obținut în baza contractului de donație 57/2006, să precizeze contractul de vânzare-cumpărare (data,nr), dacă a avut loc și dacă terenul avea destinația agricolă la data vânzării în baza unui certificat de urbanism.

Terenul obținut în baza contractului de donație nr.1226/2006 a fost vândut parțial în anul 2007. Din certificatele de urbanism aferenteloturilor de teren vândute rezultă că acestea erau situate în intravilanul com.Cotești și aveau destinație agricolă.

Obiectiv 6: Să se precizeze dacă s-a efectuat corect calculul TVA la vânzarea de mai sus, respctiv prin procedura adăugirii sau deducerii.

Pentru vânzarea parțială a terenului obținut prin contractul de donație nr.1226/2006 nu se datorează TVA. Chiar dacă s-ar fi datorat, acesta ar fi trebuit calculat prin procedura deducerii și nu prin procedura adăugirii.

Obiectiv 7:Să se stabilească dacă operațiunea de dezmembrare și vânzare-cumpărare autentificată sub nr.1339/20.08.2010 era purtătoare de TVA.

Operațiunea de dezmembrare și vânzare-cumpărare autentificată sub nr.1339/30.08.2010 nu este purtătoare de TVA deoarece dl Ciubotaru Dumitru nu este o persoană impozabilă și tranzacția nu este operațiune impozabilă din punct de vedere al TVA în conformitate cu art 126 alin.1 din Legea 571/2003 Codul fiscal.

Obiectiv 8:Să se determine dacă raportat la legislația aplicabilă, se datorează TVA pentru operațiunile de ieșire din indiviziuneasupra unui „teren livadă” având în vedere contractul de vânzare cumpărare nr.4712/07.08.2008 și contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr299 și 300 din 12.04.2012.

Pentru operațiunea de ieșire din indiviziune asupra unui „teren-livadă” având în vedere contractele nr 299, 300/2012 nu se datorează TVA deoarece obiectul acestor contracte a fost vânzarea de cote părți din terenuri situate în extravilanul municipiului Focșani, terenuri ce au destinație agricolă, neîndeplinind astfel condițiile de teren construibil. Conform art 141 alin 2 lit f din Legea 571 codul fiscal, livrarea de terenuri este operațiune scutită de TVA, excepție terenurile construibile.

Obiectiv 9:Să se stabilească dacă este corectă modalitatea prin care a fost calculat TVA-prin adăugare la prețul tranzacțiilor sau dacă trebuia ca cota de TVA să fie scazută din prețul vânzării

Modalitatea prin care a fost calculată TVA prin procedura adăugirii (așa cum rezultă din Raportul de inspecție fiscală) nu e corectă, acesta ar fi trebuit calculată prin procedura deducerii, așa cum a decis Curtea Europeană de Justiție în Cauzele Conexate.

Obiectiv 10:Raportat la constatările de la obiectivele anterioare, expertul să determine dacă datorează sumele stabilite de către organele de inspecție fiscală prin RIF și în caz afirmativ, în ce cuantum.

Nu se datorează sumele stabilite de către organele de inspecție fiscală prin RIF, respectiv suma de 557.388 lei(TVA), 290.256 lei (majorări) și 83.608 (penalități).

Pentru tranzacțiile efectuate în perioada 2011-2012 nu se datorează TVA,majorări și penalități de întârziere aferente,sub următoarele condiții:- pe terenul ce a făcut obiectul celor 78 de tranzacții s-a exercitat o activitate agricolă înainte de atragerea acestuia în intravilanul mun.Focșani.

Prezentul raport de expertiză contabilp judiciară a fost elaborat pe baza cadrului legal existent în România și în conformitate cu Normele Tehnice elaborate de CECCAR.

Lucrarea a fost elaborată pentru a fi folosită în dosarul nr. 3286/91/2013.

Cîrligele , 25. 02.2014 Expert contabil

Ec. BODOC CRENGUȚA

Similar Posts