Organizarea Si Conducerea Contabilitatii Operatiilor de Trezorerie la S.c. Dagmar Dv S.r.l
Introducere
Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a contabilitatii oricarei societati, avand o influenta importanta in ceea ce priveste desfrasurarea normala a programului de activitate, pentru mentinerea permanenta a echilibrului financiar.
Trezoreria se referă la încasări, lichidități, disponibilități bănești în conturi bancare si casa în lei, devize, degrevate de datoriile trezorerii. Noțiunea de trezorerie se folosește pentru a reliefa diferența dintre fondul de rulment și nevoia de fond de rulment sau diferența dintre încasari si credite bancare pe termen scurt.
Obiectivul gestiunei trezoreriei este: asigurarea unui sold zero de trezorerie prin plasarea eficientă, sigură si cu un grad mare de lichiditate a excedentului de trezorerie și prin acoperirea deficitului de trezorerie cu un cost minim al capitalurilor împrumutate. Acest obiectiv atins va da cel mai mic cost al gestiunii de trezorerie.
La încheierea exercițiului financiar societatile cu rezultate pozitive ar trebui sa aibă o trezorerie cu deficit minim.
Astfel gestiunea trezoreriei urmărește două puncte importante: minimizarea costului capitalului (trezorerie deficitară impune apelarea la credite) si maximizarea rentabilității capitalului (trezoreria pozitivă impune efectuarea de investiții pe termen scurt și o flexibilitate maximă a echilibrului financiar).
Trezoreria ocazionează intervenția simultană a deciziei de finantare și a deciziei de plasament.
Trezoreria presupune suma elementelor din care este constituita si anume: activele si pasivele trezoreriei.
Elementele de baza sunt lichiditatile: disponibilitati banesti în cont si casa, valori mobiliare de plasament plus efectele comerciale de încasat, cuantificate la nivelul activelor si creditele de trezorerie (deficite de trezorerie) si a celor de scont (efecte comerciale de platit), evidentiate la nivelul pasivului astfel:
Trezoreria = Lichiditati + Valori mobiliare de plasament + Efecte comerciale de încasat –
– Credite de trezorerie – Efecte comerciale de platit;
Obiectivele trezoreriei sunt:
evitarea pierderilor, în zilele de decontare, la încasarile si platile prin banca;
Cresterea operativitatii încasarii creantelor, fara a afecta politica fata de clienti;
Esalonarea echilibrata si degajata a scadentelor obligatilor de plata ;
Obtinerea celui mai bun credit si la cel mai mic cost real al acestuia;
Asigurarea unui sold zero al trezoreriei;
Optimizarea utilizarii excedentului de trezorerie, prin cea mai buna plasare a lichiditatilor, care sa asigure rentabilitatea, siguranta si lichiditatea optima.
Astfel, trezoreria poate fi definită ca totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o societate: disponibilități în conturile bancare, numerar în casierie, cecuri de încasat, efecte comerciale de primit neajunse la scadență, titluri de plasament etc. În cazul neajunsului acestor mijloace există posibilitatea obținerii imediate a unui credit astfel: credit bancar pe termen scurt, acceptarea unui efect comercial, scontarea unei cambii neajunse la scadență etc.
Gestiunea trezoreriei aduna ansamblul deciziilor, regulilor și procedurilor care asigură, la costul cel mai redus, menținerea echilibrului financiar al societatii.
Obiectivul principal al gestiunii trezoreriei este evitarea eventualelor riscuri financiare ce pot apărea. Printr-o atenta gestionare a disponibilităților, a instrumentelor de plată și de finanțare se obtine obiectivul secundar de rentabilitate, care minimizează, costul și volumul finanțărilor și optimizează modul de plasare a excedentelor de trezorerie pe termen scurt.
O alta latura a gestiunii trezoreriei o reprezintă gestiunea riscurilor financiare, adica utilizarea unor instrumente de asigurare și de speculație atunci când ratele de schimb și ratele dobânzii oscilează foarte mult la intervale scurte de timp
Gestiunea trezoreriei societatii presupune stabilirea unui relatii bune între costurile mijloacelor de finanțare și veniturile obținute din plasamentele de trezorerie. O gestiune buna a trezoreriei presupune ca societatea să dispună la momentul dorit de disponibilități suficiente pentru a face față exigibilităților imediate. Previziunile de trezorerie au in vedere evoluția disponibilităților înainte și după mobilizarea creditelor pe termen scurt de care dispune o societate.
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALA SI MODUL DE ORGANIZARE AL
S.C. DAGMAR DV S.R.L.
1.1. Informații generale privind caracterizarea activității
SC DAGMAR DV SRL
Centrul de Limbi Moderne DAGMAR DV a fost infiintat in septembrie 2009. Primul curs a fost un curs meditatie (one-to-one) de limba romana pentru straini, iar primul curs de grup a inceput intr-o zi de marti, 13 octombrie 2009, pentru limba germana. Calitatea serviciilor, pregatirea profesorilor / formatorilor DAGMAR DV si materialele utilizate au facut din Centrul nostru alegerea nr. 1 a peste 2000 de cursanti pana in prezent. Cursurile sunt structurate conform Cadrului European de Referinta pentru Limbi Straine si curriculumului national.
Pentru a veni in sprijinul clientilor si potentialilor clienti, DAGMAR DV a obtinut acreditari ca Centru international de pregatire si examinare E.C.L. (ecl.org.ro) pentru limbile engleza, germana si franceza si ca Centru acreditat prin British Council de pregatire si testare Cambridge. Prin parteneriatul cu INTEL TRAINING Romania, Centrul ofera cursuri de pregatire si examene lingvistice finalizate cu certificat de absolvire ANC (Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale).
Într-o eră a comunicării, Dagmar DV oferă posibilitatea studierii limbilor străine (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, portugheză, norvegiană) cu o echipa de profesori calificati riguros selectati. Cadrele didactice ale Centrului detin triplă certificare: profesor (Ministerul Educatiei), formator (Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei, recunoastere UE) si traducător-interpret (Ministerul Justitiei). DAGMAR DV sussine dezvoltarea continuă, atât pe plan personal, cât si profesional, promovând învătarea permanentă (lifelong learning).
Prin departamentele Centrului de Formare (Formare profesionala, Limbi moderne, Arte si IT&C), DAGMAR DV propune cursuri de dezvoltare si recalificare profesionala, de dezvoltare a competentelor lingvistice si IT prin limbi straine si informatica, si de dezvoltare artistica prin muzica, dans & gimnastica si arte platice. Cursurile se adreseaza atat copiilor si adolescentilor, cat si adultilor.
Misiunea este de a le dezvolta cursantilor DAGMAR DV competentele lingvistice, aptitudinile artistice si competentele profesionale; de a-i ajuta sa faca fata cu succes cerintelor scolare si profesionale; de a cunoaste si deprinde diverse meserii; de a le oferi o alternativa educationala si profesionala; de a le da posibilitatea sa se integreze si sa se adapteze mai usor sistemului educational si pietei muncii nationale si internationale.
Conceperea si organizarea cursurilor de limba germana (care, pana in acel moment, se organizau institutionalizat) in mare parte, numai cursuri de limba engleza, astfel Structura si calitatea cursurilor au impus DAGMAR DV ca furnizor principal in regiunea Oltenia.
Introducerea unei durate de 90 minute a sedintelor de curs pentru meditatii. Durata a fost introdusa de catre specialistii nostri in urma unor analize atente: este durata maxim recomandata pentru o sesiune de curs fara pauza, reprezentand durata optima de concentrare si randament pentru un numar mic de cursanti (1-3). Pana la acel moment, toate sedintele de curs erau de 2 ore, iar in prezent majoritatea institutiilor de profil au adoptat durata noastra. Cresterea duratei la 2 ore se face pentru grupuri unde numarul de participanti creste si interactiunea este mai mare.
Introducerea si promovarea standardelor de calitate pentru recrutarea personalului didactics. Centrul nu s-a abatut de la aceste standarde pana in prezent, fiind constienti de importanta lor. Pentru a face parte din echipa Dagmar, personalul didactic trebuie sa fi obtinut minim nota 9 la examenul de licenta/master, sa aiba cel putin 6 luni de studiu in strainatate, sa aiba tripla certificare: profesor (pentru copii) – formator (pentru adulti) – traducator autorizat.
Crearea si organizarea primului club de conversatie pentru copii, adolescenti si adulti, SALVE, un club care doreste sa dezvolte competentele de comunicare ale participantilor intr-un mediu relaxant si abordand teme de interes general si personal.
Dagmar DV vine in intampinarea cerintelor clientilor cu o echipa tanara si dinamica, care pune accent pe interactiunea dintre profesor si cursant si pe comunicarea deschisa, incurajandu-i pe toti cei care apeleaza la serviciile centrului nostru de formare sa isi descopere abilitatile si implicandu-se activ pentru ca ei sa isi atinga scopurile.
Dupa ce este recrutat, un profesor urmeaza o perioada de training (asistenta si practica) de minim 1 luna – maxim 3 luni, in care asista cursurile celorlalti profesori Dagmar pentru a se obisnui cu metodele de predare, materialele de curs si tipurile de cursanti. Pe langa aceasta perioada practica de acomodare cu metodele centrului nostru, noilor membri li se explica modul optim de predare a structurilor gramaticale si de vocabular pentru ca metodologia Dagmar sa fie uniforma. Toti noii membri ai echipei se bucura de sprijinul si orientarea noastra si primesc feedback constant legat de activitatea lor pana sa ajunga in sala de curs prima data. In acest fel, profesorii vor fi pe deplin pregatiti si ca vor avea siguranta necesara la prima intalnire cu participantii la cursuri.
Profesorii din cadrul centrului DAGAMR DV isi concentreaza resursele si experienta pentru a-i sprijini pe cursanti atat din punct de vedere educational, cat si personal, stabilind relatii de prietenie cu acestia. DAGAMR DV crede in importanta unui climat destins, care sa le permita cursantilor sa se relaxeze, astfel incat activitatile educationale sa se desfasoare intr-un mod placut. Pe langa competentele profesionale, se acorda mare importanta bunei dispozitii si zambetelor de zi cu zi.
Realizare traduceri (limba straina – limba romana) si retroversiuni (limba romana – limba straina) si interpretariat (traducere orala) – traduceri autorizate / legalizate / consiliere apostilare Haga si supralegalizare.
1.Traduceri
Se realizeaza traduceri autorizate si legalizate in / din aproape toate limbile straine si pentru toate limbajele de specialitate. Specializati in principal in traduceri / retroversiuni si interpetariat pentru limbaje : juridic, economic, tehnic, medical, literar, insa se realizeaza si traduceri din alte domenii.
Pentru comenzi mari si / sau clienti cu colaborare indelungata / exclusiva, se ofera reduceri.
Pagina de traducere : pagina de traducere rezultata, 2000 caractere cu spatii incluse. Pretul traducerilor cu nivel crescut de dificultate se stabileste in urma analizei materialului de tradus. Pretul traducerilor dintr-o limba straina intr-o alta limba straina se calculeaza astfel: limba straina unu catre romana, romana catre limba straina doi.
2.Interpretariat
DAGMAR DV ofera servicii de mediere telefonica si interpretariat pentru limbile engleza, germana, franceza, italiana, spaniola si romana pentru straini.
3.Tehnoredactare
Se efectueaza tehnoredactare in limba romana si in limbile engleza, franceza, italiana, germana, spaniola – corectura text, realizare dosare candidatura job (CV – diverse modele, scrisori de intentie – diverse profesii), imigrare si emigrare.
Clientii DAGMAR D.V. cursanti la limbi straine beneficiaza de reduceri la serviciile noastre. Persoane fizice stabilite in zona Oltenia, adulti si copii incepand cu varsta de trei ani beneficiaza de serviciile Centrului pentru o pregatire riguroasa sau pentru ocuparea timpului liber intr-un cadru organizat si profesionist
Clientii CORPORATE (companii) beneficiaza de oferte speciale pentru contractele de colaborare.Printre acestia enumeram Liceele/ Colegiile din Dolj, Mehedinti, Olt, Universitatea din Craiova, Companii nationale si multinationale.
Furnizorii principali sunt Persoane fizice autorizate pe domeniile de interes pentru DAGMAR DV, cu activitati in domeniul invatamantului, traducere si interpretariat.
1.1.1.Descrierea obiectului de activitate al SC DAGMAR DV S.R.L.
Initiat de Valentina Dutescu, Centrul functioneaza in Craiova ca un spatiu in care orice persoana invata, se dezvolta si se perfectioneaza pe tot parcursul vietii. Durata de constituire este pe perioada nedeterminata de timp.
Administratorul a participat la formarea capitalului social în proportie de 100% si în aceeasi proportie participa la împartirea beneficiilor si la suportarea pierderilor.
Sediul social al societatii este în România, localitatea Craiova,sr. Virgil Madgearu, nr. 5, judetul Dolj, s-a constituit cu un capital social subscris de 200 lei, exclusiv în numerar. Capitalul social, în valoare este împartit într-un numar de 10 parti sociale de 20 lei o parte sociala, aflate toate în proprietatea Administratorului.
DAGMAR DV s-a constituit cu urmatorul obiect de activitate: 7430 Activitati de traducere scrisa si orala.
Codul unic de inregistrare: 25327459
Nr. de ordine Registrul Comertului: J16/468/2009
Este inregistrat ca punct de lucru imobilul din str. Carol I, nr.12, Craiova, unde se desfasoara majoritatea activitatilor spacifice Centrului.
Activitatea de prestari servicii presupune încheierea de contracte cu firme si persoane fizice din Romania , prin care DAGMAR DV se obliga sa presteze servicii cu munca vie. Structura organizatorica a societatii este redata conform organigramei.(anexa1)
Directorul general are in subordine directa departamentul comercial, departamentul financiar-contabil si departamentul personal, resurse umane.
Personalul angajat (administrativ si cadre didactice) in luna aprilie 2014, conform statului de plata au fost în numar de 7 (sapte) cu contract individual de munca.
1.1.2. Analiza principalilor indicatori economico-financiari al
SC DAGMAR D.V. S.R.L.
Analiza economico-financiară reprezintă o metodă de cunoaștere a mecanismului de formare și modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elementele componente și prin identificarea factorilor de influență. Parcurgând un drum invers proceselor și fenomenelor economice reale, aceasta permite desprinderea elementelor esențiale, a factorilor sau cauzelor determinante din masa celor care carcterizează existența și funcționarea acestor procese și fenomene. Pentru analiza activității economico-financiare a unei societati este necesar să se utilizeze un sistem de indicatori care să reflecte în mod corect rezultatele obținute, eforturile depuse, modul de utilizare a resurselor materiale, umane și financiare, precum și eficiența generală a activității desfășurate pe o anumită perioadă de timp. Din aceste considerente, putem aprecia obiectivele principale ale analizei economico-financiare a întreprinderii corespund unei
analize pe probleme, evidențiată prin indicatori dezvoltați fie:
– plecând de la Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:
• indicatori de activitate;
• indicatori de rezultate.
– plecând de la conceptul de eficiență:
• indicatori de efect;
• indicatori de efort.
Nota 9 din bilantul contabil este importanta prezentandu-ne principalii indicatori ai analizei financiare a activitatii societatii: indicatorii de lichiditate ai firmei, indicatorii de risc, indicatorii de gestiune, de profitabilitate, de solvabilitate si de acoperire a dobanzilor).
Situatia indicatorilor economico-financiari reliefata in situatia contabila a DAGMAR DV la data de 31.12.2013 ne conduce spre urmatoarele rezultate ale principalilor indicatori.(anexa 2)
1. Indicatorii de lichiditate reprezinta lichiditatea curenta si lichiditatea imediata. Exprima capacitatea societatii de a inchide datoriile de pana la un an din activele curente.
1.1.Lichiditatea curenta are formula de calcul :
active curente/datorii curente = active circulante/datorii <1 an
Valoarea optima a indicatorului este in jur de 2 astfel asigurandu-se plata tutoror datoriilor. Acest rezultat reprezinta intervalul de siguranta pentru societate. Cu cat raportul este mai mare cu atat lichiditatea este mai buna.
Daca rezultatul raportului este mai mic de 1 atunci societatea are probleme cu lichiditatea curenta si semnifica o incapacitate de plata la termen a datoriilor curente prin vanzarea activelor curente.
21.184 lei/ 38.141 lei=0.55< 2
In cazul DAGMAR DV acest indicator ne arata probleme cu lichiditatea curenta.
1.2.Lichiditatea imediata are formula de calcul :
Active curente- stocuri-creante/Datorii curente
Lichiditatea imediata reprezinta puterea societatii de a-si inchide datoriile pe termen scurt din vanzarea activelor curente fara stocuri si creante, deci disponibilitatile banesti existente. Din acest motiv indicatorul este unul strict si conservator. Valorea dorita a raportului este 1, rezultand ca in disponibilitatile banesti se acopera exact datoriile curente. Valoarea raportului de siguranta pentru o societate este considerata a fi cuprinsa intre 0,2 si 0,3.
9.340lei/53.648lei=0.17<0.2
Din rezultatul raportului concluzia este ca in cadrul societatii limita de siguranta nu este atinsa.
2. Indicatorii de risc sunt reprezentati de catre gradul de indatorare si au formula de calcul:
capital imprumutat/capital propriu*100= capital imprumutat/capital angajat*100
Gradul de indatorare este un indicator care calculeaza proportia capitalului impurmutat in cel propriu, cat la suta din creditele angajate pe o perioada de pana la un an pot fi acoperite din capitalurile proprii.
Gradul de indatorare se calculeaza de catre firmele care au imprumuturi de la alte societati (un imprumut intre societatea mama si o filiala a sa) pentru a se vedea daca sunt deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar.
Capitalul imprumutat insumeaza totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, conform contractelor semnate, iar capitalul propriu este o medie a valorilor existente la inceputul anului si la sfarsitul exercitiului financiar pentru care se determina impozitul pe profit.
Acest indicator nu se aplica in cazul DAGMAR DV.
3. Indicatorii de gestiune sunt: viteza de rotatie a stocurilor, numarul de zile de stocare, viteza de rotatie a debitelor clienti, viteza de rotatie a activelor imobilizate, viteza de rotatie a activelor totale.
3.1. Viteza de rotatie a stocurilor are formula de calcul:
costul vanzarilor/stoc mediu
Indicatorul arata de cate ori a fost rulat stocul in exercitiul financiar.
Costul vanzarilor reprezinta cheltuiala cu marfurile, respectiv rulajul contului 607, iar stocul mediu reprezinta media artimetica intre soldul initial al stocului la inceputul anului si soldul final al contului de stocuri.
Cand valoarea indicatorului este una mica inseamna ca stocurile sunt bine vandute, exista rulaj iar activitatea este generatoare de profit. Cand valoarea indicatorului este mare inseamna ca stocurile se vand mai greu iar societatea trebuie sa caute solutii pentru o vanzare mai eficienta sau pentru micsorarea stocului de produse greu vanadabile.
Nu exista o valoare optima a indicatorului acesta fiind definit de obiectul de activitate al firmei si piata careia se adreseaza. O firma care vinde produse jucarii nu poate avea aceeasi viteza de rotatie a stocurilor cu o firma care vine calculatoare.
Acest indicator nu se aplica in cazul DAGMAR DV.
3.2. Numarul de zile de stocare are formula de calcul:
stocul mediu/costul vanzarilor*365
Acest indicator ne spune cat timp (in zile) au fost stocate stocurile(marfurile) in cadrul societatii. Daca numarul de zile este mic inseamna ca stocurile au fost vandute intr-un timp relativ scurt rezultand valoarea adaugata si ca stocurile nu sunt greu vandabile si nu au o miscare lenta.
Nu exista o valoare optima a indicatorului acesta fiind definit de obiectul de activitate al firmei si piata careia se adreseaza.
Acest indicator nu se aplica in cazul DAGMAR DV.
3.3.Viteza de rotatie a debitelor clienti are formula de calcul:
sold mediu clienti/cifra de faceri*365
Indicatorul semnifica in cate zile au fost incasati clientii in exercitiul financiar. Cu cat indicatorul are o valoarea mai mica cu atat este mai bine deoarece insemna ca banii sunt incasati la timp de la clienti. Daca indicatorul are o valoare mare atunci societatea trebuie sa analizeze clientii si sa ia masuri pentru recuperarea sumelor de incasat.
Valoarea optima a indicatorului este diferita pentru fiecare si trebuie sa fie egala cu termenul mediu de plata acordat clientilor.
18.112,99 / 200.562 * 365 = 0.00024
Conform rezultatului din prezentul raport de calcul in cadrul DAGMAR DV si care corespunde realitatii imediate (conform politicii Centrului incasarile sunt efectuate de catre beneficiari in ziua efectuarii serviciului catre acestia) viteza de rotatie a debitelor clientilor este una foarte buna, aducand societatii beneficii imediate.
3.4. Viteza de rotatie a activelor imobilizate are formula de calcul:
cifra de afaceri/active imobilizate
Viteza de rotatie a activelor imobilizate inseamna numarul de rotatii pe care l-au facut activele imoblizate pentru realizarea cifrei de afaceri. Cu cat valoarea indicatorului este mai mare cu atat este mai bine, deoarece cu acelasi volum de active circulante, se poate realiza un volum mai mare a vanzarilor, ceea ce insemana un profit mai mare.
200.562 lei/ 500 lei=401.12
Rezultatul ne arata ca in cazul DAGMAR DV se obtine profit si se poate realiza un volum mare de vanzari.
3.5. Viteza de rotatie a activelor totale are formula de calcul:
cifra de afaceri/total active
Viteza de rotatie a activelor totale inseamna eficienta activelor totale in realizarea cifrei de afaceri. O valoare mare a indicatorului semnifica faptul ca se poate realiza un profit mai mare cu acelasi volum de active totale.
200.562 lei/21.184 lei= 9.46
Rezultatul ne arata ca pentru realizarea unui profit mai mare trebuie marit volumul activelor totale, DAGMAR DV va trebui sa faca o analiza pentru realizarea acestui lucru.
4. Indicatorul privind acoperirea dobanzilor are formula de calcul:
profit inaintea platii dobanzii si a impozitului pe profit/total cheltuieli cu dobanda
Acest indicator nu se aplica in cazul DAGMAR DV
Indicatorul reprezinta banii pe care ii obtine societatea ca urmare a investitiilor efectuate.
Indicatorii de profitabilitate, profitabilitatea, marja bruta din vanzari si rentabilitate capitalului angajat indica capacitatea societatii de a obtine profit in urma activitatii sale si controlul costurilor.
5. Rentabilitatea capitalului angajat are formula de calcul:
profit inaintea platii dobanzii si a impozitului pe profit/capital angajat * 100
Acest indicator nu se aplica in cazul DAGMAR DV
Reprezinta profitul obtinut de firma in urma desfasurarii activitatii curente.
6. Marja bruta din vanzari are formula de calcul:
profitul brut din vanzari/cifra de afaceri*100
Acest procent ne arata capacitatea societatii de a controla costurile de productie si de a obtine un pret optim de vanzare. Un rezultat mic reprezinta incapacitatea societatii de a controla costurile de productie si de a obtine un pret optim de vanzare.
15.426 / 200.562= 0.076
Rezultatul acestui indicator nu este unul favorabil datorita portofoliului mic de produse oferite clientilor.
7. Profitabilitatea are formula de calcul:
profit din exploatare/capital angajat
Analiza profitabilitatii se face pe baza comparatiei cu rata dobanzii de referinta pe termen lung. Cand profitabilitatea este mai mare decat rata dobanzii de referinta pe termen lung, rezulta ca societatea este profitabila. Daca profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii, atunci rezulta ca activele nu sunt orientate in directia potrivita iar administratorii ar trebui sa reorienteze activtatea societatii, sa o reorganizeze.
15.705 / (-16.457) = -0.95
Acest raport sugereaza o nevoie de reorientare a activitatii societatii privind activele, ceea ce am mentionat si in cazul vitezei de rotatie a activelor.
8. Raport datorii la capitaluri proprii are formula de calcul:
capitaluri proprii/activ bilantier
Tendinta ascendenta de evolutie a indicatorului semnifica un profit prea scazut pentru a se acoperi nevoile unitatii, pe cand tendinta descendenta a indicatorului arata o evolutie a firmei si posibilitatea acoperirii din profit a datoriilor.
-16.457 / 21.184 = -0.77
DAGMAR DV, conform indicelui rezultat, va trebui sa aibe in vedere ca activitatea pe care o desfasoara poate aduce mai bune rezultate financiare cand profitul va inregistra o valoare mai mare.
9. Rentabilitatea muncii are formula de calcul
cifra de afaceri/numar mediu de salariati
Rentabilitatea muncii arata care este profitul pe care il raporteaza o firma pentru un angajat.
200.562/7=28.651.71
Rezultatul rentabilitatii arata ca in cadrul DAGMAR DV fiecare dintre angajati are o activitate bine structurata, cu posturi de lucru bine definite evitandu-se astfel un numar mare de angajati si o rentabilitate mica.
Profitul reprezinta ratiunea de a fi a unei societati. Analiza acestuia trebuie sa reprezinte un obiectiv esentialal oricarei analize economico-fianciare.
1.2. Importanta si rolul contabilitatii in organizarea si desfasurarea activitatii economice a SC DAGMAR D.V. S.R.L.
Conform legislatiei in vigoare fiecare societate trebuie sa-si organizeze contabilitatea. Astfel complexitatea calculelor contabile depind de marimea societatii si de domeniul în care îsi desfasoara activitatea.Contabilitatea este de doua feluri:
1. Contabilitatea curenta înregistreaza zilnic operatiile economice, pe baza documentelor justificative privind existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Contabilitatea curenta se poate realiza în trei variante:
– toate lucrarile contabilitatii se efectueaza într-un singur loc, mai precis într-un compartiment central de contabilitate al unitatii patrimoniale. Aceasta varianta permite coordonarea si controlul, însa data fiind distanta fata de locul producerii fenomenelor economice, da posibilitatea transmiterii unor informatii eronate;
In cadrul DAGMAR DV contabilitatea primara ( intocmirea registrului de casa, evidenta facturilor, receptionarea marfurilor, materiale auxiliare) se intocmeste la punctul de lucru.
– toate lucrarile contabile sunt efectuate la nivelul subunitatilor din structura de productie si anume sectii, sectoare, ateliere. Aceasta varianta este operativa în sensul înregistrarii exacte în contabilitate a operatiilor economice în cel mai scurt timp de la producerea lor, dar prezinta dificultati în privinta coordonarii si controlului;
– unele lucrari de contabilitate curenta se executa la nivelul subunitatilor (sectii sau ateliere),
iar alte lucrari contabile sunt efectuate de un compartiment specializat de contabilitate, la nivel central.
Documentele justificative constituie baza sau suportul material pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale, fiind inscrisuri in care se consemneaza orice operatie care afecteaza patrimoniul societatii, acolo si atunci cand a avut loc. Ele fac dovada infaptuirii operatiilor economice si financiare pe care le consemneaza atat in cazul exercitarii diferitelor verificari sau controale, cat si in situatia unor litigii si, totodata, constituie izvorul informatiilor contabile.
2. Contabilitatea periodica se refera la lucrari contabile efectuate la încheierea exercitiului financiar, moment în care se întocmesc lucrari cum sunt bilantul contabil, situatia patrimoniului, contul de profit si pierdere. Lucrarile de sinteza se întocmesc la anumite termene, pe baza datelor din contabilitatea curenta care sunt prelucrate conform instructiunilor elaborate de forurile in domeniu. Lucrarile contabile periodice (de sinteza) satisfac nevoile de informare ale societatii si reprezinta totodata raportari catre Directiile Judetene ale Finantelor Publice. Pe baza lucrarilor contabile periodice, sunt efectuate analize si se elaboreaza decizii la nivelul societatii.
Contabilitatea societatii se organizeaza la nivelul societatilor care produc bunuri, executa lucrari, presteaza servicii. Contabilitatea societatii ca domeniu este organizata în România în dublu circuit, si anume:
– contabilitatea financiara cu un caracter unitar pentru toate societatile, se organizeaza pe baza unor norme elaborate de Ministerul Finantelor. Contabilitatea financiara are drept obiect urmarirea, controlul si prezentarea fidela a patrimoniului, în ansamblu si pe structura, a situatiei financiare si rezultatului exercitiului, prin intermediul documentelor de sinteza, în scopul furnizarii informatiilor necesare elaborarii deciziilor economice. Contabilitatea financiara furnizeaza informatii pentru managerii societatii, pentru asociati, actionari, furnizori, clienti, banci, bugetul statului, salariati;
– contabilitatea interna de gestiune are ca scop gestiunea interna a societatii, calcularea costurilor de productie, stabilirea rentabilitatii pe produse, lucrari, servicii, întocmirea bugetelor pe feluri de activitati, furnizarea de informatii necesare în procesul decizional.
1.2.1. Importanta informatiilor contabile in activitatea SC DAGMAR DV SRL
Contabilitatea de gestiune serveste ca instrument in luarea deciziilor de catre directorul general al societatii, nefiind exteriorizate si divulgabile.
Organizarea contabilitatii de gestiune la DAGMAR DV are ca scop:
– determinarea costurilor pachetelor de produse proprii, activitatilor efectuate;
– determinarea diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe produse si activitati;
– furnizarea informatiilor necesare intocmirii bugetelor si conturilor previzionale;
– producerea informatiilor destinate masurarii performantelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul societatii;
Informațiilor contabile au o importanta majora in cadrul DAGMAR DV. Astfel urmarind derularea informatiilor putem face urmatoarea clasificare:
– Capacitatea informației de a fi utilizata în privinta necesității de luare a deciziilor de către societate și este determinată de natura informației și de pragul său de semnificație numindu-se relevanta. O informație este semnificativă dacă omisiunea sau declararea ei eronată influențează deciziile economice ale societatii.
– Informatia documentata, credibila, care tine de o prezentare reală, fidelă a tranzacțiilor și evenimentelor (prudența, neutralitatea, integralitatea informației) poate influenta economicul fata de juridic în contabilizarea evenimentelor și tranzacțiilor.
Prudența, priveste incertitudinile care planează asupra multor evenimente și tranzacții ale societatii si obliga elaborarea unei informații prudente. Prudența inseamna evitarea supraevaluării activelor și veniturilor, a subevaluării cheltuielilor pasivelor, luarea în considerație a eventualelor pierderi, riscuri și deprecieri posibile.
Neutralitatea, doreste ca informația să fie nepărtinitoare, neinfluentabila. Situațiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea și prezentarea informației influențează luarea unei decizii sau formularea unui raționament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminant.
Integralitatea, presupune că pentru a fi credibilă informatiile conținute în situațiile financiare trebuie să fie complete. O scapare poate face ca informația să fie falsă sau să inducă în eroare și astfel să nu mai aibă un caracter credibil devenind defectuoasă din punct de vedere al relevanței.
Inteligibilitatea este o caracteristică a informațiilor furnizate de situațiile financiare adica acestea sunt usor de inteles de către titulari, care au cunoștințe suficiente privind afacerile, activitățile economice și contabilitatea. Nu toate informațiile sunt accesibile pentru orice cititor.
Comparabilitatea este o caracteristica a situațiilor financiare, titularul poate sa compare situațiile financiare în timp pentru a determina poziția financiară și performanțele societatii, trebuind totodată să poată compara situațiile financiare ale diverselor societati pentru a le evalua poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare.
Informatia contabila financiara este indreptata catre utilazatorii externi societatii precum investitorii, salariatii, creditorii, structurile de stat, doritorilor diversi. Informatia contabila este reliefata in situatiile financiare alcatuite din: bilant, cont de profit si pierdere, situatia capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politicile contabile, notele explicative ce privesc acste politici.
1.2.2. Modul de organizare a activitatii financiar- contabile la
SC DAGMAR DV SRL
Activitatea financiar contabila la S.C. DAGMAR DV SRL , este organizata si se desfasoara in conformitate cu legislatia in vigoare. Activitatea financiar-contabila reprezinta ansamblul proceselor prin care se realizeaza evidenta si gestionarea resurselor financiare in vederea desfasurarii unei activitati firesti astfel incat sa se asigure cresterea continua a eficientei economico-sociale a intregii activitati a societatii.
Departamentul financiar contabil organizeaza si conduce activitatea financiar-contabila a unitatii conform dispozitiilor legale in vigoare.
Principalele atributii ale :
1.organizarea, conducerea si controlul operatiilor financiare si de evidenta contabila a intreprinderii, conform dispozitiilor legale in vigoare;
2. organizarea, indrumarea si desfasurarea pe ansamblul societatii si a subunitatilor din subordine a controlului financiar preventiv, controlul financiar intern, precum si de organizarea si efectuarea inventarierii anuale a tuturor mijloacelor patrimoniale ;
3. stabileste masuri pentru respectarea cu strictete a integritatii patrimoniului societatii, lichidarea debitelor, recuperarea daunelor si intregirea avutului societatii ;
4. realizarea si modul de folosire a creditelor, desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si beneficiarii de investitii, controlul documentelor prezentate de unitatile din subordinea societatii pentru plata salariilor si alte drepturi ;
5. asigurara prestarea in siguranta a mijloacelor banesti, a materialelor si a documentelor de evidenta contabila, inclusive formulare cu regim special;
6. aprobara proiectele bugetului de venituri si cheltuieli ;
7. intocmeste materialele ce se supun aprobarii Consiliului de Administratie din domeniul finantelor, preturilor, controlului financiar si evidentei contabile.
Principalele relatii ale departamentului financiar contabil cu alti agenti economici :
1. in afara societatii : cu alte societati comerciale, cu intreprinzatori particulari, etc., pentru rezolvarea problemelor cu caracter financiar-contabil ;
2. in cadrul societatii:
Cu directoul general al societatii, pentru consultari, propuneri si masuri sau aplicarea de sanctiuni, in domeniul financiar-contabil si analiza situatiei economice a societatii;
Compartimentul financiar isi propune sa asigurare stabilitatea politicii de folosire si gestionare a mijloacelor financiare si a patrimoniului societatii, asigura evidenta miscarii valorilor, efectueaza controlul asupra modului de realizare a politicii financiare.
Principalele atributii ale compartimentului financiar in cadrul societatii sunt urmatoarele :
– intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli pe ansamblul societatii si pe diferite domenii de activitate si compartimente de munca, urmareste executia acestora ;
– intocmeste programul resurselor financiare ale societatii si urmareste realizarea acestuia;
– efectueaza studii si analize economice asupra situatiei financiare a societatii si stabileste masurile de eliminare a cauzelor care conduc la cheltuieli neperformante, de readucere in circuitul economic a imobilizarilor de fonduri si de accelerare a vitezei de rotatie a fondurilor societatii, inclusive la licitatii;
– stabileste in conditiile prevederilor legale preturile si tarifele practicate;
– organizeaza si efectueaza control financiar in cadrul societatii si urmareste recuperarea de la cei vinovati a pagubelor descoperite ;
– calculeaza salarii si alte drepturi banesti datorate personalului pe baza datelor obtinute in cadrul compartimentul de salarizare ;
Relatiile compartimentului financiar cu alte compartimente :
– cu organele de conducere ale societatii pentru a primi indicatiile si a supune spre aprobare documentele prevazute de lege pentru domeniul respectiv;
– cu organele financiar-bancare ;
– cu furnizorii si clientii societatii.
Compartimentul contabilitate este subordonat directorului general. Obiectivul principal al compartimentului de contabilitate este asigurarea inregistrarii corecte, la timp a miscarii valorilor in cadrul societatii, propunerea masurilor necesare pentru eliminarea cauzelor care conduc la gestionarea neperformanta a valorilor patrimoniale sau la cheltuieli neperformante si intocmeste la timp in mod corespunzator bilantul..
Atributiile principale ale compartimentului de contabilitate sunt :
– organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii valorilor patrimoniale;
– inregistrarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile privind fondurile fixe si calculul amortizarii acestora, a mijloacelor circulante, cheltuielile de desfacere si aprovizionare, etc;
– urmareste si inregistreaza stocurile de valori materiale acolo unde este cazul;
– respectarea stricta a prevederilor legale referitoare la integritatea patrimoniului si la masurile ce se impun pentru reintregirea acestuia , in cazul in carea fost stirbit ;
– propune spre efectuare studii si analize economice in cazul constatarii in datele contabile a unor aspecte negative sau deficiente.
Prin operatiunile financiar-contabile efectuate se respecta principiile contabilitatii : prudentei, permanentei metodelor,continuitatii activitatii, independentei exercitiului, necompensarii.
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII OPERATIILOR DE TREZORERIE LA SC DAGMAR DV SRL
2.1. Sistemul de documente primare utilizate pentru evidenta operatiilor de trezorerie la SC DAGMAR DV SRL
La organizarea sistemului informational al trezoreriei si al operatiilor de trezorerie trebuie avute in vedere documentele primare utilizate, evidenta operativa a unor elemente patrimoniale, contabilitatea analitica, si cea sintetica a acestora.
Trezoreriei prin totalul valorilor de casa este definit ca ansambulul mijloacelor de plata detinute de societate si care sunt disponibile cvasiimediat.
Informatiile ce vizeaza fluxurile de trezorerie ale unei societati sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare pentru ca ofera acestora o baza de evaluare a capacitatii societatii de a genera elemente de trezorerie, cat si nevoile de utilizare a acestora de catre societate.
Pentru incasarile si platile in numerar se folosesc:
– cecuri de numerar ( cecul in numerar : document de dispozitie prin care o unitate economica da dispozitie bancii sa plateasca delegatului sau (casier) o suma de bani);
– chitante (formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare ce serveste ca document pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate, chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent, se consemneaza la casieria unitatii societatii, cele tiparite, completate, folosite si pastrate conform unor dispozitii legale speciale, contin mentiunea regim special. Documentele cu regim special (de exemplu, chitanta) trebuie tinute in evidenta si justificate ca formulare, atat cele folosite cat si cele nefolosite)
– dispozitii de incasare-plata in numerar (in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, pentru procurare de materiale etc.; in vederea incasarii in numerar a unor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale; document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.
Pentru operatiile de incasari si plati fara numerar se utilizeaza:
– ordine de plata (titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar , adresat bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicita bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte societati, denumita beneficiar);
– dispozitii de plata ;
– cecuri cu sau fara limita de suma;
– facturi fiscale.
2.2. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt
Investitiile pe termen scurt sunt concretizate în hârtii de valoare, cumparate în scopuri comerciale, în vederea realizarii unui câstig în urma vânzarii acestora la un pret mai mare decât cel de cumparare.
În categoria investitiilor pe termen scurt se includ:
– actiuni emise de catre societati din cadrul grupului sau din afara acestuia, care sunt cumparate pentru a fi vandute in termen scurt pentru obtinerea unui castig;
– actiuni proprii, care sunt rascumparate cu scopul de a fi anulate sau revandute;
– alte investitii pe termen scurt: certificate de investitor, drepturi de tragere, efecte comerciale, etc.
Evidenta elementelor patrimoniale mentionate se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 50 "Investitii pe termen scurt" si anume:
– contul 501 "Actiuni detinute la entitatile afiliate";
– contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate";
– contul 506 "Obligatiuni";
– contul 508 "Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate";
– contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt".
a) Societatile pot cumpara actiuni emise de alte societati în scopul revânzarii lor la o valoare de decontare mai mare, în vederea obtinerii de venituri financiare într-un termen scurt. Acestea pot fi cotate sau necotate la bursa.
Contabilitatea sintetica a acestor actiuni se realizeaza cu ajutorul contului 501 "Actiuni detinute la entitatile afiliate", care are functia contabila de activ.
Soldul debitor reprezinta valoarea actiunilor cumparate detinute la societati.
b) Obligatiunile emise de o societate si vândute tertilor în scopul obtinerii de disponibilitati banesti temporare, trebuie rascumparate la scadenta si ulterior anulate.
Contabilitatea sintetica a acestora se realizeaza cu ajutorul contului 505 "Obligatiuni emise si rascumparate", care are functia contabila de activ.
Soldul debitor reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, neanulate.
c) Societatile pot cumpara obligatiuni emise de alte societati comerciale în vederea utilizarii disponibilitatilor temporare de trezorerie, pentru a obtine venituri financiare sub forma de dobânda sau a unei plusvalori prin revânzarea acestora la preturi superioare.
Contabilitatea sintetica a acestor titluri de plasament se realizeaza cu ajutorul contului 506 "Obligatiuni", care are functia contabila de activ.
Soldul debitor reprezinta valoarea obligatiunilor existente.
d) În categoria altor titluri de plasament pot fi cuprinse: bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, titlurile participative, drepturile de tragere si alte titluri de creante.
Acestea sunt achizitionate pentru a realiza venituri financiare sub forma de dobânzi, diferente de pret favorabile, cresteri de valoare etc.
2.3. Contabilitatea operatiunilor efectuate prin conturile la banci
Operatiunile de incasari si plati se efectueaza atat in numerar, cat si prin intermediul conturilor deschide de societate la una sau mai multe banci.
Decontarile prin conturile de la banci sunt cunoscute sub denumirea de decontari fara numerar. Ele detin ponderea cea mai mare in cazul decontarilor intre societati. Astfel, societatile pastreaza disponibilitatile banesti la banci deschizandu-si conturi de decontare sau conturi curente.
Decontarile fara numerar sunt operatiile bancare prin care platile si incasarile se fac prin virarea unei sume din contul debitorului deschis la o banca in contul creditorului deschis la aceeasi banca sau la o alta banca. Sumele platite din contul debitorului se face, numai cu consimtamantul acestuia (exista si exceptii).
Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare, a decontarilor fara numerar, se realizeaza cu ajutorul contului 512 "Conturi curente la banci".
Conturi de disponibilitati pastrate in banci in lei: disponibilitatile in lei ale societatilor sunt pastrate la banca in conturi deschise pe numele lor. Din aceste conturi se vor face plati in lei, catre alte persoane juridice care au deasemenea deschise conturi la banci, ori ridica numerar pentru nevoile societatii spre a face plati prin caseria lui.
Operatiile efectuate prin conturi de la banci sunt consemnate de banca in "extrasul de cont" unde se inscriu incasarile, platile si soldul final. Extrasele de cont si anexele sale, stau la baza inregistrarilor din contabilitatea societatii.
Decontarile fara numerar utilizeaza instrumente de plata emise pe suport de hartie, magnetic sau electronic. Caracteristicile decontarilor fara numerar sunt: natura lor dubla, determinata de un transfer de fonduri propriu-zis si de un flux de mesaje intre parti, continand instructiunile de plata, diferenta de timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii, existenta unuia sau mai multor intermediari (banci) in procesarea acestui tip de transfer.
Fluxurile contabile ale decontarilor fara numerar pot fi impartite astfel:
incasari: stingeri de creante monetare, incasari de venituri si castiguri;
plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si pierderilor;
viramente interne intre diferite conturi de trezorerie.
La sfarsitul exercitiului, se impune inregistrarea in contabilitate a unor sume in curs de decontare. Sumele in curs de decontare sunt:
sume depuse la banca, dar neinregistrate in extrasul de cont;
sume virate de catre terti, dar neaparute in extrasul de cont;
sume achitate prin mandat postal de catre terti, dar neajunse la banca;
sume consemnate in conturi separate la banci pentru procurari de valuta.
Inscrierea unei sume in debitul contului de disponibilitati din contabilitatea agentului economic semnifica o crestere de mijloace banesti ale acestuia. In extrasul de cont al bancii apare in creditul extrasului de cont, avand semnificatia de crestere a obligatiilor bancii fata de agentul economic. O inscriere a unei sume in creditul contului de disponibilitati a agentilor economici reprezinta o diminuare a acestora, care se inscrie in debitul extrasului de cont, avand semnificatia de diminuare a obligatiilor bancii fata de agentul economic.
Operatiile din conturile de disponibilitati pastrate la banci in lei sunt evidentiate cu ajutorul contului 5121 " Conturi la banci in lei".
Conturi de disponibilitati pastrate la banci in devize: societatile care dispun de devize le pot pastra la banci in conturi deschise pe fiecare moneda straina. Bancile vor reflecta existentele si miscarile de valute straine atat in moneda straina respectiva cat si in lei.
Relatia dintre valutele straine si moneda romaneasca se face la cursurile valutare ale zilei astfel: intrarile de valuta in contul bancar se transforma in lei la cursul zilei in care are loc operatia bancara, plata datoriilor in devize se face prin transformarea valutei respective in lei la cursul zilei in care are loc operatia.
Deoarece la intrarea valutei in cont au putut exista alte cursuri ale valutei decat cele existente la data platii, apar: diferente de curs valutar favorabil in cazul scaderii cursului valutar ele reprezinta venituri financiare, diferente de curs valutar nefavorabil in cazul cresterii cursului valutar, ele reprezinta cheltuieli financiare.
La inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la data respectiva, diferentele de curs rezultate se inregistreaza in contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare.
2.3.1. Contabilitatea valorilor de incasat
In categoria valorilor de incasat sunt incluse efectele comerciale remise spre incasare, scontare.
Valorile de incasat sunt instrumente de plata la termen aflate in posesia beneficiarului pentru a fi incasate in termen scurt. In aceasta categorie se includ: cecul, biletul la ordin, cambia si warantul. Cecul este titlul de credit prin care tragatorul (creditorul) da ordin trasului – bancii sale la care are deschis contul bancar, banca ce are calitatea de debitor, sa plateasca suma inscrise pe cec beneficiarului sau la ordinul acestuia. Deci cecul se aseamana cu cambia (trata).
Valorile de incasat se grupeaza in contabilitate astfel:
– Cecuri de incasat – sunt instrumente de plata la termen primite de la clienti si depuse la banca pentru incasare;
Primirea cecului si depunerea lui la banca
Incasarea cecului
5121 "Conturi la banci in lei" = 5112 " Cecuri de incasat"
Incasarea cecului prin conturi bancare deschise in valuta
5124 "Conturi la banci in valuta" = 5112 " Cecuri de incasat"
Efecte de incasat – sunt bilete la ordin sau cambii depuse la banca pentru incasarea acestora la scadenta;
Acceptarea efectului de comert
413 "Efecte de primit de la clienti" = 411 "Clienti"
Depunerea la banca a efectului de comert
Incasarea la scadenta
5124 "Conturi la banci in valuta" = 411 "Clienti" 7548 lei
5121 "Conturi la banci in lei" = 5113 "Efecte de incasat"
Incasarea la scadenta in devize
5124 "Conturi la banci in valuta" = 5113 "Efecte de incasat"
– Efecte remise spre scontare – sunt instrumente de plata la termen depuse la banci in vederea incasarii acestora inainte de scadenta, operatie numita scontare; banca percepe o dobanda (taxa scontului), calculata in functie de riscul de neincasare la scadenta a efectului respectiv si de numarul de zile pana la scadenta.
Primirea efectelor comerciale mai putin taxa de scont, depuse spre scontare:
5114 "Efecte remise spre scontare" = 413 "Efecte de primit de la clienti"
Incasarea sumelor in lei din efectele remise spre scontare
5121 "Conturi la banci in lei" = 5114 "Efecte remise spre scontare"
Incasarea sumelor in devize din efectele remise spre scontare
5121 "Conturi la banci in valuta" = 5114 "Efecte remise spre scontare"
2.3.2. Contabilitatea operatiunilor efectuate prin conturile curente deschise la banci
Incasarile si platile efectuate prin conturile deschise la banci sunt reflectate prin contul 512 "conturi curente la banci"
Conturile deschise la banci asigura, pe de o parte , concentrarea disponibilitatilor banesti , iar pe de alta parte efectuarea platilor fara numerar sau altfel spus prin virament. Pentru urmarirea în contabilitate a acestor operatii se utilizeaza la DAGMAR D.V contul sintetic 5121'' Conturi curente la banci în lei '' si 5125 ''Sume în curs de decontare''
Conturile amintite au functia contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci , înscriindu-se în grupa activelor circulante din cadrul bilantului.
Contul 5121 ''Contul la banci în lei'' functioneaza astfel : în debit se înregistreaza sumele în lei aferente încasarilor prin banca, prin creditul conturilor care arata natura încasarilor.În creditse reflecta platile care se efectueaza prin banca, în lei, prin debitul conturilor corespunzatoare naturii acestora.
Soldul contului 5121 la DAGMAR D.V. este întotdeauna debitor (contul poate avea sold creditor atunci când unitatea ,pe baza de contract încheiat cu banca, beneficiaza de credite de trezorerie sau pentru activitatea curenta în vederea acoperirii diferentei în plus între platile angajate la un moment dat si disponibilitatile banesti pe care le are în cont, denumite si credite pentru plati ).
Dintre categoriile de încasari oglindite prin intermediul contului 5121 deschis la B.R.D Craiova si Raiffeisen Craiova se refera la :
-încasarile de la clienti Corporate, privind traducerile efectuate, interpretariat, cursuri de limbi straine (4111) ; 67.669.76 lei
-încasarea sumelor în curs de decontare (5125) ;
Dintre categoriile sau felurile de plati efectuate în mod curent cu ajutorul contului 5121 la DAGMAR D.V. se refera la :
-sumele virate în contul (581); 6.520 lei
-plata comisioanelor bancare(627) si altele. 19.89 lei
În luna aprilie 2014 la DAGMAR D.V. pe baza extraselor de cont au fost înregistrate urmatoarele :
Înregistrarea contabila a încasarilor se prezinta astfel :
5121= 411 630lei
operatiuni de plati în lei :
493.7 lei
Înregistrarea contabila a platilor se prezinta astfel :
%=5121 493.70lei
581 490 lei
627 3.7 lei
2.3.3. Contabilitatea operatiilor privind dobanzile
Societatile comerciale primesc de la unitatile bancare dobanzi pentru pastrarea disponibilitatilor in conturile deschise. Aceste dobanzi reprezinta pentru societati venituri financiare.
Evidenta dobânzilor datorate precum si a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de banci, în conturi curente, respectiv disponibilitatilor aflate în conturi curente se realizeaza cu ajutorul contului 518 "Dobânzi", care din punct de vedere al functiei contabile este un cont bifunctional.
Contul se detaliaza în doua conturi sintetice operationale de gradul al doilea si anume:
– contul 5186 "Dobânzi de platit";
– contul 5187 "Dobânzi de încasat".
Contul 5186 "Dobânzi de platit" reflecta dobânzile datorate de unitatea economica pentru creditele acordate de banci sub forma de plati în conturile curente si are functia contabila de pasiv.
Soldul creditor reprezinta dobânzile datorate pentru creditele bancare acordate în contul curent, dar neachitate.
Contul 5187 "Dobânzi de încasat" evidentiaza drepturile agentilor economici fata de unitatea bancara pentru dobânzile aferente disponibilitatilor banesti pastrate în conturile de diponibilitati deschise la banci si are functia contabila de activ. Soldul debitor reflecta dobânzile de primit.
Operatii economice privind dobânzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci în conturile curente:
– plata dobânzii aferente creditelor acordate de banci în conturile curente, la scadenta:
666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 5121 "Conturi la banci în lei"
– reflectarea dobânzilor aferente perioadei curente pentru creditele acordate de banci în conturile curente, care nu s-au decontat:
666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 5186 "Dobânzi de platit"
– achitarea dobânzilor datorate, în perioada urmatoare:
5186 "Dobânzi de platit" = 5121 "Conturi la banci în lei"
– încasarea dobânzii aferente disponibilitatilor din conturile curente pâna la sfârsitul perioadei la care se refera:
5121 "Conturi la banci în lei" = 766 "Venituri din dobânzi"
– reflectarea dreptului de încasare a dobânzii în perioada urmatoare, aferenta perioadei curente de gestiune:
5187 "Dobânzi de încasat" = 766 "Venituri din dobânzi"
– încasarea dobânzii în perioada viitoare:
5121 "Conturi la banci în lei" = 5187 "Dobânzi de încasat"
2.3.4. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
Pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii de baza, agentii economici care nu au suficiente surse proprii pot apela la credite bancare curente numite credite de trezorerie sau credite pe termen scurt.
În situatia în care creditele bancare pe termen scurt se acorda în cadrul unor linii de creditare sub forma de plafoane maxime de credite, acestea se reflecta pe masura efectuarii de plati pe seama lor cu contul 5121 "Conturi la banci în lei".
În cazul în care creditele pe termen scurt (sub 1 an) se acorda în conturi distincte, pe obiective de creditare, ele sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt", care are functia contabila de pasiv.
Soldul creditor reprezinta creditele bancare pe termen scurt, nerestituite.
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este pasiv si se detaliaza pe conturi sintetice operationale de gradul al doilea, în functie de felul creditului, astfel:
– contul 5191 "Credite bancare pe termen scurt";
– contul 5192 "Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta";
– contul 5193 "Credite externe guvernamentale";
– contul 5194 "Credite externe garantate de stat";
– contul 5195 "Credite externe garantate de banci";
– contul 5196 "Credite de la trezoreria statului";
– contul 5197 "Credite interne garantate de stat";
– contul 5198 "Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt".
Conturile se detaliaza în analitice pe feluri de credite pe termen scurt si pe institutiile care le-au acordat.
Operatii economice privind creditele pe termen scurt
– primirea de la banca a unui credit pe termen scurt:
5121 "Conturi la banci în lei" = 5191 "Credite bancare pe termen scurt"
– reflectarea obligatiei de plata a dobânzii aferente creditului primit:
666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 5198 "Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt"
– evidentierea creditelor bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta:
5191 "Credite bancare pe termen = 5192 "Credite bancare pe termen
scurt" scurt nerambursate
la scadenta"
– reflectarea obligatiei de plata a dobânzii penalizatoare pentru ratele restante la credit:
666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 5198 "Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt"
– rambursarea creditelor pe termen scurt, a celor pe termen scurt nerambursate la scadenta, precum si plata dobânzii aferente:
% = 5121 "Conturi la banci în lei"
5191 "Credite bancare pe termen scurt"
5192 "Credite bancare pe termen scurt
nerambursate la scadenta"
5198 "Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt"
Creditele bancare pe termen scurt în valuta care se acorda în cadrul unor linii de creditare sub forma de plafoane maxime de credite, se evidentiaza cu contul 5124"Conturi la banci în valuta".
În situatia în care creditele pe termen scurt în devize se acorda în conturi distincte, atunci în cadrul conturilor sintetice de gradul al doilea ale contului 519 "Credite bancare pe termen scurt", se deschid analitice distincte pe feluri de credite, respectiv în lei si în valuta.
2.4. Contabilitatea operatiilor de trezorerie in numerar si alte valori
Unele decontari care au o valoare redusa pot fi efectuate de agentii economici în numerar, respectiv în lei sau în devize.
Sumele în numerar, în lei sau în valuta, de care dispun o unitate patrimoniala, sunt pastrate în casieria unitatii, cu gestionarea lor distincta.
În casieria unitatii mai pot fi păstrate si alte valori ce sunt asimilate decontarilor în numerar.
Evidenta numerarului din casierie si a altor valori se efectueaza cu ajutorul conturilor din grupa 53 "Casa".
Evidenta operativa a operatiilor de încasari si plati prin casieria unitatii se realizeaza cu ajutorul Registrului de casa care se completeaza de catre casier pe baza documentelor primare.
Contabilitatea sintetica a operatiilor efectuate prin casierie se tine cu ajutorul contului 531 "Casa", care are functia contabila de activ.
Soldul debitor reprezinta numerarul existent în casieria unitatii.
Contul se detaliaza în doua conturi sintetice operationale de gradul al doilea si anume:
– contul 5311 "Casa în lei";
– contul 5314 "Casa în valuta".
Evidenta operativa a numerarului în valuta se tine cu ajutorul Registrului de casa care are coloane atât pentru încasari, plati si sold în lei cât si coloane pentru încasari, plati si sold în valuta.
Pentru fiecare fel de valuta se conduce câte un registru de casa.
Evidenta analitica a contului 5314 "Casa în valuta" se tine pe feluri de devize.
La finele exercitiului financiar, soldul în valuta este evaluat la cursul oficial, de referinta al Bancii Nationale a României din ultima zi a anului si sunt înregistrate diferentele fata de cursul initial, astfel:
– evidentierea diferentei favorabile de curs valutar:
5314 "Casa în valuta" = 756 "Venituri din diferente de
curs valutar"
– reflectarea diferentei nefavorabile de curs valutar:
665 "Cheltuieli din diferente de = 5314 "Casa în valuta"
curs valutar"
În casieriile agentilor economici se pot pastra si alte valori în care sunt incluse:
– timbrele fiscale si postale;
– biletele de tratament si odihna;
– tichetele si biletele de calatorie;
– alte valori (bonurile de valoare pentru combustibili auto, tichetele de masa etc.).
Contabilitatea sintetica a altor valori pastrate în casierie se realizeaza cu ajutorul contului 532 "Alte valori", care are functia contabila de activ.
Soldul debitor reprezinta alte valori existente.
Contul 532 "Alte valori" se detaliaza pe conturi sintetice operationale de gradul al doilea, astfel:
– contul 5321 "Timbre fiscale si postale";
– contul 5322 "Bilete de tratament si odihna";
– contul 5323 "Tichete si bilete de calatorie";
– contul 5328 "Alte valori".
Conturile se dezvolta în analitice pe feluri de alte valori.
Operatii economice privind alte valori:
– procurarea de timbre postale si tichete de calatorie de la furnizori:
% = 401 "Furnizori"
5321 "Timbre fiscale si postale"
5323 "Tichete si bilete de calatorie"
4426 "TVA deductibila"
– utilizarea timbrelor postale:
626 "Cheltuieli postale si taxe = 5321 "Timbre fiscale si postale"
de telecomunicatii"
– utilizarea tichetelor de calatorie:
% = 5323 "Tichete si bilete de calatorie"
624 "Cheltuieli cu transportul
de bunuri si personal"
625 "Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari"
procurarea biletelor de odihna si tratament de la unitatile de profil:
% = 401 "Furnizori"
5322 "Bilete de tratament si odihna"
4426 "TVA deductibila"
– distribuirea catre salariati a biletelor de tratament si odihna având în
vedere faptul ca unitatea suporta o parte din contravaloarea acestora:
% = 5322 "Bilete de tratament si odihna"
6458 "Alte cheltuieli privind
asigurarile si protectia sociala"
4282 "Alte creante în legatura cu
personalul"
– concomitent, se înregistreaza TVA care se suporta partial de catre
salariati si partial de unitate pentru acordarea unor gratuitati:
% = 4427 "TVA colectata"
4282 "Alte creante în legatura cu
personalul"
635 "Cheltuieli cu alte impozite,
taxe si varsaminte asimilate"
2.5. Contabilitatea altor operatii de trezorerie
2.5.1. Contabilitatea acreditivelor
Platile din acreditive si din avansuri de trezorerie se înscriu printre modalitatile de decontare cu terti.
Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 54 "Acreditive".
Acreditivul reprezinta o forma de decontare care consta în rezervarea disponibilitatilor banesti, în lei sau în 737b19h valuta, într-un cont bancar distinct, la dispozitia unui furnizor, în vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor.
Contabilitatea sintetica a acreditivelor deschise la banci pentru efectuarea de plati în favoarea furnizorilor se realizeaza cu ajutorul contului 541 "Acreditive" care are functia contabila de activ.
Soldul debitor reprezinta valoarea acreditivelor deschise la banci, existente.
Contul 541 "Acreditive" se detaliaza în doua conturi sintetice, operationale de gradul al doilea, respectiv:
– contul 5411 "Acreditive în lei";
– contul 5412 "Acreditive în valuta".
Conturile se dezvolta în analitice pe feluri de acreditive, pe furnizori, iar în cazul acreditivelor în valuta si pe feluri de devize.
Operatii economice privind acreditivele
– deschiderea unui acreditiv în lei:
581 "Viramente interne" = 5121 "Conturi la banci în lei"
In acelasi timp se inregistreaza
5411 "Acreditive în lei" = 581 "Viramente interne"
– achitarea tertilor din acreditivele deschise în lei:
% = 5411 "Acreditive în lei"
401 "Furnizori"
404 "Furnizori de imobilizari"
– retragerea acreditivului neutilizat:
581 "Viramente interne" = 5411 "Acreditive în lei"
In acelasi timp se inregistreaza
5121 "Conturi la banci în lei" = 581 "Viramente interne"
În cazul acreditivului în valuta operatiile sunt asemanatoare cu deosebirea ca în locul contului 5411 "Acreditive în lei" se utilizeaza contul 5412 "Acreditive în valuta". La finele exercitiului financiar, soldul contului 5412 "Acreditive în valuta" se evalueaza la cursul din ultima zi si se înregistreaza diferentele fata de cursul initial, astfel:
– diferentele de curs favorabile (când cursul valutar creste):
5412 "Acreditive în valuta" = 765 "Venituri din diferente de
curs valutar"
– diferentele de curs valutar nefavorabile (când cursul valutar scade):
665 "Cheltuieli din diferente de = 5412 "Acreditive în valuta"
curs valutar"
Diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile apar si în timpul exercitiului financiar ca urmare a evolutiei cursului valutar între data înregistrarii datoriilor în valuta si momentul achitarii acestora dintr-un acreditiv în devize precum si cu ocazia lichidarii acreditivelor în valuta deschise la dispozitia furnizorului, neutilizate.
2.5.2. Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Avansurile de trezorerie numite si avansuri spre decontare reprezinta sumele puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din cadrul societatii, în vederea efectuarii unor plati în favoarea unitatii patrimoniale, cum sunt:
-aprovizionari cu materiale si bunuri de valori mici;
-efectuarea unor plati în cadrul actiunilor de protocol, reclama si publicitate;
– cheltuieli de transport, deplasari, detasari;
– servicii postale si taxe de telecomunicatii;
– alte plati.
Contabilitatea sintetica a avansurilor de trezorerie se realizeaza cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie", care are functia contabila de activ.
Soldul debitor reprezinta sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate (nejustificate).
Avansurile de trezorerie pot fi acordate în lei si în valuta.
În situatia avansurilor în valuta, la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar, ce afecteaza veniturile sau cheltuielile financiare.
Contul 542 "Avansuri de trezorerie" se detaliaza în analitice pe monede (lei sau valuta) si pe persoane carora li s-au acordat avansuri de trezorerie.
Operatii economice privind avansurile de trezorerie
– acordarea în numerar a unui avans de trezorerie, în lei:
542 "Avansuri de trezorerie" = 5311 "Casa în lei"
– justificarea sau decontarea avansului de trezorerie prin achitarea
furnizorilor si efectuarea de cheltuieli:
% = 542 "Avansuri de trezorerie"
401 "Furnizori"
623 "Cheltuieli de protocol, reclama
si publicitate"
624 "Cheltuieli cu transportul de
bunuri si personal"
625 "Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari"
626 "Cheltuieli postale si taxe
de telecomunicatii"
628 "Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti"
4426 "TVA deductibila"
– justificarea avansului de trezorerie prin achizitia de stocuri:
% = 542 "Avansuri de trezorerie"
301 "Materii prime"
3021 "Materiale auxiliare"
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
3028 "Alte materiale consumabile"
303 "Materiale de natura obiectelor
de inventar"
361 "Animale si pasari"
371 "Marfuri"
381 "Ambalaje"
– depunerea la casieria unitatii a avansului de trezorerie nejustificat:
5311 "Casa în lei" = 542 "Avansuri de trezorerie"
În cazul avansurilor de trezorerie în valuta, în momentul lichidarii acestora pot sa apara diferente de curs valutar, care se înregistreaza astfel:
– diferentele nefavorabile de curs valutar ca urmare a scaderii acestuia:
% = 542 "Avansuri de trezorerie"
5314 "Casa în valuta"
665 "Cheltuieli din diferente de
curs valutar"
– diferentele favorabile de curs valutar ca urmare a cresterii cursului:
5314 "Casa în valuta" = %
542 "Avansuri de trezorerie"
765 "Venituri din diferente de
curs valutar"
2.6. Contabilitatea ajustarilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
Datorită faptului că de la o perioadă la alta condițiile pieței se schimbă, activele de trezorerie suferă și ele modificări de valoare ce trebuie reflectate în contabilitate pentru exprimarea corectă și exactă a patrimoniului de la un moment dat (finele lunii, momentul realizării tranzacției, închiderea exercițiului financiar).
Ajustarile pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie in cazul in care, la inventarierea de la sfarsitul exercitiului, se constata ca valoarea de piata a investitiilor financiare pe termen scurt este inferioara valorii de cumparare a acestora. Pentru aceasta diferenta nefavorabila considerata ca fiind o depreciere reversibila se constituie o ajustare pe seama cheltuielilor financiare. In cazul in care titlurile de plasament se vand sau cand valoarea acestora creste pana la nivelul valorii de cumparare, ajustarile se anuleaza, sau se diminueaza prin majorarea corespunzatoare a veniturilor financiare. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea de valoare a conturilor de trezorerie se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 59 “Ajustarile pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie”.
In aceasta grupa intra urmatoarele conturi:
– 591 “Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile afiliate”
– 595 “Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate”
– 596 “Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor”
– 598 “Ajustari pierderea de valoare a altor investitii pe termen scurt si creante asimilate”
Aceste conturi, dupa continutul economic, sunt conturi de procese economice, rectificative a valorii investitiilor financiare pe termen scurt, cu functie de pasiv. Se crediteaza cu valoarea ajustarilor constituite pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie si majorate, si se debiteaza cu valoarea ajustarilor anulate sau diminuate. Soldul creditor exprima valoarea ajustarilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie existente.
Concluzii
Modalitățile de gestionare a trezoreriei, care să evidentieze o gestiune performanta a societatii pe baza unor principii raționale din punct de vedere economic cum ar fi: accelerarea încasărilor și concomitent reducerea fondurilor neutilizate și existente în conturile bancare, alegerea termenelor de plată și a acelor mijloace de plată adaptate nevoilor societatii, stocurile și intervalele de stocare, ne indreapta spre optimizarea trezoreriei importanta in cadrul societatii.
Accelerarea încasărilor este o problemă contractuală, depinzând de negocierea creditului comercial, moment în care se stabilesc termenele și modalitățile de plată ce urmează a se utiliza. Pe parcursul derulării contractului se pot utiliza apoi reduceri financiare de natura scontului de decontare în cazul în care se consideră că pierderile din acordarea reducerilor financiare, dar și a celor comerciale sunt mai mici decât fructificările alternative oferite de mediul economic al întreprinderii.
Alegerea termenelor de plată și a instrumentelor de decontare pot permite accelerarea intrărilor de fonduri sau aprelungirea termenelor de plată. Timpul care se scurge între ordinul de plată dat băncii de un client și înscrierea sumei respective în cont se numește în literatura de specialitate "float". Acesta reprezintă ansamblul sumelor intrate în sistemul bancar, fără a fi apărut în creditul contului întreprinderii, pentru a dispune de ele, sau ansamblul sumelor debitate în contul societatii, dar rămase la dispoziția băncii.
Optimizarea stocurilor și a intervalelor de stocare reprezintă parte importanta în stabilirea echilibrului de trezorerie al societatii, fiind o componentă principală de care depinde fragilitatea sau, dimpotrivă, stabilitatea acesteia. Datorită faptului că activele circulante au o pondere mare în activele circulante ale societatii și au un grad mai scăzut de lichiditate față de celelelte active din aceași clasă, dar și datorită fapului că au o contribuție importantă în alocările temporare, gestionarea eficientă a acestora permite scăderea necesarului de fond de rulment ceea ce va duce în final la echilibrarea soldului trezoreriei nete.
Optimizarea trezoreriei este întemeietă pe trei principii: utilizarea corecta a creditelor, după ce în prealabil au fost selectate cele mai ieftine, promovarea unei tehnici adecvate de plasament a excedentelor de trezorerie, evitarea pe cât posibil a unor conturi debitoare care comportă costuri dar și creditoare.
O îndatorare optimă pe linia trezoreriei urmărește un credit redus și o suplețe sporită a utilizării respectivei posibilități de creditare. Cînd cuantificăm costul este necesar a se avea în vedere atât nivelul dobânzii cât și cuantumul comisioanelor bancare.
Pentru a atinge obiectivul general al contabilitatii finanțelor, creșterea valorii averii acționarilor ar trebui urmate direcțiile urmatoare:
evitarea pierderilor, în zilele de decontare, la încasările și plățile prin bancă ale societatii;
creșterea operativității încasării creanțelor societatii, fără a afecta politica față de clienți;
eșalonarea echilibrată și degajată a scadențelor obligaților de plată ale societatii;
obținerea celui mai bun credit și la cel mai mic cost real al acestuia
asigurarea unui sold nul al trezoreriei, care nu antrenează nici costuri de finanțare și nici de oportunitate;
optimizarea utilizării excedentului de trezorerie, prin cea mai bună plasare a lichidităților, care să asigure rentabilitatea, siguranța și lichiditatea optimă.
Evoluția trezoreriei depinde de următoarele trei variabile:
– durata creditului client (durata medie de încasare a creanțelor);
– perioada medie de stocare a materilor prime și materialelor;
– durata medie de achitare a datoriilor din exploatare;
Evoluția trezoreriei unei societati in funcție necesarul de fond de rulment este dependentă de durata medie, relativă, de întoarcere a numerarului folosit anterior prin plasarea acestuia în procesul productiv durata medie, relativă, de întoarcere a numerarului =
= (durata medie , relativă, calculată asupra transformării pecuniare a alocărilor temporare) – (durata medie, relativă, de amânare a datoriilor din exploatare).
CONCLUZII DAGMAR NETERMINATE
Bibliografie
4. C.Staicu si colectiv – Contabilitate financiara II, Ed. Universitaria, Craiova, 2008
2. Bușe L.. “Analiză economico–financiară”,, Editura Economică,, București 2005
1. Brabete V., Drăgan C., Bazele contabilitatii conforme cu directivele europene, Ed. Universitaria, 2011
3. Sighicea N., Dracea N., Management Financiar, Ed. Universitaria, Craiova, 2011
…………………………………………………….
…………………………………………………….
……………………………………………………..
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Organizarea Si Conducerea Contabilitatii Operatiilor de Trezorerie la S.c. Dagmar Dv S.r.l (ID: 143763)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.