. Organizarea Si Conducerea Contabilitatii LA Policlinica CU Plata

CUPRINS

CAPITOLUL 1 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA SANITARĂ……………………………………………………………………………………2

Importanța instituției sanitare și rolul ei în menținerea stării de sănătate a

populației……………………………………………………………………………………….2

Organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății și Familiei…………………………. 3

Servicii medicale furnizate de Policlinica cu Plată Timișoara……………………………5

Rolul Policlinicii cu Plată pentru persoanele neasigurate…………………………………7

Structura organizatorică la Policlinica cu Plată Timișoara și implicațiile sale în organizarea și conducerea contabilității…………………………………………………..9

1.5.1.Organizarea Policlinicii cu Plată Timișoara…………………………………………9

1.5.2.Rolul compartimentului financiar-contabil în organizarea și conducerea contabilității………………………………………………………………………………11

CAPITOLUL 2 EVALUAREA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR POTRIVIT CLASIFICAȚIEI BUGETARE………………………………………………………………13

2.1. Evaluarea părții de venituri conform structurii clasificației bugetare……………………13

2.2. Evaluarea părții de cheltuieli conform structurii clasificației bugetare………………… 19

2.3. Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli……………………………………………23

CAPITOLUL 3 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA POLICLINICA CU PLATĂ TIMIȘOARA………………………………………………………………………………….26

3.1. Execuția bugetară la Policlinica cu Plată Timișoara……………………………………..26

3.2. Contabilitatea veniturilor proprii…………………………………………………………27

3.3. Contabilitatea cheltuielilor……………………………………………………………….31

3.4. Contabilitatea operațiilor privind materialele……………………………………………35

3.5. Contabilitatea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată…………………38

3.6. Contabilitatea mijloacelor fixe și a investițiilor………………………………………….40

3.7. Monografie cu principalele operații specifice policlinicii pe o lună de zile………..……44

CAPITOLUL 4 CONCLUZII ȘI PROPUNERI……………………………………….52

4.1. Posibilități de perfecționare a sistemului informațional prin prelucrarea automată a datelor ………………………………………………………………………………………..52

4.2.Concluzii, propuneri și măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor policlinicii…………55

ANEXE

ANEXA NR. 1 ORGANIGRAMA…………………………………………………………..57

ANEXA NR. 2 BALANȚA ANALITICĂ……………………………………………………58

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….59

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA SANITARĂ

IMPORTANȚA INSTITUȚIEI SANITARE ȘI ROLUL EI ÎN MENȚINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI

Structurile economice, politice, sociale si culturale, natura relațiilor dintre oameni și legat de aceasta, formele de organizare si conducere prezintă societatea omenească ca cea mai evoluată si complexă formă de sistem. În cadrul societății, în funcție de diviziunea sociala a muncii, diferite activități concrete se grupează pe ramuri ale sferei productive și domenii de activitate ale sferei neproductive.

Ramurile și sectoarele de activitate sunt strâns legate între ele, integrându-se într-un tot unitar.

În ceea ce privește domeniul ocrotirii și asigurării sănătății populației, se remarcă

tendința de a se considera activitatea ca o activitate neproductivă, fără a se ține seama că starea de sănătate a populației este o caracteristică de mare importanță în desfășurarea corespunzătoare și eficientă a tuturor activităților care sunt necesare societății, este o condiție a existenței si progresului societății omenești.

Deci, deși sectorul sanitar nu produce bunuri materiale de consum, el contribuie la menținerea și promovarea sănătății, a capacității de muncă a oamenilor precum și la păstrarea capacității de producție a forțelor de muncă.

O serie de studii elaborate au condus la concluzia ca sumele cheltuite de unitățile sanitare, au contribuit atât la păstrarea și asigurarea sănătății oamenilor, cât și la obținerea unor efecte economice deosebite, cu rezultate care depășesc cu mult ca valoare, fondurile investite în acest scop, prin întreținerea sănătății, prin reducerea numărului îmbolnăvirilor.

În domeniul ocrotirii sănătății și sfera productivă exista o serie de relații de influență reciprocă :

-sfera productivă pune la dispoziția instituției sanitare instrumentele, aparatele, medicamentele si celelalte resurse materiale necesare îndeplinirii funcțiilor sale

-ocrotirea sănătății are o influență activă asupra stării productive, ca, contribuție la menținerea și refacerea capacității de muncă a oamenilor

Astfel, funcțiile ocrotirii sănătății se amplifică pe măsura dezvoltării societății :

-îmbunătățirea continuă a stării de sănătate a populației, dezvoltarea sănătoasă, echilibrată, fizică și psihică a tuturor membrilor societății ;

-desfășurarea activității de asistență medicală a mamei si copilului ;

-organizarea și desfășurarea cercetării științifice pentru cunoașterea mai aprofundată a fenomenelor biologice legate de frânarea proceselor degenerative ale organismului uman ;

-organizarea și desfășurarea unei vaste activități de profilaxie, protecție sanitară a solului, aerului, apei și alimentației în vederea reducerii riscurilor pentru sănătatea oamenilor ;

-asigurarea ocrotirii sănătății la locul de muncă, stabilind măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă, de prevenire si combatere a bolilor profesionale.

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI

Ministerul Sănătății si Familiei, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, este autoritatea centrală din domeniul asistenței de sănătate publică. Acesta aplică politica guvernului in domeniul asigurării sănătății populației și al realizării procesului de reformă in sectorul sanitar.

În realizarea obiectului său de activitate, Ministerul Sănătății si Familiei are următoarele atribuții :

-elaborează norme de organizare si funcționare a unităților care asigură asistența de sănătate publică

-organizează si finanțează programele naționale de sănătate publică

-aprobă normele tehnice cuprinse în programele naționale de sănătate publică

-elaborează norme privind organizarea si funcționarea inspecției sanitare de stat

-împuternicește personalul sanitar care urmează să îndeplinească sarcinile inspecție sanitară de stat

-participă la acreditarea unitaților sanitare care prestează servicii pentru autoritațile din domeniul asistenței de sănătate publică

-înființează și desființează filiale ale institutelor din domeniul asistenței de sănătate publică de interes național sau local

-stabilește principalele obiective de etapă și pe termen lung în domeniul asigurării sănătații populației și al reformei in domeniul sanitar

-îndrumă și controlează modul de aplicare al normelor de igiena și sanitare antiepidemice în modul de viață al populației și la locul de muncă

-coordoneză, îndrumă și controlează activitatea unitaților de ocrotire și asistență medicală a mamei și copilului, și asistență medicală de urgență și la locul de muncă

-stabilește și urmărește împreună cu organele competente folosirea energiei nucleare in scopuri medicale

-colaborează la utilizarea rațională a factorilor naturali de mediu și avizează utilizarea și funcționarea atațiunilor balneo-climaterice

-coordonează și îndrumă împreună cu organele competente activitatea de medicină a culturii fizice

-autorizează producerea, înregistrarea, introducerea și folosirea în practica medicală a medicamentelor, produselor biologice de uz uman, a reactivilor, a plantelor medicinale și cosmeticelor, precum și a medicamentelor medicale

-organizează, îndrumă și controlează prin inspecția de farmacie, activitatea in rețeaua farmaceutică, organizează și răspunde de controlul calității medicamentelor, coordonează importurile de medicamente, aparatură medicală și alte produse necesare pieței sanitare, prin agenții economici

– coordonează și supraveghează regimul substanțelor și al produselor stupefiante, psihotropice și toxice în comformitate cu prevederile legale

-întocmește anual fișa de medicamente și produse biologice de uz uman, coordonează și urmărește aprovizionarea cu medicamente, echipamente medicale, reactivi în unitățile sanitare de stat

-organizează, în situații deosebite, asistența medicală,asigurând rezerva de mobilizare cu medicamente și materiale sanitare

-organizează și elaborează, împreună cu Academia de Științe Medicale, strategia și orientarea activitații de cercetare științifică

-inițiază, negociază și încheie, din împuternicirea guvernului, documentele de cooperare internațională în domeniul ocrotirii sănătații

-sprijină informarea și documentarea personalului sanitar în probleme de specialitate și organizarea manifestarilor științifice

-analizează și evaluează periodic criteriile de performanță ale unitațiilor medicale și indicatorii stării de sănătate

-îndrumă și controlează activitatea privind dezvoltarea medicală și etico-profesională a personalului sanitar

-emite norme în conformitate cu reglementările legale, de formare, angajare, promovare, transferare și detașare a personalului sanitar, stabilește specialitațile medico-sanitare, organizează concursuri și examene pentru ocuparea posturilor vacante și acordarea specialitații medicale sau farmaceutice

-stabilește structura organizatorică și normativele de personal ale instituțiilor sanitare din sectorul public, avizează înființarea, schimbarea sediului, profilului și structurii unităților sanitare

-avizează și aprobă, după caz, proiectarea și realizarea investițiilor în domeniul sanitar

-avizează activitățile bazate pe libera inițiativă in domeniul medical și farmaceutic, veghează asupra climatului de concurență loială și ia măsuri de protejare a intereselor bolnavilor și ale populației

-emite, in vederea aplicării legii, norme obligatorii pentru sectorul sanitar, celelalte sectoare și pentru populație, avizează proiecte de acte normative elaborate de alte organe ale administrației publice, care interesează sănătatea

-inițiază sau elaborează, ori după caz , avizează proiecte de acte normative, legi și hotărâri ale guvernului

-conlucrează cu organizațiile și instituțiile de specialitate pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului

-în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Sănătații și Familiei colaborează cu celelalte ministere și organe centrale de specialitate din subordinea guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate

-organizează sistemul informațional din domeniul asistenței de sănătate publică și modul de raportare a datelor pentru cunoașterea stării de sănătate a populației

-prezintă rapoarte periodice pentru informarea guvernului privind starea de sănătate a populației țării

-fundamentează necesarul de resurse financiare pentru asistența de sănătate publică

-reprezintă statul român în relațiile cu organismele internaționale din domeniul sănătații publice

-tipărește și gestionează legitimațiile nominale pentru persoanele împuternicite să exercite inspecția sanitară de stat

-editează publicații de specialitate și informare specifice

-îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege

În structura organizatorică a Ministerului Sănătații și Familiei pot funcționa direcții generale, direcții, servicii și birouri.

Conducerea Ministerului Sănătații și Familiei este asigurată de un ministru numit. Pe lângă acesta funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Competența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului sănătații.

Atribuțiile și sarcinile secretarilor se stabilesc prin ordin al ministrului sănătații.

Atribuțiile și sarcinile compartimentelo din aparatul propriu se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare al ministerului și se aprobă prin ordin al ministrului sănătații. Ministrul conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autoritați publice și organizații, precum și cu persoane juridice și fizice din țară și strainătate.

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt instituții publice cu personalitate juridică, care își desfășoară activitatea pe plan llație, avizează proiecte de acte normative elaborate de alte organe ale administrației publice, care interesează sănătatea

-inițiază sau elaborează, ori după caz , avizează proiecte de acte normative, legi și hotărâri ale guvernului

-conlucrează cu organizațiile și instituțiile de specialitate pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului

-în exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Sănătații și Familiei colaborează cu celelalte ministere și organe centrale de specialitate din subordinea guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate

-organizează sistemul informațional din domeniul asistenței de sănătate publică și modul de raportare a datelor pentru cunoașterea stării de sănătate a populației

-prezintă rapoarte periodice pentru informarea guvernului privind starea de sănătate a populației țării

-fundamentează necesarul de resurse financiare pentru asistența de sănătate publică

-reprezintă statul român în relațiile cu organismele internaționale din domeniul sănătații publice

-tipărește și gestionează legitimațiile nominale pentru persoanele împuternicite să exercite inspecția sanitară de stat

-editează publicații de specialitate și informare specifice

-îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege

În structura organizatorică a Ministerului Sănătații și Familiei pot funcționa direcții generale, direcții, servicii și birouri.

Conducerea Ministerului Sănătații și Familiei este asigurată de un ministru numit. Pe lângă acesta funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Competența colegiului se stabilește prin ordin al ministrului sănătații.

Atribuțiile și sarcinile secretarilor se stabilesc prin ordin al ministrului sănătații.

Atribuțiile și sarcinile compartimentelo din aparatul propriu se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare al ministerului și se aprobă prin ordin al ministrului sănătații. Ministrul conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, alte autoritați publice și organizații, precum și cu persoane juridice și fizice din țară și strainătate.

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt instituții publice cu personalitate juridică, care își desfășoară activitatea pe plan local în scopul realizării politicilor și programelor naționale de sănătate publică, a activității de medicină preventivă și a inspecției sanitare de stat, a monitorizării stării de sănătate și a organizării statisticii de sănătate, precum și a planificării și derulării investițiilor financiare de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate. În subordinea acestora funcționează unități sanitare cu personalitate juridică.

Srtuctura organizatorică a unităților din subordinea Ministerului Sănătații și Familiei se aprobă prin ordin al ministului sănătații, cu excepția regiilor autonome.

În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul sănătații emite ordine și instrucțiuni. Pentru realizarea obiectivelor sale, Ministerul Sănătații și Familiei poate constitui comisii de specialitate în domeniul sanitar.

Unitățile subordonate Ministerului Sănătații și Familiei sunt următoarele:

1. Unități finanțate din venituri de la bugetul de stat:

– Direcții de sănătate publică județene și a municipiului București

– Spitale și sanatorii

– Institute și centre medicale

– Unități de perfecționare a personalului

– Alte unități bugetare

2. Unități finanțate extrabugetar

3. Regii autonome

SERVICII MEDICALE FURNIZATE DE POLICLINICA

CU PLATĂ TIMIȘOARA

Asistența medicală ambulatorie cu plată se organizează de Ministerul Sănătății prin policlinici cu plată.

Policlinicile cu plată sunt instituții publice cu personalitate juridică, finanțate integral din venituri extrabugetare. Policlinicile cu plată pot avea în structura lor cabinete medicale de toate specialitățile pentru consultații, laboratoare medicale pentru investigații, diagnostic și tratament, farmacie proprie.

Asistența medicală ambulatorie cu plată se acordă, după caz, la sediul policlinicii cu plată, la domiciliul bolnavului sau la sediul unor unități solicitante, prin consultații medicale, prestații medico-sanitare pentru evaluarea stării de sănătate, precizarea diagnosticului, tratamente, diverse proceduri, întreruperea de sarcină efectuată la cerere, îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.

Policlinicile cu plată pot efectua, contra cost, investigații clinice de laborator, radiologie, probe funcționale si lucrări de tehnică dentară solicitate de întreprinzători particulari autorizați .

Înființarea și desființarea policlinicilor cu plată se face, cu avizul Ministerului Sănătății, de către direcțiile sanitare județene .

Structura organizatorică și funcțională a policlinicilor cu plată se stabilește de organele de conducere ale acestora, cu avizul Ministerului Sănătății.

Asistența medicală ambulatorie cu plată se poate acorda de personalul sanitar astfel:

a) de medicii încadrați în unități sanitare, în învățământul superior medical si farmaceutic, în unități de cercetare științifică medicală sau în alte unități;

b) de alt personal sanitar cu pregătire superioară și personalul mediu sanitar încadrat în unități sanitare, în învățământul superior medical si farmaceutic, în unități de cercetare științifică medicală sau în alte unități, precum și medicii, alt personal sanitar cu pregătire superioară sau medie care desfășoară activitate pe baza liberei inițiative

c) de pensionari provenind din personalul sanitar prevăzut la lit. a) si b)

d) de cadrele medii sanitare si infirmierele, inclusiv cele pensionate pentru munca depusă și limita de vârstă, prin prestări de servicii și îngrijiri medicale la domiciliul bolnavului;

e) de cadre medii sanitare încadrate în policlinicile cu plată.

Stabilirea personalului sanitar care poate acorda asistență medicală ambulatorie cu plată în policlinicile cu plată sau la domiciliul populației se face de către consiliul de administrație al policlinicii cu plată, în raport cu numărul locurilor de munca din aceste unități, cu necesitățile asistenței medicale la domiciliu și cu solicitarea populației.

Personalul încadrat cu contract la alte unități poate presta activitate în policlinica cu plată numai în afara programului sau de lucru de la unitatea de bază.

Sumele cuvenite personalului care acorda asistența cu plată se determina în funcție de aportul lor la realizarea veniturilor, cât și de cuantumul cheltuielilor ocazionate de efectuarea prestației respective.

Drepturile bănești realizate de personalul care prestează activitatea în cadrul policlinicii cu plată sunt supuse impozitului stabilit prin lege.

Prestația medicală desfășurată în policlinicile cu plată dă dreptul la eliberarea certificatelor medicale și a internărilor în spitale, inclusiv în cazul consultațiilor și al vizitelor la domiciliu.

Serviciile medicale spitalicești se acordă în cabinete specializate și cuprind:

consultații

investigații

stabilirea diagnosticului

tratament medical, chirurgical și/sau fizic recuperator

îngrijire, medicamente și materiale sanitare

Consultația medicală de specialitate cuprinde:

– anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialității respective, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativă a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului

– unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare

– stabilirea conduitei terapeutice și/sau prescrierea tratamentului medical și igieno-dietetic, precum și instruirea în legătura cu masurile terapeutice și profilactice.

Consultația de control se acordă:

– pentru efectuarea unor manevre terapeutice sau aplicarea unor tratamente stabilite de medic cu ocazia primei/primelor doua consultații acordate pacientului pentru stabilirea diagnosticului, atunci când este necesara prezentarea repetata a pacientului la cabinet, sau pentru urmărirea evoluției sub tratament a pacientului (solicitări pentru care pacientul primește, după confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei terapeutice, recomandare de la medicul de specialitate cu programarea acestor noi prezentări);

– după o intervenție chirurgicală sau ortopedică până la vindecare, incluzând pansamentul plăgii, manevrele chirurgicale impuse de anumite complicații minore si scoaterea firelor, scoaterea ghipsului, pe baza scrisorii medicale sau a biletului de externare din spital primit de la medicul care a îngrijit pacientul în spital;

-pentru afecțiunile, care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate fără bilet de trimitere de la medicul de familie, conform unei periodicități stabilită de medicul de specialitate, sau ori de câte ori apar complicații sau decompensări ale afecțiunii respective.

Pentru stabilirea corectă și fără dubii a diagnosticului, ăn cadrul policlinicii pot fi efectuate o serie de investigații de specialitate cu sunt: analize de sânge, hematologie, teste de alergologie și imunologie, spirometrie, evaluări ale densimetriei osoase, ecografie de organ și generală, endoscopie, oscilometrie, analize oftalmologice, examene radiologice, etc.

În cadrul policlinicii, se pot presta servicii medicale diverse stabilite în conformitate cu reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătății și Familiei, în limita indicilor maximi de modificare a tarifelor.

1.4. ROLUL POLICLINICII CU PLATĂ PENTRU PERSOANELE

NEASIGURATE

Deși la nivel național a intrat în vigoare și funcționează sistemul asigurărilor de sănătate care prevede contribuția fiecărui angajat sau angajator la asigurările de sănătate, nu toate serviciile medicale prestate în cadrul instituțiilor sanitare și destinate populației sunt finanțate din fondul constituit în acest sens, o parte din acestea sunt suportate integral sau parțial de beneficiarul serviciilor respective. Lista acestora este stipulată în contractul-cadru elaborat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Colegiul Medicilor din România, cu avizul Ministerului Sănătății, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Sunt supuse in mod obligatoriu asigurării, următoarele categorii de persoane:

a) cetățenii români cu domiciliul în țară

b) cetățenii străini si apatrizii care au reședința în România.

Asigurații vor plăti o contribuție lunară pentru asigurările sociale de sănătate. Calitatea de asigurat se dovedește cu carnetul de asigurări sociale pentru sănătate.

Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurarea de sănătate, fără plata contribuției:

a) copiii si tinerii până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, studenți sau ucenici și dacă nu realizează venituri din muncă

b) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă sau se află în grija familiei

c) soțul, soția, părinții și bunicii, fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate

d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin: Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate și constituite în prizonieri , Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război , precum și persoanelor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de lege, precum și cele provenite din pensii .

Asigurarea de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane:

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in România

b) cetățenii străini care se afla temporar în țară

Calitatea de asigurat a salariaților se dobândește din ziua încheierii contractului individual de muncă al salariatului și se păstrează pe toata durata acestuia. Obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine celui care angajează persoane salariate.

Persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitatea de asigurat din ziua în care s-a achitat contribuția și o păstrează în condițiile legii.

Are calitatea de asigurat, fără plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, persoana aflată în una dintre următoarele situații, pe durata acesteia:

a) satisface serviciul militar în termen

b) se află în concediu medical, în concediu pentru sarcină și lăuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 6 ani

c) execută o pedeapsă privativă de libertate sau arest preventiv

d) face parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social

În serviciile medicale, suportate de casa de asigurări de sănătate, nu se includ:

a) servicii de sănătate acordate în caz de risc profesional: boli profesionale și accidente de muncă

b) unele servicii medicale de înalta performanță

c) unele servicii de asistență stomatologică

d) asistența medicală curativă la locul de muncă

e) servicii hoteliere cu grad înalt de confort.

Serviciile medicale stomatologice preventive se suportă de către casele de asigurări de sănătate, astfel:

a) nelimitat, pentru copiii până la vârsta de 16 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la școala, fie la grădiniță

b) pentru tinerii de la 16 ani la 20 de ani, de doua ori pe an

c) pentru adulți, o data pe an.

Anumite tratamente se suporta de către casa de asigurări de sănătate în proporție de 40%-60%, ținând seama de necesitatea respectării controalelor profilactice impuse de serviciul respectiv. Aceste tratamente, în cazul copiilor până la vârsta de 16 ani, se vor suporta de către casa de asigurări de sănătate, pe baza criteriilor stabilite în contractul-cadru.

Asigurații în vârstă de peste 30 de ani au dreptul la un control în fiecare an, pentru prevenirea bolilor cu consecințe majore în morbiditate si mortalitate. Aceste afecțiuni se precizează în contractul-cadru.

Asigurații în vârstă de peste 18 ani suportă:

a) costul medicamentelor care se administrează în infecții ușoare ale căilor respiratorii, calmante, purgative, antiemetice

b) costul serviciilor medicale și al materialelor sanitare acordate în cazul corecțiilor estetice

c) costul unor materiale sanitare necesare pentru corectarea auzului și a văzului: baterii pentru aparate auditive, ochelari de vedere.

Costurile medicamentelor, ale materialelor sanitare si ale mijloacelor terapeutice care se suportă de către asigurați vor fi stabilite prin contractul-cadru.

1.5. SRTUCTURA ORGANIZATORICĂ LA POLICLINICA CU PLATĂ

TIMISOARA ȘI IMPLICAȚIILE SALE ÎN ORGANIZAREA

ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII

Policlinica cu Plată este înființată în baza H.G. 532/1991 și este o instituție publică cu personalitate juridică ce funcționează pe baza autofinanțării.

Policlinica cu Plată este unitatea sanitară complexă care asigură asistență medicală de înaltă specialitate contra cost pe o zonă interjudețeană stabilită de Ministerul Sănătății și Familiei sau pe întreaga țară.

Din punct de vedere al subordonării administrativ-financiare, Policlinica cu Plată Timișoara este subordonată Direcției de Sănătate Publică Timișoara.

Din punct de vedere administrativ activitatea policlinicii se desfășoară în două sectoare și anume:

-sectorul medical

-sectorul administrativ-gospodăresc și economico-financiar

Sectorul medical se compune din: -cabinete medicale

-laboratoare

-radiologie

-ecografie

Sectorul administrativ-gospodăresc și economico-financiar se compune din:

-serviciul financiar-contabil

-serviciul personal

-serviciul administrativ

-serviciul tehnic

-secția lenjerie și echipament de lucru

Activitatea administrativă trebuie să asigure baza materială și financiară necesară pentru funcționarea optimă din punct de vedere medical. În vederea atingerii acestui scop, se cer îndeplinite următoarele condiții: asigurarea cu aparate și instrumente medicale, mobilier și materiale, medicamente.

Organizarea Policlinicii cu Plată Timișoara

Structura organizatorică a Policlinicii cu Plată este stabilită de Direcția de Sănătate Publică, pe baza normelor unitare de structură pentru unitățile sanitare. Policlinicile cu Plată pot avea în structura lor cabinete medicale de toate specialitățile pentru consultații, laboratoare medicale pentru investigații, diagnostic și tratament, farmacie proprie.

În cadrul asistenței medicale cu plată se acordă, după caz, la sediul Policlinicii cu Plată, la domiciliul bolnavului sau la sediul unor unități solicitante, consultații medicale, prestații medico-sanitare pentru evaluarea stării de sănătate, precizarea diagnosticului, tratamente, diverse proceduri, întreruperi de sarcină efectuate la cerere, îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.

Policlinicile cu Plată pot efectua, contra cost, investigații clinice de laborator, radiologie, probe funcționale și lucrări de tehnică dentară solicitate de întreprinzători particulari, neasigurați.

Policlinica cu Plată este condusă de un Consiliu de Administrație, în conformitate cu dispozițiile legale. Acest consiliu este format din directorul policlinicii, contabilul șef, șeful serviciului personal și medici reprezentanți ai fiecărei secții care funcționează in cadrul policlinicii.

Funcția de medic director se îndeplinește de unul dintre medicii încadrați în unitățile sanitare teritoriale, care asigură asistența medicală cu plată în cadrul unității și care nu are norma de conducere la unitatea unde are norma de bază. Directorul este numit de Direcția de Sănătate Publică și va primi o indemnizație de conducere corespunzătoare categoriei unității sanitare conform legii.

Statul de funcții pentru personalul încadrat cu normă întreagă la Policlinica cu Plată se aprobă de către de Direcția de Sănătate Publică, în limita numărului maxim de posturi normate și a planului de muncă și retribuire a muncii.

Prezentăm organigrama policlinicii în anexa numărul 1.

Subordonarea și retribuirea personalului cu normă întreagă la Policlinica cu Plată se face în conformitate cu dispozițiile legale prevăzute pentru personalul încadrat în unitățile sanitare. Acest personal beneficiază de toate drepturile prevăzute de reglementările legale pentru personalul încadrat cu contract de muncă.

Contabilul șef al Policlinicii cu Plată se încadrează de Direcția de sănătate publică cu respectarea reglementărilor legale.

Posturile de personal sanitar mediu se vor acoperi numai cu cadre sanitare medii, încadrate în alte unități sanitare sau cu pensionari, care urmează a fi remunerați cu cote părți.

Laboranții de analize medicale și un cadru sanitar mediu de la cabinetele de consultații pot fi încadrați și cu normă întreagă în limitele normativului prevăzute. Registratorii și statisticienii medicali pot fi încadrați numai cu normă întreagă, neputând fi remunerați cu cote părți.

Consiliul de Administrație din Policlinica cu Plată analizează lunar, în raport de volumul activității prestate, a veniturilor încasate și stabilește cotele părți din încasări ce se cuvin personalului sanitar, corespunzător aportului adus de către acest personal cu respectarea normelor metodologice.

Personalul sanitar care acordă asistență medicală cu plată sau la domiciliul bolnavului, remunerat cu cote părți, își desfășoară activitatea în baza unui contract încheiat cu Policlinica cu Plată.

Personalul sanitar care are norma de bază în unități sanitare, în învățământul superior medical și farmaceutic, va putea acorda asistență medicală cu plată numai în afara programului său de lucru de la unitatea unde funcționează cu normă de bază. Conducerea Policlinicii cu Plată va stabili graficul de lucru pentru personalul respectiv, în funcție de programul de lucru comunicat de unitățile unde are norma de bază.

Orice abatere de le aceste dispoziții duce la retragerea aprobării pentru acordarea de asistență medicală cu plată, precum și la imputarea sumelor încasate pe perioada de timp în care nu a prestat activitate la norma de bază la unitatea unde este încadrat. Aceste sume astfel recuperate se varsă ca venit la bugetul statului.

Asistența medicală se poate acorda de personal sanitar astfel:

-de medicii încadrați în unități sanitare, în învățământul superior medical și farmaceutic, în unități de cercetare științifică medicală sau în alte unități

-de alt personal sanitar cu pregătire superioară și personal mediu sanitar încadrat în unități sanitare, în învățământul superior medical și farmaceutic, în unități de cercetare științifică medicală sau în alte unități, precum și medicii, alt personal sanitar cu pregătire superioară sau medie care desfășoară activitate pe baza liberei inițiative, conform legii

-de pensionari provenind din personalul sanitar

-de cadrele medii sanitare și infirmierele, inclusiv cele pensionate pentru munca depusă și limită de vârstă, prin prestări de servicii și îngrijiri medicale la domiciliul bolnavului

-de cadre medii sanitare încadrate la Policlinica cu Plată

Stabilirea personalului sanitar care poate acorda asistență medicală în Policlinicile cu Plată sau la domiciliul populației se face de către Consiliul de Administrație, în raport cu numărul locurilor d muncă dina ceste unități, cu necesitățile asistenței medicale la domiciliu și la solicitarea populației.

Medicii în stagiu de pregătire prin internat generalizat sau de dobândire a unei specializări medicale nu pot acorda asistență medicală cu plată.

Personalul sanitar aflat în concediu medical, cu program de muncă redus sau în concediu fără plată nu are dreptul să acorde asistență medicală ambulatorie cu plată atât timp cât se află în una din aceste situații.

Personalul sanitar căruia i s-a suspendat sau interzis, în condițiile legii, dreptul de a exercita profesiunea nu poate acorda asistență medicală cu plată.

Personalul sanitar auxiliar va fi încadrat cu normă întreagă pe posturi normate.

Personalul sanitar este obligat să respecte prezentarea cu punctualitate la orele fixate și să efectueze integral programul stabilit, având obligația de a anunța din timp imposibilitatea de a respecta graficul.

Programarea la Policlinica cu Plată se face la solicitarea telefonică sau la prezentarea bolnavului, prin intermediul biroului de informații, care are și sarcina să dirijeze și să dea toate informațiile cerute.

Listele cu medicii, specialitatea și gradul profesional al acestora, orarul activității, tarifele și alte indicații privind organizarea și funcționarea Policlinicii cu Plată vor fi cunoscute de personalul acestui birou și aduse la cunoștința pacienților prin afișare.

Prețurile și tarifele pentru consultații, analize de laborator, examene radiologice, explorări funcționale, tratamente, internări în unități cu paturi și alte prestații medicale cu plată, efectuate de policlinicile cu plată se stabilesc de Ministerul Sănătății și Familiei, în limita indicilor maximi de modificare a tarifelor, stabilite prin hotărâri ale guvernului.

Asistența medicală cu plată la domiciliul bolnavului se acordă și noaptea prin intermediul Policlinicii cu Plată.

1.5.2. Rolul compartimentului financiar-contabil în organizarea și conducerea contabilității

Organizarea Policlinicii cu Plată Timișoara implică dezvoltarea compartimentului contabilitate care să permită urmărirea evoluției patrimoniului, conservarea acestuia și dezvoltarea sa, urmărirea stării și mișcării elementelor sale.

Policlinica are un obiect de activitate complex, această complexitate răsfrângându-se asupra organizării și conducerii contabilității sale. Datorită complexității gestiunii policlinicii, în balanțele de verificare sintetice, sunt cuprinse majoritatea conturilor utilizate în cadrul contabilității bugetare. Policlinica este finanțată din venituri extrabugetare și din alte surse proprii provenite din încasările de la persoanele neasigurate ca urmare a prestațiilor de servicii efectuate către acestea.

Compartimentul financiar-contabil are un rol deosebit în organizarea și conducerea contabilității, datorită sarcinilor importante care îi revin:

– întocmirea planurilor de venituri și cheltuieli bugetare

– asigurarea ținerii la zi a evidențelor contabile și verificarea operațiunilor, legalitatea documentelor ce stau la baza înregistrărilor contabile

– confruntarea lunară a balanței de verificare sintetică cu balanțele analitice

– întocmirea contului de execuție și a dării de seamă trimestriale

– analizarea periodică a execuției bugetare, conținutul conturilor contabile

– verificarea extraselor de cont primite de la bancă, a actelor de casă și a celorlalte acte și documente

– verificarea casieriei, a materialelor și mijloacelor fixe

– organizarea și supravegherea modului de desfășurare a operațiunilor de inventariere periodică

– gestionarea și păstrarea mijloacelor bănești în conformitate cu dispozițiile în vigoare

– controlul realizării indicatorilor economico-sanitari prestabiliți și compararea lor cu cei realizați

– furnizarea informațiilor necesare elaborării programelor și bugetelor

– urmărirea respectării și aplicării legislației economico-financiare

– obținerea totalității informațiilor necesare caracterizării complete și multilaterale a fenomenelor urmărite în vederea luării deciziilor

CAPITOLUL 2

EVALUAREA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR POTRIVIT CLASIFICAȚIEI BUGETARE

2.1.EVALUAREA PĂRȚII VENITURI CONFORM STRUCTURII

CLASIFICAȚIEI BUGETARE

În procesul de previziune bugetară pentru determinarea justă a volumului indicatorilor financiari în funcție de elementele de bază, de care depind veniturile și cheltuielile unei instituții, s-a introdus un sistem de calcul și fundamentare a veniturilor și cheltuielilor.

Veniturile instituțiilor publice care se realizează prin practicarea de tarife, taxe sau contribuții pentru serviciile prestate către alte instituții sau agenți economici și persoane fizice, după caz, se evaluează pe bază de indicatori de calcul și fundamentare fizici și cuantumul venitului pe indicator.

Una din sarcinile evaluării bugetare la instituțiile publice o constituie buna fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli care trebuie să reflecte în ultimă instanță valorificarea tuturor posibilităților pe care le are instituția.

Indicatorii de calcul și fundamentare ai veniturilor și cheltuielilor asigură un mod unitar de calcul al previziunilor care se efectuează.

La întocmirea planurilor de venituri trebuie avut în vedere adoptarea unor măsuri organizatorice:

– întocmirea unor grafice de desfășurare a acțiunii de elaborare a previziunilor de venituri, care să cuprindă sarcini concrete ce revin fiecărui colectiv, secție sau serviciu participant la această acțiune și termenele de încheiere și prezentare a lucrărilor

– stabilirea căilor și mijloacelor de realizare a veniturilor folosindu-se aspectele desprinse din dările de seamă contabile, din actele de control financiar și din actele unor motive legale în vigoare

– identificarea unor resurse de venituri sau desfășurarea unor surse de venituri în anul de bază

– acoperirea eventualelor surse care au rămas neprevizionate în anul de bază

– metodologia determinării prin calcul a indicatorilor înscriși în planul adaptat la specificul rețelei sanitare

repartizarea pe laboratoare, secții și serviciile unității a sarcinilor pe anul curent privind încasările din diferite acțiuni

Stabilirea veniturilor preliminate în anul de bază și a celorlalte date și analize pot servi ca orientare în previzionarea veniturilor pe anul curent. În această operație, un important element îl constituie și eventualele modificări ale indicatorilor din anul următor față de anul de bază. Astfel, majorarea sau micșorarea numărului de funcții medicale și deci a numărului de consultații, contribuie la majorarea sau micșorarea veniturilor bugetare.

În cadrul asistenței medicale cu plată se acordă consultații în cabinetele din cadrul policlinicii și la domiciliul pacienților și se efectuează consultații pentru evaluarea stării de sănătate, precizarea diagnosticului și efectuarea de tratamente în caz de boală. Se mai efectuează și analize de laborator, examene radiologice, ecografii, EKG-uri, encefalograme. În cadrul Policlinicii cu Plată se fac analize și consultații pentru întocmirea fișelor medicale necesare obținerii permiselor auto, se eliberează certificate prenupțiale, se efectuează la cerere chiuretaje.

În evaluarea bugetară efectuată în cadrul instituției, se urmărește buna fundamentare a indicatorilor financiari privind veniturile care se cuprind în buget, aceștia trebuind să reflecte valorificarea tuturor posibilităților pe care le are instituția.

Criteriile în funcție de care se face fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile, sunt următoarele:

-baza legală a venitului, nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora, nu pot fi înscrise în buget și încasate dacă nu au fost stabilite de lege

-analiza execuției preliminate în anul de bază prezintă importanță în evaluarea previziunilor pentru anul de plan, întrucât ea trebuie să descopere cauzele nerealizării integrale a veniturilor pe surse, cazurilor de subevaluare sau omitere de la previzionare a unor noi surse de venit care au apărut pe parcursul execuției bugetare din anul de bază și care urmează a fi cuprins în anul de plan

-utilizarea indicatorilor de calcul și fundamentare

Asistența medicală în cadrul Policlinicii cu Plată se poate acorda contra cost de către personalul medical încadrat pe bază de contract de colaborare, și anume: medici primari, medici specialiști și cadre universitare.

Indicatorii de calcul și fundamentare sunt stabiliți în mod diferit, în funcție de proveniența veniturilor, astfel:

Venituri din taxe și consultații

Consultația primară acordată în cadrul Policlinicii cu Plată se încasează astfel:

Pentru consultațiile acordate în cadrul policlinicii, tarifele sunt următoarele:

-280000 profesori doctori, conferențiari, doctori docenți

-260000-medici primari

-200000-medici specialiști

Pentru consultații control la șapte zile tarifele sunt următoarele:

-240000 profesori doctori, conferențiari, doctori docenți

-200000-medici primari

-180000-medici specialiști

Pentru consultații la domiciliul pacientului tarifele sunt următoarele:

-ziua-290000 profesori doctori, conferențiari, doctori docenți

-260000-medici primari

-200000-medici specialiști

-noaptea-300000 profesori doctori, conferențiari, doctori docenți

-275000-medici primari

-220000-medici specialiști

Aceste tarife constituie baza de venituri la Policlinica cu Plată și sunt stabilite după gradul de specialitate al medicilor și după felul de analize și investigații.

Venituri din consultații acordate de cadrele medicale cu studii superioare.

A1. Pentru consultații acordate de profesori doctori, conferențiari, doctori docenți se folosesc următoarele relații:

ICPD/L = ICPD/LP + ICPD/LD

Unde:

ICPD/L-încasări din consultații efectuate de profesori doctori într-o lună

ICPD/LP-încasări din consultații efectuate de profesori doctori într-o lună în policlinică

ICPD/LD-încasări din consultații efectuate de profesori doctori într-o lună la domiciliul pacienților

ICPD/AN = ICPD/L * 12

Unde:

ICPD/AN- încasări din consultații efectuate de profesori doctori într-un an

A.1.1. Pentru consultații în policlinică

ICPD/LP = ICPD/LC + ICPD/LCT

Unde:

ICPD/LC-încasări din consultații

ICPD/LCT-încasări din controale efectuate după șapte zile

Ținând cont că numărul de profesori doctori este de 20 la un număr mediu de 4 consultații pe zi și un număr de 4 zile de consultații pe lună, încasările din consultații și cele din controale vor fi date de relațiile:

ICPD/LC = Nr. profesori * Nr. consultații/zi * Tarif/consultație * Nr. zile

ICPD/LCT = Nr. profesori * Nr. controale/zi * Tarif/control * Nr. zile

ICPD/LC = 20 * 4 * 280000 * 4 = 89.600.000

ICPD/LCT = 20 * 4 * 200000 * 4 = 64.000.000

Totalul încasărilor din consultații efectuate de profesori doctori în policlinică într-o lună va fi:

ICPD/LCT = 89.600.000 + 64.000.000 = 153.600.000

A.1.2. Pentru consultații la domiciliul pacientului:

ICPD/LD = ICPD/LDZ + ICPD/LDN

Unde:

ICPD/LD- încasări din consultații efectuate de profesori doctori la domiciliu într-o lună

ICPD/LDZ- încasări din consultații efectuate de profesori doctori la domiciliu pe timp de zi într-o lună

– ICPD/LDN- încasări din consultații efectuate de profesori doctori la domiciliu pe timp de noapte într-o lună

La un număr mediu de 3 zile de consultații pe lună și 2 nopți pe lună și un număr de 2 consultații pe zi și o consultație pe noapte, încasările vor fi:

ICPD/LDZ = Nr. profesori * Nr. consultații/zi * Tarif/consultație * Nr. zile

ICPD/LDZ = 20 * 2 * 290000 * 3 = 34.800.000

ICPD/LDN = Nr. profesori * Nr. consultații/noapte * Tarif/consultație * Nr. zile

ICPD/LDN = 20 * 1 * 300000 * 2 = 12.000.000

Totalul încasărilor din consultații efectuate de profesori la domiciliul pacientului într-o lună va fi:

ICPD/LD = 34.800.000 + 12.000.000 = 46.800.000

Totalul încasărilor din consultații efectuate de profesori doctori într-o lună va fi:

ICPD/L = 153.600.000 + 46.800.000 = 200.400.000

Totalul încasărilor din consultații efectuate de profesori doctori într-un an va fi:

ICPD/AN = ICPD/L * 12=200.400.000 * 12 = 2.404.800.000

A.2. Pentru consultații acordate de medici primari se folosesc următoarele relații:

ICMP/L=ICMP/LP+ICMP/LD

Unde:

ICMP/L-încasări din consultațiile efectuate de medicii primari într-o lună

ICMP/LP- încasări din consultațiile efectuate de medicii primari în policlinică într-o lună

ICMP/LD- încasări din consultațiile efectuate de medicii primari la domiciliul pacientului într-o lună

ICMP/AN = ICMP/L * 12

Unde:

ICMP/AN- încasări din consultațiile efectuate de medicii primari într-un an

A.2.1. Pentru consultații în policlinică:

ICMP/LP = ICMP/LC + ICMP/LCT

Unde:

ICMP/LC-încasări din consultații

ICMP/LCT- încasări din controale efectuate după șapte zile

Ținând cont că numărul medicilor primari este de 42 la un număr mediu de 4 consultații pe zi și un număr de 4 zile de consultații pe lună, încasările din consultații și cele din controale vor fi date de relațiile:

ICMP/LC = Nr. medici * Nr. consultații/zi * Tarif/consultație * Nr. zile

ICMP/LCT = Nr. medici * Nr. controale /zi * Tarif/ control * Nr. zile

ICMP/LC = 42 * 4 * 260000 * 4 = 174.720.000

ICMP/LCT = 42 * 4 * 200000 * 4 =134.400.000

Totalul încasărilor din consultații efectuate de medicii primari într-o lună va fi:

ICMP/LP = 174.720.000 + 134.400.000 = 309.120.000

A.2.2. Pentru consultații la domiciliul pacientului:

ICMP/LD = ICMP/LDZ + ICMP/LDN

Unde:

ICMP/LD- încasări din consultațiile efectuate de medicii primari la domiciliul pacientului într-o lună

ICMP/LDZ- încasări din consultațiile efectuate de medicii primari la domiciliul pacientului pe timp de zi într-o lună

ICMP/LDN- încasări din consultațiile efectuate de medicii primari la domiciliul pacientului pe timp de noapte într-o lună

La un număr mediu de 2 zile de consultații pe lună și 2 nopți pe lună și un număr de 2 consultații pe zi și o consultație pe noapte, încasările vor fi:

ICMP/LDZ = Nr. medici * Nr. consultații/zi * Tarif/zi * Nr. zile

ICMP/LDZ = 42 * 2 * 260000 * 2 = 43.680.000

ICMP/LDN = Nr. medici * Nr. consultații/noapte * Tarif/ noapte * Nr. nopți

ICMP/LDN = 42 * 1 * 275000 * 2 = 23.100.000

Totalul încasărilor din consultații efectuate de medicii primari la domiciliu într-o lună va fi:

ICMP/LD = 43.680.000 + 23.100.000 = 66.780.000

Totalul încasărilor din consultații efectuate de medicii primari într-o lună va fi:

ICMP/L = 309.120.000 + 66.780.000 = 375.900.000

Totalul încasărilor din consultații efectuate de medicii primari într-un an va fi:

ICMP/AN = ICMP/L * 12 = 375.900.000 * 12 = 4.510.800.000

A.3. Pentru consultațiile acordate de medicii specialiști se folosesc următoarele relații:

ICMS/L = ICMS/LP + ICMS/LD

Unde:

ICMS/L- încasări din consultațiile efectuate de medicii specialiști într-o lună

ICMS/LP- încasări din consultațiile efectuate de medicii specialiști în policlinică într-o lună

ICMS/LD- încasări din consultațiile efectuate de medicii specialiști la domiciliu într-o lună

A.3.1. Pentru consultații în policlinică:

ICMS/LP = ICMS/LC + ICMS/LCT

Unde:

ICMS/LC- încasări din consultații

ICMS/LCT- încasări din controale efectuate după șapte zile

Ținând cont că numărul de medici specialiști este de 53 la un număr mediu de 5 consultații pe zi și un număr de 4 zile de consultații pe lună, încasările din consultații și cele din controale vor fi date de relațiile:

ICMS/LC = Nr. medici * Nr. consultații/zi * Tarif/ consultație * Nr. zile

ICMS/LCT = Nr. medici * Nr. controale /zi * Tarif/ control * Nr. zile

ICMS/LC = 53 * 5 * 200000 * 4 = 212.000.000

ICMS/LCT = 53 * 5 * 180000 * 4 = 190.800.000

Totalul încasărilor din consultațiile efectuate de medicii specialiști la policlinică într-o lună va fi:

ICMS/LP = 212.000.000 + 190.800.000 = 402.800.000

A.3.2. . Pentru consultații la domiciliul pacientului:

ICMS/LD = ICMS/LDZ + ICMS/LDN

Unde:

ICMS/LD- încasări din consultațiile efectuate de medicii specialiști la domiciliu într-o lună

ICMS/LDZ- încasări din consultațiile efectuate de medicii specialiști la domiciliu pe timp de zi într-o lună

ICMS/LDN- încasări din consultațiile efectuate de medicii specialiști la domiciliu pe timp de noapte într-o lună

La un număr mediu de 2 zile de consultații pe lună și 2 nopți pe lună și un număr de 2 consultații pe zi și o consultație pe noapte, încasările vor fi:

ICMS/LDZ = Nr. medici * Nr. consultații/zi * Tarif/zi * Nr. zile

ICMS/LDZ = 53 * 2 * 200000 * 2 = 42.400.000

ICMS/LDN = Nr. medici * Nr. consultații/noapte * Tarif/ noapte * Nr. nopți

ICMS/LDN = 53 * 1 * 220000 * 2 = 23.320.000

Totalul încasărilor din consultațiile efectuate de medicii specialiști la domiciliul pacientului într-o lună va fi:

ICMS/LD = 42.400.000 + 23.320.000 = 65.720.000

Totalul încasărilor din consultațiile efectuate de medicii specialiști într-o lună va fi:

ICMS/L = 402.800.000 + 65.720.000 = 468.520.000

Totalul încasărilor din consultațiile efectuate de medicii specialiști într-un an va fi:

ICMS/AN = ICMS/L * 12 = 468.520.000 * 12 = 5.622.240.000

Total venituri din consultații acordate pe an:

2.404.800.000 + 4.510.800.000 + 5.622.240.000 = 12.537.840.000 lei

Venituri din plata ecografiilor

număr ecografii

cost mediu ecografie

Ve = număr ecografii * cost mediu ecografie

Costul mediu al unei ecografii este de 220.000 lei, iar luând în considerare numărul mediu de astfel de servicii în fiecare an 400, vom determina veniturile din plata ecografiilor:

Ve = 200 * 220.000 = 44.000.000 lei

Venituri din încasări certificate medicale și port-armă

Acestea sunt provenite din achitarea certificatelor medicale auto, certificate port-armă. Pe baza datelor statistice și făcând o medie, ponderea cea mai mare pentru aceste venituri o au certificatele medicale auto.

un certificat medical auto este 320.000 lei

un certificat medical port-armă este de 680.000 lei

Luăm în calcul 278 de certificate medicale auto/an * 320.000 = 89.000.000 lei și 7 certificate medicale port-armă * 680.000 lei = 4.760.000 lei.

Veniturile din certificate sunt în sumă de 93.760.000 lei.

Venituri din plata analizelor de laborator

număr de analize

costul mediu al unei analize

Va = număr de analize * costul mediu al unei analize

Costul mediu al unei analize este de 140.000 lei, iar luând în considerare numărul mediu de analize în fiecare an 2.980, vom determina veniturile din plata analizelor de laborator:

1.200 analize * 140.000 lei/analiză = 168.000.000 lei

Venituri din plata radiologiilor

număr mediu radiografii

cost mediu pe radiografie

Vr= număr mediu radiografii * cost mediu pe radiografie

Costul mediu al unei radiografii este de 140.000 lei, iar luând în considerare numărul mediu de radiografii în fiecare an 1.600, vom determina veniturile din plata radiografiilor efectuate:

Vr = 1.600 radiografii * 130.000 tarif/radiografie = 208.000.000 lei

Venituri din donații și sponsorizări

În urma unor contracte încheiate, se scontează primirea unor venituri din donații și sponsorizări în sumă de 13.188.000 lei

2.2. EVALUAREA PĂRȚII DE CHELTUIELI CONFORM SRTUCTURII CLASIFICAȚIEI BUGETARE

Fundamentarea cheltuielilor are drept scop stabilirea fondurilor necesare finanțării activității de sănătate și se face în urma analizei fiecărei cheltuieli din anul de bază, în funcție de creșterea sau reducerea indicatorilor de plan față de cei din anul de bază, de aplicarea normelor de cheltuieli obligatorii sau indicative la articolele bugetare, precum și de eventualele acțiuni noi care vor apărea în anul pentru care se fundamentează cheltuielile.

Din punct de vedere al profilului, policlinica desfășoară o activitate de asistență ambulatorie cu plată și o activitate de asistență medicală completă, pe specialități.

Cheltuielile care sunt prevăzute în buget urmăresc realizarea principalelor priorități cu eforturi minime și rezultate maxime. Având în vedere acest fapt, pentru dimensionarea lor se execută în prealabil, în cadrul compartimentului financiar-contabil .i a conducerii o analiză riguroasă a priorităților și opțiunilor bugetare, stabilindu-se un nivel optim al resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor previzionate.

La dimensionarea cheltuielilor bugetare se tine cont de:

– baza legală prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor reprezentate de actele normative în vigoare

– execuția preliminată în anul de bază

– volumul indicatorilor specifici, respectiv numărul de asistați, numărul personalului, cheltuielile de întreținere și gospodărire

– indicatori de calcul și fundamentare

Din veniturile realizate de Policlinica cu Plată se acoperă următoarele cheltuieli:

cheltuieli de întreținere și funcționare a unității, inclusiv reparațiile curente și capitale la utilaje și aparatură

cheltuieli privind procurarea materialelor sanitare consumabile necesare consultațiilor, examenelor de laborator, radiologie și altor investigații, tratamentelor și prestațiilor medicale efectuate de policlinică

drepturile de retribuire ale personalului permanent, inclusiv impozitele și contribuțiile legale în vigoare

cheltuieli pentru dezvoltarea bazei materiale, aparatură, utilaje, autoturisme și asistență medicală la domiciliu

cota parte cuvenită personalului sanitar are acordă consultații medicale inclusiv impozitul aferent retribuției calculate

Modul în care se efectuează calculele analitice folosind indicatori de calcul și fundamentare, este riguros stabilit și cuprinde toate elementele care generează cheltuieli, fiind prezentat în cele ce urmează:

Articolul 10 „Cheltuieli cu salariile” (S) reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea cadrelor medicale și a personalului tehnic și administrativ determinându-se pe baza următoarelor elemente:

– numărul mediu anual al posturilor medicale și al posturilor tehnice și administrative în anul previzionat prevăzute în organigramă (Nr.p)

– salariul mediu din anul de bază care se modifică cu majorările a avea loc în anul de plan (Sm)

Utilizând primele două elemente obținem prin înmulțire valoarea necesarului de fonduri pentru salarizare:

S = Nr.p * Sm * 12 luni

Înlocuind în formulă datele obținem necesarul de fonduri și anume:

S = 151 * 4.566.140 * 12 = 8.273.845.680 lei

Totalul încasărilor din consultații prestate, se repartizează după cum urmează:

-45% constituie remunerarea medicului

-10% remunerarea personalului cu studii medii

-45% venituri ale policlinicii utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și gospodărire, cheltuieli cu medicamente și materiale sanitare, remunerare personal TESA, etc.

Articolul 11 „Contribuții pentru asigurări sociale de stat” , reprezintă contribuția unității la constituirea fondului pentru asigurările sociale și se determină astfel:

– cheltuielile cu salariile

– cota CAS de 24,50%

Înlocuind datele din formula de calcul a contribuției pentru asigurările sociale, prin aplicarea cotei de 24,50% obținem:

CAS= 8.273.845.680 * 24,50%=2.027.092.192 lei

Articolul 12 „Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj”, reprezintă contribuția unității la constituirea fondului de șomaj:

– cheltuieli cu salariile

– cota de 3,5%

Fond șomaj=8.273.845.680 * 3,5%=289.584.599 lei

Articolul 13 „Deplasări, detașări, transferări” , cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielile ocazionate de aceste deplasări: pot fii deplasări pentru aprovizionări, deplasări la simpozioane și instructaje de specialitate, alte deplasări în scopuri de specialitate și administrative.

Determinarea fondurilor bănești necesare se face în funcție de:

– numărul de persoane

– numărul de zile de deplasare

– costul mediu al transportului pe o persoană

– costul diurnei pe o persoană care este 63.500 lei

– costul cazării pe o persoană

Pe baza datelor de mai sus se întocmește un deviz care servește la evaluarea cheltuielilor previzionate.

Articolul 23 „Medicamente și materiale sanitare”, cuprinde fondurile bănești necesare achitării medicamentelor și materialelor sanitare necesare bunei funcționări. Acestea se previzionează a fi în sumă de 573.703.000 lei.

Articolul 24 „Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire” , cuprinde fondurile bănești necesare pentru achitarea cheltuielilor de încălzire, iluminat, apă, canal, salubritate, poștă, telefon, telex, telex, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări de servicii necesare.

Aliniatul 24.01 „Încălzit” se evaluează pe baza devizului întocmit, exprimat în prețuri curente.

Aliniatul 24.02 „Iluminat și forță motrică” se evaluează pe baza devizului:

Articolul 25 „Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional” , cuprinde fondurile necesare pentru plata materialelor achiziționate de la furnizori și a sarcinilor prestate de către aceștia după cum rezultă din devizul următor:

Articolul 26 „Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată” , cuprinde fondurile necesare procurării de echipamente de lucru, uniforme, instrumentar, obiecte de inventar gospodăresc.

Articolul 30 „Alte cheltuieli” , cuprinde fondurile necesare desfășurării unor activități cum sunt: cheltuieli pentru perfecționarea pregătirii, cheltuieli de protocol, cheltuieli pentru protecția muncii care includ hainele de protecție și antidoturile cuvenite personalului care lucrează în mediu toxic și la laboratoarele de analiză.

Normele de cheltuieli reprezintă volumul maxim de mijloace bănești sau materiale ce se pot consuma pe o unitate de indicatori, pe o unitate de măsură. Ele pot fi obligatorii când cuantumul lor este stabilit printr-un act normativ, cum sunt: salariile, diurna, alocațiile de hrană.

2.3. ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI

În conformitate cu reglementările în vigoare, Ministerul Sănătății și Familiei ca ordonator principal de credite, aprobă bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților direct subordonate, iar conducătorii direcțiilor de sănătate publică, din subordinea Ministerului Sănătății și Familiei, în calitate de ordonatori secundari de credite, aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al unităților sanitare teritoriale, indiferent de sursa de finanțare.

Dimensionarea fondurilor din bugetul de venituri și cheltuieli este un proces complex care angajează întregul potențial al instituției, iar analiza acestuia permite formularea de concluzii privind activitatea unității.

Insuficiența analizelor bugetare bazate pe rezultatele și cele actuale fac necesară colaborarea unor calcule prealabile din care să rezulte performanțe și rezultate ce se prevăd a se obține.

Printr-o primă abordare se poate spune că gestiunea bugetară reprezintă transpunerea programului de activitate în termen de execuție, supravegherea, controlul modului și gradului de realizare a previziunii. Controlul presupune o viziune amplă și asigură coerența între planul de activitate și obiectivele generale ale instituției.

Obiectivele generale ale gestiunii bugetare pot fi obținute astfel: într-o instituție, fiecare responsabil trebuie să-și asigure rolul de previziune, organizare și comandă. Cadrul bugetar trebuie să corespundă organigramei și definirii funcțiilor externe ale policlinicii analizate.

Proiectele bugetelor instituțiilor publice se elaborează de către organele de conducere ale acestora ținând cont de normele stabilite de Ministerul Finanțelor Publice, emise pe baza competenței prevăzute de Legea finanțelor publice.

Bugetul reprezintă angajamentul fiecărui responsabil de compartiment în fața conducerii. Bugetul, reprezintă în același timp programul de acțiune pe termen scurt.

Periodic, frecvent și rapid, valorile reale sunt comparate cu valorile bugetare și discutate cu responsabilii interesați.

Bugetul presupune o procedură precisă de elaborare, ce poate fi rezumată astfel: fixarea perioadei bugetare, de obicei un an în interiorul căruia se pot distinge perioade mai scurte, stabilirea documentației pentru definirea și fundamentarea datelor necesare, apelarea la bugetele elementare ce permit stabilirea conturilor de lucru ale bilanțului previzional și de finanțare.

Procesul bugetar presupune luarea în considerare a anumitor condiții prealabile de eficiență, ca de pildă, existența unei structuri descentralizate, delegarea sistematică de putere, luarea în considerare a problemelor umane.

Pentru atingerea condițiilor menționate, controlul bugetar presupune delegarea e responsabilități. Metodele și stilul de lucru depind de calitatea relațiilor umane, de analiza problemelor și posibilităților de comunicare, de motivația ce există în interiorul instituției.

Supravegherea realizării bugetare constă în măsurarea performanțelor existente și confruntarea cu obiectivele propuse prin analiza diferențelor, propunerea de noi obiective, sau de acțiuni corective.

Acesta trebuie să fie un proces continuu, diferențele constatate fiind relevante dacă există o modificare de date, dacă există erori de apreciere a consecințelor deciziilor, dacă există modificări în luarea deciziilor.

În legea privind finanțele publice sunt stipulate reglementări referitoare la elaborarea, aprobarea, execuția bugetului de venituri și cheltuieli al policlinicii. Policlinica cu Plată Timișoara funcționează pe principiul autonomiei financiare și elaborează și execută Bugetul de venituri și cheltuieli. Finanțarea se asigură în principal din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate, a căror valoare este cuprinsă în bugetul de venituri și cheltuieli din donații și sponsorizări și din veniturile obținute de la persoanele fizice și juridice, în condițiile legii.

Plata serviciilor medicale prestate se face în contul deschis la Trezoreria Municipiului Timișoara.

Exercițiul bugetar este anual și coincide cu anul calendaristic. Execuția bugetară se încheie la 31 Decembrie.

Orice venit neîncasat și orice cheltuială neefectuată până la 31 Decembrie a fiecărui an se va încasa sau se va plăti în anul următor.

Plățile pentru investiții se efectuează prin Trezoreria Municipiului Timișoara, potrivit legii mijloacelor fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiții, sau primite prin transfer gratuit.

În cele ce urmează, vom prezenta bugetul de venituri și cheltuieli al Policlinicii cu Plată Timișoara, în care se vor regăsi sumele previzionate prin calcularea indicatorilor de venituri și cheltuieli din subcapitolele anterioare. Rezultatele obținute vor fii prezentate în bugetul de venituri și cheltuieli în mii lei.

La sfârșitul fiecărui an se întocmește un „Raport explicativ privind principalele probleme rezultate din analiza exercițiului financiar” încheiat, precum și referitor la situația patrimoniului instituției la data menționată. Acest raport este la rândul său o sursă de informații care pot fi utilizate la previzionarea veniturilor și cheltuielilor și deci la întocmirea bugetului.

POLICLINICA CU PLATĂ TIMIȘOARA

BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI

2003

– mii lei-

CAPITOLUL 3

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA POLICLINICA CU PLATĂ TIMIȘOARA

3.1. EXECUȚIA BUGETARĂ LA POLICLINICA CU PLATĂ TIMIȘOARA

Particularitățile instituțiilor publice cu profil sanitar, specificul domeniului bugetar fac ca evidența în aceste instituții să se deosebească de cea a societăților comerciale. Informarea bugetară fiind o componentă a informării economice, are ca obiectiv principal reflectarea corectă a modului de realizare a cheltuielilor și veniturilor bugetare, a felului cum sunt gospodărite mijloacele materiale și bănești, furnizând indicatorii necesari procesului de conducere a unității bugetare.

Informația bugetară poate fi:

-o informație previzională ce apare sub forma indicatorilor înscriși în buget, a normelor privind întocmirea și execuția bugetului

-o informație de reflectare și control ce apare sub formă de date contabile, operative și statistice care exprimă modul în care s-au realizat veniturile și cheltuielile bugetare

Sistemul informațional se concretizează în contabilitatea bugetară ce constituie o latură a evidenței economice, îmbrăcând toate cele trei forme ale acesteia: evidența operativă, evidența contabilă și evidența statistică.

Contabilitatea operativă este utilizată ca mijloc adiacent de urmărire a unor indicatori în expresie naturală sau bănească privind mișcarea valorilor materiale, oglindirea execuției bugetare având rol însemnat în executarea controlului cu privire la asigurării integrității patrimoniului.

Cu ajutorul statisticii se realizează informarea bugetară cu privire la modul de îndeplinire a indicatorilor specifici care servesc la determinarea cheltuielilor bugetare în raport cu volumul acțiunilor propuse.

Statistica ne oferă date sub forma indicatorilor necesari pentru analiza în dinamică pe total și pe structură a veniturilor și a cheltuielilor bugetare și stabilirea unor tendințe în evoluția viitoare a acestora.

Evidența bugetară cuprinde înregistrarea, prelucrarea și studierea operațiilor economico-financiare ce au loc în cadrul instituțiilor publice sanitare în procesul execuției bugetare, precum și mijloacele materiale și bănești ce stau la baza lor. Obiectul evidenței bugetare se suprapune cu cel al evidenței contabile.

În cadrul fiecărei instituții în care se gestionează valori materiale și bănești sunt obligatorii organizarea și conducerea contabilității.

Contabilitatea bugetară trebuie să asigure reflectarea întregului proces al executării bugetului de stat pe feluri de venituri și naturi de cheltuieli, pe verigile sistemului bugetar precum și pe fiecare organ financiar și instituție bugetară în parte.

Totodată, contabilitatea bugetară ca instrument în procesul de execuție a bugetului, trebuie să furnizeze datele necesare cunoașterii mijloacelor materiale și bănești aflate în folosința instituțiilor bugetare, permițând în acest fel exercitarea controlului asupra utilizării acestora.

Evidența contabilă are un rol deosebit în cadrul sistemului informațional, pe baza datelor acesteia întocmindu-se rapoartele periodice prin a căror centralizare se obțin datele referitoare la execuția bugetară pe întreaga economie.

Înregistrările în contabilitate se fac pe baza documentelor justificative cronologic, adică prin respectarea succesiunii documentelor în ordinea datelor calendaristice de întocmire a acestora și sistematic, în conturile sintetice și analitice.

Evidența contabilă se realizează prin sistemul contabilității în partidă dublă. Forma de înregistrare utilizată în cadrul contabilității Policlinicii cu Plată Timișoara este „maestru șah” cu simplificări ce cuprind: notele de contabilitate, jurnal de înregistrare, fișele conturilor sintetice, fișele conturilor analitice, balanța de verificare dări de seamă contabile, registrul jurnal, registrul inventar.

Orice operațiune economică sau financiară trebuie consemnată în momentul efectuării ei, într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrări în contabilitate. Aceste documente sunt: facturi, extrase de cont cu anexe, state de salarii, deconturi pentru justificarea avansurilor spre decontare, bonuri de consum.

Prin execuția bugetului de venituri și cheltuieli se înțelege un ansamblu de măsuri menite să conducă la realizarea veniturilor și a efectuării cheltuielilor în conformitate cu venitul realizat.

Execuția bugetului este permisă în momentul aprobării lui și a definitivării diferitelor cheltuieli, venituri și a bugetului de venituri și cheltuieli. Aprobarea acestor bugete financiare individuale și centralizate pentru instituție înseamnă că sarcinile stabilite prin buget, în sfera veniturilor și în sfera cheltuielilor, se află transmise executanților direcți care au sarcina executării materiale a veniturilor și cheltuielilor bugetare.

Procedura executării materiale a veniturilor și cheltuielilor presupune în instituțiile bugetare controlul preventiv executat de către conducătorii de contabilitate, care au dreptul și obligația să efectueze controlul financiar preventiv asupra operațiilor bugetare declanșate de alte organe.

Sumele aferente serviciilor medicale prestate au în vedere toate cheltuielile instituției, care se referă la :

– cheltuielile de personal se stabilesc în funcție de numărul de personal și sumele necesare plății drepturilor respective

– cheltuielile materiale și serviciile se dimensionează în funcție de necesarul efectiv de aprovizionare cu : medicamente, materiale sanitare, alte materiale și de utilizarea mai întâi a stocurilor materiale existente

Dintre principalele sarcini ce revin organelor financiare în efectuarea bugetelor amintim următoarele:

– repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor prevăzute în buget

– încasarea la timp a volumului previzionat al veniturilor

– asigurarea finanțării fără întreruperi a unităților și a acțiunilor în limita sumelor aprobate

– întocmirea dărilor de seamă contabile

– respectarea disciplinei financiare

Execuția bugetului de venituri și cheltuieli se face cu respectarea principiului veniturilor aprobate ce reprezintă limite minime care trebuie realizate și chiar depășite, iar cheltuielile stabilite reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite.

3.2. CONTABILITATEA VENITURILOR PROPRII

Încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor potrivit bugetului de venituri și cheltuieli are loc prin contul de disponibil care se deschide pe seama fiecărei unități sanitare la Trezoreria Municipiului Timișoara. Execuția bugetului de venituri și cheltuieli se asigură în contabilitatea policlinicii cu ajutorul conturilor:

520 „Venituri extrabugetare ale instituției publice”

531 „Venituri de realizat”

Veniturile proprii ale Policlinicii se realizează ca urmare a activității desfășurate prin:

– efectuarea de consultații către populație

– venituri din taxe portarmă, eliberare certificate port-armă

– consultații, tratamente, investigații și alte asemenea, acordate persoanelor care, apelează la serviciile prestate de policlinică

– venituri din taxe dentare

– efectuarea de analize de laborator

– efectuarea de radiologii

– efectuarea de ecografii

Pe lângă veniturile provenite din prestații medicale, se mai realizează venituri și din chirii, valorificarea unor bunuri a căror cantitate depășește necesarul unității, imputații.

Contul 520 „Venituri extrabugetare ale instituției publice”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor încasate din desfășurarea activităților autofinanțate, care se lasă la dispoziția acestora potrivit normelor legale.

Contabilitatea analitică se ține pe feluri de venituri, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat. Este un cont de pasiv.

În creditul acestui cont de înregistrează veniturile realizate din activitățile autofinanțate aferente perioadei curente, iar în debit unele operațiuni care diminuează veniturile ca: pierderi din calamitățile naturale precum și închiderea la sfârșitul anului a totalului cheltuielilor aferente. Soldul contului este creditor și reprezintă veniturile nete obținute.

Contul 520 „Venituri extrabugetare ale instituției publice” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

13 „Casa” cu sumele încasate în numerar

530 „Venituri anticipate” cu cote parte din veniturile încasate anticipat care privesc perioada respectivă

– 531 „Venituri de realizat” cu veniturile efectiv încasate pentru care au fost create în prealabil debite. (Această înregistrare se face concomitent cu evidențierea sumelor încasate de la debitori 120 „Disponibil privind activitățile autofinanțate”= 220 „Debitori”); cu sumele încasate din vânzarea produselor și serviciilor prestate (concomitent cu înregistrările contabile: 120 „Disponibil privind activitățile autofinanțate” = 225 „Clienți”); cu sumele reținute din imputări și care constituie venituri proprii ale instituției, potrivit reglementărilor în vigoare

– 600 „Materiale” cu diferențele de preț rezultate din reevaluarea stocurilor de materiale efectuată pe baza reglementărilor în vigoare, care măresc prețul de înregistrare al acestora.

% = 520 „Venituri extrabugetare 7.100.000

ale instituției publice”

13 „Casa” 2.600.000

530 „Venituri anticipate” 3.000.000

600 „Materiale” 1.500.000

Contul 520 „Venituri extrabugetare ale instituției publice” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

– 220 „Debitori” cu creanțele înregistrate anterior în acest cont, scăzute din activul instituției ca urmare a insolvabilității, dispariției debitorilor sau prescrierii dreptului de urmărire potrivit reglementărilor legale;

– 420 „Cheltuielile instituției publice finanțată din venituri extrabugetare” cu totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închiderea contului de cheltuieli

– 600 „Materiale” cu prețul de înregistrare al materialelor degradate care nu mai pot fi refolosite și cu diferențele valorice rezultate din declasarea materialelor, în conformitate cu reglementările în vigoare, cu diferențele de preț rezultate din reevaluarea stocurilor de materiale aflate în magazie, în conformitate cu reglementările în vigoare, care micșorează prețul de înregistrare al acestora, cu prețul de înregistrare al materialelor distruse ca urmare a calamităților

– 528 „Venituri din anii precedenți și alte resurse” la începutul anului, după aprobarea dării de seamă contabile anuale, cu soldul creditor al contului de venituri

520 „Venituri extrabugetare = % 746.093.000

ale instituției publice”

220 „Debitori” 2.150.000

420 „Cheltuielile instituției publice 708.643.000

finanțată din venituri extrabugetare” 600 „Materiale” 25.000.000

528 „Venituri din anii precedenți 10.300.000

și alte resurse”

Contul 531-Venituri de realizat

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența sumelor de încasat ca venituri și pentru care se creează debite, ca de exemplu: sumele ce urmează a se încasa din taxele de spitalizare care nu au fost achitate la termenul stabilit, sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate de lipsa obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată, precum și cu diferențele între prețurile de înregistrare și sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru lipsurile de materiale, vinovate de efectuarea unor cheltuieli nelegale și neeconomicoase provenite din anii precedenți, constatate în anul curent.

Contabilitatea analitică se ține pe feluri de venituri care urmează a se încasa în perioada următoare. Este un cont de pasiv.

În creditul contului se înregistrează valoarea serviciilor prestate, efectuate și care se încasează ulterior prin bancă , sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate ca diferență între suma imputată și prețul de înregistrare al materialelor, iar în debit sumele încasate de la aceștia și din debitele stabilite în prealabil. Soldul contului reflectă veniturile de încasat în perioadele următoare.

Contul 531 „Venituri de realizat” se creditează prin debitul conturilor:

-220 „Debitori” cu valoarea debitelor stabilite ce urmează a fi urmărite în vederea încasării lor

-cu cota parte din valoarea echipamentului și uniformelor care se realizează de la personalul unității

-cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pe baza documentelor aprobate pentru lipsuri de obiecte de inventar

-cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru efectuarea unor cheltuieli nelegale și neeconomicoase provenite din anii precedenți, constatate în anul curent

-cu diferențe între suma trecută în sarcina persoanelor vinovate și prețul de înregistrare al materialelor

-cu valoarea debitorilor reactivați

-225 „Clienți” cu prețul de înregistrare al serviciilor prestate, facturate, care se încasează ulterior prin bancă

-600 „Materiale” cu prețul de înregistrare al a materialelor rezultate din declanșarea sau scoaterea din folosință a obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată

% = 531 „Venituri de realizat” 19.500.000

220 „Debitori” 6.000.000

225 „Clienți” 12.500.000

600 „Materiale” 1.000.000

Contul 531 „Venituri de realizat” se debitează prin creditul conturilor:

-220 „Debitori” cu creanțele înregistrate în acest cont, scăzute din activul instituției ca urmare a insolvabilității, dispariției debitorilor sau prescrierii dreptului de urmărire potrivit reglementărilor legale

-232 „Decontări cu bugetul administrației centrale de stat” cu sumele încasate din impozite și din venituri pentru care au fost create în prealabil debite și care potrivit normelor în vigoare urmează a se vărsa la buget

-cu sumele virate direct la buget de către debitori, pe baza documentelor prezentate de debitorii respectivi (concomitent se face înregistrarea 232= 220 „Debitori”)

-520 „ Veniturile activității autofinanțate” cu veniturile efectiv încasate pentru care au fost create în prealabil debite (concomitent cu evidențierea sumelor de la debitori: 120 „Disponibil pentru activitățile autofinanțate”= 220 „Debitori”)

-cu sumele încasate din vânzarea produselor și a serviciilor prestate (concomitent cu înregistrarea: 120 „Disponibil pentru activitățile autofinanțate”= 225 „Clienți”)

-cu sumele reținute din imputații și care constituie venituri proprii ale instituției

531 „Venituri de realizat” = % 40.497.460 220 „Debitori” 400.000

232 „Decontări cu bugetul 27.000.000

administrației centrale de stat”

520 „ Veniturile activității 13.097.460

autofinanțate”

Veniturile de încasat din închirierea unui spațiu se înregistrează conform contractului de închiriere:

225 „Clienți” = % 15.585.977

531 „Venituri de realizat” 13.097.460

233.32 „TVA colectată” 2.488.577

La încasare se înregistrează astfel:

120 „Disponibil al instituției =225 „Clienți” 15.585.977

finanțată din venituri extrabugetare”

Concomitent se înregistrează realizarea veniturilor:

531 „Venituri de realizat” =520 „Venituri extrabugetare 13.097.460

ale instituției”

3.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Pentru desfășurarea normală a activității, instituția sanitară trebuie să aibă asigurate mijloacele bănești necesare desfășurării activității stabilite prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care policlinica este eliberată de obligațiile sale față de terții-creditori. Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care poartă denumirea generică de contabil, în limita creditelor bugetare și destinațiilor aprobate în condițiile dispozițiilor legale, prin unitățile de trezorerie și contabilitate publică la care își au conturile deschise, cu excepția plăților în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor plăți prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.

Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil în limita creditelor bugetare deschise și neutilizate sau a disponibilităților aflate în conturi, după caz.

Instrumentele de plată utilizate, respectiv cecul de numerar și ordinul de plata pentru trezoreria statului, se semnează de doua persoane autorizate în acest sens, dintre care prima semnătura este cea a conducătorului compartimentului financiar-contabil, iar a doua, a persoanei cu atribuții în efectuarea plătii.

Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar-contabil numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

– cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate si ordonanțate;

– exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilități în conturi de disponibil;

– subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corectă și corespunde naturii cheltuielilor respective;

– exista toate documentele justificative care să justifice plata;

– semnăturile de pe documentele justificative aparțin ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de acesta sa exercite atribuții ce decurg din procesul executării cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

– beneficiarul sumelor este cel îndreptățit potrivit documentelor care atesta serviciul efectuat;

– suma datorată beneficiarului este corectă;

– documentele de angajare si ordonanțare au primit viza de control financiar preventiv;

– documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular;

– alte condiții prevăzute de lege.

În vederea efectuării cheltuielilor, instituțiile publice au obligația de a prezenta unităților de trezorerie si contabilitate publică la care au conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli aprobat si repartizat pe trimestre, pe modelele elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru efectuarea cheltuielilor de capital instituțiile publice vor prezenta unităților de trezorerie si contabilitate publică și programul de investiții aprobat în condițiile legii.

Instituțiile publice, indiferent de subordonare și de modul de finanțare a cheltuielilor, au obligația să organizeze evidența angajamentelor bugetare și legale.

Scopul organizării evidenței angajamentelor bugetare este de a furniza informații în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercițiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare și prin comparație să se determine creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor.

Având în vedere ca valorile la care se referă creditele bugetare, angajamentele bugetare și legale nu constituie elemente patrimoniale, acestea se evidențiază în contabilitate în conturi în afara bilanțului, utilizându-se metoda de înregistrare în partidă simplă, înregistrările se fac în debitul și creditul unui singur cont, fără utilizarea de conturi corespondente. Conturile de ordine si evidență 940 "Credite bugetare aprobate", 950 "Angajamente bugetare" si 960 "Angajamente legale" au următoarea funcțiune:

Contul 940 "Credite bugetare aprobate"

Cu ajutorul acestui cont instituțiile publice, indiferent de subordonare și de modul de finanțare a cheltuielilor, țin evidența creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget.

Contabilitatea analitica a creditelor aprobate se ține pe titluri, articole si alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.

În debitul contului se înregistrează la începutul exercițiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu defalcarea pe trimestre, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează creditele bugetare aprobate.

În creditul contului se înregistrează diminuările de credite efectuate în cursul exercițiului bugetar, care micșorează creditele bugetare aprobate.

Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.

940 950

3.564.190.000 3.561.230.000

Contul 950 "Angajamente bugetare"

Cu ajutorul acestui cont instituțiile publice, indiferent de subordonare și de modul de finanțare a cheltuielilor, țin evidenta angajamentelor bugetare, respectiv a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare aprobate.

În debitul contului se înregistrează angajamentele bugetare, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează angajamentele bugetare inițiale.

În creditul contului se înregistrează diminuările de angajamente bugetare efectuate în cursul exercițiului bugetar, care micșorează angajamentele bugetare inițiale.

Soldul contului reprezintă totalul angajamentelor bugetare la un moment dat.

Soldurile conturilor 940 "Credite bugetare aprobate" si 950 "Angajamente bugetare" la finele exercițiului bugetar nu se redeschid în anul următor.

La începutul fiecărui exercițiu bugetar, în debitul contului 950 "Angajamente bugetare" se preia soldul contului 960 "Angajamente legale" de la finele exercițiului bugetar anterior.

Fac excepție angajamentele legale neplătite aferente acțiunilor multianuale, pentru care în debitul contului 950 "Angajamente bugetare" se preiau numai angajamentele legale neplătite pentru care există credite aprobate în exercițiul bugetar curent.

Tabel privind angajamentele bugetare globale pentru trimestrul unu 2003

Contul 960 "Angajamente legale"

Cu ajutorul acestui cont instituțiile publice, indiferent de subordonare și de modul de finanțare a cheltuielilor, țin evidența angajamentelor legale, aprobate de ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate.

În debitul contului se înregistrează angajamentele legale, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează angajamentele legale inițiale.

În creditul contului, în cursul anului se înregistreaza diminuarile de angajamente legale care micșorează angajamentele legale inițiale, iar la finele anului, totalul plăților efectuate în contul angajamentelor legale.

Soldul contului la finele lunii reprezintă totalul angajamentelor legale, iar la finele anului, totalul angajamentelor rămase neachitate.

Bugetul este pus în executare odată cu începerea anului bugetar. Nivelul cheltuielilor trebuie să reprezinte limite maxime ce se pot efectua într-un an.

În calitate de executanți ai bugetelor de cheltuieli, conducătorii instituțiilor bugetare poartă denumirea de ordonatori de credite, ceea ce evocă dreptul lor de a decide efectuarea cheltuielilor.

Plățile de casă cuprind sumele pa care unitățile bancare le eliberează în numerar sau le virează în contul altor unități pe baza cecurilor, respectiv a dispozițiilor de plată primite de instituție.

În afară de plățile de casă efectuate prin bancă, instituțiile publice înregistrează în evidența lor consumul de muncă sub forma cheltuielilor efective, încadrând în această categorie cheltuielile din mijloacele bugetare reprezentând consumuri materiale, combustibil, plățile pentru servicii prestate și lucrări executate, salariile personalului , etc. Tot în această categorie de cheltuieli se mai încadrează și prețurile de înregistrare ale obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată și ale unor mijloace fixe procurate pentru executarea activităților aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Sumele aferente serviciilor medicale prestate au în vedere toate cheltuielile unității:

– cheltuielile de personal se stabilesc în funcție de numărul de personal și sumele de necesare achitării drepturilor respective

– cheltuielile materiale și serviciile se dimensionează în funcție de necesarul efectiv de aprovizionare cu: medicamente, materaile sanitare, alte materiale și de utilizarea mai întâi a stocurilor existente, precum și de plata serviciilor prestate strict necesare funcționării policlinicii

Operațiunile de natura celor arătate, care constituie cheltuieli efective, sunt înregistrate în evidența instituțiilor bugetare în debitul contului 420 „Cheltuielile activităților autofinanțate”.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor efectuate din mijloacele constituite pe principiul autofinanțării unor activități bugetare în conformitate cu prevederile legale în vigoare. De asemenea, în acest cont se evidențiază și cheltuielile pentru investiții pentru lucrările executate pe mai mulți ani.

Evidența cheltuielilor se conduce pe fiecare obiect în parte, pe o fișă distinctă până la punerea în funcțiune a obiectului respectiv.

Contabilitatea analitică se conduce pe articolele și aliniatele cadrului comun al clasificației indicatorilor financiari, distinct pentru fiecare activitate.

Contul 420 „Cheltuielile activităților autofinanțate” este cont de activ.

În debitul acestui cont se înregistrează în cursul anului totalitatea cheltuielilor efectuate, iar în credit, la finele anului, închiderea sa prin conturi de venituri. Soldul contului înaintea operațiunilor de închidere de la sfârșitul anului reprezintă cheltuielile efectuate în cursul anului.

Contul 420 „Cheltuielile activităților autofinanțate” se debitează prin creditul conturilor:

– 120 „Disponibil privind activitățile autofinanțate” cu plățile efectuate din contul deschis la bancă, care prin natura lor reprezintă cheltuielile efective și vărsămintele din buget

– 13 „Casa” cu sumele plătite în numerar, reprezentând cheltuielile din mijloace ale activităților autofinanțate

– 159 „Alte valori” cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale, precum și a altor valori folosite pentru nevoile instituției

– 220 „Debitori” cu valoarea documentelor de cheltuieli depuse de personalul instituției pentru justificarea avansurilor primite

– 230 „Decontări cu salariații” la finele lunii cu retribuțiile, precum și alte drepturi cuvenite personalului, pe baza statului de salarii

– 231 „Creditori” cu sumele datorate acestora

– 232 „Decontări cu BACS” cu impozitul aferent fondului de salarii datorat bugetului

-cu suma stabilită a se vărsa la buget din soldul conturilor la 31 decembrie

– 233 „Decontări privind asigurările sociale” cu contribuția la asigurările sociale datorată asupra salariilor plus impozitul aferent, incluse în cheltuielile activitățile autofinanțate

– 234 „Furnizori” cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată primite de la furnizori, al serviciilor prestate și al lucrărilor executate de către aceștia, care se decontează ulterior prin bancă

– 600 „Materiale” cu prețul de înregistrare al materialelor efectiv consumate

– cu prețul de înregistrare al echipamentului și uniformelor distribuite contra cost (integral sau în cotă parte) personalului instituției (concomitent se face înregistrarea: 220 „Debitori”=531”Venituri de realizat” pentru sumele ce urmează a fi recuperate)

420 „Cheltuielile activităților = % 342.057.300

autofinanțate” 120 „Disponibil privind 2.740.000

activitățile autofinanțate”

220 „Debitori” 3.000.000

230 „Decontări cu salariații” 92.345.300

13 „Casa” 2.600.000

232 „Decontări cu BACS” 29.436.000

233 „Decontări privind 120.197.000

asigurările sociale”

234 „Furnizori” 84.739.000

600 „Materiale” 7.000.000

Contul 420 „Cheltuielile activităților autofinanțate” se creditează prin debitul conturilor:

– 220 „Debitori” cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate sau reclamate de la terți pentru cheltuieli nelegale sau neeconomicoase în cazul când aceste cheltuieli au fost constatate în anul în care au fost efectuate

– 520 „ Veniturile activității autofinanțate” la sfârșitul anului cu totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului , precum și închiderea contului de cheltuieli al activităților autofinanțate

% = 420 „Cheltuielile activităților 709.863.000

autofinanțate”

220 „Debitori” 1.200.000

520 „ Veniturile activității 708.643.000

autofinanțate”

3.4. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR PRIVIND MATERIALELE

În activitatea sa Policlinica cu Plată folosește cantități însemnate de materiale pe care le procură din fondurile proprii. Materialele constituie o componentă însemnată a patrimoniului, fapt ce impune o bună păstrare și o corectă gestionare a acestora. Evidența bugetară trebuie să constituie un instrument al asigurării integrității valorilor materiale din aceste unități.

Valorile materiale intră în gestiunea policlinicii pe mai multe căi:

– achiziționarea de la furnizori

– din casarea mijloacelor fixe

– scoaterea din folosință a obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată

– din plusurile constatate la inventar

Materialele achiziționate se predau la magazie, cu anumite excepții: materialele de uz gospodăresc procurate în cantități mici și realizate de instituție se dau direct în consum, nu se mai înregistrează în conturile de materiale, ci direct în contul de cheltuieli 420 „Cheltuielile activităților autofinanțate”.

Primirea materialelor în gestiunea instituțiilor se face pe baza documentelor însoțitoare, astfel:

– materialele procurate de la furnizori se înregistrează pa baza facturilor, avizelor de expediție, notelor de recepție și constatare de diferențe

– materialele provenite de la unități în cadrul acțiunilor centralizate rezultate din activitatea instituției, materialele ridicate în plus și nefolosite, restituite magaziei, se înregistrează pe baza bonului de predare-transfer-restituire.

– materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau o obiectelor de inventar, se înregistrează pe baza procesului verbal întocmit de comisia de inventariere

Eliberarea materialelor din magazie se face pe baza următoarelor documente:

– bon de consum pentru consumul curent de materiale destinate lucrărilor de investiții și reparații curente și capitale

– dispoziție de livrare, aviz de expediție pentru materialele destinate vânzării, trimise pentru lucrări la terți, în custodie sau spre prelucrare

Evidența operativă a intrărilor și ieșirilor de materiale se organizează la locurile de depozitare de către gestionari pe feluri de materiale, sortimente, calități și dimensiuni cu ajutorul fișei de magazie (cantitativ).

O problemă importantă în ceea ce privește evidența materialelor este aceea a prețurilor la care acestea vor fi înregistrate în documentele contabile. Astfel, materialele achiziționate de la furnizori sunt înregistrate la prețul de livrare prevăzut în documentele primare, materialele rezultate în urma casării mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar, plusurile constatate la inventariere sunt înregistrate la prețurile extrase din normativele în vigoare.

În situația în care în prețul de achiziție se cuprinde și TVA, valoarea materialelor achiziționate cuprinde și această taxă, deoarece instituțiile publice nu sunt plătitoare de TVA.

Cheltuielile efectuate cu transportul și manipularea materialelor din depozitul furnizorului până la magazie se înregistrează direct în contul de cheltuieli 420 „Cheltuielile instituției publice finanțate din activități extrabugetare”.

Contabilitatea analitică a materialelor se ține pe feluri sau categorii de materiale, în fișe cu șase coloane și pe conturile analitice corespunzătoare: medicamente, materiale sanitare, materiale de întreținere și uz gospodăresc, alte materiale, potrivit conținutului clasificației bugetare.

Contul 600 „Materiale”

Contul 600 „Materiale” este un cont de activ care se debitează cu materialele intrate în magazie prin debitul conturilor:

– 13 „Casa” cu materialele achiziționate și plătite în numerar

– 159 „Alte valori” cu carburanții procurați pe bază de bonuri, cantități fixe

– 220 „Debitori” cu materialele achiziționate din avansuri spre decontare

– 231 „Creditori” cu materialele rezultate din scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe

– 337 „ Fonduri cu destinație specială” cu prețul materialelor primite ca donație

– 234 „Furnizori” cu materialele și ambalajele primite de la furnizori

– 531 „Venituri de realizat” cu materialele rezultate din scoaterea din funcțiune a obiectelor de inventar

600 „Materiale” = % 108.139.000

13 „Casa” 4.500.000

159 „Alte valori” 3.400.000

220 „Debitori” 3.000.000

231 „Creditori” 5.000.000

337 „ Fonduri cu destinație 7.000.000

specială”

234 „Furnizori” 84.739.000

531 „Venituri de realizat” 500.000

Contul 600 „Materiale” se creditează cu materialele eliberate pentru consum sau alte destinații prin debitul conturilor:

– 220 „Debitori” cu materialele constate lipsă sau degradate, imputate

– 225 „Clienți” cu prețul de înregistrare al materialelor vândute și facturate

– 337 „ Fonduri cu destinație specială” cu prețul de înregistrare al materialelor consumate care provin din donații

– 420 „Cheltuielile activităților autofinanțate” cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv

– 520 „Veniturile activităților autofinanțate” cu materiale degradate

% = 600 „Materiale” 88.500.000

220 „Debitori” 2.000.000

225 „Clienți” 4.500.000

337 „ Fonduri cu destinație specială” 7.000.000

420 „Cheltuielile activităților 73.000.000

autofinanțate”

520 „Veniturile activităților 2.300.000

autofinanțate”

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea materialelor aflate în stoc la preț de înregistrare.

La Policlinica cu Plată, contabilitatea valorilor materiale se realizează prin următoarele conturi:

– 600.01 „Medicamente și materiale” care cuprinde ca analitic

-23 medicamente și materiale

-600.02 „Materiale de întreținere și gospodărire” care cuprinde următoarele analitice, conform clasificației bugetare:

-24.01 combustibil solid și lichid

-24.02 materiale electrice, becuri, tuburi, startere

-24.05 furnituri de birou

-24.06 materiale pentru curățenie

-25 materiale cu caracter funcțional

-materiale pentru dezinfecție

-materiale pentru laborator, reactivi

-imprimate specifice activității medico-sanitare

-600.09 „Materiale pentru reparații și piese de schimb” care cuprinde articolul bugetar 25 care cuprinde:

-vopsele

-piese de schimb pentru aparate medicale

-materiale de întreținere și reparații

Intrarea materialelor în contul 600.02 „Materiale de întreținere și gospodărire” și 600.09 „Materiale pentru reparații și piese de schimb” se realizează prin contul 234 „Furnizori”.

600.02 „Materiale de întreținere și gospodărire” = 234 „Furnizori” 13.450.000

600.09 „Materiale pentru reparații și piese de schimb”= 234 „Furnizori” 15.000.000

sau prin casă prin avansurile luate prin casierie:

600.02 „Materiale de întreținere și gospodărire” = 13 „Casa” 13.450.000

600.09 „Materiale pentru reparații și piese de schimb”= 13 „Casa” 15.000.000

Consumul de materiale se realizează lunar după centralizatorul bonurilor de consum.

Înregistrarea contabilă pentru consumul de materiale este:

420 „Cheltuielile instituției = 600.02 „Materiale de întreținere 13.450.000

publice” și gospodărire”

-art. 24

420 „Cheltuielile instituției = 600.09 „Materiale pt. reparații 13.450.000

publice” și piese de schimb”

-art.27

O atenție deosebită trebuie acordată medicamentelor care se clasifică după suma achitată, astfel:

– medicamente care se obțin cu titlu gratuit, cum sunt de exemplu insulina, citostaticele, perfuziile și medicamentele administrate bolnavilor în situații de urgență

– medicamentele compensate, care se acordă pe seama rețetelor compensate și a carnetelor de sănătate

– medicamente achitate integral de către pacienți, altele decât cele compensate sau gratuite

Întrucât evidența contabilă se ține pe surse de procurare, compartimentul financiar-contabil va menționa în documentul de intrare (factură, proces verbal pentru ajutoare, act de donație) sursa de procurare (buget, Program PHARE sau donații).

La fiecare compartiment se va stabili cantitatea și prețul pe cea mai mică unitate de măsură (capsule, comprimate, folie, flacoane, drajeuri, perle, sprayuri) și se va completa pe documentele de intrare data expirării termenului de valabilitate.

În cazul primirii unor ajutoare sau donații fără preț, ele vor fi evaluate la prețurile produselor respective existente în farmacie sau a celor similare.

Medicii din unitate vor completa condicile de medicamente cu denumirile existente în nomenclator și cu cantitățile exprimate în cea mai mică unitate de măsură. Fiecare medic va urmări concordanța între prescripțiile menționate în foaia de observație și condica prescripției medicale.

420 „Cheltuielile instituției = 600.01.01 „Medicamente” 19.000.000

publice”

3.5. CONTABILITATEA OBIECTELOR DE INVENTAR DE MICĂ VALOARE SAU SCURTĂ DURATĂ

Din categoria obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată fac parte acele obiecte cu caracter funcțional sau de uz administrativ-gospodăresc cu o valoare individuală sub 8.000.000 lei, indiferent de durata lor de serviciu sau cu durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.

Ca excepție de la această regulă, se cuprind în această categorie și echipamentul și uniformele de serviciu care rămân în gestiunea instituției, ce se acordă asistenților, medicilor și altor persoane, precum și sculele și instrumentele folosite în ateliere. Nu fac parte din această categorie, fiind considerate materiale, următoarele bunuri: sticlărie de laborator cu o valoare mică și durată de utilizare redusă, unele obiecte gospodărești care se consumă într-un timp scurt ca: mături, perii, etc.

Din categoria obiectelor de inventar, la policlinică sunt incluse:

– inventar gospodăresc care cuprinde obiecte de inventar necesare desfășurării procesului medico-sanitar: componente electrice și electronice, echipament de calcul, ștampile, prosoape, halate,etc.

– inventar instrumentar, cuprinde totalitatea instrumentarului necesar desfășurării procesului medico-sanitar: truse medicale, truse chirurgicale, ginecologice, etc.

Contabilitatea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă are drept scop reflectarea cantitativ și valoric a obiectelor aflate în magazie și a celor aflate la terți, a celor în folosință pe fiecare loc în parte, până la scoaterea definitivă sau casarea lor. Pentru aceasta trebuie organizată evidența operativă, sintetică și analitică a acestor obiecte de inventar în mod riguros.

Anual, obiectele de inventar se casează pe baza listelor de propuneri de casare ale personalului care le folosește în desfășurarea activității.

Evidența operativă și analitică a obiectelor de inventar aflate în magazie este asemănătoare cu evidența materialelor, iar cea a obiectelor de inventar aflate în folosință este asemănătoare cu cea a mijloacelor fixe. Evidența sintetică a obiectelor de inventar se ține cu ajutorul următoarelor conturi:

– Contul 602 „Obiecte de inventar în magazie”

– Contul 603 „Obiecte de inventar în folosință”

– Contul 604 „Obiecte de inventar aflate la terți”

Contul 602 „Obiecte de inventar în magazie”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența stocurilor și mișcarea obiectelor de inventar în magaziile instituției publice. Este un cont de activ care se debitează cu obiectele de inventar intrate în magazie prin creditul conturilor:

-311 „Fondul obiectelor de inventar” cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar procurate

604 „Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată aflate la terți” cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar intrate la terți

Se creditează prin debitul conturilor:

– 311 „Fondul obiectelor de inventar” cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar declasate

– 603 „Obiecte de inventar în folosință” cu prețul obiectelor de inventar date în folosință

– 604 „Obiecte de inventar aflate la terți” cu prețul obiectelor de inventar predate terților pentru reparare, recondiționare sau prelucrare

Soldul este debitor și reprezintă valoarea obiectelor e inventar aflate în scoc la preț de înregistrare.

Intrarea obiectelor prin intermediul furnizorilor se face astfel:

420 „Cheltuielile instituției = 234 „Furnizori” 4.500.000

publice”

-art.26

602 „Obiecte de inventar în magazie” = 311 „Fondul obiectelor de 4.500.000

inventar”

Contul 603 „Obiecte de inventar în folosință”

Acest cont ține evidența obiectelor e inventar aflate în folosința instituțiilor publice. Este un cont de activ care se debitează cu obiectele de inventar date în folosință prin creditul contului 602 „Obiecte de inventar în magazie”.

Se creditează cu obiectele de inventar scoase din uz prin debitul contului 311 „Fondul obiectelor de inventar”

Soldul contului este debitor și reflectă valoarea obiectelor de inventar în folosință la preț de înregistrare.

Evidența operativă a obiectelor de inventar în folosință se organizează pe locuri și persoane responsabile cu ajutorul formularului „Fișă nominală pentru evidența obiectelor de inventar, a echipamentului de protecție și a mijloacelor fixe în folosință”. Consumul de obiecte de inventar se realizează lunar pe baza centralizatorului de bonuri de consum întocmit de gestionar.

603 „Obiecte de inventar în folosință” = 602 „Obiecte de inventar în magazie” 4.500.000

604 „Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată aflate la terți”

Acest cont ține evidența obiectelor de inventar predate terților pentru reparare, recondiționare sau prelucrare. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea obiectelor de inventar aflate la terți spre prelucrare prin creditul contului 602 „Obiecte de inventar în magazie”.

Se creditează cu obiectele de inventar în magazie, înapoiate de la terți, prin debitul conturilor:

– 220 „Debitori” cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar predate terților, reclamate da aceștia

– 602 „Obiecte de inventar în magazie” cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar înapoiate în urma reparării, intrate în magazie

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea de inventar aflate la terți pentru reparare sau recondiționare.

3.6. CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE ȘI A INVESTIȚIILOR

Mijloacele fixe sunt acele obiecte singulare sau complexul de obiecte care îndeplinesc cumulativ două condiții: au o valoare de inventar de cel puțin 8.000.000 lei și au o durată de serviciu normată mai mare de un an.

Printre mijloacele fixe specifice policlinicii putem aminti: aparat bipolar pentru coagulare, aparat curenți interferențiali, aparat tras discuri, aparat oftalmologic, microscop pentru analize, aparat radiologie generală, spirograf PT 400, ecograf color.

Sunt asimilate și se înregistrează ca mijloace fixe cărțile din biblioteci, discurile și benzile de magnetofon, imprimate definitive, investițiile efectuate la mijloacele fixe, clădirile, mașinile, utilajele, instalațiile de lucru, aparatele și instalațiile de măsurare, control și reglare, mijloacele de transport, uneltele, dispozitivele, instrumentele și aparatura de birotică, mobilierul utilizate în unitate.

Potrivit dispozițiilor legale, nu sunt considerate mijloace fixe:

– echipamentul de protecție și de lucru, indiferent de valoarea sa

– sculele, instrumentele, dispozitivele speciale care se folosesc care se folosesc la executarea anumitor produse în atelier

– motoarele, aparatele și alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate cu scopul înlocuirii componentelor uzate, cu ocazia reparațiilor de orice fel

Mijloacele fixe folosite în cadrul instituției au o structură diferită în funcție de natura activității și o serie de trăsături prin care se deosebesc de cele folosite de agenții economici. Acestea au un caracter neproductiv, fiind folosite mai mult în scopuri sanitare, didactice sau în scopuri administrative. Mijloacele fixe aparținând instituțiilor publice nu se amortizează.

Modalitățile prin care mijloacele fixe intră în instituție sunt următoarele:

– prin înzestrarea de la stat a instituției

– prin achiziții, pe calea investițiilor

– prin plusul de inventar

Intrările de mijloace fixe se consemnează în documente justificative ce diferă în funcție de modul de intrare, astfel:

– proces verbal de recepție

– proces verbal de recepție provizorie

– proces verbal de punere în funcțiune

– proces verbal de transformare

– bon de mișcare a mijloacelor fixe

– contract sau proces verbal de închiriere

– proces verbal de inventariere

Modalitățile de ieșire din instituție a mijloacelor fixe sunt:

– prin transfer la alte unități

– prin dare cu chirie

– prin scoatere din funcțiune

– distruse sau constatate lipsă la inventariere

Documentele în care se consemnează ieșirea mijloacelor fixe din gestiune sunt următoarele:

– bonul de mișcare a mijloacelor fixe

– proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale

Mijloacele fixe din patrimoniul instituției trebuie să figureze n patrimoniul acesteia. După ce mijlocul fix a intrat în gestiune, el trebuie înscris în documentul numit „Registrul numerelor de inventar” și i se atribuie un număr de inventar aplicat pe obiectul respectiv și, concomitent se întocmește „Fișa mijlocului fix”, ca document de evidență analitică a mijloacelor fixe. Registrul pentru evidența mijloacelor fixe servește ca document de atribuire a numerelor de inventar.

Pentru a asigura păstrarea, folosirea rațională și integritatea mijloacelor fixe la instituție, se organizează evidența operativă pe locuri de folosință, cu ajutorul documentului „Lista de evidență și inventariere a mijloacelor fixe”.

Înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe se face la valoarea de inventar ce diferă în funcție de modalitatea de achiziționare:

– cele intrate prin achiziționare se înregistrează la prețul de procurare, inclusiv cheltuielile de transport, instalare și punere în funcțiune

– cele intrate prin constituire sau confecționări se înregistrează cu suma ce reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea investiției, inclusiv cheltuielile de transport, cota bazei, costul ambalajelor nerecuperabile

– mijloacele fixe intrate prin transfer se înregistrează la valoarea consemnată în documentele de transfer, iar cheltuielile de transport și montare ocazionate de transfer nu măresc valoarea de inventar

– mijloacele fixe intrate prin plusuri de inventar sau mijloacele independente rezultate din dezmembrarea sau scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe se înregistrează la valoarea stabilită prin documentele de evaluare

-bunurile primite prin donație se înregistrează la valoarea estimată, conform normelor în vigoare.

Mijloacele fixe își păstrează valoarea de inventar neschimbată până la scoaterea lor din funcțiune. Modificarea valorii e inventar se poate face cu cheltuielile efectuate pentru completări, îmbunătățiri sau modernizări, ori în caz de reevaluare conform dispozițiilor în vigoare. În cadrul Policlinicii cu Plată, scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe cu durata normală de utilizare consumată se face cu aprobarea organului de conducere.

În cazul valorificării ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor componente, prin vânzare pe bază de licitație publică, prețul de pornire va fi stabilit de comisia de casare, dar nu mai mic decât suma rezultată din valorificarea acestora ca materiale recuperabile.

Casarea mijloacelor fixe scoase din funcțiune care aparțin instituției publice se face cu aprobare Consiliului de Administrație și avizul Ministerului Finanțelor, dar numai după epuizarea posibilității de valorificare a acestora prin vânzare pe bază de licitație publică.

În ceea ce privește inventarierea mijloacelor fixe care în perioada inventarierii se află în afara unității se inventariază înaintea ieșirii lor temporare din unitatea economică. Clădirile se inventariază prin identificarea lor, potrivit titlurilor de proprietate, a dosarului acestora, prin inspectarea și compararea constatărilor cu datele prevăzute în documentele respective. Identificarea imobilizărilor necorporale se efectuează prin constatarea existenței și apartenenței acestora la instituție.

Inventarierea lucrărilor de reparații capitale neterminate ale clădirilor, instalațiilor, mașinilor, utilajelor, mijloacelor de transport și ale altor obiecte, dacă are loc o creștere valorii acestora sau o mărire a duratei de funcționare, se face prin verificarea la fața locului a stadiului fizic al lucrărilor. Lucrările de reparații capitale neterminate ale clădirilor se consemnează într-o listă de inventariere separată, în care se indică denumirea obiectului supus reparației, gradul de executare a reparației, costul de deviz și cel efectiv al lucrărilor executate.

Contabilitatea sintetică a mijloacelor fixe se realizează cu ajutorul contului 013 „Mijloace fixe” ,care se desfășoară pe următoarele conturi analitice:

– 01 „Construcții”

– 02 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”

– 03 „Aparate și instalații de măsurare, control și reglare”

– 04 „Mijloace de transport”

– 05 „Animale și plantații”

– 06 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale”

Contul 013 „Mijloace fixe”

Este un cont de activ care se debitează cu intrările de mijloace fixe prin creditul contului 307 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului”:

– cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe achiziționate, construite, primite prin transfer sau donație

– cu valoarea mijloacelor fixe constatate în plus cu ocazia inventarierii

– cu valoarea completărilor, îmbunătățirilor, modernizărilor efectuate la mijloacele fixe, precum și cu alte modificări aduse valorii de inventar prin reevaluare

– cu valoarea mijloacelor fixe rezultate din dezmembrarea unor mijloace fixe scoase din funcțiune

Se creditează cu ieșirile de mijloace fixe prin debitul contului 307 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului”:

– cu valoarea de inventar a mijloacelor fixe scoase din funcțiune, transferate, distruse sau constatate lipsă cu ocazia inventarierii

Soldul contului este debitor și indică valoarea de inventar a mijloacelor fixe existente în instituție la sfârșitul perioadei de gestiune.

Intrarea mijloacelor fixe se înregistrează astfel:

420 „Cheltuielile instituției = 234 „Furnizori” 100.000.000

publice”

-art.74

013 „Mijloace fixe” = 307 „Fondul bunurilor care 100.000.000

alcătuiesc domeniul privat

al statului”

Contul 307 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului”

Ține evidența fondului mijloacelor fixe, fiind un cont de pasiv de surse proprii, care se creditează cu sursa mijloacelor fixe intrate în instituție prin debitul contului 013 „Mijloace fixe”.

Contul se debitează cu diminuarea surselor ca urmare a ieșirii din patrimoniu a bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului, prin creditul contului 013 „Mijloace fixe”

Soldul este creditor și reprezintă sursa bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului la un moment dat.

3.7. MONOGRAFIE CU PRINCIPALELE OPERAȚII SPECIFICE POLICLINICII

PE O LUNĂ DE ZILE

Situația patrimonială la Policlinica Timișoara înainte de efectuarea înregistrărilor contabile pe luna decembrie 2002 reprezentată de balanța de verificare, cu următoarele solduri de deschidere:

În luna martie 2003 au loc următoarele înregistrări:

1) Se înregistrează încasări din consultații:

13 „Casa” = 520 „Venituri extrabugetare 849.124.000

ale instituției publice”

2) Se achiziționează seringi:

13 „Casa” =231 „Creditori” 4.500.000

3) Se înregistrează un mijloc fix reprezentând un spirograf PT 400 cu accesorii în valoare de 282.470.000 lei conform facturii din 12.12.2002.

420 „Cheltuielile instituției = 234 „Furnizori” 182.470.000

publice”

-art. 74

013 „Mijloace fixe” = 307 „Fondul bunurilor 182.470.000

care alcătuiesc domeniul

privat al statului”

4) Se achiziționează 4 mijloace fixe reprezentând 2 calculatoare ETA 2U cu prețul de 47.480.000 lei, un calculator sistem ETA 2U în valoare de 28.452.000 lei, un telefax Brother în valoare de 8.806.000 lei în sumă de 84.739.000 lei conform facturii din 13.12.2002.

420 „Cheltuielile instituției = 234 „Furnizori” 84.739.000

publice”

-art. 74

013 „Mijloace fixe” = 307 „Fondul bunurilor 84.739.000 care alcătuiesc domeniul

privat al statului”

5) Se înregistrează statul de plată al salariilor personalului instituției în sumă de 245.300.000 lei și, totodată se înregistrează contribuția la asigurările sociale, la fondul de șomaj, la fondul de sănătate pe luna martie 2003.

420 „Cheltuielile = % 331.964.490

instituției publice”

-art.10 230 „Decontări cu salariații” 245.300.000

-art.11 233.01 „Decontări privind

contribuția instituției la

asigurările sociale”

-art.12 235.01 „Contribuția instituției 57.228.490

la fondul de șomaj”

-art.14 233.03 „Decontări privind 17.171.000

contribuția angajatorului la

fondul de asigurări sociale

de sănătate”

6) Se înregistrează reținerile din salarii:

230 „Decontări cu salariații” = % 90.186.510

233.02 „Decontări privind 28.626.510

contribuția asiguraților la

asigurările sociale”

235.02 „Contribuția salariaților 2.453.000

la fondul de șomaj”

233.04 „Decontări privind 17.171.000

contribuția asiguraților la

fondul de asigurări sociale de

sănătate”

232 „Decontări cu bugetul 29.436.000

statului”

231 „Creditori” 2.500.000

7) Se ridică numerar de la bancă cu cec de numerar pentru achitarea chenzinei a 2-a pe luna martie în sumă de 102.605.000 lei.

13 „Casa” =120 „Disponibil al 340.445.300 instituției finanțată din

venituri extrabugetare”

8) Se achită chenzina a 2-a conform statului de plată în numerar.

230 „Decontări cu salariații” = 13 „Casa” 340.445.300

9) Se înregistrează achitarea de către policlinică a contribuției la asigurările sociale, la fondul de șomaj, de sănătate; de asemenea se înregistrează virarea sumelor reprezentând contribuția la asigurările sociale, fondul de șomaj, fondul de sănătate, impozitul pe salarii al salariaților conform ordinului de plată.

% = 120 „Disponibil al 164.351.000 instituției finanțată din

venituri extrabugetare”

233 „Decontări privind 120.197.000

asigurările sociale”

235 „Decontări privind 14.718.000

contribuția la fondul de șomaj”

232 „Decontări cu bugetul 29.436.000

statului”

10) Se virează suma de 5.000.000 lei reprezentând popriri în favoarea altor unități.

231 „Creditori” = 120 „Disponibil al 5.000.000 al instituției finanțată din

venituri extrabugetare ”

11) Se închiriază spațiu societății Exclusiv Media conform contractului de închiriere pentru suma de 13.097.460 lei plus TVA.

225 „Clienți” = % 15.585.977

531 „Venituri de realizat” 13.097.460

233.32 „TVA colectată” 2.488.577

12) Se înregistrează cu ordin de încasare chiria de la societatea Exclusiv Media:

120 „Disponibil al = 225 „Clienți” 15.585.977

instituției finanțate din

venituri extrabugetare”

531 „Venituri de realizat” = 520 „Venituri extrabugetare 13.097.460

ale instituției”

13) Se depun la bancă încasările

120 „Disponibil al = 13 „Casa” 11.723.721

instituției finanțate din

venituri extrabugetare”

14) Se plătesc avansuri pentru aprovizionare

220 „Debitori” =13 „Casa” 5.000.000

15) Se înregistrează salarii neridicate

231 „Creditori” =13 „Casa” 4.245.000

16) Se înregistrează depunerea salariilor neridicate

230 „Decontări cu salariații” =231 „Creditori” 4.245.000

17) Se înregistrează plata concediilor medicale

233 „Decontări privind = 13 „Casa” 3.500.000

asigurările sociale”

18) Se încasează cu chitanță venituri din taxe auto în valoare de 2.650.000 lei.

13 „Casa” = 520 „Venituri extrabugetare 2.650.000

ale instituției”

19) Se înregistrează plata serviciile facturate de ROMTELECOM

420 „Cheltuielile instituției = 120 „Disponibil al 2.470.000

publice” instituției finanțate din

-art.24.04 venituri extrabugetare”

20) Unitatea se aprovizionează conform facturii cu medicamente de la „Terapia Cluj” în valoare de 25.000.000 lei.

600.01.01 „Medicamente” = 234 „Furnizori” 25.000.000

21) Se plătește furnizorul din contul de disponibil.

234 „Furnizori” = 120 „Disponibil al 25.000.000 instituției finanțate din

venituri extrabugetare

22) Se primesc materiale sanitare din donație din Germania în valoare de 7.000.000 lei.

600.01 „Materiale sanitare” = 337 „Fonduri cu destinație 7.000.000

specială”

23) Se dau în consum conform bonului de consum materialele sanitare primite din donație din Germania.

337 „Fonduri cu destinație = 600.02 „Materiale sanitare” 7.000.000

24) Se primesc obiecte de inventar sub formă de donații de la Direcția Sanitară conform procesului verbal de predare-primire în valoare de 3.300.000 lei.

602 „Obiecte de inventar” = 311 „Fondul obiectelor de 3.300.00

inventar”

25) Se dau în folosință obiectele de inventar primite.

603 „Obiecte de inventar = 602 „Obiecte de inventar” 3.300.000

în folosință”

26) Se dau în consum reactivi în baza bonului de consum în valoare de 16.000.000 lei.

420.01 „Cheltuieli din = 600.01.02.R „Materiale 16.000.000

pentru activitatea curentă” sanitare reactivi”

27) Se înregistrează cu bonul de consum, consumul de materiale sanitare pentru boli profesionale în valoare de 4.250.000 lei.

492 „Cheltuieli din = 600.01 „Materiale sanitare” 4.250.000

alocații bugetare cu destinație

specială”

28) Se înregistrează cu bonul de consum, consumul de materiale de întreținere în valoare 73.000.000 lei.

420.01 „Cheltuieli pentru = % 73.000.000

activitatea curentă”

-art.24 600.02 „Materiale de 15.000.000

întreținere și gospodărire”

-art.25 600.04 „Materiale cu 35.000.000

caracter funcțional”

-art.30 600.09 „Alte materiale” 33.000.000

29) Se înregistrează consumul de materiale de întreținere boli profesionale pe baza bonului de consum în valoare de 2.900.000 lei.

492 „Cheltuieli din = % 2.900.000

alocații bugetare cu

destinație specială”

-art.24 600.02 „Materiale de 1.500.000

întreținere și gospodărire”

-art.25 600.04 „Materiale cu 800.000

caracter funcțional”

-art.30 600.09 „Alte materiale” 600.000

30) Se ridică numerar cu cec de numerar pentru plata ajutorului de deces în sumă de 2.500.000 lei.

13 „Casa” = 120 „Disponibil al 2.500.000

instituției finanțată din

venituri extrabugetare”

31) Se achită ajutorul de deces prin casierie.

233 „Decontări privind = 13 „Casa” 2.500.000

asigurările sociale”

32) Se înregistrează medicamente citostatice de la Institutul Oncologic din Cluj în valoare de 18.000.000 lei pentru PN 17.

600.01.15 „Medicamente” = 234 „Furnizori” 18.000.000

33) Pe baza bonului de consum se dau în consum medicamentele citostatice în valoare de 18.000.000 lei.

420 „Cheltuielile = 600.01.15 „Medicamente” 18.000.000

instituției publice”

-art. 23

34) Se regularizează contul de TVA conform situației de calcul.

232.32 „TVA de colectat” = 232 33 „TVA de plată” 2.488.577

35) Se virează TVA de plată conform ordinului de plată la bugetul de stat.

232.33 „TVA de plată” = 120 „Disponibil al 2.488.577

instituției finanțată din

venituri extrabugetare”

36) Se regularizează conturile de cheltuieli conform situației de calcul.

520 „Venituri extrabugetare = 420 „Cheltuielile 708.643.000 ale instituției publice” instituției publice”

592 „Venituri din alocații = 492 „Cheltuieli din alocații 7.150.000

bugetare cu destinație bugetare cu destinație

specială” specială”

CAPITOLUL 4

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

4.1. POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL PRIN PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR

În prezent, calculatoarele au pătruns în toate sferele de activitate datorită creșterii vitezei de prelucrare a informației, preciziei rezultatelor obținute, accesului mai ușor și mai rapid la informație, comunicării rapide între diferitele compartimente și conducere.

Calculatorul, datorită capacității mari de informații consultate, a devenit indispensabil în luarea deciziilor în timp.

Elementele metodologice de bază pentru proiectarea și realizarea sistemelor informatice financiar-contabile sunt:

-analiza sistemului informațional

-proiectarea generală

-proiectarea de detaliu

-elaborarea și testarea procedurilor

-implementarea sistemelor informatice

-exploatarea curentă și menținerea în funcțiune a sistemului informatic

Fiecare etapă are obiective proprii urmărite pe subetape, faze și subfaze, abordate în raport de complexitatea sistemului și concretizate într-o documentație adecvată:

1. Analiza sistemului informațional grupează un ansamblu de subetape și faze prin care se efectuează studiul activităților și fluxurilor informaționale existente în unitatea beneficiară și se analizează indicatorii și volumul de informații prelucrate, în scopul evidențierii limitelor sau deficienților existente și al stabilirii cerințelor pentru viitorul sistem informatic, pe baza unor variante de soluții.

Proiectarea generală asigură modelarea conceptuală a noului sistem și are ca obiectiv strategic elaborarea concepției logice din punct de vedere structural, prin stabilirea componentelor noului sistem, subsisteme și unități funcționale, a legăturilor dintre acestea și a funcționalității structurii sale pentru a asigura omogenitatea și eficiența soluției de proiectare. În vederea realizării acestor obiective, proiectarea generală se desfășoară în mai multe subetape și faze prin care se definesc obiectivele noului sistem, se determină conținutul și structura bazei informaționale, se asigură formalizarea atributelor de intrare și se proiectează organigrama noului sistem.

Proiectarea de detaliu este etapa de modelare tehnică, prin care soluția conceptuală devine operațională în concordanță cu un sistem de gestiune a datelor și un sistem electronic de calcul, ceea ce conduce la divizarea acesteia în două subetape:

-proiectarea de detaliu a unităților funcționale (aplicațiilor)

-proiectarea de detaliu a unităților de prelucrare (procedurilor)

Elaborarea și testarea procedurilor realizează conceperea și redactarea procedurilor de prelucrare în limbajul de programare utilizat, eliminarea erorilor și aducerea procedurilor în stare de funcționare.

Implementarea sistemelor informatice grupează activitățile prin care sistemul proiectat și realizat fizic în cadrul etapelor parcurse anterior este verificat în condițiile reale din unitatea beneficiară și este pus în funcțiune. Implementarea sistemului informatic începe prin pregătirea condițiilor pentru trecerea în exploatare a noului sistem, urmată de testarea funcționalității sistemului, evaluarea eficienței economice a acestuia și definitivarea documentației de utilizare și exploatare.

Exploatarea curentă și menținerea în funcțiune a sistemului informatic include activitățile legate de utilizarea sistemului pentru prelucrarea automată a datelor din unitatea beneficiară și activitatea de perfecționare și menținere în stare funcțională și operațională a acestuia, până la înlocuirea sa cu un alt sistem mai performant.

Abordare și rezolvarea în etape a problemelor specifice proiectării și realizării sistemelor informatice financiar-contabile se efectuează în cadrul unei scheme structurale care asigură corespondența dintre elementele componente ale unității economice și componente logice ale sistemului informatic, așa cum se prezintă ea.

Acest proiect își propune realizarea unui program care prin facilitățile de creare a unei baze de date, este util în luarea deciziilor de către personalul de conducere.

Programul elaborat poate fi rulat pa calculatoarele IBM. Aplicația „Contabilitatea analitică rezolvă”:

-explicație: operații contabile, solduri/cont, solduri/obiect

-obținere: nota contabilă, centralizator, nota de conturi

-elaborare situație contabilă: fișa/cont, balanța/cont, centralizator de rulaj/cont, pe conturi corespunzătoare/sintetic, subanalitic/situația recapitulativă a contului, solduri fără mișcare

Făcând parte din acest sistem informativ, aplicația are legături cu alte componente ale acesteia, legături evidențiate în special prin condiționare funcționării eficiente a unor aplicații, prin furnizarea, utilizarea de date prelucrate.

– nomenclatorul de furnizori-creditori

– casa, banca

– solduri, note contabile

– alte situații contabile

SCHEMA BLOC-PROGRAM BALANȚA SINTETICĂ

4.2. CONCLUZII, PROPUNERI ȘI MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA

PERFORMANȚELOR POLICLINICII

Policlinica cu Plată este integral finanțată din venituri proprii încasate din prestații de servicii medicale către populație.

În condițiile în care la nivel național se încearcă o restructurare a sistemului sanitar, care nu mai poate fi finanțat viabil din contribuția populației la asigurările sociale de sănătate, sporește rolul serviciilor medicale cu plată pentru că asigură o mai mare apropiere de pacient, aceasta conducând la creșterea încrederii în personalul medical și competența acestuia.

Totodată, pacientul poate fi corect și oportun informat cu privire la plata pe care o efectuează, dacă este sau nu în concordanță cu serviciile medicale prestate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât chiar în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, o serie de servicii medicale sunt integral sau parțial suportate de asigurat.

În sistemul public, finanțarea uneori necorespunzătoare face ca materialele și aparatura medicală să fie poate insuficiente pentru a asigura o calitate superioară a prestațiilor.

Totuși, din punct de vedere economic, dată fiind obligativitatea contribuției la asigurările sociale de sănătate, se apelează de cele mai multe ori la serviciile prestate de unitățile care au încheiat contracte cu Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate. De aceea, policlinica trebuie să urmărească îmbunătățirea imaginii în rândul populației prin adoptarea unor măsuri cum sunt:

Creșterea eficienței tehnice, adică utilizarea adecvată a resurselor limitate prin eliminarea risipei, care ar trebui să conducă la scăderea costurilor pentru serviciile furnizate.

Creșterea eficienței alocative presupune maximizarea valorii obținute pentru resursele cheltuite, prin alocarea acestora în funcție de rezultate și de impactul asupra stării de sănătate (ani de viață câștigați, creșterea calității vieții, creșterea accesului la serviciile prioritare).

Creșterea accesibilității pentru grupurile defavorizate prin distribuția resurselor în sistemul public, centrată pe cei care au cea mai mare nevoie de aceste servicii și acces limitat.

Adecvarea structurii serviciilor furnizate la așteptările utilizatorilor prin restructurarea acestora astfel încât serviciile publice să răspundă așteptărilor publicului, cu asumarea responsabilității față de acesta.

Factorii care influențează performanța policlinicii sunt: gradul de autonomie, expunerea la presiunile pieței, gradul de responsabilitate financiară, responsabilitatea pentru performanțele proprii și funcția socială.

Gradul de autonomie este de fapt capacitatea policlinicii de a lua decizii privind: resursele umane – probleme prezente: flexibilitatea redusă în angajarea și concedierea personalului angajat conform nevoilor, număr insuficient de personal cu studii superioare în serviciile financiar-contabile; -măsuri strategice: Ministerul Sănătății și Familiei trebuie să pună accent pe creșterea flexibilității în normativele privind încadrarea cu personal. Este necesar să se redefinească actualele norme de încadrare cu personal prin stabilirea unor limite inferioare care să asigure calitatea serviciilor și fără de care unitatea să nu primească certificate pentru furnizarea anumitor servicii și a unor limite maximale. Între cele două limite policlinica poate să decidă încadrarea cu personal.

Expunerea pe piață a serviciilor prestate constă în măsura în care resursele policlinicii sunt corelate cu performanța lor. Măsuri strategice: creșterea competenței pe piața serviciilor presupune realizarea unei relații directe între venituri și performanța serviciilor oferite, creșterea responsabilității în ceea ce privește capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile prin nivelul de rambursare al acestora, controlul costurilor este un bun stimulent economic pentru instituție, numai dacă aceasta poate utiliza banii economisiți pentru a crește calitatea serviciilor sau a trata mai mulți pacienți. Experiența internațională arată că, chiar și în țările unde aceste mecanisme există și funcționează, pentru sănătate costurile sunt în continuă creștere. Cu atât mai mult se impune o atenție deosebită pentru contabilizarea costurilor serviciilor.

Gradul de responsabilitate financiară – creșterea responsabilității în constituirea și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, cu păstrarea economiilor făcute și penalizare în cazul datoriilor poate să constituie un mecanism de creștere a eficienței. Măsuri strategice: decizii corecte pentru elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli. Responsabilitatea pentru performanță este în prezent una centrală, rolul principal revenind Ministerului Sănătății și Familiei și se realizează prin controlul asupra resurselor umane și prin aplicarea legislației din domeniul public. Reforma în acest domeniu poate transferul de responsabilitate către unitățile din sudordine. În acest caz, mecanismele de control sun indirecte, se realizează prin planificarea de servicii, acreditare și contractare de servicii. Toate aceste măsuri presupun totodată definirea clară a rolurilor, responsabilităților și limitelor pentru Ministerul Sănătății și Familiei, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Colegiului Medicilor din România și Ministerul Finanțelor Publice.

Creșterea performanțelor și calității serviciilor oferite prin îmbunătățirea aparaturii medicale folosite, retehnologizare, chiar în condițiile unui buget destul de restrictiv din acest punct de vedere.

Promovarea adecvată a serviciilor oferite prin garantarea plății tarifelor de o calitate superioară și un grad de performanță medicală ridicată.

Anexa nr.1 ORGANIGRAMA

Anexa nr.2

BIBLIOGRAFIE

1) Aleodor Șoșdean, „Gestiunea financiară a instituțiilor publice”, Editura Mirton, Timișoara 1995

2)Aleodor Șoșdean, „Contabilitatea instituțiilor publice”, Editura Mirton, Timișoara, 2001

3) Horia Cristea, Ioan Talpoș, Carmen Corduneanu, Aurora Lăbuneț, Marilen Pirtea, „Gestiunea financiară a sociatăților comerciale”, Editura Mirton, Timișoara, 2001

4) xxx, Regulamentul de organizare și funcționare a Policlinicii cu Plată , aprobat de Direcția de Sănătate Publică

5) xxx, Colecția Revista Viața Medicală 2002-2003

6) xxx, H.G. nr. 532/1991 publicată în M.O. nr. 175/1991 privind reglementarea asistenței medicale cu plată în unitățile sanitare

7) xxx, Legea nr. 145/1997 publicată în M.O. nr. 178/1997 privind asigurările de sănătate

8) xxx, Legea privind asistența de sănătate publică nr. 100/1998 publicată în M.O. nr. 204/1998

9) xxx, Legea nr. 19/2000 publicată în M.O. nr. 140/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

10)xxx, Ord. nr. 630/2001, publicat în M.O. 98/2002 pentru aprobarea Contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate

11) xxx, O.U.G. 150/2002 publicată în M.O. nr. 838/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate

12)xxx, Ord. nr.1792/2002 publicat în M.O. 37/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare și legale.