Organizarea Si Conducerea Contabilitatii La Muzeul X

C u p r i n s

Considerații generale privind organizarea și funcționarea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud.

Scurt istoric al Muzeului Județean Bistrița-Năsăud 3

Importanța Muzeului Județean Bistrița-Năsăud ca instituție de cultură 4

Structura organizatorică a unității și implicațiile ei asupra organizării contabilității 6

Atribuțiile compartimentului financiar – contabilitate și diagrama de relații cu celelalte compartimente 10

Evaluarea veniturilor și cheltuielilor potrivit structurii clasificației bugetare 13

Evaluarea veniturilor potrivit clasificației bugetare 13

Evaluarea cheltuielilor potrivit clasificației bugetare 14

Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2003 19

Organizarea contabilității la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud.

3.1. Particularitățile privind organizarea contabilității la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud 21

3.2. Organizarea contabilității și deschiderea de credite bugetare 22

3.3. Contabilitatea Muzeul Județean Bistrița-Năsăud 24

3.3.1. Contabilitatea alimentării cu mijloace bănești 24

3.3.2. Contabilitatea mijloacelor bănești și alte valori 26

3.3.3. Contabilitatea decontărilor 29

3.3.4. Contabilitatea fondurilor instituției 36

3.3.5. Contabilitatea veniturilor 37

3.3.6. Contabilitatea mijloacelor fixe 38

3.3.7. Contabilitatea obiectelor de inventar și a baracamentelor 40

3.3.8. Contabilitatea materialelor 41

3.3.9. Contabilitatea operațiunilor extrabugetare 42

Monografie contabilă privind principalele operațiuni pe luna martie 2003 44

3.5. Întocmirea situațiilor financiare 48

IV. Posibilități de perfecționare a gestionării resurselor 53

4.1. Analiza execuției bugetare la 31/03/2003 53

4.2. Analiza sistemului informațional 55

Anexe 58

Bibliografie 59

I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI

FUNCȚIONAREA MUZEUL JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD

1.1.Scurt istoric al Muzeul Județean Bistrița-Năsăud.

Colecțiile Muzeului năsăudean – care trebuie să fi existat deja din anii 1986-64 au sporit prin donații, ca acea a lui Antoniu de Manz, în 1871, a lui C. Zăgreanu “. Aceste colecții aveau, în 1889, numai la istorie și numismatică, 451 de piese, lor adăugânduli-se colecția de minerale – 2.325; botanică – 1634;

Zoologică – 2945 piese. Reunite, colecțiile purtau numele de “Muzeul istoric de antichități “. În anii 1936-37, aceste colecții înregistrau: 1.502 piese de istorie și 4.146 de științele naturii. Creșterea numerică a patrimoniului reiese și din faptul că în 1867-68, Muzeul Năsăudean poseda “61 instrumente fizicale, 50 modele de cristale, 6 hărți, 2 atlasuri, o colecție de minerale, o colecție botanică, câteva corpuri pentru demersuri geometrice, o medalie, 10 bani vechi, patru argint, patru aramă”. În 1870-71, Antoniu de Manz i-a mai dăruit 1060 de minerale, în 1871 – 72 colecția numismatică sporind cu 126 piese, apoi cu 34 de cărămizi romane s.a.

În primii ani ai veacului al XX-lea colecția de botanică a ajuns la 5.382 plante; cea mineralogică la 2240 minerale; 240 monezi de argint și 666 de aramă, 39 medalii, 15 icoane, 15 piese de mobilier s.a. Cu un total de 1409 piese, muzeul înregistra o valoare de 14908 coroane.

Mândrul plai al Năsăudului a cunoscut și el, după 1918, un avânt al vieții muzeale. La 2 august 1931, în casa lui Iulian Marțian, figură remarcabilă de polihistor autodidact, Iuliu Moisil și Virgil Șotropa, cu gazda lor, au înființat oficial Muzeul năsăudean.

Ei s-au hotărât < să-și pună la olaltă colecțiile de cărți, de acte, de documente relative la ținutul nostru, de manuscrise, de diferite publicațiuni și alte obiecte ca să rămână toate acestea laolaltă, să se păstreze pentru amintirea înaintașilor noștri și pentru cunoașterea istoriei culturale a neamului nostru “> Muzeul avea drept scop “a forma un centru în jurul căruia să se grupeze toți cei ce doresc să contribuie la studiul și exploatarea ținutului nostru din diferite puncte de vedere : istoric, etnografic, folcloric, al artei populare și religioase, geografic, turistic, al științelor naturale, igienic, școlar, agricol, industrial, patriotic, a dezvolta în general în populația acestui ținut gustul pentru istorie, literatură, artă și știință, a crea și organiza forțele necesare pentru ridicarea culturală, economică a ținutului… “ Mai completă precizare a scopului greu de formulat ! Acest muzeu organizat în două săli ale Liceului “George Coșbuc” ajunge să reprezinte un punct de referință: susține o publicație – “ Arhiva Someșană” -, organizează expoziții, cicluri de conferințe, continuând tradiția Muzeului liceului grăniceresc, creat cu un veac înainte, onorându-și deviza “ Bonus intra, melior exit”.

Pe altă parte, la 25 octombrie 1925, îndemnurile și stăruința prof. Alfred Zintz au ca rezultat nașterea Muzeului de Istorie din Bistrița.

Știm că și fostul gimnaziu din Bistrița a posedat o importantă colecție de piese argeologice, numismatice, carte veche, creată de istoricii Georg Fischer și Alfred Berger, care prin 1935-1940 intenționau să o adăpostească într-un local special construit pentru muzeu, dar care a fost dusă în Germania de trupele germane în retragere. De asemenea, un mic “muzeu“ a funcționat și pe lângă biserica evanghelică din Bistrița, din piesele sale de valoare – covoare orientale din secolul al XVI-lea și o colecție de steaguri de breaslă – o serie ajungând la Viena”.

Dacă în 1950, la data reânființării sale ( 1 octombrie), muzeul din Bistrița înregistra doar 100 de piese, numărul acestora va creste în 1955 la 3.544, iar în 1964 la 12.097, peste 60% rezultând din cercetările de teren efectuate de specialiștii muzeului”. La 1 iunie 1969, muzeul a fost reorganizat în “Casa argintarului” – atunci restaurată – iar în prezent ( din 1988) el beneficiază de o expunere în sediul fostei cazărmi din Bistrița.

1.2. Importanța Muzeul Județean Bistrița-Năsăud ca instituție de cultură

O adevărată “renaștere” a vieții muzeale s-a petrecut pe plaiurile năsăudene după 1950 prin instalarea așezământului năsăudean în cazarma regimentului grăniceresc, Șvarda – monument ridicat în al XVIII – lea veac și restaurat acum. Patrimoniul a crescut de la 867 obiecte în 1950 la peste 5000 în 1972. Marilor personalități culturale, ridicate de aici, li s-a acordat acum atenția cuvenită: la 4 iulie 1954, din inițiativa Sfatului Muzeului năsăudean, s-a inaugurat, reorganizată în cadrul unor mari serbări publice, Casa memorială “George Coșbuc” de la Hunedoara. La 2 iunie 1957, la Prislop, o altă casă memorială își deschidea pragul larg: “Liviu Rebreanu”. La 22 mai 1955, o altă figură culturală – Ion Pop Reteganul – folclorist de frunte, a ajuns să fie reflectată în ceea ce privește viața și opera sa printr-o casă memorială. O colecție de referință s-a realizat recent și la Protopopiatul ortodox Bistrița, unde sunt prezente piese de cult de o mare valoare. Un loc aparte în Muzeografia locală l-a jucat prof. Șt. Dănilă, importator animator al ocrotirii valorilor patrimoniale, iar în ultimele decenii Gh. Marinescu, C. Gaiu s.a.

În 1992 unitățile muzeale ale județului au fost unite în vederea unei mai bune coordonări financiare în cadrul unui complex muzeal întregit cu noi expoziții și unități muzeale. Muzeul de artă comparată Sângeorz-Băi, Casa săsească Livezile, Casa maghiară Tonciu.

1.3. Structura organizatorică a unității

și implicațiile ei asupra organizării contabilității.

Organigrama are rol, de a preciza : aparatul de conducere, ierarhia între treptele de conducere, compartimentele constituie și gruparea lor. Organigrama ca și regulamentul de organizare și funcționare sunt folosite ca instrumente ale conducerii muzeului. Structura de organizare a unei unități exprimată sintetic prin organigramă are un caracter dinamic, adaptându-se unor necesități reale. Organizarea muzeelor se face prin:

Organizarea patrimoniului pe colecții:

Prin termenul colecție se înțelege:

– un ansamblu de piese de muzeu cu un profil omogen, organizate pentru scopuri didactice, pe sisteme științifice;

un grup de diferite obiecte organizate pe criterii estetice, care reprezintă o temă; o serie de documente care descriu o epocă sau viața unei personalități;

piese tezaurizate și organizate după criterii proprii de către un colecționar și donate ca un ansamblu constituit.

Mărimea unei colecții în cadrul unui muzeu este stabilită de către consiliul științific al muzeului, în funcție de gradul și tipul fondurilor muzeale. Un număr de 4 colecții formează o secție muzeală și ea se va organiza la nivel de birou.

Organizarea personalului de specialitate:

Personalul de specialitate este format din specialiști cu studii medii și academice, ale căror denumiri, funcții de execuție, grade și gradații sunt stabilite potrivit normelor legale. Funcțiile de execuție pe grade profesionale în muzee sunt: cercetător științific, muzeograf, restaurator, conservator, gestionar, gestionar-curstode sală. Personalul de specialitate formează corpuri profesionale pentru achiziții, evidențe , conservare și restaurare, protecție, valorificare și evaluare a colecțiilor. Muzeul Județean Bistrița-Năsăud își desfășoară activitatea în cadrul următoarelor secții și compartimente fiecare dintre acestea având următoarele categorii de salariați:

Personalul Muzeului Județean Maramureș are următoarele competențe și atribuții :

Consiliul de administrație, este format din director, director adjunct, contabil șef, șefi de secții. Consiliul de administrație are următoarele atribuții:

dezbate și aprobă planurile anuale de muncă, adoptă măsurile necesare desfășurării muzeului

stabilește măsuri cu privire la folosirea personalului științific și administrativ

hotărăște asupra transferării, detașării sau desfacerii contractului de muncă al salariaților

asigură în condițiile legii, încadrarea sau eliberarea din muncă a personalului cu funcții de conducere cu excepția directorului, directorului adjunct și a contabilului șef;

se reunește lunar sau ori de câte ori este nevoie.

Consiliul științific, format din director, director adjunct și un număr de trei muzeografi cu activitate științifică recunoscută are următoarele competențe:

elaborează planul de cercetare științifică, planul editorial, planul de manifestări științifice și expoziționale și planul de restaurare conservare

se reunește trimestrial sau ori de câte ori este nevoie

Directorul general organizează elaborarea planurilor de activitate ale instituției, asigură respectarea prevederilor din plan, a condițiilor corespunzătoare pentru ca funcțiile muzeului să fie realizate conform cerințelor.

asigură conducerea operativă a instituției, inclusiv a filialelor

asigură fundamentarea științifică a activității

se îngrijește de constituirea și conservarea patrimoniului de valori și a bazei documentare a instituției

încheie contracte de colaborare științifică sau artistică și urmărește îndeplinirea lor

răspunde de activitatea teritorială a instituției

răspunde de buna gospodărire a fondurilor bănești și a mijloacelor materiale aflate în administrarea instituției

stabilește delegările de atribuții pe trepte ierarhice și compartimente de muncă

conduce lucrările comisiei de achiziții a muzeului

răspunde de activitatea de relații cu publicul a muzeului

Directorul adjunct – conduce activitatea secției în care lucrează direct și răspunde de activitatea muzeului în limita atribuțiilor ce îi revin:

înlocuiește pe director în caz de absență

răspunde de activitatea de cercetare științifică și de valorificarea acesteia prin publicații și alte mijloace, de activitatea de conservare-restaurare și de activitatea laboratoarelor, de perfecționarea pregătirii profesionale.

Șeful de secție îndrumă, coordonează și răspunde de activitatea personalului din secție în conformita

Consiliul științific, format din director, director adjunct și un număr de trei muzeografi cu activitate științifică recunoscută are următoarele competențe:

elaborează planul de cercetare științifică, planul editorial, planul de manifestări științifice și expoziționale și planul de restaurare conservare

se reunește trimestrial sau ori de câte ori este nevoie

Directorul general organizează elaborarea planurilor de activitate ale instituției, asigură respectarea prevederilor din plan, a condițiilor corespunzătoare pentru ca funcțiile muzeului să fie realizate conform cerințelor.

asigură conducerea operativă a instituției, inclusiv a filialelor

asigură fundamentarea științifică a activității

se îngrijește de constituirea și conservarea patrimoniului de valori și a bazei documentare a instituției

încheie contracte de colaborare științifică sau artistică și urmărește îndeplinirea lor

răspunde de activitatea teritorială a instituției

răspunde de buna gospodărire a fondurilor bănești și a mijloacelor materiale aflate în administrarea instituției

stabilește delegările de atribuții pe trepte ierarhice și compartimente de muncă

conduce lucrările comisiei de achiziții a muzeului

răspunde de activitatea de relații cu publicul a muzeului

Directorul adjunct – conduce activitatea secției în care lucrează direct și răspunde de activitatea muzeului în limita atribuțiilor ce îi revin:

înlocuiește pe director în caz de absență

răspunde de activitatea de cercetare științifică și de valorificarea acesteia prin publicații și alte mijloace, de activitatea de conservare-restaurare și de activitatea laboratoarelor, de perfecționarea pregătirii profesionale.

Șeful de secție îndrumă, coordonează și răspunde de activitatea personalului din secție în conformitate cu planurile de activitate aprobate și a dispozițiilor primite, protecția bunurilor și a patrimoniului, cercetare științifică, valorificarea patrimoniului și relațiile cu publicul, evidența patrimoniului, conservarea și restaurarea acestuia.

Muzeograful are ca principală sarcină realizarea funcțiilor muzeului în domeniul creșterii colecțiilor. Muzeograful asigură ghidajul vizitatorilor în expoziții potrivit programului stabilit, realizarea sistemului de evidență a patrimoniului muzeal, răspunde material și moral de starea patrimoniul în secția în care lucrează.

Conservatorul gestionează potrivit reglementărilor legale, patrimoniul încredințat, îngrijindu-se de asigurarea condițiilor de conservare și expunere.

determină calitatea mediului în spațiile de depozitare și expunere, înregistrează valorile variaților acestora și ia măsuri de corectare a anomaliilor, în vederea asigurării stabilității microclimatice.

Asigură aplicarea normelor de conservare în toate împrejurările în care obiectele sunt manipulate, ambalate, transportate în vederea evitării tensionărilor, șocurilor, variaților de umiditate și temperatură.

Participă la organizarea expozițiilor de bază și temporare pentru asigurarea expunerii obiectelor muzeale potrivit normelor

Participă împreună cu personalul științific la organizarea depozitelor și la înregistrarea în evidența științifică a patrimoniului.

Restauratorul – lucrează potrivit normelor legale la restaurarea bunurilor muzeale din patrimoniul propriu, la cerere și din patrimoniul altor muzee, respectiv colecții particulare;

întocmește dosarul de restaurare a fiecărui obiect supus restaurării, în care consemnează toate operațiile, procesele, intervențiile la care este supus obiectul, acest dosar va cuprinde și fotografiile luate în timpul diferitelor faze de lucru, schițele, diagramele;

consemnează detaliat în caietul de atelier intervențiile asupra obiectelor

urmărește evoluția stării obiectului restaurat prin efectuarea unor controale periodice;

participă, după caz, la cercetările efectuate de personalul de specialitate al muzeului.

Custodele de sală asigură protecția patrimoniului din expoziții în orele de vizitare și curățenia spațiilor expunere și, periodic, împreună cu conservatorul, igiena obiectelor expuse.

Administratorul asigură administrarea imobilelor și bunurilor muzeului. Răspunde de personalul de întreținere, serviciul de pază și protecție împotriva incendiilor și de aplicarea dispozițiilor lega le în acest domeniu, inclusiv de aplicarea în aceste domenii a legislației de protecție a muncii.

Paznicul este angajat cu respectarea condițiilor legale. Asigură integritatea imobilelor , bunurilor și patrimoniului muzeal încredințat, în conformitate cu prevederile legii pazei bunurilor.

Personalul de întreținere și muncitorul restaurator întreține în stare de funcționare potrivit specializării, instalațiile din expoziții, depozite, laboratoare, birouri. Muncitorul restaurator încadrat în echipa specializată, sub supravegherea muzeografului și conservatorului, participă la lucrările de restaurare-conservare a obiectivelor din muzeul în aer liber.

Secretara-dactilografă răspunde de registratura corespondenței: primește, înregistrează supune conducerii toate actele, la intrare și al ieșire; expediază corespondența, gestionează timbrele.

dă dovadă de totală confidențialitate în păstrarea secretului personal, de serviciu și de instituție

păstrează ștampila; primește ziarele, revistele; urmărește rezolvarea corespondenței conform termenelor stabilite

îndosariază copiile după toate actele, adresele, scrisorile ieșite din muzeu

dactilografiază sau introduce pe calculator lucrările privind corespondența muzeului, lucrări de specialitate, etc.

răspunde de aparatura din dotare

asigură convorbirile telefonice, păstrând secretul lor

asigură activitatea de protocol

ține agenda conducerii operative

Îngrijitoarea asigură curățenia în spațiile de expoziție și în depozite, în conformitate cu repartizarea făcută de administratorul muzeului și sub coordonarea acestuia.

1.4. Atribuțiile compartimentului financiar-contabilitate și diagrama de relații cu celelalte compartimente.

Contabilitatea publică este parte din contabilitatea generală și se ocupă cu evidența operațiunilor în cadrul patrimoniului. Obiectul contabilității publice îl reprezintă fondurile și materialele publice, în timp ce scopul corespunde unei nevoi colective.

Contabilitatea asigură controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele și resursele în procesele economice, fiind una din formele sistemului unitar al evidenței, contabilitatea poate oglindi întregul proces al producției sociale în toate aspectele sale. O particularitate a contabilității este că ea, se ține în etalon bănesc, dar utilizează și etaloane naturale. Deci în obiectul ei se circumscrie numai ce poate fi exprimat în bani. Contabilitatea poate fi privită sub două aspecte, și anume unul primar prin care se reflectă în expresie bănească mișcările de valori în unitatea lucrativă și unul centralizator prin care se exprimă sintetic exigențele, mișcările, transformările mijloacelor economice și a surselor de constituire a acestora.

Totodată, contabilitatea centralizatoare analizează, sintetic, și rezultatele financiare finale rapoarte la o perioadă de gestiune dată. Contabilitatea folosește procedee și mijloace de lucru proprii cum sunt: contul, balanța de verificare și bilanțul, precum și norme metodologice și reguli specifice stabilite de Ministerul Finanțelor.

În cadrul Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, compartimentul financiar-contabilitate îndeplinește următoarele funcții:

– întocmește proiectul de venituri și cheltuieli pentru activitatea proprie;

ține evidența execuției bugetului unității, a bugetului fondurilor speciale și a mijloacelor extra bugetare;

organizează și exercită controlul financiar preventiv propriu asupra tuturor operațiunilor de bază de documente prin care se reflectă modificări ale patrimoniului instituției;

asigură efectuarea încasărilor și plăților în numerar sau prin conturile deschise la Trezorerie;

urmărește încadrarea cheltuielilor în limita credințelor bugetare aprobate pe structura clasificației bugetare;

face propuneri pentru virări de credite și solicitarea unor alocații suplimentare de credite pentru efectuarea unor activități noi care apar pe parcursul trimestrului;

întocmește formele de restituire, compensare și virare a plusurilor de încasări în condițiile legii;

înregistrarea cronologică și sistematică a tuturor operațiunilor patrimoniale, simultan în debitul și creditul unor conturi denumite conturi corespondente;

stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare cât și al soldului final al fiecărui cont;

întocmirea statelor de salarii, acordarea indemnizațiilor de conducere:

acordarea de avansuri spre decontare și decontarea acestora;

exercitarea controlului financiar preventiv pe toate documentele de încasări și plăți;

evidența contabilă a veniturilor,

întocmirea balanțelor de verificare lunare;

întocmirea situațiilor financiare anuale și trimestriale

Secțiile muzeului, serviciului programe-prognoze, planetariu, colaborează cu serviciul contabilitate la realizarea de expoziții, pentru deplasări, pentru depunerea decontului de cheltuieli și întocmirea referatului pentru realizarea de achiziții.

Serviciul administrativ colaborează cu serviciul contabilitate:

la intrarea în magazie a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar, pieselor de schimb și materialelor, gestionarul întocmește bonurile de intrare în magazie care după verificare de către șeful serviciului administrativ se predau la serviciul contabilitate.

La ieșirea din magazie gestionarul întocmește bonurile de ieșire pentru mijloacele fixe și obiectele de inventar care apoi se predau la contabilitate pentru înregistrare,

La darea în consum a materialelor și la întocmirea rapoartelor de necesitate pentru reparații auto sau înlocuiri de piese auto, factura de reparații și bonurile de consum se transmit la contabilitate unde se operează.

În continuare prezentăm schematic, relațiile existente între cele patru compartimente:

Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, ca de altfel orice altă instituție publică, are deschis cont la trezoreria municipală pentru realizarea operațiunilor de încasări și plăți. Trezoreria organizată pe întreg teritoriul țării, ține evidența disponibilităților bănești ale instituțiilor publice și execută plăți prin virament și eliberări de numerar titularilor de cont finanțați din bugetul local. Prin Legea finanțelor publice s-a stabilit că instituțiile publice indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, efectuează operațiuni prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului. Practic Muzeului Județean Bistrița-Năsăud i se deschid credite pe baza bugetului aprobat de către Consiliul Județean, iar trezoreriile execută plățile și eliberează numerarul în limita creditelor deschise. Sumele aprobate de Consiliul Județean se virează în contul de disponibil al Muzeului Județean Bistrița-Năsăud deschis la trezoreria statului care administrează acest cont și realizează operațiunile de încasări și plăți.

II. Evaluarea veniturilor și cheltuielilor potrivit structurii clasificației bugetare

2.1. Evaluarea veniturilor potrivit clasificației bugetare.

Resursele financiare ale Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, pentru întreținerea și funcționarea lui, cât și pentru investiții, se asigură astfel:

finanțare integrală din bugetul administrației locale;

finanțare din venituri extrabugetare și subvenții acordate de bugetul administrației locale;

autofinanțare pe seama veniturilor proprii realizate ca urmare a activității desfășurate.

Muzeul mai poate folosi de asemenea și mijloace materiale și bănești primite de la persoane fizice și juridice prin transmiterea gratuită cu respectarea dispozițiilor legale.

Veniturile extrabugetare se încasează, administrează și contabilizează potrivit normelor pentru finanțele publice, fără a se efectua vărsăminte din acestea la bugetele locale. Veniturile extrabugetare ale Muzeului Județean Bistrița-Năsăud provin din taxe, chirii, valorificarea de produse și activități proprii, publicații pe care le au în administrare.

Pentru stabilirea taxelor de intrare în muzeu s-a luat în calcul atât indicele de inflație înregistrat în anul anterior, cât și raportul cerere-ofertă. Totodată s-au perceput taxe diferențiate pe categorii de vizitatori (români, străini, adulți, copii). Pentru vizitatorii români s-a avut în vedere puterea de cumpărare a acestora. Pentru vizitatorii străini s-a încercat alinierea taxelor percepute în alte țări, în muzee.

Prețurile de vânzare la publicații au fost stabilite având în vedere a anumită rentabilitate, care să permită susținerea cheltuielilor cât și realizarea unui anume profit. Pentru anumite obiecte achiziționate în regim de consignație plata s-a făcut după vânzare, instituția înregistrând astfel, în anumite perioade un surplus de lichidități prin stabilirea unor cote de adaos la aceste mărfuri în funcție de calitatea și vandabilitatea lor.

Veniturile din bilete s-au estimat pe baza următoarelor componente:

cuantumul taxei de intrare

numărul de vizitatori previzionat

Venit bilete = Taxa de intrare * Nr. de vizitatori

= 10000*7020 = 70200000

Veniturile din publicații s-au estimat ținând cont de programul expozițional al muzeului pentru anul 2003 și s-au calculat pe baza următoarelor componente:

numărul de publicații estimate a fi vândute

tariful pe publicație

Venit publicații = numărul publicații * tarif

= 650*25000=16250000

Pentru realizarea de venituri suplimentare urmare a alocației minime acordate, necorelate cu rata reală a inflației Muzeului Județean Bistrița-Năsăud a fost nevoit ca în unii ani, în perioada de vară, când numărul vizitatorilor e mai mare, programul de vizitare să fie prelungit și muzeul să fie deschis șase zile pe săptămână. De asemenea pentru atragerea publicului s-au organizat anual expoziții temporare, de mare atractivitate, vizitarea acestora făcându-se pe baza unui tarif suplimentar. Cu prilejul acestor manifestări s-au oferit, contra cost, publicații specifice, realizându-se în același timp și o mediatizare suplimentară a muzeului și a patrimoniului său.

În vederea realizării indicatorilor culturali Muzeului Județean Bistrița-Năsăud s-a axat și pe aportul fondurilor provenite din sponsorizări și chirii. Pentru aceasta au fost închiriate unele spații de care muzeul dispunea pentru realizarea de expoziții temporare sau pentru depozitare sau funcționarea unor instituții.

Pe lângă veniturile proprii estimate a se realiza de Muzeului Județean Bistrița-Năsăud pentru anul 2004, sunt necesare subvenții ce vor fi încasate de la bugetul local. Prezentăm în cele ce urmează evaluarea veniturilor potrivit clasificației bugetare estimată pentru anul 2004 comparativ cu anul 2003.

2.2. Evaluarea cheltuielilor potrivit clasificației bugetare

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale, de muncă sau bănești pentru realizarea activităților și pentru satisfacerea trebuințelor unității. Finanțarea cheltuielilor Muzeului Județean Bistrița-Năsăud se asigură din deschideri de către ordonatorul secundar de credite, în limba creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor. La agenții economici, în general, cheltuielile se clasifică în contabilitatea financiară în funcție de natura lor, în contabilitatea internă de gestiune în funcție de destinația lor. La instituțiile bugetare, ele sunt grupate după surse care permit efectuarea lor, în:

cheltuieli ale instituției de la buget

cheltuieli din venituri extrabugetare

cheltuieli din credite externe

cheltuieli din fonduri cu destinație specială

Evaluarea cheltuielilor Muzeului Județean Bistrița-Năsăud cuprinde potrivit clasificației economice cheltuielile materiale pentru curățenie și întreținerea spațiului, materiale pentru uz didactic, rechizite de birou și efecte poștale, carburanți, lubrifianți și piese auto, salarii și alte sume asimilate , plata serviciilor telefonice, de poștă, radio și telefax, consumul de energie electrică și termică, plata serviciilor de apă, canal, salubritate.

Conturile de cheltuieli apar cu sold în bilanț doar în cursul anului, când evidențiază cuantumul angajamentelor pe care instituția le are față de terți pe baza creditelor bugetare aprobate. La sfârșitul anului se înregistrează în contabilitate diminuarea propriu-zisă a finanțării cu cheltuielile colectate pe tot parcursul execuției bugetare. Așadar, la încheierea exercițiului financiare și bugetar aceste conturi se soldează.

Cheltuielile pentru investițiile ce se finanțează, potrivit legii, din bugetul aprobat de unitățile administrativ teritoriale locale și din sponsorizări, se înscriu în programul de investiții. Instituțiile publice pot beneficia de alocații bugetare nerambursabile în scopul realizării unor obiective sau programe în condițiile legii. Plățile pentru investițiile instituțiilor publice se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiții, a documentației tehnice prevăzute de lege, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital cu respectarea dispozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora. Exemplificăm în continuare modul de evaluare a cheltuielilor curente la Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Potrivit structurii și clasificației bugetare vom avea următoarele categorii și articole de cheltuieli.

Titlul. I. Cheltuieli de personal:

Codul 10. Cheltuieli cu salariile – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților. Pentru activitatea depusă angajații Muzeului Județean Bistrița-Năsăud primesc un salariu care se compune dintr-o parte fixă, reprezentând salariul de bază și o parte variabilă compusă din sporuri și indemnizații la salariul de bază. Salariile personalului unității cuprind:

salariul de bază, se stabilește în raport cu răspunderea și complexitatea sarcinilor, precum și cu nivelul de pregătire necesar funcției ocupate.

Sporul la salariul de bază pentru vechimea în muncă și în funcție de rezultatele obținute, pentru condiții în care se desfășoară activitatea; pentru munca în timpul nopții

Premii pentru rezultate deosebite obținute în activitatea individuală, precum și un premiu anual pentru contribuția la realizările pe ansamblul unității

Premii speciale stabilite în valoare fixă, în raport cu importanța rezultatelor obținute.

Codul 10.1 Salariile de bază, reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților Muzeului Județean Bistrița-Năsăud.

Codul 10.3 Indemnizațiile de conducere, reprezintă drepturile bănești cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul muzeului.

Indemnizațiile de conducere (IC);

Nr. pers. Cu funcții de conducere (NPC);

Indemnizație medie de conducere/luna (IMC/lună)

IC = NPC*IMC/lună*12 =9*236111111*12

= 212500000

Codul 10.4. Sporul de vechime, acordat salariaților pentru vechimea în muncă. Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt acordate în funcție de vechimea personalului angajat și de cuantumul sporului de vechime.

Codul 10.5. Sporul pentru condiții de muncă, acordat persoanelor care lucrează în medii toxice (laboratoare, depozite).

Codul 10.6 Alte sporuri, bonificații salariale cum ar fi: spor de noapte, etc.

Codul 10.8 Fondul de premii , cuprinde premiile cuvenite salariaților sub formă de gratificații anuale.

Codul 10.12. Fond angajați perioadă detrrminată, reprezintă drepturile salariale cuvenite persoanelor angajate temporar.

Codul 10.14. Alte drepturi salariale, cuprind sumele cuvenite angajaților Muzeului Județean Bistrița-Năsăud sub formă de indemnizații.

Codul 11. Contribuții pentru asigurările sociale de stat, în cotă de 22,eprezintă contribuția Muzeului Județean Bistrița-Năsăud la constituirea fondului asigurărilor sociale.

Codul 12. Cheltuieli pentru asigurările de șomaj, în cotă de 3%, reprezintă contribușția Muzeului Județean Bistrița-Năsăud la constituirea fondului de șomaj.

Codul.13. Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate, se formează din contribuția datorată și vărsată de angajator și din contribuția datorată și suportată de asigurați. Angajatorii au obligația să participe la constituirea fondului de sănătate în cotă de 7% aplicată fondului de salarii și suportată din cheltuieli. Angajații cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată contribuie cu o cotă de 6,5% din venitul salarial brut realizat lunar de.

Codul 14. Deplasări, detașări, transferuri, cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasări în țară în interesul instituției.

Titlul. II. Cheltuieli materiale și servicii :

Codul. 24. Cheltuieli pentru întreținere și gospodărie cuprind fondurile bănești necesare pentru buna funcționare a Muzeului Județean Bistrița-Năsăud reprezentând cheltuielile pentru încălzit, iluminat forță motrică, apă, canal, salubritate, poștă, telex, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări servicii necesare muzeului.

Codul 24.01. Încălzit, cuprind fondurile bănești necesare achitării furnizorilor de gaze naturale și apă care se evaluează pe baza devizului întocmit în prețuri curente.

Codul 24.02. Iluminat și forță motrică, cuprinde cheltuielile care se vor efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului.

Codul 24.03, Apă, canal, salubritate, cuprinde fondurile bănești necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare și gunoi, evaluându-se potrivit devizului.

Codul 24.04. Poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax , curpinde cheltuielile necesare

Pentru plata abonamentelor telefonice, radio și a cheltuielilor pentru corespondență, care se evaluează potrivit devizului.

Codul 24.05. Furnituri de birou, cuprinde fondurile bănești necesare achiziționării rechizitelor de birou și se evaluează conform borderoului.

Codul 24.06. Materiale pentru curățenie, cuprinde fondurile bănești necesare achiziționării materialelor pentru curățenie, evaluate conform devizului.

Codul 24.07 Alte materiale și prestări servicii cu caracter funcțional, cuprinde costul

Serviciilor de deratizare și dezinsecție, materiale pt. prevenirea incendiilor, plata lucrărilor pentru întreținerea și amenajarea spațiilor verzi și alte cheltuieli de întreținere a mașinilor de calcul, de birou, de multiplicat, a mașinilor de scris, care se evaluează conform devizului.

Codul 24.08. Obiecte de inventar de mică sau scurtă durată și echipament, cuprinde fondurile bugetare necesare pentru achiziționarea de obiecte cu caracter funcțional sau de uz administrativ-gospodăresc, scaune, fețe de masă, aspiratoare de praf, covoare, extinctoare, telefoane, televizoare, furtun PSI și alte obiecte de inventar care se fundamentează conform devizului.

Codul 28. Reparații capitale (RC) , cuprinde fondurile pentru efectuarea reparațiilor la mijloacele fixe din patrimoniul Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, conform devizului pentru reparații capitale.

Codul 29. Cărți și publicații, cuprinde fondurile necesare pentru tipărirea pliantelor și a biletelor de intrare în muzeu, publicarea cărților de specialitate, care se fundamentează astfel:

Codul. 30 , Alte cheltuieli, cuprinde fonduri necesare desfășurării unor acțiuni pentru calificarea, perfecționarea și specializarea profesională a salariaților și alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.

Cheltuieli de capital:

Codul 72. Investiții ale instituțiilor publice, cuprinde fondurile bănești necesare obiectivelor de investiții noi și dotărilor independente, după cum rezultă din următorul deviz:

2.3. Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2004

În înțeles practic bugetul este documentul care prezintă previzunea pentru o anumită perioadă de timp (an, trimestru, semestru, lună) atât a veniturilor cât și a cheltuielilor unei țări, a unei unități administrativ teritoriale, a unui agent economic, a unei organizații obștești sau a unei familii. Deși prin buget se înțelege o expunere concomitentă a veniturilor și a cheltuielilor proiectate pentru o perioadă și entitate prestabilită, în limbaj curent chiar și în unele acte normative se folosește denumirea de buget de venituri și cheltuieli, formă evident pleonastică dacă se are în vedere că prezentarea separată a veniturilor și cheltuielilor nu se încadrează în conceptul de buget.

Pentru elaborarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor fondurilor speciale și a bugetelor locale trebuie respectate câteva principii cum sunt:

principiul unicității;

principiul universalității;

principiul echilibrului;

principiul realității;

principiul anualității;

principiul publicității.

Principiul unicității constă în însușirea bugetului de a fi unic atât din punct de vedere al aprobării cât și al gestionării. Bugetul stă la baza resurselor de finanțare și utilizate într-un sistem pe bază de legi a bugetelor aprobate precum și a efectuării cheltuielilor.

Principiul universalității potrivit căruia Legea finanțelor publice, precum și legile anuale de adoptare a bugetelor sunt obligatorii pentru toate categoriile de instituții publice din țară și recunoscute pe plan internațional, acceptate ca valabile în relațiile internaționale, pentru statul român.

Principiul echilibrului. Bugetul de stat și bugetele locale cuprind cele două părți componente: veniturile și cheltuielile. Pentru ca un buget să fie viabil, veniturile prevăzute a se realiza trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor propuse pentru a se efectua în perioada de timp dată.

Echilibrul bugetar trebuie asigurat atât anual cât și pentru trimestre, eventual veniturile pot depăși cheltuielile cumulate la începutul anului până la finele perioadei de raportare, astfel ca la finele exercițiului financiar veniturile aprobate să fie egale cu cheltuielile plus excedentul bugetar, iar în excursie veniturile încasate să fie mai mari decât cheltuielile, dacă veniturile proprii planificate au fost depășite.

Principiul realității. Respectarea acestui principiu în elaborarea bugetului asigură o bună execuție pe întregul exercițiu financiar. El acționează mai ales în perioada de fundamentare a proiectului de buget prin evaluarea realistă și dimensionarea judicioasă și în conformitate cu prevederile legale a cheltuielilor bugetare. După ce au fost mobilizate toate veniturile de la bugetul statului sau bugetele locale un rol important îl are stabilirea obiectivă a priorităților la cheltuielilor ce pot fi finanțate din veniturile bugetare.

Principiul anualității. Fundamentarea, echilibrarea și analize execuției bugetare are drept criterii de referință anul ca durată a exercițiului financiar, care este marcat prin întocmirea dărilor de seamă contabile ce cuprind conturile anuale și raportul de gestiune privind exercițiul financiar încheiat.

Bugetele locale au un rol esențial în stabilirea, coordonarea și autorizarea veniturilor și cheltuielilor anuale la nivel local asigurând dezvoltarea economico-socială într-un cadru echilibrat. Instituțiile publice de subordonare locală își finanțează cheltuielile fie integral din bugetul local, fie din subvenții primite din bugetul local și din venituri proprii. Finanțarea din bugetul local al Muzeului Județean Bistrița Năsăud se face sub forma alimentării cu mijloace bănești a contului disponibil al instituției Execuția de clasă a bugetului muzeului se realizează pr5in intermediul unităților teritoriale ale Trezoreriei statului în raza căruia își are sediul și unde are deschis contul de disponibilități.

0rdonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor iniția acțiuni de implementare a finanțării bugetare pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituțiile și serviciile publice de interes local, în scopul finanțării unor acțiuni, obiective sau proiecte. Programele astfel întocmite, sunt analizate de către ordonatorii principali de credite și vor fi propuse spre aprobare ca anexe la bugetul local. Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare Consiliilor Județene în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Ordonatorii principali de credite repartizează pe trimestre veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetele proprii și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, în funcție de temenele legale de încasare a veniturilor și de perioada necesară pentru efectuarea cheltuielilor.

Ordonatorii terțiari de credite care sunt conducătorii instituțiilor publice, respectiv directorul Muzeului Județean Bistrița Năsăud, utilizează creditele bugetare care le-au fost repartizate numai pentru nevoile unității, potrivit prevederilor din bugetele de venituri și cheltuieli aprobate.

Directorul Muzeului județean Bistrița Năsăud are obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli, pentru cheltuielile strict legate de activitatea instituției.

Bugetul de venituri și cheltuieli al Muzeului Județean Bistrița Năsăud este prezentat ca anexă a acestei lucrări. (Anexa 2. 3. 1.).

III. Organizarea contabilității la Muzeul Județean Bistrița

Particularitățile privind organizarea contabilității la Muzeul Județean Bistrița

Muzeul Județean Bistrița are unele particularități ce definesc modul diferit de organizare și conducere a contabilității, față de agenții economici, astfel:

a) nu își acoperă cheltuielile din venituri proprii Muzeul Județean Bistrița își varsă veniturile realizate la bugetul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud de unde se finanțează și el primește în schimb fondurile necesare împlinirii sarcinilor.

b) muzeul nu este dotat cu mijloace circulante

c) muzeul nu calculează și nu varsă amortizarea asupra mijloacelor fixe, valoarea de înregistrare în contabilitate a mijloacelor fixe nu se modifică cu partea de uzură în bilanțul contabil, până la scoaterea din uz a acestora.

d) muzeul îndeplinește funcții social publice reprezentând statul în cultură, artă.

Datorită acestor particularități, muzeele utilizează un plan de conturi specific și o evidență contabilă adoptată la particularitățile impuse de natura obiectului de activitate.

Legislația în vigoare stabilește obligativitatea conducerii evidenței contabile în baza normelor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice, de către toate instituțiile publice care au calitatea de ordonator de credite.

Astfel, Muzeul Județean Bistrița, organizează și conduce contabilitatea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, potrivit bugetului aprobat și a mijloacelor extrabugetare odată cu evidența întregului patrimoniu aflat în dotare.

Obiectul contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile soldul, disponibilității bănești, drepturile și obligațiile, precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute.

Obiectul contabilității muzeului îl constituie patrimoniul public, veniturile bugetare, drepturile și obligațiile rezultate din activitatea desfășurată cu respectarea prevederilor legale.

Este deținerea de valori materiale și bănești sub orice formă cu orice titlu, a oricăror drepturi și obligații patrimoniale, precum și efectuarea de operațiuni patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate.

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională, având la bază planul de conturi și Normele elaborate de Ministerul Finanțelor Publice, contabilitatea se ține în partidă dublă. Trimestrial și anual muzeul întocmește situații financiare pe care le depune la organele ierarhice superioare.

În vederea bunei organizări a contabilității, directorul muzeului care este și ordonatorul de credite trebuie să asigure:

încadrarea compartimentului financiar – contabil cu personal corespunzător pe bază de concurs;

întocmirea și circuitul documentelor justificative privind operațiile patrimoniale;

organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității în mod cronologic și sistematic;

organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului și valorificare rezultatelor acestuia;

respectarea regulilor de întocmire a bilanțului contabil și depunerea la termen la organele de drept;

controlul operațiunilor patrimoniale efectuate și a procedeelor de prelucrare utilizate, precum și exactitatea datelor contabile furnizate;

furnizarea de informații necesare stabilirii patrimoniului național, execuției bugetului public național, precum și întocmirea balanțelor financiare și a bilanțului pe ansamblul economiei naționale;

păstrarea și arhivarea documentelor justificative, a registrelor și bilanțurilor contabile;

Organizarea contabilității și deschiderea de credite bugetare

Finanțarea cheltuielilor muzeului din bugetele locale se asigură prin deschidere de credite de către ordonatorul de credite în limita creditelor aprobate și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor. Creditele bugetare puse la dispoziția instituțiilor publice sub formă subvenții sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi și trebuie utilizate în interesul general al comunității.

Prin legile bugetare anuale se prevăd și se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol. Pe baza justificărilor corespunzătoare virărilor de credite de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare, precum și între programe se pot efectua în limita de 10% din prevederile capitolului bugetar.

Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare de la care se di-sponibilizează și respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare la care se suplimentează prevederile bugetare. Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 5 zile de la închiderea lunii, situația virărilor de credite bugetare aprobate.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul local sunt repartizate pe trimestre și pot fi folosite numai după deschiderea de credite prin dispoziția bugetară. Muzeul Județean Bistrița efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza căreia își are sediul și deschise conturile, trebuie precizat aici ca o particularitate as instituțiilor publice că este interzisă efectuarea operațiunilor de deschidere de credite bugetare prin băncile comerciale.

Bugetul muzeului este aprobat de către Consiliul Județean Bistrița ca autoritate publică locală. Cheltuielile bugetare se efectuează numai în limita prevederilor din bugetul instituției cu repartizare pe trimestre precum și din transferurile de la bugetul de stat, pentru eliberarea bugetelor locale, în condițiile legii. Plățile dispuse de ordonatorii de credite se pot efectua prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare în limita bugetului aprobat.

În vederea derulării în bune condiții a executării bugetelor locale și efectuării plăților dispuse, la deschiderea creditelor din bugetul local se procedează astfel:

Ordonatorii principală de credite (primarii și președintele consiliului județean) pe baza elementelor proprii determină lunar volumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează să se efectueze plăți prin trezorerie pe seama sumelor aprobate prin bugetul local, atât pentru activitatea proprie cât și pentru instituțiile din subordine. În acest fel fiecare ordonator principal de credite bugetare ce urmează a se deschide pentru luna următoare, completând ,,Comunicarea de deschidere a creditelor” 8formular tipizat) pe care o prezintă până la data de 20 ale fiecărei luni pentru luna următoare, spre analiză și verificare trezoreriilor teritoriale operative, ale administrațiilor financiare de care aparțin.

În cadrul trezoreriilor teritoriale se efectuează analiza și verificarea documentelor prezentate lunar, de ordonatorul principal de credite urmărindu-se în principal următoarele aspecte:

– încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în prevederile bugetelor locale aprobate anual cu defalcare pe trimestre;

– completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de formular și semnarea lor de persoanele în drept;

După verificare și acceptare, pe baza documentelor, se procedează șa înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a operațiunilor privind creditele bugetare deschise și repartizate pe fiecare ordonator de credite finanțat din bugetul local cu respectarea normelor metodologice aprobate. În limita creditelor bugetare deschise, ordonatorul principal de credite repartizează prin dispoziție bugetară (formular tipizat), creditele bugetare pe seama instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor secundari sar terțiari de credite.

Finanțarea muzeului sub forma alimentării conturilor de disponibil cu mijloace bănești se realizează periodic pe baza cererilor adresate organelor financiare în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli ale acestora și în funcție de disponibilitățile existente în contul acestora.

Muzeul Județean Bistrița înregistrează în evidența lui operațiunile privind creditele bugetare.

Credite bugetare aprobate asigură ordonatorilor de credite dreptul de a primi finanțarea de la bugetul local și de a folosii mijloacele bănești primite pentru efectuarea de plăți de casă. Alimentarea cu mijloace bănești a instituțiilor de subordine locală se realizează astfel:

– în primul rând se alimentează direct din bugetul local conturile de disponibil ale ordonatorilor principali de credite pentru cheltuieli proprii și pentru repartizări la instituțiile subordonate acestora.

– în al doilea rând ordonatorii principali de credite alimentează conturile de disponibil ale ordonatorilor secundari și terțiari de credite;

Finanțarea de la bugetul local presupune deschiderea unor conturi pentru ordonatorii de credite la direcția Județeană de Trezorerie, conturi de disponibilități în care se virează mijloacele bănești pentru cheltuielile proprii către ordonatorii serțiari de credite.

Potrivit legislației în vigoare, instituțiile publice, au obligația să respecte procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și să organizeze, să conducă evidența și să raporteze angajamentele bugetare și legale începând cu anul bugetar 2003.

Muzeul Județean Bistrița ca de altfel toate instituțiile publice, au obligația să organizeze evidența aranjamentelor bugetare și legale. Evidența aranjamentelor bugetare și legale este ținută de comportamentul de contabilitate, iar persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv va supraveghea organizarea și ținerea evidenței, actualizarea și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

Scopul organizării evidenței angajamentelor bugetare este de a furniza informații în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercițiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare și prin comparație să se determine creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor.

Scopul organizării evidenței angajamentelor legale este de a furniza informații în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercițiul bugetar curent cu privire la angajamentele legale anuale sau multianuale aprobate de ordonatorul de credite.

Evidența angajamentelor bugetare și legale este ținută concomitent de compartimentul de contabilitate și de persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv. Principalele atribuții ale acestora privesc:

– evidența creditelor bugetare aprobate în exercițiul bugetar curent, precum și a modificărilor intervenite pe parcursul exercițiului bugetar curent cu ajutorul contul 940 ,,Credite bugetare aprobate”.

– evidența angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 950 ,,Angajamente bugetare”;

– compararea datelor din conturile 940 ,,Credite bugetare aprobate și 950 ,,Angajamente bugetare” și determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate;

Contul 940 ,,Credite bugetare aprobate” cu ajutorul acestui cont instituțiile publice, țin evidența creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate. Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat. În debitul contului se înregistrează la începutul exercițiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu defalcarea pe trimestre, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează creditele bugetare aprobate.

În creditul contului se înregistrează diminuările de credite efectuate în cursul exercițiului bugetar, care micșorează creditele bugetare aprobate. Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.

Contul 950 ,,Angajamente bugetare” ține evidența angajamentelor bugetare, respectiv a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare aprobate. Contabilitatea analitică a angajamentelor bugetare se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol al bugetului aprobat.

În debitul contului se înregistrează angajamentele bugetare, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează angajamentele bugetare inițiale.

În creditul contului se înregistrează diminuările de angajamente bugetare efectuate în cursul exercițiului bugetar, care micșorează angajamentele bugetare inițiale.

Soldul contului reprezintă totalul angajamentelor bugetare la un moment dat:

Soldurile conturilor 940 ,,Credite bugetar aprobate” și 950 ,,Angajamente bugetare” la finele exercițiului bugetar nu se redeschid în anul următor.

La începutul fiecărui exercițiu bugetar, în debitul contului 950 ,,Angajamente bugetare” se preia soldul contului 960 ,,Angajamente legale” de la finele exercițiului bugetar anterior.

Contul 960 ,,Angajamente legale” ține evidența angajamentelor legale, aprobate de ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate. Contabilitatea analitică a angajamentelor legale se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.

În debitul contului se înregistrează angajamentele legale, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează angajamentele legale inițiale.

În creditul contului, în cursul anului se înregistrează diminuările de angajamente legale care micșorează angajamentele legale inițiale, iar la finele anului, totalul părților efectuate în contul angajamentelor legale.

Soldul contului la finele lunii reprezintă totalul angajamentelor legale, iar la finele anului totalul angajamentelor rămase neachitate.

La finele anului 2002 instituțiile publice au obligația inventarierii angajamentelor legale aprobate în cursul anului 2002 sau în anii precedenți și neachitate până la finele anului 2002 și evidențierii acestora în debitul contului 950 ,,Angajamente bugetare” și în debitul contului 960 ,,Angajamente legale”, precum și a asigurării, începând cu exercițiul bugetar al anului 2004, a parcurgerii etapelor de lichidare, ordonanțare și plată, conform legislației.

3. 3. Contabilitatea Muzeului Județean Bistrița

Contabilitatea alimentării cu mijloace bănești

Instituțiile publice indiferent de sistemul de finanțare și subordonare efectuează operațiuni încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora își au sediul și unde au deschise conturile de disponibilități. În vederea finanțării de la bugetul local, la direcția județeană de trezorerie, pentru ordonatorii terțieri de credite, se deschid conturi de disponibilități în care li se virează de către ordonatorii secundari de credite mijloacele pentru cheltuielile proprii. Pentru evidențierea operațiunilor legate de finanțarea bugetară la Muzeul Județean Bistrița se utilizează conturile:

119 ,,Disponibil din fonduri cu destinație specială”;

120 ,,Disponibil al Instituției finanțate din venituri extrabugetare”;

Contabilitatea mijloacelor bănești privind fondurile cu destinație specială se ține la nivelul instituțiilor centrale și locale ale administrației publice cu ajutorul contului 119 ,,Disponibil din fonduri cu destinație specială”, cont de activ de mijloace bănești.

Contul 119 se debitează cu sumele încasate pentru constituirea fondurilor cu destinație specială potrivit dispozițiilor legale în vigoare prin creditul conturilor.

13 ,,Casa” cu sumele depuse în contul de disponibil

119 ,,Disponibil din fonduri cu

destinație specială = 13 ,,Casa” 10000000

– 337 ,,Fonduri cu destinație specială” cu sumele primite pentru constituirea fondurilor cu destinație specială

119 ,,Disponibil din fonduri cu

destinație specială” = 337 ,,Fonduri cu 6000000

destinație specială”

Contul 119 se creditează cu sumele plătite, redistribuite sau restituite din aceste activități prin debitul conturilor:

-13 ,,Casa” cu sumele ridicate în numerar,

13 ,,Casa” = 119 ,,Disponibil din fonduri 5620000

cu destinație specială”

– 159 ,,Alte valori” cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale achiziționate (159.01 ,,Timbre fiscale și poștale”)

159.01 ,,Timbre fiscale și = 119 ,,Disponibil din fonduri 2000000

poștale” cu destinație specială

– 337 ,,Fonduri cu destinație specială” cu sumele restituite sau plătite.

337 ,,Fonduri cu destinație = 119 ,,Disponibil din fonduri cu 6000000

specială” destinație specială”

Soldul contului este debitor și reprezintă mijloacele bănești existente în cont la finele perioadei.

Încasările realizate din venituri extrabugetare sunt păstrate de muzeu în contul de disponibil deschis în acest scop la unitățile trezoreriei statului prin care se fac toate încasările și plățile ocazionate de activitatea extrabugetară.

Contul 120 ,,Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare “ ține evidența sumelor încasate și plăților efectuate din contul de disponibil al activităților extrabugetare. Este un cont de activ și se debitează cu încasările efectuate din produsele livrate, lucrările executate, serviciile prestate prin creditul conturilor.

-13 ,,Casa” cu sumele ridicate în numerar,

120 ,,Disponibil al instituției financiare = 13 ,,Casa” 13198000

din venituri extrabugetare

-225 ,,Clienții” cu sumele încasate de la clienți,

120 ,,Disponibil al instituției = 225 ,,Clienți” 530000

finanțate din venituri extrabugetare”

– 520 ,,Venituri extrabugetare ale instituției publice” cu analiticele:

– 520.01 cu sumele primite în contul de disponibil la bancă reprezentând venituri proprii ale muzeului,

120 ,,Disponibil al instituției = 520.01 ,,Venituri 40000000

finanțate din venituri extrabugetare” proprii”

– 520.02 cu sumele primite în contul de disponibil reprezentând alocații bugetare primite.

120 ,,Disponibil al instituției finanțate = 520.02 ,,Alocații 20000000

din venituri extrabugetare” de la buget”

Contul 120 se creditează cu plățile efectuate prin debitul conturilor:

– 13 ,,Casa” cu sumele ridicate în numerar,

13 ,,Casa” = 120 ,,Disponibil al instituției 15000000

finanțate din venituri extrabugetare”

– 231 ,,Creditori” cu analitice corespunzătoare evidențiază sumele virate altor instituții, agenți economici și persoane fizice, care au fost reținute de la personalul instituției (rate, chirii, proprii pe baza titlurilor executorii)

231 ,,Creditori” = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 600000

din venituri extrabugetare”

-232 ,,Decontări cu bugetul statului” cu analiticul:

-232.01 cu sumele reprezentând impozitul pe salarii,

232.01 ,,Decontări cu bugetul = 120 ,,Disponibil al instituției 24790700

statului finanțate din venituri extrabugetare

-233 ,,Decontări privind asigurările sociale” cu analitice:

-233.01 cu sumele reprezentând contribuția muzeului la asigurările sociale 24,5%

233.01 ,,Decontări privind contribuția = 120 ,,Disponibilități al 79977739

instituției la asigurările sociale de stat instituției finanțate din venituri extrabugetare

– 233.02 cu sumele reprezentând contribuția salariaților la asigurările sociale 9,5%

233.02 ,,Decontări privind contribuția = 120,,Disponibil al instituției 33735759

personalului pentru pensia suplimentară” finanțate din venituri extrabugetare

– 233.03 cu sumele reprezentând contribuția muzeului la fondul de sănătate, 7%

233.03 ,,Decontări privind contribuția = 120,,Disponibil al instituției 24857929

instanței la asigurările sociale de sănătate finanțate din venituri extrabugetare”

-233.04 cu sumele reprezentând contribuția salariaților la fondul de sănătate 6,5%

233.04 ,,Decontări privind contribuția = 120,,Disponibil al instituției 23082360

personalului la asigurările sociale de finanțate din venituri extrabugetare

sănătate

– cu sumele reprezentând contribuția la fondul de risc și accidente 0,5%

233.05 ,,Decontări privind contribuția = 120,,Disponibil al instituției 1775566

instituției la fondul de risc și finanțate din venituri extrabugetare”

accidente

– 234 ,,Furnizori” cu sumele plătite furnizorilor pentru materialele achiziționate și lucrările executate,

234 ,,Furnizori” = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 5100000

din venituri extrabugetare”

– 420 ,,Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare” cu plățile efectuate care prin natura lor reprezintă cheltuieli efective, la muzeu se utilizează analiticul

420.02 ,,Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean”

420.02 ,,Cheltuieli efectuate din = 120 ,,Disponibil al instituției 6504000

fonduri primite de la consiliul finanțate din venituri extrabugetare”

județean”

Soldul contului este debitor și reprezintă disponibilitățile bănești existente în cont la trezoreria statului la finele perioadei.

Contabilitatea mijloacelor bănești și altor valori

Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți se realizează la Muzeul Județean Bistrița prin intermediul casieriei, organizată în cadrul compartimentului financiar-contabil.

Operațiunile de încasări și plăți în numerar se efectuează cu respectarea strictă a prevederilor regulamentului operațiunilor de casă. Evidența operațiunilor bănești cu numerar se organizează la casierie cât și în cadrul compartimentului financiar-contabil. Plățile în numerar trebuie făcute pe bază de documente justificative, avizate pentru controlul financiar preventiv și aprobate de ordonatorul de credite. Cele mai importante prevederi privind casieriile instituțiilor publice se referă la următoarele obligații:

– casieria se amenajează într-un spațiu adecvat în condiții de siguranță și se instalează mijloace tehnice de pază și alarmare în funcție de importanța valorilor păstrate;

transportul banilor se efectuează în condiții de siguranță;

– numerarul sau alte valori de trezorerie precum și documentele de casă se păstrează în case de fier sau dulapuri metalice care se încuie ori de câte ori casierul părăsește încăperea, iar la terminarea programului aceste se sigilează.

Pentru intrările și ieșirile de numerar se întocmește documente justificative. La încasarea oricărei sume, casierul este obligat să elibereze chitanță cu numele plătitorului, suma încasată și explicații privind natura încasării. Plățile în numerar din casierie ase fac pe bază de acte justificative supuse controlului preventiv propriu și aprobate de către ordonatorul de credite.

Primitul banilor de la casierie presupune semnarea documentului de către primitorul sumei.

Pentru operațiile efectuate zilnic, casierul întocmește registrul de casă în care se înscriu separat încasările și plățile stabilindu-se soldul scriptic al casei, care se compară cu numerarul aflat la casierie. În caz de lipsuri sau plusuri de numerar, se verifică operațiunile din registru și documente justificative. Ridicările de numerar de către instituțiile publice pentru plata salariilor și alte plăți în numerar se fac de către casieri pe bază de chitanțe și se trec în registrul de casă în coloana ,,plăți”. Primul exemplar al registrului de casă se detașează, iar la acesta se anexează borderourile desfășurătoare de încasări, precum și documentele pentru efectuarea plăților în numerar și vărsăminte la trezoreria locală.

Aceste documente se predau la compartimentul financiar-contabil în aceeași zi sau cel mai târziu a doua zi sub semnătură în registrul de casă.

Contabilul șef verifică documentele de încasări și plăți preluate de la casier, urmărind dacă soldul înscris în registrul de casă este corect sau dacă sumele încasate au fost depuse la termen la trezoreria locală.

Periodic are loc o confruntare a primului exemplar cu exemplarul al doilea rămas la dosar.

Operațiunile de încasări și plăți în numerar se țin în contabilitatea muzeului, cu ajutorul contului 13 ,,Casa”, cont de activ care se debitează cu operațiunile de încasare a numerarului prin casieria proprie, prin creditul conturilor:

– 120 ,,Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare” cu sumele ridicate din contul de disponibil privind activitățile extrabugetare pentru efectuarea plăților în numerar,

13 ,,Casa” = 120 ,,Disponibil al instituției” 15000000

finanțate din venituri extrabugetare

– 159.01.1,,Bilete” cu sumele depuse la casieria din vânzarea biletelor de intrare în muzeu, expoziții,

13 ,,Casa” = 159.01.1 ,,Bilete” 5240000

– 220 ,,Debitori” cu sumele încasate în numerar de la debitorii instituției,

13,,Casa” = 220 ,,Debitori” 2500000

-225 ,,Clienți” cu sumele încasate în numerar de la clienți,

13 ,,Casa” = 225 ,,Clienți” 3300000

– 231 ,,Creditori” se utilizează cu defalcarea în analitice și reprezintă sumele încasate în numerar din imputații pentru care nu s-a obținut suspendarea executării și nici titlu executoriu,

13 ,,Casa” = 231 ,,Creditori 600000

-232 ,,Decontări cu bugetul statului” cu plusurile de numerar constatate cu ocazia verificării casieriei,

13,,Casa” = 232 ,,Decontări cu bugetul 400000

statului”

– 520 ,,Venituri extrabugetare le instituției publice” cu analiticul:

– 520.01 cu sumele reprezentând taxa de intrare în muzeu

13 ,,Casa” = 520.01 ,,Venituri proprii” 4000000

– 620 ,,Produse” cu sumele încasate în numerar din vânzarea pliantelor, cărților sau alte activități.

13 ,,Casa” = 620 ,,Produse” 5000000

Contul 13 se creditează cu plățile efectuate prin debitul conturilor:

– 120 ,,Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare” cu sumele depuse în numerar în contul de disponibil la trezoreria statului,

120 ,,Disponibil al instituție = 13 ,,Casa” 10000000

finanțate din venituri extrabugetare

– 159.01 ,,Timbre fiscale și poștale” cu valoarea tichetelor de călătorie și a timbrelor poștale plătite în numerar,

159.01 ,,Timbre fiscale și poștale” = 13 ,,Casa” 200000

– 220 ,,Debitori” cu sumele avansurilor spre decontare acordate în numerar titularilor de avansuri și cu minusuri de numerar în casierie imputat casierului,

220 ,,Debitori” = 13 ,,Casa” 2400000

– 230 ,,Decontări cu salariații” cu analiticul:

– 230.01 ,,Decontări cu salariații pentru activitatea curentă” cu sumele plătite în numerar drept salarii și alte drepturi cuvenite salariaților.

230.01 ,,Decontări cu salariații = 13 ,,Casa” 130659651

pentru activitatea curentă”

– 231 ,,Creditori” cu sumele plătite în numerar creditorilor instituției,

231 ,,Creditori” = 13,,Casa” 2827000

– cu sumele plătite în numerar reprezentând cheltuieli din mijloace extrabugetare,

420.02 ,,Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul = 13,,Casa” 5000000

județean

– 600 ,,Materiale” cu sumele plătite în numerar pentru achiziționarea materialelor.

600 ,,Materiale” = 13,,Casa” 7000000

Soldul contului debitor și reprezintă numerarul existent în casieria instituției la finele zilei.

Contul 159,,Alte valori” ține evidența biletelor de intrare în muzeu, a timbrelor fiscale și poștale, tichetelor de călătorie, bonurilor în cantități fixe de carburanți și lubrifianți plătite de instituție și care urmează să fie ridicate ulterior de la unitățile de desfacere.

Muzeul utilizează desfășurarea în analitice a contului 159 (159.01 ,,Timbre fiscale poștale”, 159.01.1 ,,Bilete”, 159.01.4 ,,Carburanți”). Este un cont de activ care se debitează prin creditul conturilor.

– 13 ,,casa” cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale, a bonurilor cantități fixe de carburanți plătite în numerar,

159.01 ,,Timbre fiscale și poștale” = 13,,Casa” 2000000

159.01.1 ,,Bilete” = 13 ,,Casa” 5240000

159.01.4 ,,Carburanți” = 13,,Casa” 990000

-120 ,,Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare” cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale, a bonurilor cantități fixe de carburanți plătite din contul de disponibil.

159.01.4 ,,Carburanți” = 120,,Disponibil al instituției finanțate 6000000

din venituri extrabugetare

Contul 159 se creditează cu valoarea ,,altor valori” consumate prin debitul conturilor:

-13 ,,casa” cu sumele depuse la casierie din vânzarea biletelor și a altor valori,

13,,casa” = 159.01.1,,Bilete” 5240000

– 600 ,,Materiale” = 159.01.4 ,,carburanți 900000

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea timbrelor fiscale și poștale, a bonurilor cantități fixe de carburanți aflate în cont la finele perioadei. Contabilitatea analitică a contului 159 se organizează pe feluri de valori și pe persoanele gestionate.

Contabilitatea decontărilor

Pentru realizarea obiectului de activitate, muzeul are relații juridice de natură patrimonială cu persoane juridice și fizice de natura obligațiilor de creanță pentru aprovizionări cu bunuri sau prestări de servicii, pentru care plata se face ulterior, pentru decontarea obligațiilor față de personalul instituției pentru munca prestată.

Conturile din clasa 2 ,,Decontări” țin evidența raporturilor reciproce de decontare între instituția superioară și instituțiile subordonate finanțate de la buget precum și decontările cu terții debitori și creditorii instituției.

Contul 22 ,,Decontări cu terții debitori” se desfășoară în conturi sintetice de gradul 2 astfel:

220 ,,Debitori”

225 ,,Clienți”

Contul 220 ,,Debitori” ține evidența debitorilor, persoane fizice și juridice proveniți din activitatea desfășurată în cadrul relațiilor de decontare între muzeu și salariații lui, cât și a persoanelor fizice și juridice externe care au produs pagube materiale pentru care există titluri executorii. Contul 220 este un cont de activ care înregistrează:

– avansurile spre decontare acordate personalului pentru operațiuni de aprovizionare sau în scop de deplasare;

– despăgubiri pretinse pentru pagubele materiale aduse instituției de la persoanele vinovate;

– sumele provenite din reclamații și pagubele provocate din relațiile contractuale sau incidențe financiare de către persoanele juridice pe baza titlurilor executorii;

– garanțiile depuse de muzeu pe bază de contracte în conformitate cu prevederile legale;

Înregistrarea creanțelor în debitul contului 220 se face pe bază de acte doveditoare (referat de avans, procese verbale de inventariere, proces verbal de control, etc). creditarea contului 220 se face prin:

– încasarea creanțelor cuvenite muzeului sau bugetului local;

– trecerea în evidență separată, potrivit normelor în vigoare, a debitorilor deveniți insolvabili și înregistrarea acestora în debitului contului de ordine și evidență 910 ,,Debitori scoși din activ urmăriți în continuare”. Când debitorii devin în stare de solvabilitate aceștia se înregistrează în evidența contabilă în debitul contului 220,,Debitori “ și creditul contului 531 ,,Venituri de realizat”, creditându-se în același timp contul 910.

Soldul contului este debitor și reflectă valoarea debitelor existente în evidență și neîncasate la finele perioadei.

Contul 225 ,,Clienți” ține evidența decontărilor cu clienții pentru produsele vândute, lucrările executate, serviciile prestate, facturate, precum și a materialelor rezultate din declanșarea bunurilor, scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și a celorlalte materiale vândute. Contul ,,Clienți” este un cont de activ și se debitează cu sumele datorate de clienți prin creditul conturilor.

– 531 ,,Venituri de realizat” cu prețul de înregistrare al serviciilor prestate, facturate care se încasează ulterior prin unitățile trezoreriei statului,

225 ,,Clienți” = 531 ,,Venituri de realizat” 920000

Contul se creditează cu sumele încasate de la clienți prin debitul conturilor.

-120 ,,Disponibil al instituției finanțate = 225 ,,Clienți” 30039699

din venituri extrabugetare”

– 13 ,,Casa” cu sumele încasate în numerar de la clienți,

13 ,,Casa” = 225,,Clienți” 920000

Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienți și neîncasate la finele perioadei.

Contul 23 ,,Decontări cu terți-creditori” se desfășoară în conturi sintetice de gradul 2 astfel:

230 ,,Decontări cu salariații”

231 ,,Creditori”

232 ,,Decontări cu bugetul statului”

233 ,,Decontări privind asigurările sociale”

234 ,,Furnizori”

Potrivit legislației personalul contractual din sectorul bugetar primește pentru activitatea desfășurată un salariu de bază. Salariile de bază pentru fiecare funcție de execuție, pe grade profesionale sau trepte profesionale, ocupate de personalul contractual, se stabilesc între limita minimă și cea maximă.

Personalul contractual care ocupă o funcție de conducere în sectorul bugetar, salariului de bază I se adaugă o indemnizație de conducere, diferențiată în raport cu complexitatea și răspunderea ce revin funcției de conducere.

Salariile de bază la Muzeul Județean Bistrița și indemnizațiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor stabilite. Stabilirea salariului de bază între se face o dată pe an, pe baza evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale, efectuată în condițiile legii.

Contul 230 ,,Decontări cu salariații” ține evidența decontărilor cu salariații muzeului pentru care drepturile de salarii inclusiv adaosurile și premiile achitate din fondul de salarii. Sistemul de salarizare al personalului muzeului are în vedere următoarele:

– crearea unui sistem unitar de salarizare aplicabil tuturor funcționarilor publici

– necesitatea de a restrângere costurile administrației publice

– cererea unei ierarhii a sistemului de salarizare

– stabilirea unui raport just între partea fixă și partea variabilă a salariului, care să țină seama de activitatea depusă și de importanța ei.

Pentru activitatea depusă, personalul muzeului are dreptul la un salariu care se compune dintr-o parte fixă, reprezentând salariul de bază și o parte variabilă, compusă din sporturi și indemnizații la salariul de bază.

Fondurile bugetare destinate cheltuielilor cu salariile se alocă anual prin legile privind bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale în raport cu numărul de personal încadrat în muzeu. În limita fondurilor bugetare alocate sunt defalcate sumele destinate cheltuielilor cu salariile în vederea realizării sarcinilor programate.

Indemnizațiile de conducere pentru funcțiile publice de conducere sunt stabilite în procente din salariul de bază corespunzător funcției publice de execuție.

Contul 230 ,,Decontări cu salariații” ține evidența drepturilor de salarii inclusive sporurilor la salarii de bază și premiile de orice fel cuvenite salariaților muzeului.

Salarizarea personalului se face de regulă după timp, iar salariul de bază stabilit pe lună se acordă personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu, conform fișei postului.

Necesarul de personal al muzeului se stabilește prin statele de funcțiuni aprobate de organele competente. Drepturile de salarii cuvenite personalului se calculează la finele lunii, când se întocmesc statele de salarii.

Drepturile de salarii se achită de regulă chenzinal, în cote egale de cca. 50% din salariul de bază.

Avansurile din salarii acordate în prima chenzină se înregistrează în debitul contului 230, urmând a fi reținute din salariile cuvenite pentru luna respectivă. De asemenea drepturile la concediile legale și alte concedii de odihnă sau alte drepturi salariale acordate în cursul lunii care fac parte din totalul drepturilor stabilite pentru luna respectivă se înregistrează în debitul acestui cont.

La fiecare sfârșit de lună, după întocmirea statelor de plată ale salariaților, pe baza centralizatorului acestora, se face evidențierea drepturilor salariale ale personalului angajat cu contract de muncă prin creditarea contului 230 ,,Decontări cu salariații” și debitarea contului de cheltuieli bugetare, totodată se înregistrează reținerile din drepturile de salarii cum sunt: impozitul pe venit din salarii, contribuția angajaților la asigurările sociale de stat, contribuția angajaților la fondul de asigurări sociale de sănătate, contribuția la fondul de șomaj, diverse popriri pentru mărfuri cumpărate în rate, imputații pentru lipsuri în gestiune sau sume primite necuvenit de la instituție, diverse amenzi și penalități stabilite de organele în drept. Evidențierea reținerilor la sfârșit de lună se face prin debitarea contului 230 ,,Decontări cu salariații” și creditarea conturilor de decontări corespondente prin care urmează a se înregistra plata efectivă prin contul de la trezoreria statului.

Controlul operațiilor din acest cont se realizează la fiecare sfârșit de lună. De regulă soldul al contului 230 ,,Decontări cu salariații” trebuie să fie egal cu restul de plată din statul de salarii și eventualele plăți efectuate pe luna care a expirat pentru luna următoare privind concediile de odihnă care se vor reflecta în salariile lunii respective. La Muzeul Județean Bistrița pentru contul 230 se utilizează analiticul 230.01 ,,Decontări cu salariații pentru activitatea curentă”.

Contul 230 ,,Decontări cu salariații” este un cont de pasiv de surse atrase, care își începe funcționarea prin a se debita cu achitarea chenzinei întâi cuvenite personalului pe baza listelor de avans prin creditul contului 13 ,,Casa” (230 ,,Decontări cu salariații” = 13 ,,Casa”)

Contul se creditează la finele lunii pe baza statelor de salarii, cu drepturile cuvenite personalului prin debitul contului 420.02 ,,Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean”

420.02 ,,Cheltuieli efectuate din = 230.01 ,,Decontări cu salariații 377873552

fonduri primite de la consiliul pentru activitatea curentă

județean”

Contul se debitează:

– la finele lunii cu plata chenzinei a doua cuvenită personalului muzeului prin creditul contului 13 ,,Casa”,

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 13 ,,Casa” 130659651

activitatea curentă”

– cu reținerile din salarii efectuate în cazul imputațiilor prin creditul contului 220 ,,Debitori”,
230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 220 ,,Debitori” 500000

activitatea curentă

– cu impozitul pe salarii datorat și reținut de la salariații prin creditul contului 232.01

,,Decontări cu bugetul statului”.

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 232.01,,Decontări cu bugetul 24790700

activitatea curentă” statului”

– cu contribuția personalului la asigurările sociale 9,5% și contribuția la fondul asigurărilor sociale de sănătate 6,5% reținută prin creditul conturilor 233.02 ,,Decontări privind contribuția personalului pentru pensia suplimentară” și 233.04 ,,Decontări privind contribuția la asigurările sociale de sănătate”,

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = % 56773184

activitatea curentă

233.02 ,,Decontări privind contribuția

personalului la pensia suplimentară” 33669290

233.04,,Decontări privind contribuția

personalului la asigurările sociale de

sănătate” 23103894

– 235.02 ,,Decontări privind contribuția personalului la fondul de șomaj”, cu contribuția salariaților la constituirea fondului de șomaj.

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 235.02 ,,Decontări privind 2962704

activitatea curentă” contribuția personalului la

fondul de șomaj

Soldul contului este creditor și reprezintă sumele datorate personalului și neridicate la sfârșitul lunii.

Contul 231 ,,Creditorii” ține evidența relațiilor de decontare cu o serie de creditori care pot fi regii autonome, societăți comerciale sau persoane fizice provenind din:

– sume reținute din salarii pe baza hotărârilor instanțelor judecătorești în favoarea altor instituții, agenți economici și persoane fizice.

sume reținute pentru constituirea garanțiilor materiale

imputațiile pentru mijloacelor fixe constatate lipsă.

Contul 231 ,,Creditorii” se utilizează la Muzeul județului Bistrița cu următoarele analitice: 231.01 ,,Creditorii pentru garanții depuse de gestionari”, 231.02 ,,Creditorii pentru garanții depuse de salariații”, 231.03 ,,Creditorii pentru pensie alimentară”, 231.04 ,,Creditorii pentru pensie alimentară”, 231.05 ,,Rețineri din salarii pentru plata ratelor”, 231.06 ,,Rețineri pentru plata pe card a salariilor”, 231.07 ,,Rețineri pentru cardurile BCR”, 231.08 ,,Rețineri pentru cardurile BCR”.

Contul 231 ,,Creditorii” este un cont de pasiv și se creditează cu obligațiile instituției față de creditor prin debitul conturilor:

13 ,,Casa” cu sumele încasate în numerar de la personalul instituției,

13,,Casa” = 231 ,,Creditori” 2300000

– 230.01 ,,Decontări cu salariații pentru activitatea curentă” cu sumele reținute prin statul de salarii pentru mărfuri cumpărate cu plata în rate, chirii, pensie alimentară, sume virate pe carduri, cu salariile neridicate la termen,

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 231.01 ,,Creditori pentru garanții 600000

activitatea curentă” depuse de gestionari”

230.01 ,,Decontări cu salariații = 231.02 ,,Creditori pentru garanții 600000

pentru activitatea curentă depuse de salariați

230.01,,Decontări cu salariații pentru = 231.03,,Creditori pentru pensie 1093000

activitatea curentă alimentară

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 231.04 ,,Creditorii pentru pensie 1501000

activitatea curentă alimentară

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 231.05 ,,Rețineri din salarii pentru 14141660

activitatea curentă” plata ratelor”

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 231.06 ,,Rețineri pentru plata 22641941

activitatea curentă” pe card a salariilor

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 231.07 ,,Rețineri pentru cardurile 1482700

activitatea curentă BCR

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 231.08 ,,Rețineri pentru cardurile 578977

activitatea curentă” BCR”

– 600 ,,Materiale” = 231 ,,Creditori” 2400000

Contul 231 se debitează prin creditul conturilor:

– 120 ,,Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare” cu sumele plătite acestora, reținute sau prescrise potrivit dispozițiilor legale, cu sumele virate altor instituții, agenți economici și persoane fizice pentru rate, chirii, proprii,

231.01 ,,Creditori pentru garanții = 120 ,,Disponibil al instituției 600000

depuse de gestionari finanțate din venituri extrabugetare”

231.02 ,,Creditorii pentru garanții = 120 ,,Disponibil al instituției 600000

depuse de salariați” finanțate din venituri extrabugetare

231.03 ,,Creditori pentru pensie = 120 ,,Disponibil al instituției 1093000

alimentară” finanțate din venituri extrabugetare

1 13 ,,Casa” cu sumele plătite în numerar creditorilor,

231 ,,Creditori” = 13,,casa” 2400000

Soldul contului este creditor și reflectă sumele datorate creditorilor și neachitate la finele perioadei.

Contul 232 ,,Decontări cu bugetul statului” ține evidența decontărilor cu bugetul statului pentru veniturile încasate de către muzeu care, potrivit normelor în vigoare se varsă la bugetul statului cum sunt:

impozitul pe salarii

veniturile instituției publice care se cuvin bugetului statului

penalități aplicate pentru neachitarea la termen a impozitelor și taxelor datorate statului

sumele datorate creditelor care nu se mai plătesc acestora după expirarea termenului legal de prescripție

sumele încasate din imputații privind lipsuri în gestiune la materiale și obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată, procurate în anii precedenți

diferența dintre valoarea de înregistrare și sub sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru lipsuri la valori materiale, precum și valoarea mijloacelor fixe imputate

plusuri în numerar constatate cu ocazia verificării casieriei

Contul 232 ,,Decontări cu bugetul statului” este un cont de pasiv la muzeu se utilizează analiticul 232.01 ,,Decontări cu bugetul statului” și se creditează cu sumele datorate bugetului de stat prin debitul conturilor:

– 230.01 ,,Decontări cu salariații pentru activitatea curentă” cu impozitul pe salarii reținut de la salariați,

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 232.01 ,,Decontări cu bugetul 24790700

activitatea curentă” statului

Contul 232.01 se debitează cu vărsămintele efectuate în contul bugetului prin creditul conturilor:

120 ,,Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare” .

232.01 ,,Decontări cu bugetul statului” = 120 ,,Disponibil al instituției 24790700

finanțate din venituri extrabugetare

Soldul creditor al contului reflectă sumele datorate bugetului statului și neachitate de instituție.

Contul 233 ,,Decontări privind asigurările sociale” ține evidența contribuției muzeului și a angajaților la formarea fondului pentru asigurări sociale și contribuția instituției și a personalului la constituirea fondului asigurărilor sociale de sănătate. Contribuția la asigurările sociale se calculează lunar prin aplicarea unei cote procentuale stabilite prin lege asupra fondului de salarii brut realizat și constituie o cheltuială care se suportă în proporție de 9,5% de salariați și 24,5% din instituție.

Angajatorii, persoane juridice care angajează personalul salariat cu contract individual de muncă, au obligația să participe la constituirea fondului asigurărilor sociale de sănătate în cotă de 7% aplicată asupra fondului de salarii brut realizat. Contribuția muzeului se înregistrează în debitul contului 420.02 ,,Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean” și creditarea contului 233.01 ,,Decontări privind contribuția instituției la asigurările sociale de stat pentru pensii”.

Angajații datorează contribuția pentru asigurările sociale de sănătate în conte de 6,5% aplicată asupra veniturilor salariale brute realizate lunar care se înregistrează în debitul contului 230 ,,Decontări cu salariații” și creditarea contului 233.04 ,,Decontări privind contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate”.

Contabilitatea analitică a contului 233 se desfășoară în analiticele 233.01 ,,Decontări privind contribuția instituției la asigurările sociale de stat pentru pensii”, 233.02 ,,Decontări privind contribuția personalului la pensia suplimentară” , 233.03 ,,Decontări privind contribuția instituției la asigurările sociale de sănătate"” 233.04 ,,Decontări privind contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate”, 233.05 ,,Decontări privind contribuția instituției la fondul de risc și accidente”.

Contul 233 ,,Decontări privind asigurările sociale” este un cont de pasiv și se creditează cu contribuția instituțiilor la asigurările sociale inclusă în cheltuielile muzeului finanțate din bugetul local, din venituri extrabugetare sau fonduri speciale, precum și cu contribuția pentru asigurările sociale de sănătate prin debitul conturilor:

– 230.01 ,,Decontări cu salariații pentru activitatea curentă” cu contribuția salariaților la asigurările sociale și contribuția de 6,5% a asigurărilor sociale de sănătate,

230.01 ,,Decontări cu salariații = 233.02 ,,Decontări privind contribuția 33669290

pentru activitatea curentă personalului la pensia suplimentară

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 233.04 ,,Decontări privind contribuția 23103894

activitatea curentă personalului la asigurările sociale

de sănătate”

– 420.02 ,,Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean”

420.02 ,, Cheltuieli efectuate din = 233.01 ,,Decontări privind contribuția 86831320

fonduri primite de la consiliul instituției la asigurările sociale de stat

județean” pentru pensii”

420.02 ,,Cheltuielile efectuate din = 233.03 ,,Decontări privind contribuția 24808953

fonduri primite de la consiliul instituției la asigurările sociale

județean” de sănătate”

420.02 ,,Cheltuieli efectuate din = 233.05 ,,Decontări privind contribuția 1772068

fonduri primite de la consiliul instituției la fondul de risc și

județean” accidente”

Contul 233 se debitează cu sumele plătite în contul asigurărilor sociale de stat cu dispoziția de plată tip CAS odată cu ridicarea chenzinei a doua la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, precum și cu contribuția la fondul de asigurări sociale de virate la Casa județeană de Asigurări Sociale de Sănătate prin creditul conturilor 120 ,,Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare”.

233.01 ,,Decontări privind contribuția = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 868313290

instituției sociale de stat pentru din venituri extrabugetare

pensii”

233.03 ,,Decontări privind contribuția = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 24808953 instituției la asigurările sociale de din venituri extrabugetare

sănătate”

233.04 ,,Decontări privind contribuție = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 23103894

personalului la asigurările sociale de din venituri extrabugetare”

sănătate”

233.05 ,,Decontări privind contribuția = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 1772068

instituției la fondul de risc și accidente” din venituri extrabugetare”

Soldul creditor al contului reflectă contribuția la asigurările sociale nedecontate de muzeu la finele perioadei.

Potrivit legislației bugetul asigurărilor pentru șomaj cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului asigurărilor pentru șomaj. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale fundamentează anual, pe baza propunerilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, proiectul bugetului asigurărilor pentru șomaj. Bugetul asigurărilor pentru șomaj se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj se constituie din:

contribuțiile angajatorilor și ale persoanelor juridice

contribuțiile individuale ale persoanelor

contribuțiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru șomaj;

venituri din alte surse, inclusiv din finanțarea externă;

Constituirea resurselor și efectuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj se realizează prin trezoreria statului. Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 3,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurați persoane juridice.

Angajatorii care încheie cu persoane fizice convenții civile de prestări de servicii pentru desfășurarea unor activități nu au obligația de a contribui la bugetul asigurărilor pentru șomaj în raport cu drepturile bănești plătite acestora din fondul de salarii. Ei au obligația de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 1%, aplicată asupra salariului de bază lunar brut.

Contul 234 ,,Furnizori” reprezintă o altă categorie de creditori cu care muzeul are relații de decontare, fiind agenți economici față de care are datorii temporare ocazionate de aprovizionările cu materiale, obiecte de inventar, de mică valoare sau scurtă durată, lucrări executate și servicii prestate pentru activitatea curentă.

Contul 234 este un cont de pasiv, se creditează cu sumele furnizorilor prin debitul conturilor:

– 420.02 ,,Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean” cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar achiziționate, al serviciilor prestate și lucrărilor executate,

420.02 ,,Cheltuieli efectuate din = 234 ,,Furnizori” 2827972

fonduri primite de la consiliul

județean”

– 600 ,,Materiale” cu prețul de înregistrare al materialelor primite

600 ,,Materiale” = 234 ,,Furnizori” 600000

Contul se debitează cu sumele plătite furnizorilor din disponibilități bănești ale muzeului prin creditul conturilor:

– 13 ,,Casa”

234 ,,Furnizori” = 13,,Casa” 600000

– 120 ,,Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare” cu sumele plătite furnizorilor din avansuri spre decontare.

234 ,,Furnizori” = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 2827972

din venituri extrabugetare”

Soldul contului reflectă sumele datorate furnizorilor și neaschitate la finele perioadei.

Contul 235 ,,Decontări privind contribuția la constituirea fondului de șomaj” ține evidența constituirii fondului pentru ajutorul de șomaj, pentru contribuția instituției publice de 3,5% aplicată la fondul de salarii brut realizat lunar și a salariaților de 1% din totalul veniturilor brute realizate de salariați în fiecare lună. Pentru evidențierea în contabilitate se utilizează analiticele 235.01 ,,Decontări privind contribuția instituției la constituirea fondului de șomaj” și 235.02 ,,Decontări privind contribuția personalului la constituirea fondului de șomaj”. Este un cont pasiv care se creditează cu contribuția instituției și a salariaților la constituirea fondului de șomaj prin debitul conturilor.

– 230.01 ,,Decontări cu salariații pentru activitatea curentă”

230.01 ,,Decontări cu salariații pentru = 235.02 ,,Decontări privind 2962704

activitatea curentă contribuția personalului la constituirea

fondului de șomaj”

420.02 ,,Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean”

420.02 ,,Cheltuieli efectuate din = 235.01 ,,Decontări privind contribuția 12404474

fonduri primite de la consiliul instituției la constituirea fondului de

județean” șomaj”

Contul debitează cu sumele virate la Agenția Județeană pentru Ocuparea a Forței de Muncă din contul de disponibilități 120 ,,Disponibil al instituției finanțate de venituri extrabugetare”.

235.01 ,,Decontări privind contribuția = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 12404474

instituției la constituirea fondului de din venituri extrabugetare”

șomaj”

235.02 ,,Decontări privind contribuția = 120 ,,Disponibil al instituției finanțate 2962704

personalului la constituirea fondului din venituri extrabugetare”

de șomaj”

Soldul creditor al contului reflectă contribuția la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj neachitată de instituție la finele perioadei.

Contabilitatea fondurilor instituției

Conturile din clasa 3 țin evidența surselor de formare a mijloacelor proprii ale muzeului precum și a fondurilor cu destinație specială. Din această clasă fac parte următoarele conturi:

– 308 ,,Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale”

– 311 ,,Fondul obiectelor de inventar”

– 337 ,,Fonduri cu destinație specială”

Caracteristici generale ale acestor conturi sunt:

– încep a se credita în exclusivitate și arată proveniența sau destinația specială a lor

au o corespondență relativ restrânsă și aceasta numai prin conturi de activ prin mijloace materiale sau bănești

utilizarea mijloacelor din aceste surse se urmărește distinct de celelalte bunuri și se închid prin debitarea conturilor privind fondurile din care au fost inițiate.

Contul 308 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ – teritoriale” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează mijloace fixe intrate în instituție achiziționate de la furnizori, sau constatate plus cu ocazia inventarierii:

308 “Fondul bunurilor care alcătuiesc

domeniul public al unității = 013 “Mijloace fixe” 1254000000

administrativ teritoriale”

În debitul acestui cont se înregistrează mijloacele fixe scoase din funcțiune, sau constatate lipsă cu ocazia inventarierii prin creditul contului 308.

308 “Fondul bunurilor care

013 “Mijloace fixe” = alcătuiesc domeniul public al 1254000000

unității administrativ – teritoriale”

Soldul creditor al contului reprezintă fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale aflate în cont la finele perioadei.

Contul 311 “Fondul obiectelor de inventar” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează obiectele de inventar intrate în instituție prin achiziționarea de la furnizori, prin prelucrare în cadrul instituției, sau la terți, sau constatate plus cu ocazia inventarierii.

420.02 “Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul = 234 “Furnizori” 112480000

județean”

602 “Obiecte de inventar cu diminuarea surselor ca urmare a scoaterii din uz a obiectelor de inventar, sau constatate lipsă și imputate persoanelor vinovate, 603 “Obiecte de invetar în folosință” și 602 “Obiecte de inventar în magazie”.

Soldul creditor al contului reprezintă sursele proprii ale obiectelor de inventar la finele perioadei.

Contul 337 “Fonduri cu destinație specială” ține evidența fondurilor cu destinație specială constituite din taxe și sume primite sub formă de donații în conformitate cu legea. Este un cont de pasiv de fonduri speciale.

Contul se creditează cu fonduri cu destinație specială” cu sumele primite în contul de disponibil pentru construirea fondurilor.

119 “Disponibil din fonduri cu

destinație specială” = 337 “Fonduri cu destinație specială” 600000

Contul se debitează cu sumele utilizate pentru realizarea activităților din aceste fonduri prin creditul contului 119 “Disponibil din fonduri cu destinație specială” cu sumele plătite sau restituite.

119 “Disponibil din fonduri cu

337 “Fonduri cu destinație specială” = destinație specială” 600000

Soldul creditor al contului reprezintă fondurile cu destinație specială în cont la finele perioadei.

3. 3. 5. CONTABILITATEA VENITURILOR

Muzeul Județean Bistrița Năsăud realizează unele venituri care provin din: taxe percepute în condițiile legii de la persoane fizice și juridice române sau străine, venituri din închirieri de spații, manifestări culturale, publicații sau donații, sponsorizări și alte surse neramburasbile. Veniturile muzeului și activitățile extrabugetare elaborate de Ministerul Finanțelor Publice. Muzeul varsă veniturile realizate la bugetul local. Contabilitatea veniturilor se ține cu ajutorul conturilor din clasa 5 “Venituri” astfel:

– 520 “Venituri extrabugetare ale instituției publice”

– 528 “Venituri din anii precedenți și alte surse”

– 531 ,,Venituri de realizat”

Contul 528 ,,Venituri din anii precedenți și alte surse” ține evidența veniturilor din anii precedenți, soldul rămas după închiderea operațiunilor la sfârșitul anului, precum și alte surse ale mijloacelor rezultate din activitatea muzeului. Este un cont de pasiv și se creditează prin debitul contului 520.01 ,,Venituri proprii” la începutul anului după aprobarea dării de seamă anuale cu soldul creditorul al contului.

520.01 ,,Venituri proprii” = 528 ,,Venituri din anii precedenți 66569753

și alte surse”

Contul 528 ,,Venituri din anii precedenți și alte surse” se debitează prin creditul contului 420.02 ,,Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean” la sfârșitul anului cu soldul debitor al contului rămas neînchis când veniturile încasate sunt mai mici decât cheltuielile efectuate.

528 ,,Venituri din anii precedenți = 420.02 ,,Cheltuieli efectuate din 188936252

și alte surse” fonduri primite de la consiliul

județean”

Soldul creditor al contului 528 reprezintă sursele mijloacelor activităților muzeului provenite din finanțarea anilor precedenți la finele perioadei.

Contul 531 ,,Venituri de realizat” ține evidența sumelor ce urmează a se încasa de la instituțiile publice și pentru ca4re se crează debite de la diferite persoane fizice sau juridice și provin din următoarele surse:

– sume imputate persoanelor vinovate pentru lipsuri de obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată.

– sume din venituri extrabugetare încasate la termenele stabilite pentru care se instituie debite;

– sume ce se vor încasa din valoarea serviciilor prestate, facturate și care se încasează ulterior prin bancă;

– biletele de intrare în muzeu, prestări de servicii, taxe pentru filmat sau fotografiat;

– publicații tipărite în scopul desfacerii;

Contul 531 ,,Venituri de realizat” este un cont de pasiv care se creditează cu sumele ce urmează a se încasa prin debitul conturilor.

– 159.01.1 ,,Bilete cu valoarea nominală a biletelor de intrare în muzeu și a prestărilor de servicii;

159.01.1 ,,Bilete” = 531 ,,Venituri de realizat” 30000000

– 225 ,,Clienții” cu prețul de înregistrare a serviciilor prestate, facturate,

225 ,,Clienți” = 531 ,,Venituri de realizat” 12586765

– 600 ,,Materiale” cu valoarea materialelor rezultate din scoaterea din folosință a obiectelor de inventar,

600 ,,Materiale” = 531 ,,Venituri de realizat” 10500000

Contul 531 se debitează cu sumele încasate efectiv prin creditul contului 520.02 ,,Alocații de la buget” cu veniturile efectiv încasate.

520.02 ,,Alocații de la buget” = 531 ,,Venituri de realizat” 9900000

Soldul contului reflectă veniturile de încasat în perioadele următoare.

3.3.6 Contabilitatea mijloacelor fixe

Muzeul Județean Bistrița are în administrare bunuri de lungă durată și cu o valoare mai mare decât limita stabilită pentru obiectele de inventar, denumite prin lege mijloace fixe. Se consideră mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ condițiile:

– are o valoare mai mare decât limita stabilită de lege

– are o durată normală de utilizare mai mare de un an

Pentru muzeu sunt asimilate și se înregistrează ca mijloace fixe și valorile de muzeu, obiectele de artă, expozițiile, cărțile din bibliotecă, investițiile efectuate la mijloace fixe luate cu chirie. În categoria mijloacelor fixe se includ obiectele cu o valoare mai mare de 8.000.000 lei și dacă acestea respectă prevederile legislației cu privire la contabilitatea și destinația amortizării mijloacelor fixe și respectiv scoaterea din funcțiune a acestora.

La instituțiile publice, prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înțelege:

– suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea investițiilor, inclusiv cheltuielile de transport, cota de aprovizionare costul ambalajelor nerecuperabile consemnate în procesul verbal de recepție care în mod obligatoriu trebuie să aibă anexată situația definitivă de lucrări întocmită de constructor și verificată de reprezentantul instituției publice desemnat pentru urmărirea lucrărilor pe toată perioada execuției

– valoarea consemnată în documentele de transfer (în cazul primirii prin transfer)

– valoarea stabilită prin documentele de evaluare în cazul plusurilor de inventar sau a mijloacelor fixe independente rezultate din dezmembrarea sau scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe complexe

– valoarea estimată conform normelor în vigoare pentru bunurile primite cu titlu gratuit (donație) sau descoperite cu ocazia unor săpături arheologice.

Valoarea de înregistrare a mijloacelor fixe se modifică în urma efectuării unor completări, îmbunătățiri sau modernizări, a reevaluării sau în cazul scoaterii parțiale din funcțiune a mijloacelor fixe și corectării eventualelor erori de înregistrare.

Ieșirea mijloacelor fixe din patrimoniul instituțiilor publice are loc prin:

– casarea după expirarea duratei normale de folosință și uzură fizică sau morală, care nu mai permite exploatarea acestora în condiții de siguranță.

– lipsa la inventariere prin imputarea valorii actualizate a bunurilor persoanelor responsabile care le-au avut în gestiune sau altor persoane vinovate. Pentru lipsuri, sustrageri sau celelalte fapte care produc pagube, ce constituie infracțiuni, ordonatorul de credite este obligat să întreprindă măsuri legale

– calamități naturale sau provocate, după o atentă pe baza concluziilor și documentelor întocmite de către organele fiscale de resort

– vânzare sau transfer în condițiile legii.

Operațiunile care privesc diminuarea patrimoniului muzeului se supun controlului financiar preventiv propriu. Mijloacele fixe care aparțin muzeului nu pot face obiectul actelor de vânzare cumpărare, donații sau alte forme de schimbare a proprietății decât în condițiile legii. Muzeul le poate concesiona sau închiria temporar.

Conturile mijloacelor fixe sunt conturi de activ cu ajutorul cărora se ține evidența existenței și mișcării bunurilor de natura mijloacelor fixe achiziționate sau preluate în condițiile legii.

Mijloacele fixe intrate în patrimoniul instituțiilor publice, se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 01 ,,Mijloace fixe și terenuri” care se desfășoară în următorul cont sintetic de gradul II:

-013,,Mijloace fixe”.

Contul de mijloace fixe este un cont de activ și se debitează prin creditul contul 308 ,,Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ – teritoriale” după caz:

– cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului, intrate în patrimoniul de la furnizori, primite prin transfer sau prin donație, sponsorizare, potrivit normelor în vigoare;

– cu valoarea mijloacelor fixe constatate plus cu ocazia inventarierii;

– cu valoarea completărilor, îmbunătățirilor, modernizărilor efectuate la mijloace fixe, precum și cu alte modificări aduse valorii de intrare prin reevaluare;

– cu valoarea mijloacelor fixe rezultate din dezmembrarea altor mijloace fixe scoase din funcțiune sau preluate de la debitori în contul creanțelor.

308 “Fondul public al unității

013 “Mijloace fixe” = domeniul public al unității 1254000000

administrativ – teritoriale”

Contul 013 “Mijloace fixe” se creditează prin debitul contului 308 cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul unității administrativ teritoriale ieșite din patrimoniu prin casare, transferate distruse sau constatate lipsă cu ocazia inventarierii.

308 “Fondul bunurilor care alcătuiesc

domeniul public al unității = 013 “Mijloace fixe” 1254000000

administrativ – teritoriale”

Soldul debitor al contului 013 reprezintă valoarea mijloacelor fixe aflate în administrarea muzeului la finele perioadei.

3.3.7. Contabilitatea obiectelor de inventar și a baracamentelor

Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu (echipamentul de protecție, mecanismele, dispozitivele, aparatele de măsură și control). Obiectele de inventar în folosință se evidențiază distinct în contabilitatea analitică. Pentru a explica mai clar care bunuri intră în categoria obiectelor de inventar, se impun următoarele precizări:

– obiectele de inventar se aseamănă cu materialele în ceea ce privește procurarea finanțarea și întocmirea documentelor de intrare ieșire, se deosebesc de restul materialelor prin faptul că nu se consumă complet în momentul folosirii lor, ci într-un timp mai îndelungat ceea ce le apropie de caracteristicile mijloacelor fixe;

– sunt obiecte singulare sau complexe destinate să îndeplinească în mod independent o funcție distinctă, cu o valoare de înregistrare mai mică de 8.000.000 lei, indiferent de durata lor, sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoare. Limita maximă a valorii obiectelor de inventar este de 8.000.000 lei.

Baracamentele și amenajările provizorii sunt bunuri achiziționate de muzeu pentru executarea lucrărilor și prestațiilor de construcții. Nu se include în această categorie lucrările de organizare la care prin demontare sau demolare nu se recuperează materiale. La instituțiile publice, în general, și la muzeu în particular valoarea obiectelor de inventar se include în cheltuieli integral, la data procurării.

Contabilitatea analitică a obiectelor de inventar aflate în magazie se conduce cantitativ și valoric cu ajutorul fișei de cont analitice pe feluri sau grupe de obiecte de inventar.

Contabilitatea sintetică a obiectelor de inventar se ține cu ajutorul următoarelor conturi:

602 “Obiecte de inventar în magazie”;

603 “Obiecte de inventar în folosință”

Contul 602 “Obiecte de inventar în magazie reflectă stocurile de obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și mișcarea acestora. Este un cont de activ care se dibitează cu obiectele de inventar intrate în magazie, provenite din aprovizionări, din producție proprie, din donații sau plusuri la inventar prin creditul contului 311 “Fondul obiectelor de inventar”, cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar intrate în muzeu.

602 “Obiecte de inventar în magazie” = 311 “Fondul obiectelor de inventar” 7000000.

Contul 602 se creditează cu obiecte de inventar ieșite din magazie prin debitul conturilor:

– 311 cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar declasate, cu cele constatate lipsă sau degradate,

311 “Fondul obiectelor de inventar” = 602 “Obiecte de inventar în magazie” 5600000.

– 603 “Obiecte de inventar în folosință”, cu prețul de înregistrare a obiectelor de inventar date în folosință.

603 “Obiecte de inventar în

311 “Fondul obiectelor de inventar” = folosință” 8625000.

Soldul debitor al contului 602 reprezintă valoarea obiectelor de inventar aflată în stoc la preț de înregistrare la finele perioadei.

Contul 603 “Obiecte de inventar în folosință” ține evidența obiectelor de inventar aflate în folosința muzeului și este un cont de activ care se debitează cu obiectele de inventar date în folosință prin creditul contului 602.

603 “Obiecte de inventar în

folosință” = 602 “Obiecte de inventar în magazie” 8625000.

Acesta se creditează cu obiectele de inventar scoase din folosință ajunse la limita maximă de utilizare prin debitul contului 311.

311 “Fondul obiectelor de inventar” = 603 “Obiecte de inventar în folosință” 5600000.

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea obiectelor de inventar în folosință la preț de înregistrare la finele perioadei.

3. 3. 8 Contabilitatea materialelor

Contabilitatea materialelor la instituțiile publice se ține cu ajutorul conturilor din clasa 6 “materiale”. Conturile de materiale sunt conturi de activ. În contabilitate, materialele achiziționate de la producători se înregistrează la prețurile de livrare prevăzute în documentele justificative primite, materialele recuperate la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și din declasarea unor bunuri, altele decât mijloacele fixe se înregistrează la prețurile stabilite potrivit legii. Materialele achiziționate de pe piața liberă se înregistrează la prețurile cu amănuntul, luând în considerație prevederile legale privind organizarea și efectuarea de licitații în vederea procurării de bunuri de calitate corespunzătoare la prețuri minimale pentru aceeași calitate. Este greșită interpretarea legii în sensul că trebuie să se cumpere cu cele mai mici prețuri, indiferent de calitate. Se apreciază că a cumpărat materiale și obiecte de inventar de proastă calitate numai pentru că sunt ieftine este o cheltuială neeficientă a fondurilor bugetare.

În conturile de materiale, în prețul de aprovizionare se include și cheltuiala efectuată cu transportul și aprovizionarea acestora de la depozitul furnizorului până la instituție. Cheltuiala cu manipularea materialelor se înregistrează direct în contul 410 “Cheltuielile instituției de la buget”, și 420 “Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare”.

Materiale de uz gospodăresc, procurate în cantități mici și rechizitele de birou care se dau direct în consum nu se înregistrează în conturile de materiale, ci direct în conturile de cheltuieli. Fac excepție formularele cu regim special, care se înregistreaz6ă potrivit normelor elaborate în acest scop.

Contul 600 “Materiale”, cont de activ, se debitează cu materialele intrate în magazie prin creditul conturilor:

– 13 “Casa” cu materiale achiziționate și plătite în numerar,

600 “Materiale” = 13 “Casa” 14360000

– 159.01.4 “Carburanți” cu carburanții procurată pe bază de bonuri,

600 “Materiale” = 159.01.4. Carburanți 990000

– 231 “Creditori” cu materiale rezultate din scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe,

600 “Materiale” = 231 “Creditori” 30000000

– 234 “Furnizori” cu materiale și ambalaje primite de la furnizori,

600 “Materiale” = 234 “Furnizori” 5463000

– 337 “Fonduri cu destinație specială” cu prețul materialelor primite ca donații,

600 “Materiale” = 337 “Fonduri cu destinație specială” 3000000

Contul 600 se creditează cu materialele eliberate pentru consum sau donații prin debitul conturilor:

– 337 “Fonduri cu destinație specială cu prețul de înregistrare al materialelor din donații consumate

337 “Fonduri cu destinație specială” = 600 “Materiale” 3000000

– 420.02 “Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean” cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv,

420.02 Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul = 600 “Materiale” 4620000

județean”

– 520 “Venituri proprii” cu prețul de înregistrare al materialelor degradate.

520.01 “Venituri proprii” = 600 “Materiale” 2600000

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea materialelor aflate în stoc la preț de înregistrare.

Contabilitatea analitică a materialelor se ține pe feluri și categorii de materiale, potrivit metodei folosite (cantitativ – valorică, operativ – contabilă sau global – valorică):

02 “Materiale de întreținere și gospodărire”;

09 “Alte materiale”.

În analiticul contului “Alte materiale” se înregistrează materialele procurate pentru lucrări de întreținere, reparații curente și materiale procurate pentru reparații capitale.

Contul 601 “Materialele în prelucrare” evidențiază materialele și produsele aflate în prelucrare în cadrul instituției sau la terți. Contul 601 este un cont de activ care se debitează cu valoarea materialelor date în prelucrare prin creditul contului 600 cu prețul de înregistrare al materialelor predate spre prelucrare.

601 “Materiale în prelucrare” = 600 “Materiale” 28000000

Contul 601 se creditează cu valoarea materialelor rezultate din prelucrare cu prețul de înregistrare al materialelor utilizate în prelucrare la terminarea lucrărilor, 402.02 cu prețul de înregistrare al materialelor utilizate în prelucrare la terminarea lucrărilor.

420.02 “Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul = 601 “Materiale în prelucrare”

județean”

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea materialelor aflate în prelucrare la finele perioadei.

3. 3. 9. Contabilitatea operațiunilor extrabugetare

Muzeul poate organiza anumite activități producătoare de venituri fără finanțare de la buget care au ca scop autofinanțarea activităților desfășurate pe baza normelor legale. Pentru a putea realiza aceste activități, muzeul întocmește anual, separat bugetul de venituri și cheltuieli pentru fiecare activitate extrabugetară. Activitățile extrabugetare pot beneficia de credite bancare pentru acoperirea cheltuielilor până la realizarea primelor venituri. Conturile folosite pentru evidența operațiunilor privind activitățile extrabugetare la instituțiile publice sunt:

120 “Disponibil al instituției publice finanțate din venituri extrabugetare”

420 “Cheltuieli ale instituției finanțate din venituri extrabugetare” cu analiticele:

– 420.01 “Cheltuieli pentru activitatea curentă”

– 420.02 “Cheltuieli efectuate din fonduri primite de la consiliul județean”

520 “Venituri extrabugetare ale instituției publice”.

Contul 420 “Cheltuieli ale instituției finanțate din venituri extrabugetare” evidențiază cheltuielile efectuate pentru mijloacele constituite pe principiul autofinanțării unor activități ale muzeului. Este u cont de activ și se debitează cu cheltuielile efectuate prin creditul conturilor:

– 120 “Disponibil al instituției publice finanțate din venituri extrabugetare” cu plățile efectuate care prin natura lor reprezintă cheltuieli efective.

420.02 “Cheltuieli efectuate din 120 “Disponibil al instituției finanțate

fonduri primite de la consiliul = din venituri extrabugetare” 6504000

județean”

– 13 “Casa” cu sumele plătite în numerar reprezentând cheltuieli efective,

420.02 “Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul = 13 “Casa” 4987228

județean”

– 230.01 “Decontări cu salariații pentru activitatea curentă” cu salariile cuvenite personalului,

420.02 “Cheltuieli efectuate din 230.01 “Decontări cu salariații pentru

fonduri primite de la consiliul = activitatea curentă” 337873552

județean”

– 233 “Decontări privind asigurările sociale” cu contribuția la asigurările sociale datorate,

420.02 “Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul = % 113412341

județean”

230.01 “Decontări privind contribuția

instituției la asigurările sociale de stat 86831320

pentru pensii”

233.03 “Decontări privind contribuția

instituției la asigurările sociale de 24808953

sănătate”

233.05 “Decontări privind contribuția

instituției la fondul de risc și 1772068

accidente”

– 234 “Furnizori” cu valoarea serviciilor prestate și a lucrărilor executate de furnizori, precum și cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată achiziționate,

420.02 “Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul 234 “Furnizori” 6055000

județean”

– 235 “decontări privind contribuția instituției la constituirea fondului de șomaj” cu contribuția de 3% la constituirea fondului de șomaj,

420.02 “Cheltuieli efectuate din 235.01 “Decontări privind contribuția

fonduri primite de la consiliul = instituției la constituirea fondului de 12404474

județean” șomaj”

– 600 “Materiale” cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv pentru destinațiile stabilite,

420.02 “Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul 600 “Materiale” 4620000

județean”

– 601 “Materiale în prelucrare” cu prețul de înregistrare al materialelor utilizate în prelucrare la terminarea lucrărilor.

420.02 “Cheltuieli efectuate din

fonduri primite de la consiliul 601 “Materiale în prelucrare” 28523256

județean”

Contul 420 se creditează prin debitul conturilor:

– 120 “Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare” cu disponibilitățile nefolosite după terminarea obiectivelor de investiții.

420.02 “Cheltuieli efectuate din

120 “Disponibil al instituției finanțate fonduri primite de la consiliul 40000000

din venituri extrabugetare” = județean”

– 520 “Venituri extrabugetare ale instituției publice la sfârșitul anului cu totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închiderea contului de cheltuieli.

420.02 “Cheltuieli pentru activitatea

520.02 “Venituri proprii” curentă” 1019573504

420.02 “Cheltuieli efectuate din

520.02 “Alocații de la buget” = fonduri primite de la consiliul 3139069322

județean”

Soldul contului 420 este debitor înaintea operațiunilor de închidere, reprezentând cheltuielile efectuate în cursul anului.

Contul 520 “Venituri extrabugetare ale instituției publice ține evidența veniturilor încasate din activități extrabugetare, fiind un cont pasiv, la Muzeul Județean Bistrița Năsăud se utilizează analiticele: 520.01 “Venituri proprii” și 520.02 “Alocații de la buget”. Se creditează cu veniturile încasate prin debitul conturilor:

– 120 “Disponibil al instituției finanțate din venituri extrabugetare” cu sumele intrate în contul disponibil reprezentând încasări ale perioadei curente sau alocații de la buget virate de către administrația locală,

120 “Disponibil al instituției

finanțate din venituri extrabugetare” = 520.02 “Alocații de la buget” 40000000

– 13 “Casa” cu sumele în numerar,

13 “Casa” = 520.01 “Venituri proprii” 11000000

Contul 520 se debitează prin creditul conturilor:

– 600 “Materiale” cu prețul de înregistrare al materialelor degradate.

520 “Venituri proprii” = 600 “Materiale” 2600000

Soldul creditor al contului 520 în cursul anului, reprezintă veniturile încasate în cot la finele perioadei.

3.4. Monografie contabilă privind principalele operațiuni

pe luna martie 2004

1. În data de 04.03.2004 se înregistrează alimentarea contului de disponibil al Muzeului Județean Bistrița Năsăud deschis la Trezoreria Municipiului Baia Mare cu subvenția primită de la buget.

2. Pe baza foii de vărsământ numărul 27251 în data de 04.03.2004 se ridică în numerar de la Trezoreria Municipiului Bistrița.

3. În data de 04.03.2004 se achită factura numărul 549943 reprezentând materiale pentru întreținerea obiectelor de muzeu.

4. Pe baza ordinului de plată numărul 67 din data de 04.03.2004 se achită chiria către Primăria Municipiului Bistrița.

5. În data de 04.03.2004, prin factura numărul 5320699, se înregistrează obligația de plată către furnizorul SC ALFASOFT SRL pentru serviciile informatice prestate.

6. Se achită în data de 05.03.2004 din contul de disponibil deschis la trezorerie cu ordinul de plată 68 factura numărul 5320699 către furnizorul SC ALFASOFT SRL.

7. Se înregistrează factura numărul 9161973 reprezentând materiale birotică achiziționate de la SC COMPACT SRL în data de 05.03.2004.

8. Cu ordinul de plată 69 din data de 06.03.2004 se plătește prin Trezoreria Municipiului Bistrița, factura numărul 9161973 furnizorului SC COMPACT SRL.

9. Pe baza foii de vărsământ numărul 14523 în data de 07.03.2004 se ridică numerar de la Trezoreria Municipiului Bistrița.

10. Pe baza dispoziției de plată numărul 18 se achită chenzina a II-a cuvenită salariaților aferentă lunii februarie în valoare de 136659651.

11. în data de 07.03.2003 cu dispoziția de plată numărul 19 se achită un ajutor de boală salariatului Cherecheș Angela.

12. În data de 07.03.2004 se plătește pe baza dispoziției de plată numărul 20 din casieria unității indemnizația de concediu salariatului Bobescu Gheorghe.

13. Se acordă un avans salariatului Pop Virgil pe baza dispoziției de plată nr. 21 din 07.03.2004 pentru achiziționarea de materiale gospodărești.

14. Pe baza statului de salarii din luna martie 2004 se rețin obligațiile unității către bugetul de stat.

15. Pe baza statului de salarii din luna martie 2004 se rețin obligațiile personalului către bugetul de stat.

16. Cu ordinul de plată numărul 73 se virează suma de 79977739 reprezentând contribuția pentru asigurările sociale de 22,5 % la Casa Județeană de Pensii.

17. Cu ordinul de plată numărul 74 se virează suma de 33735759 reprezentând contribuția salariaților pentru asigurările sociale de 9,5% la Casa Județeană de Pensii.

18. Cu ordinul de plată numărul 75 se virează suma de 12428963 reprezentând contribuția la fondul de șomaj aferent lunii februarie 2004 către Agenția de Ocupare și Formare profesională Bistrița Năsăud.

19. Cu ordinul de plată numărul 75 se virează suma de 2980915 reprezentând contribuția salariaților la fondul de șomaj aferent lunii februarie 2004 către Agenția de Ocupare și Formare Profesională Bistrița Năsăud.

20. Cu ordinul de plată numărul 76 se plătește suma de 23082360 reprezentând contribuția salariaților la fondul de sănătate aferent lunii februarie 2004 către Casa Asigurărilor de Sănătate Bistrița Năsăud.

21. Cu ordinul de plată numărul 77 se plătește suma de 24857929 reprezentând contribuția Muzeului Județean Bistrița Năsăud la fondul de sănătate aferent lunii februarie 2004 către Casa Asigurărilor de Sănătate Bistrița Năsăud.

22. Cu ordinul de plată numărul 78 se plătește suma de 24263600 reprezentând impozitul pe salarii aferent lunii februarie 2004.

23. Cu ordinele de plată 79 și 80 se rețin din contul de disponibil ratele și garanțiile datorate de angajații Muzeului Județean Bistrița Năsăud.

24. Cu ordinele de plată 82 și 83 se rețin din contul de disponibil pensiile alimentare datorate de salariații Bob George și Alexa Tiberiu.

25. Cu ordinele de plată numărul 84 și 85 achită sumele reprezentând ratele pentru împrumuturile salariaților Szandrei Ligia și Robescu Gheorghe în data de 07/03/2004.

26. Se achită fondul de risc aferent lunii februarie prin ordinul de plată 87 în data de 07/03/2004.

27. În data de 07/03/2004, prin ordinul de plată 86 se realizează transferul banilor din contul deschis la Trezoreria Municipiului Bistrița Năsăud pe carduri BANC POST, reprezentând salariile unor angajați ai muzeului.

28. Se înregistrează factura 3956254 în data de 10/03/204 de la furnizorul SC ROMTELECOM SA pentru serviciile de telefonie.

29. Se înregistrează factura 7095537 din 10/03/2004 reprezentând lucrări de reparații efectuate în valoare de 82969711 de la furnizorul SC PRODINCONSTRUCT SRL.

30. Din caseria Muzeului Județean Bistrița Năsăud se plătește ajutorul de deces acordat salariatului Iuga Georgeta în data de 10/03/2004.

31. Din contul deschis la Trezoreria Municipiului Bistrița Năsăud prin ordinul de plată 94 din 12/03/2004 se plătește taxa de timbru.

32. cu ordinul de plată numărul 409, din data de 13/03/2004, se încasează subvenția de la Consiliul Județean Bistrița Năsăud în valoare de 1000000000 lei.

33. Se înregistrează factura numărul 508409 primită de la furnizorul SC ELECTRICA SA reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate.

34. Prin ordinul de plată 162 se achită energia electrică aferentă lunii februarie furnizorului SC ELECTRICA SA.

35. Din caseria Muzeului Județean Bistrița Năsăud se achită avansul de deplasare salariatului Domuța Emil în data de 19/03/2004.

36. Se depun în caseria Muzeului Județean Bistrița Năsăud în data de 20/03/2004 sumele încasate din vânzarea biletelor.

37. Se achită conform facturii numărul 235245 materiale de la furnizorul SC TOPAZ SRL în data de 05/03/2004.

38. În data de 25/03/2004 se achită furnizorului SC TOPAZ SRL conform chitanței numărul 35843 din caseria Muzeului Județean Bistrița Năsăud.

Registru jurnal privind principalele operațiuni pe luna martie

3. 5. Întocmirea situațiilor financiare

Contabilitatea publică este parte din contabilitatea generală și se ocupă cu evidența operațiunilor în cadrul patrimoniului. Obiectul contabilității publice îl reprezintă fondurile și materialele publice, în timp ce scopul corespunde unei nevoi colective.

Contabilitatea asigură controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele și resursele în procesele economice. Fiind una din formele sistemului unitar al evidenței, contabilitatea poate oglindi întregul proces al producției sociale în toate aspectele sale. O particularitate a contabilității este că, ea se ține în etalon bănesc, dar utilizează și etaloane naturale. Deci în obiectul ei se circumscrie numai ce poate fi exprimat în bani. Contabilitatea poate fi privită sub două aspecte, și anume unul primar prin care se reflectă în expresie bănească mișcările de valori în unitatea lucrativă și unul centralizator prin care se exprimă sintetic exigențele, mișcările, transformările mijloacelor economice și a surselor de constituire a acestora.

Balanța de verificare are un rol important în verificarea erorilor de înregistrare a operațiunilor în conturi, una din ele constând în lipsa egalității contabile. Descoperirea acestei greșeli se face prin reluarea operațiunilor economice, a calculelor privind soldurile.

Făcând parte din categoria lucrărilor premergătoare întocmirii bilanțului contabil, balanțele de verificare îndeplinesc funcția de grupare a datelor contabile și de centralizare a acestora, care precede funcția de generalizare a datelor contabilității curente. În urma grupării și centralizării lor, datele reflectate în conturi permit managerilor să stabilească volumul și structura modificărilor elementelor patrimoniale de-a lungul perioadei pentru care se întocmește balanța de verificare, ritmul și stadiul desfășurării proceselor economice, gradul de îndeplinire a obiectivelor și rezultatelor exercițiului financiar.

Balanțele de verificare îndeplinesc o funcție de analiză a activității economice, care devine posibilă prin analiza datelor reflectate în fiecare post din bilanț, precum și prin compararea balanței de verificare întocmită pentru perioada curentă cu balanțele de verificare ale perioadelor precedente. Desigur, această analiză are anumite limite comparativ cu analiza pe baza bilanțului contabil, datorită faptului că prin intermediul balanțelor de verificare se obține un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

Cu toate acestea, funcția de analiză a balanțelor de verificare prezintă o importanță deosebită pentru activitatea managerială a unității patrimoniale întrucât, balanțele de verificare se întocmesc la perioade mai scurte decât bilanțul și constituie în intervalul dintre două bilanțuri singurul element de analiză economico-financiară.

Întocmirea balanței de verificare are loc succesiv în mai multe etape, și anume:

– înregistrarea în conturi a tuturor operațiunilor economice din luna pentru care se întocmește balanța de verificare;

– închiderea conturilor întocmindu-se pentru fiecare cont rulajele debitoare și creditoare, totalul sumelor debitoare și creditoare și soldul final;

– se completează formularul tipizat de balanță cu denumirea instituției, perioada pentru care se întocmește, numărul de pagini;

– se înscriu în balanță toate conturile folosite în perioada de gestiune folosind simbolul și denumirea conturilor în ordine cronologică din planul de conturi;

– se preia pentru fiecare cont, din balanța lunii precedente totalul sumelor debitoare și totalul sumelor și se înscriu în balanța lunii curente, ca solduri inițiale;

– se înscriu în balanța de verificare rulajele lunii curente care se preiau din registrele contabile în care sunt înscrise conturile;

– se înscriu totalul sumelor debitoare și creditoare ale fiecărui cont;

– se calculează soldurile finale ale tuturor conturilor înscrise în balanță făcând diferența între totalul sumelor debitoare și totalul sumelor creditoare, apoi se totalizează și aceste coloane.

Situațiile financiare sunt lucrări periodice de sinteză sub forma unor situații economice în care sunt puse față în față, în expresie bănească, mijloacele economice și fondurile mijloacelor economice la un moment dat. Acestea cuprind:

bilanțul contabil;

contul de execuție a instituției publice;

detalierea cheltuielilor;

disponibil din mijloace cu destinație specială;

situația creanțelor și datoriilor.

Bilanțul contabil se întocmește la compartimentul de contabilitate pe baza balanței de verificare a conturilor sintetice pusă de acord cu soldurile conturilor analitice, încheiată după înregistrarea cronologică și sistematică a operațiunilor consemnate în documente justificative aprobate de conducătorul instituției și vizată în prealabil de persoanele care potrivit legii exercită controlul financiar preventiv propriu.

Bilanțul contabil se prezintă ca un tablou, o situație, care cuprinde sistematizat, elementele patrimoniale sub două, aspecte: componența materială și modul de proveniență, precum și rezultatele financiare ale activității unei instituții finanțate de la buget. Conform principilor contabilității, bilanțul cuprinde două părți și anume: activul situat în partea stângă a tabloului și pasivul situat în partea dreaptă a tabloului. Înainte de întocmirea bilanțului contabil se efectuează următoarele operațiuni:

– analiza soldurilor contabile astfel încât acestea să reflecte operațiuni patrimoniale înregistrate în contabilitate și să corespundă funcțiunii stabilite în planurile de conturi în vigoare;

– clarificarea sumelor ce se mențin nejustificat în conturile 220 “Debitori”, 225 “Clienți”, 231 “Creditori” urmărindu-se achitarea obligațiilor și încasarea creanțelor în lei și în valută, după caz;

– analiza sumelor încasate de la debitori sau clienți din anii precedenți care, potrivit legii se virează la bugetul de stat sau bugetele locale.

În cadrul procedeelor de lucru ale metodei contabilități, bilanțul ocupă un loc principal prin aceea că servește ca:

– punct de plecare pentru stabilirea și fundamentarea regulilor de funcționare a conturilor;

– mijloc de reflectare a dublei înregistrări a elementelor patrimoniale și a rezultatelor financiare;

– instrument de bază pentru analiza financiară la diferite venituri.

Legea contabilității prevede că bilanțul contabil se întocmește trimestrial și anual, dar și în situația fuzionării sau încetării activității unor unități economice, instituții publice, unități cooperatiste, asociații cu scop lucrativ, adică toate persoanele care au calitatea de comercianți. La întocmirea bilanțului contabil se au în vedere următoarele reguli:

– posturile înscrise în bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, și să fie puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilită pe baza inventarierii;

compensările între conturi, respectiv între venituri și cheltuieli nu sunt admise.

Bilanțurile sunt supuse verificării și certificării de către cenzori, contabili autorizați sau experți contabili, după caz în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor. Prin verificarea și certificarea bilanțurilor se confirmă că acestea dau o imagine fidelă, clară și complexă a patrimoniului , a situației financiare și a rezultatului executării bugetului instituției publice. Bilanțul contabil poate fi certificat fără rezerve sau se refuză certificarea acestuia.

Motivele certificării sau ale refuzului de certificare se menționează argumentat legal în raport. Bilanțul contabil se aprobă și se publică în condițiile prevăzute de lege, iar publicarea lui se poate face într-o formă simplificată. Bilanțul se păstrează timp de 50 de ani în arhiva unității patrimoniale. Instituțiile publice și celelalte persoane juridice ale căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite depun un exemplar din bilanțul contabil trimestrial și anual la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

Anexele bilanțului au ca obiective principale, completarea și explicarea datelor înscrise în bilanț cu privire la situația patrimonială și financiară, la rezultatele aferente exercițiului financiar încheiat, cum sunt: active imobilizate, stocurile, creanțele și datoriile, determinarea rezultatului final, etc., informații principale cu privire la aprecierea modului cum a avut loc execuția exercițiului bugetar.

Anexa 10. Contul de execuție a bugetului instituției publice este corespunzător contului de rezultate din contabilitatea agenților economici. Caracteristica de bază este că se oglindește ce s-a realizat, dimensiunea efectivă a activității economice și sociale consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Dacă bugetul de venituri și cheltuieli este un document previzional, care estimează mărimea indicatorilor, contul de execuție prezintă gradul de îndeplinire a ceea ce instituția și-a propus. Ecuația generală este de forma:

CHELTUIELI + REZULTATE = VENITURI

Dacă CHELTUIELI = VENITURI, atunci rezultatul este nul, deci execuția a fost echilibrată, nedepășindu-se creditele bugetare aprobate. Când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile se vorbește de pierdere sau, în cazul instituțiilor publice, de deficit, iar pentru venituri care depășesc cheltuielile avem de a face cu excedent.

Rezultatul exercițiului este cuprins atât în bilanțul contabil cât și în contul de execuție. Deosebirea rezidă din faptul că bilanțul constată rezultatul, în vreme ce contul de execuție îl explică. În bilanț, rezultatul apare ca o sursă pentru susținerea activului ce se regularizează cu bugetul în funcție de modul de finanțare a instituției, iar în contul de execuție, ca un produs al alocării de fonduri pe seama instituției și al utilizării acestora, conform destinației aprobate. De aceea contul de execuție apare ca o anexă a bilanțului.

Întocmirea și raportarea conturilor anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se face pe structura indicatorilor aprobați pe Legea bugetelor de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Contul de execuție al bugetului instituției publice se întocmește de ordonatorii de credite pe capitole și subcapitole de cheltuieli atât pentru mijloace bugetare cât și pentru cele extrabugetare pe structura clasificației bugetare, corespunzător bugetului de venituri și cheltuieli aprobat.

Datorită importanței deosebite a cheltuielilor făcute din banii publici și a necesității unei evidențe riguroase a acestora, situațiile financiare include ca a doua anexă la bilanț “detalierea cheltuielilor”.

Anexa 14. Detalierea cheltuielilor oferă informații privind indicatorii pe capitol și subcapitol astfel:

Contul de execuție și detalierea cheltuielilor oferă informații clare despre felul în care s-au aplicat prevederile bugetare, despre măsura în care acestea au fost respectate, în esență despre gestiunea patrimoniului instituției publice. Bilanțul este o fotografie a ansamblului elementelor patrimoniale la un moment dat, iar cele două anexe principale ale sale redau filmul evoluției financiare în decursul exercițiului. Împreună aceste elemente se constituie în cel mai important instrument de analiză a activității instituției în urma căreia se individualizează punctele tari și slabe ale modului de conducere a acesteia. Pe baza concluziilor analizei se adoptă măsurile cele mai adecvate în vederea remedierii neajunsurilor constatate și a promovării și extinderii elementelor pozitive.

Anexa 15. Disponibil din mijloace cu destinație specială cuprinde indicatori care furnizează informații privind:

Sumele primite ca donații și sponsorizări;

Garanții materiale reținute gestionarilor.

Anexa 18. Situația creanțelor și datoriilor cuprinde informații privitoare la:

Debitori;

Clienți;

Creditori;

Decontări cu salariații;

Decontări cu bugetul statului;

Decontări privind asigurările sociale;

Decontări privind contribuția pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj;

Furnizori.

Situațiile financiare se semnează de conducătorul instituției și conducătorul departamentului contabil sau înlocuitorii de drept ai acestuia. Instituțiile publice au obligația să prezinte la trezoreriile statului, bilanțul contabil și contul de execuție pentru certificarea exercitării plăților de casă pe capitole și a soldurilor conturilor de disponibilități cu datele din contabilitatea trezoreriilor statului. Bilanțurile contabile și conturile de excepție care nu corespund cu datele din evidența trezoreriilor statului se vor restitui instituțiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare.

Analiza comparativă a bugetului de venituri și cheltuieli și cea intrinsecă a situațiilor financiare pornesc de la verificarea în fond a celor mai simple legături stabilite între diferitele elemente, dar a căror corectitudine este esențială pentru calitatea rezultatelor. Analiza economico – financiară în ansamblul său are rol de a pune la dispoziția conducerii unității, a organelor sale ierarhic superioare și a celor de control concluziile privind diferențele apărute și motivația acestui fenomen; pentru a se putea lua măsurile menite să ducă la eliminarea aspectelor negative constatate și la prevenirea lor în viitor, măsuri care vizează fie modul de execuție, fie chiar modificarea cadrului legislativ existent.

IV. POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A GESTIONĂRII RESURSELOR

4.1. Analiza execuției bugetare la 31/03/2004

Gestiunea financiară este o activitate cu acțiune directă pentru ameliorarea vieții economice. A gestiona înseamnă a prevedea. A prevedea înseamnă a supraviețui. Aceste două condiții esențiale în viața economică marchează și demersul pentru prezentarea problematicii gestiunii financiare a instituțiilor publice.

Expresia gestiunii banului public, a gestiunii capitalurilor publice presupun un proces complex de decizii care să determine cea mai eficientă utilizare a mijloacelor bănești puse la dispoziție de stat pentru realizarea acțiunilor specifice fiecărei instituții publice. A stăpâni gestiunea financiară într-un mediu economic financiar incert este o artă ce conduce la realizarea obiectivului general de maximizare a valorii instituției.

Gestiunea financiară a instituțiilor publice est6e latura gestiunii economice care cuprinde totalitatea relațiilor financiare legate de finanțarea de la buget a activităților și acțiunilor pe care le realizează unitatea cât și relațiile ocazionate de virarea la buget a veniturilor pe care le realizează ca urmare a serviciilor prestate.

Muzeul Județean Bistrița Năsăud întocmește bugetul de venituri și cheltuieli proprii, care se aprobă de organele de conducere al acestuia. În condițiile actuale dimensionarea judicioasă a necesarului de resurse financiare precum și a acțiunilor economice, sociale și de altă natură organizate și finanțate din bugetul local este condiționată de stabilirea cu rigurozitate a priorităților, creșterea gradului de eficiență în utilizarea fondurilor bugetare și eliminarea cheltuielilor neeconomicoase fără a afecta realizarea acțiunilor. Muzeul, care primește alocații de la buget, este obligat să reflecte cu exactitate în bugetul său, resursele publice care I-au fost aprobate și să respecte reglementările legale cu privire la regimul utilizării acestora. Raportul dintre efect și efort indică măsura eficienței cu care sunt utilizate resursele financiare publice.

Bugetul de venituri și cheltuieli al muzeului cuprinde într-o formă sistematizată, veniturile și cheltuielile bugetare, corespunzător activitățile previzionate a se realiza în anul plan. Pentru dimensionarea optimă și rațională a necesarului de fonduri bugetare pe acțiuni și sectoare se vor stabili indicatorii de clacul ce au la bază elemente specifice acțiunilor bugetare de care se fac previziunile de venituri și cheltuieli bugetare. Astfel muzeul, își poate evalua în mod temeinic necesitățile de fonduri în corelație directă cu sarcinile fizice preconizate, asigurându-se în acest fel baza materială pentru realizarea activităților specifice.

Activitatea de previzionare financiară este un proces complex de analiză, de judecăți și acțiuni ce se face sub conducerea contabilului șef cu participarea directă a cadrelor economice, tehnice și de altă specialitate din compartimentele funcționale.

Una din sarcinile evaluării bugetare o constituie buna fundamentare a indicatorilor privind veniturile care se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli și trebuie să reflecte în ultimă instanță valorificarea tuturor posibilităților pe care le are instituția, având ca obiectiv final reducerea efortului financiar pe care îl face statul pentru întreținerea și buna funcționare a muzeului. Vom prezenta în cele ce urmează comparativ pe primul semestru al anului 2003 situația veniturilor realizate și previzionate.

∆ V – variația veniturilor

Iv – indicele veniturilor

Vr2004 – Venituri realizate pe trimestrul I 2004

Vp2004 – venituri previzionate pe trimestrul I 2004

∆V= Vr2004 – Vp2004 = 4006978000 – 6167514000

= – 2160536000

Iv = (Vr2004/Vp2004)*100 = (4006978000/6167514000)*100

= 64,96%

∆ Iv = 100% – 64,96% = 35,04%

În primul trimestru al anului 2004 la Muzeul Județean Bistrița Năsăud, veniturile realizate sunt devansate de cele previzionate cu 2160536000 lei, situație care se datorează atât veniturilor proprii care determină o diferență de 462661000 lei, cât și subvenției primită de la Consiliul Județean Bistrița Năsăud care determină un deficit de 169785000 lei. În mărimi relative reprezintă o scădere a veniturilor de 35,04%. Diferența dintre veniturile proprii prognozate și realizate și realizate se datorează în mare măsură numărului de vizitatori scăzut din perioada de iarnă, care a determinat scăderea veniturilor obținute din vânzări și taxe de intrare în muzeu. Conducerea Muzeului Județean Bistrița Năsăud consideră că această scădere a veniturilor va fi recuperată în perioada de vară datorită creșterii numărului de vizitatori, de asemenea s-a luat în calcul și posibilitatea prelungirii programului de vizitare și perceperea unor taxe diferențiale pe categorii de vizitatori (români, străini, adulți sau copii). Pentru vizitatorii români se va avea în vedere puterea de cumpărare a acestora, facilitându-se vizitarea muzeelor, aceasta în directă relație cu politica de protecție socială. Pentru vizitatorii străini se va încerca alinierea la taxele percepute în alte țări, în muzee comparabile, fără a se ajunge însă la tarifele practicate în străinătate.

Evaluarea și dimensionarea cheltuielilor necesare muzeului se face pe baza analizei opțiunilor necesare și priorităților bugetare pentru fundamentarea nivelului optim al fondurilor necesare pentru realizarea în cât mai bune condiții cu minim de efort material și financiar a obiectivelor și acțiunilor previzionate.

Indicatorii de calcul și fundamentare a cheltuielilor bugetare au fost stabiliți avându-se în vedere natura și conținutul cheltuielilor. Conform clasificației bugetare, principalele cheltuieli ale muzeului vor fi prezentate în tabelul următor.

∆ Ch – variația cheltuielilor

Ich – indicele cheltuielilor

Chr2004 – cheltuieli realizate pe trimestrul I 2004

Chp2004 – venituri previzionate pe trimestrul I 2004

∆Ch = Chr2004-Chp2004 = 3111739000 – 5277514000

= -2165775000

Ich = (Chr2004/Chp2004)*100 = (3111739000/527751400)*100

= 58,96%

∆Ich = 100% – 58,96% = 41,04%

Din analiza indicatorilor se poate observa o scădere semnificativă a cheltuielilor față de cele previzionate (-2165775000) ceea ce în mărimi relative reprezintă 41,04%. Scăderea cheltuielilor realizate față de cele previzionate se datorează în principal scăderii cheltuielilor cu reparațiile capitale cu 77,76%. Această abatere se datorează perioadei de iarnă care a dus la imposibilitatea realizării lucrărilor de reparații și restaurare a obiectivelor muzeului. Un rol semnificativ în scăderea cheltuielilor l-au avut și cheltuielile cu obiectele de inventar de mică valoare și scurtă durată care au scăzut cu 75, 7% și cele de întreținere și gospodărire cu 69,95%.

Din analiza comparativă a veniturilor se observă că scăderea veniturilor și a cheltuielilor se observă că scăderea veniturilor cu 35,04% este acoperită de scăderea cheltuielilor cu 41,04% ceea ce înseamnă că această scădere a veniturilor nu va solicita un efort suplimentar din partea bugetului Consiliului Județean Bistrița Năsăud. Totuși trebuie avut în vedere că odată cu venirea perioadei de vară muzeul își va începe lucrările de restaurare de unde va rezulta o creștere a cheltuielilor cu reparațiile capitale și va solicita subvenții suplimentare din partea bugetului local. Prin activități proprii, muzeul poate să susțină financiar un anume nivel de cheltuieli curente, dar principala problemă a instituției este de a restaura diferite monumente istorice pe care le are în patrimoniu și dotarea sălilor de expoziții cu echipamentele necesare prioritare fiind sistemele antiefracție și antiincendiu la nivelul cerințelor internaționale, pentru care trebuie alocate surse de la bugetul local insuficiente până în acest moment. În strategia de elaborare a bugetelor pentru anul următor trebuie să aibă în vedere componența conservării patrimoniului. Consiliul Județean Bistrița Năsăud va trebui să aibă în vedere alocarea unor subvenții corespunzătoare cât și identificarea altor potențiali finanțatori.

Organizarea corespunzătoare a operațiunilor bănești prin care se realizează toate actele de gestiune financiară a muzeului apare ca o condiție indispensabilă a organizării corespunzătoare a circulației bănești și a echilibrului monetar în cadrul instituției.

4. 2. ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

La început prelucrarea datelor în cadrul muzeului se făcea manual, aceasta fiind greoaie, inexactă, solicita mult timp și efort. O dată cu dezvoltarea și apariția pe piața românească a PC-urilor, a programelor informatice pentru prelucrarea datelor contabile, Muzeul Județean Bistrița Năsăud a răspuns acestui progres prin achiziționarea unor calculatoare. Produsele informatice de care dispune muzeul sunt utilizate în special pentru activitatea financiar – contabilă.

Muzeul utilizează un program de contabilitate și un program legislativ precum și sistemul de operare Windows 2000 și utilitarele de birou MS Word și Excel. Calculatoarele sunt în număr de 5, insuficiente având în vedere mărimea instituției. Acestea nu sunt conectate în rețea, legătura la internet realizându-se prin intermediul unui singur calculator, ceea ce determină încetinirea procesului de circulație a informațiilor între diverse compartimente ale instituției.

Muzeul Județean Bistrița Năsăud nu dispune în prezent de un program de gestiune a materialelor care ar fi necesar dacă avem în vedere numărul mare de case memoriale existente în patrimoniu și care solicită permanent reparații. Acest program ar trebui să conțină următoarele rapoarte de ieșire:

– registrul de materiale, cuprinde o evidență analitică, cantitativ – valorică pe feluri de materiale descrisă în cadrul fiecărei grupe;

– fișă de magazie, se întocmește pentru fiecare material în parte. Înregistrarea în fișele de magazie se face zilnic, pe baza documentelor de intrare și ieșire stabilindu-se stocul după fiecare înregistrare;

– bon de consum, se întocmește cu ocazia dării în consum a materialului;

– fișă de cont, ține evidența valorică a tuturor operațiunilor contabile privind mișcările unui material;

– balanță de verificare, evidențiază situația lunară privind rulajele și soldurile materialelor în fiecare lună.

Prezentăm schema bloc de prelucrare a datelor pentru valori materiale (fig. 4. 2. 1.)