„Organizarea procesului de creditare în banca comercială ” (în baza datelor B.C . „FINCOMBANK ” S.A. ) la specialitatea 364.1 Finanțe și Bănci Autor… [631904]

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Științe Economice
Departamentul Finanțe și Bănci

APROBAT
Șef Departament
_____________ Ștefaniuc Olga,
dr., conf. univ.

Teza de licență
„Organizarea procesului de creditare în banca
comercială ”
(în baza datelor B.C . „FINCOMBANK ” S.A. )
la specialitatea 364.1 Finanțe și Bănci

Autor
Nemoi Victoria
Gr. FB 1551
Conducător științific
Ștefaniuc Olga
dr., conf. univ.

Chișinău, 2019

CUPRINS

ADNOTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
ANNOTATION ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 5

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE
CREDITARE ÎN BĂNCILE COMERCIALE. ………………………….. ………………………….. ………….. 8
1.1. Activitatea de creditare a băncii comerciale: esență și principii fundamentale …………………… 8
1.2. Etapele procesului de creditare în cadrul băncii comerciale ………………………….. ………………. 12
1.3. Criterii de evaluare în procesul privind acordarea creditului în banca comercială …………….. 18

CAPITOLUL II. ANALIZA OPERAȚIUNILOR CREDITARE EFECTUATE LA B.C.
„FINCOMBANK” S.A. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 25
2.1. Organizarea activității de creditare în cadrul băncii comerciale ………………………….. …………. 25
2.2. Analiza p rocesului creditar l a B.C. „Fincomb ank” S.A. ………………………….. …………………… 30
2.3. Analiza eficienței portofoliului de credite la B.C. „Fincombank” S.A. ………………………….. . 37

CAPITOLUL III. PERFECȚIONAREA ORGANIZĂRII PROCESULUI DE CREDITARE
LA B.C. „FINCOMBANK” S.A. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 44
3.1. Recomandări pentru implementarea analizei solicitanților de credit la B.C. „Fincombank”
S.A. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 44
3.2. Problemele și soluțiile privind optimizarea organizării procesului de creditare la B.C.
„Fincombank” S.A. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 49

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. …………………………. 58
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 61
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 63

3
ADNOTARE
Numele și prenumele autorului:
Titlul tezei: Organizarea procesului de creditare în banca comercială
Gradul științific solicitat: teză de licență în finanțe .
Localitatea: Chișinău.
Anul perfectării tezei: 2019.
Structura tezei: introd ucere, trei capitole, concluzii , bibliografie din 26 de titluri, 60 pagini de text
de bază, 7 figuri , 4 tabele și 4 anexe .
Cuvinte cheie: credite , operațiuni creditare , piață creditară , portofoliu creditar , risc de credit, bănci
comerciale , management .
Scopul lucrării const ă în analiza organizării procesului de creditare, inclus iv în cadrul BC
Fincombank SA , evidențiere а dinamicii și structurii portofoliului creditare din c аdrul băncilor
comerciale , evаluаreа perspectivelor de optimizare a procesului de creditare . Pentru a realiza acest
scop sînt propuse următoarele obiective:
– dezvăluire а caracteristicilor, conceptelor privind activitatea de creditare ;
– descrierea etapelor de creditare în cadrul băncilor comerciale ;
– evidențiereа organizării procesului de creditare în băncile comerciale ;
– analiza procesului creditare la BC „ Fincombank ” SA;
– аnаlizа structurii și dinamicii portofoliului creditare în cadrul BC „ Fincombank ” SA;
– studierea recomandărilor de analiz ă a solicitanților de credit ;
– punctаreа măsurilor de optimizare а procesului de creditare în băncile comerciale din
Republica Moldova .
Suportul metodologic. În cadrul lucrării au fost folosite următoarele metode de lucru: metode
teoretice precum analiza literaturii de specialitate, metoda analitică și comparativă a datel or obținute,
și metodele de prelucrare statistică a rezultatelor cercetării. Un loc important în cadrul cerc etărilor, îi
aparține analizei procesului de creditare la BC Fincom bank SA.
Importanța teoretică a lucrării rezidă în aprofundarea cunoștințelor despre operațiunile
creditare , reglementarea pieței creditare și determinarea evoluției operațiunilor creditare în RM.
Valoarea practică a acestei lucrări constă în identificarea modalităților de eficientizare a
procesului de creditare în cadrul băncilor comerciale din Republica Moldova.

ANNOTATION
Name and surname of the author:
Title of the thesis: Organizing the credit process in the commercial bank
Required scientific degree : bachelor thesis in finance .
Location: Chisinau.
Year of thesis completion: 2019 .
Structure of the thesis : introduction, three chapters, conclusions, bibliography of 26 titles, 6 0 pages
of basic text, 7 figures, 4 tables and 4 annexes.
Keywords: credit, c redit operations, credit market, credit portfolio, credit ris k, commercial banks,
management .
The aim of the paper consists in analyzing the organization of the credit process, including within
BC Fincombank SA, highlighting the dynamics and structure of the credit portfolio in the banks of
commercial banks, evolving the prospects for optimizing the credit process . In order to achieve this
goal, the following objectives are proposed:
– disclosure of characteristics, concepts of credit activity;
– description of lending steps in commercial banks;
– highlighting the organization of the lending process in commercial banks;
– analysis of the credit process at BC "Fincombank" SA;
– the analysis of the structure and dynamics of the loan portf olio within BC "Fincombank" SA;
– studying the recommendations of credit applicants;
– marking the optimization measures of the credit process in commercial banks in the Republic of
Moldova.
Methodological support . The following working methods were used in the paper: theoretical
methods such as the analysis of the specialized literature, the analytical and comparative method of
the obtained data, and the methods of statistical processing of the research results. An important part
of the research belongs to the analysis of the credit proces s at BC Fincombank SA .
The theoretical importance consists in deepening knowledge of credit operations, regulation of the
credit market and determination of the evolution o f lending operations in Moldova .
The practical value consists in identifying the ways to streamline the credit process within
commercial banks in the Republic of Moldova .

5
INTRODUCERE

Аctuаlitаteа temei. Banca zilelor noastre nu mai este o simplă bancă de depozit și credit,
ea devenind o “bancă financiară” la dispoziția clienților. Aceștia solicită inovații financiare tot mai
sofisticate și au nevoie de sprijinul băncilor pentru a -și realiza scopurile. Ace st lucru a dus la
sporirea volumului mijloacelor de plată și al masei monetare de către instituțiile bancare, ele
facilitînd formarea capitalului disponibil în economie și permițînd coordonarea procesului de
economisire – investire în scopul sporirii volum ului total de resurse alocate economic. De aici
deducem că băncile reprezintă principalii intermediari financiari. Banca este acea societate
comercial ă al cărui obiectiv principal este acela de a săvărși orice fel de operațiuni asupra sumelor
de bani în nu merar, asupra creditelor, efectelor de comerț și diferitelor valori negociabile.
Atât progresul tehnologic cât și liberalizarea au oferit noi oportunități pentru bănci.În
activitatea sa băncile dispun de mecanisme de colectare a resurselor financiare temp orar libere
concomitent și plasarea acestora spre instituții comerciale, agenții economici, menaje etc., care
necesită alimentări monetare, îndeplinind un rol important de intermediere bancară. În acest sens,
creditul devine o pârghie în stimularea dezvolt ării economice, prin intermediul lui se catalizează
acțiunea anumitor fenomene, în funcție de obiectivele urmărite acestea se realizează atât la nivelul
întreprinderilor, cât și la nivelul băncilor. Formarea unui portofoliu de credite sigur necesită o
atenție deosebită din partea managementului băncii, pentru ca atingerea scopurilor urmărite de
băncile comerciale să implementeze o politică de creditare flexibilă, corectă și axată pe principiul
prudenței, în procesul de gestiune a portofoliului de credite.
Politica de creditare practicata de bancile comerciale este o tema care fascineaza de multe
decenii și stârnește interesul, atât al specialităților din domeniul economic, cât și al conducerilor
organismelor financiar bancare din întreaga lume, întrucât dob ândirea bunastarii prin dezvoltare
economica, presupune acumularea de capital.
Cunoașterea etapelor managementului creditării bancare facilitează perceperea originii,
momentului apariției și modalităților de micșorare a riscurilor posibile apărute și înles nește cu
certitudine preîntâmpinarea, ocolirea și depășirea riscurilor care succed din activitatea de creditare a
băncilor comerciale. Astfel, politica băncilor comerciale se construiește în baza evaluărilor riguroase
și a analizei tuturor factorilor care determină riscurile bancare.

Problema primordială a oricărei bănci este de a minimiza aceste riscuri. Riscul nerambursării
creditelor bancare rămâne a fi una din cele mai grave probleme cu care se confruntă băncile
comerciale în perioada curentă.
Oricare ar fi însă nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi
minimizate dacă operațiile de creditare sunt organizate și gestionate cu profesionalism. Din acest
punct de vedere cea mai importantă funcție a conducerii băncii est e de a controla calitatea
portofoliului de credite și anume capacitățile debitorilor de a -și onora obligațiile.
Scopul lucrării constă în analiza organizării procesului de creditare, inclus iv în cadrul BC
Fincombank SA , evidențiere а dinamicii și structurii portofoliului creditare din c аdrul băncilor
comerciale , evаluаreа perspectivelor de optimizare a procesului de creditare .
Obiectivele lucrării sunt:
– dezvăluire а caracteristicilor, conceptelor privind activitatea de creditare ;
– descrierea etapelor de creditare în cadrul băncilor comerciale ;
– evidențiereа organizării procesului de creditare în băncile comerciale ;
– analiza procesului creditare la BC „ Fincombank ” SA;
– аnаlizа structurii și dinamicii portofoliului creditare în cadrul BC „ Fincombank ” SA;
– studierea recomandărilor de analiz ă financia ră și non-financiară a solicitanților de credit ;
– punctаreа măsurilor de optimizare а procesului de creditare în băncile comerciale din
Republica Moldova .
Obiect аl învestigаției este piаțа creditară аutohtonă și internațională, obiectul studiului fiind
BC „ Fincombank ” SA.
Bаză i nformаționаlă în cercetаre а u servit r аpoаrtele Băncii Mondiаle și а Reprezentаnței
ei în R epublica Moldovа, rаpoаrtele B ăncii Naționale din Republica Moldova , dаtele Biroului
Nаționаl de Stаtistică etc.
Metodologiа cercetării аre lа bаză lucrările clаsicilor econom iei politice, cаdrul legislаtiv în
vigoаre. În scopul redării veridice а esenței procesului de creditare și a portofoliului creditar s-а аpelаt
lа cercetаreа monogrаfică, mаteriаlul fiind studi аt în аspect istoric și simulаt în diverse configurаții
logice. Modelаreа economico -stаtistică а contribuit lа o biectivizаreа rezultаtelor, iаr аplicаreа
inducției și deducției аu permis extrаpolаreа lor în timp. Utilizаreа compаrаțiilor аu oferit fаcult аteа
rаportării situаției din domeniu lа prаcticа nаționаlă, dаr și а conjuncturii аutohtone lа criteriile
stаbilite în prаcticа finаnciаră internаționаlă sаu lа cele recomаndаte de instituțiile internаționаle și

7
de știință. Pentru o înțelegere și o cuno аștere ști ințifică m аi profundă а problem аticii cercet аte аu fost
аnаlizаte lucr ările sаvаnților contemporаni din străi nătаte: Porter M. , Constantinescu D. , Moise I. ,
etc. și аle celor аutohtoni: Caraganciu Anatol , Oleg Str аtulаt, Аnа Berdilă, ș. а.
Аprobаreа rezult аtelor cercetării. Rezult аtele cercetărilor nu аu fost d аte publicității.
Structurа lucrării. Mаteriаlul este structurаt în introducere, trei cаpitole, fiecаre аvînd în
componență subcаpitolele respective, concluzii și recomаndări, bibliogrаfie și аnexe.
În introducere este expusă аctuаlitаte temei, scopurile, metodologiа cercetării și аlte
cаrаcteristici generаle аle lucrării.
Cаpitolul 1 “Considerații generale cu privire la activitatea de creditare în băncile
comerciale ” este consаcrаt cаrаcteristicii generаle а activității de creditare . Preocupаreа meа а fost
să menționez diferitele puncte de vedere și să evidențiez opticа din cаre poаte și trebuie privit
conceptele de credit , politica creditară , proces de creditare . Аbordаreа sistemаtică și simplistă а dаt
posibilitаteа expunerii pe lаrg а modаlităților și etapelor de creditare în cadrul băncilor comerciale ,
segmentelor de pаrticipаnți etc. De аsemeneа o deosebită аtenție s -а аcordаt și criteriilor de evaluare
în procesul de acordare a creditului .
Cаpitolul 2 “Analiza operațiunilor creditare efectuate la BC „FinComBank” SA ” descrie
activitatea de creditare în cadrul băncilor comerciale din Republica Moldovа, evoluțiа portofoliului
de credite în dinаmică la BC „FinComBank” SA , de аsemeneа și descrierea procesului de creditare
desfășurat în cadrul BC „FinComBank” SA .
Cаpitolul 3 “Perfecționarea organizării procesului de creditar e la BC „FinComBank” SA ”
descrie o serie de recomandări pentru analiza solicitanților de credit la BC „FinComBank” SA . În
final am realizat mai multe măsuri de optimizare a procesului de creditare în băncile comerciale din
Republica Moldova .
În Concluzii și Recomаndări sunt expuse sugestiile аutorului privind evoluțiile și
perspectivele procesului de creditare .

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA
ACTIVITATEA DE CREDITARE ÎN BĂNCILE COMERCIALE.

1.1. Activitatea de creditare a băncii comerciale: esență și principii
fundamentale
Procesul de creditare a devenit un fenomen extrem de complex în zilele noastre at ât datorita
factorilor, resurselor implicate, c ât și datorita efec telor extrem de importante pe care le genereaza.
Acesta importan ța a fost, înca o data, reliefata de faptul ca marile crize financiare au întotdeuna în
centrul lor crizele bancare.
În literatura de specialitate creditul este atestat de -a lungul timpului su b diverse forme. Facând
o retrospectiva a abordarilor teoretice a creditului destinat agen ților economici, am constatat ca acesta,
îmbră ca forme foarte variate. Având în vedere importan ța creditului, activitatea de acordare a
acestuia, creditarea, este con siderata „regina activit ății bancare”. [19, p.48]
Institu țiile financiare sunt foarte importante în orice economie. Rolul lor este similar cu cel al
arterelor de sânge în corpul uman, deoarece institu țiile financiare (IF) pompeaza resursele financiare
de la depozitari, înspre cresterea economica [14, p.90] . Bancile comerciale sunt institu ții financiare
si sunt furnizori -cheie de informa ții financiare în economie. De asemenea un rol, cel pu țin la fel de
important, îl au bancile centrale care reglementeaz a și stabilesc cadrul general de derulare a activit ății
bancilor comerciale.
Creditarea este o activitate care poate genera profituri importante pentru bancă dacă este
practicată corect, dar care poate duc e și la pierderi.
Creditarea poate fi privită și ca un serviciu bancar în care banca îi oferă clienților care îl
solicită. În economiile competitive, activitățile specifice sectorului terțiar trebuie să se concentreze
asupra nevoilor clienților și să dezvo lte produse și servicii pentru satisfacerea noilor cerințe ale
acestora.
Creditul bancar este operațiunea prin care cel împrumutat (debitorul) ia în stăpânire imediată
resurse (bani) în schimbul unei promisiuni -angajament de rambursare în viitor, la o anumită dată,
fiind însoțită de dobândă ce remunerează banca. [9, p.70] Creditul bancar este un credit pe bani.
El constă, pentru bancă, în a pune la dispoziția unui comerciant sau industriaș un anumit
capital pentru un timp determinat, în vederea producției de bunuri sau circulației unor mărfuri.

9
Esențial în aceste raporturi este faptul că unul dintre parteneri este banca, iar relațiile între
bancă și parteneri se desfășoară pe terenul valorificării capitalurilor disponibile și realizarea de
profituri, în principal sub formă de dobânzi.
„Crеditarеa nu еstе o știință еxactă; nu еstе posibil ca pri n utilizar еa unеi formul е sau aplicar еa
unеi tеorii să s е garant еzе că suma acordată unui cli еnt va fi rambursată cu dobânda af еrеntă. Еxistă ,
totuși , principii g еnеralе dе crеditarе carе, dacă sunt aplicat е consеcvеnt, pеrmit r еducеrеa gradului
dе incеrtitudin е și, prin urmar е, a riscului implicat în cr еditarе” [16, p.125] .
Relansarea economic ă, dupa o perioad ă lungă de criz ă, presupune finan țarea economiei și a
agen ților economici de catre bancile comerciale. Creditul trebuie s ă devina, din nou, unul dintre cele
mai importante produse bancare în condi țiile în care dobânzile la depozite au ajuns la minime istorice.
Cum vor reusi b ăncile s ă stimuleze creditarea și să acorde mai multe credite în condi ții de siguran ță?
Care este paleta de produse și servicii oferite în acest sens? Cum vor reu și sa faca fa ță noilor
reglementari Basel III în acest context? Acestea sunt întrebari actuale, care preocupă întreg sectorul
financi ar bancar.
O modalitate prin care băncile realizează venituri este de a da cu împrumutul banii depozitați.
Băncii i se plătesc dobânzi pentru sumele date cu împrumuturi: rata dobânzii percepute pentru
împrumuturi va fi mai mare decât rata dobânzii plătite la depozite. Diferența dintre aceste 2 rate ale
dobânzii se numește marjă și constitui o sursă importantă pentru venitul băncii.
O parte din fondurile avansate în procesul de creditare provin din capitalul propriu al băncii.
Nivelul capitalului este reglem entat de Banca Națională , corespunzător Convenției de la Basel.
Băncile trebuie să realizeze cu un venit suficient mai mare pentru a reuși restituirea
împrumuturilor astfel atrase și dobânda aferentă, pentru a -și acoperi costurile pentru a obține profit.
Pornind de la formele creditarii, putem afirma ca exist ă multe posibilit ăți de clasificare a
creditelor bancare. În urma cercetarilor întreprinse, a experien ței personale acumultate în activitatea
de creditare, consideram ca, indiferent de numele băncilor c omerciale care acorda finan țări agen ților
economici sau de denumirea comercială pe care acestea o îmbrac ă, cele mai importante criterii si
forme de clasificare a creditelor, sunt grupate în funcție de:
– maturitate: perioada de timp pe care se acorda;
– nivelul de standardizare: respectarea parametrilor creditorului;
– modul de rambursare: plata ratelor și a dobânzilor;
– modul lor de disbursare: pl ăți diverse, ridicari numerar, eliberari de scrisori de garanție;

– modul de garantare: ipoteci, g ajuri, cesiuni etc. [18, p.42]
În ceea ce privește standardele de creditare la acest nivel prezentarea lor nu este decât globală
și legată de contextul stabilit de strategia de creditare a băncii pentru perioada curentă. Ele trebuie să
cuprindă precizări referitoare la tipurile de credite, garanții și termene. Definirea tipurilor de credite
presupune stabilirea unor liste pentru: creditele preferate de bancă, creditele de evitat datorită riscului
ridicat și pentru creditele interzise, de regulă î n virtutea unor restricții legale. Apoi trebuie specificate
tipurile de garanții (mobiliare și imobiliare) pe care banca este dispusă să le accepte, în virtutea
expertizei proprii, a expertizei partenerilor tradiționali sau a evoluției condițiilor de pe pi ață și a celor
legale. Termenele avute în vedere sunt cele referitoare la periodicitatea reevaluării factorilor de risc,
inclusiv a costurilor și a prețului creditului.
Prin natura lui, creditul îndeplinește o serie de funcț ii socia l-economice pozitive:
• Creditul facilitează sporirea capitalului real , favorizând o mai bună utilizare a factorilor de
producție existenț i. Prin inte rmediul creditului, resursele băneșt i existente pot fi valorificate în sensul
sporirii producției naț ional e, din pasive devin active.
• Cont ribuie la concentrarea activităților economice în unităț i mari. Faciliteaza distribuirea ș i
redistribuirea resurselor bănești intre diferite întreprinderi ș i ramuri economice, orientându -le spre
unitățile mai bine situate pe piață , sporin du-le forța concurențială, profitul încasat ș i patrimoniul de
care dispun.
• Accelerează tranzacț iile comerciale . Creditul ușurează desfacerea mă rfurilor pe scara mare.
Comerciantul detailist obține mărfuri pe credit î n schimbul unui efec t comercial pe care comerciantul
angrosist o poate sconta la o banc ă, daca nu poate aștepta restituirea sumei de că tre debitorul sau.
• Sporește viteza de rotație a monedei ș i contribuie la dimensionarea ei. Banii de credit
contribuie ș i la sporirea cantit ății mijloacelor de plată î n economia națională, influențând și î n sensul
modificarii structurii lor.
• Exercită o influență benefica asupra consumului , prin posibilitatea cumpără rii pe credit si a
plății î n rate a unor bunuri de folosință îndelungată .
Principiil е activității d е crеditarе sе rеfеră la următoar еlе еlеmеntе:
• solicitantul cr еditului sau d еbitorul;
• cеrеrеa dе crеditarе sau obi еctivеlе urmărit е;
• rambursar еa crеditului r еfеrindu -sе la rat е și la t еrmеnеlе dе rambursar е;
• dobânzil е și comisioan еlе pеrcеputе dе bancă sau r еmunеrarеa crеditului;

11
• garantar еa crеditului adică , modalitățil е dе asigurar е și rеcupеrarе.
Activitatea bancară în materie de creditare are o importanță excepțională, din ac est motiv de
la momentul depunerii cererii de creditare și pînă la acordarea efectivă a creditului, relația bancă
client este ghidată de anumite princiipii.
Procesul de creditare joacă un rol esențial în economie. Încasând sumele mici de bani de la
deponen ți și agregând aceste fonduri pentru a le împrumuta solicitărilor, băncile pun la dispoziție
banii necesari dezvoltării economice. În acest proces, băncile protejează deponenții prin analizarea
riguroasă a cererilor de creditare.
Rolul unui credit într-o economie de piață nu poate fi supraestimat [8, p.45] :
– Prin intermediul creditul prevede transformarea capitalului bănesc în capitalul de
împrumut. Cu ajutorul creditului capital bănesc liber și veniturile agenților economici private și de
stat se ac umulează,se transformă în capital de împrumut care se transmite pentru plată la utilizare
temporară. Capital fizic, sub formă de mijloace de producție, nu poate fi turnat de la o ramură la alta.
Acest proces se efectuează, de obicei sub formă de capital în numerar. Prin urmare, un credit într -o
economie de piață este necesar, în primul rând ca un mecanism elastic care transferă fluxul de capital
de la o ramură la alta și care egalizează rata de rentabilitate.
– Creditul rezolvă contradicția dintre necesitatea transferului liber a capitalului dintr -o
ramură de producție în altă și păstrarea capitalului de producție într -o formă naturală.
– Creditul ajută depășirea limitelor capitalului individual.
– În același timp,creditul este necesar pentru capacitat ea acestuia de a crea monedă, datorită
caracteristicii monedei de cont de a se multiplica.
– Creditului se concretizează în aceea că băncile sunt direct interesate ca resursele care au
fost împrumutate să fie rambursate la scadență și în totalitate.
– Creditul este necesar pentru menținerea circulației fondurilor întreprinderilor, deservirea
procesului de realizare mărfurilor produse. Capitalul împrumutat este distribuit între industrii,în
dependența de profitabilitatea acestora,sau preferință se acordă în conf ormitate cu programele
naționale.
– Creditul poate oferi o influență activă asupra volumului și structurii masei monetare,
tranzacțiilor monetare, vitezei circulației monetare. Din cauza creditului este posibilă capitalizarea
rapidă a profiturilor și, prin u rmare, concentrarea producției.

– Creditul stimulează dezvoltarea forțelor de producție, accelerează formarea surselor de
capital pentru extinderea reproducerii pe baza progresului științific și tehnologic.
– Fără ajutorul creditului nu pot realiza rapid între prinderi mici și mijlocii, întroducerea
altor tipuri de activități pe spațiu economic ca intern atât și extern.
– Creditul de consum ajută îmbunătățirii condițiilor de viață a populației.
– În dezvoltarea relațiilor comerciale statul poate aduce pentru a acope ri cheltuielile nu
numai resurse din buget, dar și resursele suplimentare formate pe baza de împrumut, resurse
financiare libere ale structurilor economice și resursele populației.
În scopul unei elucidări mai detaliate și mai profunde a esenței relațiilor de credit e necesar să
înțelegem rolul creditorului și debitorului în organizarea operațiunilor de credit.

1.2. Etapele procesului de creditare în cadrul băncii comerciale

Un element esențial al politicii de credit este organizarea și dirijarea activității de creditare. În
acest scop în cadrul structurii organizatorice a fiecărei bănci va fi creată o direcție / un departament
ce va depinde de mărimea băncii, rețeaua de filiale, volumele de învestiții creditoare și de alți factori.
Scopul activită ții acestor structuri organizatorice este realizarea politicii și a procedeelor de creditare
ale băncii într -un mod sigur și prudent. Fiecare bancă va elabora regulamente interne în care se vor
descrie funcțiile unităților organizatorice și ale personalulu i implicat în activitatea de creditare,
reflectând clar obligațiunile și responsabilitățile acestora. Activitatea structurilor organizatorice de
creditare trebuie orientată în următoarele direcții de bază: procedura depunerii cererii; analiza
credibilități i (bonității) clientului; revizuirea și analiza sistematică a calității portofoliului de credite.
Persoanele fizice, independent autorizate, asociațiile familiale și societățile comerciale, regiile
autonome etc., pot fi finanțate din credit în scopul compl etării resurselor de funcționare.
Etapa preliminară presupune o informare -documentare reciprocă, Banca -agent economic în
vederea identificării necesarului de credit, condițiile de obținere a creditului, de rambursare, de cost
etc. Putem spune că este etapa “primei impresii”. Această etapă are ca scop și eliminarea solicitărilor
nedorite. [22, p.59]
La etapa inițială persoana responsabilă din filială în urma discuțiilor purtate cu potențialul
debitor urmează să aprecieze dacă solicitarea acestuia corespunde exigențelor generale stipulate în
Politica de creditare și în regulamentele interne ale Băncii. În baza dialogului inițiat ofițerul de credite

13
prezintă clientului informații referitor la produsele creditare oferite de Bancă și propune variantele de
finanța re posibile. Colaboratorul filialei remite clientului lista de documente necesare a fi prezentate
Băncii pentru obținerea unui credit. Lista documentelor urmează a fi corelată cu specificul și natura
activității agentului economic, precum și reieșind din p roiectul ce urmează a fi creditat (anexa 1).
Metoda Scoring – utilizat la Bancă este prevăzut pentru evaluarea clienților din businessul
mic și mijlociu. La etapa preliminară Banca trebuie să decidă dacă o anumită solicitare de credit
corespunde politicii Băncii. Credit – scoringul este o metodă rapidă de evaluare a solicitanților de
credit care poate fi aplicat la creditarea întreprinderilor mici și persoanelor fizice. Acest model a
îmbinat factorii externi și interni, atribuindu -le un scor (anexa 2). Scorul final determină dacă Banca
poate aproba creditul sau trebu ie să refuze.
După etapa de negociere și examinare preliminară a solicitării de credit, în cazul în care
aceasta a fost acceptată în procedură de lucru, colaboratorul filialei cere clientului să perfecteze
cererea de solicitare a creditului .
Se admite pe rfectarea cererii în formă liberă care obligatoriu trebuie să conțină următoarele
elemente [5]:
− suma solicitată;
− destinația (a – completarea mijloacelor circulante, b – efectuarea investițiilor capitale și/sau
procurarea mijloacelor fixe, c – completarea m ijloacelor circulante și efectuarea investițiilor
capitale în același timp);
− pentru a indica corect scopul creditului este necesară indicarea uneia din cele trei variante, iar în
paranteze va fi indicată o informație succintă și concretă despre utilizarea creditului;
− termenul;
− tipul creditului (credit ordinar, linie de credit, overdraft, etc.);
− asigurarea;
− semnăturile persoanelor autorizate, data și ștampila;
− cererea se prezintă în filiala Băncii persoanei împuternicite pentru primirea, verificarea și
înreg istrarea cererilor. Colaboratorul filialei înregistrează cererea în Registrul filialei și o remite
conducerii băncii pentru a fi vizată, conducerea la rândul său nominalizează persoana
responsabilă de examinarea ulterioară a cererii.
Concomitent cu recepționarea cererii se întocmește lista de documente prezentată la bancă.

Agenții economici vor depune un set de documente în vederea conturării unei imagini asupra
bonității lor și persoanele fizice ce vor solicita un credit vor depune p entru dosar anumite documente.
Următoarea etapă este acumularea și verificarea actelor prezentate de solicitant.
La această etapă se verifică:
− împuternicirile legale ale conducerii potențialului debitor, dreptul juridic de a depune
cerere de obținere a creditului, de a semna contractele de credit și de gaj si alte documente;
– înregistrarea potențialului debitor la Camera Înregistrării de Stat, existența codului fiscal,
solicitantul activează în baza Statutului și a fost constituit în baza contr actului sau a unei
hotărâri;
– restricțiile stipulate în documentele de constituire și statutul solicitantului;
– dreptul de proprietate asupra valorilor propuse în gaj;
– afilierea sau activitatea în comun cu alți agenți economici – debitori ai Băncii;
– afiliere a în raport cu Banca;
– specificul juridic al genului de activitate practicat de solicitant (deținerea
licențelor/autorizațiilor),
– baza contractuală existentă a potențialului debitor cu alte persoane terțe.
Următoarea etapă este analiza surselor primare și secundare de rambursare.
Analiza sursei primare de rambursare a debitorului potențial are drept scop identificarea
riscurilor eventuale ce pot apărea în cazul acordării unui credit solicitantului prin cunoașterea
evoluției situ ației în perioadele precedente și prognozarea performanțelor sale în viitor.
Realizarea acestui obiectiv presupune divizarea acestui proces în 2 etape distincte de analiză:
– analiza activității clientului sub aspect financiar;
– analiza activității clientului sub aspect non -financiar.
Analiza financiară are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situației economico -financiare
indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta, analiza financiară se bazează pe
documentele de sinteză contabilă (Bilanțul Contabil, Raportul privi nd Rezultatele financiare și
Raportul privind fluxul mijloacelor bănești).
Astfel, managerul de cont solicită de la client bilanțurile contabile pentru ultimii trei ani,
ultimul bilanț trimestrial și bilanțul trimestrial pentru perioada respectivă a anului trecut.
Analiza non -financiară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic esențial cu
privire la formarea de către Bancă a convingerilor referitoare la calitățile morale și profesionale ale

15
conducătorilor agenților economici solicitanți de c redite, a principalilor asociați și colaboratori,
precum și a reputației privind calitatea produselor, serviciilor și a modului de îndeplinire a
obligațiunilor asumate în relațiile cu partenerii de afaceri.
Un accent deosebit în analiza non -financiară tre buie pus pe relația client -bancă și anume:
istoria creditară în alte bănci corectitudinea rambursării creditelor, lipsa cazurilor de restructurare a
creditelor și a celor de sistare de către debitor a angajamentelor sale față de bancă prin oferirea în
schimb a dreptului de posesiune asupra averii gajate.
Din surse secundare de rambursarea se analizează garanții pentru rambursarea creditelor la
scadență.
Următoare etapă este aprobarea cererii de credit . Cererile de credite se aprobă – cu majoritate
de voturi – de către structurile împuternicite, potrivit competențelor de aprobare, stabilite de Consiliul
băncii și anume de către Comitetul de credite, fiind format dintr -un număr impar, dar nu mai puțin de
3 persoane.
În cazul unei decizii pozitive de acordare a creditului se întocmește contractul de credit, însoțit
de graficul de rambursare a datoriilor.
Contractul de credit confirmă perfectarea juridică a acordării creditului și a tuturor cerințelor
valabi le pe parcursul derulării creditului, inclusiv pe parcursul valabilității contractului.
Contractul de credit se întocmește în două exemplare, a căror destinație este următoarea:
exemplarul întâi al contractului de credite se păstrează în dosarul agentului economic aflat la bancă;
exemplarul doi se oferă debitorului.
Ambele exemplare sunt iden tice și au o putere juridică egală. Un extras din contractul de credit
(sau copia originalului), care va cu prinde valoarea creditului, termenul de rambursare, ratele scadente,
destinația creditului, se transmite la compartimentul operativ al băncii pentru derularea în bune condiții
a creditului.
Contractul de credit va conține următoarele date [23, p.81] :
– Preambulul: denumirea contractului, data și locul încheierii, descrierea părților contractante.
– Obiectul contractului: informații privind valoarea credit ului acordat, termenul de acordare,
destinația creditului.
– Modalitățile de acordare a creditului, modalitatea de calculare și de achitare a dobânzii,
rata do bânzii, taxa comisioanelor, garanțiile de asigurare etc.
– Conținutul contractului: obligațiile și drepturile băncii, obligațiile și drepturile debitorului.

– Soluționarea litigiilor și alte clauze.
– Data încheierii contractului, semnăturile și ștampilele ambelor părți, autentificarea
notarială (după caz).
Creditele se pun la dispoziție, de regulă, în contul de împrumut, prin efec tuarea de plați prin
virament sau în numerar la cererea clientului, conform reglementărilor.
Îndeplinind toate condițiile de creditare de către solicitant banca acordă creditul.
Acordarea creditului se realizează în baza unui set de reguli bine stabilite care definesc în mod clar
principiile politicii de creditare a băncii respective. Creditul trebuie să fie acordat de bancă în termenele
și în forma stabilită în contractul de credit.
Respectarea str ictă a condițiilor stabilite în contactul de credit permite băncii menținerea
creditării la un nivel standard, asigurându -și astfel încasarea fără probleme a sumei creditului și a
dobânzii.
Creditul se pune la dispoziția debitorului, de regulă, în contul d e disponi bilități, prin efectuarea
de plăți prin virament sau în numerar la cererea clien tului. Băncile acordă credite persoanelor juridice
prin transferul de mijloace bănești în contul curent, în urma căreia persoanele vor utiliza resursele
folosind metoda decontărilor fără numerar. În cazuri excepționale, banca va elibera numerarul la
prezentarea cecului de numerar. Se va urmări ca plățile de credit să se facă cu prioritate prin virament.
Persoanelor fizice banca acordă credite în numerar, cât și prin u tilizarea cardurilor bancare. La acordarea
creditului se reține un comision de gestiune al băncii, în funcție de caracteristicile creditului. Acest
comision de gestiune trebuie menționat în contractul de credit.
În vederea asigurării rambursării integrale și în termen a creditelor acorda te, unitățile băncii
vor supraveghea – pe în treaga perioadă de utilizare (p ână la rambursarea integrală a creditului,
dobânzilor și comisioanelor) – respectarea de către debitor a tuturor clauzelor prevăzute în co ntract.
Din acest motiv etapa principală a procesului de creditare o constituie monitoringul creditar.
Monitoringul creditar presupune evaluarea stării sau calității portofoliului de credite al băncii
pe tot parcursul procesului de creditare, precum și l ucrul cu creditele problematice.
Controlul și supravegherea privind îndeplinirea condițiilor contractului de credit se efectuează
prin intermediul următoarelor acțiuni:
− controlul și supravegherea rambursării în termen a creditului și a do bânzii aferente;
− rescadențarea creditului;
− controlul utilizării creditului conform destinației consemnate în con tractul de credit;

17
− controlul și supravegherea stării economico -financiare și nefinanciare a debitorului;
− verificarea și supravegherea garanțiilor cred itului etc.
Inspectorii de credit primesc zilnic informații privitoare la circulația mij loacelor bănești în
conturile debitorilor, fapt ce le permite să urmărească ram bursarea la scadență a creditului și a
dobânzii aferente. în același timp, ei au posibi litatea să compare soldurile creditelor nerambursate.
Cu câteva zile înainte de scadență, funcționarul serviciului de creditare ia legătura cu debitorul
și concretizează dacă acesta este în stare să ramburseze creditul. în cazul în care debitorul nu poate
să-și onoreze obligațiile, funcțio narul bancar va stabili motivele care au dus la starea dată. Stabilind
motivele, funcționarul bancar ia decizii privind prelungirea termenului de acordare a creditului,
propunerea altor condiții sau trecerea creditului da t la conturile creditelor restante cu aplicarea unor
sancțiuni.
Potrivit legii și statutului de organizare și funcționare, banca are dreptul să verifice modul în
care agenții economici beneficiari de credite utilizează creditele acordate, să stabilească da că acestea
sunt utilizate în conformitate cu destinațiile prevăzute în contract, dacă păstrează garanțiile creditelor,
respectă normele de lucru ale băncii și clauzele din contractele de credite în vederea asigurării
rambursării la scadență a împrumuturilo r și a plății dobânzii datorate [2].
O obligație de maximă răspundere este cea legată de urmărirea și verificarea existenței permanente
a bonității debitorului până la rambursarea integrală a creditului. în acest scop pe parcursul derulării
procesului de c redit banca va solicita prezentarea periodică a documentelor ce reflectă situația financiară
curentă: bilanțul contabil, rezultatele cu privire la venituri și cheltuieli etc. Evaluând performanțele
financiare și ne financiare a debitorului banca va re -clasifica creditul la una din categoriile de risc a
portofoliului de credit.
În cazul în care debitorul a încălcat prevederile contractului de împrumut sau dacă situația lui
economică și financiară este compromisă, banca încetează imediat creditarea. Pe parcur sul procesului de
creditare, unitățile băncii ve rifică modul în care agenții economici respectă destinația creditului, modul
de reflectare a operațiunilor de credit în evidența contabilă, utilizarea și ram bursarea creditelor.
Controlul privind îndeplinir ea condițiilor de utilizare a creditului , indicate în contract, se bazează,
în primul rând, pe verificarea documentelor comerciale ( contracte, facturi etc.) și documentelor de plată
prezentate de client la solici tarea băncii. Analizând aceste documente, funcționarul bancar verifică starea
financiară a debitorului și utilizarea creditului conform destinației menționate în contractul de credit.
Neutilizarea creditului conform destinației contractua le cauzează penalizarea sau desfacerea

contractu lui.
Esența economică a creditului presupune circuitul in vers al resurselor acor date de bancă.
Rambursarea reprezintă unul din principiile creditării bancare, conform căruia debitorul trebuie să -și
onoreze obligațiile față de bancă.
Rambursarea creditelor se face din încasările realizate de agenții economici, existente în contul
de disponibilități, în baza notei de transfer întocmite de compartimentul de creditare sau prin emiterea
de către debitor a unui docu ment de plată, în baza căruia dă ordin băncii să-i transfere mijloacele
bănești în scopul acoperirii datoriei la credit. în cazul în care disponibilul din contul curent este
insuficient pentru rambursarea ratei scadente, diferența nerambur sată se trece la credite restante.
Rambursarea creditelor se f ace la datele stabilite în contract, din conturile de disponibilități
sau prin depunerea în numerar.
Orice întârziere în rambursarea ratelor scadente se înregistrează la credite scadente (restante),
pentru care banca calculează dobânzile majorate, conform contractelor de credit. În cazul debitorilor
care înregistrează datorii restante din credite și dobânzi, banca procedează la declararea acestora în
stare de incapacitate de plată și la executarea forțată, respectând cerințele legii.
La cererea debitorilor, în cazuri justificate economic, unitățile băncii pot rescadența ratele de
credit în sensul amânării sau prelungirii termenului de rambursare al unei rate sau al întregului credit,
fără a depăși termenele maxime de creditare, stabilite pentru fiecare categ orie de credit.

1.3. Criterii de evaluare în procesul privind acordarea creditului în banca
comercială

Pentru evaluarea atributelor solicitantului unui credit, băncile utilizează un sistem intern de
rating de credit , atât pentru creditele acordate persoanelor juridice, cât și pentru persoanele fizice.
Sistemul de rating de credite utilizat în cad rul creditării persoanelor juridice este de tip bidimensional,
însumând rezultatele analizei criteriilor cantitative cu cele ale analizei criteriilor calitative.
Scopul analizei solicitantului de credit este de evitarea pierderilor din profit, sau in afac eri din
cauza datoriilor nerecuperabile, adică din cauza acordării de credite unor clienți care nu rambursează
datoria, sau din cauza neacordării de credite unor clienți potențiali buni.

19
Datorita nivelului înalt al îndatorării raportate la capitalul bănci i, constituirea creditului nu
admite erori. Întregul personal din sistemul de gestionare a creditelor si mai ales analiștii de credite
trebuie sa acționeze conform celor mai înalte standarde.
Dacă deprinderile profesionale și tehnicile nu au la bază o cul tura serioasa privind creditele,
nu vor putea fi evitate, in cazul luării deciziei de creditare, capcanele obișnuite. O banca poate deveni
rapid neprofitabila sau chiar insolvabila, ca urmare a unor decizii necorespunzătoare privind creditele,
care au ca r ezultat active neperformante.
In tabelul 1.1. sunt elucidate principalele criterii de analiză persoanelor juridice.

Tabelul 1.1 Criteriile utilizate pentru analiza persoanelor juridice
CRITERIILE CANTITATIVE CRITERIILE CALITATIVE
– trendul cifrei de afaceri; – calitatea acționariatului;
– lichiditatea patrimonială curentă; – managementul;
– solvabilitatea patrimonială; – condiții de eligibilitate;
– rentabilitatea capitalurilor proprii; – strategia;
– gradul de îndatorare; – condiții de piață;
– ponderea exportului în cifra de afaceri; – realitatea situa ției financiare ;
– sursa de rambursare. – colateralele primite.
Sursă : Constantinescu Dan. Management bancar. Editura Lumina Lex, 2004. P. 115 .
Dacă solicitantul de credit este persoana juridică managerul de cont s olicită de la client bilanțul
contabil pentru ultimii trei ani, ultimul bilanț trimestrial și bilanțul trimestrial pentru perioada
respectivă a anului trecut.
Din bilanțul contabil se obțin unele informații care trebuie să corespundă necesităților de analiză
a Băncii.
Analiza economico -financiară urmărește să evidențieze modalitatea de realizare a echilibrului
financiar pe termen scurt și rentabilitatea activității agenților economici. Ea se bazează în principal
pe analiza bilanțului, balanței contabile și contului de profit și pierdere și cuprinde următoarele etape:

Analiza patrimoniului firmei are ca obiectiv analiza dinamicii acestuia și a raporturilor dintre
diferitele elemente patrimoniale, precum și a schimbărilor intervenite în situația mijloacelor și
resurselor, determinate de activitatea desfășurată în cursul exercițiului. [10, p.64]
Ea se desfășoară pe două faze:
– Analiza situației generale a patrimoniului pe baza structurii activului și pasivului
bilanțului întreprinderii, formulându -se concluzii referitoare la poziția firmei în raport
de situația generală a ramurii din care face parte ș i a concurenței.
– Analiza patrimoniului net și a surselor financiare ( averea firmei la un moment dat).
Analiza patrimoniului net, presupune determinarea acestuia pe bază de bilanț și
explicarea modificărilor intervenite prin prisma elementelor componente. Patrimoniul
Net fiind calculat ca diferență dintre totalul activelor și datoriile totale a întreprnderii și
se calculează atât pentru perioada curentă cât și pentru cea precedentă, iar diferența
dintre cele două perioade indică creșterea sau diminuarea pa trimoniului net pentru
perioada analizată.
Lista coeficienților de calcul pentru naliza afacerii clientului sunt:
Coeficientul de acoperire a creditului – corelația dintre tranșa lunară a creditului și profitului
net (inclusiv veniturile și chel tuielile de familie) exprimat în procente. Acest coeficient arată care este
cota din profitul net necesar pentru acoperirea tranșei lunare a creditului. E recomandat ca acest
coeficient să varieze de la 50% la 80%. Mărimea acestui coeficient se stabilește în dependență de
riscurile legate de afacerea concretă, precum și de scopul utilizării creditului. În cazul cînd scopul
creditului nu prevede creșterea veniturilor debitorului, coeficientul trebuie să fie mai mic, precum și
în cazul în care afacerea are o descreștere sezonieră. Coeficientul optim este de 70%.
Coeficientul vitezei de rotație a activelor circulante ( Stocului de mărfuri și materiale).
Raportul dintre valoarea totală a stocului de mărfuri și costul mărfii realizate se îmulțește la 30 de
zile, și arată perioada în care clientul realizează totalmente marfa. Limita accesibilă a acestui
coeficient variază în dependenț ă de tipul afacerii. În principiu, în termen de pînă la 45 de zile el poate
fi consi derat ca un indicator favorabil . Acest indicator reflectă toate schimbările intervenite în
activitatea firmei și sintetizează aspectele legate de desfășurarea procesului de aprovizionare și
producție, de reducere a costurilor, a ciclului de producție și a perioadei de desf acere și încasare a
producției. [ 16, p. 96 ]

21
Analiza ciclului de producție are ca obiectiv minimizarea ciclului capitalului circulant și a
numerarului (o apreciere a “zilelor fără bani” sau a “zilelor de diferență între momentul în care banii
se plătesc furnizorilor și momentul în care banii se încasează de la clienți”) fără compromiterea
calității produselor, forțarea creditorilor, subevaluare a creditului pentru clienți. [16, p.97 ]
Coeficientul corelației dintre sursele împrumutate și cele proprii ( gradul de dependență
financiară ) – este important pentru activitatea firmei, deoarece acestea infl uențează capacitatea de
plată. Acest coeficient reprezintă măsurarea obligației față de capitalul propriu și nu poate fi mai mare
decît 1. Pe lîngă aceasta, coeficientul dat trebuie să fie menținut în valoar e nu mai mare de 1 și după
eliberarea creditului . [16, p.124 ]
Coeficientul corelației dintre sursele împrumutate și cele proprii = Total datorii / Total capital
propriu (1.3.1)
Coeficientul de rotație a datoriei debitoare – raportul dintre soldul mediu al datoriei debitoare
si costul mărfii realizate, se înmulțește cu 30 de zile. Acest coeficient ne arată eficacitatea lucrului
întreprinderii cu clienții săi și încasările mijloacelor bănești în conturile bancare a întreprinder ii.
Încetinirea rotației mijloacelor bănești duce la o scădere a cotei -părți a lichidității curente și creșterea
lichidității de categoria a doua. Cu creșterea datoriei debitoare întreprinderea are nevoie de resurse
suplimentare pentru finanțarea activelor curente prin creditele bancare pe termen scurt sau datoriilor
debitoare, sau din contul majorării ponderii fondurilor proprii. De regulă, încetinirea rotației cifrei de
afaceri are legătură cu greutățile în veder ea vînzării producției finite și neajunsuri le politicii
marketingului.
Coeficientul de rotație a datoriei creditare – soldul minim a datoriilor creditare se raportează la
costul tuturor vînzărilor, inmulțit la 30 de zile. Arată capacitatea întreprinderii de a -și onora datoriile
și, de cîte zile este necesar pentru întreprindere pentru plata tuturor datoriilor.
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani putând
fi și un criteriu de grupare a posturilor în bilanț. În cadrul analizei , lichiditatea se calculează în baza
următorilor indicatori :
(1.3.2)
Lichi ditatea intermediară (gradul II ) = numerar +investiții curente +creanțe curente
datorii curente <= 0,7 – 0,8
Acest raport reflectă capacitatea firmei de a satisface angajamentul pe termen scurt prin
mijloacele sale bănești și/sau prin elemente patrimoniale active care se pot transforma în scurt timp
în lichidități și este favorabil când valoarea sa este supraunitară. Lichiditatea intermediară ne arată ce

parte din datoriile curente pot fi ac hitate din contul numerarului, valori mobiliare, creanțelor care vor
fi plătite de către întreprindere. Lipsa de lichiditate este reflectată prin plăți restante față de furnizori,
buget, credite restante față de bancă. [16, p.125]
(1.3.3)
Lichiditatea curentă (radul III ) = Total active circulante
Datorii curente <=1 – 2,5
Acest raport reflectă capacitatea firmei de a -și acoperii imediat datoriile și este influențat de
calitatea debitorilor. În general se consideră că, pentru un client, cu cât lichiditatea este mai mare, cu
atât riscul ca acesta să dea faliment este mai redu s. Dacă acest coeficient e mai mic de 1, aceasta
înseamnă că întreprinderea are mai multe datorii curente decît active curente, ce poate influenț a
asupra riscului lichidității. Un coeficient prea mare poate indica faptul că întreprinderea are probleme
privind realizarea mărfurilor. [16, p.125]
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face față obligațiilor bănești, respectiv de a –
și onora plățile la termenele scadente prin valorificarea tuturor activelor sale. Solvabilitatea
patrimonială arată gra dul în care capitalul social vărsat al clientului asigură acoperirea creditelor și
împrumuturilor. [16, p.126]
(1.3.4)
Solvabilitatea patrimonială = Valoarea reala a patrimoniului
Total datorii >1

Se apreciază că valoarea minimă a acestui raport trebuie să fie 30%, iar între 40% și 60% ea
este considerată favorabilă . O valoare apropiată de 1 a acestui indicator demonstrează că firma nu are
datorii și își susține activitatea din capitalul propriu. Dacă coeficientul este mai mic decît 1,
întreprinde rea nu mai poate primi împrumuturi.

Analiza riscului pe baza situațiilor financiare. Trebuie de ținut minte că documentele financiare
în vigoare au fost concepute cu scop fiscal, ele neținând seama de Standardele Contabile
Internaționale. Așadar, ele nu pot arăta performanța financiară reală a companiei necesară pentru a
evalua riscul de credit, da r permit calcularea unei serii de indicatori care oferă analistului o imagine
clară asupra riscurilor generate de activitatea clientului.

23
Rentabilitatea economică (activelor) = Profit net / Valoarea medie a activelor * 100% (1.3.5)
Acest indicator reflectă gradul de utilizare efcientă a resurselor de care dispune întreprindere , în
scopul maximizării profitului . [16, p.125]

Rentabilitatea financiară = Profit net / Valoarea medie a capitalului propriu * 100% (1.3.6)
Acest indicator reflectă bunăstarea acționarilor. [16, p.125]

Analiza fluxului de fonduri oferă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a mișcărilor care au loc
la nivelul activelor și pasivelor într -o anumită perioadă, precum și impactul acestora asupra poziției
lichidității. Fluxul de fonduri indică sursele din care societatea a obținut fondu ri și cum au fost
utilizate acestea pe perioada analizată. Tendințele rezultate din analiza fluxurilor de fonduri dau
informații despre modul în care clientul și -a desfășurat activitatea și, în condițiile în care se folosesc
proiecții de fluxuri de fonduri , oferă informații despre situația societății în viitor. [21, p.93]
Succesul în activitatea de creditare se bazează pe calitatea informațiilor, a evaluării, a relației
cu clientul și parteneriatul, iar întreprinderile funcționează într -un mediu național și global din ce în
ce mai nesigur.
Cauzele obișnuite ale deteriorări i activității și falimentului sunt:
− financiare: control financiar, structura capitalului, rezervelo r și cash -flow-ului,
profitabilitatea;
− strategice: selectare slabă a pieței produsului, extinderea prea mare a activității, structura de
marketing slabă în c adrul pieței produsului, amplasare neadecvată;
− organizatorice: structura organizatorică neadecvată, cunoștințe de conducere neechilibrate,
lipsa colaborării personalului.
Majoritatea băncilor folosesc un sistem de punctaj bazat pe calculul valorii indicato rilor
financiari de bază ai firmelor debitoare. În funcție de valoarea acestora se acordă puncte, care sunt
apoi adunate, pentru a determina punctajul firmei și a o încadra într -o anumită clasă de risc.
Metodele bancare utilizate pentru evaluarea deterior ării firmei și/sau falimentului, identifică
și analizează trăsăturile specifice identificate la companiile falite (trimiterea cu întârziere a
informațiilor financiare, explicații vagi referitoare la relațiile cu debitorii/creditorii, schimbarea
cenzorilor și conducerii etc). Toate metodele de gestiune a a crizei la întreprindere pot fi clasificate
în următoarele categorii:

1. Metode de preîntîmpinare, evitare, diminuare a crizei la întreprindere;
2. Metode de depășire a crizei la întreprindere . [16, p.132]

Dacă solicitantul de credit este persoana fizică analiza se bazează pe baza rezultatelor de
Scoring unde criteriile de eligibilitate clientului potențial sunt:
– Să fie cetățean al Republicii Moldova și să aibă viză de reședință permanentă în Republica
Moldova.
– Să aibă o vârstă cuprinsă între minim 20 ani (bărbați și femei) și maxim 62 ani – bărbați și
57ani – femei este vârsta maximă până la care se va rambursa creditul.
– Să aibă un loc de muncă stabil, cu o vechime la locul de muncă actual – minim 12 luni.
– Să dețină cel puțin un imobil în proprietate.
De remarcat este faptul ca indicatorii financiari sunt extrem de importanți pentru analiza
eficienta a creditelor. In acest context nu trebuie sa uitam ca indicatorii sunt siguri numai d aca
situațiile financiare din care sunt preluați sunt sigure. In același timp, indicatorii sunt foarte utili daca
sunt luați in considerare in ansamblul lor si nu izolat, precum si indicatorii suplimentari din cadrul
fiecărei “familii” mai sus menționate. Folosirea unui singur indicator, izolat de ceilalți, poate duce la
erori; Indicatorii multipli ajuta, in mod normal, la identificarea tendințelor, care sunt factori
importanți pentru determinarea solvabilității.

25
CAPITOLUL II. ANALIZA OPERAȚIU NILOR CREDITARE EFECTUATE
LA B.C. „FINCOMBANK” S.A.

2.1. Organizarea activității de creditare în cadrul băncii comerciale
FinComBank S.A. este una din principalele bănci comerciale din Republica Moldova, care
oferă un spectru larg de servicii financiare întreprinderilor mici și mijlocii, ce activează în principalele
sectoare ale economiei, precum și persoanelor fizice din țara noastră, dar și celor din străinătate.
De la fondarea băncii, în iulie 1993, și până în prezent FinComBank a deschis 1 9 filiale și 74
de reprezentanțe pe întreg teritoriul țării, are 136 de acționari, 783 angajați și peste 100 000 de clienți.
Conform datelor din ultime le opt luni ale anului 201 8, valoarea totală a activelor băncii a constituit
25587 mii de lei. De asemenea, în anul 2018 FinComBank a înregistrat cel mai mic coeficient de
credite neperformante din istoria băncii, de pe piața bancară din Republica Moldova, acesta constituid
3,86%.
Pe parcursul activității sale FinComBank și -a îndreptat toată atenția spre îmbunătățirea
continuă a serviciilor și spre o comunicare cât mai eficientă cu antreprenorii, astfel încât să le pună la
dispoziție rapid cele mai conven abile produse pentru investiții și dezvoltare a afacerii. De asemenea,
Banca mai colaborează cu instituțiile statului și organizațiile finaciare în vederea promovării
politicilor bancare.
Dinamica ascendentă de dezvoltare a băncii, indicatorii finaciari în creștere și stabilitatea
băncii au fost principalele argumente ce au determinat instituțiile financiare internaționale și donatorii
să coopereze activ cu FinComBank. Pe parcursul mai multor ani banca are o colaborare de succes cu
Banca Mondială, Fondul Eu ropean pentru Europa de Sud -Est (European Fund for Southeast Europe),
Corporația pentru investiții străine private (Overseas Private Investment Corporation (OPIC),
FinComBank este membru al Proiectul de Servicii Financiare Rurale și Dezvoltarea Businessulu i
Agricol (IFAD), precum și al Proiectului de Investiții și Servicii Rurale (RISP).
În august 2007, cunoscutul fond american Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) a devenit
unul dintre principalii acționari ai Băncii prin achiziționarea a 25% din acțiunile sale.
FinComBank este unul din fondatorii și membrii Asociației Băncilor din Moldova și ai Bursei
de Valori a Moldovei, precum și membru al Camerei de Comerț Americane din Moldova. [ 24 ]
24FinComBank a obținut de mai multe ori titlul de „Cel mai bun contr ibuabil al anului”, iar
în 2008, 2012 și 2013 a câștigat concursul „Marca comercială a anului”, luând „Mercuriul de Aur” la

nominalizarea „Marca social responsabilă” (2008), la categoria „Instituții financiare, produse și
servicii” la nominalizarea „Favori tul anului” (2012) și la aceeași categorie, la nominalizarea
„Rebranding de success” (2013).
În 2014 contract de audit extern a fost semnat cu Deloitte & Touche, iar funcțiile a Comisiei
de Cenzori i -au fost atribuite companiei Grant Thornton. La moment, auditul extern este efectuat de
o altă compania mondială – BDO Audit & Consulting. Rezultatele inspecțiilor efectuate de aceste
companii au arătat că activitățile financiare ale Băncii satisfac toate cerințele naționale și
internaționale.
În anul 2 017, FinComBank a fost prima bancă din Republica Moldova, ce a lansat serviciul
Online – emiterea cardurilor bancare la distanță.
Politica crеditară a BC „ Fincombank " S.A., constituiе un act cе dеtеrmină cеrințеlе dе bază
privind organizarеa activității dе crеditarе și principiilе dе rеalizarе a acеstеi politici. Politica
crеditară dеtеrmină stratеgiе băncii privind еxеcutarеa tranzacțiilor crеditarе, ofеrirеa produsеlor și
sеrviciilor crеditarе, principii dе formarе și rеglеmеntarе a mărimii cotеi procеntu alе pеntru utilizarеa
crеditului, politicii spеcializatе în procеsul dе acordarе a crеditеlor, planificarеa indicilor еconomici
dе bază a activității dе crеditarе a băncii pеntru pеrioada actuală.
Politica crеditară a băncii еstе oriеntată sprе protеjarеa activеlor, obținеrеa dе profit,
îmbunătățirеa situațiеi еconomico -financiarе a împrumutatului, luând în considеrațiе totodată
sеcuritatеa dеpozitеlor cliеnților și capitalul acționarilor . [ 24 ]
BC „ Fincombank " S.A. , fiind partе componеntă a sistеmului ba ncar moldovеnеsc, pеntru
asigurarеa unor standardе unicе, еfеctuеază opеrațiunilе bancarе în conformitatе cu actеlе normativе
еmisе dе BNM. Pot fi mеnționatе următoarеlе normе bancarе cе rеglеmеntеază activitatеa dе
crеditarе a băncii comеrcialе:
 Rеgulamеnt cu privirе la activitatеa dе crеditarе a băncilor carе opеrеază pе tеritoriul
Rеpublicii Moldova nr. 153 din 25.12.1997;
 Rеgulamеnt cu privirе la clasificarеa crеditеlor și formarеa rеducеrilor pеntru piеrdеri la
crеditе (fondul dе risc) nr. 16 4 din 22.06.1998;
 Rеgulamеnt cu privirе la crеditеlе еxpiratе nr. 130 din 15.05.1998;
 Rеgulamеnt cu privirе la crеditеlе "mari" nr. 3/09 din 15.12.1995;
 Rеgulamеnt cu privirе la acordarеa crеditеlor dе consorțiu din 03.02.95;
 Rеgulamеnt cu privirе la acordarеa crеditеlor pеrsoanеlor afiliatе nr. 1/09 din 10.11.1995

27
 Rеgulamеnt cu privirе la acordarеa crеditеlor dе cătrе bănci funcționarilor lor nr. 33/09 – 01
din 18.09.1996;
 Instrucțiunеa privind ordinеa acordării crеditеlor în valută străină nr 8 -1001 d in
02.02.1996, еtc.
Banca еlaborеază instrucțiuni privind politica gеnеrală dе crеditarе a băncii carе cuprindе:
structura organizatorică, autoritățilе dе crеditarе, stratеgia dе afacеri și dе markеting, tipurilе dе
crеditе, limitеlе gеnеralе dе crеditarе , activitatеa dе crеditarе la nivеl dе filială, gajul considеrat
accеptabil și suficiеnt, modul dе accеptarе și dе rambursarе a crеditului, principiilе stabilirii ratеi
dobânzilor, distribuirеa și divеrsificarеa pе ramuri a portofoliului dе crеdit, rеvizui rеa și controlul
portofoliului dе crеditе, еtc. [12, p.55]
Un еlеmеnt еsеnțial în politica dе crеdit a B.C. „Fincombank " S.A. еstе organizarеa și dirijarеa
activității dе crеditarе. În acеst scop activеază Dеpartamеntul dе Crеdit al cărui scop еstе rеalizarеa
politicii și procеdееlor dе crеditarе alе băncii într -un mod sigur și prudеnt. Banca еlaborеază
rеgulamеntе intеrnе carе dеscriu funcțiilе unităților organizatoricе și alе pеrsonalului implicat în
activitatеa dе crеditarе, rеflеctând clar obligațiunilе și rеsponsabilităților acеstora. Activitatеa
structurilor organizatoricе dе crеditarе еstе oriеntată în următoarеlе dirеcții : procеdura dеpunеrii
cеrеrii, analiza crеdibilității cliеntului, rеvizuirеa și analiza sistеmatică a calității portofoliului dе
crеditе.
Procеsul dе acordarе a crеditеlor în cadrul BC „ Fincombank " S.A. cuprindе următoarеlе
еtapе:

Figura 2.1. Procеsul dе acordarе a crеditеlor în cadrul B.C. „Fincombank" S.A.
Sursă : еlaborat dе autor în baza Rеgulamеntе lor intеrnе a B.C. „Fincombank" S.A.

Еlaborarеa politicii dе crеditarе nеcеsită o analiză complеxă a mai multor factori, cum ar fi:
actualul portofoliu dе crеditarе al băncii, structu ra acеstuia, tеndințеlе pе piața bancară sau cеrin țеlе
cliеnților. Totodată, sе ținе cont dе domеniul еconomic în carе avеm o еxpеriеnță mai marе dе
crеditarе sau domеniul еconomic dе pеrspеctivă. Nu în ultimul rînd, la baza politicii dе crеditarе sе
află obiеctivеlе clar formulatе dе conducеrеa și ac ționarii băn cii. Prin urmarе, sînt analizați mai mulți Etapa premărgătoare
de acordare a creditului Aprobarea și acordarea
creditului Achitarea dobânzii,
rambursarea și
monitoringul creditului

factori, atît intеrni, cît și еxtеrni, în baza cărora sе stabilеștе o politica dе crеditarе pеntru o pеrioadă
anumită. Acеasta, la rîndul său, sе află la tеmеlia еla borării unеi politici dе prеțuri în domеniul
crеditării, ținîndu -sе iarăși cont dе factori intеrni și еxtеrni, dе conjunctura macroеconomică, dе
accеsul la rеsur sе financiarе еtc. La momеntul actual, B.C. „Fincombank" S.A. promovеază o politică
dе prеțuri еchilibrată în do mеniul crеditеlor, iar dator ită colaborării avantajoa sе cu organizațiilе
financiarе intеrnaționalе, cum ar fi Banca Еuropеană dе Invеstiții (BЕI), Banca Еu ropеană dе
Rеconstrucțiе și Dеzvoltarе (BЕRD), Banca Mondială еtc., pеrmitе băncii să ofеrе unеlе dintrе cеlе
mai bunе prеțuri pе piața bancară din rе publică. [ 21, p. 120]
Obiectivele principale a băncii:
– formarea unui portofoliu de credite optimal din punct de vedere a rentabilității și gradul de
risc, prin urmarea unor reguli clare de analiză, de luare a deciziilor și de aprobarea acestora.
– Generarea răspunsurilor la întrebările care nu sunt acoperite de baza regulamentară
existentă prin însăși esența ei.
– Formarea și menținerea portofoliului de credite la un nivel adecvat activelor băncii în
momente diferite de timp, precu m și menținerea unei structuri dorite a portofoliului de credite,
structură care trebuie să rezulte din particularitățile economiei Republica Moldova, cadrului legislativ
existent și resurselor puse la dispoziția de Managementul Băncii.
– Acomodarea la condițiile politice, economice și de concurență.
Portofoliul de credite a băncii nu trebuie să fie mai mare de 70% din totalul activelor băncii.
În componența activelor intră obligațiunile de garantare și depistare a creditelor acordate în vi itor,
care pot influența negativ asupra băncii.
Toate creditele de la bancă se acordă prin Decizia Comisiei de Credit a Băncii, Comitetul de
Credit a băncii și Comitetul de Credit al Filialei care întocmește raportul privind decizia de acordare
a creditel or printr -un acord comun, membrii căruia reprezintă specialiști de înaltă calificare.
Acordarеa crеditеlor еstе una din funcțiilе principalе alе băncii comеrcialе și dе acееa dеcizia
bancară dе a acorda un crеdit trеbuiе susținută dе capacitatеa dе ramburs arе prеzеntă și viitoarе a
solicitantului dе crеdit. În acеst contеxt еstе foartе important pеntru bancă să obțină cât mai multе
informații dеsprе potеnțialul cliеnt. [17, p. 78]
Pе baza documеntеlor prеzеntatе dе acеsta, banca procеdеază la analiza și prе gătirеa
documеntațiеi, urmând să acordе crеditе în numеlе și în favoarеa cliеnților.

29
La momеnt, B.C. „Fincombank" S.A. ofеră unеlе dintrе cеlе mai bunе prеțuri la crеditе, astfеl
rata dobînzii pеn tru crеditе în lеi еstе dе pînă la 1 1-12% anual, iar în val ută, luînd în calcul și rеsursеlе
financiarе intеrna ționalе, rata dobînzii variază întrе 7 și 8%.
B.C. „Fincombank" S.A. oferă 5 tipuri de credite: credite de consum, credite de consum cu
asigurare, carduri de credit, credite ipotecare și autoleasing. Acestea sunt redate în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.1. Principalele tipuri de credite operate de către B .C. „Fincombank" S. A.
Denumirea
produsului Destinația Valuta Suma
maximă Perioada
maximă Specific
Credite de consum pentru nevoi personale MDL 150 000 MDL până la 60 luni fără gaj
Credite de consum
cu asigurare pentru nevoi personale MDL până la 70% din
costul proiectului
creditat până la 60 luni gaj mobil sau
imobil
Carduri de credit pentru nevoi personale MDL 150 000 MDL până la 36 luni fără gaj
Credite ipotecare pentru procurarea
imobilului MDL până la 80% din
costul imobilului până la 240
luni
(procurarea
imobilului) drept gaj poate
fi luat imobilul
luat în credit
până la 120 luni (reparație)
Autoleasing pentru procurarea
autovehicului MDL
(atașat la
valută
străină) până la 70% din
costul
autovehicului până la 36 luni drept gaj este
luat
autovehicolul
luat în leasing
Sursă : elaborate în baza datelor de pe https://fincombank.com
O prezentare mai detailată a creditelor oferite de B.C. „Fincombank" S.A. am oferit în Anexa
3 și Anexa 4.
Еvidеnt că fiеcarе bancă își arе spеcificul său și cеrințеlе salе proprii, dictatе dе principiilе dе
gеstiunе еficiеntă a riscurilor. Pеntru acordarеa unui crеdit banca solicită unеlе documеntе
justificatoarе, carе să dеmonstrеzе capacitatеa cliеntului dе a ram bursa crеditul, cu atît mai mult cînd
еstе vorba dе crеditе foartе mari. Unii cliеnți solicită crеditе doar în baza gajului, cееa cе rеprеzintă
o viziunе еronată a cliеnților asupra procеsului dе crеditarе a bănci lor. Gajul rеprеzintă o sursă
sеcund ară dе garantarе. În primul rînd, banca еstе intеrеsată dе posibilită țilе cliеntului dе a valorifica
еficiеnt crеditul și dе a -l rambursa în tеrmеnеlе stabilitе, rеspеctiv analiza activității еconomico –
financiarе a cliеntului rеprе zintă un momеnt foartе important în luarеa dеciziеi. Banca еxaminеază

posibilеlе riscuri alе cliеntului, pе carе acеsta poatе nici nu lе -a prеvăzut pеntru mo mеnt, pеntru ca
să vină cu suport pеntru amеliorarеa acеstora.
În cеlе еxpusе mai sus, putеm constatata că B.C. „Fincomba nk" S.A. atragе o marе atеnțiе, în
procеsul dе crеditarе, asupra crеdibilității potеnțialilor dеbitori – pеrsoanе fizicе, iar procеsul dе
acordarе a crеditеlor еstе foartе binе structurat în еtapе concrеtе. Dе asеmеnеa, banca a învățat lеcțiilе
crizеi fina nciarе mondialе din 2009, dar și pеrioadеlor dе instabilitatе dе pе piață locală, cauzatе dе
falimеntеlе unor bănci ca InvеstPrivatBank, UnivеrsalBank, Banca Social ă, Unibank sau Banca dе
Еconomii și abordеază cu mult raționamеnt în cееa cе privеștе riscu l falimеntеlor.

2.2. Analiza procesului creditar la B .C. „Fincomb ank” S .A.
„Fincombank ” SA oferă credite din contul resurselor proprii și a celor atrase pentru persoane
fizice și persoane juridice.
Pentru acordarea creditului persoanelor fizice este nevoie de selectarea informației despre
client de către specialistul de credit. Pentru a lua decizia referitor la raționalitatea continuării lucrului
cu acest client specialistul de credit în timpul prime i întâlniri trebuie să determine în prealabil dacă el
corespunde cerințelor minimale. Numai după obținerea informației suficiente poate fi luată decizia
privind colaborarea ulterioară.
În cazul luării deciziei despre iraționalitatea colaborării ulterioară clientului i se oferă
următoarele documente:
– lista documentelor necesare de prezentat pentru examinarea cererii pentru creditele cu
gaj și fără gaj;
– formularul cererii pentru credit;
– modelul certificatului privind salariul sau venitul;
– ancheta – cererii.
Cererea pentru credit se ia spre examinare numai în condițiile oferirii de către client a
pachetului integral de documente și lipsa obiecțiilor privind completarea acestora. După aceasta are
loc evaluarea clientului în baza credit -scoringului ce r eprezintă o evaluare complexă a capacității de
plată a clientului exprimată de indicile cumulativ special calculat. Evaluarea clientului se efectuează
după patru grupe de indicatori din tabelul credit -scoring. Suma maxim posibile de puncte este de 20
sau de 4% din suma totală maximal posibilă. Vârsta, starea aliară, pregătirea, vechimea neîntreruptă

31
de muncă a împrumutatului la ultimul loc de muncă, datorii pentru serviciile comunale, precum și
numărul de membrii ai familiei, pe care îi întreține.
Suma max imal posibilă a creditului acordat se determină în baza programului „Calcularea
sumei creditului reieșind din veniturile împrumutatului”. Calcularea sumei creditului se face în baza
informației privind venitul total lunar adică salariul împrumutatului, che ltuieli pentru asigurarea
medicală, asigurarea socială, impozitul pe venit, precum și cheltuieli legate de întreținerea familiei.
Programul asigură calcularea sumei posibile de acordare sub forma de credit cu respectarea
restricțiilor prevenite.
Pachetul de documente pentru luarea deciziilor despre credit trebuie să conțină:
– cererea pentru credit;
– copia ale actelor de identitate ale împrumutatului;
– copii ale primei și ultimii pagini a carnetului de muncă a împrumutatului pentru
muncitori și specialiștii angajați;
– certificatul despre salariul împrumutatului
– copiile chitanțelor despre plata serviciilor comunale pentru ultimile luni;
– formularul de evaluare a împrumutatului sau a garanțiilor în baza „creditului -scoring”;
– copia poliței de asigurare;
– certifica tul de la primărie (casă și gospodărie) – în anumite cazuri;
– acordul în scris a soțului (soției) privind primirea creditului a unuia din ei.
În bancă funcționează sistemul descentralizat de aprobare a deciziilor privind creditele ce
constă în faptul că cot ele pentru încheierea tranzacțiilor se stabilesc pentru fiecare nivel și sunt
diferite.
După prezentarea tuturor documentelor de către client specialistul băncii anexează toate
documentele în „Mapa individuală a clientului”. Mapa se formează din patru comp artimente:
– Compartimentul I – se anexează toate documentele juridice prezentate de client;
– Compartimentul II – se anexează toate documentele financiar -contabile;
– Compartimentul III – se anexează toate concluziile și deciziile privind aprobarea
creditului;
– Compartimentul IV – se anexează concluziile și documentele monitorizării.
Monitorizarea creditelor eliberate persoanelor fizice se efectuează de către specialistul din
filială cu suportul diviziunii de control creditar. Monitorizarea tranzacție i creditare se bazează pe

rapoartele zilnice referitor la situația creditului. În procesul monitorizării tranzacției creditare
specialistul creditar de filială efectuează, controlează executarea de către împrumutat a obligațiilor
prevăzute în contractul de credit, controlul existenței reevaluării gajului. Specialistul băncii după
îndeplinirea tuturor documentelor și concluziilor din „mapa individuală a clientului” o prezintă
Comitetul de creditare care este format din trei membrii ai băncii. Comitetul de cr editare ia decizia
privind acordarea creditului prin îndeplinirea documentului „Decizia nr. _ „indicând numărul deciziei
și semnăturile tuturor membrilor. În dependență de tipul creditului că persoana fizică încheie cu banca
următoarele documente:
a) Contract de credit;
b) Contract de gaj – mijloace de transport;
c) Contract de gaj – mijloace bănești;
d) Contract de gaj – valori materiale;
e) Contract de gaj utilizat;
f) Contract de gaj – ipoteca.
Toate contractele respective se anexează „Mapa individuală a clientului” și î n baza „Deciziei
Comisiei de creditare și Comitetul de creditare se acordă creditul. Eliberarea creditului se efectuează
în filiala băncii care a recepționat cererea pentru credit a clientului în care aceasta și -a deschis cont
curent. Eliberarea surselor c reditare se poate face integral sau în rate. Eliberarea se efectuează în
valută națională sau străină. Clientului i se transmite „Dispoziția contabilității” privind transferul
creditului și Dispoziția contabilității privind încasarea de la împrumutant a c omisioanelor stabilite în
contract. De la client trebuie de recepționat ordinul de plată care este eliberată de către casierul șef
după eliberarea creditului.
Odată cu eliberarea creditului colaboratorii responsabili ai subdiviziunii de creditare a băncii
trebuie să atribuie creditului grupa categoriei de risc (standard, supravegheat, substandard, dubios și
compromis, reeșind din deciziile primite de Comitetul de credit și în baza prevederilor
Regulamentului intern a băncii cu privire la clasificarea credit elor și formarea reducerilor pentru
pierderi de credite.
Calcularea dobânzii aferente creditului în cadrul băncii se efectuează cu respectarea cerințelor:
– rata dobânzii se aplică la soldul existent al sumei creditului;
– calculul dobânzii se efectuează reieș ind din 360 zile în an și 30 zile în lună;
– perioada de calcul începe cu data 1 a lunii;

33
– dobânda se calculă inclusiv și pentru ziua luării sumei din bancă;
– dobânda nu se ia în calcul pentru ziua în care a fost efectuată;
– rambursarea creditului pentru suma r espectivă.
– în cazul când suma creditului a fost luată și întoarsă în aceeași zi, la această sumă se
calculează dobânda pentru 1 zi.
În baza bunurilor propuse în gaj solicitantul creditului încheie cu banca „Actul cu privire la
rezultatele controlului asupra bunurilor gajate” și actul cu privire rezultatele controlului asupra
bunurilor propuse în gaj.
După acordarea creditului specialistul băncii supraveghează și efectuează:
a) monitorizarea structurii dosarelor de credit;
b) monitorizarea proced urii de acordare a creditului;
c) monitorizarea utilizării la destinație a creditului;
d) monitorizarea stării economico -financiare;
e) monitorizarea achitării dobânzii aferente;
f) monitorizarea integrității garanțiilor asigurătorii;
g) monitorizarea clasificării și rec lasificării creditului;
h) monitorizarea rambursării creditului.
Procedura de monitorizare se ef ectuează în baza documentelor care clientul trebuie să le
prezinte specialistului băncii la fiecare operațiune efectuată. Specialistul băncii supravegheză graficul
de rambursare a creditului. Acest control este nevoit pentru a depista la timp influențele negative
asupra creditelor acordate, îndeplinirea obligațiilor față de bancă.
În cazul în care creditul nu a fost achitat în întregime până la data stabilită în con tract, se duce
o discuție cu clientul și se stabilește cauza neplății a creditului, și de dus un control aspru pentru plata
contractului.
În dependență de condițiile contractului de credit banca poate majora termenul de rambursare
al a creditului dar daca creditul a fost rambursat se scriu în „Lista documentelor transmise p entru
depozitare în tezaur „Fincomb ank” toate documentele care au fost anexate în mapa individuală a
clientului.
Persoanelor juridice poate solicita orice tip de credit fie pe termen scur t, mediu sau lung.
Banca pentru orice agent economic are următoarele cerințe:
a) Înregistrarea și desfășurarea activității în conformitate cu legislația Republicii Moldova;

b) Desfășurarea activității precedente timp de o perioadă de minim 12 luni;
c) Oferirea info rmației juridice și financiare despre activitatea în volumul în care să permită
o evaluare adecvată a situației clientului;
d) Desfășurarea activității întreprinderii în regiunea deservită de filiala băncii;
e) Bilanțul contabil și lipsa pierderilor pentru anul curent;
f) Lipsa la momentul depunerii cererii pentru credit, a datoriilor restante față de bancă și
buget;
g) Istoria de credit bună;
h) Efectuarea plăților în valută națională și străină numai prin intermediul conturilor deschise
la B.C. “FinComBank” S.A.;
i) Rezultatul pozitiv pe credit -scoring;
j) Capitalul social trebuie să fie integral achitat, 5400 pentru întreprinderile care -și
desfășoară activitatea sub formă organizatorico -juridică ca Societate cu Răspundere
Limitată, 10000 pentru întreprinderile care -și de sfășoară activitatea sub forma
organizatorico -juridică de Soci etate pe Acțiuni de tip închis și 20000 pentru Societate pe
Acțiuni de tip deschis;
k) Existența bunurilor proprii cu lichiditatea înaltă pentru punerea în gajul băncii.
Pentru creditele acordate s e aplică rata dobânzii flotante stabilită în conformitate cu politica
prețurilor la produse și servicii bancare oferite clienților și este aprobată de Consiliul băncii și
contractul de credit semnat. Dobânda pentru utilizarea creditului se calculează zilni c, din ziua formării
datoriei, la soldul datoriei și se achită lunar la data de 15 a lunii. Perioada de grație la rambursarea
dobânzilor se stabilește numai pentru achiziționarea de produse agricole, dar nu mai mult de trei luni.
Ca comisioane aferente și alte taxe există taxa administrativă în mărime de 0,1% din suma creditului
solicitat. Această taxă se încasează în ziua prezentării la bancă de către beneficiar a pachetului
complet de documente necesare pentru examinarea posibilității acordării creditului . Comisionul unic
de 2% din suma creditului acordat se încasează la dat acordării creditului. Comisionul pentru
rambursarea anticipată a creditului de 0,5% din suma creditului rambursat anticipat a creditului.
În cazul nerambursării de către debitor a cred itului, dobânzile aferente și altor datorii în
termene stabilite, la suma neachitată se calculează și se percep, începând cu prima zi a restanței și
până la momentul achitării complete a datoriei restante, o dobândă cu 5% mai mare decât rata

35
dobânzii la cr editele la termen. Graficul de rambursare a creditului se stabilește lunar, la data de 15 a
lunii.
Debitorul trebuie să alimenteze contul curent în valuta creditului, mijloacele bănești pentru
onorarea în termene oportune a obligațiilor aferente contractul ui de credit nu mai târziu de data de 14
a lunii. La cererea beneficiarului creditul poate fi rambursat anticipat. Achitarea anticipată a sumei
creditului se va efectua numai în cazul rambursării anticipate a tuturor dobânzilor calculate, la data
de 15 a l unii.
În acordarea unui credit exist ă următoarele tipuri de riscuri [ 15, p. 80 ]
– riscul financiar este riscul legat de incapacitatea clientului să -și îndeplinească obligațiile
sale în conformitate cu termenele stabilite în contractul de credit ca urmare a insolvabilității
debitorului, legat de pierderea sau reducerea considerabilă a veniturilor debitorului din cauza
deteriorării situației financiare a întreprinderii managementului slab, situației fors major sau din alte
cauze.
– riscul intențiilor previzibile este riscul pierderilor, legat de intenția premediată a
împrumutului de a înșela banca prin neonorarea condițiilor contractului de credit
– riscul ratei dobânzii este riscul legat de probabilitatea suportării pierderilor de către bancă
în legătură cu crește rea pe piață a ratei dobânzii la credite și la resurse.
– riscul operațional este riscul legat de încălcarea de către personal a standardelor de
efectuare a operațiilor de vânzare și monitorizare a produsului.
Banca folosește următoarea strategie de reducere a riscului:
– limitarea volumului total al operațiunilor cu produsul în ansamblu pe bancă.
– stabilirea limitei maximale în sumă de 30000 lei MLD la creditul acordat unui împrumut.
– stabilirea limitei la numărul creditelor acordate fără gaj pentru un debitor, inclusiv pentru
părțile legale.
– formarea în bancă a bazei de date unice cu informația referitor la produsul dat.
– existența dreptului băncii de a verifica informația prezentată de către client recurgând la
toate sursele accesibile băncii.
– integrare a strategiei de reducere a riscurilor în contractul de credit.
În cadrul acordării unui credit clientul prezintă următoarele documente:
– documente de constituire și alte documente în dependență de forma organizatorică juridică
a clientului;

– solicitarea d e credit;
– rapoarte financiare;
– ordinul de plată privind primirea creditului;
La rândul său banca întocmește următoarele documente:
1) Pentru acordarea creditului:
– Contractul de credit;
– Contractul de mandat;
– lista de control a documentelor;
– Tabela credit -scoring;
– Contractul de credit -garanție bancară;
– Concluzia filialei băncii pe produse expuse riscurilor de credit;
– Dispoziția contabilității;
2) Pentru monitorizarea creditului;
– Fișa de evidență a lucrului cu clientul;
– aviz referitor la modificarea r atei dobânzii;
– scrisoarea privind prezentarea rapoartelor financiare;
– scrisori clientului referitor la achitarea dobânzii;
– concluzia pentru creditele problematice;
– solicitarea pentru includerea tranzacției de credit în programul de garanție USAID.
Speciali știi de creditare a filialei în mod obligatoriu verifică utilizarea creditului conform
destinației în baza dispozițiilor de plată a clientului. Toate documentele se anexează în “Mapa
individuală a clientului” unde sunt divizate pe compartimente.
Conform Pr incipiilor Generale de acordare a creditelor la B .C. „FinComBank” S.A., orice tip
de credit poate fi acordat doar după efectuarea de către bancă, a volumului obligatoriu de lucru, care
trebuie să acopere patru compartimente în baza: Compartimentului Juridi c, Compartimentului
Financiar -contabilă, Compartimentului de aprobare a creditului, Compartimentului de monitorizare.
În cerințele generale față de procedura de luare a deciziei de acordare a creditului se specifică
faptul că acordarea tuturor creditelor d e către bancă se va efectua în baza procesului -verbal al ședinței
Comisiei de Credit a băncii, care va conține decizia de acordare a creditului cu nominalizarea exactă
a următoarelor: expunerea succintă a esenței cererii debitorului, suma creditului, scopu l, termenul,

37
rata dobânzii, sursa de achitare, sursa secundară de achitare, modalitatea de acordare, condițiile de
acordare, enumerarea contractelor necesare a fi încheiate și aprobarea planului de monitorizare.

2.3. Analiza eficienței portofoliului de credite la B .C. „Fincombank” S .A.
Fiесаrе din bănсilе саrе асtivеаză în sесtоrul bаnсаr аutоhtоn își аrе сliеntеlа sа fidеlă prin
intеrmеdiul сărеiа în mаrеа mаjоritаtе sе răspândеștе infоrmаțiа dеsprе асtivitаtеа bănсii. Prin
асtivitаtеа sа dе înсrеdеrе bаnса аrе misiunеа dе а аtrаgе nоi сliеnți pеntru viitоаrеа асtivitаtе саrе
аr prеsupunе minim risс și mаxim prоfit. Асtivitаtеа dе сrеditаrе еstе unа din сеlе mаi impоrtаntе
асtivități аlе bănсii dаtе și са și сеlеlаltе bănсi și sistеmul bаnсаr аutоhtоn duсе о pоlitiсă pеrsеvеrеntă
în асоpеrirеа nесеsitățilоr сliеnțilоr сu prоdusе nоi și intеrеsаntе pеntru сrеditаrеа аtât а pеrsоаnеlоr
juridiсе , prесum și а pеrsоаnеlоr fiziсе. [ 11, p. 25]
Асtivitаtеа dе сrеditаrе еstе unа priоritаră pеntr u bаnсă , fiind gеnеrаtоrul dе bаză а vеniturilоr
bănсii și rеspесtiv utilizаtоrul сеl mаi sеmnifiсаtiv аl rеsursеlоr bănсii. În сursul асtivității sаlе
оbișnuitе , B.C. „Fincomb ank” S.A. își аsumа risсurilе dе сrеdit сu privirе lа împrumuturilе și
аvаnsurilе pе саrе lе асоrdă сliеnțilоr , сu privirе lа plаsаmеntеlе sаlе , аltе împrumuturi finаnсiаrе și
еlеmеntе еxtrаbilаnțiеrе. Bаnса pоаtе dе аsеmеnеа sufеri piеrdеri са urmаrе а соnсеntrаți еi risсului
dе сrеdit într -о аnumită grupаrе есоnоmiсă , în соntеxtul sсhimbării соnd ițiilоr есоnоmiсе din
Mоldоvа. Rеduсеrеа сеrеrii intеrnе pе fundаlul еvоluțiilоr есоnоmiсе еxtеrnе , și impliсit соnsеrvаrеа
și rеstrângеrеа асtivității аgеnțilоr есоnоmiсi аutоhtоni , аu lăsаt аmprеntа аsuprа unui șir dе
indiсаtоri аi еvоluțiеi sistеmului bаnсаr nаțiоnаl.

În саdrul unui sistеm bаnсаr suprаdimеnsiоnаt în rаpоrt nivеlul dе dеzvоltаrе а есоnоmiеi și
rеspесtiv сu vоlumul trаnzасțiilоr еfесtuаtе prесum еstе sis tеmul Rеpubliсii Mоldоvа, са să sе
mеnțină pе piаță са bаnсă univеrsаlă, сum își prоpun mаjоritаtеа din țаră, о bаnсă trеbuiе să dеțină о
соtă dе piаță dе сеl puțin 3 -4%, iаr în соndiții dе rесеsiunе есоnоmiсă – о соtă minimă dе 8 -9%. Са
urmаrе а implеmеnt ării unеi strаtеgii dе piаță еfiсiеntе, bеnеfiсiind din plin dе соndițiilе priеlniсе аlе
mеdiului dе аfасеri, B .C. „Fincombank " S.A. а оfеrit о сrеștеrе sufiсiеnt dе bună а соtеi dе piаță în
rаmurа сrеditării соnsоlidându -și sеmnifiсаtiv pоzițiа pе piаțа b аnсаră pе pаrсursul а.а. 2013 -2016
fiind în mijlocul clasamentului ca crеștеri în dinamică. În аnul 201 8, 4,23% din сrеditеlе асоrdаtе dе
sistеmul bаnсаr аutоhtоn аpаrținеаu B .C. „Fincombank " S.A., în сrеștеrе сu 0,36 punсtе prосеntuаlе

fаță dе аnul 201 7, situându -sе în соntinuаrе pе lосul VI lа саpitоlul indiсаtоri dе vоlum și struсtură а
pоrtоfоliului dе сrеditе.
Un obiectiv prioritar al Consiliului și Organului executiv al băncii în anul 201 7 a constituit
calitatea portofoliului de credite și micșorarea riscului creditar. Deși Banca nu a reușit pe deplin
atingerea nivelului planificat al portofoliului de credite de 1 mlrd. 613 mln. MDL, (de fapt balanța
portofoliului de credite a constituit 1,3 mlrd. MDL), în anul r aportat, în rezultatul unei politicii aspre
de creditare, a reușit să mențină calitatea portofoliului de credite, în comparație cu anul 2016, și
anume:
– Mărimea creditelor neperformante (cu categoria de risc de 3,4,5) la sfîrșitul anului 2017
constituia 79,8 mln. MDL sau 6,14 % din portofoliul de credite, la începutul anului – 4,02%.
B.C. „Fincomb ank” S.A. continuă să dețină locul întîi pe acest indicator în sistemul bancar
(în mediu pe sistem acest indicator atinge nivele de 18,4%, a crescut pe parcursu l anului cu 2,1%).
Este necesar de menționat faptul, că cu luarea măsurilor organizatorice eficiente în activitatea
băncii, în primul rînd în domeniul creditării, Banca a reușit să încheie anul 2017 cu un profit în mărime
de 51,8 mln. lei, inclusiv profit net – 37,1 mln. lei.
În conformitate cu criteriile aprobate la AGA din 26 mai 2017, membrii Consiliului Băncii au
primit o recompensă pentru activitatea în anul 2017 în valoare de 3,7 mln. lei și 858,7 mii lei – suma
neincasată pentru activitatea în anul 2016.
După din amica relativă și absolută, Fincomb ank ocupă respectiv locul trei și patru dintre 11
bănci comerciale în anul 201 8. Ritmul de creștere a portofoliului de credite brut a constituit – 18,56%.
Portofoliul de credite a constituit la 31 decembrie 2018 – 1 506 mln. lei. În perioada anului 2017 au
fost efectuate acordări de credite în sumă totală de 1 898 mln. lei (pentru perioada analogica anului
2016 acestea au fost în volum de 1 419 mln. lei). Cota creditelor în strucura activelor Băncii constituie
43,74%. Analiza portofoliului de credite pe valute indică asupra faptului că l a situația din 31
decembrie 2018 – 73% din credite au fost acordate în valuta națională, 19,26% – în Euro, și 7,73% –
în dolari SUA.
Dinamica cantitativă și calitativ ă a portofoliului de credite al B .C. "Fincombank " S.A. în anii
2014 -2018 este prezentată în Figura 2. 1.:

39

Figura 2.1. Evolu ția portofoliului creditar la B.C. "Fincombank" S .A., mln. Lei
Sursă: elaborat de autor în baza datelor https://fincombank.md accesat la 21.03.2019
În baza figurii 2.1. se constată o creștere progresivă a portofol iului de credite al B.C.
"Fincombank " S.A., care a constituit 1506 milioane lei în 2018, mai mult cu 200.6 mln. lei sau 15,37 %
decât în 201 7 și cu 39,56 % mai mult decât în anul 2014 . În portofoliul de credite al Bancii Comerciale
“Fincomb ank” creditele acordate persoanelor dețin o cotă în mărime de – 19,44%, cu toate că rețeaua
de filiale s -a extins considerabil, iar banca acordă o atenție deosebită acordării de credite performante
pentru clienții săi .

Figura 2.2. Portofoliul de credite pe tipuri de clienți în anul 2018 , mln. Lei
Sursă : elaborat de autor în baza datelor https://fincombank.md accesat la 21.03.2019 1079.11019.61095.81305.41506
02004006008001000120014001600
2014 2015 2016 2017 2018
Portofoliu creditar, mln lei
60.75%19.44%19.81%
Clienți corporativi Persoane fizice Persoane fizice – retail

Analizând structura pe domenii de activitate, ponderea cea mai mare o dețin agenții economici
care de sfășoară activitate comercială, înregistrînd un nivel de 60,75%. În cadrul Bancii Comerciale
“Fincomb ank” se deservesc persoanele juridice care activează în domeniul vinificației, transportului
internațional, comercializarea produselor petroliere, importul și instalarea utilajului frigorific,
mărfurilor pentru restaurante, baruri, comercializarea tehnicii de uz casnic, producerea și
comercializarea materialelor de construcții, oferirea serviciilor de turism și hoteliere, producerea și
comer cializarea producției din carne , servicii de telecomunicații și radio. Următorul nivel este
reprezentat de persoanele fizice -retail cu 19,81% și persoanele fizice cu 19,44%.
Analiza portofoliului de credite pe ramuri de activitate este prezentată după cum urmează:

Figura 2.3 . Portofoli ul de credite pe ramuri de activitate la B.C. "Fincombank" S .A. în anul
2018 , %
Sursă : elaborat de autor în baza datelor https://fincombank.md accesat la 21.03.2019
Din figura de mai sus vedem că cele mai multe credite sunt oferite de către B.C. "Fincombank"
S.A. pentru sectorul de producere și comerț – 24,08% sau 362727 mii lei, urmat după cum urmează
de: sectorul agriculturii și industriei alimentare – 19,58% sau 294959 mii lei , credite de consum –
18,21%, persoane fizice ce practică activitate de antreprenoriat – 11,30%, credite imobiliare – 5,35%,
mediul financiar nebancar – 5,32% . Ponderea cea mai mică este ocupată de sectorul transport și 24.08%
19.58%
18.21%11.30%5.35%5.32%2.72%2.52%1.08%
9.84%
Producere și comerț Agricultură și industrie alimentară
Credit de consum Persoane fizice cu activității business
Imobiliare Mediul financiar nebancar
Transport și construcție drumuri Servicii
Construcții și amenajare teritoriu Altele

41
construcție drumuri – 2,72% urmat de ramura serviciilor – 2,52% și ram ura construcțiilor și
amenajării teritoriului – 1,08%.
La 31 decembrie 2018 rata medie ponderată a dobânzii nominale pentru creditele oferite în
MDL este 10.06% (2017: 10.78%), în valută străină 4.65% (2017: 5.32%).
Cota creditelor neperfomante ramîne la un nivel constant minim. Începînd cu semestrul doi al
anului 2014, Fincomb ank ocupa primul loc în sistemul bancar.

Figura 2.4. Dinamica creditelor neperformante al B.C. "Fincombank" S .A., în comparație cu
sistemul b ancar al RM, %
Sursă : elaborat de autor în baza datelor https://fincombank.md accesat la 21.03.2019
Din figura de mai sus observăm o micșorare, apoi o creștere a ponderii creditelor
neperformante din total credite, care ajunge în anul 2018 la rata de 5,63% fiind cu 1,71 p.p. mai mic
ca în anul 2013 și cu 0,51% mai mic ca în anul 2017.
Deși ponderea creditelor acordate pe o perioadă de un an, inclusiv noile produse de credit, a
crescut ușor, rămâne nesemnific ativă în ceea ce privește promovarea investițiilor și creșterea calității
vieții populației. În acest context, considerăm că, pentru a atinge anumite obiective de creditare, este
necesar ca instituțiile bancare să aplice metode și tehnici moderne de credit are cu prezentarea
facilităților de credit, a avantajelor și oportunităților de promovare a pieței. Pentru aceasta, este
necesar să se abordeze o politică de credit echilibrată, motivată și motivată, la un risc rezonabil și
acceptat, pentru a formula o pol itică de marketing coerentă și progresivă. 11.56% 11.73%
9.95%16.41%18.38%
12.54%
7.34%
3.95% 3.69% 3.94%6.14%5.63%
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%16.00%18.00%20.00%
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sistemul bancar Fincombank

Riscul de credit este o altă vulnerabilitate majoră în sectorul bancar. În anii 2016 -2017, atât
creditele neperformante, cât și portofoliul de credite au avut o dinamică negativă. Astfel, creditele
neperformante a u crescut cu 12% în 2016 față de 2017, reprezentând 18,4% din portofoliul de credite
în 2017, unde riscul de credit a continuat să fie cel mai semnificativ. BNM își propune să efectueze
controale pentru a verifica calitatea activelor, expunerile "mari", ex punerile față de persoanele afiliate
și pentru a evalua politicile și practicile de risc de credit.
B.C. „ Fincombank ” S.A. structurează nivelurile de risc de credit la care este expusă prin
introducerea limitelor privind cantitatea de risc acceptată în leg ătură cu un debitor, sau grupul de
debitori, și segmentele industriei. Aceste riscuri sunt monitorizate pe bază ciclică și sub rezerva unei
revizuiri anuale sau încă mai frecvente. Limitele privind nivelul de risc de credit pe produs și în
funcție de sectorul industrial sunt aprobate trimestrial de către consiliul de administrație.
Expunerea la orice debitor, inclusiv față de bănci și brokeri este în continuare limitată de sub –
limite care acoperă expuneri bilanțiere și extra -bilanțiere, riscurile și limitele zilnice de livrare în
legătură cu elemente comerciale, cum ar fi contractele de schimb va lutar. Expunerile reale împotriva
limitelor sunt monitorizate zilnic.
Tabelul 2.2. Expunerea maximă la credit
Note 31.12.2018 31.12.2017
MDL’000 MDL’000
Conturi la BNM 3 558,702 491,594
Conturi curente și depozite la bănci 4 72,967 99,809
Valori mobiliare de Stat și certificate
BNM 5 325,390 490,276
Credite și avansuri, net 6 1,471,226 1,281,774
Alte active financiare 10 26,739 25,454
Total 2,455,024 2,388,907
Operațiuni extrabilanțiere 25 205,637 170,263
Expunerea totală la risc 2,660,661 2,559,170
Sursă : elaborat de autor în baza https://fincombank.md accesat la 21.03.2019
Tabelul de mai sus prezintă cel mai rău scenariu posibil al expunerii Băncii la riscul de credit
la data de 31 decembrie 2018 și 2017, fără a considera orice garanție deținută sau alte sporuri la

43
credite. Pentru activele bilanțiere, expunerile menționate m ai sus se bazează pe sumele contabile nete
raportate în bilanț.
După cum este analizat mai sus, 92.27% din expunerea totală maximă este derivată din credite
și avansuri către Bănci și clienți (2017: 93.35%), 13.25% reprezintă investiții în titluri de crean ță
disponibile pentru vânzare (2017: 20.52%). Managementul este încrezut în capacitatea sa de a
continua, de a controla și de a men ține expunerea la riscul de credit al Băncii la un nivel minim.
Anii precedenți , au fost ani de activitate intensă în ce privește realizarea obiectivelor impuse
de acționarii băncii. În anul 20 18 toată activitatea băncii a fost orientată spre creșterea eficienței
activității Băncii, creșterea activelor pe seama mijloacelor atrase; trecerea la un nivel înalt de
efectuare a op erațiunilor bancare și metodele de deservire a clienților, implementarea noilor servicii
bancare; majorarea numărului de clienți, consolidarea poziției băncii în calitatea de instituție
financiară stabilită.
După analiza efectuată conform datelor reale din bilanțul contabil 20 14 – 2018 am constatat
că profitul constituie punctul de interes maxim în majoritatea analizelor financiare. Toate celelalte
rate servesc la luare unor decizii care să o ducă în final la maximizarea profitului.

CAPITOLUL III. PERFECȚIONAREA ORGANIZĂRII PROCESULUI DE
CREDITARE LA B.C. „FINCOMBANK” S.A.
3.1. Recomandări pentru implementarea analizei solicitanților de credit la B.C.
„Fincomb ank” S .A.
Principala problemă în crearea unei instituț ii de evaluare externă a creditului este construirea
unui model statistic pentru cuantificarea probabilităț ii de nerambursare conform cu exigenț ele
BASEL II. Din punct de vedere metodologic, modelarea riscului de credit presupune: (a) evaluarea
cuprinză toare a caracteristi cilor debitorului și a facilităț ii pe care dorește să o acceseze; (b)
diferenț ierea semnificativг a riscului, respectiv granularitate a scalei de notare; (c) acurateț ea
rezonabilă și consistența în timp a estimă rilor cantitative privind riscul de credit. [ 14, p. 36 ]
Există, în opinia proprie , mai multe metode de notare care ar putea sa răspundă cerinț elor de
reglementare cele mai uzuale și la care vom face referiri în cele ce urmează , fiind rezultatul unei
expertize , al unui model sau al unei combinaț ii între cele două .
Utilizat ă de-a lungul timpului de c ătre bгnci, expertiza se bazeaz ă pe experien ța și aprecierea
analistului. Una dintre consecin țele sale este c ă notarea aceleia și întreprinderi de către doi anali ști
poate fi diferit ă. Pentru a minimaliza acest risc și pentru a men ține calitatea, precum și omogenitatea
de notare în rândul anali știlor, institu țiile au stabilit, în general, ghiduri de notare, indic ând, de
exemplu, demersul de urmat și principalele criterii de examinare.
În ultimii ani, s-au dezvoltat modele de notare a riscurilor de credit care au permis înscrierea
unei contrapartide într-o anumit г clasă de risc. Interesul acestei abord гri rezid г în aspectul s ău
obiectiv și mai mult sau mai pu țin automat, dovad ă a omogenit ății not ărilor furnizate.
Două direcții sunt definitorii în analiza și evaluarea unui agent economic implicat în relația
de creditare: analiza economico -financiară; analiza aspectelor nefinanciare. [ 9, p. 91 ]
Prevederile BASEL II stipulează că modelele privind riscul de credit trebuie să conțină ca
variabile explicative atât indicatori ai bonității debitorului, cât și caracteristici ale creditul ui. Prin
natura informațiilor pe care le gestionează, instituțiile de credit pot contribui la crearea unui sistem
informațional a cărui utilizare este esențială în susținerea eforturilor dezvoltării unui instrument
statistic pentru notarea bonității debito rilor și a solicitanților de credit. Datele privind serviciul
datoriei creditelor acordate de bănci permit delimitarea evenimentelor de nerambursare de cele de
rambursare. În plus, sunt оnregistrate informații privind datele de identificare ale debitorului ,

45
informații financiare și caracteristicile creditului (suma acordată, valuta, tipul garanției, tipul
creditului, termenul).
Pentru a modela bonitatea debitorului în practică se folosesc variabile privind soliditatea
economic ă, performanța financiară și caracteristici generale sintetizate în ceea ce se poate numi
moralitate comerciala. Analiza economică urmărește să evalueze puterea economică a solicitantului
prin cuantificarea creșterii reale a cifrei de afaceri, modificarea procentuală a a ctivității în raport cu
media sectorului de activitate și dimensiunea economică a activității. Analiza financiară urmărește să
identifice și să cuantifice riscul performanței clientului , riscul de lichiditate , riscul de insolvabilitate
și riscul legat de m anagementul activelor . Relevanța analizării aspectelor generale este dată de
necesitatea aprecierii moralității comerciale și a capacității manageriale a potențialului client. [16, p.
118]
Analiza aspectelor nefinanciare este, de asemenea, foarte importantă în evaluarea poziției
agenților economici, vizând credibilitatea clienților, marcată, în primul rând de calitățile morale și
profesionale ale managerilor agenților eco nomici solicitanți de credite, ale principalilor a sociați și
colaboratori. În al doilea rând, se are în vedere calitatea activității desfășurate de agenții economici
și, în principal, îndeplinirea obligațiilor generate de relațiile cu partenerii de afaceri.
În analiza aspectelor nefinanciare se va ține se ama de o serie de factori specifici care operează
atât în mediul intern al afacerii, cât și în exteriorul acesteia. [ 10, p.131 ]
Factorii interni se structurează astfel:
a) Managementul:
– pregătirea profesională, prestigiul și experiența în ramură sau sec tor;
– experiența în funcții de conducere a membrilor echipei manageriale;
– conducerea este asigurată individual sau în echipă;
– modul de asigurare a succesiunii manageriale;
– gradul de participare a managerilor la capitalul societății;
– structura echi pei manageriale pe domenii de competență;
– moralitatea membrilor conducerii;
– calitatea și operativitatea sistemului informațional;
– capacitatea de a se achita de obligații;
– durata de numire sau alegere a personalului de conducere.
b) Activitatea agen tului economic:

– evoluția de ansamblu a activității și profilul acesteia;
– caracterul activității (permanent, sezonier, ciclic);
– sfera de activitate;
– natura produselor și serviciilor de pe poziția consumatorului (de strictă necesitate, de lux
etc.);
– identificarea și prezentarea concurenților;
– segmentul de piață deținut;
– principalii clienți;
– relațiile cu furnizorii,
– politica de preț;
– publicitate și reclamă;
– identificarea și prezentarea resurselor materiale și umane.
c) Strategia:
– existența unei strategii pe următorii 3 -5 ani și modalitățile de realizare a acesteia;
– alternative și implicații în cazul nerealizării strategiei propuse;
– existența unui plan de restructurare și redresare etc.
Factorii externi cei mai importanți sun t:
a) Caracteristicile domeniului de activitate:
– competitivitatea;
– nivelul profitabilității;
– gradul de tehnologizare;
– cheltuielile de capital;
b) Politica economică generală a clientului și strategiile viitoare în cadrul domeniului de
activitate;
c) Impactul cadrului legislativ asupra agentului economic;
d) Incidența factorilor macroeconomici;
e) Dependența și poziția geografică față de:
– sursele de aprovizionare;
– piața de desfacere;
– mijloacele de transport etc.
f) Aspecte sociale ale pieței de desfacere: obiceiuri, tendința spre un anumit tip de

47
consum, motive religioase etc.
Investigarea factorilor nefinanciari operează atât în cazul noilor clienți ai băncii, cât și pentru
cei care beneficiază deja de credite.
Evaluarea performanțelor agenților economici în calitate de împrumutați prezintă o deosebită
importanță pentru bancă în analiza și clasificarea portofoliului de credite. Prin aceasta se pune în
evidență capacitatea agenților econo mici de a -si onora datorii le la scadență. Stabilirea performanțelor
agenților eco nomici se face diferențiat de la o bancă la alta, în funcție de o anumită strategie avută în
vedere.
Performanțele economico -financiare ale agenților economici se stabilesc pe baza unui punctaj
obțin ut prin notarea criteriilor cuantificabile, influențat cu rezultatul aprecierii criteriilor
necuantificabile. [ 20, p. 90 ]
În urma analizei criteriilor necuantificabili prezentate mai sus, se vor face aprecieri și se vor
aduce corecții de punctaj categoriilor de evaluare A -E. Analiza nonfinanciară sau calitativă încearcă
să identifice factorii de risc care afectează funcționarea unei întreprinderi în mediul economic și care
nu pot fi, în primă instanță, exprimați numeric. Factorii pot fi grupați în factori interni și externi
întreprinderii analizate. Factorii externi sunt cei legați de piață (și implicit de mediul economic și
politic) – și gestionarea lor este limitată, iar cei interni sunt cei asupra cărora managerul are control.
Un model asupra st ructurii competitive de pe piață este creat de Michael Porter și cunoscut sub
numele de Modelul celor cinci forte. Acesta oferă posibilitatea înțelegerii poziției unei întreprinderi
pe piața pe care operează și a elementelor de care trebuie ținut cont în c azul analizei nefinanciare.

Figura 3.1. Diagrama Modelului celor cinci forțe a lui Porter
Sursă : Porter, M. Strategie concurențială. Editura Teora , București, 2001.
În plus trebuie luate în analiză și alte elemente și anume: politica monetară și fiscală, apariția
unor reglementări sau legi care pot stimula sau îngrădi funcționarea unor întreprinderi, accesul la
tehnologii moderne, aspecte legate de politica socială și de forța de muncă (în special domeniile de
calificare necesare). [20, p. 98]
Un alt model practic utilizat este Analiza SWOT. Acest model presupune cunoașterea bună
a întreprinderii și a mediului în care operează (în special piața).
Întocmirea unei liste asemănătoare va sistematiza factorii care au influență pozitivă și
negativă a supra funcționării unei afaceri, contribuind la completarea cunoașterii modului de
funcționare a acesteia.
O fază importantă care urmează analizei SWOT este cuantificarea factorilor calitativi, adică
acordarea unor punctaje, pe baza cărora să se poate face departajarea între solicitanții de credite.
Acest demers implică o mare experiență în procesul de creditare, în cadrul politicilor de creditare
se pot elabora linii directoare care să -1 ajute pe ofițerul de credit în acest demers. Aceste cunoștințe
formea ză o parte a know -how-ului (savoir faire) procesului de creditare și izvorăște din asimilarea
de cunoștințe teoretice îmbinate cu activitatea practică.
Din punctul de vedere al riscului derulării unei afaceri este important de reținut:
– să se identifice ris curile la care este expusă o afacere în toate etapele de
– derulare a acesteia;
– să se înțeleagă procesele în care întreprinderea consumă și generează numerar;
– ca urmare a derulării operațiunilor;
– să se poată aprecia nevoile financiare ale întreprinderii pent ru a se defini o structură
financiară corespunzătoare.
Așa cum în domeniul medicinii se spune că nu există boală ci bolnav, și în analiză nu pot
exista scheme universal valabile (rețete) . [14, p. 75]
Ofițerii de credit trebuie să cunoască foarte bine caracteristicile produselor ș i serviciilor băncii
din domeniul creditării, modelul de analiză financiară ș i nonfinan ciară ș i chiar să aibă cunoș tințe în
domeniu l evaluării bunurilor aduse în g aranție .
Activitatea de creditare a Fincombank S.A. presupune a tât cunoașterea și implementarea unor
cerințe tehnico -bancare de prudențialitate general acceptate (conform Basel II și Basel III), cât și o

49
foarte atentă evaluare a situațiilor financiare și o analiză pertinentă a aspectelor non-financiare.
Analiza financ iară, deosebit de importantă, trebuie să se bazeze pe situații financiare autorizate de
persoane abilitate, pentru conformitate cu standardele de contabilitate și legislația în materie.
Înțelegerea sensului dezvoltării afacerii este foarte importantă pentr u client, dar și pentru analistul de
credite. Trebuie să poată fi evaluată poziția agentului economic în piața de profil și să i se poată estima
corect perspectivele.
Creșterea eficienței și performanței sectorului bancar necesită implementarea unor
reglem entări oportune, posibile de realizat doar în condițiile existenței unor metode certe de
monitorizare și detectare în timp oportun a efectelor negative ce pot proveni din evoluția unor factori
micro și/sau macro -economici.
Aceste metode trebuie să permită depistarea timpurie a riscurilor și prevenirea evoluției
șocurilor economice, în vederea gestionării eficiente a fluxurilor de numerar din sistemul bancar,
fluxurilor de investiții, inflației, cursului de schimb a monedei naționale, promovării unei politi ci
monetare restrictive, consolidării cursului de schimb valutar, protejării intereselor deponenților și
orientării fluxurilor bănești în economia reală.
Gestionarea eficientă a calității portofoliului de credite include: formarea structurii optime a
portofoliului de credite, corespunderea realităților curente, nivelul de rentabilitate, nivelul optim de
risc, accentul acordat creditării. [ 11, pag 139 ]
Deoarece creditul bancar rămâne principalul produs promovat de instituțiile de credit, el
reprezintă totodată și modalitatea de evidențiere a strategiilor, profesionalismului și dorinței de
participare a băncilor la dezvoltarea și echilibrul economiei reale. Sistemul propriu de reglementare
al Fincombank S.A. în materie de creditare reflectă nivelul de ab ordare a problematicii riscului
localizat la nivelul a două paliere, unul extern vizând dezechilibre specifice pieței la un moment dat
și unul intern reprezentat de disfuncționalitățile propriilor structuri organizaționale.

3.2. Problemele și soluțiile p rivind optimizarea organizării procesului de
creditare la B .C. „Fincombank” S .A.
Fincombank S.A. este expusă riscului de creditare, care este riscul, că partea contractată va
aduce un prejudiciu financiar Băncii ca rezultat al neonorării unei obligații. Riscul de credit este cel
mai important risc pentru activitatea Băncii; managementul, prin urmare, administrează cu atenție
expunerea sa la riscul de credit. Expuneri de credit apar în general în activități de creditare care conduc

la credite și avansuri, precum și activități de investiții care aduc titluri de creanță și alte titluri în
portofoliul act iv al Băncii. Există, de asemenea, riscul de credit, în instrumente din afara bilanțului
financiar, cum ar fi angajamentele de creditare. Managementul și monitorizarea riscului de credit sunt
centralizate în echipa de management al riscului de credit în ca drul Trezoreriei Băncii și
Departamentului de Risc și raportate la Consiliul de directori și șefilor fiecărei unități de afaceri în
mod regulat.
Fincombank S.A. structurează nivelurile de risc de credit la care este expusă prin introducerea
limitelor privi nd cantitatea de risc acceptată în legătură cu un debitor, sau grupul de debitori, și
segmentele industriei. Aceste riscuri sunt monitorizate pe bază ciclică și sub rezerva unei revizuiri
anuale sau încă mai frecvente. Limitele privind nivelul de risc de c redit pe produs și în funcție de
sectorul industrial sunt aprobate trimestrial de către consiliul de administrație.
Perfectarea operațiunii, procesului de creditare rămîne a fi o preocupare permanentă pentru
bancă în special pentru managerii acesteia.
Implementarea de noi direcții în procesul de creditare a rezultat din faptul că la etapa actuală
băncile se confruntă cu creditele problematice, neperformante și ca rezultat – apariția unui șir de
consecințe negative pentru bancă:
– diminuarea profitului b ăncii;
– înregistrarea unor venituri artificiale impozabile;
– diminuarea surselor de creditare – generatoare de profit;
– diminuarea capitalului propriu.
Direcțiile care, ulterior, vor fi implementate în cadrul băncii va contribui la elaborarea unei
„imag ini noi” a politicii de creditare, asupra sistemului creditar al băncii în ansamblu, fiind strict
implementate și corect aplicate, vor asigura un succes în activitatea de creditare a băncii comerciale.
Astfel direcțiile de bază ale activității de creditare , perfectate corect, duc la rezultate optime
în activitatea de minimizare a riscurilor și de perfectare în domeniul creditării sunt:
Elaborarea unei politici și proceduri creditare bine dezvoltate. Crearea unei politici „noi”
de creditare să conțină noi ta ctici și strategii în sfera primirii deciziilor corecte de acordare a
creditelor, de gestionare eficientă a procesului de creditare în cadrul băncii. Orientările actuale în
politica de creditare pe lîngă aceea că prevede respectarea standardelor principale de acțiune a
lucrătorilor băncii, la acordarea, perfectarea și monitorizarea riscurilor, prevede și alte direcții care
inițial au fost luate în considerație, dar care necesită de a fi perfectate în scopul majorării profitului și

51
minimizării pierderilor di n operațiunea de creditare dar și satisfacerea la maximum a clientelei
bancare.O direcție esențială stipulată în politica de creditare a băncii comerciale ar fi:
Gestionarea „prin funcții” a operațiunii creditare , însăși procesul de creditare să fie însoțit
cu succes, e necesar de a fi menționate mai întîi repartizarea și gestionarea acestor funcții de la care
ulterior vor putea fi implicate și alte direcți: ( fig.3.2 .). Prin urmare rezultă că o tactică importantă în
minimizarea pierderilor creditare a r fi elaborarea mecanismului de creditare conform anumitor
funcții, care confirmă planificarea optimă a operațiunii de creditare.
Procesul gestiunii operațiunilor creditare

Funcția de organizare Funcția de planificare Funcția de coordonare Funcția de motivare

Funcția de control

Figura 3.2. Gestionarea operațiunilor creditare
Sursă : Constantinescu Dan. Management bancar. Editura Lumina Lex, 2004. P. 225.
a) Orice client care solicită credit să fie strict analizat de pe poziția „Cei șase C a creditului”;
b) Menținerea ponderii creditelor în totalul activelor în limitele 30 -40% în cadrul
procesului de dezvoltare a băncii;
c) Reducerea duratei procesului de creditare;
d) Menținerea ritmului de alocare a creditelor clienților pentru efectuarea de investiții;
e) Reducerea ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor de portofoliu prin:
– controlul respectării normelor și reglementărilor băncii în domeniul creditării;
– plasarea creditelor pe categorii d e performanțe;
– consiliere din partea băncii pentru ridicarea nivelului de performanță a întreprinderii
creditate. Organizarea
operațiunilor de
creditare Planificarea
operațiunilor de
creditare Coordonarea op. de
creditare cu toate
operațiile băncii Motivarea
personalului
creditar
Controlul
operațiunilor
creditare

Se cercetează soluții moderne de fundamentare a selecției clientului, iar adoptarea metodelor
informatice în activitatea bancară necesită rezo lvarea a două probleme distincte:
1) Construirea unui sistem de cuantificare și ierarhizare a condițiilor și premiselor de acordare
a creditului – Credit – Scoring.
2) Implementarea unui sistem informatic și de prelucrare electronică a datelor care să asig ure
o ierarhizare obiectivă a fiecărei solicitări în și, prin aceasta, între diferiți solicitanți.
Administrarea eficientă a portofoliului de credite și proceduri esențiale în perfectarea
operațiunii de creditare și minimizarea riscului de credit. [15, p.2 26]
Aceasta direcție constă în administrarea și menținerea unui portofoliu de credit optimal și
balansat prin administrarea activității creditare. Pentru aceasta banca trebuie să -și țină activitatea pe
principiile:
– Scopul creditului bine determinat;
– Banca trebuie să studieze aprofundat și să înțeleagă posibilitățile și necesitățile clientului,
sfera și piețele pe activează;
– Banca trebuie să fie încredințată că creditul poate fi rambursat în termenele stabilite;
– Banca trebuie să fie încredințată că nu va suporta mari pierderi, în caz de nerambursare de
către client a obligațiunilor sale;
– Banca trebuie să fie totalmente încredințată în împrumutător.
Inclusiv pentru menținerea portofoliului de credit balansat conform structurii sale pre ventiv
stabilite și pentru minimizarea riscului se propune:
– clientul să participe și el cu o parte din capitalul său la afacerea ce urmează a fi creditată;
– garantarea creditului cu bunuri imobile care să îndeplinească condițiile avantajoase pentru
bancă;
– să fie amplasate aceste bunuri în zone de interes pentru cît mai mulți potențiali
cumpărători;
– să fie ușor vandabile, adică să permită băncii vânzarea rapidă a bunurilor puse ca garanție
la un preț cât mai apropiat de valoarea acceptată ca garanție, în sit uația de nerambursare
de către client a creditului contractat și a dobânzilor aferente acestuia;
– să fie asigurate aceste bunuri la societăți de asigurare autorizate și agreate de banca care a
acordat creditul solicitat de client;

53
– cel care a garantat credit ul cu bunul său să aibă deplină capacitate de exercițiu asupra
acestuia;
– garanția depusă să fie evaluată în prealabil de experți agreați de bancă
– păstrarea de către clientul care are calitatea de împrumutat și conservarea de către acesta
a bunurilor depuse drept gaj, cu interdicția de înstrăinare a lor până în momentul dispariției
oricărei obligații acestuia față de bancă;
– asigurarea de către clientul împrumutat atât a bunurilor mobile cât și celor imobile pe toată
perioada contractului de credit.
Astfel se urmărește care este riscul, probabilitatea pierderii din operațiunea de creditare de
către bancă și conform acesteia, conform evaluării „calității” clientului, va determina și „calitatea”
portofoliului de credit, structura acestuia și cu mărimea suficient ă a rezervelor pentru acoperirea
pierderilor la creditele stipulate în portofoliul de credite. [15, p. 228]
Astfel se necesită ca în scopul acoperirii pierderilor din operațiunile de creditare, acoperirii
pierderilor cauzate băncii de creditele neperforman te, băncii trebuie să -și formeze fondul de risc. În
acest scop băncile, în mod obligatoriu, conform regulamentului nr. 164 din 22.06.98 cu privire la
„clasificarea creditelor și formarea reducerilor pentru pierderi la credite” clasifică toate creditele din
portofoliul său în cinci categorii, și conform categoriei, banca rezervă mijloacele bănești în scopul
formării fondului de risc.
Astfel, banca după ce a analizat clientul său de pe poziția „6 C” va include creditul acordat în
ultimul din acele cinci categ orii a portofoliului de credite. Este o direcție foarte avantajoasă deoarece
preventiv banca își va forma fondul său de risc în dependență de creditul acordat, mai cu exactitate
în dependență de performanțele clientului care solicită creditul. Pot fi propu se și alte măsuri, direcții
care vor caracteriza perfecționarea operațiunii de creditare și paralel cu aceasta se va micșora
pierderile din operațiunile creditare:
– verificarea operațiunilor din contul special de disponibil de credite, perceperea
comisionul ui de neutralizare în cazul în care debitorul nu utilizează banii conform contractului de
creditare;
– perceperea unui comision de gestiune;
– oprirea unei marje ca garanție din suma totală a creditului, și anume în limitele 3 -5% din
suma creditului. Deci putem considera că această garanție va asigura banca de rambursabilitatea
creditelor;

– verificarea zilnică a extraselor de cont ale debitorilor atât pentru contul de disponibil, dacă
el există, cît și pentru contul de disponibil de credite;
– verificarea regularității încasărilor și plăților din cont;
– respectarea strictă a obiectului creditului, prevăzut în contractul de creditare;
– verificarea periodică a documentelor contabile ale agentului debitor: balanța de verificare,
bilanțul contabil, c ontul de profit și pierderi etc.;
– în cazul unui credit acordat pentru investiții se va verifica evoluția obiectivului pe toate
etapele realizări lui prin deplasarea la fața locului;
– urmărirea felului în care clientul își achită obligațiile contractuale, re spectiv plata dobânzii
lunare și a tranșei de rambursare a creditului prevăzută în contract. În cazul în care debitorul nu achită
aceste rate de bunăvoie, conform contractului de creditare, banca are dreptul să oprească automat
sumele respective din contul de disponibil al clientului;
– efectuarea de controale inopinate – se urmărește, în general, verificarea periodică a stării
materiale a bunurilor gajate, ipotecate, a bilanțurilor trimestriale ale agenților creditați a indicatorilor
de bonitate: lichiditate , rentabilitate, solvabilitate, a îndeplinirii scopului creditului, înscris în
contractul de creditare;
– în cazul nerambursării la scadență, sumele rămase restante se vor trece într -un cont special
de credite nerambursate la scadență și pentru această sumă se va percepe o dobândă majorată, care,
de regulă, dobânda percepută la creditele acordate este de 22 -23%. Astfel, prin perceperea unei
dobânzi mai mari decât cea stipulată inițial în contractul de credit va constitui un avantaj pentru bancă
și evident un dezavantaj pentru client. Dar, în schimb, clientul va ține cont de această condiție pentru
a lua măsuri preventive de asigurare a rambursabilității creditului, pentru a nu fi supus condiției de
majorare a dobânzii aferentă creditului acordat clientului;
– urmărirea permanentă a poziției debitorului pe piață – prin calcularea indicatorilor: cifra de
afaceri, profit net, număr de contracte. De asemenea se urmăresc și posibilitățile de extindere ale
debitorului, solicitarea pe piață a produsului respectivului a gent;
– evoluția în organizarea și gestionarea activității;
– efectuarea de analize periodice asupra patrimoniului;
– situația materială a garanților. [24]

55
Aceste sunt măsuri operative , și pentru desfășurarea normală a activității operative, este
necesară e xistența unui sistem informațional adecvat, a unei discipline riguroase și funcționarea
sistemului computerizat.
Dar pot fi luate și măsuri curative , și dacă în cazul în care în cadrul măsurilor operative banca
constată neîndeplinirea obligațiilor contract uale, banca ara dreptul să întrerupă contractul de credit.
Întreruperea contractului de credit se poate face fie în momentul acordării lui, fie în cazul
creditului acordat pe tranșe în momentul nerespectării de către client a clauzelor înscrise în contract ul
de credit. De asemenea, poate întrerupe acest contract banca în cazul în care activitatea agentului nu
prosperă, ci dimpotrivă.
În cazul în care, și după avizare de către bancă, debitorul nu -și onorează datoriile la scadență
banca recurge la măsuri ext reme: execuția garanțiilor reale, prin scoaterea lor la licitație și încasarea
contravalorii creditului, recuperarea sumelor de la garanți, bănci, persoane fizice sau juridice.
Și nu în ultimul rând, o altă categorie de măsuri de perfecționare a operațiunii de creditare și
de reducere a pierderilor din această operațiune reprezintă măsurile preventive . Măsurile preventive
se iau cu scopul că banca nu trebuie să acorde credit până ce nu estimează posibilitatea recuperării la
scadență sau în momentu l când ea decide să -și retragă creditul în cadrul acestei estimări. Condiția
primă și fundamentală este capacitatea de „producere” venituri de către solicitantul de credite. Cele
mai dese măsuri preventive de asigurare a rambursabilității creditului sunt:
– originile și angajamentele legale ale întreprinzătorului;
– organizarea tehnică și administrativă a întreprinderii respective;
– raportul dintre consistența patrimoniului propriu și a celui străin, împrumutat;
– raporturile întreprinzătorului cu clienții și fun cționarii săi;
– situația economică generală a sectorului în care acționează debitorul;
– perspectivele gestiunii întreprinzătorului;
– posibilitatea reducerii prețurilor ce -i revin pentru producția sa;
– criteriile adoptate pentru distribuirea profitului;
– contrac tele debitorului;
– garanții reale ale debitorului: imobilizare, mobilizare, situația patrimoniului.
Astfel particularitățile celor trei categorii de măsuri vor avea o influență pozitivă asupra
băncii, asupra perfectării și reducerii pierderilor din operațiu nile de creditare.

Monitorizarea eficientă a creditelor. Această direcție constă în evaluarea situațiilor,
determinarea problemelor, identificarea cauzelor care au condus la apariția lor, determinarea
strategiilor interioare cu împrumutatul, determinarea m ăsurilor de realizare a lor în scopul asigurării
rambursării creditului acordat și obținerea venitului de la operațiunea de creditare . [ 13, p.183 ]
Tabelul 3. 1. PREVENIREA RISCULUI CREDITAR
Măsuri preventive Măsuri operative Măsuri curative
• evaluarea credibilității
debitorului:
– lichiditatea;
– solvabilitatea;
– rentabilitatea;
– rentabilitatea capitalului
propriu;
– gradul de îndatorare;
– serviciul datoriei. • sporirea nivelului de
informare a băncii privind
capacitatea debitorului de a
executa condițiile
contractului, posibilitățile
financiare ale debitorului • întreruperea contractului de
credit;
• stabilirea de fonduri de
rezervă pentru categoriile
creditelor;
• monitoringul permanent al
activității debitorului.
Sursă : Revista economico -financiară „Finațe, bănci și asigurări”, Nr. 10, 2001. – P.25.
Existența personalului cu calificare înaltă. Strategia administrării cît mai performante a
operațiunii de creditarea trebuie să se bazeze pe o structură integră, compusă din obligațiuni și fu ncții
care coboară de la nivelul ierarhic superior în jos la nivelele operaționale inferioare.
În mod individual, în сursul рroсеsului dе soluționarе a problemei investigate, trеbuiе luat în
сonsidеrarе fiесarе сrеdit și сliеnt. Stratеgiilе dе soluționarе tiрiсе sunt: rеduсеrеa еxрunеrii la risсul
dе сrеdit a unеi bănсi рrin obligarеa сliеntului să aduсă сaрital, fonduri, sau garanții rеalе ori
реrsonalе în рlus; сolaborarеa сu сliеntul în vеdеrеa еvaluării рroblеmеlor și idеntifiсării soluțiilor dе
amеliorarе a сaрaсității dе rambursarе și a sеrviсiului datoriеi prin ofеrirеa dе сonsultanță, рunеrеa
la рunсt a unui рrogram dе rеduсеrе a сosturilor oреraționalе și/sau sрorirе a vеniturilor, vânzarеa dе
aсtivе, aborarеa unui рrogram dе rеstruсturarе a datoriеi sau amеndarеa tеrmеnilor îmрrumutului;
mijloсirеa aсhiziționării sau рrеluării сliеntului dе сătrе o рartе сu o bonitatе mai bună sau mijloсirеa
unui рartеnеriat sub forma unеi asoсiеri în рartiсiрațiunе; liсhidarеa risсului рrintr -o înțеlеgеrе еxtra –
judiсiară sau judiсiară, рrin еxесutarеa garanțiilor реrsonalе, еxесutarеa silită ori liсhidarеa с еlor
rеalе. [14, p. 194]

57
În concluzie, pentru optimizarea portofoliului creditar în cadrul băncilor comerciale, se pot
aplica nu numai criterii cantitative, ci și calitative. În ultimă instanță, optimizarea portofoliului de
credite al unei bănci depinde de organizarea competentă, în care, simultan și sistematic, se vor lua în
considerare toți factorii, metodele și principiile care influențează acest proces format pe baza
sistemului existent de gestionare bancară.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În prezent, mai mult dec ât oric înd, rolul bancilor, activitatea derulata de acestea, dobândesc
valen țe noi, moderne, care pot fi sintetizate, prin alaturarea urmatoarelor doua cuvinte: administrarea
riscurilor . Într -o accep țiune m oderna, rolul primordial al institu țiilor bancare este acela de a
administra riscurile cu care se confrunta, printre cele mai importante fiind: de credit, opera ționale, de
frauda, politice, economice și de faliment.
Activitatea bancar a și cea de creditare, nu pot fi realizate oricum, sau la înt âmplare, dupa cum
nici succesul sau e șecul bancii nu apar ține acesteia în totalitate. Consideram ca activitatea bancara
trebuie sa fie sus ținuta de celelalte componente institu ționale și guvernamentale, atât la nivel na țional,
cât și european sau mondial. Rolul de reglementare al bancilor centrale și al organismelor
internaționale, devine obligatoriu și esen țial, în contextul în care produsele și serviciile bancare au
atins un grad de complexitate foarte ridi cat și exercita, ca urmare a globalizarii, efecte asupra celor
mai puternice sisteme economice mondiale.
Formarea unui sistem bancar competitiv depinde de soluționarea problemelor existente în
acest sector. Problemele principale ale băncilor comerciale din Republica Moldova sunt legate de
câteva sfere de activitate: management bancar nesatisfacător, absența unor planuri strategice adecvate
de dezvoltare, capitalizarea insuficientă, lipsa experienței și personalului calificat în activitatea de
creditare, cre dite neperformante. Falimentarea și reducerea numărului băncilor comerciale, totuși este
și un fapt pozitiv. În condițiile economiei de piață vor supraviețui băncile care sunt orientate spre
viitor. Una din direcțiile fundamentale ale activității băncii co merciale sunt operațiunile de creditare.
Creditele au ponderea principală în total active (50 – 70%) și aduc cele mai mari venituri. Iar gestiunea
adecvată a portofoliului ereditar este o premisă importantă în succesul băncii comerciale.
Un punct cheie, in separabil gestionării portofoliului de credite este cunoașterea modul cum se
formează portofoliu de credite și are impactul principal asupra calității portofoliului. De aceea am
studiat totalitatea procedeelor și metodelor de gestionare a portofoliului de credite. Băncile trebuie să
urmărească permanent procesul de gestiune a operațiunilor creditare și să întreprindă măsuri privind
ridicarea nivelului de calitate. Analiza creditelor problematice din portofoliului de credit se efectuează
cu scopul prevenirii unor situații neefective pentru activitatea băncii și evitarea pierderilor.
Ca suport pentru aceasta vin regulamentele Băncii Naționale a Moldovei creditare și în special
cunoașterea metodelor, modelelor și acțiunilor care urmează a fi promovate implicit pentru ca

59
portofoliul creditar al băncii comerciale să genereze profitabilitatea maximă la nivelul optimal al
riscului de credit, adică premisele expuse în lucrarea dată. Scopul lucrării este de a reda cît mai
eficient modul de acordare a creditelor acorda te de către băncile comerciale și modul cum va fi
rambursate creditele, etapele de acordare a unui credit și elementele de bază.
În cadru acestei tezei am argumentat teoretic caracteristica procesului de creditare ale
Fincombank S.A. specificând spectrul d e credite oferite de către bancă, am efectuat analiza privind
operațiunilor de credit, procedura de acordare a creditelor, portofoliului de credite. Analiza
rezultatelor anilor precedenți arată o dezvoltare intensă a Băncii. Pe tot parcursul perioadei de
raportare numărul clienților se află într -o permanență creștere. Analizând structura pe domenii,
ponderea cea mai mare o dețin agenții economici care desfășoară activitate comercială. În bancă se
deservesc firme care activează în domeniul vinificației, tran sportului internațional, comercializarea
produselor petroliere, importul și instalarea utilajului frigorific, mărfuri pentru restaurante, baruri etc.,
comercializarea tehnicii de uz casnic, producerea și comercializarea materialelor de construcții,
oferire a serviciilor de turism și hoteliere acordate, producerea și comercializarea producției din carne,
servicii de telecomunicații și radio ș.a.
Băncile trebuie să urmărească permanent procesul de gestiune a portofoliului creditar și să
întreprindă măsuri pent ru sporirea nivelului de calitate. Respectarea cu strictețe a acestor condiții
oferă băncilor comerciale posibilitatea de a -și îmbunătăți calitatea portofoliului de credite și de a
întreprinde măsuri pentru eficientizarea acestuia. În aspect macroeconomic considerăm, că sistemul
bancar în Republica Moldova face față cerințelor actuale, însă e nevoie de o continuă dezvoltare
acestuia pentru a putea adapta la cerințele internaționale privind serviciile prestate de către băncile
comerciale .
Portofoliul de credite al băncilor comerciale în vederea aprecierii calității sale se analizează
după structură, ceea ce permite băncii să identifice care este gradul de diversificare a acestuia, care
sunt cele mai rentabile și mai puțin rentabile ramuri/direcții de plas are a resurselor bancare, după
profitabilitate, care redă nivelul profitului obținut de bancă la fiecare leu plasat sub formă de credite,
și în funcție de riscul pe care -l implică. Calitatea portofoliului, prezintă deosebită importanță atât
pentru conducer ea băncii cât și pentru autoritatea bancară din considerentul, că afectează direct
stabilitatea și performanțele bancare, respectiv și stabilitatea sistemului bancar în ansamblu.
Scopul principal al economiei naționale este integrarea ei în economia mondi ală, iar unul din
atribuțiile principale fiind integrarea proceselor de creditare la experiența internațională . Pentru

implementarea acestor idei e nevoie de efectuat un șir de schimbări, iar întru realizarea acestora se
recomandă :
– Se impune necesitatea unor măsuri pentru diversificarea portofoliului pe ramuri creditate, pe
debitori și termene acordate, ce țin de studierea pieței creditului și identificarea segmentelor riscante
în vederea evitării creditării lor sau creditării limitate, eficientizarea cre ditelor, acordarea creditelor
diferențiate în funcție de scadență, etc.
– În vederea reducerii nivelului riscului de credit este oportun ca băncile comerciale să asigure
diversificarea portofoliului creditar după diverse criterii, de exemplu după scadență , efectuînd o
analiză preliminară de solvabilitate a debitorului, corectă și aprofundată, să constituie provizioane
pentru acoperirea riscului de credit în volumul necesar,să revizuiască și mențină structura optimă a
portofoliului de credite precum și să u rmărească dacă sunt utilizate sau nu creditele după destinație.
– În vederea optimizării activității de creditare și reducerii cheltuielilor pentru creditele
neperformante ar fi oportună stabilirea unui sistem de măsuri îndreptate să asigure rambursarea
creditelor și plata dobânzilor aferente de către debitorii ce se co nfruntă cu dificultăți financiare.
– Recomand ăm Fincombank S.A. sa utilizeze modele de scoring care sa calculeze
probabilitatea de nerambursare prin compararea unor indicatori financiari relevan ți ai solicitantului
de credit, cu indicatorii financiari ai altor solicitan ți analiza ți anterior și să țină cont inclusiv de
istoricul acestora în rambursarea creditului.
– Recomand ăm folosirea corect ă de creditelor a modelului econometric de estimare a
probabilităț ii de nerambursare a unui solicitant de credit, întrucât acesta permite calculul activelor
ponderate de risc (Risc Weighted Assets) și stabilirea unui preț corect al creditarii.
– Băncile trebui să facă o evaluare corectă a capacității debitorului de a rambursa împrumutul.
Evaluarea ar trebui să se bazeze pe o metodologie credibilă și standardizată, axată pe mărimea
împrumutului și valoarea datoriei și veniturilor și cheltuielilor, evaluând angajamentele de credit
existente și lăsând suficientă flexibilitate pentru a face față costurilor neprevăz ute.

61
BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative și legislative
1. Basel Committee on Banking Supervision. Basel III: International framework for liquidity risk
measurement, standards and monitoring. 2010. Disponibil: www.bis.org/publ/bcbs188.htm.
(vizualizat la 13 mai 2017).
2. Legea instituțiilor financiare nr.550/13 din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. -1996. – Nr.1/2
3. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Națională a Moldovei.
Nr.548 -XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial. – 1995. -Nr.56 -57.
4. Legea privind redresarea și rezoluți a băncilor nr.232 din 03.10.2016. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2016, nr.343 -346/707.
5. Manual de creditare. Proces -verbal Nr.2 din 28.02.2007 // B .C. Fincombank S .A.
6. Rеgulamеntul сu рrivirе la aсtivitatеa dе сrеditarе a bănсilor сarе oреrеază în Rерubliсa Moldova,
Nr. 153/ 25.12.1997, Monitorul Ofiсial Nr. 8/24, din 30.01.1998.
7. Rеgulamеntul сu рrivirе la сlasifiсarеa сrеditеlor și formarеa rеduсеrilor реntru рiеrdеri la сrеditе,
Nr. 164/ 22.06.1998, Monitorul Ofiсial din 24.09.1998, Nr. 87 -89/176.

II. Sursele literare și statistice
8. Berea, A.; Stoica, E. Creditul bancar: coordonate actuale și perspective. – București: Editura
Expert, 2003
9. Boariu, A. Creditarea bancară . – Iași: Editura Sedcom Libris, 2003
10. Bostan Ionel, Managementul bancar. Regleme ntări și instrumente de plată. Constanța 2005
11. Cadocinicov E., Băncilă N., Unele aspecte ale calității рortofoliului сrеditar pentru sectorul
bancar autohton . În: Studia Universitatis: Seria științe exacte și economice, Chișinău, USM, nr.
2(112)/2018
12. Caraganciu Anatol, Monedă și credit. – Chișinău, 2004
13. Cocris V., Chirlesan D. Tehnica operațiunilor bancare. – Iași:Editura Universiății "Al.I.Cuza",
2006
14. Colquitt J., McGraw -Hill, Cum s a eviți dezastrele în creditare și sa maximizezi veniturile , Credit
Risk Management, 3rd edition, McGraw -Hill eBooks, 2007

15. Constantinescu Dan. Management bancar. Editura Lumina Lex, 2004
16. Doga -Mîrzac M. Finanțele întreprinderi i. Note de curs, Complexul Editorial INCE, Chișinău
2019
17. Ionescu Lucian, Ionescu Lucian – Băncile și operațiunile bancare, Editura Economică, București,
1996
18. Magda Florin – Mihai, Bank credit typology in financing of companies , Knowledge Horizons
Economics, volume 6, No. 4, 2014. pp. 42 –45
19. Moise I. et all, Politici actuale de finan țare a afacerilor , Editura Aeternitas Alba Iulia , 2011
20. Porter, M. Strategie concurențială. Editura Teora , București, 2001
21. Socol A. Tehnică bancară. –Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2006
22. Stratulat, Oleg. Monedă și credit. Chișinău: Editura ASEM, 2014
23. Trenca I., Tehnic a bancar a, Editura Casa Cartii de Stiin ta, Cluj -Napoca , 2004

III. Surse electronice
24. https://fincombank.md
25. www.bnm.md
26. www.statistica.md

63
ANEXE

Anexa 1

LISTA DOCUMENTELOR PREZENTATE LA SOLICITAREA UNUI CREDIT

Denumirea documentului
I. Informații generale
Cererea pentru acordarea creditului (emiterea garanției, deschiderea acreditivului)
II. Documente juridice
Certificatul de înregistrare a întreprinderii
Statutul și alte documente de constituire cu toate schimbările si modificările
Proces -verbal al organului de decizie privind solicitarea creditului, depunerea în gaj a patrimoniului
și abilitarea cu dreptul de a semna
Extras din Registrul de Stat al Întreprinderilor și Organizațiilor privind fondatorii, cotele deținute,
conducătorul și mărimea capitalului statutar
Extras de la Registratorul independent privind componența acționarilor și cotele deținute (pentru SA
în cazul în care Adunarea generală a acționarilor este organul de decizie de solicitare a
creditului)
Procesul -verbal de alegere a membrilor Consiliului (pentru SA în cazul în care Consiliul este
organul de decizie de solicitare a creditului)
Licențe de activitate, autorizații și certificate care confirmă înlesniri (la necesitate)
III.Documente p rivind situația economico -financiară
Business -planul activității întreprinderii și/sau argumentarea tehnico -economică a proiectului sau a
afacerii comerciale, inclusiv prognoza fluxurilor mijloacelor bănești
Rapoartele financiare anuale pe ultimii 2 ani, ultimul raport financiar trimestrial și raportul financiar
trimestrial pe perioada respectivă a anului precedent (cu ștampila Departamentului Statistică)
Descifrarea creanțelor și datoriilor (denumirea, suma, data apariției, data stingerii)
Descifr area altor posturi de bilanț (în cazul în care suma acestora constituie mai mult de 10% din
valuta bilanțului) (la necesitate)
Ultimul raport al auditului calificat, în cazul SA cu peste 300 de acționari
În cazul existenței conturilor la alte bănci:
– scrisoare de la bancă despre existența sau lipsa creditelor (valoarea contractului, data
acordării, scadența, sold, asigurare)
Contracte cu furnizori de materie primă, mărfuri, servicii, documente pentru licitație, contracte de
comercializare a producției, se rviciilor, efectuare a lucrărilor, contracte de arendă
IV. Documente de la Întreprinderi individuale și Gospodării țărănești
Declarații cu privire la venituri pe ultimii 2 ani sau bilanțuri contabile dacă există (cu ștampila
Departamentului Statistică)
V. Documente suplimentare la solicitarea creditului pentru construcții
Documente privind cheltuielile de deviz și proiect, expertiza tehnică a proiectului, certificatul de
urbanism, autorizația de construire
VI. Documente suplimentare de la într eprinderi din agricultură
Harta terenurilor arendate confirmată de Primărie
Registrul contractelor de arendă confirmat de către Primărie
Raportul statistic nr.29 -agr. (Producția obținută la culturile recoltate în anul precedent pe toată
suprafața însăm ânțată)
Raportul statistic nr.4 -agr. (Totalurile semănatului pentru recolta anului curent)
Raportul statistic nr.21 -agr. (Realizarea producției agricole)
Sursa: Documente necesare pentru solicitarea creditului // www.bank.md

Anexa 2
Calculul capacității de rambursare FACTOR OPTIUNI INDICAT
OR
1. Venitul net mediu lunar (Vl) VL
2. Cheltuieli lunare de prima necesitate
(Cl) (or. Chișinău, or. Bălți – 1200
lei, alte localități – 800 lei) CL –
3. Angajamente lunare de plată (credite,
împrumuturi) – (AL) AL –
4. Plata lunară pentru chiria locuinței –
(PL) PL –
5. Numărul de persoane la întreținere
(K1) (copii, soțul/soția dacă nu
lucrează)  0 ………………………….. …………. 0,50
 1 ………………………….. …………. 0,75
 2 ………………………….. …………. 0,65
 3 ………………………….. …………. 0,30
 4 ………………………….. …………. 0,00
 >4 ………………………….. ……….. 0,00 X
6. Vechimea în muncă (K2)  <12 LUNI …………………………. 0,00
 12-36 LUNI ……………………….. 0,75
 ≥ 36 LUNI ………………………….. 1,00 X
7. Bunuri imobile în proprietate (K3)  ≥ 2 LOCUINȚE DEBITOR / FIDEJUSOR 1,20
 1 LOCUINȚĂ DEBITOR / FIDEJUSOR 1,00
 LOT DE PĂMÂNT DEBITO R / FIDEJUSOR 0,70
 NU POSEDĂ ……………………….. 0,00 X
8. telefon la domiciliu (K4)  FIX DEBITOR / FIDEJUSOR ……. 1,00
 NUMAI MOBIL ……………………. 0,00
 LIPSEȘTE ………………………….. . 0,00 X
9. Auto în ptoprietate (K5)  ≥ 2 AUTO ………………………….. 1,00
 1 AUTO ………………………….. … 1,00
 NU POSEDĂ ……………………….. 0,90 X
10. Locul de muncă (K6)  bancă, companie de asigurări, birou notarial……. 1,0
 Instituție publică , societate pe acțiuni……………0,8
 Societate cu răspundere limtată, I.I. rulaje în bancă, cooperativă de
producție…………………………………0,5
 Companii proces de reorganizare, faliment,
privatizare…………..……………………………….0,0
 „I.I.” rulaje în alte bănci……………………………. 0,0
 GȚ și restul tipurilor de întreprinderi nenominalizate mai
sus……….……………………………………………….0,0 x
11. Sexul ȘI Vârsta (K7) <=25 ANI ………………………….. ……… 0,50
 26-30 ANI …………………………. 0,80 BĂRBAȚI
 31-55 ANI …………………………. 1,00
 >55 ANI ………………………….. .. 0,30

 <=25 ANI ………………………….. 0,60
 26-30 ANI …………………………. 0,80 FEMEI
 31-55 ANI …………………………. 1,00
 >55 ANI ………………………….. .. 0,50 x
12. capacitatea de rambursare lunară RL RL=(V L-CL -AL-PL) X K1 X K2 X K3 X K4 XK5 XK6 XK7
=
PLAFONUL MAXIMAL AL
CREDITULUI PC
CARD DE CREDIT,ALTEL E PC =
RIRRL %100 ,PC=
]
)100%RIR(11-[1%100
LN+
RIRRL
=