Organizarea, Planificarea, Repararea Si Intretinerea Masinilor Si Utilajelor

CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I.

ORGANIZAREA SI PLANIFICAREA ACTIVITATII DE INTRETINERE SI REPARATII ALE MASINILOR SI UTILAJELOR

I.1.Importanta , obiective

I.2. Necesitatea intretinerii si repararea masiniilor si utilajelor

I.3 Planificarea activitatii de intretinere si reparatii a utilajelor

I.4 Reconditionarea pieselor de schimb

CAPITOLUL II.

PREZENTAREA FIRMEI

II.1. Date de identificare, istoric, obiect de activitate

II.2.Clienti, furnizori

II.3.Cifra de afaceri, profit, rata de profitabilitate pe ultimii trei ani

II.4.Structura organizatorica, evolutia personalului

CAPITOLUL III

III.1. Studiu de caz

III.2. Analiza Swot

CONCLUZII SI RECOMANDARI

INTRODUCERE

O caracteristică a economiei de piață este situarea firmelor în prim-planul activității economice pornind de la premisa că dacă sunt rentabile, atunci economia este influențată pozitiv.

Trecerea României la economia de piață, are drept componentă majoră reorganizarea întreprinderilor. O economie de piață se bazează în primul rând pe agenții economici independenți, care să aibă toate caracteristicile și responsabilitațile necesare unei activitățieficiente.

Înfăptuirea unor asemenea societăți implică reconceperea și totodată proiectarea din start, în mod riguros, de sisteme de management funcționale și eficace.

În condițiile perioadei de tranziție în care ne aflăm si care a produs un adevărat seism în economia țării noastre, transportul nu a putut evita unda de șoc.

Schimbările produse pe parcursul anilor au marcat profund toate ramurile economiei cât și sistemul de conducere a întreprinderilor noi, determinând reorientarea vechilor întreprinderi. În același timp, apariția de noi întreprinderi concurențiale, impune o reorientare în sistemul managerial al întreprinderilor.

Societatea “Flory Clau Trans” este o societate romaneasca cu capital privat, cu sediul social in .Selimbar, str. Cimitirului, nr. 26, jud. Sibiu cu o experienta de 5 ani in domeniu.In cadrul societatii se presteaza activitati de prestari servicii pe o perioada de aproximativ opt luni pe an, iar in perioada de iarna aproximativ patru luni pe an se efectueaza operatiile de intretinere si reparatii a masinilor si utilajelor.

5

CAPITOLUL I.

TEORIE DESPRE ORGANIZAREA SI PLANIFICAREA ACTIVITATII DE INTRETINERE SI REPARATII ALE MASINILOR SI UTILAJELOR

1.1.Obiectivul si importanta activitatii de intretinere si reparatii

Managementul unei unități industriale, ținând cont de întreruperile înregistrate în funcționarea utilajelor din cadrul unei secții de producție, își fixează drept obiectiv creșterea disponibilității utilajelor din cadrul acestei secții, solicitând compartimentului de mentenanță stabilirea unei politici de mentenanță în vederea realizării acestui obiectiv.

Un indemn in realizarea acestei lucrari a constatat in faptul ca organizarea corespunzatoare a lucrarilor de intretinere a masinilor si utilajelor asigura marirea duratei lor de serviciu, adica a perioadei de timp consumate de la punerea in exploatare pina la scoaterea din uz.Obtinerea unei durate de functionare normale cit mai lungi se poate realiza prin incetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente.

Importanta acestei teme consta in faptul ca pentru obtinerea unei calitati superioare a produselor cerute si a unei eficiente economice ridicate, masinile si utilajele trebuie sa functioneze la parametrii optimi fara intreruperi sau opriri accidentale.

In intentia de a reduce cheltuielile totale ne orientam spre reducerea bugetului alocat activitatii de intretinere si reparatii in principal datorita viziunuii pe termen scurt pe care o are managementul firmei . Dar aceatsa generaza urmatoarea situatie : resursele allocate pentru intretinere preventive ce se diminuaza in timp ce nevoile pentru intretinere si reaprati cresc ceea ce duce inivitabil la cresterea frecventei caderilor ( defectiuniilor ) accidentale ale masinilor si utilajelor

La randul ei remedierea caderilor accidentale necesita adoptarea unor decizii privind schimbarea destinarea stocurilor de piese de schimb si apersonalului de intretinere si reparatii initial.

6

1.2.Necesitatea intretinerii si reparatiei masinilor si utilajelor.

In conditiile productiei masinile si utilajele trebuie sa functioneze la parametrii optimi fara intreruperi sau opriri accidentale, conditia esentiala pentru obtinerea unei calitati superioare a produselor cerute si a unei eficiente economice ridicate.Intrucit in timpul functionarii masinile si utilajele se uzeaza fizic, aceasta provocare poate provoca erori de prelucrare si chiar accidentale de munca, marirea consumurilor specifice.Obtinerea unei durate de functionare normale ori mai lungi se poate realiza prin incetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente.Acesta asigurindu-se prin exploaterea masinilor si utilajelor, o sarcina normala(prin evitarea supraincarcarilor) intretinerea corecta, si curatarea zilnica, ungerea pieselor in miscare, observarea continua a starii si functionarii lor, lucrul de buna calitate a echipei de intretinere si reparatiei si executarea reparatiei la timp.Este necesar ca periodic sa se verifice si starea accesoriilor din dotare, chiar daca sunt situatii cind unele dintre acestea sunt folosite mai rar.Intretinerea urmareste sa mentina masinile si utilajele in conditii normale de exploatare intre doua reparatii consecutive, reducind posibilitatea aparitiei unor reparatii accidentale.

Activitatea de intretinere si reparatiii trebuie privita ca o investitie in viitor. In cadul societatii pierderile de productie datorate defectiunilor la masini si utilaje pot fi reduse la minim prin mentinerea lor in buna stare de functionare . Intrucat activitatea de intretinere si reparatii implica costuri semnificative obiectul de baza trebuie sa il consttuie desfasurarea acestuia in conditiile minimizarii costului total al intretinerii si reparatiilor si a costului pierderelor generate de defectiuni.

Incepand cu anul 1990 in tara noastra nu a mai existat obligativitatea desfasurarii activitatii de intretinere si reparati pe baza preventive si planificatii, multe dintre acestea au renuntat la optarea sistemului de intretiere si reparatii planificate optind pentru un sistem de intretetienre si reparatii in functie de necesitati ( dupa producerea caderilor accidentale ) . Justificare principala este prioritatea desfasurariui normale a procesului de productie ( adica fara intreruperi functionarii lor ) in scopul finalizarii la timp a produselor finite . Acestea insa au scapat din vedere consecintele deosebit de complexe ale caderilor accidentale , care defapt afecteaza in mod direct finalizarea produselor finite.

7

Avad in vedere starea de confuzie existenta in ceea ce priveste necesitatea activitatii de intretinere si reparatii pe baza planificata , modalitarile de organizare economice a activitatii de intretinere si reparatii, se considera ca ar fi foarte utila abordarea teoretica si practica a acestei activitati.

Intretinerea zilnica este responsabilitatea muncitorilor care lucreaza la intretinerea utilajelor, aceasta constituie premisa de baza pentru exploatare. Muncitorii de intretinere care de fapt sunt doctorii utilajelor sunt responsabili atat pentru verificariile periodice cat si pentru reparatiile preventive.

Cauzele defectiunilor la utilaje se schimba pe masura ce utilajele parcurg o parte a vietii lor active.Figura urmatoare reda dependenta intre rata defectiunilor si durata de viata a utilajelor.

Rata defectiunilor Perioada timpurie Perioada de defectiuni Perioada de defectiuni

de defectiuni intamplatoare datorate uzurii C 1

C 2

–––––––––––––––––––––––––-

Durata de viata (ani)

Curba C1 pune in evidenta evolutia ratei defectiunilor in timp, corespunzator celor trei perioade, iar curba C2 arata reducerea acestei rate ca urmare a masurilor de intretinere a utilajelor.

Defectiunile din perioada timpurie , defectiunile accidentale si defectiunile aferente uzurii au cauze diferite, ceea ce inseamna ca obtinerea unor rezultate in sensul reducerii lor implica tratarea lor diferentiala si aplicarea in consecinta a unor masuri.

Eliminarea defectiunilor presupune descoperirea defectelor ascunse si inlaturarea lor inainte ca acestea sa genereze caderea utilajului.In acest sens se pot aplica anumite masuri :

-aplicare unor regului de baza la nivelull intretinerii

-restabilirea utilajelor in urma deteriorarilor

-inlaturarea lipsurilor in proiectare

-inbunatatirea calificarii muncitorilor care lucreaza la intretinere

Legaturile intre aceste grupe sunt prezentate in figura urmatoare:

In scopul eliminarii defectelor ascunse prin aplicarea acestor masuri, atat compartimentul de programare , lansare si urmarire a productiei,cat si subunitatea de intretinere si reparatii trebuie sa-si cunoasca rolul pe care il au in acest sens si sa coopereze.In urmatoarea figura este redat modul de divizare a sarcinilor intre cele doua compartimente pentru aplicarea masurilor de eliminare a defectelor.

Responsabilitatiile compartimentelor de programare , lansare si urmarire a productiei si respectiv de intretinere si reparatii pentru eliminarea defectiunilor:

I.3. Planificarea activitatii de intretinere si reparatii a utilajelor

In practica actuala a unitatilor industrial, planificarea intretinerii si repararii utilajelor se face utilizand un pachet de programe pentru calculator, care se refera la:

– elaborarea si urmarirea realizarii planului de reparatii a utilajelor

– planificarea repara|iilor si urmarirea repararii utilajelor.
Modalitatea actuala de planificare a lucrarilor de

intretinere si reparatii in cadrul unitatilor industriale are anumite neajunsuri printre care amintim:

– planificarea opririi utilajelor pentru intretinere si reparatii se face pe baza normativelor de reparatii (sistemul de reparatii adoptat de majoritatea unitatilor fiind sistemul de revizii tehnice si reparatii preventiv-planificate) si a ultimei reparatii executate in anul de baza, fara a face calcule estimative ale costului lucrarilor de reparatii planificate; prin urmare nu se ia in considerare eficienta economica a executarii reparatiilor;

– nu se tine seama de capacitatea de productie a sub-unitatii de intretinere si reparatii, astfel ca realizarea practica a planului de reparatii poate deveni imposibila in anumite luni datoritaare a lucrarilor de

intretinere si reparatii in cadrul unitatilor industriale are anumite neajunsuri printre care amintim:

– planificarea opririi utilajelor pentru intretinere si reparatii se face pe baza normativelor de reparatii (sistemul de reparatii adoptat de majoritatea unitatilor fiind sistemul de revizii tehnice si reparatii preventiv-planificate) si a ultimei reparatii executate in anul de baza, fara a face calcule estimative ale costului lucrarilor de reparatii planificate; prin urmare nu se ia in considerare eficienta economica a executarii reparatiilor;

– nu se tine seama de capacitatea de productie a sub-unitatii de intretinere si reparatii, astfel ca realizarea practica a planului de reparatii poate deveni imposibila in anumite luni datorita lipsei pieselor de schimb sau a insuficientei fortei de munca.

Planificarea anuala a lucrarilor de intretinere si reparatii la utilajele unei unitati industriale trebuie sa se concretizeze in elaborarea planului anual de intretinere si reparatii cu defalcarea sarcinilor pe trimestre si luni.

Factorii care conduc la elaborarea planului anual de intretinere si reparatii sunt multipli, intre acestia remarcandu-se natura utilajelor; durata de functionare; sistemul de evidenta a defectiunilor si a interventiilor, experienta personalului cu atributii in acest sens, etc.

Calitatea planurilor anuale de intretinere si reparatii a utilajelor este hotarator influentata de modul de obtinere, volumul si exactitatea informatiilor necesare.

Anumite aspecte ale modalitatii actuate de planificare a intrefinerii si repararii utilajelor trebuie adancite in scopul optimizarii folosirii resurselor existente in unitatile industriale precum si a mobilizarii rezervelor interne ale subunitatalor de intretinere si reparatii a utilajelor.

Lucrarile de planificare a intretinerii si repararii utilajelor ar trebui se desfasoare in felul urmator, principalele etape de lucru fiind:

1). elaborarea propunerilor planului de intretinere si reparatii anual cu defalcare pe luni, avand in vedere grupele de informatii prezentate. In aceasta faza se examineaza nomenclatorul utilajelor din unitate si starea lui tehnica, astfel ca pe baza sistemului de intretinere si reparatii adoptat si a

felului si datei de executare a ultimelor lucrari de reparatii se elaboreaza un proiect al planului anual de intretinere si reparatii, cu defalcarea sarcinilor pe luni. Acest proiect va cuprinde pentru fiecare utilaj felul si data executarii lucrarilor de intretinere si reparatii.

2).intocmirea situatiei centralizate a costurilor estimate ale lucrarilor de intretinere si reparatii cuprinse in proiectut planului de intretinere si reparatii, folosind datele statistice privind consumul material si de munca vie pe o ora de executie a reparatiei.

Costul estimat al unei lucrari de reparatii de felul „k" aferenta utilajului „j" se compune din cheltuieli directe si, cheltuieli indirecte, adica:

C1kj = Cd1kj + Ci1kj

care:

C1kj reprezinta costul estimat al lucrarii de ntretinere si reparatii de felul „k" aferent utilajului „j";

Cd1kj – cheltuielile directe estimate pentru lucrarea de Intretinere si reparatii de felul „k" aferenta utilajului „j";

Ci1kj – cheltuieli indirecte estimate pentru lucrarea de Intretinere si reparatii de felul „k" aferenta utilajului „j"

Intrucat in cadrul unitatilor industriale, ca urmare a volumului mare de munca necesar, nu se intocmesc devize estimative ale costului lucrarilor de reparatii, in scopul stabilirii elementelor cuprinse in relatia precedenta se pot folosi datele statistice din perioadele anterioare, si anume:

Cd1kj = Tn1kj * Cd0kj

Ci1kj = Tn1kj * Ci0kj in care:

Tn1kj reprezinta timpul normat pentru efectuarea reparatiei de felul „k" la utilajul „j" (ore);

Cd0kj – cheltuieli directe efective pentru o ora de executie a reparatiei de felul „k" la utilajul „j", in perioada de plan anterioara;

Ci0kj – cheltuieli indirecte efective pentru o ora de executie a reparatiei de felul „k" la utilajul „j", in perioada de plan anterioara;

Datele necesare efectuarii acestor calcule sunt furnizate de evidenfele contabile ale unitatii referitor la .perioada de plan anterioara.

3).Compararea pentru fiecare lucrare cuprinsa tn proiec-tul planului anual de tntretinere si reparatii a costului estimat cu costul maxim admis.

Costul maxim admis (Cakj) al unei lucrari de reparatii de felul „k" la utilajul „j" se stabileste fie pe baza limitei maxim admise prevazute in normativul tehnic de reparatii daca se aplica sistemul de intretinere si reparatii preventive sub forma reviziilor tehnice si a reparatiilor planificate, fie avand in vedere bugetul alocat in perioada de plan pentru activitatea de intretinere si reparatii.

Pentru ca lucrarea de reparatie sa fie eficienta trebuie sa se respecte conditia:

C1kj ≤ Cakj ,

In caz contrar lucrarea respectiva de reparatie nu-si dovedeste eficienta pentru a fi executata, fie datorita uzurii avansate a utilajului, fie ca urmare a incarcarii nejustificate a costurilor cu anumite elemente de cheltuieli. In acest sens este necesar sa se examineze starea tehnica a utilajelor $i sa se propuna casarea unora dintre ele, sau sa se aplice masuri de perfectionare a tehnologiei de reparare pentru a reduce costul estimat al lucrarilor.

4). Definitivarea planului anual de intretinere si reparatii prin eliminarea din proiectul de plan elaborat a acelor lucrari de intretinere si reparatii care nu-si dovedesc eficienta economica.

5). Corelarea capacitatii de productie a subunitatii de intretinere si reparatii cu volumul lucrarilor necesar a fi executat in perioada de plan cu defalcare pe luni, conform planului de intretinere si reparatii adoptat.

Schema logica a elaborarii planului de intretinere si reparatii

I.4. Reconditionarea pieselor de schimb

Avand in vedere faptul ca intretinerea preventiva urmareste cresterea nivelului de siguranta in functionare a utilajelor si inbunatatirea mentenabilitatii, activitatea de asigurare a pieselor de schimb trebuie sa se ocupe de aprovizionarea si fabricarea unor piese de schimb cu un nivel inalt de siguranta in functionare si sa reduca timpul de opririi cauzat de defectiuni neasteptate.

Teoretic, daca numarul defectiuniior intamplatoare poate fi mentinut la zero si toate activitatile de Intretinere si reparatii pot fi facute conform planului de intrefinere, atunci

materialele si piesele de schimb pot fi comandate conform nevoilor ce decurg din planul de intrefinere si reparatii. Aceasta inseamna ca, numarul pieselor de schimb si a materialelor stocate poate fi aproape zero.

Referitor la reducerea costurilor activitatatii de intretinere si reparatii, impactul activitatii de asigurare a pieselor de schimb consta in urmatoarele:

– pentru a reduce timpul de nefunctionare a utilajelor fie datorita defectiuniior accidentale, fie a opririlor planificate pentru intretinere si reparatii, constituirea unor stocuri permanente de piese de schimb si materiale apare ca deosebit de importanta;

– in momentul in care materialele si piesele de schimb devin disponibile in stoc, managementul acestora trebuie sa includa un numar suficient de revizuiri ale inbunatatirilor aduse sigurantei de functionare a utilajelor si a extinderii duratei de viata a lor;

– trebuie urmarita posibilitatea de a reduce costul aprovizionarii si a depozitarii materialelor si a pieselor de schimb.

Avand in vedere importanta existentei in stoc a tipurilor de piese de schimb cerute de activitatea de intretinere si reparatii, apare ca deosebit de importanta exercitarea unui control asupra nivelului stocurilor de piese de schimb. In acest sens, in literatura de specialitate se prezinta mai multe metode de control al nivelului stocurilor, intre care cele mai eficiente apreciem a fi urmatoarele:

1). Metoda ABC de analiza a stocurilor de piese de schimb care diferentiaza piesele de schimb dupa valoarea lor, in trei grupe, astfel:

-grupa A cuprinde circa 10% din nomenclatura pieselor de schimb, care au o pondere de 70% in valoarea totala a pieselor aprovizionate. Aceste piese necesita un control foarte atent, iar cantitatea necesara trebuie calculata in avans, in concordanta cu perioada cand ele vor fi cerute de activitatea de intretinere si reparatii. Comenzile de aprovizionare trebuie lansate foarte frecvent pentru a mentine la un nivet cat mai scazut stocurile, iar stocurile de siguranta sa fie cat mai reduse (conform necesitatilor pe o perioada de cel mult 1-2 saptamani);

– grupa B cuprinde circa 15-20% din nomenclatura pieselor de schimb care detin o pondere de 15-20% in valoarea totalului aprovizionarilor. Desi piesele din aceasta grupa sunt mai putin importante decat cele din grupa A, totusi este destul de costisitor sa se mentina un control asupra lor. De aceea, se recomanda un control mai moderat al nivelului stocurilor pentru aceste piese. Necesarul pentru aceste piese se stabileste fie pe baza cerintelor planului anual de intretinere si reparatii, fie pe baza informatiilor privind consumul din perioada anterioara. Comenzile de aprovizionare se fac ori de cate ori nivelul stocului atinge punctul de comanda. Nivelul stocurilor de siguranta este moderat, conform necesitatilor pe o perioada de 2-3 luni;

– grupa C cuprinde o nomenclatura de piese de schimb de circa 70-75%, care detin o pondere de 10-15% din valoarea totala a pieselor aprovizionate. Controlul acestor stocuri nu trebuie sa fie prea riguros, iar necesitatile de piese de schimb se stabilesc numai in momentul in care nivelul stocului atinge punctul de comanda. Aceasta grupa de piese nu necesita o atentie deosebita, iar nivelui stocurilor de siguranta este mare, conform nevoilor pe o perioada de 2-6 luni. Marimea stcurilor de siguranta pentru aceasta grupa de piese va genera sporirea costurilor datorate stocarii, uzarii morale a pieselor, dar aceasta crestere este inferioara celei generate de un eventual control riguros al nivelului stoeurilor.

2). Metoda de control bazata pe numarul de rotatii ale stocului de piese de schimb.

Numarul de rotatii ale stocului de piese de schimb se refera la ciclul de folosire si reaprovizionare al pieselor si se poate calcula ca raport intre valoarea productiei pe un an si valoarea stocului mediu anual. Cresterea numarului de rotatii determina reducerea cheltuielilor de stocare. Aceasta este o metoda eficienta de control a nivelului stocurilor de piese de schimb pentru c un numar mare de rotatii determina un nivel redus al stocurilor, dar totodata acest nivel poate duce frecvent la lipsa din stoc a unor piese.In acelasi timp, numarul mare de rotatii si nivelui redus al stocurilor determina reaprovizionari frecvente in cantitati mici, care pot duce la costuri unitare ridicate.

3). Metoda de control bazata pe respectarea bugetului alocat aprovizionarii cu piese de schimb.

Unitatile industriale pot stabili, pe grupe de piese de schimb, cheltuielile maxim admise pentru reaprovizionare. Aceasta metoda este aplicabila numai unor grupe mai mari de piese de schimb si nu unor piese individuate, exceptie facand piesele din grupa A, intrucat este costisitor a se stabili limitari ale bugetului pentru fiecare tip de piesa. Aceste limite nu ofera indicatii privind cantitatea si momentul lansarii unei noi comenzi, ci ofera informatii privind limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate pentru aprovizionarea cu piese de schimb. Astfel fiecare unitate isi va face calcule privind cat din fiecare tip de piesa sa reaprovizioneze pentru a se incadra in bugetul alocat grupei respective.

Nivelul stocurilor de piese de schimb depinde de nivelul general al activitatii de intretinere si reparatii preventive.

Piesele de schimb folosite in activitatea de intretinere difera de cele folosite pentru productie. Adesea este dificil de a determina ce fel de materiale si piese de schimb ar trebui aprovizionate si a elabora planuri cantitative si de esalonare a disponibilitatiilor. Intrucat apar variatii in ciclul de viata al pieselor de schimb, chiar daca periodic ele sunt inlocuite, totusi caderile accidentale nu pot fi evitate intotdeauna. Cu cat se intentioneaza mentinerea unei mai mari disponibilitati a pieselor de schimb, cu atat mai mare devine stocul acestora.

Daca apare o imbunatatire in activitatea de stocare a pieselor de schimb, exista o limita privind cat de mult pot fi reduse aceste stocuri. Daca insa se acorda atentie inbunatatirii sistemului si tehnicilor de intretinere si reparatii, apare posibila o reducere substantiala a stocurilor. Astfel, determinarea stocurilor pieselor de schimb trebuie sa ia in considerare ce piese ar trebui stocate, cantitatea, amplasarea si cat de eficient pot fi mentinute.

Piesele de schimb folosite la intrefinere au o probabilitate mare de uzare morale, datorita modificarilor in designul utilajelor. De aceea este importanta verificarea periodica a stocurilor. Activitatea de stocare a pieselor de schimb, poate fi complicata datorita mai multor factori. De exemplu, unele piese de schimb se refolosesc prin reconditionare, asa incat ele nu necesita a fi stocate, iar altele trebuie sa se afle in stoc, la dispozitie pentru cazuri neprevazute (defectiuni accidentale). Alti factori se refera la forma sub care piesele de schimb se depoziteaza adica: materii prime, parti, componente, aceasta putand fi stabilita prin relatia intre costul stocarii pieselor de schimb si pierderilor datorate opririi utilajelor.

CAPITOLUL II..

PREZENTAREA FIRMEI

Calitate. Seriozitate. Responsabilitate. Acestea sunt cele trei valori pe care ne-au cladit dezvoltarea si misiunea companiei.Iar timpul ne-a demonstrat ca am optat corect si calitatea a devenit principala valoare a culturii noastre de grup.Succesul repurtat in toti anii de functionare se datoreaza profesionalismului si experientei indelungate a personalului de executie precum si folosirii materialelor de cea mai buna calitate adecvate specificuluifiecarei lucrari in parte Scopul acesteia este intretinerea si repararea masinilor si utilajelor si urmareste sa mentina masinile si utilajele in conditii normale de exploatare intre doua reparatii consecutive, reducind posibilitatea aparitiei unor reparatii accidentale.In acest fel putem evidentia succese apreciabile, putem sa prosperam si sa dezvoltam constant performantele economico-financiare. Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul firmei, a determinat crearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii.

Managementul strategic este procesul prin care firma obtine efecte materializate in cresterea semnificativa a performantelor sale, in consolidarea pozitiei ei pe piata si anume prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei in vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv. Societatea se confrunta si cu unele greutati ale economiei actuale si anume, escaladarea continua a preturilor pentru piesele de schimb.

SC FLORY CLAU TRANS SRL s-a constituit in anul 1994 ca urmare a unei cresteri de piata in segmentul transporturilor , a pornit ca o afacere in familie care a debutat prin achizitionarea unei autobasculante de 16 t.

Dupa efectuarea inspectiilor tehnice si obtinerea autorizatiilor necesare ,au avut loc lucrarile de amenajare a spatiului pentru parcul auto , dupa care s-a selectat personalul calificat cu experienta in domeniu.Urmatoarea etapa a constat in indentificarea potentialilor clienti.

In cativa ani firma s-a dezvoltat si a ajuns profitabila datorita profesionalismului conducerii firmei si a personalului ,a intelegerii nevoilor clientului.

Datorita exigentelor sporite ale clientilor , conducerea firmei a trebuit sa gaseasca solutii de finantare pentru dezvoltarea unor servicii cat mai complete.

S.C. Flory Clau Trans SRL isi desfasoara activitatea in concordanta cu legile statului roman si a statutului sau propriu inregistrata in conformitate cu prevederile legii nr 15/1990 la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul sibiu cu nr de ordine in registrul comertului j32/101/2004, cod unic de inregistrate 17162074 atribut fiscala ro.in momentul infintarii societatea are un capital subscris de 200.00 ron integral varsal numar parti sociale 20.00, valoare parte sociala 10.00 ron

Asociati persoane fizice:Badica Florica in calitate de asociat unic cetatenia romana , cu un aport la capital de 200.00 ron , numar parti sociale 20 cu o cota de beneficii si pierderi de 100%.Persoane imputernicite:Badica Florica in calitate de administrator cetatenie romana puteri depline.Desfasoara activitati de prestari servicii aproximativ pe o periada de 6-7 luni pe an iar circa 4-5 luni in perioada de iarna se desfasoara activitati de intretinere si reparatii a masinilor si utilajelor. sediul principal este in Selimbar, strada Cimitirului , nr 26.

II.3.Cifra de afaceri, profit, rata de profitabilitate pe ultimii trei ani

Cifra de afaceri

în anul 2008, cifra de afaceri a fost de 381803 iar in 2007 cifra de afaceri fiind de 185103 și a înregistrat un profit din prestari servicii de 20570 RON pe anul 2008.

Profit

In anul 2008 profitul net a fost de 20571.

II.4 Structura organizatorica

Pentru desfasurarea activitatii SC FLORY CLAU TRANS SRL are in structura organizatorica compartimente functionale birouri, servicii,sectii si sectoare de productie la randul sau organizate pe formatii si echipe de lucru relatii de subordonare conform organigramei . Consiliul de administratie stabileste relatiile cu tertii in domeniile tehnic , economic, administrativ si financiar .

Personalul din firma Sc FLORY CLAU TRANS Srl ,si anume un nr. de 7 angajati este format din:

–  4 soferi

 –1 deservent

–  1 administrator

–  1 contabil

Personalul de executie este acelasi care exercita intretinerile si reparatiile pet timp de iarna si cele necesare in cursul anuluiavand si calificarile si specializarile necesare.

Societatea detine un parc auto care consta in:

– 1 autospecializata basculanta cu  masa max. autorizata de 22 t

-1 autospecializata basculanta cu masa maxima autorizata de 22 t

-1 autoutilitara basculanta MAN cu masa maxima autorizata de 24 t

-1 autoutilitara basculanta Volvo cu masa maxima autorizata de 40 t

-1 cilindru compactor BOMAG marca Wibromax cu capacitate de 16 t

Serviciile se presteaza pe timp de sezon dupa care urmeaza perioada de iarna unde  se trece la reparatia capitala si intretinerea masinilor si utilajelor. Firma care totodata exploateaza masinile si utilajele are posibilitatea sa execute prin forte propri toate lucrarile de intretinere si reparatii , aceasta decizie are multiple avantaje si anume:

Posibilitatea imediata de interventie in cazul unor caderi acci dentale ale utilajelor;

Flexibilitatea marita inexecutarea lucrarilor de reparati.

Reducerea costurilor intru cat costurile generale ale unitatatii pot fi reduse datorita faptului ca activitatea de intretinere si reparatii este o parte componenta a structurii organizatorice.

Controlul mai bun al materialelor consummate in scopul prevenirii si asigurarii calitatii pieselor de schimb;

Este o forma de organizare considerat rationala care asigura un grad inalt de specializare a lucrarilor de intretinere si reparatii precum si operativitate maxima in realizarea acestor lucrari.

CAPITOLUL IV

STUDIUL DE CAZ

Managementul unei unități industriale, ținând cont de întreruperile înregistrate în funcționarea utilajelor din cadrul unei secții de producție, își fixează drept obiectiv creșterea disponibilității utilajelor din cadrul acestei secții, solicitând compartimentului de mentenanță stabilirea unei politici de mentenanță în vederea realizării acestui obiectiv,

În definirea unei politici de mentenanță se va avea în vedere că nu există o „mentenanță bună" prin ea însăși, ci va trebui adoptată o politică de mentenanță particulară pentru fiecare echipament industrial, realizându-se un compromis tehnico-economic de optimizare, stardardizare și evaluare, ținând cont de obiectivele ce revin mentenanței.

Obiectivul fiind clar definit, și anume creșterea disponibilității utilajelor, o primă întrebare care se ridică este: ce metodă de mentenanță trebuie aplicată?

Implementarea unei metode raționale de mentenanță presupune respectarea următoarelor trei reguli, de care trebuie să țină seama un bun manager și o gestiune eficientă:

– să dispui de informații necesare și suficiente;

– să efectuezi o selecție cantitativă și calitativă;

– să adaptezi mijloacele la nevoi

Particularizând cunoscuta metodă ABC la mentenanța utilajelor din cadrul firmei, această metodă va permite orientarea efortului managerului în direcțiile sus-menționate.

Pentru aceasta, se realizează o clasificare a tuturor defecțiunilor în ordine descrescătoare în funcție de timpul de staționare, fiecare defectare fiind raportată la un anumit utilaj, fiecare defectare fiind raportată la un anumit utilaj, datele fiind prezentate sistematizat în urmatorul tabel.

In aprecierea eficientei economice a formei de organizare un element esential il constitue durata de imobilizare intru cat reducerea acestora constitue o rezerva importanta de crestere a volumului productiei de baza .

Executarea lucrarilor de intretinere si reparatiidepinde de natura functiilor intretinerii, costurilor implicate concrete ale unitatii privind resursele umane , materiale si financiare.

Programarea ,pregatirea si urmarirea lucrarilor de intretinere si reparatii are la baza urmatoarelor aspecte :

Raspunde de mentinerea in functiune la parametri tehnici proiectati a masinilor si utilajelor

Elaboreaza graficele de opriri pentru revizii in masini si utilaje impreuna cu compartimentele de productie si le inainteaza pentru aprobare conducerii societatii

Elaboreaza instructiuni propri privind repararea fondurilor fixe ; elaboreza normative tehnice de reparatii

Asigura documentatia necesara desfasurarii lucrarilor de intretinere reparatii

Elaboreaza documentatia tehnnica necesara lucrarilor de reparatii (grafice de programare,calcul de norme de consum,si altele)

Cand este cazul incheie contracte cu agentii economici specializati pe reparatii si asigura predarea catre executanti a mijloacelor fixe comform contractelor .

Intocmeste si tine la zi documentatia tehnica a masinilor,utilajelor precum si evidenta reparatilor planificate si accidentale. 9

Participa la organizarea licitatiilor publice

Colaboreza cu compartimentele de specialitate la stabilirea indicatorilor tehnico- economici

Reactualizeaza graficele de reparatii planificate

Asigura cu piese de schimb corespunzator normelor la masini si utilaje , gospodarirea combustibililor energiei si gazului metan pentru activitatile de intretinere si reparatii a masinilor si utilajelor.

Urmareste si controleaza sistematic utilizarea rationala a lubrifiantilor si ia masuri pentru imbunatatirea continua a normelor de consum

Elaboreaza propuneri de norme privind consumul de piese de schimb pentru mijloacele fixe din dotare , elaboreaza documentatiile pentru piese de schimb care se executa in atelierele proprii .Raspunde de aprovizionarea pieselor de schimb necesita prelucrari ulterioare a cotei de montaj fata de piesa conjugata.

Raspunde si ia masuri la nivelul sectiilor de productie pentru gospodarirea judicioasa a combustibililor,energiei si gazului metan pe total societate.

Elaboreaza propuneri de norme de consum la combustibil, lugrifianti si energie si le inainteaza pentru aprobare.Urmareste incadrarea la nivelul sectiilor de productie in normele aprobate.

Intocmeste documentatiile necesare pentru obtinerea avizelor, autorizatiilor si acordurilor in drept comform legislatiei privind consumul de combustibil,energie si gaz metan.

Intocmeste dari de seama statistice pe linie de consumuri de materi prime ,materiale , combustibil si energie.

Procedeul de reconditionare optim din punct de vedere economic

Compararea costului reconditionarii unei piese se face prin mai multe procedee tehnologice, astfel ca cel optim va fi acela pentru care costul este minim . Acest criteriu fiind de natura economica ,se sugereaza imbinarea criteriului tehnic cu cel economic,astfel ca pe baza criteriului tehnico economic alegerea celui mai eficient procedeu tehnologic de reconditionare sa se faca prin minimizarea raportului intre pretul de cost al piesei reconditionate printrun anumit procedeu tehnologic si coeficientul de durabilitate al piesei (calculat la randul lui ca raport intre durata de functionare a piesei reconditionate si durata de functionare a piesei noi).

Aceasta modalitate de rezolvare a problemei decizionale privind alegerea procedeului tehnologic,optim consideram ca are anumite limite intre care amintim : elementul principal in compararea procedeelor tehnologice de reconditionare al constituie costul reconditionarii piesei , calculat prin cuprinderea tuturor cheltuielilor ocazionate de procesul reconditionarii piesei; consideram insa ca unele dintre aceste cheltuieki nu depind direct de varianta tehnologica aleasa si deci nu se justifica cuprinderea lor in marimea costului folosit pentru efectuarea comparatiei ;

Decizia privind procedeul apreciat ca fiind optim pentru reconditionarea unei piese trebuie sa aiba in vedere si cantitatea de piese de acelasi fel supusa reconditionarii ,variatia acesteia putand modifica decizia unitiala luata.

Din totalul cheltuielilor care sunt ocazionate de intreaga activitate de reconditionari pe o anumita perioada se vor lua in calcul numai celle influentate de procedeul de reconditionare adoptat si anumite amortizarea masinilor si utilajelor,cheltuieli cu intretinerea si repararea utilajelor .

De asemenea trebuie sa avem in vedere faptul ca se fac reconditionari la o ngama variata de schimb,astfel incat in costul tehnologic al reconditionarii unei piese de anumit tip trebuie inclusa numai partea din cheltuielile conventional-constante aferenta intregului volum de piese de acel tip.costul tehnologic al reconditionarii unei piese de schimb poate fi calculat pe baza relatiei:

Ctj = Cvj + Cb

Iar:

Cvj = CMj + Smj

In care :

Ctj reprezinta costul tehnologic unitar al reconditionarii piesei „j” ( lei/bucata)

Cvj reprezinta cheltuieli variabile unitare corespunzatoare piesei „j” (lei/bucata)

Cb reprezinta totalul cheltuielilor conventional constante aferente pieselor di tipul „j” (lei)

Qp1 reprezinta cantitatea de piese de tipul „j” cuprinsa in planul anual de reconditionare ( buc)

CMj reprezinta costul mnaterialelor planificate a se consuma pentru lucrarea de reconditionarea a piesei „j” (lei/bucata)

Smj reprezinta salariul planificat pentru muncitorii care lucreaza la reconditionarea piesei ,,j”.

Considerind ca procedeele tehnologice de reconditionare aplicabile aceleeasi piese de schimb sunt notate cu (1), (2),…, acestea pot fi comparate intre ele doua cate doua , numai daca este indeplinita una din urmatoarele grupe de conditii:

cheltuielile variabile unei piese reconditionate din procedeul tehnologic (1) sunt mai mari decat in cazul procedeului tehnologic (2) si cheltuielile conventional constante aferente pieselor de tipul respectiv sunt mai mici in cazul procedeului tehnologic(1) fata de procedeul tehnologic(2) adica:

Cvj(1)>Cvj (2)

Si :

Cb< Cb(2)

cheltuielile variabile aferente unei piese reconditionate prin procedeul tehnologic (2) sunt mai mari decat in cazul aplicarii procedeului tehnologic(1) si cheltuielile conventional –constante aferente pieselor de tipul respectiv sunt mai mici decat in cazul procedeul tehnologic (2 ) fata de procedeul tehnologic(1), adica:

Cvj(2) > Cvj(1)

Cb(2) < Cb(1)

Cantitatea de piese reconditionate de tipul,,j” considerata ca fiind critica ,adica acea cantitate care este indiferenta alegerea indiferenta procedeului tehnologic de reconditionare deoarece costul tehnologic, poate fi calculata corespunzator celor doua grupe de conditii amintite,astfel:

-in cazul

III.2.

Analiza Swot

Modelul S.W.O.T. este instrumentul cel mai folosit pentru efectuarea analizelor diagnostic. Corespondentul în traducere românească a modelului S.W.O.T. este F.S.O.P. (puncte Forte, puncte Slabe, Oportunități, Pericole).

Alături de informațiile furnizate de documentele analizate anterior, se poate circumscrie o analiză pe baza metodei S.W.O.T. Din corelația celor două categorii de informații, se poate identifica și formula de program complex, detaliat de măsuri privind întreaga activitate a societății. Modelul S.W.O.T. este un model relativ simplu de aplicat, iar în cazul de față, având în plus, informații fundamentate financiar și statistic, se poate obține cu ușurință matricea modelului S.W.O.T.

După identificarea elementelor matricei S.W.O.T., urmează alegerea unei strategii coerente care pune în aplicare planul de măsuri potrivit (adecvat).

Societatea în cauză nu este într-o situație fără ieșire, ba mai mult, rezultatele ultimului an confirmă că societatea comercială are perspective destul de pozitive, însă nu este ocolită de anumite pericole absolut normale într-o economie de piață, după cum nu este privată nici de oportunități sau de „puncte tari”.

Modelul S.W.O.T. aplicat societății se prezintă astfel:

Puncte forte:

Resurse umane bine calificate și relativ tinere (muncitorii actuali au fost testați la locul de muncă, fiind aleși pe baza evaluării obiective)

Posibilități bune de aprovizionare (contacte cu furnizori interni și externi)

Îmbunătățirea calității la unele produse

Creșterea vitezei de rotație a capitalului

Puncte slabe:

Puțini muncitori temeinic pregătiți (nu există un program de trening pentru angajați)

Utilizarea redusă a utilajelor existente

Nivel scăzut de lichidități curente (ca pondere de capital propriu)

Reducerea volumului activității

Înregistrarea de pierderi

Scăderea valorii activului, datorită uzurii ridicate

Creșterea gradului de îndatorare.

Oportunități:

Posibilitatea recrutării de tineri bine pregătiți

Organizare mai bună prin introducerea unui sistem informațional integrat

Modernizarea anumitor utilaje

Creșterea cererii pe piața externă.

Pericole:

Nivelul redus al salariaților

Accentuarea concurenței

Blocaj financiar, inflație, creștere de dobânzi

Scăderea cererii pe piața internă

Lipsa resurselor financiare

Menținerea costurilor ridicate

În urma evaluării societății cu ajutorul modelului S.W.O.T. se poate spune că aceasta nu este tocmai vizibilă, în condițiile unei competiții interne ca urmare a: calității medii a serviciilor și imposibilitatea realizării imediate de investiții moderne și avansate; grad ridicat de uzură al utilajelor; grad mare de uzură fizică și mai ales de uzură morală; grad scăzut de utilizare a capacității de producție; scăderea productivității muncii; etc.

Prezentarea situației pe scurt arată că societatea în cauză își poate reconsidera activitatea și de asemenea poate să-și asigure o viabilitate.

În vederea îmbunătățirii randamentului activității, se propun la nivel central o serie de recomandări și soluții care urmează a se integra armonios în cadrul strategiei abordate de societate.

Un element major de importanță absolută pentru societate la momentul actual îl constituie tehnologia. Ținând cont de analiza diagnostic de mai sus, se poate concluziona că această societate, pentru a-și putea asuma responsabilități pe piețele de desfacere, pentru a deveni performantă și viabilă pe piața interna, transferul de tehnologie prezintă o importanță strategică, alături de care cercetarea-dezvoltarea, ca sector al societății, se impune a se dezvolta puternic.

STRATEGIA SOCIETĂȚII PE TERMEN MEDIU

Pe baza modelului S.W.O.T. și a analizei financiare se propune o strategie competitivă pentru a diferenția societatea și pentru a-și asigura succesul. Concret, strategia aleasă este cea a diferențierii. Aceasta presupune în general „crearea unui produs distinct la un cost mai mic decât prețul pe care clienții sunt dispuși să-l plătească.”

Strategia aleasă presupune la rândul său obiective ferme, temeinic analizate, alături de care sunt prevăzute și măsurile necesare a se lua sau cate trebuie aplicate în vederea atingerii țintelor stabilite. Dintre aceste obiective și măsuri adiacente ale strategiei alese prezentăm următoarele:

Realizarea unei cifre de afaceri continuu crescătoare prin:

Asigurarea portofoliului de comenzi la nivelul acoperirii armonioase a capacității de producție și în structură, necesară unei activități pentru respectarea termenelor contractuale;

Intensificarea activităților legate de creație, asimilare de produse noi cu potențial ridicat de penetrare pe piata;

Modernizarea masinilor si a utilajelor

Structura circuitului privind pregătirea, lansarea, execuția comenzii prin crearea unor structuri flexibile și utilizarea largă a tehnicii de calcul;

Depistarea de noi segmente de piață de aprovizionare a bazei tehnico-materiale, selectarea ofertelor pe baza negocierilor criteriilor de calitate, de preț, de termen.

Creșterea ratei profitului prin:

Scăderea cheltuielilor de producție prin raționalizarea consumurilor specifice, respectarea proceselor tehnice, retragerea activităților cu caracter neproductiv;

Scăderea cheltuielilor cu dobânzile prin asigurarea capacității de plată din resursele proprii;

Scăderea cheltuielilor cu stocurile, valorificarea stocurilor cu mișcare lentă și fără mișcare;

Scăderea cheltuielilor neeconomicoase (locații, penalizări, pierderi din rebuturi);

Organizarea schimburilor pe perioada toamnă-iarnă astfel încât să se evite depășirea factorului de putere la consumul de energie electrică în perioada de vârf de sarcină.

Creșterea productivității muncii prin:

Reducerea personalului indirect productiv;

Perfecționarea structurii organizatorice prin:

Perfecționarea organigramei (reducerea de posturi, gruparea altora, remodelarea, reordonarea);

Reconstituirea regulamentului de organizare și funcționare a societății și părți ale compartimentelor, evaluarea sarcinilor și atribuțiilor;

Reconsiderarea fișelor posturilor, testarea personalului pe posturi;

Modernizarea sistemului informațional.

Implementarea programului de restructurare a societății prin:

Stabilirea priorităților, a costurilor și a fezabilității investițiilor;

Stabilirea structurii de fonduri de finanțare și obținerii avizelor de la F.P.S. și forurilor guvernamentale;

Îmbunătățirea poziției societății în plan comercial pe piața internă și externă prin:

Implementarea, în întreaga activitate a societății, a sistemului de asigurare a calității conform cu standardele I.S.O. 9000;

Intensificarea activității generale de marketing a firmei, implementarea unui sistem informațional pe baza principiilor funcției de conceptualizare în vederea creșterii competitivității produselor pe piață;

Pregătirea privatizării prin:

Metodele și tehnicile de conducere adoptate se doresc a fi pe de o parte în corespondență cu cultura managerială a societății cu experiența obținută și pe de altă parte s-a manifestat o tendință de a experimența noi metode cum ar fi: conducerea prin obiective, conducerea prin sisteme aplicate.