Organizarea Evidentei Contabile In Institutiile Publice

TEMA 1. ORGANIZAREA EVIDENȚEI CONTABILE ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

1.1. Organizarea, obiectul și sarcinile evidenței contabile în instituțiile publice

1.2. Reglementarea normativă a contabilității instituțiilor publice

1.3. Bugetul public național, componență și structură

1.4. Tehnica înregistrării operațiunilor economice în evidența contabilă

1.1. Organizarea, obiectul și sarcinile evidenței contabile în instituțiile publice

Statul își realizează funcțiile sale printr-o rețea vastă de instituții ale puterii și administrației de stat, instituții de învățământ, ale justiției și procuraturii, armatei etc.

Instituțiile publice sunt entitățile prin intermediul cărora se efectuează redistribuirea venitului național, care se realizează prin intermediul bugetului public național, sub forma sumelor cheltuite pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, învățământ, ocrotirea sănătății, întreținerea administrației de stat, apărarea țării etc.

Conform art. 184(1) din Codul civil, instituția publică se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică și este finanțată integral sau parțial de la bugetul acesteia din urmă.

Instituțiile publice nu dispun de venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor pe care le suportă în procesul activității lor și respectiv sunt finanțate integral sau parțial de la bugetul de stal, bugetele raionale, municipale, orășenești, sătești.

Privite din punct de vedere al importanței activității pe care o desfășoară deosebim:

instituții publice de subordonare de stat;

instituții publice de subordonare locală.

Din categoria instituțiilor de subordonare de stat fac parte organele centrale ale administrației de stat care îndeplinesc sarcini de conducere pe întreg teritoriul țării, precum și instituțiile subordonate lor. Dintre acestea putem menționa:

parlamentul;

președinția;

guvernul;

ministerele;

agențiile de stat;

judecătoriile;

colegiile;

armata națională;

procuratura generală etc.

Din categoria instituțiilor de subordonare locală fac parte organele locale ale administrației de stat și instituțiile din subordonarea lor directă. De exemplu:

consiliile raionale, municipale, orășenești, sătești;

primăriile municipale, orășenești, sătești;

direcțiile financiare raionale, municipale;

direcțiile de învățământ raionale, municipale;

școlile;

grădinițele;

casele de cultură etc.

Unele organe locale ale administrației de stat au o dublă subordonare fiind în sfera de activitate atât a consiliilor raionale / municipale, cât și a ministerelor de resort. Astfel, direcțiile financiare raionale / municipale sunt subordonate nu numai consiliilor raionale / municipale, dar și ministerului finanțelor, direcțiile de învățământ raionale / municipale – ministerului educației, comisariatele de poliție raionale / municipale – ministerului de interne etc.

Cele două categorii de instituții publice se deosebesc prin sursa din care sunt finanțate. Astfel, instituțiile de subordonare de stat sunt finanțate din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală – din bugetele raionale, municipale, orășenești, sătești.

Obiectul contabilității instituțiilor publice îl constituie patrimoniul public aflat în administrarea acestora: finanțarea din buget și cheltuielile bugetare, veniturile și cheltuielile privind mijloacele speciale, mijloacele materiale și bănești, drepturile și obligațiile rezultate din activitatea desfășurată cu respectarea prevederilor legale.

Notă: Mijloacele speciale se constituie din taxa de școlarizare (de studii), taxa de cazare în cămin, darea în locațiune a încăperilor etc.

Prin intermediul contabilității instituțiilor publice se asigură evidența finanțelor publice de care dispune statul.

Operațiunile financiar-economice în instituțiile publice sunt contabilizate prin sistemul propriu de evidență contabilă reglementat de Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice Nr. 93 din 19 iulie 2010 (în continuare – Instrucțiunea Nr. 93 din 19 iulie 2010).

Standardele Naționale de Contabilitate nu se răspândesc asupra instituțiilor publice.

Instituțiile publice elaborează și aprobă Politica de contabilitate în baza Politicii de contabilitate tip elaborate și aprobate de către ministerele de ramură.

Evidența contabilă în instituțiile publice are următoarele sarcini:

înregistrarea la zi a finanțării bugetare, veniturilor realizate și cheltuielilor efectuate;

contabilizarea corectă a circulației mijloacelor materiale și bănești;

evidența decontărilor cu diferiți debitori și creditori;

asigurarea integrității patrimoniului aflat în administrare;

întocmirea și prezentarea la termenii stabiliți a rapoartelor financiare.

De asemenea, evidența contabilă are sarcina de a preîntâmpina încălcarea disciplinei bugetare, asigurând consumul mijloacelor bugetare /speciale în limitele aprobate în bugetul de stat / bugetele raionale, municipale, orășenești, sătești și conform destinației stabilite în aceste bufete.

Evidența contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările cantitative și valorice ale mijloacelor și resurselor unei instituții.

În baza datelor furnizate de evidența contabilă conducătorii instituțiilor publice adoptă decizii în conducerea activității curente a instituțiilor.

Conducătorii instituțiilor publice și ai aparatului financiar-contabil al acestora au sarcina de a se ocupa permanent de buna administrare și utilizare a mijloacelor bugetare / speciale, asigurând utilizarea eficientă a mijloacelor matei laic și bănești.

Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenței contabile o poartă conducătorii instituției publice și contabilul-șef al acesteia.

1.2. Reglementarea normativă a contabilității instituțiilor publice

Organizarea și funcționarea contabilității în instituțiile publice se realizează în conformitate cu actele legislative și normative prin care se asigură o reglementare unitară a acesteia pe întreg teritoriul țării.

Contabilitatea instituțiilor publice este reglementată de următoarele acte legislative și normative:

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007;

Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996;

Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003;

Codul civil;

Codul muncii;

Codul fiscal;

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005;

Legea bugetului de stat;

Clasificația bugetară nr. 91 din 20.10.2008;

Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012;

Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice nr. 93 din 19.07.2010;

Instrucțiuni, regulamente emise de Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și alte ministere etc.

Legea contabilității stabilește cadrul juridic a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, regulile generale privind documentarea operațiunilor economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare.

Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar stabilește sistemul bugetar, care este o parte integrantă a sistemului de finanțe publice ale statului, reprezentat prin bugetul public național și de asemenea stabilește procesul bugetar care începe cu elaborarea bugetului și se finalizează prin aprobarea raportului privind executarea lui pentru anul bugetar respectiv.

Clasificația bugetară servește necesităților de sistematizare și de corelare a indicatorilor bugetari ai bugetelor de toate nivelurile și ai fondurilor extrabugetare, atribuindu-se fiecărui indicator bugetar un cod distinct.

Legea privind finanțele publice locale stabilește structura, elaborarea, aprobarea și executarea bugetelor unităților – administrativ-teritoriale (raioanelor, municipiilor, orașelor, satelor), drepturile și responsabilitățile executorilor de buget de subordonare locală.

Codul civil determină statutul juridic al participanților la circuitul civil, temeiurile apariției dreptului de proprietate și modul de exercitare a acestuia, reglementează obligațiile contractuale și de altă natură, alte raportării patrimoniale și personale nepatriomoniale aferente lor.

Codul muncii reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, jurisdicția muncii, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă.

Codul fiscal reglementează principiile impozitării în Republica Moldova, modul și termenele de achitare a impozitelor și taxelor, cotele acestora, facilitățile acordate, precum și subiecții și obiectele impunerii.

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar reglementează modul, condițiile de salarizare și mărimile salariilor personalului din autoritățile administrației publice, instituțiile și organizațiile finanțate de la bugetul public național.

Regulamentul privind inventarierea reglementează modul de efectuare a inventarierii patrimoniului, de determinare și reflectare a rezultatelor inventarierii, precum și formularele utilizate cu ocazia inventarierii.

Instrucțiunea cu privire la evidența contabila în instituțiile publice Nr. 93 din 19.07.2010 reglementează documentarea și contabilizarea operațiunilor financiar-economice în instituțiile publice.

1.3. Bugetul public național, componență și structură

Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede anual mărimea și structura veniturilor și cheltuielilor din cadrul economici publice.

Printr-un buget bine alcătuit, Parlamentul și Guvernul pot avea o imagine de ansamblu, aproape exactă, asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale și nemateriale create în economia națională și valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. În mod similar, organele locale ale puterii și administrației de stat pot avea o astfel de imagine la nivel mezoeconomic.

Astfel, bugetul public este instrumentul de programare, de executare și de control asupra rezultatelor executării resurselor bănești ale societății și a modului de repartizare și utilizare a acestora prin cheltuieli. Cu alte cuvinte, bugetul public reflectă activitatea privind finanțele publice ale statului. El reprezintă un act prin care se prevăd și se aprobă prin lege veniturile și cheltuielile anuale ale statului.

Conform articolului 131 din Constituția Republicii Moldova, Bugetul public național cuprinde:

bugetul de stat;

bugetul asigurărilor sociale de stat;

bugetele raioanelor, orașelor, satelor.

Totodată, în componența bugetului public național se include și fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului, în caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului.

Dacă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel puțin trei zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.

Orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

Bugetele raioanelor, orașelor și satelor se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile legii.

Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

Conform articolului 132 din Constituția Republicii Moldova impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, orașelor și satelor se stabilesc conform legii de organele reprezentative respective. Orice alte prestări sunt interzise.

Structura bugetului public național este prezentată în schema 1.3.1.

Schema 1.3.1. Structura bugetului public național

Prin intermediul bugetului public național se efectuează distribuirea și redistribuirea venitului național. Distribuirea venitului național se realizează prin încasarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale, primelor de asigurări medicale de la contribuabili în bugetul public național care formează veniturile bugetului public național. Redistribuirea venitului național se realizează sub forma cheltuielilor efectuate din bugetul public național pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, întreținerea aparatului de stat, apărarea țării etc.

Contabilitatea instituțiilor publice înregistrează, prelucrează și studiază date referitoare la distribuirea și redistribuirea venitului național.

Astfel, prin bugetul public național sunt reflectate finanțele publice, care exprimă fluxuri financiare privind formarea resurselor bănești publice și fluxuri financiare care se utilizează în procesul de gestionare a acestor resurse pentru desfășurarea activității statului.

Ministerul Finanțelor elaborează proiectul legii bugetului de stat pe care în termenii stabiliți îl prezintă Guvernului. De asemenea, Casa Națională de Asigurări Sociale elaborează proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl prezintă Guvernului, iar Compania Națională de Asigurări în Medicină elaborează proiectul legii fondului asigurării obligatorii de asistență medicală pe caic îl prezintă Guvernului.

Guvernul examinează și aprobă proiectele legilor menționate mai sus și Ic prezintă separat spre aprobare Parlamentului.

Bugetele raioanelor, orașelor și satelor se elaborează, se aprobă și se execută în conformitate cu Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar și Legea privind finanțele publice locale.

Bugetele sătești, orășenești, raionale, municipale se elaborează de autoritățile administrației publice locale (primăriile sătești, orășenești, direcțiile financiare raionale, municipale) și se aprobă de consiliile sătești, orășenești, raionale, municipale.

1.4. Tehnica înregistrării operațiunilor economice în evidenta contabilă

Contabilitatea prevede înregistrarea tuturor operațiunilor economice în baza documentelor primare. În instituțiile publice se utilizează, în general, aceleași documente primare ca și la întreprinderi – ordin de plată, dispoziție de încasare, dispoziție de plată, tabel de evidență a timpului lucrat, certificat de boală, factură fiscală, factură, foaia de parcurs, decont de avans, proces – verbal de casare a mijloacelor fixe etc. Totodată, se utilizează unele documente primare specifice numai instituțiilor publice – lista de eliberare a materialelor pentru necesitățile instituției, chitanța de recepție a plăților nefiscale, factură (cerere).

În baza documentelor primare operațiunile economice se contabilizează în notele de contabilitate. Pentru fiecare tip de operațiune economică este prevăzută o notă de contabilitate încadrată cu un număr permanent. De exemplu, operațiunile de casă sunt contabilizate în nota de contabilitate l – borderou cumulativ privind operațiunile de casă, operațiunile aferente mișcării mijloacelor bănești în conturile curente bugetare se contabilizează în nota de contabilitate 2 – borderou cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile bugetare curente, nota de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans etc. în total se utilizează 17 note de contabilitate încadrate cu un număr permanent (Anexa 1). Pentru alte operațiuni și operațiunile „Storno” se întocmește nota de contabilitate forma nr. 274, care se numerotează începând cu numărul 18 și în care se indică conținutul operațiunilor, debitul și creditul conturilor, suma.

În notele de contabilitate operațiunile economice se contabilizează pe parcursul lunii în ordinea cronologică a producerii lor. La finele lunii în notele de contabilitate se calculează rulajele și soldul pe conturile sintetice respective. Apoi sumele rulajelor din notele de contabilitate se înregistrează în Cartea Mare pentru fiecare notă de contabilitate separat și pe conturile sintetice respective.

La finele lunii în Cartea Mare se calculează rulajele și soldurile pe conturile sintetice.

Pentru evidența analitică și utilizează diferite fișe și registre. De exemplu:

Fișa de inventar a mijlocului fix;

Registrul de casă;

Registrul conturilor curente și decontărilor;

Registrul evidenței alocațiilor și cheltuielilor;

Registrul evidenței cantitativ-valorice a materialelor;

Balanța de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe”;

Registrul evidenței analitice a mijloacelor speciale;

Registrul evidenței analitice a retribuției deponente.

Înregistrările operațiunilor economice în aceste fișe și registre se efectuează pe parcursul lunii în baza documentelor primare și a notelor de contabilitate. La finele lunii în registre se calculează rulajele și soldurile pe conturile analitice, care trebuie să corespundă rulajelor și soldurilor conturilor sintetice respective din Cartea Mare.

Modalitatea de înregistrare a operațiunilor economice în evidența contabilă a instituțiilor publice este expusă în schema 1.4.1.

Schema 1.4.1. Sistemul contabil aferent înregistrării operațiunilor economice în evidența contabilă a instituțiilor publice (ciclul contabil)

TEMA 2. BILANȚUL CONTABIL Șl PLANUL DE CONTURI

2.1. Definirea, conținutul și structura bilanțului contabil

2.2. Planul de conturi al evidenței contabile în instituțiile publice

2.3. Executorii de buget, drepturile și obligațiunile lor

2.1. Definirea, conținutul și structura bilanțului contabil

Bilanțul contabil reprezintă o metodă de reflectare a patrimoniului instituției publice privit prin prisma modului de repartizare și utilizare, și a surselor de formare la o anumită dată în expresie bănească.

Bilanțul contabil constă din două părți: activ și pasiv.

În activul bilanțului contabil sunt reflectate elementele patrimoniale ale instituției după modul de utilizare și repartizare, iar în pasivul bilanțului contabil – după sursele de formare (tabelul 2.1.1).

Tabelul 2.1.1. Structura bilanțului contabil

Bilanțul contabil se bazează pe egalitatea dintre activ și pasiv. În afară de aceasta mai este necesar să se respecte egalitatea între anumite posturi din bilanț. Astfel, valoarea mijloacelor fixe din activul bilanțului contabil trebuie să corespundă sumei fondului mijloacelor fixe și a uzurii mijloacelor fixe din pasivul bilanțului contabil, iar valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată din activul bilanțului contabil trebuie să corespundă fondului obiectelor de mică valoare și scurtă durată din pasivul bilanțului contabil.

2.2. Planul de conturi al evidenței contabile în instituțiile publice

Contabilizarea operațiunilor economice în instituțiile publice se bazează pe Planul de conturi al evidenței contabile în instituțiile publice aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice nr. 93 din 19.07.2010 (Anexa 2).

Planul de conturi reprezintă enumerarea sistematizată a conturilor evidenței contabile curente, necesare pentru contabilizarea operațiunilor economice.

Planul de conturi cuprinde 13 capitole grupate conform omogenității conturilor (tabelul 2.2). Fiecare capitol este încadrat cu un cont sintetic de gradul întâi constituit din două cifre, care se divizează în conturi de gradul doi (subconturi) constituite din 3 cifre. De exemplu, Capitolul I „Mijloace fixe” este încadrat cu contul de gradul întâi 01 „Mijloace fixe”, care se divizează în zece conturi de gradul doi:

010 „Clădiri”;

011 „Construcții speciale”;

012 „Instalații de transmisie”;

013 „Mașini și utilaje” etc.

Evidența contabilă se ține pe conturi de gradul doi (subconturi).

Structura planului de conturi este expusă în tabelul 2.2.1.

Tabelul 2.2.1. Capitolele planului de conturi

Modificări în planul de conturi pot fi efectuate numai de către Ministerul Finanțelor.

2.3. Executorii de buget, drepturile și obligațiunile lor

Executorii de buget sunt conducătorii instituțiilor publice împuterniciți cu dreptul de a efectua cheltuieli de la buget pentru îndeplinirea funcțiilor și atribuțiilor instituțiilor publice.

Statutul, drepturile și obligațiunile executorilor de buget de subordonare locală (raională, municipală, orășenească, sătească) sunt reglementate de Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, iar statutul, drepturile și obligațiunile executorilor de buget de subordonare de stat – de Regulamentul privind statutul, drepturile și obligațiunile executorilor de buget, aprobat prin ordinul Ministrului Finanțelor nr. 2 din 03.01.2007.

Conform articolului 30 din Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 executorii de buget sunt ierarhizați pe trei nivele:

Executori principali de buget;

Executori secundari de buget;

Executori terțiari de buget.

Clasificarea executorilor de buget este prezentată în schema 2.3.1.

Schema 2.3.1. Clasificarea executorilor de buget

Executori principali de buget sunt primarii satelor (comunelor), orașelor, municipiilor, președinții consiliilor raionale, Guvernatorul unității teritoriale autonome cu statut juridic special, miniștrii, directorii agenților de stat.

Executori secundari de buget sunt conducătorii instituțiilor publice centrale sau locale cu statut de persoană juridică, care sunt subordonați executorilor principali de buget. De exemplu, șefii direcțiilor raionale / municipale de învățământ, direcțiilor raionale de cultură, direcțiilor raionale de finanțe, rectorii instituțiilor de învățământ superior, directorii colegilor, directorii institutelor de cercetări științifice etc.

Executori terțiari de buget sunt conducătorii instituțiilor publice fără statut de persoană juridică, care sunt subordonați executorilor principali sau secundari de buget. De exemplu, directorii de școli, directorii grădinițelor, directorii caselor de cultură, directorii colegiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior.

Aceste instituții nu dispun de cont curent în Trezoreria de Stat, nu țin evidența contabilă, nu întocmesc rapoarte financiare. Contabilitatea pentru aceste instituții este organizată în contabilitățile centralizate din cadrul primăriilor satelor, orașelor, din cadrul direcțiilor de învățământ a preturilor municipiului Chișinău, din cadrul instituțiilor de învățământ superior.

Executorii principali de buget au dreptul să repartizeze alocații bugetare instituțiilor subordonate și să aprobe cheltuieli din bugetele instituțiilor pe care le conduc cu respectarea dispozițiilor legale.

Executorii secundari de buget au dreptul să aprobe efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispozițiilor legale și să repartizeze alocațiile bugetare instituțiilor subordonate ai căror conducători sunt executori terțiari de buget.

Executorii terțiari de buget au dreptul să gestioneze alocațiile bugetare numai pentru necesitățile instituțiilor pe care le conduc.

Executorii de buget sunt responsabili de:

elaborarea proiectului de buget;

încasarea veniturilor conform prevederilor legale;

utilizarea alocațiilor bugetare în limita și cu destinația aprobate în buget;

asigurarea integrității patrimoniului aflat în administrare;

c) organizarea și ținerea Ia zi a contabilității;

întocmirea și prezentarea la termenii stabiliți a rapoartelor financiare.

Asupra executorilor terțiari de buget nu se extind prevederile lit. e), f).

TEMA 3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

3.1. Contabilitatea cheltuielilor bugetare efective

3.2. Contabilitatea cheltuielilor de casă

3.1. Contabilitatea cheltuielilor bugetare efective

În procesul activității lor instituțiile publice suportă diferite cheltuieli, de exemplu, cheltuieli bugetare pentru:

remunerarea muncii;

contribuții privind asigurările sociale de stat;

prime de asigurare obligatorie de asistența medicală;

achiziționarea de bunuri și servicii;

deplasări în interes de serviciu;

reparații curente si capitale etc.

Cheltuielile bugetare sunt constatate prin metoda de calcul, conform căreia cheltuielile sunt recunoscute pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării / plății mijloacelor bănești.

Pentru evidența acestor cheltuieli este destinat contul de activ 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”. În debit – calculul cheltuielilor. În credit – închiderea soldului contului de cheltuieli bugetare la finele anului. Soldul debitor reflectă suma cheltuielilor bugetare efectuate (calculate) de la începutul anului.

Cheltuielile bugetare se divizează pe articole și alineate de cheltuieli stabilite în clasificația economică a cheltuielilor bugetare din Clasificația bugetară. Clasificația economică a cheltuielilor bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile potrivit conținutului lor economic. Astfel, deosebim următoarele articole și alineate de cheltuieli:

articolul 111 „Retribuirea muncii”:

alineatul 01 „Salariul funcției”

alineatul 02 „Sporuri la salariul funcției” etc.

articolul Contribuții de asigurări sociale de stat”;

articolul 1 13 „Plata mărfurilor și serviciilor”:

alineatul 01 „Energia electrică"

alineatul 02 „Gazele”

alineatul 03 „Rechizitele de birou, materialele și obiectele de uz gospodăresc ” etc.

articolul 114 „Deplasări în interes de serviciu”:

alineatul 01 „Deplasări în interiorul țării”

alineatul 02 „Deplasări peste hotare ”

articolul 116 „Prime privind asigurarea obligatorie de asistență medicală”

articolul 135 „Transferul către populație”:

alineatul 07 „Bursele ” etc.

alineatul 33 "Indemnizații pentru incapacitatea temporară de munca achitate din mijloacele financiare ale angajatorului"

articolul 241 „Investiții capitale în construcție”:

alineatul 01 „Investiții capitale în construcția locuințelor" etc.

articolul 242 „Procurarea mijloacelor fixe”

articolul 243 „Reparații capitale”:

alineatul 01 „Reparația capitală a fondului de locuințe” etc.

În documentele primare (delegația de retragere a numerarului, ordinul de plată), precum și în evidența contabilă articolul și alineatul de cheltuieli se indică conform indicațiilor metodice privind aplicarea clasificației economice a cheltuielilor bugetare:

111.00 Retribuirea muncii;

112.00 Contribuții de asigurări sociale de stat;

113.34 Apă și canalizarea;

114.01 Deplasări în interiorul țării;

116.00 Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală achitate de patron etc.

Tranzacții:

Calculul salariului:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 111.00 – 400000 lei

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 400000 lei

Calculul CAS (23%);

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 112.00 – 92000 lei

Ct 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat” – 92000 lei

Calculul PAM:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 116.01 – 14000 lei

Ct 199 „Decontări privind PAM cu CNAM” – 14000 lei

Calculul bursei:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 135.07 – 55000 lei

Ct 181 „Decontări cu bursierii” – 55000 lei

Calculul plății pentru serviciile prestate de SA „Apă-Canal”:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 113.34 – 40000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 40000 lei

Consumul materialelor de uz gospodăresc:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 113.03 – 7000 lei

Ct 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – 7000 lei

Închiderea soldului contului de cheltuieli bugetare la finele anului în limita finanțării primită din buget:

Dt 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 12000000 lei

Ct 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției” – 12000000 lei

Cheltuielile bugetare efectuate în anul curent care n-au fost acoperite din finanțarea bugetară a anului curent se transferă în anul următor și respectiv se reflectă în soldul debitor al contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției” la data de 1 ianuarie.

Evidența cheltuielilor bugetare pentru investiții capitale se ține în contul de activ 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale”. În debit – calculul cheltuielilor pentru investiții capitale. În credit – închiderea soldului contului de cheltuieli aferente obiectelor finalizate și date în exploatare pe parcursul anului. Soldul debitor – suma cheltuielilor efectuate de la începutul lucrărilor de construcții și până la darea în exploatare a i hulirilor / obiectelor.

Tranzacții:

Calculul cheltuielilor aferente lucrărilor executate în antrepriză:

Dt 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale”, art. 241.03 – 200000 lei

Ct 150 „Decontări cu furnizorii și antreprenorii” – 200000 lei

Închiderea soldului contului de cheltuieli aferente obiectelor finalizate și date în exploatare:

Dt 231 „Finanțarea din buget a investițiilor capitale” — 1800000 lei

Ct 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale”, art. 241.03 – 1800000 lei

Evidența analitică pe conturile 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției” și 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale” este organizată în Registrul evidenței alocațiilor și cheltuielilor forma nr. 294 pe articole și alineate de cheltuieli.

3.2. Contabilitatea cheltuielilor de casă

Cheltuielile de casă reprezintă cheltuielile efectuate din contul curent prin virament sau în numerar pentru plata salariului, CAS, PAM, serviciilor comunale, lucrărilor executate, achiziționarea bunurilor materiale etc.

Cheltuielile de casă sunt constatate prin metoda de casă, conform căreia cheltuielile sunt recunoscute pe măsura plății mijloacelor bănești din contul curent.

Cheltuielile de casă se efectuează concomitent cu finanțarea primită din buget și servesc pentru acoperirea cheltuielilor bugetare efective. Cheltuielile de casă se efectuează în limitele finanțării primită din buget și respectiv suma cheltuielilor de casă efectuate în perioada de gestiune corespunde sumei finanțării primite din buget în perioada respectivă.

Cheltuielile de casă pot fi efectuate numai cu condiția că sunt prevăzute în planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli a instituție pe articolul și alineatul respectiv al clasificați economice a cheltuielilor bugetare.

Evidența cheltuielilor de casă se ține în creditul conturilor curente:

090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”;

093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiții capitale”;

100 „Contul curent pentru cheltuielile instituției”;

101 „Contul curent pentru transfer instituțiilor subordonate”;

103 „Contul curent pentru investiții capitale”.

Cheltuielile de casă se divizează pe articole și alineate de cheltuieli analogic cheltuielilor bugetare (articolele 111.00, 112.00, 113.01, 113.34, 113.35, 114.01, 116.00, 135.07, 241.01, 242, 243 etc.).

Cheltuielile de casă se efectuează în baza documentelor primare care servesc drept justificare pentru primirea finanțării din buget – ordin de plata, delegație de retragere a numerarului.

La finele fiecărei luni trezoreria teritorială prezintă instituțiilor publice Extrasul din Fișa executării planului de finanțare al instituției în luna respectivă, în care este reflectată suma totală a cheltuielilor de casă efectuate în luna respectivă, divizată pe articole și alineate de cheltuieli.

Tranzacții:

Finanțarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru acoperirea cheltuielilor de casă, aferente achitării salariului, CAS, PAM, CIAS, plății SA ”Apă-Canal”:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 501501 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 501501 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Ridicarea numerarului din contul curent în casă pentru plata retribuției:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 320000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 320000 lei

Transferul CAS (23%) la bugetul asigurărilor sociale de stat:

Dt 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat” – 87000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 112.00 – 87000 lei

Transferul PAM (3,5%) la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală:

Dt 199 „Decontări privind PAM cu CNAM” – 14000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 116.00 – 14000 lei

Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal:

Dt 173 „Decontări privind plățile la buget” – 30000 lei

Ct 090 ,,Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 30000 lei

Transferul avansului pe termen scurt entității ”Z” pentru achiziționarea materialelor de uz gospodăresc:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 10000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 10000 lei

Transferul plății SA ”Apă- Canal” pentru serviciile prestate:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 40000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 113.34 – 40000 lei

Transferul comisionului unității bancare pentru serviciile prestate:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 113.45 – 501 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 113.45 -501 lei

Tranzacții aferente finanțării investițiilor capitale:

Finanțarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru investiții capitale:

Dt 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiții capitale” – 200000 lei

Ct 231 „Finanțarea din buget a investițiilor capitale” – 200000 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Transferul plății antreprenorului SA „Y” pentru executarea lucrărilor aferente investițiilor capitale:

Dt 150 „Decontări cu furnizorii și antreprenorii” – 200000 lei

Ct 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiții capitale”, art. 241.03 – 200000 lei

Conform Instrucțiunii Nr. 93 din 19.07.2010 evidența analitică a cheltuielilor de casă este organizată în Registrul evidenței alocațiilor și cheltuielilor forma nr. 294 pe articole și alineate de cheltuieli, dar, de regulă, instituțiile publice nu țin evidența analitică a cheltuielilor de casă, deoarece Trezoreria teritorială prezintă instituțiilor publice la finele fiecărei luni Extrasul din Fișa executării planului de finanțare al instituției, în care sunt reflectate cheltuielile de casă suportate de instituție pe fiecare articol și alineat de cheltuieli pentru perioada de gestiune respectivă.

TEMA 4. CONTABILITATEA DATORIILOR

4.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii

4.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat

4.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de asistență medicală

4.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii

Salarizarea angajaților din sfera bugetară este reglementată de:

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355- XVI din 23.12.2005 (în continuare – Legea nr. 355);

Legea pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcționarilor publici nr.155 din 2.07.2011;

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare în baza Rețelei tarifare unice nr. 381 din 13.04.2006;

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind salarizarea funcționarilor publici nr.331 din 28.05.2012.

Conform art. 128 (1) din Codul Muncii salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 salariul include:

salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcției);

salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază);

alte plăți de stimulare și compensare.

Salariul de bază se stabilește sub formă de salarii tarifare pentru muncitori și salarii de funcție pentru funcționari, specialiști și conducători, pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit calificării, gradului de pregătire profesională și competenței angajatului, calității, gradului de răspundere pe care îl implică lucrurile executate și complexității lor.

Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru muncă eficientă și inventivitate, cât și pentru condiții deosebite de muncă. El include adaosurile și sporurile la salariul de bază, alte plăți garantate și premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obținute, condițiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislație – și luându-se în considerație vechimea în muncă.

Alte plăți de stimulare și compensare includ recompensele conform rezultatelor activității anuale, premiile potrivit sistemelor și regulamentelor speciale, plățile de compensare, precum și alte plăți neprevăzute de legislație, care nu contravin acesteia.

Baza de organizare a salarizării angajaților din unitățile bugetare o constituie sistemul de stabilire a salariilor de bază, care include:

Rețeaua tarifară unică de salarizare a salariaților din unitățile bugetare;

Salariul tarifar pentru categoria 1 de salarizare a Rețelei tarifare unice, care se stabilește și se reexaminează în modul stabilit de Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002;

Indicii de prioritate intersectorială diferențiați pe domenii de activitate, constituind parte componentă a Rețelei tarifare unice și se aplică în scopul diferențierii nivelului de salarizare în raport cu specificul, complexitatea și importanța domeniilor de activitate.

Rețeaua tarifară unică reprezintă totalitatea categoriilor de salarizare și salariile tarifare. Rețeaua tarifară unică este prezentată în tabelul 4.1.1.

Sistemul de stabilire a salariilor de bază nu se răspândește asupra salariilor lunare ale:

persoanelor din cadrul autorităților publice, alese în funcție conform prevederilor Constituției Republicii Moldova (Președintele Republicii Moldova, Președintele Parlamentului, deputați, primari etc.);

persoanelor din cadrul autorităților publice, numite în funcție conform legii, și ale persoanelor care dețin funcții publice de rangul întâi (Prim ministru, miniștri, procurorul general etc.);

funcționarilor publici din autoritățile publice centrale (Secretar general al Parlamentului, Șef al Aparatului Curții de Conturi etc.), stabilite conform anexei nr.2 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.331 din 28.05.2012.

Tabelul 4.1.1. Rețeaua tarifară unică de salarizare a salariaților din sfera bugetară

Salariile lunare ale corpului profesoral din instituțiile de învățământ superior, stabilite prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 381 din 13.04.2006, sunt următoarele:

Rector – 4000 lei;

Profesor universitar – 3000 lei;

Conferențiar universitar – 2700;

Lector superior universitar – 2500 lei;

Lector universitar, asistent universitar – 2200 lei.

Categoriile de salarizare pentru o anumită funcție se stabilesc conform Cerințelor de calificare pe categoriile de salarizare pentru personalul cu specialități complexe din instituțiile și organizațiile bugetare, aprobate prin ordinul Ministerului muncii și protecției sociale din 08.04.1993, cu excepția funcțiilor stabilite în Clasificatorul unic al funcțiilor publice Nr. 155 din 2.07.2011 (pentru organe ale administrației publice centrale și locale). Astfel, pentru funcția de contabil categoriile de salarizare și cerințele de calificare sunt prezentate în tabelul 4.1.2.

Tabelul 4.1.2. Cerințele de calificare pe categoriile de salarizare pentru contabili

Indicii de prioritate intersectorială sunt prezentați în tabelul 4.1.3.

Tabelul 4.1.3. Indicii de prioritate intersectorială

Personalul unităților bugetare salarizat în baza Rețelei tarifare unice beneficiază de sporuri la salariul de bază expuse în tabelul 4.1.4.

Tabelul 4.1.4. Sporurile la salariul de bază

Sporul pentru vechime în muncă personalului din unitățile bugetare (cu excepția muncitorilor) se determină conform Regulamentului cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă personalului din unitățile bugetare, salarizat în baza Rețelei tarifare unice, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 801 din 20.07.2007.

În scopul stabilirii sporului pentru vechimea în muncă se desemnează o comisie prin ordinul conducătorului instituției publice, care examinează perioadele de activitate din carnetele de muncă a salariaților o dată în 5 ani după caz. Comisia întocmește procesul-verbal prin care se decide stabilirea sporului lunar pentru vechimea în muncă salariatului respectiv în funcție de vechimea în muncă.

Mărimea sporului pentru vechime în muncă este prezentată în tabelul 4.1.5.

Tabelul 4.1.5. Sporul pentru vechimea în muncă

Sporul la salariul de bază acordat pentru grad de calificare constituie:

30% pentru gradul II;

40% pentru gradul I;

50% pentru gradul superior.

Sistemul de stabilire a salariilor de bază conform Rețelei tarifare unice nu se aplică persoanelor din cadrul autorităților publice alese în funcție conform prevederilor Constituției Republicii Moldova, persoanelor din cadrul autorităților publice, numite în funcție conform legii.

Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităților publice, alese în funcție conform prevederilor Constituției Republicii Moldova suni stabilite în Anexa 2 din Legea nr. 355.

Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităților publice, numite în funcție conform legii, și ale persoanelor care dețin funcții publice de rangul întâi sunt stabilite în Anexa 3 din Legea nr. 355.

Salariul de funcție lunar (salariul de bază) pentru angajații institutului publice, remunerați în baza Rețelei tarifare unice, este stabilit anual conform Rețelei tarifare unice în Schema de încadrare, aprobată de ministerul de resort / consiliul raional, municipal, în dependență de subordonarea instituției.

Pentru cointeresarea materială a personalului în sporirea eficienței și calității muncii, conducătorilor instituțiilor publice li se acordă dreptul, cu consultarea sindicatelor, să premieze angajații, în limitele fondului de sala n/are, precum și să le acorde ajutor material.

Indicii și condițiile de premiere, precum și mărimile premiilor angajaților, se stabilesc de către conducătorii instituțiilor publice, cu consultarea comitetelor sindicale, în baza unui regulament coordonat cu ministerul de ic sort.

Salariul se calculează la finele fiecărei luni în baza:

salariului de funcție lunar stabilit în Schema de încadrare pentru anual respectiv;

proceselor-verbale ale ședinței comisiei pentru stabilirea vechimii în muncă;

ordinului conducătorului instituției privind acordarea premiilor;

tabelului de evidență a timpului lucrat;

ordinului conducătorului instituției privind acordarea concediului de odihnă anual etc.

Calculul salariului se efectuează separat pentru fiecare angajat în Fișa personală de evidență a veniturilor sub formă de salariu și de alte plăti efectuate de patron în folosul lucrătorului. În baza datelor din aceste Fișe informația aferentă calculului salariului, reținerilor din salariu, salariului spre plată se centralizează în Borderoul de plată a salariului. Totalurile determinate în Borderoul de plată a salariului servesc drept bază pentru contabilizarea operațiunilor aferente salariului calculat și reținerilor din salariu în nota de contabilitate 5 – borderou cumulativ privind retribuirea muncii și bursele.

Cheltuielile aferente retribuirii muncii sunt atribuite la articolul de cheltuieli 111 „Retribuirea muncii”.

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii este prezentat în schema 4.1.1.

Schema 4.1.1. Sistemul contabil aferent decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii

Pentru evidența decontărilor cu personalul privind salariul este destinat contul de pasiv 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”. În credit – calculul salariului, în debit – reținerile din salariu, plata salariului. Soldul creditor – datoria instituției față de salariați privind retribuirea muncii.

Conform art. 15(a) din Codul fiscal cotele de impozit pentru persoane fizice în anul 2013 constituie:

7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 26700 lei;

18% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 26700 lei.

Astfel, venitul lunar impozabil cu cota de impozit 7 % constituie suma ce nu depășește 2225 lei (26700 lei : 12 luni = 2225 lei), iar pentru venitul lunar impozabil care depășește suma de 2225 lei se va aplica cota de impozit 18%.

Clasificarea conturilor de evidență a reținerilor din salariu este prezentată în schema 4.1.2.

Schema 4.1.2. Clasificarea conturilor de evidență a reținerilor din salariu

Conturile aferente reținerilor din salariu sunt de pasiv. În credit se reflectă reținerea respectivă din salariu. În debit – transferul reținerii conform destinației. Soldul creditor – datoria instituției privind reținerile din salariu.

Tranzacții:

Calculul salariului pe luna septembrie 20

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 111.00 – 200000 lei

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 200000 lei

Reținerea C1AS (6%) din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 12000 lei

Ct 188 „Decontări privind contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” – 12000 lei

Reținerea PAM (3,5%) din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 7000 lei

Ct 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală” – 7 000 lei

Reținerea impozitului pe venitul din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 22000 lei

Ct 173 „Decontări privind plățile la buget” – 22000 lei

Modalitatea de reținere a impozitului pe venitul din salariu este reglementată de Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010.

Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează și se reține la momentul îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil, determinat ca diferența dintre venitul obținut de angajat sub formă de salarii și suma scutirilor acordate și deducerilor.

Venitul impozabil = Salariul calculat – deduceri (CIAS și PAM reținute din salariu) – scutiri

Conform art. 33(1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil are dreptul în anul 2013 la o scutire personală de 9120 lei pe an. Astfel, scutirea personală pe lună constituie 760 lei (9120 lei : 12 luni = 760 lei).

Contribuabilul are dreptul în anul 2013 la o scutire în sumă de 2040 lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9120 lei anual (art. 35(1) din Codul Fiscal). Astfel, scutirea lunară pentru fiecare persoană întreținută constituie 170 lei (2040: 12 luni = 170 lei).

Reținerea cotizațiilor sindicale (1%) din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 2000 lei

Ct 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizațiilor de membru al sindicatului” – 2000 lei

Reținerea pensiei alimentare din salariu în bază titlului executoriu emis de instanță de judecată:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 1500 lei

Ct 187 „Decontări privind titlurile executorii și alte rețineri” – 1500 lei

Reținerea sumei din salariu pentru mărfurile vândute în rate:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 1400 lei

Ct 182 „Decontări privind mărfurile vândute în rate” – 1400 lei

Reținerea sumei de asigurare benevolă din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 1600 lei

Ct 184 „Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă” – 1600 lei

Reținerea salariului pentru depunere în cont la bancă:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 152500 lei

Ct 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă” – 152500 lei

Reținerile din salariu sunt transferate conform destinației concomitent cu ridicarea numerarului sau transferul în contul bancar din contul curent al instituției pentru plata retribuției.

Tranzacții:

Dacă salariul este achitat angajaților în numerar din casă se întocmește formula contabilă:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 152500 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 152500 lei

Exemplu de calcul a salariului unui angajat

Salariul de funcție lunar stabilit în Schema de încadrare – 2700 lei

Sporul lunar pentru vechimea în muncă (30%) – 810 lei

Sporul pentru grad științific – 300 lei

Total salariul calculat în luna respectivă – 3810 lei

Salariatul beneficiază de scutire personală.

Salariatul este membru al sindicatului angajaților instituției.

Să se determine suma salariului spre plată.

Rezolvare:

Calculul salariului este prezentat în tabelul 4.1.6.

Tabelul 4.1.6. Calculul salariului

Se determină CIAS reținută din salariu (6%):

(3810,00 lei x 6%): 100% = 228,60 lei

Se determină PAM reținută din salariu (3,5%):

(3810,00 lei x 3,5%): 100% = 133,35 lei

Se determină venitul impozabil:

Venitul impozabil = 3810,00 – 228,60 – 133,35 – 760,00 = 2688,05 lei

Se determină impozitul pe venitul din salariu:

(2225 lei x 7%): 100% = 155,75 lei 2688,05 lei – 2225 lei = 463,05 lei (463,05 Iei x 18%): 100% = 83,35 lei 155,75 lei + 83,35 lei = 239,10 lei

Se determină suma cotizației sindicale reținută din salariu (1%):

(3810,00 lei x 1%): 100% = 38,10 lei

6. Se determină suma salariului spre plată:

3810,00 – 228,60 – 133,35 – 239,10 – 38,10 = 3170,85 lei

Răspuns: Salariul spre plată constituie 3170,85 lei.

În cazul când salariații nu-și pot ridica salariul din casa instituției în termen de 3 zile stabilit pentru plata salariului, pe motiv că se află în deplasări în interes de serviciu sau în concediul medical, salariul se trece la deponenți. În acest scop, casierul după expirarea termenului de 3 zile stabilit pentru achitare salariului, aplică ștanța „Deponent” în Borderoul (lista) de plată în locul semnăturii salariatului, care n-a ridicat salariul. În contabilitate se întocmește Lista salariaților cu salariile deponente. Apoi, numele, prenumele salariatului, data apariției salariului deponent și suma salariului deponent se înregistrează în Registrul evidenței analitice a retribuției deponente

După întoarcerea salariatului din deplasare / concediu medical pe numele acestuia se întocmește dispoziția de plată, în baza căreia se eliberează salariul deponent din casă angajatului. Totodată, se efectuează înregistrarea privind achitarea salariului deponent în Registrul evidenței analitice a retribuției deponente.

Modul de înregistrare a operațiunilor aferente decontărilor cu deponenții este expus în schema 4.1.3

Schema 4.1.3. Sistemul contabil aferent decontărilor cu deponenții

Evidența retribuției deponente se ține în contul de pasiv 177 „Decontări cu personalul privind deponenții”. În credit – retribuirea neridicată la termen trecută la deponenți. În debit – plata retribuției deponente din casă salariatului, stingerea datoriei aferente retribuției deponente cu termenul de prescripție expirat (3 ani). Soldul creditor – datoria instituției publice față de deponenți.

Tranzacții:

Salariul pe luna septembrie 20__ neridicat la termen trecut la deponenți:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 2850 lei

Ct 177 „Decontări cu personalul privind deponenții” – 2850 lei

Plata salariului deponent din casă în luna noiembrie 20__ angajatului în baza dispoziției de plată Nr. 95 din 16.11.20__:

Dt 177 „Decontări cu personalul privind deponenții” – 2 850 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 2850 lei

Stingerea datoriei aferente retribuției deponente a salariatului Ardîn I. cu termenul de prescripție expirat pe 5.07.20_:

Dt 177 „Decontări cu personalul privind deponenții” – 3260 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 3260 lei

Conform art. 112(3) din Codul muncii, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea salariului, sporurilor și, după caz, a indemnizației de eliberare din serviciu pentru perioada respectivă (art. 117(1) din Codul muncii).

Tuturor salariaților li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare (art. 113(1) din Codul muncii).

Modalitatea de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual este reglementata de Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26.04.2004.

Baza de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual o constituie salariul mediu realizat în ultimele 3 luni premergătoare concediului de odihnă, în dependență de numărul de zile lucrătoare și zile calendaristice în aceste 3 luni.

Din numărul de zile lucrătoare și de zile calendaristice se exclud zilele de sărbătoare nelucrătoare stabilite în art. 111 din Codul Muncii.

Exemplu de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual

În baza ordinului conducătorului instituției publice, se acordă concediul de odihnă anual angajatului „X” de pe 10.06.2013 până pe 07.07.2013 pe o perioadă de 28 zile calendaristice.

Să se determine salariul aferent concediului de odihnă anual.

Rezolvare:

Modul de stabilire a salariului mediu pe ultimele 3 luni și a numărului de zile lucrătoare și calendaristice, fără zilele de sărbătoare nelucrătoare, este prezentat în tabelul 4.1.7.

Tabelul 4.1.7

Calculul salariului aferent concediului de odihnă anual cuprinde următoarele 4 etape:

Se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare prin împărțirea sumei totale a salariului pe 3 luni la numărul de zile lucrătoare pe ultimele 3 luni:

7050,00 lei : 61 zile = 115,5737 lei

Se stabilește coeficientul dintre zilele lucrătoare și zilele calendaristice:

61 zile : 86 zile = 0,7093

Se determină salariul mediu pe o zi calendaristică prin înmulțirea salariului mediu pe o zi lucrătoare și coeficientul 0,7093:

115,5737 lei * 0,7093 = 81,9764 lei

Se determină suma salariului aferent concediului de odihnă prin înmulțirea salariului mediu pe o zi calendaristică cu durata concediului de odihnă:

81,9764 lei x 28 zile = 2295,34 lei

Răspuns:

Salariul calculat pentru concediul de odihnă anual constituie 2295,34 lei.

Evidența analitică a reținerilor din salariu este organizată în Registrul conturilor curente și decontărilor.

Conform art. 92(2) din Codul fiscal, instituțiile publice prezintă Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acesta inspectoratului fiscal teritorial de stat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plățile.

4.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat

Relațiile de decontare ale instituțiilor publice privind asigurările sociale de stat sunt determinate de Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999 și de Legea bugetului asigurările sociale de stat pe anul respectiv.

Prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, statul garantează dreptul la protecția socială în cazurile de bătrânețe, șomaj, boală, invaliditate, de pierderile a întreținătorului prin plăți sociale – a pensiilor, indemnizațiilor, compensațiilor nominative și alte prestații de asigurări sociale.

Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, cuantumul contribuției de asigurări sociale de stat (în continuare – CAS) achitată de patron constituie 23% din fondul de remunerare a muncii, iar cuantumul contribuției individuale de asigurări sociale (în continuare – CIAS) achitată de salariați – 6% din fondul de remunerare a muncii.

Responsabilitatea pentru gestionarea bugetului asigurărilor sociale de stat o poartă Casa Națională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS).

Contribuția de asigurări sociale de stat constituie o cheltuială distinctă pentru instituția publică și se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuției brute a cotei procentuale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.

Cheltuielile aferente CAS achitate de patron sunt atribuite la articolul de cheltuieli 112 „Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii”.

Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii din următoarele tipuri de venituri:

Ajutorul material acordat în caz de calamitate naturală și în alte circumstanțe excepționale, ajutorul material acordat de către angajator angajatului, ajutorul material acordat prin hotărâre de Guvern sau prin decizia autorităților administrației publice locale, prin decizia consiliului fondului republican sau local de susținere socială a populației;

Ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat la principalul loc de muncă în alte cazuri decât cele specificate mai sus;

Indemnizațiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislația;

Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă;

Indemnizațiile de maternitate;

Bursele elevilor, studenților, doctoranzilor înscriși la cursurile de zi și bursele sportivilor, stabilite conform legislației;

Sumele plătite elevilor din școlile profesionale și școlile de meserii pentru lucrările executate;

Indemnizația plătită tinerilor specialiști din contul unităților pentru concediul acordat după absolvirea instituției de învățământ superior sau secundar profesional;

Indemnizația unică acordată tinerilor specialiști la angajare;

Indemnizațiile de asigurări sociale;

Toate tipurile de pensii stabilite conform legislației cu privire la pensii;

Recompensa pentru donarea de sânge;

Câștigurile de la loterii desfășurate în modul și în condițiile prevăzute de Guvern etc.

Clasificarea conturilor de evidență a contribuțiilor asigurărilor sociale de stat este prezentată în schema 4.2.1.

Schema 4.2.1. Clasificarea conturilor de evidență a contribuțiilor

de asigurări sociale de stat

Pentru evidența decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat este destinat contul de pasiv 198 „Decontări privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat cu bugetul asigurărilor sociale de stat”. În creditul contului se reflectă calculul CAS, în debit – calculul indemnizațiilor de asigurări sociale (indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă, indemnizația de maternitate), transferul CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Soldul creditor reflectă datoria instituției publice față de BASS privind CAS.

Conform Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 108 din 03.02.2005, dreptul la indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale îl au asigurații sistemului public de asigurări sociale și șomerii în perioada beneficierii de ajutor de șomaj domiciliați permanent în Republica Moldova.

Indemnizațiile se stabilesc în baza certificatului de concediu medical, iar în cazul pierderii acestuia – în baza duplicatului eliberat în modul stabilit. Alte documente nu pot servi drept temei pentru stabilirea indemnizației.

Indemnizația de maternitate (sarcină și lăuzie) se stabilește asiguratelor, soțiilor aflate la întreținerea soților asigurați și șomerilor caic au dreptul la concediul de maternitate, ce include concediul prenatal și concediul postnatal.

Indemnizația de maternitate se acordă, începând cu săptămâna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de 126 zile calendaristice, iar în cazul nașterilor complicate ori al nașterii a doi sau mai mulți copii – de 140 zile calendaristice.

Cuantumul lunar al indemnizației de maternitate este de 100% din baza de calcul.

Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap pentru afecțiuni intercurente – până la împlinirea vârstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu medical.

Perioadă pentru care se acordă indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav este de cel mult 14 zile calendaristice – în cazul acordării asistenței medicale de ambulatoriu și de cel mult 30 zile calendaristice – în cazul acordării asistenței medicale în staționar pentru perioadă în care copilul necesită îngrijire.

Baza de calcul a indemnizațiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale.

Venitul mediu lunar asigurat, luat în calcul la determinarea mărimii indemnizațiilor, nu poate depăși 3 salarii medii lunare (11550 lei) pe țară prognozate pentru anul respectiv. Astfel, pentru anul 2013 salariul mediu lunar pe țară, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.951 din 20.12.2012, constituie 3850 lei (3 x 3850 lei = 11550 lei).

În cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă etc.

În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariu tarifar sau salariu de funcție al beneficiarului.

În cazul în care persoana desfășoară activități în mai multe unități și în fiecare este asigurată, conform legislației, indemnizația se calculează în funcție de venitul total asigurat. Venitul asigurat se va confirma prin certificate eliberate de fiecare din unitățile economice în care își desfășoară activitatea salariatul.

Cuantumul lunar al indemnizațiilor se stabilește diferențiat, în funcție de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:

60% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de până la 5 ani;

70% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 și 8 ani;

90% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de tesle 8 ani (pentru boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă);

100% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani (pentru bolile de SIDA, de cancer, indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă femeilor gravide, care se află la evidență în instituțiile medico-sanitare plata se efectuează integral de la BASS, începând cu prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă).

Plata indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute la lit. d) se efectuează în felul următor:

primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din mijloacele financiare ale angajatorului, iar șomerilor li se plătește din mijloacele BASS;

începând cu a șasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, indemnizația se plătește din mijloacele BASS.

Plată indemnizațiilor se efectuează după depunerea certificatului de concediu medical, odată cu achitarea salariului pe luna respectivă – în cazul asiguraților cu contract individual de muncă.

Indemnizația de maternitate se plătește o singură dată pentru întreaga perioadă de concediu de maternitate.

Din suma indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă, îndemnizației de maternitate nu se rețin:

Contribuția individuală de asigurări sociale de stat;

Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală;

Impozitul pe venitul din salariu.

Cheltuielile aferente indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului se atribuie la articolul de cheltuieli 135,33 „Indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă achitate din mijloacele financiare ale angajatorului”.

Operațiunile aferente calculului CAS sunt contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ privind retribuirea muncii și bursele.

Tranzacții:

Calculul contribuției de asigurări sociale de stat:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituțiile”, art. 112.00 – 46000 lei

Ct 198 „Decontări privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat cu BASS” – 46000 lei

Calculul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă din mijloacele BASS:

Dt 198 „Decontări privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat cu BASS” – 9700 lei

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 9700 lei

Calculul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă din mijloacele financiare ale angajatorului:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 135.33 – 1800 lei

Ct 189 „Alte decontări” – 1800 lei

Calculul indemnizației de maternitate din mijloacele BASS:

Dt 198 „Decontări privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat cu BASS” – 7400 lei

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 7400 lei

Suma CAS care trebuie transferată la BASS se determină ca diferența dintre contribuția de asigurări sociale de stat calculată și indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă, indemnizația de maternitate calculate în luna respectivă.

Transferul CAS la BASS (46000 – 9700 – 7400 = 28900):

Dt 198 „Decontări privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat cu BASS” – 28900 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 112,00 – 28900 lei

Concomitent se contabilizează finanțarea primită din bugetul de stat:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 28900 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 28900 lei

Exemplu de calcul a indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă

Conform certificatului de concediu medical (boală obișnuită) angajatului ”Y” i s-a acordat concediu medical de la 24.10.20 până la 4.11.20__ (12 zile calendaristice). Stagiul de cotizare constituie 9 ani 3 luni.

Să se determine suma indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă.

Rezolvare:

Se determină venitul mediu lunar pe ultimele 6 luni lucrate complet:

17700 lei : 6 luni = 2950 lei.

Se stabilește mărimea zilnică a venitului mediu asigurat pentru o zi calendaristică în luna octombrie și luna noiembrie:

Octombrie – 2 950 lei: 31 zile = 95.16 lei

Noiembrie – 2 950 lei : 30 zile = 98,33 lei

Se calculează mărimea zilnică a indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă în dependență de stagiu de cotizare, care constituie 90%:

Octombrie – (95,16 lei x 90%): 100% = 85,644 lei

Noiembrie – (98,33 lei x 90%): 100% = 88,50 lei

Se determină suma indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului pe perioada 24.10.20_ – 28.10.20_:

85,644 lei x 5 zile = 428,22 lei

Calculul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă din mijloacele financiare ale angajatorului:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 135.55 – 428,22 lei

Ct 189 „Alte decontări” – 428,22 lei

Se determină suma indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din mijloacele BASS pe perioada 29.10.20__ – 4.11.20__:

Octombrie – 85,644 lei x 3 zile = 256,93 lei

Noiembrie – 88,50 lei x 4 zile = 354.00 lei

Total 610,93 lei

Calculul indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă din mijloacele BASS:

Dt 198 „Decontări privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat cu BASS” – 610,93 lei

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 610,93 lei

Plata indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă din casă angajatului:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 610,93 lei

Dt 189 „Alte decontări” – 428,22 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 1039,15 lei

Din salariul angajaților se reține contribuția individuală de asigurări sociale de stat în mărime de 6%. Baza de calcul a CIAS nu poale depăși 5 salarii medii pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, conform Hotărâri Guvernului Republicii Moldova Nr.951 din 20.12.2012, cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2013 constituie 3850 lei.

Pentru evidența CIAS este destinat contul de pasiv 188 „Decontări privind CIAS obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat”. În credit se reflecta reținerea CIAS din salariu. În debit – transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat. Soldul creditor – datoria instituției publice față de bugetul asigurărilor sociale de stat aferentă CIAS.

Cheltuielile aferente CIAS sunt atribuite la articolul de cheltuieli 111 „Retribuirea muncii”.

Tranzacții:

Reținerea CIAS (6%) din salariu:

Dl 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 12000 lei

Ct 188 „Decontări privind CIAS obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” – 12000 lei

Transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat:

Dt 188 „Decontări privind CIAS obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” – 12000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art.111.00 – 12000 lei

Concomitent se contabilizează finanțarea primită din bugetul de stat:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 12000 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 12000 lei

Modalitatea de rambursare a sumei CIAS reținută și virată în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat este reglementată de Regulamentul privind rambursarea sumei CIAS virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova ni 267 din 07.04.2009.

Evidența analitică pe conturile 188 „Decontări privind CIAS obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat”, 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat” este organizată în Registrul conturilor curente și decontărilor.

La sfârșitul fiecărui trimestru se întocmește Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stal obligatorii (forma 4 – BASS), care în termeni stabiliți se prezintă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale.

Modalitatea de completare a Declarației este reglementată de Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Declarației privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4 – BASS), aprobată prin ordinul CNAS nr. 102-A din 12.03.2008.

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente decontărilor privind contribuțiile asigurărilor sociale de stat este prezentai în schema 4.2.2

Schema 4.2.2. Sistemul contabil aferent decontărilor privind contribuțiile

de asigurări sociale de stat

4.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de asistență medicală

Relațiile de decontare ale instituțiilor publice privind asigurarea obligatorie de asistență medicală sunt reglementate de Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585-XIII din 27.02.1998 și Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002.

Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585-XIII din 27.02.98, asigurarea obligatorie de asistența medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor populației în domeniul ocrotirii sănătății prin constituirea, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecțiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistenții medicală oferă cetățenilor Republicii Moldova posibilități egale în obținerea asistenței medicale oportune și calitative.

In sistemul asigurării obligatorii de asistența medicală asigurător este Compania Națională de Asigurări în Medicina (CNAM) și agențiile ei teritoriale.

Intre asigurător și instituția medicală se încheie un contract de acordare a asistenței medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală, conform căruia instituția medicala ne obliga să acorde persoanelor asigurate asistența medicală calificată, în volumul și termenii prevăzuți în Programul unic. Fiecărei persoane asigurate i se eliberează o poliță de asigurare obligatorie de asistența medicală, iu temeiul căreia persoana va beneficia de întregul volum de asistența medicală, prevăzut în Programul unic și acordat de toate instituțiile medicale din Im publica Moldova.

Conform Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală reprezintă suma fixă sau contribuție procentuală la salariu și la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat să o plătească asiguratorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform legislației și contractului de asigurare.

Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală sunt

unitățile, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare;

angajații unităților, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare;

Guvernul – pentru categoriile respective stabilite de legislație;

persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător conform legislației;

c) alte persoane fizice cu domiciliu în Republica Moldova.

Modul de constituire și administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală este reglementat de Regulamentul cu privire la modul de constituire și administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 594 din 14.05.2002.

Conform Legii eu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593 XV din 26.12.2002 sunt stabilite tipurile de venituri din care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală:

Ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat pe parcursul anului de către angajator angajatului la locul principal de muncă în mărime ce nu depășește un salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv și aprobat de Guvern;

Bursele elevilor, studenților și doctoranzilor înscriși la cursurile de zi și bursele sportivilor stabilite conform legislației;

Sumele plătite elevilor din școlile profesionale polivalente, școlile de meserii și școlile medii de cultură generală pentru lucrările executate de ei;

Indemnizația acordată pentru incapacitatea temporară de muncă;

Indemnizația de maternitate;

Indemnizațiile de asigurări sociale;

Toate tipurile de pensii stabilite în conformitate cu legislația cu privire la pensii;

Câștigurile de la loterii desfășurate în modul și în condițiile stabilite de Guvern;

Plățile compensatorii pentru donarea de sânge etc.

Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2013, este stabilit cuantumul primei de asigurare obligatorie de asistență medicală de 3,5% pentru angajator și 3,5% pentru angajat din fondul de retribuire a muncii.

Cheltuielile aferente primei de asigurare obligatorie de asistență medicală sunt atribuite la articolul de cheltuieli 116 „Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală”.

Clasificarea conturilor de evidentă a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală este prezentată în schema 4.3.1.

Schema 4.3.1. Clasificarea conturilor de evidență a

primelor de asigurare obligatorie de asistență

Pentru evidența primei de asigurare obligatorie de asistență medicală achitată de către angajator (patron) este destinat contul de pasiv 199 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală cu CNAM”. În credit – calculul PAM. În debit – transferul PAM în fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituției publice față de fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

Transferul primelor de asigurare medicală la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală se efectuează concomitent cu plata salariului.

Operațiunile aferente calcului primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală sunt contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ privind retribuirea muncii și bursele.

Tranzacții:

Calculul primei de asigurare obligatorie de asistență medicală:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției", art. 116.00 – 7000 lei

Ct 199 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală cu CNAM” – 7000 lei

Transferul primei de asigurare obligatorie de asistență medicală la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală:

Dt 199 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală cu CNAM” – 7000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 7000 lei

Concomitent finanțarea primită din bugetul de stat:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 7000 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 7000 lei

Pentru evidența primei de asigurare obligatorie de asistență medicală reținută din salariul angajaților este destinat contul de pasiv 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală", în credit – reținerea primei din salariu. In debit – transferul primei la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituției publice față de fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

Tranzacții:

Reținerea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 7000 lei

Ct 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală” – 7000 lei

Transferul primei de asigurare obligatorie de asistență medicala reținută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală:

Dt 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală” – 7000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 7000 lei

Concomitent se contabilizează finanțarea primită din bugetul de stat:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 7000 lei

Ct 230 „ Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 7000 lei

Evidența analitică pe conturile 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală” și 199 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală cu CNAM" este organizată în Registrul conturilor curente și decontărilor forma nr. 292. La sfârșitul fiecărui trimestru se întocmește Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (forma MED 08) care în termenii stabiliți se prezintă Inspectoratului fiscal teritorial de stat.

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente decontărilor privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală este prezentai ui schema 4.3.2.

Schema 4.3.2. Sistemul contabil aferent decontărilor privind primele de asigurare obligatorie de asistență medicală

TEMA 5. CONTABILITATEA FINANȚĂRII Șl A MIJLOACELOR BĂNEȘTI

5.1. Finanțarea bugetară și sarcinile ei. Trăsăturile și metoda finanțării din buget

5.2. Contabilitatea finanțării și a mijloacelor bănești în conturile curente bugetare

5.3. Evidența mijloacelor bănești în casierie

5.4. Inventarierea casei și contabilizarea divergențelor constatate

5.1. Finanțarea bugetară și sarcinile ei. Trăsăturile și metoda finanțării din buget

Prin intermediul finanțării bugetare se realizează sarcinile statului în domeniul economiei naționale, dezvoltării social-culturale, conducerii de stat, justiției, apărării etc.

Finanțarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din bugetul public național instituțiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor aprobate în buget.

Finanțarea se efectuează în conformitate cu alocațiile bugetare aprobate în Legea bugetului de stat / bugetelor raionale, municipale, sătești, orășenești.

Alocațiile bugetare reprezintă limitele maxime de finanțare aprobate în buget, destinate pentru cheltuielile instituțiilor publice și alte activități.

Pentru fiecare instituție publică alocațiile bugetare sunt aprobate în planul secundar de finanțare/deviz de cheltuieli.

Finanțarea din buget se caracterizează prin următoarele trăsături:

mijloacele bugetare acordate instituțiilor publice pe calea finanțării servesc la acoperirea unor cheltuieli cu caracter permanent și destinație strict determinată, ca retribuirea muncii, contribuțiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurări medicale, serviciile comunale, achiziționarea de bunuri materiale etc.;

este nerambursabilă;

se efectuează pe măsura îndeplinirii sarcinilor de plan a veniturilor bugetare;

pentru o anumită instituție finanțarea se efectuează dintr-un singur buget în funcție de subordonarea acesteia. Astfel, instituțiile de subordonare de stat sunt finanțare din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală – din bugetele raionale, municipale, sătești, orășenești.

Finanțarea instituțiilor publice se efectuează lunar prin Trezoreria de Stat în baza planurilor secundare de finanțare / devizelor de cheltuieli în condițiile unui control strict ce creează legalitatea, necesitatea și eficiența cheltuielilor bugetare.

Trezoreria de Stat reprezintă o unitate structurală a Ministerului Finanțelor, constituită din Trezoreria Centrală și trezoreriile teritoriale.

Trezoreria Centrală este un departament în cadrul Ministerului Finanțelor, iar trezoreriile teritoriale sunt reprezentanțe ale Ministerului Finanțelor în teritoriu (raioane, municipii).

Trezoreria de Stat se prezintă ca o bancă a finanțelor publice prin care se efectuează operațiunile de încasări a veniturilor în bugetul public național și de plăți din bugetul public național, asigurând echilibrul financiar.

Trezoreria de Stat este instituția prin care se gestionează finanțele publice de care dispune statul.

Planul secundar de Finanțare / devizul de cheltuieli – documentul instituției publice ce autorizează alocarea de resurse de la buget, prin care se stabilește volumul anual al cheltuielilor repartizate pe 12 luni și destinația cheltuielilor conform clasificației economice a cheltuielilor bugetare.

Astfel, planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli reprezintă bugetul instituției publice pe perioada unui an bugetar.

Un buget este o previziune a veniturilor și cheltuielilor unei instituții publice pentru o perioadă de timp, de regulă, pentru un an.

Modalitatea de elaborare și aprobare a devizelor de cheltuieli a instituțiilor publice de subordonare locală este reglementată de Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a instituțiilor publice și repartizarea pe luni a bugetelor unităților administrativ-teritoriale nr. 117 din 29.12.2007, iar pentru instituțiile publice de subordonare de stat elaborarea și aprobarea planurilor secundare de finanțare este reglementată de Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor și surselor de finanțare ale bugetului de stat nr. 154 din 01.12.2010.

Finanțarea se efectuează prin metoda virării mijloacelor bănești din contul trezorerial al bugetului de stat / raional, municipal în contul trezoreial de cheltuieli (contul curent) al instituției publice.

In scopul primirii finanțării din buget instituțiile publice întocmesc Delegația de retragere a merarului sau ordinul de plată, în funcție de cheltuielile care urmează a fi acoperite din finanțarea bugetară, pe care le prezintă la Trezoreria teritorială. Concomitent cu delegația de retragere a numerarului se prezintă următoarele note justificative:

nota justificativă privind plata salariilor, indemnizațiilor și achitarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;

nota justificativă privind cheltuielile de deplasare;

nota justificativă privind plata burselor;

nota justificativă privind alte cheltuieli.

Notele justificative se prezintă în Trezoreria teritorială în două exemplare, unul rămâne în Trezoreria teritorială, altul cu viza trezoreriei se remite instituției publice.

In cazul ridicării numerarului pentru plata retribuției concomitent cu delegația de retragere a numerarului se prezintă în Trezoreria teritorială și ordinele de plată, în două exemplare, privind transferul reținerilor din salariu (impozitul pe venit, CIAS, PAM, cotizații sindicale), CAS și PAM.

In Trezoreria teritorială documentele de plată prezentate de instituțiile publice sunt verificate sub aspectul corectitudinii întocmirii lor, încadrării sumelor de plată în limitele alocațiilor bugetare aprobate în planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli pe luna respectivă.

Sumele alocațiilor bugetare neutilizate de către instituțiile publice după 31 decembrie sunt anulate de către Trezoreria teritorială. De exemplu, suma alocațiilor bugetare aprobată în planul secundar de finanțare al instituției publice pe anul 20__ la articolul de cheltuieli 113 „Plata mărfurilor și serviciilor”, alineatul 03 „Rechizitele de birou, materiale și obiectele de uz gospodăresc” constituie 40 000 lei. Până la 31 decembrie instituția publică a utilizat sub forma finanțării primită din bugetul de stat – 35 000 lei. Diferența de 5 000 lei (40 000-35 000) va fi anulată de Trezoreria teritorială și respectiv nu va putea fi utilizată în noul an bugetar.

5.2. Contabilitatea finanțării și a mijloacelor bănești în conturile curente bugetare

Evidența finanțării din buget pentru cheltuielile curente ale instituțiilor publice (retribuirea muncii, CAS, PAM, achiziționarea serviciilor comunale și bunurilor materiale etc.) se ține în contul de pasiv 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției și alte activități”. În credit se înregistrează finanțarea primită din buget. În debit – închiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanțării primită din buget de la începutul anului

Pentru evidența finanțării din buget a investițiilor capitale este destinat contul de pasiv 231 „Finanțarea din buget a investițiilor capitale”. În credit se înregistrează finanțarea primită din buget pentru investiții capitale. În debit includerea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanțării pentru investiții capitale primită din buget de la începutul anului.

Fiecare instituție publică dispune de un cont trezorerial de cheltuieli (în continuare – cont curent) deschis în Trezoreria teritorială, în care se reflectă mișcarea mijloacelor bugetare ale instituției.

Pentru evidența mijloacelor bănești în conturile curente bugetare sunt destinate următoarele conturi de activ:

090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, care se utilizează în instituțiile de subordonare de stat;

093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiții capitale” care se utilizează în instituțiile de subordonare de stat;

100 „Contul curent pentru cheltuielile instituției”, care se utilizează în instituțiile de subordonare locală;

101 „Contul curent pentru transfer instituțiilor subordonate și pentru alte activități”, care se utilizează în contabilitățile centralizate ce deservesc două și mai multe instituții de subordonare locală;

103 „Contul curent pentru investiții capitale”, care se utilizează în instituțiile de subordonare locală.

În debitul conturilor se înregistrează finanțarea primită din buget. In credit – cheltuielile efectuate din contul curent. Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent. Dar, de regulă, nu există sold în contul curent deoarece concomitent cu finanțarea primită din buget se efectuează și cheltuielile din contul curent conform destinației.

Operațiunile ocazionate de mișcarea mijloacelor bănești în contul bugetar curent sunt contabilizate în nota de contabilitate (în continuare NC) 2 – borderou cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile bugetare curente în baza extrasului din contul trezorerial de cheltuieli, ordinului de plată, dispoziției de încasare.

În cazurile când instituțiile publice dispun de mai multe conturi curente deschise în Trezoreria teritorială, pentru fiecare cont curent se întocmește o notă de contabilitate separată, care se numerotează cu numerele 2a, 2b, 2c etc. și respectiv conturile curente se numerotează – 090a, 090b, 090c etc.

De exemplu, o instituție publică de învățământ dispune de următoarele conturi curente bugetare:

240100000113601 – cont curent destinat pentru cheltuielile bugetare aferente blocului de studii;

440107500113601 – cont curent destinat pentru cheltuielile bugetare aferente căminelor;

440115101113601 – cont curent destinat pentru cheltuielile bugetare aferente copiilor orfani.

Tranzacții:

Finanțarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru achitarea salariului, CIAS, PAM, impozitului pe venitul din salariu, cotizațiilor sindicale etc:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 200200 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției”- 200200 lei

Transferul CIAS (6%) la bugetul asigurărilor sociale de stat din contul curent al instituției publice:

Dt 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat” – 12000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 12000 lei

Transferul PAM reținută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală din contul curent al instituției publice:

Dt 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală” – 7000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 7000 lei

Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal / raional din contul curent al instituției publice:

Dt 173 „Decontări privind plățile la buget” – 22000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 22000 lei

Transferul cotizațiilor sindicale sindicatului de ramură (60%) și comitetului sindical al instituției publice respective (40%) din contul curent (se întocmesc două ordine de plată – unul pentru transfer sindicatului de ramură, altul pentru transfer comitetului sindical al instituției respective):

Dt 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizațiilor de membru al sindicatului” – 2000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 2000 lei

Transferul pensiei alimentare destinatarului din contul curent al instituției publice:

Dt 187 „Decontări privind titlurile executorii și alte rețineri” – 1500 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 1500 lei

Transferul plății unității comerciale pentru mărfurile vândute în rate din contul curent al instituției publice:

Dt 182 „Decontări privind mărfurile vândute în rate” – 1400 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 1400 lei

Transferul ratei de asigurare benevolă companiei de asigurări din contul curent al instituției publice:

Dt 184 „Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă” – l600 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 1600 lei

Transferul salariului din contul curent al instituției publice la unitatea bancară pentru depunere în cont în scopul achitării prin card bancar:

Dt 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă” – 152500 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 111.00 – 152500 lei

Transferul comisionului bancar din contul curent al instituției publice:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 113.45 – 200 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 113.45 – 200 lei

Conform Instrucțiunii Nr. 93 din 19 iulie 2010 evidența analitică pe conturile 090, 093, 100, 101 este organizată în Registrul evidenței alocațiilor și cheltuielilor forma nr. 294, pe contul 230 – în fișa forma nr. 283, pe contul 231 în Registrul conturilor curente și decontărilor forma nr. 292, dar, de regulă nu se ține evidența analitică, deoarece la finele fiecărei luni Trezoreria teritorială prezintă instituțiilor publice Extrasul din Fișa executării planului de finanțare al instituției (Anexa 10) în care este reflectată suma finanțării primită din buget în perioada de gestiune pe fiecare articol și alineat de cheltuieli.

Modul de înregistrare a operațiunilor aferente finanțării primite din buget este prezentat în schema 5.2.1.

Schema 5.2.1. Sistemul contabil aferent finanțării instituțiilor publice

5.3. Evidența mijloacelor bănești în casierie

Instituțiile publice folosesc în activitatea lor un volum considerabil de mijloace bănești în numerar pentru plata salariilor, indemnizațiilor, burselor, avansurilor spre decontare.

Operațiunile de încasări și plăți în numerar sunt reglementate de Norme pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992. Conform acestei Norme, în casa instituțiilor se poate păstra zilnic o sumă maximă, în limita soldului de casă stabilit de comun acord cu unitățile bancare, provenită din restituiri de avansuri spre decontare nefolosite, din ridicarea de numerar de la unitatea bancară, precum și din alte sume aprobate prin acte normative.

Sumele ridicate de la unitatea bancară pentru plata retribuției, burselor, indemnizațiilor etc. se pot păstra peste limita soldului de casă timp de trei zile.

Încasările și plățile cu numerar se efectuează de către casier. Casierii sunt gestionari de mijloace bănești și alte valori. Conducătorul instituției publice încheie cu casierul un contract de răspundere materială deplină. Casierul nu are dreptul să încredințeze altor persoane exercitarea atribuțiilor sale, decât prin predarea – primirea gestiunii în baza ordinului conducătorului instituției publice.

Casierul înregistrează încasările și plățile efectuate din casă în Registrul de casă în baza dispozițiilor de încasare, dispozițiilor de plată, borderourilor de plată. La primirea documentelor primare din compartimentul financiar-contabil casierul este obligat să verifice existența, valabilitatea și autenticitatea semnăturilor prin care se dispune plata, precum și atașarea tuturor anexelor la documentele de plată. Înscrierile în registrul de casă se efectuează în două exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneală, exemplarul doi este detașabil la care se anexează dispozițiile de încasare, dispozițiile de plată și se prezintă de către casier în contabilitate în termenii stabiliți. În contabilitate aceste documente se verifică sub aspectul legalității și corectitudinii întocmirii lor, apoi în baza lor se contabilizează operațiunile de casă în NC 1 – borderou cumulativ privind operațiunile de casă.

Pentru ridicarea numerarului din contul curent de la unitatea bancară în contabilitatea instituției publice se întocmește Delegația de retragere a numerarului care se transmite casierului. Casierul concomitent cu delegația de retragere a numerarului prezintă în trezoreria teritorială nota justificativă privind plata salariilor, contribuțiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare medicale, în cazul când destinația numerarului ridicat este plata salariului. În cazul ridicării numerarului pentru plata burselor concomitent cu delegația de retragere a numerarului se prezintă nota justificativă privind plata burselor, iar în cazul ridicării numerarului pentru plata deplasărilor în interes de serviciu – nota justificativă privind plata deplasărilor în interes de serviciu.

După primirea numerarului în casierie de la unitatea bancară se întocmește dispoziția de încasare de către compartimentul financiar-contabil.

Evidența mijloacelor bănești în casă se ține în contul de activ 120 „Casa pe mijloace bugetare”. În debit – încasarea mijloacelor bănești în casă. În credit – plata mijloacelor bănești din casă. Soldul debitor – disponibilul bănesc în casă.

Tranzacții:

Suma mijloacelor bănești ridicată în numerar din contul curent în bugetul de stat în casă pentru plata retribuției, burselor, avansului spre decontare:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare”- 400000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 400000 lei

Concomitent se contabilizează finanțarea primită din bugetul de stat:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 400000 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 400000 lei

Plata salariului din casă salariaților:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuția muncii” – 330000 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 330000 lei

Bursa plătită din casă bursierilor:

Dt 181 „Decontări cu bursierii” – 65000 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 65000 lei

Avansul spre decontare plătit din casă titularului de avans:

Dt 160 „Decontări cu titularii de avans” – 5000 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 5000 lei

Dispozițiile de încasare și dispozițiile de plată se înregistrează și se numerotează în registrul dispozițiilor de încasare și de plată de către contabilul responsabil al instituției publice.

Modul de înregistrare a operațiunilor de casă este prezentat în schema 5.3.1.

Schema 5.3.1. Sistemul contabil aferent operațiunilor de casă

5.4. Inventarierea casei și contabilizarea divergențelor constatate

Conform Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992, pentru asigurarea integrității mijloacelor bănești în fiecare instituție publică casa trebuie verificată inopinat cel puțin o dată în trimestru, prin numărarea banilor și a altor valori aflate în casierie. De asemenea, inventarierea casei se efectuează în cazul:

concedierii casierului;

plecării casierului în concediu anual de odihnă;

constatării faptelor de furt, fraude și sustragere de mijloace bănești.

Modalitatea de efectuare a inventarierii casei este reglementată de Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012.

Pentru efectuarea inventarierii casei prin ordinul conducătorului instituției se desemnează o comisie, care întocmește Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor și documentelor bănești.

Comisia verifică numerarul de mijloace bănești și alte valori existente în casă (tichetele pentru benzină, timbre poștale, foi de odihnă la stațiunile balneoclimaterice). Dacă se constată neconcordanțe între soldul scriptic din registrul de casă și cel efectiv, verificarea se extinde asupra documentelor primare de casă, în vederea identificării cauzelor care le-au produs. In acest caz în Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor și documentelor bănești se înscrie suma lipsei de mijloace sau plusul constatat la inventarierea casei.

În rezultatul constatării lipsei sau plusului de mijloace bănești se întocmește Registrul de verificare a rezultatelor inventarierii.

Comisia de inventariere întocmește Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii în care se indică subdiviziunea supusă inventarierii, rezultatele inventarierii, propunerile comisiei de inventariere privind compensarea plusurilor și lipsurilor constatate și persoanele responsabile etc. După inventariere Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor și documentelor bănești, Registru de verificare a rezultatelor inventarierii și Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii se transmit pentru examinare conducătorului entității.

Recuperarea benevolă a lipsurilor de mijloace bănești se efectuează în baza acordului dintre entitate și persoana culpabilă, cu respectarea prevederilor articolului 338 din Codul Muncii al Republicii Moldova. În acest caz, entitatea va emite Acordul de recuperare, iar persoana vinovată va prezenta Angajamentul de plată. În baza acestor documente se contabilizează lipsa imputată persoanei culpabile.

Pentru evidența lipsurilor imputate persoanei culpabile este destinai contul de activ 170 „Decontări privind manco”. În debit – suma lipsei imputată persoanei culpabile în baza Acordului de recuperare și Angajamentului de plată / Deciziei instanței de judecată. În credit – recuperarea lipsei de la persoana culpabilă. Soldul debitor – creanța persoanei culpabile fața de instituției publică.

Evidența analitică pe contul 170 „Decontări privind manco” este organizată în Registrul conturilor curente și decontărilor forma nr. 292 cu indicarea numelui, prenumelui persoanei culpabile.

Tranzacții:

Suma mijloacelor bănești constatată lipsă la inventarierea casei, imputată persoanei culpabile (casierului):

Dt 170 „Decontări privind manco” – 150 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 150 lei

Modul de înregistrare a operațiunii aferente mijloacelor bănești constatate lipsă la inventarierea casei, imputată persoanei culpabile (casierului), este expus în schema 5.4.1.

Schema 5.4.1. Sistemul contabil aferent mijloacelor bănești constatate lipsă la inventarierea casei, imputată persoanei culpabile

Restabilirea lipsei de mijloace bănești de către persoana culpabilă (casier) în casă:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 150 lei

Ct 170 „Decontări privind manco”- 150 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor aferente restituirii lipsei de mijloace bănești din casierie de către persoana culpabilă în casă este expus în schema 5.4.2.

Schema 5.4.2. Sistemul contabil aferent restabilirii lipsei de mijloace bănești de către persoana culpabilă

Reținerea lipsei de mijloace bănești din salariul persoanei culpabile:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 150 lei

Ct 170 „Decontări privind manco” – 150 lei

În cazul când lipsurile constatate la inventarierea casei nu sunt cunoscute de către casier sau când lipsurile sunt generate de furturi prin spargere de către infractori sumele aferente acestor lipsuri sunt transmise organelor de anchetă. Pentru evidența acestor lipsuri este destinat contul de activ 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă”. In debit – lipsurile depistate transmise organelor de anchetă. În credit – imputarea lipsei persoanei culpabile în baza hotărârii instanței de judecată sau stingerea sumei lipsei în cazul când n-a fost depistată persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanța de judecată. Soldul debitor – suma lipselor transmise pentru examinare în organele de anchetă.

Evidența analitică pe contul 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” este organizată în Registrul conturilor curente și decontărilor forma nr. 292, cu indicarea denumirii organului de anchetă.

Tranzacții:

Suma lipsei de mijloace bănești transmisă în organele de anchetă în rezultatul spargerii seifului din casă de către infractori / nerecunoașterii lipsei de mijloace bănești de către casier:

Dt 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” – 10000 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetară” – 10000 lei

Imputarea lipsei de mijloace bănești persoanei culpabile în baza hotărârii instanței de judecată:

Dt 170 „Decontări privind manco” – 10000 lei

Ct 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” – 10000 lei

Stingerea lipsei de mijloace bănești în cazul când nu este stabilită persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanța de judecată:

Dt 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției'’ – 10000 lei

Ct 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă” – 10000 lei

Surplusul de mijloace bănești constatat la inventarierea casei:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 180 lei

Ct 173 „Decontări privind plățile la buget” – 180 lei

Surplusul de mijloace bănești transmis din casă în contul curent:

Notă: în acest caz instituția întocmește Foaia de vărsământ și numerarului, iar unitatea bancară – Ordinul de încasare a numerarului prin care se confirmă încasarea numerarului în contul curent

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 180 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 180 lei

Transferul surplusului de mijloace bănești din contul curent al instituției publice în bugetul de stat:

Dt 173 „Decontări privind plățile la buget” – 180 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 180 lei

TEMA 6 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR

6.1. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans

6.2. Contabilitatea decontărilor cu debitorii și creditorii

6.1. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans

Decontările cu titularii de avans privind deplasările în interes de serviciu sunt reglementate de Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012 (în continuare – Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012):

Titularii de avans sunt angajații instituției, cărora li se eliberează mijloace bănești spre decontare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu sau achiziționarea bunurilor.

Conform art. 174(1) din Codul Muncii, prin deplasare în interes de serviciu se înțelege delegarea salariatului, conform ordinului angajatorului, pe un anumit termen, pentru executarea obligațiilor de muncă în afara locului de muncă permanent.

In baza ordinului angajatorului pe numele detașatului se eliberează legitimația de deplasare în care se indică:

denumirea instituției publice pe care o reprezintă;

numele, prenumele detașatului;

funcția deținută;

numărul și data ordinului conducătorului instituției publice;

localitatea de destinație și denumirea instituției spre care se deleagă;

scopul și termenul detașării.

In legitimația de deplasare se fac mențiuni despre plecarea în deplasare, sosirea la punctele de destinație, plecarea din ele și sosirea la locul de muncă permanent și se autentifică prin ștampilele instituțiilor corespunzătoare.

Termenul detașării angajaților se determină de către conducătorii instituțiilor și nu poate depăși doi ani la detașarea peste hotare și 60 zile în hotarele Republicii Moldova, fără a lua în calcul timpul aflării în drum.

Angajatului detașat i se păstrează locul de muncă (funcția) și salariul mediu pentru timpul deplasării.

Detașatului îi sunt achitate următoarele cheltuieli:

de transport;

diurna;

pentru închirierea locuinței (de cazare).

Cheltuielile de transport se achită detașatului în baza biletelor de călătorie până la locul de destinație și retur – spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public, cu excepția taximetrelor, la tarifele clasei economice.

În cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru transport pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim.

Achitarea diurnei detașatului se efectuează conform Normelor diurnelor stabilite pe două categorii de personal – I si II în Anexa nr.2 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012 (Anexa 5). Categoriile personalului detașat sunt stabilite în Anexa nr. l la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012 (Anexa 4).

Normele diurnelor sunt stabilite diferențiat în funcție de localitatea / țara de destinație și categoria de personal. Astfel, în cazul detașării angajatului în orașele și localitățile rurale din Republica Moldova norma diurnei constituie 75 lei pe zi pentru ambele categoriile de personal. În cazul detașării peste hotarele țării norma diurnei este stabilită diferențiat pentru fiecare țară în valuta țării de destinație – euro, dolari SUA etc. Astfel, în cazul detașării angajatului în Belgia norma diurnei constituie 45 euro/zi pentru categoria I de personal, 50 euro/zi – pentru categoria II de personal.

Pentru zilele de plecare și sosire diurnele se plătesc în mărime de 100% din normele stabilite pentru țara respectivă.

În cazul detașării pentru o singură zi în teritoriul Republicii Moldova diurna nu se plătește, iar peste hotarele republicii, diurna se plătește în mărime de 100% din norma diurnei stabilită pentru țara respectivă.

Diurna se majorează cu 50% din norma diurnei pentru Președintele Republicii Moldova, Președintele Parlamentului și Prim-ministrul Republicii Moldova, iar cu 25% – pentru viceprim-miniștrii și vicepreședinții Parlamentului Republicii Moldova.

Cheltuielile pentru închirierea locuinței (de cazare) se recuperează angajatului detașat conform plafoanelor-limită de cazare stabilite pe doua categorii de personal – A și B în Anexa nr. 2 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012. Astfel, în cazul detașării în or. Briceni plafonul-limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal constituie 210 lei, iar pentru categoria B – 295 lei. În cazul detașării peste hotarele Republicii Moldova, de exemplu, în Belgia plafonul-limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal constituie 200 euro, iar pentru categoria B – 250 euro.

Cheltuielile pentru închirierea locuinței sunt justificate de către titularii de avans în baza documentelor care confirmă cheltuielile pentru cazare în hotel (chitanța de la hotel).

In cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma cheltuielile efectuate la închirierea locuinței, aceste cheltuieli se compensează angajatului la detașarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei pe zi, iar peste hotarele țării – 10% din plafonul-limită de cazare stabilii pentru țara respectivă, pentru fiecare noapte aflată în deplasare.

Cheltuielile aferente deplasării în hotarele Republicii Moldova sunt atribuite la articolul de cheltuieli 114,01 „Deplasări în interiorul țării”, iar peste hotarele țării – la articolul de cheltuieli 114.02 „Deplasări peste hotare”.

Pentru evidența decontărilor cu titularii de avans este destinat contul de activ 160 „Decontări cu titularii de avans”. În debitul contului se reflectă avansul acordat titularului de avans. În credit – justificarea cheltuielilor de către titularul de avans, rambursarea avansului neutilizat în casă. Soldul debitor – creanța instituției publice aferentă decontărilor cu titularii de avans.

Operațiunile economice aferente decontărilor cu titularii de avans sunt contabilizate în nota de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans.

La detașarea salariatului, acestuia i se plătește un avans în monedă națională. Detașarea angajatului se efectuează în baza ordinului conducătorii lui instituției publice. Baza de calcul a avansului o constituie:

localitatea de destinație și termenul detașării stabilite în ordinul conducătorului instituției publice;

norma diurnei;

plafonul-limită de cazare.

Exemplu de calcul al avansului spre decontare acordat titularului de avans

În baza ordinului conducătorului instituției publice nr. 12B din 08.09.20__ se detașează în interes de serviciu angajatul din m. Chișinău în or. Briceni de pe 13.09.20__ până pe 24.09.20__ pe o perioadă de 12 zile calendaristice. Categoria A de personal.

Să se determine suma avansului acordat titularului de avans.

Rezolvare:

Calculul cheltuielilor de transport tur-retur. Costul biletului de călătorie Chișinău-Briceni -90 lei:

90 lei x 2 = 180 lei

Calcului cheltuielilor pentru diurnă (norma diurnei – 75 lei):

75 lei x 12 zile = 900 lei

Calculul cheltuielilor de cazare (Plafonul-limită de cazare pentru or. Briceni – 210 lei):

210 lei x 11 zile = 2310 lei

Calculul totalului avansului spre decontare:

180 Iei + 900 lei + 2310 lei = 3390 lei

Răspuns:

Avansul acordat titularului de avans constituie 3390 lei.

Calculul avansului spre decontare acordat titularului de avans este prezentat în tabelul 6.1.1.

Tabelul 6.1.1.

Tranzacții:

Avansul plătit din casă titularului de avans:

Dt 160 „Decontări cu titularii de avans” – 3390 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 3390 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente avansului plătit din casă titularilor de avans este prezentat în schema 6.1.1.

Schema 6.1.1. Sistemul contabil aferent avansului plătit din casă titularilor

de avans

După întoarcere din detașare angajatul întocmește decontul de avans pe care în termen de 5 zile trebuie să-l prezinte în contabilitate. La decontul de avans se anexează documentele care confirmă cheltuielile efectuate în deplasare biletele de călătorie, chitanțele de la hotel. În baza decontului de avans sunt justificate cheltuielile suportate de către titularul de avans în deplasare. De asemenea, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasare angajatul trebuie să ramburseze în casa instituției publice suma avansului neutilizat.

Exemplu de calcul a cheltuielilor suportate de titularul de avans în deplasare din m. Chișinău în or. Briceni pe perioada 13.09.20_- 24.09.20_:

Să se determine suma cheltuielilor suportate de titularul de avans.

Rezolvare:

Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):

90 lei x 2 = 180 lei

Calcului cheltuielilor pentru diurnă:

75 lei x 12 zile = 900 lei

Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanței de la hotel – 180 lei/zi):

180 lei x 11 zile = 1980 lei

Calculul totalului cheltuielilor de detașare justificate de către titularul de avans:

180 lei + 900 lei + 1980 lei = 3060 lei

Răspuns:

Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3060 lei.

Calculul cheltuielilor justificate de titularul de avans este prezentat în tabelul 6.1.2.

Tabelul 6.1.2.

Tranzacții:

Cheltuieli justificate de către titularul de avans în baza decontului de avans:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 114.01 – 3060 lei

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans” – 3060 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente justificării cheltuielilor de către titularii de avans în baza decontului de avans este prezentat în schema 6.1.2.

Schema 6.1.2. Sistemul contabil aferent justificării cheltuielilor de către titularii de avans în baza decontului de avans

Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans (3390-3060=330 lei):

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 330 lei

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans” – 330 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente rambursării avansului neutilizat de către titularii de avans este prezentat în schema 6.1.3.

Schema 6.1.3. Sistemul contabil aferent rambursării avansului neutilizat în casă de către titularii de avans

Exemplu, când cheltuielile suportate de către detașatul din mun. Chișinău în or. Briceni pe perioada 13.09.20_ -24.09.20 depășesc limita cheltuielilor aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012:

Rezolvare:

Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):

90 lei x 2 = 180 lei

Calculul cheltuielilor pentru diurnă:

75 lei x 12 zile = 900 lei

Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanței de la hotel – 225 lei/zi pentru perioada 13.09.20_ -20.09.20_. Pentru perioada 20.09.20_ -24.09.20_ detașatul n-a prezentat chitanța de la hotel):

pentru perioada 13.09.20 – 20.09.20

210 lei x 7 zile = 1470 lei

pentru perioada 20.09.20 – 24.09.20

25 lei x 4 zile = 100 lei

Notă: Se acceptă pentru justificare suma cheltuielilor de cazare care nu depășește plafonul-limită de cazare stabilit pentru localitatea respectivă conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012.

Diferența de 15 lei/zi dintre cheltuielile pentru cazare efectuate conform chitanței de la hotel – 225 lei/zi și plafonul-limită de cazare stabilii pentru orașe – 210 lei/zi este suportată de către titularul de avans din mijloacele bănești proprii.

Calculul totalului cheltuielilor de detașare justificate de către titularul de avans:

180 lei + 900 lei + 1470 lei + 100 lei = 2650 lei.

Răspuns:

Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 2650 lei.

Evidența analitică a decontărilor cu titularii de avans este organizată în nota de contabilitate 8 în mod pozițional pe fiecare titular de avans.

6.2. Contabilitatea decontărilor cu debitorii și creditorii

În procesul activității instituțiilor publice apar decontări cu diferiți agenți economici generate de necesitatea achiziționării bunurilor și serviciilor Modalitatea de achiziționare a bunurilor și serviciilor de către instituțiile publice este reglementată de următoarele acte legislative și normative:

Legea privind achizițiile publice nr. 96-XVI din 27.07.2007;

Regulamentul cu privire la achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea ofertelor de prețuri nr. 245 din 04.03.2008;

Regulamentul achizițiilor publice de valoare mică nr. 148 din 14.02.2008;

Regulamentul privind realizarea achizițiilor publice de servicii de proiectare a lucrărilor nr. 352 din 05.05.2009;

Regulamentul privind realizarea achizițiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri nr. 329 din 19.03.2008.

Pentru evidența decontărilor cu agenții economici aferente achiziționării de bunuri și servicii este prevăzut contul de activ-pasiv 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori”. În acest cont se reflectă atât avansurile pe termen scurt acordate agenților economici, cât și datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale. În debit – transferul avansului pe termen scurt agenților economici pentru achiziționarea de bunuri și servicii, precum și stingerea datoriei creditoare. În credit – valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate, precum și stingerea datoriei debitoare. Soldul se reflectă desfășurat. Soldul debitor – suma avansurilor pe termen scurt acordate agenților economici. Soldul creditor – suma datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale.

Operațiunile aferente achiziționării de bunuri și servicii sunt contabilizate în NC 6 – borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituții și organizații.

Plățile pentru mărfurile procurate, lucrările executate și serviciile prestate instituțiilor publice se efectuează conform contractelor de achiziții publice, încheiate între executorii de buget și furnizori în limita soldurilor alocațiilor disponibile la zi pentru cheltuielile respective stabilite în Planul secundar de finanțare sau Devizul de cheltuieli.

Tranzacții:

Transferul avansului pe termen scurt agentului economic SRL „X” din contul curent al instituției publice în baza ordinului de plată pentru achiziționarea materialelor de uz gospodăresc:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 8500 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art. 113.03 „Rechizite de birou, materiale și obiecte de uz gospodăresc” – 8500 lei

Concomitent se contabilizează finanțarea primită din bugetul de stat:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 8500 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 8500 lei

Modul de înregistrare a operațiunii aferente avansului pe termen scurt acordat agenților economici este expus în schema 6.2.1.

Schema 6.2.1. Sistemul contabil aferent avansurilor pe termen scurt acordate agenților economici

Valoarea materialelor de uz gospodăresc achiziționate de la SRL „X” în baza facturii fiscale:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – 8500 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 8500 lei

Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de SA „Apă-Canal” în luna septembrie 20_ în baza facturii fiscale:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art.113.34 „Apă și canalizare” – 14000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 14000 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor aferente datoriilor privind facturile comerciale, este expus în schema 6.2.2.

Schema 6.2.2. Sistemul contabil aferent datoriilor plivind facturile

Suma plății transferată din contul curent al instituției publice debitorilor și creditorilor nu trebuie să depășească limita alocațiilor aprobate pe luna respectivă în Planul secundar de finanțare / Devizul de cheltuieli pe articolul și alineatul de cheltuieli respectiv (113.03,113.34 etc.).

Transferul plătiți SA „Apă-Canal” pentru serviciile prestate în luna septembrie 20_ din contul curent al instituției publice în baza ordinului de plată:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 14000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției”, art.113.34 – 14000 lei

Concomitent se contabilizează finanțarea primită din bugetul de stat:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituției” – 14000 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 14000 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor aferente stingerii datoriilor privind facturile comerciale, este expus în schema 6.2.3.

Schema 6.2.3. Sistemul contabil aferent stingerii datoriilor privind facturile comerciale

Conform articolului 267(1) din Codul civil, în relațiile de decontare termenul de prescripție de 3 ani, în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, dreptul încălcat.

Datoria debitoare cu termenul de prescripție expirat se trece în baza ordinului conducătorului instituției publice la diminuarea finanțării din buget prin formula contabilă:

Dt 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției”- 7600 lei

Ct 178 „Decontări tu diferiți debitori și creditori” – 7600 lei

Persoanele responsabile (contabilul șef, adjunctul contabilului șef etc.) pentru admiterea datoriei debitoare cu termenul de prescripție expirat poartă răspundere disciplinară, administrativă, penală.

Datoria creditoare cu termenul de prescripție expirat se trece la majorarea finanțării din buget prin formula contabilă:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 3200 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 3200 lei

În scopul monitorizării și analizei datoriilor cu termen de achitare expirat instituțiile publice întocmesc următoarele rapoarte lunare:

Raport privind datoriile cu termen de achitare expirat în instituțiile finanțate din buget din contul componentei de bază;

Raport privind datoriile cu termen de achitare expirat în instituțiile finanțate din buget din contul mijloacelor speciale,

pe care le prezintă instituțiilor ierarhic superioare (ministerelor de resort/ direcțiilor financiare raionale, municipale) până la data de lunii următoare perioadei de gestiune, împreună cu nota explicativă.

TEMA 7. CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE

7.1. Componența și caracteristica mijloacelor fixe. Evidența lor operativă

7.2. Evidența sintetică și analitică a mijloacelor fixe

7.3. Evidența uzurii mijloacelor fixe

7.4. Casarea mijloacelor fixe

7.1. Componența și caracteristica mijloacelor fixe. Evidența lor operativă

Mijloace fixe – active materiale, al căror preț unitar depășește plafonul stabilit de legislație (6000 lei) și care sunt prevăzute pentru utilizare pe o durată mai mare de un an în activitatea instituțiilor publice.

Se consideră mijloace fixe indiferent de valoare și DFU – fondul de carte, valorile muzeale, mașinile și uneltele agricole, animalele adulte de lucru și cele productive, instrumente de construcție și mecanizate.

Nu se includ în componența mijloacelor fixe și se raportă la investiții sau la stocuri de mărfuri și materiale:

clădirile, construcțiile speciale și alte obiecte pe care instituția nu le utilizează în activitatea sa operațională și sunt destinate pentru scopuri investiționale;

animalele tinere și la îngrășat;

obiectele destinate vânzării;

plantațiile perene crescute în pepiniere în calitate de material săditor.

Conform Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21.03.2003, mijloacele fixe se clasifică în următoarele grupuri:

Clădiri.

Construcții speciale.

Instalații de transmisie.

Mașini și utilaje.

Mijloace de transport.

Unelte și scule, inventar de producere și gospodăresc, alte tipuri de mijloace fixe.

Animale de producție și reproducție.

Plantații perene.

Alte mijloace fixe.

Mijloacele fixe utilizate de instituțiile publice au un caracter neproductiv, fiind utilizate în scopuri didactice, științifice, administrative culturale, sanitare, militare ele.

Instituțiile publice pot intra în posesia mijloacelor fixe pe mai multe căi și anume:

prin dotare de către stat la înființarea instituției publice;

prin achiziție de la furnizori;

cu titlu gratuit de la sponsori;

prin transfer de la instituția ierarhic superioară;

din investiții capitale.

Modalitatea de achiziționare a mijloacelor fixe este reglementată de:

Legea privind achizițiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007;

Regulamentul achizițiilor publice de valoare mică nr. 148 din 14.02.2008;

Regulamentul cu privire la achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea ofertelor de prețuri nr. 245 din 04.03.2008;

Regulamentul privind realizarea achizițiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri nr. 329 din 19.03.2008.

Mijloacele fixe intrate în patrimoniul instituției publice sunt predate la depozit în gestiunea magazionerului, cu care conducătorul instituției publice încheie un contract de răspundere materială deplină. Magazionerul ține evidență operativă a mijloacelor fixe în Lista de inventar a mijloacelor fixe forma MF-13, în care se indică:

denumirea mijloacelor fixe;

numărul de inventar;

valoarea;

observații (informații privind mișcarea mijloacelor fixe).

Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit în folosință se efectuează în baza Facturii (cerere) forma nr. 434, vizată de contabilul șef și conducătorul / adjunctul instituției publice.

Este interzisă eliberarea mijloacelor fixe de la depozit în folosință în bază de dispoziție verbală a conducătorilor instituției publice.

Fiecărui mijloc fix, cu excepția fondului de carte, i se atribuie un număr de inventar constituit din opt cifre, care se aplică pe fiecare mijloc fix.

De exemplu: numărul de inventar al unii computer este 01360045. Acest număr reflectă:

subcontul 013 „Mașini și utilaje”;

grupa 6 „Tehnica de calcul” din cadrul subcontului 013 „Mașini și utilaje”;

numărul de ordine – 0045.

Numărul de inventar atribuit mijloacelor fixe casate nu poate fi atribuit altui mijloc fix.

7.2. Evidența sintetică și analitică a mijloacelor fixe

Pentru evidența sintetică a mijloacelor fixe este destinat contul de activ 01 „Mijloace fixe” care se divizează în următoarele subconturi:

„Clădiri”

„Construcții speciale”

„Instalații de transmisie”

„Mașini și utilaje”

„Terenuri”

„Mijloace de transport”

„Unelte de producție, instrumente și inventar gospodăresc”

„Animale de muncă și de producție”

„Fondul de carte”

„Alte mijloace fixe”

În debitul subconturilor se reflectă intrarea mijloacelor fixe. În credit casarea mijloacelor fixe, transmiterea lor altor instituții publice, lipsurile de mijloace fixe. Soldul debitor – valoarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul instituției.

Fiecare subcont se divizează în grupe. Astfel, subcontul 013 „Mașini și utilaje” se divizează în 8 grupe. De exemplu, grupa 6) tehnica de calcul include computerele etc., grupa 8) alte mașini și utilaje include instrumentele muzicale, aparatura radio, mașinile de spălat și de cusut, frigiderele, televizoarele, aspiratoarele etc.

Concomitent cu intrarea mijloacelor fixe se formează fondul mijloacelor fixe încadrat cu contul de pasiv 250 „Fondul mijloacelor fixe”. În credit – intrarea mijloacelor fixe. În debit – calculul uzurii mijloacelor fixe, lipsurile de mijloace fixe. Soldul creditor – suma fondului mijloacelor fixe.

Cheltuielile aferente achiziționării mijloacelor fixe sunt atribuite la articolul de cheltuieli 242 „Procurarea mijloacelor fixe”.

Operațiunile economice aferente achiziționării mijloacelor fixe de la furnizori sunt contabilizate în NC 6 – borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituții și organizații.

Operațiunile economice ocazionate de primirea mijloacelor fixe cu titlu gratuit sunt contabilizate în NC 16 – borderou cumulativ privind evidența bunurilor primite cu titlu gratuit.

Operațiunile economice aferente mișcării și ieșirii mijloacelor fixe sunt contabilizate în NC 9 – borderou cumulativ privind ieșirea și mișcarea mijloacelor fixe.

Tranzacții:

În baza Facturii fiscale s-au achiziționat de la SRL „X” următoarele mijloace fixe:

Taxa pe valoarea adăugată în instituțiile publice se atribuie la majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe:

Dt 013 „Mașini și utilaje” – 14400 lei

Dt 016 „Unelte de producție, instrumente și inventar gospodăresc” – 14300 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 28700 lei

Concomitent se formează fondul mijloacelor fixe

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 242.00 – 28700 lei

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 28700 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente achiziționării mijloacelor fixe este prezentat în schema 7.2.1.

Schema 7.2.1. Sistemul contabil aferent achiziționării mijloacelor fixe

În baza Contractului de predare-primire cu titlu gratuit a mijloacelor fixe și a Facturii s-au primit cu titlu gratuit de la ONC „Y” de către instituția publică următoarele mijloace fixe:

Dt 013 „Mașini și utilaje” – 16200 lei

Dt 018 „Fondul de carte” – 5000 lei

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 21200 lei

Valoarea mijloacelor fixe eliberate de la depozit în folosință în baza Facturii (cerere) forma 434.

Dt 013 „Mașini și utilaje” – 32800 lei

Ct 013 „Mașini și utilaje” – 32800 lei

Dt 016 „Unelte de producție, instrumente și inventar gospodăresc” – 14500 lei

Ct 016 „Unelte de producție, instrumente și inventar gospodăresc” – 14500 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente mijloacelor fixe eliberate de la depozit în folosință este prezentat în schema 7.2.2.

Schema 7.2.2. Sistemul contabil aferent eliberării mijloacelor fixe de la

depozit în folosință

Cheltuielile aferente reparației capitale a clădirilor și construcțiilor speciale (subcontul 011) majorează valoarea inițială (de intrare) a acestora. Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru reparația capitală nu majorează valoarea inițială a acestora.

Calculul cheltuielilor aferente reparației capitale în antrepriză a clădirii instituției publice:

Dt 200„Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 243 „Reparații capitale” alin. 03 „Reparația capitală a obiectelor social-culturale” – 450000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 450000 lei

Concomitent se majorează (capitalizează) valoarea inițială (de intrare) a clădirii cu 450000 lei.

Dt 010 „Clădiri” – 450000 lei

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 450000 lei

Pentru legalizarea majorării (capitalizării) valorii mijloacelor fixe se întocmește Procesul – verbal privind majorarea valorii mijloacelor fixe și recalcularea uzurii mijloacelor fixe forma MF-2.

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente reparației capitale a clădirilor și construcțiilor speciale este prezentat în schema 7.2.3.

Schema 7.2.3. Sistemul contabil aferent reparației capitale a clădirilor și

construcțiilor speciale

Evidența analitică a mijloacelor fixe este organizată în Fișa de inventar a mijlocului fix forma MF-6, MF-8, MF-9.

Fișa de inventar a mijlocului fix forma MF-6 este destinată evidenței clădirilor, construcțiilor speciale, instalațiilor de transmisie, mașinilor și utilajelor, mijloacelor de transport, uneltelor de producție, instrumentelor și inventarului gospodăresc. Pentru fiecare mijloc fix evidența analitică se ține separat pe o fișă de inventar a mijlocului fix.

Fișa de inventar a mijlocului fix forma MF-8 servește pentru evidența animalelor de muncă, productive și de prăsilă, precum și pentru evidența plantațiilor multianuale din grădinile botanice.

Fișa de inventar forma MF-9 este destinată pentru evidența în grup a fondului de carte și a mijloacelor pentru montare în scenă.

În scopul asigurării concordanței dintre evidența analitică și evidența sintetică a mijloacelor fixe se întocmește Balanța de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe”.

7.3. Evidența uzurii mijloacelor fixe

În procesul de utilizare mijloacele fixe se uzează treptat. Uzura se definește ca o constatare contabilă de reducere definitivă a valorii obiectelor generată de utilizarea lor, de influența factorilor naturali, de progresul tehnic sau de alte cauze.

Scopul calculării și includerii uzurii în cheltuieli sau consumuri, după caz, este de a recupera pierderea definitivă de valoare a obiectelor de mijloace fixe.

Din punct de vedere financiar, prin uzură se urmărește asigurarea resurselor bănești, ca o componentă a capacității de autofinanțare, necesare pentru înlocuirea mijloacelor fixe scoase din folosință sau pentru a cumpăra noi obiecte.

În instituțiile publice uzura se determină pentru următoarele mijloace fixe:

clădiri;

construcții speciale;

instalații de transmisie;

mașini și utilaje;

animale de muncă;

mijloace de transport;

inventar de producție și gospodăresc.

Uzura nu se determină pentru:

clădiri și construcții speciale considerate monumente de arhitectură și artă unicale;

utilaj, exponate, modele care funcționează sau nu, machete și alte materiale instalate în cabinete și laboratoare care se utilizează în scopuri didactice și științifice:

exponate ale regnului animal din grădinile zoologice;

fondul de carte, mijloace pentru montare în scenă;

valorile de muzeu și artistice.

Uzura fizică reprezintă baza materială a pierderii valorii mijloacelor fixe, fiind determinată de întrebuințarea, acțiunea unor factori naturali și de scurgerea timpului.

Uzura morală reprezintă procesul de învechire tehnologică cauzat de evoluția rapidă a tehnicii, de apariția a noi mașini cu performanțe mai ridicate.

Uzura mijloacelor fixe se calculează la sfârșitul anului, indiferent de luna în care ele au fost cumpărate sau construite, se află la depozit sau în folosință. Calculul uzurii nu poate depăși 100% din valoarea mijloacelor fixe.

Uzura se calculează prin metoda liniară.

Metoda liniară prevede ca valoarea uzurabilă a obiectului să fie repartizată uniform pe parcursul duratei de funcționare utilă. Suma uzurii se determină prin raportul dintre valoarea inițială (uzurabilă) și durata de funcționare utilă.

Suma uzurii anuale = Valoarea inițială (uzurabilă) : Durata de funcționare utilă

Durata de funcționare utilă este stabilită pentru fiecare mijloc fix în Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale nr. 338 din 21.03.2003.

Calculul uzurii mijloacelor fixe în mărime de 100% nu poate servi drept justificare pentru casarea mijloacelor fixe.

Evidența uzurii mijloacelor fixe se ține în contul de pasiv 020 „Uzura mijloacelor fixe”. În credit se reflectă calcularea uzurii mijloacelor fixe. În debit – casarea, transmiterea cu titlu gratuit, lipsurile de mijloace fixe. Soldul creditor reflectă suma uzurii mijloacelor fixe.

Tranzacții:

Calcularea uzurii mijloacelor fixe:

Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 750000 lei

Ct 020 „Uzura mijloacelor fixe” – 750000 lei

Transmiterea cu titlu gratuit a computerelor (uzura 100%) de către instituția publică „X” instituției publice „Y” în baza facturii, Procesului verbal de predare-primire a bunurilor donate și Autorizației de la ministerul de resort:

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe” – 20800 lei

Ct 013 „Mașini și utilaje” – 20800 lei

Uzura mijloacelor fixe se calculează în Balanța de verificare privind calcularea uzurii mijloacelor fixe pentru fiecare obiect, în care se indică:

numărul de inventar;

anul intrării în patrimoniul instituției;

denumirea mijloacelor fixe repartizate pe subconturi;

valoarea;

norma uzurii anuale;

suma uzurii calculată pe anul curent;

suma uzurii cumulată.

7.4. Casarea mijloacelor fixe

După ce au ajuns la limita duratei lor de folosință, mijloacele fixe se scot din funcțiune prin casare în condițiile prevăzute de Regulamentul privind casarea bunurilor uzate raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 500 din 12.05.1998.

Mijloacele fixe se casează doar în cazul când restabilirea lor este imposibilă sau economic nerațională, precum și atunci când ele nu pot fi vândute sau transmise în modul stabilit altor entități.

Pot fi casate mijloacele fixe:

uzate fizic integral;

devenite inutilizabile în urma avariilor, calamităților naturale.

Pentru determinarea inutilizabilității mijloacelor fixe, precum și pentru întocmirea documentelor necesare pentru casarea mijloacelor fixe, în cadrul instituției se instituie, prin ordinul conducătorului, comisia de casare a mijloacelor fixe în următoarea componență:

inginerul-șef sau adjunctul conducătorului în calitate de președinte al comisiei;

contabilul-șef sau adjunctul acestuia;

șeful subdiviziunii, la balanța căreia se află bunurile ce urmează să fie casate;

persoana cu răspundere materială de bunuri.

Operația de casare a mijloacelor fixe se desfășoară în 4 etape succesive:

propunerea casării;

constatarea necesității casării;

aprobarea casării;

executarea casării propriu-zise.

I etapă. Propunerea casării este înaintată în scris de către comisia de inventariere sau de gestionari conducătorului entității.

II etapă. Propunerea de casare este analizată de către comisia de casare. Comisia de casare verifică, nemijlocit la fața locului, starea obiectului ce trebuie să fie casat și stabilește dacă obiectul dat este sau nu inutilizabil ori mai poate fi reparat.

Comisia la fel depistează persoanele din vina cărora s-a produs scoaterea din uz înainte de expirarea termenului de exploatare a mijloacelor fixe și înaintează propuneri privind tragerea lor Ia răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.

III etapă. Pentru casarea mijloacelor fixe comisia de casare întocmește Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe, în care se indică:

denumirea mijloacelor fixe;

numărul de inventar;

data intrării în exploatare;

suma uzurii.

Procesul-verbal este semnat de membrii comisiei de casare, apoi el este înaintat pentru aprobare conducătorului instituției.

Pentru efectuarea casării mijloacelor fixe este necesar ca, instituțiile publice să primească autorizația de casare de la organul ierarhic superior (Ministerul de resort sau organele locale ale administrației de stat – consiliile raionale, municipale, orășenești, sătești). În acest scop instituția publică înaintează un demers instituției ierarhic superioare.

IV etapă. După primirea Autorizației de casare de la instituția Ierarhic superioară mijloacele fixe pot fi supuse casării propriu-zise, care constă în operația de demontare, dezmembrare, demolare și se efectuează în mod obligatoriu în prezența comisiei de casare.

Materialele și piesele obținute în rezultatul casării mijloacelor fixe se pot valorifica prin comercializare sau sunt reținute pentru necesitățile instituției.

Tranzacții:

1. Casarea mijloacelor fixe în baza Procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe și Autorizației de casare de la ministerul de resort / consiliul municipal, raional, sătesc.

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe” – 101600 lei

Ct 013 „Mașini și utilaje” – 25200 lei

Ct 015 „Mijloace de transport” – 68000 lei

Ct 016 „Unelte de producție, instrumente și inventar gospodăresc” – 8400 lei

Concomitent se contabilizează valoarea fierului uzat casarea mijloacelor fixe:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – 4700 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 4700 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente casării mijloacelor fixe este prezentat în schema 7.4.1

Schema 7.4.1. Sistemul contabil aferent casării mijloacelor fixe

TEMA 8. CONTABILITATEA MATERIALELOR

8.1. Componenta și destinația materialelor. Evidența lor operativă

8.2. Evidența sintetică și analitică a materialelor

8.1. Componența și destinația materialelor. Evidența lor operativă

Instituțiile publice utilizează în procesul activității lor un volum considerabil de materiale. Structura acestora diferă în funcție de specificul activității pe care o desfășoară instituția publică. Astfel, instituție de învățământ folosesc mai mult materiale didactice și de laborator; instituțiile sanitare – medicamente și materiale de pansament etc.

Materialele diferă și în dependență de scopul pentru care sunt utilizate. Din acest punct de vedere se disting:

chimicale, reactive;

materiale de uz gospodăresc, alimente, furaje, nutrețuri;

combustibil;

carburanți și lubrifianți;

piese de schimb pentru mașini și utilaje.

Materialele pot intra în patrimoniul instituției pe mai multe căi:

prin dotare de către stat la înființarea instituției;

prin achiziție de la furnizori;

cu titlu gratuit de la sponsori;

prin transfer de la instituția ierarhic superioară;

din casarea mijloacelor fixe și OMVSD.

În cazul când bunurile materiale (mijloace fixe, materiale, OMVSD) sunt primite de la furnizor de către un angajat al instituției publice pe numele angajatului se eliberează în contabilitatea instituției publice Declarația (Anexa 9) pentru ridicarea valorilor în mărfuri și materiale, conform prevederilor Instrucțiunii cu privire la eliberarea delegațiilor pentru ridicarea valorilor în mărfuri și materiale nr. 294 din 17.03.1998.

La eliberarea Delegației angajatului contabilitatea instituției publice o înregistrează în Registrul de evidență a delegațiilor.

Termenul de valabilitate a delegației se stabilește în dependență de posibilitățile existente pentru primirea și transportarea bunurilor în cauză conform contractului, de cel mult 15 zile.

Delegația se prezintă furnizorului la livrarea bunurilor și servește pentru justificare pentru ridicarea bunurilor de la furnizor de către angajatul instituției publice delegat în acest scop.

Persoana, căreia i s-a înmânat delegația, este obligată să prezinte în contabilitatea instituției publice cel târziu în ziua următoare după primirea bunurilor, documentele primare (factură fiscală, factură) care justifică primirea bunurilor de la furnizor și predarea acestora la depozit gestionarului respectiv.

În registrul de evidență a delegațiilor în rubrica „Mențiuni despre îndeplinirea dispozițiilor” se înregistrează numărul, seria și data facturii fiscale / facturii prezentată de către angajatul respectiv.

Materialele reprezintă o componentă importantă a proprietății de stat, de aceea buna lor păstrare și utilizare constituie o sarcină importantă pentru fiecare instituție. Ele trebuie depozitate în magazii, amenajate potrivit felului și însușirii materialelor respective. Responsabil pentru primirea, păstrarea și eliberarea de materiale este magazionerul (gestionarul) cu care conducerea instituției încheie un contract de răspundere materială deplină (Anexa 8).

Gestionarul ține evidența operativă a materialelor în Registrul de evidență a materialelor la depozit forma M-17. În acest registru evidența se ține pentru fiecare tip de material pe o pagină aparte în care se indică:

denumirea materialului;

valoarea;

calitatea;

proveniența (de unde a fost primit);

destinația (cui a fost eliberat);

intrarea, ieșirea, soldul în expresie cantitativă.

Eliberarea produselor alimentare de la depozit în folosință se efectuează în baza documentului Meniul-cerere forma nr. 298 (299) care se întocmește zilnic în baza normelor de repartiție a alimentelor și a numărului persoanelor care trebuie alimentate.

Meniul-cerere cu semnăturile persoanelor privind eliberarea și primirea produselor alimentare se transmite în contabilitate în termenii stabiliți de către contabilul-șef, dar nu mai rar de trei ori pe lună.

Eliberarea materialelor de la depozit în folosință se efectuează în baza documentului Factură (cerere) forma nr. 434, semnată de conducătorul instituției publice (adjunctul) și contabilul-șef. Este interzisă eliberarea materialelor de la depozit în folosință în baza dispoziției verbale a conducătorului instituției.

La sfârșitul lunii magazionerul prezintă în contabilitate Darea de seamă privind mișcarea materialelor la depozit în care se indică:

denumirea materialelor;

unitatea de măsură;

valoarea;

soldul inițial în expresie cantitativă;

intrarea;

ieșirea;

soldul final în expresie cantitativă.

8.2. Evidența sintetică și analitică a materialelor

Pentru evidența sintetică a materialelor este destinat contul de activ 06 „Materiale și produse alimentare” care se divizează în 10 subconturi:

060 „Materiale pentru scopuri didactice, științifice și alte scopuri”

061 „Produse alimentare”

062 „Medicamente și materiale de pansament”

063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou”

064 „Combustibil, carburanți și lubrifianți”

065 „Nutreț și furaje”

066 „Ambalaj”

067 „Diverse materiale”

068„Materiale în expediție”

069 „Piese de schimb pentru mașini și utilaje”

În debit – intrarea materialelor. În credit – consumul materialelor, lipsurile de materiale. Soldul debitor – valoarea materialelor aflate în patrimoniul instituției publice.

Operațiunile economice aferente materialelor achiziționate de la furnizori sunt contabilizate în NC 6 – borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituții și organizații, iar consumul materialelor se contabilizează în NC 13 – borderou cumulativ privind consumul materialelor.

Operațiunile economice aferente produselor alimentare achiziționate de la furnizor sunt contabilizate în NC 11 – borderou cumulativ privind intrarea produselor alimentare, iar consumul produselor alimentare se contabilizează în NC 12 – borderou cumulativ privind consumul produselor alimentare.

Evidența analitică a materialelor este organizată în Registrul evidenței cantitativ – valorice a materialelor forma nr.296.

Tranzacții:

Valoarea materialelor de uz gospodăresc achiziționate de la SRL „X” în baza Facturii fiscale:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – 1350 lei

Dt 069 „Piese de schimb pentru mașini și utilaje” – 3500 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 4850 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente achiziționării materialelor este prezentat în schema 8.2.1.

Schema 8.2.1. Sistemul contabil aferent achiziționării materialelor

Valoarea rechizitelor de birou achiziționate de către titularul de avans conform Decontului de avans:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – 80 lei

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans” – 80 lei

Valoarea materialelor de uz gospodăresc eliberate de la depozit în folosință în baza Facturii (cerere) forma nr. 434:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – 1200 lei

Ct 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – l200 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente materialelor eliberate de la depozit în folosință este prezentat în schema 8.2.2.

Schema 8.2.2. Sistemul contabil aferent eliberării materialelor de la depozit în folosință

Valoarea de intrare a anvelopelor/acumulatoarelor instalate, conform Actului de instalare a anvelopelor/acumulatoarelor:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art.113.45 – 2200 lei

Ct 069 „Piese de schimb pentru mașini și utilaje” – 2200 lei

Consumul combustibilului în baza Foii de parcurs, cu respectarea normelor de consum în vigoare:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art.113.26 – 400 lei

Ct 064 „Combustibil, carburanți și lubrifianți” – 400 lei

Consumul materialelor de uz gospodăresc în baza Listei de eliberare a materialelor pentru necesitățile instituției forma nr. 410:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art.113.03 – 1200 lei

Ct 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – 1200 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente consumului de materiale este prezentat în schema 8.2.3.

Schema 8.2.3. Sistemul contabil aferent consumului de materiale

Valoarea produselor alimentare primite cu titlu gratuit de la sponsori de către Casa de copii în baza Procesului-verbal de predare-primire a bunurilor donate și a Facturii:

Dt 061 „Produse alimentare” – 12500 lei

Ct 400 „Venituri din mijloace speciale” – 12500 lei

Valoarea produselor alimentare predate de la depozit în folosință în baza Meniului-cerere forma nr. 298:

Dt 061 „Produse alimentare” – 3200 lei

Ct 061 „Produse alimentare” – 3200 lei

Consumul produselor alimentare primite cu titlu gratuit:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”, art.113.09 – 3200 lei

Ct 061 „Produse alimentare” – 3200 lei

TEMA 9. CONTABILITATEA OBIECTELOR DE MICĂ VALOARE Șl SCURTĂ DURATĂ

9.1. Componența și caracteristica obiectelor de mică valoare si scurtă durată. Evidența lor operativă

9.2. Evidența sintetică și analitică a obiectelor de mică valoare și scurtă durată

9.1. Componența și caracteristica obiectelor de mică valoare și scurtă durată. Evidența lor operativă

Se consideră obiecte de mică valoare și scurtă durată obiectele care au o valoare mai mică de 6000 lei unitatea, indiferent de durata lor de funcționare. Drept exemple de OMVSD pot fi menționate: mese, scaune, bănci, vesela de la cantină, aspiratoare, televizoare, combine muzicale, șurubelnițe etc.

La fel se consideră obiecte de mică valoare și scurtă durată obiectele cu valoarea mai mare de 6000 lei unitatea și cu termenul de utilizare mai mic de un an. De asemenea, se includ în categoria obiectelor de mică valoare și scurtă durată indiferent de valoare și durata de utilizare uneltele de pescuit, îmbrăcămintea și încălțămintea specială, uniformele din unitățile armatei, poliției etc.

Obiectele de mică valoare și scurtă durată pot intra în patrimoniul instituției publice prin următoarele căi:

prin dotare de către stat la înființarea instituției;

prin achiziție de la furnizori;

cu titlu gratuit de la sponsori;

prin transfer de la instituția ierarhic superioară.

Obiectele de mică valoare și scurtă durată intrate în patrimoniul instituției sunt depozitate la magazie sub răspunderea gestionarului care ține evidență operativă a obiectelor de mică valoare și scurtă durată în Registrul de evidența a materialelor la depozit forma M-17. Evidența operativă a obiectelor de mică valoare și scurtă durată este organizată analogic evidenței materialelor.

Eliberarea obiectelor de mică valoarea și scurtă durată de la depozit în folosință se efectuează în baza documentului Factură (cerere) forma nr.434. Este interzisă eliberarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată pe bază de dispoziție verbală a conducătorului instituției.

La sfârșitul lunii / trimestrului magazionerul prezintă în contabilitatea Darea de seamă privind mișcarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată la depozit în care se indică:

denumirea OMVSD;

valoarea;

soldul inițial în expresie cantitativă;

intrarea, ieșirea;

soldul final în expresie cantitativă.

9.2. Evidența sintetică și analitică a obiectelor de mică valoare și scurtă durată

Pentru evidența sintetică a obiectelor de mică valoare și scurtă durată este destinat contul de activ 07 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” care se divizează în următoarele subconturi:

070 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată la depozit”

071 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată în folosință”

072 „Lengerie, accesorii de pat, încălțăminte și îmbrăcăminte la depozit”

073 „Lengerie, accesorii de pat, încălțăminte și îmbrăcăminte în folosință”

În debit se înregistrează intrarea obiectelor de mică valoare și semiți durată, iar în credit – casarea OMVSD, lipsurile de OMVSD. Soldul debitor reflectă valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată aflate in patrimoniul instituției.

Odată cu intrarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată în patrimoniul instituției se formează fondul obiectelor de mică valoare și scurtă durată încadrat cu contul de pasiv 260 „Fondul obiectelor de mică valonii și scurtă durată”. În credit se reflectă intrarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată. În debit – casarea OMVSD, lipsurile de OMVSD. Soldul creditor reflectă valoarea fondului obiectelor de mică valoare și scurtă durată.

Operațiunile privind achiziționarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată sunt contabilizate în nota de contabilitate 6, iar casarea, eliberarea de la depozit și lipsurile de OMVSD – în nota de contabilitate 10 – borderou cumulativ privind scoaterea din uz si deplasarea OMVSD.

Evidența analitică a OMVSD este organizată în Registrul evidenței cantitativ – valorice a materialelor forma nr. 296.

Tranzacții:

Valoarea OMVSD achiziționate de la furnizor în baza Facturii fiscale:

Dt 070 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată la depozit” – 6920 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 6920 lei

Concomitent se formează fondul OMVSD:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art.113.03 – 6920 lei

Ct 260 „Fondul OMVSD” – 6920 lei

Valoarea OMVSD primite cu titlu gratuit de la sponsori în baza Procesului-verbal de predare-primire a bunurilor donate și a facturii:

Dt 070 „OMVSD la depozit” – 5605 lei

Dt 072 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte și încălțăminte la depozit” – 10350 lei

Ct 260 „Fondul OMVSD” – 15955 lei

OMVSD cu valoarea mai mică de 20 lei unitatea predate de la depozit în folosință:

Dt 260 „Fondul OMVSD” – 18,50 lei

Ct 070 „OMVSD la depozit” – 18,50 Lei

În instituțiile publice nu se calculează uzura OMVSD.

OMVSD cu valoarea mai mare de 20 lei unitatea predate de la depozit în folosință în baza Facturii (cerere):

Dt 071 „OMVSD în folosință” – 180 lei

Ct 070 „OMVSD la depozit” – 180 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente eliberăm OMVSD de la depozit în folosință este prezentat în schema 9.2.2.

Schema 9.2.2. Sistemul contabil aferent eliberării OMVSD de la depozit în folosință

Casarea OMVSD în baza Procesului-verbal de casare a OMVSD:

Dt 260 „Fondul OMVSD” – 6695 lei

Ct 071 „OMVSD în folosință” – 3670 lei

Ct 073 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte și încălțăminte în folosință” – 3025 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor economice aferente casării OMVSD este prezentat în schema 9.2.3.

Schema 9.2.3. Sistemul contabil aferent casării OMVSD

TEMA 10. CONTABILITATEA MIJLOACELOR SPECIALE

10.1. Evidența operațiunilor privind mijloacele speciale

10.2. Evidența decontărilor privind întreținerea copiilor in instituțiile preșcolare

10.1. Evidența operațiunilor privind mijloacele speciale

Conform Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituțiilor publice (cu modificările și completările ulterioare), aprobat prin ordinul Ministerului finanțelor nr. 94 din 31.12.2004, instituțiile publice pot desfășura unele activități producătoare de venituri, cum ar fi prestarea de servicii, executarea de lucrări, darea în locațiune a încăperilor și clădirilor ce le aparțin etc.

De exemplu, instituțiile de învățământ dispun de mijloace speciale provenite din:

taxa de școlarizare (studii);

taxa pentru darea în locațiune a încăperilor;

taxa de cazare în cămin;

taxa de închiriere a manualelor pentru învățământul gimnazial și liceal etc.

Mijloace speciale – veniturile instituțiilor publice obținute, în condițiile stabilite prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor și prestarea serviciilor contra plată, precum și din donații, sponsorizări și din alte mijloace bănești, intrate legal în posesia instituției publice.

Mijloacele speciale ale instituțiilor publice se includ în bugetele respective (bugetul de stat, bugetele raioanelor, municipiilor, orașelor, satelor), și consideră venituri și sunt direcționale pentru cheltuielile aferente desfășurării activității statutare a acestor instituții.

Pentru mijloacele speciale se întocmește Cartea Marc separat de Cartea Mare pentru mijloacele bugetare.

Modalitatea de utilizare a veniturilor din mijloace speciale este prezentată în figura 10.1.1.

Figura 10.1.1. Cuantumul utilizării veniturilor din mijloace speciale

Din totalul veniturilor privind mijloacele speciale aprobate în planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli pe perioada unui an bugetar instituțiile publice pot utiliza:

până la 50% pentru plata salariului angajaților;

nu mai puțin de 25% pentru asigurarea bazei tehnico-materiale;

25% pentru plata CAS și PAM, achiziționarea bunurilor și serviciilor etc.

Mijloacele speciale se clasifică conform următoarelor categorii:

001 „Servicii cu plata”;

002 „Plata pentru locațiunea / arenda bunurilor proprietate publică”;

003 „Granturi, sponsorizări / filantropie și donație”;

004 „Mijloace provenite din prestarea serviciilor în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală”;

005 „Alte mijloace speciale”.

Instituțiile publice ce beneficiază de mijloace speciale întocmesc anual planul secundar de finanțare / devizul de cheltuieli pe mijloace speciale care este aprobat de Ministerul de resort și Ministerul Finanțelor / consiliile raionale, municipale.

Pentru evidența mijloacelor bănești aferente mijloacelor speciale în conturile trezoreriale este destinat contul de activ 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”. În debit se reflectă încasarea veniturilor, în credit cheltuielile de casă (cheltuielile din contul curent). Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent al mijloacelor speciale.

Operațiunile aferente mișcării mijloacelor în contul 111 sunt contabilizate în nota de contabilitate 3 – borderou cumulativ privind mișcarea mijloacelor în conturile curente pentru mijloace extrabugetare.

Pentru evidența surselor de formare a mijloacelor speciale este destinat contul de pasiv 400 „Venituri din mijloace speciale”. În credit – calcularea / încasarea veniturilor, în debit – închiderea contului de venituri clin mijloace speciale la sfârșitul anului. Soldul creditor reflectă suma veniturilor calculate / încasate de la începutul anului.

Operațiunile ocazionate de calcularea veniturilor sunt contabilizate în nota de contabilitate 14 – borderou cumulativ privind decontările și veniturile mijloacelor speciale.

Evidența cheltuielilor aferente mijloacelor speciale se ține în contul de activ 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”. În debit – se reflectă calcularea cheltuielilor, în credit – închiderea contului de cheltuieli la sfârșitul anului. Soldul debitor reflectă suma cheltuielilor calculate de la începutul anului.

Evidența analitică a cheltuielilor se ține pe articole și alineate de cheltuieli (111, 112, 113, 114, 116, 241, 242, 243 etc.).

Clasificarea conturilor de evidență a mijloacelor speciale este prezentată în schema 10.1.1.

Schema 10.1.1.Clasificarea conturilor de evidență a mijloacelor speciale

Tranzacții:

Calculul taxei de școlarizare în baza Contractelor de studii:

Dt 158 „Decontări cu diferiți debitori și creditori privind veniturile din mijloacele speciale” – 850000 lei

Ct 400 „Venituri din mijloace speciale” – 850000 lei

Pentru calcularea taxei de studii suni necesare documente confirmative de înmatriculare a studenților și de promovare a acestora în anul următor de studii, de exemplu:

Contractele de studii;

Ordinele de înmatriculare;

Ordinele de promovare de la un an de studii la altul;

Listele de evidență a frecvenței studenților;

Notele informative privind rezultatele sesiunilor etc.

Încasare taxei de școlarizare de la studenți în casa instituției publice:

Dt 121 „Casa pe mijloace speciale” – 7500 lei

Ct 158 „Decontări cu diferiți debitori și creditori privind veniturile din mijloacele speciale” – 7500 lei

Transferul taxei de școlarizare din casă în contul curent al mijloacelor speciale:

Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale” – 370000 lei

Ct 121 „Casa pe mijloace speciale” – 370000 lei

Încasarea taxei de școlarizare în contul curent al instituției publice:

Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale” – 75000 lei

Ct 158 „Decontări cu diferiți debitori și creditori privind veniturile din mijloacele speciale” – 75000 lei

Încasarea taxei pentru duplicatul diplomei de licență, conform cererii depuse de către absolventul instituție de învățământ:

Dt 121 „Casa pe mijloace speciale” – 20 lei

Ct 400 „Venituri din mijloace speciale” – 20 lei

Calculul salariului aferent mijloacelor speciale:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”, art. 111.00 – 100000 lei

Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 100000 lei

Calculul contribuțiilor de asigurări sociale de stat aferente mijloacelor speciale:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”, art. 112.00 – 23000 lei

Ct 198 „Decontări privind CAS obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat” – 23000 lei

Calculul PAM aferente mijloacelor speciale:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”, art. 116.00 – 3500 lei

Ct 199 „Decontări privind PAM cu CNAM” – 3500 lei

Ridicarea numeralului din contul curent al mijloacelor speciale pentru plata salariului:

Dt 121 „Casa pe mijloace speciale” – 81500 lei

Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”, art. 111.00 – 81500 lei

Plata salariului din casa pe mijloace speciale:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” – 81500 lei

Ct 121 „Casa pe mijloace speciale” – 81500 lei

Transferul CAS la BASS din contul curent al mijloacelor speciale:

Dt 198 „Decontări privind CAS cu BASS” – 23000 lei

Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”, art. 112.00 – 23000 lei

Transferul PAM la fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală:

Dt 199 „Decontări privind PAM cu CNAM” – 3500 lei

Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”, art. 116.00 – 3500 lei

Calculul cheltuielilor aferente mijloacelor speciale pentru serviciile prestate de SA „Apă-Canal”:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”, art. 113.34 – 12000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 12000 lei

Transferul plății SA „Apă-Canal” din contul curent al mijloacelor speciale pentru serviciile prestate:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 12000 lei

Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale”, art. 113.34 – 12000 lei

Avansul spre decontare acordat din casa pe mijloace speciale titularului de avans:

Dt 160 „Decontări cu titularii de avans” – 4300 lei

Ct 121 „Casa pe mijloace speciale” – 4300 lei

Cheltuieli aferente mijloacelor speciale justificate de titularul de avans:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”, art. 114.01 – 4 150 lei

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans” – 4150 lei

Rambursarea avansului neutilizat în casa pe mijloace speciale de către titularul de avans:

Dl 121 „Casa pe mijloace speciale” – 150 lei

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans” – 150 lei

Transferul avansului neutilizat din casa pe mijloace speciale în contul curent al mijloacelor speciale:

Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 114.01 – 150 lei

Ct 121 „Casa pe mijloace speciale” – 150 lei

Valoarea produselor alimentare primite cu titlu gratuit de la sponsori de către școala-internat:

Dt 061 „Produse alimentare” – 7800 lei

Ct 400 „Venituri din mijloace speciale” – 7800 lei

Consumul produselor alimentare primite cu titlu gratuit:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale” – 3400 lei

Ct 061 „Produse alimentare” – 3400 lei

Transferul avansului pe termen scurt furnizorului din contul curent al mijloacelor speciale pentru achiziționarea de computatoare:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 50000 lei

Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale” – 50000 lei

Valoarea computerelor achiziționate de la furnizor din contul mijloacelor speciale:

Dt 013 „Mașini și utilaje” – 50000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 50000 lei

Concomitent se formează fondul mijloacelor fixe:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”, art. 242 – 50000 lei

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 50000 lei

Valoarea computerelor (două unități) achiziționate din contul mijloacelor speciale, constate lipsă la inventariere, imputate persoanei culpabile:

Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 12000 lei

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe” – 6000 lei

Ct 013 „Mașini și utilaje” – 18000 lei

Concomitent se contabilizează imputarea lipsei persoanei culpabile:

Dt 170 „Decontări privind manco” – 18000 lei

Ct 400 „Venituri din mijloace speciale” – 18000 lei

Achiziționarea literaturii (50 manuale cu valoarea de 60 lei unitatea) de la persoana fizică, conform Contractului de achiziție a mărfurilor de către instituția superioară de învățământ:

Dt 018 „Fondul de carte” – 3000 lei

Ct 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori" – 3000 lei

Concomitent se formează fondul mijloacelor fixe:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale”, art. 113.05 – 3000 lei

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 3000 lei

Reținerea impozitului pe venit la sursa de plată (7%):

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 210 lei

Ct 173 „Decontări privind plățile la buget” – 210 lei

Achitarea plății persoanei fizice din casa pe mijloace speciale pentru literatura achiziționată de instituție (3000 lei – 210 lei = 2790 lei):

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 2790 lei

Ct 121 „Casa pe mijloace speciale” – 2790 lei

Darea în locațiune a încăperilor, clădirilor, altor bunuri de către instituțiile publice este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de dare în locațiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din 29.03.2008.

Cuantumul chiriei se stabilește în contractul de locațiune și se calculează conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul respectiv.

Bunurile din gestiunea instituțiilor publice pot fi date în locațiune cu acordul autorității în subordinea căreia se află instituția. În acest scop Contractul de locațiune trebuie aprobat de ministerul de resort / consiliul raional, municipal, orășenesc, sătesc, în dependență de subordonarea instituției publice.

Termenul contractului de locațiune se stabilește pe perioada unui an, începând cu 1 ianuarie și finalizând cu 31 decembrie.

Tranzacții:

Calculul taxei pentru darea în locațiune a încăperii de către instituția publică:

Dt 158 „Decontări cu diferiți debitori și creditori privind veniturile din mijloacele speciale” – 120000 lei

Ct 400 „Venituri din mijloace speciale” – 120000 lei

Încasarea taxei pentru locațiunea încăperii în contul curent al mijloacelor speciale:

Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale” – 10000 lei

Ct 158 „Decontări cu diferiți debitori și creditori privind veniturile din mijloacele speciale” – 10000 lei

Închiderea contului de cheltuieli privind mijloacele speciale la linele anului:

Dt 400 „Venituri din mijloace speciale” – 930000 lei

Ct 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale” – 930000 lei

Evidența analitică a mijloacelor speciale este organizată în Registrul evidenței analitice a mijloacelor speciale, care este prezentat în tabelul 10.1.1.

Tabelul 10.1.1. Registrul evidenței analitice a mijloacelor speciale

10.2. Evidența decontărilor privind întreținerea copiilor in instituțiile preșcolare

Specificul finanțării instituțiilor preșcolare constă în faptul că acestea sunt întreținute nu numai din finanțarea bugetară, dar și din mijloacele părinților.

În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 234 din 25.02.2005 „Cu privire la alimentarea copiilor” Ministerul Educației emite anual Ordinul cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituțiile instructiv-educative. Astfel, conform Ordinului Ministerului Educației nr. 42 din 28.01.201 sunt stabilite pentru anul 2013 normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituțiile preșcolare, prezentate în tabelul 10.2.1.

Tabelul 10.2.1. Normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituțiile preșcolare pentru anul 2013

Conform datelor din tabelul 9.2, pentru copiii cu vârsta de la 3 până la 7 ani (9-10,5 ore) norma financiară pentru alimentarea copiilor din instituțiile preșcolare constituie 15,45 lei/zi, inclusiv din mijloace bugetare 10,30 lei/zi și din plata părinților-5,15 lei/zi.

Pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor 1-IV din școlile primare, gimnazii, școlile medii de cultură generală și licee, precum și a elevilor claselor V-XI1 din instituțiile preuniversitare din partea stângă a Nistrului și municipiului Bender, subordonate Ministerului Educației, elevii Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare”, Grigoriopol, cu sediul în Liceul Teoretic Doroțcaia, inclusiv elevii din s. Doroțcaia, raionul Dubăsari norma financiară – 6,80 lei, iar pentru elevii din liceele-internat cu profil sportiv, după cum urmează:

Se permite conducătorilor instituțiilor instructiv-educative să majoreze cheltuielile pentru alimentarea copiilor din contul mijloacelor speciale (donații, sponsorizări etc.) și ajutoarelor umanitare.

Conform Instrucțiunii cu privire la condițiile și modul de scutire de plată pentru întreținerea în instituțiile de educație preșcolară și în școli de tip internat a copiilor din familiile cu mulți copii și cele socialmente vulnerabile și ordinea de determinare a mijloacelor bănești ce revin la un membru al familiei pe lună, aprobată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 420 din 22.06.1999, organelor administrației locale, organizațiilor, care au în subordinea lor instituții preșcolare și școli internat li se acordă dreptul de a scuti integral sau parțial de plata pentru întreținerea copiilor din familiile cu mulți copii și socialmente vulnerabile.

Integral sunt scutiți părinții:

venitul lunar al căror pe semestrul precedent nu depășește mărimea de patru salarii minime pentru fiecare membru al familiei;

aflați în concedii forțate;

care nu sunt încadrați în câmpul muncii și stau la evidență la Oficiului pentru ocuparea forței de muncă;

care sunt studenți cu frecvență la zi;

care s-au îmbolnăvit și au suferit de boala actinică provocată de consecințele avariei de la CAE Cernobîl.

Parțial sunt scutiți:

părinții care au 3 și mai mulți copii;

familiile incomplete, inclusiv mamele singure;

familiile care au la întreținere copii invalizi.

Problema cu privire la scutirea de plată pentru întreținerea copiilor in instituțiile preșcolare și școli-internat se examinează semestrial de către organele administrației publice locale în baza certificatelor care justifică necesitatea eliberării de plată pentru întreținerea copiilor, prezentate de părinți.

Calcularea plății pentru întreținerea copiilor în instituțiile preșcolare se efectuează la sfârșitul lunii în baza tabelului de evidență a frecventării copiilor și normelor financiare pentru alimentarea copiilor din instituțiile instructiv-educative stabilite pe anul respectiv.

De exemplu: în luna septembrie 20_ copilul cu vârsta de 4 ani a frecventat instituția preșcolară 20 de zile. Norma financiară pentru alimentarea copiilor cu vârsta de la 3 până la 7 ani (9-10,5 ore) din plata părinților – 5,15 lei/zi.

Se determină suma plății pentru întreținerea copilului în luna septembrie 20_:

5,151ei x 20 zile = 103,00 lei

Calculul plății pentru întreținerea copiilor în instituțiile preșcolare se efectuează în Borderoul privind decontările cu părinții pentru între ținerea copiilor pe fiecare grupă de copii.

În baza calculelor efectuate pe luna respectivă în contabilitate se întocmește separat pentru fiecare copil Chitanța de recepție a plăților nefiscale care se înaintează părinților. Părinții trebuie să achite în baza chitanței plata la unitatea bancară până la finele lunii în care a primit chitanța.

Responsabilitatea pentru încasarea plății de la părinți o poartă conducătorul instituției preșcolare.

Operațiunile aferente decontărilor cu părinții pentru întreținerea copiilor sunt contabilizate în NC 15 – borderou cumulativ privind decontările cu părinții pentru întreținerea copiilor.

Evidența decontărilor cu părinții pentru întreținerea copiilor în instituțiile preșcolare se ține în contul de activ 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăți”. În debit – calculul plății pentru întreținerea copiilor. În credit – achitarea plății de către părinți. Soldul debitor – datoria părinți lot față de instituția preșcolară pentru întreținerea copiilor.

Tranzacții:

Calculul plății pentru întreținerea copiilor în instituția preșcolară:

Dt 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăți” – 15600 lei

Ct 400 „Venituri din mijloace speciale” – 15600 lei

Achitarea plății de către părinți pentru întreținerea copiilor în instituția preșcolară:

Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale” – 14800 lei

Ct 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăți” – 14800 lei

Evidența analitică pe contul 172 „Decontări privind tipurile speciali de plăți” este organizată în Borderoul privind decontările cu părinții pentru întreținerea copiilor.

Sistemul contabil aferent decontărilor privind întreținerea copiilor in instituțiile preșcolare este prezentat în schema 10.2.1.

Schema 10.2.1. Sistemul contabil aferent decontărilor privind întreținerea copiilor în instituțiile preșcolare

TEMA 11. CONTABILITATEA EXECUTĂRII BUGETELOR SĂTEȘTI

11.1. Particularitățile organizării evidenței contabile la administrațiile sătești / orășenești

11.2. Evidența mijloacelor bănești și a veniturilor

11.3. Evidența cheltuielilor de casă și a cheltuielilor bugetare efective

11.4. Evidența împrumuturilor bugetare pe termen scurt și a mijloacelor transmise și primite

11.5. Evidența rezultatelor executării bugetului sătesc / orășenesc

11.1. Particularitățile organizării evidenței contabile la administrațiile sătești / orășenești

Fiecare administrație sătească / orășenească dispune de un buget sătesc / orășenesc, care anual este aprobat de consiliul sătesc / orășenesc.

Evidența contabilă a executării bugetelor sătești / orășenești este reglementată de Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în contabilitățile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), orașelor Nr. 94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucțiunea Nr. 94 din 19.07.2010).

Evidența executării bugetelor sătești / orășenești are următoarele sarcini:

evidența veniturilor încasate în bugetul sătesc / orășenesc;

evidența cheltuielilor efectuate din bugetul sătesc / orășenesc;

evidența executării bugetelor instituțiilor publice finanțate din bugetul sătesc / orășenesc;

evidența decontărilor reciproce între bugetul sătesc / orășenesc și bugetul raional / municipal;

asigurarea integrității patrimoniului aflat în administrare;

întocmirea și prezentarea la termenii stabiliți direcțiilor financiare raionale / municipale a rapoartelor privind executarea bugetelor lor sătești / orășenești.

Pentru evidența executării bugetelor sătești sunt prevăzute următoarei conturi:

107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului”

108 „Cont trezorerial al ordonatorilor de alocații, întreținuți din bugetul satului (comunei), orașului”

109 „Cont trezorerial privind finanțarea investițiilor capitale du contul mijloacelor bugetului salului (comunei), orașului”

133 „Mijloace bănești în expediție”

207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor"

407 „Venituri bugetare”

520 „împrumuturi bugetare”

730 „Mijloace transmise și primite”

810 „Credite ale băncilor comerciale”

900 „Rezultatele executării bugetului”

Pentru evidența contabilă se utilizează în general aceleași documente primare, note de contabilitate, fișe și registre care se utilizează și în instituțiile publice. Totodată, se utilizează unele registre specifice evidenței executării bugetelor sătești / orășenești ca, de exemplu, Registrul veniturilor forma nr. 16, Registrul evidenței alocațiilor, plăților de casă și cheltuielilor efective nr. 309-p.

Responsabilitatea pentru organizarea corectă a evidenței contabile o poartă primarul satului / orașului și contabilul șef al primăriei respective.

11.2. Evidența mijloacelor bănești și a veniturilor

Fiecare primărie sătească / orășenească dispune în trezoreria teritorială de un cont trezorerial de cheltuieli (cont curent) al bugetului sătesc / orășenesc, în care se păstrează mijloacele bănești ale bugetului sătesc / orășenesc.

Pentru evidența mijloacelor bănești în contul trezorerial de cheltuieli este destinat contul de activ 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului”. În debit – încasarea veniturilor, împrumuturilor bugetare primite de la bugetul raional / municipal, mijloacele primite de la bugetul raional / municipal. În credit – finanțarea instituțiilor publice, rambursarea veniturilor încasate în plus contribuabililor, mijloacele transmise bugetului raional / municipal, rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal. Soldul debitor – disponibilul bănesc în contul trezorerial de cheltuieli.

Sursele de formare a veniturilor bugetului sătesc sunt stabilite de Codul Fiscal și Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 ca transferuri de la bugetul raional/ municipal, impozite și laxe locale achitate de contribuabili:

Impozitul funciar;

Impozitul pe bunurile imobiliare;

Impozitul pe venitul din activitatea de antreprenoriat;

Taxa pe reclamă;

Taxa pentru patenta de întreprinzător;

Taxa de piață;

Taxa pentru amenajarea teritoriului;

Taxa pentru resursele naturale;

Taxa pentru stațiunile balneare etc.

Transferurile sunt aprobate în bugetele raionale/ municipale pentru susținerea financiară a bugetelor sătești/orășenești.

Conform Clasificației bugetare fiecărui tip de impozit și taxă i se atribuie un cod, constituit din capitol și paragraf, care este prezentat în tabelul 11.2.1

Tabelul 11.2.1 Clasificația veniturilor bugetare

Evidența veniturilor se ține în contul de pasiv 407 „Venituri bugetare”. În credit – încasarea veniturilor. În debit – rambursarea veniturilor încasate în plus contribuabililor, închiderea soldului contului la fi ne Ir anului. Soldul creditor – suma veniturilor încasate de la începutul anului.

Tranzacții:

Suma veniturilor încasate în contul curent al bugetului sătesc pe data de 01.12.20__:

Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 5200 lei

Ct 407 „Venituri bugetare” – 5200 lei

Rambursarea veniturilor încasate în plus contribuabililor pe dala de 02.I2.20_;

Dt 407 „Venituri bugetare” – 190 lei

Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 190 lei

Suma transferului primit de la bugetul raional/ municipal în contul curent al bugetului sătesc.

Dt 107 „Cont curent al bugetului satului (comunei), orașului” – 20000 lei

Ct 407 „Venituri bugetare” – 20000 lei

Conform Instrucțiunii Nr. 94 din 19.07.2010 evidența analitică a veniturilor este organizată în Registrul veniturilor forma nr. 16.

Registrul veniturilor

Dar, de regulă, nu se ține evidența analitică a veniturilor, deoarece la linele fiecărei luni Trezoreria teritorială prezintă compartimentului financiar-contabil al primăriilor sătești, orășenești Extrasul din Fișa executării bugetului sătesc în care sunt reflectate veniturile realizate pe fiecare tip de impozit și taxă în perioada de gestiune.

11.3. Evidența cheltuielilor de casă și a cheltuielilor bugetare efective

În procesul executării bugetului sătesc / orășenesc administrațiile sătești / orășenești suportă cheltuieli bugetare efective care sunt acoperite prin intermediul cheltuielilor de casă.

Cheltuielile de casă reprezintă cheltuielile efectuate din contul trezorerial de cheltuieli prin virament pentru plata bunurilor și serviciilor achiziționate, lucrărilor executate, pentru plata salariului prin card, CAS și PAM etc. De asemenea, se consideră cheltuieli de casă cheltuielile efectuate în numerar din casa primăriei sătești / orășenești pentru plata salariului avansului titularilor de avans, indemnizațiilor etc.

Nu se consideră cheltuieli de casă rambursarea veniturilor contribuabililor, rambursarea împrumuturilor bugetare bugetului raional / municipal, mijloacele transmise bugetului raional / municipal, ridicarea numerarului din contul curent în casa primăriei sătești / orășenești, precum și rambursarea numerarului din casă în contul trezorerial de cheltuieli.

Evidența cheltuielilor de casă se ține în contul de activ 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor”. În debil cheltuielile de casă efectuate din contul curent / casă. În credit – diminuarea cheltuielilor de casă pe parcursul anului, închiderea soldului contului la finele anului. Soldul debitor – suma cheltuielilor de casă efectuate de la începutul anului.

În evidența analitică cheltuielile de casă se divizează pe articole și alineate de cheltuieli stabilite în clasificația economică a cheltuielilor bugetare (art. 111; 112; 113; 114; 116; 135; 241; 242; 243 etc.).

Tranzacții:

Suma mijloacelor bănești ridicată în numerar din contul curent pentru plata salariului și avansului spre decontare titularului de avans;

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 80000 lei

Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 80000 lei

Retribuția plătită din casă salariaților:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii” -75000 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 75000 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Dt 207 „Cheltuielile de casă ale Bugetelor satelor (comunelor), orașelor”, art.111.00 75 000 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” -75000 lei

Avansul plătit din casă titularului de avans:

Dt 160 „Decontări cu titularii de avans” – 5000 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 5000 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Dt 207 „Cheltuielile de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor”, art. 114.01 – 5000 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 5000 lei

Transferul CAS la BASS din contul curent al bugetului sătesc:

Dt 198 „Decontări privind CAS cu BASS” – 23000 lei

Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 23000 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor”, art.112.00 – 23000 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 23000 lei

Transferul PAM la FAM din contul curent al bugetului sătesc:

Dt 199 „Decontări privind PAM cu CNAM” – 3500 lei

Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 3500 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor”, art. 116.00 – 3500 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 3500 lei

Transferul plății SA „Apă-Canal” din contul curent al bugetului sătesc pentru serviciile prestate:

Dt 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori” – 12000 lei

Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 12000 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor”, art. 113.34 – 12000 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 12000 lei

Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 650 lei

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans” – 650 lei

Concomitent se contabilizează diminuarea cheltuielilor de casă:

Dt 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 650 lei

Ct 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor”, art.114.01 – 650 lei

Rambursarea avansului neutilizat din casă în contul curent:

Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 650 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 650 lei

Evidența analitică a cheltuielilor de casă este organizată în Registrul evidenței alocațiilor, plăților de casă și cheltuielilor efective forma nr. 309-p pe articole și alineate de cheltuieli.

Din bugetele sătești / orășenești se acordă indemnizații pentru consilierii din consiliul sătesc/orășenesc în mărimea stabilită prin hotărârea consiliului sătesc. De exemplu, 40 lei pentru participarea la o ședință a consiliului sătesc/orășenesc. Pentru evidența acestor decontări este destinai contul de pasiv 189 „Alte decontări”. În credit – calculul indemnizației pentru consilierii sătești. În debit – reținerea impozitului pe venitul din salariu, achitarea indemnizației consilierilor sătești. Soldul creditor – datoria bugetului sătesc / orășenesc față de populație, aferenta indemnizației pentru consilierii sătești/orășenești.

Tranzacții:

Calculul indemnizației pentru consilierii care au participat la ședința consiliului sătesc în luna/trimestrul respectiv (12 consilieri x 40 lei 480 lei):

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreținerea instituției”, art. 135.25 – 480 lei

Ct 189 „Alte decontări” – 480 lei

Reținerea impozitului pe venitul din salariu (7%):

Dt 189 „Alte decontări” – 33,60 lei

Ct 173 "Decontări privind plățile la buget” – 33,60 lei

Achitarea indemnizației consilierilor sătești din casă:

Dt 189 „Alte decontări” – 446,40 lei

Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare” – 446,40 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor”, art.135.25 – 446,40 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 446,40 lei

De asemenea, din bugetul sătesc (din contul mijloacelor primite de bugetul de stat) se acordă ajutor social păturilor social-vulnerabile (angajaților din sfera bugetară), venitul cărora nu depășește 1450 lei/membru familiei, pentru achitarea energiei termice, gazelor naturale, lemnelor cărbunilor folosite în perioada de încălzire. Contabilizarea operațiunilor aferente acordării acestui ajutor social este analogică contabilizării indemnizației consilierilor sătești / orășenești.

Evidența cheltuielilor bugetare efective a fost examinată în Tema Contabilitatea cheltuielilor.

11.4. Evidența împrumuturilor bugetare pe termen scurt și a mijloacelor transmise și primite

În procesul executării bugetelor sătești / orășenești în anumite perioade de timp veniturile bugetului sătesc / orășenesc nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul sătesc / orășenesc, aceste condiții administrațiile sătești / orășenești, conform Legii privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, pot angaja împrumuturi bugetare cu scadență în același an bugetar.

În acest scop administrația sătească / orășenească înaintează un demers cu argumentarea necesității angajării împrumutului bugetar consiliului raional / municipal. împrumutul bugetar se acordă administrați sătești / orășenești din bugetul raional / municipal în baza deciziei consiliului raional / municipal fără gaj și fără dobândă. Suma împrumutul bugetar nu poate depăși 5% din totalul venitului bugetului sătesc / orășenesc aprobat în anul curent.

De regulă, împrumuturile bugetare sunt angajate pentru plata datoriilor aferente salariilor învățătorilor sau serviciile comunale.

Evidența împrumuturilor bugetare se ține în contul de pasiv 520 „Împrumuturi bugetare”. În credit – încasarea împrumutului bugetar. În debit – rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal. Soldul creditor – datoria bugetului sătesc / orășenesc față de bugetul raional / municipal aferentă împrumutului bugetar.

Tranzacții:

Suma împrumutului bugetar pe termen scurt primită de Ia bugetul raional / municipal în contul curent al bugetului sătesc:

Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 95000 lei

Ct 520 „împrumuturi bugetare” – 95000 lei

Rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal din contul curent al bugetului sătesc / orășenesc:

Dt 520 „împrumuturi bugetare” – 95000 lei

Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 95000 lei

Pe parcursul anului pot apărea modificări în legislația fiscală, modificări administrativ-teritoriale, modificări în subordonarea instituțiilor publice etc. Aceste modificări generează majorări / diminuări ale veniturilor / cheltuielilor bugetului sătesc. De exemplu, în baza Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova se formează o nouă administrație sătească prin divizarea unei comune, constituită din două sate. Astfel, se va diviza și bugetul sătesc al acestei comune.

De asemenea, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova bugetele sătești/orășenești beneficiază de mijloace primite pentru acordarea ajutorului social păturilor social-vulnerabile (angajaților din sfera bugetară) venitul cărora nu depășește 1450 lei/membru al familiei. Pentru evidența mijloacelor transmise și primite este destinat contul de activ-pasiv 730 „Mijloace transmise și primite”. În debit – suma mijloacelor celor transmise altor bugete, închiderea contului de mijloace primite, în credit – suma mijloacelor primite din alte bugete, închidere contului de mijloace transmise. Soldul se reflectă desfășurat:

Soldul debitor – suma mijloacelor transmise altor bugete;

Soldul creditor – suma mijloacelor primite din alte bugete.

Tranzacții:

Suma mijloacelor transmise bugetului raional din contul curent al bugetului sătesc:

Dt 730 „Mijloace transmise și primite” – 135000 lei

Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului”- 135000 lei

Suma mijloacelor primite din bugetul raional în contul curent al bugetului sătesc pentru acordarea ajutorului social păturilor social vulnerabile (angajaților din sfera bugetară), venitul cărora nu depășește 1450 lei/membru al familiei:

Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), orașului” – 185000 lei

Ct 730 „Mijloace transmise și primite” – 185000 lei

Evidența analitică pe conturile 520 „împrumuturi bugetare", 730 „Mijloace transmise și primite” este organizată în Registrul conturilor curente și decontărilor forma nr. 292.

11.5. Evidența rezultatelor executării bugetului sătesc / orășenesc

La finele anului se stabilește rezultatul executării bugetului sătesc / orășenesc. În acest scop din totalul veniturilor realizate, inclusiv și mijloacele primite din alte bugete se scade totalul cheltuielilor de casa efectuate, inclusiv și mijloacele transmise altor bugete.

Pentru evidența rezultatelor executării bugetului sătesc este destinat contul de pasiv 900 „Rezultatele executării bugetului”. În credit – închiderea soldului contului de venituri bugetare și a soldului contului de mijloace primite. În debit – închiderea soldului contului cheltuieli de casa și a soldului contului de mijloace transmise. Soldul creditor – soldul liber de mijloace bugetare (prevalarea veniturilor asupra cheltuielilor).

Procesul de stabilire a rezultatului executării bugetului sătesc / orășenesc se realizează prin operațiunea de închidere anuală a conturilor, care îmbrățișează următoarele formule contabile:

Închiderea soldului contului de venituri bugetare:

Dt 407 „Venituri bugetare” – 1200000 lei

Ct 900 „Rezultatele executării bugetului” – 1200000 lei

Închiderea soldului contului de mijloace primite:

Dt 730 „Mijloace transmise și primite” – 400000 lei

Ct 900 „Rezultatele executării bugetului” – 400000 lei

Închiderea soldului contului cheltuielilor de casă:

Dt 900 „Rezultatele executării bugetului” – 1150000 lei

Ct 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor” – 1150000 lei

Închiderea soldului contului de mijloace transmise:

Dt 900 „Rezultatele executării bugetului” – 370000 lei

Ct 730 „Mijloace transmise și primite” – 370000 lei

Soldul liber de mijloace bugetare = 1200000 + 400000 – 1150000 – 370000 = 80000 lei.

În noul an bugetar soldul liber de mijloace bugetare poate fi utilizat prin decizia consiliului sătesc / orășenesc pentru acoperirea unor cheltuieli ca reparația capitală / curentă a edificiilor școlii, grădiniței, casei de cultură întreținerea taberelor de odihnă școlărești etc.

Utilizarea soldului liber de mijloace bugetare se contabilizează prin formula contabilă:

Dt 900 „Rezultatele executării bugetului” – 25000 lei

Ct 407 „Venituri bugetare” – 25000 lei

Evidența analitică pe contul 900 „Rezultatele executării bugetului” este organizată în Registrul conturilor curente și decontărilor forma nr. 292.

TEMA 12. RAPOARTELE FINANCIARE ALE INSTITUȚIILOR PUBLICE

12.1. Importanța și clasificarea rapoartelor financiare

12.2. Inventarierea patrimoniului instituțiilor publice și contabili zarea divergențelor constatate

12.3. Structura, întocmirea și prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor instituțiilor publice

12.1. Importanța și clasificarea rapoartelor financiare

Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori, care caracterizează situația patrimonială și financiară a instituției și rezultatele activității economice a acesteia, obținute in cursul perioadei de gestiune respective.

Rapoartele financiare ca lucrări de sinteză au un rol important în perfectarea conținutului evidenței contabile curente. Ele reprezintă o sursă de informații pentru analiza completă și sistematică a bugetelor instituțiilor publice.

Clasificarea rapoartelor financiare poate fi examinată după următoarele 3 criterii:

perioada raportată;

volumul de indicatori pe care îl cuprind rapoartele financiare;

natura indicatorilor.

Din punct de vedere al perioadei raportate distingem rapoarte trimestriale și anuale. Rapoartele financiare trimestriale se întocmesc pe parcursul anului, de regulă, la sfârșit de trimestru și dau posibilitatea de a depista și remedia deficiențele existente înainte de sfârșitul anului bugetar. Rapoartele financiare anuale se întocmesc la finele anului cumulând indicatorii rapoartelor trimestriale și alte date contabile.

Sub aspectul volumului de indicatori pe care îl cuprind rapoartele financiare deosebim rapoarte financiare proprii și rapoarte financiare consolidate.

Rapoartele financiare proprii se întocmesc de fiecare instituție publică pe baza datelor din evidența lor curentă, cuprinzând indicatori referitori la rezultatele activității financiare pe care acestea o desfășoară.

Rapoartele financiare consolidate se întocmesc de instituțiile ierarhic superioare (ministerele de resort, direcțiile financiare raionale / municipale) prin cumularea datelor din rapoartele proprii cu datele din rapoartele financiare prezentate de instituțiile publice subordonate.

Din punct de vedere al naturii indicatorilor pe care îi conțin rapoartele financiare deosebim:

rapoarte financiare întocmite de instituțiile publice, care cuprind indicatori referitori la executarea bugetelor acestor instituții;

rapoarte financiare întocmite de direcțiile financiare raionale / municipale și Ministerul Finanțelor privind executarea bugetelor raionale / municipale și al bugetului de stat.

Rapoartele financiare constituie principala sursă de cunoaștere a procesului de executare bugetară pe toate verigile sistemului bugetar.

Rapoartele financiare au un rol important și în planificarea bugetară prin faptul că datele din rapoartele financiare servesc drept sursă de informații pentru întocmirea bugetelor instituțiilor publice pe anul viitor.

Cerința de bază față de rapoartele financiare este reflectarea realității. Pentru realizarea acestui scop e necesar ca fiecare indicator inclus în rapoartele financiare să fie documentat legal și în același timp să reflecte operațiuni care s-au efectuat în mod cert în decursul perioadei raportate.

Rapoartele financiare trebuie să fie complete și corect întocmite, respectându-se metodologia de întocmire în vigoare.

Pentru a fi instrumente eficiente în conducere și controlul procesului bugetar, rapoartele financiare trebuie întocmite și prezentate la termenii stabiliți instituțiilor ierarhic superioare.

Sistemul de prezentare a rapoartelor financiare este reflectat în Schema 12.1.1.

Schema 12.1.1. Sistemul de prezentare a rapoartelor financiare

12.2. Inventarierea patrimoniului instituțiilor publice și contabilizarea divergențelor constatate

Conform Legii contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, pentru confirmarea veridicității și autenticității datelor contabilității și rapoartelor financiare, fiecare agent economic este obligat să efectueze periodic inventarierea patrimoniului.

Inventarierea reprezintă acțiunea de constatare faptică a existenței elementelor patrimoniale ale unei instituții la o anumită dată din punct de vedere cantitativ și valoric.

Scopul inventarierii este asigurarea integrității patrimoniului, stabilirea vinovaților pentru eventualele lipsuri constatate și luarea măsurilor necesare pentru recuperarea pagubelor.

Obiectivul inventarierii constituie patrimoniul instituției publice constituit din valorile materiale și mijloacele bănești, precum și din drepturile și obligațiile cu valoare economică.

Inventarierea este reglementată de Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012. Inventarierea se efectuează, de regulă anual, la sfârșit de an, dar și în anumite situații speciale cum sunt:

predarea-primirea unei gestiuni;

în cazul comasării, divizării sau dizolvării instituției publice;

la cererea organelor de control care efectuează verificări în instituții publice;

furturi prin spargere;

calamitățile naturale (cutremur, incendiu, inundații) etc.

Inventarierea patrimoniului se efectuează de către o comisie de inventariere desemnată prin ordinul conducătorului instituției în următoarea componență:

conducătorul entității sau altă persoană împuternicită;

contabilul șef sau altă persoană împuternicită;

șefii subdiviziunilor structurale;

specialiști în domeniu.

Din componența comisiei de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii și nici contabilii care țin evidența gestiunii respective.

Dacă din cauza volumului mare a lucrărilor inventarierea nu poate fi asigurată de către o singură comisie se constituie subcomisii, îndrumate și coordonate de comisia centrală de inventariere.

Procesul de inventariere prevede mai multe etape succesive:

pregătirea inventarierii;

efectuarea inventarierii propriu-zise;

stabilirea, evaluarea și regularizarea diferențelor constatate;

adoptarea măsurilor de recuperare a pagubelor.

Până la începutul inventarierii, comisia de inventariere cere gestionarului o declarație scrisă prin care să rezulte că acesta nu arc asupra sa documente privind intrarea sau ieșirea bunurilor materiale, care nu au fost predate în contabilitate. în timpul inventarierii este interzisă efectuarea operațiilor de primire și predare a bunurilor. Inventarierea se efectuează în prezența gestionarului.

Cantitățile constatate de către comisia de inventariere se scriu în listele de inventariere, care se întocmesc pe subdiviziuni și bunuri în două exemplare, un exemplar pentru gestionar, al doilea exemplar pentru comisia de inventariere și se semnează pe fiecare filă de membrii comisia de inventariere și de gestionar. Apoi, în listele de inventariere se înscriu soldurile scriptice din registrele evidenței analitice la data efectuării inventarierii. Listele de inventariere se divizează în următoarele formulare-tip:

Lista de inventariere a imobilizărilor;

Lista de inventariere a stocurilor (cantitativ-valorică);

Lista de inventariere a creanțelor și datoriilor etc.

Rezultatele inventarierii se obțin prin compararea cantității și valorii faptice a bunurilor cu valoarea și cantitatea soldurilor scriptice din contabilitate. Dacă stocul faptic este mai mare decât cel scriptic rezultatul inventarierii este plus de inventar, iar dacă stocul faptic este mai mic decât cel scriptic se constată lipsuri de inventar.

În rezultatul constatării lipsei sau plusului de mijloace bănești se întocmește Registru de verificare a rezultatelor inventarierii.

Comisia de inventariere întocmește Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii în care se indică subdiviziunea supusă inventarierii, rezultatele inventarierii, propunerile comisiei de inventariere privind compensarea plusurilor și lipsurilor constatate, persoanele responsabile etc. După inventariere listele de inventariere, Registru de verificare a rezultatelor inventarierii și Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii se transmit pentru examinare conducătorului entității.

Recuperarea benevolă a lipsurilor de mijloace bănești se efectuează în baza acordului dintre entitate și persoana culpabilă, cu respectarea provederilor articolului 338 din Codul Muncii al Republicii Moldova. În acest caz, entitatea va emite Acordul de recuperare, iar persoana vinovată va prezenta Angajamentul de plată. În baza acestor documente se contabilizează lipsa imputată persoanei culpabile.

Contabilizarea divergențelor constatate la inventarierea patrimoniului este expusă prin următoarele tranzacții:

Valoarea computerului „Y”, parțial uzat, constatat lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile:

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe” – 3300 lei

Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 6600 lei

Ct 013 „Mașini și utilaje” – 9900 lei

Concomitent se contabilizează imputarea lipsei persoanei culpabile

Dt 170 „Decontări privind manco” – 9900 lei

Ct 173 „Decontări privind plățile la buget” – 9900 lei

Modul de înregistrare a operațiunii aferente mijloacelor fixe constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile este expus în schema 12.2.1

Schema 12.2.1. Sistemul contabil aferent mijloacelor fixe constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile

Valoarea combinei muzicale ”X” constatată plus la inventariere:

Dt 013 „Mașini și utilaje” – 6800 lei

Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe” – 6800 lei

Modul de înregistrare a operațiunii aferente mijloacelor fixe constatate plusuri la inventariere, este expus în schema 12.2.2.

Schema 12.2.2. Sistemul contabil aferent mijloacelor fixe constatate plusuri la inventariere

Valoarea pieselor de schimb pentru mașini și utilaje constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile:

Dt 170 „Decontări privind manco” – 1450 lei

Ct 069 „Piese de schimb pentru mașini și utilaje” – 1450 lei

Modul de înregistrare a operațiunii aferente materialelor constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile este expus în schema 12.2.3.

Schema 12.2.3. Sistemul contabil aferent materialelor constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile

OMVSD constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile:

Dt 260 „Fondul OMVSD” – 390,60 lei

Ct 070 „OMVSD la depozit” – 390,60 lei

Concomitent se contabilizează imputarea lipsei persoanei culpabile:

Dt 170 „Decontări privind manco” – 390,60 lei

Ct 173 „Decontări privind plățile la buget” – 390,60 lei

Modul de înregistrare a operațiunii aferente OMVSD constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile este expus în schema 12.2.4

Schema 12.2.4. Sistemul contabil aferent OMVSD constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile

Valoarea materialelor de uz gospodăresc constatate plusuri la inventariere:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” – 380 lei

Ct 230 „Finanțarea din buget pentru cheltuielile instituției” – 380 lei

Accesoriile de pat constate plusuri la inventariere:

Dt 072 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte și încălțăminte la depozit” – 530 lei

Ct 260 „Fondul OMVSD” – 530 lei

Modul de înregistrare a operațiunilor aferente materialelor și OMVSD constatate plusuri la inventariere, este expus în schema 12.2.5.

Schema 12.2.4. Sistemul contabil aferent materialelor și OMVSD constatate plusuri la inventariere

12.3. Structura, întocmirea și prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor instituțiilor publice

Conform art.39 din Legea contabilității nr. 113-XV din 27.04.2007 instituțiile publice întocmesc rapoarte financiare trimestriale și anuale ii care sunt reflectate rezultatele executării bugetelor instituțiilor publice.

Rapoartele trimestriale se întocmesc la data 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie separat pentru mijloace bugetare și pentru mijloace speciale.

Componența rapoartelor trimestriale se stabilește anual prin Ordinii Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea componenței și termenelor de prezentare a Raportului pentru anul respectiv (2012) și a rapoartelor trimestriale pentru anul respectiv (2013) incluzând următoarele formulare:

Bilanțul executării bugetului instituției publice;

Raportul privind executarea bugetului instituției publice;

Raportul privind executarea bugetului pe mijloace speciale;

Raportul privind întreținerea instituției preșcolare etc.

Reieșind din specificul activităților pe care le desfășoară instituțiile publice pot fi întocmite și alte rapoarte financiare.

Prin intermediul rapoartelor financiare se creează posibilitatea unei analize aprofundate a situației financiar-economice ai instituției publice Drept sursă de informație pentru întocmirea rapoartelor financiare servesc următoarele registre:

Cartea Mare;

Registrul evidenței alocațiilor și cheltuielilor;

Registrul evidenței cantitativ-valorice a materialelor;

Balanța de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe”;

Registrul conturilor curente și decontărilor;

Nota de contabilitate 6;

Balanțe de verificare.

Astfel, soldurile debitoare la finele perioadei de gestiune din Cartea Marc servesc drept sursă de informație pentru întocmirea Activului Bilanțului contabil, cu excepția contului 178 „Decontări cu diferiți debitori și creditori”, iar soldurile creditoare – pentru întocmirea Pasivului Bilanțului contabil, cu excepția contului 178.

Soldul debitor la finele perioadei de gestiune din NC 6 pe contul 178 servește drept sursă de informație pentru întocmirea indicatorului pe contul 178 din Activul Bilanțului contabil, iar soldul creditor – pentru întocmirea indicatorului pe contul 178 din Pasivul Bilanțului contabil.

Raportul financiar anual se întocmește la data de 1 ianuarie și cuprinde aceleași formulare ca și rapoartele financiare trimestriale la care se adaugă următoarele rapoarte:

Raportul privind circulația mijloacelor fixe;

Raportul privind circulația valorilor materiale și OMVSD;

Raportul privind lipsurile și delapidările de mijloace bănești si valori materiale în instituțiile publice.

La rapoartele financiare trimestriale și anuale se anexează un raport explicativ, care cuprinde o analiză a indicatorilor din rapoartele financiare privind îndeplinirea sarcinilor de plan și pricinile abaterilor de la planul aprobat în bugetul instituției publice.

Rapoartele financiare se întocmesc și se prezentată în termenii stabiliți de instituțiile ierarhic superioare.