Organizarea Evenimentelor Culturale

ORGANIZAREA EVENIMENTELOR CULTURALE

CUPRINS:

Introducere

Capitolul 1. Evenimentul- accepțiuni și perspective de abordare

1.1. Accepțiuni ale conceptului de eveniment

1.2. Tipuri de evenimente

1.3. Clasificarea evenimentelor

1.4. Tipologia evenimentelor

Capitolul 2. Particularitățile unui eveniment cultural

2.1. Eveniment cultural – scurtă prezentare generală

2.2. Rolul evenimentelor culturale în dezvoltarea strategică a orașului

2.3. Impactul economic al unui eveniment cultural

Capitolul 3. Studiu de caz : FILIT 2014

3.1. Iași ca mediu cultural

3.2. Festivalul Internațional de Literatură și Traducere

3.2.1. Scurt istoric

3.2.2. Organizare

3.2.3. Public țintă

3.2.4. Evenimente desfășurate

3.3. Impactul FILIT asupra publicurilor sale

3.4. Impact și rezonanță în mass-media

3.5. Costuri FILIT 2014

3.6. Concluzii generale ale festivalului

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Capitolul 1

Evenimentul – accepțiuni si perspective de abordare

Accepțiuni ale conceptului de eveniment

Lumea evenimentelor este diversă și incitantă, iar sensurile care s-au acordat acestor evenimente, precum și importanța sa în viața noastră personală și colectivă, îl face să devină o parte din componența fundamentală a culturii, a afacerilor și a stilului de viață. Acest capitol începe cu definițiile de bază ale cuvântului "eveniment" precum și o scurtă categorizare a tipurilor de evenimente, a clasificării și tipologiei lor.

Pentru inceput trebuie definită noțiunea de eveniment pentru a nu crea diferite erori în utilizarea acestui termen. Definiția din DEX explică evenimentul ca fiind “o întâmplare importantă, fapt de mare insemnatate.” Deci, prin definiție se înțelege că evenimentul are un început și un sfârșit, fiind fenomene temporare dar planificate în detaliu. Acest lucru poate fi o parte a unui lanț de evenimente ca efect al unei apariții precedente și drept cauză o apariție reușită. Pe lângă această definiție generală, Glosarul de terminologie M.I.C.E definește evenimentul ca fiind „o parte a unei întâlniri”, „o componentă a unei reuniuni” și „reuniunea” ca fiind „un termen general care indică venirea împreună a unui număr de oameni într-un singur loc, pentru a conferi sau desfășura o anumită activitate. Poate fi o bază adhoc sau în conformitate cu un model definit”, un termen general indicând adunarea unui număr de oameni într-un singur loc, pentru a efectua și finaliza o activitate specifică. Aceasta poate fi adhoc sau planificată, de aceea, termenul în limba engleză "reuniune" este folosit într-un sens generic, ca și cuvântul românesc "eveniment". M.I.C.E reprezintă o prescurtare a cuvintelor „meeting-reuniuni” „incentives-stimulente” „conventions-convenții” „exhibitions-expoziții”. Acest acronim se aplică în mod inconsecvent cu "E", uneori, referindu-se la evenimente și "C", uneori, referindu-se la convenții sau conferințe. Deci, prin noțiunea de eveniment se înțelege orice adunare de oameni pentru un anumit scop.

Din perspectiva lui Simion Nitsche, termenul de eveniment expus în cartea “Was ist ein Event? Definiton, Arten und Eingechaften” sugerează că “evenimentul este la fel de vechi ca și omenirea însăși și că acesta este celebrat cu diferite ocazii, păstrând o amintire vie în mintea publicului vizat. Evenimente precum zile de naștere, nunți, petreceri, cât și evenimente de o amploare mai mare cum ar fi un congres sau un festival au fost, și sunt în continuare acea sclipire a vieții ce disparează rutina de zi cu zi.„ Evenimentele mai pot fi folosite în scopul de a clădi o imagine, dar și pentru a consolida imaginea unei corporații care promovează un produs, un serviciu, un spațiu sau o organizație. Pentru creșterea vânzărilor și a profitabilității a unui produs sau a unui serviciu, evenimentele sunt folosite pentru a genera venituri suplimentare pentru organizația în cauză. În managementul proiectelor, un eveniment marchează momentul în care o sarcină este finalizată, însă în relații publice, nu este absolut necesar ca evenimentul în sine să fie nemaipomenit, ci să fie bine ambalat.

„Evenimentele speciale pot fi definite ca evenimente majore, unice sau recurente, dar având o durată limitată, al căror scop principal este creșterea notorietății, cererii și a profitabilității.” „Evenimentele majore pot fi de mai multe tipuri iar în funcție de acesta, evenimentele pot fi unice, de exemplu lansare de produs, sau recurente, de cele mai multe ori anuale, cum ar fi târgurile și expozițiile, zilele companiilor, etc. Una dintre principalele funcții ale târgurilor și expozițiilor este aceea de a aduce într-un cadrul comun cererea și oferta, oferind informații, expunând tendințele și evoluțiile tehnice, toate acestea desfășurându-se în același timp și loc, utilizând comunicarea directă, față în față.”

Evenimentele pot fi de forme diferite și sunt întreprinse din motive diferite. Din acest motiv, planificarea și pregătirea lor de către organizatorii de evenimente necesită o ierarhizare în funcție de tipul de eveniment luat în considerare. Sunt multe tipuri de evenimente organizate, numai că acestea diferă de gradul de importanță acordată. Ele pot fi constituite de la o scară mică până la o scară largă. De exemplu, sunt evenimente organizate doar o singură dată cu un anumit scop și altele organizate periodic (o data pe saptamana, lunar, anual). Astfel că, evenimentele pot fi sub formă de  : congres (este o manifestare cu caracter informativ ce durează în jur de două, trei zile, cu un număr de invitați între 100-1000), reuniune (este un eveniment creat cu caracter comercial, publicitar, grupând de la 30 la 150 de persoane. Durata acestuia este de trei zile), conferință (reuniune în cadrul căruia o persoană tratează un subiect, fără participiarea activă a publicului), colocviu (reuniunea animată de experți, cu un subiect dat, durând mai multe zile), seminar sau simpozion (Eveniment în care un grup de experți discută între ei despre un subiect în fața publicului, care este altfel informat despre implicațiile acestuia).

Indiferent de natura evenimentului, scopul acestuia este comunicarea, fie că este vorba de informații, idei sau doar de distracție. Astfel, cei ce se ocupă cu planificarea și organizarea unui eveniment (reuniune, congres, târg, seminar sau training) sunt implicați într-o afacere bazată pe comunicare. Așadar, orice organizator are sarcina de a asigura eficacitatea acestui proces de comunicare, iar pentru a duce la bun sfârșit această obligație și a avea succes în acest domeniu trebuie să dovedească competențe și abilități privind : tehnici de comunicare, organizarea muncii în echipă, metode de management, de educație a adulților, tehnologie informațională (IT), multimedia, bugetare și negociere și administrare.

În vederea reușitei oricărui eveniment, este necesar ca în organizarea lui să se respecte și să se parcurgă următoarele etape promordiale : definirea profilului evenimentului, profilul participanților și stabilirea bugetului. Profilul unui eveniment poate fi definit prin stabilirea obiectivelor, durata evenimentului, stabilirea datei în care se va avea în vedere să nu se suprapună cu alte evenimente locale (târguri, conferințe, alte reuniuni), resposabilități de organizare printre care se numără entitățile implicate: asociații naționale și internaționale, firme, organizator profesionist, alți furnizori de servicii, programul de desfășurare a evenimentelor, numărul participanților, conferențiari invitați să ia cuvântul, spațiul necesar, cerințe tehnice și de infrastructură specifică pentru eveniment și selectarea unor locații adecvate pentru profilul evenimentului. Profilul participanților se referă la caracteristicile grupurilor țintă, la țările de unde vin participanții, la psihograma sa (vârstă, sex, profesie, naționalitate, limba maternă, motivație). Bugetul reprezintă un alt factor important în vederea reușitei unui eveniment deoarece fără acesta nu ar mai putea fi posibilă organizarea acestora cu atâta delicatețe, atenție și rigurozitate. Astfel că trebuie să se elaboreze un plan cu lista costurilor, cine suportă cheltuielile și pentru ce, încasări, investigarea altor opțiuni financiare (de ex: programe de finanțare ale fundațiilor sau ale altor companii, asistență public, sponsori);

Tipurile și clasificările evenimentelor

Evenimentele pun accentul pe modul în care i se oferă consumatorului experiențe unice și memorabile în relație cu produsele și serviciile promovate de către organizație. Shafer afirmă într-o lucrare a sa că „evenimentele pot provoca mai multe emoții decât oricare alt mijloc de comunicare.” Cu atât mai mult această experiență are loc într-un moment de maximă implicare a consumatorului. De obicei, sub denumirea de evenimente sunt incluse congresele, reuniunile, conferințele, colocviile, simpozioanele, seminariile, etc. În general, la aceste acțiuni participă oameni de afaceri, persoane specializate într-un anumit domeniu, în funcție de tema evenimentului lansat, personalități din domeniul politic, cultural, economic, social, etc.

Shone și Parry propun o primă clasificare a evenimentelor în: evenimente de petrecere a timpului liber și sportive, evenimente culturale și evenimente organizaționale și evenimente personale. De exemplu, Jocurile Olimpice pot fi considerate evenimente de petrecere a timpului liber/sportive. Un alt tip de eveniment este reprezentat de evenimentele personale. Aici putem enumera toate tipurile de ocazii în care prietenii și familia sunt implicați, precum: nunți, zile de naștere sau chiar aniversări. Nunta este un eveniment personal cu un grad ridicat de complexitate în organizare deoarece presupune atât implicarea familiei și a prietenilor apropiați cât și o serie de servicii conexe de la activități de catering, activități de divertisment, până la aspectul formal al ceremoniei.

Tocmai de aceea, evenimentele se clasifică după mai multe criterii. De exemplu, o a doua clasificare ar fi din punct de vedere al ariei geografice și din punct de vedere al ariei de cuprindere după Zamfir G. Moisa. Clasificarea din punct de vedere al ariei geografice tratează în linii mari fundamentul deciziei de organizare a evenimentelor sau de asistare la ele, în funcție de interesele și obiectivele stabilite de piețele și zonele geografice de interes. Din această perspectivă se disting următoarele tipuri de evenimente :

evenimente internaționale,

evenimente regionale,

evenimente naționale și

evenimente locale.

Evenimentele internaționale se adresează tuturor persoanelor și companiilor din întreaga lume, dar s-a constatat că ponderea cea mai mare o au vizitatorii și asistenții din localitatea gazdă în care este desfășurată respectiva acțiune. De asemenea, participă și persoane din țările vecine, dar într-o măsură mai redusă atunci când aceștia sunt interesați de prestigiul și valoarea evenimentului sau când doresc să acumuleze noi informații. Evenimentele regionale se desfășoară doar în anumite zone geografice, cum ar fi țările membre ale Uniunii Europene. Ele vizează promovarea schimburilor de cunoștințe și informații prin comunicare. Evenimentele naționale sunt organizate cu scopul de a crește piața de desfacere pe o anumită țară și are ca scop promovarea vânzărilor și cumpărărilor, dar și a exportului din aceasta. Evenimentele naționale organizate în țară doresc sa promoveze produsele și serviciile oferite de companiile natale, pe când evenimentele naționale itinerante au ca scop promovarea vânzărilor companiilor altor țări. Evenimetele locale au amploare mai redusă și au ca scop principal promovarea vânzărilor din acea regiune.

Clasificarea din punct de vedere al ariei de cuprindere este cel mai des folosită și pragmatică metodă de ordonare a evenimentelor. Ea se află în strânsă concordanță cu extinderea numărului, cu diversificarea tematicilor și a zonelor geografice în care se organizează o manifestare ce are ca scop atragerea câtor mai mulți vizitatori. Această clasificare relevă următoarele tipuri de evenimente :evenimente generale și evenimente specializate. Evenimentele generale sunt compuse din evenimente cu profil și tematică generală (acestea includ toată gama de produse, servicii și tehnologii din întreaga lume în care organizatorul nu impune nici un fel de restricție de ordin tehnic și calitativ, comercial sau etnic) și evenimente generale pentru întreaga gama de bunuri de larg consum necesare populației; au ca scop principal completarea și satisfacerea la un nivel cât mai ridicat a cererii populației. În ultimii ani, ponderea evenimentelor generale s-a diminuat în favoarea evenimentelor specializate si strict specializate. La nivel global, evenimentele cu profil si tematică generală se organizează mai ales în țările în curs de dezvoltare. Evenimentele specializate sunt evenimente care se înscriu pe un traseu accentuat ascendent în privința calității, ritmului de dezvoltare și diversificare, contribuției la realizarea obiectivelor de afaceri și la dezvoltarea economică. La rândul lor, ele se pot clasifica pe următoarele domenii și categorii de produse, aplicabile atât la nivel local, regional, național cât și global, internațional, în funcție de amplasarea și destinația lor :

Informatică, birotică, telecomunicații ;

Construcții, lucrări publice, reparații și întreținerea acestora, etc.

Transport, trafic, manipulare de mărfuri ;

Industrie, tehnologii de fabricație, comerț și servicii ;

Industria țesăturilor, confecțiilor, pielăriei, încălțămintei;

Agricultură, silvicultură, viticultură ;

Cu ajutorul organizării acestor evenimente, domeniile menționate anterior au următoarele direcții principale de adresabilitate : satisfac cererea anumitor ramuri industriale și economice ale populației, dar și unele cerințe de nivel multisectorial. În sens general, atunci când se organizează un eveniment, acesta trebuie să se desfășoare după parcurgerea unor pași cum ar fi bugetarea, stabilirea datelor, selectarea și rezervarea unei locații pentru eveniment, obținerea autorizațiilor necesare, coordonarea transportului și a parcării. Un eveniment poate să includă în funcție de genul său elaborarea unei teme care să se plieze pe tematica aleasă, să fie stabilit decorul și elementele de entertainment, iar coordonarea completă cu locația aleasă și serviciile oferite de către această (electricitate și alte utilități) să fie realizată în mod profesionist. Shafer afirma într-o lucrare a sa că evenimentele pot provoca mai multe emoții decât oricare alt mijloc de comunicare, iar pentru ca emoția, experiența trăită să fie extraordinară, evenimentul trebuie să se străduiască să creeze o experiență la intensitate maximă pentru majoritatea participanților, această emoție putând fi tradusă ca surprindere, noutate sau chiar provocare.

Tipologia evenimentelor

În funcție de dimensiunea evenimentului, există patru categorii distincte de evenimente printre care se numără mega evenimentele, evenimentele de referință, evenimentele majore și evenimentele locale sau comunitare.

Mega evenimentele sunt acele evenimente care, prin amploarea lor, afectează întreaga economie și se reflectă în presa internațională, având reputația de eveniment la care trebuie să participi obligatoriu. În lucrarea sa, intitulată Event Studies. Theory, Research and Policy for Planned Events, Donald Getz discută pe larg despre acest tip de eveniment și susține că un astfel de eveniment trebuie să depășească peste un milion de vizitatoti deoarece prin prisma atributului său adăugat, mega, evenimentul trebuie să fie unul mare și foarte important. Putem exemplifica acest tip prin: Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial de Fotbal, Târguri internaționale; De asemena, același autor este de părere ca nu numai evenimentele de anvergură mondială pot avea un impact atât de puternic asupra societății, ci și un eveniment realizat la nivel local ar putea avea șansa de a obține un impact „mega” prin numărul de turiști veniți în acea perioadă în zona respectivă sau prin beneficiile economice pe care le poate obține.

Evenimentele de referință reprezintă acele evenimente care, organizate în mod repetat într-o locație, ajung să se identifice cu acel loc, câștigându-și recunoașterea la scară largă. Acest tip de evenimente sunt caracterizate prin autenticitate și simboluri de calitate și oferă un semn distinctiv prin care orașul gazdă se diferențiază. „De asemenea, ne putem referi la un eveniment de referință, în cazul în care termenul se referă la o clasă specială, care reprezintă cel mai bun eveniment, unul care este autentic turnat într-un anumit loc sau cultură. Acestea sunt evenimente recurente care au devenit atât de strâns legate de comunitatea gazdă sau de destinație formând o parte importantă a imaginii. Aceste evenimente oferă și hrănesc identitate locului.” În rândul acestor evenimente putem menționa: Carnavalul de la Rio de Janeiro, Chelsea Flower Show din Marea Britanie, Oktoberfest în Germania, Festivalul de la Edinburg din Scoția, Turul Franței;

Evenimentele majore (importante) sunt acele evenimente care prin dimensiunea lor și interesul mass-media manifestat, pot atrage un număr semnificativ de participanți, acoperire media și beneficii economice, mai ales daca este bine ambalat. Cupa Hyundai Hopman la tenis și Formula 1 au fost evenimente create în scopul de a atrage cât mai mulți telespectatori astfel încât acestea să ajungă la un nivel global în ceea ce privește rata de vizualizare și difuzare. Și, în cele din urmă, evenimentele locale sau evenimentele comunitare reprezintă ultima categorie de evenimente ce sunt adresate în principal unei audiențe locale și sunt puse în scenă în principal pentru valoarea lor socială și de divertisment. Acest tip de eveniment poate evolua în timp la stadiul de eveniment de referință.

În epoca contemporană, festivalurile și evenimentele sunt utilizate strategic pentru a defini un anumit loc sau oraș ca brand deoarce oferă o imagine pozitivă asupra orașului gazdă. Planificatorii de evenimente intenționează ca eforturile lor în crearea acestor gen de evenimente să contribuie la producția orașului. „Festivalurile și evenimentele speciale pot varia de la evenimente locale, în cadrul unei comunități restrânse, ce au ca scop aducerea de beneficii stakeholderilor locali până la mega evenimente ce sunt proiectate să ajungă la o audiență globală și să aibă un impact pozitiv la nivel național.”

În funcție de obiectivul comunicării și tipul evenimentului, evenimentele pot fi clasificate conform tabelului 1.1.:

Sursa: Schafer-Mehdi, S.,”Organizarea evenimentelor”, Editura ALL, Bucuresti, 2008, p. 40

Cu un avantaj esențial în fața celorlalte mijloace de comunicare, evenimentele concentrează atenția publicului țintă prin punerea în scenă live, prin combinație de limbaj și text, dans și muzică, sunet și lumină, medii de comunicare și decor, gust și aromă. Conform lui Schafer forumul agențiilor de marketing clasifică evenimentele în: evenimente publice în care grupul țintă este reprezentat de consumatorii finali și de public; evenimente corporatiste – business to business și evenimente de prezentare – manifestații și programe în cadrul târgurilor și în mediul exterior al acestora. Evenimentul întrunește toate cele 4 caracteristici esențiale pentru a-și putea demonstra înrudirea cu domeniul serviciilor. Astfel intangibilitatea, perisabilitatea, inseparabilitatea și variabilitatea, reprezintă caracteristicile regăsite la nivelul fiecărui eveniment în aceeași măsură ca în cazul oricărui serviciu.

Capitolul 2

Particularitățile unui eveniment cultural

2.1. Eveniment cultural – scurtă prezentare generală

După ce am trecut în revistă datele esențiale prin care ne putem da seama ce înseamnă un eveniment, de câte tipuri poate fi și în câte moduri se poate clasifica, voi încerca să ilustrez conceptul de eveniment cultural. După cum am precizat și în primul capitol definiția din DEX a termenului de eveniment, acesta reprezintă „un fapt de mare însemnătate”, iar adăugându-i-se atributul « cultural » acesta semnifică o manifestație publică prin care se evidențiază o serie de cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă cineva. În general, oamenii au tendința de a clasifica un asemenea eveniment ca fiind încadrat consumului lor, iar pentru a construi o imagine bună a orașului și prin a o diferenția de celelalte este necesar să se producă anumite evenimente care să pună în valoare istoria și cultura orașului.

Evenimentele și festivalurile sunt o parte esențială a vieții urbane, având în general, teme foarte diversificate, cum ar fi festivaluri tematice ca evenimente politice, activități culturale, evenimente sportive, întâlniri religioase, etc., și pot avea loc atât la nivel local, cât și internațional. Activitățile culturale au un pion desăvârșit și extrem de important inclus în centrul nucleului acțiunii, și anume, cultura. Fără cultură nu ar mai putea exista manifestații care să antreneze mintea participanților, nu ar mai exista interes, nu ar mai exista o preocupare care să le provoace curiozitatea de a afla cât mai multe detalii despre anumite domenii. De aceea, în studiul “ The Impact of Cultural Events on City Image: Rotterdam, Cultural Capital of Europe 2001”, autorii Greg Richards and Julie Wilson scot în evidență definiția culturii dată de Sharon Zukin care spune că : "cultura este un eufemism pentru noua reprezentare a orașului, nouă ca o forță creatoare în economia de serviciu în curs de dezvoltare … [și că] … cultura este suma de facilități a unui oraș care să îi permită să concureze pentru investiții și locuri de muncă."

În principiu, atunci când are loc un eveniment cultural „persoanele fizice participante în calitate de organizatori, spectatori sau consumatori de evenimente, în general își doresc să satisfacă curiozitatea, să afle mai multe, să aprecieze frumusețea evenimentului, să colecteze informații noi pentru a se îmbunătăți ei înșiși, să-și exprime personalitatea printre și să primească aprobare de la alții.” Beneficiile urmărite de participanți se numără ca find următoarele: câștigarea de noi experiente, un nivel ridicat de cunoaștere, promovarea socială și culturală. Evenimentul cultural reprezintă unul din tipurile de evenimente citate în primul capitol al lucrării și acesta poate avea un rol foarte important în dezvoltarea strategică a orașului deoarece datorită lui orașul poate căpăta o imagine pozitivă, poate atrage vizitatori și își poate crea o rețetă a succesului prin care se va diferenția extraordinar de mult față de celelalte. De asemenea, în cazul în care evenimentul nu a fost bine organizat poate sugera în mintea participanților ideea de dezorganizare, haos și debandadă. Făcând această analogie, între evenimentul în sine și orașul în care a avut loc, imaginea orașului are de suferit deoarece a avut parte de un feedback negativ din partea celor ce au asistat la evenimentul în cauză. Voi încerca să dezvolt în următorul subcapitol cât de importante sunt evenimentele în cadrul dezvoltării imaginii orașului.

2.2. Rolul evenimentelor culturale în dezvoltarea strategică a orașului

“Evenimentele culturale au luat un rol tot mai important în dezvoltarea orașelor și regiunilor. Aceste evenimente acționează ca un magnet pentru a atrage oameni din afara și din interiorul regiunii și a cheltui bani pe activități de cazare, alimentare și de agrement în locația respectivă. Un eveniment cultural cu muzica, dans, mâncare, cumpărături, artă sau alte activități culturale poate fi de susținere pentru mândria comunității, îmbunătățirea identiății, imaginii și reputației în mintea unor turiști, investitori și alte părți interesate.” Mult timp, orașele s-au folosit de evenimente mega, cum ar fi târguri mondiale, Expo și evenimente culturale sau sportive ca mijloc de revitalizare a economiilor lor, crearea infrastructurii și îmbunătățirea imaginii lor. Studii recente de marketing și turism au indicat utilizarea tot mai mare de evenimente ca mijloc de atracție către marile orașe. Acest fenomen poate fi legat de o creștere generală a concurenței între orașe în atenția părților interesate importante, inclusiv consumatori și investitori.

Construirea unei imagini pozitive a unui oraș reprezintă o condiție esențială a zilelor noastre astfel încât acesta să poată fi diferențiat și să rămână unic în mintea turiștilor. Această imagine poate fi creată foarte ușor deorece se poate profita de cultura locală și de promovarea vechilor valori ce au lăsat o amprentă asupra orașului. Un alt mod poate fi organizarea de evenimente speciale și festivaluri. “Evenimentele reprezintă o modalitate de a vinde orașul ca un produs, prin atragerea turiștilor, precum și a industriilor și investitorilor. Evenimente de importanță mondială oferă oportunități pentru orașele gazdă. În acest fel, cele mai multe dintre zonele urbane care au fost gazdă a Jocurilor Olimpice au profitat de această oportunitate pentru a prezenta și se vinde.ʺ De asemenea, un eveniment cultural reprezintă o bună posibilitate de a construi o imagine pozitivă, în cazul în care orașul se confruntă cu o criză de imagine, astfel că reputația negativă pe care a avut-o va dispărea și multi turiști vor fi atrași să călătorească în zona respectivă.

"Industria de festivaluri și evenimente a început să fie în curs de dezvoltare de la începutul 1990, iar astăzi există un interes viu pentru orice tip de festival și eveniment la nivel internațional, național și local. Festivalurile ajută la promovarea zonelor în care se efectuează acestea, atrage numeroși turiști, și pot fi considerate ca un nou tip de turism." Din punctul meu de vedere, imaginea unui oraș poate fi îmbunătățită sau înrăutățită în funcție de succesul sau eșecul unui eveniment deoarece acesta reprezintă o amprentă a unui oraș. Cu cât evenimentul are o mai mare însemnătate la nivel local, național sau internațional cu atât orașul capătă o notorietate mai mare si devine mai popular atrăgând numeroși participanți. ‘‘Într-un asemenea climat, evenimentele culturale, în special, au apărut ca un mijloc de îmbunătățire a imaginii orașelor, adăugând viață străzilor orașului și oferind cetățenilor sentimentul de mândrie în orașul lor reînnoit de origine. Acest accesoriu de mândrie a comunității și imaginea lăsată în urma unui eveniment poartă denumirea de "efectul de halou".’’ ‘‘Efectul de halou reprezintă o predilecție cognitivă unde un atribut (caracteristică a unui om sau a unui obiect) influențează celelalte atribute (ale aceluiași om sau obiectiv).’’

Atunci când se organizează un eveniment cutural este foarte important sa se ia în vedere mai mulți factori sociali, culturali, economici deoarece acestea vor avea un impact pe anumite zone dupa ce evenimentul va lua sfârșit. Ideea esențială este ca participanții la evenimentul în cauză să fie pe deplin mulțumiți deoarece e posibil să rămână cu o amintire negativă în memorie în cazul în care așteptările lor nu sunt îndeplinite. Un eveniment cultural trebuie să fie foarte bine organizat pentru a atrage cât mai multă lume, iar pentru a avea un impact cât mai mare, organizatorii ar trebui să planifice foarte logic și concret activitatea ce va avea loc pentru a nu deveni un adevărat fiasco, ci să fie o reușită atât pentru organizatori, cât și pentru participanți. Organizatorii trebuie să respecte niște pași esențiali în conceperea unui eveniment ca acesta să aibă un succes deplin și să rămână în memoria participanților, începând cu dezvoltarea unui cadru filosofic sau ideologic prin care oamenii să înțeleagă ce și despre ce este evenimentul desfășurat.

Tabel 2.1, Sursa: Informatica Economică vol. 16, no. 4/2012, p. 25

Pasul doi “stabilește cerințele organizatorice, precum și necesitățile publice, precum și a participanților. Etapa de identificare a nevoilor pot avea rezultate excepționale și toți "actorii" pot câștiga, dacă este bine făcut. Pasul 3, se poate face direct de către societatea care organizează evenimentul, sau de către o firmă de consultanță. Este important ca aceste nevoi să acopere în mod obiectiv ideea festivalului și așteptările tuturor părților implicate.” De asemenea, pasul 4 este foarte important pentru un eveniment deoarece se află în strânsă legătură cu “Planificarea programului” și ele sunt responsabile de eșecul sau succesul evenimentului în cauză. “Punerea în aplicare a evenimentului necesită punerea în practică a planului evenimentului. Această etapă trebuie să includă, de asemenea: planuri de rezervă, o echipă de voluntari, echipamentul necesar și specific realizării programului ce urmează să se desfășoare. Este recomandabil ca echipa de voluntari să fie aceeași ca și în edițiile precedente, cei care proiectează festivalul cultural trebuie să ia în considerare avantajele festivalului, obiectivele stabilite (numărul de spectatori / participanți, care satisfac interesul pentru cultură, un anumit nivel de profit, etc.), bugetele, programul de management, promovare și marketing, etc.”. Aceste două activități trebuie facute cu grijă de către o echipă de specialiști în așa fel încât rezultatul final să fie unul grandios pentru că de ele depinde succesul sau eșecul evenimentului. Evaluarea reprezintă un alt pas de care trebuie să se ocupe specialiștii. Ei trebuie să observe avantajele și dezavantajele evenimentului, să observe în ce manieră a fost promvat evenimentul în mediul online, cât și offline. De asemenea, feedback-ul participanților este, din punctul meu de vedere, unul foarte important pentru organizatorii evenimentului, deoarece aceștia vor aprecia evenimentul ca fiind unul reușit sau nu, aducând diferite argumente ce trebuiesc luate în considerare de către echipa de specialiști, iar pe viitor vor schimba strategia ca evenimentul să fie unul valoros și apreciat de totalitatea participanților. “Cantitatea și diversitatea acestor evenimente este atât de mare încât ar putea fi atractive pentru rezidenți și turiști care au diferite interese culturale și gusturi. Dacă gestionat eficient, acest tip de eveniment va contribui la schimbarea imaginii unui oraș.”

Chiar dacă s-au parcurs toți acești pași, publicitatea reprezintă un alt element esențial ce nu poate fi uitat și trebuie pus in calcul deoarece se sugerează că „publicitatea festivalurilor sau evenimentelor culturale poate contribui la imaginea și identitatea comunității sprijinind-o prin intermediul unei autenticități atrăgătoare și consolidată. De asemenea, festivalurile oferă potențialul pentru a stimula dezvoltarea locală de organizare, conducere și crearea de rețele, care sunt toate bazele critice de dezvoltare a comunității culturale.”

Evenimentele culturale majore pot fi asociate asemeni unei monezi culturale deoarece prin prisma lor se poate contura imaginea unei localități sau țări ca fiind o comunitate gazdă ce poate influența mintea receptorilor într-un mod pozitiv și favorabil ca fiind o destinație de vizitat. Se poate spune că evenimentele culturale reprezintă un accesoriu prin care se poate diferenția un anumit oraș. Cu cât acesta este mai bine șlefuit, mai elegant și mai rafinat, cu atât atrage mai mult privirea doritorilor și doleanța de a-l obține. În acest sens se poate preciza că și un eveniment cultural reprezintă un accesoriu prin care își înobilează orașul și îl urcă cu o treaptă mai sus față de celelalte. Ca urmare festivalurile cu iz cultural „ reprezintă un vehicul eficient pentru a participa la o altă cultură, se referă la oameni și locuri care demonstrează un puternic simț al propriei identități. […] Spectacolele demonstrează, prin a lor longevitate, auto-suficiență, adaptabilitate, flexibilitate și capacitatea de schimbare și de auto-generare de creativitate substanțială. Această creativitate poate furniza capacitatea de a face față consecințelor și conflictelor care pot apărea.”

Ros Derett concluzionează că festivalurile au jucat un rol foarte important în viața culturală a comunităților și se pare că diferite grupuri de oameni au înțeles ideea că aceste adunări ridică moralul populației. De asemenea, prin participarea la festivaluri vom găsi un anumit sentiment al vieții, o comunitate cu experiență în relizarea evenimentelor ce nu mai are nevoie de alte explicații, descrieri sau comparații. “Este de ajuns ca un eveniment cultural să fie bine organizat ca acesta să ramână impregnat în mintea cetățeanului, participantului sau turistului doarece acestea produc un număr de efecte produse asupra orașului gazdă variind de la nivelul economic, cultural, social, de mediu și așa mai departe. Evenimentele au atât efecte pozitive, cât și negative produse pe orașele gazdă și pentru determinarea succesului unui festival sau a unui eveniment, ar trebui luate în considerare toate aceste aspecte.” 

Din punctul meu de vedere, un eveniment cultural ajută foarte mult orașul în care este organizat deoarece acesta capătă prestigiu, recunoștință și notorietate. “Evenimente culturale sunt exploatate de către orașe sau țări în scopul de a îmbunătăți imaginea lor, de a stimula dezvoltarea urbană și atrage vizitatori și investițiile, ca parte a strategiei lor de regenerare a evenimentului condus.” Evenimentul în sine este un moment în care se adună oameni și poate oferi atât locuitorilor cât și vizitatorilor o experiență de bucurie, care poate satisface nevoile comunității pentru a ajuta comunitățile gazdă să se dezvoltare pe plan local, leadership și networking. Pe lângă faptul că evenimentele culturale ajută la dezvoltarea strategică a imaginii orașului, acestea au și un impact din punct de vedere economic asupra comunității. Aceste considerente vor fi dezvoltate mai pe larg în capitolul următor.

2.3. Impactul economic al unui eveniment cultural

În acest subcapitol voi explica principiile economice semnificative care se aplică la evenimentele și tehnicile economice și de evaluare care sunt folosite pentru a determina valoarea evenimentelor deoarece în zilele noastre „importanța economică a festivalurilor și evenimentelor este acum recunoscută pe scară largă. Evenimentele au un impact asupra economiilor locale, statale și naționale prin investiții, locuri de muncă și a creșterii veniturilor. Ele generează, de asemenea, creșterea turismului care duce la creșterea vizitatorilor și conștientizarea destinației gazdă.” Pe lânga faptul că un eveniment creat are un impact foarte mare asupra turismului, acesta se află și pe o treaptă foarte înaltă în ceea ce privește activitățile culturale și artistice deoarece acestea „nu au numai valoare culturală și socială, dar, de asemenea, au și un impact economic incontestabil.  Într-adevăr, aceasta este o realitate a faptului că sectorul cultural reprezintă o ramură de producție, care este în importantă creștere. Factorul cultural este frecvent folosit ca un element cheie pentru dezvoltarea regională și / sau economică.” Tocmai din acest motiv, funcțiile sale principale din punct de vedere economic se referă la atragerea investitorilor, crearea de locuri de muncă, precum și îmbunătățirea nivelului de trai deoarece acesta este și scopul ascuns al organizării de evenimente.

Cultura și activitățile culturale reprezintă un mod excelent prin care guvernul poate interveni și prin care își poate crea o strategie locală sau regională pentru producerea fluxului economic și al veniturilor. Cultura oferă o serie de beneficii deoarece generează o serie de avantaje asupra orașului prin ocuparea forței de muncă, producție și venit cât și în alte sectoare adiacente cum ar fi turismul, finanțe, construcții. „De asemenea, factorul cultural este utilizat mai mult ca un mediu de transformare urbană și ca un element de atragere a activităților economice și de noi rezidenți. Fără îndoială, acest set de efecte stabilește un determinant tangibil asupra strategiilor de dezvoltare economică din orice zonă.”

Ca un eveniment cultural să fie dus la bun sfârșit acesta are nevoie de o finanțare publică pentru că acest element reprezintă o componentă importantă fără de care evenimentele culturale nu ar mai putea fi studiate sau recognoscibile la nivel local, național sau internațional. Din acest motiv, s-a pus un accent cât mai ridicat pe creșterea finanțării publice și, în același timp, pe măsurarea impactului economic al festivalurilor desfășurate, iar persoanele însărcinate cu această chestiune au trebuit să utilizeze diferite tehnici și metode de estimare prin prisma cărora au putut sa estimeze beneficiile economice ale evenimentului desfășurat. După părerea mea, finanțările publice în domeniul evenimentelor culturale reprezintă un pas deosebit de important pentru a crește în rândul cetățenilor gradul de interes, cunoaștere și cultură generală, cât și pentru orașul ce organizează această activitate culturală deoarece își intensifică propria identitate și istorie. „Cu această abordare, activitățile culturale reprezintă un grup de resurse care sunt stabilite sub forma de facilități, deținute sau nu, valorificate sau diminuate, exploatate sau ignorate.”

Pentru a putea fi evaluat impactul economic al unui eveniment cultural trebuie să fie identificate și evaluate costurile evenimentului printr-o serie de tehnici ce permit efectuarea unei asemenea analize, iar aceste tehnici poartă denumirea de analiza cost-beneficiu (ACB), analiza input-output și analiza echilibrului economico-financiar. Prima analiză are scopul de a estima impactul socioeconomic al evenimentului desfășurat prin identificarea și cuantificarea investiției monetare. „Costurile tangibile și beneficiile sunt ușor cuantificabile și includ valoarea investițiilor, veniturilor și a ocupării forței de muncă generate, nivelul estimat al cheltuielilor și alte activități economice ce pot fi atribuite la un eveniment.”De asemenea, există și o serie de costuri și beneficii intangibile cum ar fi inconvenientele locuitorilor din zona în care are loc evenimentul sau imaginea remediată după ce o serie de activități au făgăduit un eveniment din simplul motiv că sunt mai greu de evaluat și necesită un studiu mai aprofundat.

Tabelele 2.2 si 2.3 aparțin sursei: Ian Yeoman, et.al., Festival and Events Management. An international arts and culture perspective, Elsevier, 2004, p. 253;

Al doilea mod prin care se poate efectua evaluarea unui eveniment cultural este realizabil prin analiza input-output. Această analiză reprezintă, la modul general, „o metodă de estimare a impactului economic total într-o serie de sectoare industriale care curge de la o creștere a cererii pentru producția de aceste sectoare,” iar instrummentul poate fi aplicat atunci când o matrice a resurselor și realizărilor este disponibilă. Analiza respectivă a fost folosită mai mult pentru evaluarea unor evenimente care au atras asupra orașului în care a avut loc activitatea o serie de investiții și de turiști pasionați de cultură.

Ultima analiză, respectiv analiza echilibrului economico-financiar reprezintă un mod mai aplu în care se pot înțelege repercursiunile unui eveniment deoarece aceasta cuprinde o serie de variabile și pași de urmat, pași ce duc spre înțelegerea consecințelor unui eveniment pentru o economie în echilibru. Măsurarea efectelor de multiplicare și măsurarea efectelor pe piața forței de muncă reprezintă un avantaj pentru această analiză, iar faptul că se bazează pe o serie de scenarii diferite din punct de vedere economic, uneori fiind mult prea transparente sau mai prea complexe reprezintă câteva din dezavantajele acestei analize. În concluzie, acest subcapitol a relatat maniera în care toate tehnicile de evaluare au avantaje, cât și dezavantaje, și toate ar trebui să fie utilizate cu prudență atunci când se dorește estimarea rezultatelor unui eveniment. Indiferent de tehnica utilizată, rezultatele evenimentului trebuie să fie întotdeauna luate în considerare în mod critic, pentru că îmbunătățirea continuă în managementul evenimentelor culturale este realizabilă.

Capitolul 3

Studiu de caz: FILIT 2014

3.1. Iași ca mediu cultural

Aflându-se sub pseudonimul „orașul celor șapte coline”, Iașiul a fost și va rămâne unul dintre orașele cu cea mai mare vocație pentru cultură deoarece aici s-au creat valori recunoscute internațional din punct de vedere cultural, ca scriitori, poeți, personalități ale vieții religioase, muzicieni, etc. și din prisma acestui motiv beneficiază de un patrimoniu cultural impresionant din punct de vedere artistic sau cultural. În cultura României, Iașiul reprezintă un tărâm al literaturii, fiind gazda unor veritabile instituții culturale, cum ar fi Muzeul Literaturii Române, Casa Dosoftei, Teatrul Național, Filarmonica Moldova, Opera Română, acestea reprezentând doar o parte din vestigiile culturale. Acest oraș a găzduit o mare parte din evenimente culturale adresate cetățenilor deoarece „există, în primul rând, o intelectualitate umanistă, relativ numeroasă dublată de o categorie destul de largă de studenți ai universităților pe raza municipiului.” Unul dintre evenimentele cu un impact deosebit de mare aspura publicurilor sale a fost Festivalul Internațional de Literatură și Traducere atrăgând atât pe locuitorii orașului, cât și cetățeni din regiuni diferite. Voi oferi o sinteză mai dezvoltată în subcapitolul ce urmează a esenței acestui festival cultural de o mare însemnătate în rândul culturii și cunoașterii.

3.2. Festivalul Internațional de Literatură și Traducere

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere, aflat și sub acronimul FILIT reprezintă „o manifestare culturală de amploare, cu nimic mai prejos decât cele de calibru din afara țării, o șansă de întâlnire între scriitori, traducători, editori și manageri culturali, o campanie serioasă pentru lectură printre elevi și studenți, o apropiere dintre scriitori și publicul larg, un motiv temeinic de a vedea Iașul.”.

3.2.1. Scurt istoric

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere a luat naștere după ce Dan lungu, Florin Lăzărescu și Lucian Dan Teodorovici au participat la mai multe evenimente de acest gen din diferite țări. Conceptul a fost imediat pus in practică după ce Dan Lungu a fost numit director al Muzeului Literaturii din Iași și a obținut sprijin financiar din partea Consiliului Județean pentru finanțarea proiectului.

3.2.2.Organizarea evenimentului

FILIT este un proiect menit să dezvolte gradul de educație și cultură în rândul cetățenilor ieșeni, proiect aflat la cea de-a doua ediție. Despre prima ediție se știe că a avut un succes veritabil în 2013 pentru că și-a propus să deschidă apetitul pasionaților de literatură, astfel că în perioada 23-27 octombrie 2013, FILIT a reușit să atragă către orașul Iași scriitori celebri, atât din țară, cât și din străinătate. Realizată cu succes, prima ediție nu a rămas singura și, în perioada 1-5 octombrie 2014 s-a desfășurat cea de-a doua, iar echipa de organizare a fost alcătuită din unul dintre cel mai cunoscut sciitor român, creatorul „babei comuniste”, Dan Lungu (manager) și partenerii săi Florin Lăzărescu și Lucian Dan Teodorovici (coordonatori de programe), alăturându-li-se peste 200 de voluntari ce au dorit să se implice în acest proiect. De asemenea, proiectul a fost finanțat de Consiliul Județean, iar principalii sponsori ai acestuia au fost: Polirom, Jaguar, Mobexpert, AirMoldova și Cotnari. Pe lângă sponsorii principali menționați, FILIT a avut susținere și din partea media deoarece au fost susținuți în mod principal de DIGI 24, TeleM, Winx în activitatea online și de Mediafax, Dilema Veche, Suplimentul de Cultură, Evenimentul și Observator Cultural în activitatea presei scrise.

Spre deosebire de prima ediție, cea de-a doua a sosit cu un lucru nou. În primul rând, evenimentul a fost organizat sub Patronajul Reprezentanței Comisiei Europene, iar persoanele menite să se ocupe de acest proiect au dezvoltat o serie de activități culturale complementare, un prim exemplu fiind rezidențele pentru traducători străini prin prisma cărora s-a susținut munca lor perseverentă. „Rezidențele FILIT reprezintă un proiect cultural care vizează dezvoltarea cooperării culturale regionale, cu scopul promovării patrimoniului literar și a creației contemporane românești la nivel internațional, încurajând mobilitatea traducătorilor profesioniști și susținând proiectele acestora.” În opinia mea, acest lucru adus nou festivalului a creat o conotație pozitivă deoarece s-a oferit șansa fiecărui traducător român să traducă un număr de douăzeci de pagini a unei opere românești, iar în acest fel, s-au promovat valorile culturale ale literaturii românești cum ar fi Mihai Eminescu sau Lucian Blaga. Evenimentul a avut loc timp de cinci zile, zile în care s-au desfășurat activități ce presupun interacționarea cu scriitorii, editorii și criticii invitați, astfel că acest festival a avut un impact cultural foarte mare în comunitatea ieșeană deoarece obiectivul general al acestuia a fost acela de a stimula creativitatea și deschiderea spre cultură a ieșenilor, mai ales în ceea ce-i privește pe tineri și nu numai.

3.2.3. Public țintă

Chiar dacă FILIT a avut un succes enorm în 2013, anul 2014 a fost mult mai valoros pentru acest festival deoarece a atras atenția și mai mare a tinerilor. În principiu, acest eveniment a fost creat pentru toate categoriile de vârstă, dar în primul rând adolescenților deoarece ei reprezintă viitorul cultural a societății. Încă din prima zi a festivalului, tineretul a început să-și facă simțită prezența deoarece s-au adunat foarte mulți la evenimentele organizate, iar până la lăsarea întunericului aceștia mergeau în librării, biblioteci și susțineau dialoguri cu invitații.

3.2.4 Evenimentele desfășurate

În 2014, FILIT s-a axat pe cinci evenimente principale: „Serile FILIT”, „Scriitori în centru”, „Casa poeziei”, „Scriitori printre liceeni” și concertele FILIT care să anime într-un ambient plăcut spiritul evenimentului. „Serile FILIT” au avut loc în Sala Mare a Teatrului Național și a reprezentat un eveniment destinat dezbaterilor publice cu privire la literatură, avându-i în prim plan pe scriitorul britanic David Lodge, laureata premiului nobel pentru literatură Herta Müller, scriitorul mexican Guillermo Arriaga, Mircea Cărtărescu, Ion Vianu, Mircea Cărtărescu și Norman Manea. Fiecare dintre aceștia au avut câte o zi în care și-au făcut apariția publică și au discutat aspecte legate de literatură, ce reprezintă pentru ei meseria pe care o practică și aspecte strict legate de domeniul artistic în care profesează, cum ar fi proză, poezie sau teatru. O altă activitate culturală, intitulată „Scriitori în centru” a avut loc în Piața Palatului Culturii având ca prim subiect întâlniri și dezbateri cu publicul. „Casa poeziei” reprezintă un alt eveniment special desfășurat la Casa Dosoftei care va reuni toate zilele festivalului prin întruniri și discuții cu peste douăzeci dintre cei mai importanți poeți români, ca Radu Andriescu, Constantin Acosmei, Svetlana Cârstean și mulți alții. „Cei 20 de invitați vor susține lecturi în Casa Poeziei. Este vorba despre unele dintre cele mai importante voci ale poeziei contemporane românești – de la autori care au debutat în anii ’60 și au devenit apoi nume mari ale literaturii noastre pînă la tineri scriitori care s-au afirmat în ultimii ani.”

Concertele au adus un suflu prestigios festivalului și l-au făcut sa-i crească valoarea prin selecțiile muzicale adaptate perfect temei evenimentului. În cele din urmă, activitatea intitulată „Scriitori printre liceeni” a reprezentat o serie de „întâlniri organizate în secțiuni distincte: „Întâlnirile Alecart”, în Casa Balș, și „Întâlnirile Clubului de Lectură Logos” de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iași, în sala Pod Pogor a Muzeului Literaturii Române.”

Un alt eveniment adiacent Festivalului Internațional de Literatură și Traducere a fost salonul de carte BOOKFEST astfel că „între 3 și 5 octombrie, în Sala Pașilor Pierduți de la Universitate, publicul ieșean a avut acces la oferta de carte a celor mai importante edituri din România și a putut participa la evenimente ale căror protagoniști vor fi autorii invitați în cadrul FILIT, dar și oaspeți speciali ai expozanților Bookfest.” Bookfest este cel mai mare târg internațional de carte realizat în România și a reușit să capete o dimensiune internațională remarcabilă prin prisma dimensiunilor sale devenind astfel unicul eveniment al industriei editoriale.

3.3. Impactul FILIT asupra publicurilor sale

După ce ediția a doua a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere a luat sfârșit, feedback-urile publicurilor sale au început să își facă simțită prezența într-un sens pozitiv atât din partea invitaților, cât și a spectatorilor. FILIT a avut un impact deosebit de puternic asupra celor ce au participat și au urmărit activitățile desfășurate deoarece lucrurile au fost foarte bine plasate și organizate. Interesul publicului tânăr pentru literatură și complexitatea festivalului au uimit pe invitații străini deoarece cred că nu s-au așteptat ca sălile unde s-au susținut activitățile culturale să fie arhipline, iar tânăra generație să fie implicată trup și suflet în cadrul acestui festival desfășurat la începuturile lui octombrie, 2014. Tocmai de aceea, Mircea Cărtărescu a susținut că „Festivalul este la cel mai înalt nivel, aș spune eu. Este un eveniment nu numai pentru viața culturală națională, ci, din câte înțeleg, este vorba despre unul dintre chiar cele mai, dacă nu chiar cel mai mare festival din estul Europei. Este o mare reușită.” Aș putea preciza că acest festival este unul gândit din punct de vedere strategic foarte bine și organizat cu foarte mare grijă pentru a atrage publicul către literatură pentru că oferă oportunități valoroase ca stimularea interesului și creativității ieșenilor, dar și șansa de a putea adresa întrebări oaspeților FILIT. Festivalul „ a demonstrat că literatura se poate constitui într-un eveniment social, cu participare largă, într-un adevărat spectacol care scoate din casă mii de oameni, precedent care, bine promovat, poate convinge autoritățile locale și centrale că investițiile în evenimente literare au efecte reale și dezirabile. Este un eveniment care construiește încrederea posibililor investitori, publici sau privați, în evenimente literare, încredere de care câmpul cultural are mare nevoie.”Din perspectiva invitaților, programul FILIT a avut o deschidere foarte mare asupra atenției cetățenilor deoarece a avut o participare largă și a reușit să scoată din casa mii de oameni datorită promovării și organizării sale impecabile. Jurnalistul James Meek a susținut că „Aici, literatura se pare că îi captivează și pe cei tineri, iar asta este ceva minunat. Sunt impresionat că este doar al doilea an al festivalului. Dacă cineva mi-ar fi spus că festivalul se organizează de zece sau douăzeci de ani, nu aș fi fost așa surprins deoarece este organizat foarte bine”.Părerile oaspeților despre acest eveniment au fost pozitive fiind comparat cu oricare din evenimentele de acest gen din Europa din cauza dimensiunii sale, unii dintre ei susținând că festivalul este unul dinamic, plin de viață și de oameni captivați de lectură, în special tineri.

În ceea ce privește impactul FILIT asupra locuitorilor Iașiului, cifrele sunt de prisos și reprezintă o amprentă signifiantă asupra orașului, cât și a României deoarece în jur de 35. 000 de persoane au participat la această activitate culturală, dintre care 10. 000 de oameni au vizitat Târgul de carte Bookfest. În ultimul rând, acest festival a constituit o sursă importantă de comunicare profesională pentru traducătorii români într-o limbă străină deoarece au putut să descopere noi autori și noi cărți de tradus. FILIT a găzduit în fiecare zi un număr de 600 de persoane format din scriitori, critici literari, editori, jurnaliști sau traducători de limbă română sau străină din străinătate, din țară și din Iași.

Acest festival a lăsat, în opinia mea, un ecou pozitiv, atât în prima ediție, cât și în a doua, oferind cetățenilor Iașiului și, nu numai, șansa de a cunoaște mari artiști contemporani și de a-și dezvolta aptitudinile critice asupra literaturii. De asemenea, festivalul a avut o deschidere foarte largă asupra publicurilor sale, atât la nivel intelectual de idei și de emoții pentru că a reușit să dăruiască asupra oamenilor un alt concept despre ceea ce privește arta de a scrie. În același context, FILIT le-a oferit tuturor șanse egale de a participa la evenimente deoarece intrarea a fost liberă, iar evenimentul realizat cu succes a reușit să imprime în mintea oaspeților, cât și a participanților ideea de organizare impecabilă, o perspectivă nouă a ceea ce înseamnă acest eveniment și onoare orașului gazdă.

3.4. Impact și rezonanță în mass-media

După o analiză a impactului festivalului asupra publicului din Iași și nu numai, cât și a invitaților FILIT evidențiate în subcapitolul precedent, voi încerca să ofer o imagine per-ansamblu a imaginii acestui festival prin prisma mass-media deoarece a fost un subiect de ziar foarte mult vehiculat și a atras atenția presei din România, cât și din străinătate. Cuvinte doar de o mare însemnătate s-au spus despre cea de-a doua ediție a festivalului prin intermediul media și aceste lucruri pot fi validate prin vizualizarea platformei online FILIT (www.filit-iași.ro) în care apar rubrici distincte ale diferitelor cotidiane cu privire la concluziile trase în urma acestui eveniment. De exemplu, “Observator Cultural” ține să precizeze că “La a doua ediție, FILIT e deja un festival solid așezat pe scenă, și aș zice că nu numai în România. Prin deschidere și dimensiuni, a atins deja o cotă care să îi permită să stea demn lîngă multe alte festivaluri de calibru din Europa. Așa stând lucrurile, e excelent, pentru întreaga branșă literară, că între invitați sunt mulți traducători (din și în limba română) și inclusiv jurnaliști străini.”Tocmai din acest motiv, FILIT a demonstrat că dispune de resurse energice și financiare, resurse ce au definit și mai bine identitatea și cultura orașului lăsând în urmă o amintire plăcută.

De asemenea, și Ziarul de Iași susține doar cu păreri pozitive Festivalul FILIT, deși în primă fază nu au crezut că vor putea să ajungă la aceste standarde înalte. Bogdan Crețu a scris în articolul FILIT 2014 că „Aveam impresia că, în 2013, Filit-ul debutase prea ambițios, ridicând, de la bun început, prea sus ștacheta; marea problemă a festivalului nu era concurența cu alte evenimente similare din spațiul românesc sau sud-est european, ci cu sine însuși. Era, cumva, obligat să se autodepășească. Și, trebuie să o spun fără rețineri, a reușit. (…) la Iași, a avut loc cel mai mare și mai important și mai reușit eveniment cultural din România ultimilor ani. Nu e un elogiu gratuit, ci o constatare.(…) Important este că Filit-ul chiar le-a ieșit. Și, de fapt, ne-a ieșit nouă, tuturor care am profitat de cele cinci zile și nopți de literatură.“iar în Revista 22, jurnalistul Daniel Cristea-Enache a evidențiat în articolul Ce poate face un scriitor român că „Dan Lungu și echipa lui de profesioniști au creat FILIT ca o interfață și au articulat toate segmentele importante ale literaturii de azi, fie ea română, străină sau cu autori disputați de mai multe spații culturale. Cât de dificil a fost să se ajungă aici? Florin Lăzărescu, coordonatorul de programe, a găsit o formulă diplomatică pentru a vorbi despre problemele cu care s-au confruntat organizatorii FILIT: important – mi-a spus el, este că niciuna dintre problemele apărute pe parcurs să nu se vadă, să nu fie resimțită de participanți și de cititori.“Aceste păreri susținute de mass-media prin intermediul articolelor citate reprezintă doar o mică parte din amalgamul de feedback-uri pozitive în privința acestui festival.

Cotidiane precum “Evenimentul” sau “Lumina” au transpus prin articolele sale că acest eveniment cultural, de o foarte mare însemnătate pentru Iași, cât și pentru România a avut o foarte mare deschidere pentru literatură deoarece au fost peste 800 de spectatori care au urmărit și au participat, în cele cinci seri FILIT, la poveștile de viață ale scriitorilor și la criticile și părerile lor personale legate de literatură. Publicul a avut șansa să afle lucruri noi, să devină mult mai interesați de acest domeniu cultural și să își dezvolte gradul de cunoștințe generale. FILIT a devenit un eveniment cultural major, care a adunat nume mari din literatura românească, cât și din cea internațională prin programele desfășurate ce au oferit momente impresionante de spectacol, atât de impresionante încât au atras și atenția presei internaționale. Cotidiane ca EL PAIS sau ActuaLitte și-au manifestat entuziasmul și surprinderea că acest eveniment a fost atât de bine cotat și de cunoscut deoarece a trecut de granițele României și au făcut ca orașul Iași să devină unul cu o identitate culturală bine conturată. In viziunea jurnaliștilor spanioli, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere s-a interpretat ca una dintre cele mai success întâniri literare din Europa de Est datorită numărului mare de autori străini ce au luat parte la această activitate. Pe lângă acest cotidian de origine spaniolă, francezii au vrut, de asemenea, să-și expună punctul de vedere în ceea ce privește impactul acestui festival în cultura României susținând că: “Ar trebui să reținem deci acest nume, deoarece ne pregătim deja pentru ediția din 2015: FILIT are toate șansele să devină, în anii ce urmează, un adevărat reper cultural pe harta literară și culturală a Europei”. Genul acesta de reflectări pozitive ale mass-media nu au avut loc numai în Spania sau Franța, ci au fost expuse și alte referințe despre festival și în alte țări cum ar Germania, Italia, Olanda, Bulgaria. Atât presa din România, cât și cea din străinătate nu au avut cuvinte de reproș la adresa festivalului, ci, din contră, au rămas foarte impresionați de modul în care a fost organizat festivalul și de profesionalismul de care a dat dovadă managerul Dan Lungu, sistematizând într-un mod strategic toate activitățile subsidiare FILIT.

3.5. Cât a costat FILIT în 2014 ?

Fiind un festival de asemenea proporții și reprezentând cel mai important proiect literar al orașului Iași, dar și al României, FILIT a trebuit să investească un buget anunțat încă de la începutul festivalului pentru ca evenimentul să rămână în memoria invitaților, cât și a participanților din întreaga lume. Evenimentul a durat cinci zile, au fost prezente și implicate în jur de 800 de persoane în fiecare zi și s-au desfășurat peste 100 de evenimente, iar toate aceste elemente au necesitat antrenarea unor costuri. “Cu peste 300 de invitați, din peste 20 de țări, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT) se va defășura în toamna acestui an, în perioada 1-5 octombrie, sub patronajul Reprezentanței Comisiei Europene în România și va beneficia de un buget de 500.000 de euro, oferit de Consiliul Județean Iași.”

Bugetul respectiv a fost format din cheluieli pentru invitați care au inclus plata transportului invitaților din România sau din altă țară, cazare, masă, onorarii/drepturi de autor al invitaților români și a invitaților străini;materiale infomative și promoționale; servicii ale evenimentelor („coordonare și asistență programe și invitații, consultanță relații literare internaționale, asistență secțiune logistică privind transportul, cazarea, masa, evenimentele și voluntarii, asistență proiect), servicii de promovare și relații publice (coordonare și asistență promovare, distribuție materiale informative și promovare, social media, identitate vizuală, grafică, web, management, publicații online culturale, presă regională/locală, asistență centru media, redactor-șef cotidian, editor cotidian, secretar general de redacție, reporteri cotidian etc.), servicii video, traducere materiale și corespondență”), logistică compusă din închirierea și asamblarea corturilor FILIT și de asemenea, alte cheltuieli care au inclus alte servicii suplimentare. Totalul acestor cheltuieli a fost de aproximativ 350.000 euro (un miliard jumate de lei).

Sursa: http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/evenimente/bugetul-filit-pe-intelesul-tuturor-pm/

3.6. Concluzii generale despre festival

Acest studiu de caz reprezintă doar o parte a faptului că în capitala culturală a Moldovei, Iași se poate realiza un festival de proporții și de calitate care să atragă publicul prin modul de organizare, prin invitați ce merită ascultați ca David Lodge, Guillermo Arriaga, Mircea Cărtărescu, Herta Müller sau Norman Manea.

Am dorit să evidențiez că FILIT a dat dovadă de unicitate deoarece au avut loc foarte multe evenimente realizate într-un timp foarte scurt, pe o perioadă de numai cinci zile, zile în care literatura a fost adusă aproape de oameni, peste 10.000 la număr. Atmosfera a fost una plăcută, iar meritul acestui festival se datorează echipei strânse în jurul lui Dan Lungu și a celor care au înțeles că Iașiul moștenește o dimensiune culturală ce trebuia scoasă în evidență de mult timp. Un alt efect generat de FILIT a fost apropierea tinerilor către lectură, iar acest lucru reprezintă un pas foarte important atât pentru ei, cât și pentru societate pentru că nu se mai acordă atât de mare interes asupra cititului și tânăra generație își pierde din imaginație, creativitate, interes și curiozitate. Acest festival a reușit să cucerească un public foarte tânăr educat să se ghideze după valori care să-i ofere beneficii în viitor și care să încurajeze libertatea de exprimare. De asemenea, după spusele lui Dan Lungu: „un mare festival este cel la care nu îți ajunge timpul să mergi la toate evenimentele la care ți-ai dori să ajungi", dar din punctul meu de vedere, acest lucru aduce o notă negativă festivalului deoarece mulți dintre participanți și-ar fi dorit să asiste la toate evenimentele și nu au avut cum pentru că s-au desfășurat în același timp. Susțin că acest amalgam de evenimente ar fi trebuit să fie organizat într-un mod mai echilibrat pentru ca oamenii să poată viziona toate evenimentele desfășurate.

De altfel, acest festival a promovat într-un mod pozitiv Iașiul și a reușit să îl scoată în evidență, astfel că în 2021 acesta poate avea mari șanse să devină capitală culturală europeană. O concluzie a celor cinci zile de festival este aceea că literatura nu este o caiză pierdută și că publicul tânăr a fost foarte interesat de acest eveniment prin maniera în care a fost organizat: a putut să stea cu o cafea în mână alături de cei mai în vogă scriitori, adresându-le întrebări, provocând dezbateri și în cele din urmă realizând cadrul unei comunicări interactive. FILIT nu a înseamnat doar literatură, traducere, poezie, muzică, film documentar, expoziții, conferințe, ci a înseamnat, în primul rând apropiere și comuniune.