Organizarea de Concerte Si Festivaluri Metal All Stars 2014

Comunicare

Organizarea de Concerte Si Festivaluri Metal All Stars 2014

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Introducere

1.Clarificari conceptuale privind evenimentele

1.1.Clasificarea evenimentelor…

1.2.Organizații la nivel mondial…

1.2.1 Roumanian Convention Bureau

1.2.2 AEG…

1.2.3 Live Nation…

2. Principalele etape ale organizării unui eveniment…

2.1. Planificarea evenimentului și bugetul…

2.2. Strategia de marketing si identificarea sponsorilor…

2.3 Producția și logistica…

3. Evenimentul Metal All Stars- studiu de caz…

3.1. Bugetul evenimentului…

3.2. Promovare și resurse umane…

3.2.1 Promovare…

3.2.2Resurse umane…

3.3. Producția și Logistica…

Propuneri

Concluzii…

Bibliografie…

Anexe.

Introducere

Concertele muzicale și evenimentele de acest tip au fost întotdeauna mai mult decât simple modalități de petrecere a timpului liber. La fel cum sărbătorile religioase reprezintă reiterarea unor evenimente primordiale, conform lui Mircea Eliade (Eliade, 2005, p.42), la fel și concertele sunt de fapt, ritualuri prin care se propagă particularitățile unei subculturi. Weinstein, citat de Bennet, spunea că un spectacol de muzică heavy metal este menit să concentreze valorile colective ale genului respectiv. Practic, este locul în care trăirile creatorilor și consumatorilor subculturii se ciocnesc, amplificându-se una pe alta. În cadrul acestui ritual, artiștii preferați dau glas și idealizează temele promovate de subcultura (Weinstein apud Bennet, 2004, p.225).

Când asistăm la un concert, putem observa coeziunea grupului de fani sau legătura specială pe care artistul de pe scenă o stabilește cu aceștia, cu cei care îi susțin traiul prin plata biletelor la concert, prin achiziționarea de tricouri, discuri sau alte materiale. Cadrul în care se petrece aceasta coeziune este stabilit dinainte, iar detaliile sale (lumini, sunet sau alte efecte speciale) sunt planificate cu mult timp înainte ca spectatorii să intre în sală. Cei care stau în culise sunt legătura public-artist și unul dintre cele mai importante motoare al mecanismului numit “industrie muzicală”.

Obiectivul general al acestei lucrări este acela de a evidenția și detalia pașii specifici creării unui eveniment identificând totodată diferențele dintre literatura de specialitate și aplicarea acesteia la unul dintre evenimentele organizate de un promoter ce activează pe piața din România.

Motivația din spatele redactării unei lucrări pe tema menționată derivă din interesul personal față de acest domeniu în curs de dezvoltare. Din momentul în care am reușit să pătrund într-o firmă de management al evenimentelor, am considerat ca o astfel de activitate merită studiată cu atenție economică și sociologică. În plus, în România, în momentul de față, nu există nicio lucrare care să pună în discuție aceste elemente ale industriei muzicale, în ciuda popularității de care se bucură concertele.

Întrebarea la care doresc să răspuns este următoarea ”Cum influențează managementul evenimentelor teoretic, organizarea unui eveniment practic? “

În primul rând, voi furniza o scurtă descriere ce conține informații generale despre două dintre cele mai mari companii de organizări de evenimente pe plan mondial, urmând să detaliez clasificarea tipurilor de evenimente. Expunând noțiuni ale etapelor de realizare a unui eveniment, voi furniza, o înțelegere mai bună a ceea ce înseamnă munca din spatele oricărui eveniment.

În al doilea rând, analiza se va concentra asupra organizării unuia dintre cele mai mari evenimente ale anului 2014 – “Metal All Stars”. Bugetul, promovarea, producția, locația și tiketingul vor fii subiecte amplu abordate în analiza acestui eveniment.

Clarificari conceptuale privind evenimentele

Clasificarea Evenimentelor

Există diferite criterii de a clasifica sau grupa evenimentele, inclusiv formă sau conținut și dimensiune. În ceea ce privește mărimea evenimentelor există patru mari categorii separate: evenimente majore, mega evenimente, evenimente hallmark și evenimente locale/de comunitate (Bowdin, 2006, p.15). Jago și Shaw au propus ca mega-evenimentele și evenimentele hallmark să fie subcategorii ale evenimentelor mari, în timp ce alți autori prezentau aceste categorii în funcție de mărime și impact luând în considerare infrastructura, beneficiile, audiența, media și profilul evenimentelor (Bowdin, 2006, p.15-16).

Multe dintre comunități produc festivaluri, concerte sau diferite evenimente care în principal se adresează audienței locale și sunt făcute în primul rând pentru creșterea valorii sociale, a distracției și a divertismentului. Aceste evenimente încurajează participarea indiviziilor din comunitate la activități sportive și artistice producând o serie de beneficii precum mândria, sentimentul de apartenența, expunerea oamenilor la noi experiențe și idei. (Bowdin, 2006, p 16). O total altă abordare asupra evenimentelor locale o are Janiskee (1996, p. 404) care spune că acestea reprezintă: “evenimente de familie și distracție care sunt considerate a fi “deținute” de către o comunitate, deoarece ei folosesc servicii de voluntariat din comunitatea gazdă, închiriază locuri publice, precum străzi, parcuri sau școli și sunt produse de direcții ce aparțin de agenții guvernamentale sau organizații nonguvernamentale (ONG-uri), cum sunt organizațiile de siguranță publică sau asociațiile de afaceri. “

Evenimentele majore sunt evenimente care, prin influența mass-mediei și amploare lor sunt capabile să atragă un număr semnificativ de vizitatori, beneficii economice și o acoperire cât mai bună în mass–media. Evenimentele pe care Bowdin (2006, p 17) le exemplifică sunt organizate pe teritoriul Marii Britanii și sunt două dintre cele mai semnificative evenimente sportive: “TT Races” organizat în The Isle of Man și “British Formula One Grand Prix” organizat în Circuitul Silvertone . Tot în categoria evenimentelor majore se încadrează și “Cowes Week” care atrage în fiecare an vizitatori din toate regiunile lumii și are un imens prestigiu internațional. Tot mai multe campionate sportive internaționale de top se încadrează în această categorie, fiind tot mai căutate de investitori din organizații internaționale de sport sau chiar de guverne importante din lume. (Bowin, 2006, p17)

UK Sport (1999, p4) considera că există trei elemente principale ca un eveniment să intre în categoria evenimentelor majore: implica competiții intre echipe sau persoane de naționalități diferite, atrage un interes public semnificativ la nivel național și internațional, prin participarea unei audiențe mixte și mass media, are o importanță deosebită în lumea sportivă notabilă în calendarul internațional.

Evenimentele hallmark sunt târguri, expoziții, evenimente culturale sau sportive care au ca statut internațional un loc de bază, funcția principală a evenimentului fiind aceea de a oferi comunității gazda oportunitatea de a securiza un loc în piața turistică națională și internațional. (Hall, 1989, p.263).

Ritchie (1984), cercetător în turism, definește evenimentul de tip hallmark ca fiind:” un eveniment major ce are o singură ediție sau chiar mai multe dar acestea fiind limitate, care este dezvoltat în primul rând pentru a spori gradul de conștientizare, profitabilitate a unei destinații turistice fie pe termen lung fie pe termen scurt. Succesul acestor evenimente se bazează pe unicitatea acestora, statutul sau semnificația lui in timp pentru a crea interes și a atrage atenția” (Bowin, 2006, p17). O altă definiție este dată de Burns și Mules (1986) aceștia considerând că evenimentul hallmark se referă la: “evenimente care se așteaptă să genereze o serie importantă de beneficii externe, sau în cazul în care beneficiile externe sunt atât de larg distribuite iar costurile sunt atât de mari încât acestea sunt finanțate fie parțial fie integral din bani publici” (Hall, 1989, p.264).

Termenul “hallmark” descrie un eveniment care are o semnificație aparte în ceea ce privește tradiția, atractivitatea, calitatea, publicitatea, și care face locul de desfășurare o destinație cu un avantaj competitiv (Getz, 2005, pp.16-17). De-a lungul timpului evenimentele și locația lor pot deveni legate, cum ar fi “Mardi Gras” în New Orleans.

Exemple clasice de evenimente hallmark sunt Carnavalul de la Rio, cunoscut în întreaga lume pentru paradele școlilor de samba din Rio, “Turul Franței”,” Carnavalul din Veneția”, “Oktoberfest” din Munchen, “Festivalul Internațional din Edinburgh” din Scoția și “Adelaide Grand Prix” in Australia (Crouch & Ritchie, 2003, p.119-120).

“Mega evenimentele, precum târgurile și expozițiile mondiale, finala Campionatului Mondial de Fotbal sau Jocurile Olimpice sunt evenimente care sunt orientate în mod expres spre piața turistică internațională și pot fi descrise în mod adecvat ca fiind ‘mega’, în virtutea dimensiunii lor în condițiile audienței, a pieței țintă, a nivelului de implicare financiară a publicului, efectelor politice, gradului de acoperire a televiziunilor, construirii de facilitate și impactul economico-social pe care îl are asupra comunității gazdă” (Hall, 199 7, p.5)

Din perspectiva lui Getz (2005, p18) mega evenimentele sunt definite ca: “Mega-evenimentele, prin mărimea și importanța lor, sunt cele care produc un nivel extraordinar de ridicat de turism, acoperire media, prestigiu sau un impact economic pentru comunitatea gazdă, locație sau organizație.”. O definiție mai simplistă este dată de către Jago și Shaw (1998): ‘Un eveniment major care se desfășoară o singură dată, care este în general de o scară internațională”. Conform lui Bowin (2006, p.18), probabil primul eveniment de asemenea anvergură din Marea Britanie a fost “Marea Expoziție” la Londra în anul 1851. Exemple curente de mega-evenimente sunt “Jocurile Olimpice”, “Jocurile Paralimpice”, “Campionatul Mondial de Fotbal”, “Campionatul Mondial IAAF” și târgurile mondiale, alte evenimente fiind cu greu incluse în această categorie. (Bowin, 2006, p.18)

O altă clasificare a evenimentelor este în funcție de forma sau conținutul acestora. Evenimentele culturale, inclusiv festivalurile, sunt o formă universală de evenimente care predatează industriei contemporane și există din toate timpurile în toate societățile. Evenimentele sportive au devenit un sector considerabil și în continuă creștere în industria evenimentelor. Evenimentele de afaceri, numite și MICE (Meetings, Incentives, Conventions and Exhibitions) este o sub categorie importantă în industria evenimentelor, generând venituri considerabile pentru comunitățile gazdă. (Bowin, 2006, p.18)

Evenimentele culturale pot fi confundate foarte ușor cu evenimentele majore. Un exemplu relevant sunt musicalurile Phantom of the Opera, Miss Saigon sau Cats care aduc venituri turistice impresionante pentru West End din Londra. Festivalurile din Edinburgh au o importanță deosebită, contribuie mult la viața socială din Anglia și generează locuri de muncă și venituri pentru comunitățile locale. Consiliul Marii Britanii și organizațiile afiliate sprijină inițiativele sectorului privat și de stat și organizează o gamă largă de festivaluri cu o reputație de invidiat contribuind la diferite nevoi ale pieței.

Rolfe (1992) descrie evenimentele artistice ca având o serie de caracteristici, incluzând rezultatele artistice deosebite, un program de timp specific, livrat cu un scop clar și precis. Conform South East Arts aceștia, au împărțit festivalurile din regiunea lor în șapte mari categorii, pe baza scopului general al evenimentului și dimensiunea acestuia, aceasta clasificare putând fi aplicată și în alte regiuni.

Din prima categorie fac parte festivalurile care celebrează artă la un nivel înalt. Acestea se adresează unui public destul de ambițios cu scopul de a atinge o multitudine de obiective: de a ajunge la cele mai înalte standarde, de a realiza o acoperire ridicată în mass-media, de a se adresa publicului larg și nu în ultimul rând de a genera un nivel ridicat de venituri atât în comunitatea gazda cât și în întreg teritoriu.

Cea de-a douaonform South East Arts aceștia, au împărțit festivalurile din regiunea lor în șapte mari categorii, pe baza scopului general al evenimentului și dimensiunea acestuia, aceasta clasificare putând fi aplicată și în alte regiuni.

Din prima categorie fac parte festivalurile care celebrează artă la un nivel înalt. Acestea se adresează unui public destul de ambițios cu scopul de a atinge o multitudine de obiective: de a ajunge la cele mai înalte standarde, de a realiza o acoperire ridicată în mass-media, de a se adresa publicului larg și nu în ultimul rând de a genera un nivel ridicat de venituri atât în comunitatea gazda cât și în întreg teritoriu.

Cea de-a doua categorie se referă la festivalurile care sărbătoresc o anumită locație. Atât în satele mici cât și în marile orașe, aceste festivaluri au scopul de a aduna oameni din mai multe regiuni, oferind deseori acestora interpretări ale grupurilor locale de divertisment. Aceste festivaluri se împart în evenimente care sunt organizate de grupuri locale, voluntare, independente sau organizate de către autoritățile locale. Datorită bugetului de obicei mai scăzut, festivalurile conduse de grupurile voluntare tind să fie de dimensiuni reduse.

A treia categorie cuprinde festivalurile care celebrează o formă de artă. Acestea se focuseaza pe o anumită formă de artă, oferind publicului posibilități unice de a vedea anumite tipuri de meserii, bazându-se pe dezvoltarea acestor forme prin atragerea atenției asupra unor subiecte precum dezbaterea academică, cursurile de master, noi meserii pe piața locurilor de muncă.

În ceea de-a patra categorie South East Art, introduce festivalurile care celebrează munca depusă de o anumită comunitate de interese. Acestea evidențiază munca desfășurată de anumite grupuri de persoane precum cele cu dizabilități, persoanele tinere sau femeile și de cele mai multe ori sunt organizate în cadrul acestora workshopuri, cursuri de dezvoltare personală sau conferințe.

Festivalurile culturale sau religioase, ce se desfășoară conform unor date din calendar fac parte din cea de-a cincea categorie. Deși multe dintre tradițiile indigene sau maiașe ce aveau o întindere vastă au dispărut, comunității asiatice sau cele din Caraibe au păstrat unele tradiții organizând carnavale sau mese festive îmbunătățind mixul cultural al festivalurilor din Marea Britanie.

Festivalurile dedicate amatorilor de artă se încadrează în cea de-a șasea categorie. Acest sector este unul mare dar cu un profil redus ce implică mii de oameni, multe dintre aceste festivaluri fiind în competitivitate.

Ultima categorie cuprinde festivalurile de muzică comercială, un fenomen extreme de popular adoptat chiar și de autoritățile locale, acestea organizat concerte de muzică pop în aer liber după modelul organizatorilor private.

Un studiu făcut de New Leisure Markets (1995) indică faptul că festivalurile din Marea Britanie sunt împărțite între cel cu o singură temă și cele mulți tematice. Principalele teme abordate de festivaluri sunt folk (35%), muzica clasică (15%), jazz (15%), literatură (5%) și film (5%). În urma unor studii, Mintel, demonstrează că industria festivalurilor și a concertelor, incluzând și festivalurile de muzică comercială, este estimate la o valoare de 613 milioane lire sterline în 2004, festivalurile de muzică rock și pot reprezentând aproximativ 73 % din piață, urmate de cele de muzică clasică cu 24,8% și cele de jazz cu 2.8%. (Bowin, 2006, p 19)

Evenimentele sportive sunt un sector important și în continuă creștere a industriei evenimentelor, cuprinzând întregul spectru de sporturi individuale și evenimente mulți sportive, cum ar fi Jocurile Olimpice sau Jocurile Paraolimpice. Capacitatea lor de a atrage vizitatori și de a genera o răspândire considerabilă în mass-media și impactul economic le-a plasat în prim-planul celor mai multe strategii guvernamentale de evenimente și programe de marketing. Evenimentele sportive nu aduc numai beneficii pentru guvernele gazda sau organizațiile sportive, ci și pentru cei care participă, precum jucătorii, antrenorii și oficialități aducând divertisment și entuziasm spectatorilor. Interesant este faptul că UK Sport clasifică evenimentele sportive în patru grupe ce țin de aria evenimentelor majore: mega evenimente, evenimente calendar, evenimente one-off și evenimente showcase. Aceste patru categorii au fost introduce cu scopul de a ilustra necesitatea clarificării terminologiei înaintea începerii unu studiu.

Prima categorie este cea a mega evenimentelor care include “Jocurile Olimpice de Vară”, “Jocurile Paraolimpice”, “Campionatul Mondial de Fotbal” și “Campionatul Mondial IAAF” de Atletism ale căror investitori sunt stabiliți prin licitație.

Cea de-a doua categorie include evenimentele calendaristice a căror locație nu este stabilită prin licitație, evenimente cu un succes comercial incredibil ce joacă un rol important în calendarul sportiv internațional cum este “Campionatul de tenis Wimbledon”, “British Formula One Grand Prix”, “Campionatul de tenis Open” sau “Rugby Union Internationals”.

“Union World Cups”,” Cricket World Cup”, “Rugby League” și “Campionatul European de Fotbal” fac parte din categoria a treia și sunt catalogate ca fiind evenimente one-off.. Drepturile de televizare atât naționale cât și internaționale pentru aceste evenimente prezintă un interes substanțial.

În general acordate după o licitație competitivă, evenimentele showcase au un potențial imens de a stimula dezvoltarea sportului. Evenimente precum Campionatele Mondiale de Judo, Campionatele Mondiale pentru persoanele cu handicap și Campionatul European de echitație sunt o bună șansă pentru fiecare țară de a câștiga medalii și de-a își îmbunătăți imaginea. (Bowin, 2006, pp 19- 20).

Evenimentele de afaceri includ conferințe, expoziții, călătorii de stimulare și evenimente corporate.În urma unor studii făcute în anul 2005, BTP (Business Tourism Partnership) sugerează faptul că expozițiile, conferințele, călătoriile de afaceri și călătoriile de stimulare concentrează 28 la sută din totalul de vizitatori străini din Marea Britaniei și 29 la sută din totalul câștigurilor din turismul de intrarea adică aproximativ 20 de miliarde de lire sterline. (Bowin, 2006, p 20)

Conform Glosarului Industriei APEX, conferințele pot căpăta forme diverse: “ședința participativă proiectată pentru discuții, constatarea faptelor, rezolvarea problemelor și consultare”;” Un eveniment implementat de către orice organizație în vederea transmiterii unui mesaj, schimbului de opinii, deschiderea unui debate pentru a pune accentul pe una din zonele de interes general ale organizației. De obicei nelimitate la o perioadă de timp, conferințele sunt, de obicei, de scurtă durată având stabilite niște obiective specifice. Conferințele sunt de obicei pe scară mai jos față de congrese”. (Bowin, 2006, p20).

Expozițiile sunt o parte din ce în ce mai mare din evenimentele de afaceri. Conform Exhibition Liaison Council expozițiile pot fi definite ca “o prezentare de produse sau servicii unei audiențe ce a fost invitată în prealabil cu scopul de realizare a unor vânzări sau de informare a prezentului public. Este o formă de publicitate tridimensională în care în cele mai multe cazuri produsul poate fi văzut, manipulat, evaluat printr-o demonstrație și în unele cazuri chiar mirosit sau gustat”. O definiție succintă apare în 2005, data de Exhibition Audience Audits: “un eveniment care permite cumpărătorilor și vânzătorilor să se întâlnească într-o situație de piață”

1.2.Organizații la nivel mondial

Roumanian Convention Bureau

Asociatia National a organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expozitii este o organizatie non guvernamentala infintata in anul 1998 a carui misiune se bazeaza pe nevoia unificarii eforturilor de a genera o atitudine responsabila bazata pe expertiza profesionala, la nivelul campaniilor din Romania implicate in organizarea de evenimente.

RCB furnizeaza servicii de specialitate ce au la baza diverse tipuri de consultanta specifica sferei evenimentelor : realizarea de studii de cerecetare a pietei si statistici in domeniu; dezvoltarea unor campanii de marketing si promovare; publicarea agendei anuale a evenimentelor organizate in Romania; oferirea de consultanta in organizarea de evenimente; furnizarea de informatii din bazele de date proprii; implementarea ,monitorizarea si respectarea standardelor profesionale internationale privind centrele de conferinte si expozitii; furnizarea de asistenta pentru pregatirea profesionala in domeniul organizarii de evenimente; identificarea , creearea si promovarea oportunitatii de afaceri in domeniu.

Roumanian Convention Bureau are in componenta peste 60 de institutii publice si firme private care cuprind : “organizatori profesionisti de conferinte si expozitii, agentii tur-operatoare si de management al destinatiei, centre de conferinte si expozitii, hoteluri cu facilitati pentru reuniuni, furnizori de servicii si echipamente tehnice, agentii de interpreti, traducatori, publicitate, relatii publice, IT & multimedia, transportatori aerieni si rent-a-car, institutii bancare si de asigurari, institutii culturale si locatii neconventionale.”

( http://www.infotravelromania.ro/rcb.html)

Cu aproape 1 500 000 de participanti pe an, membrii RCB se implica atat direct cat si in direct in organizarea a peste 800 de evenimente anual , din care peste 600 sunt congrese, conferinte, seminarii, lansari de produse si sesiuni de trainning iar restul sunt targuri.

Principalele planuri de actiune ale Roumanian Convention Bureau privind dezvoltarea pe termen mediu si scurt au fost: extinderea activitatii de consultanta; consolidarea organizatiei prin atragerea de noi membrii ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu; implemantarea modulului RCB E-ventPro pentru promovarea organizatorilor de conferinte si expozitii prin mijloace electronice; redactarea si aplicarea masurilor si standardelor profesionale in domeniu; optimizarea educatiei profesionale in industria ospitalitatii, prin pregatirea personalului in centre autorizate.

AEG

AEG este un reprezentant important al industriei evenimentelor din toată lumea fiind o parte din Corporația “The Anschutz”. Acesta este cel mai mare deținător a celor mai profitabile locații de spectacole și evenimente sportive din lume. Al doilea cel mai mare producător de evenimente muzicale și divertisment din lume, “AEG Live” a luat naștere în anul 2002, intrând în atenția publicului larg în anul 2009, când a acționat ca promoter pentru turneul, ‘This Is It’ ce avea să fie susținut de Michael Jackson în peste 50 de locații.

Având 15 birouri regionale și 35 de locații de evenimente în toată lumea, AEG Live este producătorul a numeroase expoziții, festivaluri și turnee fiind promoterul unor nume importante din muzica internațională precum: Taylor Swift, Black Eyed Peas, Bon Jovi, Usher, Carrie Underwood, Daughtry, Justin Bieber, Leonard Cohen, Wisin & Yandel, Kenny Chesney, Pink și Paul McCartney. Deasemenea este responsabil pentru producții muzicale impresionante precum Shania Twain la Coloseumul din Caesars Palace sau Supernatural Santana: “A Trip Through The Hits” la Hard Rock Hotel & Casino din Las Vegas.

În ceea ce privește expozițiile, AEG Live, este responsabilă de cea mai de succes expoziție din toate timpurile, “Tutankhamon și Epoca de Aur a Faraonilor”, aceasta atrăgând în 2005 peste șapte milioane de vizitatori. Fiind cel mai mare producător de festivaluri de muzică din America de Nord acesta are în portofoliu evenimente precum “Festivalul de Muzică și Arte Coachella”, “Festivalul de Jazz” din New Orleans, “Rockfest”, “Rocklahoma”, “Edgefest” în Toronto, “RockNess” în Marea Britanie și multe altele.

AEG Live este deținătorul Network Live, prima companie media axată pe divertismentul live ce se mândrește cu peste 60 de concerte înregistrate 3D, cea mai mare biblioteca muzicală din lume și o rețea de live streaming de la festivaluri de top precum “Coachella”, festivalul “Austin City Limits” sau Festivalul “Lollapalooza”. Artiști precum Katy Perry, The Who, Usher, Celin Dion, Rod Stewart, Linkin Park sau Black Eyed Peas au apelat la serviciile Network Live pentru înregistrarea concertelor sau pentru transmiterea lor în direct.

Live Nation Entertainment

“Live Nation Entertainment” este liderul de piață în industria evenimentelor și a eCommerce–ului, cuprinzând patru mari lideri de piață: Live Nation Concert, Ticketmaster, Front Line Management Group și Live Nation Network.

Fiind cel mai mare producător de concerte muzicale, Live Nation Concert produce anual peste 22 000 de show-uri pentru mai mult de 3 000 de artiști, în peste 33 de țari adunând aproximativ 60 000 000 de fani. În prezent produce spectacole pentru artiști precum: Jonas Brother, Rod Stewart, ALT-J, John Mayer, Maroon 5, Joe Satriani, Eagles, Bonobo, Franz Ferdinand, Nine Inch Nails, Rusko, Steve Vai și este responsabil de producția a peste 60 de festivaluri. Cu 148 de locații de evenimente în 8 țări, Live Nation Concert a avut, conform bilanțului de la sfârșitul anului 2013 (Tabel 1) venituri de 4, 517.2 milioane de dolari doar din producția de concerte înregistrând o creștere de aproximativ 17 % față de finele anului precedent.

Ticketmaster.com este liderul mondial pe piața vânzării de bilete, ocupând primele locuri în topul celor mai vizitate site-uri de comerț electronic din lume, cu peste 26 de milioane de vizitatori unici pe lună. Cu peste 400 de milioane de bilete vândute în 19 țări la 180 000 de evenimente, Ticketmaster a acumulat la sfârșitul anului 2013, 1 407,8 milioane de dolari înregistrând o creștere de 2% față de anul precedent.

Tabel 1. Venituri obținute de către Live Nation Entertainment în anul 2012 și 2013

Front Line Management Group este prima ce mai mare companie de management pentru artiști din lume reprezentând peste 200 dintre aceștia.Cu un venit în anul 2013 de 352,9 milioane de dolari și o scădere de 12% față de anul precedent, Front Line Management Group ocupa locul trei la generarea veniturilor totale ale Live Nation.

În ceea ce privește festivalurile, Live Nation Concert este responsabil pentru unele dintre cele mai importante evenimente ale momentului: Download Festival, Latitude Festival, Reading Festival, North Șea Jazz Festival, I Love Techno din Franța, Leeds Festival și lista poate continua.

2. Principalele etape ale organizării unui eveniment

2.1. Planificarea evenimentului și bugetul

Un buget poate fi descris ca fiind un raport cuantificat de planuri (în alte cuvinte, planul este exprimat în termeni numerici). Procesul ce stă la baza bugetului include costul și estimarea venitului și alocarea resurselor financiare. Bugetul unui eveniment este folosit pentru compararea veniturilor și costurilor actuale cu cele estimate inițial. În special sunt estimate cheltuielile maxime pentru fiecare arie de desfășurare a evenimentului. Pentru a face acest lucru eficient, un buget poate lua multe forme.

De exemplu, bugetul poate fi împărțit în sub-bugete corespunzătoare ariilor unui complex sau eveniment mare precum staging-ul, logistică, merchandising sau resurse umane. Bugetele au o importanță aparte pentru managementul evenimentelor deoarece majoritatea aranjamentelor unui eveniment trebuie plătite înainte ca un venit să fie obținut. Fluxul de numerar are nevoie de o atenție specială. Majoritatea sponsorilor vor să vadă bugetul evenimentului înainte să-și aloce fondurile. A doua parte a capitolului dezvoltă aceste puncte și oferă un exemplu pentru a le descrie (Bowdin,2006, p 302-304).

În managementul evenimentelor pot fi folosite două tipuri de procese pentru buget. Bugetul master, precum sugerează și numele, se axasează pe fiecare cost și produs de câștig din totalul evenimentului , iar bugetul funcțional este făcut pentru o anume parte a programului, centrul de costuri sau departament .Un exemplu pentru cel din urmă este un buget elaborat pentru un festival care se ocupă doar cu activitățile uneia dintre scene. (Bowdin,2006, apud Dyson, 2004).

Un exemplu pentru cel de-al doilea este acel buget destinat activităților dintr-o singură locație sau scenă. Un asemenea buget izolează automat această zonă a evenimentului de restul veniturilor festivalului, ca întreg. În acest fel, bugetele pot fi folosite pentru a compara toate zonele și scenele festivalului din punct de vedere financiar. “Master budget” include box office-ul, marketingul, plățile artiștilor și staging-ul (Bowdin,2006, p 304-305).

Construcția unui buget are avantajul îndreptării event-managementului către alocarea resurselor și plănuirea financiară a evenimentului, impunând o disciplină financiară necesară indiferent de cât de superficial e organizat. Într-un fel similar cu o diagramă Gantt, acesta poate fi folosit pentru analizare, mult după ce evenimentul va fi încheiat.

Pregătirea bugetului începe prin stabilirea mediului economic al spațiului evenimentului. Situația unei regiuni sau a unei țări poate avea influență asupra lui și poate chiar schimba dramatic bugetul alocat, mai ales datorită diferențelor de valută dintre țările lumii, în special cele din Uniunea Europeană care au adoptat moneda euro, și restul statelor.

Următorul pas constă în obținerea indicațiilor de la client, sponsori sau de la comitetul organizator al evenimentului. Spre exemplu, un client poate cere ca numai un anumit procent din sponsorizare să fie alocat pentru entertainment, în timp ce restul, destinat ospitalității. Indicațiile trebuie, în general, să se muleze pe obiectivele globale ale evenimentului și pot solicita construirea sub-bugetelor sau programelor specifice pentru buget. Aceasta este, de asemenea, și o fază instructivă – comitetul, de exemplu, va îndruma event managerul în ceea ce privește bugetul, dar și una consultativă, în care event managerul are oportunitatea de a cere sfatul celorlalți specialiști și intermediari.

Al treilea pas e format de identificarea, categorizarea și estimarea costurilor pentru spațiu și a surselor de venit. Categoriile devin itemi ai bugetului, mare parte din ei fiind itemi ai costului.

Odată ce costurile și posibilele surse de venit sunt estimate, o schiță a bugetului e pregătită și trimisă pentru aprobare comitetului de control sau subcomitetului de finanțe, în cazul unui festival de mari dimensiuni. Această schiță a bugetului e folosită, de asemenea, și în cererile pentru împrumuturi sau sponsorizări. Corpurile fondatoare, ca Arts Council England, Scottish Arts Council, Arts Council of Northern Ireland, Arts Council of Wales, and Awards for All, au formulare și indicații bugetare ce trebuie completate și incluse în cererea pentru împrumut.

Pasul final îl reprezintă pregătirea bugetului și ale proporțiilor financiare care indică devierile de la planul inițial. O acțiune în desfășurare presupune existența unei varietăți de bugete, incluzând cele pentru cheltuirea capitalului, vânzări, întreținere și producție. Multe dintre evenimente vor solicita numai un buget operațional sau un buget de numerar.

În privința aproximării sumei din cadrul bugetului, Watt sugerează că, deși trebuie să fie “cât de precisă posibil, e de preferat ca întotdeauna cheltuielile să fie supraestimate, iar veniturile subestimate. A face contrariul este, în mod clar, rețeta pentru un dezastru.” (Bowdin,2006, apud Watt, 1998, p.45).

În ceea ce privește fluxul de numerar, avantajul strategiilor de ticketing ale evenimentelor că T in The Park este mai mult decât evident. Pentru că biletele sunt vândute cu luni înainte de eveniment, sectorul de management poate fi îndreptat spre plănuirea altor zone. Companiile de acest fel specializate în domeniul corporatist obțin un avantaj similar, fiind în general plătite în avans. Acest lucru permite event managerului sau producătorului libertatea de a negocia termenii și condițiile cu furnizorii, fără a fi îngrijorați din pricina balanței de plăți. Un grafic privitor la fluxul de numerar, similar cu cel Gantt, poate fi deseori folositor în plănuirea evenimentelor, subliniind numele furnizorilor și cererile lor de plată. Poate include datele de depozitare, stagiile plăților, cheltuielile, costurile plăților fixate pentru o lună, și plățile creditelor de treizeci, șaizeci sau nouăzeci de zile.

Fluxul de numerar la un eveniment depinde foarte mult de costul bunurilor și al serviciilor, estimat în construirea bugetului. Presupunerea, categorizarea și alocarea costurilor se numește “costing”.

Au fost identificate două tipuri de costuri. Costurile fixe sau cheltuielile de regie sunt acele costuri asociate evenimentului care vor apărea indiferent de cât de mulți participanți vor exista. Acestea includ cheltuielile neflexibile destinate operării companiei de event management, de exemplu asigurarea chiriei, salariilor staff-ului, telefoniei și a altor cheltuieli de birou, iar în cazul unui festival mare, pot cuprinde și ratele și dobânzile împrumuturilor. În momentul deciderii asupra unui buget, aceste costuri trebuie să fie porționate rezonabil pentru fiecare zonă a evenimentului în sine. Acest proces este cunoscut drept absorbția costurilor de regie de către costul central, care poate include entertainment-ul, cateringul, staging-ul sau călătoriile. În cazul absorbției incorecte a costurilor fixe, costul central va fi descris în mod greșit. Pentru o imagine de ansamblu a situației financiare a evenimentului, costurile de regie trebuie să fie împărțite în mod rezonabil tuturor ariilor. Scopul principal al unei companii de evenimente este de a reduce costurile fixe pe cât posibil, fără a afecta însă calitatea eventului, ca întreg.

Costurile variabile sunt acele cheltuieli destinate strict evenimentului și sunt direct proporționale cu numărul oamenilor ce vor lua parte, asemenea celor pentru băuturi și alimente. Cu cât vor exista mai mulți participanți, cu atât va crește numărul biletelor printate, al membrilor staff-ului și al alimentelor.

Catherwood și Van Kirk (1992) au împărțit costurile unui eveniment în patru mari categorii: costuri operaționale sau de producție, incluzând staff-ul evenimentului, construirea, asigurarea și administrarea; costuri pentru închirierea locației; costuri destinate promovării – publicitate, relații publice și promoții; costuri asociate entartainment-ului. (apud Bodwin, 2006 p.309).

Anticiparea surselor potențiale de venit ar trebui să ocupe atenția la fel de mult cum o face grija pentru cheltuieli. Sursa venitului definește, de multe ori, tipul evenimentului, obiectivele și plănuirea acestuia. O lansare de produs al unei companii nu are decât o sursă de venit – clientul. Petrecerile pentru angajați ale unei companii, de exemplu, sunt plătite de client, fără a dispune de o altă sursă de venit. Bugetul va avea, atunci, o singură modalitate de completare. Vorbind despre un festival mare, lucrurile stau diferit, pentru că punctul principal în organizarea lor constă în găsirea a cât mai multor surse de venit – atât sponsori, cât și participanți.

Sursele de venit sunt constituite din vânzările de bilete, cel mai des întâlnite în evenimentele de tip antreprenorial, din sponsorizări, comune în evenimentele culturale și sportive, din merchandising, publicitate și drepturi de radiodifuzare, din împrumuturi de la administrația locală sau națională, sau din strângeri de fonduri, des-întâlnite în evenimentele din interiorul comunităților.

Pentru multe evenimente, taxele de intrare sau prețul biletelor cer atenție sporită, datorită impactului lor puternic asupra fluxului de numerar și al punctului de breakeven. Câteva metode pot decide prețul biletelor precum metoda costurilor de acoperire în care toate costurile sunt estimate și adăugate profitului așteptat. Pentru a stabili prețul unui bilet, acesta e împărțit la numărul de oameni așteptați să participe la eveniment. Metodă este rapidă, simplă și se bazează pe cunoașterea punctului de breakeven, oferind astfel o bază pentru viitoarele hotărâri.

O altă metodă se bazează pe cererea pieței unde prețul biletului este stabilit după studierea celorlalte evenimente similare și ale prețurilor impuse atunci pentru bilete. Cu alte cuvinte, se verifică rata de participare la eveniment în funcție de costul pentru intrare, și dacă mărirea ușoară a prețului ar afecta sau nu numărul de bilete vândute.

Cea de-a treia metodă se bazează pe percepția valorii atunci când evenimentul poate avea caracteristici speciale, care nu ar permite compararea cu altele. Spre exemplu, pentru un festival inovator, prețul biletului trebuie să fie stabilit cu grijă, mai ales că, prin natura sa, nu poate fi comparat. Pot exista diferite variații ale costului biletului din pricina pachetelor diferite de divertisment oferite (în cazul unor evenimente cu mai multe locații, biletul poate fi folosit numai în una dintre ele) sau pentru asigurarea unor condiții speciale de cazare sau acomodare. A cunoaște valoarea exactă a biletului de intrare constituie un pion important în maximizarea venitului. Există segmente de piață care nu tolerează diferențele de preț, deși ar fi de așteptat, din pricina deciziilor bazate pe aspectul cultural sau pe design-ul evenimentului.

2.2. Strategia de marketing și identificarea sponsorilor

In ultimii 25 de ani au circulat o serie de definitii ale sponsorizarii. International Events Group (IEG) din Chicago defineste sponsorizarea ca o plata in numerar sau in kind catre o proprietate de regula in entertainment, evenimente sportive, artistice) in schimbul accesului la un potential comercial exploatabil asociat cu acea proprietate. (Skinner, 2003, p.1)

“Grupul Exordium, o defineste ca o relatie reciproc benefica dintre corporatii si proprietarii de evenimente sau detinatorii de drepturi, formata cu scopul de a imbunatati un produs sau un brand.”

O alta modalitate de a privi sponsorizarea este ca orice alta forma de marketing- este o activitate care plaseaza subiectii cererii si ai ofertei impreuna, toti cei implicati obtinand beneficii. (Skinner, 2003, p.1-2)

Conform International Events Group din Chicago, se pot indentifica 10 motive pentru deciziile care implica sponsorizarea evenimentelor:amplificarea vizibilitatii-este de regula principalul motiv pentru care companiile sponsorizeaza evenimente, evenimentele mari beneficiand de expunere mai ampla prin intermediul mediei traditionale ( tiparite, televiziune, radio, panouri publicitare etc.); influentarea atitudinii consumatorilor-sponsorizarea poate creea sau schimba imaginea barndurilor; narrowcasting-sponsorizarea ofera companiilor oportunitatea de a accesa grupuri de nisa; motivarea distribuitorilor sau a vanzatorilor-produsele se afla intr-un conflict continuu de vizibilitate, iar unele companii se folosesc de instrumentul sponsorizarii pentru a asigura sustenabilitatea acestora; motivarea clientilor; recrutarea sau mentinerea angajatilor; crearea de oportunitati comerciale; prezentarea produselor-una dintre particularitatile remarcabile ale sponsorizarii unde in timpul evenimentelor, consumatorii pot vedea produsele sponsorilor in actiune, fapt ce nu poate fi reprodus prin nicio alta forma de mediatizare; diferentierea produselor de cele ale competitiei-anumite branduri pot beneficia de aceasta forma de marketing prin exclusivitatea categoriala; stimularea vanzarilor. (Skinner, 2003, p.21)

Luand in considerare ce motiveaza companiile in acrodarea sponsorizarii, se pot contura elementele unui plan de marketing coerent.

Analiza evenimentului si determinarea obiectului vanzarii primar pentru orice manager de evenimente este obtinerea sponsorizarii media, pentru ca din aceasta pot emana alte oportunitati de sponsorizare. Relativ la difuzarile radio ,managerii de evenimente sunt mai interesati de tranzactii in kind pe care diferite posturi le pot oferi , decat de lichiditati (Skinner, 2003, p.31-33).

Determinarea categoriilor de companii care vor fi abordate precum companii care produc/comercializeaza bauturi, companii de comunicatii, institutii financiare este un alt element important. Pentru a determina categoriile de companii trebuie cunoscute si tipurile principale de sponsori :sponsori titulari-ai caror nume apar in titlul evenimentului; sponsori de prezentare- ai caror nume sunt mentionate dupa cel al avenimentului; sponsori in kind-nu ofera lichiditati ci doar produse sau servicii; sponsor oficial-sponsorul exclusiv al caror produse au exclusivitate; sponsor media- radio, tv, publicatii; co-sponsor- sponsori secundari. Pentru companiile de bauturi sponsorizarea poate fi o oportunitate ideala de a mediatiza un produs nou, iar pentru institutiile financiare, ale caror produse sunt similare, prezenta exclusiva la un eveniment unde competitorii nu sunt prezenti poate constitui un avantaj considerabil. (Skinner, 2003, p.33-34)

Elaborarea unei liste de companii care sponsorizeaza in piata autohtona, determinarea evolutiei companiilor care vor fi abordate in piete de dimensiuni similare , verificarea datoriilor si sesizarea noilor categorii de bunuri/ companii relativ la fuziunile de societati sunt si ele etape estentiale in construirea planului de marketing.

Conclusiv Skinner remarca trei pasi pentru elaborarea unui plan de marketing coerent :determinarea motivului principal pentru care compania tinta ofera sponsorizare, determinarea pozitiei unui sponsor fata de evenimentul in cauza si determinarea companiilor care ofera sponsorizare in comunitatea locala si nationala. (Skinner, 2003, p.36)

2.3. Producția și logistica evenimentului’

O parte importantă ce ține de producția unui eveniment o reprezintă alimentarea cu energie electrică a întregi locații. Factorii ce trebuie luați în considerare în ceea ce privește electricitatea la orice tip de eveniment sunt: tipul puterii necesare – trifazate sau monofazate; cantitatea de energie necesară în special în orele de maxim consum; energie de urgență – transformator propriu; poziția și numărul de prize; distanța dintre sursele de alimentare cu energie electrică la dispozitive; cablarea corectă a locație la sursele principale de curent; factorii de siguranță, inclusiv conductorii și împământarea.

Iluminatul locației are două funcții. Funcția pragmatică în care luminile permit întregului public să vadă ce se întâmplă și funcția artistică în care acestea sunt esențiale pentru jocul de lumini din locație. Luminile din interior includ lumini de semnalizare (ieșire, toalete, jetoane) precum și iluminare unor zone specifice precum cateringul sau accesul publicului. În afara locației iluminatul este necesar pentru indicațiile de orientarea, securitatea locație și promovarea sponsorilor. G.A.J.Bodwin indentifică câteva întrebări referitoare la iluminat la care trebuie să se răspundă înainte de desfășurarea evenimentul precum: luminile se potrivesc cu tema generală a evenimentului?; se poate îmbina iluminatul ambiental cu cel necesar jocului de lumini?; există o soluție alternativă în caul unui incident?; care este consumul de putere (luminile pot folosi mai multă putere decât sistemul de sunet)?; va interfera cu sistemul electric al altor sisteme?; există o persoană responsabilă cu luminile în permanență în locație?; sunt necesare efectele de lumină și există echipamentul necesar?.

Principalul motiv pentru un echipament de sunet în cadrul unui eveniment este acelea ca tot publicul să poată auzi clar muzica, discursurile și efectele audio. Tipul de echipament utilizat pentru un eveniment trebuie să țin cont de anumite aspecte: tipul de sunet care va fi amplificat, dimensiunile și tipul de audiență, proprietățile acustice ale camerei și tema evenimentului.

Alegerea tipului, mărimii și locația difuzoarelor în cadrul uni eveniment poate face o o mare diferență pentru experiența audio a publicului. Difuzoarele pot fi dispuse în stânga și în dreapta scenei, ca la majoritatea evenimentelor muzicale sau pot fi distribuite în întreaga locație. Deasemenea pentru locațiile mari, inginerii de sunet trebuie să ia în considerare întârzierea sunetului de la scena în difuzoarele amplasate în sală. Pentru evenimentele mai mici poate fi utilizat un sistem simplu de sonorizare (PA). Acest sistem conține un microfon, un suport de microfon și unul sau două difuzoare, calitatea sunetului produs fiind potrivită pentru discursuri sau conferințe.

Pentru evenimentele mai mari, care au cerințe de sunet mai complexe este nevoie de un sistem de sunet mai mare care cuprinde: microfoane; suporturi de microfoane; cabluri inclusiv cele care duc la sistemul de mixare aflat pe scenă, stația de mixare care ajustează calitatea și nivelul sunetului provenit din microfoane înainte să ajungă în difuzoare; amplificatoare; boxe care variază în funcție de frecvență sunetului emis, de la boxe de bass la boxe cu sunete înalte care îmbunătățesc calitatea sunetului într-un anumit spectru de sunet; inginer de sunet; tehnician de sunet sau inginer pentru front of house care are grijă de toate aspectele legate de sunet în special de calitatea sunetului emis către public; echipamente de siguranță inclusiv cabluri de schimb și microfoane; monitoarede scena care transmit sunetul înapoi muzicianului astfel încât acesta să se poată auzi peste zgomotul de fundal; monitoare de comandă; inginer responsabil cu calitatea sunetului care trece prin monitoare.

Înaintea unui eveniment de mare anvergură inginerul de sunet care gestionează sistemul are nevoie de timp pentru a regală sistemul audio. Acesta are în vedere deasemenea posibilă microfonie care apare în momentul în care sunetul iese din boxe, este preluat de microfoane și iese din boxe din nou. Pentru a evita această problemă de feed-back microfoanele trebuie poziționate astfel încât să fie departe de difuzoare. Volumul sunetului în timpul unui eveniment poate deveni o problemă majoră, autoritățile locale fiind în măsură să închidă evenimentul în cazul în care există prea multe plângeri de la rezidenți.

Scena unui eveniment nu este de multe ori aceeași cu una pentru piese de teatru, lipsindu-i arcada și auditorium-ul pe care ultima le are, în unele cazuri variind de la spatele unui camion, până la platforme plutitoare într-un port. E important de notat că, în event management, termenul „scenă” nu se folosește numai pentru scena propriu-zisă, ci și pentru întreaga zonă de staging, toate având nevoie de o hartă în care să figureze, supranumită „planul de scenă”. Acesta este, de fapt, o privire de ansamblu, de sus, a zonei evenimentului, incluzând infrastructura – suporturile de lumină, intrările, ieșirile și prizele electrice, și constituind, în același timp, o formă de comunicare și o unealtă pentru buna-funcționare. Pentru evenimentele de dimensiuni mai mari, stage plan-ul este făcut în mai multe moduri, pentru oameni diferiți, astfel încât acopere toate domeniile și să fie folositoare pentru toate departamentele, în parte. Spre exemplu, un plan de scenă pentru un electrician va arăta diferit de cel pentru artiști. Un stage plan complex le va conține pe toate, suprapuse pe hârtie transparentă, în straturi. Alte planuri folosite în design-ul envenimentului arată latura din față sau părțile laterale, contrastând cu vederea pe care o oferă planul de scenă, mai ales datorită faptului că oferă o viziune de la nivelui solului. Astfel, ajută în stabilirea liniilor de vedere, adică a perspectivei publicului și a artiștilor față de scenă.

Catherine Sterry, Art Director pentru Theme Traders, descrie valoarea unui plan de scenă bine-realizat: „Pentru a crea evenimente memorabile, de succes, e absolut necesar ca acestea să fie originale și să existe o înțelegere precisă a tehnicii de plănuire. Studierea locului este esențială pentru crearea planurilor tehnice exacte, dar ușor de înțeles de către toți membri producției, în ideea că mulți s-ar putea să nu fi avut oportunitatea să viziteze zona, și de aceea să aibă nevoie de instrucțiuni tehnice și de mediu cât mai precise.”

Una dintre situațiile care a necesitat un plan de scenă special a fost Vodafone Ball, ținut în Earls Court, Londra. Cei 11 500 de oaspeți au avut de ales între mai multe zone de entertainment care reflectau o anumită temă – petrecere pe plajă – incluzând un club de comedie, unul de blues, o arcadă și un târg de mari dimensiuni.

Când staging-ul unui eveniment include o componentă de catering de dimensiuni semnificative, referirile la planul de scenă sunt făcute din punctul de vedere al organizării locației, a plasamentului și al floor-plan-ului. Acest lucru se întâmplă în multe evenimente de tip corporatist sau conferințe, unde catering-ul și primirea devin o componentă principală a staging-ului.

Managerul de scenă este persoana responsabilă pentru spectacol și pentru acordarea indicațiilor esențiale subalternilor. Programarea actului artistic intră în atribuțiile event manager-ului, în timp ce managerul de scenă se asigură că totul se întâmplă în concordanță cu planul, colaborând, de asemenea, cu Mestrul de Ceremonii (MC). Cel din urmă se ocupă cu anunțurile publice, precum cele despre copiii pierduți sau despre schimbările din program.

Combinația dintre instalația electrică, reflectoare, efecte speciale, mișcarea rapidă și continuă a artiștilor și staff-ului, toate într-un spațiu aflat la aproximativ 2 metri deasupra pământului, fac ca management-ul riscului să fie foarte important. La un eveniment, siguranța pe scenă e, de obicei, responsabilitatea managerului de scenă.

Zona backstage-ului este alcătuită din camera privată sau cortul amenajat aproape de aria spectacolului, special pentru artiști și pentru staff. Această zonă este menită să asigure echipei un loc de relaxare, iar artiștilor – spațiul necesar pregătirii performance-ului.

3.Evenimentul Metal All Stars- studiu de caz

Evenimentul Metal All Stars ce a avut loc în data 24 martie 2014 în pavilionul central Romexpo face parte dintr-un turneu european ce îl are ca promoter principal pe Gabe Reed și firma sa cu același nume, Gabe Reed Production.

Într-un show ce s-a desfășurat în decursul a 4 ore, pe scenă amplasată în pavilionul central Romexpo au urcat nume sonore ale genului rock metal, care au activat în formații renumite ce au adus mari contribuții la dezvoltarea genului: Max Cavalera (Sepultura, Soulfly), Joey Belladona (Anthrax), Phil Anselmo (Down, Pantera), Zakk Wylde (Black Label Society, ex- Ozzy Osbourne), Udo Dirkschneider (Udo, Accept), Cronos (Venom), Rob Blasko Nicholson (Ozzy Osbourne), Brian Fair (Shadows Fall), Ross the Boss (Manowar), Jon Donais (Anthrax), Jasin Todd (ex-Shinedown), Matt Bachand (Shadows Fall), Nick Menza (ex-Megadeth), Aaron Rossi (Ministry, Prong), Jesse Billson.

3.1 Bugetul evenimentului

Tabel 2 Cheltuieli estimate si reale eveniment Metal All Stars

Totalul cheltuielilor reale a producerii evenimentului a fost de 787 680 lei depășind cu 3430 lei cheltuielile estimate. Acest surplus al cheltuielilor a fost generat de cazarea artiștilor care s-a prelungit cu o zi, în urma unor neînțelegeri în ceea ce privește biletele de avion pentru plecarea artiștilor și a managementului în următoarea locație a turneului mondial și anume Turcia.

Costul călătoriilor cu avionul din Bulgaria, locație anterioară a turneului, spre București a fost inclus în costul artiștilor, 562 500 lei, ce a scutit compania Pheonix Entertainment de o cheltuială în plus. Cât privește costul transportul intern al acestora, de la aeroportul Otopeni la Hotel Radisson, hotel-locatie eveniment și invers a fost suportat de Phoenix Entertainment acesta fiind în valoare de 8 530 lei, cost mai scăzut față de costul estimat inițial de 9 000 lei. Datorită numărului crescut de mașini închiriate, 6 autoutilitare fiecare cu câte 6 locuri, Phoenix Entertainment a obținut un discount de 5% pentru cele 2 zile de deplasare, benzina fiind un alt bonus acordat companiei.

În valoare de 45 000 lei producția evenimentului a durat două zile și a inclus toate activitățile de producție necesare desfășurării unui show de asemenea amploare: montarea scenei care a durat 40 de ore, montarea barurilor din locație, montarea celor două tribune pentru biletele VIP Tribuna, montarea celor două mini-tribune pentru sponsorii evenimentului, aranjarea backstage-ului cu mese, scaune și containere, împrejmuirea locației cu garduri și celelalte activități ce țin de partea de staging.

Cheltuielile cu închirerea locației au fost de 112 500 lei la care s-au adăugat cheltuielile cu fisă tehnică în valoare de 9 000 lei în care au fost cuprinse costurile generate de: apa menajeră, energia electrică, personalul de întreținere, consumabile și daune provocate sălii de spectacol înaintea și în timpul evenimentului.

Cheltuielile salariale pentru cele 6 persoane responsabile de organizarea acestui eveniment au fost în valoare de 5 000 lei, fara a se include în această categorie voluntarii care au participat la eveniment. Aceștia au fost recompensați cu câte un afiș semnat de toți cei 15 artiști.

Securitatea spectatorilor și a staffului evenimentului a fost asigurată de către firmă de pază BGS, aceștia prestând servicii în valoare de 8 950 de lei. Printre serviciile furnizate de echipa BGS s-au numărat: paza artiștilor în zona de backstage, percheziția corporală în zona accesului, paza tuturor intrărilor din pavilionul central Romexpo, securitatea artiștilor și a managementului acestora la hotel și aeroport, escortarea artiștilor cu două automobile 4×4, intervenția în caz de conflict. Toți cei 40 de agenți BGS ce au participat la acest eveniment au fost atent selecționați aceștia având foarte multă experiență în domeniul evenimentelor, gestionând cu promptitudine toate problemele apărute.

Pentru cele 5 000 de brățări și 70 de badge-uri necesare bunei desfășurări a evenimentului echipa Phoenix Entertainment a apelat la o firmă specializată din Ungaria, realizarea acestora generând cheltuieli în valoare de 2 000 de lei. Cele 4 tipuri de brățări au fost inscripționate cu logo-ul companiei și cu logo-ul oficial al evenimentului, fiecare tip fiind semnificativă pentru o anumită categorie de bilete sau pentru staff-ul concertului.

Privind promovarea evenimentului, costurile necesare realizării celor 30 000 de afișe și a celor 80 000 de flyere distribuite în centrul capitalei au ajuns la 5000 lei, adăugându-se la această sumă cheltuielile campaniei de promovare a firmei Euromedia în valoare de 8 600 lei ce a constat în amplasarea a 40 de backlit-uri în zonele cheie din București.

Cateringul în ziua evenimentului a fost furnizat de Casa Victor, motel situat în proximitatea centrului Bucureștiului, cheltuielile ajungând la suma 8 000 de lei. În urma cerințelor artiștilor firma de catering s-a mulat pe cerințele acestora pregătind preparate tradiționale romanești. Cateringul s-a desfășurat în regimul bufet suedez pe parcursul a 6 ore în timpul evenimentului, schimbându-și locația după terminarea spectacolului în incinta unui club din București unde s-a desfășurat petrecerea de final (afterparty-ul).

În ceea ce privește cazarea artiștilor și a managementul acestora, fiind în număr de 45 aceștia beneficiate de 30 camere la Hotel Radison din București în ziua evenimentului și de 12 camere la Hotel Hilton în prima zi după terminarea evenimentului. Prețul camerelor la Hotel Radison au fost de 8 554, managementul hotelului făcând un discount de 10% datorită colaborării pe termen lung cu compania Phoenix Entertainment. La acest preț total al cazării la Hotel Radison s-a adăugat prețul meselor de care artiștii au beneficiat în cadrul hotelului în valoare de 3 596 RON. Prețul total al cazării a fost de 12 150 lei, incluzând și a doua zi de cazare la Hotel Hilton.

Tabel 3 Venituri estimate si reale eveniment Metal All Stars

Având în vedere capacitatea pavilionului central Romexpo, veniturile estimate de pe urma vânătorilor de biletelor la toate cele 3 categorii a fost de 1 330 500 lei. În realitate, în urma raportului de vânzare furnizat de compania Eventim, au fost vândute 3 683 de bilete în valoare totală de 660 550 lei adică mai mult de jumătate din veniturile estimate inițial. Un lucru interesant este faptul că publicul a fost mult mai interesat de biletele la Golden Circle față de cele la Normal Circle având în vedere diferența de 35 de lei dintre acestea. Deși prețul biletelor pentru concertul din București a fost semnificativ mai mic comparativ cu celelalte concerte din același turneu Metal All Stars, publicul a devenit oarecum reticent în urma unor comentarii postate pe pagina evenimentului din rețeaua de socializare Facebook astfel explicându-se neîncrederea în compania Phoenix Enetrtainment și nivelul scăzut al vânazărilor pentru acest concert.

O sursă importantă generatoare de venituri au fost CocaCola, Jack Daniel’s și Ciuc care au sponsorizat evenimentul atât financiar cât și sub formă de produse. Venitul total al sponsorizărilor a fost de 34 000 lei ce a contribuit la acoperirea unei părți destul de semnificative din cheltuielile generate de acest eveniment.

In ceea ce priveste veniturile din vanzarea de produse in timpul evenimentului acestea se ridica la suma de 27 000 de lei cu aproape 50% mai mici fata de cele estimate in bugetul intiala al evenimentului. Diferenata de aproximativ 50% se justifica prin nivelul scazut al vanzarii de bilete ceea ce a dus la micsorarea numarului de produse (bauturi, mancare ) vandute in timpul eveneminetului

Comparand cheltuielile estimate cu veniturile estimate evenimentul Metal All Stars ar fi trebuit sa aiba un profit de 00000000000 generat in mare parte de vanzarea biletelor si a produselor in timpul evenimentului. Datorita unei vanzari scazute a biletelor ce a avut consecinte atat in veniturile realizate de catre activitatea de vanzare a bauturilor si produselor alimentare cat si in vanzarea articolelor vestimentare, evenimentul

3.2 Strategia de marketing și resursele umane

3.2.1 Promovarea

În ceea ce privește promovarea acestui eveniment s-a optat pentru mai multe tipurile de promovare online, outdoor, indoor, radio și publicații, toate aceste parteneriate fiind încheiate printr-un contract de barter.

Partenerii media ai evenimentului Metal All Stars au fost: online – Metalhead, Maximum Rock, HotNews, Bestial Records, RockStage, InfoMusic, Let’s Rock, Mixtopia, Moshpit, Times New Roman, Ziare.com, Iconcert, TV City, B365; publicatii – Adevărul, Clik, Dilema Veche, Historia, OK!, Șapte Seri; radio – RockFM; tv indoor – BlitzTV.

Promovarea outdoor a fost făcută printr-un contract cu firma IndoorMedia ce a pus la dispoziția promoterului backlit-uri amplasate în zonele cheie din București pentru expunerea unor afișe de 110 x 180 cm. Tot pentru campania de promovare outdoor au fost amplasate atât în București cât și în unele orașe din țară 30 000 de afișe având mărimea 80 x100 cm și au fost distribuite 80 000 de flyere în zona centrală a Bucureștiului.

Atât machetele promovate în publicațiile menționate mai sus cât și spoturile radio de pe Rock fm și spoturile video din rețeaua de plasme a metroului din București au avut un impact major asupra vânzărilor biletelor. Campaniile radio și video începând în data de 03.01.2014 au generat în prima săptămână de difuzare o creștere a numărului de bilete vândute de aproximativ 80% față de săptămâna anterioară.

Ciuc, CocaCola și Jack Daniels au fost sponsorii principali ai evenimentului, aceștia beneficiind de o poziție favorabilă a logo-ului pe afișul evenimentului, invitații la eveniment printate în prealabil cu logoul aferent fiecăruia dintre ei și o tribună oficială pentru fiecare dintre aceștia.

Condițiile de realizare a barterului au fost în principal același, cu mici schimbări pentru partenerii media cu un media plan al cărui ratin card era considerabil mai mare decât celelalte. Prin contractul de barter Phoenix Entertainment se obliga: să nominalizeze calitatea de partener media a fiecăruia, incluzând totodată logo-ul acestuia alături de ceilalți parteneri media, să pună în timp util la dispoziția fiecăruia informațiile, imaginile sau elementele grafice, precum și celelalte materiale documentare necesare promovării concertului, să verifice corectitudinea informaților publicate în pagina evenimentului și să informeze editorii de eventualele probleme sau modificări survenite, să permită instalarea unui roll-up sau banner în cadrul locației de desfășurare a evenimentului.

În schimbul acestor servicii majoritatea partenerilor media au oferit: recomandări generale în secțiunea destinată recomandărilor pe site-ul acestora, recomandări în secțiunea ‘Evenimente’ a site-ului, apariții cu bannere în newsletterul general, recomandări în rețelele de socializare Facebook și Twitter, postarea comunicatelor oficiale și realizarea de concursuri atât pe pagina oficială de Facebook cât și pe site-ul oficial.

3.2.2 Resurse umane

Organigramă SC. PHOENIX ENT. S.R.L

Conform organigramei de mai sus S.C PHOENIX ENT. S.R.L are cinci departamente in care își desfășoară activitatea 5 angajați/colaboratori. Membrii colaboratori ai companiei sunt cooptați pentru fiecare eveniment în parte, aceștia având atribuții diferite în funcție de mărimea și complexitatea evenimentului. În cadrul evenimentului Metal All Stars ce a avut ca și locație de desfășurare Pavilionul Central Romexpo, necesarul de oameni pentru acesta a fost de 6 colaboratori, unul dintre ei suplimentând departamentul de Logistică.

În ceea ce privește necesarul de resurse umane în ziua evenimentului, Phoenix Entertainment a optat pentru o soluție care este des întâlnită în sfera organizării de evenimente: colaborarea cu voluntari. Cele două părți implicate în această colaborare au fost Phoenix Entertainment și Organizația Non Guvernamentală Even’thor.

Even’thor este o organizație pentru tineri care implică voluntarii în domeniul evenimentelor culturale. Asociația a fost înființat în anul 2011 din pasiunea pentru evenimente și dorința de a fi de folos în cadrul acestora. Dacă la început, bazele a fost pus de aproximativ 20 de oameni, în momentul de fata asociația are aproape 500 de voluntari activi și peste 100 în baza de date.

De-a lungul celor 3 ani de activitate voluntarii au participat la toate tipurile de evenimente: festivaluri de muzică (ArtMania 2011, FolkYou 2011-2012, Rock The City 2011-2012-2013, Stufstock 2012, RockInParc 2012, Padina Fest 2012, Peninsula 2013), festivaluri de film (ShortsUp 2012 Cinepark 2013 Festivalul Internațional de Film București 2014), festivaluri de teatru, concerte (Stâng, Iron Maiden, Selah Sue, Yanni, The Straits,), evenimente sportive, evenimente pentru copii (Scooby Doo, Disney Live,).

Aproximativ 100 de voluntari au lucrat în pre-productie, producție, acces, plasament, backstage, postproducție, fiecare dintre aceste echipe având câte un coordonator.

Pentru accesul în locație au întreprins activități de voluntariat 50 de persoane ce aveau ca responsabilități verificarea autenticității biletelor, scanarea și ruperea cotoarelor biletelor, punerea de brățări în funcție de categoria inscripționată pe bilet. Pentru fiecare poartă de acces fost nevoie de 2-3 voluntari în funcție de fluxul de persoane estimat pentru fiecare categorie de bilete, astfel încât: 2 voluntari pentru cele 7 porți la Normal Circle, câte 3 voluntari pentru cele 5 porți la Golden Circle și câte doi voluntari pentru porțile VIP Tribuna, VIP Sponsori și Presa.

În ceea ce privește checkpoint-urile, acestea au fost poziționate în interiorul locației la accesul în spațiul destinat persoanelor ce au bilete la Golden Circle, Tribuna VIP și Tribunele VIP Rock FM și Jack Daniel’s. Atât pentru accesul la zona Golden Circle și Tribuna VIP au fost necesari câte 2 voluntari pentru fiecare dintre cele două căi de acces aferente zonelor. Pentru tribunele RockFM și Jack Daniel’s, având în vedere numărul redus de persoane ce aveau acces în ceste zone pentru fiecare cale de acces a fost nevoie de un singur voluntar care avea ca sarcini verificarea biletului și a brațării aferente zonei.

3.3 Producția și logistica

Phoenix Entertainment în calitate de promoter al evenimentului a externalizat producția colaborând cu firma ArenaEvents

Arena Events activează pe piața din România de aproximativ 15 ani și deține echipamente de sunet și lumini, o scenă de ultima generație și precum și un sistem de tiketing și impresariat. Fiind singurul furnizor de logistică in-house din România, Arena Events dispune de servicii de închiriere pentru Backline, sisteme de sunet și lumini, scene și o echipă tehnica de excepție.

Scena folosită pentru acest eveniment a fost Eurotruss Aluminium Truss cu scheletele de structura ST50 FD 34 și FD44. Aceasta are o lățime de 19,5 m, 15,4 adâncime și o înălțime maximă de la nivelul solului de 12 m. Bolta scenei este din VCP gri, pereții laterali și din spate sunt alcătuiți dintr-un mesh negru, podium Nivtec de 180 de mp cu înălțime variabilă între 0,9 și 1,5 m și diverse structuri de aluminiu.

Accesul în incinta evenimentului a fost făcut prin 15 porți de acces de tipul cow-gates organizate astfel: 7 porți pentru accesul publicului ce aveau bilete Normal Circle, 5 porți pentru cei cu bilete la Golden Circle, o poartă pentru acreditările de presă, o poartă pentru accesul persoanelor cu bilete VIP Tribună și o poartă pentru accesul VIP Sponsori. Persoanele cu bilete Golden Circle, VIP Tribună și VIP Sponsori au beneficiat de brățări speciale pentru fiecare categorie menționată. Brațările de acces în incinta evenimentului pentru sponsorii RockFM și Jack Daniel’s au fost personalizate cu logo-ul acestora și au fost livrate cu o săptămână înainte de eveniment la sediul fiecăruia dintre ei.

După verificarea biletelor la intrarea principală, în incinta pavilionului central au existat 5 checkpoint-uri, ce vizau verificarea fiecărui bilet și a brățări aferente acestuia, poziționate în zona de acces efectivă a tribunelor, a Golden Circle, tribunei RockFm și tribunei Jack Daniel’s.

Activitatea de vânzare de bilete pentru evenimentul Metall all stars a fost externalizată către S.C EVENTIM.RO S.R.L, parte a grupului CTS Eventim AG, companie lider pe piața Europeană de Ticketing și Live Entertainment și un colaborator permanent pentru Phoenix Entertainment.

Eventim este lider de piață în Europa datorită unui sistem de tiketing ce folosește planurile grafice de sala, posibilitatea de analiză și un sistem de informare bine pus la punct. Nivelul ridicat de securitatea al clienților este elementul cheie cu care Eventim se mândrește acest lucru fiind posibil prin utilizarea unor bilete imposibil de falsificat, folosirea de holograme și coduri de bare cu serie numerotata și un tipar vizibil în lumina ultravioletă.

Prețul biletelor pentru acest eveniment au fost diferite în funcție de locul în sala de spectacol și perioada de achiziționare a acestora după cum indica tabelul de mai jos.

Bilete au fost folosite atât pentru controlul în locație cât și pentru publicitatea. La cererea organizatorului pe bilete au fost imprimate sigla companiei Phoenix Entertainment (Anexa 0) și logoul evenimentului (Anexa 0).

Biletele au fost vândute în rețeaua Eventim: Magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Librăriile Humanitas și Carturesti, la Sala Palatului și on-line pe eventim.ro.

În ceea ce privește vânzarea efectivă a biletelor în primele două săptămâni de la lansarea a evenimentului au fost vândute 88 bilete, urmând că ulterior numărul acestora să crească de la o săptămână la alta ajungând în ziua evenimentului la un număr de 3 863 bilete vândute, în condițiile unei capacități utile a locație de aproximativ 8 000 de persoane.

Conform datelor furnizate de compania Eventim (Anexa 8) numărul vizitatorilor unici pe pagina oficială creată de aceștia în primele 3 zile de la anunțarea evenimentului a fost de 4 602 persoane, statistica relevantă pentru contabilitatea biletelor vândute în acestea 3 zile. Majoritatea persoanelor, mai exact 72,43%, ce au intrat fie să se intereseze sau să rezerve fie să achiziționeze bilete au avut ca și sursa newsletter-ul trimis de compania Eventim tuturor celor 30 000 de persoane abonate pe site-ul acestora.

Propuneri

Supraevaluare veniturilor provenite din vanzarea biletelor implicit si a numarului de specatori asteptati , a influentat alegerea salii de spectacol. Daca numarul de persoane asteptat era unul realist pavilionul central Romexpo ramanea una dintre ultimele optiuni datorita capacitatii de 8 000 de persoane. Pentru un eveniment cu o estimare de 4 000 de persoane cea mai buna optiune privind locatie, luand in considerare si tematicca evnimentului, era Arenele Romane , locatie de eveniment acoperita in majoritatea lunilor anului cu o capacitate de 5 000 de persoane si un pret al inchirieri de 50 000 lei. O data cu alegerea acestei locatii nivelul costurilor privind inhirierea locatie si productia ar fi scazut cu aproape 50% fata de cel actual , astfel profitul inregistrand o crestere semnificativa.

Pentru acest evniment preturile biletelor au fost stabilite printr-o metoda rapida si simpla care se bazeaza pe cunoasterea punctului de breakeven adica cheltuielile sunt impartite la numarul de oameni asteptati sa participe la eveniment la care s-a adaugat o suma stabilita de organizator. Consider ca metoda ce ar fi trebuit aplicata pentru stabilirea pretului biletelor este cea bazata pe cererea pietei prin care pretul biletelor este stabilit dupa studierea evenimentelor similiare ce au avut loca anterior si a preturilor impuse pentru evenimente. Aceast metodaverifica rata de participare in functie pretul biletelor si ce influenta are o marire usoara a acesora in numarul biletelor vandute.

O propunere atât pentru Metal All Stars cat si pentru evenimentele viitoare vizează creșterea gradului de impact asupra publicului prin înțelegerea motivelor psihologice care îi determină pe aceștia să participe sau nu la un eveniment. Singurul lucru pe care organizatorii s-au bazat a fost line-up-ul, insa pe piata evenimentelor din Romania, publicul roman si-a pierdut entuziasmul de a participa la un concert doar pentru a vedea artisti din strainatate. Din acest cauză în realizarea planului de marketing trebuie răspuns la următoarele întrebări: Care este publicul țintă? Ce sentimente le transmite trupa? Care sunt motivațiile acestora de a participa la eveniment? Cum poți convinge persoane care nu sunt fani ai spectacolului sa participe? cu toate ca line-up-ul este cel mai important factor, nu este singurul care contează, de aceea trebuie ținut cont de alți factori la fel de importanți.

După ce se răspunde la aceste întrebări, trebuie găsite soluții care sa atingă fix aceste motive. Mesajele trebuie sa se bazeze mai curând pe simboluri decât pe detalii tehnice. Organizatorii de evenimente ar trebui sa se concentreze prin rebranduirea imaginii prin entartament și să acorde atenție felului în care se simte publicul la un concert, independent de show-ul artistului.

Comparand planul initial cu evenimentul practic, s-au obsevat anumite discrepante ce tin de promovarea evenimentului, stabilirea brakevenului si evaluarea numarului de spectatori. In ceea ce priveste promovarea evenimentului, s-a tinut cont de plan insa problemele aparute nu au fost gestionate corect. Inca de la anuntul show-lui a aparut o criza de imagine privind seriozitatea organizatorilor. Aceasta criza putea fi rezolvata prin realizarea si imlementarea unui plan de relatii publice in regim de urgenta. In primul rand, in primele 12 ore de la aparitia in presa a zvonurilor, Pheonix Entertainment trebuia sa raspunda oficial acuzauatiilor in social media, urmand ca in urmatoarele 24 de ore sa ofere un comunicat de presa . Urmatoarea miscare era publicarea testimonialelor in prima saptamana de la aparitita crizei pe toate canalele de comunicare disponibile. Pe viitor, în situații de criză trebuie acordată o importanță crescută comunicării prin realizarea unui plan de comunicare, transmiterea promptă a răspunsurilor, creșterea vizibilității

Concluzii

Desi in formarea bugetului oricarui eveniment este de preferat ca intodeauna cheltuielile sa fie supraestimate iar veniturile subestimate, in creearea bugetului initial al evenimentului Metal All Stars nu s-a tinut cont de aceast lucru in totalitate. In ceea ce priveste cheltuielile, daca pe de-o parte costurile de transport , costurile pentru articolele de papetarie si afise au fost supraestimate , pe de alta parte costurile privind cazarea si costurile finale ale fisei tehnice au fost subestimate acest lucru reflectandu-se in cheltuielile totale reale.Cat priveste veniturile acestea au fost supraestimate , veniturile reale fiind mai putin de jumatate din acestea, lucru ce a dus la o supraevaluare a intregii rentabilitati a evenimentului si la o pierdere de aproximativ 65 000 lei.

Supraevaluarea veniturile a avut efecte asupra multor activititati precum : inchirierea salii de spectacol, productia, vanzarea de produse alimentare si bauturi.

Totodata supraestimarea numarului de spectatori a influentat si veniturile generate de vanzarea de produse in timpul evenimentului. Cu o estimare de 50 000 de lei veniturile din vanzarea de articole, activitate secundara generatoare de profit, au fost in realitate putin peste jumatate fapt datorat numarului scazut de bilete bilete vandute implicit de specatori. Regula de estimare a acestor venituri a fost ca fiecare spectator va face o consumatie de cel putin 6 lei in timpul concertului, regula ce s-a aplicat la 3 800 de persoane si nu la cele 7 600 estimate.

In urma acestei lucrari am demonstrat gradul de aplicabilitate al planului teoretic in desfasurarea practica a unui eveniment. Cu toate ca planul initial a fost gandit detaliat astfel incat profitul sa fie maxim iar pierderile minime, in realitate au aparut probleme externe, care nu puteau fi preconizate.

În primul rând, o astfel de problemă a tinut de contextul promovarii si anume aparitia zvonurilor media care desfintau integritatea si seriozitatea show-lui datorita unor neintelegeri aparute la spectacolele din strainatate. Acest lucru a cauzat scăderea vânzării numărului de bilete anticipat și implicit scăderea profitului. Cheltuielile neprevăzute au fost și cele alocate cazării artiștilor care și-au prelungit vizita cu o zi.

Bibliografie

Allen Judy, Event Planning The Ultimate Guide To Successful Meetings, C orporate Events, Fundraising Galas, Conferences, Conventions, Incentives & Other Special Events WILEY, 2009

Bennet, Consolidating the music scenes perspective. Poetics, 2004

Bowdin G. A. J. Events Management, 2nd Edition Routledge, 15 măr. 2006

Eliade, M. Sacrul și profanul. București, Editura Humanitas 2005

Getz Donald Event Management and Event Tourism, Cognizant Communication Corporation, 2005

Hall Colin Michael The definition and Analysis of Hallmark Tourist Events, Kluwer Academic Publishers, 1989

Harris, Paul. Michael Jackson's family 'ask for second autopsy', The Observer, June 28, 2009

Ritchie J. R. Brent, Geoffrey I. Crouch The Competitive Destination: A Sustainable Tourism Perspective, CABI PUBLISHING, 2003

http://www.iomttbreaks.com/about-us

http://www.aamcowesweek.co.uk/web/code/php/main_c.php?map=cw14&ui=cw1&style=std&override=&section=media&page=history

http://www.southeastarts.org.au/AboutUs.aspx

http://www.mintel.com

http://www.theguardian.com/business/2010/aug/27/music-festivals-record-industry

http://www.uksport.gov.uk/pages/about-uk-sport/

http://www.gabereed.com/about.html

http://arenaevents.ro/ro/index.php

http://www.aeglive.com/overview

http://www.networklive.com

http://concerts.livenation.com/h/about_uș.html?tm_link=help_nav_6_about

The Oxford Pocket Dictionary of Current English. 2009.Encyclopedia.com. (June 30, 2014).http://www.encyclopedia.com/doc/1O999-backlit.html

Anexe

Anexa 1-Sigla oficială Metall All Stars

Anexa 2- Afiș eveniment Metal All Stars 2014

Anexa 3- Sigla Oficială Phoenix Entertainment

Anexa 4- Plan sala/producție Pavilionul Central Romexpo

Anexa 5- Plan de evacuare Romexpo

Anexa 6 – Signalistica eveniment Metal All Stars

Anexa 7- Model bilet concert Metall All STARS 2014

Anexa 8- Eventim