Organizarea Contabilitatii Veniturilor din Profesii Liberale

Introducere

“Jur să respect Constituția și legile țării, să-mi îndeplinesc cu onoare și credibilitate publică, cu conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin și să păstrez secretul profesional.”

Plecând de la jurământul notarului public se poate evidenția rolul social al acestuia ,și anume acela de a clarifica evenimentele în fața cărora este pus, clarificare care are ca finalitate actul notarial.

Lucrarea are în vedere o abordare a aspectelor teoretice privind profesia liberală și o analiză practică privind veniturile rezultate din desfășurarea acesteia. Lucrarea este structurată în cinci capitole.

Capitolul 1 intitulat “Profesia liberală și veniturile specifice” prezintă noțiunea de profesie liberală, istoricul acestei profesii și organismele profesionale care reunesc membrii acestor profesii. De asemenea se tratează și noțiunea de venit, prin prisma reglementărilor naționale și internaționale, punând accent pe clasificarea și criteriile de recunoaștere a acestora.

Capitolul 2 intitulat “Prezentarea generală a Biroului Notarial Public “Ciucă și Asociații” evidențiază obiectul de activitate, organigrama și evoluția veniturilor aferente activității notariale.

Capitolul 3 intitulat “Contabilitatea veniturilor din profesii liberale” reflectă tipul de evidență contabilă utilizat de biroul notarial. Se descrie, potrivit legislației actuale, contabilitatea în partidă simplă cât și în partidă dublă. Totodată se prezintă, în mod individual, documentele obligatorii dar și cele specifice activității notariale.

Capitolul 4 intitulat “Prezentarea programului informatic” prezintă programul informatic utilizat de către biroul notarial în vederea organizării și conducerii contabilității, evidențiindu-se avantajele oferite.

Capitolul 5 intitulat “Concluzii și propuneri” prezintă , pe de o parte concluziile formulate cu privire la analiza efectuată și , pe de altă parte propunerile cu privire la modificările necesare privind desfășurarea profesiei liberale și armonizarea legislației privind organizarea și conducerea contabilității.

Fiecare entitate, plecând de la principiul continuității activității ,care presupune ca aceasta să își desfășoare activitatea în mod normal, are în vedere obținerea unui venit. Astfel, specificul fiecărei activități generează venituri proprii care cuprind printre altele și veniturile din profesii liberale.

Profesia liberală, cunoscută încă din secolul XIX, a înregistrat o evoluție atât pe plan național dar și internațional, fiind o categorie socială și economică relevantă. Totodată acest sector de activitate înregistrează o creștere cu privire la numărul de locuri de muncă calificate și stabile.

Datorită contribuției semnificative a activităților din profesii liberale în cadrul societății, am considerat oportun să evidențiez modul de gestionare a activității dar și modul de contabilizare a rezultatelor acesteia.

Toate aceste aspecte crează o imagine de ansamblu privind importanța și necesitatea existenței profesiei liberale și implicit a profesioniștilor care să o desfășoare conform normelor și codului deontologic specifice fiecărei profesii în parte.

Capitolul 1. Profesia liberală și veniturile specifice

1.1 Evoluția profesiei liberale

1.1.1 Noțiunea de profesie liberală

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române (DEX) profesiunea este acea “ocupație, îndeletnicire cu caracter permanent pe care o exercită cineva în baza unei calificări corespunzătoare ; complex de cunoștințe teoretice și de deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva”.

Profesia reprezintă o activitate socială care se exercită în baza unei pregătiri, a unei calificări. În anul 1936 instanțele judecătorești definesc profesiunea ca fiind acea activitate ce “constă în exercitarea actelor în așa mod încât să formeze o ocupațiune perseverentă, să fie un exercițiu așa de frecvent și consecutiv, încât să constituie oarecum o specială condiție de existență și de viață socială.

Profesiunea este starea unei persoane care face din repetarea unor acte ocupațiunea vieții sale și de la care ea cere resursele existenței sale”.

Noțiunea de “ profesie liberală” reprezintă o noțiune cadru ce pune în evidență o multitudine de elemente care duc la o clasare a profesiei liberale, dar sunt și cazuri în care profesiile liberale nu cuprind toate elementele definiției. Așadar, profesia liberală nu trebuie să prezinte toate elementele, ci să desfășoare o activitate care să aibă caracterul unei profesii liberale.

Prin punerea în aplicare a acestui criteriu cu privire la caracteristicile definiției, se poate realiza o clasificare a profesiei liberale din punct de vedere al comparării similarităților. Potrivit studiilor internaționale ce fac referire la profesii, cercetarea sociologică își îndreaptă atenția către profesiile liberale.

“Profesiile sunt considerate ca fiind cazuri specifice de activități prezentând anumite proprietăți ce caracterizează, de asemenea, în mod tradițional, profesiile liberale” .

Jurisprudența Curții Federale de Finanțe consideră o profesie ca fiind liberală doar dacă întrunește “exercițiul independent al unei activități în domeniul științelor, literaturii, învățământului sau educației cât și într-o profesie inventar sau una similară acesteia” .

În viziunea lui R.D. Mann profesia liberală “presupune un profil profesional care reunește valorile liberale clasice ale individului autonom:

muncă independentă,

dorință de performanță,

interes pentru profesie și satisfacția furnizată de aceasta,

integritate,

independență,

confidențialitate,

eforturi susținute pentru obținerea autonomiei și acceptarea riscului personal, ca o acceptare voluntară a unor restricții personale, pentru atingerea obiectivelor superioare în beneficiul societății în general“.

Patricienii înstăriți ,din Roma Antică foloseau, la încheierea de tranzacții civile sau comerciale pe sclavii educați care aveau rolul de a nota elementele importante ale tranzacției. Nota era aprobată de participanții la tranzacție, stătea la baza convenției și putea constitui o dovadă în situația unui litigiu. Odată cu trecerea timpului aceștia s-au perfecționat cu privire la redactarea notelor fapt ce a dus la o necesitate crescută a serviciului oferit de ei nu doar în rândul patricienilor ci și a celorlalți romani.

Ca rezultat al activității lor ei au fost denumiți “notari”, denumire care este întâlnită și în prezent doar că natura și conținutul acestei denumiri au suferit modificări în timp. Urmările evenimentelor istorice ale anului 1989 au dus la crearea condițiilor necesare democratizării societății românești, România redevenind stat de drept.

Activitatea notarului public este strâns legată de Declarația Universală a Drepturilor Omului, acesta având un aport la realizarea păcii sociale. Acest rol al notarului este realizabil dacă acesta își desfășoară activitatea în mod independent.

Secolul XIX își pune amprenta în ceea ce privește profesia liberală, considerând că aceasta se definește prin activitatea profesională și nu prin statut social. Totodată, datorită influenței liberalismului, în diferite state, membre UE s-au format organizații specifice autonome.

Ca rezultat al acestei influențe avocații, medicii au dobândit o oarecare libertate în ceea ce privește controlul și reglementarea activității lor de către stat. Se poate conchide că profesia liberală prezintă următoarele caracteristici,și anume :

furnizarea unui serviciu ideatic de mare valoare, cu un caracter profund intelectual, în baza unei formări profesionale de nivel înalt (academic);

existența unui interes general legat de prestarea serviciului respectiv;

exercitarea activității în mod independent din punct de vedere profesional și economic;

furnizarea de servicii cu titlu personal, pe propria răspundere și în mod independent din punct de vedere profesional;

existența unei relații de încredere între client și furnizor, accentul pus mai degrabă pe furnizarea celor mai bune servicii posibile în beneficiul clientului și nu pe maximizarea profitului ;

respectarea unor reglementări profesionale juridice și etice, stricte și clar definite.

1.1.2 Reglementarea profesiilor liberale

Odată cu adoptarea Codului Fiscal se aduce în discuție conceptul de “profesie reglementată”,concept ce pune în evidență legătura dintre profesia liberală și cea reglementată, făcând referire la faptul că “toate profesiile liberale sunt reglementate, dar nu toate profesiile reglementate sunt și profesii liberale”.

Conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România “activitatea profesională reglementată reprezintă activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiționată, direct sau indirect, în conformitate cu legislația română în vigoare de deținerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională”(Art.2 alin.1). Astfel, activitățile desfășurate de membrii unei organizații sunt considerate activități profesionale reglementate dacă organizația :

are ca obiectiv fundamental promovarea și menținerea unui nivel ridicat într-un anumit domeniu profesional;

este recunoscută prin legea română în vederea realizării acestui obiectiv;

eliberează membrilor săi un document care atestă nivelul de formare profesională;

impune membrilor săi respectarea unor reguli de conduită profesională elaborate de aceasta;

conferă membrilor săi dreptul de a folosi un titlu profesional sau abrevierea acestuia și de a beneficia de un statut corespunzător nivelului de formare profesională.

Procesul reglementării profesiilor liberale în România este diferit de cel din Europa datorită inexistenței unui cadru normativ care să ofere o definiție cuprinzătoare a acestora. Dacă în România pentru fiecare profesie se aplică o lege specială de organizare și exercitare, în Europa reglementarea lor nu are un caracter universal, ci se bazează pe diferite tratamente specifice fiecărei profesii.

Totodată, statele membre au în vedere două modalități diferite de reglementare a profesiei liberale și anume :

fundamentată pe principii (“principles –based regulation”);

proscriptivă și prescriptivă ( ”rules- based regulation”).

Reglementarea fundamentată pe principii se conturează prin formularea unor principii deontologice abstracte, ce necesită o concretizare („outcomes-based regulation”), pe când cea de tip "rules-based regulation" este constituită pe baza unui sistem de reguli detaliat.

Potrivit legii nr. 200/2004 “profesia reglementată reprezintă activitatea sau ansamblul de activități profesionale reglementate conform legii române, care compun respectiva profesie în România”, punând la dispoziție și o listă a profesiilor reglementate. Cu toate acestea există profesii reglementate cărora li se atribuie legi speciale, de exemplu:

profesia de avocat reglementată prin Legea nr. 51/ 1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat;

profesia de notar public reglementată prin Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale;

profesia de executor judecătoresc reglementată prin Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

În România, membrii profesiilor liberale sunt organizați în corpuri profesionale, ce au la bază un statut caracteristic, adoptat în conformitate cu legea.

Uniunea Profesiilor Liberale din România denumită în continuare UPLR, înființată la data de 11 iunie 2011, reunește membrii profesiilor liberale și este alcătuită din “asociații de profesii liberale” după cum urmează:

Ordinul Arhitecților din România;

Camera Auditorilor Financiari din România;

Uniunea Națională a Barourilor din România;

Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România – ANEVAR;

Colegiul Farmaciștilor din România;

Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România;

Colegiul Medicilor Veterinari din România;

Uniunea Națională a Notarilor Publici din România;

Ordinul Geodezilor din România;

Asociația Consultanților în Management din România – AMCOR;

Camera Consultanților Fiscali;

Consiliul de Mediere;

Colegiul Național al Asistenților Sociali;

Corpul Experților Tehnici din România – CETR.

Notarul public face parte din Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, denumită în continuare UNNPR. Aceasta este o organizația cu personalitate juridică, fiind constituită în anul 1995 în conformitate cu Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

La rândul său UNNPR este alcătuită din 15 Camere ale Notarilor Publici care sunt organizate conform reglementărilor specifice fiecărei Curți de Apel. Fiecare Cameră este alcătuită din notarii publici care își desfășoară activitatea în circumscripția acesteia.

Legislația menționează următoarele trei organe cu atribuții de conducere :

a) Adunarea generală;

b) Colegiul director ;

c) Președintele Colegiului director .

Figura 1. Repartiția Camerelor Notarilor Public în România

Sursa : www.uniuneanotarilor.ro

Colegiul director este reprezentat de un președinte, un vicepreședinte și de un număr de 37 de membrii, Adunarea generală a Camerei fiind cea care alege Colegiul pentru un mandat cu o durată de 4 ani. De asemenea, pe lângă Camera Notarilor Publici poate funcționa și Curtea de Arbitraj ca o “instituție permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin”. Conducerea UNNPR este formată din :

Congresul notarilor publici;

Consiliul Uniunii;

Biroul executiv al Consiliului Uniunii;

Președinte.

Uniunea Națională a Notarilor Publici din România are în vedere realizarea unui mediu propice pentru îmbunătățirea activității notariale, pentru instruirea profesională a notarilor și nu în ultimul rând pentru considerația acestei instituții.

Reglementarea profesiei liberale nu este determinată de profesioniștii care o desfășoară, ci mai degrabă de necesitatea satisfacerii unui interes public sau particular, pe care statul îl atribuie acestora pentru a-l duce la bun sfârșit.

1.2 Veniturile profesiei liberale

1.2.1 Prezentarea generală a veniturilor din profesii liberale

Conform OMFP 1802/2014 veniturile reprezintă “creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor”. Categoria veniturilor cuprinde :

valori încasate sau ce urmează a fi încasate în nume propriu, din activități curente;

câștiguri din orice alte surse.

Activitățile realizate de o entitate și care fac parte din obiectul său de activitate dar și din activitățile conexe acestora definesc activitățile curente.

Veniturile din activități curente reprezintă “fluxul brut de beneficii economice dintr-un exercițiu financiar, primit de o întreprindere în cursul activităților obișnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializaează prin creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la capital”. Recunoașterea veniturile în contabilitate are loc doar atunci când există probabilitatea realizării de beneficii economice.

Potrivit IAS 18 veniturile din prestarea de servicii sunt recunoscute în funcție de modul de estimare a rezultatului tranzacției:

în cazul în care rezultatul poate fi estimat rezonabil, atunci venitul se recunoaște pe măsura execuției contractului;

în cazul în care nu se poate estima în mod rezonabil, venitul se recunoaște ținând cont de limita cheltuielilor recuperabile.

Condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru ca rezultatul să fie recunoscut în mod rezonabil sunt:

probabilitatea obținerii, de către întreprindere a unor beneficii economice;

totalizarea veniturilor să fie estimată rezonabil;

cheltuielile efectuate pentru finalizarea contractului dar și cele apărute în decursul contractului să fie evaluate rezonabil.

Organizarea contabilității are în vedere clasificarea veniturilor în funcție de natura lor.

Tabelul 1. Structura veniturilor

Sursa: OMFP 1802/2004 , pag 46

Veniturile din profesii liberale sunt o categorie distinctă a veniturilor din activități independente care, pe lângă cele amintite mai sus, cuprind :

venituri comerciale ;

venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

venituri din drepturi de autor ;

venituri realizate de sportivi ;

veniturile persoanelor fizice rezultate din “cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de cinci contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal”.

Veniturile comerciale, potrivit Codului Fiscal, sunt formate din :

veniturile din fapte de comerț;

veniturile din prestarea de servicii, cu excepția veniturilor din profesii liberale;

veniturile din practicarea unei meserii.

Veniturile din drepturile de proprietate intelectuală se împart în:

venituri din drepturi industriale și

venituri din drepturi de autor .

Tabelul 1. Prezentarea drepturilor de proprietate intelectuală

Sursa : Nicolae Măndoiu, Alexandru N. Șuteu, pag. 10

În ceea ce privesc veniturile realizate de sportivi, acestea vor fi recunoscute, potrivit normelor metodologice doar atunci când sportivul participă la competiții pe cont propriu și nu există o legătură contractuală cu “entitatea plătitoare de venit”. Activitatea care revine profesiei liberale se raportează la practicarea următoarelor profesii :

profesia de avocat;

profesia de notar;

profesia de auditor financiar;

profesia de expert contabil;

profesia de contabil autorizat și alte profesii reglementate de lege.

Fiecare dintre aceste profesii au elemente caracteristice în ceea ce privesc modul de organizare, modul de autorizare și nu în ultimul rând actul legislativ. În tabelul 1.3 sunt puse în evidență o parte din profesiile liberale plecând de la caracteristicile proprii, și anume :

forma de exercitare a fiecărei profesii;

condițiile necesare pentru dobândirea calități;

legislația corespunzătoare.

Tabelul 1. Elemente specifice profesiei liberale

Sursa: Nicolae Măndoiu, Alexandru N. Șuteu, pag.5

Repartiția veniturilor pe surse de formare reprezintă un element important în stabilirea ponderii deținute de fiecare categorie în parte. Astfel veniturile totale cuprind veniturile în natură și veniturile bănești . Acestea din urmă sunt formate la rândul lor din:

veniturile salariale : salarii, sporuri;

veniturile din agricultură reprezintă încasările din prestarea unor servicii agricole, vânzarea de animale, produse agroalimentare ;

venituri din activități independente;

venituri din prestații sociale reprezentate de veniturile din pensii, indemnizațiile pentru concedii de boală și maternitate, prestațiile familiale;

veniturile din proprietate și

veniturile din vânzarea activelor din patrimoniul gospodăriei.

Veniturile în natură cuprind următoarele elemente:

“contravaloarea consumului uman și furajer de produse alimentare și nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (din producție, din stocuri, din muncă, primite în dar etc.) , fiind evaluate la prețurile medii de cumpărare a produselor din luna de referință pe regiuni de dezvoltare;

contravaloarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiarii de prestații sociale, evaluat la prețul de vânzare al zilei”.

Tabelul 1. Structura veniturilor pe surse de formare

Sursa: www.insse.ro

Figura 1. Structura veniturilor pe surse de formare

Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 163 din 07 iulie 2014, pag .4

Figura 1. Structura veniturilor pe surse de formare

Sursa : INS ,Comun icat de presă nr.239 din 06 octombrie 2014, pag. 4

Figura 1. Structura veniturilor pe surse de formare

Sursa: INS, Comunicat de presă nr.5 din 08 ianuarie 2015, pag 4

Pe baza datelor din tabelul nr. 1.4 se observă că veniturile salariale au reprezentat cea mai importantă sursă de venituri din totalul veniturilor gospodăriilor, înregistrând în primul trimestru un procent de 49,40% ca ulterior să crească de la 51,20% în al doilea trimestru până la 51,80% în ultimul trimestru. A doua poziție este ocupată de veniturile salariile care au crescut de la 24.10% în primul trimestru la 24,40 % în al doilea trimestru urmând ca în trimestrul al treilea să scadă la 23,40%. În ceea ce privesc veniturie din activități independente, acestea dețin o pondere aproximativ constantă în toate cele trei trimestre de 2,50%.

Potrivit unui “Studiu privind impactul socio-economic al profesiilor liberale” în România se poate conchide că acestea :

oferă peste 170.000 de locuri de muncă ;

au o pondere în total valoare brută de 6,5% ;

aduc un aport de aproximativ 7,1 mld lei în total venituri bugetare din impozit pe profit, impozit pe venituri, TVA.

Activitatea profesiilor liberale determină o cifră de afaceri de aproximativ 55 mld. lei adică o contribuție de circa 8% din PIB. Având în vedere toate aceste elemente se poate spune că profesiile liberale aduc un plus pieței muncii prin crearea unui număr însemnat de locuri de muncă și de asemenea au o contribuție importantă în totalul veniturilor bugetare.

1.2.2 Profesia de notar public – elemente caracteristice

Notarul , potrivit Dicționarului explicativ al limbii române , este un ”funcționar public învestit cu atribuția de a autentifica acte juridice, de a legaliza semnături, de a elibera copii legalizate”.

Activitatea notarială este reglementată, în România, de Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, modificată și completată prin Legea nr. 267/2003, Legea nr. 178 / 2005, Ordinul 2333/C/2013 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a legii ,Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R) și Codul deontologic al notarilor publici .

In concordanță cu dispozițiile legale, profesia de notar se poate exercita doar de către persoanele cu cetățenie română, având domiciliul în România, ce au o reputație bună, sunt apte pentru exercitarea profesiei, fac dovada studiilor lor în domeniul științelor juridice și nu în ultimul rând au practicat timp de doi ani postul de notar sau a “exercitat timp de cel puțin șase ani o funcție de specialitate juridică și a promovat concursul de admitere în funcția de notar public”.

Aceste condiții sunt impuse , ținând cont de faptul că notarul public are ca și atribuție satisfacerea unui interes public. În baza cererii depuse și a documentelor ce atestă respectarea cerințelor prevăzute de lege, Ministrul Justiției, la recomandarea Consiliului Uniunii desemnează notarul public.

Profesia de notar se poate exercita atât individual cât și în asociere în cadrul unui birou notarial. Asocierea, potrivit art.19, alin 2 , nu duce la pierderea dreptului la biroul individual. Suspendarea notarului public din funcție dar și încetarea calității acestuia apar în următoarele situații:

atunci când notarul public a suferit o condamnare definitivă ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni;

atunci când se formulează în scris, de către notar, cererea de suspendare sau de încetare;

atunci când notarul prezintă o boală psihică care îl stingherește în exercitarea sarcinilor;

atunci când prezintă incapacitate termporară de muncă.

Notarul public, în România, are atribuția de a satisface un serviciu public, îndeplinind o funcție autonomă. Țările europene, ca de exemplu Germania, Franța, Spania, confirmă acest statut al notarului. În cazul Germaniei se vorbește de un statut similar magistratului chiar dacă este bine cunoscută și instituția avocatului-notar. Spania se caracterizează prin faptul că notarul public “ își trage puterile din jurisdicția voluntară”, iar Franța reprezintă un model pentru notariatul român, pornind de la premiza că notarul autentifică și oferă actului putere executorie.

Actele notariale întocmite de către notar sunt:

“redactarea înscrisurilor cu conținut juridic, la solicitarea părților;

autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public, de către personal sau de avocat;

procedura succesorală notarială;

certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;

legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum și a sigiliilor;

darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părți;

primirea în depozit a înscrisurilor și documentelor prezentate de părți;

actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin și al cecurilor;

legalizarea copiilor de pe înscrisuri;

efectuarea și legalizarea traducerilor;

eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a întocmit;

orice alte operațiuni prevăzute de lege”.

Pentru activitatea desfășurată, notarul public este remunerat conform legislației în vigoare, renumerare care se concretizează printr-o plată, numită onorariu și nu printr-un salariu.

Onorariul reprezintă o sumă de bani oferită pentru un serviciu prestat de o persoană care exercită o profesie liberală, fiind stabilit de către Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici. Pentru stabilirea onorariului se ia în considerare fiecare activitate prestată ,și anume:

consultarea și informarea pentru obținerea datelor necesare;

redactarea actului;

tehnoredactarea, multiplicarea, confruntarea cu originalul;

autentificarea actului;

arhivarea și păstrarea acestuia în arhiva notarului public.

Onorariile pot fi stabilite în sume fixe ,în cote procentuale sau în tranșe graduale în funcție de actele și procedurile notariale efectuate. Astfel , ținând cont de tipul fiecărui act , onorariul notarului cuprinde și alte sume denumite taxe notariale.

Aceste taxe notariale sunt formate din tarifele pentru serviciile de publicitate imobiliară, taxa pe valoarea adăugată și alte taxe obligatorii pentru notarul public.

Figura 1. Conținutul onorariului plătit de client

Sursa: www.uniuneanotarilor.ro

În ceea ce privește sistemul de impozitare, acesta grupează două modalități, și anume: sistemul real și pe norma de venit. Impozitarea veniturilor, în sistem real are ca și suport informațiile din contabilitate.

Contribuabilii care optează pentru acest tip de impunere vor întocmi Registrul jurnal, Registrul inventar și alte documente conform legislației în vigoare. Totodată, determinarea impozitului în sistem real este o cerință obligatorie timp de doi ani fiscali consecutivi. Impozitul se determină pe baza venitului net impozabil conform fiecărei surse de venit. Formula de calcul al venitului net se prezintă astfel:

Venit net = Venit

– Cheltuieli deductibile

+ Cheltuieli de sponsorizare,mecenat, pentru acordarea de burse private

+ Cheltuieli de protocol

+ Cotizațiile plătite la asociațiile profesionale

Cheltuielile deductibile limitat , potrivit dispozițiilor legale sunt :

cheltuielile de sponsorizare, mecenat și cele pentru acordarea de burse private în procent de 5 % din baza de calcul;

cheltuielile de protocol în procent de 2% din baza de calcul ;

cotizații plătite la asociațiile profesionale în procent de 2% din baza de calcul.

Impozitarea, conform normei de venit, presupune plata unei sume fixe care este stabilită de către Direcția Generală ale Finanțelor Publice , iar OMFP 2875/2011 precizează nomenclatorul activităților pentru care se aplică această metodă de impunere. Contribuabilii pentru care venitul net este stabilit pe baza normei de venit nu întocmesc Registre contabile și nu au obligativitatea conducerii și organizării contabilității în partidă simplă.

O altă trăsătură a acestei profesii se referă la modul de organizare și conducere a contabilității. Contabilitatea reprezintă acea activitate care are în vedere măsurarea, evaluarea, gestiunea, cunoașterea și controlul elementelor bilanțiere, dar și a rezultatului obținut din desfășurarea activității entității.

Scopul acesteia este de a înregistra, prelucra, publica și păstra informații referitoare la poziția și performanța financiară, modificările poziției financiare, informații ce servesc atât utilizatorilor interni cât și celor externi.

Potrivit Legii 82/1991 a contabilității, persoanele care desfășoară activități independente organizează și conduc contabilitatea în partidă simplă ce are ca și particularități utilizarea formularelor financiar – contabile reglementate.

Contabilitatea în partidă simplă presupune înregistrarea în Registrul Jurnal a încasărilor și plăților aferente unei perioade, tranzacții efectuate în numerar și prin bancă. Totodată, pe lângă documentele specifice contabilității, se întocmesc și alte registre specifice activității notariale.

Tabelul 1.5 Documentele și registrele specifice activității notariale

Sursa: Regulament de aplicare a Legii nr. 36/1995 ; OMFP 170/2015

Evidența contabilă în partidă simplă, potrivit normelor metodologice, se realizează în moneda națională și în limba română, iar pentru operațiunile în valută aceasta se realizează în moneda națională dar și în valută. Fiecare operațiune economică și financiară trebuie înregistrată, la data efectuării, într-un document ce va fi utilizat pentru înregistrarea în evidența contabilă.

Noile reglementări contabile pun în evidență posibilitatea de a opta pentru una din cele două modalități de organizare și conducere a contabilității. În acest scop OMFP 170/2015 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă specifică categoriile de persoane pentru care se aplică acest ordin:

persoanele fizice pentru care venitul anual se calculează în sistem real, ținând cont de datele din contabilitate și acest venit provine din activități independente, activități agricole, silvicultură, piscicultură și din cedarea folosinței bunurilor;

persoanele sau entitățile ce sunt obligate , prin legi speciale sau prin actul normativ de înființare, să organizeze și să conducă contabilitatea în partidă simplă, exceptând persoanele juridice fără scop patrimonial.

Ca element caracteristic, se poate evidenția rolul dublu al notarului public de agent încasator și contribuabil la bugetul statutului. Din punct de vedere fiscal notarul public este plătitor de impozit pe venit în calitate de persoană fizică autorizată ce desfășoară o activitate liberală. Calitatea de agent încasator decurge din impozitul pe venitul rezalizat în urma transferului proprietății imobiliare din patrimonial propriu. Acest impozit este datorat pentru :

“construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de orice fel fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv;

imobilele dobândite la o dată mai mare de 3 ani”.

Tabelul 1.6 Cotele impozitului pe venitul din transferul proprietății imobiliare

Sursa: Codul fiscal, Art.77^1, alin. 1

Situațiile în care acest impozit nu este datorat la bugetul de stat sunt atunci când:

dreptul de proprietate are ca obiect reconstituirea acestuia în baza legilor speciale;

dreptul de proprietate a fost dobândit cu titlu de donație între soți ,dar și între rude și afini;

dreptul de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia dobândit cu titlul de moștenire, iar succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de doi ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul în care termenul este depășit se va percepe un impozit de 1% din valoarea masei succesorale.

1.2.3 Camera Notarilor Publici Galați

Camera Notarilor Publici din Galați reprezintă structura profesională care reunește notarii publici din trei județe : Galați , Brăila , Vrancea, având ca obiectiv:

pregătirea din punct de vedere profesional a notarilor publici stagiari și verificarea cunoștințelor dobândite;

efectuarea unui control profesional;

asigurarea unei pregătiri neîntrerupte a notarilor publici;

desfășurarea și organizarea activității notariale în conformitate cu normele legislative specifice;

Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici, la convocarea Președintelui Camerei, se întrunește lunar în ședințe ordinare sau extraordinare.

Atribuțiile Colegiului sunt :

primirea cereririlor și documentației necesare de la persoanele care doresc să ocupe postul de notar public, cereri pe care le trimite Consiliului Uniunii;

decide numărul notarilor stagiari din circumscripția sa, dar și condițiile cu privire la încheierea contractului individual de muncă;

rezolvă reclamațiile împotriva notarilor publici prin luarea măsurilor legale;

reprezintă legătura în relațiile cu persoanele fizice sau juridice;

numește notarii publici care vor efectua controlul profesional.

Controlul are în vedere ansamblul lucrărilor și gestiunea notarului public, dar oferă și soluții pentru corectarea aspectelor negative. Finalitatea controlul, și anume, actul constatator se va întocmi în patru exemplare , fiecare având o destinație precisă. De asemenea, Președintele Colegiului , ținând cont de faptul că reprezintă Camera Notarilor Publici în relațiile cu persoanele fizice și cele juridice , are la rândul lui anumite atribuții, precum :

soluționearea hotărârilor Colegiului director;

efectuarea angajărilor de personal specializat respectând cerințele postului;

face cunoscute rapoartele activității desfășurate și oferă propuneri pentru perfecționarea acesteia.

Un alt organ cu rol de conducere este reprezentat de Adunarea Generală a Notarilor Publici căruia îi revine următoarele sarcini:

organizează alegeri pentru :

– Colegiul director format din: președinte, vicepreședinte și un număr cuprins între 3-5 membrii, mandatul Colegiului director este pe o perioadă de 3 ani;

– președintele și vicepreședinții Consiliului Uniunii;

– membrii Comisiei de cenzori , stabilind și indemnizația acestora;

aprobă bugetul anual și analizează activitatea Colegiului;

decide structura organigramei secretariatului, schema de salarizare, schema de funcții și criteriile de angajare .

Camera Notarillor Publici Galați reunește un număr însemnat de birouri atât din județul Galați cât și din Brăila și Vrancea.

Prin urmare, activitatea notarială se întemeiază pe baza unui cod deontologic, cod care este alcătuit din ansamblul normelor de conduită , atât morală cât și profesională. Aceste norme protejează valorile sociale care stau la baza activității notariale, reflectă ceea ce trebuie și ce nu trebuie făcut în cadrul relațiilor profesionale dintre notari, dar și în relația acestora cu autoritățile.

Principiile care trebuiesc respectate și recunoscute și care guvernează profesia de notar sunt :

“principiul echidistanței și imparțialității față de solicitanții actului notarial;

principiul adevărului, echității și bunei credințe a notarului;

principiul legalității actului și procedurilor notariale;

principiul confidențialității activității desfășurată de notarul public;

principiul libertății contractuale, circumscris doar ordinii pozitive de drept și bunelor maniere”.

Rolul notarului este acela de a clarifica situațiile ivite între părți , iar atunci când vorbim de actul încheiat, acesta trebuie să oblige la adoptarea unei atitudini de acceptare a principiilor și bunelor moravuri. În activitatea lui, notarul pornește de la următoarele principii:

de a respecta propria funcție;

de a situa adevărul la cel mai înal nivel;

de a lucra prudent și de a studia intens;

de a-și desfășura cu demnitate activitatea;

de a ține cont de misiunea lui, și anume de a impiedica litigiile între părți și implicit de a avea în vedere dispozițiile legale.

Se poate conchide că, în vederea exercitării acestei profesii este necesar ca notarul public să onoreze valorile protejate de societatea în care activează și principiul moral: "Alterum non laedere" ("Nu leza pe altul" ).

Onoarea notarului decurge dintr-o conduită ireproșabilă ce s-a clădit prin echilibriu, modestie și nu în ultimul rând prin cumpătare .

Capitolul 2. Prezentarea generală a BNP “Ciucă și Asociații”

2.1 Scurt istoric și obiect de activitate

Biroul Notarial Public "Ciucă și Asociații" a fost fondat în anul 1996 conform prevederilor Legii nr. 36/1995 a Notarilor Publici și a Activității Notariale, a Regulamentului de punere în aplicare a acestei legi și de asemenea a Statutului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Acesta funcționează în cadrul Camerei Notarilor Publici din Galați, având trei asociați. Membrii fondatori ai acestui birou au fost notarii Zamfir Ioan și Ciucă Bogdan Liviu.

Obiectul de activitate constă în întocmirea :

actelor notariale,

legalizarea semnăturilor ,

realizarea de traduceri autorizate ,

publicitatea imobiliară și consultanța în domeniul notarial, încadrându-se în nomenclatorul activităților din economia națională la secțiunea M, clasa 6910- Activități juridice.

În cadrul BNP "Ciucă și Asociații" își desfășoară activitatea

trei notari publici asociați,

trei funcționari administrativi,

trei operatori baze de date,

doi economiști,

o persoană cu atribuții de secretariat,

o persoană cu atribuții de arhivist și

o persoană cu atribuții de asigurare servicii auxiliare.

Structura organizatorică a BNP “Ciucă și Asociații” este de tip ierarhic și reflectă relațiile dintre posturile de conducere și cele de execuție, relații ce duc la îndeplinirea obiectului său de activitate.

Aceasta este pusă în evidență în figura 2.1 Organigrama BNP “Ciucă și Asociații”.

2.2 Evoluția veniturilor la BNP “Ciucă și Asociații”

Veniturile se concretizează în sumele ce se cuvin titularului de patrimoniu ca efect al activității desfășurate. De altfel,orice venit este generat de angajarea ,în prealabil, a unei cheltuieli ,de aici și caracterul reciproc dintre venituri și cheltuieli. Există și situații care nu se pliază pe această reciprocitate , de exemplu cheltuieli cu amenzi, cheltuieli cu penalități, plata unor dobânzi etc.

Făcând o analiză a datelor din declarația anuală de venit , se observă o fluctuație a venitului rezultat din desfășurarea activității.

Tabelul 2. Evoluția veniturilor în 3 ani consecutivi

Figura 2.. Evoluția veniturilor în 3 ani consecutivi

Sursa: Declarația anuală de venit 204

Pe baza valorilor din tabel, se constată o variație a veniturilor brute ale entității. Dacă în anul 2011 veniturile brute erau în jurul valorii de 660.000 ron, în anul 2012 se observă o creștere semnificativă, dublă a acestora ceea ce evidențiază o rentabilitate a activității realizate. Comparativ cu anul 2012, în anul 2013 veniturile brute au înregistrare o scădere ușoară de la 1.224.121 ron la 1.072.486 ron. Totodată, cheltuielile au fluctuat pe parcursul acestei perioade, influențând venitul net al entității.

Capitolul 3. Contabilitatea veniturilor din profesii liberale

3.1 Contabilitatea în partidă simplă a veniturilor din profesii liberale

3.1.1 Documentele contabile

Organizarea și conducerea contabilității Biroul Notarial Public “Ciucă și Asociații” se efectuează în partidă simplă, care,potrivit legislației în vigoare, presupune întocmirea următoarelor documente:

formularele cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare : chitanța, factura fiscală;

Registrul jurnal de încasări și plăți;

Registrul inventar;

Lista de inventariere;

Registrul de casă;

Fișa mijlocului fix;

Statul de salarii;

Dispoziția de plată/încasare către casierie;

Registrele notariale.

Chitanța este un formular cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare ce este utilizată pentru efectuarea transferului numerarului în casieria unității și totodată un document justificativ ce stă la baza înregistrării în Registrul jurnal de încasări și plăți. Chitanțierul se păstrează în cadrul unității pe o perioadă de 5 ani. Este tipărită în carnete ce conțin 100 file, fiind întocmită de către casier și semnată de acesta pentru încasarea sumei, în două exemplare , pentru fiecare sumă în parte:

primul exemplar revine plătitorului, ca dovadă a efectuării plății,

al doilea exemplar se păstrează în carnet pentru verificarea operațiunilor consemnate în Registrul jurnal de încasări și plăți.

Factura fiscală, formular cu regim special, reprezintă documentul justificativ de înregistrare a produselor ,mărfurilor, a lucrărilor și serviciilor prestate în contabilitatea furnizorului dar și a clientului. Totodată este un document de însoțire a mărfii pe parcursul transportului, fiind întocmită în trei exemplare, fiecare cu destinație precisă, și anume:

primul exemplar (albastru) revine cumpărătorului;

al doilea exemplar (roșu) la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidențele operative;

al treilea exemplar (verde) este utilizat pentru înregistrarea în contabilitate.

Registrul jurnal de încasări și plăți reprezintă documentul de evidențiere a încasărilor și plăților efectuate. Se întocmește într-un singur exemplar și cuprinde:

sumele rezultate din desfășurarea activității notariale;

plățile privind taxele și impozitele obligatorii;

plățile privind utilitățile.

Astfel sumele înregistrare în Registrul jurnal de încasări și plăți se cumulează la sfârșitul fiecărei luni, acesta păstrându-se în unitate pe o perioadă de 10 ani.

Registrul inventar este documentul contabil folosit pentru inventarierea elementelor de activ și datoriilor. Este întocmit, într-un singur exemplar, la începutul activității, la sfârșitul exercițiului financiar dar și cu ocazia inventarierii și se păstrează în unitate timp de 10 ani.

Lista de inventariere reprezintă documentul utilizat pentru:

efectuarea inventarierii bunurilor aflate în entitate;

determinarea plusurilor și minusurilor de bunuri;

stabilirea ajustărilor de depreciere a imobilizărilor;

întocmirea Registrului inventar.

Este întocmit într-un exemplar și circulă astfel:

la membrii comisiei de inventariere pentru a stabili minusurile, plusurile și deprecierile constatate la inventariere și trecerea lor în procesul-verbal a rezultatelor inventarierii;

la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea calculelor privind diferențele constatate și pentru semnarea listei de inventariere;

la managerul unității, alături de procesul-verbal al rezultatelor inventarierii, în vederea soluționării propunerilor primite.

Registrul de casă constituie documentul prin care se înregistrează încasările, dar și plățile efectuate, în numerar, având la bază documentele justificative. De asemenea este un document de înregistrare zilnică a operațiilor efectuate prin caseria entității, stabilindu-se totodată și soldul la finele fiecărei zile.

Registrul de casă se întocmește zilnic, în două exemplare, conform datelor din documentele justificative și se va păstra în unitate pe o perioadă de 10 ani.

Fișa mijlocului fix reprezintă documentul prin care se realizează evidența mijloacelor fixe. Este întocmit de către compartimentul financiar-contabil, într-un singur exemplar, pentru fiecare mijloc fix, dar și pentru mai multe mijloace fixe dacă:

au aceleași caracteristici;

aceeași valoare;

aceleași cote de amortizare și sunt

puse în funcțiune în aceeași lună.

Fișa mijlocului fix se păstrează pe o perioadă de 5 ani, pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codului de clasificare.

Dispoziția de încasare /plată către casierie reprezintă documentul utilizat pentru plata, respectiv încasarea în numerar ,a sumelor privind avansurile pentru deplasarea angajaților sau alte sume ce nu țin de activitatea de exploatare a entității.

Are calitatea de document justificativ datorită posibilității de înregistrare în Registrul de casă a operațiunilor efectuate fără alt document justificativ.

Dispoziția de încasare/plată către casierie este întocmită într-un exemplar și are circulă de la persoana autorizată pentru efectuarea controlului preventiv, la persoana care aprobă încasarea sau plata, la casierie pentru efectuarea operațiunii în cauză și la compartimentul financiar contabil pentru înregistrarea în contabilitate. Este arhivată ca anexă la Registrul de casă.

Statul de salarii reprezintă documentul prin care se stabilesc drepturile bănești ale personalului unității, contribuțiile aferente dar și alte sume datorate.

Elementele caracteristice acestui document sunt reglementate, în prezent, de OMFP 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă, fiind obligatoriu de întocmit de către entitate.

Acesta reprezintă și un document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate, fiind întocmit,lunar, într-un exemplar, pe baza documentelor centralizatoare referitoare la salariați (documente privind reținerile legale, lista de avans chenzinal, concediul de odihnă, certificate medicale etc).

Registrele notariale , denumite și “ registre unice” ,validate de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România prin intermediul Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale – Infonot (C.N.A.R.N.N.)  sunt:

Registrul Național Notarial de Evidență a Succesiunilor (R.N.N.E.S.)

Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale (R.N.N.E.O.S.)

Registrul Național Notarial de Evidență a Liberalităților (R.N.N.E.L.)

Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și a Revocărilor (R.N.N.E.P.R.)

Registrul Național Notarial al Regimurilor Matrimoniale (R.N.N.R.M.)

Registrul Național Notarial de Evidență a Creditorilor Persoane Fizice și a Opozițiilor la Efectuarea Partajului Succesoral (R.N.N.E.C.)

Registrul Național Notarial de Evidență a Cererilor de Divorț (R.N.N.E.C.D.)

Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale  este întocmit de către Biroul Notarial “Ciucă și Asociații” cu scopul de a ține evidența actelor notariale ce fac referire la acceptarea sau renunțarea la succesiune și revocarea renunțării.

Registrul Național Notarial de Evidență a Liberalităților  este întocmit pentru gestionarea liberalităților precum:

testamente,

declarații de revocare a testamentelor,

retractări ale revocării testamentelor,

contractele de donație,

acceptarea ofertelor de donație sau revocarea donațiilor.

Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor are ca scop evidențierea următoarelor proceduri:

procuri,

contracte de mandat ,

contracte de administrare dar și revocarea acestora, ce sunt autentificate de către Biroul Notarial “Ciucă și Asociații”.

Registrul Național Notarial al Regimurilor Matrimoniale  prezintă regimurile matrimoniale care au fost adoptate de către soți și totodată, convențiile matrimoniale.

Registrul Național Notarial de Evidență a Creditorilor Persoane Fizice este întocmit pentru a prezenta cererile formulate de creditori cu privire la creanțele pe care aceștia le au față de o anumită persoană fizică.
     Registrul Național Notarial de Evidență a Cererilor de Divorț cuprinde cererile de divorț adresate Biroului Notarial Public “Ciucă și Asociații” și are rolul de a evita dubla înregistrare , ținând astfel și o evidență a soluțiilor acordate de către notarul public.

Informațiile cuprinse în cadrul acestor registre notariale sunt disponibile atât instituțiilor statului cât și persoanelor fizice sau persoanelor juridice care demonstrează că au un scop bine definit pentru utilizarea acestora.

3.1.2 Monografie contabilă în partidă simplă

1. În data de 02.03. 2015 Biroul Notarial Public “Ciucă și Asociații” a achiziționat un toner copiator cu factura fiscală nr.30 în valoare de 135 ron , TVA deductibil 24%. Plata facturii s-a efectuat în numerar, conform chitanței nr.121.

2. Pe data de 03.03.2015 se facturează clientului Hobby- Tour Srl onorarii privind legalizarea documentelor , în valoare de 520 lei, TVA inclus, conform raportului zilnic nr. 1670.

3.În data de 03.03.2015 se primește factura fiscală de telefon nr.47 de la furnizorul SC Telekom România, în valoare de 39 lei, TVA deductibil 24%. Factura se achită în numerar, conform chitanței nr. 338.

4. Pe data de 04.03.2015 se efectuează o achiziție de combustibil, conform bonului fiscal nr.375, în valoare de 128 ron , TVA deductibil inclus.

5. La data de 05.03.2015 se primește factura fiscală privind servicii poștale nr. 19 , în valoare de 14 ron, TVA inclus, care se achită , în numerar, conform chitanței nr. 8930.

6. În data de 06.03.2015 se achiziționează, conform bonului fiscal nr. 59 ,adeziv pentru exterior la prețul de 26 ron și o lampă solară la prețul de 20 ron, TVA deductibil 24%.

7. Pe data de 09.03.2015 se primește factura fiscală nr. 899 de la furnizorul SC UPC România , în valoare de 67 ron, TVA deductibil 24%. Aceasta se achită, în numerar, conform chitanței nr. 8510.

8. Pe data de 10.03.2015 se achită la Camera Notarilor Publici taxe specifice activității notariale în sumă de 2100 ron, conform chitanței nr. 7652.

9. În data de 11.03.2015 se primește factura fiscală nr.147 privind traducerea în limba germană a unui document. Valoarea facturii este de 600 lei, TVA inclus, iar furnizorul aplică sistemul TVA la încasare. Factura se achită în numerar conform bonului fiscal nr. 3.

10. La data de 12.03.2015 se primește factura fiscală nr.36 privind abonamentul programului SAGA, în sumă de 127 ron, TVA deductibil 24%. Factura se achită, în numerar, conform chitanței nr.127.

11. Pe data de 13.03.2015 se primește factura fiscală nr. de la furnizorul SC APATERM, în valoare de 115 ron, TVA deductibil 24%. Se achită factura, în numerar, conform chitanței nr.1091.

12. În data de 16.03.2015 se achită, către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, suma de 300 lei reprezentând cota de 3% din impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare, conform chitanței nr.2015.

13. Pe data de 17.03.2015 se primește factura fiscală nr.68 ,de la furnizorul SC GDF SUEZ, în valoare de 930 ron, TVA deductibil 24%. Se achită în numerar, conform chitanței nr.284.

14. La data de 18.03.2015 se achită contribuțiile privind asigurările sociale, în sumă de 1200 ron, conform ordinului de plată nr. 1.

15. În data de 19.03.2015 se facturează onorarii privind efectuarea procedurii succesorale, în valoare de 314 ron, TVA deductibil inclus.

16. Se achiziționează în data de 20.03.2015 ,conform bonului fiscal nr. 954 , produse alimentare pentru activitatea de protocol, în sumă de 50 ron, TVA deductibil 24%.

17. În data de 24.03.2014 se achiziționează un bilet de avion la prețul de 1473 ron, TVA deductibil inclus. Factura se achită, în numerar, conform chitanței nr. 647.

18. Pe data de 25.03.2015 se primește factura fiscală nr.78 privind achiziția de cărți de specialitate, în valoare de 87,15 ron, TVA deductibil 9%. Factura se achită, în numerar, conform chitanței nr. 854.

19. Pe data de 27.03.2015 se achiziționează, conform facturii fiscale nr. 55, registre notariale 604 în sumă de 119 ron, TVA deductibil inclus.

20. La data de 28.03.2015 se calculează , pentru un fond de salarii de 12.699 ron, contribuțiile suportate de către Biroul Notarial Public “Ciucă și Asociații” dar și reținerile angajaților.

Fondul de salarii = 12.699 ron

Contribuțiile Biroului Notarial Public “Ciucă și Asociații”

CAS = 15,80% * 12.699 = 2006 ron

Contribuția pentru concedii și indemnizații = 0,85%* 12.699 = 108 ron

Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale = 0.196%* 12.699

= 25 ron

Contribuția la fondul de șomaj = 0,50%* 12,699 = 63 ron

Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate = 5.2%* 12699 = 660 ron

Fondul de garantare a creanțelor salariale = 0.25%*12.699 = 32 ron

Contribuțiile angajatului:

Contribuția la asigurările sociale = 10.5% * 12699 = 1333,40 ron

Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate = 5.5% *12699 = 698,45 ron

Contribuția la fondul de șomaj = 0.5% *12699 = 63,5 ron

Impozitul pe venituri de natura salariilor = 16* Venit impozabil

= 16* 10.606,65 = 1696,58 ron

Venit impozabil = Venit brut – Contribuții- Deducere personală de bază

= 12699 – 1333,40-698,45 – 63.5 – 0 = 10.603,65 ron

Rest de plată = Fond salarii – Total rețineri = 12699 – 3728.43 = 8970,57 ron

3.2 Transpunerea operațiilor în partidă dublă

3.2.1 Monografie contabilă în partidă dublă

Principiul dublei înregistrări prevede ca fiecare operație economică să fie contabilizată prin intermediul a două conturi, cu aceiași sumă, unde unul din conturi de debitează pe când celălalt se creditează.

Dubla înregistrare are la bază următoarele aspecte:

bilanțul contabil pune în evidență patrimoniul entității având în vedere două aspecte, și anume utilizări și resurse;

fiecare operație economică efectuată înfluențează situația patrimonială a entității sub dublu aspect.

1. În data de 02.03.2015 Biroul Notarial Public “Ciucă și Asociații” a achiziționat un toner copiator cu factura fiscală nr. 30 în valoare de 135 ron , TVA deductibil 24%. Plata facturii s-a efectuat în numerar, conform chitanței nr.121.

401 P+C % = 401 167

303 A+D 303 135

4426 A+D 4426 32

Plata facturii : 401 P-D 401= 5311 167

5311 A-C

2. Pe data de 03.03.2015 se facturează clientului Hobby- Tour Srl onorarii privind legalizarea documentelor , în valoare de 520 lei, conform raportului zilnic nr. 1670.

4111 A+D 4111 = 704.1 520

704.1 P+C

Încasare factură: 5311 A+D 5311 = 4111 520

4111 A-C

3.În data de 03.03.2015 se primește factura fiscală de telefon nr.47 de la furnizorul SC Telekom România, în valoare de 139 lei, TVA deductibil 24%. Factura se achită în numerar, conform chitanței nr. 338.

401 P+C % = 401 172,4

626 A+D 626 139

4426 A+D 4426 33,4

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 172,4

5311 A-C

4. Pe data de 04.03.2015 se efectuează o achiziție de combustibil, conform bonului fiscal nr.375, în valoare de 128 ron , TVA deductibil inclus.

401 P+C % = 401 128

6022 A+D 6022 105.2

4426 A+D 4426 22.8

Plata achiziție : 401 P-D 401 = 5311 128

5311 A-C

5. La data de 05.03.2015 se primește factura fiscală privind servicii poștale nr. 19 , în valoare de 14 ron, TVA inclus, care se achită , în numerar, conform chitanței nr. 8930.

401P+C % = 401 14

626 A+D 626 11,3

4426 A+D 4426 2,7

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 14

5311 A-C

6. În data de 06.03.2015 se achiziționează, conform bonului fiscal nr. 59 ,adeziv pentru exterior la prețul de 26 ron și o lampă solară la prețul de 20 ron, TVA deductibil 24%.

401P+C % = 401 57

3021.1A+D 3021.1 26

3021.2 A+D 3021.2 20

4426 A+D 4426 11

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 57

5311 A-C

7. Pe data de 09.03.2015 se primește factura fiscală nr. 899 de la furnizorul SC UPC România, în valoare de 67 ron, TVA deductibil 24%. Aceasta se achită, în numerar, conform chitanței nr. 8510.

401P+C % = 401 83

626 A+D 626 67

4426 A+D 4426 16

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 83

5311 A-C

8. Pe data de 10.03.2015 se achită la Camera Notarilor Publici taxe specifice activității notariale în sumă de 2100 ron, conform chitanței nr. 7652.

5311 A-C 401 = 5311 2100

401 P-D

9. În data de 11.03.2015 se primește factura fiscală nr.147 privind traducerea în limba germană a unui document. Valoarea facturii este de 600 lei,TVA inclus iar furnizorul aplică sistemul TVA la încasare. Se achită în numerar conform bonului fiscal nr. 3.

401P+C % = 401 600

628 A+D 628 483.87

4426 A+D 4428 116,13

Plată factură prin casierie : 401 P-D 401 = 5311 600

5311 A-C

Aplicare sistem TVA la încasare : 4426 A+D 4426 = 4428 116,13

4428A/P -C

10. La data de 12.03.2015 se primește factura fiscală nr.36 privind abonamentul programului SAGA, în sumă de 127 ron, TVA deductibil 24%. Se achită, în numerar, conform chitanței nr.127.

404 P+C % = 401 157,5

628 A+D 628 127

4426 A+D 4426 30,5

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 157,5

5311 A- C

11. Pe data de 13.03.2015 se primește factura fiscală nr. de la furnizorul SC APATERM, în valoare de 115 ron, TVA deductibil 24%. Se achită, în numerar, conform chitanței nr.1091.

401 P+C % = 401 142,6

605 A+D 605 115

4426 A+D 4426 27,6

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 142,6

5311 A- C

12. În data de 16.03.2015 se achită, către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, suma de 300 lei reprezentând cota de 3% din impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare, conform chitanței nr.2015.

Plata facturii : 401/ 4418 P-D 401 = 5311 300

5311 A- C

13. Pe data de 17.03.2015 se primește factura fiscală nr.68 ,de la furnizorul SC GDF SUEZ, în valoare de 930 ron, TVA deductibil 24%. Se achită în numerar, conform chitanței nr.284.

401 P+C % = 401 1153

605 A+D 605 930

4426 A+D 4426 223

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 1153

5311 A- C

14. La data de 18.03.2015 se achită contribuțiile privind asigurările sociale, în sumă de 1200 ron, conform ordinului de plată nr. 1.

5121 A-C 4311 = 4121 1200

4311 P- D

15. În data de 19.03.2015 se facturează onorarii privind efectuarea procedurii succesorale,în valoare de 314 ron, TVA deductibil inclus.

4111 A+D 4111 = % 314

704.2 P+C 704.2 253,2

4427 P+C 4427 60,8

16. Se achiziționează în data de 20.03.2015 ,conform bonului fiscal nr. 954 , produse alimentare pentru activitatea de protocol, în sumă de 50 ron, TVA deductibil 24%.

401 P+C % = 401 62

623 A+D 623 50

4426 A+D 4426 12

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 62

5311 A- C

17. În data de 24.03.2014 se achiziționează un bilet de avion la prețul de 1473 ron, TVA deductibil inclus. Se achită, în numerar, conform chitanței nr. 647.

401 P+C % = 401 1473

624 A+D 624 1188

4426 A+D 4426 285

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 1473

5311 A- C

18. Pe data de 25.03.2015 se primește factura fiscală nr.78 privind achiziția de cărți de specialitate, în valoare de 87,15 ron, TVA deductibil 9%. Factura se achită, în numerar, conform chitanței nr. 854.

401 P+C % = 401 94,99

623 A+D 623 87,15

4426 A+D 4426 7,84

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 94,99

5311 A- C

19. Pe data de 27.03.2015 se achiziționează ,conform facturii fiscale nr. 55, registre notariale 604 în sumă de 119 ron, TVA deductibil inclus.

401 P+C % = 401 119

604 A+D 604 96

4426 A+D 4426 23

Plata facturii : 401 P-D 401 = 5311 119

5311 A- C

20. La data de 28.03.2015 se calculează , pentru un fond de salarii de 12.699 ron, contribuțiile suportate de către Biroul Notarial Public “Ciucă și Asociații” dar și reținerile angajaților.

Fondul de salarii = 12.699 ron

Contribuțiile Biroului Notarial Public “Ciucă și Asociații”

CAS = 15,80% * 12.699 = 2006 ron

4311 P+C 6451 = 4311 2006

6451 A+D

Contribuția pentru concedii și indemnizații = 0,85%* 12.699 = 108 ron

4315 P+C 6453 = 4315 108

6453 A+D

Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale = 0.196%* 12.699 =25 ron

447 P+C 635 = 447 25

635 A+D

Contribuția la fondul de șomaj = 0,50%* 12,699 = 63 ron

4371 P+C 6452 = 4371 63

6452 A+D

Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate = 5.2%* 12699 = 660 ron

4313 P+C 6453 = 4313 660

6453 A+D

Fondul de garantare a creanțelor salariale = 0.25%*12.699 = 32 ron

4373 P+C 6452= 4373 32

6452 A+D

Contribuțiile angajatului:

Contribuția la asigurările sociale = 10.5% * 12699 = 1333,40 ron

Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate = 5.5% *12699 = 698,45 ron

Contribuția la fondul de șomaj = 0.5% *12699 = 63,5 ron

Impozitul pe venituri de natura salariilor = 16* Venit impozabil

= 16* 10.606,65 = 1696,58 ron

Venit impozabil = Venit brut – Contribuții- Deducere personală de bază

= 12699 – 1333,40-698,45 – 63,5 – 0 = 10.603,65 ron

Rest de plată = Fond salarii – Total rețineri = 12699 –3791,93 = 8907,07 ron

Înregistrarea contribuțiilor angajatului:

421 P-D 421 = % 3791,93

4312 P+C 4312 1333,40

4314 P+C 4314 698,45

4372 P+C 4372 63,5

444 P+C 444 1696,58

3.2.2 Elemente comune și specifice ale evidenței contabile

Specificul fiecărei entități a determinat delimitarea evidenței contabile în două categorii , și anume :

evidență contabilă în partidă simplă și

evidență contabilă în partidă dublă.

Contabilitatea în partidă simplă presupune ,potrivit legislației actuale, întocmirea unui număr limitat de documente iar operațiunile se înregistrează într-un cont debitor sau creditor.

Organizarea și conducerea contabilității în partidă simplă se realizează prin înregistrarea operațiilor în Registrul jurnal de încasări și plăți și în Registrul inventar. Situațiile financiare ale contabilității în partidă simplă se concretizează în declarații fiscale care oferă utilizatorilor informații limitate cu privire la poziția și performanțele entității.

Contabilitatea în partidă dublă presupune înregistrarea în conturi corespondente a operațiilor economice și elaborarea, examinarea și prezentarea situațiilor financiare formate din bilanț contabil, contul de profit și pierdere, situația fluxurilor de trezorerie și a modificărilor capitalurilor proprii, politici contabile și note explicative. Circuitul documentelor este specific fiecărui tip de evidență contabilă conform figurii 3.1 și figurii 3.2.

Figura 3. Circuitul documentelor în partidă dublă

Figura 3. Circuitul documentelor în partidă simplă

Ambele metode de gestionare a activității prezintă atât avantaje cât și dezavantaje. Avantajul utilizării contabilității în partidă simplă face referire la un volum mai mic de muncă în ceea ce privesc documentele financiar contabile.

Acest lucru atrage după sine și dezavantaje deoarece nu se pot calcula indicatori micro și macroeconomici iar părțile interesate nu beneficiază de informațiile pe care le consideră relevante.

Aceste informații trebuie să fie inteligibile, relevante, credibile, comparabile și, totodată să sprijine utilizatorii de situații financiare în fundamentarea deciziilor.

Situațiile financiare furnizate de contabilitatea în partidă dublă oferă informații cu privire la:

activele

datoriile

capitalurile proprii

veniturile

cheltuielile și

fluxurile de trezorerie ale entității.

Utilizarea contabilității în partidă dublă permite accesul în timp real al utilizatorilor la informațiile dorite și totodată, se pot calcula indicatori micro și macroeconomici. Ca și dezavantaje putem aminti întocmirea unei documentații cuprinzătoare.

Elementul de care trebuie să se țină cont, indiferent de tipul de contabilitate utilizat, se referă la respectarea principiului prevalenței economicului asupra juridicului.

În cazul contabilității în partidă dublă acest principiu este dificil de respectat datorită influenței semnificative a fiscalității, pe când în cazul contabilității în partidă dublă lucrurile se simplifică datorită actelor normative care reglementează activitatea entităților care desfășoară activități independente.

Se poate conchide că, deși fiecare metodele de gestiune prezintă avantaje și dezavantaje, activitatea de ținere a contabilității este una complexă și cuprinde de la arhivarea documentelor până la utilizarea acestor documente pentru întocmirea situațiilor financiare și a declarațiilor fiscale.

Capitolul 4. Prezentarea programului informatic

Contabilitatea BNP “Ciucă și Asociații” se organizează prin folosirea programului SAGA P.S. fiind un program destinat evidenței contabile și de stocuri în partidă simplă. Este util persoanelor fizice autorizate precum cabinete de avocatură, birou notarial, asociații de proprietari, cabinete medicale, experți financiari și alte profesii liberale.

Figura 4. Accesarea BNP în program

Interfața programului este standardizată și conține opțiuni distincte unde se pot opera furnizorii, clienții, facturile de achiziții, plățile, statele de salarii, declarațiile etc.

Figura 4. Meniul SAGA P.S.

Figura 4. Configurare BNP "Ciucă și Asociații"

În cadrul meniului Fișiere se realizează o gestiune a furnizorilor, clienților și salariaților entității. De asemenea , evidența în partidă simplă are ca și trăsătură faptul că veniturile și cheltuielile se repartizează pe tipuri de operații, ținând cont de natura și de tratamentul fiscal al acestora.

Necesitatea acestei operații decurge din faptul că aceasta duce la realizarea fișei pentru operațiuni diverse și totodată la stabilirea bazei de impozitare.

Figura 4. Meniul Fișiere

Figura 4.Tipuri de operații

Meniul Operații face posibilă înregistrarea achizițiilor, vânzărilor atât în lei cât și în valută, definirea imobilizărilor corporale și necorporale ale entității și încasările și plățile aferente.

Figura 4. Meniul Operații

Figura 4. Operarea achizițiilor

În situația în care vânzarea este efectuată în valută, înregistrarea ei este posibilă atunci când este bifată opțiunea “Cu ieșiri în valută”, la momentul configurării societății.

Figura 4. Operarea vânzărilor

Programul permite listarea unor documente contabile (Registrul jurnal, Jurnale de cumpărări și vânzări) dar și de natură comercială (Situația furnizorilor, Situația clienților) cu ajutorul meniului Situații – Listări.

Figure 4. Meniul Situații-Listări

În cadrul meniului Diverse se operează comenziile, exportul și importul de date (Figura 4.10),iar în meniul Administrare se realizează configurarea societății, configurarea salariaților și întreținerea bazei de date (Figura 4.11) .

Figura 4. Meniul Diverse

Figura 4. Meniul Administrare

Folosirea acestui program prezintă următoarele beneficii:

permite o actualizare în timp real în ceea ce privesc modificările legislative;

oferă posibilitatea accesării concomitente a opțiunilor de program, prin rețea;

ușurință în utilizare și manevrabilitate.

Capitolul 5. Concluzii și propuneri

5.1 Concluzii

Profesia liberală reprezintă un ansamblu de cerințe necesare pentru a putea fi exercitată. Membrii profesiilor liberale trebuie să respecte dispozițiile legale și codul deontologic specific fiecărei profesii.

Totodată, persoanele care desfășoară profesii liberale sunt organizate în corpuri profesionale specifice , autonome și independente.

Organismul specific profesiei de notar este reprezentat de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România care are ca scop oferirea unui mediu favorabil perfecționării atât a activității notariale cât și a persoanele care o exercită.

Reglementarea profesiilor liberale, în România are un caracter universal, fiind orientată pe adoptarea legilor speciale de organizare și exercitare , pe când în Europa se aplică tratamentul specific fiecărei profesii în parte.

Evoluția profesiei de notar de la o activitate desfășurată de sclavii educați până la stadiul de cea de profesie independentă, pune în evidență rolul și necesitatea existenței acesteia în societate.

În activitatea sa, notarul public combină interesul privat cu cel public, deoarece statul are în vedere ca profesionistul să își exercite activitatea în mod responsabil și eficient pentru îndeplinirea interesului social.

În ceea ce privește remunerarea muncii prestate se poate pune în evidență faptul că profesionistul primește un onorariu stabilit de către Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Impactul economic și social al profesiei liberale este unul însemnat datorită contribuției acesteia la crearea de locuri de muncă în societate și a aportului în cadrul veniturilor bugetare. Impozitarea veniturilor se realizează în sistem real, pe baza datelor furnizate de evidența contabilă, fiind stabilit în funcție de venitul net impozabil rezultat.

Din punct de vedere al evidenței contabile , aceasta se poate efectua atât în partidă simplă cât și în partidă dublă, conform actualelor reglementări naționale.

Contabilitatea în partidă simplă presupune întocmirea unui număr limitat de documente care includ pe lângă documentele cu regim special și altele specifice activității desfășurate, precum registrele notariale.

Înregistrarea operațiilor economice în conturi corespondente, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare este de competența contabilității în partidă dublă.

Evidența contabilă în partidă simplă are ca avantaj întocmirea unui număr mai mic de documente decât cea în partidă dublă. Dar acest lucru atrage după sine și un dezavantaj destul de important deoarece pe baza situațiilor generate de partida simplă nu se pot furniza informațiile necesare utilizatorilor interni și externi și, de asemenea nu este posibilă calcularea indicatorilor financiari –contabili.

Utilizarea unui program informatic reprezintă o rezolvare a problemelor privind gestionarea activității contabile.

Biroul notarial utilizează programul SAGA PS pentru contabilizarea activității. Acesta actualizează informațiile cu privire la modificările de ordin legislativ, permite accesarea simultan a mai multor opțiuni și se caracterizează prin manevrabilitate și interactivitate.

În concluzie, prin prisma celor expuse se poate formula o definiție completă a profesiilor liberale ,și anume: profesia liberală reprezintă o activitate reglementată, desfășurată în vederea satisfacerii interesului public și privat, ce presupune abilitarea profesională a persoanelor care o vor exercita conform cerințelor legale.

5.2 Propuneri

Consider că din punct de vedere al condițiilor de acces la profesie este necesar introducerea ca cerință obligatorie studiile superioare pentru profesiile unde această condiție nu este imperativă. Acest lucru devine indispensabil deoarece profesia liberală este în fond una intelectuală.

De asemenea , examenul de admitere ar trebuie să sufere anumite modificări, pentru a avea siguranța că cei cărora li se va atribui această titulatură sunt apți în rezolvarea cerințelor specifice profesiei.

Chiar dacă ,în prezent, formele de exercitare a profesiilor liberale sunt limitate în România, consider necesar ca legislația să ofere posibilitatea extinderii acestora. Mai mult în Uniunea Europeană există societăți pentru profesiile liberale care poartă denumirea de Multi Disciplinary Practice ce au rolul de a furniza clienților servicii din mai multe domenii.

Pentru activitatea desfășurată de către membrii profesiilor liberale este cunoscută ca formă de remunerare onorariul, care este stabilit de către organele abilitate.

Acest lucru , consider că ar trebuie să capete altă formă deoarece în cele mai multe cazuri onorariul nu reflectă fidel munca prestată de către profesionist. Situația favorabilă pentru ambele părți face referire la stabilirea unor cote minime și maxime ținând cont de cerințele activității.

Având în vedere modificările instituite de către OMFP 170/2015 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă, apreciez a fi util organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă dublă de către persoanele care desfășoară activități independente. Avantajele duc la realizarea unei gestiuni complete a activității și furnizarea de situații financiare.

Așadar, se poate concluziona faptul că profesiile liberale se vor dezvolta din ce în ce mai mult, în viitor, atât ca forme de exercitare cât și din punct de vedere al reglementărilor.

Extinderea acestora este indispensabilă datorită evoluției economiei de piață și a necesităților consumatorilor ,dar se cuvine și o delimitare a celor care nu onorează profesia.

Bibliografie

Cărți

C.Dumitrașcu,(2013),PFA,întreprinderile individuale și familiale-particularități și regim fiscal, Editura Tribuna Economică, București.

E.Molcuț,D.Oancea,(1993), Drept român, Casa de Editură și Presă “Șansa SRL”, București.

L.Cernușca,(2013),Impozite și taxe-aspecte contabile și fiscale, Editura Tribuna Economică, București.

L.Dobroțeanu,(2005),Geneză și viitor în contabilitate, Editura Economică, București.

M.Niculeasa,(2006),Profesiile liberale.Reglementare, doctrină, jurisprudență, Editura Universul Juridic,București.

N.Măndoiu,A.N.Șuteu,(2012), Ghid PFA privind autorizarea, declararea, evidența contabilă și impunerea veniturilor din activități independente(studio de caz și practică europeană),Editura <<ConFisc>>, București.

N.Grigorie-Lăcrița,R.Vasile Pop,(2013),Fiscalitate practică,Editura Tribuna Economică,București.

P.Ioan,(2010), Curs de drept notarial, Editura Universul Juridic,București.

S.C.Deaconu,(2014),Contabilitatea persoanelor fizice autorizate-Ghid practic,Editura C.H.Beck,București.

V.Greceanu Cocoș,(2011),Impozitarea activităților independente sau în asociere, Editura Tribuna Economică,București.

V.Greceanu Cocoș,(2011),Contabilitatea activităților independente sau în asociere, Editura Tribuna Economică, București.

V.Greceanu Cocoș,(2004), Contabilitatea și legislația corespunzătoare a persoanelor fizice autorizate, Editura Lucman, București

Articole sau documente descărcate de pe internet

Arno Metzler,(2014),Avizul secțiunii pentru piața unică, producție și consum pe tema“Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană a anului 2020” available on-line at webapi.eesc.europa.eu/documentsanonymous/eesc-2013-01748-00-00-ac-tra-ro.doc/content accesat în 12.04.2015.

Pagini web

www.insse.ro

www.uniuneanotarilor.ro

www.ogr2007.ro

www.unnpr.ro

www.cnpgalati.ro

www.uplr.ro

Alte documente

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995

Ordin 46/2011 pentru aprobarea normelor privind tarifele de onorarii pentru servicii prestate de notarii publici

Decizia nr.1826/1936, Pandectele romane III

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare.

Institutul Național de Statistică (2015),Comunicat de Presă nr.5

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă  simplă. 

Lista figurilor

Figura 1.1 Repartiția Camerelor Notarilor Public în România 12

Figura 1.2 Structura veniturilor pe surse de formare 18

Figura 1.3 Structura veniturilor pe surse de formare 18

Figura 1.4 Structura veniturilor pe surse de formare 18

Figura 1.5 Conținutul onorariului plătit de client 22

Figura 2.1 Organigrama BNP "Ciucă și Asociații" 29

Figura 2.2 Evoluția veniturilor în 3 ani consecutivi 30

Figura 3.1 Circuitul documentelor în partidă dublă 57

Figura 3.2 Circuitul documentelor în partidă simplă 57

Figura 4.1 Accesarea BNP în program 59

Figura 4.2 Meniul SAGA P.S. 59

Figura 4.3 Configurare BNP "Ciucă și Asociații" 60

Figura 4.4 Meniul Fișiere 60

Figura 4.5 Tipuri de operații 61

Figura 4.6 Meniul Operații 61

Figura 4.7 Operarea achizițiilor 62

Figura 4.8 Operarea vânzărilor 62

Figura 4.9 Meniul Situații-Listări 63

Figura 4.10 Meniul Diverse 63

Figura 4.11 Meniul Administrare 64

Lista tabelelor

Tabelul 1.1 Structura veniturilor 14

Tabelul 1.2 Prezentarea drepturilor de proprietate intelectuală 15

Tabelul 1.3 Elemente specifice profesiei liberale 16

Tabelul 1.4 Structura veniturilor pe surse de formare 17

Tabelul 1.5 Documentele și registrele specifice activității notariale 23

Tabelul 1.6 Cotele impozitului pe venitul din transferul proprietății imobiliare 24

Tabelul 2.1 Evoluția veniturilor în 3 ani consecutivi 30

Lista abrevierilor

alin. alineat

art. Articol

BNP Birou Notarial Public

CNP Camera Notarilor Publici

HG Hotărârea Guvernului României

INS Institutul Național de Statistică

M.Of. Monitorul Oficial

OMFP Ordinul Ministrului Finanțelor Publice

pag. pagina

UPLR Uniunea Profesiilor Liberale din România

UNNPR Uniunea Națională a Notarilor Publici din România