Organizarea Contabilitatii Mijloacelor Fixe In Contextul Aplicarii Standardelor Nationale Contabile

Cuprins

Declarația pe propria răspundere

Lista abrevierilor

Lista figurilor

Lista tabelelor

INTRODUCERE

Capitolul I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND MIJLOACELE FIXE

1.1 Clasificarea mijloacelor fixe și componența acestora

1.2 Recunoașterea și evaluarea mijloacelor fixe

Capitolul II. CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE

2.1 Perfectarea documentară și contabilitatea intrării mijloacelor fixe

2.2 Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe

2.3 Perfectarea documentară și contabilitatea ieșirii mijloacelor fixe

Capitolul III. MODUL DE PREZENTARE A INFORMAȚIILOR PRIVIND MIJLOACELE FIXE ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE

3.1 Inventarierea mijloacelor fixe și rolul acesteia în veridicitatea informației contabile

3.2 Prezentarea informațiilor privind mijloacele fixe în situațiile financiare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Odată cu tranziția la relațiile de piață au intervenit schimbări semnificative in economia națională, care, la rindul lor, au condiționat modificări radicale și in cadrul contabilității. Aceste schimbări rezidă in aplicarea prevederilor și principiilor standerdelor naționale de contabilitate (SNC) elaborate in baza celor internaționale.

Rolul activelor materiale pe termen lung constă in faptul că ele constitue baza procesului de producție a valorilor materiale, serviciilor prestate, activității comerciale etc. Gradul de utilizare a acestora determină și eficiența unității patrimoniale. Fără de astfel de active este imposibilă desfășurarea activității oricărei intreprinderi. Prin urmare, contabilitatea acestora prezintă o deosebită importanță pentru acumularea datelor respective, generalizarea lor, determinarea indicatorilor necesari și furnizarea informației obiective utilizatorilor de informație.

Obiectul de bază a tezei de față este organizarea contabilității mijloacelor fixe in contextul aplicării Standardelor Nationale Contabile și ne oferă o modalitate de a estima dimensiunea economică a unei componente importante a valorii patrimoniale a unei intreprinderi cum ar fi mijloacele fixe.

Scopul acestei teze este de a reflecta contabilitatea mijloacelor fixe și conținutul lor în situații financiare.

Sarcinile stabilite sunt:

– clasificarea mijloacelor fixe și componența acestora;

– reflectarea componenței, recunoașterii și evaluării mijloacelor fixe ;

– perfectarea documentară și contabilitatea ntrării și ieșirii mijloacelor fixe ;

– contabilitatea amortizării mijloacelor fixe ;

– inventarierea mijloacelor fixe ;

In teza de licență prezentă se va studia contabilitatea mijloacelor fixe. Se vor cerceta pe larg intrările, uzura și ieșirile mijloacelor fixe.

Mijloacele fixe reprezintă una din cele mai importante părți componente a patrimoniului oricării intreprinderi.

Intre factorii de producție un rol primordial și cel mai mobil element al lor il ocupă mijloacele fixe. Orice unitate economică indiferent de profil, dimensiune sau spațiu economico – social in care activează trebuie permanent să-și examineze gradul de inzestrare cu mijloace fixe, cit și eficența utilizării acestora.

Conform sistemului actual de contabilitate activitatea economică o dirijează insăși intreprinderea. In conformitate cu SNC “Imobilizări necorporale și corporale”

in componența mijloacelor fixe sunt incluse toate obiectele a căror valoare depășește plafonul stabilit de legislație (6000 lei) și sunt utilizate mai mult de un an. Indifrent de valoare, mijloacele fixe cuprind mașini și unelte agricole, animale adulte de lucru și cele productive, instrumentele de producție și mecanizate.

In condițiile economice actuale din Republica Moldova, majoritatea intreprinderilor folosesc mijloace fixe vechi, uzate atit moral cit și fizic, ceea ce duce la costuri de producție foarte inalte și respectiv la obținerea unei producții scumpe și neperformante.

Teza de licență a fost indeplinită in baza materilului întreprinderii I.M.C.S. Hîncești , care a fost fondată la data de 9 noiembrie 2009 (anexa 1). Întreprinderea nu este plătitoare de TVA. Structura actuală și organizarea intreprinderii este determinată de Consiliul Raional Hîncești.

Oficiul administrativ se află in orașul Hîncești, menită să asigure asistență medicală de ambulator angajaților organelor publice Centrale de Stat, personalului diplomatic, participanților și invalizilor celui de al II Război Mondial, participanților la lichidarea avariei de la «Cernobîl» și altor persoane cu funcții de răspundere (anexa 2).

Potențialul economico-financiar al întreprinderii IMCS Hîncești se estimează prin următorii indicatori, sistematizați in tabelul de mai jos:

Tabelul 1

Analiza indicatorilor principali ce caracterizează activitatea economico-financiară

IMCS Hîncești

Pe parcursul perioadei de gestiune se s-a constatat o majorare a venitului din vinzări cu 536919 lei. A scăzut profitul net, de unde rezultă că au crescut cheltuielile perioadei de gestiune.

Pe parcursul acestei perioade au fost achiziționate mijloace fixe, pe viitor intreprinderea dorind să-și mărească domeniul de activitate. Totodată s-au micșorat datoriile pe termen lung cu 120084 lei, astfel micșorînduse-se mijloacele bănești in cadrul intreprinderii.

La general putem aprecia activitatea intreprinderii ca fiind satisfăcătoare, insă pe viitor situația se poate redresa, dat fiind faptul că la moment s-au majorat venitul din vînzări și se observă și creșterea volumul vînzărilor.

Teza de licență cuprinde in sine trei capitole:

In capitolul 1 ,,Noțiuni generale privind mijloacele fixe’’ se descrie clasificarea mijloacelor fixe și componența acestora , recunoașterea și evaluarea lor.

In capitolul 2 ,,Contabilitatea mijloacelor fixe’’ se examineză modul de ținere a evidenței intrărilor, ieșirilor și metodelor de calculare a amortizării mijloacelor fixe la întreprinderea IMCS Hîncești în perioada anului 2013.

In capitolul 3 ,,Dezvăluirea informației privind conținutul mijloecelor fixe în întreprinderea IMCS Hîncești’’ se analizeză dinamica, structura și starea funcțională a mijloacelor fixe, inventarierea mijloacelor fixe. Descrierea mijloacelor fixe în situațiile financiare.

Capitolul I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND

MIJLOACELE FIXE

Clasificarea mijloacelor fixe și componența acestora

Definiția, componența, modul de constatare și evaluare a activelor materiale pe termen lung sînt determinate și stipulate în:

SNC “Imobilizări necorporale și corporale”

Activele materiale pe termen lung (imobilizările corporale) sînt active care îmbracă o formă naturală, au o durată de funcționare utilă mai mare de un an, se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află în procesul creării și nu sînt destinate vînzării.

Activele materiale pe termen lung se clasifică după mai multe criterii, printre care menționăm: natura economică, limitarea duratei de funcționare utilă, apartenența.

Clasificarea activelor materiale pe termen lung în funcție de natura lor economică servește ca bază pentru organizarea evidenței sintetice a acestora, denumirea grupelor de active materiale pe termen lung corespunde cu denumirea conturilor de gradul I (conturile sintetice) al planului de conturi al activității economico-financiare a întreptinderii.

Clasificare activelor materiale pe termen lung în funcție de natura lor economică:

Active materiale în curs de execuție (investiții capitale)- consumuri aferente procurării și creării activelor materiale pe termen lung la beneficiarul construcției în decursul unei perioade îndelungate sau pînă la punerea în funcțiune a acestora.

Activele materiale în curs de execuție cuprind:

Consumurile aferente lucrărilor de construcție la beneficiar (construcția clădirilor, construcțiilor speciale, podurilor, digurilor, fîntînilor, sondelor, drumurilor etc., lucrărilor de montaj și de altă natură, plantarea și cultivarea plantațiilor perene).

Utilajul instalat instalării (care necesită montaj), procurat de la furnizori.

Utilajele și alte obiecte ce nu necesită montaj, termenul de punere în funcționare a cărora nu coincide cu momentul procurării acestora, de exemplu, garnitura de mobilă procurată în luna martie, dar care încă nu este dezambalată și utilizarea căreia se planifică pentru luna aprilie sau casa de marcaj procurată în luna februarie pînă la înregistrarea la inspectoratul fiscal și punerea în funcție a acesteia.

Mijloace fixe- active materiale (mijloace de muncă), a căror valoare unitară depășește plafonul stabilit de legislație (6000 de lei), planificate spre utilizarea pe o perioadă mai mare de un an în activitatea de producție, comercială și în alte activități, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor sau utilizate în scopuri administrative.

Mijloacele fixe cuprind clădirile, construcțiile speciale, mașinile și utilajul (aparate și instalații de măsurare și regale, calculatoare, mijloace de transport, invetar de producție și gospodăresc, plantații perene roditoare, de zonă verde și decorative), alte mijloace fixe ( consumuri capitale aferente mijloacelor fixe închiriate, fonduri de bibliotecă etc.)

Terenuri- un tip distinct de imobil cu o durată nelimitată de utilizare în desfășurarea activității de întreprinzător sau care poate fi destinat transmiterii în arendă.

Grupul de terenuri cuprinde:

Terenurile pe care sînt construite clădiri și construcții speciale ale întreprinderii.

Terenurile fără construcții utilizate în scopuri agricole, de exemplu, ca suprafețe destinate livezilor, viilor, cîmpurilor pentru cultivarea culturilor agricole.

Terenurilor cu resure naturale (petrol, gaze naturale, păduri etc.)

Resurse naturale- partea naturală a activelor materiale pe termen lung care îmbracă o formă naturală concretă a rezervelor de petrol, gaze, piatră, material lemnos și a altor resurse extrase (explorate) în cursul unei perioade îndelingate.

Clasificarea activelor materiale pe termen lung în funcție de limitarea duratei de funcționare utilă permite să cunoaștem pentru care obiecte de active materiale este necesar de a calcula uzura ori epuizarea acestora și care obiecte se consideră neuzurabilă.

Clasificarea activelor materiale pe termen lung în funcție de limitarea duratei de funcționare utilă:

Active uzurabile (epuizabile) sînt activele care au o durată limitată de funcționare utilă, extracție sau exploatare, a căror valoare uzurabilă (epuizabilă) se repartizează pe perioadele de gestiune ale acestei durate. De exemplu, toate mijloacele fixe, cu excepția fondurilor de bibliotecă, animalelor de muncă și productive, au o durată de funcționare utilă limitată. Resursele naturale (gazele, petrolul, piatra de var sau piatra de construcție etc.) de asemenea au o durată limitată de extracție, exploatare, de aceea se includ în categoria activelor pe termen lung epuizabile.

Active neuzurabile sînt activele materiale pe termen lung care au o durată de funcționare utilă nelimitată sau se află în stadiul de creare. Acestea cuprind activele materiale în curs de execuție și terenurile.

Clasificarea activelor materiale pe termen lung în funcție de apartenența acestora permite cunoașterea structurii patrimoniului entității, precum și diferențiază modul de organizare a contabilității activelor materiale pe termen lung. Contabilitatea activelor materiale proprii se organizează în baza sistemului contabil în partidă dublă, folosind conturile clasei I din Planul de conturi contabile al activității economico-financiară a întreprinderii, în timp ce activele materiale pe termen lung aflate în folosință temporară se contabilizează în partidă simplă în conturile clasei 9 din planul de conturi.

Clasificarea activelor materiale pe termen lung în funcție de apartenență:

Activele proprii sînt activele care aparțin în momentul dat întreprinderii și asupra cărora se extinde dreptul de proprietate.

Acestea cuprind activel materiale pe termen lung utilizate de întrepre de apartenența acestora permite cunoașterea structurii patrimoniului entității, precum și diferențiază modul de organizare a contabilității activelor materiale pe termen lung. Contabilitatea activelor materiale proprii se organizează în baza sistemului contabil în partidă dublă, folosind conturile clasei I din Planul de conturi contabile al activității economico-financiară a întreprinderii, în timp ce activele materiale pe termen lung aflate în folosință temporară se contabilizează în partidă simplă în conturile clasei 9 din planul de conturi.

Clasificarea activelor materiale pe termen lung în funcție de apartenență:

Activele proprii sînt activele care aparțin în momentul dat întreprinderii și asupra cărora se extinde dreptul de proprietate.

Acestea cuprind activel materiale pe termen lung utilizate de întreprindere și reflectate în bilanț ca proprietate a acesteia. În componența lor se includ, de asemenea, pentru locator- activele transmise în leasing operațional, iar pentru locator- activele luate în leasing financiar.

Activele aflate în folosință temporară sînt active materiale pe termen lung aflate în folosință temporară, nu aparțin întreprinderii, nu constituie un element al proprietății ei și, prin urmare nu se reflectă în bilanț. Acestea cuprind activele luate de locator în leasing operțional.

În funcție de componența naturală și materială, mijloacele fixe se subdivizează în:

Clădiri (clădirile oficiului întreprinderii, ale secțiilor, laboratoarelor, depozitelor de materiale și produse finite etc.) .

Construcții speciale (poduri, drumuri, teritorii asfaltate, turnuri de apă, diguri, estacade etc.).

Instalații de trasmisie (linii de transport al energiei electrice, rețele termice, conducte de alimentare cu apă, abur și aer comprimat etc.).

Mașini și utilaj (care produc și consumă energie electrică; dispozitive de reglare și măsurare; utilaj de laborator; calculatoare etc.).

Mijloace de transport (material rulant al transportului auto și feroviar; nave maritime și fluviale; conducte magistrale de gaz).

Instrumente (pentru prelucrarea materiei prime, a materialelor și semifabricatelor, pentru deservirea și reglarea utilajului).

Inventar de producție și gospodăresc (seturi de mobilă, tehnică de multiplicare (xerox); faxuri; obiecte pentru păstrarea materialelor lichide și pulverulente, precum și a produselor- cuve, butoaie, butii etc.).

Animele de muncă și productive (cai, boi, vite, oi și capre, porci din turma de bază, cîini speciali pentru pază etc.).

Plantații perene (plantații fructifere roditoare, vii și livezi, plantații decorative și de zonă verde) fără valoarea terenurilor pe care sînt amplasate.

Alte mijoace fixe (fonduri de bibliotecă, consumuri capitale în mijloacele fixe închiriate în conformitate cu condițiile contractului de locație etc.).

În conformiatate cu SNC “Imobilizări necorporale și corporale” în componența mijloacelor fixe nu se includ, ci se atribuie la investiții sau stocuri de mărfuri și materiale:

Clădirile, construcțiile speciale și alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează în activitatea sa operațională și sînt destinate pentru scopuri investiționale;

Animale tinere și la îngrășat;

Obiectele destinate închirierii;

I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești” dispunde de mijloacele fixe sub formă de: clădirea oficiului întreprinderii, secții, laboratoare, utilaj de laborator, calculatoare, tehnică de multiplicare, construcții speciale, instalații de transmisie, tehnica de calcul, mijloace de transport.

1.2 Recunoașterea și evaluarea mijloacelor fixe

Pentru a fi contabilizate și incluse în rapoartele financiare, activele materiale pe termen lung trebuie să fie supuse procesului de constatare.

Constatrea (recunoașterea) este un proces de includere în bilanțul contabil sau în raportul de profit și pierdere a postului care corespunde definiției elementului raportului financiar și criteriilor de constatare.

După alți autori, prin constatre a activelor se înțelege examinarea corespunderii îsușirilor, caracteristicilor, particularităților de care dispune elementul respectiv definiției activului material și criteriilor stabilite în scopul contabilizării. A contabiliza înseamnă înregistrarea și trecerea activului la intrări în conturile respective. Conducerea acesteia trebuie să determine dacă investițiile capitale efectuate privind procurarea sau crearea unui obiect reprezintă un elemnt de active sau cheltuieli. De exemplu, întreprinderea procură un motor care s-a planificat să fie folosit la reparația capitală a unei mașini, în urma căreia se va prevedea obținerea unui avantaj economic (profit). Suplimentar acestă reparație a fost prevăzută ca o condiție de bază la determinarea duratei de funcționare utilă la punerea în funcțiune a mașinii. Valoarea acestui motor va fi constată ca consumuri sau cheltuieli ale perioadei de gestiune, în funcție de destinația de utilizare a mașinii. În cazul obținerii unui avantaj economic mai mare decît mărimea acestuia determinată la punerea în funcțiune ca rezultat al reparației mașinii, valoarea motorului va fi considerată ca element al valorii activului reparat. Evident, rezultatul financiar al întreprinderii, în funcție de cazul respectiv va fi diferit.

Întrucît mijloacele fixe sînt parte componetă a activelor, acestea trebuie să întrunească în primul rînd criteriile de constatare a activului.

Întreprinderea constată obiectul în scopul contabilizării ca activ, dacă acesta întrunește următoarele condiții:

există o certitudine întemeiată că, în urma utilizării activului, întreprinderea va obține un avantaj (profit) economic;

valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.

Dacă obiectul nu întrunește condițiile menționate, consumurile aferente procurării sau creării acestuia se consideră drept cheltuieli ale perioadei de gestiune, în caz contrar, cînd condițiile sînt îndeplinite, entitatea constată obiectul drept activ, după care urmează să determine deja grupul de active ( cu termen lung ori curent, materiale, nemateriale, financiare etc.). La constatrea obiectului drept activ material pe termen lung, respectînd primul criteriu, este necesar ca întreprinderea să fundamenteze gradul de certitudine privind avantajul economic care poate fi obținut în viitor. De aceea se folosesc datele privind indicatorii tehnici ai elementului procurat sau creat de către întreprindere: productivitatea pe unitate de timp sau pe parcursul duratei de funcționare utilă, tonajul, viteza pe oră, capacitateaa clădirii, de exemplu, în volum, în suprafață etc. Prin urmare, folosind aceste date, este necesar să se efectueze unele calcule prealabile.

Cerințele conținute în primul criteriu corespund întocmai cazului de creare a activului de către întreprindre. În cazul procurării activului cerințele primului criteriu trebuie să fie îndeplinite pînă la procurare. Cumpărătorul va soluționa problema posibilității de a obține avantaje economice pînă a fi cumpărat elementul-canditat în active. Acesata va evita cazul de recunoastere a costului elementului în cauză drept cheltuieli ale perioadei.

Condițiile celui de al doilea criteriu sunt îndeplinite în baza facturii fiscale sau de expediție a furnizorului și a altor documente privind valoarea de cumpărare a obiectului și cheltuielile la montare, instalarea sau construcția acestuia. Cu alte cuvinte, valoarea activului poate fi determinată în baza facturii fiscale a furnizorului sau registrelor analitice privind achiziționarea sau crearea activului.

La constarea unor active este necesar de luat în considerare particularitățile și funcția pe care o execută acestea respectiv în activitatea întreprinderii. De exemplu, cîteva elemente (componente) de active cu diferite funcții și durate de funcționare utilă pot alcătui un complex de active ce execută o funcție generală în activitatea întreprinderii, cum sunt motoarele de avion. Prin urmare cheltuielile privind procurarea motorului vor fi considerate drept cheltuieli privind procurarea activului. În acest caz evidența fiecărui motor se ține separat. Uzura de asemenea se calculează separat.

Este de menționat că îndeplinirea cerințelor privind criteriul obținerii unui avantaj (profit) economic nu poartă un caracter absolut, de aceea el nu trebuie să fie aplicat în practică ca o dogmă. De exemplu, întreprinderea poate să achiziționeze activul pentru securitatea și protecția mediului înconjurător, din utilizarea căruia nu va obține nemijlocit un avantaj economic din activele aferente interconexate. Prin urmare, elemntul procurat va fi constatat drept activ. La fel se procedează și în cazul achiziționării unui set de mobilă, tehnicii de calcul, mijloacele de comunicații etc., care nu participă nemijlocit la obținerea avantajului economic, însă sunt necesare pentru crearea condițiilor de lucru administarției, desfășurarea normală a activității întreprinderii.

Pentru a putea fi recunoscute în cadrul structurilor rapoartelor financiare, oricărui element de active materiale trebuie să i se poată aloca o valoare obiectiv determinată. Acest procedeu se numește evaluare și are loc diferite, în funcție de elementul la care se referă și de momentul la care se efectuează.

Activele care corespund cerințelor acestei definiții se contabilizează in conformitate cu SNC “Imobilizări necorporale și corporale”

La I.M.S.P Centru de Sănătate Hîncești mijloacele fixe sunt intrebuințate, in general pentru :

prestarea serviciilor; utilizarea in scopuri administrative – atunci cind o parte din activele materiale pe termen lung, așa ca clădirile administrative, utilajul și tehnica de calcul, mobilierul, divers inventar, conform SNC “Imobilizări necorporale și corporale”

se clasifică nu la mijloacele fixe neproductive, ci la cele administrative.

In conformitate cu SNC “Imobilizări necorporale și corporale” există evaluarea inițială și ulterioară a mijloacelor fixe. În conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale și corporale” evaluarea ulterioară a mijloacelor fixe se efectuează doar după modelul valorii contabile a acestora.

Evaluarea inițială– are loc in momentul constatării obiectului respectiv drept mijloace fixe la valoare de intrare.

Valoare de intrare constă din:

La intrarea activelor cu titlu gratuit sau sub form de subvențiî de stat- valoarea justă plus cheltuielile pentru aducerea acestora în stare de lucru.

La procurarea activelor materiale pe calea schimbului- valoarea coordonată de părți, și cheltuielile pentru aducerea acestora în stare de lucru;

Valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale și taxele pentru import, cheltuieli de trasport, plata serviciilor de asigurare, cheltuielile aferente montajului și instalării, experimentarea și reglare la verificarea utilității activului, cheltuielile aferente reparației și alte cheltuieli pînă la aducerea activului în stare de lucru, impozitele prevăzute de legislație pentru mijloace fixe cumpărate ;

Cheltuielile de aducere a mijloacelor fixe achiziționate in stare de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui. Cheltuielile de aducere a mijloacelor fixe in stare de lucru, precum și cele aferente achiziționării acestuia cuprind:

cheltuielile de transport și de achiziționare ;

cheltuielile de montaj, instalare ;

cheltuielile de salarizare a specialiștilor .

Activele constatate ca mijloace fixe se evaluează și se inregistrează după valoarea de intrare, marimea căreia se determină in funcție de natura fiecăruia și modul de dobandire. 

La I.M.S.P. Centru de Sănătate Hîncești mijloacele fixe indentificate ca active se evaluează și se inregistrează după valoarea de intrare, marimea căreia depinde de modul de dobindire a lor:

1. mijloacele fixe create de intrepridere sau construite prin modul de antrepriză;

2. mijloacele fixe achiziționate cu titlu oneros (contra plata) de la terți ;

3. mijloacele fixe obținute cu titlu gratuit sau prin donație ;

4.mijloacele fixe primite cu titlu de aport in natură la constituirea unității economice

5. mijloacele fixe achiziționate la barter ;

6. mijloacele fixe arendate pe termen lung.

In anul 2014 I.M.S.P ”Centru de Sănătate Hîncești” nu a construit nimic, ea doar a procurat.

Ceea ce priveste valoarea de intrare a clădirii și construcțiilor speciale executate in antrepriză, aceasta reprezintă valoarea contractuală negociată de ambele părți, inclusiv impozitele prevăzute de legislația in vigoare, determinată in baza devizului de cheltuieli. Astfel de construcții nu au avut loc la intreprindere.

Chiar dacă la intreprindere astfel de cazuri nu au avut loc ar trebui de menționat că conform Standardelor Naționale de Contabilitate se consideră că: dacă creditul primit are destinație specială, adica este utilizat numai pentru construirea nemijlocită a activului, atunci dobinda pe credit se include in valoarea de intrare a acestui, mijloacele fixe in a căror valoare se include dobinda privind creditele primite se numesc active calificate. Din ele fac parte clădirile, construcțiile, utilajele ce necesita montaj, etc. Suma dobinzii care e necesară sa fie inclusă in valoarea mijloacelor fixe respectiv luind in considerare mărimea medie anuală a cheltuielilor la crearea activului respectiv, se determină luand in considerare mărimea medie a cheltuielilor la crearea mijlocului fix, precum și rata medie a dobinzii.

Indiferent de termenul de rambursare a creditului și plata dobînzii după punerea in funcțiune a mijlocului fix creat, includerea dobanzii in valoarea de intrare a acestuia nu se admite.

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe dobindite cu titlu oneros (achiziționat contra plată) de la persoane fizice sau juridice .S.P Centru de Sănătate Hîncești se stabilește in modul următor: prețul de cumpărare (achiziție), fără inlesnirile acordate de vinzători (rabaturi comerciale), plus taxe nerecuperabile (taxe vamale), cheltuieli de transport, cheltuieli auxiliare privind punerea in stare normală de utilizare a mijloacelor fixe.

Totodata, trebuie de menționat că valoarea de intrare a mijloacelor fixe achiziționate contra plată depinde de tipul activelor. Așa dar, valoarea de intrare a clădirilor și construcțiilor cumparate cu titlu oneros de la terți este format din prețul de achiziție, plus cheltuielile de reparație și readucere in starea normală de lucru, iar a mașinilor și utilajelor – prețul de achiziție diminuat cu inlesnirile, acordate de vinzător (rabat comercial sau scont), plus cheltuielile de achiziție (asigurarea, taxele vamale, impozite, cheltuieli de transport), cheltuieli de instalare, montare și probare (incercare).

In anul 2014 I.M.S.P Centru de Sănătate Hîncești a procurat hîrtie termosensibilă, tonometru ocular portabil (anexa3) pentru prestarea serviciilor medicale. Prețul de achiziție fiind de 26280,00 lei. Deoarece nu a fost necesar transportare,montare etc., valoarea de intrare coincide cu prețul de achiziție 26280,00 lei.

Mijloacele fixe achiziționate contra plată de la terți sunt inregistrate in contabilitate in baza documentelor de insoțire prin intermediul formulelor contabile:

Debit contului 123 ” Mijloace fixe” – 26280,00 lei

Credit contului ”Datorii comerciale curente ” – 26280,00 lei

Pentru mijloacele fixe primite cu titlu gratuit, ca donație sau subvenție guvernamentală de la terți, valoarea de intrare se stabilește prin expertiză, ori in baza datelor primare din documentele de recepție – predare adăugind cheltuielile de dare in exploatare a mijloacelor fixe. Intreprinderea nu a primit donații de mijloace fixe sau aport in capitalul statutar in anul curent.

În urma actului de primire-predare a clădirilor din 15 aprilie 2014 (anexa 4), I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești”a efectuat transmiterea în folosință gratuită a clădirii secției consultative cu valoarea de bilanț 1034911,79 lei

Debit contului 123 ” Mijloace fixe” – 1034911,79 lei

Credit contului 622 ” Venituri financiare”- 1034911,79 lei

Valoarea justă reprezintă suma, prețul la care activele pot fi schimbate in procesul operațiunilor comerciale, intre părțile independente, informate, interesate și care au consimțit tranzacția. Cu toate, că deja cițiva ani de–a rindul Republica Moldova se află in perioada de tranziție la economia de piață, pîna in prezent, in practica noastra contabilă acest termen nu se utilizează. Condiția principala (de baza) de determinare a valorii juste este că ambele parți, care concomitent (simultan) se manifestă ca vinzător și cumpărător, trebuie sa fie independente una față de alta, in caz contrar, comercializarea (schimbul) activelor va fi efectuată dupa valoarea de piață a activelor, dar la preț de piață se evaluează valoarea activelor, care se comercializează, și activelor, care se primesc in schimb.

Mijloacele fixe achiziționate sau predate pe calea schimbului se evaluează la valoarea negociată de părți, care se determină in mod riguros in succesiunea stabilită :

valoarea justă a mjilocului fix primit in schimb sau oferit prin schimb, corectată cu suma mijloacelor bănești sau a echivalentelor acestora plătite (primite);

valoarea contabilă a mijlocului fix care urmează să fie schimbate, dacă nu există valoarea de piață real confirmată;

valoarea contractuală.

Evaluarea ulterioară a mijloacelor fixe

După ce mijlocul fix a fost constatat, adică inragistrat la intrări pe parcursul perioadei de utilizare, el poate fi evaluat după două metode :

SNC,, Imobilizări necorporale și corporale “

alternativ – admisibilă

Metoda alternativă admisibilă prevede de a evalua mijloacul fix pe parcusul utilizarii acestuia la valoarea de reevaluare. Aceasta prezintă valoarea justă a mijlocului fix diminuată cu suma uzurii calculate la data intocmirii bilanțului.

In conformitate cu cele menționate anterior, putem menționa, că după constatarea inițială a obiectelor ca mijloace fixe, intreprinderea poate să utilizeze metoda alternativ – admisibilă de evaluare a acestora. Această metodă constă in aceea, că mijloacele fixe trebuie să fie inregistrate in contabilitate la valoarea reevaluată, iar in bilanțul contabil, la valoarea reevaluată diminuată cu suma respectivă a uzurii acumulate. Valoarea reevaluată reprezintă valoarea de piață la data reevaluării. De obicei se recomandă ca intreprinderea de sinestătător și regulat să efectueze reevaluarea mijloacelor fixe, pentru ca valoarea de bilanț a acestora să nu difere substanțial de valoarea justă la data intocmirii bilanțului și respectării principiului comparabilității indicatorilor activității economico-financiare.

In conformitate cu SNC,, Imobilizări necorporale și corporale “, valoarea justă se determină prin expertiză estimativă efectuată de către specialiști calificați. Dacă la unele mijloace fixe (obiecte rare, utilaje unicale) lipsește valoarea de piață confirmată, valoarea acestora se efectuează la valoarea de recuperare. Excepție fac cazurile cand aceste obiecte reprezintă o parte a afacerilor permanente a agentului economic.

Valoarea justă a mijlocului fix se determină, ținindu-se cont de destinația utilizării acestuia la data evaluării. De exemplu, nu se consideră legitimă evaluarea clădirii și utilajului intreprinderii la valoarea de consum, dacă terenul pe care se află intreprinderea se evaluează la prețul de piață liber al terenului destinat replanificării pentru un centru comercial sau cultivarea plantelor agricole. Valoarea de piață a unuia și aceluiaș obiect, in dependență de destinația acestuia la una și aceiaș dată va fi diferită.

Dacă valoarea de piață a mijlocului fix deja reevaluat diferă considerabil de valoarea de bilanț al acestuia (ca rezultat al inflației), atunci acesta trebuie să fie supus reevaluării din nou. Așa mijloace fixe ca mașinile, tehnica de calcul, utilaje electronice etc., adică valoarea justă a căror este instabilă și se modifică considerabil, atunci se recomandă ca acestea să se reevalueze o dată in an, de regulă, la finele anului. Obiectele mijloacelor fixe (clădirile, construcțiile speciale), a căror valoare justă se modifică neînsemnat, se recomandă să fie supuse reevaluării o dată in trei-cinci ani.

Dacă este reevaluat un obiect de mijloace fixe dintr-o grupă oarecare (clădirile, construcțiile speciale, mașinile și utilajele, instalațiile de transmisie, mijloacele de transport etc.), atunci este necesară reevaluarea intregii grupe. In caz contrar, sunt inevitabile reevaluarea selectivă a mijloacelor fixe și reflectarea rezultatelor acesteia in rapoartele financiare, fapt ce conduce la trecerea cheltuielilor și valorii lor la date diferite și la incomparabilitatea indicatorilor corespunzători.

Reevaluarea mijloacelor fixe se perfectează printr-un act cu formă specială . In afară de valoarea reevaluată a mijlocului fix se determină și suma uzurii acumulate la data reevaluării care se determină astfel:

prin produsul sumei uzurii mijlocului fix pană la reevaluare și a coeficientului modificării valorii de bilanț, după reevaluarea acestuia. Acest coeficient se calculează prin raportul dintre valoarea de reevaluare și valoarea de bilanț pină la reevaluarea acestuia;

din valoarea de bilanț după reevaluarea mijlocului fix se scade uzura acumulată, calculată după reevaluare, in acest caz uzura este egală cu zero.

Sunt două metode de reevaluare a mijloacelor fixe:

prin casarea uzurii acumulate;

fără casarea uzurii acumulate.

La randul său fiecare metodă include unul din următoarele variante:

reevaluarea in baza valorii de intrare;

reevaluarea in baza valorii contabile.

Rezultatele reevaluării obiectelor după constatarea acestora ca mijloc fix se reflectă in felul următor:

suma majorării valorii de bilanț se trece la majorarea capitalului propriu in postul de bilanț “Diferențe din reevaluarea activelor”

suma reducerii valorii de bilanț se trece la micșorarea capitalului propriu in postul de bilanț “Diferențe din reevaluarea activelor”

Aceste modificări ale valorii de bilanț sunt reflectate pe fiecare mijloc fix in parte. Este interzisă compensarea reducerii valorii contabile din reevaluarea unui mijloc fix pe seama majorării valorii contabile a altui mijloc fix.

Valoarea contabilă– suma cu care mijloacele fixe sunt evaluate la data intocmirii bilanțului. Ea este egala cu valoarea de intrare corectată sau reevaluată, diminuată cu uzura acumulată. Din punct de vedere al denumirii acest termen nu se deosebește de cel folosit in literatura contabilă. In ceea ce privește conținutul, atunci se poate menționa că valoarea contabilă reprezintă valoarea netă contabilă, care la randul său reprezintă valoarea contabilă diminuată cu suma uzurii la data intocmirii bilanțului.

Valoarea contabilă a mijloacelor fixe se modifică sau se casează și in urma operațiunilor de ieșire a activelor. Ieșirea mijloacelor fixe poate avea loc in urma lichidării sau uzurii depline, vinzarii, schimbului reciproc (barter). Profitul sau pierderile obținute de la lichidarea mijloacelor fixe se determina ca diferența intre incasările nete și valoarea contabilă la momentul ieșirii, precum și a cheltuielilor de demontare, realizare, transportare.

Concomitent apare și noțiunea de valoare reziduală care reprezintă suma netă pe care intreprinderea presupune să o obțină din mijlocul fix uzurabil la expirarea termenului de utilizare, cu excepția cheltuielilor așteptate la scoaterea din funcțiune a acestuia. Conform SNC ,, Imobilizări necorporale și corporale “valoarea reziduală a mijloacelor fixe se determină la achiziționarea acestuia și se ia in considerație la calculul sumei amortizării.

Valoarea amortizabilă – valoarea de intrare a mijloacelor fixe, care substituie valoarea acestora in rapoartele financiare, diminuată cu valoarea reziduală estimată in momentul achiziționării lor.

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE

2.1.Perfectarea documentară și contabilitatea intrării mijloacelor fixe

Obținerea informației finale privind existența și mișcarea mijloacelor fixe în cadrul entității este rezultatul culegerii, prelucrării și păstrării datelor și informațiilor în cadrul unui ansmblu de instrumente și procedee de lucru specifice contabilității care formează sistemul informațional contabil. Ca orice sistem, acesta se compune din mai multe subsisteme: documentele primare, registrele de evidență operativă și analitică și conturile contabile.

Prima verigă a sistemului informațional contabil o reprezintă documentele primare specifice pe genuri de operații economice în legătură cu mijloacele fixe, întocmite la locul și în momentul efectuării acestora, care constituie documentele justificative ce stau la baza înregistrării în conturile contabile.

După felul operațiilor pentru care se întocmesc, documentele privind mijloacele fixe se împart în 3 grupe: documente de intare, documente privind utilizarea (consumul) și documente privind ieșirea din patrimoniu.

Documentele de intrare cuprind: procesul-verbal (bon) de primire-predare (mișcare) a mijloacelor fixe, care se întomește în cazul aprovizionării cu mijloace fixe prin diferite căi ori al mișcării interne dintr-o secție în alta. În cele mai dese cazuri intrările de mijloace fixe sînt însoțite de factură fiscală a furnizorului. În cazul recepției mjloacelor fize după reparație, reconstrucție și modernizare se întocmește un proces-verbal de recepție a obiectelor reparate, reconstruite și modernizate.

Documente privind utilizarea (consumul) și transmiterea valorii cuprind borderoul de calcul și repartizare a uzurii miflocelor fize.

Documentele privind ieșirea din patrimoniu a mijlocelor fixe presupun: în cazul casării integrale sau parțiale a acestora, întocmirea unui proces verbal de casare a mijloacelor fixe; în cazul transerului cu plată sau cu titlu gratuit altei entități, întocmirea unui proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe; în cazul casării camioanelor, aototurismelor, remorcilor, semiremorcilor, întocmirea unui proces-verbal de casare a mijlocelor de transport auto.

Factura fiscală:

document de însoțire a mărfii pe timpul transportării;

document de transmitere a încărcăturii în gestiunea primitorului;

document justificativ de înregistrare în contabilitatea cumpărătorului;

documente ce confirmă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărătorul mijloacelor fixe.

Factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special, prezentat cumpărătorului de către subiectul impozabil, înregistrat în modul stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile.

Factura fiscală se perfectează de către furnizor pentru fiecare cumpărător în parte, cu completarea obligatorie a tuturor rechizitelor necesare. Factura fiscală, de regulă, se perfectează într-un număr minim de trei exemplare (primul- se arhivează la furnizor, al doilea- se expediază cumpărărtorului, al treilea- e pentru transportator). În caz de necesitate, factura fiscală se perfectează în cinci exemplare.

Proces-verbal (bon) de primire-predare (mișcare) a mijloacelor fixe:

document de înregistrare în evidența operativă și în contabilitate.

Se utilizează pentru a consemna intrarea mijloacelor fixe în patrimoniu entității, punerea în funcțiune a acestora, pentru a înregistra mișcările dintr-o secție în alta, pentru a opera transmiterea mijloacelor fixe din depozit în exploatare, precum și a consemna ieșirea mijloacelor fixe prin transfer. Se întocmește într-un exemplar pentru fiecare obiect în parte de către comisia de recepție desemnată prin dispoziția conducătorului entității. Se transmite contabilității entității, se semnează de către contabilul-șef și se aprobă de conducătorul entității.

Datele din documentele primare menționate constituie baza informațiilor din evidența operativă și analitică la nivelul entității sau a diferitelor compartimente de producție. Printre registrele de evință analitică a mijloacelor fixe se numără registrul numerelor de inventar și fișa de evință a mijlocului fix.

Registrul numerelor de inventar:

document de atribuire a numerelor de inventar mijloacelor fixe existente în entitate, în vederea identificării lor.

Se întocmește la compartimentul financiar-contabil prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fize intrate în entitate. Se poate folosi fie un registru pentru fiecare grup de mijloace fixe, fie un registru pentru mai multe grupuri, în funcție de numarul mijlocelor fixe existente și al celor care urmează a intra în entitate, astfel încît prima cifră a numarului de inventar să conducă la identificarea grupului. Număr de inventar se atribuie la fiecare mijloc fix, care constituie obiect de evidență, în momentul intrării în entitate. Numărul de inventar atribuit mijlocului fix va fi trecut în toate documntele care îl privesc și va fi înscripționat pe bunul în cauză, pentru identificare.

Fișa de evidneță a mijlocului fix:

servește ca document pentru evidența analitică a mijloacelor fixe.

Se întocmește într-un exepmplar de către contabil, pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de același fel și de aceeași valoare, care au aceleași metode de calcul al uzurii și aceleași durate de funcționare și sînt puse în funcție în aceeași lună. Se completează pe baza documentelor justificative privind mișcare mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar prin modrnezirări, completări sau reevaluări (procese-verbale specifice). Fișa mijlocului fix nu circulă în entitate. Pe fața documentului sunt înscrise date de identificare și caracterizare a mijlocului fix (valoarea de intrare, data punerii în funcțiune, metoda de calcul al uzurii, valoarea probabilă rămasă, durata de funcționare utilă etc.), iar pe verso sînt prevăzute coloane prin care se reflectă cantitativ și valoric (la valoarea de inventar) mișcările mijlocului fix respectiv.

Datele din documentele primare, după ce au fost prelucrate sînt culese și înregistrate în conturile contabile, unde se desăvîrșesc sub forma indicatorilor economici.

Pentru evidența sintetică a miloacelor fixe este destinat contul 123 “Mijloace fixe”.

În debitul contului se reflectă: valoarea de intrare a mijloacelor fixe date in exploatare, valoarea corectată a mijloacelor fixe ca rezultat al investigațiilor capitale ulterioare, valoarea reevaluată după reevaluare.

In creditul contului se reflectă: valoarea de bilanț a mijloacelor fixe ieșite, casarea sumei uzurii obiectelor (calculată pe durata de funcționare efevtivă ), valoarea bunurilor materiale utilizabile obținute.

Soldul contului este debitor și reflectă valoarea mijloacelor fixe la o anumită dată.

Contul se reflectă in Capitolul I al Bilanțului contabil in postura 060.

Modul de reflectare in contabilitate a intrărilor de mijloace fixe este prevăzut de SNC ” Imobilizări necorporale și corporale”  și depinde de condițiile și modul de achiziționare și creare a acestora.

Căile de intrare a mijloacelor fixe la intreprindere sunt:

in urma construcției;

procurării contra plată de la alte persoane fizice și juridice;

primirii cu titlu gratuit;

depunerii de către fondatori (participanți) sub forma de aport (cote de participație) in capitalul statutar;

stabilirii plusurilor de mijloace fixe in urma inventarierii;

achiziționării prin schimb;

primirii in chirie;

in urma deconservării, etc.

In anul 2014 la I.M.S.P ”Centru de Sănătate Hîncești” au avut loc intrări de mijloace fixe in urma procurării, primirii cu titlu gratuit.

La I.M.S.P ”Centru de Sănătate Hîncești” este păstrat modul tradițional de reflectare a intrărilor mașinilor, utilajelor, construcțiilor și a altor obiecte din grupa mijloacelor fixe. Momentul includerii in componența obiectului se consideră data punerii in funcțiune a acestuia. Documentul de bază, de punere in funcțiune a obiectului este procesul–verbal de primire–predare a mijloacelor fixe, factura fiscală.

La intrarea mijlocului fix în intreprindere se îndeplinește Factura fiscală, care se utilizează pentru a consemna intrarea mijloacelor fixe la intreprindere, punerea in funcțiune a acestora pentru a opera transmiterea mijloacelor fixe din depozit (din rezerve) in exploatare, precum și a consemna ieșirea mijloacelor fixe prin transfer.

Mijloacele fixe procurate de la alte persoane juridice sau fizice sunt reflectate in contabilitate in felul următor:

* Dacă mijloacele fixe nu necesită montaj și data punerii in funcțiune coincide cu momentul procurării, valoarea de cumpărare, precum și cheltuielele de procurare și aprovizionare, sunt incluse nemijlocit in debitul contului 123 „Mijloace fixe”.

In baza facturii fiscale seria JB3071528 din 12.12.2014 (anexa3) a fost procurat hîrtie termosensibilă și tonometru ocular de la o persoană juridică, în valoare de 26280,00 lei, care s-a achitat in acceeași zi prin intermediul băncii comerciale ,,Moldinconbank”,

In contabilitate au fost efectuate următoarele inregistrări contabile:

Se reflectă valoarea mijlocului fix procurat:

Debit contul 123 ,,Mijloace fixe” – 26280,00 lei

Credit contul 544 “Alte datorii curente” – 26280,00 lei

Se pot constata cazuri de intrari a mijloacelor fixe ca aporturi in fondul statutar a intreprinderii. Ceea ce privește valoarea de intrare a obiectelor și mijloacelor fixe, ea se determină de sinestătător de către conducerea intreprinderii cu fondatorii.

Totodată trebuie de menționat, că determinarea valorii de intrare a mijloacelor fixe trebuie sa fie orientată la prețul de piață in vigoare, la momentul intrării acestora, și de luat in vedere starea fiecărui obiect in parte, starea de uzură și mărimea posibilitații de a produce un anumit volum de producție sau prestări, servicii. Prin urmare, sub formă de aporturi ale fondatorilor aduse in capitalul statutar, pot intra atit mijloace fixe noi cit și obiecte parțial uzate.

Așa dar, intrarea mijloacelor fixe care necesită montaj, precum și a celor care nu necesită montaj, in cazul incoincidenței momentului de punere in funcțiune cu momentul intrării se inregistreză in debitul contului 121 “Imobilizări corporale în curs de execuție”

In continuare, toate cheltuielile aferente montării mijloacelor fixe se acumulează, de asemenea, in debitul contului 121 “Imobilizări corporale în curs de execuție”, iar in momentul punerii in exploatare acestea se includ in componența mijloacelor fixe prin formula contabilă la suma totală:

Debit contul 123 “Mijloace fixe”

Credit contul 121 “Imobilizări corporale în curs de execuție”

Dacă, mijloacele fixe nu necesită montaj și momentul de punere in funcțiune coincide cu momentul depunerii sub formă de aport (cota de participație) in capitalul statutar, atunci se face inregistrarea direct la preț de intrare negociat, in debitul contului 123,,Mijloace fixe” și creditul contului 313,,Capital nevărsat”.

Ceea ce privește intrarea mijloacelor fixe parțial uzate (vechi) primite de la fondatori (participanți) sub formă de aport (cota de participare) in capitalul statutar, este necesară determinarea valorii acestora. In acest caz, suma uzurii calculată in cursul perioadei utilizării obiectului de către fondatori (participanți) conform SNC nu se reflectă in contabilitate. Această situație este specifică și pentru obiectele de mijloace fixe intrate cu titlu gratuit, precum și a obiectelor intrate sub formă de subvenții guvernamentale ce se evaluează la valoarea venală.

Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj și instalare se iau la evidență nemijlocit in contul mijloacelor fixe. In conformitate cu Codul Fiscal al Republicii Moldova operațiile de primire-predare a bunurilor materiale cu titlu gratuit se impozitează cu TVA. Unitatea patrimonială ce predă obiectul de mijloace fixe scrie factura TVA și face inregistrări in Registru de evidență a cumpărărilor. Unitatea economică ce primește mijlocul fix n-are dreptul să trecă suma TVA in cont deoarece ea nu plătește această sumă și nici nu se cuvine să fie plătită. Valoarea mijloacelor fixe primite cu titlul gratuit se inregistrează ca venituri din activitatea financiară.

În urma actului de primire-predare a clădirilor din 15 aprilie 2014 (anexa 4), I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești”a efectuat transmiterea în folosință gratuită a clădirii secției consultative cu valoarea de bilanț 1034911,79 lei

Debit contului 123 ” Mijloace fixe” – 1034911,79 lei

Credit contului 622 ” Venituri financiare”- 1034911,79 lei

Mijloacele fixe primite sub formă de subvenții ori mijloacele bănești primite sub formă de subvenție care urmează a fi materializate în mijloace fixe sînt reglementate de prevederile Standartului Național de Contabilitate, potrivit căruia mijloacele fixe primite se constată și se contabilizează prin metoda capitalului. Aceasta prevede constatarea și contabilizarea mijloacelor fixe în corespondență cu creditul contului de finanțări și încasări cu destinație specială (datorii), iar după îndeplinirea condițiilor aferente subvențiilor, trecerea acestora la majorarea capitalului secundar. Pe măsura exploatării mijloacelor fixe în cauză subvenția se va constata că a venit al perioadei în care au fost efectuate cheltuielile respective ( amortizarea). În final, subvenția se va deconta definitiv la venituri o dată cu uzarea integrală a mijlocului fix.

Intrările de mijloace fixe din producția proprie (constiute cu forțe proprii) se înregistrează la terminarea lucrărilor, cînd se recepționează bunul obținut, în debitul contului de mijloace fixe și în creditul contului de active materiale în curs de execuție.

Obiectele de mijloace fixe create cu forțe proprii de contabilizează:

Debit contului 123 ” Mijloace fixe”

Credit contului 121” Imobilizări corporale în curs de execuție”

Obiectele de mijloace fixe constate plus la inventariere se înregistrează în debitul conturiloe de mijloace fixe și în creditul contului de venituri din activitatea de investiții.

Obiectele de mijloace fixe constate plus cu ocazia inventarierii se înregistrează prin formula contabilă:

Debit contului 123 ” Mijloace fixe”

Credit contului 612 ” Alte venituri din activitatea operațională”.

În cazul intrarilor de mijloace fixe prin aporturi în natură aduse de fondatori la formarea capitalului statutar, se debitează contul de mijloace fixe în corespondență cu conturile de evidență a capitalului propriu. Dacă mijloacele fixe sunt aduse ca aport pentru majorarea capitalului statutar deja existent, atunci acestea se înregistrează în contul de mijloace fixe în corespondență cu contul 536 ” Datorii față de proprietari”. Conform prevederilor art. 103 (alin.23) din Codul Fiscal, activele materiale a căror valoare depășește 6000 lei pentru o unitate și al căror termen de exploatare depășește un an, destinate includerii în capitalul statutar (social), sînt scutite de TVA.

Dacă obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj și momentul de punere în funcțiune coincide cu momentul primirii sub formă de aport la capitalul statutar, se întocmește formula contabilă:

Debit contului 123 ” Mijloace fixe”

Credit contului 313 ”Capital nevărsat”, în cazul în care mijlocul fix se depune după înregistrarea de către stat a entității, sau

Credit contului 313 ”Capital nevărsat”, în cazul în care mijlocul fix este depus pînă la înregistrarea de către stat a entității,

Credit contului 536 ” Datorii față de proprietari”, în cazul în care mijlocul fix este depus de

fondator pentru majorarea capitalului statutar al entității existente, care funcționeză deja.

Toate operațiile ce sunt legate de mișcările mijloacelor fixe, in contabilitatea I.M.S.P ”Centru de Sănătate Hîncești” sînt reflectate in registrul contului 123,,Mijloace fixe”.

Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe

Mijloacele fixe existente în activul entității sînt utilizate în activitatea de producție comercială ori în alte activități ale acsteia, ca rezultat, părți din valoarea lor se consumă treptat și se transmit asupra costului noilor produse fabricate, lucrări executate sau servicii prestate. In vederea recuperării părților din valoarea mijloacelor fixe consumate se utilizează noțiunea de uzură.

Sub aspect contabil și fiscal, metodele, modul de calcul al uzurii mijloacelor fixe și reflectarea acesteia în contabilitate sînt reglementate de următoarele acte normative :

SNC 16 ” Imobilizări necorporale și corporale” ;

Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale ;

Codul fiscal al Republicii Moldova ;

Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale ;

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor.

Amortizarea mijloacelor fixe, constituie repartizarea sistematică a valorii amortizabile a obiectelor in decursul duratei de funcționare utilă. Intreprinderea calculează uzura mijloacelor fixe, casînd suma respectivă la consumuri sau cheltuieli ale perioadei lunar.

Valoarea uzurabilă este valoarea de intrare a obiectului de mijloace fixe sau o altă sumă, care substituie valoarea acestuia în rapoartele financiare diminuată cu valoarea probabil rămasă în momentul achiziționării activului.

Amortizarea mijloacelor fixe se determină și se contabilizează de către toate intreprinderile, indiferent de forma de proprietate, asupra tuturor mijloacelor fixe aflate in exploatare, reparație, rezervă sau in timpul modernizării, chiar și in timpul staționării.

Conform politicii de contabilitate a intreprinderii uzura mijloacelor fixe se calculează pe fiecare obiect in parte, reeșind din durata de funcționare utilă și valoarea uzurabilă a lor prin metoda liniară.

Durata de funcționare utilă probabilă a unui obiect sau a unei grupe de obiecte omogene reprezintă perioada pe parcursul căreia entitatea prevede utilizarea activului ori cantității de unități de producție, volumul de servicii, pe care entitatea prevede (planifică) să le obțină din utilizarea obiectului.

Durata de funcționare utilă probabilă a unui obiect sau a unei grupe de obiecte omogene este determinată de intreprindere in mod independent, la momentul punerii acestuia (acestora) in funcțiune. Această durată o constituie:

– perioada pe parcursul căreia intreprinderea prevede utilizarea activului;

– cantitatea de unități de producție, sau a volumului de servicii, pe care

intreprinderea prevede (planifică) să le obțină din utilizarea obiectului.

Durata de funcționare utilă a mijloacelor fixe servește ca element de bază la calcularea uzurii și se determină:

după experiența intreprinderii la folosirea unui obiect similar;

in caz de lipsă de experiență la folosirea obiectului achiziționat, se ia ca bază experiența altei intreprinderi in utilizarea unui atare obiect sau similar;

la lipsa experienței intreprinderii se recurge la o expertiză independentă.

in baza documentației tehnice

Problema duratei de funcționare utilă este soluționată nu numai de către contabili, ci, în primul rind, de specialiști competenți in evaluarea obiectelor respective, pentru determinarea duratei de utilizare a mașinilor, utilajelor – ingineri, mecanici,tehnologii, a clădirilor și construcțiilor speciale – ingineri – constructori. Această durată este perfectată printr-o decizie (ordin pe intreprindere) și este indicată in politica de contabilitate și în fișele de inventar

Concomitent cu determinarea duratei de funcționare utilă, întreprinderea calculează valoarea rămasă probabilă. Ea reprezintă suma netă (valoarea bunurilor materiale utilizate) pe care întreprinderea prevede să o obțină la expirarea duratei de funcționare utilă. Acest indicator îl constituie valoarea metalului uzat – la scoaterea din uzură a mașinelor, utilajelor, mujloacelor de transport; a materialelor de construcție – la demolarea clădirilor, construcțiilor etc.

Amortizarea mijloacelor fixe se determină lunar și se contabilizeză de către toate întreprinderile, indifernt de forma de proprietate, pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în exploatare, reparației, rezervă, perum și în timpul efectuării modernizării acestora. Calculul amortizării fixe începe cu prima zi a lunii următorei lunii în care a avut loc punerea în funcțiune a mijloecelor fixe. Pentru mijloacele fixe scoase din funcțiune în luna curentă amortizarea nu se mai calculează începînd cu luna următoare.

Nu se calculează amortizarea:

terenurilor;

fondurilor de bibliotecă;

cinematecilor;

valorilor din muzee și de artă;

clădirilor și construcțiiloe speciale considerate ca monumente de arhitectură și artă;

animalelor productive și de muncă ( cu excepția cailor și cîinilor speciali pentru pază);

plantațiilor perene care nu au intrat în perioada de rodire;

mijloacelor fixe conservate în conformitate cu legislația în vigoare;

mijloacelor fixe ale întreprinderii în timpul reconstrucției sau reînzestrării trehnice a acesteia – în cazul stopării totale a lucrărilor;

mijloacelor fixe la care s-a calculat integral amortizarea, dar care continua să fie exploatate;

activelor materiale pe termen lung în curs de execuție.

La I.M.S.P. ”Centul de Sănătate Hîncești” pentru calcularea amortizării mijloacelor fixe, se folosește , în conformitate cu politica de contabilitate, metoda liniară.

Metoda liniară presupune ca valoarea uzurabilă a obiectului să fie repartizată uniform pe parcursul duratei de funcționare utilă. Suma uzurii nu depinde de intensitatea utilizării obiectului și se determină prin raportul valorii uzurabile către numărul anilor la durata de funcționare utilă.

Metoda liniară expune repartizarea valorii uzurabile in perioadele de gestiune.

Insă se mai intilnesc și următoarele metode de calculare a uzurii:

– Metoda in raport cu volumul de produse fabricate (serviciilor);

– Metoda degresivă cu rată descrescătoare;

– Metoda soldului degresiv.

Pentru generalizarea informației privind uzura mijloacelor fixe, aflate in patrimoniul intreprinderii, este destinat contul de pasiv 124 "Amortizarea mijloacelor fixe". In creditul acestui cont se reflectă sumele uzurii calculate, iar in debitul lui -casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe casate sau ieșite. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la intreprindere la finele perioadei de gestiune.

Calculul uzurii mijloacelor fixe la I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești” la sfirșitul lunii ianuarie anul 2015 s-a reflectat in următoarele formule contabile (anexa):

Debit contul 813,,Consumuri indirecte de producție” – 6534939,86 lei

Credit contul 124,,Uzura mijloacelor fixe” – 6534939,86 lei

Valoarea de intrare – 12634170,34 lei

Valoarea amortizabilă – 6099230,48

Valoarea contabilă= Valoarea de intrare – Valoarea amortizabilă

La casarea mijloacelor fixe amortizarea acumulată se casează prin formula contabilă:

Debit contul 124,,Uzura mijloacelor fixe”

Credit contului 123 ”Mijloace fixe”

La intreprinderi se poate intimpla să fie necesară reexaminarea duratei de funcționare. Necesitatea reexaminării duratei de funcționare utilă a mijloacelor fixe la intreprindere este condiționată de următorii factori:

influența amortizării morale;

comiterea unor greșeli de calculare a duratei de funcționare utilă a acestui indicator la punerea in funcționare a obiectului;

infăptuirea investițiilor capitale ulterioare (reparația capitală, ale cărei cheltuieli au fost capitalizate), modernizarea obiectului, reconstruirea.

In conformitate SNC , intreprinderea e datoare să concretizeze și metoda de calculare a uzurii privind obiectul de mijloace fixe respectiv. Drept temei de a concretiza servesc:

neargumentată a fost aleasă metoda de calculare a uzurii la punerea obiectului in funcțiune;

modificarea in programa utilizării obiectului care influențează modificarea respectivă in schema obținerii avantajului economic (beneficiului) etc.

Din cauza necoinciderii cheltuielilor și veniturilor reflectate in contabilitate și in fiscalitate, intreprinderea la sfirșit de an in afară de calcularea uzurii financiare, mai calculează și uzura in scopuri fiscale.

Reeșind din prevederile legislației fiscale apar diferențe la calculul amortizării, fapt ce influențează asupra calculului venitului impozabil.

Regulile de calcul a venitului impozabil diferă esențial de regulile de calcul a venitului contabil, fapt ce condiționează diferențe sumare intre aceiași indicatori. In conformitate cu prevederile SNC aceste devieri pot fi cu caracter temporar și permanent. Diferențele temporare necesită o repartizare in timp, ce determină apariția activelor amînate, și datorii amînate privind impozitul pe venit. Acestea apar ca rezultat al cheltuielilor privind impozitul calculat și a sumei reale a impozitului plătit.

Cea mai frecventă diferență temporară aparentă la majoritatea întreprinderilor este la calculul amortizării mijloacelor fixe. Această diferență apare ca urmare a divergenței intre elemente care determină acest indicator in contabilitatea financiară și calculele fiscale. Pentru calculul și determinarea corectă a acestei diferențe temporare este necesar studiul tuturor elementelor ce o determină. Aceste elemente nominalizate sunt:

suma uzurii determinată in contabilitatea financiară;

mărimea cheltuielilor privind intreținerea și reparațiile mijloacelor fixe;

valoarea reevaluată a mijloacelor fixe determinată in contabilitatea financiară;

valoarea probabilă rămasă stabilită in contabilitatea financiară;

valoarea obiectelor de mijloace fixe inlocuite forțat.

Conform “Regulamentului cu privire la modul de evidență și calculare a uzurii mijloacelor fixe in scopul impozitării” nr.74 din 29 ianuarie 2002 și a “Codului fiscal” art.26 și art.27 uzura in scopuri fiscale se calculează numai pentru mijloacele fixe care corespund următoarelor cerințe:

se folosesc in activitatea de intreprinzător;

se supun uzurii;

durata de funcționare utilă depășește un an;

valoarea depășește 6 000 lei.

Uzura nu se calculează la mijloacele fixe care sint conservate, construcțiilor capitale nefinisate, in timpul reconstrucției sau reutilizării tehnice a mijloacelor fixe, la suspendarea completă a funcționării intreprinderii, precum și pentru mijloacele fixe lichidate.

In ceea ce privește mijloacele fixe date in arendă, uzura se calculează de către proprietarul mijloacelor fixe sau de arendaș, conform condițiilor stipulate in contractul de arendă, precum și prevederilor.

Pentru mijloacele fixe la care uzura a fost calculată integral dar acestea continuă să funcționeze, uzura nu se calculează.

Mărimea deducerii uzurii calculate in scop fiscal a mijloacelor fixe se determină:

pe categorii de proprietate;

potrivit normelor stabilite in codul fiscal pentru fiecare categorie

prin metoda soldului degresiv.

Pentru caclularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică in 5 categorii. Fiecare categorie a mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după termenul de exploatare și norma uzurii. Raportarea proprietății la categoriile de proprietate se efectuiază in modul stabilit de Guvern prin Hotărirea “Cu privire la clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate in scopul impozitării” nr.1218 din 31.12.1997.

Codul fiscal privede cinci categorii de proprietăți și pentru fiecare dintre ele este stabilită o anumită normă de uzură.

Pentru proprietatea raportată la categoria I, calcularea se face pe fiecare obiect. Pentru proprietatea raportată la categoriile II – V , calcularea uzurii se efectuiază prin aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective.

Tabelul 2.1

Clasificarea mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate

Calculul uzurii mijloacelor fixe in scopul impozitării se efectuiază in baza formulei:

Uf = Bv x Ni : 100

Unde: Uf – uzura calculată in scopuri fiscale;

Bv – baza valorică ajustată a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune;

Ni – norma uzurii categoriei respective a proprietății.

Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină in modul următor: Bv = Bi + Sintr + Sc – Si , unde

Bi – baza valorică a mijloacelor fixe la inceputul perioadei de gestiune

ce raportează la categoria respectivă de proprietate, se determină ca

diferența dintre baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioade

precedente (Bv) și suma uzurii calculate a perioadei de gestiune

precedente (Uf): Bi = Bv – Uf .

Suma intrărilor (Sintr.) – reprezintă valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou procurate sau create cu forțe proprii.

Suma corectărilor (Sc) – reprezintă diferența dintre suma depășirii limitei stabilite privind cheltuielile pentru reparația proprietății (Sd) și suma TVA ce urmează a fi trecută in cont (Stva) precum și suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe.

Perioada de calcul a uzurii in scopuri fiscale se consideră anul intreg fiscal, indiferent de data intrării mijloacelor fixe, iar pentru obiectele de mijloace fixe eșite uzura in scopuri fiscale nu se calculează.

Un alt element ce duce la apariția diferențelor temporare la uzura mijloacelor fixe, sunt și valorile obținute de la reevaluarea mijloacelor fixe in decursul funcționării utile reieșind de la valoarea constatată la data respectivă. Acest element determină modificări in mărimea sumei uzurii calculate in contabilitatea financiară. In scopurile fiscale acest element nu se evidențiază și nu se modifică suma uzurii calculate. Conform art. 27,28 din SNC 12 “Contabilitatea impozitului pe venit”, cheltuielile curente și amanate privind impozitul pe venit, diferentele din reevaluare se reflectă nemijlocit la modificarea capitalului propriu.

Un alt element ce duce la apariția diferențelor la impozitarea și mărimea uzurii mijloacelor fixe, este valoarea probabilă rămasă. Dacă ne referim la viziunea liniară a sumei uzurii calculate putem constata că mărimea ei este egală, cît pentru contabilitatea financiară, cît și pentru calculele fiscale. Anularea acestei datorii privind impozitul pe venit va fi reflectată in anul scoaterii din funcțiune a obiectului de mijloace fixe, la momentul constatării valorii bunurilor materiale obținute.

2.3 Perfectarea documentară și contabilitatea ieșirii mijloacelor fixe

Pe parcursul utilizării, mijloacele fixe se utilizează atît fizic, cît și moral, fie integral, fie parțial, fapt ce condiționează scoaterea lor din funcțiune și înlocuirea cu noi obiecte de mijloace fixe. Totodată, unele mijloace fixe pot fi vîndute sau donate altor entități. Modul de contabilizare a operțiunilor privind ieșirea mijloacelor fixe din patromoniu depinde de cauzele casării acestora, care pot fi:

amortizarea deplină (fizică sau morală);

vanzării altor persoane fizice și juridice;

casării (lichidării din cauza uzurii complete);

transmiterea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe;

transferarea (investirea) mijloacelor fixe ca cotă in capitalul statutar al altor intreprinderi;

predarea in arendă finanțată;

schimbul mijloacelor fixe;

lipsurile constatate cu ocazia inventarierii;

deteriorării în urma calamităților naturale sau accidentelor;

depistarea lipsurilor de mijloace fixe ca rezultat al inventarierii.

La I.M.S.P ”Centru de Sănătate Hîncești” in anul de referință a avut loc lichidarea mijloacelor fixe din cauza uzurii complete.

La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii complete, cat și a calamităților naturale se intocmește un proces-verbal de casare a mijloacelor fixe (anexa6). Acest formular servește pentru consemnarea ieșirii mijloacelor fixe (cu excepția mijloacelor de transport auto) la casarea intergrală sau parțială a acestora. Procesul verbal se intocmește in două exemplare de o comisie creată de către conducătorul intreprinderii, se aprobă de către acesta sau de persoana imputernicită să indeplinească această funcție. Un exemplar al procesului verbal se prezintă la contabilitate, altul se inmanează gestionarului și servește ca bază pentru predarea la depozit a pieselor de schimb, a materialelor, a fierului vechi etc. recuperate din casarea mijlocului fix.

Deseori pe parcursul perioadei de utilizare a mijloacelor fixe unele obiecte nu se folosesc. Atunci, evident, va fi rațional de a vinde mijloace fixe neutilizate. Vanzarea mijloacelor fixe se face in baza unui contract de vanzare-cumpărare incheiat de vanzător și cumpărător. In contractul de vanzare-cumpărare se indică drepturile și obligațiunile ambelor părți, precum și termenul de plată, calitatea obiectului negociat, prețul ei de vanzare, etc. ceea ce privește negocierea prețului de vanzare, atunci acesta se stabilește la nivelul celui de piață, adică se determină in dependență de cererea și oferta pe piața a obiectelor respective, luandu-se evident, in considerație gradul de uzură și termenul de exploatare a mijlocului fix ce urmează a fi vandut.

La aceste documente de eliberare a obiectului cumpărătorului pot fi anexate documentele tehnice și altele, așa ca pașaportul, instrucțiunea privind regulile de exploatare, etc.

Menționăm faptul, că mijloacele fixe pot fi vandute cumpărătorilor la prețul egal, mai mic sau mai mare decat valoarea de bilanț. In funcție de aceasta, intreprinderea-vanzător, in primul caz, nu va avea nici venit, nici pierderi; in cazul al doilea – se formează pierderi, in al treilea caz – venit. Prin urmare, suma TVA plătită bugetului respectiv va fi egală, mai mică sau mai mare decit TVA trecută in cont, in cazul cind valoarea obiectului vindut include TVA.

Să presupunem că intreprinderea vinde un utilaj pus in funcțiune pină la 01.07.98 a cărui valoare de intrare constitue 80 000 lei, durata de funcționare utilă – 6 ani, uzura acumulată pină la momentul vinzării =44000lei, valoarea de bilanț – 36 000 lei, preț de vinzare=34000lei.

preț de vinzare (34000) < valoarea de bilanț (36000)

1)Decontarea uzurii acumulate pină la vinzare

Debit contul 124,,Uzura mijloacelor fixe” – 44000 lei

Credit contul 123,,Mijloace fixe” – 44000 lei

2)Casarea valorii de bilanț (fără TVA):

Debit contul 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” – 30000lei

Credit contul 123,,Mijloace fixe” – 30000 lei

3)Trecerea in cont a sumei TVA calculată din valoarea de bilanț:

Debit contul 534,, Datorii față de buget ” – 6000 lei

Credit contul 123,,Mijloace fixe” – 6000 lei

4)Inregistrarea creanței cumpărătorului:

Debit contul 221,,Creanțe comerciale” – 34000 lei

Credit contul 621,, Venituri din operațiuni cu active imobilizate ” – 28000 lei

Credit contul 534,, Datorii față de buget” – 6000 lei

5) Incasarea numerarului

Debit contul 242,,Conturi curente in monedă națională” – 34000 lei

Credit contul 221,,Creanțe comerciale” – 34000 lei

Casarea mijloacelor fixe din cauza amortizării complete are loc atunci cînd acestea au ajuns la finele duratei de exploatare utilă și numai pot face față cerințelor impuse de parametrii tehnico –economici ai procesului de producție. În aceste condiții se impune deci, pe deoparte, distrugerea fizică a bunului respectiv (demontarea, demolarea, dezmembrarea), și pe de altă parte, scoaterea lui din evidență.

Scoaterea din funcție a unor mijloace fixe ocazionează operații de demontare a utilajelor, demolarea cladirilor, trasportul materialelor etc., și pe de altă parte înregistrarea unor bunuri recuperate. Totodată, ieșirea mijloacelor fixe din entitate determină și scoaterea lor din activul patrimonial, scăderea amortizării înregistrate, cît și înregistrarea cheltuielilor și a veniturilor generate de operațiunile de demontare, demolare și recuperare. Cheltuielile efectuate sînt înregistrate în debitul contului de cheltuieli ale activității de investiții și în creditul conturilor valorilor consumate.

În urma procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe din 25 martie 2015, are loc scoaterea din uza a unui frigider cu nr. de inventar 0001233000, valoarea de intrare 9900 lei. Fiind uzat complet, suma amortizării – 9900 lei. În urma casării obiectului nu au fost suportate cheltuieli de casare (anexa 6)

Formulele contabile la casarea mijlocului fix din cauza uzurii complete:

casarea amotizării acumulate a mijlocului fix:

Debit contul 124 ”Uzura mijloacelor fixe” – 9900 lei.

Credit contul 123 ”Mijloace fixe” – 9900 lei.

înregistrarea materialelor utilizabile obținute din casarea mijlocului fix (valoarea materialelor obținute nu depășește limita valorii reziduale estimate):

Debit contul 211 ”Materiale”

Credit contul 123 ”Mijloace fixe”

înregistrarea materialelor utilizabile obținute din casarea mijlocului fix peste limita valorii reziduale estimate:

Debit contul 211 ”Materiale”

Credit contul 621 ” Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

decontarea valorii de bilanț (în cazul în care valoarea materialelor obținute din casare este mai mică decît valoarea reziduală estimată)

Debit contul 721” Cheltuieli cu active imobilizate ”

Credit contul 123 ”Mijloace fixe”

înregistrarea cheltuielilor efective la scoaterea din uz a mijloacelor fixe:

Debit contul 721” Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- la suma salariilor muncitorilor privind demontarea utilajului

Ct 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale” – la suma contribuțiilor pentru asigurările sociale aferente salariilor calculate

Credit contul 812 ”Activități auxiliare” – pentru serviciile trasnportului auto propriu.

Ieșirea din patrimoniul entității a mijloacelor fixe pe calea vînzării generează, de fapt, două operațiuni economice: una din vînzare propriu-zisă, și a doua, de scoatere din evidența mijlocului fix vîndut. Vînzarea mijloacelor fixe generează o creștere a veniturilor din activitatea de investiții la prețul de vînzare negociat și, totodată, creșterea dreptului de creanță asupra cumpărătorilor. Totodată, trebuie de menționat că vînzarea de mijloace fixe, conform art. 93 al Codului fiscal, este catalogată ca livrare impozabilă cu TVA. Deci entitatea este obligată să calculeze și sa înregistreze TVA de la valoarea impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse amortizării, conform art. 97 (alin. 5) din Codul Fiscal, reprezintă valoarea cea mai mare dintre valoarea lor de bilanț și valoarea de piață.

Scoaterea din evidență a mijlocului fix vîndut se face la valoarea contabilă de intrare prin creditarea contului de mijloace fixe și debitarea conturilor: 124 ”Uzura mijloacelor fixe”, pentru valoarea amortizată, și 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”, pentru valoarea de bilanț (neamortizată).

Formulele contabile la casarea mijlocului fix în legătură cu vînzarea acestuia:

casarea amortizării acumulate a mijlocului fix ce se casează:

Debit contul 124 ”Uzura mijloacelor fixe”

Credit contul 123 ”Mijloace fixe”

decontarea valorii contabile:

Debit contul 721” Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 123 ”Mijloace fixe”

înregistrarea creanței și a venitului:

Debit contul 234 ”Alte creanțe curente”

Credit contul 621 ” Venituri din operațiuni cu active imobilizate ”

înregistrarea TVA din vînzarea mijlocului fix

Debit contul 234 ”Alte creanțe curente”

Credit contul 534 ”Datorii față de buget”

În mod asemănător se înregistrează și scoaterea din evidență a mijloacelor fixe transmise ca alocații de cotă – parte în capitalul statutar al altor entități, doar că în cazul dat creanța se va încasa nu cu mujloace bănești, dar cu investiții financiare, fie pe termen lung, fie pe termen scurt, în părți legate sau nelegate, reprezentate de acțiuni sau cote de participație. Totodată, trebuie de menționat că, în conformitate cu prevederile art. 103 (alin. 23) din Codul fiscal, activele materiale a căror valoare depășește 6000 lei pentru o unitate și al căror termen de exploatare depășește un an, destinate includerii clapitalul social, sînt scutite de TVA. La întreprinderea analizată nu au avut loc casarea mijlocului fix în urma vînzării.

Formulele contabile la scoaterea din evidență a mijlocului fix transmis ca alocații de cotă – parte în capitalul statutar al altei entități:

casarea uzurii acumulate a mijlocului fix ce se casează:

Debit contul 124 ”Uzura mijloacelor fixe”

Credit contul 123 ”Mijloace fixe”

decontarea valorii de bilanț:

Debit contul 721” Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 123 ”Mijloace fixe”

înregistrarea creanței și a venitului în legătură cu transmiterea mijlocului fix:

Debit contul 234 ”Alte creanțe curente”

Credit contul 621 ” Venituri din operațiuni cu active imobilizate”

Înregistrarea cotei – părți din capitalul statutar al entității în care sa investit sub formă de investiții financiare:

Debit contul 141 ”Investiții finaciare pe termen lung în părți neafiliate”

Debit contul 142 ” Investiții finaciare pe termen lung în părți afiliate”

Debit contul 251 ” Investiții finaciare pe termen scurt în părți neafiliate”

Debit contul 252 ” Investiții finaciare pe termen scurt în părți afiliate”

Debit contul 234 ”Alte creanțe curente”

Ieșirea din patrimoniul entității a mijloacelor fixe cu titlu gratuit generează o singură operațiune economică, și anume aceea de scoatere din evidență a mijlocului fix predat cu titlu gratuit. Transmiterea mijloacelor fixe cu titlu gratuit, conform art. 93 a Codului fiscal, se consideră livrare de mărfuri impozabilă cu TVA. Deci entitatea care predă gratuit mijlocul fix este obligată să calculeze și să înregistreze TVA de la valoarea impozabilă. Valaorea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse amortizări, conform art. 97 (alin.5) din Codul fiscal, reprezintă valoarea cea mai mare dintre valoarea lor de bilanț și valoarea de piață. Entitatea care predă mijlocul fix emite factură fiscală și o înregistrează în registrul de evidență a livrărilor. Suma TVA calulată către buget se recunoaște ca cheltuieli generale și administrative. Întreprinderea care primște gratuit mijlocul fix nu are dreptul la trecerea în cont a TVA în conformitate cu art. 102 (alin. 1), deoarece se permite trecerea în cont a sumei TVA doar achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor.

Formulele contabile la casarea mijlocului fix în legătură cu transmiterea lui gratuită:

casarea uzurii acumulate a mijlocului fix ce se casează:

Debit contul 124 ”Uzura mijloacelor fixe”

Credit contul 123 ”Mijloace fixe”

decontarea valorii de bilanț:

Debit contul 721”Cheltuieli ale activității de investiții”

Credit contul 123 ”Mijloace fixe”

înregistrarea TVA:

Debit contul 713 ”Cheltuili genereale și administrative”

Credit contul 534 ”Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

La întreprinderea analizată nu au avut loc ieșiri a mijloacelor fixe cu titlu gratuit.

Daca s-ar fi intilnit achiziționarea activelor materiale pe calea schimbului, adică prin vinzarea pe bază de barter sau contravinzare. Se distinge schimb total și parțial, precum și schimb cu active identice și neidentice. In toate cazurile de schimb valoarea de intrare a activului achiziționat și a activului schimbat se estimează la valoarea venală.

Dacă valoarea justă a obiectului achiziționat este mai mare (mai mică) decit valoarea venală a obiectului schimbat, schimbul se efectuiază, ținind cont de corecțiile mijloacelor bănești sau a echivalentelor acestora. Dacă in operațiile de schimb al activelor participă mijloacele bănești sau echivalentele acestora, acesta demonstrează că obiectele schimbate nu au o valoare venală identică. In acest caz are loc schimb parțial de active.

Dacă in cazul schimbului obiectelor identice și neidentice valoarea justă este mai mică decit valoarea contabilă a obiectului dat in schimb, diferența dintre acestea se consideră ca pierdere și nu se trece la prețul activului primit.In cazul in care la schimbarea activelor identice valoarea de piață a obiectului schimbat coordonată de plăți, este mai mare decit valoarea contabilă a acestuia, profitul nu se constată. Diferența apărută in acest caz se trece la valoarea reziduală a obiectului transmis, diminuind astfel valoarea de cumpărare a mijlocului fix achiziționat pe calea schimbului.

CAPITOLUL III MODUL DE PREZENTARE A INFORMAȚIILOR PRIVIND MIJLOACELE FIXE ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE

3.1 Inventarierea mijloacelor fixe și rolul acesteia în veridicitatea

informației contabile

Conform Legii contabilității Republicii Moldovași a “Regulamentului privind inventarierea” la intreprindere trebuie să se efectuiaze inventarierea activelor și pasivelor existente.

Sarcinile de bază ale inventarierii sînt:

Stabilirea existenței efective a mijloacelor fixe, terenurilor, activelor nemateriale, investițiilor financiare, stocurilor de mărfuri și material, mijloace bănești, volumul producției în curs de execuție, creanțelor și datoriilor etc.;

Controlul asupra integrității activelor prin compararea existenței efective a acestora cu datele contabilității;

Stabilirea bunurilor care parțial și-au pierdut calitatea inițială sau a modelelor învechite;

Depistarea bunurilor neutilizate în copul vînzării lor ulterioare;

Verificarea respectării regulilor și condițiilor de păstrarea a stocurilor de mărfuri și material, a mijloacelor bănești, precum și a regulilor de întreținere și exploatare a mașinilor, utilajelor și a altor mijloace fixe;

Verificarea realității valorii de bilanț a activelor material pe termen lung;

In conformitate cu art. Legii Contabilității Republicii Moldova nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 este necesar de a efectua inventarierea patrimoniului intreprinderii, inclusiv a mijloacelor fixe:

nu mai puțin de o dată in an;

cind intervine o predare-primire de gestiune;

in cazul trecerii de la o formă de proprietate la alta sau incetării activității agentului economic;

sint indici că există lipsuri sau plusuri de gestiune;

ca urmare a incendiilor, calamităților naturale;

la cererea organelor de control;

conform ordinului judecății sau a procuraturii;

Inventarierea patrimoniului intreprinderii, inclusiv a mijloacelor fixe, este una din pîrghiile principale prin intermediul căreia se realizează funcția de control a contabilității. Prin inventariere se realizează concordanța dintre realitate și datele contabilității, precum și cunoașterea faptică la un moment dat a existentului de valori materiale in expresie naturală și bănească pe fiecare in parte sau la nivelul intregii unități economice.

Din motivul că I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești” dispune de mijloace fixe suficiente, este necesar de efectuat o inventariere amplă,contabilul le poate verifica oricind. Toate mijloacele fixe sunt puse in funcțiune și dacă ar dispărea, s-ar observa imediat.

Din punct de vedere metodologic etapele inventarierii mijloacelor fixe ar fi fost aceleași. In prima fază de pregătire a comisiei de inventariere de către fondatorul intereprinderii trebuie semnat un “ordin de inventariere ” prin care se stabilește data efectuării inventarierii și membrii comisiei de inventariere apoi, președintelui comisiei de inventariere i se înmînează listă de inventariere, (anexa) elaborată de conducerea intreprinderii (1 exemplar) și avizată de șeful-contabil. Acest document ar conține: obiectul inventarierii, data și ora inceperii inventarieii, data și ora predării documentelor in contabilitate, semnătura. Partea cealaltă a documentului conține regulile de efectuare a inventarierii.

In a doua fază-de desfășurare se constată efectul de elemente patrimoniale, inclusiv de mijloace fixe și se inscriu de către membrii comisiei in “Lista de inventariere a mijloacelor fixe” care se intocmesc pe fiecare secție.

Stabilirea, regularizarea și contabilitatea diferențelor de inventar se realizează prin confruntarea datelor efective rezultate de la totalizarea listelor de inventariere cu cele din evidența contabilă (sintetică sau analitică) sau evidența operativă.

După evaluare, documentele privind inventarierea se predau contabilității și conducerii, unde au loc celelalte faze ale inventarierii. Respectiv se determină diferențele de inventar și cazurile care le-au ocazionat, se propun modalități de regularizare a diferențelor. Mijloacele fixe la care se constată diferențe se inscriu in "Situația comparativă a rezultatelor inventarierii mijloacelor fixe" cu datele de identificare, constatate prin inventariere, cele existente in contabilitate și diferențele dintre ele.

Diferențele constatate pot fi:

plusuri de inventar – atunci, cand datele efective sint mai mari decit cele din contabilitate.

lipsuri de inventar – atunci, cand datele efective sint mai mici decit cele din contabilitate.

Diențele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:

Plusurile de bunuri și diferențele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se înregistrează la majoritatea veniturilor.

Lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei.

Lipsurile de bunuri care depășesc normele perisabilității naturale, precum și prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează la persoanele vinovate, în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

În cazul cînd nu sunt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea bunurilor sau lipsurile care depășesc normele prestabilității naturale se trec la cheltuielile perioadei.

Intrări de mijloace fixe sunt de asemenea obiectele de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii ca surplus, și se inregistrează majorind concomitent veniturile din activitatea de investiții. Conform principiilor standardelor naționale privind reflectarea activelor intreprinderii, plusurile de mijloace fixe constatate cu ocazia inventarierii trebuie să fie evaluate la valoarea de bilanț in momentul depistării.

Să admitem că la intreprinderea in urma inventarieii a fost depistat un instrument de reglare a utilajului, a cărui valoare venală este egală cu 3900 lei. Prin urmare, pentru această sumă trebuie să se intocmească formula contabilă :

Debit contul 123,,Mijloace fixe” – 3900 lei

Credit contul 621,,Venituri din operațiuni cu active imobilizate” – 3900 lei

Ca ieșire a mijloacelor fixe este și lipsa constatată cu ocazia inventarierii .

Mijloacele fixe lipsă sunt casate (trecute la cheltueli) in perioada gestionară in care au fost constatate conform hotăririi conducerii intreprinderii intocmindu-se un Proces verbal. Sumele care trebuie să fie recuperate de către persoanele culpabile se constată drept venit numai in cazul cind intreprinderea dispune o certitudine argumentată că dauna materială provocată va fi recuperată (vinovatul și-a recunoscut vina) – existența cererii de a recupera dauna materială, hotărirea organelor judiciare sau altor organe.

La sfarșitul inventarierii se intocmește “Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii” care conține informația despre totalul obiectelor de mijloace fixe constatate la inventariere și după datele contabiltății și hotărarea conducerii intreprinderii privind modalitățile de regularizare a diferențelor.

Reflectarea operațiunilor privind depistarea și recuperarea daunelor materiale cauzate de mijloacele fixe lipsă este următoarea:

Presupunem că in urma inventarierii la firmă s-a depistat lipsa unui utilaj care a fost utilizat 3 ani. Valoarea de intrare a acestuia constitue 10 000 lei, durata de funcționare utilă – 5 ani, valoarea rămasă probabilă – zero, suma uzurii cumulate pe 3 ani – 6 000 lei [(10 000 : 5) * 3]. Gestionarul și-a recunoscut vina și s-a hotărit că jumătate din sumă o achită la moment in casierie, restul se va reține din salariu lunar cite 410 lei. Dacă prețul de piață a utilajului lipsă este egal cu 4 100 lei (fără TVA), TVA constitue 820 lei, iar suma totală va fi 4 920 lei (4100+820). Prin urmare, termenul de recuperare va fi de 6 luni (2460 : 410)

Inregistrările contabile vor fi următoarele:

Decontarea uzurii acumulate in decurs de trei ani de utilizare a utilajului:

Debit contul 124,,Uzura mijloacelor fixe” – 6 000 lei

Credit contul 123,,Mijloace fixe” – 6 000 lei

Casarea valorii de bilanț a utilajului lipsă:

Debit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” – 4 000 lei

Credit contul 123,,Mijloace fixe” – 4 000 lei

Stabilirea TVA aferentă valorii de bilanț a utilajului lipsă (4 000*0,2 ):

Debit contul 713,,Cheltuieli administrative” – 800 lei

Credit contul 534,,Datorii față de bugetul” – 800 lei

Dacă se stabilește persoana vinovată, contabilizăm astfel:

Reflectarea creanței persoanei vinovate:

Debit contul 226,,Creanțe ale personalului”, subcontul 2262,,Creanțe pe termen scurt privindrecuperarea prejudiciului material ” – 4 920 lei

Credit contul 535,,Venituri anticipate curente” – 4 100 lei

Credit contul 534,,Datorii față de buge”, subcontul 5344,,Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 820 lei

5)Achitarea in numerar a 2 460 lei (4920 : 2)

Debit contul 241,,Casa” – 2 460 lei

Credit contul 226,,Creanțe ale personalului”, subcontul 2262,,Creanțe pe termen scurt privind recuperarea prejudiciului material” – 2460 lei

6)Reținerea lunară a mijlocelor bănești din salariu in recuperarea daunei materiale

Debit contul 531,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 410 lei

Credit contul 226,,Creanțe personalului” subcontul 2262 ,,Creanțe pe termen scurt privind recuperarea prejudiciului materiale” – 410 lei

7)Concomitent cu achitarea sumei respective se constată venitul aferent perioadei gestionare (fără TVA) – 341,37 lei [410 – (410 : 6)] :

Debit contul 535,,Venituri anticipate curente” – 341,37 lei

Credit contul 621,,Venituri din operațiuni cu active imobilizate ” – 341,37 lei

8)Calcularea TVA bugetului in luna curentă:

Debit contul 541,,Datorii preliminate” subcontul 5411,,Datorii preliminate privind decontările cu bugetul” – 68,63 lei

Credit contul 534,,Datorii față de buget” subcontul 5344,,Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 68,63 lei.

La I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești” nu s-au depistat nici lipsuri, nici plusuri de mijloace fixe, desfășurind o activitate de mici proporții, pe cind in viitor sunt planuri de lărgire a sferei de activitate.

3.2 Prezentarea informațiilor privind mijloacele fixe în situațiile financiare

Situațiile financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori care caracterizează situația patrimonială și financiară a întreprinderii și rezultatele activității economice a cesteia obținute în cursul perioadei de gestiune respective.

Pentru întocmirea rapoartelor financiare la întreprindere se desfășoară o activitate amplă de pregătire, cu scopul de a verifica corectitudinea și obiectivitatea datelor care vor fi incluse în rapoartele financiare.

Inițial conform datelor din documentele primare se verifică corectitudinea reflectării în contabilitate a tuturor operațiunilor economice și corespunderea datelor contabilității analitice cu rulajele și soldurile conturilor contabilității sintetice.

Ulterior la finele perioadei de gestiune soldurile și rulajele din Jurnalele-order de la fiecare cont se trec în „Balanța de verificare” care asigură verificarea exactități înregistrării operațiunilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice și bilanț.

La sistematizarea și structurarea rulajelor fiecărui cont utilizat pe conturi corespondente este utilizată „Cartea Mare” care la I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești”se întocmește în mod automatizat. Cartea Mare este un instrument de verificare a înregistrărilor contabile efectuate și de asemenea, o sursă pentru furnizarea datelor necesare întocmirii și analizei Bilanțului Contabil (rap.fin.).

O dovadă a reflectării corecte a operațiunilor economice ce au avut loc pe parcursul perioadei de gestiune servește egalitatea dintre sumele totale a soldurilor și rulajelor din Cartea Mare comparativ cu Balanța de Verificare.

I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești” aplicînd sistemul contabil complet în componența Raportului financiar anual trebuie să conțină următoarele:

Bilanțul Contabil (formularul nr.1) ,

Raportul pe profit si pierdere (formularul 2) ,

Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul 3),

Raportul privind fluxul mijloacelor bănești (formularul 4),

Anexa la Bilanțul Contabil (formularul 5),

Anexa la raportul privind rezultatele financiare (formularul 6),

Notă explicativă.

Culegerea operațiunilor econimice din documentele primare și prelucararea informației prin intermediul jurnalelor-order se referă la categoria lucrărilor efectuate în cursul perioadei de gestiune. La sfărșitul perioadei de gestiune, soldurile finale ale conturilor sintetice din jurnalele-ordere și cartea mare sînt supuse unui alt proces de prelucrare înainte de întocmirea rapoartelor financiare, care este denumit ca: lucrările permegătoare la întocmirea rapoartelor financiare.

Pentru pregătirea situațiilor financiare veridice din punct de vedere contabil, înainte de întocmirea acestora, instituția desfășoară o activitate amplă de pregătire, care constă în verificarea oportunității, plenitudinii și pbiectivității datelor incluse în rapoartele financiare. În aceste scopuri se determină succesiunea îndeplinirii procedurii contabile finale, care cuprinde următoarele etape:

I etapă – are loc verificarea corectitudinii reflectării în bilanțul contabil a tuturor operțiunilor economice, conform datelor din documentele primare.

II etapă – verificarea corespunderii datelor contabilității analitice cu rulajele și soldurile conturilor contabilității sintetice.

III etapă – cuprinde inventarierea activelor și pasivelor întreprinderii și reflectarea rezultatelor acestora în contabilitate. Inventarierea, potrivit Regulamentul privind inventarierea aprobat conform ordinului ministerului finanțelor din 29.05.2012, reprezintă un procedeu de control și autentificare documentară a existenței elementelor de activ și datorii în expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, care aparțin și/sau se află în gestiunea temporară a entității la data efectuării acesteia.

Paralel cu inventarierea bunurilor, contabilitatea întreprinderii urmează să verifice înregistrările în toate conturile respective în comparație cu conturile corespondente.

De exemplu, la mijloacele fixe (în conformitate cu conturile respective ale investițiilor capital) este necesar de stability dacă toate obiectele sînt puse în exploatare și înregistrate în evidență.

IV etapă–închiderea conturilor de venituri și cheltuieli la finele anului de gestiune. Acest proces se efectuează la finele anului și include trecerea sumelor accumulate din conturile de venituri și cheltuieli (clasele 6 și 7) în contul 351 ”Rezultat finaciar total”, pentru generalizarea veniturilor și cheltuielilor realizate în cursul anului și determinarea rezultatelor financiare, obținute din activitatea operțională, de investiții finaciare, inclusive posturile excepționale.

V etapă – închiderea registrelor contabile și transferarea soldurilor finale în cartea mare și balanța de verificare.

În situațiile financiare ale entității se prezintă cel puțin următoarele informații privind imobilizările corporale:

metodele utilizate la calcularea amortizării;

costul de intrare (sau altă valoare ce substituie valoarea de intrare în situațiile financiare), amortizarea acumulată și pierderile acumulate din depreciere la începutul și sfîrșitul perioadei de gestiune, precum și modificările în perioada de gestiune pe fiecare categorie de imobilizări corporale;

valoarea contabilă a imobilizărilor corporale care nu se utilizează temporar;

costul de intrare (sau altă valoare ce substituie valoarea de intrare în situațiile financiare) a obiectelor amortizate integral și care continuă să funcționeze;

costurile ulterioare capitalizate în perioada de gestiune;

valoarea imobilizărilor corporale gajate sau ipotecate, sau acordate drept garanție pentru anumite datorii ale entității.

În rîndul 040 „Imobilizări corporale în curs de execuție” a bilanțului contabil (anexa) se reflectă costurile aferente imobilizărilor corporale aflate în perioada de creare și/sau pregătire spre utilizare pînă la data punerii în exploatare, care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale și corporale”.

În rîndurile 050 „Terenuri” și 060 „Mijloace fixe” se reflectă valoarea contabilă a terenurilor, mijloacelor fixe proprii și primite în leasing financiar și/sau în gestiune economică aflate în exploatare.

Pe postul 080 ” Uzura și epuizarea imobilizărilor corporale” se indică cu semnul ”minus” suma amortizării calculate, preum și epuizarea resurselor naturale ce aparțin întreprinderii cu drept de proprietate sau preluate în arendă pe termen lung cu drept de răscumpărare.

Indicatorul postului 090 ”Valoarea de bilanț a activelor materiale pe termen lung” se determină ca diferența dintre suma activelor materiale în curs de execuție, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor minerale și suma uzurii și epuizării imobilizărilor corporale.

I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești” la data raportării 09.03.2015 conform anexei , dispune de următoarele informații:

costul de intrare a mijloacelor fixe –17553741 lei;

amortizarea cumulată – 9224826 lei;

Conform datelor din exemplu, entitatea va reflecta în rd. 060 „Mijloace fixe” din bilanț valoarea contabilă a mijloacelor fixe în sumă de 8328915lei (17553741 lei – 9224826 lei ).

Imobilizarile corporale sunt raportate in situatiile financiare intocmite la inchiderea exercitiului financiar, respectiv in cadrul bilantului contabil, in situatia activelor imobilizate si situatia amortizarii activelor imobilizate. De asemenea, date referitoare la imobilizarile corporale se regasesc si in situatiile financiare anuale (anexa).

Tabelul 3.1

Imobilizări corporale la I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești” la 31 decembrie 2014

Urmărind etapele procedurii de îndeplinire a situațiilor financiare puteam spune ca au fost efectuate corect din punct de vederea a coenciderii soldurilor finale ale documentelor primare cu cele sintetice.

Dispunem de fișa contului 123 ”Mijloace fixe”, descifrarea lunară, cu un sold final pe credit de 9224825,98 lei. Raportăm verificarea soldului la Cartea Mare a contului 123 ”Mijloace fixe” egal cu 9224825,98 lei pe credit.

Intrarile de imobilizari corporale reprezinta 3205992 lei, din care:

Tabelul 3.2

Intrarile de imobilizari corporale

Iesirile de imobilizari corporale reprezinta 0,00 lei din care:

Tabelul 3.3

    Iesirile de imobilizari corporale

Intrarile de imobilizari au fost mai mari decat iesirile cu 3205992 lei.

Elementele de imobilizari corporale care sunt casate sau cedate sunt eliminate din bilant impreuna cu amortizarea cumulata corespunzatoare. Orice profit sau pierdere net(a) este recunoscut(a) in contul de profit si pierdere curent.

Modernizarile semnificative sunt capitalizate daca acestea extind durata de viata a activului sau daca maresc semnificativ capacitatea de generare a unor beneficii economice de catre acesta. Lucrarile de intretinere, reparatiile curente si imbunatatirile sunt incluse in contul de profit si pierdere la data la care sunt efectuate.

Activele imobilizate de natura obiectelor de inventar, inclusiv uneltele si sculele, sunt trecute pe cheltuieli in momentul darii in folosinta si nu sunt incluse in valoarea contabila a imobilizarilor.

Imobilizarile in curs de executie reprezinta mijloace fixe in curs de executie prezentate la cost. Acesta include costul realizarii obiectivului si alte costuri directe. Imobilizarile nu sunt reevaluate si nu sunt amortizate decat cu incepere din momentul finalizarii si punerii in folosinta.

Amortizarea mijloacelor fixe este calculata la cost prin metoda liniara de-a lungul duratei utile de viata estimata a activelor.

Perioada si metoda de amortizare sunt revizuite periodic pentru a asigura ca acestea sunt consecvente cu evolutia preconizata a beneficiilor economice rezultate din utilizarea mijloacelor fixe. Terenurile nu se amortizeaza deoarece se considera ca au durata de viata nelimitata.

Dispunem de fișa contului 124 ”Amortizarea Mijloacelor fixe”, descifrarea lunară, cu un sold final pe debit de 17553741,48 lei. Raportăm verificarea soldului la Cartea Mare a contului 124 ” Amortizarea Mijloacelor fixe” egal cu 17553741,48 lei pe debit

Concluzie

In epoca marilor transformări politice, tehnice și economice care au avut loc in lume, rolul contabilității este exorbitant. Procesul dezvoltării economice are tempouri excesive și ca rezultat devine mai acută necesitatea obținerii unor informații noi in diferite domenii ale activității economice.

La intreprinderile de producere, imobilizările corporale și in special mijloacele fixe constitue baza procesului de producție, de prestare a serviciilor etc. Fără aceste active este imposibilă activitatea intreprinderilor.

Se știe că mijloacele fixe sunt supuse procesului continuu de amortizare, astfel influențind nivelul profitului fiind necesară utilizarea lor maximă. Utilizarea eficientă a mijloacelor fixe constă in folosirea rațională a mijloacelor fixe, reperația la momentul oportun, modernizarea acestor active etc.

La I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești” organizarea contabilității este automatizată, folosindu-se programa informatică 1-C ,,Contabilitate”, repoartele și registrele necesare indeplinindu-se manual.

La contabilizarea mijloacelor fixe la I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești” drept bază informativă sunt documentele primare și centralizatoare.

Contabilizarea operațiunilor de intrare a mijloacelor fixe la firmă se face in bazafacturii fiscale pentru mijloacele fixe procurate de la furnizori;

Punerea in funcțiune a mijloacelor fixe se face in baza procesului verbal de primire-predare a mijloacelor fixe semnat de fondatorul intreprinderii. In acest document se indică elementele ce caracterizează pe scurt mijloacele fixe. In baza procesului verbal se deschide pentru fiecare obiect o fișă de evidență computerizată a mijloacelor fixe.

Dacă se supune analizei structura mijloacelor fixe la I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești”se observă că ponderea cea mai mare in totel mijloace fixe este ocupată de clădiri apoi urmează utilajele și instalațiile.

Cu toate că in 2014 a sporit inzestrarea muncii cu mijloace fixe, randamentul acestor mijloace a scăzut, ceea ce nu se apreciază pozitiv. La fel s-au inregistrat majorări ale serviciilor prestate fiind un rezultat pozitiv, insă s-a redus eficiența utilizării mijloacelor fixe. Aceasta vorbește despre o gestionare ineficientă a folosirii mijloacelor fixe. Creșterea menționată a fost obținută preponderent pe cale extensivă, ceea ce nu este solicitat in economia de piață. Pe viitor instituția dispune de rezerve de creștere a serviciilor prestate din contul folosirii mai eficiente a mijloacelor fixe active.

In rezultatul investigațiilor efectuate au fost formulate concluzii și propuneri de bază privind căile de ținere a evidenței mijloacelor fixe care rezidă din următoarele:

– I.M.S.P. ”Centrul de Sănătate Hîncești” activează in concordanță cu prevederile SNC, legii contabilității și ale Codului Fiscal al Republicii Moldova;

– este utilizată forma automatizată de ținere a contabilității, ceea ce simplifică lucrul contabilului;

– este nevoie de mărit cadrul funcțional, deoarece instituția a inceput să-și lărgească sfera de activitate, fiind foarte mult de lucru;

– se propune folosirea metodelor accelerate de calculare a uzurii mijloacelor fixe. Aceasta va piermite agentului economic să recupereze valoarea acestora intr-un timp mai scurt, astfel vor fi stimulate investițiile in mijloace fixe noi.

Ținerea contabilității in conformitate cu legislația in vigoare și alegerea celor mai eficiente metode, vor contribui, evident, la perfecționarea contabilității mijloacelor fixe și la obținerea unor informații mai obiective despre existența și mișcarea mijloacelor fixe.

In aceasta lucrare am incercat sa prezint tratamentele contabile si fiscale asupra imobilizarilor corporale si influenta acestora în I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești”.

Primul capitol se refera ls definirea, clasificarea, precum si influentele fiscale asupra imobilizarilor corporale. Acestea reprezinta active fixe detinute de intreprindere pentru a fi utilizate in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si este preconizat a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. Imobilizarile corporale se clasifica in terenuri si mijloace fixe (imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriata tertilor sau in scopuri administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decat 6000 lei).

In momentul in care nici un beneficiu viitor nu mai este asteptat din utilizarea ulterioara a mijloacelor fixe, atunci acestea sunt supuse operatiunii de casare.

In lucrarea de fata am prezentat atat aspectele contabile, cat si cele fiscale care implica imobilizarile corporale si influenta acestora asupra I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești”.

Interferentele fiscale in contabilitate sunt extrem de clare astfel incat pot oferi motivele unei relatii directe si necesare intre contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii.

Norma contabila reuneste regulile de definire si recunoastere a imobilizarilor corporale, implicit o reclasificare a imobilizarilor corporale, dupa cum este prezentat in Standardele Internationale de Contabilitate si legislatia contabila. Fiscalitatea, in schimb isi are propriile reguli mai mult sau mai putin opozabile intreprinderii. Costurile care antreneaza reduceri de impozite intotdeauna vor fi in atentia fiscalitatii.

Interferentele fiscale in contabilitate sunt extrem de clare astfel incat pot oferi motivele unei relatii directe si necesare intre contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii. Exemple in acest sens sunt numeroase: evaluarea elementelor din situatiile financiare, reevaluarea si amortizarea imobilizarilor corporale, tratamentul contabil si fiscal privind deprecierea activelor, provizioanele, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata.

Pentru amortizarea imobilizarilor corporale instituția foloseste cu regularitate ca metoda de amortizare, amortizarea liniara. In acest sens s-ar impune o analiza mai detaliata in ceea ce priveste alegerea metodei de amortizare si anume felul in care optiunea pentru o metoda sau alta, influenteaza rezultatele economico-financiare ale firmei.

I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești”utilizeaza pentru evidenta activitatii financiar – contabile programul de gestiune financiar –1C. Cu acest program se poate tine o evidenta la zi a fiecarui furnizor dar aceasta nu se realizeaza datorita intarzierii introducerii datelor. Pentru a tine evidenta la zi a fiecarui furnizor s-ar putea proceda la angajarea unei persoane care sa se ocupe de aceasta, deoarece in instituția prezentata nu este o asemenea persoana..

In activitatea I.M.S.P ”Centrul de Sănătate Hîncești”, rezulta ca deciziile privitoare la dezvoltarea, utilizarea si scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe au un efect de durata. Din acest motiv, pentru a lua cele mai bune decizii este necesar ca acestea sa fie fundamentate pe informatii exacte si complete cu privire la numarul si structura, caracteristici tehnico-functionale, stare tehnica si grad de uzura, valoare de intrare, depreciere, randament tehnic si economic. Pentru a se indeplini in bune conditii aceste cerinte, la organizarea contabilitatii mijloacelor fixe trebuie urmarite po serie de obiective. Un prim obiectiv il reprezinta cunoasterea valorii mijloacelor fixe la intrarea in patrimoniu, la inventariere si la inchiderea exercitiului la nivelul unitatii si pe categorii de mijloace fixe, precum si evidenta permanenta a existentei si miscarii mijloacelor fixe in vederea asigurarii controlului gestionar al lor. Amortizarea trebuie calculata exact si introdusa in cheltuielile de exploatare pentru a recupera valoarea mijloacelor fixe. De asemenea, a trebuie asigurat controlul gestionarii mijloacelor fixe, urmarindu-se determinarea corecta a capacitatilor de productie si realizarea unor indici eficienti de utilizare a acestora.

Conform Codului fiscal agentii economici care investesc in mijloace fixe amortizabile au posibilitatea sa aplice amortizarea fiscala.

Amortizarea fiscala consta in deducerea cheltuielilor cu amortizarea cu 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix la data punerii in functiune a acestuia, urmand ca valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare sa se determine dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru aceste mijloace fixe amortizabile deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluarea a acestora.

In cazul pierderilor sau castigurilor rezultate din vanzarea sau scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala.

Aplicarea amortizarii fiscale aduce entității o micsorarea a impozitului pe profit in prima luna de functionare a mijlocului fix mult mai mare decat in cazul in care aplica amortizarea contabila (metoda liniara), chiar daca impozitul pe profit in urmatoarele lunii ramase pana la terminarea duratei normale  de functionare se va calcula la valoarea fiscala a acelui mijloc fix.

Singurul inconvenient in cazul aplicarii acestei amortizari este conditia pusa cu privire la pastrarea in patrimoniu a acelui mijloc fix amortizat cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare.

Intr-o economie concurentiala orice intreprindere care doreste sa ramana competitiva, trebuie sa amelioreze continuu calitatea produselor sale, trebuie sa cunoasca costul acestora, sa se asigure de rentabilitatea si fluxul de lichiditate generat de fiecare produs sau sector de activitate in parte, si nu in ultimul rand sa aiba o buna organizare a gestiunii economico-financiare.

BIBLIOGRAFIE

ACTE NORMATIVE

1. Legea contabilității nr.113- XVI din 27 aprilie 2007 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.90-93 din 29 iunie 2007.

2. SNC “Imobilizări necorporale și corporale”

3Regulamentul privind inventarierea din 10.08.2012

4. Titlul III ,,Taxa pe valoare adăugată” al Codului Fiscal al Republicii Moldova.

MANUALE, MONOGRAFII , LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

1. A.Nederiță și un colectiv de autori ,,Contabilitate financiară”, Chișinău, Ediția II,ACAP, 2003, 637 p.

2. A.Nederiță ,,Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal”, Chișinău: Contabilitate și audit, 2007, 640p.

3. Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova. Colectiv de autori: coordonator A. Nederiță. Chișinău : Ed.ACAP, 1998 (vol. I), 1999(vol. II).

4. L. Șchiopu ,,Perfecționarea contabilității activelor materiale pe termen lung”, Chișinău 2002, 120p.

5. V. Bucur, V. Țurcanu, A. Graur ,,Contabilitatea impozitelor”, Chișinău : ASEM, 2005, 562p.

6. Бернстайн Л.А. Анализ финансовой отчетности, М.:Финансы и статистика, 1996

7. Бухгалтерский учет (под ред. Тишкова И. Е., Прищепа А. И.), Минск, Вышэйная школа, 1996

8. Астахов В. П. ,,Бухгалтерский учет: внеоборотные активы и ценные бумаги”, М.: Гардарика, Экспертное бюро, 1997.

9. CoțovanuC., NistorP.,,Evaluareamijloacelorfixeinperioadadetranzițieeconomică”, București, ed.,,EG”, 1997

10. V.C.Nichita ,,Economie politică”, vol. I, Galați, ed. Porto-Franco, 1992

11. E. Lande, P. Blin și P.Denos ,,Contabilitatea financiară aprofundată”, București: Ed. Economica, 2002, 416p.

12. V. Bălănuță ,,Analiza gestionară „ Chișinău, Ed.ASEM 2005, 120 p.

13. L. Bușe ,,Analiza economico-financiară” , București 2005

14. Marius Gust ,,Analiza economico-financiară” Independența Economică 2003, Pitești.

15. A. Ișfănescu, C. Stănescu, A. Băicuși ,,Analiza economico-financiară” , Editura Economică, București 1999.

16 Lilia Grogoroi, Liana Lzari, Aliona Bîrcă, Olesea Ghedorvici, Mihail Gherasimov, Galina Badicu, Ludmila Țurcan, Galina Gudima, Liliana Țurcanu, Maia Bajan, Lică Erhan ”Contabilitatea întreprinderii” , Editura Cartier, Chișinău 2011, 508 p.

ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

1.Zlatina Natalia, Panuș Valentina ”Despre diferența dintre deprecierea și reevaluarea mijlocului fix” // Monitorul Fiscal Nr. 25 2015, 10.03.2015

3.6. Galina Șpac, Petru Griciuc ,,Unele aspecte ale impozitării operațiunilor privind transmiterea mijloacelor fixe sub formă de aport la capitalul social” // Contabilitate și audit 2003, nr.8, pag.15-18.

BIBLIOGRAFIE

ACTE NORMATIVE

1. Legea contabilității nr.113- XVI din 27 aprilie 2007 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.90-93 din 29 iunie 2007.

2. SNC “Imobilizări necorporale și corporale”

3Regulamentul privind inventarierea din 10.08.2012

4. Titlul III ,,Taxa pe valoare adăugată” al Codului Fiscal al Republicii Moldova.

MANUALE, MONOGRAFII , LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

1. A.Nederiță și un colectiv de autori ,,Contabilitate financiară”, Chișinău, Ediția II,ACAP, 2003, 637 p.

2. A.Nederiță ,,Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codului fiscal”, Chișinău: Contabilitate și audit, 2007, 640p.

3. Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova. Colectiv de autori: coordonator A. Nederiță. Chișinău : Ed.ACAP, 1998 (vol. I), 1999(vol. II).

4. L. Șchiopu ,,Perfecționarea contabilității activelor materiale pe termen lung”, Chișinău 2002, 120p.

5. V. Bucur, V. Țurcanu, A. Graur ,,Contabilitatea impozitelor”, Chișinău : ASEM, 2005, 562p.

6. Бернстайн Л.А. Анализ финансовой отчетности, М.:Финансы и статистика, 1996

7. Бухгалтерский учет (под ред. Тишкова И. Е., Прищепа А. И.), Минск, Вышэйная школа, 1996

8. Астахов В. П. ,,Бухгалтерский учет: внеоборотные активы и ценные бумаги”, М.: Гардарика, Экспертное бюро, 1997.

9. CoțovanuC., NistorP.,,Evaluareamijloacelorfixeinperioadadetranzițieeconomică”, București, ed.,,EG”, 1997

10. V.C.Nichita ,,Economie politică”, vol. I, Galați, ed. Porto-Franco, 1992

11. E. Lande, P. Blin și P.Denos ,,Contabilitatea financiară aprofundată”, București: Ed. Economica, 2002, 416p.

12. V. Bălănuță ,,Analiza gestionară „ Chișinău, Ed.ASEM 2005, 120 p.

13. L. Bușe ,,Analiza economico-financiară” , București 2005

14. Marius Gust ,,Analiza economico-financiară” Independența Economică 2003, Pitești.

15. A. Ișfănescu, C. Stănescu, A. Băicuși ,,Analiza economico-financiară” , Editura Economică, București 1999.

16 Lilia Grogoroi, Liana Lzari, Aliona Bîrcă, Olesea Ghedorvici, Mihail Gherasimov, Galina Badicu, Ludmila Țurcan, Galina Gudima, Liliana Țurcanu, Maia Bajan, Lică Erhan ”Contabilitatea întreprinderii” , Editura Cartier, Chișinău 2011, 508 p.

ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

1.Zlatina Natalia, Panuș Valentina ”Despre diferența dintre deprecierea și reevaluarea mijlocului fix” // Monitorul Fiscal Nr. 25 2015, 10.03.2015

3.6. Galina Șpac, Petru Griciuc ,,Unele aspecte ale impozitării operațiunilor privind transmiterea mijloacelor fixe sub formă de aport la capitalul social” // Contabilitate și audit 2003, nr.8, pag.15-18.