. Organizarea Contabilitatii LA Prefectura Maramures

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎN ROMÂNIA

1.1.IMPORTANȚA ȘI ROLUL PREFECTURII CA ORGAN DESCENTRALIZAT AL GUVERNULUI.

Administrația publică, în orice societate , fie ea clasică , fie modernă , reprezintă , în esență, un instrument al statului indispensabil în atingerea unor deziderate , a unor obiective majore determinate de el , în fapt de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice , “în scopul satisfacerii interesului general, prin acțiunea puterii publice”.

Pe coordonatele principiilor constituționale aplicabile administrației publice, atât în plan structural – organizatoric , cât și în cel material – funcțional , în virtutea principiului autonomiei locale , consacrat de Constituție , administrația publică locală a căpătat , începând cu 1991 , o nouă filozofie , dobândind o identitate proprie care a generat o configurație inedită în sistemul global al administrației publice din România.

Ca expresie a noilor dimensiuni administrative , administrația publică locală privită în individualitatea sa , prezintă particularități sub aspectul regimului juridic specific , al apropierii pronunțate față de interesele și nevoile colectivităților locale, ca efect al descentralizării administrative , dar și al rolului deosebit pe care îl joacă autoritățile locale în gestionarea eficientă a problemelor publice de la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Pe plan local, potrivit opiniei lui Ioan Vida, administrarea intereselor publice locale poate fi încredințată :

fie unor autorități statale și extensiilor sale , ce desemnează autorități desconcentrate ale administrației publice de stat în unitățile administrativ-teritoriale , constituind administrația teritorială (locală) de stat,

fie administrației publice locale, care nu mai este o administrație de stat, ci o structură administrativă care permite colectivităților locale să-și soluționeze problemele locale prin autorități administrative proprii, sub controlul autorităților statale centrale.

Constituția României stabilește administrația publică locală ca pe o structură în cadrul administrației publice ce desemnează ansamblul de autorități administrative autonome care rezolvă, conduc și execută treburile publice locale.

Misiunea de supraveghere generală a întregului sistem al administrației publice , inclusiv al administrației publice locale autonome , revine Guvernului ca titular de drept al prerogativelor în materia controlului de tutelă administrativă. Însă, realizarea efectivă a drepturilor și obligațiilor, exceptând măsurile de decizie , cade în sarcina organelor și autorităților administrative , abilitate de lege de la nivelul administrației centrale de specialitate.

În acest context, se detașează mai cu seamă, dată fiind susținerea constituțională a instituției, rolul prefectului în asigurarea respectării prevederilor legale de către toate autoritățile administrației publice locale. Din această perspectivă, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul exercită controlul legalității actelor administrative ale autorităților administrației publice locale autonome.

Prefectura are rolul de a îndeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituția României, legea administrației publice locale sau prin alte acte normative. Totodată, urmărește modul de realizare în județ a strategiei și obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare și propune adoptarea de măsuri corespunzătoare.

Conform legii numirea și eliberarea din funcție a prefecților se fac prin hotărâre a Guvernului.Pentru a fi numit în funcție prefectul trebuie să aibă studii superioare de lunga durată.

În calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheză ca activitatea consiliilor locale și a primărilor , a consiliilor județene și a președinților consiliilor județene să se desfașoare în conformitate cu prevederile legii.Între prefecți,pe de o parte , consiliile locale și primari , precum si consiliile județene și președinții consiliilor județene, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Aparatul tehnic de specialitate al prefecturii îndeplinește în prezent următoarele atribuții principale :

I Cu privire la controlul legalității actelor Consiliului Județean, ale

consiliilor locale și ale primarilor :

Examinează, sub aspectul legalității și în termenele prevăzute de lege, actele administrative ale autorităților administrației publice locale sau județene, precum și ale președintelui Consiliului Județean și face propuneri corespunzătoare pentru restabilirea legalității , solicitând modificarea sau revocarea actului de către autoritatea emitentă sau sesizând, după caz, instanța de contencios administrativ ; actul atacat în contenciosul administrativ este suspendat de drept.

Elaborează rapoarte și prezintă informări cu privire la actele controlate, la modul de organizare a executării legilor și a altor acte normative de către consiliile locale și județene, dce către primari precum și de către președintele Consiliului Judetean, ori de către delegația permanentă ;

Realizează procedura prealabilă cu privire la actele socotite ilegale, întocmind, cu modificarea corespunzătoare, propunerile ce vor fi adresate autorităților emitente pentru reanalizarea actelor socotite ilegal sau dacă este cazul întocmește documentația și formulează acțiunea pentru sesizarea instanței de contencios administrativ ;

Asigură evidența și păstrarea actelor transmise potrivit legii, în vederea exercitării dreptului de control cu privire la legalitatea acestora ; controlează modul de îndeplinire de către secretarii unităților administrativ-teritoriale a obligațiilor ce le revin, potrivit legii, cu privire la transmiterea actelor supuse controlului ;

Conlucrează cu compartimentele din aparatul propriu al Consiliului Județean la elaborarea proiectelor de hotărâri ale Guvernului care au ca obiect soluționarea unor probleme de interes local.

Cu privire la serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale :

Urmărește activitatea desfășurată de seviciile publice descentralizaze ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în județ precum și activitatea unităților din subordinea ministerelor care nu au sevicii descentralizate , a regiilor autonome de interes național și a filialelor acestora din județ ; în acest scop poate solicita de la acestea informări și rapoarte ;

Urmărește modul de conlucrare dintre autoritățile administrației locale și serviciile publice descentralizate, în soluționarea problemelor unitățiilor locale ; elaborează și supune spre aprobare măsuri pentru înbunătățirea acestei conlucrări și a asistenței tehnice acordate autorităților locale ;

Întocmește informări cu privire la activitatea desfășurată de serviciile publice descentralizate, semnalează divergențele apărute între acestea și autoritățile administrației publice locale și organizează acțiuni concrete de mediere a acestora ;

Examinează împreună cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale și cu autoritățile administrației publice locale și județene, stadiul de execuție a unor lucrări și acțiuni care se derulează în comun ;

Emite avizul prevăzut de lege pentru numirea conducătorilor serviciilor publice descentralizate din județ.

Cu privire la activitatea comisiei administrative :

Întocmește și supune spre aprobare prefectului regulamentul de organizare și funcționare a comisiei administrative, pe baza regulamentului-cadru elaborat de Ministerul Administrației Publice ;

Asigură secretariatul comisiei administrative și elaborează propuneri cu privire la programul de activitate al acesteia ;

Elaborează pe baza consultării cu conducerile serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în județ, precum și cu delegații președintelui consiliului județean, proiectul programului principalelor lucrări și activități ale comisiei administrative ;

Difuzează hotărârile adoptate de comisia administrativă organelor și autorităților interesate să ia măsuri pentru aducerea acestora la cunoștință cetățenilor ; urmărește modul de apilicare a măsurilor hotărâte și informează operativ asupra constatărilor făcute.

Cu privire la respectarea legilor și hotărârilor Guvernului, asigurarea ordinii publice și apărarea drepturilor cetățenilor :

Desfășoară acțiuni de control la nivelul întregului județ cu privire la aplicarea și respectarea actrelor normative, elaborează studii și rapoarte cu privire la aspectele constatate precum și propuneri privind înbunătățirea stării de legalitate ;

Conlucrează cu reprezentanții locali ai Ministerului de Interne în vederea exercitării atribuțiilor de menținere a ordinii și liniștii publice și la prevenirea infracțiunilor ; controlează modul în care organele locale ale Ministerului de Interne își îndeplinesc obligatia legală de a acorda sprijin, la solicitarea primarilor, pentru menținerea ordinii publice și combaterea infrațiunilor pe teritoriul localităților din judet ; în același scop conlucrează cu reprezentații locali al Ministerului Apărării Naționale și ai Serviciului Român de Informații;

Organizează, împreună cu primarii, acțiuni de cunoaștere și de interpretare corectă a legii ;

Urmărește modul de îndeplinire a măsurilor dispuse de prefect, ca șef al apărării civile din judet ; se ingrijește de elaborarea și supunerea spre aprobare a propunerilor privind acordarea de către Guvern a unor ajutoare umanitare de primă urgență constând în bunuri, produse și bani, în sopul protecției populației în situații excepționate, determinate de calamități naturale, epidemii, incendii, sau alte fenomene periculoase.

Cu privire la realizarea Programului de guvernare :

Elaborează, pe baza Programului de guvernare, programe proprii ale județului de dezvoltare economico-socială pe o perioadă de patru ani, cu consultarea largă a autorităților publice locale și a specialiștilor de prestigiu din județ, precum și a conducerilor serviciilor publice descentralizate ;

Anual elaborează planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și în programul propriu al județului. ;

Programul de lungă durată (4 ani) și programul de scurtă durată (1 an) se analizează și se aprobă de comisia administrativă ;

Contribuie la organizarea aplicării programelor și stratergiilor guvernamentale sau ministeriale cu privire la restructurarea sectorială, privatizare, aprovizionarea populației cu produse de bază și combustibili, protecția consumatorilor, precum și pentru dezvoltarea prestărilor de servicii ;

Realizează documentarea necesară și elaborează, pe baza acesteia, raportul anual privind starea generală economico-socială a județului, care se înaintează, potrivit legii, Guvernului prin Ministerul Administrației Publice ; elaborează informări cu privire la activitatea seviciilor publice descentralizate, pe care le va prezenta autorităților administrației publice județene și ministerelor de resort.

Cu privire la integrarea europeană :

Elaborează împreună cu delegații președintelui consiliului județean și pe baza consultării autorităților locale și a serviciilor publice descentralizate, propuneri privind îndeplinirea sarcinilor ce revin județului din Programul național de integrare europeană ;

Urmărește modul de aplicare în activitatea proprie și a celorlalte autorități din județ a prevederilor cuprinse în Planul de acțiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 ;

Elaborează informări privind activitatea desfășurată și stadiul aplicării în județ a măsurilor de integrare ;

Urmărește ca proiectele de hotărâri ale Guvernului, inițiate la nivel județean, actele emise de autoritățile administrației publice locale, precum și hotărârile comisiei administrative să fie în concordanță cu legislația europeană în materie și cu acordurile și convențiile organismelor europene semnate și ratificatii civile din judet ; se ingrijește de elaborarea și supunerea spre aprobare a propunerilor privind acordarea de către Guvern a unor ajutoare umanitare de primă urgență constând în bunuri, produse și bani, în sopul protecției populației în situații excepționate, determinate de calamități naturale, epidemii, incendii, sau alte fenomene periculoase.

Cu privire la realizarea Programului de guvernare :

Elaborează, pe baza Programului de guvernare, programe proprii ale județului de dezvoltare economico-socială pe o perioadă de patru ani, cu consultarea largă a autorităților publice locale și a specialiștilor de prestigiu din județ, precum și a conducerilor serviciilor publice descentralizate ;

Anual elaborează planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și în programul propriu al județului. ;

Programul de lungă durată (4 ani) și programul de scurtă durată (1 an) se analizează și se aprobă de comisia administrativă ;

Contribuie la organizarea aplicării programelor și stratergiilor guvernamentale sau ministeriale cu privire la restructurarea sectorială, privatizare, aprovizionarea populației cu produse de bază și combustibili, protecția consumatorilor, precum și pentru dezvoltarea prestărilor de servicii ;

Realizează documentarea necesară și elaborează, pe baza acesteia, raportul anual privind starea generală economico-socială a județului, care se înaintează, potrivit legii, Guvernului prin Ministerul Administrației Publice ; elaborează informări cu privire la activitatea seviciilor publice descentralizate, pe care le va prezenta autorităților administrației publice județene și ministerelor de resort.

Cu privire la integrarea europeană :

Elaborează împreună cu delegații președintelui consiliului județean și pe baza consultării autorităților locale și a serviciilor publice descentralizate, propuneri privind îndeplinirea sarcinilor ce revin județului din Programul național de integrare europeană ;

Urmărește modul de aplicare în activitatea proprie și a celorlalte autorități din județ a prevederilor cuprinse în Planul de acțiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 ;

Elaborează informări privind activitatea desfășurată și stadiul aplicării în județ a măsurilor de integrare ;

Urmărește ca proiectele de hotărâri ale Guvernului, inițiate la nivel județean, actele emise de autoritățile administrației publice locale, precum și hotărârile comisiei administrative să fie în concordanță cu legislația europeană în materie și cu acordurile și convențiile organismelor europene semnate și ratificate de România ;

Acordă consultanță și asistență autorităților administrației publice locale cu privire la elaborarea proiectelor a modurilor de colaborare, cooperare, asociere sau înfrățire, precum și cu ocazia aderării, în condițiile legii, la acorduri și convenții internaționale.

Cu privire la controlul gestiunii bunurilor :

Urmărește modul de aplicare de către autoritățile administrației publice locale a prevederilor legale referitoare la întocmirea inventarelor bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităților administrativ-teritorilale ;

Acordă sprijin pentru corecta întocmire a inventarului și pentru medierea eventualelor neânțelegeri dintre autoritățile administrației publice, pe de o parte, și ministere și alte organe centrale, pe de altă aparte ; acordă sprijin la elaborarea proiectului de hotărâri a Guvernului :

După adoptarea de către Guvern a hotărârii privind atestarea apartenenței bunurilor de interes județean sau local participă la predarea-preluarea patrimoiniului cuvenit fiecărei unități administrativ-teritoriale și urmărește înregistrarea acestuia in evidențe ;

Urmărește și controlează evidențierea riguroasă a mișcării bunurilor din patrimoniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și legalitatea trecerii acestor bunuri din domeniul public în domeniul privat și evidențierea corectă a acestor operațiuni.

1.2.ATRIBUȚIILE COMPORTAMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL.

Structura organizatorică a prefecturii prevede organizarea unui serviciu financiar-contabil în cadrul căruia se ține contabilitatea instituției, se efectuează controlul financiar preventiv și se conduce evidența angajamentelor.

La Prefectura Județului Maramureș serviciul financiar-contabil este format din două posturi potrivit statului de funcții aprobat de prefect și anume :

un post de șef serviciu care exercită controlul financiar preventiv propriu

un post de referent contabil care este și înlocuitorul desemnat pentru exercitarea vizei de control financiar preventiv propriu.

Obiectivul principal al controlului financiar preventiv este de a preîntâmpina încălcarea dispozițiilor legale în vigoare și producerea de pagube.

Controlul financiar preventiv propriu constă în verificarea sistematică a proiectelor de operațiuni care fac obiectul acestuia, din punct de vedere al:
a) legalității – și anume operațiunea trebuie să respecte toate prevederile

legale care îi sunt aplicabile , în vigoare la data efectuării sale ;

b) regularității – operațiunea trebuie să respecte sub toate aspectele ansamblul principiilor și regulilor procedurale și metodologice care sunt aplicabile categorie de operațiuni din care face parte ;

încadrării în limitele angajamentelor bugetare stabilite potrivit legii.

Obiectivele și conținutul controlului exercitat sunt detaliate în anexa numărul 1 a Ordinului ministrului finanțelor publice numărul 123/15 februarie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cadrul general al atribuțiilor și exercitării controlului financiar preventiv propriu.

Viza de control preventiv propriu se exercită prin semnătura persoanei împuternicite în acest sens sau a înlocuitorului desemnat, precum și aplicarea sigiliului personal, potrivit legii.

Documentele prezentate la viză se înscriu în Registrul proiectelor de operațiuni prevăzute să fie la viza de control financiar de control propriu. În vederea acordării vizei, proiectele de operațiuni emise de compartimentele de specialitate trebuie însoțite de documentele justificative corespunzătoare și de note justificative (de fundamentare), care vor cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni :

sintagma “certificat în privința realității, regularității și legalității”,

numele în clar,

data,

semnăturile conducătorilor compartimentelor de specialitate.

De asemenea, proiectele de operațiuni trebuie înregistrate și datate în registrele de evidență a documentelor de la compartimentele care le emit.

După înregistrarea în Registrul proiectelor de operațiuni, persoana împuternicită cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu va efectua o verificare formală precum și o verificare de fond.

Verificarea formală urmărește :

cuprinderea în “Cadrul general al proiectelor de operațiuni supuse controlului financiar preventiv propriu “ a operațiunii prezentate la viză ;

completarea documentelor în strictă concordanță cu rubricile acestora ;

existența semnăturilor persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate;

existența documentelor justificative solicitate conform legii.

Nerespectarea acestor cerințe are ca efect restituirea documentelor către emitent cu menționarea acestui fapt în registru.

Dacă în urma verificării documentele prezentate corespund cerințelor controlului financiar preventiv propriu, se acordă viza prin aplicarea semnăturii și sigiliului personal pe exemplarul documentului care va fi arhivat de instituție.

Proiectele de operațiuni vizate, însoțite de toate documentele justificative, se restituie sub semnătură compartimentelor de specialitate care le-au emis, pentru continuarea circuitului acestora.

Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv propriu răspund solidar pentru legalitatea, regularitatea și încadrarea în limitele angajamentelor bugetare aprobate, în ceea ce privește operațiunile pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.

Dacă în urma verificării documentele prezentate nu corespund cerințelor controlului financiar preventiv propriu, persoana împuternicită va emite refuzul de viză, conform modelelor prevăzute de lege însoțit de toate documentele justificative care au fost analizate. Refuzul de viză este destinat conducătorului instituției și trebuie transmis spre știință și auditorului intern al acesteia.

În cazul în care prefectul dispune, pe proprie răspundere, efectuarea operațiunii pentru care s-a emis refuzul de viză, contabilul șef are obligația să informeze în scris Ministerul Finanțelor Publice precum și ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Administrației Publice.

Orice operațiune economică sau financiară trebuie consemnată, în momentul efectuării ei, într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitate.

Documentele justificative cuprind următoarele elemente principale :

denumirea documentului ;

denumirea și sediul unității care întocmește documentul ;

numărul și data întocmirii documentului ;

indicarea părților care participă la efectuarea operațiunii ( când este cazul );

conținutul operațiunii economice sau financiare, iar în cazurile necesare și temeiul legal al efectuării ei ;

datele cantitative și valorice, aferente operației economice sau financiare efectuate;

semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operației economice sau financiare, a persoanelor însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv și a persoanelor în drept să aprobe operațiile respective ;

alte elemente determinate de caracterul operațiilor, menite să asigure consemnarea completă a acestora în documentele justificative.

Documentele justificative se complectează conform indicațiilor de utilizare a lor, iar folosirea imprimatelor tipizate sau a formularelor ale căror modele sunt prevăzute de lege, este obligatorie.

Pentru asigurarea circulației raționale și unitare a documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate, conducătorul serviciului financiar-contabil întocmește graficul circulației acestor documente care se aprobă de conducătorul instituției și este obligatoriu pentru toți angajații.

Înregistrările în contabilitate se fac pe baza documentelor justificative, cronologic, adică prin respectarea succesiunii documentelor în ordinea datelor calendaristice de întocmire a acestora și sistematic, în conturile sintetice și analitice. Documentele justificative primite la contabilitate pentru înregistrare se verifică în mod obligatoriu atât din punct de vedere al formei cât și al fondului, după care se grupează pe genuri de operațiuni.

Înregistrarea cronologică a operațiunilor se realizează cu ajutorul următoarelor formulare cu caracter financiar-contabil :

documentul cumulativ ;

nota de contabilitate ;

jurnalul de înregistrare.

1.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PREFECTURII MARAMUREȘ.

De la înființare prefectura, ca instituție publică se afla în directa subordonare a Guvernului României ca ordonator principal de credite. Prefectul era numit de Guvern și considerat ordonator terțiar de credite. Alături de acesta la conducerea prefecturii se află un subprefect numit tot de Guvernul României.

De la înființare și până în prezent structura organizatorică a Prefecturii Județului Maramureș s-a modificat datorită noilor cerințe apărute în plan politic și economic. Astfel, domeniile de acțiune ale instituției s-au lărgit, cuprinzând sfere noi de activitate :

integrare europeană și relații externe ;

programe și strategii guvernamentale și teritoriale ;

relațiile cu sindicatele și patronatul.

Acest fapt a determinat înființarea mai multor direcții în locul serviciilor și introducerea de noi atribuții și sarcini de îndeplinit.

Pentru buna desfășurare a activității, anual, ordonatorul principal de credite aprobă numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al prefecturii, exclusiv demnitarii și cabinetele acestora. În decursul timpului au existat perioade în care numărul de posturi ocupate a fost maxim atunci când fondul de salarii aprobat a permis acest lucru.

Odată cu apariția Legii funcționarului public, s-a înființat Ministerul Funcției Publice care devine ordonatorul principal de credite al prefecturii începând cu luna aprilie 2000. Odată cu preluarea activității Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în decembrie 2000 Ministerul Funcției Publice devine Ministerul Administrației Publice.

În prezent, în funcția de prefect al județului Maramureș este domnul Bechiș Liviu, iar subprefect doamna Pîrvu Ludovica, membri ai Partidului Social Democrat, numiți în continuare de Guvernul României.

Prin Hotărârea Guvernului României , prefectul este ordonator secundar de credite fiind subordonat Ministerului Administrației Publice.

Prefectura are un aparat tehnic de specialitate propriu, care este condus de prefect. În subordinea directă a prefectului se află subprefectul și secretarul general al prefecturii.

Conducerea operativă a aparatului tehnic de specialitate al prefecturii se exercită de către secretarul general. Numirea și eliberarea din funcție a personalului tehnic de specialitate se face de către prefect cu încadrarea în numărul de personal și în fondul de salarii aprobat de ordonatorul principal de credite, și anume Ministerul Administrației Publice.

Angajații din aparatul propriu al autorității administrative au pregătire de specialitate, sunt în serviciul colectivității locale și se bucură de stabilitate în funcție, conform prevederilor Statutului funcționarului public.

Structura organizatorică a prefecturii pentru anul 2003 este prezentată în organigramă care este aprobată de Ministerul Administrației Publice.

În directa subordonare a prefectului se află :

-comisia administrativă ;

-cabinetul prefectului ;

-purtător de cuvânt și relații mass-media ;

-corpul de control al prefectului.

Tot în subordinea prefectului se mai află :

oficiul prefectural ;

direcția pentru integrare europeană și relații externe.

În subordinea directă a subprefectului sunt trei direcții și anume :

direcția programe și strategii guvernamentale și teritoriale ;

direcția coordonare a serviciilor publice descentralizate ;

direcția pentru relațiile cu sindicatele și patronatul.

În subordinea directă a secretarului general se află :

direcția controlul legalității actelor și contencios administrativ ;

direcția resurse umane și relațiile cu publicul ;

serviciul financiar contabil.

Organigrama Prefecturii Maramureș este prezentată în anexa nr.1.

Legea prevede posibilitatea organizării de oficii prefecturale prin ordinul prefectului și cu aprobarea scrisă a Ministerului Administrației Publice în județele cu o suprafață întinsă, cu localități numeroase sau care sunt amplasate la distanțe mari față de municipiul reședință de județ.

În județul Maramureș funcționează un oficiu prefectural în municipiul Sighetu Marmației. Acesta asigură îndeplinirea atribuțiilor specifice aparatului tehnic de specialitate al prefecturii în partea de nord a județului Maramureș, zonă aflată la o distanță mai mare de municipiul Baia Mare.

Conform legii oficiul prefectural se organizează și funcționează în cadrul numărului de posturi și al fondurilor aprobate anual fiind în subordinea directă a prefectului. Conducerile serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate în județ, desemnează 1-3 specialiști care își desfășoară activitatea în zona respectivă și conlucrează direct cu oficiul prefectural pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice instituțiilor pe cere le reprezintă. Oficiul prefectural este condus de un director care se numește și se eliberează din funcție din ordin al prefectului.

1.4. DIAGRAMA DE RELAȚII A COMARIMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL CU CELELALTE SERVICII.

Serviciul finaciar – contabil este unul din cele mai importante compartmente din cadrul Prefecturii Maramureș . Importanța este dată de faptul că aceasta intră , datorită atribuțiilor sale , în legătură cu toate serviciile din cadrul prefecturii efectuând operațiuni ce implică valori bănești și materiale .

În continuare vom reprezenta grafic diagram de relații a serviciului financiar – contabil cu celelalte servicii:

SERVICIUL

Serviciul financiar-contabil este direct subordonat Secretarului General al prefecturii. Fiind subordonat acestuia , pentru orice operațiune de plată pe care cei din cadrul serviciului finaciar-contabil o execută , trebuie să aibă în prealabil avizul Secretarului General . De asemenea serviciul finaciar-contabil trebuie să prezinte Secretarului General rapoarte cu privire la activitatea desfășurată iar Secretarul General verifică atât rapoartele primite cât și dacă acestea sunt conforme cu realitatea și dacă serviciul finaciar-contabil și-a desfășurat activitatea în conformitate cu legile și regulamentele în vigoare dar și cu hotărârile luate de către conducerea Prefecturii Maramureș .

Serviciul finaciar-contabil are relații reciproce cu Serviciul Resurse Umane . Acesta are rolul de a ține evidența tuturor salariaților Prefecturii Maramureș ; deci asigură necesarul de personal pentru buna desfășurare a activității din prefectură, de a verifica deciziile de încadrare , sporuri , notele de lichidare , cererile de concediu medical, concediu de odihnă, învoiri etc. ; de a verifica pontajele primite de la directorii de Direcții.

Toate aceste date sunt centralizate pentru a întocmi ștatele de plată care sunt trimise spre verificare serviciului finaciar-contabil . Acesta urmează să înregistreze salariile angajaților prefecturii pe baza statelor de salarii. Se poate concluziona că relațiile dintre serviciul finaciar-contabil și serviciul Resurse Umane sunt relații ce privesc cheltuielile de personal ale prefecturii.

Un alt serviciu cu care serviciul finaciar-contabil are relații permanente este Serviciul Administrativ. Relațiile între cele două compartimente sunt legate de cheltuielile de capital și servicii și cheltuielile materiale ale Prefecturii Maramureș.

Serviciul Administrativ are rolul de a procura și selecta oferte , de a organiza licitații , de a procura și recepționa materiale . De asemenea serviciul Administrativ este cel care vizează cu „bun de plată” , întocmește situațiile de lucrări , primește facturile și hotărăște darea în consum . Serviciul finaciar-contabil înregistrează în contabilitate facturile și bonurile de consum , dispune plata situațiilor de lucrări (facturi) și face inventarierea anuală a gestionării materiale și mijloace fixe.

Serviciul finaciar-contabil se află de asemenea în relații cu toți directorii de Direcții . Aceștia întocmesc și trimit referate de necesitate pentru diferite nevoi direcțiilor respective. Dacă aceste cheltuieli pot fi suportate din bugetul prefecturii sunt aprobate și înregistrate de către serviciul finaciar-contabil .

Pentru toate documentele pe care le întocmește pentru plăți și cheltuieli finaciar-contabil trebuie să aibă viza de aprobare a Controlului Financiar Preventiv .

Casieria face plăți și încasări de sume mici cum ar fi salarii , decontări etc. Pentru toate acestea întocmește un registru de casă pe baza chitanțelor. Acest registru este trimis serviciului finaciar-contabil pentru ca operațiunile efectuate de către casierie și înscrise în Registrul de casă să fie înregistrate în contabilitate de către acesta.

Capitolul II

EVALUAREA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR POTRIVIT SRUCTURII CLASIFICAȚIEI BUGETARE

2.1.CARACTERISTICILE GENERALE PRIVIND EVALUAREA BUGETULUI

Procesul bugetar este definit ca un ansamblu de activități și operațiuni integrate coerent și convergent referitoare la elaborarea proiectului de buget și la aprobarea acestuia, la execuția bugetului, la încheierea contului de execuție bugetară, precum și la controlul bugetar.

Activitățile procesului bugetar se desfășoară într-un cadru constituțional și administrativ , care prezintă particularități de la o țară la alta, determinate de evoluția istorică, dar și trăsături comune :

este un oproces de decizie, ce constă în alocarea resurselor bugetare limitate necesare finanțării obiectivelor publice;

este un proces predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare mobilizate nu sunt determinate de forțele pieții ci au la bază obiectivele programului de guvernare ;

este un proces complex realizat prin participarea unui număr mare de participanți – instituții publice, administrații publice, organizații politice și sindicale ;

este un proces ciclic care se desfășoară într-o ordine bine precizată, potrivit principiilor anualității și publicității bugetare .

Elaborarea proiectului bugetului Prefecturii Maramureș este de competența prefectului . Acesta este ajutat în întocmirea proiectului de buget de către serviciul financiar contabil în funcție de prioritățile și necesitățile reale , corelat cu resursele bugetare posibil de mobilizat.

Operațiunile specifice de elaborare a bugetului sunt cele de fundamentare a veniturilor și cheltuielilor în corelația pretinsă de cerința echilibrului bugetar.

Se pot folosi mai multe metode de evaluare a veniturilor dintre care amintim1 :

regula anului penultim – presupune evaluarea veniturilor probabile ale exercițiului bugetar viitor pe baza rezultatelor efective ale ultimului buget executat, ceea ce reprezintă, raportat la bugetul anului viitor, penultimul buget care era reținut ca bază de evaluare;

metoda evaluării directe – constă în evaluarea randamentului probabil.În calculul previzionar intervin trei elemente fundamentale : ultimele cifre cunoscute despre randamentele fiscale ; creșterea previzionată a PIB în anul în curs ; efectele modificărilor legislației fiscale intervenite în anul în curs.

Prefectura Maramureș fiind o instituție publică subordonată direct guvernului poate avea venituri obținute doar din : închirieri de spații, sponsorizări , donații etc care trebuie automat vărsate la bugetul de stat.

Deoarece Prefectura Maramureș nu obține nici un astfel de venit, nu se poate face o evaluare a părții de venituri potrivit clasificației bugetare.

2.2.EVALUAREA PĂRȚII DE CHELTUIELI POTRIVIT CLASIFICAȚIEI BUGETARE

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale, de muncă sau bănești pentru realizarea activităților și pentru satisfacerea trebuințelor instituțiilor publice finațate integral din venituri bugetare, în limita și cu destinația stabilite prin bugetul de stat.

Finanțarea cheltuielilor din bugetul de stat se asigură prin dechideri de credite de către ordonatorii pricipali de credite, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Evaluarea cheltuielilor cuprinde , potrivit clasificației economice , cheltuielile cu salariile și alte drepturi salariale, cheltuieli materiale și servicii, cheltuieli de întreținere și gospodărire, obiecte de inventar, reparții curente și capitale, cărțile și publicațiile, precum și celelalte cheltuieli bănești cu caracter funcțional pentru prefectură corespunzător structurii organizatorice.

În continuare prezentăm modul de evaluare al cheltuielilor curente la Prefectura Maramureș. Potrivit structurii clasificației economice vom avea următoarele categorii și articole de cheltuieli :

TITLUL I . Cheltuieli de personal

Articolul 10.Cheltuieli salariale cuprinde următoarele aliniate a căror evaluare o vom descrie în continuare.

Articolul 10.01 Salarii de bază (Fd.Sb) reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților prefecturii și se determină pe baza următoarelor elemente :

numărul mediu de salariați (N) ;

salariul mediu din anul de bază modificat cu influența majorărilor de salariu previzionate pentru anul de plan (Smb).

Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei:

FdSb=NixSmbx12luni

Fd Sb = 110 x 3141935 x 12 =4147354000lei

Articolul 10.03 Indemnizații de conducere (I.C.) reprezintă drepturile bănești cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul prefecturii și se calculează în funcție de:

— numarul persoanelor cu functii de conducere (Nc);

— indemnizația medie de conducere realizată în anul de bază influențată cu eventualele modificări prevazute în anul în curs (Imc).

Relatia de calcul este:

I.C=Nc x Imc x 12 luni = 53855000 lei

Articolul 10.4 Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea în muncă salariații beneficiază de un spor de vechime de până la 15%, calculat la salariul de bază,

Cheltuielile ocazionate cu sporul de vechime sunt în funcție de vechimea personalului angajat și cuantumul sporului de vechime aferent acestuia, iar cheltuielile estimate pentru anul curent sunt de 247644000 lei

Articolul 10.07 Fond de premii (Fd.p) cuprinde premiile cuvenite salariatilor sub formă de gratificații anuale, determinate în funcție de:

— salariile tarifare aferente salariaților (Fd.Sb);

— cotele de acordare a gratificațiilor (C%).

Relatia de calcul este urmatoarea:

Fd.p=FdSbxC%

Fd.p = 73649000 lei

Articolul 10.08 Alte drepturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor prefecturii , sub formă de indemnizații, care pe anul curent se estimează la 80534000 lei.

Totalul general al salariilor la nivelul Prefecturii Maramureș rezultă pe baza

indicatorilor din tabelul nr.2.1:

Tabelul nr.2.1.

-Mii lei-

Articolul 11 Contribuții pentru asigurări sociale de stat (C.A.S) reprezintă

contribuția Prefecturii Maramureș la constituirea fondului pentru asigurările sociale și se determină în funcție de:

— cheltuielile cu salariile (Chs);

—cota de C.A.S de 24,5%.

Formula de calcul este:

C.A.S=Chsxcotade24,5%

C.A.S = 1.073.893.000 lei.

Articolul 12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj (Cfd) reprezintă contribuția Prefecturii Maramureș la constituirea fondului de șomaj și se determină în funcție de:

— cheltuieliie cu salariile (Chs);

— cota de 3,5% reprezentând contribuția la fondul de șomaj.

Se utilizează urmatoarea formula de calcul;

Cfd somaj = Chs x cota de3,5%

Cfd somaj = 230.153.000 lei.

Articolul 13 Deplasări, detașări, transferuri (D) cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de aceste deplasari în tara și în străinatate în interesul serviciului.

La nivelul Prefecturii Maramureș nivelul previzionat al acestor cheltuieli de deplasare este de 200.000.000 lei.

Articolul 14 Constituirea Fondului inițial de asigurări sociale de sănătate(CASS) se formează din contribuția datorată și vărsată de angajatori și din contribuția datorată și suportată de asigurați. Angajatorii au obligația să participe la constituirea Fondului inițial de asigurări sociale de sănătate în cota de 7%, aplicată asupra fondului de salarii și suportată din cheltuieli.

Această contribuție se calculează pe baza urmatoarei relatii:

CASS = Venit salarial x cota 7 %

CASS = 322.214.000 lei.

TiTLUL II. Cheltuieli materiale și servicii

Articolul 24 Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire cuprinde fondurile bănești necesare pentru buna funcționare a Prefecturii Maramureș, reprezentând plățile pentru încălzit, iluminat și forță motrică, apă, canal, salubritate, postă, telefon, fax, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări de servicii necesare Prefecturii Maramureș.

Articolul 24 Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire se detaliază conform clasificației bugetare pe aliniate având următoarea structură:

Articolul 24.01 Încălzit cuprinde fondurile bănești necesare achitării facturilor de energie termică, gaze naturale și combustibil care se evaluează pe baza devizului întocmit în prețuri curente;

Articolul 24.02 Iluminat și forță motrică cuprinde cheltuielile care se vor efectua pentru plata energiei electrice evaluate conform devizelor;

Articolul 24.03 Apă, canal , salubritate cuprinde fondurile bănești necesrae pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare și gunoi evaluate pe baza devizului;

Articolul 24.04 Poștă, telefon, telex , radio cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio și a cheltuielilor pentru corespondență conform devizelor;

Articolul 24.05 Furnituri de birou cuprinde fondurile bănești necesare achiziționării rechizitelor de birou și se evaluează conform borderoului;

Articolul 24.06 Materiale pentru curățenie cuprinde fondurile bănești necesare achiziționării de materiale pentru curățenie evaluate conform devizului;

Articolul 24.07 Alte materiale și prestări servicii cuprinde fondurile bănești necesare serviciilor de deratizare și dezinsecție, materiale pentru apărarea și prevenirea incendiilor, etc.

Conform evaluării efectuate s-a constatat un necesar de 1.253.000.000 lei aferente cheltuielilor pentru întreținere și gospodărire.

Articolul 25 Materiale și prestări servicii cu carcter funcțional cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea carburanților și lubrefianților pentru autovehicule , piese de schimb și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport și a utilajelor , care se evaluează conform devizului.

În urma evaluării rezultă un necesar de 310.000.000 lei aferente acestor cheltuieli.

Articolul 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea de obiecte cu caracter funcțional sau de uz administrativ gospodăresc, fețe de masă, mobilier birou, extinctoare și alteb obiecte de inventar care se fundamentează conform devizului.

Suma necesară acoperirii acestor cheltuieli a fost evaluată la 130.000.000 lei.

Articolul 27 Reparații curente cuprinde fondurile pentru efectuarea reparațiilor la mijloacele fixe din patrimoniul prefecturii conform devizului pentru reparații curente.

Aceste cheltuieli au fost evaluate la 175.000.000 lei

Articolul 28 Reparații capitale se evaluează pe baza devizelor pentru reparații capitale la imobilele prefecturii , la perioadele stabilite prin actele normative în vigoare.

În urma evaluarii rezultă un necesar de 175.000.000 lei.

Articolul 29 Cărți și publicații cuprinde fondurile necesare procurării de reviste și publicații.Aceste cheltuieli au fst evaluate la suma de 55.000.000 lei

Articolul 30 Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfășurării unor acțiuni pentru calificarea , perfecționarea și specializarea profesională a salariaților, cheltuieli de protocol, cheltuieli ocazionate cu protecția muncii și alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.

Suma evauată ca fiind necesară acoperirii acestor cheluieli este de 150.000.000 lei.

TITLUL III .Cheltuieli de capital

Evaluarea acestor cheltuieli se face în funcție de investițiile care urmează se fie efectuate de către prefectură și care au fost aprobate prin bugetul de stat.Cheltuielile de capital pe care Prefectura Maramureș urmează să le efectueze în anul 2003 au fost evaluate și aprobate în sumă de 1.388.000.000 lei.

2.3.ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI PE ANUL 2003.

Elaborarea proiectului de buget pe anul 2003 la Prefectura Maramureș s-a făcut în baza Precizărilor metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice din care prezentăm principalele prevederi:

I. Cadrul macroeconomic

– creștere economică în 2003 5,2%

– inflație (decembrie 2003 față de decembrie 2002 ) 15%

– indicele mediu al prețurilor de consum 2003/2002 17%

II. Cheltuieli de personal

Fondul aferent salariilor de bază pe anul 2003 va fi stabilit pe baza salariilor actualizate din luna decembrie 2002 , urmând ca pe parcursul definitivării proiectului de buget pe anul următor , acesta să fie recalculat în funcție de politica stabilită de guvern în acest domeniu.

III. Cheltuieli materiale și prestări servicii se vor stabili pe baza calculelor proprii și a actelor normative specifice fiecărui domeniu de activitate. Propunerile de cheltuieli materiale și prestări de servicii pentru anul 2003 nu vor fi mai mari de 15% din cele din anul 2002

IV. Cheltuieli de capital – vor fi cuprinse în proiectul de buget – asigurându-se o creștere la nivelul inflației prezentate pentru anul 2002 respectiv 15%.

În cazul în care , la nivelul prefecturii există situații deosebite ce necesită un volum de credite bugetare peste limitele stabilite prin precizările metodologice, acestea vor fi justifiucate și precizate separat în anexe, pe fiecare articol de cheltuieli. De asemenea proiectul de buget va fi însoțit de „ Raportul de opinie asupra proiectului de buget pe anul 2003 ” întocmit de auditorul intern al prefecturii.

Bugetul de venituri și cheltuieli este prezentat în anexa nr.2

Capitolul III

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA PREFECTURA MARAMUREȘ

3.1.DESCHIDEREA DE CREDITE BUGETARE POTRIVIT BUGETULUI APROBAT.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite,repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate pe capitole,subcapitole,titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificației bugetare, după caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective, precum și în funcție de gradul de încasare a veniturilor bugetare și de posibilitatea de finanțare a deficitului bugetar.

La solicitarea acordării fondurilor din Bugetul Administrației Centrale de Stat (B.A.C.S.), ordonatorii de credite vor avea în vedere ca efectuarea cheluielilor bugetare numai pe bază de acte justificative întocmite, vizate și aprobate de persoanele autorizate.

Ordonatorii principali de credite vor solicita Ministerului Finanțelor Publice dechiderea creditelor bugetare pentru activitatea proprie și a unitaților din subordine, pentru cheltuieli curente și cheltuieli de capital în baza “cererii de deschidere a creditelor bugetare  întocmită în 3 exemplare.

Pe verso-ul cererii pentru deschiderea creditelor bugetare se menționează separat sursa creditelor pentru activitatea proprie și cea pentru unitațile subordonate, iar în cadrul acestora se înscriu distinct cheltuielile curente cu defalcarea pe cheltuieli de personal , cheltuieli materiale și subvenții destinate potrivit structurii aprobate prin buget și cheltuieli de capital.

După aprobarea cererii de deschidere a creditelor bugetare de Ministerului Finanțelor Publice se transmite exemplarul 1 la Direcția Județeană de trezorerie pentru dechiderea creditelor, iar exemplarul 2 se remite ordonatorului principal, ca document de înștiințare a creditelor deschise.

Din creditele bugetare deschise ordonatorii principali își rețin sumele necesare pentru cheltuieli proprii care au fost înscrise pe verso-ul cererii și repartizează în termen de 3 zile unităților din subordine creditele bugetare pe baza documentului „dispoziție bugetară” care se întocmește și se depune la trezorerie în 3 exemplare.

Din creditele bugetare deschise și respectiv repartizate pentru cheltuieli de capital, ordonatorii de credite virează sumele necesare pentru finanțarea investițiilor în conturi speciale deschise la unitățile trezoreriei statului în funcție de necesitățile stricte de finanțare stabilite pe baza listelor ți situațiilor de lucrări, documentațiilor privind livrarea și montarea utilajului, mobilierului și alte obiecte de investiții.

La instituțiile finanțate de bugetul administrației centrale de stat, contabilitatea are menirea de a reflecta creditele bugetare aprobate, creditele deschise și repartizate precum și toate mișcările intervenite în volumul și structura acestora, cu ajutorul unor conturi sintetice în fără bilanțului care se dezvoltă în analitic pe subdiviziunile clasificației bugetare, ce permite verificarea modului de respectare a disciplinei bugetare.

Instituțiile publice finanțate din bugetul administrației centrale de stat folosesc următoarele conturi în afara bilanțului:

1.Contul 940 „Credite bugetare aprobate” este un cont activ.

Contul 940 se debitează cu prevederile trimestriale de credite aprobate și cu suplimentările de credite în cursul trimestrului, care majorează creditele bugetare.

Contul 940 se creditează cu anulările sau reducerile de credite.

Soldul debitor reflectă creditele actualizate la sfârșitul lunii în limita cărora se mai pot efectua plăți la instituțiile publice.

Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ține pe capitole și subcapitole și pe subdiviziunile clasificării bugetare.

2. Contul 941 „Credite deschise de repartizat” ține evidența creditelor deschise pe care ordonatorii principali și secundari le repartizează ordonatorilor terțiari în vederea efectuării plăților de către aceștia.

a)La ordonatorii principali de credite contul 941 se debitează cu creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonați.

b) La ordonatorii secundari de credite contul 941 se debitează cu crditele repartizate de ordonatorul principal pentru a firepartizate ordonatorilor terțiari. Contul se mai debitează cu creditele retrase de la ordonatorii terțiari în cursul trimestrului.

Contul se creditează cu creditele repartizate ordonatorilor terțiari precum și cu creditele retrase de ordonatorul principal.

Soldul debitor reflectă creditele nerpartizate la finele lunii ordonatorilor inferiori.

Contabilitatea analitică se ține pe subcapitole ăn cadrul capitolelor pentru toate crdeitele de repatizat instituțiilor subordonate.

3.2. MODUL DE FINANȚARE A PREFECTURII MARAMUREȘ.

Prefectura Județului Maramureș ca instituție publică cu personalitate juridică este finanțată integral de la bugetul de stat.

Obiectivul principal al contabilității instituției constă în a oferi o imagine fidelă, clară și completă cu privire la patrimoniu, rezultate și situația financiară.

În calitatea sa de ordonator secundar de credite, prefectul are răspunderi cu privire la:

utilizarea creditelor bugetare ;

folosirea cu eficiență și eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat sau din bugetele fondurilor speciale ;

integritatea bunurilor ce aparțin unității pe care o conduc ;

organizarea și conducerea la zi a contabilității și prezentarea la termenele stabilite a dărilor de seamă contabile privind execuția bugetară ;

angajarea și efectuarea de cheltuieli din bugetul public numai cu viza de control financiar preventiv.

Ministerul Administrației Publice, prin Direcția Buget Finanțe Contabilitate asigură, în limita bugetului aprobat, acoperirea cu fonduri bănești necesare desfășurării activității prefecturii. Până la aprobarea bugetului pentru anul în curs, conform legii deschiderea de credite lunară trebuie să fie în proporție de 1/12 din plățile efective realizate la 31 decembrie a anului anterior.

În vederea monitorizării cheltuielilor de personal prevăzute în bugetul asigurărilor sociale de stat Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, a instituit un sistem de raportare a acestor cheltuieli pentru toți ordonatorii de credite.

Astfel lunar, pe data de 8 a lunii curente pentru luna anterioară Prefectura Județului Maramureș ca ordonator secundar de credite prezintă Ministerului Administrației Publice situația privind plățile de casă efectuate din sumele prevăzute în bugetul propriu, la titlul “cheltuieli de personal”, care trebuie să corespundă cu sumele din extrasul de cont eliberat de trezorerie la sfârșitul lunii pentru care se face raportarea.

Tot până la această dată prefectura trebuie să transmită situația privind execuția bugetului pentru luna anterioară precum și solicitarea de credite necesare pentru luna următoare.

Direcția Buget Finanțe Contabilitate analizează solicitarea privind deschiderea de credite din punct de vedere al necesității, oportunității și disponibilului existent și întocmește dispoziția bugetară pe care o trimite spre aprobare Ministerului Finanțelor. Prefectura, poate efectua plăți de casă numai după primirea dispoziției bugetare la Trezoreria Municipiului Baia Mare unde își are deschis contul.

Deschiderea de credite se face pe capitole de cheltuieli și clasificația economică, respectiv pentru :

cheltuieli curente (defalcată pe cheltuieli de personal și cheltuieli materiale) ;

cheltuieli de capital.

Pentru reprezentarea procesului de derulare a finanțării prefecturii se întocmește graficul de circulație a documentelor economice . Acesta se întocmește de serviciul financiar-contabil al prefecturii respectând ordinea de desfășurare a operațiilor, asigurând continuitate în mișcarea documentelor.

Particularitățile finanțării de la bugetul administrației centrale de stat constă în faptul că ea se realizează sub forma plăților directe din conturile bugetului dispuse de ordonatori de credite și nu prin intermediul unor conturi de disponibil deschise pe numele ordonatorilor, care să fie alimentați periodic cu disponibilități bănești din bugetul administrației centrale de stat și din care ordonatori respectivi să facă după aceea diferite plăți.

Contabilitatea plăților de casă la Prefectura Maramureș,instituție finanțată din bugetul administrației centrale de stat ca ordonator secundar de credite, se ține cu ajutorul contului 700 "Finanțare de la buget privind anul curent" care este un cont de pasiv.

Contul 700 se creditează cu toate plățile efectuate în cursul anului din mijloacele bugetului administrației centrale de stat dispuse de ordonatori de credite prin debitul conturilor:

13, cu sumele ridicate în numerar;

110, cu sumele virate în depozit la finele anului reprezentând salarii aferente chenzinei a II-a a lunii decembrie și alte drepturi de personal;

231, cu sumele virate altor instituții, agenți economici și persoane fizice care au fost reținute în prealabil de la personalul prefecturii;

232, cu sumele virate reprezentând venituri pentru bugetul statului;

233, cu soldul contribuției de asigurări sociale și contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, virată în contul bugetului asigurărilor sociale;

234, cu sumele plătite furnizorilor pentru materialele achiziționate sau pentru lucrări executate și servicii prestate;

245, cu contribuția prefecturii de 5% și contribuția salariaților de 1% la constituirea fondului de șomaj, virată la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș;

410, cu plățile decasă pentru diferite servicii care reprezintă în același timp și cheltuieli efective;

702, cu soldul debitor al contului la finele anului.

Contul 700 se debitează cu sumele recuperate din plățile de casă neutilizate integral în timpul anului, reprezentând reconstituirea creditelor bugetare, cu sumele depuse în contul de finanțare , prin creditul conturilor:

13, cu sumele în numerar nefolosite și depuse;

150, cu soldul acreditivelor nefolosite și virate în contul de finanțare;

220, cu sumele virate de diverși debitori pentru stingerea obligațiilor;

231, cu mijloacele bănești primite de la bugetul administrației centrale de stat pentru plata alocației de stat pentru copii;

410, cu soldul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închidere;

510, cu veniturile proprii încasate în cursul anului destinate acoperirii cheltuielilor;

702, la finele anului cu soldul creditor rămasdupă închiderea contului 410.

Soldul contului 700 la finele anului după închidere poate fi creditor (Plățile nete de casă > Cheltuielile efective) sau debitor(Plățile nete de casă < Cheltuielile efective).

Acest cont se desfășoară analitic pe subdiviziunile cadrului comun al clasificației bugetare pe articole și aliniate pentru a face posibilă compararea creditelor bugetare aprobate cu plățile nete de casă cu ajutorul "Fișei pentru operații bugetare" evidențiind modul în care se respectă dișciplina bugetară în instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat.

Vom exemplifica în continuare modul în care se face înregistrarea contului 700 în contabilitatea Prefecturii Maramureș:

% = 700 75.926.234 lei

230

"Salarii de bază"

233.03 24.677.737 lei

"Decontări cu asigurările

sociale privind pensia"

232.02.10 33.450.430 lei

"Decontări cu bugetul

privind impozitul pe salar"

233.02.10 15.902.706 lei

"Decontări cu asigurările

sociale de sănătate"

235.02 1.895.361 lei

"Decontări cu fondul

de șomaj"

3.3.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR POTRIVIT CLASIFICAȚIEI BUGETARE.

Contabilitatea cheltuielilor instituțiilor publice, finanțate din bugetul de stat asigură evidența creditelor bugetare, a plățiilor de casă și acheltuielilor efective, potrivit clasificației funcționale și economice.

Prin legea bugerară anuală se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar,precum și structura funcțională și economică a acestora.

Clasificația bugetată grupează cheltuielile într-o ordine și după criterii unitare, precis determinate ce se utilizează de instituțiile publice finanțate din bugetul de stat atât în faza de elaborare și aprobare a bugetelor respective, cât și în faza de execuție și raportare a execuției bugetare.

Clasificația funcțională a cheltuielilor indică gruparea acestora potrivit naturii și destinației lor pe părți, capitole și subcapitole, pe acțiuni și categorii de instituții publice în ordinea în care apar în bugetul de stat.

Clasificația economică grupează cheltuielile bugetare pe titluri, articole și aliniate, în:

A.CHELTUIELI CURENTE

Titlul I – Cheltuieli de personal;

Titlul II – Cheltuieli materiale și de servicii;

Titlul III – Subvenții;

Titlul V – Transferuri

B.CHELTUIELI DE CAPITAL

Titlul VII – Cheltuieli de capital

Stocuri pentru rezerve materiale naționale și de mobilizare

Investiții ale instituțiilor publice și activităților autofinanțate

Titlul X – Rezerve, Excedent/Deficit

Reflectarea unitară în contabilitate a cheltuielilor efectuate de instituțiile publice pe articole și aliniatele prevăzute în Clasificația economică se asigură cu ajutorul "Îndtumătorului" elaborat de ministere în calitate de ordonatori principali de credite.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea Prefecturii Maramureș, indiferent de sursa din care au fost efectuate se face pe baza documentelor justificative, vizate de controlul financiar-preventiv și aprobate de ordonatorul de credite.

Cheltuielile prefecturii din perioada curentă se înregistrează în conturile din clasa a 4-a "CHELTUIELI", ce cuprind două conturi de gradul I.

Contul 41 " Cheltuielile instituției"

Contul 42 " Cheltuielile altor activități"

Contul 41 se desfășoară pe conturi sintetice de gradul II, astfel:

410 "Cheltuielile instituției de la buget"

411 " Cheltuieli din credite externe"

412 "Diferențe de curs valutar"

415 "Cheltuieli pentru investiții în continuare"

Contul 42 se defășoară pe conturi sintetice de gradul II, astfel:

420 "Cheltuielile instituției publice finanțate din venituri extrabugetare"

421 "Cheltuielile din fonduri cu destinație specială"

Cheltuielile bugetare efective cuprind:

consumuri de materiale, comustibil, alimente, etc;

salarii cuvenite personalului;

prețul de înregistrare al obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată și a mijloacelor fixe procurate ăn executarea acțiunilor aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli.

Deoarece Prefectura Maramureș nu dispune de credite externe sau venituri extrabugetare în acest capitol vom trata doar contul 410 "Cheltuielile instituției de la buget" , acesta fiind singurul cont din clasa 4 care apare în contabilitatea instituției.

Contul 410 "Cheltuielile instituției de la buget" ține evidența chltuielilor efective derulate de prefectură, fiind un cont de activ.

Contul 410 se debitează în cursul anului, pe măsura efectuării cheltuielilor prin creditul conturilor:

105, cu plățile făcute care prin naruta lor sunt celtuieli efective ( convorbiri telefonice, consumul de apă, gaze, curent electric, etc. ) ;

13, cu plățile în numerar care prin natura lor se înregistrează direct pe cheltuieli;

159, cu valoarea timbrelor poștale, tichete de călătorie precum și a altor valori utilizate pentru nevoile prefecturii;

220, cu cheltuielile de deplasare decontate de personalul prefecturii titulari de avansuri;

230 cu salariile, premiile și alte drepturi cuvenite personalului pentru munca prestată;

233, cu contribuția la asigurările sociale și contribuția asigzrărilor sociale de sănătate datorată;

234, cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată achiziționate, serviciile prestate și lucrărilor executate;

235, cu contribuția de 5% a prefecturi la constituirea fondului de șomaj;

600, cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv pentru nevoile prefecturii;

601, cu prețul de înregistrare al matrialelor utilizate în prelucrare la terminarea lucrărilor;

700, cuplățile făcute din contul de finanțare bugetară la instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat ce se înregistrează direct la cheltuieli în momentul plății.

Contul 410 se creditează prin debitul conturilor:

220, cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru cheltuieli nelegale și neeconomicoase;

510, la sfârșitul anului cu cheltuielile efectuate în cursul anului și acoperite în primul rând din veniturile proprii realizate;

la instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat, contul 410 se creditează pentru închidere întotdeauna prin debitul contului 700 întrucât el funcționează în contabilitatea ordonatorilor de toate gradele: principali, secundari și terțiari.

Soldul debitor în cursul anului reprezintă cheltuielile efective ale Prefecturii Maramureș la finele periodei iar după închidere contul se soldează.

Contabilitatea analitică a contului 400 se desfășoară pe structura clasificației economice pe articole și aliniate cu ajutorul " fișei pentru operții bugetare " care grupează creditele bugetare aprobate , plățile nete de casă și cheltuielile efective pe cele trei conturi: 940 ; 700 sau 105 și 410 .

Cheltuielile efective ca și plățile nete de casă nu pot să depășească creditele bugetare aprobate pe total cât și pe structura clasificației economice , situație ce se evidențiază oprativ cu ajutorul acestei fișe.

În contabilitatea Prefecturii Maramureș detalierea cheltuielilor se face de asemenea pe articole și aliniate , cele mai des întâlnite și folosite articole sunt :

10 " Cheltuieli cu salariile" detaliat pe aliniate de la 01 la 10 acestea evidențiind salariile de bază, de merit , indemnizații , sporuri și alte drepturi salariale ,

11 " Contribuții pentru asigurări sociale de stat " ș

12 " Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj "

13 " Deplasări , detașări , transferări " detaliat pe două aliniate 01 " Deplasări , detașări , transferări în țară " și 02 " Deplasări în străinătate " ;

14 " Contribuții pentru constituirae fondului de asigurări sociale de sănătate " ;

24 " Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire " detaliat pe aliniate de la 01 la 07 evidențiind cheltuieli pentru încălzit , iluminat , apă canal salubritate , poștă, telefon , materiale pentru curățenie etc. ;

26 "Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și echipament";

27 "Reparații curente";

28 "Reparații capitale";

30 "Alte cheltuieli" detaliat pe aliniate care împart aceste cheltuieli în funcție de natura lor astfel:cheltuieli privind calificarea, perfecționarea și specializarea profesională a salariațiilor; cheltuieli de protocol; alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale;

72 "Investiții ale instituției publice".

În continuare vom exemplifica câteva înregistrări din contabilitatea Prefecturii Maramureș referitoare la operațiuni ce privesc cheltuielile acesteia:

410 = 700 61.619.484 lei

art.24.03

"Cheltuielile instituției "Finanțare de la buget

pentru apă, canal, pentru apă, canal,

salubritate" salubritate"

410 = 130 2.140.700 lei

art.13.01

"Cheltuielile instituției "Deplasări interne"

privind deplasări interne"

3.4.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU SALARIAȚII.

Salarizarea personalului din unitățile bugetare se face în funcție de specificul fiecărui domeniu de activitate; unități de învățământ, unități de cercetare știițifică fundamentală și avansată și de proiectare , unități informatice , unități sanitare și asistentă socială ,unități de cultură, unități de sport precum și alte unități finanțate de la bugetul public național.

Salariile personalului din unitățile bugetare cuprind:

salariul de baza, se stabileste în raport cu răspunderea și complexitatea sarcinilor, precum și cu nivelul de pregătire necesar funcției ocupate;

sporuri la salariul de baza: pentru vechimea în muncă și în funcție de rezultatele obtinute ; pentru condiții în care se desfășoară activitatea ; pentru munca desfașurată peste programul normal de lucru; pentru munca în timpul nopții; pentru îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază;

premii pentru rezultatele deosebite obținute în activitatea individuală, precum și un premiu anual pentru contribuția la realizările pe ansamblul unității ;

premii speciale stabilite în valoare fixă, în raport cu valoarea sau cu importanța rezultatelor obținute.

Pe lângă drepturile de salarii, personalul unităților bugetare mai poate beneficia și de alte drepturi ce se acordă în natură : tichete de masă gratuite transport de la domiciliu la locul de muncă și de la locul de muncă la domiciliu suportate integral sau parțial de unitate, locuința de serviciu și altele.

Sistemul de salarizare a funcționarilor publici are în vedere urmatoarele:

a) crearea unui sistem unitar de salarizare aplicabil tuturor funcționarilor publici;

b) necesitatea de a restrânge costurile administrației publice, în condițiile în care funcționarii publici competenți trebuie motivați și recompensați în mod corespunzator;

c) crearea unei ierarhii a sistemului de salarizare, pe categorii; clase și grade;

d) stabilirea unui raport just între partea fixă și partea variabilă a salariului, care sa tina seama de activitatea depusă și de importanța ei.

Pentru activitatea depusă funcționarii publici au dreptul la salariu, care se compune dintr-o parte fixă, reprezentând salariul de bază, și o parte variabilă , compusă din sporuri și indemnizații la salariul de bază.

Fondurile bugetare destinate cheltuielilor cu salariile se alocă anual fiecărui ordonator principal de credite prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale în raport numărul de personal încadrat în cadrul autorității sau instituției publice. În limita fondurilor bugetare alocate, ordonatorii principali de credite defalcă pentru aparatul propriu și pentru unitățile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale în vederea realizării sarcinilor programate.

Contul 230 "Decontări cu salariații" ține evidcnța drepturilor de salarii, inclusiv sporurile la salariul de bază și premiile de orice fel cuvenite salariaților instituțiilor publice.

Necesarul de personal al instituțiilor bugetare se stabilește prin statele de funcțiuni aprobate de organele competente. Drepturile de salarii cuvenite personalului se calculează la finele lunii când se întocmesc statele de salarii.

Drepturile de salarii se achită de regulă chenzinal, în cote egale de circa 50% din salariul de bază.

Contul 230 "Decontări cu salariații" este un cont de pasiv de surse atrase, care își începe funcționarea prin a se debita cu achitarea chenzinei I-a cuvenită personalului pe baza listelor de avans.

Contul se creditează la finele lunii pe baza statelor de salarii, cu drepturile cuvenite personalului prin debitul conturilor 410, 420, 491.

Contul se debitează la finele lunii cu plata chenzinei a II-a cuvenită personalului instituției prin creditul contului 13; precum și cu reținerile din salarii efectuate în cazul imputațiilor prin creditul contului 220; cu sumele reținute în favoarea altor unități pentru chirii, mărfuri cumpărate cu plata în rate; cât și în favoarea altor persoane fizice pe bază de prevederi legale, acte executorii, salarii neridicate la termen prin creditul contului 231; cu impozitul pe salarii datorat și reținut de la salariați prin creditul contului 232, cu contributia de 11,67% a personalului pentru asigurările sociale, și a contribuției de 7% pentru constituirea fondului inițial de asigurări sociale de sănătate, reținută prin creditul contului 233; 235 cu contribuția de 1% a salariaților la constituirea fondului de șomaj.

Prezentăm în continuare înregistrările efectuate în contabilitatea prefecturii, care se desfășoară în mai multe etape:

13 "Casa" = 700 "Finanțarea de la buget" 235.774.041 lei

230 "Decontari = 13 "Casa" 235.774.041 lei

cu salariații"

410"Cheltuielile instituției = 230 "Decontări 148.007.509 lei

de la buget" cu salariații "

230 "Decontari = % 87.766.532 lei

cu salariații"

231.02 "Rețineri individuale" 8.744.287 lei

231.01 "Garanții " 71.700 lei

232.01.10 "Decontări cu bugetul 35.287.620 lei

privind impozitul pe

salarii"

233.03 "Decontări cu asigurările 25.575.175 lei

sociale pentru pensii"

233.02.10 "Decontări cu asigurările 16.113.296 lei

sociale privind sănătatea"

235.02 "Decontări cu 1.974.454 lei

fondul de șomaj"

Se înregistrează virarea sumelor cuvenite creditorilor, bugetului statului și bugetului asigurărilor sociale, potrivit formulei:

% = 700 "Finanțare de la 87.766.532 lei

231 "Creditori" buget privind anul curent"

232 "Decontări cu bugetul

statului"

233 "Decontări privind

asigurarile sociale"

235 "Decontări privind –

contribuția la fondul de

șomaj"

Soldul contului este creditor și reprezintă sumele datorate personalului și neachitate la sfârșitul lunii.

3.5.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI; CU BUGETUL ASIGURĂRILE SOCIALE; CU FURNIZORII ȘI CREDITORII INSTITUȚIEI.

3.5.1CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI.

Contul 232 “Decontări cu bugetul statului” ține evidența sumelor cuvenite bugetului de stat ce provin din următoarele surse: veniturile cuvenite bugetului de stat; impozitul pe salarii și a altor drepturi de personal ;sumele datorate creditorilor după expiorarea termenului legal de prescripție ; sumele încasate din imputații privind lipsuri în gestiunea la materiale și obiecte de inventar de mica valoare sau de scurtă durată; diferența față de valoarea de înregistrare și valoarea imputată persoanelor vinovate pentru lipsuri la valorile materiale; plusuri de numerar constatate cu ocazia verificării casieriei.

Contul 232 “Decontări cu bugetul statului” este un cont de pasiv care se creditează cu sumele datorate bugetului de stat prin debitul conturilor:

– 13 cu sumele încaste în numerar pentru care nu au fost create în prealabil debite;

212 la ordonatorii terțiari finanțați din bugetul administrației centrale de stat cu sumele încasate în anul curent de la debitori și din vânzarea materialelor care provin din finanțarea de la buget a anilor precedenți și care urmează a se vărsa la buget;

230 cu impozitul pe salarii reținut de la salariați ;

231 cu sumele datorate creditorilor cuvenite bugetului după prescriere;

233 cu impozitul aferent ajutoarelor acordate salariaților în contul asigurărilor sociale;

234 cu sumele datorate furnizorilo cuvenite bugetului după prescriere;

702 la ordonatorii secundari finanțați din bugetul administrației centrale de stat cu sumele încasate de la debitori și din vânzarea materialelor.

Exemplu din contabilitatea Prefecturii Maramureș :

233”Decontări privind =232 “Decontări cu 18.500.000 lei

asigurările sociale” bugetul statului”

Contul 232 se debitează cu vărsămintele efectuate în contul bugetului : 120 , 13 , 700 , 191 , 192 și 220 cu sumele virate direct la buget de către debitori :

232 “Decontări cu = 700 ”Finanțare de la buget 15.550.000 lei

bugetul statului” privind anul curent”

Soldul creditor al contului reflectă sumele datorate bugetului statului și neachitate de către prefectură.

3.5.2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE.

Contul 233 “Decontări privind asigurările sociale “ ține evidența contribuție instituției și a angajaților la formarea fondului pentru asigurările sociale și contribuția instituției și a personalului permanent pentru constituirea fondurilor asigurărilor sociale de sănătate.

Contribuția la asigurările sociale se calculează lunar prin aplicarea unei cote procentuale stabilite prin lege de 35% , 40% , 45% asupra fondului de salarii brut realizat și constitie o cheltuială ce se suportă în proporție de 2/3 de instituția publică (adică 24,5%) pentru condiții normale de muncă și 1/3 (adică 9,5%) de către angajați.

Contul 233 “Decontări privind asigurările sociale “ se împarte în patru conturi analitice :

233.01 “ Decontări privind contribuția instituției la asigurările sociale “

233.02 “ Decontări privind contribuția angajaților la asigurările sociale “

233.03 “ Decontări privind contribuția angajatorului la fondul de asigurări sociale de sănătate “

233.04 “ Decontări privind contribuția asiguraților la fondul de sănătate“

Contul 233 este un cont de pasiv care se creditează cu contribuția instituției la sigurările sociale, inclusă în cheltuielile prefecturii finațate de bugetul de stat , cu contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorate prin debitul contului 410 “Cheltuielile instituției de la buget “. Contul se creditează de asemenea cu contribuția de 11,67% a salariaților la asigurările sociale și contribuția de 7% a asiguraților pentru fondul de sănătate prin debitul contului 230 “Decontări cu salariații“ :

410.11“Contribuția pentru =233.01 “ Decontări privind 49.587.082 lei

asigurările sociale de contribuția instituție

stat la asigurările sociale “

Contul 233 se debitează cu sumele virate sau plătite în contul asigurărilor sociale de stat precum și cu cotribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate prin creditul contului 700.

De asemenea contul 233 se mai debitează prin creditul conturilor :

13 cu ajutoarele materale plătite în numerar salariaților beneficiari de ajutoare din contul asigurărilor sociale ;

231 cu ajutoarele de asigurări sociale neridicate ;

232 cu impozitul aferent ajutoarelor materiale acordate salariaților :

233.01 “ Decontări privind =700.01“Contribuția la 50.404.706 lei

contribuția instituției asigurările sociale

la asigurările sociale “ de stat“

233.03.14. “ Decontări privind =700.14 “Fondul de sănătate 15.902.706 lei

contribuția angajaților al instituției“

la asigurările sociale “

Soldul creditor al contului reflectă contribuția la asigurările sociale nedecontate de prefectură la finele perioadei.

Contul 235 “ Decontări privind contribuția la constituirea fondului de șomaj“ ține evidența constituirii fondului pentru ajutorul de șomaj prin contribuția prefecturii de 3,5% aplicată la fondul de salarii brut lunar și a salariaților de 1% din totalul veniturilor brute realizate de salariați în fiecare lună.

Contu 235 este un cont de pasiv , care se creditează cu contribuția instituției și a salariaților la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj prin debitul conturilor 410 și 230 :

410.12“ Cheltuielile instituției =235.01“Decontări cu 11.582.891 lei

privind ajutorul fondul de șomaj“

de șomaj“

Contul se debitează cu sumele virate la Agenția Județeană pentru Ocupare a Forței de Muncă prin creditul contului 700 “Finanțare de la buget privind anul curent“ :

235.01“Decontări cu =700.12“Fondul pentru plata 11.582.891 lei

fondul de șomaj“ ajutorului de șomaj“

Soldul creditor al contului reflectă contribuția la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj neachitată de catre prefectură la finele anului.

3.5.3.CONTABILITATEA CU FURNIZORII.

Contul 234 “Furnizori“ reprezintă o altă categorie de creditori cu care prefectura are relații de decontare – fiind agenți economici – față de care au datorii temporare ocazionate de aprovizionările cu materiale și alimente , obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată , lucrări executate și servicii prestate pentru activitatea curentă.

Contul 234 “Furnizori“ este un cont de pasiv care se creditează cu sumele datorate furnizorilor prin debitul conturilor 410 cu prețul de înregistrare a obiectelor de inventar achiziționate , al serviciilor prestate și a lucrărilor executate ; 600 , cu prețurile de înregistrare al materialelor și ambalajelor primite .

Contul 234 se debitează cu sumele plătite furnizorilor din diponibilitățile bănești ale prefecturii prin creditul conturilor :

13 , 105 , 110 , 700 , 192 cu sumele plătite furnizorilor din avansuri spre decontare ;

220 , 232 cu sumele datorate furnizorilor , cuvenite bugetului statului după prescriere .

Exemplu preluat din contabilitatea Prefecturii Maramureș :

410 “Cheltuieli pentru apă, = 234 “Furnizori“ 61.619.484 lei

art.24.03 canal,salubritate“

234 “Furnizori“ = 700.24.03 “Finanțare de la buget 61.619.484 lei

pentru cheltuieli de apă

canal, salubritate“

Soldul contului reflectă sumele datorate furnizorilor și neachitate la finele perioadei.

Contabilitatea analitică se ține pe fiecare furnizor al prefecturii cu ajutorul fișelor sintetice.

3.5.4.CONTABILITATEA CU CREDITORII.

Contul 231” Creditorii” ține evidența relațiilor de decontare cu o serie de creditori care pot fi regii autonome, societăți comerciale saupersoane fizice provenind din :

– sume reținute din salarii pe baza hotărârilor instanțelor judecătorești în favoarea altor instituții, agrnți economici ți persoane fizice;

– salarii neridicate în termenele legale de plată ;

sume reținute pentru constituirea garanțiilor materiale ;

contribuția la costul biletelor de tratament balnear și odihnă ;

imputații pentru mijloacele fixe constatate lipsă ;

sume reșinute pentru achitarea ratelor la locuințe proprietate personală,etc.

Contul 231” Creditorii” , este un cont de pasiv , se creditează cu obligațiile instituției față de creditori prin debitul conturilor :

105 , 120 , 700 cu mijloacele bănești primite de la bugetul administrației centrale de sta pentru plata alocației de stat pentru copii și cu sumele încasate și necuvenite ;

110 , cu sumele primte de la alte instituții pentru efectuarea unor operții de mandat ;

13 , cu sumele încasate numerar de la personalul instituției ;

220 , cu sumele imputate pentru lipsuri de mijloace fixe ;

230 , cu sumele reținute prin statul de salarii pentru mărfuri cumpărate cu plata în rate , chirii , cu salariile neridicate la termen ;

233 , cu ajutoarele de asigurări sociale neridicate la plata chenzinei a doua a salariilor ;

600 , cu materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe reținute de instituție .

Exemplu din contabilitatea prefecturii :

230 ”Decontări cu salariații ” = 231 ”Creditori ” 8.744.287 lei

Contul 231 se debitează prin creditul conturilor :

105 , 120 ,700 cu sumele plătite acestora , reținute sau prescrise potrivit dispozițiilor legale , cu sumele virate altor instituții , agenți economici și persoane fizice pentru rate , chirii , popriri ;

110, cu sumele rămase necheltuite după efectuarea operațiilor de mandat , virate în conturile unităților de la care s-au primit ;

13 , cu sumele plătite în numerar creditorilor ;

232 , cu sumele datorate creditorilor cuvenite bugetului statului după prescrierea lor .

Exemplu :

231 ” Creditori ” = 13 ” Casa ” 4.820.000 lei

Soldul contului este creditor și reflectă sumele datorate creditorilor și neachitate la finele perioadei .

Contabilitatea analititică a decontărilor cu creditorii se organizează pe fișa analitică pentru fiecare instituție sau persoană fizică .

3.6.CONTABILITATEA MATERIALELOR

Contabilitarea materialelor la Prefecura Maramureș se ține cu ajutorul conturilor din clasa 6 ”Materiale”.

Contabilitatea analitică a materialelor se ține pe feluri sau categorii de materiale și pe conturi analitice:

01 ”Medicamente și materiale sanitare”

02 ”Materiale de întreținere și gospodărire”

02 ”Alimente și furaje”

Materiale cu caracter funcțional”

09 ”Alte materiale”

10 ”Materiale rezerve de stat”

11 ”Ambalaje pentru rezerve de stat”

15 ”Materiale și utilaje pentru investiții”

În contabilitate, materialele aprovizionate de la furnizor se înregistrează în conturile de materiale la prețurile de procurare prevăzute în documentele justificative.

Materiale de uz gospodăresc procurate în cantități mici și rechizitele de birou care se dau direct în consum, nu se mai înregistrează în conturile de materiale, ci direct în contul 410 “Cheltuieli bugetare”, pe baza documentelor justificative.

Contul 600 ”Materiale” este un cont de activ care se debitează cu materialele intrate în magazie prin creditul conturilor:

13, cu materialele achiziționate și plătite în numerar;

159, cu carburanți procurați pe bază de bonuri cantități fixe;

213, cu prețul materialelor primite de la instituția superioară;

220, cu materialele achiziționate din avansuri spre decontare;

231, cu materialele rezultate din scoarerea din funcțiune a mijloacelor fixe;

234, cu materialele și ambalajele primite de la furnizori;

337, cu prețul materialelor primite ca donație;

531, cu materialele rezultate din scoarerea din folosință a obiectelor de inventar.

Contul 600 se credirează cu materiale eliberate pentru consum sau alte destinații prin debitul conturilor:

220, cu materialele constatate lipsă sau degradate, imputate;

225, cu prețul de înregistrare al materialelor vândute și facturate;

337, cu prețul de înregistrare al materialelor din donații consumate;

410 și 420, cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv;

520, cu prețul de înregistrare al materialelor degradate;

601, cu prețul de înregistrare al materialelor date spre prelucrare.

Exemplu:

600.09 = 159.02 9.000.000 lei

”Carburanții auto ” ”Bonuri valorice

de benzină ”

”Cheltuielile instituției = 600.09 9.000.000 lei

art.24.07 privind alte materiale ”Carburanții auto ”

și prestării servicii ”

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea materialelor aflate în stoc la preț de înregistrare.

3.7.CONTABILITATEA OBIECTELOR DE INVENTAR

Din categoria obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată fac parte unele bunuri cu caracter funcțional sau de uz administrativ-gospodăresc cu o valoare individuală mai mică decât limita prevăzută de lege pentru mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată mai mică de un an indiferent de valoarea lor.

Din această categorie , la instituțiile administrației publice fac parte : scaunele , birourile , dulapuri , cuierele , perdele , computere , copiatoare , faxuri , imprimante , scanere , etc.

Nu fac parte din categoria aceasta fiind considerate materiale anvelopele și camerele din cauciuc auto , procurate pentru schimbarea celor uzate ( deci ca piese de schimb).

Rolul contabilității obiectelor de inventar este de a reflecta cantitativ și valoric obiectele aflate în magazie și a celor predate în folosință pe fiecare loc în parte până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor.

Evidența operativă a obiectelor de inventar aflate în magazie se conduce numai cantitativ cu ajutorul ” fișei de magazie pe feluri de obiecte de inventar ”. Evidența operativă a obiectelor de inventar în folosință se organizează pe locuri și persoane responsabile cu ajutorul formularului ” fișă nominală pentru evidența obiectelor de inventar , a echipamentului de protecție și a mijloacelor fixe în folosință ”.

Contabilitatea sintetică a obiectelor de inventar se ține cu ajutorul următoarelor conturi :

602 ” Obiecte de inventar în magazie ”

603 ” Obiecte de inventar în folosință ”

604 ” Obiecte de inventar aflate la terți ”

Contul 602 ” Obiecte de inventar în magazie ” reflectă stocurile de obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și mișcare acestora în magazia prefecturii .

Este un cont de mijloace circulante materiale , de activ , care se debitează cu obiectele de inventar intrate în magazie provenite din aprovizionări , din donații sau plusuri de inventar prin creditul conturilor :

311 , cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar intrate în prefectură ;

604 , cu prețul de înregistrare a obiectelor de inventar intrate de la terți :

602 ”Obiecte de =311 ”Fondul obiectelor 2.500.000 lei

inventar ” de inventar”

Concomitent se înregistrează la cheltuieli valoarea obiectelor de inventar achiziționate de la furnizori :

410 ”Cheltuielile cu = 234”Furnizori” 2.500.000 lei

art.26.03 obiectele de

inventar

Contul 602 se creditează cu obiectele de inventar ieșite din magazie prin debitul contului :

311 , cu prețul de înregistrare a obiectelor de inventar declasate , cu cele constate lipsă sau degradate imputate persoanelor vinovate. Concomintent pentru cele imputate se face înregistrarea 220.03 ” Debitori ” = 531 ” Venituri de realizat ” ;

603 , cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar date în folosință ;

604 , cu prețul de înregistrare a obiectelor de inventar predat terților pentru reparare , recondiționare sau prelucrare :

603”Obiecte de inventar = 602”Obiecte de inventar 1.500.000 lei

în folosință” în magazie”

Soldul debitor al contului 602 reprezinta valoare obiectelor de inventar aflate în stoc la prețul de înregistrare la finele perioadei.

3.8.CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE

Contabilitatea mijloacelor fixe la instituțiile publice,implicit și la Prefecuta Maramureș, se înregistrează în clasa 0 Mijloace Fixe.Cu ajutorul acestei clase de conturi se asigură evidența mijloacelor fixe precum și controlul asupra păstrării integrității lor. Totodată, aceste conturi furnizează datele necesare pentru analiza dinamicii, structurii, gradului de reînnoire și de uzură a mijloacelor fixe, precum și pentru stabilirea eficienței folosirii lor în cadrul instituției.

Această clasă de conturi cuprinde contul 013 “Mijloace fixe” cu funcție contabilă de activ, care se detaliază pe 7 conturi analitice de mijloace fixe conform clasificației mijloace fixe în vigoare.

0101 Construcții

0102 Echipamente tehnice

0103 Aparate , instalații…

0104 Mijloace de transport în comun

0105 Mijloace de transport persoane

0106 Mobilier birotică , altele

Potrivit dispozițiilor legale se consideră mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ condițiile

are o valoare mai mare decât limita stabilită prin lege

are o durată normală de utilizare mai mare de un an

pentru obiectele folosite în loturi, seturi , sau care formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoare întregului corp, lot sau set

Sunt asimilate și se înregistrează ca mijloace fixe și cărțile din bibliotecă, discurile și benzile magnetice imprimate definitiv precum și investițiile efectuate la mijloace fixe luate cu chirie.

Prin valoare de intrare a mijloacelor fixe se înțelege

suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea investițiilor consemnate în procesul verbal de recepție, care, în mod obligatoriu , trebuie să aibă anexată situția definitivă de lucrări întocmită de constructor și verificată de reprezentantul instituției. Cheltuielile pentru investiții de la buget trebuie să corespundă cu execuția bugetară de la titlul VII “Cheltuieli de capital”, poziția “Investiții ale instituțiilor publice”, însumate pe întreaga perioadă de execuție la capitolul respectiv.

Valoarea consemnată în documentele de transfer (în cazul primirii prin transfer)

Valoarea stabilită prin documentele de evaluare în cazul plusurilor de inventar

Valoare estimată conform normelor în vigoare pentru bunurile primite cu titlu gratuit ( donații).

Ieșirea mijloacelor fixe din patrimoniul instituției are loc prin

Casare, după expirarea duratei normale de folosință și uzura fizică sau morală, care nu mai poate permite exploatarea acestora în condiții de siguranță

Lipsă la inventariere, prin imputarea valorii actualizate a bunurilor persoanelor responsabile care le+au avut în gestiune sau a altor persoane vinovate. Pentru lipsuri , sustrageri și orice alte fapte care produc pagube ce constituie infracțiuni , ordonatorul de credite este obligat să întreprindă măsuri legale

Calamități naturale sau provocate, după o atentă cercetare pe baza concluziilor și documentelor întocmite de către organele de resort

Vânzare sau transfer în condițiile legii

Contul 013 ”Mijloace fixe” este un cont de activ, care se debitează prin creditul conturilor 306 și 307, după caz:

cu valoarea construcțiilor și a celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul public sau privat al statului, intrate în patrimoniu, de la furnizori, primite prin transfer sau prin donație, sponsorizare, potrivit normelor în vigoare;

cu valoarea mijloacelor fixe constatate plus cu ocazia inventarierii, precum și cu valoarea investițiilor efectuate la mijloacele fixe luate în chirie;

cu valoarea completărilor, îmbunătățirilor, modernizărilor efectuate la mijloacele fixe, precum și alte cu altemodificări adude valorii de intrare prin reevaluare,potrivit Hotărârii Guvernului;

cu valoarea mijloacelor fixe rezultate din dezmembrarea altor mijloace fixe scoase din funcțiune, sau preluate de la debitori în contul creanțelor;

Înregistrarea în patrimoniul prefecturi se face potrivit relației:

013”Mijloce fixe” =306”Fondul bunurilor care 120.000.000 lei

alcătuiesc domeniul

public al statului”

Concomitent , pentru mijloacele fixe achiziționate de la furnizori, se mai face înregistrarea:

410”Cheltuielile instituției = 234.02”Furnizori și 120.000.000 lei

de la buget” antreprenori pentru

investiții”

Contul 013 se creditează prin debitul conturilor 306 și 307 cu valoarea construcțiilor și celorlalte bunuri de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul public sau privat al statului, ieșite din patrimoniu, prin casare, transferare, distruse sau constatate lipsă cu ocazia inventarierii.Înregistrarea contabilă se face conform relației:

306”Fondul bunurilor care = 013”Mijloce fixe” 43.000.000 lei

alcătuiesc domeniul

public al statului”

Soldul debitor al contului 013 reprezintă valoarea mijloacelor fixe aflate în administrarea prefecturii la finele perioadei.

3.10.MONOGRAFIE CONTABILĂ CU PRINCIPALELE OPERAȚIUNI PE LUNA MARTIE 2003

La începutul lunii are loc redeschiderea conturilor de activ.

Tot atunci are loc și redeschiderea conturilor de pasiv.

La începutul lunii are loc dechiderea de credite în limita bugetului aprobat pe baza cereri de dechidere de credite bugetare.

La data de 4 martie se înregistrează recuperarea contravalorii serviciilor(apă,canal, salubritate) furnizate celorlalte instituții având sediul în incinta palatului administrativ, pe baza facturilor emise de Prefectura Maramureș în valoare de 148.974.639 lei.

În aceasi zi se ridică de la trezorerie suma de 5.000.000 lei necesară acoperirii cheltuielilor materiale.

În 4 martie se înregistrează conform registrului de casă efectuarea unor cheltuieli materiale în valoare de 2.929.482 lei.

În data de 5 marie se înregistrează preliminarea salariilor conform statului deplată pe luna februarie în sumă de235.774.041 lei.

5. Concomitent se înregistrează și contribuția la asigurările sociale de stat.

În aceeași zi se înregistrează și contribuția pentru constituirea fondului deasigurări sociale de sănătate.

7 .Tot in aceași zi se înregistrează cheltuielile instituției privind ajutorul de șomaj.

Se face înregistrarea salariilor aferente lunii februarie în valoare de 87.766.532 lei.

Reținerile individuale și garanțiile reținute pe statul de plată aferente angajaților instituției se virează către beneficiari.

Se virează sumele datorate bugetului de stat de către angajații instituției conform statului de plată pe luna februarie.

Se virează suma datorată bugetului de stat de către instituție aferentă statului de plată pe luna februarie pentru contribuția la asigurările sociale .

Se virează suma datorată bugetului de stat de către instituție aferentă statului de plată pe luna februarie pentru contribuția fondului de sănătate.

Se virează suma datorată bugetului de stat de către instituție aferentă statului de plată pe luna februarie pentru contribuția la fondul de șomaj.

Se virează în conturile de card pentru salarii ale angajaților, sumele reprezentând lichidarea lunii februarie în sumă de 98.939.207 lei.

La data de 6 martie 2003 se achită contravaloarea consumului de gaz conform facturii emise de furnizor în valoare de 119.566.588 lei.

În data de 8 martie se achită factura reprezentând serviciile de apă, canal, salubritate livrate de furnizor instituției Prefecturii în sumă de 61.619.484 lei.

În data de 8 martie se achită factura reprezentând consumul de energie electrică conform facturii emise de furnizor în sumă totală de 95.985.076 lei.

În aceeași zi se recuperează contravaloarea cheltuielilor aferente instituțiilor din incinta Prefecturii pentru consumul de energie electrică conform facturilor emise de Prefectura Maramureș în valoare de 62.213.604 lei.

Se achită contravaloarea facturii aferente unei reparații curente făcute la clădirea Prefecturii Maramureș în sumă de 3.710.000 lei.

La data de 15 martie se virează în conturile de carduri pentru salarii avansul chenzinal aferent lunii martie în sumă de 49.900.000 lei.

21 Se achită contravaloarea facturilor de prestări servicii către beneficiari în valoare totală de 86.716.303 lei.

Se achită contravaloarea abonamentului la Monitorul Oficial al României pe semestrul I 2003 în voloare de 4.488.360 lei.

Se înregistrează efectuarea unor cheltuieli de deplasare în interes de serviciu a angajaților pe baza ordinelor de deplasare înregistrate în registrul de casă în sumă de 2.140.700 lei.

Se înregistrează ridicarea numerarului necesar cheltuielilor de deplasare de la trezorerie pe baza registrului de casă întocmit în sumă de 5.000.000 lei.

În data de 23 martie se înregistrază conform registrului de casă, avansuri acordate angajaților pentru deplasări în interes de serviciu în sumă totală de 10.000.000 lei.

La aceeași dată se procură și se achită materiale de întreținere și curățenie pentru necesitățile instituției în sumă de2.492.004 lei.

Se achită contravaloarea serviciilor furnizate pentru poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax în sumă totală de 98.416.373 lei.

Se procură timbre poștale pentru expedierea corespondenței instituției Prefecturii în valoare de 4.000.000 lei.

La data de 26 martie se înregistrază conform registrului de casă zilnic întocmit justificarea avansurilor acordate personalului pentu deplasări în interes de serviciu în valoare de 8.500.000 lei.

30.La data de 26 iunie 2001 se procură rechizite necesare pentru activitatea instituției în valoare de 4.620.601 lei.

31. La data de 30 martie se recuperează contravaloarea cheltuielilor de poștă, telefon, telex, radio, televizor și telefax aferente celorlalte instituții cu sediul în Palatul Administrativ în valoare totală de 227.509.945 lei.

32. În aceeași zi se înregistrează garanțiile gestionarilor aferente trimestrului I conform extrasului de cont eliberat de banca unde își au deschise conturile în valoare totală de 215.000 lei.

33. Se înregistrează consumul de timbre la finele lunii martie, conform borderoului întocmit la registratură în sumă de 2.845.400 lei.

34. Se înregistrează consumul de carburanți auto pentru autoturismele din dotare

efectuat pe baza reglementărilor în vigoare în valoare de 20.000.000 lei.

Tabelul 3.1. Inregistrarea în contabilitate

-mii lei –

CAPITOLUL IV

ÎNTOCMIREA SITUAȚILOR FINANCIARE PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ

4.1.ÎNTOCMIREA BALANȚEI DE VERIFICARE LA 31 MARTIE 2003

Tabel 4.1. Balanța sintetică de verificare

Luna:03 ,Anul :2003

4.2.ÎNTOCMIREA BILANȚULUI CONTABIL ȘI A CONTULUI DE EXECUȚIE ASUPRA EXECUȚIEI BUGETARE PE 31 MARTIE 2003

BILANȚ ÎNCHEIAT LA 31 MARTIE 2003

– mii lei –

CONTUL DE EXECUȚIE A BUGETULUI INSTITUȚIEI PUBLICE

Capitolul 5101 Autorități Publice-Prefecturi

– mii lei –

*) Se înscrie denumirea și simbolul capitolelor și subcapitolelor din bugetul aprobat, atât pentru mijloacele bugetare cât și pentru cele extrabugetare

**) Se înscrie denumirea colonelor astfel : Col.1 Col.2 Col.3 Col.4

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

DISCIPLINA BUGETARĂ

Disciplina bugetară se bazează pe o sumă de reguli cuprinse în Legea finanțelor publice sau în legile anuale de adoptare a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat care privesc instituțiile publice finanțate din bugetul public național.

Cele mai importante prevederi ce se aplică pe parcursul execuției bugetarer sunt:

1) “Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de stat, în bugetele locale, în bugetul asigurărilor sociale de stat și în bugetele fondurilor speciale și nici efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru asemenea cheltuieli.” (articolul 78 din Legea nr.72/1996).

Această prevedere înlătură de la început orice confuzie care ar putea decurge din clasificația bugetară care sugerează unde se înregistrează cheltuielile pe capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate dar nu constituie bază legală pentru efectuarea cheltuielilor. Clasificația bugetară nu reprezintă temei legal pentru încasarea de venituri și efectuarea de cheltuieli.

De aici decurge concluzia că pentru a efectua cheltuieli din aceste bugete sunt necesare prevederi legale permisive fiind eronată părerea celor care solicită acte normative prin care se interzic anumite cheltuieli.

Deși există și texte de lege ce interzic unele cheltuieli, regula generală care decurge din articolul 78 al Legii 72/1996 este că pentru a face o cheltuială din buget este necesară o prevedere legală în acest sens.

2)“Nerespectarea termenului de plată a sumelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, atrage obligația calculării și încasării majorărilor de întgrârziere prevăzute de lege” (articolul 77(1) din Legea nr.72/1996).

Majorările de întârziere actualizate de Guvern în funcție de evoluția inflației descurazează indisciplina bugetară dacă la această măsură se adaugă și executarea silită a creanțelor statului.

Instituțiile publice sunt obligate să efectueze operațiunile de încasări și plăti exclusiv prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora își au sediul, fiind interzis acestora de a face operațiuni prin băncile comerciale

(articolul 82 din Legea 72/1996).

4)“ Constituirea și utilizarea de mijloace financiare aparținând statului în afara bugetului sunt interzise” (articolul 19(1) din Legea 72/1996).

Fondurile speciale care au fost aprobate prin legi speciale se constituie in afara bugetului de stat, dar se aprobă prin legea anuală casre aprobă și bugetul de stat.

Alte restricții care definesc conceptul de “disciplină bugetară” :

alocațiile pentru cheltuielile de personal și de capital, aprobate pe ordonatorii principali de credite și în cadrul acestora pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli ;

creditele aprobate unui ordonator principal prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite, iar creditele aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui capitol ;

virările de credite permise de lege se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor începând cu trimestrul al III-lea al anului financiar ;

nu se pot efectua virări de credite bugetareprovenite de la capitolele ce au fost majorate din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului sau din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului ;

creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor ;

sunt interzise plățile directe din veniturile încasate pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale precum și din veniturile fondurilor speciale, cu excepțiile prevăzute de lege ;

efectuarea cheltuielilor din bugetul public național se face numai pe baza actelor justificative ce se întocmesc în conformitate cu prevederile normelor de aplicare a Legii contabilității.

Aceste reguli se complectează și cu alte prevederi legale privind gestionarea banuilor publici.

Un principiu important stabilit de Legea finanțelor publice constă în faptul că orice venit neâncasat și orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie se va încasa sau se va plăti în contul bugetului pe anul următor.

5.2. EVAZIUNEA FISCALĂ

Prin evaziune fiscală se înțelege “sustragerea prin orice formă, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice și persoanele juridice române sau străine” (art.1 din Legea nr.87/1994).

Deși prevederile legii cu privire la evaziunea fiscală au în vedere în primul rând agenții economici sau persoanele care efectuează activități permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, care, sub orice formă, se sustrag de la plata impozitului, anumite prevederi privesc și intituțiile publice atunci cînd acestea sunt obligate, prin legea fiscală, să intervină în procesul de determinare a creanțelor statului.

Așa, de pildă, prin art.6 din Legea nr.87/1994 “persoanele fizice sau juridice care realizează venituri ori dețin bunuri mobile sau imobile ori desfășoară activități supuse impozitelor și taxelor sunt obligate să plătească la termen, sumele datorate statului”.

Instituțiile publice, deși de regulă nu au activitate lucrativă producătoare de venituri impozabile, sunt obligate prin lege să calculeze, să rețină și să vireze la buget impozite în următoare situații :

la plata salariile cuvenite angajaților proprii. Cu toate că plătitorii de impozit pe salarii sunt angajații, Legea nr.32/1991, modificată și republicată în anul 1996, prevede că unitățile care achită drepturi salariale au obligația să calculeze, să rețină și să vireze la buget impozitul datorat ;

la plata angajaților cu contract civil întocmit în baza Legii nr.83/1995 când se procedează la fel ca la plata salariilor ;

la plata unor prestări de servicii executate de meseriași, situații în care se reține și se virează la buget impozitul prevăzult de art.26 din O.G nr.85/1997.

Pentru combaterea neregulilor ce se pot produce în activitatea instituțiilor publice, prin legi și hotărâri ale Guvernului s-au prevăzut sancțiuni contravenționale și penale.

Contravențiile constituie abateri de la prevederile legale apreciate de legiuitor ca având un grad de periculozitate mai redus, motiv pentru care se sancționează cu amenzi.

Faptele care constituie contravenții se prevăd prin lege.

Reproducem în continuare contravențiile cuprinse în principalele acte normative privind contabilitatea unităților bugetare :

În categoria contravențiilor, la art.38 legea menționează :

deținerea de valori materiale și bănești sub orce formă și cu titu, precum existența oricăror drepturi și obligații patrimoniale fără a fi înregistrate în contabilitate ;

primirea și eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel, fără documente justificative de intrare și ieșire ;

neîntocmirea balanțelor de verificare ;

nerespectrarea normelor emise de Ministerul Finanțelor cu privire la :

utilizarea și ținerea registrelor de contabilitate ;

arhivarea și păstrarea documentelor justificative și a documentelor contabile precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse ;

efectuarea inventarierii patrimoniului ;

întocmirea, verificarea, certificarea și depunerea bilanțurilor contabile.

Amenzile stabilite prin lege se actualizează ca urmare a inflației. Dacă abaterile constatate, prin gravitatea lor, întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni, se aplică prevederile Codului Penal.

5.3.PROPUNERI

Prezenta lucrare constituie o expunere actualizată a problematicii privind conținutul bugetului public și contabilitatea instituțiilor bugetare prezentând particularitățile concrete întâlnite la Prefectura Județului Maramureș.

Contabilitatea prefecturii ar putea fi ținută mult mai ușor dacă s-ar folosi o aplicație informatică care să permită urmărirea și evidențierea tuturor mișcărilor ce au loc în patrimoniul instituției.În momentul de față doar contabilitatea salariilor este ținută cu ajutorul calculatorului printr-un program special de evidență a salariilor.

Pentru îmbunătățirea și eficențierea muncii din cadrul serviciului financiar-contabil propunem un program informatic care să țină evidența mijloacelor fixe.

Aplicația informatică de evidență a mijloacelor fixe este un program care permite urmărirea și evidențierea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul unității și reflectarea mișcării acestora – intrări, ieșiri, casări, lipsuri, transferuri, prin situații aferente.

Programul conține următoarele opțiuni de lucru:

interogare mijloace fixe;

mișcări mijloace fixe;

catalog locuri de funcționare;

situații;

ieșire din program.

Interogarea mijloacelor fixe este opțiunea prin care se pot afișa pe ecran datele unui mijloc fix prin căutare după număr de inventar, denumire, valoare.

Opțiunea mișcări mijloace fixe oferă posibilitatea adăugării, ștergerii și obținerea inventarului mijloacelor fixe.

Inventarul mijloacelor fixe are mai multe posibilități :

listare mijloace fixe pentru inventar ;

adăugare stocuri faptice ;

listare situație comparativă ;

listare situație comparativă finală ;

propuneri casare.

Selectând opțiunea locuri de funcționare se pot face operații de adăugare, modificare, ștergere și vizualizare.

Selectând opțiunea “situații” se vor obține :

catalogul mijloacelor fixe ;

situația mijloacelor fixe pe locuri de muncă ;

situația mijloacelor fixe pe categorii ;

situația valorică pe conturi ;

situația lunară a mișcărilor pe conturi ;

fișa mijlocului fix ;

alte situații :

catalog pentru locuri de funționare ;

balanța mijloacelor fixe;

situația mijloacelor fixe casate;

situația mijloacelor fixe lipsă la inventar;

situația totală a mijloacelor fixe pe locuri;

centralizator mijloace fixe.

BIBLIOGRAFIE

ANEXA Nr.1

ORGANIGRAMA

PREFECTURII JUDEȚULUI MARAMUREȘ

ANEXA 2

BUGETUL

PE TITLURI DE CHELTUIELI ARTICOLE SI ALINIATE PE ANUL 2003 DEFALCAT PE TRIMESTRE

-MII LEI-