. Organizarea Contabilitatii LA Administratia Fintelor Publice Resita

CAP. 1. ROLUL ȘI IMPORTANȚA ADMINISTRAȚIEI FINANCIARE

MUNICIPALE CA UNITATE A MINISTERULUI

FINANȚELOR PUBLICE

1.1.Rolul Administrației Financiare Municipale în execuția bugetului public național

Ministerul Finanțelor Publice este organul administrației publice centrale de specialitate care aplică strategia și programul Guvernului în domeniul finanțelor publice.

Ministerul Finanțelor Publice exercită administrarea generală a finanțelor publice, asigurând dezvoltarea activității economice pe criterii de eficiență și echilibru economic și prin utilizarea pârghiilor financiare și valutare în concordanță cu cerințele economiei de piață și prin stimularea inițiativei agenților economici.

Ministerului Finanțelor Publice îi revine execuția bugetului administrației centrale de stat după aprobarea acestuia de către Parlament , luând toate măsurile necesare pentru execuția venitu-rilor și cheltuielilor prevăzute în legea bugetară anuală, stabilind în același timp măsurile pentru asigurarea echilibrului financiar-valutar al țării.

Pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce-i revin , Ministerul Finanțelor Publice se organizează și funcționează în teritoriu astfel :

la nivel de județ : Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană ,în subordinea directă a Ministerului Finanțelor Publice;

la nivel de municipii, orașe, comune :

– Administrația finanțelor publice municipală;

– Administrația finanțelor publice orășenească;

– Administrația finanțelor publice comunală.

Ca unitate a Ministerului Finanțelor Publice, Administrația finanțelor publice municipală are un rol deosebit de important în execuția bugetului public național, prin stucura sa organizatorică asigurându-se condițiile necesare execuției veniturilor și cheltuielilor prevăzute în legea bugetară anuală, încasarea în numerar și prin conturi a veniturilor bugetului public național, efectuarea operațiunilor de trezorerie privind împrumuturile guvernamentale cât și rambursarea acestora la scadență și achitarea dobânzilor.

Administrația finanțelor publice municipală este unitatea fiscală teritorială ,organizată la nivel de municipiu , subordonată directorului general al Direcției Generale a Finanțelor Publice județene, prin care se realizează în plan teritorial atribuțiile Direcției Generale a Finanțelor Publice (ca serviciu public descentralizat al Ministerului Finanțelor Publice la nivel județean ).

Atribuțiile principale ale Administrației finanțelor publice municipale sunt următoarele :

organizează și execută activitatea de constatare și stabilire a tuturor categoriilor de venituri fiscale și nefiscale, potrivit legii , datorate de persoanele fizice;

organizează și execută activitatea de urmărire și încasare a veniturilor fiscale și nefiscale și aplică măsurile de executare silită potrivit legii ;

organizează și execută controlul respectării reglementărilor legale privind calcularea , evidența și vărsarea impozitelor, taxelor și altor venituri bugetare datorate de persoanele fizice, potrivit legii și compețentelor stabilite;

organizează activitatea de evidență analitică pe plătitori;

organizează activitatea de primire și înregistrare a cererilor privind acordarea de înlesniri la plata impozitelor, taxelor și altor venituri ale bugetului de stat, potrivit reglementărilor în vigoare;

conduce evidența veniturilor bugetului de stat și asigură organizarea sistemului informa-țional privind obligațiile fiscale și materia impozabilă, precum și prelucrarea automată a datelor în vederea soluționării și simplificării sistemului de evidență fiscală;

întocmește și prezintă periodic Direcției Generale a Finanțelor Publice situațiile statistice, contabile și rapoartele de analiză prevazute de actele normative;

organizează activitatea de trezorerie privind încasarea veniturilor și efectuarea plăților din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale ,precum și a mijloacelor extrabugetare și fondurilor cu destinație specială;

organizează activitatea de primire a declarațiilor de impozite și taxe și asigură formarea și gestionarea dosarelor fiscale;

asigură preluarea, verificarea și centralizarea, potrivit normelor legale, a bilanțurilor contabile și a altor situații de raportare, întocmite și prezentate de către agenții economici și organizațiile obștești și efectuează controlul respectării prevederilor legale privind conducerea evidenței contabile și respectarea termenelor de raportare;

întocmește informări periodice privind situația economico-financiară a agenților econo-mici din raza de activitate;

organizează și acordă asisțentă de specialitate contribuabililor ,pe linie de impozite și taxe, conducerea evidențelor contabile și depunerea raportărilor periodice;

stabilește necesarul de formulare specifice domeniului financiar-fiscal și comune pe eco-nomie și îl transmite direcției generale; asigură distribuirea acestora;

stabilește, în condițiile legii, răspunderea materială în sarcina personalului din subordine și ia măsuri pentru recuperarea de la cei vinovați a pagubelor.

În îndeplinirea atribuțiilor lor Administrațiile finanțelor publice municipale au dreptul să ia măsuri pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege în compețenta lor, să emită documente de încasare din conturile agenților economici pentru achitarea obligațiilor la bugetul de stat și să ia măsuri de executare silită impotriva acestora cât și a persoanelor fizice debitoare , putând aproba, în condițiile prevăzute de lege, înlesniri la plată, restituirea de impozite, taxe și alte venituri ale bugetului de stat , precum și soluționarea în termen a cererilor depuse de contribuabili.

1.2. Organigrama de structură a Administrației Financiare Reșița

Conform , Administrația Financiară Municipală Reșița se subordonează metodologic con-ducerii direcțiilor și serviciilor independente din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Caraș-Severin, inclusiv directorului general adjunct, în limita competențelor stabilite.

Activitațile din cadrul Administrației financiare municipale Reșița sunt organizate și se desfașoară pe servicii,compartimente și birouri .

Funcționarea Administrației financiare municipale Reșița este asigurătă de organe de conducere operativă realizată de un director ,care reprezintă unitatea fiscală respectivă în fața conducerii Direcției Generale a Finanțelor Publice Caraș-Severin și a terților, de 2 directori adjuncți, respectiv director-adjunct administrarea veniturilor statului și director-adjunct trezorerie și contabilitate publică și de către șefii de servicii.

Directorul general poate da mandat de reprezentare oricărui director adjunct, respectiv altor persoane din subordine,asigurând îndeplinirea atribuțiilor unității fiscale teritoriale în conformitate

cu prevederile legale, ordinele ,instrucțiunile și dispozițiile Direcției Generale a Finanțelor Publice Caraș-Severin, în care sens răspunde de organizarea ,conducerea și controlul întregii activități a unității.

Directorul asigură îndeplinirea atribuțiilor unității fiscale teritoriale în conformitate cu prevederile legale, ordinele ,instrucțiunile și dispozițiile Direcției Generale a Finanțelor Publice Caraș-Severin, în care sens răspunde de organizarea ,conducerea și controlul întregii activități a unității, în acest scop stabilind atribuțiile șefilor de servicii, birouri și compartimente. În rezolvarea atribuțiilor sale, directorul poate antrena și alți specialiști din cadrul unitații a căror participare o consideră utilă, în raport cu obligațiile de serviciu și competența acestora.

Statele de funcții ale Administrației financiare municipale Reșița se aprobă de către Direcția Generală a Politicilor și Resurselor Umane din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, iar atribuțiile și sarcinile personalului înstituției se stabilesc prin Regulamentul de Organizare și Funcționare ,pe baza propunerilor conducerilor acesteia precum și a direcțiilor de specialitate din minister care au corespondent în activitatea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene.

Administrația Financiară Municipală Reșița are structura organizatorică cuprinsă în organigrama anexă nr.3 la ,care este aprobată prin ordin al M.F.P. (fig.1.2.1 .) , cuprinzând :

director administrație municipală;

serviciul tehnologia informației în subordinea acestuia fiind:

biroul administrare baze de date;

biroul exploatare echipamente și comunicații;

serviciul resurse umane,salarizare, financiar, contabilitate,administrativ, arhivă și gestionare a formularelor;

biroul juridic;

director adjunct – administrarea veniturilor statului ,în a cărui subordine se afla următoa-rele servicii ( birouri/ comparimente) :

serviciul de gestiune registru contribuabili și declarații fiscale;

biroul gestiune dosare fiscale;

serviciul de colectare, executare silită persoane juridice;

biroul de asistență pentru contribuabili persoane juridice;

serviciul asistență contribuabili persoane fizice;

biroul aplicare acorduri fiscale internaționale;

serviciul bilanțuri;

serviciul control fiscal persoane juridice;

director adjunct – trezorerie și contabilitate publică,în a cărui subordine se află următoa-rele servicii ( birouri/ comparimente) :

serviciul îcasarea și evidența veniturilor;

serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice;

serviciul de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie;

serviciul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei;

serviciul casierie-tezaur;

biroul administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice ( agenți economici ,medici de familie, etc. ).

Serviciul resurse umane, salarizare, financiar, contabilitate, administrativ, arhivă și de gestionare a formularelor –este format din următoarele compartimente funcționale:

Resurse umane,salarizare,financiar-contabilitate,administrativ;

Arhivă;

Gestionarea formularelor.

Compartimentul “financiar-contabilitate” are următoarele sarcini :

asigură conducerea evidenței contabile privind executarea bugetului de cheltuieli, gestionarea materialelor, materiale de natura obiectelorlor de inventar, mijloacele fixe, gestionarea mijloacelor bănești, a decontă-rilor cu debitorii și creditorii;

exercită controlul financiar preventiv, în conformitate cu dispozițiile legale, asupra tuturor mijloacelor bănești sau din care derivă angajamente de a se plăti sume de bani sau de a se elibera materiale , bunuri de inventar și alte valori;

asigură întocmirea documentelor de plăti și a documentelor contabile aferente, cu respectarea dispozițiilor legale;

asigură controlul asupra gestiunilor de materiale și altor valori; asigură aprovizionarea cu materiale și materiale de natura obiectelor de inventar ,potrivit necesarului real și în limita resurselor aprobate

efectuează la timp lucrările de inventariere a bunurilor materiale și bănești;

asigură întocmirea dărilor de seamă contabile proprii trimestriale și anuale;

conduce evidența cheltuielilor proprii și asigură efectuarea tuturor operațiunilor contabile din cadrul unității;

întocmește situații privind fundamentarea necesarului de credite și le înaintează spre aprobare conducerii Direcției Generale a Finanțelor Publice;

1.3. Rolul compartimentului financiar-contabil în organizarea și funcționarea Administrației Financiare Municipale Reșita

Particularitățile instituțiilor publice, determinate de strânsele legături cu bugetul de stat prin intermediul veniturilor și cheltuielilor, imprimă acestor unități denumirea de instituții bugetare. Aceste instituții dispun de un anumit patrimoniu, de anumite mijloace materiale și bănești pe care au obligația să le folosească potrivit normelor legale ,realizând totodată eficienta lor utilizare.

Conform, A.F.P.Reșița conduce contabilitatea veniturilor încasate și a cheltuielilor efec-tuate potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială.

Fiind o instituție publică finanțată în cea rector administrație municipală;

serviciul tehnologia informației în subordinea acestuia fiind:

biroul administrare baze de date;

biroul exploatare echipamente și comunicații;

serviciul resurse umane,salarizare, financiar, contabilitate,administrativ, arhivă și gestionare a formularelor;

biroul juridic;

director adjunct – administrarea veniturilor statului ,în a cărui subordine se afla următoa-rele servicii ( birouri/ comparimente) :

serviciul de gestiune registru contribuabili și declarații fiscale;

biroul gestiune dosare fiscale;

serviciul de colectare, executare silită persoane juridice;

biroul de asistență pentru contribuabili persoane juridice;

serviciul asistență contribuabili persoane fizice;

biroul aplicare acorduri fiscale internaționale;

serviciul bilanțuri;

serviciul control fiscal persoane juridice;

director adjunct – trezorerie și contabilitate publică,în a cărui subordine se află următoa-rele servicii ( birouri/ comparimente) :

serviciul îcasarea și evidența veniturilor;

serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice;

serviciul de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie;

serviciul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei;

serviciul casierie-tezaur;

biroul administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice ( agenți economici ,medici de familie, etc. ).

Serviciul resurse umane, salarizare, financiar, contabilitate, administrativ, arhivă și de gestionare a formularelor –este format din următoarele compartimente funcționale:

Resurse umane,salarizare,financiar-contabilitate,administrativ;

Arhivă;

Gestionarea formularelor.

Compartimentul “financiar-contabilitate” are următoarele sarcini :

asigură conducerea evidenței contabile privind executarea bugetului de cheltuieli, gestionarea materialelor, materiale de natura obiectelorlor de inventar, mijloacele fixe, gestionarea mijloacelor bănești, a decontă-rilor cu debitorii și creditorii;

exercită controlul financiar preventiv, în conformitate cu dispozițiile legale, asupra tuturor mijloacelor bănești sau din care derivă angajamente de a se plăti sume de bani sau de a se elibera materiale , bunuri de inventar și alte valori;

asigură întocmirea documentelor de plăti și a documentelor contabile aferente, cu respectarea dispozițiilor legale;

asigură controlul asupra gestiunilor de materiale și altor valori; asigură aprovizionarea cu materiale și materiale de natura obiectelor de inventar ,potrivit necesarului real și în limita resurselor aprobate

efectuează la timp lucrările de inventariere a bunurilor materiale și bănești;

asigură întocmirea dărilor de seamă contabile proprii trimestriale și anuale;

conduce evidența cheltuielilor proprii și asigură efectuarea tuturor operațiunilor contabile din cadrul unității;

întocmește situații privind fundamentarea necesarului de credite și le înaintează spre aprobare conducerii Direcției Generale a Finanțelor Publice;

1.3. Rolul compartimentului financiar-contabil în organizarea și funcționarea Administrației Financiare Municipale Reșita

Particularitățile instituțiilor publice, determinate de strânsele legături cu bugetul de stat prin intermediul veniturilor și cheltuielilor, imprimă acestor unități denumirea de instituții bugetare. Aceste instituții dispun de un anumit patrimoniu, de anumite mijloace materiale și bănești pe care au obligația să le folosească potrivit normelor legale ,realizând totodată eficienta lor utilizare.

Conform, A.F.P.Reșița conduce contabilitatea veniturilor încasate și a cheltuielilor efec-tuate potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială.

Fiind o instituție publică finanțată în cea mai mare măsură de la buget, Administrația Financiară Reșita organizează și conduce contabilitatea veniturilor pe feluri de venituri,după natura lor,potrivit clasificației bugetare privind finanțele publice și bugetului aprobat; totodată organizează și conduce contabilitatea creditelor bugetare, a plăților de casă și a cheltuielilor efective pe capitole și subcapitole de cheltuieli , iar în cadrul acestora pe articole și aliniate, cu ajutorul “Fișei creditelor, plăților și cheltuielilor bugetare ale ordonatorilor de credite“.

La nivelul compartimentului financiar-contabil se organizează și se conduce contabilitatea instituției , respectiv contabilitatea bugetară a Administrației financiare, sarcina organizării contabi-lității revenindu-i directorului administrației.

Planul de conturi utilizat este distinct de cel utilizat de agenții economici ,tocmai datorită specificității acestora în ceea ce privește legătura cu bugetul public, fiind elaborat pe baza cadrului general al planului de conturi și utilizând principiile de clasificare și simbolizare ale sistemului zecimal.

Înregistrările în contabilitate se fac cronologic și sistematic, în funcție de natura lor ,pe baza documentelor comune tuturor agenților economici, cum sunt: facturi, bonuri de consum,state de salarii, extrase de cont, ordine de deplasare,etc. cât și pe baza unor documente specifice precum cele pentru deschiderea și mișcarea creditelor – “ cerere pentru deschidere de credite”, “dispoziție bugetară” privind repartizarea sau retragerea creditelor.

Obiectul contabilității bugetare este identic cu cel al contabilității în general ,cuprinzând în-registrarea, prelucrarea și studierea operațiilor economico-financiare care se produc în cadrul instituției în procesul execuției bugetare, precum și mijloacele materiale și bănești care stau la baza lor, oglindind existența și mișcarea mijloacelor bănești, a materialelor, a materiale de natura obiectelorlor de inventar și a mijloacelor fixe, consumul de muncă vie și retribuirea acesteia și asigurând pe aceasta cale integritatea patrimoniului și respectarea disciplinei bugetare și financiare. De asemenea se asigură o bună evidență a decontărilor cu debitorii și cu creditorii instituției publice, lichidarea soldurilor respective și a imobilizării de fonduri ce produc greutăți în execuția planurilor de cheltuieli.

Datorită specificului domeniului bugetar, existența și miscarea mijloacelor bănești ocupă rolul principal în structura elementelor ce formează obiectul evidenței bugetare.

Contabilitatea bugetară la nivelul Administrației Financiare Municipale Reșita reflectă existența mijloacelor bănești aparținând bugetului de stat aflate în conturi de disponibil la Trezo-reria municipiului Reșita, sau sub formă de numerar existent în casieria proprie. De asemenea reflectă valorile materiale ,sub forma materialelor de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată și a mijloacelor fixe aflate în administrarea Administrației Financiare Municipale Reșita.

Mișcarea mijloacelor materiale și bănești este oglindită de contabilitatea bugetară urmărind intrările și ieșirile acestora în totalitatea lor și pe feluri de operații.

Procesul repartiției, care are loc sub forma distribuirii și redistribuirii venitului național ,este oglindit de către evidența bugetară : distribuirea primară a venitului național este evidențiată prin înregistrarea datelor reflectând veniturile bugetare formate în acest proces- impozitul pe salarii, contribuția de asigurări sociale,etc. De asemenea ,prin contabilitatea bugetară sunt înregistrate, pre-lucrate și studiate date referitoare la redistribuirea venitului național , care se realizează prin intermediul bugetului de stat sub forma sumelor cheltuite de la buget pentru întreținerea aparatului de stat ( respectiv a Administrației Financiare municipale Reșita).

Contabilitatea bugetară oglindește în același timp și sursele din care provin mijloacele materiale și bănești, sub forma unor fonduri de aceeași valoare cu mijloacele propriu-zise pe care le reflectă ( fonduri proprii, fondul mijloacelor fixe, fondul materiale de natura obiectelorlor de inventar, fonduri atrase și împrumutate: obligațiile instituției față de furnizori,creditori ,față de sala-riați, fată de bugetul statului,etc.).

Administrația Financiară Reșita are obligația de a prezenta trimestrial și anual bilanțuri și conturi de execuție privind bugetul de venituri și cheltuieli în structura și la termenele prevăzute în instrucțiunile Ministerului Finanțelor Publice.Pe calea centralizării dărilor de seama bugetare, perio-dice și anuale , obiectul contabilității bugetare se extinde la nivel macroeconomic, oglindind volu-mul total al veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat. Pe această cale , contabilitatea bugetară asi-gură informații complete asupra mersului execuției bugetare și a rezultatelor acesteia pe toate treptele organizatorice și la nivelul întregii țări.

Prin contabilitatea bugetară pe care o ține ,compartimentul financiar-contabil îndeplinește o importantă funcție de informare- organele de decizie dispunând pe această cale de informații per-manente și pertinente în ceea ce privește situația la zi a veniturilor și cheltuielilor instituției în cauză, date necesare pentru controlul mersului execuției bugetare – și de control, contabilitatea bugetară fiind folosită de ordonatorii de credite în adoptarea deciziilor precum și în conducerea activității curente.

Contabilitatea bugetară răspunde în același timp și cerinței de a furniza la timp indicatorii necesari pentru cunoașterea mersului execuției bugetare și de a semnala deficiențele apărute în realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor , în vederea adoptării măsurilor pentru redresarea situației. Totodată este în măsură să ofere o bază completă de date privind execuția bugetului pe anul curent care să servească la fundamentarea prevederilor bugetare pe anul următor.

Prin modul de organizare a contabilității bugetare, aceasta asigură integritatea patrimoniu-lui în cadrul Administrației Financiare Municipale Reșita. Pentru realizarea acestui obiectiv , conta-bilitatea bugetară oferă date operative pentru efectuarea controlului de către conducătorii instituției și aparatului financiar-contabil.

Îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce revin contabilității bugetare pe linia informării și controlului, depinde de modul în care aceasta este organizată și condusă, de realitatea și calitatea indicatorilor pe care îi urmărește și îi furnizează, fiind condiționată în același timp și de gradul de calificare și calitatea personalului financiar contabil din cadrul Administrației Financiare Municipale Reșita.

CAP.2 ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE

În baza, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să organizeze contabilitatea trezoreriei finanțelor publice privind execuția de casă a bugetului de stat , bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, constituirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială, gestiunea datoriei publice interne și externe, precum și alte operațiuni financiare efectuate în contul instituțiilor publice.

În prezent, activitațile de trezorerie sunt organizate atât în cadrul Ministerului Finanțelor Publice cât și în Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice ,Administrațiile financiare municipale, orășenești , respectiv comunale.

Trezoreria finanțelor publice este concepută ca o instituție financiară prin care sectorul public își efectuează operațiunile de încasari și plăți, asupra cărora Ministerul Finanțelor Publice exercită controlul fiscal și financiar preventiv .

Principalele activități care se desfașoară în cadrul trezoreriei finanțelor publice sunt :

casier al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea plăților și păstrarea disponibilităților;

asigurarea execuției bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor locale ,reflectate în încasarea veniturilor din impozite și taxe de la agenții economici și contribuabili și efectuarea plăților dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate ;

exercitarea operativă a controlului financiar preventiv asupra încasării veniturilor cât și a încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în prevederile și destinația aprobată prin bugetele de venituri și cheltuieli ;

efectuarea operațiunilor de decontare în contul instituțiilor publice și păstrarea disponibilităților acestora, în urma constituirii și utilizării mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale;

atragerea disponibilităților din economie ( instituții financiare, agenți economici, populație ) pe calea constituirii de depozite cât și prin împrumuturi de stat lansate în vederea asigurării resurselor financiare pentru reabilitarea și retehnologizarea unor sectoare din economie, acoperirea deficitului bugetar,s.a. );

efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilităților statului existente temporar în conturile trezoreriei;

gestionarea datoriei publice, reflectată în primirea împrumuturilor interne și externe , folosirea acestora potrivit destinației prevăzute în contracte, rambursarea creditelor la scadență și plata dobânzilor;

evidența contabilă a tuturor operațiunilor de încasări și plăți cu ajutorul conturilor sintetice și analitice desfășurate pe subdiviziunile clasificației bugetare și pe plătitori;

funcționarea corespunzătoare a sistemului informațional contabil privind raportarea execuției bugetului de stat , bugetului asigurărilor sociale de stat ,bugetelor locale, fondurilor speciale și extrabugetare, ș.a.

Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite și evidențiate distinct pe bugete și anume:

veniturile bugetului de stat ;

veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat;

veniturile fondurilor speciale și extrabugetare;

veniturile bugetelor locale

Veniturile bugetului de stat sunt constituite din impozite și taxe, încasate de la agenții economici și contribuabili, precum și din vărsămintele instituțiilor publice și alte venituri aprobate anual prin legea bugetară de către Parlament.

Odată cu legea anuală a bugetului de stat se aprobă veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, care sunt administrate de către Ministerul Muncii și Solidaritătii Sociale.

Veniturile lăsate la dispoziția bugetelor locale sunt aprobate prin legea anuală a bugetului de stat ,însă în fiecare buget local sunt prevăzute și aprobate de către organele competente acele venituri care se realizează în unitatea administrativ – teritorială. În toate cazurile, veniturile prevăzute în bugetele locale trebuie să se încadreze în lista aprobată prin legea anuală a bugetului de stat.

Veniturile sunt prevăzute în buget pe capitole și subcapitole, corespunzător subdiviziunilor clasificației bugetare , aprobată de catre Ministerul Finanțelor Publice.

Obligația calculării și vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuției de asigurări sociale și a altor vărsăminte datorate statului revine agenților economici ,indiferent de forma de proprietate, precum și instituțiilor publice.

Persoanele fizice (contribuabilii ) varsă impozitele și taxele datorate pe baza comunicării orga-nelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru anul fiscal respectiv.

Agenții economici și instituțiile publice au obligația, ca pe baza documentelor de execuție silită prin poprire, transmise de organele fiscale ,să rețină din drepturile salariale ale personalului propriu, sumele datorate și neachitate la termen de aceștia și să le vireze trezoreriei în raza căreia iși au domiciliul pentru a fi evidențiate la încasări și scăderea din rolurile fiscale.

Veniturile bugetare se încasează prin trezorerie astfel :

prin virare din inițiativa plătitorului, pe baza ordinului de plată, din contul propriu deschis la o bancă comercială în contul trezoreriei în raza căreia agentul economic iși are domiciliul fiscal ;

plata în numerar direct la casieria trezoreriei .

2.1. Încasarea veniturilor bugetului de stat

Trezoreria finanțelor publice, în calitate de casier al sectorului public, asigură încasarea în numerar sau prin virament a veniturilor bugetului de stat.

Principalele venituri ale bugetului de stat sunt realizate din impozite și taxe directe și indirecte , formate din :

Impozite directe : impozitul pe profit, impozitul pe venit(format din următoarele venituri: venit din activități independente, venit din salarii,venit din cedarea folosintei bunurilor, venit din dividende,din dobânzi,din jocuri de noroc, din transferul drepturilor de proprietate, alte venituri), impozitul pe venitul microintreprinderilor,impozitul pe dividende la societățile comerciale, impozitul pe profitul obtinut de persoanele fizice nerezidente,impozitul pe onorariul avocaților și notarilor publici,contribuția agenților economici pentru persoanele cu handicap;

Impozite indirecte :taxa pe valoarea adaugată,accize,taxe de autorizare pentru comercializarea alcoolului,băuturilor alcoolice,produselor din tutun și cafea,taxe de timbru, taxe consulare, taxe vamale, venituri din amenzi conform dispozițiilor legale în vigoare ș.a.

Pentru urmărirea încasărilor, fiecare trezorerie înscrie în evidențele sale analitice persoanele juridice sau fizice care datorează impozite,taxe sau alte sume, plătitorilor revenindu-le obligația calculării și virării sumelor datorate în conturile deschise la trezoreria finanțelor publice la care aceștia sunt arondați.

Încasarea veniturilor bugetului de stat prin trezorerie se realizează în două modalități :

prin depunerea sumei datorate de către plătitor la casierie ,în numerar

Înainte de a depune suma, plătitorul se prezintă la ghișeul serviciului Încasarea și evidența veniturilor care stabilește :

suma de plată;

destinația plății ;

încadrarea în termenul de plată( în caz contrar se calculează majorări de întarziere).

Aceste date se înscriu în nota de plată care se semnează de către controlorul de ghișeu și se predă casierului împreună cu actele însoțitoare privind plata.

b)prin virament, respectiv ordin de plată întocmit de plătitor și depus de către acesta la banca comercială unde acesta își are deschis contul, iar în cazul instituțiilor publice sau al agenților economici care dețin conturi de disponibil la trezoreria de care aparțin.

Pe ordinul de plată se va specifică contul în care se va depune venitul , corespunzător clasificației bugetare.

Impozitele și taxele datorate de persoanele fizice se încasează prin casieria trezoreriei astfel :

pentru achitarea impozitelor și taxelor datorate, persoanele fizice prezintă serviciului “Încasarea și evidența veniturilor” înstiințările de plată primite de la organele fiscale, prin care sunt comunicate debitele din impozite, taxe, amenzi ș.a., care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv. În lipsa acestora ,contribuabilii pot prezenta :chitanțele de plată din perioadele trecute,declarațiile de impunere ale organelor fiscale,procese-verbale de contravenții, amenzi,alte documente din care să rezulte natura și felul obligației de plată către buget.

Serviciul “Încasarea și evidența veniturilor” întocmește, pe baza acestor documente și a evidenței nominale condusă în trezorerie, “Aviz de plată” în care se înscriu toate elementele prevăzute în formular.

Avizul de plată se transmite casieriei ,pe baza căruia se întocmește foaia de vărsământ cu chitanță, ca document justificativ de încasare a sumelor de la persoanele fizice.

2.2. Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă odată cu legea anuală a bugetului de stat. Aceste venituri sunt administrate de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Principalele venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat se formează din :

contribuțiile pentru asigurări sociale datorate de către persoanele juridice;

contribuțiile pentru asigurări sociale datorate de către persoanele angajate;

contribuțiile pentru asigurări sociale datorate de șomeri;

contribuțiile pentru asigurări sociale datorate de către persoanele asigurate.

Obligația calculării și vărsării la termen a contribuției de asigurări sociale datorate statului revine agenților economici ,indiferent de forma de proprietate, precum și instituțiilor publice, respectiv persoanelor asigurate( medici de familie, persoane cu activități independente,etc.)

Persoanele în cauză pot depune sumele datorate direct la trezoreria la care sunt arondați, sau prin virament din contul plătitorului deschis la o banca comercială în contul Casei Județene de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale deschis la trezoreria resedință de județ .Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se face în același mod cu încasarea veniturilor bugetului de stat ,cu deosebirea că sumele încasate se virează de către trezoreria încasatoare trezoreriei resedință de judet ,la nivelul căreia se află deschise conturile C.J.P.D.A.S, conform clasificației bugetare în vigoare.

2.3.Încasarea veniturilor proprii ale instituțiilor publice

Instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat sau bugetele locale desfăsoară anumite activități de prestări servicii sau executări de lucrări către agenții economici sau către populatie, de la care încasează contravaloarea acestora. Destinația veniturilor realizate din activitatea instituțiilor este reglementată prin Legea finanțelor publice sau prin alte dispoziții legale în vigoare și anume :

se varsă ca venituri la buget;

se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor bugetare;

se utilizează ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale.

Potrivit dispozitiilor legale, un principiu de bază este acela că o instituție publică finanțată integral de la buget, varsă veniturile proprii realizate în contul bugetului din care este finanțată , reducându-se pe această cale efortul bugetar.

În anumite cazuri, prin dispoziții legale s-a prevăzut ca veniturile proprii să fie folosite pentru acoperirea cheltuielilor instituției respective, peste alocațiile bugetare.

În funcție de regimul legal al destinației veniturilor instituțiilor publice, operațiunile de încasare și vărsare a veniturilor proprii ,se efectuează astfel :

încasarea veniturilor proprii în numerar prin casieria instituției – pentru contravaloarea

serviciilor prestate și lucrarilor executate către populație, eliberându-se în acest scop chitanțe

potrivit normelor în vigoare.

În acest scop instituția comunică trezoreriei ,prin adresă scrisă ,suma în numerar care urmează a fi depusă în conturi potrivit destinației legale; adresa de comunicare se prezintă serviciului “Încasarea și evidența veniturilor “din cadrul trezoreriei ,care, după verificarea și stabilirea contului în care se varsă sumele, o va transmite cu viză casieriei pentru încasarea sumei și eliberarea chitanței.

b)Încasarea prin virare direct în cont a veniturilor – contravaloarea serviciilor prestate , lucrărilor executate și livrărilor de materiale și mărfuri către agenții economici și instituții publice, se poate încasa de către instituțiile publice respective pe baza :

– ordinului de încasare întocmit de instituția în cauză pe seama agentului economic sau instituției publice beneficiară a prestărilor de servicii respective, în locul rezervat “contului beneficiarului” înscriindu-se codul contului în care urmează a se vira suma ;

– ordinului de plată – întocmit de catre agentul economic sau instituția publică beneficiară, pentru instituția beneficiară a sumei, cu înscrierea codului contului de venituri în care se va vira suma. Acesta se depune la unitatea bancară la care are deschis contul agentul economic, sau la trezorerie- pentru agenții economici care au conturi de disponibilități deschise la trezorerie, respectiv pentru instituțiile publice.

2.4. Încasarea fondurilor speciale și extrabugetare

Fondurile speciale ale macrosistemului au apărut și s-au înmulțit pe măsura manifestării anumitor necesități și a acoperirii acestor necesități pe cale extrabugetară. Acoperirea necesităților de mijloace bănești de acest gen sunt legate de formarea și utilizarea următoarelor fonduri :

fondul pentru asigurările sociale de stat;

fondul special pentru sănătate;

fondul special al drumurilor publice;

fondul special pentru protejarea asiguraților;

fondul special al aviatiei civile

fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje,echipamente și instalații industriale.

Toate aceste fonduri sunt o expresie a debugetizării, constituindu-se de către Guvern, în condițiile obținerii unor autorizații parlamentare dată cu prilejul adoptării Legii bugetului de stat, prin înscrierea fondurilor în anexe distincte.

Fondurile speciale sunt gestionate la nivelul ministerelor, a celorlalte organe ale adminis-trației publice centrale și locale, precum și de instituțiile din subordinea acestora la dispoziția cărora au fost create și sunt evidențiate în conturi speciale ,distincte ,deschise la nivelul trezoreriilor reședință de județ, conturi în care se evidențiază veniturile aferente fondurilor respective precum și plățile efectuate pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de lege.

În mod similar se asigură și contabilitatea constituirii și utilizării mijloacelor extrabugetare, în acest caz deschizându-se câte un cont de disponibil pentru fiecare instituție publică , chiar dacă aceasta gestioneaza mai multe .

Formarea și utilizarea acestor fonduri, respectiv mijloace extrabugetare este reglementată prin lege, neputând fi utilizate decât în scopurile pentru care au fost create.

Obligația calculării și vărsării la termen a acestor sume revine agenților economici și persoanelor fizice( dacă este cazul), iar regimul încasării acestora este identic cu încasarea celorlalte venituri ale bugetului public național, respectiv prin casieriile proprii deschise la nivelul trezoreriilor operative, sau virare din contul plătitorului în contul fondului special respectiv deschis la nivelul trezoreriei resedință de județ, cu specificarea corectă a contului și beneficiarului.

În cazul încasării acestor fonduri prin casieriile trezoreriei, sumele în cauză se virează cu ordin de plată în conturile deschise la nivel de județ, conform planului de conturi și clasificației bugetare în vigoare.

Cap.3. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ MUNICIPALĂ REȘITA

În cazul A.F.P.Reșița, organizarea contabilității instituției cade în sarcina directorului, iar locul în care se organizează și se conduce aceasta este compartimentul contabilitate – financiar. Șeful acestui compartiment este subordonat ierarhic directorului , iar din punct de vedere funcțional și conducătorului compartimentului contabilitate – financiar al organului ierarhic superior( respectiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Reșita).

Organele ierarhic superioare au competența să emită instrucțiuni de adaptare la specificul instituțiilor subordonate a normelor metodologice generale elaborate de M.F.P.cu privire la organizarea contabilității analitice a mijloacelor fixe , materialelor, mijloacelor bănești, cheltuie-lilor, decontărilor interne, debitorilor și creditorilor, investițiilor. În același timp, organele ierarhic superioare , prin aparatul lor financiar contabil verifică modul de aplicare a normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității bugetare în mod corespunzător și că aceasta răspunde cerintelor de informare și control în instituțiile subordonate.

Sistemul de evidență al A.F.P.Reșița îmbracă forma contabilității și forma evidenței tehnico – operative. În cadrul A.F.P.Reșița se folosește contabilitatea în partidă dublă, iar pentru conturile în afara bilanțului ( cele de ordine și evidență ) ,cea în partida simplă.

Pentru evidențierea tuturor operațiilor ce privesc patrimoniul instituției se utilizează un plan de conturi distinct de cel al agenților economici, elaborat pe baza cadrului general al planului de conturi și utilizând principiile de clasificare și simbolizare ale sistemului zecimal ( conținând 10 clase de conturi, 9 bilanțiere și una în afara bilanțului ).

Înregistrările în contabilitate se fac cronologic și sistematic ,în funcție de natura lor, pe baza documentelor justificative, utilizându-se forma de înregistrare “ Maistru șah”, cu unele simplificări ce cuprind : notele de contabilitate, jurnalul de înregistrare, fișele conturilor sintetice și analitice.

Înregistrarea operațiunilor în evidența sintetică se face pe baza documentelor anexate la notele contabile.

La sfârșitul fiecărei luni, are loc verificarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică cu ajutorul balanțelor de verificare , iar trimestrial și anual se întocmesc dări de seamă contabile privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli.

O sarcină importantă a compartimentului financiar-contabil este aceea de întocmire,pe parcursul anului în curs a propunerilor de bugete pentru anul viitor.

În acest sens, A.F.P Reșița întocmește 2 propuneri de buget :

o propunere de buget aferentă activității proprii desfășurate( activitate finanțată din BACS);

o propunere de buget aferentă activității extabugetare desfășurate la nivelul A.F.P Reșita( în acest sens, singura activitate extrabugetară pentru care se întocmește BVC este aceea de comercializare a imprimatelor tipizate în contul S.C. Imprimeria Națională S.A, activitate pentru care se percepe un comision de 25% din valoarea imprimatelor primite spre comercializare).

Propunerea de buget aferentă activității proprii finanțate din BACS (Anexa nr.6.1.)se întocmește astfel :

propunerile de cheltuieli corespuntătoare capitolului 51”Autorități publice”- pentru activita-tea proprie se fac în perioada octombrie-noiembrie a anului curent ,pentru anul viitor.

propunerile se fac în funcție de realizările anului precedent, ținând cont de indicele de inflație și de acțiunile propuse a se realiza în anul următor(reparații curente,reparații de capital,materiale de natura obiectelor de inventar,etc.)

Propunerile privind cheltuielile de personal (subcapitol 51.01.02 din clasificația bugetară)se fac î.f.d. statele de funcțiuni,fiind întocmite pentru numărul de posturi aprobate,pe funcții,trepte , gradații,ținându-se cont de salariile de merit,indemnizațiile de conducere,sporul de vechime, salariile de merit.

În Anexa Nr.6.4 ,fondul salariilor de bază pe trimestrul I 2003 s-a stabilit pe baza salariilor din luna decembrie 2002, urmând ca pe parcursul definitivării proiectului de buget pe anul 2003,să fie recalculat î.f.d. politica stabilită de Guvern în acest domeniu.

Propunerile privind cheltuielile aferente contribuției pentru asigurări sociale de stat,contribuția pentru șomaj și cele pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate s-au stabilit în cuantumurile și condițiile prevăzute de și .

Propunerile privind cheltuielile de deplasare s-au făcut ținându-se cont numărul de deplasări medii pe lună aferente anului 2002 ,de valoarea actuală a diurnei (90.800 lei) și limitarea numă-rului de deplasări î.f.d. limitele impuse de organele ierarhic superioare, ținându-se cont și de costul deplasărilor în interes de serviciu ce se vor efectua cu autoturismele proprietate personală ale salariaților

Propunerile privind cheltuielile materiale(subcapitol 51.01.20) se fac astfel:

cheltuielile pentru întreținere și gospodărie(încălzit,iluminat,apă,canal,salubritate,poștă,tele-fon,etc.) se estimează î.f.d. contractele încheiate cu furnizorii;

cheltuielile aferente materialelor și prestărilor de servicii cu caracter funcțional(materiale consumabile calculator,cărți de specialitate,etc.)se estimează î.f.d necesarul pe total unitate și pe bază de licitație electronică;

cheltuielile cu materialele de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată se estimează în mod similar cheltuielilor cu caracter funcțional;

estimarea cheltuielilor privind reparațiile curente,capitale- se face pe bază de proiecte întocmite și devize aferente lucrărilor ce urmează să se efectueze.În cazul sumelor mai mari de 100.000 euro se cere în prealabil aprobarea MFP.

Propunerile privind cheltuielile de capital(subcapitol 51.01.70), respectiv cheltuieli pentru dotări (obiective noi,dotări independente),se întocmesc liste separate cu toate obiectivele de investiții ce se preconizează a se efectua în perioada următoare,listele urmând a fi transmise spre aprobare MFP.

În mod analog se întocmește BVC aferent activităților extrabugetare(Anexa Nr.6.3).În acest caz, singurele venituri pentru care se întocmește BVC sunt cele din comisionul aplicat imprimatelor tipizate vândute în contul SC Imprimeria Națională SA,conform .

Veniturile ce urmează să se încaseze în perioada previzionată se estimează î.f.d necesarul de imprimate centralizat la nivelul A.F.P. Reșița conform necesităților agenților economici de pe raza acesteia.

În ceea ce privește estimarea cheltuielilor aferente activității extrabugetare, se face astfel:

-estimarea cheltuielilor de personal în acest caz se reduc la estimarea cheltuielilor cu salariile datorate persoanelor care gestionează imprimatele tipizate,pe baza contractelor încheiate cu persoanele în cauză

-estimarea cheltuielilor materiale se face în mod analog estimărilor în cazul elaborării BVC pentru activitatea proprie finanțată din BACS ,î.f.d veniturile estimate a se încasa în perioada previzionată..

Bugetele se întocmesc pe an și se defalcă pe trimestre ,iar în cazul cheltuielilor finanțate din BACS ,bugetul aferent se defalcă pe luni în vederea solicitării lunare de credite de la MFP.

Propunerile de bugete se transmit spre aprobare MFP,acestea urmând a fi aprobate de către ordonatorul principal de credite(respectiv ministrul finanțelor publice).

În urma aprobării acestora și a defalcării lunare, are loc solicitarea lunară de credite bugetare adresată MFP pentru efectuarea cheltuielilor bugetare corespunzător activității desfășurate. Solicitarea de credite în limita sumelor propuse și aprobate în BVC se face în baza formularului “Necesar de credite” și a documentației de fundamentare corespuntătoare, respectiv:

“Notă justificativă pentru repartizarea creditelor bugetare Cap.51.01“(Anexa Nr.6.5.)

“Situația necesarului de fonduri pentru cheltuieli de personal“(Anexa Nr.6.6.)

“Situația necesarului de fonduri pentru cheltuieli materiale și de capital“(Anexa Nr.6.7.)

Creditele se primesc de la MFP la Trezoreria Reșița în baza “Dispoziției bugetare“.

În baza prevederilor, ale și ale , aprobată cu modificări și completări prin , cu modificările ulterioare,Normele Metodologice din 24 decembrie 2002 prevăd obligația A.F.P.Reșița de a respecta procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale execuției bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și de a organiza, conduce evidența și de a raporta angajamentele bugetare și legale începand cu anul bugetar 2003.

În vederea respectării prevederilor menționate mai sus ,respectivele norme metodologice au ca obiect stabilirea procedurilor, a persoanelor implicate și a documentelor privind execuția cheltuielilor care se efectuează din fonduri publice.

Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor ordonatorului de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Ordonatorul de credite,respectiv directorul A.F.P.Reșița,în conformitate cu e autorizat să angajeze, să lichideze și să ordonanțeze cheltuieli pe parcursul exercițiului bugetar, în limita credi-telor bugetare aprobate, iar plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea generică de contabil.

Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența di-rectorului A.F.P.Reșița și se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituției publice.

1. Angajarea cheltuielilor

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute în , în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.

Directorul A.F.P.Reșița,are obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituției și cu respectarea dispozițiilor legale.

Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă doua forme de angajamente:

a) Angajamentul legal – reprezintă actul juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice, luând forma unui contract de achiziție publică, comandă, convenție, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.

În toate actele juridice prin care se contractează o datorie a A.F.P.Reșița, trebuie să se facă mențiuni cu privire la faptul că A.F.P.Reșița are prevăzute în buget creditele aferente angaja-mentului respectiv și subdiviziunea bugetară la care sunt prevăzute acestea și de la care urmează să se facă plata. Sarcina înscrierii datelor respective revine compartimentelor de specialitate care elaborează proiectele angajamentelor legale. Înainte de a angaja și a utiliza creditele bugetare, di-rectorul A.F.P.Reșița trebuie să se asigure că măsura luată respectă principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei și eficienței cheltu-ielilor,proiectele de angajamente legale neputând fi aprobate de către acesta decât dacă au primit în prealabil viza de control financiar preventiv în conditiile legii, angajarea și ordonanțarea cheltuielilor efectuându-se numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu.

Proiectul de angajament legal se prezintă pentru viză de control financiar preventiv împreună cu o “Propunere de angajare a unei cheltuieli”. În anexa Nr.6.7. este prezentată o propunere de angajament bugetar întocmită de către compartimentul financiar-contabil în scopul încheierii contractului de prestări servicii cu S.C. PRESCOM S.A. Reșița.

Angajarea cheltuielilor se efectuează în tot cursul exercițiului bugetar, astfel încat să existe certitudinea că bunurile și serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate, respectiv pres-tate, și se vor plăti în exercițiul bugetar respectiv.

După semnarea angajamentului legal de către ordonatorul de credite acesta se transmite com-partimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidența cheltuielilor angajate.

b) Angajamentul bugetar -reprezintă actul prin care se afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.

Se impune punerea în rezervă a creditelor bugetare angajate, astfel încât angajamentele legale încheiate de ordonatorul de credite sau de persoanele împuternicite( în cazul de față contractul de prestări servicii încheiat cu S.C. PRESCOM S.A. Reșița.) să poată fi plătite în cursul exercițiului bugetar respectiv, în limita creditelor bugetare aprobate.

Valoarea angajamenelor legale nu poate depăși valoarea angajamentelor bugetare și, respec-tiv, a creditelor bugetare aprobate, angajarea cheltuielilor trebuind să se facă întotdeauna în limita disponibilului de credite bugetare .

În scopul garantării acestei reguli, angajamentele legale, sunt precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor necesare plății angajamentelor legale.

Angajamentele bugetare pot fi:

b1) angajamente bugetare individuale – angajamente specifice unei anumite operațiuni noi care urmează să se efectueze.

b2) angajamente bugetare globale – privesc cheltuielile curente de funcționare de natură administrativă, cum ar fi:cheltuieli de deplasare,cheltuieli de protocol, cheltuieli de întreținere și gospodărie (încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate, poștă, telefon, radio, furnituri de birou etc.), cheltuieli cu asigurările,cheltuieli cu chiriile,cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare.

Angajamentul bugetar se realizează prin emiterea documentului numit “Angajament bugetar individual/global” prin care se certifică existența creditelor bugetare disponibile și se blochează creditele aferente unei cheltuieli(în cazul de față pentru cheltuiala de prestări servicii aferente S.C. PRESCOM S.A. Reșița.- Anexa Nr.6.8.), potrivit destinației prevăzute în buget.

Propunerea de angajare a cheltuielii trebuie însoțită de toate documentele justificative afe-rente și de orice alte documente și informații solicitate de către persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv.

Toate propunerile de angajare a cheltuielilor,respectiv toate angajamentele bugetare se numero-tează cronologic și se înregistrează într-un “Registru privind operațiunile prezentate la viză de control financiar preventiv”.

Avizarea proiectului de angajament legal cu S.C. PRESCOM S.A. se poate face după îndep-linirea condițiilor:

a) proiectul de angajament legal(contractul de prestări servicii) a fost prezentat în conformitate cu normele metodologice;

b) existența creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat;

c) proiectul de angajament legal se încadrează în limitele angajamentului bugetar, stabilite potrivit legii,respectă toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării sale (controlul de legalitate);

Persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv poate să refuze acordarea vizei dacă consideră că nu sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus.

Dupa avizarea angajamentului bugetar individual (contractul cu S.C. PRESCOM S.A) de către persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv, acesta se semnează de ordona-torul de credite și se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidența cheltuie-lilor angajate.

2.Lichidarea cheltuielilor

Constă în verificarea existenței angajamentului, verificarea realitatății sumei datorate, a condi-țiilor de exigibilitate ale angajamentului legal, pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunea respectivă.

Verificarea existenței obligației de plată, în cazul lichidării angajamentului legal față de S.C. PRESCOM S.A.Reșița ,se realizează prin verificarea documentelor justificative din care să rezulte pretenția creditorului( factura fiscală), precum și realitatea "serviciului efectuat" (dacă serviciile au fost prestate) .

Salariile și indemnizațiile vor fi lichidate în baza statelor de plată colective, întocmite de compartimentul de specialitate, cu excepția cazurilor în care este necesară lichidarea individuală.

Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sunt: factura fiscală sau factura, cuprinse în "Catalogul formularelor tipizate, comune pe economie, cu regim special de tipărire privind activitatea financiară și contabilă" din .

Determinarea sau verificarea existenței sumei datorate creditorului se efectuează de către persoana împuternicită de directorul A.F.P.Reșița, pe baza datelor înscrise în factură și a documen-telor întocmite de comisia de recepție constituită potrivit legii (Proces-verbal de recepție – în cazul mijloacelor fixe, Notă de recepție și constatare de diferențe – în cazul bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe).

Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau din care reies obligații de plată certe (în cazul de față factura fiscală) se vizează pentru "Bun de plată" de directorul A.F.P.Reșița sau de persoana delegată cu aceste atribuții, prin care se confirmă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de , (în cazul de față că serviciul a fost prestat).

Prin acordarea semnăturii și mențiunii "Bun de plată" pe factură, se atestă că serviciul a fost efectuat corespunzător de către S.C. PRESCOM S.A.Reșița și că toate pozițiile din factură au fost verificate.

Condițiile de exigibilitate a obligației se verifică pe baza datelor cuprinse în angajamentele legale( în cazul de față contractul încheiat între părți), care trebuie să cuprindă și date cu privire la termenele de plată a obligației.

Factura fiscală vizată "Bun de plată" atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielii și stă la baza înregistrării în contabilitatea patrimonială a A.F.P.Reșița pentru reflectarea serviciului efectu-at și a obligației de plată față S.C. PRESCOM S.A.Reșița.

3. Ordonanțarea cheltuielilor

În această fază a execuției bugetare se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată. În cazul de față ,persoana desemnată de directorul A.F.P.Reșița confirmă că există o obligație certă și o sumă datorată S.C. PRESCOM S.A.Reșița exigibilă la o anumită dată, și în acest caz directorul A.F.P.Reșița poate emite "Ordonanțarea de plată" pentru efectuarea plății.

“Ordonanțarea de plată” (Anexa nr. 6.9.) este documentul prin care directorul A.F.P.Reșița dă dispoziție șefului compartimentului financiar-contabil să întocmească instrumentul de plată a cheltuielii (ordinul de plată ), fiind datată și semnată de directorul A.F.P.Reșița sau de persoana delegată cu aceste atribuții.

Ordonanțarea de plată va fi insoțită de documentele justificative în original (factura nr.182/2303,2003)și va purta viza persoanei autorizate din compartimentul de specialitate, care să confirme corectitudinea sumei de plată, prestarea serviciului (conform anexa nr. 6.9.).

Factura în original (sau alte documente întocmite în vederea plății cheltuielilor) va purta obli-gatoriu numărul, data notei contabile și semnătura persoanei care a înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielii.

Înainte de a fi transmisă compartimentului financiar-contabil pentru plată, “Ordonanțarea de plată”se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul financiar preventiv, iar după avizarea favorabilă în acest sens se prezintă spre semnare directorului A.F.P.Reșița.

După aprobare ,ordonanțarea de plată împreună cu toate documentele justificative în original se înaintează conducatorului compartimentului financiar-contabil pentru plată.

Primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul A.F.P. Reșița, răspunderea pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor revenindu-i directo-rului sau persoanelor împuternicite să exercite această calitate prin delegare, potrivit legii.

4. Plata cheltuielilor

Plata cheltuielii este faza finală a execuției bugetare prin care A.F.P. Reșița este eliberată de obligațiile sale fată de terții-creditori și se efectuează de către contabil, în limita creditelor buge-tare și destinațiilor aprobate în condițiile dispozițiilor legale, prin Trezoreria Municipiului Reșița- unde A.F.P. Reșița îsi are conturile deschise- cu excepția plăților în valută sau a altor plăți prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.

Plata cheltuielii exemplificate anterior este asigurată de șeful compartimentului financiar-con-tabil în limita creditelor bugetare deschise și neutilizate sau a disponibilităților aflate în conturi.

Instrumentul de plată utilizat în acest caz este ordinul de plată pentru trezoreria statului, care se semnează de două persoane autorizate în acest sens, dintre care prima semnătură este cea a conducătorului compartimentului financiar-contabil,iar a doua, a persoanei cu atribuții în efec-tuarea plății.

Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar-contabil numai dacă sunt înde-plinite condițiile legale cerute de către , în caz contrar neputându-se efectua plata.

Directorul A.F.P. Reșița poate solicita în scris și pe propria răspundere efectuarea plăților.

În vederea efectuării cheltuielilor, A.F.P. Reșița are obligația de a prezenta Trezoreriei Munic-ipiului Reșița ,la care are conturile deschise, bugetul de venituri și cheltuieli aprobat și repartizat pe trimestre, pe modelele elaborate de Ministerul Finantelor Publice,iar pentru efectuarea cheltu-ielilor de capital , va prezenta și programul de investiții aprobat în condițiile legii.

Creditele bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate la cererea directorului administrației numai după deschiderea și repartizarea de credite făcută de către ordonatorul principal de credite pe seama A.F.P. Reșița, sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acesteia.

Deschiderea conturilor de cheltuieli și de disponibilități de către A.F.P. Reșița se efectuează potrivit normelor privind organizarea și funcționarea trezoreriilor statului,iar dreptul de adminis-trare și dispoziție asupra acestora, se va exercita în mod exclusiv de către A.F.P. Reșița ,prin persoanele special împuternicite în acest sens, după comunicarea către trezorerie sau bancă a îm-puternicirilor și a fișelor cu specimenele de semnături ale persoanelor abilitate să efectueze plata, împreună cu amprenta ștampilei.

Ordinul de plată se emite în cazul de față pe numele S.C. PRESCOM S.A.Reșița, fiind datat 25.03.003 și având înscrise în spațiul rezervat obiectului plății subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata și se emite pe baza facturii fiscale emise de către S.C. PRESCOM S.A.Reșița. Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilități se poate ridica, pe bază de cecuri pentru ridicare de numerar, numerar pentru efectuarea plăților de salarii, premii, deplasări, precum și pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, cum ar fi: drepturi cu caracter social, ajutoare etc.

În vederea efectuării de plăți în numerar pentru deplasări sau achiziționarea de bunuri, exe-cutarea de lucrări sau prestarea de servicii se pot acorda avansuri în numerar persoanelor desemnate pe baza "Dispoziției de plată – încasare către casierie",semnate de conducătorul compartimentului financiar-contabil și de persoanele cu atribuții în efectuarea plăților în numerar. Justificarea avansurilor în numerar se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de agenții economici sau de persoane fizice autorizate, respectiv: facturi fiscale, facturi chitanțe , bon de comandă-chitanță sau alte formulare ori documente privind activitatea financiară și contabilă cu regim special, aprobate potrivit legii.

3.1. Organizarea, evidența si raportarea angajamentelor bugetare și legale

Conform, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite ,la cererea ordonato-rilor de credite,pentru efectuarea cheltuielilor bugetare, numai după deschiderea de credite sau ali-mentarea cu fonduri de către M.F.P. a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului .

Solicitarea acordării fondurilor din bugetul de stat se va face lunar pe baza completării formu-larului “Necesar de credite” și a documentației de fundamentare corespuntătoare, respectiv:

“Notă justificativă pentru repartizarea creditelor bugetare Cap.51.01“ ( Anexa nr.6.5 )

“Situația necesarului de fonduri pentru cheltuieli de personal“( Anexa nr.6.6. )

“Situația necesarului de fonduri pentru cheltuieli materiale și de capital“,( Anexa nr.6.7 )

avându-se în vedere următoarele aspecte:

Solicitarea de fonduri se face în limita crditelor bugetare și potrivit destinației aprobate (cheltuieli curente și cheltuieli de capital), în raport cu gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziție anterior;

Utilizarea cu eficiență a fondurilor alocate de la buget și numai pentru cheltuielile strict necesare îndeplinirii acțiunilor autorizate prin dispozițiile legale în vigoare;

Efectuarea cheltuielilor bugetare numai pe baza actelor justificative întocmite, vizate și aprobate de persoanele autorizate.

Ordonatorul principal de credite (ministrul finanțelor) va solicita MFP deschiderea creditelor bugetare pentru activitatea proprie și a unităților subordonate (D.G.F.P. Caraș-Severin, respectiv A.F.P Reșita ), pentru cheltuieli curente și cheltuieli de capital, pe baza cererii de deschidere a creditelor bugetare întocmită în 3 exemplare. Pe verso cererii se menționează separat sursa creditelor – pentru activitatea proprie și pentru instituțiile subordonate – iar în cadrul acestora se înscriu distinct cheltuielile curente ( cu defalcarea în cheltuieli de personal ,cheltuieli materiale și subvenții ) și cheltuieli de capital.

După aprobarea cererii de deschidere a creditelor bugetare , exemplarul 1 și 2 se trimite Direcției Generale de Trezorerie, pentru deschiderea creditelor, iar exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal, ca document de înstiințare a creditelor deschise.

Din creditele bugetare deschise, ordonatorii principali rețin sumele necesare pentru cheltuieli proprii și repartizează unităților subordonate credite bugetare pe baza documentului “Dispoziție bugetară”, care se întocmește și se depune la Direcția Generală de Trezorerie în 3 exemplare.

Primul exemplar, atât din cererea de deschidere a creditelor cât și din dispoziția bugetară , se reține de către Direcția Generală de Trezorerie, iar exemplarul 2 din dispoziția bugetară fiind transmis trezoreriei județene la care este arondată instituția căreia urmează să i se repartizeze cre-dite bugetare.

Dispozițiile bugetare sunt primite de către Direcția Județeană de Trezorerie Reșita , fiind grupate pe Trezoreria Municipiului Reșita la care este arondată A.F.P.Reșița.

Pe baza creditelor bugetare deschise și în limita lor, Trezoreria Reșita efectuează plăți dispuse de către A.F.P.Reșița, pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute. O parte din aceste plăți se pot restitui la trezoreria unde au fost decontate ,în cazul în care nu au fost necesare în întregime , iar sumele respective reîntregesc creditele bugetare (operația constă în diminuarea plăților de casă către trezorerie,cu sumele restituite sporindu-se corespunzător disponibilul de credite ),conform relației :

Disponibilul = Credite bugetare – Plăți nete – Reconstituirile

de credite deschise de casă de credite

Plățile nete de casă reprezintă consumul efectiv de credite bugetare deschise sau repartizate, conform relației :

Plăți nete = Plăți de – Restituirile

de casă casă de credite

Reîntregirile de credite bugetare pot proveni doar din plățile de casă efectuate în cursul anului bugetar, creditele rămase disponibile la sfarșitul anului pierzându-și valabilitatea , închi-zându-se din oficiu de către trezorerie, la sfârșitul anului.

A.F.P.Reșița, are obligația să organizeze evidența creditelor bugetare a angajamentelor bugeta-re și legale.

Evidența angajamentelor bugetare și legale este tinuță de compartimentul de contabilitate, iar persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv va supraveghea organizarea și ținerea evidenței, actualizarea și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

Scopul organizării evidenței angajamentelor bugetare este de a furniza informații în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercițiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare și prin comparație să se determine creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor.

Evidența angajamentelor bugetare și legale este ținută concomitent de compartimentul de con-tabilitate și de persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv.

Persoana desemnată pe linia organizării și conducerii evidenței angajamentelor bugetare va avea ca principale atribuții :

a) evidența creditelor bugetare aprobate in exercitiul bugetar curent, precum si a modificarilor intervenite pe parcursul exercitiului bugetar curent cu ajutorul contului 940 "Credite bugetare aprobate";

b) evidența angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 950 "Angajamente bugetare";

c) compararea datelor din conturile 940 "Credite bugetare aprobate" și 950 "Angajamente bugetare" și determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate;

d)evidența angajamentelor legale cu ajutorul contului 960 "Angajamente legale";

e)la finele anului, înregistrarea în creditul contului 960 "Angajamente legale" a totalului plăților efectuate în cursul anului în contul angajamentelor legale încheiate. Datele se preiau din conturile 700 "Finanțare bugetară privind anul curent", 120 "Disponibil al instituției publice finan-țate din venituri proprii", 119 "Disponibil din fonduri cu destinație specială și de redistribuire" etc.

Procedura de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor bugetare dă posibilitatea de a asigura pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat în exercițiul bugetar curent informații cu privire la:

a) creditele bugetare disponibile;

b) angajamentele legale;

c) plătile efectuate în baza angajamentelor legale la un moment dat;

d) soldul angajamentelor legale care mai trebuie plătite la finele anului;

e) datele necesare întocmirii "Situației privind execuția cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului", potrivit normelor metodologice, situație care este parte componentă din structura "Si-tuațiilor financiare" trimestriale și anuale ale instituțiilor publice.

Situația privind execuția cheltuielilor angajate la finele trimestrului va fi însoțită de un raport explicativ privind toate informațiile utile cu privire la angajamentele efectuate în cursul exercițiului bugetar.

Creditele bugetare, angajamentele bugetare și legale nu constituie elemente patrimoniale și se evidențiază în contabilitate în conturi în afara bilanțului, utilizându-se metoda de înregistrare în partidă simplă; înregistrările se fac în debitul și creditul unui singur cont, fără utilizarea de conturi corespondente. Conturile de ordine și evidență 940 "Credite bugetare aprobate", 950 "Anga-jamente bugetare" și 960 "Angajamente legale" au următoarea funcțiune:

Contul 940 "Credite bugetare aprobate"

Acest cont ține evidența creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget.

Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fie-cărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.

În debitul contului se înregistrează la începutul exercițiului bugetar creditele bugetare apro-bate, cu defalcarea pe trimestre, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează creditele bugetare aprobate.

În creditul contului se înregistrează diminuările de credite efectuate în cursul exercițiului bu-getar, care micșorează creditele bugetare aprobate.

Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.

Contul 950 "Angajamente bugetare

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența angajamentelor bugetare, respectiv a sumelor rezer-vate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare aprobate.

Contabilitatea analitică a angajamentelor bugetare se ține pe titluri, articole și alineate în cad-rul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.

În debitul contului se înregistrează angajamentele bugetare, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează angajamentele bugetare inițiale.

În creditul contului se înregistrează diminuările de angajamente bugetare efectuate în cursul exercițiului bugetar, care micșorează angajamentele bugetare inițiale.

Soldul contului reprezintă totalul angajamentelor bugetare la un moment dat.

Soldurile conturilor 940 "Credite bugetare aprobate" și 950 "Angajamente bugetare" la finele exercițiului bugetar nu se redeschid în anul următor.

La începutul fiecărui exercițiu bugetar, în debitul contului 950 "Angajamente bugetare" se pre-ia soldul contului 960 "Angajamente legale" de la finele exercițiului bugetar anterior.

Contul 960 "Angajamente legale"

Cu ajutorul acestui cont se evidențiază angajamentele legale, aprobate de ordonatorul de credite in limita creditelor bugetare aprobate.

Contabilitatea analitică a angajamentelor legale se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.

În debitul contului se înregistrează angajamentele legale, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează angajamentele legale inițiale.

În creditul contului, în cursul anului se înregistreaza diminuările de angajamente legale care micșorează angajamentele legale inițiale, iar la finele anului, totalul plăților efectuate în contul an-gajamentelor legale.

Soldul contului la finele lunii reprezintă totalul angajamentelor legale, iar la finele anului, totalul angajamentelor rămase neachitate.

3.2. Organizarea contabilitatii încasării veniturilor bugetare potrivit

structurii clasificației bugetare

Administrația Financiară Municipală Reșita este o instituție publică ale cărei cheltuieli sunt în cea mai mare măsură finanțate din bugetul public național.

Pe langă acestea instituția poate realiza și o serie de venituri care provin din desfășurarea unor activități de autofinanțare .

Activitățile autofinanțate reprezintă activități ale instituției publice producatoare de venituri fară finanțare de la buget, având ca scop realizarea unor venituri în baza normelor legale.

Pentru a putea realiza asemenea activități ,este necesară întocmirea anuală ,separat, de bugete de venituri și cheltuieli pentru fiecare activitate autofinanțată.

Veniturile realizate din activitatea de autofinanțare sunt păstrate în contul de disponibil al activității autofinanțate deschis la Trezoreria Reșita . Prin acest cont se fac toate încasările și plățile ocazionate de această activitate .

Veniturile extrabugetare ale A.F.P.Reșița provin după cum urmează :

Venituri extrabugetare din chirii;

Venituri extrabugetare din rămășite la încasările ASIROM;

Venituri extrabugetare din amenzi silvice.

Venituri extrabugetare din comisionul la imprimatele tipizate ,conform H.G.831/1997.

Veniturile extrabugetare din rămășite la încasările ASIROM si din amenzi silvice

Conform pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de utilizare a mijloacelor extrabugetare constituite in baza la dispozitia Ministerului Finanțelor, din comisioanele încasate în contul serviciilor prestate pentru S.C. "Asigurarea Românească" – S.A. – ASIROM și pentru alți beneficiari, modificat și completat de ,organele fiscale teritoriale ale MFP pot presta servicii, în condițiile legii, privind evidența, urmărirea și încasarea veniturilor pentru S.C. "Asigurarea Românească" – S.A. – ASIROM și pentru executarea silită a despăgubirilor în cazul pagubelor produse fondului forestier și vegetației forestiere, precum și pentru alți beneficiari decât bugetul de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale.

Pentru serviciile prestate, Ministerul Finantelor Publice încaseaza comisioane, care se stabilesc anual prin convenții încheiate cu S.C. "Asigurarea Românească" S.A. – ASIROM, cu Ministerul Apelor, Padurilor și Protecției Mediului, cu Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, precum și cu alți beneficiari ai serviciilor respective.

Comisionul încasat din rămășițe ASIROM reprezintă o cotă de 0,2% din sumele încasate, respectiv 15% în cazul amenzilor silvice.

Sumele reprezentând comisionul încasat se constituie, conform prevederilor , ca mijloace extrabugetare la dispoziția M.F.P prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului finan-ciar de stat județene și a municipiului Bucuresti, respectiv administrațiile financiare teritoriale.

Pentru reflectarea modului de formare, administrare și utilizare a mijloacelor extrabugetare, se intocmește anual buget de venituri și cheltuieli de către, respectiv D.G.F.P.Caraș-Severin .

O dată cu bugetul de venituri și cheltuieli, se întocmește și lista echipamentelor și a bunu-rilor necesare dotării pentru activități de impozite și taxe și pentru activități de trezorerie, în limita sumelor prevazute ca vărsăminte la bugetul de stat., vizată și de conducătorii Direcției Generale de Contabilitate Publica și trezorerie a statului și Direcției Generale de Evaluare și Executare Silită a veniturilor statului.

Direcția Generală Organizare, Resurse Umane și Servicii Generale analizează, verifică, centralizează propunerile din bugetele de venituri și cheltuieli și întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli din mijloacele extrabugetare constituite la dispozitia M.F.P în baza pe care îl supune spre aprobare ministrului finanțelor.

Execuția bugetului de venituri și cheltuieli din mijloacele extrabugetare

1. Cheltuielile din mijloacele extrabugetare se angajează și se utilizează în condițiile prevederilor privind finanțele publice, prin Ministerul Finantelor Publice, în calitate de ordonator principal de credite, de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Caraș-Severin, în calitate de ordonator secundar de credite, și Administrația Financiară Reșița ,în calitate de ordonator terțiar de credite, în scopul dotării instituției, respectiv pentru achiziționarea de mijloace fixe.

2. Veniturile reprezentind comisioane pentru serviciile prestate se determina astfel:

– primele prin efectul legii, restante, pentru bunuri agricole și clădiri urbane și pentru răspun-dere civilă auto, încasate de organele fiscale, se virează în contul "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM", deschis la Trezoreria Reșița.

-sumele reprezentând despăgubiri pentru pagubele produse fondului forestier, vegetației forestiere din afara fondului forestier și economiei vânatului, încasate de organale fiscale, se virează în contul "Disponibil din sume încasate reprezentând despăgubiri pentru pagubele produse fondului forestier conform " deschis la Trezoreria Reșița.

Din aceste încasări A.F.P.Reșița calculează lunar, comisionul cuvenit ( 0,2 % – în cazul rămășițelor ASIROM ,respectiv 15% – în cazul amenzilor silvice) care se preia din conturile men-ționate mai sus și se virează în contul "Disponibil din mijloacele extrabugetare ale ministerelor și instituțiilor subordonate", deschis la trezoreria Reșița. Concomitent, se virează și sumele cuvenite pe fiecare beneficiar al despăgubirilor .

A.F.P.Reșița, pe bază de documente legale, poate efectua plăți, în limita prevederilor aprobate, din mijloacele extrabugetare pentru achiziția de mijloace fixe necesare dotării.

Din sumele colectate, Ministerul Finanțelor, repartizează trimestrial D.G.F.P. Caraș-Severin , respectiv Administrației Financiare Reșița sumele cuvenite a fi utilizate pentru dotări, conform listelor avizate.

Finanțarea cheltuielilor de capital din mijloace extrabugetare se realizează prin Trezoreria municipiului Reșița.

Venituri extrabugetare din comisionul la imprimatele tipizate cu regim special editate de către Regia Autonomă “Imprimeria Națională”

Conform pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă ,în temeiul,republicată,modificată și completată ,Guvernul României a stabilit modelele formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă ,sistemul unitar de înseriere și numerotare a formularelor tipizate cu regim special asigurându-se, la nivel național, de către Ministerul Finanțelor Publice și Regia Autonomă "Imprimeria Națională".

Formularele tipizate cu regim special se distribuie utilizatorilor, contra cost, prin unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor ,respectiv A.F.P.Reșița, sau prin unități agreate de aceasta, cu care se vor încheia contracte de distribuire conform prevederilor ordinului ministrului finanțelor.

Pentru serviciile prestate de către A.F.P.Reșița în contul Imprimeriei Naționale, aceasta încasează un comision care se stabilește anual printr-o convenție încheiată cu R.A. “Imprimeria Națională“. În prezent, comisionul perceput este de 25% din valoarea imprimatelor distribuite utilizatorilor de către A.F.P.Reșița.

Sumele aferente cotei de 25% din valoarea imprimatelor tipizate se constituie ca venituri extrabugetare la nivelul Administrației Financiare Reșița , pentru acestea întocmindu-se buget de venituri și cheltuieli. Fondurile astfel colectate se pot utiliza la nivelul instituției pentru achiziții de mijloace fixe-dotări, pentru o serie de cheltuieli materiale, respectiv pentru plata unor retribuții persoanelor care gestionează aceste imprimate tipizate.

Necesarul de formulare tipizate cu regim special se stabilește anual de către fiecare persoană prevazută în cadrul ,care va transmite comenzi ferme A.F.P.Reșița.

Venituri din chirii – aceste venituri ,în cazul A.F.P.Reșița provin din închirierea unui spațiu de la demisolul instituției cu destinația de bufet. Veniturile încasate se virează integral la bugetul de stat.

Pentru evidențierea veniturilor realizate de A.F.P.Reșița se utilizează următoarele conturi de venituri :

520”Venituri extrabugetare ale instituției “, cu următoarele conturi analitice :

520.1”Venituri extrabugetare ASIROM”

520.2” Venituri extrabugetare HG 831/1997”

520.3” Venituri extrabugetare din amenzi silvice”

520.4” Venituri extrabugetare din chirii”

528”Venituri din anii precedenți și alte surse”.cu următoarele analitice :

528.1”Venituri din anii precedenți ASIROM”

528.3” Venituri din anii precedenți amenzi”

528.4” Venituri din anii precedenți chirii”

530”Venituri anticipate”

531”Venituri de realizat”, cu următoarele analitice :

531.1”Venituri de realizat HG.831/1997”

531.2” Venituri de realizat chirii”

531.3” Venituri de realizat salariați”

531.7” Venituri de realizat bunuri valorificate”

Veniturile de realizat sunt cele realizate pe baza debitelor create anterior și care urmează a se încasa ulterior de la diferite persoane fizice sau juridice, provenind din :

Sume imputate persoanelor vinovate pentru lipsuri de materiale de natura materiale de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată;

Diferențele între prețurile de înregistrare și sumele imputate pentru lipsuri de materiale ;

Sumele imputate pentru efectuarea unor cheltuieli nelegale și neeconomicoase provenite din anii precedenți, constatate în anul curent;

Sumele ce se vor încasa de la debitorii reactivați ;

Contul 520”Veniturile extrabugetare ale instituției publice”

Este un cont de pasiv și ține evidența încasărilor din activitățile autofinanțate ale instituției.

Se creditează cu veniturile extrabugetare încasate prin debitul conturilor :

120” Disponibil privind activitățile autofinanțate”, cu sumele intrate în contul de disponibil reprezentând încasări ale perioadei curente;

13”Casă”,cu veniturile încasate în numerar;

530”Venituri anticipate”,cu cota parte din veniturile încasate anticipat, care privesc perioada respectivă;

531”Venituri de realizat”,cu sumele efectiv încasate ,pentru care au fost create în prealabil debite;

600”Materiale”,cu prețul de înregistrare al materialelor recuperate.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi :

120” Disponibil privind activitățile autofinanțate”, cu sumele virate din contul de disponi-bil, reprezentând sume restituite;

420”Cheltuielile activităților autofinanțate”,cu totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închiderea contului de cheltuieli;

528”Venituri din anii precedenți și alte resurse”,la începutul anului, după aprobarea dării de seama contabile anuale,cu soldul creditor al contului de venituri din anii precedenți.

Soldul final creditor în cursul anului reprezintă veniturile încasate de instituție din activitățile autofinanțate.

Contabilitatea analitică a contului 520 se desfasoara pe feluri de activități autofinanțate , după cum urmează :

520.1”Venituri extrabugetare ASIROM”

520.2” Venituri extrabugetare HG 831/1997”

520.3” Venituri extrabugetare din amenzi silvice”

520.4” Venituri extrabugetare din chirii”.

Contul 528”Venituri din anii precedenți și din alte resurse”

Este un cont de pasiv și ține evidența veniturilor din anii precedenți .

Se creditează prin debitul contului 520” Veniturile activităților autofinanțate”,la începutul anului,după aprobarea dării de seamă contabile anuale, cu soldul creditor al contului de venituri al activităților autofinanțate.

Se debitează prin creditul conturilor :

220”Debitori”,cu creanțele scăzute din activul instituției ca urmare a prescrierii dreptului de urmărire;

600”Materiale”,cu prețul de înregistrare al materialelor degradate care nu mai pot fi folosite.

Soldul final este creditor și reprezintă sursele mijloacelor activităților autofinanțate ,provenite din anii precedenți.

Contul 530”Venituri anticipate”

Este un cont de pasiv și ține evidența sumelor încasate în perioada curentă și reprezintă venituri ale perioadelor viitoare de activitate.

Se creditează cu sumele încasate ca venituri anticipate ,prin debitul conturilor :

120”Disponibil privind activitățile autofinanțate”,cu veniturile încasate în contul de disponibil ,care privesc perioadele viitoare de gestiune;

13”Casa”, cu veniturile încasate în numerar ,care privesc perioadele viitoare de gestiune.

Se debitează prin creditul contului 520, la începutul trimestrului ,cu cota parte din veniturile încasate anticipat care privesc perioada respectivă de gestiune.

Soldul final al contului este creditor și reprezintă veniturile încasate anticipat ,neajunse la scadență.

Contabilitatea analitică a contului se ține pe feluri de venituri încasate anicipat.

Contul 531 “ Venituri de realizat “

Este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele ce urmează a se încasa , corespunzător debitelor create anterior, prin debitul conturilor :

220” Debitori “,cu valoarea debitelor stabilite în vederea încasării;

600” Materiale”, cu valoarea materialelor rezultate din scoaterea din folosință a materialelor de natura materiale de natura obiectelorlor de inventar, respectiv cu cota de 25% aferentă comisionului aplicat la valoa-rea imprimatelor tipizate vândute prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice de către Im-primeria Națională .

Se debitează cu sumele încasate efectiv ,prin creditul conturilor :

220” Debitori” ,cu sumele scăzute din activul instituției ca urmare a insolvabilității, dispariției debitorilor sau prescrierii;

232” Decontări cu bugetul statului “, cu sumele îcasate din imputații sau din venituri cu debite ce urmează a se vărsa la buget;

520”Veniturile activităților autofinanțate”,cu veniturile efectiv încasate.

Soldul final al contului este creditor și reflectă veniturile de încasat în perioadele următoare.

Contabilitatea analitică a contului se organizează pe feluri de venituri care urmează să se încaseze în perioadele viitoare ,după cu urmează :

531.1”Venituri de realizat HG.831/1997”

531.2” Venituri de realizat chirii”

531.3” Venituri de realizat salariați”

531.7” Venituri de realizat bunuri valorificate”

3.3.Organizarea finanțării cheltuielilor potrivit structurii

clasificației bugetare

Administrația Financiară Reșita înregistrează în evidența sa consumul de muncă vie și materializată ce are loc pentru îndeplinirea sarcinilor și acțiunilor cuprinse în bugetul de venituri și cheltuieli, potrivit clasificației bugetare efective.

Cheltuielile bugetare efective cuprind :

Consumuri de materiale , combustibil, energie electrică, etc.;

Plăți pentru serviciile prestate și lucrările executate;

Salarii cuvenite personalului;

Prețul de înregistrare al materialelor de natura materiale de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată și a mijloacelor fixe procurate în executarea acțiunilor aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Evidența cheltuielilor efective se ține cu ajutorul contului 410 “ Cheltuielile instituției “.

Contul 410 “ Cheltuielile instituției “

Este un cont de activ.

Se debitează în cursul anului pe măsura efectuării cheltuielilor, prin creditul conturilor :

13”Casa” ,cu plățile în numerar, care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli;

159”Alte valori” ,cu valoarea timbrelor poștale , biletelor de transport precum și a altor valori utilizate pentru nevoile instituției;

220”Debitori”, cu cheltuielile de deplasare decontate de personalul instituției (titula-rii de avansuri );

230” Decontări cu salariații”, cu salariile, premiile și alte drepturi salariale cuvenite personalului pentru munca prestată ;

233”Decontări privind asigurările sociale”, cu contribuția la asigurările sociale de stat datorată ;

234”Furnizori”, cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată achiziționate, serviciile prestate și lucrările executate de aceștia;

235”Decontări privind contribuția la constituirea fondului de șomaj”,cu contribuția de 3,5% a instituției la constituirea fondului de șomaj;

600”Materiale”, cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv pentru nevoile instituției;

700”Finanțare de la buget privind anul curent”, cu plățile făcute din contul de finanțare bugetară ,pentru unitățile finanțate din bugetul de stat, ce se înregistrează direct la cheltuieli în momentul plății.

Se creditează : prin debitul următoarelor conturi :

220”Debitori”,în cursul anului, cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru cheltuieli nelegale și neeconomicoase ;

700”Finanțarea de la buget privind anul curent “,la finele anului , cu soldul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închidere.

Soldul debitor : în cursul anului , reprezintă cheltuielile efective ale A.F.P.Reșita la finele peri-oadei, iar după închidere contul se soldează.

Contabilitatea analitică a contului 410 se deșfasoară pe structura cadrului comun al clasificației bugetare, pe articole și alineate , cu ajutorul “fișei pentru operații bugetare “,care grupează credite-le bugetare aprobate,plățile nete de casă și cheltuielile efective pe cele 3 conturi:940;700 sau/și 410.

Contul 410 se dezvoltă în următoarele analitice :

410.1 “Cheltuieli de personal”

410.2”Cheltuieli materiale”

410.3”Cheltuieli investiții”

410.7”Cheltuieli privind confiscările”

Cheltuielile efective ,ca și plățile nete de casă , nu pot să depășească creditele bugetare aprobate pe total cât și pe structura clasificației bugetare. Acest lucru este evidențiat operativ cu ajutorul “fișei pentru operații bugetare “.

Pe lângă activitatea de bază a instituției, finanțată integral din bugetul administrației de stat, A.F.P.Reșita mai desfașoară și o serie de activități cu caracter extrabugetar,care au ca scop finan-țarea unor cheltuieli care au ca scop realizarea de dotări în cadrul Administrației financiare , dimi-nuându-se pe această cale efortul bugetar de finanțare a activității de bază .

Evidența finanțării cheltuielilor aferente acestor activități extrabugetare se realizează cu ajutorul contului 420”Cheltuielile activităților autofinanțate”.

Contul 420” Cheltuielile activităților autofinanțate”

Este un cont de activ și ține evidența cheltuielilor efectuate din mijloacele constituite pe principiul autofinanțării unor activități ale instituțiilor publice.

Se debitează cu plățile efectuate prin creditul conturilor:

120”Disponibil privind activitățile autofinanțate”,cu plățile care prin natura lor repre-zintă cheltuieli efective;

13”Casa”,cu sumele plătite în numerar reprezentând cheltuieli;

220”Debitori”,cu deconturile privind justificarea avansurilor primite;

234”Furnizori”,cu prețul de înregistrare al materialelor de natura materiale de natura obiectelorlor de inventar de mi-că valoare sau scurtă durată achiziționate;

600”Materiale”,cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv pentru destinațiile stabilite.

Se creditează prin debitul conturilor :

120”Disponibil privind activitățile autofinanțate”,cu disponibilitățile nefolosite după terminarea obiectivelor de investiții;

220”Debitori”,cu sumele imputate persoanelor vinovate pentru cheltuieli nelegale și neeconomicoase;

520”Veniturile activităților autofinanțate”, la sfârșitul anului,cu totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închiderea contului de cheltuieli.

Soldul final este debitor înaintea operațiilor de închidere și reflectă cheltuielile efectuate în cursul anului,finanțate din activitățile autofinanțate.

Contabilitatea analitică a contului se desfașoară pe articole și alineate după cum urmează :

420.1”Cheltuieli extrabugetare ASIROM”

420.2” Cheltuieli extrabugetare HG831/1997”

420.3” Cheltuieli extrabugetare amenzi silvice”

420.4” Cheltuieli extrabugetare chirii”

Pe lângă activitățile menționate mai sus ,A.F.P.Reșita mai desfașoară o serie de activități care stau la baza formării de disponibilități din fonduri cu destinație specială. Activitățile desfășurate de către personalul instituției ,care stau la baza formării acestor fonduri, se referă la operațiunile de: control, verificare, confiscări, efectuate de către inspectorii de specialitate și de către persoanele competente și au la bază dispozițili legale .

Fondurile cu destinație specială se referă la fondurile de stimulare a personalului,fondurile pentru investiții , garanțiile materiale ale persoanelor cu funcții de gestionare a patrimoniului, fondurile din confiscări. Sunt fonduri legal constituite pe baza actelor normative în vigoare, iar utilizarea acestora este strict reglementată de legislația în vigoare.

Finanțarea cheltuielilor din această categorie de fonduri se face pe baza cheltuielilor din fondurile cu destinație specială, a căror evidență se ține cu ajutorul contului 421”Cheltuieli din fonduri cu destinație specială”.

Contul 421”Cheltuieli din fonduri cu destinație specială”

Este un cont de activ care,înainte de închidere evidențiază suma cheltuielilor efectuate din fondurile cu destinație specială legal constituite.

Se debitează în cursul anului cu totalitatea cheltuielilor finanțate din fondurile cu destinație specială, prin creditul conturilor :

13”Casa”,cu plățile în numerar,care prin natura lor sunt cheltuieli efective;

119”Disponibil din fonduri cu destinație specială”,cu sumele plătite prin virament, care prin natura lor sunt cheltuieli efective;

220”Debitori”,cu justificarea avansurilor primite de către salariati pentru deplasare;

230”Decontări cu salariații”,cu salariile cuvenite personalului din fondurile create;

234”Furnizori”,cu valoarea materialelor de natura materiale de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată achiziționate ;

600”Materiale”, cu valoarea materialelor consumate ,achiziționate din fondurile cu destinație specială.

Se creditează prin debitul conturilor :

220”Debitori”,cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru cheltuieli nelegale sau neeconomicoase;

337”Fonduri cu destinație specială”,,la sfârșitul anului cu totalul cheltuielilor efectuate pentru închiderea contului.

Soldul final este debitor în cursul anului și evidențiază suma cheltuielilor efectuate din fondurile cu destinație specială legal constituite la finele perioadei, iar la sfârșitul anului contul se soldează pentru închidere.

Contabilitatea analitică a contului 421 se desfășoară pe fiecare fond cu destinație specială legal constituit, iar în cadrul acestuia pe articole și aliniate după cum urmează :

421.4”Cheltuieli din fonduri cu destinație specială trezorerie”

421.5” Cheltuieli din fonduri cu destinație specială dotări”

421.7”Cheltuieli stimulente HG 498”

421.8” Cheltuieli stimulente HG 591”

421.9” Cheltuieli stimulente HG 487”

3.4.Organizarea contabilității salariilor

Salarizarea personalului din A.F.P.Reșita se face după timp,iar salariul tarifar stabilit pe oră,zi sau lună se acordă acestuia pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu.

Necesarul de personal din cadrul A.F.P.Reșita se stabilește ,conform și ,de către conducerea D.G.F.P.Caraș-Severin , cu respectarea structurii organizatorice, iar statele de funcții ale persona-lului sunt aprobate de către Direcția Generală a Politicilor și Resurselor Umane din cadrul M.F.P.

Drepturile de salarii se achită de regulă chenzinal în cote egale de circa 50% din salariul de încadrare.Plata salariilor se face pentru chenzina I-a în data de 17 ale lunii,iar pentru chenzina a II-a

pe data de 2 ale lunii următoare.

Calcularea salariului de încadrare la A.F.P.Reșița

Salariului de încadrare, conform statului de functii, i se aplică diferite sporuri,după cum urmează:

indemnizație de conducere – se aplică sub formă de procent în funcție de diferite trepte de conducere (șef birou – 25%; șef serviciu – 30%; director adjunct – 40%; director – 50%, etc.) – se calculează la zilele lucrătoare din luna respectivă;

salariu de merit lunar de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta și care constituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază;

spor de vechime în muncă de până la 25% calculat la salariul de bază, corespunzător timpului lucrat în program normal de lucru, astfel:

între 3-5 ani 5%;

de la 5 la 10 ani 10%;

de la 10 la 15 ani 15%;

de la 15 la 20 ani 20%;

peste 20 de ani 25%.

Sporul corspunzător vechimii în muncă se plăteste cu începere de la data de întâi a lunii ur-mătoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranșa respectivă;

alte sporuri în limitele prevăzute de lege și condițiile de acordare se regăsesc sub formă de: spor de confidențialitate; spor de trezorerie,etc.).

Se mai pot acorda premii lunare din fondul de salarii ori din alte fonduri,premii anuale,alte drepturi.

Calculul concediului e odihnă – total salariu brut realizat împărțit la numărul zilelor lucrătoare din lună, rezultă suma aferentă unei zile de concediu; aceasta se înmulțește cu numărul zilelor de concediu de odihnă.

Calculul concediului e boală – media veniturilor lunare din ultimele 6 luni (inclusiv perioada de concediu medical) – se adună veniturile pe 6 luni(salariul de încadrare, vechime, spor merit, spor conducere) și se împarte la total zile lucrătoare din luna respectivă, rezultând media zilnică care se înmulțește cu un procent diferențiat în funcție de boala respectivă (75%;85%;100%), rezultatul se înmulțește cu număr zile boală.

Concediul de maternitate este de 126 zile calendaristice, iar după 126 zile se poate beneficia, la cerere, de concediu îngrijire copil până la vârsta de 2 ani, în procent de 85% din salariul de bază – se încasează de la asigurările sociale. Media pe zi calculată la începutul concediului de maternitate rămâne aceiași până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului; se beneficiază de o indexare trimestrială în suma fixă, stabilită conform actelor în vigoare la aceea dată.

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă astfel:

De către angajator, în funcție de numărul de angajați avut la data ivirii incapacității temporare de muncă astfel:

pâna la 20 de angajați, din prima zi până în a 7-a zi de incapacitate temporară de muncă;

între 21 – 100 de angajați, din prima zi până în a 12 – zi de incapacitate temporară de muncă;

peste 100 de angajați, din prima zi până în a 17- a zi de incapacitate temporară de muncă.

De bugetul asigurarilor sociale de stat, în continuare până la sfarșitul concediului de boală.

Salariul de încadrare al angajatului + sporul de conducere + sporul de merit + sporul de vechime + alte sporuri reprezintă salariul brut aferent lunii respective, după caz incluzând concediul de odihnă sau concediul de boală.

Pentru aflarea salariului net al angajatului, în vederea impozitării salariului brut se fac urmă-toarele rețineri:

contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra salariului de bază lunar, se adaugă, după caz, indemnizația de conducere, salariul de merit și alte drepturi salariale care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază;

contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorată de asigurați în cotă de 6,5% aplicată pe salariul brut;

cota de contribuție individuală de asigurări sociale este de 9,5% indiferent de condițiile de muncă.

Deducerea personală de bază este în sumă de 1.800.000 lei.

Deducerea suplimentară – de 0,5% – se aplică angajatului care are în întreținere unul sau mai mulți membrii de familie, în baza actelor justificative, conform actelor normative in vigoare. Deducerea de bază se scade din brut pe langă celelalte rețineri,de asemenea și deducerea suplimentară și cheltuielile profesionale( în procent de 15% din deducerea de bază).

Astfel se obține venitul net pe care se aplică cotele de impozitare( care diferă în funcție de limite-le între care se situează venitul).

După stabilirea impozitului se trece la reținerea altor debite ca: popriri, rate, C.A.R., chirii, pensii alimentare).

Pentru a obține restul de plată, din totalul brut se scad toate datoriile care revin bugetului de stat , asigurărilor sociale, asigurări de sănătate, impozit, etc.

Evidența drepturilor de salarii, a premiilor de orice fel cuvenite salariaților din cadrul A.F.P. Reșița se ține cu ajutorul contului 230” Decontări cu salariații”.

Contul 230” Decontări cu salariații”

Este un cont de pasiv, de surse atrase , care își începe funcțiunea prin a se debita cu achitarea chenzinei I-a cuvenită personalului pe baza listelor de avans.

Se creditează la finele lunii ,pe baza statelor de salarii, cu drepturile cuvenite personalului , prin debitul contului 410” Cheltuielile instituției “ .

Se debitează prin creditul următoarelor conturi :

13 “Casa”,cu plata salariilor nete cuvenite personalului instituției ;

119”Disponibil din fonduri cu destinație specială”,cu plata drepturilor cuvenite personalului din fondurile cu destinație specială legal constituite(sub formă de stimulente bănești)

120”Disponibil privind activitățile autofinanțate”, cu drepturile salariale cuvenite persona-lului din fondurile extrabugetare constituite la nivelul instituției;

220”Debitori”, cu reținerile din salarii efectuate în cazul imputațiilor ;

231”Creditori”, cu sumele reținute în favoarea altor persoane fizice pe bază de prevederi legale, acte executorii , respectiv cu salariile neridicate la termen ;

232”Decontări cu bugetul statului” , cu impozitul pe salarii datorat și reținut de la salariați;

233”Decontări privind asigurările sociale” ,cu contribuția de 9,5 % a personalului pentru pensia suplimentară reținută acestuia și de 6,5 % pentru fondul de sănătate, datorat de salariați;

235”Decontări privind contribuția la fondul de șomaj “,cu contribuția de 1% a salariaților la constituirea fondului de șomaj;

700”Finanțare de la buget privind anul curent”,cu drepturile salariale nete virate pe carduri personalului la Banca Comercială Reșița corespunzător formulei contabile:

Concomitent se înregistrează și virarea sumelor creditorilor, bugetului statului, bugetului asigurărilor sociale de stat ,prin creditul contului 700” Finanțarea de la buget privind anul curent”.

Soldul final creditor reprezintă sumele datorate personalului și neachitate la sfîrșitul lunii.

Contabilitatea analitică a contului 230 se ține cu ajutorul următoarelor conturi analitice:

230.1”Decontări cu personalul-salarii”

230.2” Decontări cu personalul –stimulente”

În vederea efectuării plății drepturilor de salarii aferente chenzinei a II-a a lunii decembrie , a premiilor cuvenite personalului și a altor drepturi legale în primele zile ale lunii ianuarie, și potrivit principiului anualității bugetare( sumele neachitate până la finele anului bugetar își pierd valabilitatea și se anulează ), în ultima zi lucrătoare a anului se virează aceste sume într-un cont de depozit deschis la Trezoreria Municipiului Reșita .

În contabilitatea A.F.P.Reșita , acesta este contul 110” Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” .

Contul 110” Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit”

Este un cont de activ.

Se debitează cu drepturile cuvenite personalului ,aferente lunii decembrie și care se vor achita în primele zile ale lunii ianuarie ale anului următor, prin creditul contului 700 ” Finanțare de la buget privind anul curent “.

În luna ianuarie a anului următor se virează suma cuvenită chenzinei a II-a pe carduri la Banca Comercială Reșita, conform formulelor contabile :

700”Finanțare de la buget = 110” Disponibil pentru sume de mandat și

privind anul curent” și sume în depozit”

230”Decontări cu salariații “ = 700”Finanțare de la buget privind anul curent”

Sumele datorate diverșilor creditori ,în favoarea bugetului statului și a fondului de asigurări sociale se vireaza în ultimele zile ale anului, fară a mai fi trecute în debitul contului 110.

Soldul final debitor la sfârșitul anului reprezintă sumele datorate personalului, aferente lunii decembrie dar care se vor achita în primele zile ale lunii ianuarie ale anului următor.

3.5.Organizarea contabilității decontărilor cu bugetul statului, cu furnizorii și creditorii instituției și cu debitorii

3.5.1. Organizarea decontărilor cu bugetul statului

Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului se ține cu ajutorul contului 232”Decontări cu bugetul statului”, cont care ține evidența sumelor cuvenite bugetului de stat ce provin din următoarele surse :

Veniturile cuvenite bugetului de stat;

Impozitul pe salarii și pe alte drepturi de personal;

Penalizările aplicate potrivit normelor în vigoare;

Sume datorate creditorilor după expirarea termenului legal de prescripție ;

Sumele încasate din imputații la materiale și materiale de natura materiale de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată;

Diferența dintre valoarea de înregistrare și valoarea imputată persoanelor vinovate pentru lipsuri la valorile materiale.

Contul 232” Decontări cu bugetul statului”

Este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate bugetului de stat prin debitul conturilor :

13” Casa” ,cu sumele încasate în numerar pentru care nu au fost create în prealabil debite;

212” Decontări între instituția superioară și instituțiile subordonate privind finanțarea de la buget”, la ordonatorii terțiari finanțati din bugetul de stat, cu sumele încasate în anul curent de la debitori

230”Decontări cu salariații”, cu impozitul pe salarii reținut de la salariați

231”Creditori”, cu sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului de stat după prescripție;

233”Decontări privind asigurările sociale”, cu impozitul aferent ajutoarelor acordate salariaților în contul asigurărilor sociale;

234”Furnizori”,cu sumele datorate furnizorilor ,cuvenite bugetului după prescripție;

531” Venituri de realizat”, cu sumele încasate din impuțatii și din venituri pentru care au fost create în prealabil debite;

702”Finanțare de la buget privind anii precedenți și alte surse”, cu sumele încasate de la debitori și din vânzarea materialelor.

Se debitează , prin creditul conturilor :

13” Casa”,700” Finanțarea de la buget privind anul curent”, cu varsămintele efectuate în contul bugetului;

220”Debitori”, cu sumele virate direct la buget de către debitori.

3.5.2 Organizarea contabilității decontărilor cu creditorii și furnizorii

Relațiile de decontare cu creditorii provin din legăturile instituției publice cu : regii autonome, societăți comerciale sau personae fizice , provenind din :

sume reținute din salarii pe baza hotărârilor instanțelor judecătorești în favoarea altor instituții, agenți economici și persoane fizice;

salarii neridicate în termenele legale de plată;

sume reținute pentru achitarea ratelor la locuințele proprietate personală și la unitățile comerciale;

sume reținute pentru constituirea garanțiilor materiale;

imputații pentru mijloacele fixe constatate lipsă;

contribuția la costul biletelor de tratament și odihnă;

Evidența relațiilor de decontare cu creditorii instituției publice se ține cu ajutorul contului 231.

Contul 231”Creditori “

Este un cont de pasiv.

Se creditează cu obligațiile instituției față de creditori , prin debitul conturilor :

13”Casa”,cu sumele încasate în numerar de la personalul propriu;

119”Disponibil din fonduri cu destinație specială”,cu valoarea garanțiilor materiale reținute gestionarilor;

220”Debitori”,cu sumele imputate pentru lipsuri de mijloace fixe;

230”Decontări cu salariații”, cu sumele reținute prin statul de salarii pentru mărfuri cumpărate cu plata în rate, chirii, cu salariile neridicate la termen;

233”Decontări privind asigurările sociale”,cu ajutoarele de asigurări sociale neridicate la plata chenzinei a II-a a salariilor;

600” Materiale”, cu materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe reținute de instituție, respectiv cu valoarea imprimatelor tipizate primite de la D.G.F.P.Caraș-Severin pentru vânzare către terți .

Se debitează prin creditul conturilor :

700”Finanțare de la buget privind anul curent “, cu sumele virate altor instituții , agenți eco-nomici, organizații obștești, persoane fizice pentru rate,chirii, popriri, salarii;

13 “ Casa” ,cu sumele plătite creditorilor în numerar;

119”Disponibil din fonduri cu destinație specială”,cu valoarea garanțiilor materiale restituite personalului;

232” Decontări cu bugetul statului “,cu sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului după prescrierea lor.

Soldul final este creditor și reflectă sumele datorate creditorilor și neachitate la finele perioadei.

Contabilitatea analitică a decontărilor cu creditorii se organizează pe fisa analitică ,pentru fiecare instituție , agent economic sau persoană fizică.

Contul 234 “ Furnizori “

Furnizorii , reprezintă o categorie aparte de creditori ,cu care A.F.P.Reșita are relații de decon-tare, fiind agenți economici față de care instituția are datorii temporare ocazionate de aprovizio-nările cu materiale,materiale de natura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată, lucrări executate și servicii prestate, cota de 75% aferentă imprimatelor tipizate transmise spre vânzare prin structura internă a Ministerului Finanțelor Publice de către Imprimeria Națională.

Contul 234 este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate furnizorilor, prin debitul conturilor :

410” Cheltuielile instituției”, cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar achiziționate, al serviciilor prestate și al lucrărilor executate de către aceștia;

600”Materiale “,cu prețul de înregistrare al materialelor achiziționate ,cu cota de 75% aferentă imprimatelor tipizate primite spre vânzare terșilor în contul Imprimeriei Naționale ;

420”Cheltuielile activităților autofinanțate”, cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar achiziționate aferent fondului de disponibil din activitățile autofinanțate;

421”Cheltuieli din fondurile cu destinație specială”, cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar ,achiziționate pe baza fondurilor cu destinație specială legal constituite.

Se debitează cu sumele plătite acestora din disponibilitățile bănești ale instituției, prin creditul conturilor :

13 “ Casa “, 700” Finanțare de la buget privind anul curent “, cu sumele plătite din disponi-bilitățile bănești ale instituției;

220” Debitori “, cu sumele datorate furnizorilor din avansuri spre decontare;

232”Decontări cu bugetul statului “ , cu sumele datorate furnizorilor, cuvenite bugetului statu-lui,după prescriere.

Soldul final creditor reflectă sumele datorate furnizorilor și neachitate la finele perioadei.

Contabilitatea analitică se ține pe fiecare furnizor în parte , cu ajutorul fișelor analitice.

3.5.3. Evidența decontărilor cu debitorii

Evidența decontărilor cu debitorii la A.F.P.Reșita se ține cu ajutorul contului 220” Debitori” și reprezintă :

avansuri spre decontare acordate personalului pentru operațiuni de aprovizionare sau în scop de deplasare ;

valoarea uniformelor și echipamentelor de lucru distribuite personalului;

valoarea garanțiilor depuse de instituție ;

valoarea sumelor trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru efectuarea unor cheltuieli nelegale și neeconomicoase, respectiv pagube aduse instituției.

Înregistrarea creanțelor în contul 220” Debitori “ se face pe baza proceselor-verbale de control , a proceselor-verbale de inventariere sau pe baza titlurilor executorii de la instanțele judecătorești.

Contul 220” Debitori “

Este un cont de activ.

Se debitează cu drepturile instituției fată de debitorii săi și se creditează cu sumele încasate sau decontate de aceștia , precum și cu cele scăzute în urma însolvabilității sau prescrierii.

Administrația Financiară Reșita are o serie de debitori ,care sunt grupați analitic astfel :

avansuri spre decontare ;

lipsuri și imputații;

alți debitori.

Contabilitatea decontărilor cu debitorii din avansuri spre decontare – se ține cu ajutorul contului 220.01”Debitori personal”.

Este un cont de activ.

Acest cont ține evidența avansurilor acordate în numerar și valoarea biletelor speciale de călătorie eliberate titularilor de avans pe timp limitat, necesare în vederea executării unor sarcini de serviciu în alte localități.

Se debitează cu sumele mai sus amintite, prin creditul conturilor :

13” Casa” , cu valoarea avansurilor acordate în numerar;

159” Alte valori” ,cu valoarea tichetelor de călătorie eliberate.

Avansul se acordă pe baza “ ordinului de deplasare” , ce constituie dispoziția dată persoanei ce urmează a se deplasa , cât și justificarea cheltuielilor efectuate în timpul deplasării ( plata trans-portului, a cazării și îndemnizația cuvenită persoanei ce se deplasează ).

Se creditează cu justificarea avansurilor primite, prin debitul conturilor :

13” Casa “, cu sumele restituite din avansurile nefolosite;

159”Alte valori”, cu valoarea tichetelor de călătorie , a timbrelor fiscale și poștale procurate din avansurile acordate;

230”Decontări cu personalul”, dacă recuperarea unor sume din avansurile acordate se face prin reținerea din retribuție;

410”Cheltuielile instituției “, cu valoarea decontului de cheltuieli de deplasare;

600” Materiale”,cu prețul de înregistrare al materialelor procurate din avansurile acordate personalului.

Soldul final al contului este debitor , reflectând avansurile acordate și nedecontate la finele peri-oadei.

În cazul în care decontul de cheltuieli nu se depune în termen, iar sumele nefolosite din avansuri nu se restituie instituției, titularii de avansuri plătesc penalizări de întârziere conform reglementărilor în vigoare.

Contabilitatea analitică a avansurilor spre decontare se ține pe titularii de avansuri.

Contabilitatea decontărilor privind debitorii din lipsuri și imputații

Se ține cu ajutorul contului analtic 220.03”Debitori din pagube de mijloace materiale, cheltuieli nelegale și neeconomicoase”, în cazul lipsurilor de materiale,mijloace fixe, mijloace bănești,a altor valori,ca urmare a pagubelor produse instituției, respectiv cu ajutorul contului ana-litic 220.04” Debitori din pagube de mijloace fixe”, în cazul lipsurilor provenind din mijloace fixe.

De obicei, aceste pagube provin de la personalul cu funcții gestionare, sau de la alți lucrători care se fac vinovați pentru producerea pagubelor, având obligația de a le achita.

Sumele recuperate de la debitorii proveniți din pagube aduse instituției, exceptând sumele provenind din imputațiile referitoare le mijloacele fixe( care se varsă la B.R.D.), se fac venit la bugetul statului.

Contul 220.03 “Debitori din pagube de mijloace materiale, cheltuieli nelegale și neeconomicoase”

Este un cont de activ.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi :

13” Casa”,cu minusul în numerar din caserie, imputat casierului;

159”Alte valori”,cu valoarea tichetelor de călătorie,a timbrelor fiscale și poștale,a BCF-urilor (bonuri cantități fixe) constatate lipsă;

410”Cheltuielile instituției”,cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru cheltuieli nelegale și neeconomicoase;

600”Materiale”,cu prețul de înregistrare al materialelor constatate lipsă;

531”Venituri de realizat”, cu diferența între suma imputată- mai mare- și valoarea de înregistrare a materialelor, mai mică.

Se creditează odată cu încasarea sumelor imputate, prin evidențierea stingerii raporturilor de decontare cu debitorii respectivi, prin debitul conturilor :

13”Casa”, cu sumele încasate în numerar;

230”Decontări cu salariații”, cu sumele reținute prin statul de salarii;

232”Decontări cu bugetul statului”,cu sumele virate de la buget de către debitori;

700”Finanțare de la buget privind anul curent”,cu sumele virate de debitori în contul de finanțare bugetară pentru stingerea obligației .

Pentru sumele încasate în plus peste valoarea de înregistrare a meterialelor, se va evidenția obligația vărsării la buget a acestor sume.

531”Venituri de realizat” = 232”Decontări cu bugetul statului”

Concomitent se face decontarea,conform formulei :

232”Decontări cu bugetul statului” = %

13” Casa “

700” Finanțare de la buget privind anul curent“

Soldul final debitor evidențiază mijloacele imputate și neîncasate la finele perioadei.

Contabilitatea analitică a contului 220.03 se ține pe fiecare debitor în parte.

Contul 220.04”Debitori pentru pagube de mijloace fixe”

Acest cont ține evidența pagubelor provenite din lipsuri de mijloace fixe.

Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea mijloacelor fixe lipsă, imputate vinovaților, prin creditul contului 231” Creditori”( sumele urmând a fi vărsate la B.R.D).

220.04.”Debitori pentru pagube de mijloace fixe” = 231” Creditori “

Se creditează cu încasarea sumelor imputate, IDEM cont 220.03.

Soldul final debitor evidențiază mijloacele imputate și neîncasate la finele perioadei.

Contabilitatea analitică a contului 220.04 se ține pe fiecare debitor în parte.

Contul 220.19 “Alți debitori “

În activitatea instituției publice pot înterveni relații de decontare cu “alți debitori”.

În această categorie se disting debitori proveniți din plăți făcute eronat, prin creditul contului 700” Finanțare de la buget privind anul curent “,din sumele ce urmează a se înscrie de la diferite persoane fizice sau juridice în favoarea bugetului (veniturile din chirii), prin creditul contului 531” Venituri de realizat”, din sumele virate altor unități pentru executarea unor operațiuni de mandat prin creditul contului 700” Finanțare de la buget privind anul curent “,prin creditul contului 702” Finanțare de la buget din anii precedenți și alte surse”, din sume imputate salariaților , aferente convorbirilor telefonice în interes personal.

Se creditează cu sumele încasate de la diverși debitori după cum urmează :

13 “ Casa “, cu sumele încasate în numerar;

531” Venituri de realizat” , cu creanțele înregistrate anterior în acest cont și scăzute din activul instituției ca urmare a insolvabilității, dispariției debitorilor sau prescrierii dreptului de urmărire;

702” Finanțare de la buget din anii precedenți și alte surse”, cu creanțele înregistrate anterior în acest cont, scăzute din activul unității.

Soldul final debitor reflectă debitele neîncasate la sfarșitul perioadei.

În cursul desfășurării activității mai pot apare relații de decontare cu clienții pentru materialele rezultate prin scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe,pentru bunurile confiscate de către inspectorii de specialitate ai administrației și încredințate acestora spre valorificare .

Evidența acestor operații se ține cu ajutorul contului 225” Clienți”.

Contul 225” Clienți “

Este un cont de activ.

Se debitează cu sumele datorate de clienți pentru bunurile confiscate de inspectorii de specialitate în urma acțiunilor efectuate și depuse la aceștia spre valorificare ulterioară,prin creditul contului 531”Venituri de realizat” .

Se creditează cu sumele încasate de la clienți, prin debitul conturilor:

13” Casa”, cu sumele încasate prin caserie;

171”Disponibil din fondul de valorificare a bunurilor”,cu valoarea bunurilor din confiscări vândute de societățile ce le-au primit spre valorificare și virate A.F.P.Reșita.

Soldul final debitor evidențiază sumele datorate de clienți și neîncasate la finele perioadei.

Contabilitatea analitică se ține pe fiecare client în parte.

Debitorii insolvabili sau dispăruți se trec în evidență separat , înregistrându-se cu ajutorul contului în afara bilanțului 910” Debitori scoși din activitate urmăriți în continuare” până la reactivarea sau împlinirea termenului de prescripție.

Contul 910” Debitori scoși din activitate urmăriți în continuare”

Este un cont de activ.

Se debitează cu sumele datorate de debitorii insolvabili sau dispăruți scoși din activul institu-ției ;

Se creditează cu sumele reactivate ca urmare a revenirii debitorilor la starea de solvabilitate (concomitent se face înregistrarea 220 = 531 ) sau cu sumele a căror termene de urmărire s-au prescris.

Soldul debitor arată sumele datorate instituției de debitorii insolvabili , sume existente în sold la finele perioadei.

3.6.Organizarea contabilității materialelor

În desfășurarea activității sale A.F.P. Reșita utilizează o serie de materiale, acestea fiind procu-rate din fondurile puse la dispoziție de la buget și din sursele proprii de finanțare. Ele constituie o componentă importantă a patrimoniului instituției. De aceea se impune o bună păstrare și gestionare a acestora, evidența bugetară fiind instrumentul cu ajutorul căruia se asigură păstrarea integrității valorilor materiale din cadrul instituției.

Valorile materiale intră în gestiunea instituției pe mai multe căi :

Achiziționare de la furnizori;

Primite sub formă de donație;

Procurări de carburanți pe bază de BCF-uri ;

Materiale rezultate din casarea mijloacelor fixe sau scoaterea din folosință a bunurilor de inventar de mică valoare sau scurtă durată;

Din plusurile constatate la inventar;

Materialele achiziționate se predau la magazie, cu anumite excepții, cum este cazul materialelor de uz gospodăresc procurate în cantități mici și al rechizitelor de birou, care se dau direct în con-sum, nu se mai înregistrează în conturile de materiale, ci direct în contul 410” Cheltuielile instituției”.

Primirea materialelor în gestiune se face pe baza documentelor însoțitoare astfel:

Materialele procurate de la furnizori se înregistrează pe baza facturilor, avizelor de expediție, scrisorilor de trăsura, notelor de recepție și constatare de diferențe ;

Materialele provenite de la alte unități în cadrul acțiunilor centralizate, transferate între depo-zite , materialele ridicate în plus și nefolosite ,restituite magaziei ,se înregistrează pe baza “Bo-nului de predare – transfer, restituire”.

Materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau a materiale de natura obiectelorlor de inventar, se înregistrează pe baza ”Procesului verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale”;

Plusurile de inventar se înregistreaza pe baza “Procesului verbal întocmit de comisia de inventariere”;

Eliberarea materialelor din magazia instituției se face pe bază de :

Bon de consum, pentru consumul curent ,pentru materialele destinate lucrărilor de investiții și reparații curente și capitale ;

Dispoziție de livrare – aviz de expediție , pentru materialele destinate vânzării, în custodie sau spre păstrare.

Evidența operativă a intrărilor și ieșirilor de materiale se organizează la locurile de depo-zitare de către gestionari, cantitativ , pe feluri de materiale, sortimente – cu ajutorul “fișei de magazie” .

După ce au fost înregistrate în evidența operativă a magaziei, documentele de intrare și eliberare a materialelor se predau zilnic la compartimentul financiar – contabilitate.

Evidența sintetică a materialelor se ține cu ajutorul contului 600” Materiale” ce evidențiază operațiile de primire, eliberare de materiale în/din gestiunea instituției.

Înregistrarea în contabilitate a materialelor se face după cum urmează :

Materialele aprovizionate de la furnizori – la prețurile de livrare prevăzute în documentele justificative primite;

Materialele refolosibile – recuperate la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și din declasarea unor bunuri, altele decât mijloacele fixe- ,plusurile de inventar, se înregistrează la prețurile stabilite potrivit dispozitiilor legale;

Materialele achiziționate de pe piață și cele primite prin donație, se înregistrează la prețurile cu amănuntul.

Cheltuielile efectuate cu transportul și aprovizionarea materialelor de la depozitul furnizo-rului pâna la instituție ,cele cu manipularea materialelor se înregistrează direct în contul 410 ”Cheltuielile instituției”.

Contul 600” Materiale “

Este un cont de activ.

Se debitează cu materialele intrate în magazie ,prin creditul conturilor:

13 “ Casa “,cu materialele achizitionate și plătite în numerar;

159”Alte valori “,cu carburanții procurați pe bază de BCF (bonuri cantități fixe);

220”Debitori”,cu materialele achiziționate din avansuri spre decontare;

231” Creditori”,cu materialele rezultate din scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, vân-dute terților, cu valoarea imprimatelor tipizate primite de la D.G.F.P.CARAȘ-SEVERIN spre vânzare agenților economici (foi de vărsământ,CEC-uri, chitanțe tip MF);

234”Furnizori”,cu materialele primite de la furnizori ,cu cota de 75% din valoarea imprima-telor tipizate primite spre vânzare terților în contul Imprimeriei Naționale, cotă ce revine acesteia ;

337”Fonduri cu destinație specială”,cu prețul materialelor primite ca donație;

531”Venituri de realizat”, cu valoarea materialelor rezultate din scoaterea din folosință a materiale de natura obiectelorlor de inventar, cu cota de 25% din valoarea imprimatelor tipizate primite spre vânzare terților în contul Imprimeriei Naționale,cotă ce revine Administrației financiare drept comisi-on pentru serviciul prestat ;

702”Finanțarea de la buget privind anii precedenți și alte surse”,cu prețul de înregistrare al materialelor preluate prin comasarea instituțiilor.

Se creditează cu materialele eliberate pentru consum sau alte destinații ,prin debitul conturilor :

120”Fonduri cu destinație specială”, cu formarea fondului de disponibil din activități extrabugetare ,aferent imprimatelor tipizate vândute în contul Imprimeriei Naționale;

220” Debitori “,cu materialele constatate lipsă, sau degradate, imputate;

337”Fonduri cu destinație specială”,cu materialele din donații consumate;

410”Cheltuielile instituției”, cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv;

420” Cheltuieli extrabugetare”, cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv, achiziționate din fonduri extrabugetare aflete la dispoziția administrației financiare;

702”Finanțare de la buget privind anii precedenți și alte surse”, cu prețul de înregistrare al materialelor degradate sau distruse din cauza calamităților.

Soldul final este debitor și reprezintă valoarea de înregistrare a materialelor aflate în stoc.

Contabilitatea analitică a materialelor se ține pe feluri sau categorii de materiale, grupate pe magazii (gestiuni),metoda folosită fiind cea cantitativ-valorică și cu ajutorul conturilor analitice de mai jos, corespunzător clasificației cadrului comun al cheltuielilor din bugetul de stat :

02.”Materiale de întreținere și gospodărie”;

04.”Materiale cu caracter funcțional”(materiale consumabile calculator,benzină,imprimate tipizate de tipul:CEC-uri, foi de vărsământ, imprimate MF);

09.”Alte materiale”( imprimate tipizate HG 831/97, bilanțuri);

În desfășurarea activității sale, A.F.P.Reșița intră în posesia unor bunuri provenite din confis-cările efectuate de către inspectorii de specialitate în urma controaleleor efectuate.Aceste bunuri, după confiscare,sunt încredințate spre valorificare unor societăți comerciale (care devin astfel debitori ai instituției).Creanța față de acești debitori se stinge în momentul în care acestea virează instituției contravaloarea bunurilor valorificate.

Evidența acestor bunuri confiscate conform legii se ține cu ajutorul conturilor 607”Bunuri legal confiscate” și 608” Bunuri în consignație ”.

Contul 607”Bunuri legal confiscate” – este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea bunurilor legal confiscate de către inspectorii de specialitate,prin credi-tul contului 307”Fondul domeniului privat al statului.

Se creditează cu valoarea bunurilor legal confiscate,încredințate spre valorificare diferiților debitori ai instituției,prin debitul contului 608” Bunuri în consignație ”.

Contul 608” Bunuri în consignație ” – este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea bunurilor legal confiscate încredințate spre valorificare diferiților debitori ai instituției, prin creditul contului 607”Bunuri legal confiscate”.

Se creditează cu valoarea bunurilor confiscate, valorificate de către societățile debitoare, respectiv stingerea creanței față de acestea, prin debitul contului 307”Fondul domeniului privat al statului”.

În evidența materialelor intervin și unele conturi în afara bilanțului.

Astfel, materialele refuzate cu ocazia recepției, neachitate furnizorilor și rămase în custodia instituției se înregistrează în contul 902”Valori materiale primite în custodie”.

3.7. Organizarea contabilității materialelor de natura materiale de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată

Din această categorie fac parte materiale de natura obiectelorle cu caracter funcțional sau de uz administrativ – gospodăresc cu valoare individuală sub 8.000.000 lei , indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.

Excepție de la această regulă fac: lenjeria și accesoriile de pat,echipamentul și uniformele de serviciu care rămân în gestiunea instituției,sculele și instrumentele folosite în ateliere ;

Nu fac parte din aceasta categorie, fiind considerate materiale : anvelopele și camerele auto, materiale de natura obiectelorle gospodărești care se consumă într-un interval scurt de timp: mături, perii,etc.

Evidența materiale de natura obiectelorlor de inventar de mică valoare sau scurtă durată are ca scop reflectarea cantitativă și valorică a materiale de natura obiectelorlor aflate în magazie și a celor predate în folosință pe fiecare loc în parte , până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor.

Evidența operativa și analitică a materiale de natura obiectelorlor de inventar aflate în magazie este asemănătoare cu cea a materialelor ,iar evidența operativă a materiale de natura obiectelorlor în folosință se organizează ca și cea pentru mijloacele fixe.

Evidența sintetică a materiale de natura obiectelorlor de inventar se realizează cu ajutorul conturilor :

602”Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie “

603 “Materiale de natura obiectelor de inventar în folosință “

604” Materiale de natura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată aflate la terți”

Contul 602 ”Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie “

Ține evidența stocurilor și mișcarea materiale de natura obiectelorlor de inventar în magaziile instituției .

Este un cont de activ.

Se debitează cu materiale de natura obiectelorle de inventar intrate în magazie, prin creditul conturilor :

311”Fondul materiale de natura obiectelorlor de inventar”,cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar procurate (concomitent se înregistrează la cheltuieli valoarea materiale de natura obiectelorlor procurate prin formula : 410 = 234 );

604”Materiale de natura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată aflate la terți” ,cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar intrate de la terți .

Se creditează cu materiale de natura obiectelorle de inventar ieșite din magazie, prin debitul conturilor :

311”Fondul materiale de natura obiectelorlor de inventar”,cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar decal-sate;

603”Materiale de natura obiectelor de inventar în folosință”, cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar date în folosință;

604” Materiale de natura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată aflate la terți,cu prețul obiectelor de inventar predate terților pentru reparare, recondiționare.

Soldul final al contului este debitor și reprezintă valoarea de înregistrare a materiale de natura obiectelorlor de inventar aflate în stoc la sfarșitul perioadei.

Contul 603”Materiale de natura obiectelor de inventar în folosință”

Ține evidența materiale de natura obiectelorlor de inventar aflate în folosința instituției publice,fiind un cont de activ

Se debitează cu materiale de natura obiectelorle de inventar date în folosință ,prin creditul contului 602”Materiale de natura obiectelor de iventar în magazie”.

Se creditează cu materiale de natura obiectelorle de inventar scoase din uz, prin debitul contului 311” Fondul materiale de natura obiectelorlor de inventar “

Soldul final al contului este debitor și reflectă valoarea materiale de natura obiectelorlor de inventar în folosință ,la valoarea de înregistrare , la sfârșitul perioadei.

Contabilitatea analitică a contului 603 se ține pe feluri de materiale de natura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată, conform structurii generale a clasificației bugetare.

Contul 604” Materiale de natura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată aflate la terți”

Ține evidența materiale de natura obiectelorlor de inventar predate terților pentru reparare sau recondiționare.

Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea materiale de natura obiectelorlor de inventar aflate la terți spre reparare ,prin creditul contului 602”Materiale de natura obiectelor de inventar aflate în magazie”.

Se creditează cu materiale de natura obiectelorle de inventar intrate în magazie, înapoiate de la terți,prin debitul conturilor :

220”Debitori”,cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar predate terților,reclamate acestora ;

602”Materiale de natura obiectelor de inventar aflate în magazie”,cu prețul de înregistrare al materiale de natura obiectelorlor de inventar înapoiate în urma reparării ,intrate în magazie, potrivit relației:

Soldul final al contului este debitor și reprezintă valoarea de înregistrare a materiale de natura obiectelorlor de in-ventar aflate la terți pentru reparare sau recondiționare.

3.8. Organizarea contabilității mijloacelor fixe

În această categorie sunt incluse materiale de natura obiectelorle singulare sau complexul de materiale de natura obiectelor care îndeplinesc cumulativ doua condiții: au o valoare de inventar de cel puțin 8.000.000 lei și o durată de serviciu de cel puțin un an.

Sunt asimilate și se înregistrează ca mijloace fixe : cărțile din biblioteci,discurile și benzile de magnetofon imprimate definitiv, investițiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie și pentru amenajarea terenurilor.

Mijloacele fixe utilizate în cadrul Administrației Financiare Reșita prezintă o serie de trăsături prin care se deosebesc de cele aparținând agenților economici ,după cum urmează :au caracter neproductiv, fiind folosite în scopuri administrative ,nu sunt amortizabile,cheltuielile ocazionate de repararea și înlocuirea lor sunt acoperite de la bugetul de stat.

Căile de intrare a mijloacelor fixe în cadrul instituției sunt următoarele :

Prin înzestrare de la stat a instituției;

Prin construcții și achiziții pe calea investițiilor;

Prin luarea în chirie;

Prin plusuri la inventar;

Intrările de mijloace fixe se înregistrează în documente justificative ce diferă în funcție de calea de intrare, astfel : proces-verbal de recepție, proces-verbal de recepție preliminară, proces-verbal de punere în funcțiune, proces-verbal de transformare,bon de mișcare a mijloacelor fixe, contract sau proces-verbal de închiriere ,proces-verbal de inventariere.

Căile de ieșire a mijloacelor fixe din instituție sunt :

Prin transfer la alte unități;

Prin dare în chirie;

Prin scoatere din funcțiune;

Distruse sau constatate lipsă la inventariere;

Documentele de ieșire a mijloacelor fixe sunt :bonul de mișcare al mijloacelor fixe, procesul-verbal de scoatere din funcțiune al mijloacelor fixe și de declasare a unor bunuri materiale.

Mijloacele fixe ale instituției trebuie să figureze în inventarul acesteia.

După intrarea mijlocului fix în cadrul Administrației Financiare a municipiului Reșita , acesta se înscrie în “Registrul numerelor de inventar “ și i se atribuie un număr de inventar. Acest număr va sta aplicat pe respectivul obiect pe toată durata de folosință a acestuia , concomitent în-tocmindu-se “ Fișa mijlocului fix” ca document de evidență analitică a mijloacelor fixe.

Registrul pentru evidența mijloacelor fixe are ca scop atribuirea numerelor de inventar la mij-loacele fixe și ca document de evidență.

Pentru păstrarea și folosirea rațională a mijloacelor fixe se organizează evidența operativă pe locuri de folosință cu ajutorul “ Listei de evidență și inventariere a mijloacelor fixe”.

Înregistrarea în evidența instituției a mijloacelor fixe se face la valoarea de intrare ce diferă în funcție de modalitatea de achiziționare astfel :

Mijloacele fixe intrate prin achiziționare se înregistrează la prețul de procurare, inclusiv cheltuielile de transport, instalare, punere în funcțiune;

Mijloacele fixe intrate prin constituire sau confecționare se înregistrează la valoarea totală a cheltuielilor efectuate pentru realizarea investiției, inclusiv cheltuielile de transport ,cota bazei, costul ambalajelor nerecuperabile.

Mijloacele fixe intrate prin transfer se înregistrează la valoarea consemnată în docu-mentele de transfer, iar cheltuielile de transport,montare ocazionate de transfer nu măresc valoarea de inventar.

Mijloacele fixe intrate prin plusuri de inventar sau mijloacele independente rezultate din dezmembrarea sau scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe se înregistreaza la valoarea stabilită prin documentele de evaluare.

Mijloacele fixe primite prin donație se înregistrează la valoarea estimată conform normelor în vigoare.

Mijloacele fixe își păstrează valoarea de inventar neschimbată până la scoaterea lor din funcțiune prin casare.

Modificarea valorii de inventar se poate face cu cheltuielile efectuate pentru completări, îmbunătățiri sau modernizări, ori în caz de reevaluare a mijloacelor fixe conform dispozițiilor le-gale.

Evidența sintetică a mijloacelor fixe intrate în patrimoniul instituției se ține cu ajutorul contu-rilor :

01”Mijloace fixe și terenuri “

306” Fondul domeniului public al statului”

307” Fondul domeniului privat al statului”

Contul 01”Mijloace fixe și terenuri “ – este un cont de activ

Ține evidența mijloacelor fixe din cadrul patrimoniului instituției.

Se debitează cu intrările de mijloace fixe prin creditul conturilor:

306” Fondul domeniului public al statului”,cu valoarea clădirilor și terenurilor intrate în proprietatea instituției;

307” Fondul domeniului privat al statului”, cu valoarea mijloacelor fixe intrate,altele decât clădiri și terenuri.

Se creditează cu ieșirile mijloacelor fixe ,prin debitul conturilor 306” Fondul domeniului public al statului”, respectiv 307” Fondul domeniului privat al statului”.

Soldul final al contului este debitor și indică valoarea de inventar a mijloacelor fixe existente în instituție la finele perioadei.

Contul 01”Mijloace fixe și terenuri“se desfășoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

011”Terenuri”

012”Amenajări la terenuri”

013”Mijloace fixe” ,care la rândul său se desfășoară pe următoarele conturi analitice :

01”Construcții”

04”Mijloace de transport”

06”Mobilier,apartură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale.

Contul 011 “ Terenuri “

Evidențiază terenurile aflate în administrarea instituției publice ,fiind un cont de activ.

Se debitează prin creditul contului 306” Fondul domeniului public al statului “,cu valoarea terenurilor primite în administrare prin dotări, transferuri, donații achiziții.

Se creditează cu valoarea terenurilor ieșite prin transfer, prin debitul contului 306” Fondul domeniului public al statului “.

Soldul final este debitor și reflectă valoarea terenurilor aflate în administrația instituției, la finele perioadei.

Contul 012 “ Amenajări la terenuri “

Evidențiază valoarea amenajărilor de terenuri, împrejmuiri,lucrări de acces,etc. realizate în limita creditelor aprobate de buget, fiind un cont de activ.

Se debitează cu valoarea amenajărilor de terenuri realizate, prin creditul contului 306” Fondul domeniului public al statului “.

Se creditează cu valoarea amenajărilor de terenuri transferate sau scoase din funcțiune, prin debitul contului 306” Fondul domeniului public al statului “ .

Soldul final este debitor și reprezintă valoarea amenajărilor de terenuri aflate în administrația instituției publice la finele perioadei.

Contul 013”Mijloace fixe”

Este un cont de activ, cu ajutorul căruia se evidențiază mijloacele fixe din proprietatea Administrației financiare.

Se debitează cu valoarea mijloacelor fixe intrate în proprietatea instituției, prin creditul contului 307” Fondul domeniului privat al statului”, creditându-se prin debitul aceluiași cont ,cu scoaterea mijloacelor fixe din gestiunea instituției prin casare sau transfer

Contul 306” Fondul domeniului public al statului “

Ține evidența fondurilor domeniului public al statului ,de natura clădirilor și terenurilor din proprietatea instituției, fiind un cont de pasiv, de surse proprii.

Se creditează cu sursele aferente clădirilor și terenurilor intrate în posesia instituției, prin debitul contului 01”Mijloace fixe și terenuri “.

Se debitează cu diminuarea surselor ,ca urmare a ieșirii clădirilor și terenurilor din instituție , prin creditul contului 01”Mijloace fixe și terenuri “.

Soldul final al contului este creditor și reflectă sursele proprii aferente clădirilor și terenurilor la finele perioadei.

Contul 307” Fondul domeniului privat al statului “

Ține evidența fondurilor domeniului privat al statului, de natura mijloacelor fixe,altele decât construcțiile,fiind un cont de pasiv,de surse proprii.

Funcțiunea contului este identică contului 306, soldul final evidențiind sursele proprii aferente mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.

Contul 901”Mijloace fixe luate cu chirie”

Este un cont în afara bilanțului ,care ține evidența mijloacelor fixe luate cu chirie de la terți în baza contractelor încheiate.

Se debitează cu valoarea de inventar a mijloacelor fixe luate cu chirie ;

Se creditează cu valoarea mijloacelor fixe restituite titularilor, pe baza proceselor verbale de predare.

Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se ține pe materiale de natura obiectelor de evidență ,grupate pe categorii de folosință ,după caz, cu ajutorul “Fișei mijlocului fix”.

3.9.Organizarea contabilității investițiilor

Investițiile reprezintă totalitatea cheltuielilor ocazionate de achiziționarea de noi fonduri fixe și neproductive, înlocuirea celor uzate și dezvoltarea celor existente, constituind principala cale pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituției publice.

În cadrul Administrației Financiare Reșița,investițiile se pot realiza pe mai multe căi,în funcție de resursele de finanțare, respectiv :

Alocații de la buget – pe seama deschiderilor de credite repartizate de către M.F.P. în urma solicitărilor de investiții adresate de către A.F.Reșița și a listelor de investiții înaintete odată cu acestea

Repartizări din fonduri extrabugetare create la nivelul M.F.P. pe seama

Chiriilor percepute de către A.F.Reșița;

Comisionului de 0,2% aplicat asupra rămășișelor ASIROM încasate de către A.F.Reșița în contul SC ASIROM SA;

Repartizări din fonduri cu destinație specială create la nivelul M.F.P. pe seama cotei de 85% din valoarea bunurilor confiscate de către inspectorii de specialitate din cadrul A.F.Reșița conform ;

Fondul extrabugetar creat la dispoziția A.F.Reșița din comisionul de 25% aplicat asupra valorii imprimatelor tipizate vândute în contul SC „Imprimeria Națională” SA.

Pentru oglindirea lucrarilor de investiții , în evidența A.F.Reșita se utilizează următoarele conturi :

119.4“Disponibil din fonduri cu destinație specială-investiții“

120“Disponibil din fonduri extrabugetare“, dezvoltat in analitice de grad I astfel:

120.1“Disponibil din fonduri extrabugetare –ASIROM”;

120.2 “Disponibil din fonduri extrabugetare – imprimate tipizate HG831/1997”;

120.3” Disponibil din fonduri extrabugetare – amenzi silvice”;

120.4” Disponibil din fonduri extrabugetare- chirii”.

337.2”Fonduri cu destinație specială-investiții”

410.3”Cheltuieli investiții” ;

415 “ Cheltuieli pentru investiții în continuare “;

420”Cheltuieli extrabugetare” dezvoltat in analitice de grad I astfel :

420.1”Cheltuieli extrabugetare-ASIROM” ;

420.2”Cheltuieli extrabugetare- imprimate tipizate HG831/1997”;

420.3”Cheltuieli extrabugetare- amenzi silvice”;

420.1”Cheltuieli extrabugetare- chirii”.

421.5”Cheltuieli din fonduri cu destinație specială -dotări”

520”Venituri extrabugetare” dezvoltat in analitice de grad I astfel:

520.1”Venituri extrabugetare-ASIROM” ;

520.2”Venituri extrabugetare- imprimate tipizate HG831/1997”;

520.3”Venituri extrabugetare- amenzi silvice”;

520.4”Venituri extrabugetare-chirii”.

700.3” Plăți investiții” ;

702.02”Finanțare de la buget privind anii precedenți aferentă investițiilor in contiu-nuare”

Contul 119.4 “Disponibil din fonduri cu destinație specială-investiții“ – cont de activ

Ține evidența existentului și mișcării mijloacelor bănești destinate investițiilor provenite din fondurile cu destinație specială formate conform din confiscările efectuate de către inspectorii de specialitate ai A.F.Reșița

Se debitează cu redistribuirea fondurilor cu destinație specială făcută de către M.F.P.din fondu-rile de acest gen colectate la nivel central,fonduri destinate dotărilor ,prin creditul contului 337.2 ” Fonduri cu destinație specială-investiții .

Se creditează prin debitul conturilor :

337.2 ”Fonduri cu destinație specială-investiții”,cu sumele retrase de către M.F.P.

234”Furnizori”,cu valoarea mijloacelor fixe achiziționate din fondurile cu destinație specială destinate investițiilor.

Soldul final este debitor și reprezintă mijloacele bănești existente in cont la finele perioadei.

Contul 120”Disponibil din fonduri extrabugetare ” – este un cont de activ

Este un cont de mijloace bănești privind investițiile finanțate prin redistribuirea fondurilor extrabugetare constituite la nivelul M.F.P. (din comisionul de 0,2% asupra rămășițelor ASIROM, din cota de 15% asupra amenzilor silvice încasate), respectiv din cota de 25% aplicată asupra imprimatelor tipizate vândute în contul Imprimeriei Naționale.

Se debitează – cu constituirea fondului extrabugetar ,prin creditul conturilor :

520”Venituri extrabugetare ”,în cazul constituirii fondului extrabugetar prin redistribuire de către M.F.P. ;

600.09.3”Imprimate tipizate HG 831/1997”.

Se creditează prin debitul conturilor :

520”Venituri extrabugetare ”,cu retragerea de fonduri de către M.F.P;

234”Furnizori”cu plata contravalorii mijloacelor fixe achiziționate din aceste fonduri .

Soldul final este debitor și reprezintă mijloacele bănești existente in cont la finele perioadei.

Contul 337.2”Fonduri cu destinație specială- investiții – cont de pasiv

Ține evidența fondurilor destinate investițiilor,fiind un cont de pasiv, de surse proprii.

Se creditează cu valoarea fondurilor cu destinație specială intrate prin repartizare de la M.F.P. și destinate dotărilor, prin debitul contului 119.4”Disponibil din fonduri cu destinație specială- investiții”.

Se debitează prin creditul conturilor :

119.4”Disponibil din fonduri cu destinație specială- investiții”,cu retragerea de fonduri de către M.F.P.;

421.5”Cheltuieli din fonduri cu destinație specială-dotări”,la sfârșitul exercițiului bugetar,pentru închidere.

Soldul final este creditor în timpul anului și reprezintă sursele proprii aferente fondurilor cu destinație specială destinate dotărilor, iar la sfârșitul anului contul se soldează.

Contul 415 “ Cheltuieli pentru investiții în continuare “

Ține evidența cheltuielilor pentru lucrările de investiții care nu au fost terminate și recepțio-nate până la finele anului și care se reportează în anul următor.

Este un cont de activ.

Se debitează cu cheltuielile efectuate ,aferente investițiilor neterminate la finele anului, care se continuă și în anul următor, prin creditul conturilor :

410”Cheltuielile instituției de la buget”;

420” Cheltuieli extrabugetare”

421”Cheltuieli din fondurile cu destinație specială “.

Se creditează cu investițiile terminate ,recepționate ,puse în funcțiune și înregistrate la mijloace fixe ,prin debitul conturilor :

337.2 “Fonduri cu destinație specială -investiții“;

520”Venituri extrabugetare”

702.02” Finanțare de la buget privind anii precedenți aferentă investițiilor în continuare”.

La sfârșitul anului,cu valoarea lucrărilor de investiții rămase neterminate la finele anului precedent, și care în anul curent au fost terminate, recepționate, puse în funcțiune și înregistrate la mijloace fixe, potrivit formulei contabile :

% = 415”Cheltuieli pentru investiții

337” Fonduri cu destinație specială “ în continuare”

520”Venituri extrabugetare”

702.02” Finanțare de la buget privind anii

precedenți aferentă investițiilor

în continuare”

Soldul final este debitor și reprezintă cheltuielile pentru investițiile ce se execută în continuare(neterminate la finele anului precedent) , la finele lunii .

Contabilitatea analitică a contului 415 se ține pe obiective grupate pe surse de finanțare :

alocații de la buget, venituri proprii, fonduri speciale.

Cap.4. MONOGRAFIE CONTABILĂ CU PRINCIPALELE

OPERAȚIUNI PE LUNA MARTIE 2003

4.1.Operațiuni contabile specifice A.F.P.Reșița în cursul lunii

În data de 03 martie 2003 se achiziționează pe baza creditelor primite 5 calculatoare si 5 imprimante in valoare totală de 110.000.000 lei.

Se achită furnizorul mijloacelor fixe achiziționate anterior.

În data de 04 martie 2003 se achită indemnizațiile cuvenite personalului ,aferente lunii februarie 2003,conform statului de plată,( venitul brut din statul de salarii fiind de 1.153.792.603 lei ) după cum urmează :

se înregistrează salariile datorate personalului conform statului de plată al salariilor ;

se înregistrează sumele reținute personalului din salarii și anume:

9,5 % contribuția personalului la fondul de pensii ;

6,5 % contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate ;

impozitul datorat statului ;

1 % contribuția la fondul de șomaj ;

alte rețineri din salarii pentru diverși creditori (rate CAR ,sindicat ,chirii ,garanții bănești reținute gestionarilor );

Se înregistrează virarea salariilor nete aferente personalului pe carduri, la B.C.R.;

Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale de stat ( 24,5 % ) ;

Se înregistrează 3,5 % șomaj datorat de unitate

Se înregistrează 7 % contribuția unității la asigurările sociale de sănătate

Se înregistrează virările aferente salariilor

Se înregistrează garanțiile materiale reținute gestionarilor ,in valoare de 475.000 lei( dis-ponibil din fonduri cu destinație specială )

În data de 6 martie 2003 se negociază și se execută de către CDEE Reșita pe baza contractului încheiat între părți, o nouă linie de alimentare cu energie electrică pentru alimentarea calculatoarelor din dotareîn valoare de 15.000.000 lei.

În data de 10 martie se achită CDEE Resița contravaloarea lucrării executate.

În data de 13 martie 2003 se achiziționează de la furnizor ,pe bază de factură, materiale de natura obiectelor de inventar , după cum urmează

lenjerie si accesorii de pat necesare dotării camerei de oaspeți a unității ,în valoare de 20.400.000 lei;

echipamente ( 10 prelungitoare și 20 scaune ) în valoare de 11.120.000 lei;

Se înregistrează intrarea acestora în magazie și darea lor în folosință

În data de 14 martie 2003 se achită furnizorului contravaloarea materiale de natura obiectelorlor de inventar achiziționate.

În data de 14 martie 2003 se ridică numerar din contul de disponibil de la trezorerie și se acordă un avans de 10.000.000 unui salariat din cadrul serviciului administrativ pentru achiziționarea de furnituri de birou.

Pe baza decontului justificatv prezentat , se înregistrează justificarea avansului acordat, respectiv depunerea surplusului la casierie ( respectiv anularea finanțării ).

În data de 17 martie 2003 se înregistrează confiscarea efectuată de inspectorii de specialitate ,după cum urmează :

– bunuri alimentare confiscate 100.000.000 lei

– confecții confiscate 20.000.000 lei

În data de 19 martie 2003, bunurile confiscate se încredințează spre vânzare , după cum urmează :

bunuri alimentare confiscate – societății S.C. TETIS S.R.L.

confecții confiscate – societății S.C. ANA S.R.L.

În data de 19 martie 2003 se înregistrează avansul chenzinal acordat personalului,aferent lunii martie 2003 in valoare de 410.200.000 lei, avans virat pe carduri la B.C.R. Reșița.

În data de 19 martie 2003 se ridică 2.500.000 lei numerar din contul de finanțare bugeta-ră pentru acordarea unui avans de deplasare.

În data de 20 martie 2003 se decontează avansul acordat ,pe baza decontului justificativ depus de salariatul căruia i s-a acordat avansul.

În data de 24 martie 2003 se înregistrează vânzarea bunurilor confiscate de către inspectorii de specialitate ai administrației financiare( respectiv stingerea creanței față de cele 2 societăți care au preluat bunurile confiscate în vederea comercializării ),sumele încasate fiind repartizate după cum urmează :

în proporție de 85 % venituri la bugetul de stat;

restul de 15 % destinat formării fondului de stimulare a personalului administrației .

În data de 24 martie 2003 se înregistrează impozitul pe stimulentele acordate personalului ,respectiv cota de 6,5 % contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate din stimulentele acordate.

În data de 24 martie 2003 se înregistrează sumele nete virate pe carduri la B.C.R. Reșița, aferente stimulentelor ce revin personalului instituției din confiscările efectuate de către inspectorii de specialitate.

În data de 24 martie 2003 se înregistrează virarea datoriilor legate de stimulentele acordate personalului administrației financiare.

În data de 25 martie 2003 se acordă unui salariat din cadrul serviciului administrativ un avans în numerar în valoare de 53.000.000 pentru achiziționarea de tichete de benzină (BCF ) ,timbre poștale și timbre judiciare.

Se înregistrează justificarea avansului acordat ,pe baza decontului justificativ depus de persoana căreia I s-a acordat avansul ,după cum urmeazăȘ

Tichete de benzină ( BCF ) în valoare de 50.000.000 lei

Timbre poștale în valoare de 2.000.000 lei

Timbre judiciare în valoare de 1.000.000 lei

În data de 24 martie 2003 se achiziționează carburanți pe baza BCF-urilor ( acestea fiind considerate materiale cu caracter funcțional) în valoare de 50.000.000 lei.

În data de 24 martie 2003 se dau în consum carburanții aprovizionați pe bază de BCF-uri

În data de 24 martie 2003 se înregistrează achizițiziția de la furnizor ,pe baza facturii ,de materiale consumabile de calculator în valoare de 3.250.000 lei.

În data de 25 martie 2003 se achită contravaloarea materialelor consumabile achizi-ționate.

În data de 25 martie 2003 se dau în consum materialelor consumabile de calculator.

În data de 25 martie 2003 se înregistrează constituirea fondului cu destinație specială conform H.G.154/1997 ,fond destinat dotării instituției , în valoare de 60.000.000 lei.

Din fondul astfel constituit se dispune de către directorul general al Administrației Financiare Municipale Reșița procurarea a 3 calculatoare ,în valoare de 51.0850.000 lei, conform facturii .

În data de 25 martie 2003 se înregistrează plata furnizorului pentru contravaloarea calcu-latoarelor achiziționate și intrarea în patrimoniu a acestora.

În data de 25 martie 2003 se înregistrează plata facturilor de încălzire ,energie electrică , apă-canal și o prate din factura de telefoane ( doar partea unității) în valoare de 7.560.000 lei.

Se înregistrează imputarea diferenței la factura de telefon personalului – diferență în valoare de 2.940.000 lei.

Se încasează de la persoanele vinovate, în numerar, suma aferentă contravalorii facturii telefonice imputate.

În data de 26 martie 2003 se achită facturile furnizorilor de încălzire ,energie electrică , apă-canal și telefon. Concomitent se înregistrează diminuarea finanțării aferente telefoanelor imputate personalului.

În data de 26 martie 2003 se înregistrează valoarea imprimatelor primite de la D.G.F.P. CARAȘ-SEVERIN ,după cum urmează :

– pentru consum propriu în valoare de 310.200 lei

– pentru vânzare 1.240.800 lei

Se dau în consum imprimatele primite și se stinge datoria față de D.G.F.P. CARAȘ-SEVERIN.

Se vând societăților imprimate destinate vânzării în valoare de 850.000 lei și se încasează în numerar contravaloarea acestora.

Odată cu încasarea contravalorii imprimatelor vândute se înregistrează si stingerea datoriei față de D.G.F.P. CARAȘ-SEVERIN.

În data de 27 martie 2003 se înregistrează formarea fondului de disponibil din activitățile autofinanțate aferent închirierii unui spațiu cu destinația de bufet ,spațiu aflat la parterul instituției. În acest sens se efectuează următoarele înregistrări contabile :

Înregistrarea debitului aferent veniturilor ce se vor încasa în viitor

Încasarea efectivă a veniturilor cu debit anterior creat

Crearea disponibilului aferent activității autofinanțate și stingerea dreptului de creanță

Virarea sumelor încasate din chirie la bugetul de stat

În data de 27 martie 2003 se înregistrează rămășițele încasate pentru ASIROM în valoare de 10.820.000lei, respectiv amenzi silvice în valoare de 75.000.000 lei.

În data de 27 martie 2003 se înregistrează virarea sumelor încasate pentru ASIROM ,respectiv din amenzi silvice ,integral la bugetul de stat.

În data de 27 martie 2003 se primesc spre vânzare imprimate tipizate de la Imprimeria Națională în valoare de 10.000.000 lei ( conform H.G.831/1997 : 25% din această valoare constituie venituri din comision la imprimatele tipizate și reprezintă disponibil din activități extrabugetare aferent imprimatelor tipizate vândute ).

În data de 28 martie 2003 se înregistrează vânzarea imprimatelor tipizate solicitanților și concomitent se efectuează următoarele înregistrări contabile :

Încasarea efectivă a veniturilor

Formarea fondului de disponibil din activități extrabugetare aferent imprimatelor vândute

În data de 28 martie 2003 se virează Imprimeriei Naționale cota de 75 % aferentă vânzării de imprimate tipizate.

În data de 28 martie 2003, din fondul extrabugetar aferent comisionului de 25 % aplicat imprimatelor tipizate vândute în contul Imprimeriei Naționale se dispune achiziționarea de furnituri de birou; înregistrarea achiziției acestora se face pe baza facturii în valoare de 1.500.000 lei.

În data de 28 martie 2003 se dau în consum furniturile de birou achiziționate.

În data de 29 martie 2003 se achită furnizorului contravaloarea furniturilor de birou.

În data de 29 martie 2003, din restul fondului extrabugetar rămas se înregistrează remunerații pentru persoanele ce gestionează imprimatele tipizate, în sumă de 1.000.000 lei.

Se înregistrează reținerile aferente remunerației din fondul extrabugetar ,astfel :

Cota de 6,5 % – contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate din remunerația acordată în valoare de 65.000 lei;

Impozitul reținut aferent remunerației acordate în valoare de 168.300 lei.

Se înregistrează virarea sumei nete de 766.700 lei datorate personalului pe carduri la B.C.Reșița și virarea reținerilor din remunerații .

4.2. Înregistrarea in contabilitate a principalelor operațiuni din

cursul lunii martie 2003

Principalele operațiuni contabile care au avut loc in cadrul Administrației Financiare Municipale Reșița in cursul lunii martie sunt ,in ordine cronologică , următoarele :

În data de 03 martie 2003 se achiziționează pe baza creditelor primite 5 calculatoare si 5 imprimante in valoare totală de 110.000.000 lei.

010 = 307.1 110.000.000

410.3 = 234 110.000.000

Se achită furnizorul mijloacelor fixe achiziționate anterior.

234 = 700.3 110.000.000

În data de 04 martie 2003 se achită indemnizațiile cuvenite personalului ,aferente lunii februarie 2003,conform statului de plată,( venitul brut din statul de salarii fiind de 1.153.792.603 lei ) după cum urmează :

se înregistrează salariile datorate personalului conform statului de plată al salariilor ;

410.1.10 = 230.1 1.153.792.603

se înregistrează sumele reținute personalului din salarii și anume:

9,5 % contribuția personalului la fondul de pensii ;

6,5 % contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate ;

impozitul datorat statului ;

1 % contribuția la fondul de șomaj ;

alte rețineri din salarii pentru diverși creditori (rate CAR ,sindicat ,chirii ,garanții bănești reținute gestionarilor );

230.1 = % 346.873.501

109.610.297

74.996.519

150.251.383

6.482.656

5.532.646

Se înregistrează virarea salariilor nete aferente personalului pe carduri, la B.C.R(avansul aferent lunii februarie a fost de 410.200.000 lei );

230.1 = 700.1.10 396.719.102

Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale de stat – 24,5 % în valoare de 1.153.792.603 * 24.5% = 282.679.188 lei ;

410.1.11 = 233.1 282.679.188

Se înregistrează 3,5 % șomaj datorat de unitate: ( 1.153.792.603 * 3.5%=40.382.741)

410.1.12 = 235.1 40.382.741

Se înregistrează 7 % contribuția unității la asigurările sociale de sănătate : (1.153.792.603 * 7%=80.765.482)

410.1.11 = 233.4 80.765.482

Se înregistrează 0,5% fond de accidente datorat de unitate în valoare de 1.153.792.603 * 0,5%=5.768.963 lei :

410.1.11 = 233.1 5.768.963

Se înregistrează virările aferente salariilor:

% = 700.1.11 369.213.633

288.448.151

233.4 80.765.482

235.1 = 700.1.12 40.382.741

% = 700.1.10 346.873.501

150.251.383

6.482.656

109.610.297

74.996.519

5.532.646

Se înregistrează garanțiile materiale reținute gestionarilor ,in valoare de 475.000 lei( dis-ponibil din fonduri cu destinație specială ):

119.0 = 231.0 475.000

În data de 6 martie 2003 se negociază și se execută de către CDEE Reșita pe baza contractului încheiat între părți, o nouă linie de alimentare cu energie electrică pentru alimentarea calculatoarelor din dotareîn valoare de 15.000.000 lei.

010 = 307.1 15.000.000

410.3. = 234 15.000.000

În data de 10 martie se achită CDEE Resița contravaloarea lucrării executate.

234 = 700.3 15.000.000

În data de 13 martie 2003 se achiziționează de la furnizor ,pe bază de factură, materiale de natura obiectelor de inventar , după cum urmează :

-lenjerie si accesorii de pat necesare dotării camerei de oaspeți a unității ,în valoare de 20.400.000 lei;

-echipamente ( 10 prelungitoare și 20 scaune ) în valoare de 11.120.000 lei;

% = 234 35.120.000

24.000.000

11.120.000

Se înregistrează intrarea acestora în magazie și darea lor în folosință:

% = 311 35.120.000

24.000.000

11.120.000

603.1 = 602.1 35.120.000

În data de 14 martie 2003 se achită furnizorului contravaloarea materiale de natura obiectelorlor de inventar achiziționate.

234 = % 35.120.000

24.000.000

11.120.000

În data de 14 martie 2003 se ridică numerar din contul de disponibil de la trezorerie și se acordă un avans de 500.000 unui salariat din cadrul serviciului administrativ pentru achiziționarea de furnituri de birou.

13 = 700.2.24.05 500.000

220.2 = 13 500.000

Pe baza decontului justificatv prezentat , se înregistrează justificarea avansului acordat, respectiv depunerea surplusului la casierie ( respectiv anularea finanțării ).

% = 220.2 500.000

410.2.24.05 450.000

50.000

700.2.24.05 = 13 50.000

18.În data de 17 martie 2003 se înregistrează confiscarea efectuată de inspectorii de specialitate , după cum urmează :

– bunuri alimentare confiscate 100.000.000 lei

– confecții confiscate 20.000.000 lei

607 = 307.7 120.000.000

19.În data de 19 martie 2003, bunurile confiscate se încredințează spre vânzare , după cum urmează :

-bunuri alimentare confiscate – societății S.C. TETIS S.R.L.

-confecții confiscate – societății S.C. ANA S.R.L.

% = 531.7 120.000.000

100.000.000

20.000.000

Se înregistrează trecerea bunurilor în consignație

608 = 607 120.000.000

20.În data de 19 martie 2003 se înregistrează avansul chenzinal acordat personalului,aferent lunii martie 2003 in valoare de 410.200.000 lei, avans virat pe carduri la B.C.R. Reșița.

230.1 = 700.1.10 410.000.000

21.În data de 19 martie 2003 se ridică 2.500.000 lei numerar din contul de finanțare bugeta-ră pentru acordarea unui avans de deplasare.

13 = 700.1.13 2.500.000

220.1 = 13 2.500.000

22.În data de 20 martie 2003 se decontează avansul acordat ,pe baza decontului justificativ depus de salariatul căruia i s-a acordat avansul.

410.1.13 = 220.1 2.500.000

23.În data de 24 martie 2003 se înregistrează vânzarea bunurilor confiscate de către inspectorii de specialitate ai administrației financiare( respectiv stingerea creanței față de cele 2 societăți care au preluat bunurile confiscate în vederea comercializării ),sumele încasate fiind repartizate după cum urmează :

-în proporție de 85 % venituri la bugetul de stat;

-restul de 15 % destinat formării fondului de stimulare a personalului administrației .

incasarea contravalorii bunurilor confiscate cf.HG.154/1997 ).

531.7 = 232.0 120.000.000

stingerea creantei fata de societati :

171 = % 120.000.000

225.7.1 100.000.000

225.7.2 20.000.000

307.7 = 608 120.000.000

virarea sumelor încasate la bugetul de stat în proporție de 85% ,respectiv formarea fondului de stimulente la dispoziția administrației financiare – in proporție de 15% :

232.0 = 171 102.000.000

232.0 = 337.7 18.000.000

constituirea fondului de stimulente cf.HG.154/1997 :

119.7 = 171 18.000.000

24.În data de 24 martie 2003 se înregistrează sumele cuvenite inspectorilor din stimulente, impozitul pe stimulentele acordate personalului ,respectiv cota de 6,5 % -contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate din stimulentele acordate.

421.7 = 230.2 18.000.000

230.2 = % 4.199.400

232.2 3.029.400

233.3 1.170.000

25.În data de 24 martie 2003 se înregistrează sumele nete virate pe carduri la B.C.R. Reșița, aferente stimulentelor ce revin personalului instituției din confiscările efectuate de către inspectorii de specialitate.

230.2 = 119.7 13.800.600

26. În data de 24 martie 2003 se înregistrează virarea datoriilor legate de stimulentele acordate personalului administrației financiare.

% = 119.7 4.199.400

3.029.400

233.3 1.170.000

27.În data de 25 martie 2003 se acordă unui salariat din cadrul serviciului administrativ un avans în numerar în valoare de 53.000.000 pentru achiziționarea de tichete de benzin (BCF ) , timbre poștale și timbre judiciare.

13 = % 53.000.000

700.2.24.9 50.000.000

700.2.24.10 3.000.000

220.2 = 13 53.000.000

28.Se înregistrează justificarea avansului acordat ,pe baza decontului justificativ depus de persoana căreia I s-a acordat avansul ,după cum urmează:

Tichete de benzină ( BCF ) în valoare de 50.000.000 lei

Timbre poștale în valoare de 2.000.000 lei

Timbre judiciare în valoare de 1.000.000 lei

% = 220.2 53.000.000

50.000.000

2.000.000

1.000.000

29.În data de 24 martie 2003 se achiziționează carburanți pe baza BCF-urilor ( acestea fiind considerate materiale cu caracter funcțional) în valoare de 50.000.000 lei.

600.04.17 = 159.1 50.000.000

30.În data de 24 martie 2003 se dau în consum carburanții aprovizionați pe bază de BCF-uri:

410.2.24.09 = 600.04.17 50.000.000

31.În data de 24 martie 2003 se înregistrează achizițiziția de la furnizor ,pe baza facturii , de materiale consumabile de calculator în valoare de 3.250.000 lei..

600.04.04 = 234 3.250.000

32.În data de 25 martie 2003 se achită contravaloarea materialelor consumabile achizi-ționate.

234 = 700.2.25.04 3.250.000

33.În data de 25 martie 2003 se dau în consum materialelor consumabile de calculator.

410.2.25.04 = 600.04.04 3.250.000

34.În data de 25 martie 2003 se înregistrează constituirea fondului cu destinație specială conform H.G.154/1997 ,fond destinat dotării instituției , în valoare de 60.000.000 lei.

119.4 = 337.4 60.000.000

35.Din fondul astfel constituit se dispune de către directorul general al Administrației Financiare Municipale Reșița procurarea a 3 calculatoare ,în valoare de 51.0850.000 lei, conform facturii .

421.4 = 234 51.850.000

36.În data de 25 martie 2003 se înregistrează plata furnizorului pentru contravaloarea calculatoarelor achiziționate și intrarea în patrimoniu a acestora.

234 = 119.4 51.850.000

010 = 307.1 51.850.000

37.În data de 25 martie 2003 se înregistrează plata facturilor de încălzire ,energie electrică , apă-canal și o prate din factura de telefoane ( doar partea unității) în valoare de 7.560.000 lei.

% = 234 15.371.100

4.280.500

2.810.600

720.000

7.560.000

38.Se înregistrează imputarea diferenței la factura de telefon personalului – diferență în valoare de 2.940.000 lei.

220.1 = 234 2.940.000

39.Se încasează de la persoanele vinovate, în numerar, suma aferentă contravalorii facturii telefonice imputate.

13 = 220.1 2.940.000

40.În data de 26 martie 2003 se achită facturile furnizorilor de încălzire ,energie electrică , apă-canal și telefon. Concomitent se înregistrează diminuarea finanțării aferente telefoanelor imputate personalului.

234 = % 18.311.100

700.2.24.01 4.280.500

700.2.24.02 2.810.600

700.2.24.03 720.000

10.500.000

700.2.24.04 = 13 2.940.000

41.În data de 26 martie 2003 se înregistrează valoarea imprimatelor primite de la D.G.F.P. CARAȘ-SEVERIN( foi de vărsământ, CEC-uri, chitanțe tip MF) ,după cum urmează :

– pentru consum propriu în valoare de 310.200 lei

– pentru vânzare 1.240.800 lei

1.551.000 600.04.10 = %

310.200 213.10 „Alte decontari interne” – cons. intern

1.240.000 231.5 – vanzare la terti

42.Se dau în consum imprimatele primite și se stinge datoria față de D.G.F.P. Caraș-Severin

213.10 = 600.04.10 310.200

43.Se vând societăților imprimate destinate vânzării în valoare de 850.000 lei și se încasează în numerar contravaloarea acestora.

13 = 600.04.10 850.000

44.Odată cu încasarea contravalorii imprimatelor vândute se înregistrează si stingerea datoriei față de D.G.F.P. CARAȘ-SEVERIN.

231.5 = 13 850.000

45.În data de 27 martie 2003 se înregistrează formarea fondului de disponibil din activitățile autofinanțate aferent închirierii unui spațiu cu destinația de bufet ,spațiu aflat la parterul instituției. În acest sens se efectuează următoarele înregistrări contabile:

Înregistrarea debitului aferent veniturilor ce se vor încasa în viitor:

220.7 = 531.4 5.500.000

Încasarea efectivă a veniturilor cu debit anterior creat:

531.4 = 520.4 5.500.000

Crearea disponibilului aferent activității autofinanțate și stingerea dreptului de creanță

120.4 = 220.7 5.500.000

Virarea sumelor încasate din chirie la bugetul de stat

520.4 = 120.4 5.500.000

46.În data de 27 martie 2003 se înregistrează rămășițele încasate in contul ASIROM în valoare de 10.820.000lei, respectiv cota de 15% ce revine admninistratiei financiare din amenzile silvice incasate( în valoare de 75.000.000 lei ).Suma integrala se inregistreaza in contul 50.22” Disponibilitati ale institutiilor publice” deschis la trezoreria Resita,dupa care se repartizeaza astfel :

– 85% se vireaza Directiei Silvice – respective 63.750.000

– 15% se inregistreaza in contul de disponibilitati extrabugetare din amenzi silvice, fond ce va fi virat M.F.P.(din aceste fonduri centralizate la nivelul MFP se vor primi ulterior repartitii pentru efectuarea de dotari )

120.1 = 520.1 10.820.000

120.3 = 520.3 11.250.000

47.În data de 27 martie 2003 se înregistrează virarea sumelor încasate pentru ASIROM , respectiv din amenzi silvice , la bugetul de stat.

520.1 = 120.1 10.820.000

520.3 = 120.3 11.250.000

48.În data de 27 martie 2003 se primesc spre vânzare imprimate tipizate de la Imprimeria Națională în valoare de 10.000.000 lei ( conform H.G.831/1997 : 25% din această valoare constituie venituri din comision la imprimatele tipizate și reprezintă disponibil din activități extrabugetare aferent imprimatelor tipizate vândute );intrarea imprimatelor tipizate se înregistrează in contabile :

600.09.3 = % 10.000.000

234 7.500.000

2.500.000

48.În data de 28 martie 2003 se înregistrează vânzarea imprimatelor tipizate solicitanților și concomitent se efectuează următoarele înregistrări contabile :

Formarea fondului de disponibil din activități extrabugetare aferent imprimatelor vândute:

10.000.000 % = 600.09.03

2.500.000 120.2.1

120.2.2

Încasarea efectivă a veniturilor:

531.2 = 520.2 2.500.000

49.În data de 28 martie 2003 se virează Imprimeriei Naționale cota de 75 % aferentă vânzării de imprimate tipizate.

234 = 120.2.2 7.500.00

50.În data de 28 martie 2003, din fondul extrabugetar aferent comisionului de 25 % aplicat imprimatelor tipizate vândute în contul Imprimeriei Naționale se dispune achiziționarea de furnituri de birou; înregistrarea achiziției acestora se face pe baza facturii în valoare de 1.500.000 lei.

600.04.2 = 234 1.500.000

51.În data de 28 martie 2003 se dau în consum furniturile de birou achiziționate.

420.2 = 600.04.02 1.500.000

52.În data de 29 martie 2003 se achită furnizorului contravaloarea furniturilor de birou.

234 = 120.2.1 1.500.000

53.În data de 29 martie 2003, din restul fondului extrabugetar rămas se înregistrează remunerații pentru persoanele ce gestionează imprimatele tipizate, în sumă de 1.000.000 lei.

420.2 = 230.1 1.000.000

54.Se înregistrează reținerile aferente remunerației din fondul extrabugetar ,astfel :

Cota de 6,5 % – contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate din remunerația acordată ,în valoare de 65.000 lei;

Impozitul reținut aferent remunerației acordate, în valoare de 168.300 lei.

230.1 = % 233.300

232.0 168.300

233.3 65.000

55.Se înregistrează virarea sumei nete de 766.700 lei datorate personalului pe carduri la B.C.Reșița și virarea reținerilor din remunerații.

230.1 = 120.2.1 766.700

56. Se fac virarile aferente remuneratiilor acordate din fondul extrabugetar :

% = 120.2.1 233.300

232.0 168.300

233.3 65.000

4.3.Întocmirea balanței de verificare pe luna martie 2003

Pe baza datelor centralizate în documentul Cartea Mare (document în care se înscriu rulajele totale ale conturilor specifice din cursul lunii),la sfârșitul lunii se îtocmește balanța de verificare a conturilor sintetice ,respectiv balanța de verificare a conturilor analitice pe luna martie 2003.

Corespunzător mișcărilor ce au avut loc în conturile specifice ale A.F.P.Reșița, balanța de verificare a conturilor analitice se prezintă sub următoarea formă :

Cap. 5. Concluzii și propuneri

Urmare a constatărilor aferente organizării contabilității ,respectiv evidențierea tuturor ope-rațiunilor ce afectează patrimoniul A.F.P.Reșița , se pot trage următoarele concluzii :

Evidența contabilă este organizată pe calculatoare, folosindu-se un program unitar pe țară, pus la dispoziție de către Ministerul Finanțelor Publice. Calculatoarele care ruleză acest program sunt legate în serie cu organul central de la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, lucru care permite verificarea în orice moment de către autoritățile competente a modului de utilizare a tuturor creditelor bugetare aprobate , respectiv evidențierea dispo-nibilului la creditele neutilizate.

Fiind un program unic, rigid, nu se pot efectua o serie de modificări care ar permite ușurarea muncii contablile și anume: este necesară modificarea programului informatic în vederea ținerii unei evidențe mai eficiente și mai accesibile a “Propunerilor de angajare a cheltuielilor”,respectiv a “Angajamentelor legale“.

În prezent , pentru evidența “Propunerilor de angajare a cheltuielilor”,respectiv a “Angajamentelor legale“ sunt deschise fișe bugetare la nivel de credite aprobate prin buget. Acestea se completează manual cu toate angajamentele legale și ordonanțările de plată în vederea stabilirii soldului pe fiecare capitol, subcapitol, titlu, aliniat, conform clasificației bugetare, iar la sfârșitul trimestrului se centralizează în vederea întocmirii “Situației privind execuția cheltuielilor bugetare angajate“.

Un mare avantaj constă în faptul că programul informatic permite editarea și listarea următoarelor formulare de bază pentru evidența contabilă :

Fișele de cont

Cartea Mare

Balanța de verificare a conturilor analitice

Balanța de verificare a conturilor sintetice,

dar nu permite obținerea situațiilor financiare trimestriale, acestea fiind elaborate tot manual, îngreunându-se asfel munca contabilă și eficiența raportărilor la organele supe-rioare din Ministerul Finanțelor Publice.

Un foarte mare avantaj constă în faptul că licitațiile electronice pentru furnituri de birou, rechizite, imprimate,etc. scutesc licitațiile deschise , respectiv licitațiile cu ofertă, ducând în același timp la economie de timp și totodată la diminuarea riscurilor.

Tot avantaj este și faptul că toate raportările cerute de organul ierarhic superior, res-pectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice Caraș-Severin și Ministerul Finanțelor Publice , sunt transmise pe cale automată prin poșta electronică ; astfel are loc o reducere substanțială de timp necesar ajungerii la destinație a situațiilor ,respectiv riscul de ne-ajungere la destinație este foarte mult diminuat, chiar anulat.

Ca și concluzii finale se poate afirma că înafara faptului că programul de contabilitate nu este încă adaptat noilor nevoi privind evidența conturilor 940”Credite bugetare aprobate”, 950” Angajamente bugetare”, 960” Angajamente legale”, în rest sistemul de evidență este foarte bine pus la punct și respectă cerințele impuse de contabilitatea bugatară , dând posibilitatea organelor de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice să verifice în orice moment modul de utilizare a tuturor creditelor bugetare aprobate prin buget , respectiv evidențierea disponibilului la creditele neutilizate.

CAP. 6 ANEXE

6.1. Buget de cheltuieli pentru desfășurarea activității proprii finanțate din BACS

D.G.F.P.CARAȘ-SEVERIN SE APROBĂ,

A.F.P.REȘIȚA ORDONATOR PRINCIPAL

DE CREDITE

BUGET DE CHELTUIELI PE TRIMESTRUL I 2003

-mii lei-

Director A.F.P.Reșița , Șef compartiment financiar,

6.2. LISTA POZIȚIEI“Alte cheltuieli de investiții” defalcată pe categorii de bunuri

D.G.F.P.CARAȘ-SEVERIN SE APROBĂ,

A.F.P.REȘIȚA ORDONATOR PRINCIPAL

DE CREDITE

LISTA POZIȚIEI

“Alte cheltuieli de investiții” defalcată pe categorii de bunuri

-mii lei-

Director A.F.P.Reșița , Șef compartiment financiar,

D.G.F.P.CARAȘ-SEVERIN SE APROBĂ,

A.F.P.REȘIȚA ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE

6.3. Proiect de buget de venituri și cheltuieli din venituri proprii

BUGET DE VENITURI ȘI CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII

PE TRIM. I 2003

-mii lei-

Director A.F.P.Reșița , Șef compartiment financiar

6.4. Fundamentarea cheltuielilor cu salariile pe Trimestrul I 2003

D.G.F.P.CARAȘ-SEVERIN SE APROBĂ,

A.F.P.REȘIȚA ORDONATOR PRINCIPAL

DE CREDITE

– Mii lei –

Director A.F.P.Reșița , Șef compartiment financiar,

6.5. Notă justificativă pentru repartizarea creditelor bugetare

MINISTERUL FINANTELOR

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE

SI CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT

JUDETUL CARAS SEVERIN

ADMINISTARTIA FINANTELOR PUBLICE RESITA

NOTA JUSTIFICATIVĂ

PENTRU REPARTIZAREA CREDITELOR BUGETARE

CAP. 51.01 PE LUNA MARTIE 2003

– mii lei –

DIRECTOR GENERAL SEF SERV. FINANCIAR

6.6. Situația necesarului de fonduri pentru cheltuieli de personal

D.G.F.P. CARAS SEVERIN

ADMINISTARTIA FINANTELOR PUBLICE RESITA

SITUATIA NECESARULUI DE FONDURI PENTRU

CHELTUIELI DE PERSONAL PE LUNA MARTIE 2003

– mii lei –

* Se va adauga numai la solicitarile de credite pentru luna decembrie

DIRECTOR GENERAL SEF SERV. FINANCIAR

SEF SERV RESURSE UMANE

6.7. Situația necesarului de fonduri pentru cheltuieli materiale și de capital

D.G.F.P. CARAS SEVERIN

ADMINISTARTIA FINANTELOR PUBLICE RESITA

SITUAȚIA

NECESARULUI DE FONDURI PENTRU CHELTUIELI MATERIALE

ȘI DE CAPITAL PE LUNA MARTIE 2003

-mii lei-

DIRECTOR GENERAL SEF SERV. FINANCIAR

6.8. Propunere de angajare a unei cheltuieli

D.G.F.P.CARAȘ-SEVERIN Data emiterii:03.03.2003

A.F.P.REȘIȚA Compartimentul de specialitate: Contabilitate

Nr.:102

PROPUNERE DE ANGAJARE A UNEI CHELTUIELI

Scopul:Servicii apă-canal

Beneficiar:S.C. PRESCOM S.A.

Calculul disponibilului de credite bugetare

– lei-

TOTAL: 720.000

Ordonator de credite,

6.9. Angajament bugetar individual/global

D.G.F.P.CARAȘ-SEVERIN Data emiterii:03.03.2003

A.F.P.REȘIȚA Compartimentul de specialitate:Contabilitate

Nr. :108

ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL/GLOBAL

Beneficiar: S.C. PRESCOM S.A. -lei-

Ordonator de credite,

6.10. Angajament bugetar individual/global

D.G.F.P.CARAȘ-SEVERIN Data emiterii:24.03.2003

A.F.P.REȘIȚA Compartimentul de specialitate: Contabilitate

Nr.:108

ORDONANȚARE DE PLATĂ

Natura cheltuielii: Apa – canal

Lista documentelor justificative:

Factura nr.182/23.03.2003

…………………………………

…………………………………

…………………………………

Nr/data angajamentului legal 52/07.01.2003

Modul de plată(virament/numerar : virament

Lei/valuta : lei

Suma datorată beneficiarului : 720.000 lei

Avansuri acordate și reținute beneficiarului –

Suma de plată(lei) 720.000

Calculul disponibilului din contul de angajamente bugetare

-lei-

Numele si adresa beneficiarului Numarul de cont : 50697056092

S.C. PRESCOM S.A. REȘIȚA Trezoreria(Banca) Trezoreria Reșița

*)=răspunde de datele înscrise în col.1 Ordonator de credite,

Data: 25.03.2003

Semnătura

BIBLIOGRAFIE

1.A.Șoșdean –„Gestiunea financiară a instituțiilor publice” ; Editura Mirton , Timișoara, 1996.

2 .Șoșdean – „Gestiunea financiară a instituțiilor publice;Aplicații” Editura Mirton , Timișoara, 1995.

3. A.Șoșdean -„Contabilitatea instituțiilor publice” ; Editura Mirton , Timișoara, 2001.

4. X X X – Regulament de organizare și funcționare a Administrației financiare Reșița aprobat de OMF Nr. 224/2001.

5. X X X – Legea contabilității Nr.82/1991, cu completările și modificările ulterioare.

6. X X X – Legea finanțelor publice Nr.500/2002.

7. X X X – Norme metodologice privind aplicarea legii 500/2002 din 24.12.2002.

8. X X X – Ordonanța Guvernului Nr.119/1999 privind auditul public intern și contro-lul financiar preventiv.

9. X X X – Legea 301/2002 cu completări și modificări la O.G. Nr.119/ 1999.

10. X X X – H.G.18 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanșelor Publice din 04.01.2001.

11. X X X – H.G.226/ 1995 privind constituirea și utilitarea mijloacelor extrabugetare .

12. X X X – Ordinul Nr.1828 /16.09.1996 privind completări la H.G.226 /1995.

13. X X X – H.G.154/ 1997 privind formarea și utilizarea fondului cu destinație specială destinat stimulării personalului din cadrul aparatului propriu al M.F.P.

14. X X X – H.G.831 /1997 privind comisionul la imprimatele tipizate editate de Regia Autonomă „Imprimeria Națională”.

15. X X X – Ordinul M.F. Nr.677/ 1996 privind modul de utilizare a mijloacelor extrabugetare constituite conform H.G Nr.226 /1995.

16. X X X – Ordonanța de urgență Nr.191 din 12.12.2002 privind salarizarea aparatului propriu al M.F.

17. X X X – Ordonanța de urgență Nr.192 din 12.12.2002 privind salarizarea aparatului propriu al M.F.

=== ORGANIGRAMA ===

ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI RESITA