Organizarea Contabilitatii la Administratia Financiara

CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA MINISTERULUI

FINANȚELOR PUBLICE

Ministerul Finanțelor Publice se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică în subordinea guvernului cu rol de sinteză care aplică strategia și Programul Guvernului în domeniul finanțelor publice prin reorganizarea Ministerului Finanțelor. Ministerul Finanțelor Publice exercită administrarea generală a finanțelor publice, asigurând utilizarea pârghiilor financiare și valutare în concordanță cu cerințele economiei de piață și pentru stimularea inițiativei agenților economici.

1.1.Atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice

În realizarea obiectivului său de activitate stabilit de legislația în vigoare, Ministerul Finanțelor Publice are în principal, următoarele atribuții:

elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare

stabilește echilibrul bugetar în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a rectificării acestuia

stabilește metodologii pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, a proiectelor bugetelor fondurilor speciale și a proiectelor bugetelor locale

urmărește execuția operativă a bugetului general consolidat. Elaborează și aprobă clasificație indicatorilor privind finanțele publice

elaborează proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, al legii bugetului asigurărilor sociale de stat anuale, precum și proiectul legii de rectificare a acestuia

stabilește măsuri pentru asigurarea echilibrului financiar – valutar

administrează contul general al trezoreriei statului, deschis la Banca Națională a României, scop în care încheie convenții cu aceasta

contractează și garantează împrumuturi de stat de pe piața financiară internă și externă în scopul și în limitele competențelor stabilite de lege

colaborează cu alte autorități publice în procesul elaborării de acte normative privind salarizarea pentru personalul din instituțiile publice, asistența socială și asigurările sociale

elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe și indirecte, urmărește perfecționarea așezării acestora și armonizarea legislativă în acest domeniu

elaborează proiecte de acte normative în domeniul evidenței contabile, financiare și de gestiune și urmărește perfecționarea sistemului de evidență contabilă

avizează programe de investiții publice anuale și multianuale, elaborate de ordonatorii principali de credite

elaborează, implementează și dezvoltă sistemul informatic în domeniul finanțelor publice

În îndeplinirea atribuțiilor sale Ministerul Finanțelor Publice este autorizat:

să dea agenților economici, ca urmare a controlului, dispoziții obligatorii pentru luarea măsurilor de respectare a legii

să ia măsuri pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege în competența sa

să dispună plata din conturile agenților economici, în condițiile legii, a vărsămintelor obligatorii la bugetul de stat, neachitate în termen, precum și a majorărilor pentru întârzierea la plată a acestora

să stabilească orice alte măsuri în condițiile prevăzute de lege

să refuze cererile de finanțare de la bugetul de stat, de suplimentare și de virare a creditelor bugetare în cazurile în care acestea nu îndeplinesc condițiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare

să retragă creditele bugetare deschise ordonatorilor de credite în cazurile în care se constată că acestea se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite

să respingă bilanțurile contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condițiile stabilite de normele în vigoare și să stabilească noi termene pentru refacerea și prezentarea acestora, cu aplicarea amenzilor prevăzute în dispozițiile legale în vigoare

1.2.Structura organizatorică a Ministerului Finanțelor Publice

Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor Publice se stabilesc în conformitate cu structura organizatorică prevăzută în tabelul numărul 1, prin regulamentul de organizare și funcționare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Atribuțiile, sarcinile și răspunderile unităților teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale ale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor Publice și din unitățile sale teritoriale se stabilesc prin fișa postului întocmită în urma evaluării posturilor, pe baza regulamentelor de organizare și funcționare menționate mai sus și se semnează de salariat și de șeful lui ierarhic.

Componența și regulamentul de organizare și funcționare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

CAPITOLUL 2

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ADMINISTRAȚIEI

FINANCIARE

2.1.Importanța Administrației Financiare ca unitate descentralizată a Ministerului de Finanțe, în teritoriu

Administrația Financiară este unitatea fiscală, teritorială, organizată la nivel de municipiu subordonată directorului general, prin care se realizează în plan teritorial atribuțiile Direcția Generală a Finanțelor Publice și Control Financiar de Stat.

Administrația Financiară are următoarele atribuții:

organizează și execută activitatea de constatare și stabilire a tuturor categoriilor de impozite și taxe datorate bugetului de stat de persoane fizice și juridice

organizează și exercită activitatea de urmărire și încasare a veniturilor Bugetului de Stat și aplică măsurile de executare silită potrivit legii

organizează și execută controlul respectării reglementărilor legale privind calcularea, evidența și vărsarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, potrivit competențelor stabilite

conduce evidența veniturilor bugetului de stat și asigură organizarea sistemului informațional privind obligațiile fiscale și materia impozabilă, precum și prelucrarea automată a datelor în vederea soluționării și simplificării sistemului de evidență fiscală

întocmește și prezintă periodic conducerii Direcției Generale a Finanțelor Publice și a Controlului Financiar de Stat situațiile statistice, contabile și rapoartele de analiză prevăzute de actele normative

organizează activitatea de trezorerie privind încasarea veniturilor și efectuarea plăților din bugetul de stat, bugetului asigurărilor de stat, bugetelor locale precum și mijloacele extrabugetare și fondurile cu destinație specială

reprezintă în justiție interesele proprii în litigiile pentru care actele normative îi conferă calitate procesuală

organizează activitate de primire a declarațiilor de impozite și taxe și asigură formarea și gestionarea dosarelor fiscale

verifică datele declarate de către rezidenții români, persoane fizice și juridice în vederea întocmirii și eliberării certificatului de rezidență fiscală

verifică datele declarate de către persoanele fizice și juridice nerezidente privind impozitul plătit în România pentru veniturile realizate în țara noastră, în vederea întocmirii și eliberării certificatului prin care se atestă impozitul plătit la bugetul de stat

verifică datele privind rezidenții români, menționate în fișele primite de la autoritățile competente din statele cu care avem încheiate convenții de evitare a dublei impuneri referitoare la veniturile prinse în aceste fișe și modul de calcul și de reținere a impozitului aferent acestor venituri, plătit în statele cu care au întocmit fișele respective

asigură preluarea, verificarea și centralizarea potrivit normelor legale, a bilanțurilor contabile si a altor situații de raportare, întocmite și prezentate de agenții economici și organizațiile obștești și efectuarea controlului respectării prevederilor legale privind conducerea evidenței contabile și respectarea termenelor de raportare

întocmește informări periodice privind situația economico – financiară a agenților economici din raza de activitate

organizează și acordă asistență de specialitate contribuabililor, pe linie de impozite și taxe, conducerea evidenței contabile și depunerea raportărilor periodice

stabilește necesarul de formulare specific domeniului financiar – fiscal și comune pe economie și transmite Direcțiilor Generale; asigură distribuirea acestora; soluționează obiecțiunile formulate de agenții economici la actele de control întocmite de personalul din subordine conform competențelor stabilite de lege

În îndeplinirea atribuțiilor lor, Administrațiile Financiare au dreptul :

să ia măsuri pentru aplicarea sancțiunilor stabilite de lege în competența lor

să emită documente de încasare din conturile agenților economici pentru achitarea obligațiilor la buget și să ia măsuri de executare silită împotriva acestora cât și a persoanelor fizice debitoare

să aprobe, în condițiile prevăzute de lege, înlesniri la plată, restituirea de impozite, taxe și alte vărsăminte la buget precum și să soluționeze, în termen, cererile depuse de contribuabili

soluționează, potrivit competențelor legale, obiecțiunile la actele de control și de impunere

Administrația Financiară Municipală se subordonează, metodologic, direcțiilor și serviciilor independente din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat.

Administrația Financiară este condusă de un director ajutat de doi directori adjuncți, unul pentru activitatea de administrare a veniturilor și unul pentru activitatea de trezorerie. În îndeplinirea atribuțiilor sale, directorul emite dispoziții care au caracter de act administrativ, de autoritate, individuale și pot fi suspendate sau anulate potrivit competențelor legale.

Directorul reprezintă Administrația Financiară în fața conducerii Direcției Generale de Finanțe Publice și a Controlului Financiar de Stat și a terților. El poate da mandat de reprezentare altor persoane din subordine.

Directorul asigură îndeplinirea atribuțiilor Administrației Financiare în conformitate cu prevederile legale, ordinele, instrucțiunile și dispozițiile Direcției Generale de Finanțe Publice și a Controlului Financiar de Stat, în care sens răspunde de organizarea, conducerea și controlul întregii activității a unității. În acest scop stabilește atribuțiile directorilor adjuncți, șefilor de servicii, birouri și compartimente și poate antrena în rezolvarea atribuțiilor sale directorii adjuncți, șefii de serviciu și alți specialiști în cadrul instituției a căror participare o apreciază utilă, în raport cu obligațiile de serviciu și competența acestora.

Directorul are calitatea de ordonator terțiar de credite pentru activitatea proprie.

Directorul Administrației Financiare are următoarele atribuții și răspunderi principale:

urmărește aducerea la îndeplinire a prevederilor legale, de către compartimentele funcționale

organizează potrivit legii, exercitarea controlului financiar preventiv

coordonează și îndrumă acțiunile de constatare, stabilește urmărirea de încasare a impozitelor și taxelor și activitatea de trezorerie

organizează și stabilește condițiile de desfășurare a acțiunilor de control fiscal și asigură corelarea planurilor de control, urmărind eliminarea paralelismelor între compartimente în scopul creșterii eficienței activității

ia măsuri pentru organizarea, raționalizarea și simplificarea muncii compartimentelor funcționale prin generalizarea prelucrării informațiilor contabile și financiare cu ajutorul tehnicilor de calcul

răspunde de rezolvarea, în limitele competenței stabilite, a cererilor cetățenilor sau le îndrumă spre rezolvare organizațiilor competente

solicită sprijinul și colaborează cu secția Gărzii Financiare, Direcția de administrare a veniturilor statului, Direcția trezorerie, Direcția Controlului Financiar Fiscal, organele de poliție și alte organe de control de specialitate în organizarea acțiunilor de combatere a evaziunilor fiscale și îndeplinirea atribuțiilor privind urmărirea silită în temeiul titlurilor executorii

asigură organizarea și desfășurarea, în condițiile legii, a activităților juridice din cadrul unității

angajează personalul cu funcții de execuție din aparatul administrării; face propuneri și participă împreună cu conducerea Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat la numirea, eliberarea din funcții a șefilor de servicii, birouri și compartimente

dispune detașarea și delegarea persoanelor din subordine, aprobă transferul și încetarea raportului de muncă, asigură promovarea persoanelor cu funcții de execuție în grade și trepte profesionale superioare, în condițiile legii

asigură respectarea disciplinei în muncă, aplică sancțiunile disciplinare și acordă recompensele prevăzute de lege

stabilește, în condițiile legii, răspunderea materială în sarcina persoanelor din subordine și ia măsuri pentru recuperarea de la cei vinovați a pagubelor

asigură adoptarea măsurilor pentru aplicarea strictă a normelor privind întocmirea, manipularea, circulația și păstrarea documentelor cu regim special

organizează, perfecționează pregătirea profesională a persoanelor din subordine

stabilește înlocuitorul de drept, care reprezintă în lipsa sa unitatea în raporturile cu direcția generală și cu terții și exercită atribuțiile prevăzute în Regulament, pentru director

poate delega, în scris, directorilor adjuncți și alte atribuții ce le revin

îndeplinește orice alte atribuții stabilite de directorul general

2.2.Structura organizatorică a Administrației Financiare

Administrația Financiară municipală are următoarea structură organizatorică:

Director

Activitatea de administrare a venitului coordonate de un director adjunct și se realizează prin următoarele compartimente:

-Serviciul de constatare și impunere persoane fizice

-Serviciul de gestionare a declarațiilor și dosarelor fiscale, în componența

acestora se organizează un birou de contabilitate și evidență pe plătitor

-Serviciul de colectare a veniturilor, în cadrul căruia se organizează un

birou de verificare și rambursare TVA

-Birou de asistență pe contribuabil

-Biroul ( compartimentul ) de gestionare a formularelor

-Serviciul bilanțuri

Activitatea de trezorerie este coordonată de un director adjunct care are în subordine următoarele compartimente:

Serviciul încasări și evidența veniturilor bugetare și extrabugetare

Serviciul de verificare și decontare a cheltuielilor instituțiilor publice pe bază de bugete

Serviciul gestiunii titlurilor de stat și certificatelor de trezorerie

Serviciul decontări din contul trezoreriei statului și contabilitate

Serviciul casierie – tezaur

Activitatea de control fiscal este coordonată de directorul Administrației Financiare fiind organizat într-un număr de unu – două servicii de control.

Serviciile independente funcționează sub directa coordonare a directorului Administrației Financiare:

Serviciul informatic

Serviciul de resurse umane, salarizare, financiar, contabil, administrativ

Biroul juridic – contencios

Biroul soluționare obiecțiuni

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ADMINISTRAȚIEI FINANCIARE :

2.3 Rolul, atribuțiile și competențele compartimentelor funcționale ale Administrației Financiare

Compartimentele de lucru din aparatul Administrației Financiare municipale au următoarele atribuții comune:

propun măsuri pentru raționalizarea permanentă a lucrărilor, simplificarea evidenței și sporirea operativității în furnizarea informațiilor necesare fundamentării deciziilor

întocmește proiecte de decizii potrivit legii, pentru reglementarea problemelor ce fac obiectivul activității compartimentelor respective

organizează evidența îndeplinirii indicatorilor din domeniul de activitate al compartimentelor, întocmesc dările de seamă statistice, asigurând potrivit legii, transmiterea acestora în termenele stabilite

răspund de buna cunoaștere a reglementărilor legale specifice atribuțiilor care revin personalului și asigură aplicarea corectă a acestuia

răspund de respectarea normelor de conduită și deontologie în rapoartele cu agenții economici și ceilalți contribuabili

respectă regulamentul de ordine interioară

respectă limitele de competență în relațiile cu alte compartimente și instituții

asigură confidențialitatea datelor și informațiilor care, potrivit legii, constituie secret de serviciu și / sau nu pot fi date publicității

răspund de respectarea circuitului documentelor conform normelor legale și normelor interne

2.3.1.Activitatea de administrare a veniturilor statului

Serviciul de impozit pe venit

Compartimentul de impozit pe venit din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat îndeplinește următoarele atribuții:

asigură în condițiile legii implementarea impozitului pe venit a persoanelor fizice, precum și a altor reglementări privind procedurile de administrare aplicabile acestui impozit

analizează și evaluează la unitățile fiscale teritoriale modalitatea de implementare și aplicare a reglementărilor privind impozitul pe venit propunând măsuri pentru înlăturarea deficiențelor constatate

coordonează și îndrumă activitatea serviciilor ( birourilor, compartimentelor ) de impozit pe venit din cadrul unităților fiscale teritoriale

asigură cunoașterea și aplicarea unitară a tuturor reglementărilor legale privind impunerea veniturilor persoanelor fizice și acordă asistența de specialitate privind aplicarea acesteia la nivelul unităților fiscale teritoriale

organizează împreună cu compartimentele de asistență contribuabili, pe teritoriul județului, acțiuni cu angajatorii pentru preluarea modului de determinare a impozitului pe venituri din salarii precum și în legătură cu regimul fișelor fiscale

colaborează cu compartimentul de specialitate cu privire la aplicarea și dezvoltarea sistemului informatic necesar aplicării impozitului pe venit

coordonează activitatea de stabilire a normelor de venit pentru activități independente și colaborează cu Consiliul Județean în vederea aprobării acestuia

efectuează împreună cu direcțiile de specialitate din minister analiza problemelor care rezultă din aplicarea impozitului pe venit și face propuneri de îmbunătățire a legislației în acest domeniu

întocmește rapoarte și informări privind rezultatele aplicării legislației în domeniul impunerii veniturilor persoanelor fizice

îndeplinește orice alte atribuții repartizate de conducere

Serviciul de gestionare a declarațiilor și dosarelor fiscale

Biroul de contabilitate și evidență pe plătitori este subordonat directorului adjunct și are următoarele atribuții:

preia declarațiile de impozit și taxe, asigurând verificarea și valorificarea acestora potrivit reglementărilor în vigoare

transmite înștiințări contribuabililor care nu au depus declarații sau ale căror declarații conțin erori

verifică borderourile de debite și scăderi, urmărește și asigură operarea lor în evidențele sintetice și analitice după care le transmite spre executare la organele de încasare

efectuează impunerea din oficiu în cazul contribuabililor care nu și – au corectat, în urma înștiințării, declarația depusă inițial precum și în cazul contribuabililor care nu și – au depus declarațiile

ține evidența obligațiilor fiscale pentru fiecare plătitor de impozite și taxe în parte, precum și a plăților efectuate de aceștia în contul obligațiilor bugetare

stabilește penalități pentru nedepunerea la termen a declarațiilor de impozite și taxe

constată și sancționează contravențiile și aplică amenzile pentru faptele prevăzute de legislația în vigoare privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor privind impozitele și taxele

transmite către contribuabil înștiințările de plată pentru sumele stabilite

asigură și răspunde de gestionarea documentelor referitoare la impunerea fiecărui contribuabil grupate într–un dosar fiscal unic

asigură preluarea, în baza de date, a informațiilor din dosarele fiscale

asigură respectarea reglementărilor legale privind accesul la dosarul fiscal

asigură și răspunde de integritatea, confidențialitatea și securitatea datelor din documentele conținute de fiecare dosar fiscal

urmărește încasarea veniturilor fiscale și nefiscale în termen și informează din timp conducerea Administrației Financiare despre realizarea sau nerealizarea acesteia, propune măsuri de recuperare a debitelor prescrise din culpa organelor de colectare

centralizează și evidențiază sumele date în debit sau la scădere și propune măsuri de urmărire și încasare a acestora la termen

primește solicitări și face propuneri privind acordarea regimului de depunere a declarațiilor

face propuneri privind îmbunătățirea regimului declarativ și a modelului formularelor de declarații

urmărește permanent situația sumelor restante – pe contribuabil – și propune măsuri pentru încasarea acestuia

întocmește – pe baza datelor deținute – centralizatorul listelor de rămășițe și de suprasolviri, pe feluri de impozite și taxe

îndeplinește orice alte atribuții din domeniu, stabilite de conducerea unității

Serviciul de colectare a veniturilor

Serviciul de colectare a veniturilor este subordonat directorului adjunct pentru administrarea veniturilor și are următoarele atribuții:

Executarea silită și stingerea creanțelor bugetare:

organizarea și desfășurarea activității de executare silită a persoanelor fizice și juridice și cea de stingere prin alte modalități a creanțelor bugetare

verifică respectarea popririlor înființate asupra terților popriți, precum și a societăților bancare și stabilește, după caz, măsurile legale pentru executarea acestora

evidențiază și urmărește debitele restante primite spre urmărire

întocmește dosare pentru debite primite spre execuție silită de la alte unități și asigură respectarea prevederilor legale privind identificarea debitorilor

asigură încasarea creanțelor bugetare în termenul de prescripție și propune măsuri de recuperare a celor prescrise din culpa organelor de executare

calculează cheltuielile de executare silită și majorările de întârziere, dobânzi, penalități sau alte sume când cuantumul acestora nu a fost stabilit în titlul executoriu prin care au fost acordate

pe baza datelor deținute, analizează și hotărăște măsurile de executare silită, în așa fel încât realizarea creanței să se facă cu rezultate cât mai avantajoase, ținând seama de interesul imediat al statului, cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit

întocmește actele necesare aplicării procedurii de executare silită, inclusiv titlul executoriu pentru creanțele constatate de organele competente ale Ministerului Finanțelor

asigură și organizează, atunci când e cazul, ridicarea și depozitarea bunurilor sechestrate

numește custodele și administratorului sechestrului și propune directorului spre aprobare indemnizația acestuia

efectuează sau solicită evaluarea bunurilor sechestrate

organizează și asigură în condițiile legile valorificarea bunurilor sechestrate

colaborează cu organele Ministrului de Interne, Oficiul Registrului Comerțului, organele Ministrului Justiției cu alte organe ale Administrației Publice precum și cu organele bancare în vederea realizării creanțelor bugetare prin executarea silită sau alte modalități

solicită, cu aprobarea Direcției Generale pentru Finanțe Publice și Control Financiar de Stat, instituțiilor judecătorești competente începerea procedurii de reorganizare judiciară și faliment pentru credite bugetare datorate de comercianții persoane fizice și societăți comerciale

întocmește dosarul cuprinzând documente necesare efectuării compensărilor și restituirilor de obligații bugetare ale debitorilor în vederea înaintării spre aprobare

întocmește nota de constatare și nota privind compensarea obligațiilor bugetare vărsate în plus la buget

dispune, pe baza convențiilor încheiate cu debitorii sau cu terții persoane juridice sau fizice, transmiterea sau stingerea obligațiilor bugetare prin modalități prevăzute de lege

întocmește documentațiile și propunerile privind debitorii insolvabili cu avizul biroului juridic și le prezintă spre aprobare conducerii sau face cercetări suplimentare

verifică periodic contribuabilii înscriși în evidența separată și urmărește starea de insolvabilitate pentru aceștia în cadrul termenului de prescripție

repartizează sumele realizate prin executare silită potrivit ordinii de preferință prevăzută de lege, în cazul în care, la executarea silită participă mai mulți creditori

participă, împreună cu juriștii unității, în cauze referitoare la contestațiile la executarea măsurilor asigurătorii, aplicarea dispozițiilor privind ordonanța prezidențială, precum și în alte cauze care au ca obiect realizarea creanțelor bugetare

soluționează cererile plătitorilor prin care se solicită relații referitoare la aplicarea execuției silite și a modalităților de stingere a creanțelor bugetare

elaborează, pe baza datelor deținute, informări și situații privind realizarea creanțelor bugetare, solicitate de organele ierarhic superioare

elaborează informării referitoare la modul de soluționarea a unor probleme deosebite întâmpinate în realizarea creanțelor bugetare

soluționează și rezolvă orice alte lucrări privind realizarea creanțelor bugetare ce îi revin în baza sarcinilor rezultate din legislația fiscală, repartizate de conducere

Colectarea veniturilor statului:

organizează și exercită activitatea de urmărire și încasare la buget a veniturilor fiscale și nefiscale în cazul nerespectării termenelor de plată, calculează majorările de întârziere, dispunând încasarea acestora

ține evidența debitelor din impozite și taxe, modificările debitelor inițiale, încasările efectuate și preluate de la trezorerii, rambursări taxei pe valoare adăugată, accize, restituiri impozite potrivit legii

asigură urmărirea și clarificarea debitelor restante precum și compensarea plusurilor cu sumele restante pentru lichidarea pozițiilor de rol

asigură verificarea gestionară a agenților fiscali și remizierilor fiscali care efectuează încasări de impozite și taxe

asigură implementarea sistemului informatic privind evidența analitică pe plătitor la nivelul Administrației Financiare

întocmește împreună cu compartimentul de compatibilitate și evidență pe plătitori centralizatorul listelor de rămășițe și de supra solviri, pe tipuri de impozite și taxe

Acordarea înlesnirilor la plată

organizează activitatea de primire și înregistrare a cererilor privind acordarea de înlesniri la plata impozitelor, taxelor potrivit reglementărilor în vigoare

înlesnește documentele necesare soluționării cererilor privind acordarea de înlesniri la plata obligațiilor fiscale

propune soluționarea conform competențelor, cererile de înlesniri la plata obligațiilor fiscale

analizează și verifică, înaintează Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat județene, în cadrul competențelor, documentație necesară împreună cu propunerile de rezolvare a cererilor contribuabililor persoane juridice în legătură cu acordarea eșalonărilor și amânărilor la plată a impozitelor și taxelor precum și a reducerii, scutirii eșalonării și amânări la plata majorărilor de întârziere

ține evidența înlesnirilor la plată acordate și modul de respectare a acestora; efectuează raportările periodice către Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat județeană

Rambursarea taxei pe valoare adăugată

urmărește și ia măsurile ce se impun în vederea ducerii la împlinire a prevederilor legislației ce reglementează taxa pe valoare adăugată de către agenții economici

organizează și răspunde de verificarea, al termenele prevăzute de actele normative în vigoare, a agenților economici, cu privire la deducerea, colectarea, și stabilirea taxei valoare adăugată de plată sau de rambursat

verifică și vizează fiecare act de control întocmit în cadrul serviciului, propunând spre aprobare referatele de rambursare a taxei pe valoare adăugată

conduce evidența plătitorilor de taxă pe valoare adăugată

îndeplinește orice alte atribuții și sarcini din domeniul de activitate, respectiv, stabilite de conducerea unității

Biroul de asistență pentru contribuabili

Biroul de asistență pentru contribuabili este subordonat directorului adjunct pentru administrarea veniturilor și are următoarele atribuții:

identifică problemele rezultate din aplicarea legislației fiscale ridicate de contribuabili, analizarea acestora, formularea de propuneri de îmbunătățire a legislației și transmiterea propunerilor la Direcția Generală pentru Finanțe Publice și Control Financiar de Stat

asigură asistența pe linia modului de completare a declarațiilor de impozite și taxe potrivit legii

asigură asistența pe linia cunoașterii de către contribuabil a responsabilităților ce îi revin privind piesele care compun dosarul fiscal, termenele de depunere a acestora și de plată a impozitelor și taxelor datorate statului, a tuturor obligațiilor ce revin agenților economici

furnizează date privind responsabilitățile pe linie fiscală ale contribuabililor, consecințele neîndeplinirii obligațiilor fiscale, alte informații fiscale utile

organizează întâlniri periodice cu contribuabilii interesați în cunoașterea prevederilor fiscale în vigoare și conștientizarea acestora privind avantajele achitării în totalitate și la termenele scadente ale obligațiilor bugetare

asigură contractul direct cu contribuabilii la sediul Administrației Financiare, cu program de acordare a asistenței

acordă asistența prin telefon, formulând răspunsuri clare și ușor de înțeles pentru contribuabili

acordă asistența prin corespondență la solicitarea contribuabililor

colaborează cu experți contabili și fiscali, în concordanță cu reglementările legale în vigoare în rezolvarea problemelor specifice compartimentului

pregătește contribuabilii în vederea aplicării impozitului pe venitul global și a noilor reglementări fiscale

asigură păstrarea confidențialității lucrărilor executate și informațiilor deținute

înștiințează contribuabilii cu privire la situația fiscală a acestora: scadente la plată a diferitelor impozite și taxe, termene de depunere a declarațiilor de impozite cu privire la achitarea la termen a obligațiilor fiscale, conform legislației în vigoare

îndeplinește și alte sarcini primite de la conducerea unității

Biroul ( compartimentul ) de gestionare a formularelor

Biroul ( compartimentul ) de gestionare a formularelor este subordonat directorului adjunct pentru administrarea veniturilor și are următoarele atribuții:

analizează și stabilește necesarul de formulare privind constatarea, impunerea, controlul, urmărirea, încasarea impozitelor, taxelor și altor venituri ale Bugetului de Stat și transmiterea acestora direcțiilor județene în subordinea cărora se află

întocmește comenzile pentru aprovizionarea cu formulare și le înaintează către Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat

primește, recepționează, gestionează și asigură distribuirea de gestiune a formularelor comune pe economic potrivit prevederilor legale

asigură respectarea prevederilor legale privind circuitul documentelor ce intră în sfera de activitate a compartimentelor și se formulează propuneri pentru îmbunătățirea acestora

furnizează informații privind gestionarea formularelor către celelalte compartimente din cadrul Administrației Financiare și a Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat

asigură gestionarea formularelor în conformitate cu prevederile legale în vigoare

asigură evidența formularelor distribuite pentru fiecare agent economic în parte

asigură confidențialitatea lucrărilor executate și a informațiilor deținute

îndeplinește orice alte atribuții primite de la directorul adjunct cu administrarea veniturilor

Serviciul bilanțuri

Serviciul bilanțuri este subordonat directorului adjunct pentru administrarea veniturilor statului și are următoarele atribuții:

stabilește necesarul de formulare de bilanț contabil și raportări semestriale și asigură difuzarea acestora la agenții economici și unitățile non-profit din raza de activitate

verifică și centralizează bilanțurile contabile anuale, contul de profit și pierdere, anexele la bilanț și raportările semestriale ale contribuabililor de pe raza de activitate. În acest sens, procedează la: organizarea și asigurarea primirii în termenul legal a raportărilor contabile periodice, verificându-se, cu această ocazie, respectarea Normelor metodologice emise de Ministerul Finanțelor în legătură cu conformitatea acestora

întocmește situația centralizată a raportărilor contabile periodice din raza de activitate, raportul la această situație, celelalte anexe prevăzute în Normele elaborate de Ministerul Finanțelor ( situația numerică a agenților economici sau unităților non-profit, după caz, situația cuprinzând cauzele care au generat pierderile raportate) și asigură înaintarea acestora în termenul legal la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlul Financiar de Stat

întocmește informări și raportări privind situația economico-financiară și modul de achitare a obligațiilor față de bugetul de stat a agenților economici și unităților non-profit, furnizând informații necesare către compartimentele cu atribuții de analiză și sinteză

desfășoară acțiuni de îndrumare și control a agenților economici și unităților non-profit pe linia reglementărilor din domeniul contabil și valorifică constatările rezultate întocmind informări în acest sens

acordă asistență de specialitate cu privire la aplicarea reglementărilor din domeniul contabil cu ocazia verificării raportărilor contabile, în cadrul acțiunilor de control desfășurate, precum și la solicitarea agenților economici

participă, în echipe mixte, împreună cu personalul din cadrul compartimentelor de control în acțiuni de verificare tematică, precum și în acțiuni de impulsionare a încasării debitelor de la bugetul de stat

analizează aspecte și fenomene constatate cu ocazia verificărilor efectuate cu privire la întocmirea și depunerea bilanțurilor și a raportărilor semestriale și informează operativ conducerea asupra problemelor deosebite constatate, propunând măsurile ce se impun

primește și solicită ori de câte ori este cazul, precizări și soluții de la organele ierarhice superioare în legătură cu întocmirea și depunerea bilanțurilor și raportărilor semestriale

ia măsuri de sancționare, potrivit legii, împotriva agenților economici care nu au pus în termen rapoartele contabile sau a celor care au prezentat rapoarte eronate

participă la instruirile organizate de Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlul Financiar de Stat pe linia perfecționării și pregătirii profesionale

execută orice alte servicii și acțiuni stabilite de Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlul Financiar de Stat și conducerea Administrației Financiare a municipiului, în legătură cu aplicarea reglementărilor din domeniul contabilității

2.3.2 Servicii independente

Serviciul de control fiscal

Serviciul de control fiscal este subordonat directorului Administrației Financiare și are următoarele atribuții:

stabilește în sarcina contribuabililor diferențe de impozite și taxe pentru nerespectarea obligațiilor fiscale, potrivit legii și calculează majorări de întârziere pentru neplata la termenele legale a impozitelor datorate

verifică agenții economici persoane juridice asupra determinării materiei impozabile reale precum și asupra stabilirii impozitelor și taxelor datorate bugetului

asigură cuprinderea în activitatea de verificare și stabilire a impozitelor și taxelor tuturor persoanelor juridice repartizate

întocmește planul de control lunar, trimestrial și anual astfel încât să asigure cuprinderea în control a tuturor persoanelor juridice agenți economici conform criteriilor stabilite de conducerea unității Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat și a programelor de activitate transmise de directorul general al controlului

întocmește dispozițiile de urmărire pentru diferențele de impozit și taxe precum și pentru penalitățile și amenzile stabilite persoanei juridice și asigură transmiterea acestora celorlalte compartimente din cadrul unității pentru operarea în evidențele fiscale și urmărirea la încasare

asigură întocmirea în termen a situațiilor statistice și informațiilor privitoare la activitatea de constatare și stabilire a impozitelor și taxelor datorate de persoana juridică precum și a situațiilor marcajelor aprobate, ridicate și utilizate de fiecare producător intern și importator de băuturi alcoolice. Această situație se va întocmi separat pentru fiecare grupă de produse supuse marcării

efectuează acțiuni de control, împreună cu celelalte servicii și compartimente din cadrul Administrației Financiare, în vederea identificării și impuneri cazurilor de evaziune fiscală

analizează aspectele și fenomenele rezultate din aplicarea legislației fiscale, informează operativ conducerea asupra fenomenelor deosebite constatate luând și propunând măsurile ce se impun

efectuează analize și întocmește informații în legătură cu verificarea, constatarea, stabilirea impozitelor și taxelor în sarcina persoanelor juridice, rezultatele acțiunilor de verificare și impunere, măsurile luate pentru nerespectarea legislației fiscale, cazurile care generează fenomene de evaziune fiscală și propune măsuri pentru îmbunătățirea legislației de impozite și taxe

cercetează și soluționează cererile, sesizările și reclamațiile cu privire la stabilirea impozitelor și taxelor de la persoane juridice

confiscă în condițiile legii bunurile sustrase de la plata impozitelor și taxelor precum și sumele în lei și valută dobândite ilicit

constată contravențiile și aplică amenzile și penalitățile prevăzute de legile financiar-fiscale

asigură transmiterea actelor de control întocmite către compartimentul de gestiune a dosarelor fiscale

solicită și transmite informații în legătură cu agenții economici către celelalte compartimente din cadrul unității și al Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat

asigură păstrarea confidențialității lucrărilor executate și a informațiilor deținute

asigură supravegherea fiscală a tuturor agenților economici, producători de alcool din raza de activitate, respectând prevederile legale în vigoare în acest sens

propune conducerii vizarea documentelor pentru agenții economici importatori de țigarete și produse din tutun înregistrați ca plătitori de impozite și taxe la administrația financiară, evidența achiziționării, utilizării și returnării marcajelor, indiferent de stocul existent. În cazul importatorilor certificarea se va face numai după confirmarea ( certificarea ) realității datelor înscrise în această evidență de către Direcția generală a vămilor

întocmește orice situații cerute în legătură cu produsele din tutun sau alcool

propune introducerea în planul de control, verifică agenții economici importatori sau producători de țigarete și produse din tutun înregistrați ca plătitori de impozite și taxe la Administrația Financiară, cel puțin odată pe an calendaristic

propune conducerii certificarea copiilor documentelor, prezentate de agenții economici importatori sau producători de țigarete și produse din tutun înregistrați ca plătitori de impozite și taxe la Administrația Financiară care se depun la Ministerul Finanțelor în scopul obținerii de către aceștia a licenței de atestare a dreptului de marcare

îndeplinește orice alte atribuții repartizate de conducerea unității

2.4.Diagrama de relații a serviciului resurse umane, salarizare,

financiar, contabil, administrativ

Circuitul documentelor serviciului resurse umane, salarizare, financiar, contabil, administrativ este prezentat în tabelul de mai jos :

SERVICIUL RESURSE UMANE, SALARIZARE, FINANCIAR, CONTABILITATE, ADMINISTRATIV (RUSA)

CIRCUITUL DOCUMENTELOR

2.5.Atribuțiile serviciului financiar-contabil, resurse umane,

salarizare, administrativ

Serviciul financiar-contabil, resurse umane, salarizare, administrativ este subordonat directorului Administrației Financiare și are următoarele atribuții:

întocmește și prezintă pentru vizare Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat județene potrivit legii și statutul de funcții pentru aparatul unității

răspunde de aplicarea corectă a reglementărilor legale privind salarizarea personalului propriu

examinează și propune măsuri de soluționare a cererilor personalului propriu privind problemele de salarizare

asigură acoperirea posturilor vacante și promovarea personalului potrivit legii și statutului de funcțiuni aprobat

verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor legale de înscriere și participare la concursuri pentru ocuparea posturilor vacante și face propuneri de salarizare

efectuează lucrări privind evidența și mișcarea personalului, în care scop întocmește, păstrează și ține la zi carnetele de muncă, fișele și dosarele personale ale salariaților proprii

întocmește lunar statele de plată pentru personalul unității

răspunde de aplicarea corectă a reglementărilor legale privind acordarea câștigurilor salariale pentru personalul încadrat pe bază de convenție civilă

asigură conducerea evidenței contabile privind executarea planurilor financiare în gestiunea materialelor și a bunurilor din inventar, obiectelor de inventar, mijloacelor fixe, gestiunea mijloacelor bănești, a decontărilor cu debitorii și creditorii

exercită controlul financiar preventiv în conformitate cu dispozițiile legale asupra tuturor mijloacelor bănești sau din care derivă angajamentele de plăți, sume de bani sau eliberare de materiale, bunuri de orice fel și alte valori

asigură întocmirea documentelor de încasări și plăți către bănci și a documentelor contabile aferente cu respectarea dispozițiilor legale

asigură controlul asupra gestiunii materialelor și alte valori

asigură aprovizionarea cu materiale și obiecte de inventar potrivit nevoilor reale și în limita resurselor aprobate

asigură efectuarea la timp a lucrărilor de inventariere a bunurilor materiale și bănești

asigură întocmirea dărilor de seamă contabile proprii trimestriale și anuale

asigură efectuarea tuturor operațiilor contabile din cadrul unității, cunoscând evidența cheltuielilor proprii

întocmește situația privind fundamentarea necesarului de credite și le înaintează spre aprobare conducerii Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat

întocmește contractele de garanție în numerar și materiale, analizează cuantumul garanției reținute, asigură evidența analitică a acestora pentru personalul din cadrul unității care gestionează valori bănești și materiale

organizează activitatea de secretariat și registratură

organizează și păstrează arhiva din cadrul unității

participă și ține evidența pregătirii profesionale a salariaților

asigură exploatarea corespunzătoare a spațiilor puse la dispoziția unității

asigură întreținerea și exploatarea în bune condiții a parcului auto; evidențiază consumul de carburanți, lubrifianți, piese de schimb, reparații și foi de parcurs, satisfăcând cerințele de transport pentru activitatea unității

asigură respectarea normelor de pază și securitate, aplicarea măsurilor privind prevenirea și stingerea incendiilor, serviciul de permanență a NTS, precum și organizarea accesului în incinta sediului

asigură plata bunurilor materiale și a serviciilor necesare unității

îndeplinește și alte atribuții repartizate de conducerea unității

Biroul juridic – contencios

Biroul juridic este subordonat directorului și are următoarele atribuții principale:

redactează avize și opinii juridice în legătură cu solicitările formulate în acest sens de către serviciile din cadrul Administrației Financiare

asigură reprezentarea Administrației Financiare, Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat la instanțele judecătorești, în baza împuternicirilor directorului sau directorului general al Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat, după caz

întocmește toate actele procedurale necesare apărării intereselor Administrației Financiare, Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat, în vederea depunerii în fața instanțelor judecătorești

exercită căile de atac ordinare și extraordinare pentru îndreptarea hotărârilor netemeinice și nelegale pronunțate de instanțele judecătorești și ale Curții de Conturi, în baza împuternicirii primite în acest sens

stăruie în vederea aflării adevărului în fiecare cauză în parte, în care sens cere instanțelor administrarea tuturor probelor necesare pentru justa soluționare a cauzei

valorifică, împreună cu compartimentele de resort, titlurile obținute

ia măsuri pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești definitive și irevocabile

ține evidența tuturor cauzelor în care Administrația Financiară, Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat, Ministerul Finanțelor sau statul este parte, indiferent de calitatea procesuală a acestuia

sintetizează practica judiciară și practica de casare a instanțelor formulând propuneri pentru îmbunătățirea legislației și eliminarea neconcordanțelor, contradicțiilor din legislație

întocmește lucrări de sinteză și rapoarte privind activitatea proprie

avizează pentru legalitate actele administrative ale directorului

îndeplinește orice alte atribuții stabilite de director

Biroul soluționare obiecțiuni

Biroul soluționare obiecțiuni este subordonat directorului Administrației Financiare și are următoarele atribuții:

soluționează obiecțiunile formulate împotriva măsurilor dispuse din procesele verbale sau prin alte acte ale organelor cu atribuții de control sau de impunere, în baza legii pentru soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și a plângerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor

ține evidența obiecțiunilor și a modului de soluționare a acestuia

analizează cauzele care generează căile administrative de atac și propune măsuri pentru îmbunătățirea activității aparatului fiscal și de perfecționare a actelor normative având ca obiect impozitele, taxele și alte venituri ale bugetului de stat

asigură documentația necesară pentru audiențele ce se acordă de conducerea Administrației Financiare cu privire la activitatea biroului

în vederea clarificării unor aspecte legate de soluționarea obiecțiunilor adresate Administrației Financiare, invită după caz, la sediul Administrației Financiare atât petiționarii cât și organele de control care au întocmit proces verbal de control care face obiectul căii de atac

rezolvă în cadrul legal obiecțiunile adresate Administrației Financiare, cu aplicarea strictă a prevederilor legale

analizează periodic modul de soluționare a obiecțiunilor pe care le prezintă conducerii Administrației Financiare când acest lucru se impune

asigură transmiterea în termen a hotărârilor persoanelor fizice și a persoanelor juridice care au depus obiecțiuni

redactează corespondența și transmite în termen dosarele cauzelor organului competent să soluționeze contestația

răspunde pentru evidența, clasarea, îndosarierea lucrărilor care au fost soluționate, în vederea predării acestora la arhivă, le va numerota și șnurui cu certificarea numărului de pagini și a numelui celui care le-a îndosariat, conform cerințelor legale în materie

face propuneri conducerii Administrației Financiare cu privire la asigurarea condițiilor proprii desfășurării activității, asigurarea tehnicii din dotarea locurilor de muncă, perfecționarea pregătirii profesionale, evaluarea și promovarea personalului din cadrul biroului

asigură confidențialitatea lucrărilor executate și informațiilor gestionate

rezolvă orice alte lucrări ce revin biroului în baza sarcinilor dispuse de conducerea Administrației Financiare

efectuează deplasări la sediul agentului economic ori de câte ori acest lucru se impune în vederea clarificării unor aspecte legate de soluționarea obiecțiunilor sau procedează la verificări încrucișate

solicită după caz părților actele și documentele necesare soluționării cauzelor

sesizează în scris conducerea Administrației Financiare asupra aplicării eronate a prevederilor legale în sensul stabilirii unor diferențe de impozite, taxe, majorări de întârziere mai mici decât cele legale

Atribuțiile, competențele și răspunderile cu caracter general ce revin șefilor de

compartimente

Șefii compartimentelor de muncă din aparatul Administrației Financiare municipale au următoarele atribuții, competențe și răspunderi:

organizează activitatea atât pe compartimente cât și pe fiecare lucrător din subordine

întocmește programele de activitate ale compartimentelor și le prezintă spre aprobare directorului sau directorului adjunct care conduce ( coordonează ) activitatea; stabilesc măsurile necesare și urmăresc îndeplinirea în bune condiții a obiectivelor din aceste programe

urmăresc și răspund de elaborarea corespunzătoare și în termenele stabilite a studiilor, analizelor, informărilor, rapoartelor și celorlalte lucrări sau acțiuni cuprinse în programele de activitate sau dispuse de conducerea unității

asigură respectarea disciplinei în muncă de către personalul muncitor subordonat, a prevederilor Regulamentului de ordin interioară, luând în acest scop, măsurile ce se impun

în limitele competențelor stabilite de directorul unității, reprezentând compartimentele pe care le conduc în relațiile cu alte compartimente de specialitate din aparatul propriu sau cu agenți economici, instituții publice și persoane fizice

urmăresc și verifică activitatea profesională a lucrărilor din cadrul compartimentelor pe care le conduc, îi îndrumă și sprijină în scopul sporirii operativității, capacității și competenței lor în îndeplinirea sarcinilor încredințate

asigură cunoașterea reglementărilor legale specifice domeniilor de activitate ale fiecărui compartiment și urmăresc documentarea de specialitate a personalului din subordine

repartizează pe salariații subordonați, sarcinile și corespondența ce revin compartimentelor respective, dând îndrumările corespunzătoare pentru soluționarea acestora

verifică, semnează sau vizează, după caz, potrivit competențelor stabilite de conducerea Administrației Financiare, lucrările și corespondența efectuate de personalul din subordine

întocmesc fișele de evaluare individuale ale acestora, până la nivelul competențelor lor

veghează la respectarea normelor de conduită și deontologie de către personalul din subordine în raporturile cu agenții economici și ceilalți contribuabili

îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau dispune de conducerea Administrației Financiare, în legătură cu domeniul lor de activitate

Atribuții specifice șefului serviciului informatic:

colaborează cu serviciile specializate din Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat – SMIAI și Ministerul de Finanțe – DGTIF, în vederea dezvoltării și exploatării aplicațiilor în cele mai bune condiții

Dispoziții finale

În vederea dezvoltării spiritului de inițiativă și a răspunderii personale în realizarea atribuțiilor și sarcinilor ce revin compartimentelor de muncă, șefii acestora, precum și oricare lucrător din aparatul Administrației Financiare pot solicita, pe cale ierarhică, sprijin în rezolvarea operativă a problemelor mai deosebite, de care depinde îndeplinirea obligațiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației Financiare municipale.

În toate compartimentele de specialitate din aparatul Administrației Financiare, conducătorii acestora sau înlocuitorii lor, vor repartiza sarcinile care decurg din Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației Financiare municipale, precum și cele care se ivesc pe parcurs, pe fiecare post din statul de funcții, urmărind să asigure un grad proporțional de încărcare a tuturor persoanelor în raport cu funcția pe care o ocupă, cât și cu pregătirea și capacitatea profesională a acestuia.

În exercitarea atribuțiilor și sarcinilor ce le revin, conducătorii compartimentelor de specialitate pot stabiliși alte sarcini decât cele prevăzute în Regulament, în limita normelor legale în vigoare, a statului și contractului colectiv de muncă, pentru personalul în cadrul acestuia.

Directorii adjuncți, șefii serviciilor și șefii lucrărilor răspund în fața directorului de respectarea întocmai a prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Financiare și de realizare a atribuțiilor și sarcinilor ce le revin.

Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în Regulament atrage după sine răspunderea disciplinară, materială, civilă ori penală, după caz.

Capitolul 3

Organizarea evaluării cheltuielilor la Administrația Financiară

3.1 Evaluarea cheltuielilor potrivit clasificației economice

a cheltuielilor

Dimensionarea si evaluarea cheltuielilor necesare Administrației Financiare în anul de plan se face pe baza analizei opțiunilor și priorităților bugetare pentru fundamentarea nivelului optim al fondurilor necesare pentru realizarea acțiunilor.

La dimensionarea creditelor bugetare se ține seama de:

-baza legală prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor, adică actul normativ care prevede efectuarea cheltuielilor

-execuția preliminară din anul de bază ce se compune prin execuția certă din perioada expirată și execuția probabilă corespunzătoare perioadei până la finele anului.

Din execuția preliminară se deduc cheltuieli aferente acțiunilor care nu se mai repetă și se adaogă cele care privesc acțiunile noi.

Evaluarea cheltuielilor Administrației Financiare cuprinde, potrivit clasificației economice, cheltuielile cu salariile și alte drepturi salariale pentru deplasări în interes de serviciu, cheltuielile de întreținere și gospodărie, obiectele de inventar, reparațiile curente si capitale, cărțile si publicațiile, precum și celelalte cheltuieli bănești cu caracter funcțional.

Potrivit structurii clasificației economice, vom avea următoarele categorii si articole de cheltuieli:

Cheltuieli curente

TITLUL I. Cheltuieli de personal

Articolul 10. Cheltuieli cu salariile cuprinde:

Articolul 10.01. Salarii de bază (Fd. Sb.) reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților Administrației Financiare și se determină pe baza:

-numărul mediu de salariați (N)

-salariul mediu din anul de bază modificat cu influența majorărilor de salarii

previzionate pentru anul de plan (Smb)

Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relației:

Fd. Sb. = Ni ∙ Smb ∙ 12 luni

Fd. Sb. = 167 1996000 12 = 4000000000

Articolul 10.03. Indemnizații de conducere (IC) reprezintă drepturile bănești cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul Administrației Financiare și se calculează în funcție de:

-numărul persoanelor cu funcții de conducere (Nc)

-indemnizația medie de conducere realizată în anul de bază influențată de eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc)

Relația de calcul este:

Ic = Nc ∙ Imc ∙ 12 luni

Ic = 20 2083333 12 = 500000000

Articolul 10.04. Spor de vechime (Spv), pentru vechimea in muncă salariații beneficiază de un spor de vechime de până la 15% calculat la salariul de bază. Cheltuielile ocazionate cu sporul de vechime sunt într-un funcție de vechimea personalului angajat și cuantumul sporului de vechime aferent acestuia, iar cheltuielile estimate pentru anul curent sunt de 600000000.

Articolul 10.07. Fond de premii (Fd.p), cuprinde premiile cuvenite salariaților sub formă de gratificații anuale, determinate în funcție de:

-salariile tarifare aferente salariaților (Fd. Sb)

-cotele de acordare a gratificațiilor (C%)

Relația de calcul este următoarea:

Fd. p = Fd. Sb ∙ C%

Fd. b = 4000000 37,5% = 1500000000

Articolul 10.08. Alte drepturi salariale, cuprinde sumele sub forma de indemnizații care pe anul curent se estimează la 475000000.

Totalul general al salariilor la nivelul Administrației Financiare rezultă pe baza indicatorilor din tabelul:

Articolul 11. Contribuții pentru asigurări sociale de stat (CAS), reprezintă contribuția Administrației Financiare la constituirea fondului pentru asigurările sociale și se determină în funcție de:

-cheltuielile cu salariile (Chs)

-cota de CAS de 23,33%

Formula de calcul este:

CAS = Chs ∙ Cota de CAS

CAS = 7.075.000.000 23,33% = 1.650.597.500

Articolul 12. Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj (Cfd) reprezintă contribuția Administrației Financiare la constituirea fondului de șomaj și se determină în funcție de:

-cheltuielile cu salariile (Chs)

-cota de 5% reprezentând contribuția la fondul de șomaj

Se utilizează formula de calcul:

Cfd șomaj = Chs ∙ Cota de 5%

Cfd șomaj = 7.075.000.000 5% = 353.750.000

Articolul 13. Deplasări, detașări, transferuri (D) cuprinde fondurile bănești necesare acoperiri cheltuielilor ocazionate de deplasări în țară și în străinătate în interesul serviciului. Aceste fonduri se fundamentează în funcție de:

-numărul de persoane care se deplasează (Nr )

-numărul de zile de deplasare (Nzi)

-costul transportului pe o persoană (Ktr)

-costul diurnei pentru o persoană pe zi (KD)

-costul cu cazarea pentru o persoană (Kcaz)

Relația de calcul este:

D = Nr ∙ Nzi ∙ Ktr ∙ KD ∙ Kcaz

La nivelul Administrației Financiare suma previzionată pentru aceste cheltuieli de deplasare este de 29.000.000 lei.

Articolul 14. Fondul pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) se formează din contribuția datorată și vărsată de angajatorii și din contribuția datorată și suportată de asigurați. Angajatorii au obligația să participe la constituirea fondului pentru asigurări sociale de sănătate în cotă de 7% aplicată asupra fondului de salarii si suportată din cheltuieli. Relația de calcul este:

CASS = venit salarial ∙ 7%

CASS = 7.075.000.000 7% = 495.250.000

Asigurații contribuie cu o cotă de 7% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajații cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată. Această cotă se evaluează tot potrivit relației de mai sus și se suportă de către asigurat din veniturile salariale.

TITLUL II. Cheltuieli materiale și servicii

Articolul 24. Cheltuieli pentru întreținere și gospodărie cuprinde fondurile bănești necesare pentru buna funcționare a Administrației Financiare, reprezentând plățile pentru încălzit, iluminat și forță motrică, apă, canal, salubritate, poștă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări de servicii necesare Administrației Financiare.

Articolul 24.01. Încălzit, cuprinde fondurile bănești necesare achitării furnizorilor de energie termică, gaze naturale și combustibil, care se evaluează potrivit devizului:

Articolul 24.02. Iluminat si forță motrică cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului.

Articolul 24.03. Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile bănești necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare și gunoi, evaluate pe baza devizului.

Articolul 24.04. Poștă, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio si a altelor cheltuieli pentru corespondență evaluate potrivit devizului.

Articolul 24.05. Furnituri de birou cuprinde fondurile bănești necesare achiziționării rechizitelor de birou și se evaluează conform borderoului.

Articolul 24.06. Materiale pentru curățenie cuprinde fondurile bănești necesare achiziționării de materiale pentru curățenie evaluate conform devizului.

Articolul 25. Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea carburanților și lubrifianților pentru autovehicule, piese de schimb și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport și a utilajelor, conform devizului.

Articolul 26. Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea de obiecte cu caracter funcțional sau de uz administrativ-gospodăresc și alte obiecte de inventar care se fundamentează conform devizului.

Articolul 27. Reparații curente cuprinde fondurile pentru efectuarea reparațiilor la mijloacele fixe din patrimoniul Administrației Financiare conform devizului.

Articolul 28. Reparații capitale se fundamentează pe baza devizelor pentru reparații capitale, stabilite prin actele normative in vigoare.

Articolul 29. Cărți și publicații (ChCP) cuprinde fondurile necesare procurării de reviste și publicații de specialitate fundamentate in funcție de:

-numărul necesar de publicații de diferite specialități (P)

-cheltuiala medie anuală cu abonamentele la publicații (Cha)

Relația de calcul este:

ChCP = P ∙ Cha

ChCP = 10 40.000 = 400.000

Articolul 30. Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfășurării unor acțiuni pentru calificarea, perfecționarea și specializarea profesională a salariaților, cheltuieli de protocol, cheltuieli ocazionate cu protecția muncii și alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.

Cheltuieli de capital

Articolul 72. Investiții ale Administrației Financiare cuprinde fondurile bănești necesare obiectivelor de investiții noi și dotările independente, conform devizului.

3.2 Întocmirea bugetului de cheltuieli la Administrația Financiară

Bugetele Administrației Financiare se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile Legii privind finanțele publice.

Exercițiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic și se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.

Angajarea cheltuielilor se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate iar utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri de cele aprobate atrage, în condițiile legii răspunderea celor vinovați.

Administrația Financiară efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale are trezoreriei unde își au deschise conturi. Este interzis să efectueze operațiuni prin bănci comerciale.

Administrația Financiară nu realizează venituri proprii. Această instituție este finanțată exclusiv din credite bugetare pentru acoperirea cheltuielilor materiale si de personal.

BUGETUL DE CHELTUIELI PE ANUL 2001 -mii lei-

CAPITOLUL 4

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA ADMINISTRAȚIA

FINANCIARĂ

4.1.Organizarea contabilității creditelor bugetare

Ordonatorii principali de credite ai Bugetului de Stat, Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat și Bugetului Fondurilor Speciale sunt conducătorii autorității publice, miniștrii și conducătorii celorlalte organe de specialitate ale Administrației Publice Centrale.

Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali, finanțate din bugetul de stat și din bugetul fondurilor speciale sunt, după caz, ordonatori secundari sau terțiari de credite.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, pe unitățile ierarhic inferioare în raport cu sarcinile acestora cuprinse, potrivit legii, în bugetele respective și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii și a bugetelor fondurilor speciale, cu respectarea dispozițiilor legale și repartizează creditele bugetare pe unitățile ierarhic inferioare ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite.

Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le conduc potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Angajarea și efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin buget se aprobă de ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă a controlului financiar preventiv care răspunde de utilizarea cu eficiență și eficacitate a sumelor primite de la buget.

Statul își realizează funcțiile sale printr-o rețea vastă de instituții ale puterii și administrației de stat.

Ministerele, departamentele, și celelalte organe ale Administrației Publice Centrale și Locale ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite precum și instituții publice cu personalitate juridică din subordinea acestora, organizează și conduc contabilitatea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate potrivit bugetului aprobat a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială.

Contabilitatea bugetelor locale se organizează și conduc la nivelul județelor și a municipiului București, municipiilor și sectoarelor bucureștene, orașelor și comunelor potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanțelor care să asigure înregistrarea operațiunilor privind veniturile încasate și plățile efectuate în executarea bugetelor locale și a fondurilor cu destinație specială constituite conform legii, evidența transferurilor din bugetul de stat a fondului de tezaur constituit.

Instituțiile de stat, de subordonare locală care au personalitate juridică și a căror conducători au calitate de ordonatori de credite, organizează și conduc contabilitatea veniturilor și cheltuielilor potrivit bugetului aprobat.

Instituțiile publice finanțate integral sau parțial din venituri extrabugetare organizează și conduc contabilitatea veniturilor extrabugetare pe domenii de activitate.

Instituțiile finanțate de bugetul local, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de Stat organizează și conduc contabilitatea veniturilor creditelor bugetare a plăților de casă și cheltuielilor efective pe capitole și subcapitole de cheltuieli și în cadrul acestora pe articole și aliniate cu ajutorul fișei pentru operațiuni bugetare.

Contabilitatea creditelor bugetare la instituțiile finanțate din bugetul administrației

Centrale de Stat

Potrivit Legii Finanțelor Publice, creditele bugetelor aprobate prin bugetul administrației centrale de stat pot fi folosite la cererea principalilor ordonatori de credite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri bănești.

La solicitarea acordării fondurilor, ordonatorii principali de credite vor avea în vedere următoarele:

solicitarea fondurilor se va face în limita creditelor bugetare și potrivit destinației aprobate pentru cheltuieli curente și cheltuieli de capital în raport cu gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziție anterior

asigurarea utilizării cu eficiență a fondurilor alocate de la buget numai pentru cheltuieli strict necesare realizării acțiunilor autorizate

efectuarea cheltuielilor bugetare se vor efectua numai pe bază de acte justificative întocmite, avizate și aprobate de persoanele autorizate

Ordonatorii principali de credite vor solicita Ministerului Finanțelor deschiderea creditelor bugetare pentru activitatea proprie și a unității subordonate pentru cheltuieli curente și de capital pe baza cererii de deschidere a creditelor bugetare întocmite în trei exemplare.

Pe verso cererii de deschidere a creditelor se menționează separat sursa proprie a creditelor aferente pentru nevoile ordonatorului principal de credite precum și creditele aferente ordonatorilor ierarhici inferiori – ordonatori terțiari și secundari de credite.

După aprobarea cererii de deschidere a creditelor bugetare de către Ministerul Finanțelor, exemplarul unu se transmite la Direcția Județeană de Trezorerie pentru deschiderea creditelor iar exemplarul doi se remite ordonatorului principal ca document de înștiințare a creditelor.

Finanțarea de la bugetul administrației centrale de stat asigură instituției publice necesarul de mijloace bănești pentru desfășurarea activității proprii în baza creditelor bugetare aprobate prin Bugetul de venituri și cheltuieli.

Finanțarea instituției publice nu se face în mod automat, ci pe măsura realizării acțiunilor previzionate și în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior.

Pe baza creditelor bugetare deschise și în limita acestora, unitățile trezoreriei statului efectuează plăți în numerar sau în virament dispuse de instituțiile bugetare pentru îndeplinirea sarcinilor previzionate ce poartă denumirea de plăți de casă.

La instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat contabilitatea are menirea de a oglindi creditele bugetare aprobate cât și creditele deschise și repartizate reflectând toate mișcările intervenite în volumul și structura acestora cu ajutorul unor conturi sintetice în afara bilanțului care se dezvoltă în analitic pe subdiviziunile clasificației bugetare ce permite verificarea modului de respectare a disciplinei bugetare.

Conturile de ordine și evidență evidențiază numai prevederile în limita cărora instituțiile au dreptul să folosească mijloacele bugetare puse la dispoziție.

Instituțiile publice finanțate din bugetul administrației centrale de stat folosesc următoarele conturi în afara bilanțului:

Contul 940 „Credite bugetare aprobate” este un cont de activ.

Contul 940 se debitează cu prevederile trimestriale de credite aprobate și cu suplimentările de credite în cursul trimestrului.

Contul 940 se creditează cu anulările sau reducerile de credite.

Soldul debitor reflectă creditele actualizate la sfârșitul lunii în limita cărora se mai pot efectua plăți de instituțiile publice.

Contul 941 „Credite repartizate din bugetul administrației centrale de stat” ține evidența creditelor deschise pe care ordonatorii principali și secundari le repartizează ordonatorilor terțiari în vederea efectuării plăților de către aceștia.

La ordonatorii principali de credite, contul 941 se debitează cu creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonați. Contul se mai debitează în cursul semestrului cu creditele retrase de la ordonatorii subordonați.

Contul se creditează cu creditele repartizate ordonatorilor subordonați, precum și cu creditele retrase de la Ministerul Finanțelor.

Soldul debitor reflectă creditele care nu au fost încă repartizate la finele perioadei ordonatorilor subordonați.

La ordonatorii secundari de credite, contul 941 se debitează cu creditele repartizate de ordonatorul principal pentru a fi repartizate ordonatorilor terțiari. Contul se mai debitează cu creditele retrase de la ordonatorii terțiari în cursul trimestrului.

Contul se creditează cu creditele repartizate ordonatorilor terțiari precum și cu creditele retrase de ordonatorul principal.

Soldul debitor reflectă creditele nerepartizate la finele lunii ordonatorilor inferiori.

Evidența analitică se ține pe subcapitole în cadrul capitolelor pentru toate creditele de repartizat instituțiilor subordonate și pe toate instituțiile subordonate.

Contul 942 „Creditele bugetare pentru investițiile instituțiilor de stat” este un cont de activ.

Contul 942 se debitează cu alocațiile trimestriale de credite pentru investiții și cu majorările și suplimentările de credite în cursul trimestrului.

Contul 942 se creditează cu anulările sau retragerile de credite ca urmare a nerealizării lucrărilor de investiții prevăzute.

Soldul debitor reflectă creditele bugetare actualizate pentru investiții le finele perioadei în limita cărora se mai pot efectua plăți pentru investiții.

Contul 944 „Credite repartizate din bugetul administrației centrale de stat” funcționează în activitatea tuturor ordonatorilor finanțați din bugetul administrației centrale de stat: principali, secundari și terțiari și evidențiază creditele deschise de la buget pentru cheltuielile proprii prevăzute în bugetul propriu de venituri și cheltuieli.

La ordonatorii principali, în debit se înregistrează creditele bugetare deschise de Ministerul Finanțelor pentru cheltuieli proprii pe baza cererilor pentru deschiderea de credite, iar la ordonatorii secundari și terțiari – creditele primite prin repartizarea de la ordonatorul superior pe baza dispoziției bugetare pentru cheltuieli proprii. Se mai debitează în cursul trimestrului cu majorările sau suplimentările de credite pentru nevoi proprii.

Contul se creditează la ordonatorii principali cu creditele retrase în cursul trimestrului de Ministerul Finanțelor iar la ordonatorii secundari și terțiari cu creditele retrase sau restituite pe baza dispoziției bugetare.

Soldul debitor al contului evidențiază creditele actualizate pentru cheltuieli proprii la finele perioadei în limitele cărora instituțiile bugetare pot efectua plăți de casă. Evidența analitică a creditelor deschise se organizează pe subcapitolele cadrului general al clasificației bugetare a cheltuielilor.

Finanțarea de la bugetele locale a instituțiilor subordonate primăriilor se realizează sub forma alimentării cu mijloace bănești a conturilor lor de disponibil. Alimentarea conturilor se face periodic pe baza cererilor adresate organelor financiare, în limitelor creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli și de disponibilitățile existente în contul unității administrativ – teritoriale respective.

Creditele bugetare aprobate sunt înregistrate în același cont în afara bilanțului 940 „Credite bugetare aprobate” utilizat de instituțiile de stat finanțate din bugetul administrației centrale de stat.

Creditele bugetare aprobate dau dreptul ordonatorilor de credite să primească finanțarea de la bugetele locale și să folosească mijloacele bănești primite prin efectuarea plăților de casă. Asigurarea cu mijloace bănești a instituțiilor de subordonare locală se face în două etape:

în prima etapă se alimentează direct de la buget conturile de disponibil ale ordonatorilor principali de credite, separat pe cele două destinații, pentru cheltuieli proprii și pentru repartizări la instituțiile subordonate.

în a doua etapă ordonatorii principali alimentează conturile de disponibil a ordonatorilor terțiari.

În vederea finanțării de la bugetul local, de la Banca Centrală sau de la trezoreria locală se deschid pentru ordonatorii de credite următoarele conturi:

pentru ordonatorii principali un cont de disponibilități în care li se pune la dispoziție mijloace bănești atât pentru cheltuieli proprii cât și pentru nevoile ordonatorilor terțiari.

ordonatorilor terțiari li se deschid contul de disponibilități în care li se virează de către ordonatorii principali mijloace pentru cheltuielile proprii.

Pentru evidențierea operațiunilor legate de finanțarea bugetară la instituțiile publice de subordonare locală se folosesc conturile:

105 „Disponibil al instituției”

110 „Disponibil pentru sume de mandat și sume de depozit”

118 „Disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate în valută”

700 „Finanțarea de la buget privind anul curent”

702 „Finanțarea de la buget privind anii precedenți și alte surse”

212 „Decontări între instituția superioară și instituțiile subordonate privind finanțarea de la buget”

Contul 105 „Disponibil al instituției” funcționează la ordonatorii de credite principali și terțiari finanțați din bugetele locale și evidențiază mijloace bănești virate la dispoziția lor pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli.

Este un cont de activ de mijloace bănești care se debitează în evidența ordonatorului principal de credite cu sumele primite de la bugetul local drept alimentări cu mijloace bănești pentru efectuarea cheltuielilor proprii și pentru alimentarea cu mijloace bănești a conturilor de disponibil ale ordonatorilor terțiari:

105 „Disponibil al instituției” = 700 „Finanțarea de la buget 15.000.000.000

privind anul curent”

Contul se debitează cu retragerile de sume de la ordonatorii terțiari rămase neutilizate la sfârșitul anului:

105 „Disponibil al instituției” = 212 „Decontări între instituția superioară 5.000.000.000

și instituțiile subordonate privind

finanțarea de la buget”

Contul 105 se debitează cu sumele încasate prin creditul conturilor:

13 „Casa” cu sumele depuse în numerar în contul de disponibil la bancă

150 „Carnete de CEC – uri cu limită de sumă” cu soldul carnetelor de CEC – uri cu limită de sumă nefolosit, virat în contul de disponibil la bancă.

220 „Debitori” cu sumele încasate de la diverși debitori cu care se reconstituie mijloacele bănești

231 „Creditori” cu mijloacele bănești primite de la bugetul administrației centrale de stat pentru plata alocației de stat pentru copii

232 „Decontări cu bugetul statului” cu sumele reprezentând venituri cuvenite bugetului local pentru care nu se stabilesc anticipat debite

510 „Veniturile instituției” cu veniturile proprii încasate în cursul anului, destinate acoperirii cheltuielilor, aprobate prin bugetul propriu.

Contul 105 se creditează cu sumele virate instituțiilor subordonate reprezentând alimentări cu mijloace bănești pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugete:

212 „Decontări între instituția superioară = 105 „Disponibil al instituției” 5.000.000.000

și instituțiile subordonate privind

finanțarea de la buget”

Contul 105 se creditează cu retragerile de sume de la bugetul local din contul de disponibil al ordonatorului principal:

700 „Finanțarea de la buget = 105 „Disponibil al instituției” 15.000.000.000

privind anul curent”

Contul 105 se creditează cu toate plățile din mijloacele bănești obținute la nivelul fiecărui ordonator principal și terțiar pentru aprovizionări de materiale, salarii, procurarea carnetelor de CEC – uri cu limită de sumă, lucrări executate sau servicii prestate prin debitul conturilor:

13 „Casa” cu sumele ridicate din contul de disponibil de la bancă pentru efectuarea plăților în numerar

110 „Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” la finele anului cu sumele virate în contul de disponibil în contul sume de mandat și sume în depozit reprezentând salariile aferente chenzinei a doua pe luna decembrie și alte drepturi de personal

150 „Carnete de CEC – uri cu limită de sumă” cu sumele virate pentru obținerea de carnete de CEC – uri cu limită de sumă

159 „Alte valori” cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale, a bonurilor cantități fixe de carburanți plătite din contul de disponibil la bancă

220 „Debitori” cu sumele ce urmează a fi recuperate de la diverși debitori proveniți din plățile făcute eronat din contul de disponibil

231 „Creditori” cu sumele virate altor instituții, agenți economici și persoane fizice care au fost reținute în prealabil de la personalul instituției, cu sumele virate la bănci finanțatoare a investițiilor reprezentând recuperări de la debitori pentru lipsuri sau degradări de mijloace fixe, precum și cu sumele reprezentând valoarea materialelor rezultate din casarea mijloacelor fixe reținute de instituție

232 „Decontări din bugetul statului” cu sumele virate bugetului reprezentând impozitele reținute precum și alte venituri încasate pentru bugetul statului

233 „Decontări privind asigurările sociale” la finele lunii, cu soldul contribuției de asigurări sociale și a contribuției salariaților pentru plata pensiei suplimentare retrasă de la salariații unității și virate în contul bugetului asigurărilor sociale de stat

234 „Furnizorii” cu sumele plătite furnizorilor pentru materialele aprovizionate sau pentru lucrări executate și lucrărilor prestate

235 „Decontări privind contribuția la constituirea fondului de șomaj” cu contribuția de a instituției și a salariaților la constituirea fondului de șomaj virată la Direcția Județeană de Muncă și Protecție Socială

410 „Cheltuielile instituției” cu sumele plătite care în momentul plății sunt cheltuieli efective

Soldul debitor reprezintă disponibilul bănesc existent în cont la bancă la finele perioadei.

Contul 110 „Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” funcționează la instituțiile publice finanțate din bugetul administrației centrale de stat și din bugetele locale și evidențiază sumele primite de la instituții cu titlu de mandat în vederea efectuării unor operațiuni cum sunt: aprovizionări cu materiale, obiecte de material de mică valoare sau scurtă durată, imprimate, prestări de servicii în contul instituțiilor subordonate – cheltuieli de cazare, transport, hrană pentru delegații care participă la congrese, conferințe, instructaje și alte cheltuieli prevăzute a fi efectuate din sumele primite.

De asemenea evidențiază sumele depuse cu titlul în depozit pentru plata salariilor la chenzina a doua a lunii decembrie, alocațiile de stat pentru copii, premii cuvenite salariaților și alte drepturi ce urmează a fi plătite în cursul anului următor.

Contul 110 este un cont de activ care se debitează cu sumele încasate de la unitățile subordonate pentru efectuarea diverselor operații de mandat și în depozit prin creditul următoarelor conturi:

105 „Disponibil al instituției” cu sumele virate la finele anului din contul de disponibil în contul sume de mandat și sume în depozit reprezentând diverse operații conform normelor legale

231 „Creditori” cu sumele primite de la instituții și agenți economici în vederea efectuării unor operațiuni de mandat.

700 „Finanțarea de la buget privind anul curent” la instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat virate la finele anului în contul sume de mandat în depozit recuperând diversele operații conform normelor legale.

Contul 110 se creditează cu sumele plătite prin debitul următoarelor conturi:

13 „Casa” cu sumele ridicate în numerar pentru efectuarea unor plăți

231 „Creditori” cu plățile efectuate în contul de disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit reprezentând cheltuieli pentru diverse prestări de servicii, executări de lucrări în contul operațiunilor de mandat; cu sumele rămase neutilizate după efectuarea operațiunilor de mandat virate în contul unităților de la care s-au primit

232 „Decontări cu bugetul statului” cu sumele neutilizate după efectuarea plăților pentru care s-au constituit depozite virate la bugetul statului

234 „Furnizori” cu sumele plătite furnizorilor pentru materialele achiziționate, lucrările executate și serviciile prestate

Soldul debitor reprezintă disponibilul bănesc existent în sold la finele perioadei.

Contul 118 „Disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate în valută” este un cont de activ de mijloace bănești.

Cu ajutorul acestui cont, instituțiile publice care au dreptul să rețină sume din valuta încasată, țin evidența sumelor încasate în valută, transformate în lei la cursul oficial și a plăților ce se efectuează din sumele încasate, potrivit bugetului aprobat.

În cadrul acestui cont, evidența se conduce în lei și în valută la cursul oficial.

Contul 118 se debitează cu contravaloarea în lei a sumelor încasate în valută prin creditul conturilor:

13 „Casa” cu sumele în valută depuse în numerar în contul de disponibil

220 „Debitori” cu sumele încasate în valută de la diverși debitori direcți în contul de disponibil, concomitent, se înregistrează și operațiunea de evidențiere a veniturilor încasate care rămân la dispoziția instituției și a sumelor datorate bugetului statului potrivit reglementărilor în vigoare:

531 „Venituri de realizat” = % 25.000.000

232 „Decontări cu bugetul statului” 20.000.000

510 „Veniturile instituției” 5.000.000

510 „Veniturile instituției” cu veniturile realizate care rămân la dispoziția instituției pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în buget pentru care nu au fost create în prealabil debite.

Contul 118 se creditează prin debitul conturilor:

13 „Casa” cu sumele ridicate în numerar din contul de disponibil în valută pentru efectuarea plăților

232 „Decontări cu bugetul statului” cu sumele în valută virate bugetului statului din contul de disponibil

234 „Furnizori” cu sumele plătite furnizorilor din contul de disponibil în valută, pentru materialele aprovizionate, lucrările executate și serviciile prestate

410 „Cheltuielile instituției” cu sumele plătite din contul de disponibil în valută care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli

Soldul debitor al contului reprezintă disponibilitățile din contravaloarea în lei a sumelor încasate în valută existente în sold la finele perioadei.

Contul 700 „Finanțarea de la buget privind anul curent” funcționează numai în contabilitatea ordonatorilor principali finanțați din bugetele locale, fiindcă numai aceștia au relații directe cu bugetul.

Este un cont de pasiv care se creditează în cursul anului cu sumele virate de organele financiare locale în conturile de la bancă ordonatorilor principali pentru alimentările cu mijloace bănești prin debitul contului 105.

Contul 700 se debitează în cursul anului cu sumele retrase la bugetul local prin contul de disponibil al ordonatorului principal prin creditul contului 105, iar la sfârșitul anului cu soldul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închidere prin creditul contului 410. În urma acestei operațiuni contul 700 rămâne de regulă cu sold creditor care se închide prin creditul contului 702:

531 „Venituri de realizat = % 31.000.000

privind anul curent”

410 „Cheltuielile instituției” 30.000.000

702 „Finanțarea de la buget privind 1.000.000

anii precedenți și alte surse”

Contul 702 „Finanțarea de la buget privind anii precedenți și alte surse” funcționează la ordonatorii principali finanțați din bugetele locale evidențiind sursele mijloacelor bugetare provenite din finanțarea anilor precedenți.

Este un cont de pasiv care se creditează cu soldul creditor al contului 700 la sfârșitul anului cât și cu ocazia preluării unor valori materiale și alte activ de la instituții cu ocazia comasării acestora prin debitul conturilor de debitori și materiale. De asemenea se va credita cu valoarea animalelor tinere și la îngrășat ( 610 ) și a animalelor pentru experiență ( 611 ) din prăsilă proprie:

% = 702 „Finanțarea de la buget privind 25.500.000

anul curent”

220 „Debitori” 10.000.000

600 „Materiale” 5.000.000

610 „Animale tinere și la îngrășat” 5.000.000

611 „Animale pentru experiență” 500.000

Contul 702 se debitează prin creditul conturilor:

220, pentru scăderea din evidență a debitelor ca urmare a insolvabilității

600, cu prețul de înregistrare a materialelor degradate și distruse din cauza calamităților

610, cu valoarea animalelor tinere trecute la mijloace fixe

611, cu animalele pierdute din cauza calamităților:

702 „Finanțarea de la buget

privind anul curent” = % 25.500.000

220 „Debitori” 10.000.000

600 „Materiale” 5.000.000

610 „Animale tinere și la îngrășat” 5.000.000

611 „Animale pentru experiență” 500.000

Soldul creditor al contului 702 reprezintă sursele mijloacelor bugetare provenite din finanțarea anilor precedenți la finele perioadei.

Contul 212 „Decontări între instituția superioară și instituțiile subordonate privind finanțarea de la buget” este menit a reflecta raporturile de decontare internă între ordonatorii principali de credite și terțiari ce se nasc în procesul finanțării bugetare, ca urmare a faptului că ordonatorii terțiari nu au relații directe cu bugetul local, ci primesc mijloace bănești numai prin intermediul ordonatorilor principali.

Este un cont bifuncțional ce funcționează în contabilitatea ordonatorilor principali ca un cont de activ, oglindind mijloacele acordate ordonatorilor terțiari pentru alimentarea conturilor de disponibil, prin creditul contului 105:

212 = 105 125.000.000

Contul se creditează cu sumele retrase în cursul anului din contul de disponibil al ordonatorilor terțiari pentru alimentarea conturilor de disponibil, prin creditul contului 105:

212 = 105 125.000.000

Contul se creditează cu sumele retrase în cursul anului din contul de disponibil al ordonatorilor terțiari prin debitul contului 105, cu totalul cheltuielilor din mijloacele bugetare ale instituțiilor subordonate preluate pe baza dării de seamă contabile anuale prin debitul contului 410; precum și cu sumele scăzute reprezentând debitori scoși din evidență, pierderi la materiale distruse de calamități și materiale degradate prin debitul contului 702:

% = 212 „Decontări între instituția 125.000.000

superioară și instituțiile

subordonate privind

finanțarea de la buget”

105 „Disponibil al instituției” 25.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 50.000.000

702 „Finanțarea de la buget privind 50.000.000

anii precedenți și alte surse”

Soldul debitor reflectă existentul de mijloace bănești în sold la finele perioadei.

În contabilitatea ordonatorilor terțiari, contul 212 funcționează ca un cont de pasiv, oglindind sursa din care au fost primite mijloacele, îndeplinind astfel rolul unui cont de finanțare.

Contul se creditează cu mijloacele bănești primite de la ordonatorul principal drept alimentare cu fonduri prin debitul contului 105. Se mai creditează cu prețul de înregistrare al materialelor preluate cu ocazia comasării unor instituții prin debitul contului 600; cu valoarea animalelor tinere și la îngrășat rezultate din prăsilă prin debitul contului 610; cu prețul de înregistrare al animalelor pentru experiență prin debitul contului 611:

% = 212 „Decontări între instituția 125.000.000

superioară și instituțiile

subordonate privind

finanțarea de la buget”

105 „Disponibil al instituției” 25.000.000

600 „Materiale” 25.000.000

610 „Animale tinere și la îngrășat” 25.000.000

611 „Animale pentru experiență” 50.000.000

Contul se debitează cu sumele retrase din contul disponibil de către ordonatorul principal în cursul anului prin creditul contului 105, cu valoarea debitorilor insolvabili, dispăruți, scăzuți ca urmare a insolvabilității prin creditul contului 220; cu totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închidere prin creditul contului 410; cu prețul de înregistrare al materialelor degradate prin creditul contului 600; cu costul efectiv al animalelor tinere ajunse la maturitate și trecute la mijloace fixe, sau moarte din cauza calamităților prin creditul contului 610; cu animalele de experiență pierdute în urma calamităților prin creditul 611:

212 „Decontări între instituția superioară = % 125.000.000

și instituțiile subordonate privind

finanțarea de la buget”

105 „Disponibil al instituției” 25.000.000

220 „Debitori” 25.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 25.000.000

600 „Materiale” 25.000.000

610 „Animale tinere și la îngrășat” 15.000.000

611 „Animale pentru experiență” 10.000.000

Soldul creditor reflectă sursele existente în sold la finele perioadei.

4.2.Organizarea contabilității plăților de casă

Instituțiile bugetare finanțate din bugetul administrației centrale de stat pot să efectueze plăți de casă, după deschiderea sau repartizarea prealabilă a creditelor bugetare, din mijloacele bugetului existente la Banca Centrală.

Plățile de casă cuprind sumele pe care unitățile bancare le eliberează în numerar pe baza cecurilor ( de exemplu ridicarea de sume pentru plata salariilor, burselor, etc. ) sau fără numerar, prin virarea în contul unității beneficiare pe baza dispozițiilor de plată cum sunt furnizorii, creditorii, etc.

Particularitatea finanțării de la bugetul administrației centrale de stat este faptul că ea se realizează sub forma plăților directe din conturile bugetului dispuse de ordonatorii de credite și nu prin intermediul unor conturi de disponibil deschise pe numele ordonatorilor, care să fie alimentați periodic cu disponibilități bănești din bugetul administrației centrale de stat și din care ordonatorii respectivi să facă după aceea diferite plăți.

Evidența plăților de casă la instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat ( ordonatorii principali de credite, secundari și terțiari ) se ține cu ajutorul contului 700 „Finanțarea de la buget privind anul curent”, cont de pasiv. Contul se creditează cu toate plățile efectuate în cursul anului din mijloacele bugetului administrației centrale de stat dispuse de ordonatorii de credite prin debitul conturilor:

13, cu sumele ridicate în numerar

110, cu sumele virate în depozit la finele anului, reprezentând salarii aferente chenzinei a doua a lunii decembrie și alte drepturi de personal

150, cu sume virate pentru obținerea de acreditive

231, cu sumele virate altor instituții, întreprinderi și persoane fizice care au fost reținute în prealabil de la personalul instituției

232, cu sumele virate reprezentând venituri pentru bugetul statului

233, cu soldul contribuției de asigurări sociale și contribuția pentru plata pensiei suplimentare reținută de la personalul unității, virată în contul bugetului asigurărilor sociale

234, cu sumele plătite furnizorilor pentru materialele achiziționate sau pentru lucrări executate și servicii prestate

235, cu contribuția instituției publice și contribuția salariaților la constituirea fondului de șomaj, virată la Direcția județeană de muncă și protecție socială

236, cu alocațiile de burse ale elevilor, studenților și doctoranzilor virată în contul cantinelor

410, cu plățile de case pentru diferite servicii care reprezintă în același timp și cheltuielile efective

702, cu soldul debitor al contului la finele anului:

% = 700 „Finanțare de la buget privind anul 500.000.000

curent”

13 „Casa” 50.000.000

110 „Disponibil pentru suma 15.000.000

de mandat și sume în depozit”

150 „Acreditive” 25.000.000

231 „Creditori” 30.000.000

232 „Decontări cu bugetul statului” 50.000.000

233 „Decontări privind 100.000.000

asigurările sociale”

234 „Furnizori” 25.000.000

235 „Decontări privind contribuția 25.000.000

la constituirea

fondului de șomaj”

236 „Bursieri și doctoranzi” 30.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 50.000.000

702 „Finanțarea de la buget 100.000.000

privind anii precedenți

și alte surse”

Contul 700 se debitează cu sumele recuperate din plățile de casă neutilizate integral în timpul anului reprezentând reconstituirea creditelor bugetare cu sumele depuse în contul de finanțare, prin creditul conturilor:

13, cu sumele în numerar nefolosite și depuse

150, cu soldul carnetelor nefolosit și virat în contul de finanțare

220, cu sumele virate de diverși debitori pentru stingerea obligațiilor

231, cu mijloacele bănești primite de la bugetul administrației centrale de stat pentru plata alocației de stat pentru copii

410, cu soldul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închidere

510, cu veniturile proprii încasate în cursul anului destinate acoperirii cheltuielilor

702, la finele anului cu soldul creditorului rămas după închiderea contului 410:

702 „Finanțarea de la buget

privind anul curent” = % 240.000.000

13 „Casa” 50.000.000

150 „Acreditive” 25.000.000

220 „Debitori” 30.000.000

231 „Creditori” 50.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 15.000.000

510 „Veniturile instituției” 40.000.000

710 „Finanțarea de la buget privind 30.000.000

anii precedenți și alte surse”

Soldul contului 700 la finele anului după închidere poate fi creditor sau debitor.

Soldul creditor = Plățile nete de casă. Cheltuielile efective.

Soldul debitor = Plățile nete de casă. Cheltuielile efective.

Contul 700 se desfășoară analitic pe subdiviziunile cadrului comun al clasificației bugetare pe articole și aliniate ( similară cu cea a contului 105 din sfera instituțiilor locale ) pentru a face posibilă compararea creditelor bugetare aprobate cu plățile nete de casă cu ajutorul „fișei pentru operații bugetare” evidențiind modul în care se respectă disciplina bugetară în instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat.

4.3.Organizarea contabilității cheltuielilor efective

Instituțiile publice înregistrează în evidența lor consumul de muncă vie și materializată ce are loc pentru îndeplinirea sarcinilor și acțiunilor cuprinse în bugetele de venituri și cheltuieli potrivit clasificației bugetare efective.

Cheltuielile bugetare efective cuprind:

consumuri de materiale, combustibil, etc.

plăți pentru servicii prestate și lucrări executate

salarii cuvenite personalului

prețul de înregistrare a obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată și a mijloacelor fixe procurate în executarea acțiunilor aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Evidența cheltuielilor efective se ține cu ajutorul contului 410 „Cheltuielile instituției”, care este un cont de activ ce se debitează în cursul anului pe măsura efectuării cheltuielilor prin creditul conturilor:

105, cu plățile făcute care prin natura lor sunt cheltuieli efective ( convorbiri telefonice, consumul de curent electric, apă, gaze, plata chiriei, etc.)

13, cu plățile în numerar care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli

150, cu cheltuielile de transport și alte servicii achitate din carnete cu limită de sumă

159, cu valoarea timbrelor poștale, bilete de transport precum și a altor valori utilizate pentru nevoile instituției

212, la ordonatorii principali finanțați din bugetele locale cu totalul cheltuielilor instituției subordonate preluate pe baza dării de seamă contabile

220, cu cheltuielile de deplasare decontate de personalul instituției titulari de avansuri

230, cu salariile, premiile și alte drepturi cuvenite personalului pentru munca prestată

233, cu contribuția la asigurări sociale datorată

234, cu prețul de înregistrare a obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată achiziționate, serviciile prestate și lucrările executate de aceștia

235, cu contribuția instituției la constituirea fondului de șomaj

600, cu prețul de înregistrare a materialelor consumate efectiv pentru nevoile instituției

601, cu prețul de înregistrare a materialelor utilizate în prelucrare la terminarea lucrărilor

700, cu plățile făcute din contul de finanțare bugetară la instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat ce se înregistrează direct la cheltuieli în momentul plății:

410 „Cheltuielile instituției” = % 534.000.000

105 „Disponibil al instituției” 30.000.000

13 „Casa” 25.000.000

150 „Acreditive” 50.000.000

159 „Alte valori” 60.000.000

212 „Decontări între instituția 26.000.000

superioară și instituțiile subordonate

privind finanțarea de la buget”

220 „Debitori” 35.000.000

230 „Decontări cu salariații” 46.000.000

233 „Decontări privind asigurările sociale” 16.000.000

234 „Furnizori” 45.000.000

235 „Decontări privind contribuția 20.000.000

la constituirea fondului de șomaj”

600 „Materiale” 26.000.000

601 „Materiale în prelucrare” 65.000.000

700 „Finanțarea de la buget 90.000.000

privind anul curent”

Contul 410 se creditează prin debitul conturilor:

212, la ordonatorii terțiari din bugetele locale cu totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închiderea contului de cheltuieli bugetare

220, cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru cheltuieli nelegale și neeconomicoase

510, la sfârșitul anului, cu cheltuielile efectuate în cursul anului și acoperirea în primul rând din veniturile proprii rezultate

700, la ordonatorii principali, secundari și terțiari finanțați din bugetul administrației centrale de stat la ordonatorii principali, finanțați din bugetele locale la finele anului cu soldul cheltuielilor efectuate în cursul anului pentru închidere:

% = 410 „Cheltuielile instituției” 154.000.000

212 „Decontări între instituția superioară 25.000.000

și instituțiile subordonate

privind finanțarea de la buget”

220 „Debitori” 36.000.000

510 „Veniturile instituției” 61.000.000

700 „Finanțarea de la buget

privind anul curent” 32.000.000

Contul 410 se creditează la ordonatorii finanțați din bugetul local într-o corespondență diferită, dacă ne referim la ordonatorii terțiari sau principali.

În contabilitatea ordonatorilor terțiari contul 410 se creditează prin debitul contului 212 pe când la ordonatorii principali prin debitul contului 700. În instituțiile finanțate din bugetul republican, 410 se creditează pentru închidere întotdeauna prin debitul contului 700 întrucât contul 700 funcționează în contabilitatea ordonatorilor de toate gradele: principali, secundari, terțiari.

Soldul debitor în cursul anului reprezintă cheltuielile efective ale instituțiilor publice la finele perioadei iar după închidere contul se soldează.

Evidența analitică a contului 410 se desfășoară pe structura cadrului comun al clasificației bugetare pe articole și aliniate cu ajutorul „fișei pentru operații bugetare” care grupează creditele bugetare aprobate, plățile nete de casă și cheltuielile efective pe cele trei conturi: 940; 700 sau 105 și 410.

Cheltuielile efective, ca și plățile nete de casă, nu pot să nu depășească creditele bugetare aprobate pe total cât și pe structura clasificației bugetare, situație ce se evidențiază operativ cu ajutorul acestei fișe.

Contul 411 „Cheltuieli din credite externe” ține evidența creditelor externe contractate cu garanția statului sau credite externe cu garanție guvernamentală, a cheltuielilor efectuate din aceste credite, până la rambursarea lor.

Este un cont de activ care se debitează cu cheltuielile efectuate din credite externe, după caz pentru procurarea de bunuri de la furnizorii externi și recepționate pe baza documentelor transmise de furnizorii externi, potrivit acordurilor de împrumut încheiate prin creditul contului 234:

411 „Cheltuieli din credite externe” = 234 „Furnizori” 500.000.000

Contul 411 se creditează prin debitul conturilor: 706 și 707, cu valoarea ratelor scadente achitate pentru rambursarea creditelor externe, pentru închiderea contului de cheltuieli de credite externe:

% = 411 „Cheltuieli din credite externe” 500.000.000

706 „Finanțarea din credite 200.000.000

externe guvernamentale”

707 „Finanțarea din credite 300.000.000

externe cu garanția statului”

Soldul debitor al contului reprezintă cheltuielile efectuate din credite externe rambursate la un moment dat.

Contabilitatea analitică se conduce distinct, pentru fiecare credit contractat.

Contul 412 „Diferențe de curs valutar” ține evidența diferențelor de curs valutar rezultate în urma lichidării creanțelor sau datoriilor în valută, disponibilităților în devize aflate în conturi bancare sau casierie, precum și cele aferente creditelor externe cu garanția statului sau guvernamentale, urmare a reevaluării acestora la cursul valutar din ultima zi a lunii.

Este un cont bifuncțional, care se debitează prin creditul conturilor:

118, cu diferențele de curs nefavorabile rezultate în urma reevaluării disponibilităților în devize aflate în conturi bancare

13, la finele lunii, cu diferențele de curs nefavorabile în urma reevaluării dispozițiilor în devize aflate în casierie

225, cu diferențele de curs nefavorabile rezultate în urma încasării creanțelor urmare a scăderii cursului valutar

706, 707, la finele lunii, cu diferențele de curs nefavorabile rezultate în urma reevaluării creditelor externe la cursul valutar din ultima zi a lunii:

412 „Diferențe

de curs valutar” = % 185.000.000

118 „Disponibil din contravaloarea în lei 23.000.000

a sumelor încasate în valută”

13 „Casa” 32.000.000

225 „Clienți” 15.000.000

706 „Finanțarea din credite 61.000.000

externe guvernamentale”

707 „Finanțarea din credite externe 54.000.000

cu garanția statului”

Contul 412 se creditează prin debitul conturilor:

118, cu diferențele de curs favorabil rezultate în urma încasărilor creanțelor, urmare a creșterii cursului valutar la finele lunii, cu diferențele favorabile din reevaluarea disponibilităților în devize din conturile bancare

13, la finele lunii cu diferențele de curs favorabile rezultate în urma reevaluării disponibilului din casierie

234.02, cu diferențele favorabile în urma lichidării datoriilor, urmare a scăderii cursului valutar

706, 707, la finele lunii, cu diferențele de curs favorabile rezultate în urma reevaluării creditelor externe la cursul valutar din ultima zi a lunii:

% = 412 „Diferențe de curs valutar” 244.000.000

118 „Disponibil din 65.000.000

contravaloarea în lei a

sumelor încasate în valută”

13 „Casa” 21.000.000

234.02 „Furnizori externi” 42.000.000

706 „Finanțarea din credite 53.000.000

externe guvernamentale”

707 „Finanțarea din credite 63.000.000

externe cu garanția statului”

Soldul debitor sau creditor al contului la finele anului se repartizează în anul următor.

4.4.Organizarea contabilității operațiilor bănești

Evidența operațiilor de încasări și plăți în numerar se realizează la instituțiile publice prin intermediul casieriei organizată în cadrul compartimentului financiar contabil.

Operațiile de încasări și plăți în numerar se efectuează cu respectarea strictă a prevederilor regulamentului operațiunilor de casă.

Evidența operațiunilor bănești cu numerar se organizează la casierie cât și în cadrul compartimentului financiar contabil. Plățile în numerar trebuie făcute pe bază de documente justificative avizate pentru controlul financiar preventiv și aprobate de ordonatorul de credite.

Casierul este obligat să țină la zi evidența operativă a încasărilor și plăților în numerar cu ajutorul „registrului de casă” care evidențiază zilnic încasările și plățile pe măsura efectuării lor, iar la sfârșitul zilei se stabilește soldul de casă. Actele de casă se predau zilnic împreună cu un exemplar din registrul de casă la compartimentul financiar – contabil pentru înregistrare.

Încasările în numerar la instituțiile publice, altele decât ridicările de numerar de la bănci sau de la celelalte instituții de credit, se fac pe bază de chitanță sau de alte documente cu funcție similară aprobate de organele competente.

Ridicarea sumelor în numerar de la bănci sau de la celelalte instituții de credit se face pe bază de cecuri în numerar emise de compartimentul financiar – contabil.

Emitere cecurilor în numerar și ridicarea numerarului sunt permise numai pentru alimentarea casieriei cu fonduri bănești. Cecurile în numerar se mai pot emite de către instituțiile publice care au deschise conturi curente la Casa de Economii și Consemnațiuni și pentru alte operații decât alimentarea casieriei cu fonduri bănești, dar numai cazurile aprobate de CEC.

Încasările în numerar de la persoane fizice sau juridice reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, a lucrărilor executate se efectuează pe baza documentelor de încasare vizate pentru controlul financiar preventiv cu excepția unor încasări de la populație pentru care ministerele și alte organe central au stabilit, potrivit legii, ca acestea să fie supuse controlului ulterior.

Instituțiile publice depun integral în termenele și condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor la bănci sau alte instituții de credit la care au deschise conturile, direct sau prin poștă, sumele încasate ca venituri bugetare cu excepția plăților aprobate expres prin dispozițiile legale și a sumelor necesare pentru restituirea veniturilor greșit încasate sau fără cauză.

Instituțiile publice care nu încasează încasări în numerar sau realizează încasări mici pot ridica de la bănci sau de la celelalte instituții de credit și pot păstra în casierii de la o zi la alta pentru efectuarea unor cheltuieli mărunte și urgente, sume în numerar în limita soldului de casă stabilit acestora de către băncile sau instituțiile de credit la care au deschise conturile.

În caz de necesitate, băncile sau instituțiile de credit pot revizui limita soldului de casă.

Instituțiile publice pot păstra în cadru limitei soldului de casă numai numerarul provenit din restituiri de avansuri nefolosite, din ridicări din conturi de disponibil precum și alte sume aprobate prin acte normative.

Sumele încasate de către instituțiile publice ca venituri bugetare nu fac parte din limita soldului de casă.

Instituțiile publice cărora li se stabilește limita soldului de casă pot păstra în casierii peste această limită timp de trei zile lucrătoare de la ridicarea numerarului exclusiv ziua ridicării, inclusiv ziua plății sau restituirii:

sumele necesare pentru plata retribuțiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurări sociale, pensiilor premiilor și a altor drepturi asimilate

sumele reținute din retribuții sau alte drepturi bănești cu titlul de garanții, de pensii de întreținere sau cu un alt titlu potrivit dispozițiilor legale

În cazul în care unele plăți menționate mai sus se fac la subunități situate în afara localității de sediu al instituției publice iar decontarea sumelor nu se poate face în termenul stabilit băncile pot acorda termene de păstrare a numerarului mai mari de trei zile, fără a depăși șapte zile.

Sumele încasate după terminarea programului de funcționare a băncilor la care își au deschise conturile pot fi păstrate peste limita soldului de casă cu condiția să fie depuse sau utilizate în ziua următoare.

Plățile în numerar se fac pe bază de documente vizate pentru controlul financiar preventiv și aprobate de persoanele competente.

Documentele de plată, vizate și aprobate, se predau casierului de către compartimentul financiar – contabil.

La primirea documentelor de plată, casierul trebuie să verifice:

existența, valabilitatea și autenticitatea semnăturilor prin care se dispune plata prin confruntarea acestora cu specimenele de semnături, comunicate în prealabil casierului

existența anexelor la documentul de plată

Plățile în numerar se fac numai persoanelor indicate în documente sau celor împuternicite de acestea pe bază de procură autentificată specială sau generală.

Pentru plățile făcute unor persoane din afara unității, casierul trebuie să solicite acestora actele de identitate înscriind pe documentele de plată seria și numărul actului de identitate și cu unitatea care l-a eliberat.

Persoanele care primesc numerarul semnează pe documentul de plată numai cu cerneală sau pastă indicând data primirii sumei.

Dacă plata se face către mai multe persoane pe bază de state de retribuții, primitorii semnează în rubrica corespunzătoare din aceste documente.

Plata retribuțiilor și a altor drepturi se face de casier pe bază de state de retribuții și liste de plată.

La expirarea termenelor prevăzute pentru plata retribuțiilor și a altor drepturi, casierul are obligația:

să aplice pe statul de retribuții sau celelalte documente de plată ștampila cu textul „Achitat” sau să scrie mențiunea „Depus” precum și numărul și data documentului de depunere în dreptul numelui persoanei căreia nu i s-a achitat sumele respective

să întocmească lista nominală a persoanelor care nu au încasat retribuțiile sau alte drepturi

să menționeze pe centralizatorul statului de retribuții sau al listelor de plată sumele efectiv plătite și cele neachitate și să confrunte aceste sume cu totalul documentelor respective, după care să semneze

să depună în termenele prevăzute, la banca sau la instituția de credit la care are deschis contul, sumele neplătite. Plata retribuțiilor și a alte drepturi neridicate la termen se face pe bază de liste de plată, care cuprind: numele și prenumele persoanei căreia urmează să i se achite drepturile respective, funcția acesteia, marca sau numărul matricol, luna în care a figurat în stat, suma de plată și semnătura beneficiarului.

Operațiile de încasări și plăți în numerar se țin în evidența instituțiilor publice cu ajutorul contului 13 „Casa”, cont de activ care se debitează cu operațiile de încasare a numerarului în casieria proprie prin creditul conturilor:

105 „Disponibil al instituției” cu sumele ridicate din contul de disponibil al ordonatorului de credite pentru efectuarea plăților în numerar

110 „Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” cu sumele ridicate în numerar din contul de disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit privind activitățile autofinanțate pentru efectuarea plăților în numerar

159 „Alte valori” cu sumele depuse la casierie din vânzarea biletelor și programelor de spectacole, biletelor de intrare în muzee, expoziții, din taxe telefonice, legitimații de masă pentru cantine

220 „Debitori” cu sumele încasate în numerar de la debitorii instituției

225 „Clienți” cu sumele încasate în numerar de la clienți

231 „Creditori” cu sumele încasate în numerar din imputații pentru care nu s-a obținut suspendarea executării și nici titlul executoriu

232 „Decontări privind bugetul statului” cu plusurile de numerar constatate cu ocazia verificării casieriei

510 „Veniturile instituției” cu sumele încasate în numerar în cursul anului și destinate acoperirii cheltuielilor realizate

520 „Veniturile activității autofinanțate” cu veniturile din activitatea de autofinanțare încasate în numerar

530 „Venituri anticipate” cu sumele încasate în numerar pentru venituri încasate anticipat

620 „Produse” cu sume încasate în numerar din vânzarea produselor atelierelor școală și din alte activități

700 „Finanțarea de la buget privind anul curent” cu sumele ridicate în numerar din contul de finanțare bugetară

Contul 13 se creditează cu plățile efectuate prin debitul conturilor:

105 „Disponibil al instituției” cu sumele depuse în numerar în contul de disponibil la bancă

110 „Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” cu sumele depuse în numerar

120 „Disponibil privind activitățile autofinanțate” cu sumele depuse în numerar în contul de disponibil la bancă

159 „Alte valori” cu valoarea tichetelor de călătorie, timbrelor fiscale și poștele plătite în numerar

220 „Debitori” cu sumele avansurilor spre decontare acordate în numerar titularilor de avansuri și cu minusul de numerar din casierie imputat casierului

230 „Decontări cu salariații” cu sumele plătite în numerar din casierie drept salarii și alte drepturi cuvenite salariaților

231 „Creditori” cu sumele plătite în numerar creditorilor instituției

232 „Decontări cu bugetul statului” cu sumele depuse în numerar în contul bugetului statului reprezentând venituri încasate

233 „Decontări privind asigurările sociale” cu ajutoarele plătite în numerar salariaților

236 „Bursieri și doctoranzi” cu bursele plătite în numerar elevilor, studenților și doctoranzilor

410 „Cheltuielile instituției” cu sumele plătite în numerar care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli

420 „Cheltuielile activităților autofinanțate” cu sumele plătite în numerar reprezentând cheltuieli din mijloace autofinanțate

600 „Materiale” cu sumele plătite în numerar pentru achiziționarea materialelor

700 „Finanțare de la buget privind anul curent” cu depunerea veniturilor încasate în numerar în contul de finanțare bugetară

Soldul debitor reprezintă numerarul existent în casieria instituției la finele zilei.

Plățile efectuate în numerar, pentru mărfurile procurate din fondul pieței pentru nevoile instituției se ține cu ajutorul contului în afara bilanțului 971 „Plăți în numerar pentru mărfuri cumpărate din fondul pieței”, care se debitează cu plafonul valoric în limita căruia instituția este autorizată să se aprovizioneze cu materialele din fondul pieței, cu plata în numerar și se creditează cu plățile efectuate din numerar. Soldul debitor arată plafonul la finele zilei în limita căruia se mai pot face cumpărături.

Instituțiile publice au posibilitatea să efectueze plăți fără numerar cu ajutorul carnetelor de cecuri cu limită de sumă, pentru achitarea unor categorii de prestări servicii cum sunt: cheltuieli de transport, a taxelor de magazinaj, a taxelor de încărcare – descărcare și a altor taxe percepute la expedierea sau eliberarea mărfurilor sosite la destinație, precum și achiziționarea de materiale în cadrul plafonului valoric.

Carnetele de cecuri cu limită de sumă se procură de la banca care consemnează suma aferentă carnetului într-un cont special, prin preluarea ei din contul instituției plătitoare și evidența acestora în cadrul instituției se ține cu ajutorul contului 150 „Acreditive”. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea carnetelor de cecuri cu limita de sumă obținute de la bancă prin creditul conturilor: 105, 120 și 700 potrivit formulei:

150 „Acreditive” = % 700.000.000

105 „Disponibil al instituției” 30.000.000

120 „Disponibil privind activitățile 270.000.000

autofinanțate”

700 „Finanțarea de la buget privind anul 400.000.000

curent”

Contul 150 se creditează cu plățile efectuate cu cecuri din aceste carnete prin debitul conturilor:

105, 120 și 700 cu soldul carnetelor de cecuri nefolosit virat în contul de disponibil de la bancă

220, cu valoarea cecurilor din carnetele imputate persoanelor vinovate cu sumele plătite furnizorilor

410 și 420 cu serviciile și prestațiile achitate

600, cu prețul de înregistrare al materialelor procurate și achitate:

% = 150 „Acreditive” 313.000.000

105 „Disponibil al instituției” 32.000.000

120 „Disponibil privind activitățile 45.000.000

autofinanțate”

700 „Finanțarea de la buget privind 70.000.000

anul curent”

220 „Debitori” 50.000.000

234 „Furnizori” 26.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 15.000.000

420 „Cheltuielile activității autofinanțate” 50.000.000

600 „Materiale” 25.000.000

Soldul debitor reprezintă valoarea carnetelor de cecuri cu limită de sumă aflate în instituție din care se mai pot efectua plăți.

Contul 159 „Alte valori” ține evidența timbrelor fiscale și poștale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantități fixe (BCF) de carburanți și lubrifianți plătite de instituție și care urmează a fi ridicate ulterior de la unitățile de desfacere, valoarea nominală a biletelor de intrare în muzee, carnetele de masă pentru cantine, etc.

Este un cont de activ care se debitează prin creditul conturilor:

105, 120 și 700 cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale, a bonurilor cantități fixe de carburanți plătite din contul de disponibil

13, cu valoarea tichetelor de călătorie, timbrelor fiscale și poștale procurate din avansuri spre decontare

531, cu valoarea nominală a biletelor și programelor de spectacole, a biletelor de intrare în muzee, expoziții, parcuri, grădini zoologice distribuite în vederea vânzării:

159 „Alte valori” = % 290.000.000

105 „Disponibil al instituției” 61.000.000

120 „Disponibil privind 32.000.000

activitățile de autofinanțare”

700 „Finanțare de la buget privind anul curent” 23.000.000

13 „Casa” 75.000.000

220 „Debitori” 56.000.000

531 „Venituri de realizat” 43.000.000

Contul 159 se creditează cu valoarea altor valori consumate prin debitul conturilor:

13, cu sumele depuse la casierie din vânzarea biletelor și altor valori

220, cu valoarea tichetelor de călătorie eliberate personalului unității ce urmează a fi decontate ulterior

410 și 420 cu valoarea altor valori folosite pentru nevoile instituției

531, cu valoarea legitimaților de masă distribuite și încasate

600, cu prețul de înregistrare al carburanților procurați pe bază de bonuri cantități fixe:

% = 159 „Alte valori” 230.000.000

13 „Casa” 35.000.000

220 „Debitori” 38.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 13.000.000

420 „Cheltuielile activităților 25.000.000

autofinanțate”

531 „Venituri de realizat” 61.000.000

600 „Materiale” 58.000.000

Soldul debitor reprezintă valoarea timbrelor fiscale, poștale, tichetelor etc aflate în unitate la finele perioadei.

Evidența analitică se organizează pe feluri de valori și pe persoane gestionare.

4.5. Organizarea contabilității decontărilor cu debitorii si creditorii

instituției

Evidența decontărilor cu debitorii

Evidența decontărilor cu debitorii la instituțiile bugetare se ține cu ajutorul contului 220 „Debitori” reprezentând avansuri spre decontare acordate personalului pentru operațiuni de aprovizionare sau în scop de deplasare și avansuri acordate de ordonatorii superiori unor instituții subordonate ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite și nici evidența contabilă proprie, valoarea uniformelor și echipamentului de lucru distribuit personalului, a garanțiilor depuse de instituție, precum și sumelor trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru efectuarea unor cheltuieli nelegale și neeconomicoase, respectiv pagube aduse instituției.

Înregistrarea creanțelor în contul 220 „Debitori” se face pe baza proceselor verbale de control, proceselor verbale de inventariere sau pe baza titlurilor executorii de la instanțele judecătorești.

Contul 220 „Debitori” este un cont de activ care se debitează cu drepturilor instituției față de debitorii săi și se creditează cu sumele încasate sau decontate de aceștia precum și cu cele scăzute în urma insolvabilității sau prescrierii. Soldul debitor reflectă valoarea debitelor existente în evidență și încasate de la debitori.

Debitorii insolvabili sau dispăruți se trec în evidență separat și se înregistrează cu ajutorul contului în afara bilanțului, de activ, 910 „Debitori scoși din activ și urmăriți în continuare” până la reactivarea sau împlinirea termenului de prescripție. Contul se debitează cu sumele datorate de debitorii insolvabili sau dispăruți scoși din activul instituției și se creditează cu sumele reactivate ca urmare a revenirii debitorilor la starea de solvabilitate ( concomitent se face formula 220 = 531 sau sumele a căror termene de urmărire s-au prescris). Soldul debitor arată debitorii insolvabili existenți în sold la finele perioadei.

Instituțiile bugetare pot avea debitori grupați analitic din avansuri spre decontare: -lipsuri și imputații

– alți debitori

Contul decontărilor cu debitorii din avansuri spre decontare, 220.01, ține evidența avansurilor acordate în numerar și valoarea biletelor speciale de călătorie eliberate titularilor de avans pe timp limitat necesare în vederea executării unor sarcini de serviciu în alte localități. Avansul se acordă pe baza „ordinului de deplasare” ce constituie dispoziția dată personalului ce urmează a se deplasa cât și justificarea cheltuielilor efectuate în timpul deplasării (plata transportului, cazării și indemnizația cuvenită personalului care se deplasează). Contul se mai debitează cu sumele virate de către ordonatorul superior într-un cont de titulari de avansuri deschis la Banca Centrală pe numele instituției subordonate ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite:

220 „Debitori” = % 228.000.000

01.Avansuri

spre decontare

13 „Casa” 95.000.000

159 „Alte valori” 35.000.000

120 „Disponibil privind 62.000.000

activitățile autofinanțate”

700 „Finanțarea de la buget privind anul curent” 36.000.000

Contul se creditează cu justificarea avansurilor primite prin debitul conturilor:

13, cu sumele restituite din avansurile nefolosite

159, cu valoarea tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale procurate din avansuri

230, dacă recuperarea unor sume din avansuri se face prin reținerea din retribuție

410 sau 420, cu valoarea decontului de cheltuieli de deplasare

600, cu prețul de înregistrare al materialelor procurate din avansuri

700, cu sumele rămase necheltuite de instituțiile subordonate ai căror conducători au calitatea de titulari de avansuri:

% = 220 „Debitori” 291.000.000

01. Avansuri spre decontare

13 „Casa” 35.000.000

159 „Alte valori” 60.000.000

230 „Decontări cu personalul” 25.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 61.000.000

420 „Cheltuielile activităților 35.000.000

autofinanțate”

600 „Materiale” 25.000.000

700 „Finanțarea de la buget 50.000.000

privind anul curent”

Soldul debitor reflectă avansurile acordate și nedecontate la finele perioadei. În cazul în care decontul de cheltuieli nu se depune la termen iar sumele nefolosite din avansuri nu se restituie către instituție, titularii de avansuri plătesc o penalizare pentru fiecare zi de întârziere.

Evidența analitică a avansurilor spre decontare se ține pe titularii de avansuri.

În cazul debitorilor din lipsuri și imputații, 220.02 instituțiile bugetare au relații cu debitorii proveniți din lipsuri de materiale, mijloace fixe, mijloace bănești, alte valori, ca urmare a pagubelor produse instituției.

De regulă aceste pagube provin de la personalul instituției cu funcții gestionare sau alți lucrători care se fac vinovați pentru producerea pagubelor, având obligația de a le achita.

Instituțiile varsă la buget sumele recuperate de la debitorii proveniți din pagube aduse avutului obștesc, cu excepția imputațiilor pentru mijloacele fixe care se varsă la bancă.

Contul 220.02 se debitează prin creditul conturilor respective de valori:

13, cu minusul de numerar din casierie imputat casierului

150, cu valoarea cecurilor din carnete cu limită de sumă constatată lipsă imputate persoanelor vinovate

159, cu valoare biletelor și programelor de spectacole, tichetelor de călătorie, a timbrelor fiscale și poștale constatate lipsă

231, cu sumele imputate pentru mijloace fixe lipsă sau distruse

410 sau 420, cu sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate pentru cheltuieli nelegale și neeconomicoase

600 și 601 cu prețul de înregistrare al materialelor și a celor predate pentru prelucrarea terților constatate lipsă

531, cu diferența dintre suma imputată mai mare și valoarea de înregistrare a materialelor mai mică sau cu valoarea debitorilor reactivați, lipsuri de obiecte de inventar:

220 „Debitori” = % 357.000.000

02. Debitori din lipsuri și imputații

13 „Casa” 50.000.000

150 „Acreditive” 32.000.000

159 „Alte valori” 80.000.000

231 „Creditori” 10.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 23.000.000

420 „Cheltuielile activităților 15.000.000

autofinanțate”

600 „Materiale” 25.000.000

601 „Materiale în prelucrare” 62.000.000

531 „Venituri de realizat” 60.000.000

Contul se creditează cu ocazia încasării sumelor imputate evidențiindu-se stingerea raporturilor de decontare cu debitorii respectivi prin debitul conturilor:

105, 118, 120, cu sumele încasate de la debitori direct în contul de disponibil de la bancă

13, cu sumele încasate în numerar

230, cu sumele reținute prin statul de salarii

232, cu sumele virate de la buget către debitori

212, cu valoarea debitorilor insolvabili dispăruți scăzuți din activul instituției finanțată din bugetele locale având calitatea de ordonatori terțiari de credite

700, cu sumele virate de debitori în contul de finanțare bugetară pentru stingerea obligației:

% = 220 „Debitori” 489.000.000

02. Debitori din lipsuri

și imputații

105 „Disponibil al instituției” 50.000.000

118 „Disponibil din contravaloarea 32.000.000

în lei a sumelor

încasate în valută”

120 „Disponibil privind 36.000.000

activitățile autofinanțate”

13 „Casa” 65.000.000

230 „Decontări cu salariații” 31.000.000

232 „Decontări cu bugetul 82.000.000

statului”

212 „Decontări între instituția 90.000.000

superioară și instituțiile

subordonate privind

finanțarea de la buget”

700 „Finanțare de la buget 100.000.000

privind anul curent”

Pentru sumele încasate în plus peste valoarea de înregistrare a materialelor urmează altă înregistrare pentru evidențierea obligației de a vărsa la buget aceste sume prin debitarea contului 531 „Venituri de realizat” și creditarea contului 232 „Decontări cu bugetul statului”:

531 „Venituri de realizat” = 232 „Decontări cu bugetul statului” 250.000.000

și concomitent se face decontarea potrivit formulei:

232 „Decontări cu bugetul statului” = % 250.000.000

13 „Casa” 50.000.000

700 „Finanțarea de la buget 200.000.000

privind anul curent”

Soldul debitor evidențiază mijloacele imputate și neîncasate la finele perioadei.

Evidența analitică a contului 220.02 se conduce pe fiecare debitor în parte.

În activitățile instituției publice pot interveni relații de decontare cu alți debitori, 220. în această categorie vom distinge debitori proveniți din plăți făcute eronat din contul de disponibil, prin creditul conturilor:

105 și 700, cu cota parte din valoarea echipamentului și uniformelor ce se recuperează de la personalul instituției

531, cu sumele ce urmează a se înscrie de la diferite persoane fiice sau juridice în favoarea bugetului cum sunt taxele de spitalizare, venituri din chirii

700, cu sumele virate altor unități prin executarea unor operațiuni de mandat

702, cu valoarea debitorilor preluați de la alte unități cu ocazia comasării instituțiilor:

220 „Debitori” = % 147.000.000

Alți debitori

105 „Disponibil al instituției” 50.000.000

531 „Venituri de realizat” 42.000.000

700 „Finanțarea de la buget privind anul curent” 25.000.000

702 „Finanțarea de la buget din anii precedenți 30.000.000

și alte surse”

Contul se creditează cu sumele încasate de la diverși debitori prin bancă prin debitul contului 105 sau în numerar prin debitul conturilor 13; cu valoarea debitorilor insolvabili dispăruți scăzuți din activul instituției finanțată din bugetele locale și ai căror conducători au calitatea de ordonatori terțiari de credite prin debitul contului 212; prin debitul conturilor 520, 531, cu creanțele înregistrate anterior în aceste conturi și scăzute din activul instituției ca urmare a insolvabilității, dispariției debitorilor sau prescrierii dreptului de urmărire; prin debitul contului 702 la instituțiile finanțate din bugetul administrației centrale de stat la ordonatorii principali din bugetele locale cu creanțele înregistrate anterior în acest cont scăzute din activul instituției:

% = 220 „Debitori” 335.000.000

Alți debitori

105 „Disponibil al instituției” 90.000.000

13 „Casa” 25.000.000

212 „Decontări între instituția superioară 75.000.000

și instituțiile subordonate privind

finanțarea de la buget”

520 „Venituri ale activității autofinanțate” 52.000.000

531 „Venituri de realizat” 31.000.000

702 „Finanțarea de la buget, privind 62.000.000

anii precedenți și alte surse”

Soldul debitor reflectă debitele neîncasate la sfârșitul perioadei.

Instituțiile publice mai au relații de decontare cu clienții pentru produsele vândute, lucrările executate, serviciile prestate facturate precum și materialelor rezultate prin scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, din declanșarea bunurilor și a celorlalte materiale vândute ce se ține cu ajutorul contului 225 „Clienți”. Este un cont de activ, care se debitează cu sumele datorate de clienți prin creditul conturilor:

531, cu prețul de înregistrare al serviciilor prestate facturate care se încasează ulterior prin bancă

600, cu prețul de înregistrare al materialelor vândute și facturate ce se încasează prin bancă

601, cu prețul de înregistrare al materialelor utilizate în prelucrare, la terminarea lucrărilor executate pentru alte instituții sau populației

620, cu prețul de înregistrare al produselor vândute facturate rezultate din activitatea unității ce urmează a se încasa prin bancă:

225 „Clienți” = % 550.000.000

531 „Venituri de realizat” 50.000.000

600 „Materiale” 300.000.000

601 „Materiale în prelucrare” 200.000.000

Contul 225 se creditează cu sumele încasate de la clienți prin debitul conturilor:

105, cu sumele încasate prin bancă de la instituțiile publice de subordonare locală

120, cu sumele încasate de la clienți pentru produsele livrate, serviciile prestate

13, cu sumele încasate în numerar de la clienți:

% = 225 „Clienți” 250.000.000

105 „Disponibil al instituției” 150.000.000

120 „Disponibil privind 50.000.000

activitățile autofinanțate”

13 „Casa” 50.000.000

Soldul debitor evidențiază sumele datorate de clienți și neîncasate la finele perioadei.

Evidența analitică se ține pe fiecare client în parte.

Evidența decontărilor cu creditorii și furnizorii

Contul 231 „Creditori” ține evidența relațiilor de decontare cu o serie de creditori care pot fi regii autonome, societăți comerciale sau persoane fizice provenind din:

sume reținute din salarii pe baza hotărârilor instanțelor judecătorești în favoarea altor instituții, agenți economici și persoane fizice

sume reținute pentru achitarea ratelor la locuințe proprietate personală și la unitățile comerciale

sume reținute pentru constituirea garanțiilor materiale

contribuie la costul biletelor de tratament balnear și odihnă

sume primite de la instituții pentru efectuarea operațiunilor de mandat

imputații pentru mijloace fixe constatate lipsă

Contul 231 „Creditori” este un cont de pasiv, se creditează cu obligațiile instituției față de creditori prin debitul conturilor:

105, 120, 700, cu mijloacele bănești primite de la bugetul administrației centrale de stat pentru plata alocației de stat pentru copii

110, cu sumele primite de la instituții pentru efectuarea unor operații de mandat

13, cu sumele încasate în numerar de la personalul instituției

220, cu sumele imputate pentru lipsuri de mijloace fixe

230, cu sumele reținute prin statul de salarii pentru mărfuri cumpărate cu plata în rate, chirii, cu salarii neridicate la termen

233, cu ajutoarele de asigurări sociale neridicate la plata chenzinei a doua a salariilor

600, cu materiale rezultate din casarea mijloacelor fixe reținute de instituție:

% = 231 „Creditori” 300.000.000

105 „Disponibil al instituției” 62.000.000

120 „Disponibil privind activitățile autofinanțate” 32.000.000

700 „Finanțare de la buget privind anul curent” 25.000.000

110 „Disponibil pentru sume de mandat 15.000.000

și sume în depozit”

13 „Casa” 63.000.000

220 „Debitori” 51.000.000

230 „Decontări cu salariații” 25.000.000

233 „Decontări privind asigurările sociale” 12.000.000

600 „Materiale” 15.000.000

Contul 231 se debitează prin creditul conturilor:

105, 120, 700, cu sumele virate altor instituții, agenți economici, organizații obștești și persoane fizice pentru rate, chirii, popriri, salarii

110, cu sumele rămase necheltuite după efectuarea operațiilor de mandat, virate în conturile unităților de la care s-au primit

13, cu sumele plătite în numerar creditorilor

232, cu sumele datorate creditorilor cuvenite bugetului statului după prescrierea lor:

231 „Creditori” = % 287.000.000

105 „Disponibil al instituției” 15.000.000

120 „Disponibil privind activitățile 25.000.000

autofinanțate”

700 „Finanțare de la buget privind 65.000.000

anul curent”

110 „Disponibil pentru sume de mandat 85.000.000

și sume în depozit”

13 „Casa” 61.000.000

232 „Decontări cu bugetul statului” 36.000.000

Soldul creditor reflectă sumele datorate creditorilor și neachitate la finele perioadei.

Evidența analitică a decontărilor cu creditorii se organizează pe fișa analitică pentru fiecare instituție sau persoană fizică.

Contul 233 „Decontări privind asigurările sociale” ține evidența contribuției instituției și a angajaților la formarea fondului pentru asigurările sociale și a contribuției instituției și a personalului permanent sau având calitatea de colaboratori, pentru constituirea fondului asigurărilor sociale de sănătate.

Contribuția la asigurările sociale se calculează lunar prin aplicarea unei cote procentuale stabilite prin lege de 35%, 40%, 45% asupra fondului de salarii brut realizat și constituie o cheltuiala ce se suportă în proporție de două treimi de instituția publică (adică 23,33% ) pentru condiții normale de muncă și o treime (adică 11,67% ) de către angajați.

Contul 233 este un cont de pasiv care se creditează prin debitul conturilor: 410, 420, 421, 491 potrivit formulei:

% = 233 „Decontări privind 100.000.000

asigurările sociale”

410 „Cheltuielile instituției 30.000.000

de la buget”

420 „Cheltuielile instituției publice 10.000.000

finanțată din venituri extrabugetare”

421 „Cheltuieli din fonduri 7.000.000

cu destinație specială”

491 „Cheltuieli din venituri pentru 53.000.000

finanțarea de bază a instituțiilor de

învățământ superior”

Contul 233 se creditează cu contribuția de 11,67% a salariaților la asigurările sociale și contribuția de 7% a asiguraților pentru fondul de asigurări sociale de sănătate:

230 „Decontări cu salariații” = 233 „Decontări privind asigurările sociale” 17.000.000

02. Decontări privind contribuția 10.000.000

asiguraților la asigurările sociale

04. Decontări privind contribuția 7.000.000

asiguraților la fondul de sănătate

Contul 233 se debitează cu sumele virate sau plătite din contul asigurărilor sociale de stat, cu dispoziția de plată tip CAS odată cu ridicarea chenzinei a doua la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, precum și cu contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate virată la Casa Județeană de Asigurări Sociale de Sănătate prin creditul conturilor: 700, 120, 119, 191.

Contul 233 se mai debitează prin creditul conturilor: 13, 231, 232:

233 „Decontări privind

asigurările sociale” = % 230.000.000

700 „Finanțare de la buget 100.000.000

privind anul curent

120 „Disponibil al instituției 30.000.000

finanțată din venituri extrabugetare”

119 „Disponibil pentru finanțarea 10.000.000

activității de bază a instituțiilor

de învățământ superior”

13 „Casa” 50.000.000

231 „Creditori” 10.000.000

232 „Decontări cu bugetul statului” 30.000.000

Soldul creditor reflectă contribuția la asigurările sociale nedecontate de instituție la finele perioadei.

Contabilitatea analitică a contului 233 se desfășoară astfel:

233.01 „Decontări privind contribuția angajatorilor la asigurările sociale”

233.02 „Decontări privind contribuția asiguraților la asigurările sociale”

233.03 „Decontări privind contribuția angajatorilor la fondul inițial de asigurări sociale

de sănătate”

233.04 „Decontări privind contribuția asiguraților la fondul inițial de asigurări sociale

de sănătate”

Contul 234 „Furnizori” reprezintă o altă categorie de creditori cu care instituțiile publice au relații de decontare – fiind agenți economici – față de care au datorii temporare ocazionate de aprovizionările cu materiale și alimente, obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată, lucrări executate și servicii prestate.

Contul 234 „Furnizori” este un cont de pasiv, se creditează cu sumele datorate furnizorilor prin debitul conturilor:

410,420, cu prețul de înregistrare a obiectelor de inventar achiziționate, a serviciilor prestate și lucrărilor executate de aceștia

600, cu prețul de înregistrare a materialelor și ambalajelor primite:

% = 234 „Furnizori” 500.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 100.000.000

420 „Cheltuielile activităților autofinanțate” 200.000.000

600 „Materiale” 200.000.000

Contul 234 se debitează cu sumele plătite acestora din disponibilitățile bănești ale instituției prin creditul conturilor:

13, 105, 110, 120, 150, 700, 220, cu sumele plătite furnizorilor din avansuri spre decontare

232, cu sumele datorate furnizorilor, cuvenite bugetului statului după prescriere:

234 „Furnizori” = % 344.000.000

13 „Casa” 50.000.000

105 „Disponibil al instituției” 45.000.000

110 „Disponibil pentru sume 32.000.000

de mandat și sume în depozit”

120 „Disponibil privind 36.000.000

activitățile autofinanțate”

150 „Acreditive” 25.000.000

700 „Finanțare de la buget privind 36.000.000

anul curent”

220 „Debitori” 62.000.000

232 „Decontări cu bugetul statului” 58.000.000

Soldul creditor reflectă sumele datorate furnizorilor și neachitate la finele perioadei.

Evidența analitică se ține pe fiecare furnizor în parte cu ajutorul fișelor sintetice.

4.6.Organizarea contabilității decontărilor cu salariații

Contul 230 „Decontări cu salariații”, ține evidența drepturilor de salarii a premiilor de orice fel cuvenite salariaților instituțiilor publice.

Salarizarea personalului instituțiilor bugetare se face de regulă după timp, iar salariul tarifar, stabilit pe oră, zi sau lună se acordă acestuia pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu.

Necesarul de personal al instituțiilor bugetare se stabilește prin statele de funcții aprobate de organele competente. Drepturile de salarii cuvenite personalului se calculează la finele lunii când se întocmesc statele de salarii.

Drepturile de salarii se achită de regulă chenzinal în cote egale de circa 50% din salariul de încadrare.

Contul 230 „Decontări cu salariații” este un cont de pasiv de surse atrase care își începe funcționarea prin a se debita cu achitarea chenzinei întâia cuvenită personalului pe baza listelor de avans:

230 „Decontări cu salariații” = 13 „Casa” 150.000.000

Contul se creditează la finele lunii pe baza statelor de salarii, de pensii, etc. cu drepturile cuvenite personalului prin debitul conturilor 410 și 420:

% =230 „Decontări cu salariații” 150.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 100.000.000

420 „Cheltuielile activităților 50.000.000

autofinanțate”

Contul se debitează la finele lunii cu plata chenzinei a doua cuvenită personalului instituției prin creditul contului 13; cu reținerile de salarii efectuate în cazul imputațiilor prin creditul contului 220; cu sumele reținute în favoarea altor unități pentru chirii, mărfuri cumpărate cu plata în rate cât și în favoarea altor persoane fizice pe bază de prevederi legale, acte executorii sau salarii neridicate la termen prin creditul contului 231; cu impozitul pe salarii datorat și reținut de la salariați din creditul contului 232; cu contribuția personalului pentru pensia suplimentară reținută prin creditul contului 233; cu contribuția salariaților la constituirea fondului de șomaj prin creditul contului 235:

230 „Decontări cu salariații” = % 200.000.000

13 „Casa” 50.000.000

220 „Debitori” 36.000.000

231 „Creditori” 25.000.000

232 „Decontări cu bugetul statului” 21.000.000

233 „Decontări privind 54.000.000

asigurările sociale”

235 „Decontări privind contribuția 14.000.000

la fondul de șomaj”

Se înregistrează virarea sumelor creditorilor, bugetului statului și bugetului asigurărilor sociale:

% = 700 „Finanțarea de la buget 400.000.000

privind anul curent”

231 „Creditori” 100.000.000

232 „Decontări cu bugetul statului” 100.000.000

233 „Decontări privind asigurările 100.000.000

sociale”

235 „Decontări privind contribuția la 100.000.000

constituirea fondului de șomaj”

Soldul creditor reprezintă sume datorate personalului și neachitate la sfârșitul lunii.

Plata salariilor pentru instituțiile bugetare se face pentru chenzina întâia între 16-20 ale lunii, iar pentru chenzina a doua între 1 și 5 ale lunii următoare. În vederea efectuării plății drepturilor de salarii aferente lunii decembrie se face în primele zile ale lunii ianuarie a anului următor și potrivit principiului anualității bugetare sumele neachitate până la finele anului bugetar își pierd valabilitatea și se anulează. În acest scop pentru a putea efectua plata chenzinei a doua a lunii decembrie, inclusiv alocațiile de stat pentru copii, premiile cuvenite personalului și alte drepturi legale ce urmează a fi efectuate în anul următor se virează în ultima zi lucrătoare a anului într-un cont de sume în depozit la Banca Comercială. În contabilitatea instituțiilor bugetare, acesta este Contul 110 „Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” care se va debita cu aceste drepturi cuvenite personalului prin creditul conturilor 700 sau 105, după caz:

110 „Disponibil pentru sume = % 300.000.000

de mandat și sume în depozit”

700 „Finanțarea de la buget 150.000.000

privind anul curent”

105 „Disponibil al instituției” 150.000.000

În luna ianuarie a anului următor se ridică suma cuvenită chenzinei a doua și se achită personalului.

13 „Casa” = 110 „Disponibil pentru suma de mandat 150.000.000

și suma în depozit”

230 „Decontări cu salariații” = 13 „Casa” 150.000.000

Sumele cuvenite diverșilor creditori, în favoarea bugetului statului și a fondului e asigurări sociale se virează în ultimele zile ale anului fără a mai fi trecute în contul 110.

Principalele criterii de repartizare pe salariați a stimulentelor:

contribuția efectivă la activitatea de confiscare și valorificare a bunurilor, de aplicare și încasare a penalităților

contribuția personalului la identificarea și atragerea de venituri bugetare

contribuția la aplicarea mecanismelor de urmărire a încasării veniturilor datorate statului

competența profesională

îndeplinirea corectă și la timp a activităților programate, calitatea serviciilor prestate, prevenirea și lichidarea debitelor, conducerea la zi a evidențelor

încasarea în timp scurt a penalităților

Cuantumul lunar:

cel mult 3 salarii pentru persoana care contribuie la confiscarea, aplicarea și încasarea penalității, identificarea și atragerea de venituri la bugetul de stat, bugetele locale, fondurile speciale

Salariații care participă efectiv la valorificarea bunurilor confiscate și încasarea penalităților:

personalul Direcției Generale a Controlului Financiar de Stat și a direcțiilor controlului financiar de stat sin cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat care participă la acțiunile de restructurare economică, disciplină financiară, repatriere valută

personalul din alte compartimente care contribuie la activitatea de încasări

personalul de specialitate și conducere

personalul care ocupă funcția de demnitar

Parlamentul țării a adoptat Legea privind Statutul funcționarilor publici la data de 29 noiembrie 1999. Această lege definește în „Dispoziții generale” funcția publică , sintagmă care înseamnă „ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabilite de autoritatea sau instituția publică, în temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale”.

Acest ansamblu de atribuții și responsabilități se realizează, în fapt, de persoana numită de către conducătorul autorității sau instituției publice, cu respectarea legii, și care se numește funcționarul public.

Legea face diferențiere între funcțiile publice și funcții cu demnitate publică.

Persoanele numite sau alese în funcții de demnitate publică au calitatea de funcționari publici și nu intră sub incidența Legii numărul 188 / 1999. Dacă ne referim la autoritățile administrației publice locale, din această categorie fac parte primarii și vice-primarii localităților, președinții și vicepreședinții consiliilor județene. Diferențierea trebuie riguros respectată, întrucât, sistemul de salarizare a celor două categorii este diferit.

Salariații instituțiilor publice beneficiază în perioada delegării sau detașării de următoarele drepturi:

indemnizația stabilită pentru delegare (detașare)

decontarea cheltuielilor de transport

decontarea cheltuielilor de cazare

decontarea cheltuielilor de transport în cadrul localității în care își desfășoară activitatea

Decontarea cheltuielilor de transport se face pentru distanțe mai mari de 5 kilometri astfel:

cu avionul pe orice distanță

pe cale ferată după tariful clasei a doua pe o distanță de până la 300 kilometri și după tariful clasei întâi pe distanțe mai mari de 300 de kilometri

cu autoturismul proprietate personală, cu aprobarea prealabilă a conducătorului unității, în acest caz se va deconta echivalentul a 7,5 litri benzină la 100 kilometri parcurși

cu mijloacele de transport ale unității sau cu cele de transport în comun

Decontarea cheltuielilor de cazare se face astfel:

în limita tarifelor practicate la punctele turistice de două stele, iar în situații deosebite și pe baza declarației pe proprie răspundere, decontarea se poate face în limita tarifelor de trei stele

în cazul în care salariații nu prezintă documente privind cazarea aceste cheltuieli se compensează prin plata pe fiecare noapte

Legea numărul 154 / 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică se aplică și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în sectorul bugetar.

Gestiunea sistemului de stabilire a salariului de bază se asigură de către ordonatorul principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilite prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale și bugetul fondurilor speciale.

Stabilirea salariilor de bază individuale se face potrivit normelor de evaluare a performanței individuale.

Indemnizația de conducere poate fi reevaluată anual.

Salariul de bază pentru persoanele cu funcții de conducere este cel corespunzător funcției de execuție, gradului sau treptei profesionale la care se adaugă o indemnizație de conducere, diferențiată în raport cu complexitatea și răspunderea ce revin funcției de conducere care face parte din salariul de bază.

Salariul de bază a unui angajat se reevaluează anual de către angajatori, cu respectarea limitelor prevăzute pentru gradul profesional sau treapta profesională în care acesta este încadrat.

În limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul local și bugetele fondurilor speciale, ordonatorul principal de credite defalcă, pentru aparatul propriu și pentru unitățile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale, în vederea realizării sarcinilor programate.

4.7.Organizarea contabilității materialelor, obiectelor de inventar

Evidența operațiilor privind materialele

În activitățile lor, instituțiile publice folosesc cantități însemnate de materiale pe care le procură din fondurile ce sunt puse la dispoziție de la buget.

Materialele ce se utilizează de instituțiile bugetare sunt de diferite feluri în funcție de specificul activității pe care o desfășoară.

Materialele puse la dispoziția instituțiilor publice constituie o componentă însemnată a patrimoniului, fapt ce impune o bună păstrare și corectă gestionare a acestora. Evidența bugetară trebuie să fie un instrument al asigurării integrității valorilor materiale din aceste unități.

Valorile materiale intră în întregime în gestiunea instituțiilor pe mai multe căi:

achiziționarea de la furnizori

rezultate din prelucrare

rezultate din activitatea proprie a instituției

rezultate din casarea mijloacelor fixe sau scoaterea din folosință a bunurilor de inventar de mică valoare sau scurtă durată

rezultate din plusurile constatate la inventar

Materialele achiziționate se predau la magazie, cu anumite excepții, cum sunt: materialele de uz gospodăresc procurate în cantități mici și rechizite de birou care se dau direct în consum, nu se mai înregistrează în conturile de materiale, ci direct în conturile:

410 „Cheltuielile instituției”

420 „Cheltuielile activităților autofinanțate”

Primirea materialelor în gestiunea instituțiilor se face pe baza documentelor însoțitoare astfel:

materialele procurate de la furnizori se înregistrează pe baza facturilor, avizelor de expediție, scrisori de trăsură, nota de recepție și constatarea de diferențe

materiale provenite de la alte unități în cadrul acțiunilor centralizate, transferate între depozite, rezultate din activitatea instituției, materiale ridicate în plus sau nefolosite restituite magaziei, se înregistrează pe baza „bon de transfer, predare, restituire”

materiale rezultate din casarea mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar se înregistrează pe baza „proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale”

plusurile de inventar se înregistrează pe baza „procesului verbal întocmit de comisia de inventariere”

Eliberarea materialelor din magaziile instituțiilor bugetare se face pe bază de:

bon de consum pentru consumul curent, materiale destinate lucrărilor de investiții și reparații curente și capitale

dispoziție de livrare – aviz de expediție pentru materiale destinate vânzării, trimise spre prelucrare la terți, în custodie sau spre păstrare

Evidența operativă a intrărilor și ieșirilor de materiale se organizează la locurile de depozitare de către gestionari, cantitativ pe feluri de materiale, sortimente, calități și dimensiuni – cu ajutorul „fișei de magazie” sau „fișei de evidență a materialelor și obiectelor de inventar pe locurile de folosință” în cazul subunităților fără contabilitate proprie din cadrul instituțiilor publice.

După ce au fost înregistrate în evidența operativă a magaziei, documentele de intrare și eliberare a materialelor se predau zilnic la compartimentul financiar – contabil.

Evidența sintetică a materialelor se ține cu ajutorul contului 600 „Materiale” ce evidențiază operațiile de primire, eliberare de materiale în gestiunea instituțiilor publice.

Materialele aprovizionate de la furnizori se înregistrează în contabilitate la prețurile de livrare prevăzute în documentele justificative primite, materialele rezultate din producția proprie, materialelor refolosibile, recuperate la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe și din declanșarea unor bunuri altele decât mijloacele fixe, plusurile de inventar și resturile menajere ale cantinelor se înregistrează la prețurile stabilite potrivit dispozițiilor legale, iar cele achiziționate de la fondul pieței se înregistrează la prețurile cu amănuntul.

Cheltuielile efectuate cu transportul și aprovizionarea materialelor de la depozitul furnizorului până la instituție, cheltuielile cu manipularea materialelor se înregistrează direct în contul 410 sau 420.

Contul 600 „Materiale” este un cont de activ care se debitează cu materialele intrate în magazie prin creditul conturilor:

13, cu materialele achiziționate și plătite în numerar

150, cu prețul de înregistrare a materialelor procurate și achitate cu cecuri din carnete cu limită de sumă

159, cu carburanții procurați pe bază de bonuri cantități fixe

212, la ordonatorii de credite terțiari ai bugetelor locale cu prețul materialelor preluate din comasarea și diferențele de preț din reevaluarea stocurilor de materiale din magazie

213, cu prețul materialelor primite de la instituția superioară

220, cu materiale achiziționate din avansuri spre decontare

231, cu materialele rezultate din scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe

234, cu materialele și ambalajele primite de la furnizori

337, cu prețul materialelor primite ca donație

520, cu materialele recuperate de la costumele scoase din uz

531, cu materialele rezultate din scoaterea din folosință a obiectelor de inventar

702, cu prețul de înregistrare a materialelor preluate din comasarea instituțiilor:

600 „Materiale” = % 1.200.000.000

13 „Casa” 100.000.000

150 „Acreditive” 100.000.000

159 „Alte valori” 100.000.000

213 „Alte decontări” 100.000.000

220 „Debitori” 50.000.000

231 „Creditori” 100.000.000

234 „Furnizori” 50.000.000

337 „Fonduri cu destinație specială” 25.000.000

520 „Veniturile activităților autofinanțate” 75.000.000

531 „Venituri de realizat” 100.000.000

601 „Materiale în prelucrare” 200.000.000

702 „Finanțarea de la buget privind 200.000.000

anii precedenți și alte surse”

Contul se creditează cu materiale eliberate pentru consum sau alte destinații prin debitul conturilor:

212, la ordonatorii terțiari finanțați din bugetele locale cu prețul de înregistrare al materialelor degradate, distruse din cauza calamităților

213, cu materialele transmise instituțiilor finanțate din alte bugete

220, cu materialele constate lipsă sau degradate, imputate

225, cu prețul de înregistrare al materialelor vândute și facturate

337, cu materialele din donații consumate

410 și 420, cu prețul de înregistrare al materialelor consumate efectiv

520, cu materialele degradate

601, cu materialele predate spre prelucrare

702, cu prețul de înregistrare al materialelor degradate sau distruse din cauza calamităților:

% = 600 „Materiale” 400.000.000

212 „Decontări între instituția superioară 60.000.000

și instituțiile subordonate privind

finanțarea de la buget”

213 „Alte decontări” 40.000.000

220 „Debitori” 36.000.000

225 „Clienți” 50.000.000

337 „Fonduri cu destinație specială” 32.000.000

410 „Cheltuielile instituției” 15.000.000

420 „Cheltuielile activităților autofinanțate” 35.000.000

520 „Veniturile activităților autofinanțate” 40.000.000

601 „Materiale în prelucrare” 61.000.000

702 „Finanțare de la buget privind 31.000.000

anii precedenți”

Soldul debitor reprezintă valoarea materialelor în stoc la preț de înregistrare.

Evidența analitică a materialelor se ține pe feluri sau categorii de materiale grupate pe magazii (gestiuni) potrivit metodei folosite:

metoda operativ contabilă (pe solduri)

cantitativ – valorică

global – valorică

În evidența materialelor intervin și unele conturi în afara bilanțului. Astfel, materialele refuzate cu ocazia recepției, neachitate furnizorilor și rămase în custodia instituțiilor se ține cu ajutorul contului 902 „Valori materiale primite în custodie” care funcționează în partidă simplă.

Se debitează cu valorile materiale refuzate cu ocazia recepției neachitate furnizorilor și rămase în custodia acestora pe baza documentelor de însoțire.

Se creditează cu valori materiale restituite furnizorilor sau altor beneficiari.

Soldul debitor reflectă valorile materiale aflate în stoc, în custodie.

Contul 601 „Materiale în prelucrare” ține evidența materialelor și produselor aflate în prelucrare în cadrul instituției sau la terți.

Se debitează prin creditul contului 600, cu prețul de înregistrare a materialelor date spre prelucrare.

601 = 600 100.000.000

Se creditează prin debitul conturilor:

220, cu materialele date pentru prelucrare, constatate lipsă

225, cu prețul materialelor utilizate în prelucrare pentru alte instituții sau populație

410, 420, 492, cu prețul materialelor utilizate în prelucrare

% = 601 150.000.000

220 25.000.000

225 10.000.000

410 15.000.000

420 50.000.000

492 50.000.000

Soldul debitor reflectă valoarea materialelor în prelucrare aflate în sold la finele perioadei.

Evidența obiectelor de inventar

Din categoria obiectelor de inventar fac parte acele obiecte cu caracter funcțional sau de uz administrativ gospodăresc cu o valoare individuală sub 8.000.000 lei, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată mai mică de un an indiferent de valoarea lor.

Nu fac parte din această categorie, fiind considerate materiale, următoarele: anvelope și camere auto, obiecte gospodărești care se consumă într-un timp scurt.

Sarcina evidenței obiectelor de inventar este de a reflecta cantitativ și valoric, obiectele aflate în magazie și a celor predate în folosință pe fiecare loc în parte, până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor. În acest sens, trebuie să se organizeze în mod corespunzător evidența operativă, sintetică și analitică a acestora.

Evidența sintetică a obiectelor de inventar se realizează cu ajutorul conturilor:

602 „Obiecte de inventar în magazie”

603 „Obiecte de inventar în folosință”

604 „Obiecte de inventar aflate la terți”

Contul 602 „Obiecte de inventar în magazie” ține evidența stocurilor și mișcarea obiectelor de inventar în magaziile instituției. Este un cont de activ care se debitează cu obiectele de inventar intrate în magazie prin creditul conturilor:

311, cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar procurate (concomitent se înregistrează la cheltuieli valoarea obiectelor procurate prin formula 410 = 234)

604, cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar intrate de la terț:

602 „Obiecte de inventar

în magazie” = % 500.000.000

311 „Fondul obiectelor de inventar” 250.000.000

604 „Obiecte de inventar aflate la terți” 250.000.000

Contul 602 se creditează cu obiecte de inventar ieșite din magazie prin debitul conturilor:

311, cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar declasate

603, cu prețul obiectelor de inventar date în folosință

604, cu prețul obiectelor predate terților pentru reparare, recondiționare sau prelucrare:

% = 602 „Obiecte de inventar

în magazie” 600.000.000

311 „Fondul obiectelor de inventar” 200.000.000

603 „Obiecte de inventar în folosință” 150.000.000

604 „Obiecte de inventar aflate la terți” 250.000.000

Soldul debitor reprezintă valoarea obiectelor de inventar aflate în stoc la preț de înregistrare.

Contul 603 „Obiecte de inventar în folosință” ține evidența obiectelor de inventar aflate în folosința instituțiilor publice. Este un cont de activ, care se debitează cu obiecte de inventar date în folosință prin creditul contului 602:

603 „Obiecte de inventar în folosință” = 602 „Obiecte de inventar 100.000.000

în magazie”

Contul 603 se creditează cu obiecte de inventar scoase din uz prin debitul contului 311:

311 „Fondul obiectelor de inventar” = 603 „Obiecte de inventar 100.000.000

în folosință”

Soldul debitor reflectă valoarea obiectelor de inventar în folosință la preț de înregistrare.

Contul 604 „Obiecte de inventar aflate la terți” ține evidența obiectelor de inventar predate terților pentru reparare sau recondiționare. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea obiectelor de inventar aflate la terți spre reparare prin creditul contului 602:

604 „Obiecte de inventar aflate la terți” = 602 „Obiecte de inventar 100.000.000

în magazie”

Contul se creditează cu obiectele intrate în magazie înapoiate de la terți prin debitul conturilor:

220, cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar predate terților, reclamate de aceștia

602, cu prețul de înregistrare al obiectelor de inventar înapoiate în urma reparării intrate în magazie:

% = 604 „Obiecte de inventar 400.000.000

aflate la terți”

220 „Debitori” 150.000.000

602 „Obiecte de inventar 250.000.000

în magazie”

Soldul debitor reprezintă valoarea obiectelor de inventar aflate la terți pentru reparare sau recondiționare.

Casarea obiectelor de inventar este o operațiune care se efectuează la o instituție în baza propunerilor făcute ca urmare a inventarierii sau ca urmare a imposibilității valorificării unor bunuri ce nu mai sunt necesare instituției.

Bunurile aflate în stare de funcționare, indiferent de durata de folosință, pot fi transmise fără plată către alte instituții publice dacă acestea nu mai sunt necesare instituției care le are în administrare, sau dacă, potrivit reglementărilor în vigoare, instituția nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv, dar care poate fi folosit de altă instituție.

Dacă, după parcurgerea tuturor etapelor de transmitere fără plată, bunurile materiale sau piesele nu au putut fi valorificate, acestea pot fi declasate și casate în condițiile legii, ordonatorul de credite bugetare fiind răspunzător pentru organizarea operațiunilor respective, astfel încât să nu existe posibilitatea sustragerii sau înlocuirii unor bunuri noi cu bunuri vechi.

Cu ocazia inventarierii, care, în temeiul articolului 8 aliniatul 1 din Legea Contabilității, este obligatorie și se efectuează cel puțin odată pe an, de regulă la sfârșitul anului, cu ocazia încheierii exercițiului bugetar, se stabilește existența tuturor elementelor de activ și de pasiv cantitativ valoric sau numai valoric, după caz.

Rezultatele inventarierii se înscriu de către Comisia de inventariere, după confirmarea de către compartimentul de contabilitate a soldurilor scriptice, într-un proces verbal.

Procesul verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conțină, în principal, următoarele elemente:

data întocmirii

numele și prenumele membrilor Comisiei de inventariere

numărul și data actului de numire a Comisiei de inventariere

gestiunea inventariată

data începerii și terminării operațiunii de inventariere

rezultatele inventarierii

concluziile și propunerile Comisiei cu privire la cele constatate

propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar și de clasare sau casare a unor bunuri materiale

alte aspecte legate de gestiunea inventariată

Propunerile cuprinse în procesul verbal al Comisiei de inventariere se prezintă în termen de trei zile de la data încheierii operațiunilor de inventariere administratorului unității patrimoniale. Acesta, cu avizul conducătorului compartimentului financiar contabil și al șefului compartimentului juridic, decide, în cel mult cinci zile asupra soluționării propunerilor făcute, cu respectarea dispozițiilor legale.

Conform articolului 32 din Legea 15 / 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, de clasarea și casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe sunt de competența consiliilor de administrație ale agenților economici, respectiv a responsabilului cu gestiunea ordonatorului principal de credite bugetare.

Dreptul de a aproba casarea mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar și declasarea și casarea unor bunuri materiale altele decât mijloacele fixe, aparține instituțiilor conduse de directorii generali ai direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene în calitate de ordonatori secundari de credite din subordinea Ministerului Finanțelor și directorului general al Direcției generale a vămilor.

4.8.Organizarea contabilității mijloacelor fixe

În categoria mijloacelor fixe se includ obiectele singulare sau complexul de obiecte, care îndeplinesc cumulativ două condiții:

o valoarea de inventar de cel puțin 8.000.000 lei

durată de serviciu normată mai mare de un an

Sunt asimilate și se înregistrează ca mijloace fixe:

valori de muzeu

obiecte de artă și expoziție

cărți din biblioteci

investițiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie și pentru amenajarea terenurilor, lacurilor, bălților și iazurilor

Mijloacele fixe ce se folosesc în instituțiile publice au o structură diferită în funcție de natura activității pe care o desfășoară au o serie de trăsături prin care se deosebesc de cele aparținând agenților economici. Au de regulă un caracter neproductiv, de administrație; nu sunt amortizate, iar cheltuielile ocazionate pentru înlocuirea și repararea lor sunt acoperite de la bugetul de stat.

Căile de intrare a mijloacelor fixe în instituțiile publice sunt:

prin înzestrare de la stat la înființarea instituției

prin construcții și achiziții pe calea investițiilor

prin luare în chirie

prin plusuri la inventar

Intrările de mijloace fixe se consemnează în documente justificative ce diferă în funcție de calea de intrare, astfel:

proces verbal de recepție

proces verbal de recepție preliminară

proces verbal de punere în funcțiune

proces verbal de transformare

bon de mișcare a mijloacelor fixe

contract sau proces verbal de închiriere

proces verbal de inventariere

Căile de ieșire a mijloacelor fixe din instituții sunt:

bonul de mișcare a mijloacelor fixe

prin scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materiale

Mijloacele fixe din patrimoniul instituției trebuie să figureze în inventarul acesteia. După intrarea mijlocului fix în instituție se înscrie în „registrul numerelor de inventar” și i se atribuie un număr de inventar aplicat pe obiectul respectiv ce stă pe toată durata de folosință și concomitent se întocmește „fișa mijlocului fix” ca document de evidență analitică a mijloacelor fixe. „Registrul pentru evidența mijloacelor fixe” servește ca document de atribuire a numerelor de inventar la mijloacele fixe și ca document de evidență la unitățile care nu au organe proprii de contabilitate. Pentru a asigura păstrarea, folosirea rațională și integritatea mijloacelor fixe la instituții se organizează evidența operativă pe locuri de folosință cu ajutorul „listei de evidență și inventariere a mijloacelor fixe”.

Înregistrarea în evidență a mijloacelor fixe la instituțiile publice se face la valoarea de inventar ce diferă în funcție de modalitatea de achiziționare astfel: mijloacele fixe intrate prin achiziționare se înregistrează la prețul de procurare inclusiv cheltuielile de transport, instalare și punere în funcțiune. Cele intrate prin construire sau confecționări, cu totalul cheltuielilor efectuate pentru realizarea investiției inclusiv cheltuielile de transport, cota bazei, costul ambalajelor nerecuperabile.

Mijloacele fixe intrate prin transfer se înregistrează la valoarea consemnată în documentele de transfer iar cheltuielile de transport și montare ocazionate de transfer nu măresc valoarea de inventar.

Mijloacele fixe intrate prin plusuri la inventar sau a mijloacelor independente rezultate din dezmembrarea sau scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe se înregistrează la valoarea stabilită prin documentele de evaluare. Bunurile primite prin donație sau descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice se înregistrează la valoarea estimată conform normelor în vigoare.

Mijloacele fixe își păstrează valoarea de inventar neschimbată până la scoaterea lor din funcțiune prin casare. Modificarea valorii de inventar se poate face cu cheltuielile efectuate pentru completări, îmbunătățiri sau modernizări ori în caz de reevaluare a mijloacelor fixe conform dispozițiilor legale.

Mijloacele fixe intrate în patrimoniul instituțiilor publice se înregistrează în evidența sintetică cu ajutorul contului 01 „Mijloace fixe și terenuri”, cont de activ care se debitează cu intrările de mijloace fixe prin creditul contului 307:

01 „Mijloace fixe și terenuri” = 307 „Fondul mijloacelor 100.000.000

fixe și terenurilor”

Contul 01 se creditează cu ieșirile de mijloace fixe prin debitul contului 307:

307 „Fondul mijloacelor

fixe și terenurilor” = 01 „Mijloace fixe și terenuri” 100.000.000

Soldul debitor indică valoarea de inventar a mijloacelor fixe existente în instituții la finele perioadei.

Contul 01 se defalcă pe următoarele conturi sintetice de gradul doi:

011 „Terenuri”

012 „Amenajări la terenuri”

013 „Mijloace fixe”, care se defalcă în următoarele conturi analitice:

01 „Clădiri și construcții”

02 „Mașini, utilaje și instalații de lucru”

03 „Aparate și instalații de măsurare, control și reglare”

04 „Mijloace de transport”

05 „Animale și plantații”

06 „Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier și aparatură birotică”

Contul 011 „Terenuri” evidențiază terenurile aflate în administrarea instituțiilor publice sau deținute de organizațiile obștești, după caz. Este un cont de activ care se debitează prin creditul contului 306, 307 cu valoarea terenurilor primite în administrare din dotări.

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea terenurilor aflate în administrarea instituțiilor publice la finele perioadei.

Contul 012 „Amenajări la terenuri” ține evidența amenajărilor la terenuri– împrejmuiri, lucrări de acces, etc. realizate în limita creditelor aprobate de buget. Este un cont de activ care se debitează prin creditul conturilor 306, 307 cu valoarea amenajărilor de terenuri realizate:

012 „Amenajări la terenuri” = % 50.000.000

306 „Fondul bunurilor care alcătuiesc 20.000.000

domeniul public al statului”

307 „Fondul bunurilor care alcătuiesc 30.000.000

domeniul privat al statului”

Contul 012 se creditează prin debitul conturilor 306, 307 cu valoarea amenajărilor de terenuri transferate sau scoase din funcțiune:

% = 012 „Amenajări la terenuri” 25.000.000

306 „Fondul bunurilor care alcătuiesc 10.000.000

domeniul public al statului”

307 „Fondul bunurilor care alcătuiesc 15.000.000

domeniul privat al statului”

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea amenajărilor de terenuri aflate în administrarea instituțiilor publice la finele perioadei.

Contul 310 „Fondul mijloacelor fixe și terenurilor” ține evidența fondurilor mijloacelor fixe fiind un cont de pasiv de surse proprii care se creditează cu sumele mijloacelor fixe intrate în instituție prin debitul contului 01. Contul se debitează cu diminuarea surselor ca urmare a ieșirii mijloacelor fixe și terenurilor din instituție prin creditul contului 01. Soldul creditor reprezintă sursele proprii ale mijloacelor fixe la finele perioadei.

Contul 901 „Mijloace fixe luate cu chirie”, cont în afara bilanțului, ține evidența mijloacelor fixe luate cu chirie de la terți în baza contractelor închiriate.

Contul se debitează cu valoarea de inventar a mijloacelor fixe luate cu chirie și se creditează cu valoarea mijloacelor fixe restituite titularilor pe baza proceselor verbale de predare.

Evidența analitică a mijloacelor fixe se ține pe obiecte de evidență, grupate pe categorii și locuri de folosință, după caz, cu ajutorul „fișei mijlocului fix”.

Inventarierea

Instituțiile bugetare sunt obligate să inventarieze totalitatea bunurilor materiale și a valorilor bănești existente în patrimoniul lor, precum și acelora care aparțin altor organe de stat și care temporar se află la instituția care efectuează inventarierea.

Răspunde de organizarea și desfășurarea lucrărilor de inventariere, conducătorul instituției și conducătorul compartimentului financiar – contabil.

Prin inventariere se verifică integritatea avutului obștesc, bunurile materiale și bănești, se stabilesc vinovații pentru eventualele lipsuri, se iau măsuri pentru recuperarea pagubelor.

Se inventariază în mod obligatoriu cel puțin odată pe an:

mijloacele fixe

obiectele de inventar

materialele

debitorii

creditorii

Excepție fac mijloacele bănești, cecurile și alte valori materiale care se inventariază odată pe lună. Inventarierea nu se efectuează mai devreme de 1 noiembrie, dar se finalizează până la sfârșitul anului și data este stabilită de organul ierarhic superior. Se inventariază la trei ani :

clădiri și construcții speciale

bunuri materiale aflate în administrarea operativă a agenților comerciali

Inventarierea se mai efectuează în mod obligatoriu în următoarele situații:

ori de câte ori intervine predare – primire gestiune

indicii că există lipsuri

la cererea organelor de control

în urma calamităților naturale

comasări, divizări sau desființarea instituției

Se supun inventarierii mijloacele fixe primite în custodie, valori materiale în custodie.

Comisia de inventariere se numește la propunerea conducătorului compartimentului financiar – contabil prin decizie sau ordinul scris al conducătorului instituției în care se arată componența comisiei, modul de organizare și efectuare a inventarierii, termenele de începere și terminare a operațiilor.

Din comisie nu fac parte:

gestionarii

contabilii care țin evidența gestiunilor

Gestionarul bunurilor, înainte de începerea inventarierii, va da o declarație în prezența membrilor comisiei, din care să rezulte:

dacă are alte bunuri

plusuri

bunuri nerecepționate

documente neoperate în fișă

Inventarierea valorilor materiale se efectuează la locul de depozitare a bunurilor supuse inventarierii în prezența gestionarului sau persoanelor care îl reprezintă în mod legal.

Sigiliul se păstrează pe durata inventarierii de către responsabilul comisiei sau subcomisiei de inventariere.

La inventarierea mijloacelor fixe și obiectelor de inventar se verifică existența pe teren și se confruntă cu evidența tehnic – operativă.

Listele de inventariere se întocmesc pe locuri de folosință, se centralizează la nivel de instituție. Se întocmesc liste separate pentru:

mijloace fixe

obiecte de inventar în magazie sau în folosință

mijloace fixe lipsă

obiecte de inventar lipsă

Plusurile se evaluează de comisia de inventariere la valoarea de achiziție a bunurilor similare.

Comisia de inventariere stabilește inventarul disponibil, neutilizat sau deteriorat, procesul verbal de casare a mijloacelor fixe și declasarea sau casarea valorilor materiale, stabilește personale vinovate.

Plusul de numerar existent în casierie se varsă la bugetul de stat.

Pentru debitori și creditori comisia stabilește data apariției sumelor în conturile debitorilor și creditorilor, realitatea lor, măsurile care au fost luate pentru a fi încasate sau achitate, persoanele vinovate de neurmărirea lor la timp, depășirea termenelor de prescripție.

Se efectuează schimb de extrase și punctaje. Extrasele se trimit de unitățile creditoare unităților debitoare.

Rezultatul inventarierii decontărilor se consemnează în procesul verbal de inventariere a decontărilor, la care se anexează note cu explicații referitoare la:

denumire și adresă debitori

proveniență documente justificative

sumele datorate

Se prezintă lista debitorilor insolvabili, specificând sumele și vechimea lor, motivele insolvabilității.

Determinarea rezultatelor inventarierii în plus sau în minus se face direct pe listele de inventariere.

Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la punerea de acord a stocurilor din existența operativă cu cele din contabilitate. Se va verifica:

evaluarea

calculele

totaluri din contabilitate

Sunt verificate listele de inventar dacă corespund condițiilor de formă legală (semnătura comisiei de inventariere, a gestionarilor, fără ștersături).

Pe baza notelor explicative comisia de inventariere stabilește caracterul lipsurilor, pierderilor, deteriorărilor.

Compensarea cantitativă cu plusurile poate fi aprobată de conducătorul instituției în cazul în care există riscul de confuzie între sorturi. Compensarea se admite numai pentru aceeași perioadă de gestiune la același gestionar.

Diferențele stabilite în minus în urma compensării și aplicării tuturor cotelor legate de perisabilitate se recuperează de la personalele vinovate.

Valorile în plus se înregistrează la intrări.

Sumele trecute la scăderi, provenite de la debitorii insolvabili pentru persoane fizice se țin în evidență de către instituții în contul în afara bilanțului „Debitori scoși din activ și urmăriți în continuare”.

În procesul verbal de inventariere, comisia consemnează:

rezultatele inventarierii

concluzii și propuneri cu privire la plusuri, lipsuri, pierderi, vinovați

recapitularea valorilor inventariate, grupare pe conturi contabile

se anexează listele de inventariere

Propunerile cuprinse în procesul verbal al Comisiei de inventariere se soluționează de conducătorul instituției cu avizul conducătorului compartimentului financiar – contabil, în cel mult cinci zile de la data prezentării hotărârii în scris asupra:

imputării lipsurilor

sesizarea organelor de urmărire penală

efectuarea formelor de casare sau declasare

Rezultatele inventarierii se înregistrează în contabilitate în termen de trei zile de la data luării deciziei conducătorului instituției, termen în care se vor comunica persoanelor interesate.

4.9 MONOGRAFIE CONTABILĂ CU PRINCIPALELE OPERAȚIUNI DIN LUNA MARTIE 2001

1.La data de 07.03 s-a ridicat cu CEC avans de gospodărie în sumă de 500.000 lei

2.La data de 07.03 s-a achitat cu dispoziție de plată avansul de gospodărie în sumă de 500.000 lei

3.La data de 08.03 s-a ridicat cu CEC cheltuieli deplasare în sumă de 3.700.000 lei

4.La data de 08.03 s-a achitat cu ordin de deplasare cheltuieli de deplasare în sumă de 3.700.000 lei

5.La data de 09.03 au intrat mijloace fixe prin transfer cu proces verbal în sumă de 30.000.000 lei

6.La data de 09.03 s-au aprovizionat materiale și au fost achitate în numerar în sumă de 60.000 lei

7.La data de 12.03 s-au efectuat cheltuieli de executare silită publicitate în sumă de 1.077.000 lei

8.La data de 12.03 s-au încasat cu dispoziție de încasare avans cheltuieli de gospodărie neutilizate în sumă de 60.000 lei

9.La data de 13.03 s-au efectuat decontări cheltuieli gospodărie în sumă de 440.000 lei

10.La data de 14.03 s-au efectuat cheltuieli reparații curente în sumă de 322.000 lei

11.La data de 15.03 s-au efectuat cheltuieli cu obiecte de inventar în sumă de 1.562.000 lei

12.La data de 16.03 s-a efectuat înregistrarea obiectelor de inventar în sumă de 1.562.000 lei

13.La data de 16.03 prin bon transfer s-au dat obiecte de inventar în folosință în sumă de 1.562.000 lei

14.La data de 20.03 s-au efectuat prin CEC ridicare chenzina întâia în sumă de 200.000.000 lei

15.La data de 21.03 s-a plătit contravaloarea convorbirilor telefonice în sumă de 2.000.000 lei

16.La data de 21.03 s-au efectuat cheltuielile privind chirie, spațiu în sumă de 500.000 lei

17.La data de 22.03 s-a achitat chenzina întâia prin stat de plată în sumă de 200.000.000 lei

18.La data de 23.03 s-au efectuat cheltuieli privind consum apă, energie în sumă de 2.500.000 lei

19.La data de 23.03 obiectele de inventar sunt scoase din uz în sumă de 1.562.000 lei

20.La data de 26.03 au intrat timbre prin recepție în sumă de 5.000.000 lei

21.La data de 26.03 s-a efectuat consum timbre prin borderou în sumă de 5.000.000 lei

22.La data de 27.03 au intrat materiale în sumă de 14.500.000 lei

23.La data de 30.03 s-a efectuat consumul de materiale prin bon consum în sumă de 15.000.000 lei

24.La data de 30.03 s-au efectuat cheltuieli cu salarii în sumă de 600.000.000 lei

25.La data de 30.03 s-au efectuat rețineri din salarii în sumă de 140.300.000 lei constând în impozit pe salarii, 7% fond sănătate, 5% pensie suplimentară, 1% fond șomaj, 300.000 lei garanții materiale

26.La data de 30.03 au fost reținute unității : 30% C.A.S., 5% fonduri de șomaj în sumă de 197.400.000 lei

27.La data de 30.03 cu CEC s-a ridicat chenzina a doua în sumă de 259.700.000 lei

28.La data de 30.03 s-a achitat chenzina a doua cu stat de plată 259.700.000 lei

29.La data de 30.03 s-au efectuat viramente cu ordin de plată în sumă de 140.300.000 lei

30.La data de 30.03 s-a virat C.A.S. și contribuția la fondul de șomaj prin ordin de plată în sumă de 197.400.000 lei

31.La data de 30.03 s-au efectuat ieșiri mijloace fixe prin transfer în sumă de 30.000.000 lei

Luna martie 2001

Registru Jurnal

Conturi

Administrația financiară

4.10. INTOCMIREA BALANȚEI DE VERIFICARE ȘI A DĂRII DE SEAMĂ

CONTABILE

Balanța întocmită la 31.03.2001 la Administrația Financiară

Darea de seamă contabilă este prezentată în anexa.

capitolul 5

ANALIZA ȘI CONCEPEREA SISTEMELOR INFORMATICE

5.1 SISTEMUL INFORMATIC

În viața noastră de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obișnuit, ba chiar indispensabil în unele cazuri. Se poate spune, pe drept cuvânt ca trăim într-o societate informatizată . În zilele noastre, întâlnim calculatoare peste tot, de la băcanul din colt, care-și ține evidențele sale cu ajutorul unui PC și până la ghișeul la care plătim telefonul. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual între ele și formând astfel rețele de calculatoare. Toate acestea se datorează faptului ca ne dăm seama din ce în ce mai mult că PC-ul ne ușurează munca.

Rolul sistemului informațional este de a transmite informația între diferite elemente . De exemplu, în cadrul unei unități economice, rolul sistemului informațional este de a asigura persoanele din conducere cu informații necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de altă natură.

În cadrul sistemului informațional se regăsesc : informația vehiculată, documentele purtătoare de informații, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informației, etc.

Printre posibilele activități desfășurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate achiziționarea de informații din sistemul de bază, completarea documentelor și transferul acestora între diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.

În cadrul sistemului informațional, majoritatea activităților se pot desfășura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare și apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, către alt compartiment spre prelucrare. Transferul se poate face și el pe cale electronică, prin intermediul unei rețele de calculatoare sau cu ajutorul modemului.

Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare și transmitere a datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem informatic.

Într-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, software-ul, datele prelucrate, personalul ce exploatează tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.

Se poate spune deci, că sistemul informațional este inclus în sistemul informatic, acesta din urmă fiind o componentă esențiala a primului.

Sistemele informatice acoperă cele mai diverse domenii. În funcție de specializare, avem :

Sisteme specializate, adică sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problemă dintr-un anume domeniu;

Sisteme de uz general, cu ajutorul cărora se poate rezolva o gamă largă de probleme din mai multe domenii;

Sisteme locale, programele necesare prelucrărilor de date si datele se afla pe un singur sistem de calcul;

Sisteme pe rețea, sistemul funcționează într-o rețea de calculatoare, caz în care, datele și programele pot fi distribuite mai multor stații de lucru ce fac parte din acea rețea.

În ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru în rețea, avantajele fiind evidente: transfer de date între stații foarte rapid, costuri minime, etc.

În funcție de localizarea datelor și de locul în care sunt efectuate prelucrările, putem avea sisteme informatice :

Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;

Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare în rețea;

Cu prelucrări centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singura stație de lucru, indiferent de numărul stațiilor pe care sunt informațiile de prelucrat;

Cu prelucrări distribuite, mai multe calculatoare prelucrează datele provenite de la unul sau mai multe calculatoare din rețea;

După domeniul în care funcționează, sistemele pot fi clasificate :

De baze de date, specializate în gestiunea unor cantități mari de date;

Pentru prelucrări științifice, specializate pe anumite domenii științifice;

Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor mașini, scule, unelte computerizate;

După nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice în structura organizatorica a societății, putem avea :

Sisteme informatica pentru conducerea activităților la nivelul unităților economice;

Sisteme la nivelul organizațiilor cu structura de grup;

Sisteme informatice teritoriale;

Sisteme informatice la nivel de ramura si sub-ramura si la nivel economic național;

Sisteme de uz general.

După activitatea ce o automatizează, sistemele pot fi :

Pentru conducerea producției;

Pentru activitatea comerciala;

Pentru evidenta contabila;

Pentru evidenta materialelor si mărfurilor;

Pentru evidenta personalului si salarizare;

Pentru evidenta mijloacelor fixe.

Aceste sisteme au o aplicare imediata în cadrul rezolvării unor probleme de natura economica. Deci una dintre ramurile cele mai informatizate este economia.

Încă din cele mai vechi timpuri, omul, chiar fără să știe, era preocupat de acest domeniu – economia. Omul avea nevoie, pentru a trai, de o serie de elemente indispensabile, cum ar fi apa, hrana, arme pentru a se apăra de animale; odată cu evoluția lui, au crescut si necesitățile, pe lângă cele vechi au apărut si altele : haine, mijloace de transport, unelte, etc. Astfel apare conceptul de interes economic.

Pentru a satisface anumite nevoi, este necesar să se consume anumite bunuri, anumite resurse. Totalitatea elementelor utilizate la producerea de noi bunuri necesare poarta numele de resurse economice. Aceste resurse sunt limitate, deci trebuie gestionate corespunzător, în vederea satisfacerii prioritare a nevoilor cele mai exigente.

5.2 Problema economică generală

Astfel apare problema economică generala care reprezintă munca depusa de om în vederea alegerii si folosirii resurselor pentru a-si satisface cât mai bine nevoile.

Activitatea desfășurată de om pentru găsirea si prelucrarea resurselor economice se numește activitate economică …

Acesta lege se regăsește si în zilele noastre, în sensul ca omul, muncește pentru a-si procura cele necesare traiului. Cu cât câștigă mai mult, cu atât cresc si nevoile acestuia.

În cazul întreprinderilor , acestea desfășoară o activitate de producție, veniturile obținute din valorificarea acestora permițând acesteia continuarea activității și chiar a dezvoltării. Aici, nevoile sunt cele de a rămâne în competiție pe piața, iar resursele sunt constituite din materia prima folosita, forța de munca, mijloacele de producție, etc. Criteriul satisfacerii nevoilor în cazul unei întreprinderi se transforma în telul urmărit de aceasta – obținerea de profit maxim.

Pentru realizarea acestei dorințe, unitățile economice trebuie sa-si perfecționeze continuu activitatea. Utilizarea tehnicii de calcul, mărește considerabil eficienta economică. Unul dintre mijloacele prin care activitatea economica este automatizata este dat de sistemele informatice de gestiune economica.

În cadrul unităților economice sunt o multitudine de activități ce pot fi supuse informatizării. Acestea pot fi împărțite în grupe, în funcție de compartimentele în care se desfășoară.

Spre exemplu, în cadrul compartimentului producție se poate informatiza activitatea de stabilire a structurii producției si de dimensionare a sa, programarea si urmărirea producției, etc. În cadrul compartimentului financiar-contabil, activitatea ar putea fi informatizata aproape în totalitate, la fel ca si activitatea din cadrul compartimentului personal-salarizare. Fiecare dintre compartimentele unei unități economice poate fi informatizat într-o măsură mai mare sau mai mica, ideal însă ar fi ca toate acestea sa fie înglobate într-un sistem informatic global de gestiune economica la nivelul întregii întreprinderi.

Pentru realizarea unui sistem informatic eficient , trebuiesc avute în vedere unele reguli de baza, ce au fost deduse din practica.

Abordarea globala modulara.

La proiectarea sistemului trebuie avuta în vedere legătura acestuia cu lumea exterioara, posibilitățile de comunicare cu alte sisteme similare, compatibilitatea cu sisteme de alta natura, posibilitatea includerii sistemului într-un sistem mai complex, sau posibilitatea includerii altor sisteme.

Criteriul eficientei economice.

Principalul criteriu ce sta la baza realizării sistemului este cel economic. Cu alte cuvinte, la proiectare trebuie avut în vedere ca raportul dintre rezultatul sau rezultatele directe sau indirecte obținute prin implementarea si folosirea sistemului economic si totalitatea costurilor de realizare sa fie cât mai mare. Cu alte cuvinte, trebuie sa fie rentabil.

Orientarea spre utilizatori.

La realizarea sistemului trebuie sa se aibă în vedere cerințele si preferințele utilizatorilor. În acest sens, trebuie purtata o discuție cu utilizatorii în prealabil si pe baza sugestiilor si preferințelor lor sa se treacă la proiectarea propriu zisa.

Asigurarea unicității introducerii datelor.

De cele mai multe ori o serie de date trebuiesc utilizate în mai multe locuri în cadrul sistemului informatic. La proiectarea sistemului, trebuie ca datele sa fie introduse o singura data, iar sistemul sa distribuie automat datele în celelalte locuri în care este nevoie de ele.

Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului.

Acest principiu decurge tot din orientarea spre utilizator. Trebuie discutat cu utilizatorul înainte de a trece la proiectare, pentru a înlătura de la început o serie de neajunsuri .Trebuiesc discutate modalitățile de introducere a datelor si adaptarea aplicației la nevoile utilizatorului, modul de calcul si prelucrare al datelor.

Soluția generala, independenta de configurația actuala a sistemului informatizat.

Sistemul proiectat nu trebuie, pe cât posibil, sa fie dependent de dotarea tehnica actuala a beneficiarului, ci trebuie avute în vedere eventuale noi achiziții de tehnica de calcul, o eventuala schimbare a sistemului informatic.

Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.

Trebuiesc avute în vedere posibilitatea ca sistemul sa poată fi îmbunătățit în raport de cerințele viitoare ale firmei beneficiare.

Sistemele informatice pun probleme serioase la realizarea lor. În funcție de modul de abordare, costurile pot fi mai mici sau mai mari, rezultatele mai bune sau mai puțin bune.

De-a lungul timpului s-au conturat doua tipuri de astfel de strategii :

Ascendenta (“bottom-up” de jos în sus, de la mic la mare)

Descendent (“top-down” de sus în jos, de la mare la mic).

Strategia ascendenta

În conformitate cu aceasta strategie, rezolvarea unei anumite probleme începe cu rezolvarea problemelor de detaliu, minore. Soluțiile sunt agregat în vederea soluționării unei probleme mai complexe. Se procedează astfel până ce se ajunge la vârf, la soluționarea problemei globale.

Dezavantajul acestei metode consta în necesitatea cunoașterii în detaliu al domeniului problemei de rezolvat înainte de trecerea la rezolvarea propriu zisa.

Strategia descendenta

Este opusa celei ascendente, abordând problema de la general la particular, de sus în jos.

Este studiata problema global, încercând descompunerea ei în probleme mai mici si se trece la rezolvarea sub-problemelor astfel rezultate. Rezolvarea sub-problemelor se face prin aceiași metoda, adică prin descompunerea lor în alte sub-probleme, si tot așa până se ajunge la probleme a căror rezolvare este cunoscută.

Aceasta strategie prezintă avantajul ca oferă în orice moment o imagine de ansamblu asupra problemei de rezolvat.

Pentru realizarea unui sistem informatic sunt implicate multe persoane, materiale, timp, etc., ceia ce implica în final costuri ridicate. Din acesta cauza, modul de abordare a problemei proiectării este foarte important. În decursul timpului s-au cristalizat câteva metodologii standard de proiectare.

5.3 Etape parcurse pentru realizarea unui sistem informatic

Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic sunt :

Analiza sistemului existent – se studiază sistemul informatic existent si se stabilesc neajunsurile sale si cerințele ce urmează a fi satisfăcute de viitorul sistem informatic. În acesta etapa se stabilește rentabilitatea folosirii sistemului informatic.

Proiectarea sistemului informatic – se concepe sistemul, elementele componente ale acestuia, structura lor si modul de realizare. Datorita complexității, aceasta etapa este la rândul ei descompusa în doua etape :

Proiectarea de ansamblu – se stabilește arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe componente, intrările si ieșirile sistemului. Se finalizează printr-o schema de ansamblu a sistemului în care sunt incluse toate aceste elementele.

Proiectarea de detaliu – fiecare element descris în etapa anterioara este descris în detaliu.

Elaborarea programelor – se scriu programele sistemului într-un limbaj ales anterior.

Implementarea sistemului – după ce a fost realizat sistemul se trece la implementarea sa.

Exploatarea si întreținerea sistemului – aceasta este faza finala a proiectului în care se trece la exploatarea acestuia. Este necesara în paralel si o serie de operații de întreținere a acestuia.

Pentru exemplificarea celor arate, în continuare voi expune modalitatea de realizare a unei aplicații legate de probleme de personal.

Pentru aceasta trebuie făcuta o analiza a acestui domeniu si de a cunoaște particularitățile acestuia, precum si analiza sistemului actual, înainte de informatizare, al acestui domeniu. Trebuiesc stabilite clar scopul, rezultatele, ceia ce trebuie obținut în final din prelucrarea datelor, cât si datele de intrare.

Astfel, luam ca exemplu o întreprindere cu 250 salariați, dintre care 30 fac parte din categoria T.E.S.A. si a muncitorilor indirect productiv, 115 sunt muncitori calificați si angajați pe o perioada nedeterminată, iar restul sunt muncitori calificați si necalificați angajați pe o perioada de 6 luni.

De la bun început ne propunem sa realizam aceasta aplicație într-un limbaj de programare cât mai eficient în astfel de situație – în cazul nostru folosim FoxPro.

Trecem deci la analizarea problemei de la general la particular prin așa numita metoda descendenta sau top-down.

Construim programul principal cu meniurile aplicației. Stabilim deci modulele necesare.

La discuțiile cu beneficiarul s-a stabilit ca aceasta aplicație sa fie implementata într-o rețea informatica formata dintr-un server aflat chiar în biroul “Personal-salarizare” si trei stații de lucru aflate în teritoriu (doua în interiorul întreprinderii, câte unul pentru fiecare secție si unul la punctul de lucru “Vlădeni”.

Tot atunci s-a stabilit strategia de prelucrare a datelor; datele vor fi introduse la fiecare dintre cele trei terminale si apoi prelucrate pe serverul din biroul “Personal”.

Se stabilește deci că aplicația va avea următoarele module:

Introducere date – cu ajutorul acestui modul se vor introduce datele referitoare la personal în sistem. Acest modul va fi instalat la rândul sau pe toate cele trei stații de lucru.

Vizualizare/modificare date – permite vizualizarea si/sau modificarea/corecția anumitor date introduse.

Listare – cu acest modul se vor lista la imprimanta diferite liste cu pontaje, liste de personal, etc.

Prelucrare date – daca celelalte trei module vor fi instalate pe fiecare din cele 3 stații de lucru, acesta va fi instalat doar pe server, aici centralizându-se datele.

Liste centralizate – se vor scoate listele finale, obținute după centralizarea si prelucrarea datelor.

Se executa proiectarea bazei de date pentru introducerea datelor inițiale si la proiectarea interfeței cu utilizatorul, ținând seama de discuțiile purtate cu aceștia si de analiza făcuta .

Pentru a defini structura fișierului angajați (Angajați.dbf) vom specifica numele câmpurilor, tipul și lungimea lor, folosim tabelul:

Pe ecran va apare un tabel de specificare a structurii fișierului de date, pe care îl completăm:

Pe baza acestei structuri se executa macheta de introducere a datelor primare, apoi se proiectează blocul de vizualizare/modificare a datelor si în final, procedura de listare.

Odată terminate si testate blocurile ce urmează a fi implementate pe stațiile de lucru, se trece la proiectarea aplicațiilor de pe server si anume la blocul de centralizare a datelor si la modulul de liste centralizate.

Centralizarea datelor se face pe o structura de baza de date asemănătoare cu cea în care s-au făcut actualizări pe stațiile de lucru, având aceleași câmpuri ca acestea si în plus altele necesare calculării salariilor, etc. Acest subprogram adaugă deci la baza de date de pe server bazele de date de pe stațiile de lucru, le sortează după tipul angajatului (TESA sau muncitor), după locul de munca, etc., pregătind astfel baza de date pentru listele centralizate – obiectivul final al aplicației.

După terminarea si testarea aplicației, urmează instructajul beneficiarului si în final darea în folosința cu asigurarea întreținerii aplicației.

În linii mari acesta este proiectul de realizare a unei aplicații pe teme de personal într-o întreprindere

Anexa ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ

TIMIȘOARA

2001

DARE DE SEAMĂ CONTABILĂ

la data de 31.03.2001

MINISTERUL FINANȚELOR

CONȚINUTUL DĂRII DE SEAMĂ

Bilanț

Încheiat la 31.03.2001

(mii lei)

Conducătorul instituției , Conducătorul compartimentului Viza – Trezoriei statului

financiar contabil , – Organelor bancare

anexa 10

contul de execuție a bugetului instituției publice

(mii lei)

Anexa 14

DETALIEREA CHELTUIELOR

Capitolul……………………………………………subcapitolul…………………

(mii lei)

Conducătorul instituției Conducătorul compartimentului

financiar-contabil

BIBLIOGRAFIE

1. a. ȘOȘDEAN – cONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE, EDITURA MIRTON, 2001

2. A. ȘOȘDEAN – GESTIUNEA FINANCIARĂ A INSTITUȚIILOR PUBLICE, EDITURA

MIRTON, 1996

3. A. ȘOȘDEAN – GESTIUNEA FINANCIARĂ A INSTITUȚIILOR PUBLICE – APLICAȚII,

EDITURA MIRTON, 1995

4. COLECȚIA „TRIBUNA ECONOMICĂ”

5. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A Administrației financiare

TIMIȘOARA

6. LEGEA CONTABILITĂȚII NR. 82 / 1991

7. LEGEA FINANȚELOR PUBLICE NR. 72 / 1996

8. PRECIZĂRI METODOLOGICE ALE MINISTERULUI DE FINANȚE PRIVIND ÎNCHEIEREA

CONTURILOR ȘI ÎNTOCMIREA DĂRILOR DE SEAMĂ CONTABILE PRIVIND EXECUȚIA

BUGETULUI LA 31.12.2000

9. WWW.altavista.com

10. GhE. manolescu – buget, abordare economică și financiară

11. economie și administrație locală – edițiile 1998 – 2001

12. hotărârea 18/o4.o1.2001 – organizarea și funcționarea ministerului

finanțelor publice

13. orDonanța guvernamentală 33/o2.o3.2001 – salarizarea funcționarilor

publici

12. legea finanțeLor publice locale – 189/1998

=== Lucrare_ ===

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE

,

Anexa policlinica cu plată

timișoara

2001

DARE DE SEAMĂ CONTABILĂ

la data de 31.03.2001

MINISTERUL FINANȚELOR

CONȚINUTUL DĂRII DE SEAMĂ

Bilanț

Încheiat la 31.03.2001

(mii lei)

anexa 10

contul de execuție a bugetului instituției publice

(mii lei)

Anexa 14

DETALIEREA CHELTUIELOR

Capitolul……………………………………………subcapitolul…………………

(mii lei)

Conducătorul instituției Conducătorul compartimentului

financiar-contabil

ANEXA 18

SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

la finele trimestrului I 2001

( mii lei )

Conducătorul instituției Conducătorul compartimentului

financiar-contabil

CAPITOLUL 4.

POSIBILITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL BUGETAR

4.1. IMPORTANȚA INFORMAȚIILOR

Procesul informatizării este un proces complex ce trebuie desfășurat după o metodologie specifică, parcurgând etape cu obiective bine precizate numite etape ale ciclului practicii de punere în funcțiune a sistemelor informatice.

Proiectarea sistemelor informatice trebuie să țină cont de particularitățile tehnologice de prelucrare automată a datelor, de tipurile de concordanță cu cerințele sistemelor informaționale, dar și cu posibilitățile de calcul ale mijloacelor din dotare.

În condițiile actuale informația economică joacă un rol central în fundamentarea știițifică a deciziei. Sistemul informațional, pe toate structurile sale și pe toate nivelurile ierarhice, trebuie să funcționeze pe criterii de calitate și eficiență. Pentru aceasta este necesar realizarea unui mediu informatic, adică existența calculatorului electronic, a terminalului, a bazelor de date ale teleprelucrării.

Cu ajutorul prelucrării automate a datelor se poate obține o abordare sistematică integratoare a fenomenelor economice, se poate realiza trecerea de la analize post-operative la cele de prevenire și anticipare, informațiile economice putând fi valorificate în contextul unei relații permanente, se pot utiliza metode evoluate de simulare economică și decizională, reflectarea veridică a realității din unitățile economice, operativitate în obținerea și furnizarea informațiilor.

4.2. SISTEMUL INFORMATIC PENTRU EVIDENȚA MIJLOACELOR FIXE LA POLICLINICA CU PLATĂ TIMIȘOARA

4.2.1. ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL AL EVIDENȚEI MIJLOACELOR FIXE

Analiza sistemului informațional actual are drept scop efectuarea unui studiu complex asupra activității și a fluxului informațional, asupra circuitului informațional existent, asupra volumului de informații prelucrate, asupra ariei de cuprindere a sistemului informațional, asupra dotării cu tehnică de calcul. Această analiză se face în scopul evidențierii calităților, limitelor și restricțiilor sistemului informațional, în vederea stabilirii cerințelor generale ce vor fi asigurate prin noul sistem informatic.

Evidența mijloacelor fixe la Policlinica cu Plată se desfășoară în modul următor:

-Documentul de bază este “ Registrul numerelor de inventar “ întocmit într-un singur exemplar în care sunt cuprinse toate informațiile de caracterizare a mijloacelor fixe. În acest document se operează intrările și ieșirile de mijloace fixe.

-Documentul prin care se reflectă intrarea mijloacelor fixe în instituție este “ Procesul verbal de recepție “. Acest document se întocmește în două exemplare pe baza informațiilor furnizate de factură. Este avizat și semnat de comisia de recepție, pe baza lui întocmindu-se “ Procesul verbal de punere în funcțiune “ la montarea sau punerea în funcțiune a mijlocului fix.

-Câte un exmplar din cele două procese verbale se depune la șeful de depozit unde se întocmește “ Fișa mijlocului fix “. Acest document de evidență operativă se menține atâta timp cât funcționează mijlocul respectiv. Deasemenea mijlocul fix este evidențiat și în “ Registrul numerelor de inventar “.

-Exemplarul al doilea se depune la serviciul contabilitate pentru operarea intrării și înregistrarea valorică în conturile de mișcare a mijloacelor fixe. Intrările se pot efectua prin investiții sau cumpărare.

-Pentru scoaterea din funcțiune a unui mijloc fix documentul de evidență operativă este “Procesul verbal de casare “ care se întocmește în trei exemplare pe baza informațiilor din “ Registrul numerelor de inventar “, avizat de comisia de casare, pe verso trecându-se recuperările în urma casărilor care se vor înregistra ulterior în contabilitate. Cele trei exemplare au următorul circuit: unul la contabilitate, pentru scoaterea din evidență a mijlocului fix, un exemplar la șeful de depozit și unul la secția care propune casarea.

Cu ocazia inventarierilor se intocmesc “ Procese verbale de inventariere “ prin care se evidențiază existentul, plusul sau minusul de inventar care se verifică cu scripticul din “ Registrul numerelor de inventar “.

Este necesară o evaluare critică a sistemului informațional existent pentru a evidenția performanțele și limitele acestuia în raport cu cerințele sistemului de conducere, pentru a formula principalele direcții de îmbunătățire a acestor performanțe.

Abaterea de la structura formularelor tipizate este unul din neajunsurile sistemului informațional. Nu se poate cunoaște în orice moment existentul de mijloace fixe, necesitatea reparațiilor capitale sau curente, necesitatea casării lor, decât după o perioadă destul de lungă de timp în care au loc calcule, evaluări și analize.

Pe baza acestor aspecte, concluzionăm că este necesară reproiectarea sistemului informațional, urmărind atingerea obiectivelor printr-un număr cât mai limitat al documentelor vehiculate în cadrul sistemului. În acest fel canalele informaționale se simplifică, crește autonomia unității beneficiare creând posibilitate obținerii numai a acelor informații de care are nevoie în conducerea eficientă a activității de evidență a mijloacelor fixe.

4.2.2. PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC DE EVIDENȚĂ A MIJLOACELOR FIXE

Sistemul informatic pentru contabilitatea mijloacelor fixe își propune o serie de obiective care se vor realiza prin automatizarea proceselor de prelucrare a datelor, asigurându-se liste sau situații editate la terminal sau imprimantă care conțin volumul de informații necesare pentru cunoașterea exactă și operativă a realității.

Pentru a putea încărca cu date reale baza de date proiectată este necesar să se reproiecteze documentele de intrare în funcție de cerințele informaționale ale sistemului.

Proiectarea se va realiza în concordanță cu cadrul legislativ în vigoare. De pe documente datele se trec codificat în formular. În funcție de natura operațiilor pe care le reflectă datele se clasifică în:

-date permanente

-date de stare

-date variabile

Datele permanente sunt cele care se înscriu o singură dată pe documente, iar valoarea lor rămâne neschimbată o perioadă mare de timp.

Datele variabile sunt cele ale căror valoare se schimbă de la un fenomen la altul.

Baza de date este formată din ansamblul entităților ( fișierelor ) informaționale și atributele componente ale acestora, entități ce descriu dinamica fenomenelor și proceselor economice ale instituției într-o anumită perioadă de timp.

Structura tipurilor de fișiere din baza de dată este redată în următoarea figură:

Cu fișiere valabile am proiectat fișierul de intrări și cel de ieșiri al mijloacelor fixe, care specifică intrarea prin investiții, transfer, închirieri, iar ieșirile prin transfer, închirieri etc..

Fișierele de stare arată starea sistemului la un moment dat prin înregistrarea valorică în conturile contabile al existentului și mișcării mijloacelor fixe – fișierul Conturi.

Fișierele variabile se utilizează numai ca fișiere de lucru, informațiile conținute de ele servind la actualizarea fișierului de bază și a fișierului de stare, de aceea ele nu se actualizează.În ceea ce privește structura articolelor din cadrul unui fișier am optat pentru cazul unui format fix.

În sistemele de lucru interactive este necesar o permanentă colaborare între utilizatori și calculator care solicită partea proiectului de sistem, proiectarea dialogului utilizatorului.

Acest dialog se poate reliza în mai multe moduri :

prin afișarea pe ecran a unei liste de funcții sau opțiuni de prelucrare, din care utilizatorul selectează prin taste sau poziționarea cursorului în funcție de opțiunea dorită

prin secvențe de întrebări dirijate de programele de prelucrare

prin afișarea de explicații suplimentare și asistență automată

IMPLEMENTAREA NOULUI SISTEM INFORMATIC

Implementarea finalizează activitatea de proiectare și realizare a sistemului informatic și are ca obiectiv testarea funcționării noului sistem în condiții concrete și cu date reale.

Implementarea ca fază a sistemului informatic solicită parcurgerea următoarelor etape:

asigurarea condițiilor de implementare

funcționarea experimentală a sistemului proiectat

verificarea performanțelor sistemului proiectat

elaborarea documentației de realizarea sistemului implementat

Etapa de implemetare se încheie cu întocmirea “ Raportului de implementare “ pe care se prezintă obiectivul urmărit, condițiile concrete în care s-a desfășurat implemetarea resurselor folosite, aria de cuprindere a sistemului și durata implementării.

Problemele menționate în acest raport vor constitui sursa principală de informație pe baza căreia se analizează măsura în care sistemul proiectat răspunde obiectivelor prevăzute.

Dacă sistemul proiectat corespunde acestor obiective se trece la omologarea lui, adică acceptarea oficială de către unitatea beneficiară în scopul utilizării în cadrul acesteia.

Pentru realizarea implemetării sistemului informatic de evidența mijloacelor fixe este necesară procurarea unui calculator având în dotare mai multe terminale de tip display, imprimantă și unitate de discuri flexibile.

4.3. EFICIENȚA SISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAT

Eficiența economică a uni sistem informatic trebuie evaluată prin compararea efectelor cu valoarea resurselor alocate pentru realizarea sa ea presupunând cuantificarea cheltuielilor depuse pentru proiectare și realizarea pe de o parte și cuantificarea efectelor economice reale pe de altă parte.

Eficiența economică a sistemului informatic depinde de îndeplinirea următoarelor condiții :

conducerea activității proiectate primește informații reale care corespund cantitativ și calitativ fundamentării deciziilor privind conducerea compartimentelor implicate în activitatea proiectată

utilizarea unui volum minim de resurse financiare, umane și materiale pentru atingerea parametrilor proiectați

Sistemul informatic se caracterizează printr-o multitudine de caracteristici funcționale și economice care îi conferă eficiență și utilitate.

Caracteristicile funcționale asigură capacitatea sistemului informatic de a răspunde rapid și eficient cerințelor informaționale necesare fundamentării deciziilor în vederea asigurării optimului economic.

Caracteristicile economice reflectă efectele rezultate prin funcționarea sistemului, aceste caracteristici fiind influențate de factori organizatorici și informaționali.

BIBLIOGRAFIE

1. V. BĂBĂIȚĂ, M. EPURAN – BAZELE CONTABILITĂȚII, EDITURA DE VEST,

TIMIȘOARA, 1997

V. BĂBĂIȚĂ, M. EPURAN, C. GROSU – CONTABILITATEA FINANCIARĂ ÎN NOUL

SISTEM CONTABIL, EDITURA DE VEST,

TIMIȘOARA, 1996

A. POPESCU – ECONOMIE ȘI ADMINISTRAȚIE SANITARĂ, EDITURA MEDICALĂ,

BUCUREȘTI, 1981

5. A. ȘOȘDEAN – GESTIUNEA FINANCIARĂ A INSTITUȚIILOR PUBLICE, EDITURA

MIRTON, 1996

A. ȘOȘDEAN – GESTIUNEA FINANCIARĂ A INSTITUȚIILOR PUBLICE – APLICAȚII,

EDITURA MIRTON, 1995

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A POLICLINICII CU PLATĂ TIMIȘOARA APROBAT DE DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

LEGEA PRIVIND ASISTENȚA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ NR. 100 / 1998

HOTĂRÂREA DE GUVERN NR. 126 / 1993

LEGEA CONTABILITĂȚII NR. 82 / 1991

LEGEA FINANȚELOR PUBLICE NR. 72 / 1996

INSTRUCȚIUNI ALE MINISTERULUI DE FINANȚE PRIVIND ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI BUGETAR LA FINELE ANULUI 2000

PRECIZĂRI METODOLOGICE ALE MINISTERULUI DE FINANȚE PRIVIND ÎNCHEIEREA CONTURILOR ȘI ÎNTOCMIREA DĂRILOR DE SEAMĂ CONTABILE PRIVIND EXECUȚIA BUGETULUI LA 31.12.2000