Organizarea Contabilitatii In Partida Simpla la Pfa

CUPRINS

Introducere

Mi-am ales ca tema « Organizarea contabilității în partidă simplă la P.F.A. », fiind cea mai apropiată în domeniul în care eu lucrez, am un P.F.A, cu domeniul de activitate vânzarea produselor alimentare și nealimentare și m-am hotarât să-mi aprofundez cunoștințele în acest domeniu.

Lucrarea mea este stucturată pe trei capitole, care înglobează în ea fiecare etapă a conducerii contabilității unei P.F.A.,. Începând cu descriere contabilității în partidă simplă, legile și ordonanțe prin care sunt autorizate persoanele fizice, pentru a putea produce efecte de comerț. În capitolul doi am prezentat organizarea evidenței contabile în partidă simplă, norme generale privind documentele justificative și financiar-contabile, norme privind evidența cheltuielilor și înregistrarea veniturilor, prezentând cheltuielile deductibile și cele nedeductibile.

În capitolul trei voi face o prezentare mai amănunțită a tuturor registrelor contabile pentru întocmirea contabilității în partidă simplă, cu obiect de activitate vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare și nealimentare, fiind vânzare cu amănuntul nu se întcmesc facturi și chitanțe vânzarea se face în baza bonului de casă.

În urma parcurgerii materialului bibliografic, am constatat că reflectarea reală și oportună a patrimoniului unei P.F.A. se poate realiza numai cu ajutorul unui sistem contabil bine organizat, care să țină seama, în primul rând, de legislația economică națională și, în al doilea rând, de particularitățile concrete ale întreprinderii în funcție de domeniul de activitate și de specificul acesteia.

LISTA ABREVIERILOR

P.F.A. persoană fizică autorizată

HG = Hotărârea de Guvern

M.Of. = Monitorul Oficial

nr. = numărul

O. = ordinul

OG = Ordonanța de Guvern

OMF sau Ordinul MF = Ordinul Ministerului Finanțelor

OMFP = Ordinul Ministerului Finanțelor Publice

CAPITOLUL I-CADRUL LEGAL ȘI DE REGLEMENTARE A DOMENIULUI CONTABILITĂȚII PRIVIND PFA-UL

1.1 Diferențe dintre un PFA și un SRL

Pentru persoanele aflate la început de drum în antreprenoriat, dilema înființării personalității juridice oscilează în general între un SRL și un PFA. Pentru profesiile liberale, experți contabili, avocați, notari, medici se impune una din cele doua forme de organizare nu se poate lucra cu contract individual de munca; dar și în orice altă meserie se poate inființa un PFA; inante de 2013 avantajele fiscale erau oarecum favorabile unui PFA în comparație cu contractul individual de muncă în ceeace privește contribuțiile la pensii. Diferențele între un PFA și un SRL sunt remarcabile, de la modul de înființare, personalitatea juridică și modul de organizare și ținere a contabilității. Pot apărea următoarele diferențe:

Reglementari legale pentru un PFA:

Legea care le guvernează: PFA: OUG 44/2008,

Legile speciale pentru experți contabili (OG 65/1994), avocați (lg. 51/1995 cu modificările și completările ulterioare), medici, arhitecți (lg. 184/2001 cu modificările și completările ulterioare), auditori, evaluatori, precum și alte profesii liberale.

Legile pentru un SRL:

Legea 31/1990 – legea societăților comerciale cu modificările și completările ulterioare.

În primul rand diferența este acea ca în cazul unui SRL proprietarul fie ca e vorba de stat sau de privat raspunde cu patrimoniul firmei in fața creditorilor și are nevoie de calificare. Pe de alta parte, PFA raspunde doar cu averea proprie, și e important de menținut că este nevoie de studii și o calificare pentru a deveni persoană fizica autorizată, cum ar fi medic, avocat,notar,expert contabil,evaluator, auditor financiar, arhitect sau alta profesie liberală.

capitalul social minim cerut de ambele forme de organizare este de 200 lei;

exitență sediul social pentru ambele forme de organizare;

Spre deosebire de SRL unde este obligatorie existenta unui contabil, PFA au un avantaj deoarece își pot ține singuri evidența veniturilor și cheltuielilor.

Se impune unui PFA să depună anual o declarație de anticipare a veniturilor, urmând să platescă impozit conform veniturilor anticipate declarate, în cotă de 16%. O PFA trebuie sa dețină urmatotele jurnale obligatorii, impuse prin lege, un jurnal de încasări și plați, un registru inventar, registrul unic de control, un chitanțier și un facturier, iar în urma declarației de venituri nete realizate în sistem real din anul precedent. Administratia Financiara stabilește impozitul anual de plată, regularizând impozitul cu cotele platite anticipat prin decizia de impunere.

Un avantaj principal de a fi PFA este acela ca poți beneficia de bani oricând, în timp ce în cazul SRL nu se întamplă la fel. În ceea ce privește impozitul avem din nou o diferență de luat în calcul, pentru că persoanele fizice autorizate platesc impozit de 16 % pe venitul net ,iar un SRL platește atât impozitul pe venit sau profit cât și cel pe dividente.

Există doua variante care trebuie menționate in cadrul unui SRL, microîntreprindere respectiv impozit de 3% pe cifra de afaceri, plus contribuțiile conform statului de plată pentru cel puțin un angajat cum te obligă legea inainte de 2014 din acest an se impun alte condiții.

De la 1 februarie toate firmele care realizeazâ venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numarul de salariați, au fost obligate sa platească impozit pe veniturile microintreprinderilor, chiar daca pana in acel moment ele erau platitoare de impozit pe profit. Ulterior, incepand cu 1 iunie, regimul fiscal aplicat microintreprinderilor a devenit optional pentru firmele care se infiinteaza în cursul anului, cu condiția ca ele sa aibă un capital social de minimum 25.000 de euro.Deci poti deveni platitor de impozit pe profit în 2014 doar daca ai o cifra de afaceri de peste 65.000 euro sau un capital social de pornire de 25.000euro.

Cazul SRL-ul care platește impozit pe profit cotă 16%, pentru desfășurarea unei afaceri, este o varianta mai bună, aceasta deoarce nu sunt necesare studiile de specialitate, nu e nevoie de angajați și cheltuielile referitoare la activitatea firmei sunt deductibile. Dar în acest caz e necesar ca SRL-ul respectiv sa aibă cel puțin un contabil autorizat iar pentru situațiile financiare un expert contabil ce implică alte costuri cu plata prestărilor de servicii contabile.

După opinia mea și a altor întreprinzători organizarea ca persoană fizică autorizată conferă un avantaj celor care doresc sa își deschidă propria afacere.

Procedura de inființare este mai simplă decât la un SRL și presupune costuri mai reduse, o poate face oricine nu este nevoie de un jurist, costă in jur de 300 de lei, iar cheltuielile de administrare sunt mai mici decât in cazul unei societăți comerciale. Persoana fizica autorizată nu are nevoie de contabil, iși poate ține singură contabilitatea în partidă simplă, trebuie sa depună un numar redus de declarații fiscale. Pe langă impozitul pe venit de 16% pe care  îl platește la stat, o PFA trebuie sa achite și anumite contribuții. În timp ce unele sunt optionale, fiecare avand dreptul sa aleagă dacă le achita sau nu, exista și contribuții obligatorii, care trebuie platite neaparat.

1.2 Ordonanța de Urgență nr. 44/2008 din 16 aprilie 2008

privind desfășurarea activitaților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale

Ținând seama că Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare, a condus la disfuncționalități în activitatea de autorizare, prevederile sale fiind interpretate în mod diferit de autoritățile publice locale desemnate cu aplicarea lor, pașii care trebuie parcursi de către solicitanți diferind de la o primărie la alta, luând în considerare că Legea nr. 300/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevede obligativitatea parcurgerii unei proceduri de înregistrare în registrul comerțului, în procedura emiterii autorizației de către autoritățile publice locale, prezentul act normativ conduce la reducerea birocrației, combaterea corupției și la scurtarea termenelor de eliberare a autorizațiilor, întrucât cuprinde dispoziții care conduc la simplificarea procesului de autorizare și înregistrare a celor care doresc să desfășoare o activitate economică în una dintre cele mai simple forme ale acesteia, fiind stabilite criterii care nu lasă loc interpretării arbitrare și fiind mutată procedura de autorizare și înregistrare în întregime la registrul comerțului, ceea ce scurtează etapele pe care trebuie să le parcurgă un solicitant și vine în întâmpinarea acestuia cu personal calificat si cu o procedură care deja și-a dovedit eficiența în cazul societăților comerciale.

În condițiile în care absența unor măsuri active de stimulare a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea procedurilor administrative, și de creare a noi locuri de muncă conduce la prejudicierea dezvoltării durabile și sustenabile a României și la încetinirea ritmului de creștere economică, ținând cont de faptul că autorizațiile care intră în acest moment sub incidența dispozițiilor Legii nr. 300/2004, cu modificările și completările ulterioare, acoperă domenii de o deosebită importanță socială și economică, menținerea dificultăților actuale de aplicare a procedurii de autorizare putând genera grave disfuncționalități în desfășurarea normală a respectivelor activități, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

1.2.1 Dispoziții generale

Dintre prevederile generale rezumăm:

-reglementează accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării și regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice, precum și al întreprinderilor individuale și familiale;

-nu se aplică profesiilor liberale, precum și acelor activități economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale;

-nu se aplică acelor activități economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restricții de desfășurare sau alte interdicții;

– nu se aplică în cazul serviciilor prestate în contextul libertății de prestare transfrontalieră a serviciilor;

Această lege consideră, în temeiul dreptului la liberă initiativă, al dreptului la liberă asociere și al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetățean român sau cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European, poate desfășura activități economice pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege.

Activitățile economice pot fi desfășurate în toate domeniile, meseriile, ocupațiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă.

Activitățile economice pentru care ordonanța este dată sunt acele activități prevăzute de Codul CAEN.

Persoanele fizice prevăzute pot desfășura activitățile economice după cum urmează:

a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate;

b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;

c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.

Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege.

Orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrată și autorizată, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Codul fiscal, putem avea PFA cu activitate dependentă, respectiv PFA cu activitate independentă.

Activitate dependentă este orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare. Se consideră că activitatea este dependentă atunci când îndeplinește cel puțin unul dintre toate domeniile, meseriile, ocupațiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă.

Activitățile economice pentru care ordonanța este dată sunt acele activități prevăzute de Codul CAEN.

Persoanele fizice prevăzute pot desfășura activitățile economice după cum urmează:

a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate;

b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;

c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.

Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege.

Orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrată și autorizată, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Codul fiscal, putem avea PFA cu activitate dependentă, respectiv PFA cu activitate independentă.

Activitate dependentă este orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare. Se consideră că activitatea este dependentă atunci când îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii:

a)    beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru;

b)    în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;

c)     plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;

d)    plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

Activitate independentă este orice activitate desfășurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă. Aceasta activitate independentă, presupune desfășurarea în mod obișnuit, pe cont propriu și urmărind un scop lucrativ.

Criteriile care arată existența unei activități independente sunt:

libera alegere a programului de lucru

libera alegere a desfășurării activității

libera alegere a locului de desfășurare a activității

riscul asumat de întreprinzător

desfășurarea activității pentru mai mulți clienți

desfășurarea activității cu personal angajat

Din punct de vedere al sistemului de impozitara, avem PFA impozitată în sistem real și PFA impozitată la norma de venit.

Este bine de știut că această clasificare se aplică PFA cu venituri din activități independente.

Veniturile din activități independente cuprind următoarele tipuri de venituri:

venituri comerciale

venituri din profesii libere

venituri din drepturi de proprietate intelectuală

PFA în sistem real. Acestea persone au de plată un impozitîn cotă de 16% asupra veniturilor nete dintr-un an calendaristic, diferența dintre încasări și plăți. Au obligativitatea de a ține evidența contabilă în partidă simplă cu ajutorul Registrului de încasări și plăți.

PFA pe normă de venit. Acestea persoane plătesc o suma fixa stabilită anual de catre direcțiile generaleale finanțelor publice teritoriale, în funcție de specificul activității și de zona în care se deșfasoară activitatea, cu condiția ca acea activitate să regăsească în nomenclatorul activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care își desfășoară activitatea individual. Pe scurt, plătesc un impozit fix, nu contează veniturile realizate, conform unor norme anuale de venit, care sunt afișate pe site-ul de la finanțe.

1.2.2 Înregistrarea și autorizarea funcționării

Persoanele fizice au obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice, ca persoane fizice autorizate, denumite în continuare P.F.A., respectiv întreprinzători persoane fizice titulari ai unei întreprinderi individuale. Pot desfășura activități economice în una dintre formele prevăzute la persoanele fizice care:

au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea pentru desfășurarea de activități economice și al reprezentantului întreprinderii familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul membrilor întreprinderii familiale;

nu au săvârșit fapte sancționate de legile financiare, vamale și cele care privesc disciplina financiar-fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;

au un sediu profesional declarat ;

declară pe propria răspundere că îndeplinesc condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și al protecției muncii.

În cazul în care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activități economice este necesară îndeplinirea unor condiții de pregătire profesională și/sau de atestare a pregătirii profesionale, trebuie să facă dovada îndeplinirii acestora

În temeiul celor enunțate o PFA se inființeză astfel :

Completează si depune la registrul comerțului următoarele documente:

Soluționarea cererii revine în competența directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal care poate dispune prin rezoluție motivată administrarea și a altor acte doveditoare. Redactarea cererii, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare, efectuarea formalităților de depunere a documentelor și de reprezentare a persoanei fizice la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal pot fi efectuate, prin birourile de asistență și reprezentare care funcționează în cadrul primăriilor. Formularele se distribuie la sediul ORC sau se pot prelua de pe Internet (www.registrulcomertului.ro/www.onrc.ro).

Documentele se depun la ORC în raza căruia persoana fizică autorizată își stabilește sediul profesional, la ghișeu, prin corespondență sau prin biroul de asistență și reprezentare din cadrul primăriilor. Obținerea certificatului de cazier fiscal pentru persoanele fizice autorizate se efectuează de către oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, cu plata taxelor și tarifelor legale.

Documentele privind pregătirea sau experiența profesională:

diploma;

certificatul sau adeverința prin care se dovedește absolvirea unei instituții de învățământ;

certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condițiile legii în vigoare la data eliberării acestuia;

certificatul de competență profesională cartea de meșteșugar, carnetul de muncă al solicitantului;atestatul de recunoaștere sau echivalare daca este cazul în străinătate;

atestatul de recunoaștere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de învățământ;

orice alte dovezi care să ateste experiența profesională

Specimenul de semnătură al persoanei fizice autorizate se depune la oficiul registrului comerțului odată cu cererea de înregistrare și pot fi date, în fața directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura. Taxele legale pot fi achitate în numerar sau cu card bancar la casieriile ORC, precum și cu mandat poștal, ordin de plată.

Dacă s-a optat pentru transmiterea documentelor, care atestă înregistrarea în registrul comerțului, prin poștă, se percepe un tarif aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Documentele necesare pentru înregistrarea unui PFA

cerere de înregistrare PFA (vezi anexa 1);

Declarație privind sediul secundar (vezi anexa 2);

Specimen de semnatură (vezi anexa 3);

Declarația de venituri 200 (vezi anexa 4);

1.2.3. Regimul juridic al PFA

Pentru a exercita activitătii pentru care a fost autorizată, PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activităti economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secțiuni. 

O PFA  își poate desfășura activitatea individual și independent, ca persoane fizice autorizate sau poate angaja în calitate de angajator, terțe persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condițiile legii, conform OUG 46/2011,  nu va fi considerată un angajat al unor terțe persoane cu care colaborează în scopul exercitării activitătii pentru care a fost autorizată, PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activităti economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei sectiuni.potrivit art. 16, din OG nr.44/2008 chiar dacă colaborarea este exclusivă.

O persoană poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de salariat al unei terțe persoane care functionează atât în acelasi domeniu, cât si într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată.

PFA :

este asigurată în sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si are dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate si al asigurărilor pentru somaj, în conditiile prevăzute de lege.

îsi desfăsoară activitatea folosind în principal forta de muncă si aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate cumula si calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale.

poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobândit si autorizarea ca întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale, cu respectarea dispozitiilor din OG 44/2008

răspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, dacă acesta a fost constituit, si, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolventă, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006  privind procedura insolventei, cu modificările ulterioare, dacă are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.

îsi încetează activitatea si este radiată din registrul comertului în următoarele cazuri:

prin deces;

prin voința acesteia;

Cererea de radiere, însotită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe lângă tribunalul unde îsi are sediul profesional, de către orice persoană interesată.

1.3 Norme privind înregistrarea și recunoașterea veniturilor

Evidența contabilă în partidă simplă a veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:

venituri din activități care constituie fapte de comerț;

venituri din profesii libere;

alte venituri.

Din punct de vedere fiscal, constituie un venit brut venitul încasat în cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestațiile.

Contribuabilii care încasează în numerare toate veniturile realizate pot să evidențieze aceste venituri numai în Registrul jurnal de plăți și încasări, nefiind obligatoriu întocmirea Fișei pentru operațiuni diverse, și implicit a jurnalului pentru operațiuni diverse.

În cazul contribuabililor platitori de TVA, veniturile, exclusiv TVA-ul, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale jurnalului pentru vânzări, nemaifiind obligatoriu întocmirea Fișei pentru operațiuni diverse și a jurnalului pentru operațiuni diverse.

Nu sunt considerate venituri brute:

aporturile în numerar;

sumele primite sub formă de credite bancare;

sumele primite ca despăgubiri;

sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, donații, etc.

1.4 Norme privind evidențierea cheltuielilor

Cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, trebuie să îndeplinească:

să fie efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării veniturilor, justificate prin documente;

să fie cuprinse în cheltuielile exercițiului financiar al anului în curs cărora au fost plătite;

să respecte regulile privind amortizarea, valabile pentru persoanele juridice.

Evidența contabilă în partidă simplă a cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli în funcție de natura lor:

cheltuieli efectuate în interesul direct al activității;

cheltuieli cu sponsorizarea și mercenatul;

cheltuieli de protocol;

cheltuieli cu amortizarea fiscală;

alte cheltuieli deductibile plafonat.

Din punct de devere fiscal cheltuielile pot fi:

deductibile limitat;

nedeductibile;

deductibile.

Pentru cheltuielile cu amortizarea este nevoie să se întocmească Fișa pentru operațiuni diverse.

1.5 Calculul taxei pe valoarea adăugată

În situația în care o persoană fizică desfășoară activități impozabile la TVA și dacă depășește plafonul legal de 35 000 euro ori dacă optează pentru a fi plătitoare de TVA, atunci este necesar evidență separată a TVA-ului.

Aceasta se realizează cu:

Jurnalul pentru vânzări – unde sunt centralizate documentele de vânzare în care se identifică taxa corespunzătoare, numită TVA colectată;

jurnalul pentru cumpărări – unde sunt centralizate documentele de cumpărare și în care se identifică taxa aferentă numita TVA deductibilă;

Decontul de TVA – se compară TVA-ul colectat cu TVA-ul deductibil și se stabilește TVA de plată sau TVA de recuperat.

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ

2.1. Organizarea contabilitații în țara noastră

Înainte de 1989, economia României a funcționat după criteriile specifice unui mediu centralizat. Instituționalizarea economiei planificate, în strânsă legătură cu acțiunea de naționalizare, impuneau reorganizarea contabilității pe linia raționalizării și normării acesteia. În acea perioadă, cultura contabilă din țara noastră a stat sub semnul ideologiei sistemului politic, scopul principal al contabilității normate fiind acela de a asigura documentarea planului de stat, atât în faza elaborării, cât și în faza executării. Anul 1949 a însemnat trecerea la contabilitatea normată și apariția primului plan de conturi (Laptes și Possler, 2007).

Adaptarea contabilității la cerințele informaționale ale economiei planificate a vizat îndeosebi experiența sovietică. În acest sens, la începutul anilor 1950 au fost traduse lucrări de contabilitate ale autorilor ruși și transformate în manuale de evidență contabilă , care au reprezentat bazele teoretice ale dezvoltării unui nou sistem de contabilitate.

Începutul anilor 1970 a reprezentat un moment al schimbărilor, atât la nivelul legislației contabile, prin apariția de reglementări privind organizarea și conducerea contabilității, cât și datorită introducerii unui sistem de conturi bazat pe un cadru general.

După anul 1989, contabilitatea din România a fost supusă reconsiderărilor și reconectată la realitățile contabile europene, după mai mult de 4 decenii cât

s-a aflat sub rigorile impuse, în mare parte, de experiența fostei URSS.

O încercare de resuscitare a sistemului vechi contabil a avut loc în perioada 1990 -1993, acesta fiind ajustat cu noi concepte economice de exemplu: capital social, rezultatul exercițiului.

Perioada 1990 – 1993 a fost o perioadă intermediară între practicarea unui sistem contabil de tip sovietic și aplicarea unui sistem contabil de inspirație franceză. Primul val de reformă a venit la începutul anilor ‘90, cu Legea Contabilității, care urmărea introducerea unui sistem contabil adecvat unei economii de piață, un sistem care permitea un control eficient al legalității tranzacțiilor comerciale și a îndeplinirii obligațiilor fiscale -MinisterulFinanțelor Publice, 1991.

Contabilitatea unei PFA se ține conform legilor contabile actuale, sunt interasați atât persoana juridica ce-și tine contabilitatea, cât și terțe părti, ca de pildă investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice, angajații au nevoie si sunt îndreptățiți să primească informații cu privire la poziția financiară, performanța financiară si fluxurile de trezorerie ale persoanei juridice respective. Conform art. 1 din Legea contabilitatii, toate persoanele juridice, inclusiv statul, prin grija Ministerului Finantelor Publice si o parte din persoanele fizice, nu numai persoanele juridice organizeaza contabilitate, ci si persoanele fizice care obtin venituri independente, altele decât veniturile a caror evidenta este inclusa deja in contabilitatea altcuiva – exemplu, salariile. Nu numai persoanele juridice a caror activitate are ca scop obtinerea de profit organizeaza contabilitate, ci si acelea care desfasoara activitati non-profit sau reprezentantele persoanelor juridice straine. Si in cazul acestora exista cel putin o alta persoana interesata de informatiile financiare ale persoanei in cauza.

Contabilitatea poate fi organizatî ca și contabilitate în partidă dublă, fiind în acest caz însoțită de contabilitatea de gestiune și contabilitate în partidă simplă.

Contabilitate în partidă dublă, aceasta presupune întocmirea balanței de verificare, a tuturor registrelor de contabilitate obligatorii și a situatiilor financiare anuale.Contabilitatea in partida dubla pornește de la ideea existentei unui echilibru intre ceea ce detine o întreprindere si sursele de proveninta a acelor bunuri. Pornindu-se de analiza contabila a tranzactiei, aceasta este transpusa in limbaj contabil prin intermediul unui articol contabil care cuprinde o formula contabila si o explicatie. Formula contabila simpla sau compusă exprima grafic modificarile produse de o tranzactie prin debitarea unuia sau mai multor conturi in corespondenta cu creditarea unui sau mai multor conturi. Scopul inregistrarii in contabilitate a tranzactiilor este acela de a intocmi situatia financiara.

Îultimii ani chiar si predarea la scoala a contabilitatii porneste de la explicarea situatiilor financiare anuale, iar standardele internationale de contabilitate au fost regandite ca si Standarde Internationale de Raportare Financiara. Reglementarea contabilă de baza în Romania este OMFP 3055/2009.

Acest ordin reprezintă reglementarea contabilă națională conforma cu reglementarea europeană, este deci regula de la care se fac exceptii. În funcție de specificul activității sau de existența proprietății de stat, există mai multe acte normative care reglementează modul de organizare și conducere a contabilității. De pildă, pentru persoanele juridice fara scop patrimonial – asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel, partide politice, patronate, organizatii sindicale, culte religioase – contabilitatea se organizează și se conduce pe baza O.M.F.P. nr. 1.969/2007.

Contabilitate a în partidă simpla. Evidenta contabila a PFA-urilor si a Profesiilor Libere prin diverse forme de organizare se tine in conformitate cu:

Aceasta presupune întocmirea unor formulare și registre contabile specifice sau comune pe economie, dar nu și întocmirea situatiilor financiare anuale. În esență, acest sistem de contabilitate incomplet, a apărut înaintea contabilității în partidă dublă, pornește de la ideea înregistrării simple doar a raporturilor întreprinderii cu terții și doar într-una din coloanele unui cont, fară să se pună în corespondență ceea ce deține o întreprindere cu sursa de proveniență a bunurilor respective.

Registre obligatorii pentru PFA:

Registrul-inventar în acesta se înregistrează toate bunurile și drepturile aferente desfășurării activității și servește ca document de înregistrare a bunurilor achiziționate sau realizate, pe baza documentelor justificative.

Registrul numerelor de inventar (Cod 14-2-1) este un document tipizat, fără regim special, cu ajutorul căruia se centralizează numerele de inventar atribuite mijloacelor fixe ale entității.

Servește :

Ca document de atribuire a numerelor de inventar mijloacelor fixe existente în unitate, în vederea identificării lor;

Se întocmește de către compartimentul financiar-contabil prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate în unitate.

Se poate folosi fie câte un registru pentru fiecare grupă de mijloace fixe, fie un registru pentru mai multe grupe, în funcție de numărul mijloacelor fixe existente și al celor care urmează a intra în unitate.

În scopul asigurării controlului asupra existenței mijloacelor fixe, se atribuie fiecărui mijloc fix, care constituie obiect de evidență, un număr de inventar în momentul intrării în unitate prin achiziționare, construire, confecționare, transfer, cu excepția celor luate cu chirie, care se consemnează în registrul numerelor de inventar.

Numerele de inventar atribuite mijloacelor fixe care circulă prin schimb. Numerotarea mijloacelor fixe în cadrul registrului se face, de regulă, în ordinea succesivă a numerelor și/sau pe grupe de mijloace fixe.

Numărul de inventar atribuit unui mijloc fix urmează să fie trecut în toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv.

Numărul de inventar atribuit se imprimă direct pe obiect sau se gravează pe o plăcuță ce se fixează pe mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care să asigure identificarea mijlocului fix respectiv.

Pe fiecare obiect este obligatoriu să se imprime și inițialele unității căreia îi aparțin mijloacele fixe respective.

Pentru mijloacele fixe complexe formate din mai multe obiecte componente și pentru mijloacele fixe a căror evidență se ține pe tronsoane , pe fiecare obiect se indică numărul de inventar atribuit. În aceste cazuri, este necesar ca, pe lângă numărul de inventar respectiv, să se folosească și numere suplimentare.
Numerele de inventar ale mijloacelor fixe transferate altor unități sau scoase din funcțiune nu pot fi atribuite altor mijloace fixe intrate în unitate.

Aceste numere rămân libere până la renumerotarea mijloacelor fixe, când se întocmește un nou registru al numerelor de inventar. Mijloacele fixe închiriate se evidențiază în contabilitatea unității care le-a luat cu chirie, în conturi în afara bilanțului, cu numerele de inventar atribuite de unitatea care le-a dat cu chirie.

Principalele date ale formularului se completează astfel:

Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conținutul minimal obligatoriu: denumirea formularului; denumirea unității; numărul de inventar, codul de clasificare, denumirea mijlocului fix și caracteristici tehnice, locul unde se află.

Registrul-jurnal de încasări și plăți, parafat și înregistrat la organul fiscal teritorial se va completa lunar, prin preluarea totalului sumelor din Registrul-jurnal de încasări și plăți obținut cu ajutorul tehnicii de calcul:- pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, sau pe baza normelor de venit.Regulile privind determinarea venitului impozabil pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla sunt cele prevazute la art. 48 din Codul fiscal. Contabilitatea in partida simpla se conduce potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Contabilitatea in partida simpla are ca principala caracteristica faptul ca este bazată pe încasări și plăți. În baza acestor prevederi, contribuabilii care obțtin venituri din activități independente au obligația completării Registrului-jurnal de încasari și plăți, jurnal de încasări și plăți a tuturor încasărilor și plăților efectuate în cursul unei perioade. Datele înregistrate în Registrul-jurnal de încasări și plăți stau la baza determinarii venitului impozabil. Venitul net, venitul impozabil, din activitati independente se determina ca diferența dintre venitul brut și cheltuielile considerate deductibile, efectuate în scopul realizării de venituri. În venitul brut se cuprind:

sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității;

veniturile sub forma de dobînzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legatura cu o activitate independenta;

câstigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independenta, exclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activității;

veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o altă persoană;

veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată aparute în legatură cu o activitate independentă;

veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi.

Reguli de completare a Registrului-jurnal

Registrul-jurnal de încasări și plăți se numerotează, se șnuruiește se parafează și se inregistrează la organele fiscale, la inceperea activității. În condițiile utilizării tehnicii de calcul la conducerea contabilitatii, fiecare operațiune se va înregistra în ordine cronologică, în funcție de data de întocmire sau de intrare a documentelor. Registrul-jurnal de încasări și plăți se editează lunar, iar totalurile lunare vor fi preluate în Registrul-jurnal de încasări și plăți înregistrat la organele fiscale.

Operațiunile înregistrate in Registrul-jurnal de incasari și plăți se totalizează anual.
Înregistrarea plăților și încasărilor efectuate se face numai pe baza documentelor justificative care stau la baza inregistrarii în contabilitate a oricarei operațiuni efectuate. Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicată, cu modificarile și completarile ulterioare, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuarii ei într-un document care stă la baza înregistrarilor în evidența contabilă în partidă simplă, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative trebuie sa cuprindă toate elementele cerute de legislație pentru a îndeplini condiția de document justificativ și a asigura consemnarea completă a operațiunilor efectuate.

În Registrul-jurnal de încasări și plăți se înregistrează atât operațiunile efectuate cu plata sau încasarea în numerar, cât și cele efectuate cu plata sau încasarea prin contul curent de la banca.

Corectarea greșelilor, completarea Registrului-jurnal de încasări și plăți se va face astfel încît să nu existe ștersături sau spații libere între operațiunile înscrise în acestea. În cazul constatarii unor erori, corectarea se realizează prin taierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca acestea să fie lizibile, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Registrul-jurnal de încasări și plăți se întocmește într-un singur exemplar. Contribuabilii înregistrați ca platitori de taxa pe valoarea adaugată nu vor evidenția valoarea acesteia în sumele cuprinse atat ca plăți, căt și ca încasări în Registrul-jurnal de încasări și plăți.

În Registrul-jurnal de încasări și plăți se înregistrează:

veniturile din vanzarea marfurilor, a produselor si din prestarea serviciilor ca urmare a desfasurarii activitatii, fara TVA, pe baza documentelor justificative emise. În condițiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, înregistrarea veniturilor se face in baza Raportului fiscal de închidere zilnică;

veniturile sub forma de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legatură cu o activitate independentă;

câștigurile din vanzarea activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa încetarea definitivă a activității;

veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată aparute în legatură cu o activitate independentă;

veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi;

plățile efectuate pentru achiziția materiilor prime, materialelor, marfurilor, obiectelor de inventar;

platile reprezentand rate de leasing conform contractelor incheiate;

plațile reprezentând salarii plătite, cheltuieli cu alte servicii prestate de terți, comisioane, cheltuieli poștale;

cheltuielile cu dobânzile și comisioanele bancare.

În Registrul-jurnal de încasări și plăți nu se înregistrează:

aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură facute la începerea unei activități ori în cursul desfașurării acesteia;

sumele primite sub forma de credite bancare;

împrumuturile primite de la persoane fizice ori persoane juridice;

sumele primite ca despagubiri;

sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donații.Aceste operațiuni se înregistrează în Fișele pentru operațiuni diverse distinct pe fiecare tip de operație. Facturile emise și nețncasate, precum și facturile primite și neachitate, se evidențiează în fișele pentru operațiuni diverse sau în documentele cumulative. Aceste sume nu se înregistrează în Registrul-jurnal pentru încasări și plăti, la momentul emiterii facturilor nefiind încasări sau plăti de numerar, ci la momentul efectuarii plăților, respectiv al încasării sumelor.

La determinarea venitului brut se va ține seama de toate sumele înscrise în Registrul-jurnal de încasări și plăți reprezentând încasări efectuate.În ceea ce privește plațile efectuate, respectiv cheltuielile deductibile, acestea vor fi ajustate astfel încât la calculul venitului impozabil sa fie luate în considerare cheltuielile deductibile care pot fi egale sau pot diferi de plățile înscrise în Registrul-jurnal de încasări și plăți.

Un exemplu de situație în care plățile efectuate nu coincid cu cheltuielile considerate deductibile îl constituie contractele de leasing, în cazul contractelor de leasing, sumele evidențiate în Registrul-jurnal de încasări și plăți reprezintă contravaloarea ratelor plătite, în timp ce cheltuiala deductibilă la calculul venitului net este amortizarea mijloacelor fixe astfel dobândite.

Registrul-jurnal de încasări și plăți se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui și se pastrează pe o perioada de 10 ani, cu începere de la data încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite.

Conform modificarilor aduse Codului fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2011, începand cu anul 2012, Registrul-jurnal de încasări și plăți se completează și de catre contribuabilii care desfăsoara activități pentru care venitul net se determină pe baza de norme de venit. Aceștia vor completa numai partea referitoare la încasări, respectiv veniturile încasate din activitatea specifică desfașurată.

Unitatea: _____

_________________

Registrul unic de control – în acesta trebuie sa se consemneze toate controalele pe care le are societatea din partea oricarei instituții, cu obligativitatea persoanelor ce vin în control de a se semna în acest registru.

Regimul juridic și sancțiunile referitoare la registrul unic de control sunt prevăzute în Legea 252/2003.

Contribuabilii, persoane juridice înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, autorizate potrivit legii, au obligația sa țină registrul unic de control. Celelalte categorii de contribuabili pot tine registrul unic de control, în funcție de opțiunea acestora.

Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfășurate la contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcții, protecția consumatorului, protecția muncii, inspecția muncii, protecția impotriva incendiilor, precum și în alte domenii prevăzute de lege.

Organele de control au obligația de a consemna în registru, înaintea începerii controlului, următoarele elemente:

numele și prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul,

unitatea de care aparțin,

numărul legitimatiei de control,

numărul și data delegației/ordinului de deplasare,

obiectivele controlului,

perioada controlului,

perioada controlată, precum și

temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.

Registrul unic de control se eliberează contra cost, pe baza certificatului de înregistrare, în cazul comercianților, și pe baza certificatului de înregistrare fisală, în cazul celorlalte categorii de contribuabilii.

Neînscrierea, de către organele de control specializate, în registrul unic de control a elementelor obligatorii menționate anterior constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit Legii nr. 188/1999, sau  după caz.

Neachiziționarea registrului unic de control de la direcțiile generale ale finanțelor publice din raza teritorială unde își are sediul social contribuabilul, în termenul de 30 de zile de la data înregistrării, se pedepsește cu amendă de la 500 lei la 1000 lei.-

Neprezentarea registrului unic de control la solicitarea organelor de control specializate de la 1000 lei la 2000 lei.

Cu toate ca Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 3512 din 27 noiembrie 2008, privind documentele financiar-contabile, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2009 prevede conditiile in care se pot intocmi ,edita și arhiva electronic documentele financiar-contabile exista in continuare obligativitatea ca ele sa fie șnuruite, sigilate și parafate.

Cei care doresc sa țină electronic aceste registre au această posibilitate
Din punct de vedere al bazei de date, trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conținutului documentelor financiar-contabile.

Trebuie să existe un plan de securitate al sistemului informatic, cuprinzând măsurile tehnice și organizatorice care să asigure următoarele cerințe minimale:

Confidențialitate, integritatea datelor, restricționarea, detectarea și monitorizarea accesului în sistem;restaurarea informațiilor gestionate de sistem în cazul unor calamități naturale, evenimente imprevizibile, prin:

Arhivarea datelor utilizând tehnologia WORM, care să permită inscripționarea o singură dată și accesarea ori de câte ori este nevoie a informațiilor stocate;

Înregistrarea datelor din documentele financiar-contabile în timp real, în alt sistem de calcul, cu aceleași caracteristici, care să fie amplasat într-o altă locație.

Registrele se vor lista/tipări pe hârtie, deoarece acestea trebuie să fie șnuruite, sigilate și parafate

2.2 Contabilitatea unei persoane fizice autorizate

Prevederi cu caracter general

contribuabilii care obțin venituri din activități independente sunt obligați să organizeze și să conducă evidența contabilă în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidența contabilă și să completeze Registrul-jurnal de încasări și plăți, Registrul-inventar și alte documente contabile prevăzute de legislația în materie în funcție de elementele specifice activității desfășurate.

pentru determinarea veniturilor, în funcție de natura activității, de frecvența încasărilor/plăților sau de felul serviciilor prestate, precum și de alte elemente specifice activității desfășurate, contribuabilii pot utiliza formulare cu regim special, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora, precum și alte formulare stabilite prin norme metodologice de întocmire și utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară și contabilă sau formulare prevăzute în mod expres de acte normative care reglementează activități economice specifice.

contribuabilii pot edita formularele cu regim special și cu ajutorul tehnicii de calcul, în condițiile prevăzute la art. 2 din Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) și (10) paragraful 2 din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997;

Documentele justificative și financiar-contabile

Evidența contabilă în partidă simplă se ține în limba română și în moneda națională.

Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în evidența contabilă în partidă simplă care are calitatea de document justificativ.

Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidența contabilă în partidă simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în situația în care furnizează toate informațiile prevăzute în normele legale în vigoare.

registrele contabile obligatorii care trebuie ținute de contribuabilii care obțin venituri din activități independente și conduc evidența contabilă în partidă simplă, sunt: Registrul-jurnal de încasări și plăți și Registrul-inventar care se numerotează, se șnuruiesc, se parafează și se înregistrează la organele fiscale teritoriale.

În Registrul-jurnal de încasări și plăți se înregistrează atât operațiunile economico-financiare efectuate în numerar, cât și cele efectuate prin contul curent de la bancă în ordine cronologică, în funcție de data de întocmire sau de intrare a documentelor justificative.

În condițiile conducerii evidenței contabile în partidă simplă cu ajutorul tehnicii de calcul, Registrul-jurnal de încasări și plăți parafat și înregistrat la organul fiscal teritorial se va completa lunar, prin preluarea totalului sumelor din Registrul-jurnal de încasări și plăți obținut cu ajutorul tehnicii de calcul.

În Registrul-inventar se înregistrează toate bunurile și drepturile aferente desfășurării activității și servește ca document de înregistrare a bunurilor achiziționate sau realizate, pe baza documentelor justificative.

Înscrierea datelor în documente justificative și în cele contabile se face cu cerneală, cu pix cu pastă, la mașina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul și nu sunt admise ștersături sau alte asemenea procedee sau lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea.

Corectarea documentelor se face prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă, pe toate exemplarele documentului justificativ și se confirmă prin semnătură.

În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi documentul greșit se anulează și rămâne în carnetul respectiv, nu se detașează.

De asemenea, contribuabilii care obțin venituri din activități independente și conduc evidența contabilă în partidă simplă au obligația să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la începutul activității; cel puțin o dată pe an; la încetarea activității, precum și în alte situații prevăzute de lege, în conformitate cu normele privind organizarea și efectuarea inventarierii, aprobate prin ordinul ministrului Finanțelor Publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv.

Reconstituirea documentelor justificative și financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente financiar-contabile și justificative, contribuabilul va lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de cel mult 30 de zile de la constatare prin întocmirea unui dosar de reconstituire.

Contribuabilul care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative ori financiar-contabile are obligația să încheie un proces-verbal care trebuie să cuprindă: datele de identificare a documentului dispărut; numele și prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului; data și împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv iar dacă pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracțiune sunt încunoștințate imediat organele de urmărire penală.

Formularele cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare, pierdute sau sustrase, se declară nule în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, după sesizarea organelor de drept.

În cazul în care documentul dispărut provine de la un alt contribuabil, reconstituirea se va face de contribuabilul care a emis documentul, la cererea scrisă a contribuabilului care a cerut documentul în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu și vizibil mențiunea „Reconstituit”, cu specificarea numărului și a datei dispoziției pe baza căreia s-a făcut reconstituirea și constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în evidența contabilă în partidă simplă.

Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale, pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în evidența contabilă în partidă simplă, situație în care paguba este suportată de cei vinovați. În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal împreună cu care se atașează la dosarul de reconstituire.

Arhivarea și păstrarea documentelor justificative și financiar-contabile

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente și conduc evidența contabilă în partidă simplă au obligația să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele financiar-contabile, precum și documentele justificative care stau la baza înregistrării în evidența contabilă în partidă simplă. Termenul de păstrare a Registrului-jurnal de încasări și plăți, a Registrului-inventar, precum și a documentelor justificative și financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite iar statele de salarii se păstrează timp de 50 de ani.În cazul încetării activității contribuabilului, documentele se predau la arhivele statului în conformitate cu dispozițiile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, dacă legea nu dispune altfel.

Înregistrarea veniturilor

Evidența contabilă în partidă simplă a veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor: venituri din activități care constituie: fapte de comerț, venituri din profesii libere, alte venituri. Evidența contabilă în partidă simplă a operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.

În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut, considerându-se o înstrăinare, ocazie cu care bunurile se evaluează, fie la prețurile practicate pe piață, fie la prețuri stabilite prin expertiză tehnică În cazul în care asociațiile își încetează activitatea, iar foștii asociați continuă să funcționeze în mod individual, bunurile din patrimoniul asociației trec în patrimoniul noilor afaceri, se înscriu în Registrul-inventar al acestora și se amortizează în continuare, se consumă sau se vând,după caz.În cazul încetării definitive a activității, sumele obținute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar ,mijloace fixe, obiecte de inventa , precum și stocurile de materii prime, materiale, produse finite și mărfuri rămase nevalorificate se includ în venitul brut. Stabilirea venitului net obținut sau a pierderii înregistrate în cadrul asocierii se determină pe fiecare contract de asociere.

Pentru înregistrarea veniturilor din activități independente contribuabilii vor utiliza, în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii, formularele cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare: chitanță, factură, bon de comandă-chitanță, fișă de magazie a formularelor cu regim special, monetar, extras din borderoul de plăți din data de

Contribuabilii care conduc evidența contabilă în partidă simplă și desfășoară activități de:

cum ar fi:

organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.);

activități al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacții comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignație sau mandat comercial);

activități de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, și altele asemenea, transport de bunuri și de persoane, precum și cei care realizează venituri din profesii libere și venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot întocmi, în funcție de natura activității, de frecvența încasării sau de felul serviciilor prestate, etc. formularele factură, chitanță sau alte formulare cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare.

În relațiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt obligați, pentru sumele încasate atât pe bază de chitanță, bon fiscal., cât și prin bancă, să întocmească factură.

În relațiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligați, pentru sumele încasate prin bancă, să întocmească factură.Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată vor întocmi factura fiscală în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Evidența taxei pe valoarea adăugată colectate se ține cu ajutorul Jurnalului pentru vânzări în care se înregistrează pe bază de documente (facturi, bonuri de comandă-chitanță) valoarea bunurilor livrate și/sau a serviciilor prestate și taxa pe valoarea adăugată aferentă.

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente se înregistrează ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată în momentul în care realizează o cifră de afaceri care depășește plafonul de scutire prevăzut la art. 152 din Codul Fiscal.

Plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA este de 65.000 de euro. Astfel, firmele care realizeaza anual o cifra de afaceri sub 65.000 de euro, calculata la cursul de schimb de la data aderarii Romaniei la UE -3,3817 lei, pot aplica scutirea de taxa pe valoare adaugata pentru livrari de bunuri si prestari de servicii. Plafonul, in valoare de 220.000 mii de lei, se poate aplica pana la 31 decembrie 2014 sau pana cand va fi implementata o noua directiva europeana privind plafoanele de cifra de afaceri sub care firmele pot fi exceptate de la plata TVA.

Persoana impozabila stabilita in Romania a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de scutire, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii -3,3817 lei, poate aplica regimul special de scutire pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform Codului Fiscal

Venitul brut reprezintă venitul încasat în cursul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestațiile.Pentru fiecare tip de activitate desfășurată se va întocmi Fișa pentru operațiuni diverse în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică, iar totalurile lunare din Fișa pentru operațiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operațiuni diverse, grupate pe feluri de activități.

Totalul veniturilor din Jurnalul de vanzări reprezintă venitul contribuabilului.
Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidențieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări și plăți.

În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugată, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale Jurnalului pentru vânzări, nemaifiind obligatorie întocmirea Fișei pentru operațiuni diverse și, implicit, a Jurnalului privind operațiuni diverse pentru veniturile realizate. În condițiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de închidere zilnică și a Registrului special, întocmit în condițiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.

Venitul brut cuprinde: sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității, veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legătură cu o activitate independentă, câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității, veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană, veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.

Nu constituie venit brut și nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări și plăți: aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități ori în cursul desfășurării acesteia, sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice, sumele primite ca despăgubiri, sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donații.

Venitul net sau pierderea fiscală se determină ca diferență între totalul sumelor încasate din Registrul-jurnal de încasări și plăți (col. 5 și col. 6 ) și cheltuielile cu amortizarea fiscală a bunurilor și drepturilor, evidențiate în Fișa pentru operațiuni diverse, și totalul sumelor plătite evidențiate Registrul-jurnal de încasări și plăți (col. 7 și col. 8 ) la care se adună sumele plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile și totalul cheltuielilor nedeductibile. Venitul net sau pierderea fiscală va fi influențat/ă cu plățile și/sau încasările efectuate în avans, care se referă la alte exerciții fiscale, iar în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, în cazul valorificării bunurilor în regim de consignație, al veniturilor obținute ca urmare a unor activități desfășurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial, precum și în cazul activităților de expertiză contabilă, tehnică judiciară și extrajudiciară, cu impozitul din venitul brut încasat, reprezentând plăți anticipate în contul impozitului anual.

Evidențierea cheltuielilor.

Evidența contabilă în partidă simplă a cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, în funcție de natura lor care pot fi: cheltuieli efectuate în interesul direct al activității: cheltuieli cu achiziționarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar și mărfuri; cheltuieli cu lucrări executate și servicii prestate de terți; cheltuieli efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări și prestarea de servicii pentru terți; chiria pentru spațiul în care se desfășoară activitatea, pentru utilaje și pentru alte instalații închiriate, utilizate în desfășurarea activității, în baza unui contract de închiriere; dobânzile aferente creditelor bancare; cheltuieli cu comisioanele și cu alte servicii bancare; cheltuieli cu primele de asigurare; cheltuieli cu reclama și publicitatea; cheltuieli poștale și taxele de telecomunicații; cheltuieli cu energia și apa; cheltuieli cu transportul de bunuri și de persoane; cheltuieli de delegare, detașare și deplasare; cheltuieli de personal; cheltuieli cu impozite și taxe, altele decât impozitul pe venit; cheltuieli reprezentând contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum și alte contribuții obligatorii; cheltuieli reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate asociațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii; cheltuieli cu sponsorizarea și mecenatul;

cheltuieli de protocol; cheltuieli cu amortizarea fiscală.alte cheltuieli deductibile plafonat.

Pentru a putea fi deduse cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să fie efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; să fie cuprinse în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; să respecte regulile privind amortizarea, potrivit prevederilor din Codul Fiscal, iar cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru: active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii, activele ce servesc ca garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul, boli profesionale, risc profesional și accidente de muncă, persoane care obțin venituri din salarii, cu condiția impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plății de către suportator.

Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere, în conformitate cu reglementările din Codul Fiscal fiind amortizabile numai bunurile înregistrate în Registrul-inventar. În cazul utilizării bunurilor cu folosință mixtă (pentru afacere și în scop personal), cheltuiala deductibilă se determină, după caz, proporțional cu: numărul de kilometri parcurși în interes de afacere; numărul de metri pătrați folosiți în interes de afacere; numărul de unități de măsură specifice în alte cazuri.

Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

cheltuielile de sponsorizare și mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul;

cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul;

cheltuielile cu indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual; pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie; cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii; contribuțiile efectuate în numele angajaților la scheme facultative de pensii ocupaționale, în conformitate cu legislația în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoană până la 31.12.2008 și 400 euro începând cu 1.01.2009; prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita stabilită potrivit legii, respectiv 200 euro până la 31.12.2008 și 250 euro începând cu 1.01.2009; cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al contribuabilului sau asociaților, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității independente; cheltuielile reprezentând contribuții sociale obligatorii pentru salariați și contribuabili, potrivit legii; dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice utilizate în desfășurarea activității, pe baza contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României; cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing operațional, respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fișa pentru operațiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va înregistra în Jurnalul privind operațiuni diverse pentru cheltuieli și ulterior, în Registrul-jurnal de încasări și plăți. Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor și care sunt plătite în cursul unui an fiscal.

Contribuabilii plătitori de taxă pe valoarea adăugată, țin evidența taxei pe valoarea adăugată deductibile cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări în care se înregistrează pe bază de documente ,valoarea cumpărărilor de bunuri și/sau a serviciilor prestate de terți și taxa pe valoarea adăugată aferentă. Plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată le sunt aplicabile prevederile titlului VI “Taxa pe valoarea adăugată” din Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Baza legală: Ordinul ministrului Finanțelor Publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642/16.07.2004.

2.3 Contribuțile de asigurari sociale platite de o persoană fizică autorizată

În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 125 din 27 decembrie 2011, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu data de 1 iulie 2012, competența de administrare a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, PFA-urile care sunt administrate din punct de vedere al contribuțiilor de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat precum si al contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate după caz, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, sunt:

întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;

membrii întreprinderii familiale;

persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăsoare activități economice;

persoanele care realizează venituri din profesii libere;

persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidența contabilă în partidă simplă;

persoanele care realizează venituri, în regim de reținere la sursă a impozitului pe venit, din drepturi de proprietate intelectuală, din activități desfășurate în baza contractelor sau convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum și a contractelor de agent, din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară, din venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil,

persoanele care realizează venituri din activitățile agricole :

a) cultivarea produselor agricole vegetale;

b) exploatarea pepinierelor viticole, pomicole si altele asemenea;

c) cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

Persoanele care realizează venituri din activitățile agricole pentru care nu au fost stabilite norme de venit si sunt venituri impozabile si se supun impunerii potrivit prevederilor «Venituri din activități independente» precum si din recoltarea si valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase.

Persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, din investiții, din premii si câstiguri din jocuri de noroc,

Începând cu data de 1 iulie 2012, contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzute mai sus se achită la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale în raza cărora sunt luați în administrare contribuabilii, în conturi de venituri bugetare distincte, codificate cu codul de identificare fiscală al contribuabililor. În ceea ce priveste persoanele care realizează venituri din activități Independente, activități agricole, silvicultură, piscicultură, asocieri fără personalitate juridică, care au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii si la cel de asigurări sociale de sănătate.

Contribuții PFA:

Persoanele fizice autorizate sunt obligate să platească contribuții de asigurari sociale (pensii) și contribuțiile pentru asigurarea la sănatate. În categoria contribuțiilor opționale, pe care PFA alege daca le platește sau nu, se înscriu contribuțiile  la bugetul asigurărilor pentru somaj, cele pentru pentru asigurarea în caz de accidente de muncă și boli profesionale, precum și contribuția pentru concedii ți indemnizații (FNUASS).

1.Contribuțiile la pensii CAS; 2013-PFA datorează la sistemul de pensii o contribuție de 31,3% din venitul declarat, adică venitul pentru care doresc să se asigure. Trebuie să știți că, potrivit reglementărilor, acest venit nu poate fi mai mic de 778 de lei (adica 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat – 2.223 lei), dar nici mai mare de 11.115 lei (echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat). Practic, o persoană fizica autorizată trebuie sa platească pentru pensii cel putin 244 de lei (35% x 2223 x 31.3%), dar nu mai mult de 3479 de lei (5 x 2223 x 31.3%).

Declararea veniturilor care reprezintă baza lunara de calcul a contribuțiilor sociale se realizează prin depunerea la organul fiscal de domiciliu a unei declarații privind venitul asigurat la sistemul public de pensii formularul 600. Declarația 600 se depune, pe suport hartie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poștal, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Organul fiscal competent la care trebuie depusă declarația este organul fiscal în a cărui rază teritorială se află adresa de domiciliu a contribuabilului sau adresa unde acesta locuiește efectiv, în cazul în care diferă de cea de domiciliu. De asemenea, formularul se poate depune online de catre contribubilii care au un certificat digital calificat de semnatura electronica. În baza declarației 600 depusă de PFA, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabilește contribuția socială anual datorată și termenele de plată. Contribuția la pensii se platește trimestrial, în 4 rate egale, pană la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Exista si cateva categorii de PFA care nu datorează contribuția la pensii, și anume:

Contribuabilii al căror venit net anual, respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub 35% din caștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat ( 35% x 2223 = 778 de lei)

Persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii ca urmare a obținerii de venituri salariale sau indemnizatii somaj.

Persoanele care beneficiază de una din categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii.

Persoanele care nu sunt integrate in sistemul public de pensii, ele achitând contribuții către sisteme profesionale proprii de pensii – cum ar fi avocații sau personalul clerical.

2.Contribuția la sanatete CASS:

Persoanele fizice autorizate datorează o contribuție la sănatate de 5,5%. Baza de calcul diferă în funcție de modul de impunere a PFA – în sistem real sau pe baza normei de venit.

Venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale -diferența dintre totalul veniturilor încasate și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentănd contribuții sociale, sau pentru impozitarea la norma de venit.

Valoarea anuala a normei de venit, raportata la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe țară, dacă acest venit este singurul asupra caruia se calculează contribuția. Plata contribuțiilor la sanatate se efectuează anticipat, în cursul anului, cu regularizarea sumelor datorate anual. Astfel, în baza declarației de venit estimat -Formular 220, sau a declarației de venit realizat -Formular 200, organul fiscal emite decizia de impunere pentru plăți anticipate în care stabilește contribuția de asigurări sociale de sanatate datorată anticipat și termenele de plată. Plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, pană la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Dupa încheierea anului fiscal, în baza declarației privind venitul realizat depusa de contribuabili, Formular 200, organul fiscal stabilește obligațiile anuale de plată a contribuției de asigurari sociale de sanatate prin decizia de impunere anuală regularizând sumele datorate cu titlu de plăți anticipate. Plata contribuției de asigurari sociale de sănatate stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei, iar sumele achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. La determinarea venitului anual baza de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate nu se iau in considerare pierderile fiscale anuale. In cazul celor care nu depun declarație privind venitul realizat, contribuțiile de asigurari sociale plătite trimestrial reprezintă plata finala în contul contribuției anuale datorate.

3. Contributii optionale pentru Persoanele fizice autorizate.

Asigurarile de somaj nu sunt obligatorii pentru o persoana fizică autorizată, însă ea poate alege să o platească, în cazul în care dorește să beneficieze de ajutor de somaj, atunci când nu va mai avea activitate. Conform prevederilor legale, se poate asigura în sistemul asigurarilor pentru somaj orice persoană care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii și care nu sunt deja asigurate. Pentru a plăti contribuția la somaj, persoanele fizice pot încheia contract de asigurare pentru somaj cu agenția pentru ocuparea forței de munca în a cărei rază teritoriala își au domiciliul, daca au cel puțin vârsta de 18 ani și sunt asigurate în sistemul public de pensii și în sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Venitul lunar pentru care se face asigurarea nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat în plata -850 de lei, dar  nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori câstigul salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, în vigoare în luna pentru care se platește contribuția de asigurare pentru somaj. Contribuția lunară la somaj este de 0,5% din venitul asigurat. Nici contribuția pentru concedii și indemnizații (FNUASS) nu este obligatorie, însa aceasta poate deveni obligatorie daca PFA dorește să beneficieze de indemnizații pentru concediile medicale.

Declarații obligatorii pentru PFA:

Decl 600 pentru asigurare în regimul pensiilor de stat dacă este cazul; depunere 25 ianuarie;

Decl 392 A/B-plătitor/neplătitor tva; termen de depunere: 25 februarie.

Decl 200 pentru venitul realizat, termen de depunere pâna pe 15 mai ale fiecarui an.

Decl 220 pentru venitul estimat, termen de depunere: 25 ianuarie pentru PFA – sistem de impunere norme de venit ; termen de depunere: odata cu decl 200 atunci cand se estimeaza venituri mai mari sau mai mici cu 10-20% față de veniturile anului anterior realizate;

alte Declarații: dacă PFA –ul are salariați-decl 112- termen de depunere 25 ale lunii urmatore calculării salariului

Decl 394 si 300 pentru plătitorii de tva-lunar pentru 394, lunar sau trimestrial pentru 300

Decl 390-pentru achiziții /livrări in Uniunea Europeană- termen de depunere 25 ale lunii urmatore inregistrării in contabilitate.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA PFA

3.1. Studiu de caz privind contabilitatea P.F.A

PFA-ul Popescu Ioana, a fost înființat în anul 2013, moment în care au fost puse bazele unei idei de tehnoredactare PC. Tehnoredactarea computerizată nu reprezintă numai dactilografierea este un proces de creare și editare a unui document cu ajutorul unui computer având ca obiect final tipărirea documentului.

Pornind de la ideea de tehnoredactare, PFA Popescu Ioana, și-a dezvoltat activitatea prin deschiderea unui magazin cu produse nealimenatre, astfel, activitatea PFA-ului a fost dezvoltată prin comerț.

Odată cu extinderea activității a fost nevoie și de extinderea numărului de persoane angajate, astfel încât, dacă la începutul activității PFA-ul Popescu Ioana a a vut angajat doar un singur economist, acum PFA-ul are nevoie de încă trei angajati pe lângă administrator și economist, de un vânzător, un casier și un operator calculator, astfel activitatea a putut fi extinsă oferind clienților săi servicii și produse de calitate.

PFA-ul pune la dispoziția clienților produse nealimenatre, comercializate în cadrul magazinului și sevicii de tehnoredactare PC.

PFA-ul Popescu Ioana, este convinsă că depinde de de clienții săi, drept urmare încearcă să înțeleagă necesitățile curente și viitoare ale acestora, satisfăcând în mare măsură cerințele acestora.

Personalul de care dispune PFA-ul este implicat în totalitate încercând, să ofere respect, corectitudine și promtitudine în solicitările clienților.

Datele fiscale ale PFA-ului Popescu Ioana sunt:

PFA POPESCU IOANA

CUI: 31102825

ADRESA str Primăverii nr. 1 bl. 1 sc. 1 et. 1 ap. 1 cod postal 789456

ACTIVITATE PRINCIPALA tehnoredactare pc

ACTIVITATE SECUNDARA comerț cu amănuntul mărfuri nealimentare

COD CAEN 8299 alte activități de servicii support pentru intreprinderi

3.2 Structura organizatorică în cadrul PFA Popescu Ioana

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, al relațiilor dintre acestea și subdiviziunile organizatorice care asigură buna desfășurare a activității de comerț și de tehnoredactare din cadrul PFA-ului Popescu Ioana.

Activitatea PFA-ului este condusă de administrator, căruia i se subordonează un economist, un vânzător și un casier.

Activitatea de contabilitate este condusă de economist care are în subordine un operator PC.

Structura organizatorică, din cadrul PFA Popescu Ioana, se desfășoară conform organigramei de mai jos :

3.3 Obligativitate fiscală a PFA-ului Popescu Ioana

Evidența contabilă din cadrul PFA-ului, se ține în partidă simplă, conform legislațiilor în vigoare, în programul de operare SAGA .

PFA-ul este plătitoar de TVA, impozit 16%, iar cei patru angajați lucrează în baza unui contract individual de muncă, avțnd un program de lucru de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână.

In perioada unui an financiar sunt depuse declarațiile 300, 392, 394, 200, 220, 112.

PFA –ul platește urmatoarele contribuții pensii, sanătatea pentru administratorul PFA-ului, și toate contribuțiile salariale pentru cei 4 salariați ai săi.

În luna Decembrie 2013 s-au înregistrat urmatorele operațiuni economice:

– cumparari: 237500,00 lei

– vanzari: 359413,08 lei

Potrivit legii, contabilitatea se poate ține în program de contabilitate în partidă simplă, dar este obligatoriu să se compecteze registrele de intrări- ieșiri.

Jurnalele obligatorii sunt parafate și înregistrate la Administratia Financiara. Respectiv REGISTRUL INVENTAR, JURNALUL DE INCASĂRI ȘI PLĂȚI, se completează manual, datele fiind egale cu cele din jurnalele întocmite electronic, în programul informatic SAGA.

Lunar se depun decontul de tva respectiv declarația 300, și 394 în cazul PFA-ului sunt generate de program, declarații referitoare la TVA, furnizorii si clienții platitori de tva cu care PFA-ul are relașii economice înregistrate în contabilitate, declarația -394. Referitor la tva când tva-ul de la cumpărări este mai mic decât tva-ul de la vânzări avem un tva de plătit consemnat în decalarația 300, invers fiind de recuperat.

Delclarațiile se depun păna la 25 ale lunii urmatore de fiecare dată.

Tot lunar se depune și declarația 112, referitore la contribuțiile plătite catre stat de PFA pentru salariații săi;

La începutul anului urmator se depune declarația 392, referitoare la cifra de afaceri, și fișele fiscale pentru salariați;

Pâna pe 25 mai a anului următor se depune declarația 200, care conține datele anului anterior, pe baza caruia se stabilește impozitul de plată împreuna cu declarația 220 în care se completează veniturile estimate pentru anul în curs; pe baza declarației 220 se întocmește declarația de impunere de catre fisc, se stabilește impozitul anticipat ce se va plati în anul în curs și anul următor se regularizează prin compensări, în + sau – cu impozitul calculat conform veniurilor realizate de fapt-declarația 200.

PFA-ul Popescu Ioana își platește trimestrial contribuțiile la pensii, sanatate și impozitul anticipat conform delarației de impunere stabilite de fisc pe baza declarațiilor depuse.Plățile sunt făcute până la data de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie, întârzierile după această dată aducănd majorări de întârziere.

Datele se introduc lunar în programul informatic în Operații : intrari, ieșiri, state de salarii, registrul jurnal unic de încasări și plăți, programul generând jurnalele de încasări și plăți, jurnal de vânzări, jurnal de cumpărări, state de salarii și declarațiile enunțate mai sus și prezentate în anexe.

3.4 Relația cu clienții și furnizorii

Cheia succesului în cele mai multe afaceri este relația de management cu clienții și furnizorii. Chiar dacă aducem în discuție activitatea unui PFA este foarte important să fie bine pus la punct un sistem de management în ceea ce privește colaborarea cu clienții și furnizorii.

Într-o economie în care consurența este inamicul numărul unu, atât în comerț cât și în activitatea de tehnoredactare, nu este suficient doar o relație de strânsă colaborare cu clienții ci și cu furnizorii. Alegerea celor mai buni furnizori este primul pas spre mulțumirea clienților.

În ecuația comerțului furnizorii au un rol foarte important pentru buna desfășurare a activității. Ei sunt din ce în ce mai influenți pe parcurs își crază un grup de clienții fie el și foarte restrâns. Atunci când necesarul de marfă crește și devine foarte importantă pentru clienții puterea furnizorului crește. Furnizorul are o importanță deosebită atunci când produsele oferite de acesta au o însemnătate ridicată pentru magazinul administratorului.

La fel cum profesorul Daniel T. Jones, în lucrarea cu titlul The Machine that Changed the World a subliniat că ”Nici o firmă nu e precum o insulă. Clienții dumneavoastră depind de excelența aprovizionării dumneavoastră.. Cele mai bune firme creează alianțe cu furnizorii pentru a se asigura de păstrarea clienților săi.” Asemeni afirmațiilor spuse de autorul Jones, PFA Popescu Ioana, deține un portofoliu de clienții cu activitate constantă și creștere continuă de la o lună la alta.

Etica ce pune în mișcare PFA Popescu Ioana este bazată respectarea furnizorilor și pe experiența de a fi corecți, cinstiți și loiali față de aceștia.

PFA Popescu Ioana dorește să obțină de la furnizori, în avantajul clientului, cele mai bune condiții de cumpărare pe piață.

PFA Popescu Ioana stabilește relații comerciale de calitate cu toți colaboratorii și împărtășește cu aceștia angajamentele sale în materie de responsabilitate socială și de mediu, construind parteneriate echilibrate și durabile.

Cei mai importanți furnizorii și client a PFA-ului Popescu Ioana sunt:

Furnizori:

ROMCO SPEED;

OTTO GAZ ;

ELECTRICA MUNTENIA

URBAN SA

VEOLIA

ROMTELECOM

LILMAR SRL

Clienți:

CLIENTI PERSOANE FIZICE

THOT MANAGEMENT

BLISS CONFORT SRL

PROCIV SRL

TIAB SA

Valoarea unei afacerii de succes este bazată pe procesul ce implică contribuția atât a clienților, cât și a furnizorilor.

3.5 Analiza financiară a PFA Popescu Ioana

Activitatea economică a PFA Popescu Ioana este prezentată în graficul de mai jos:

Menținerea echilibrului financiar reprezintă un obiect permanent al politicilor financiare, care poate fi considerate realizate atunci când exercițiul financiar se încheie cu o trezorerie pozitivă.

Pentru menținerea vânzărilor ridicate, PFA Popescu Ioana realizează periodic calcule privind productivitatea în vânzări pentru menținerea cotei pe piața de distribuție și pentru a fi mereu la înălțimea așteptărilor clienților noștri.

Productivitatea vânzărilor se calculează după relația:

Q = , Q reprezintă indicele de productivitate al vânzărilor.

În anul 2013 indicele de productivitate al vânzărilor este următorul:

Q = = 1.51

Existența fluxurilor bănești, concomitent cu cele materiale, impune luarea în considerare în elaborarea echilibrului financiar a elementelor implicate de aceste fluxuri prin indicatori specifici. Echilibrul economic-financiar al firmei trebuie înțeles ca fiind un ansamblu de corelații care se formează în procesul de rotație al capitalului.

Evoluția veniturilor PFA-ului Popescu Ioana în anul 2013, prezentat pe fiecare luna, se poate observa în graficul de mai jos:

Potrivit graficului de mai jos se poate observa evoluția veniturilor pe domenii de activitate a PFA-ului Popescu Ioana

Veniturile nete din activități independente se determină ca diferența dintre venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.

Impozitul anual se determină la încheierea exercițiului financiar, pe baza veniturilor și cheltuielilor înregistrate în contabilitate în partidă simplă.

Concluzii propuneri

În funcție de cifra de afaceri estimată și de domeniul de activitate viitorii agenți economici pot alege între cele trei posibilitati pornind de la un calcul bazat pe impozitele ce urmează să le platească.

Fiscalitate

Impozite SRL

16% pe profit

-16% pe dividende, la distribuirea lor

Impozite SRL microîntreprindere

3% pe venit

16% pe dividende, la distribuirea lor

Taxe și impozite PFA

16% pe venitul net realizat, sau din normă anuală de venit,

5.5% din venitul brut contributia la sanatate,

31.3% din venitul asigurat.

În decursul anilor pe baza legislatiei și a evoluției mediului de afaceri unele

alternative au fost mai eficiente.

Românii au înființat în perioada octombrie 2010 -octombrie 2011 circa 16.000 de firme, numărul total al agentilor econamici din piața locală ajungând la aproape 650.000.

Numărul firmelor înregistrate în București, zona din tara cu cea mai mare creștere, a ajuns la sfârșitul lunii octombrie 2011 la aproape 157.000, un avans de 5.000 de firme noi față de aceeași perioadă din 2010.

A fost primul an de creștere după trei ani de scadere consecutivă. Cel mai mare numar de firme s-a înregistrat în luna octombrie a anului 2008. Atunci România a reușit să atingă la de 780.000 de firme.

În 2009, primul an de criză a dus la dispariția a 84.000 de firme din economie. În 2010 numărul total al firmelor s-a mai redus cu încă 64.000. Per total, în trei ani, în intervalul 2008-2010, au dispărut aproape 150.000 de agentii econamici din piața locală.

Statistica suspendărilor de activitate, în perioada ianuarie – decembrie 2011, comparativ cu aceeași perioada a anului 2010 arată că:

în anul 2010 s-au înregistrat un număr de 66.420 de suspendări de activitatela nivelul întregii țări

în anul 2011 s-au înregistrat un număr de 21.221 suspendări de activitate, reprezentând o scădere cu aproximativ 68,1% fata de 2010.

Statistica dizolvărilor voluntare, în perioada ianuarie – decembrie 2011, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2010 :

în acest an s-au înregistrat un număr de 7.508 dizolvări voluntare la nivelul întregii țări.

în anul 2011 s-au înregistrat un număr de 4.001 dizolvări voluntare, reprezentând o scădere cu aproximativ 46,7 %

Statistica radierilor voluntare, în perioada ianuarie – decembrie 2011, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2010:

În 2010 când s-au înregistrat un număr de 186.144 radieri voluntare, la nivelul întregii țări.

În anul 2011 s-au înregistrat un număr de 56.245 radieri voluntare, reprezentând o scădere cu aproximativ 69.8 %.

Au fost cuprinse inclusiv un număr total de 127.418 radieri pentru neexercitarea dreptului de opțiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 sancționată cu radierea din registrul comerțului.

Inmatriculărilor efectuate în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2011: 119.048 in 2010, 130.162 in 2011 în crestere cu 9%. Cresterile cele mai mari s-au inregistrat în Intermedieri financiare și asigurări 72%, Constructii 49%. Din Cele 130 de mii de firme proaspat infiintate 62.735 sunt SRL-uri si 43.269 PFA-uri.

Din Situația statistică privind numărul total de comercianți activi din punct de vedere juridic la 31 decembrie 2011 rezulta că în România sunt înregistrati 951.803 comercianți din care 298.385 PFA-uri. În București sunt 181.475 comercianti -19%, din care 22.733 PFA-uri -7%.

În concluzie PFA-ul ramâne încă o soluție viabila de mica afacere.

BIBLIOGRAFIE

1.Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora

2.HG 518/1995 privind plafoanele de diurnă și cazare.

3.HG 791/2010 privind normele de aplicare a OG 58/2010.

4.Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

5.Legea . 51/1995 cu modificările și completările ulterioare.

6.Legea. 184/2001 cu modificările și completările ulterioare.

7.Legea 31/1990 – legea societăților comerciale cu modificările și completările ulterioare.

8.Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare

9.Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996.

10.Legea 252/2003 privind registrul unic de control.

11.Legea 656/2002 privind raportarea care Oficiul Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor.

12.Legea 105/2006 privind obligațiile declarative catre Fondul de Mediu.

13.Legea 571/2003 privind Codul Fiscal si HG 44/2008 privind Normele de Aplicare a Codului fiscal.

14.Legea 252/2003 privind Registrul Unic de Control.

15.Legea 82/1991 prvind contabilitatea societatilor comerciale, republicată.

16.Legea 200/2004 privind profesiile libere reglementate.

17.Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

18.Ordinul ministrului Finanțelor Publice nr. 1040/2004

19.Ordonanța de urgență nr. 125 din 27 decembrie 2011, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu data de 1 iulie 2012.

20.OG 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați.

21.OUG nr. 44/2008 din 16 aprilie 2008 privind desfășurarea activitaților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

22.Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.177/1998 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată.

23.OUG 58/2010 privind reclasificarea activităților independente si contribuțiile obligatorii.

24.Ordin 1040/2004 privind normele de organizare și conducere a contabilității în partidă simplă.

25.OUG 46/2011,   pentru modificarea si completarea art. 17 din OUG 44/2008 privind desfașurarea activităților economice de catre persoanele fizice autorizate,

26.OUG 82/2010 privind desfășurarea activităților prin contracte de drepturi de autor.

27.OUG 196/2005 actualizată Fondul de mediu.

28.Ordin 3055/2009 pentru aprobarea formularelor financiar contabile.

29.Ordinul 870/2005 privind Registrul de Evidență Fiscală.

30.O.M.F.P. nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, întreprinderile individuale și intreprinderile familiale.

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA6

ANEXA 7

ANEXA8

ANEXA 9 Declaratia 300-decont de tva-în urma inregistrarilor contabile in jurnalul de cumparari și în jurnal vănzări rezultă un tva de plata de la tva de la vînzări-colectată minus tva de la cumparări –deductibilă;

ANEXA 10- Declarația 394-totalitatea facturilor de achizitii și livrări baza si tva cumulate pe furnizor/client:

ANEXA 11- Declarația 112-aferentă contribuțiilor salriaților-trebuie să reflecte datele din statul de plată:

ANEXA 12- OP-Plata impozit salarrii -818lei-conform stat de plata ,coloana impozit.

ANEXA 13

ANEXA 14

ANEXA 15

BIBLIOGRAFIE

1.Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora

2.HG 518/1995 privind plafoanele de diurnă și cazare.

3.HG 791/2010 privind normele de aplicare a OG 58/2010.

4.Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

5.Legea . 51/1995 cu modificările și completările ulterioare.

6.Legea. 184/2001 cu modificările și completările ulterioare.

7.Legea 31/1990 – legea societăților comerciale cu modificările și completările ulterioare.

8.Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare

9.Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996.

10.Legea 252/2003 privind registrul unic de control.

11.Legea 656/2002 privind raportarea care Oficiul Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor.

12.Legea 105/2006 privind obligațiile declarative catre Fondul de Mediu.

13.Legea 571/2003 privind Codul Fiscal si HG 44/2008 privind Normele de Aplicare a Codului fiscal.

14.Legea 252/2003 privind Registrul Unic de Control.

15.Legea 82/1991 prvind contabilitatea societatilor comerciale, republicată.

16.Legea 200/2004 privind profesiile libere reglementate.

17.Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

18.Ordinul ministrului Finanțelor Publice nr. 1040/2004

19.Ordonanța de urgență nr. 125 din 27 decembrie 2011, pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu data de 1 iulie 2012.

20.OG 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați.

21.OUG nr. 44/2008 din 16 aprilie 2008 privind desfășurarea activitaților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

22.Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.177/1998 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată.

23.OUG 58/2010 privind reclasificarea activităților independente si contribuțiile obligatorii.

24.Ordin 1040/2004 privind normele de organizare și conducere a contabilității în partidă simplă.

25.OUG 46/2011,   pentru modificarea si completarea art. 17 din OUG 44/2008 privind desfașurarea activităților economice de catre persoanele fizice autorizate,

26.OUG 82/2010 privind desfășurarea activităților prin contracte de drepturi de autor.

27.OUG 196/2005 actualizată Fondul de mediu.

28.Ordin 3055/2009 pentru aprobarea formularelor financiar contabile.

29.Ordinul 870/2005 privind Registrul de Evidență Fiscală.

30.O.M.F.P. nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, întreprinderile individuale și intreprinderile familiale.