Organizarea Contabilitatii Financiare la S.c. Continental Hotels S.a
PLANUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ
I. ABSTRACT
My license paper is about the organizing of financial accounting in a hotel unit and more specific about Hotel Continental.
The structure of the paper contains two parts, the theoretical part and the practical part.
In the first part the hotel is presented, the organizing mode of the accounting and the circuit of the documents on the basis of procedure.
In the second part it is presented the practical side of the theme by reflectiong in accounting the principal operations needed for the good functioning of the society.
I chose this subject for my license paper because i want to present the organizing of a hotel unit.
II. OBIECTIVELE LUCRĂRII
Contabilitatea unei societaăți hoteliere are o complexitate vastă, conținând o varietate mare de abordări și înregistrări contabile. Din acest considerent, mi s-a părut o adevărată provocare abordarea unei teme atât de complexe.
În această lucrare am dorit să prezint aspectele teoretice și practice ale organizării contabilității unei societăți hoteliere.
Aspectele teoretice sunt abordate prin studiul aprofundat al unei vaste bibliografii iar aplicarea practică a temei a constat un studiu de caz realizat la S.C. Continental S.A.
Lucrarea a fost structurată pe trei capitole, după cum urmează:
CAPITOLUL 1 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII prezintă cadrul general al societății la care s-a efectuat studiul de caz descriind obiectul de activitate, portofoliul de activitate al societății, circuitul documentelor financiar-contabile. Capitolul mai conține și stuctura organizatorică specifică firmei și clientela ei.
CAPITOLUL 2 – CONTABILITATEA STOCURILOR este axat pe prezentarea în detaliu al organizării și ținerii evidenței stocurilor, respectiv documente utilizate pentru evidența și mișcarea stocurilor. Un alt obiectiv al acestui capitol este prezentarea evaluării stocurilor la cele trei momente respective la intrare, la inventariere, la încheierea exercițiului financiar.
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA SERVICIILOR OFERITE DE S.C. CONTINENTAL S.A. vizează prezentarea printr-un studiu de caz al organizării contabilității la o societate hotelieră. Acest capitol conține modul de organizare și ținere a înregistrărilor contabile privind serviciile de cazare,alte servicii anexe și decontarea lor.
III. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII
Pentru elaborarea acestei lucrări de licență, s-au folosit următoarea metodologie de cercetare:
În prima parte a lucrării în care este înfățișat Hotelul Continental cu stuctura acționariatului, portofoliul de servicii și circuitul documentelor prin procedura de recepționare, gestionare, procedura pentru efectuarea plăților și procedura de vânzare s-a folosit un studiu de bibliotecă și studiu de cercetare pe internet a diferitelor legi și ordonanțe guvernamentale pentru a prezenta elemente și informații actuale.
În partea a doua a lucrării de licență s-a realizat printr-un studiu de analiză a documentelor financiar-contabile de la S.C. Continental S.A. prezentând astfel modul de evaluare, ținere și evidență a stocurilor.
În ultima parte a lucrării s-a efectuat un studiu de caz în care s-au folosit înregistrări contabile pentru înregistrarea principalelor operațiuni precum aprovizionare, vânzare, darea în consum, înregistrarea pe bază de factură a cheltuielilor, înregistrarea plaților și încasărilor.
În plan general este vorba despre o lucrare de licență realizată cu ajutorul unui studiu bibliografic pentru partea de teorie și printr-un studiu de caz la o entitate economică pentru partea practică, realizând astfel o lucrare de licență unică și originală.
IV.CONȚINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE
CAPITOLUL 1 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII
Prezentarea generală a S.C. “Continental” S.A.
1.1.1.Obiectul de activitate specific societății studiate
Obiectul de activitate al S.C. “Continental” S.A. București este exploatarea în sistem lanț a tuturor hotelurilor având numele de “Continental” din România, fiind singurul lanț hotelier din țară.
În prezent “Lanțul Hotelier Continental” cuprinde 12 unități, dintre care 10 hoteluri și moteluri funcționează în: București, Arad, Cluj, Oradea, Suceava, Sibiu, Târgu Mureș și Turnu Severin. Alte 2 hoteluri (București, Constanța) sunt în construcție. Serviciul de bază al hotelului este, bineînțeles, cazarea, urmat de restaurație. Acestea sunt urmate de alte servicii suplimentare cu plată și fără plată: frizerie, coafură, curățătorie, de poștă și telefonice, de agrement, etc.
Deși nivelul serviciilor de bază al activității turistice – cazare și restaurație – este foarte importantă, serviciile suplimentare reprezintă principală componentă a concurenței, calitatea și diversitatea acestora fiind determinantă în alegerea unității la care clienții potențiali doresc să beneficieze de produsul turistic.
1.1.2.Scurt istoric evolutiv pentru Hotelul Continental din Târgu Mureș
Hotel Continental situat în plin centrul orașului Târgu Mureș în imediata apropiere a Teatrului Național, a fost construit între anii 1977-1980. Hotelul a fost construit după planurile regretatului arhitect C. Savescu, cel care a proiectat și clădirea Ambasadei României din Atena.
Hotelul Continental a fost dat în folosință începând cu data de 15.02.1981. În perioada 1995-1997 fațada și spațiile de cazare au fost renovate și modernizate după proiectul arhitectului Pușcaș Gheorghe. Cu această nouă și costisitoare investiție aspectul hotelului a primit o nouă față mai impunătoare, încadrându-se în arhitectura zonală.
Hotelul se află în imediata apropiere a unor importante instituții, cum ar fi: Teatrul Național, BRD, Banca Română de Scont, Agenția CFR, Direcția Județeană a Finanțelor Mureș și Complexul Comercial Luxor.
Datorită amplasamentului său central, Hotel Continental are avantajul de a se afla în apropierea intersecției drumurilor care duc la Brașov, Cluj și Bistrița.
Cu cele 10 nivele ale sale Hotel Continental se înscrie pe linia clădirilor înalte din zonă.
Cele 10 nivele ale construcției au următoarea structură:
Subsolul: găzduiește salon de mic dejun, ateliere de întreținere, spălătoria, magazia, centrala termică, vestiare, grup sanitar de serviciu;
Parterul: adăpostește holul de primire, recepția, camera de bagaje, centrala telefonică, grupul sanitar de serviciu, bar de zi, restaurant clasic, bucătărie, agenție de turism, spațiile anexe;
Mezaninul: găzduiește frizerie-coafură, grup sanitar de serviciu, restaurant mezanin, salon Alb, salon Verde, bucătărie mezanin, spațiile anexe;
Etajul II: birourile societății;
Etajele III-VII: adăpostesc 12 camere cu 2 paturi și 3 camere cu un pat matrimonial;
Etajele VII-IX: adăpostesc 11 camere cu 2 paturi, una cu 3 paturi și 3 cu un pat matrimonial;
Etajul X: adăpostește 2 apartamente, cu pat matrimonial și 3 camere cu 2 paturi.
1.1.3. Capitalul social. Structura acționariatului.
S.C. “Continental” S.A. București este constituită ca o societate comercială pe acțiuni cu capital privat și personalitate juridică înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. 140/1754/1991.
Reglementările care stau la baza desfășurării activității societății sunt:
Legea nr. 31/1990 (republicată) a societăților comerciale
O.G. nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România
OANT 61/1999 privind clasificarea structurilor de primire pe stele și a unităților ospitaliere de alimentație pe categorii
H.G. 234/2001 care stabilește accesul, evidența și securitatea clienților în unitățile hoteliere, cu abrogarea H.G. 41/1998
Contractul de societate încheiat intre asociați
Statutul social
Regulamentele proprii elaborate în diferitele domenii
Obiectivul strategic al societății este proiectarea, organizarea și funcționarea “Lanțului Continental” prin dezvoltarea și aplicarea unor politici specifice de management și marketing în scopul realizării de oferte turistice competitive și de înaltă calitate. Societatea are în subordine sucursale proprii, componente ale lanțului care prestează și comercializează servicii turistice.
De asemenea, S.C. “Continental” S.A. București este acționar la diferite societăți comerciale cu profil de turism, la care încearcă să-și impună standardele de calitate concepute pentru atingerea obiectivelor privind serviciile turistice.
Structura acționarilor S.C. “Continental” S.A. se compune din persoane fizice (Mircea Ion Nelu, Enache Radu Petrică, etc.) Societatea de Investiții Financiare “Transilvania”, fundația Post Privatizare, Fundația Familiei “Menachem Elias”, Asociația Contirom, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, precum și societăți comerciale – S.C. Aedificia Carpați, S.C. “Agrirom” S.A., Minerva Impex SRL.
Cifra de afaceri a crescut de-a lungul anilor, ajungând astăzi în jur de 22 mil euro și este în continuă creștere.
1.1.4. Portofoliul de servicii. Oferta Hotelului “Continental”
Spre deosebire de hotelurile sezoniere, tarifele hotelului “Continental” nu se diferențiază în funcție de sezonalitate, ci în funcție de cererea solicitată pentru o unitate de tranzit. Tarifele practicate în momentul de fața sunt în EUR și se calculează în lei la cursul de revenire în momentul vânzării produsului cazare. În baza negocierii cu canalele de distribuție sau direct cu clienții, recepția poate acorda la cazare reduceri de tarife, până la anumite limite.
Cazare
Principalul serviciu hotelier de bază este oferit prin intermediul celor 111 camere totalizând 224 locuri de cazare în următoarea structură:
Spațiile de cazare sunt dotate conform criteriilor prevăzute în O.M.T. nr. 56/1995 pentru clasificarea hotelurilor la categoria 3 stele.
Restaurația
Cel de-al 2-lea serviciu de bază este oferit prin:
La acestea se adaugă:
spațiile de producție: bucătăria, alcătuită din camera de tranșat, camera zarzavat, camera de bufet rece, camera de tranșat pește, barul interior al restauratului;
spațiile anexe: spațiul de spălat vesela și tacâmurile, spălătoria de pahare, birourile, etc.;
spațiile de depozitare: magazii, dulapuri frigorifice, camere frigorifice, depozitul de băuturi, depozitul de zarzavaturi, depozitul de conserve, etc.;
Servicii suplimentare
Serviciile de bază sunt completate de o serie de servicii suplimentare și anume:
cu plată:
convorbiri telefonice, fax
parcare
spălat, călcat și reparat lenjeria clientului
frizerie, coafură
minibar
fără plată:
furnizarea de informații
transportul bagajelor
depozitarea bagajelor
păstrarea obiectelor de valoare și a sumelor de bani
păstrarea obiectelor uitate
preluarea și transmiterea mesajelor
sortarea și distribuirea corespondenței
comenzi treziri
comenzi taximetrie
rezervarea de camere la alte hoteluri
rezervarea de mese la restaurant
rezervarea de bilete la mijloacele de transport în comun
Tarife
Tarifele practicate la data de 28.06.2012 sunt următoarele:
În tariful de cazare este inclus și mic-dejunul a cărui valoare este de 6 €/persoană. În această valoare, restaurantul servește micul dejun în sistem “masa suedeza”, în baza tabelului cu oaspeți, eliberat de recepția hotelului.
Patul suplimentar se taxează cu 12 €.
În baza negocierii cu clienții, recepția poate acorda la partea de cazare reduceri de tarife, până la următoarele limite:
reducere de 20% pentru turiștii care au un sejur de minim 20 de zile consecutiv
reducere cu 50% invitaților străini ai Ministerului Turismului, reprezentanților agențiilor de voiaj din străinătate, reprezentanților mediilor de informare în masă sosiți în interesul promovării turistice și membrilor F.I.J.E.T.
reducere până la 40% pentru turiștii români cu domiciliul stabil pe teritoriul României
reducere de 60% pentru ziariști, reporteri de radio și televiziune, aflați în delegație
reducere de 95% pentru salariații societăților și instituțiilor de turism și ai Ministerului Turismului și pentru membrii de familie ai acestora, pe toata durata concediului de odihnă, potrivit contractului colectiv de muncă, în baza legitimațiilor de serviciu sau a adeverințelor eliberate de conducerile societăților sau instituțiilor în care își desfășoară activitatea.
Pentru turismul organizat tarifele se stabilesc în baza contractelor de colaborare.
1.1.5. Cererea. Structura clientelei.
Circulația turiștilor în ultimii trei ani a înregistrat un număr 50723 de persoane, astfel:
Din tabelul de mai sus se observă un trend evolutiv nefavorabil în perioada 2009-2010 și unul pozitiv în perioada 2010-2011, ambele sunt jusitificate de ofertele mai avantajoase în stăinătate oferite turiștilor români, dar și investițiilor realizate de unitatea hotelieră studiată în ultima perioadă.
Grad de ocupare lunar
Analizând datele cuprinse în tabelul de mai sus observăm o creștere a gradului de ocupare lunar în perioada de sezon, dar ca excepție și în luna octombrie, când au loc reduceri substanțiale ale tarifelor pentru atragerea clienților
Număr turiști pe țări
Din tabel se observă o diminuare a circulației turiștilor români în favoarea celor străini.
Număr zile turiști pe țări
Din tabelul de mai sus se observă un flux favorabil de turiști israelieni în defavoarea celorlalți.
Motivația turistică:
delegații 31%
afaceri 22%
turism organizat 16%
reuniuni (conferințe) 12%
tranzit 10%
altele 9%
Structura organizatorică specifică firmei studiate (personalul)
Luând în considerare organigrama firmei studiate prezentăm mai jos structura organizatorică astfel:
Conform normelor internaționale, la categoria 3 stele, totalul lucrătorilor necesari asigurării unor servicii de calitate ar trebui să fie calculat în funcție de ponderea de 0,8 lucrători/cameră, ceea ce ar însemna pentru hotelul Continental 111 * 0,8 = 88,8 lucrători, respectiv cu 20 de persoane mai puțin.
Modul de organizare al contabilității și impactul acestuia asupra activității firmei studiate
Forma de înregistrare contabilă utilizată
Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității potrivit prevederilor legii contabilității, revine administratorului, sau altei persoane, care au obligația gestionarii patrimoniului.
Obiectul contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, disponibilități bănești, titluri de valoare, drepturi și obligațiile personalului angajat, precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiunilor patrimoniului efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute.
În cadrul societății un rol important îl deține compartimentul finanțe-contabilitate.
Atribuțiile acestui compartiment sunt delimitate pe două servicii distincte: serviciul financiar și serviciul contabilitate.
Serviciul contabilitate are ca atribuții:
înregistrarea la timp și corectă, în mod cronologic și sistematic pe baza documentelor justificative a tuturor operațiunilor patrimoniale;
inventarierea patrimoniului;
controlul asupra operațiunilor patrimoniului efectuate;
întocmirea lucrărilor de sinteză, cum ar fi:
bilanțul contabil;
anexa la bilanț;
contul de profit și pierdere;
raportul de gestiune;
furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor privind patrimoniul și rezultatele obținute;
evidența și calculația costurilor.
Modul de organizare a contabilității unității presupune întocmirea și utilizarea anumitor documente justificative. Înregistrările în contabilitate se fac pe baza documentelor primare justificative care consemnează toate operațiile economice și financiare în momentul și la locul producerii lor.
Aceste documente angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, ori înregistrat în contabilitate.
Circuitul documentelor
În lucrarea de față circuitul documentelor se tratează pe fondul a patru proceduri importante:
Procedura de recepționare
Procedura de gestionare
Procedura pentru efectuarea plăților
Procedura de vânzare
Procedura de recepționare a materialelor și mărfurilor are ca obiect înregistrarea în gestiunea firmei a materialelor, materiilor prime, obiectelor de inventar, mărfurilor și mijloacelor fixe achiziționate de societate.
Locul de recepționare poate fi:
depozitele de materii prime, materiale, obiecte de inventar și mărfuri,
locurile de consum (bucătărie, laborator de cofetărie, restaurant, etc.)
birourile și compartimentele unde se primesc valori materiale.
Documente de verificare sunt după caz:
a.) transmise de furnizor:
factura
avizul de expediție
certificat de calitate
b.)întocmite de personalul propriu
comanda
Documente de recepție:
Nota de recepție,
Procesul verbal de constatare de diferențe (dacă este necesar)
Obiectivele operațiunilor de recepție se referă la constatarea concordanței dintre:
cantitatea, calitatea și natura mărfurilor comandate și a celor facturate,
calitatea și natura mărfurilor facturate și a celor recepționate
Marfa sosită pentru recepționare trebuie să respecte toate condițiile impuse în comandă referitor la:
denumirea și caracteristicile produsului
furnizorul
termenele de livrare
cantitatea
prețul unitar
calitate
În cadrul Serviciului de Aprovizionare se va verifica concordanța dintre marfa sosită înscrisă în documentele de însoțire și comenzile emise de aceasta.
Se va respinge la recepție sau se va recepționa în custodie orice produs care nu a fost comandat sau nu corespunde din punct de vedere calitativ.
Pe baza deciziilor adoptate de Responsabilul Serviciului Aprovizionare – Transport se procedează la recepționarea mărfurilor.
Recepția cantitativă
Recepția cantitativă se face în prezența delegatului furnizorului sau a celui care a adus marfa. Dacă marfa a fost expediată fără delegat, se face pe baza documentelor de însoțire.
La recepția mărfurilor se emite Nota de Recepție, document tipizat, în două exemplare.
În Nota de recepție se va trece în mod obligatoriu cantitatea recepționată, indiferent dacă se constată plusuri sau minusuri. În cazul în care se constată diferențe cantitative între cantitate real recepționată și documentele de însoțire a mărfurilor se întocmește un Proces Verbal de constatare diferențe (pe verso-ul Notei de recepție).
Dacă marfa nu este însoțită de un delegat și dacă se constată diferențe cantitative, Procesul Verbal de constatare diferențe va fi semnat de un delegat neutru, stabilit în prealabil de către Serviciul de Aprovizionare – Transport, conform celor convenite cu furnizorul.
Termenul de efectuare a recepției cantitative este de regulă cel contractual, iar în cazul în care nu este specificat acest lucru în contract se va aplica cel legal, care este de 3 zile. Orice reclamație cantitativă este valabilă numai dacă se încadrează în aceste termene. Răspunzător pentru respingerea unei contestații pentru diferențe cantitative din motivul neîncadrării în termen, este Șeful de Depozit.
Termenul de predare a recepției la serviciul contabilitate este imediat ce aceasta a fost semnat de cei abilitați, dar nu mai târziu de termenul de valabilitate pentru efectuarea recepției.
După efectuarea recepției cantitative se vor actualiza stocurile din fișele de magazie sau fișierul Stocuri în cazul acestea sunt urmărite prin sistemul informatic.
Recepția calitativă
După recepția cantitativă se va proceda la recepția calitativă.
Mărfurile recepționate vor fi supuse verificărilor calitative la laboratorul societății sau de către o persoană desemnată. Dacă este necesar se vor efectua determinări în laboratoarele autorizate de legislația română.
Este interzisă eliberarea în consum a mărfurilor care nu au fost supuse recepției calitative.
Termenul de analiză calitativă trebuie stabilit prin contract sau comandă.
În cazul constatării de diferențe calitative pe baza cărora se decide refuzul mărfurilor se întocmește un Proces verbal de constatare care va fi comunicat furnizorului conform termenelor stabilite.
Marfa respinsă pe motive calitative se recepționează în custodie și se depozitează separat ținându-se la dispoziția furnizorului pentru verificări. Dacă furnizorul nu se prezintă pentru conciliere într-un termen stabilit, marfa respectivă se va returna cu prima ocazie. Restituirea mărfii și toate cheltuielile de depozitare și verificări ulterioare vor fi suportate de furnizor.
De regulă, obligațiile față de furnizor se stabilesc numai după efectuarea recepției produselor achiziționate, cu excepția cazului în care în comandă sau contract s-a optat pentru condiția de livrare franco depozit furnizor.
Procedurile de gestionare a materialelor și mărfurilor au ca obiect gestionarea materialelor, materiilor prime, obiectelor de inventar, și a produselor finite.
Locul de gestionare poate fi:
depozitele de materii prime, materiale consumabile și auxiliare, obiecte de inventar, mărfuri și produse finite;
secțiile de producție;
birourile și compartimentele societății care prelucrează bunuri ce aparțin societății.
Documentele întocmite sunt:
Nota de recepție
Fișa de magazie
Bonul de consum
Bonurile de transfer
Avizul de expediție
Factura
Obligațiile părților
Obligațiile societății
Societatea este obligată să asigure condiții corespunzătoare pentru gestionarea mărfurilor.
Încăperile destinate depozitării mărfurilor trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de normativele în vigoare și prescripțiile aplicabile fiecărui tip de marfă depozitată, și anume:
condiții de securitate;
condiții de climă și temperatură;
asigurarea contra incendiilor;
condiții de păstrare (rafturi, cutii, etc.).
Predarea, respectiv preluarea gestiunii, precum și accesul oricăror persoane în incinta depozitelor, se va face numai cu autorizarea gestionarului.
Cu această ocazie se vor întocmi regulamente de păstrare și manipulare pentru fiecare tip de marfă.
Obligațiile gestionarului
Conform dispozițiilor legale în vigoare, gestionarul este răspunzător pentru gestionarea și păstrarea în condiții optime a mărfurilor primite în gestiune. Pentru recuperarea eventualelor pagube există posibilitatea ca gestionarii să constituie garanții materiale, care pot fi utilizate de către societate. Lipsurile constatate cu ocazia inventarelor și distrugerea mărfurilor din vina gestionarilor se impută gestionarilor în cauză. Plusurile constatate cu aceeași ocazie se înregistrează în contabilitate.
Gestionarea la depozitele de materii prime și materiale
În depozitele societății se pot depozita numai mărfurile pentru care s-au întocmit documentele corespunzătoare de către angajații societății sau care sunt în curs de recepție. În depozit vor fi deci următoarele categorii de mărfuri:
mărfuri în curs de recepție;
mărfuri recepționate;
mărfuri în custodie, păstrate la dispoziția furnizorilor, pentru care, cu titlu de excepție, nu s-au întocmit documente de recepție pe baza deciziei de refuz.
Evidența lor se ține pe baza documentelor de însoțire emise de furnizor și a Procesului verbal de custodie.
Mărfurile aflate în proprietatea Continental se vor depozita separat de mărfurile aflate în custodie.
Având în vedere că tipul mărfurilor depozitate se va pune accent deosebit pe condițiile de igienă a depozitelor, ca urmare, mărfurile se vor depozita separat pe sorto-tipo-dimensiuni.
Pentru fiecare tip de marfă trebuie să se întocmească o Fișă de magazie în care se vor înregistra, cronologic, toate intrările și ieșirile, în conformitate cu documentele de intrare și respectiv ieșire.
După fiecare tranzacție se va determina noul stoc pentru marfa respectivă prin actualizarea magaziei.
Conform dispozițiilor legale, contabilitatea stocurilor de mărfuri, se ține cantitativ și valoric pentru fiecare tip de marfă.
Pentru depozitarea și evidențierea separată a mărfurilor este necesară obținerea de la furnizor a prețurilor pentru fiecare componentă.
Dacă la depozit mărfurile se gestionează numai cantitativ, atunci în cadrul aceluiași departament sau în cadrul departamentului Administrativ – Financiar trebuie să existe posibilitatea creerii unui fișier de prețuri pentru toate mărfurile intrate în depozit, astfel încât să se poată determina în orice moment valoarea mărfurilor intrate, ieșite sau existente în stoc. Fișierul de prețuri se actualizează în baza prețurilor din documentele de intrare.
Materialele necesare producției se vor elibera în consum pe baza Bonurilor de consum întocmite de Departamentul Alimentație Publică.
Mărfurile trimise la terți spre prelucrare se vor elibera din magazie pe bază de Avize de expediție în care se va specifica faptul că sunt trimise spre prelucrare.
Nu pot fi consumate-vândute mărfurile care nu sunt proprietatea firmei, înainte de a proceda în prealabil la recepționarea cantităților ce urmează a fi valorificate după care se pot elibera în consum sau vinde.
Gestionarea în secțiile productive
Materiile prime și materialele necesare obținerii produselor finite, precum și mărfurile vor fi scoase din depozite pe baza bonurilor de consum.
Costurile de producție se vor înregistra în totalitate pe baza documentelor emise de compartimentul Alimentație Publică. Deci, este absolut necesar ca pe măsura întocmirii acestor documente, ele să fie transmise zilnic serviciului contabilitate.
Procedura pentru efectuarea plăților
Abordarea problemei plăților pe care o firmă le efectuează sau trebuie să le efectueze, prezintă o importanță deosebită, deoarece acestea au un impact direct asupra trezorerie. Ca urmare problema plăților trebuie analizată în funcție de diferitele aspecte pe care le are și anume:
după moneda de plată:
plăți în lei;
plăți în devize;
după destinați plății:
plăți în interiorul societății (în lei și în devize);
plăți în exteriorul societății: – în interiorul țării (în lei);
plăți externe (de regulă devize);
după momentul plății:
plăți în avans;
plăți postoperație;
după natura plății:
plăți pentru achiziționare de bunuri și servicii;
plăți pentru rambursarea creditelor și dobânzile aferente;
plăți pentru impozite și taxe;
plăți pentru dividende și redevențe.
Ne vom ocupa mai întâi de plățile interne, și mai amănunțit de plățile efectuate prin bancă.
“Decontările fără numerar reprezintă operațiile bancare prin care plățile se fac prin trecerea (virarea) unei sume din contul debitorului deschis la o bancă în contul creditorului deschis la aceeași bancă sau la o altă bancă.”
Cea mai semnificativă este plata furnizorilor interni.
Documentele justificative folosite sunt:
Comanda sau contractul
Factura furnizorului
Nota de recepție sau Procesul verbal de recepție a lucrărilor
Ordinul de plată, CEC-ul, Cambia, Biletul la ordin;
Facturile primite de la furnizori sunt înregistrate în Registrul de evidență a furnizorilor.
După efectuarea recepției, șeful compartimentului care a solicitat achiziționarea sau Responsabilul Aprovizionare Transport aprobă factura pentru efectuarea plății.
Facturile aprobate se cuplează cu Nota de recepție și Comanda și se înaintează Serviciului Financiar-Contabilitate pentru plată.
La Serviciului Financiar-Contabilitate acestea se clasează în clasorul Facturi pregătite pentru plată.
După analiza facturilor primite pentru plată și a documentelor conexe, se întocmește Ordinul de plată.
Ordinul de plată însoțit de factură și celelalte documente este prezentat Directorului Economic pentru aprobare, după care se va prezenta Directorului General.
După efectuarea plăților, facturile împreună cu documentele însoțitoare și Ordinul de plată se clasează alături de extrasul de cont care dovedește efectuarea plății, în clasorul de bancă – Banca X.
În același timp, se notează plata în registrul de evidență a furnizorilor, menționând suma plătită, data, numărul ordinului de plată, banca și numărul de cont în care a fost făcută plata.
Plata prin efecte de comerț
O categorie deosebită a documentelor folosite pentru decontarea operațiilor privind vânzări-cumpărări de bunuri, executări de lucrări, și prestările de servicii sunt efectele de comerț.
“Efectul de comerț este un titlu prin care se constată obligațiile unui debitor de a da sau de a face ceva unui creditor, la o dată, numit scadență.”
Printre instrumentele de plată utilizate cel mai des se numără cecul, ordinul de plata, cambia și biletul la ordin.
CECUL
“CEC-ul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil în cont cu care se poate plăti valoarea unor bunuri primite, lucrări și servicii prestate fără a avea nevoie de numerar.” Este o hârtie de valoare nominală sau la purtător.
CEC-ul este un instrument de plata care pune în legătura trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. “Este emis de titularul cecului, numit trăgător, care dispune plata la vedere a unei sume determinate, altei persoane, numită beneficiar, prin intermediul unei bănci, numit tras.”
Cele trei persoane aflate în legătură prin CEC fac toate operațiile în nume propriu: trăgătorul emite CEC-ul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plătește.
Pentru ca trăgătorul să poată emite CEC-uri banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare de CEC-uri în alb, dacă acesta deține un disponibil corespunzător în cont. “Cecul poate fi fără limită de sumă ori cu limită de sumă, adică separarea într-un cont distinct la bancă a sumei ce face obiectul plăților dintr-un carnet de cecuri, constituită din depuneri ale emitentului (trăgătorului) sau alte credite acordate de bancă (tras). ”
Posesorul carnetului de CEC-uri completează formularul, semnează, și îl predă beneficiarului care, la rândul său îl va prezenta băncii sale pentru încasare.
Circulația CEC-ului poate fi prezentată în felul următor: pentru orice achiziționare efectuată, societatea care se aprovizionează va completa o filă de CEC cu datele necesare și suma reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționate și o dă furnizorului care o prezintă băncii sale urmând să aibă loc decontarea între cele două bănci, cea a furnizorului și cea a clientului (dacă conturile societăților respective se află deschise la bănci diferite).
Posibilitățile de încasare (transmitere) ale unui CEC sunt:
simpla remitere – cazul CEC-ului la purtător care în momentul emiterii, nu indică expres beneficiarul sau poartă mențiunea “la purtător”. Acest CEC va fi plătit persoanei desemnată ca beneficiar, fie deținătorului CEC-ului.
cesiunea de creanță ordinară – atunci când CEC-ul este emis pe numele unei anumite persoane și conține mențiunea “nu la ordin”; în acest caz numai persoana nominalizată poate să-l încaseze.
girarea – operațiune prin care se transmit odată cu remiterea, și toate drepturile rezultate din CEC. Ea este o mențiune specială făcută pe verso-ul CEC-ului în favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului.
CEC-ul este plătibil numai la vedere (la prezentare).
Termenele de încasare a cecurilor emise și plătibile în România se calculează cu ziua următoare datei emiterii CEC-ului și pot fi în termen de:
opt zile, dacă cecul este plătibil în localitatea în care a fost emis;
cincisprezece zile, în celelalte cazuri.
Prezentarea CEC-ului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de acțiune (regres) împotriva giranților anteriori, în cazul în care CEC-ul nu ar fi plătit.
ORDINUL DE PLATĂ
Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată dată de către emitentul acesteia unei societăți bancare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată.
Ordinul de plată trebuie să îndeplinească 2 condiții și anume:
societatea bancară să intre în posesia sumei respective fie prin debitarea unui cont al eminentului, fie prin încasarea ei de la eminent
nu prevede ca plata să fie făcută la cererea beneficiarului.
Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenționale (magnetic, electronic).
Pe “drumul” parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe societăți bancare intermediare care efectuează operațiuni de transfer-credit, respectiv operațiuni de recepție, autentificare, acceptare și executare a ordinului de plată.
Participanții într-un transfer credit sunt următorii:
emitentul (non-bancar sau bancar) este persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu;
plătitorul (client al societății bancare inițiatore) sau primul emitent;
beneficiarul (client al societății bancare destinatare);
societatea bancară inițiatoare este prima societate bancară emitentă a unui ordin de plată;
societatea bancară destinatară este ultima societate bancară din lanțul transferului credit, cea care recepționează și acceptă ordinul de plată pentru a pune la dispoziția beneficiarului suma de bani înscrisă în aceasta.
Pentru îndeplinirea dispoziției plătitorului exprimată prin emiterea Ordinului de plată, societățile bancare participante în cadrul transferului – credit respectiv, trebuie să efectueze în ordine următoarele operațiuni:
recepția – procedura de recunoaștere a primirii Ordinului de plată;
autentificarea – procedura prin care se determină că Ordinul de plată a fost emisă de persoana indicată ca emitent al Ordinului de plată;
acceptarea – procedura prin care se recunoaște ca valabil un Ordin de plată recepționat, sau refuzul – procedura utilizată în cazul în care o societate bancară receptoare decide că nu este posibil să efectueze un Ordin de plată dat de un emitent;
executarea – procedura de emitere a unui Ordin de plată acceptat anterior.
Finalizarea transferului credit se face atunci când societatea bancară destinatară acceptă Ordinul de plată în favoarea beneficiarului.
Circulația Ordinului de plată are în vedere faptul că pentru orice achiziție sau efectuare de plăți către furnizori, se va emite un Ordin de plată; acesta este trimis băncii care efectuează operațiunile de decontare între cele două sau mai multe societăți bancare, realizându-se astfel plata către beneficiar.
CAMBIA
“Cambia este ordinul dat de o anumită persoană în calitate de creditor unei alte persoane numită debitor de a plăti o anumită sumă la o anumită dată și într-un anumit loc.
Persoanele antrenate în operațiile cambiale sunt:
emitentul cambiei, numit trăgătorul, care indică a altă persoană căreia trebuie să i se adreseze posesorul cambiei pentru a obține plata;
debitorul, numit trasul, adică persoana căreia îi este adresat ordinul de a plăti o sumă de bani;
persoana căreia i se va plăti suma este numită beneficiar. El este primul posesor al cambiei, cel în favoarea căruia este emisă și căruia îi este predată.”
Acceptarea – este angajamentul luat de către tras, față de orice posesor legitim, de a plăti cambia la scadență. Trasul nu este obligat să accepte dar, dacă acceptă, el devine debitorul (obligatul) principal.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
facultativă, putând fi făcută oricând până la scadență
obligatorie, atunci când trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu un termen pentru prezentare, sau atunci, când cambia este plătibilă în termen de un an de la data emiterii.
În ce privește circulația cambiei aceasta poate fi prezentată în felul următor: o societate care are de încasat o datorie de la altă societate și în același timp se află în postură de creditoare față de altă societate, emite o cambie care va fi plătită de societatea debitoare direct creditorului societății în cauză.
Cambia poate fi transmisă:
prin gir:
Cambia care cuprinde sau nu mențiunea “la ordin” poate fi transmisă prin gir.
Girul este un act prin care posesorul cambiei, numit girant, transferă dreptul altei persoane, numită giratar, toate drepturile izvorâte din cambie.
Girul trebuie să fie necondiționat și semnat de către girant.
Toate mențiunile privind circulația cambiei se fac pe verso-ul ei.
prin cesiune de creanță ordinară
Dacă trăgătorul a înscris în cambie mențiunea “nu la ordin”, titlul se transmite prin cesiune de creanță ordinară.
Cesiunea de creanță este un act prin care creditorul, numit cedent, transferă dreptul său de proprietate unei alte persoane, numită cesionar.
Spre deosebire de gir, cesiunea de creanță ordinară devine valabilă numai începând din momentul notificării ei de către debitor sau din momentul în care debitorul o acceptă prin act autentic.
Termenul la care cambia trebuie plătită reprezintă scadența. Ea indică data sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată.
Scadența poate fi:
la vedere
la un anumit timp la vedere
la un anumit timp de la data emiterii
la o dată fixă.
este “încasată” de către o bancă, aceasta trebuie să facă protestul în caz de neplată.
BILETUL LA ORDIN
“Biletul la ordin este un titlu de credit prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de debitor se obligă expres și necondiționat să plătească într-un anumit loc și la o dată precis stabilită o sumă de bani datorată.”
“Persoanele antrenate în operațiile reclamate de biletul la ordin sunt:
emitentul biletului la ordin, adică debitorul, numit subscriptor;
persoana care încasează suma înscrisă în biletul la ordin, numită beneficiar.”
Circulația unui bilet la ordin este următoarea: societatea care are o obligație față de un furnizor completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească suma respectivă acestuia. La scadență, beneficiarul biletului la ordin îl prezintă pentru încasarea sumei fie la emitent, fie la banca acestuia, unde se achită suma respectivă.
Biletul la ordin este o promisiune de a plăti și nu un mandat de plată. El se transmite prin girare. Obligațiile ce rezultă dintr-un bilet la ordin se supun acelorași reguli generale ca și cele rezultând dintr-o cambie.
Regulile referitoare la plată, scadența, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile și biletului de ordin.
PLĂȚI EXTERNE
Pentru importurile de mărfuri sau servicii firma trebuie să plătească furnizorii externi în devize, conform clauzelor contractuale încheiate pentru importurile respective.
Pregătirea documentelor pentru plată se efectuează în aceleași condiții ca cele precizate la plata facturilor. În cazul în care firma nu dispune de sumele necesare în devize, va trebui să participe la licitațiile bancare pentru cumpărarea de devize conform normelor impuse de BNR.
Plata efectivă către furnizorul extern de bunuri materiale se face prin documente specifice solicitate de BNR.La efectuarea plății, banca solicită și Declarația vamală de import sau Invoice-ul, în cazul plăților în avans.
Documentele de decontare internațională folosite sunt:
Cambia ( vezi plata prin efecte de comerț)
Acreditivul documentar
Acreditivul documentar este pentru exportator (vânzător) o promisiune irevocabilă de plată din partea unei bănci, condiționată de prezentarea de către el (exportator) într-un anumit termen, a setului de documente privind expedierea mărfii. Pentru importator (cumpărător), acreditivul constă dintr-o dispoziție de plată irevocabilă în favoarea exportatorului, condiționată de prezentarea de către beneficiar la banca sa, a documentațiilor.
Incasso-ul documentar
Incasso-ul documentar este o modalitate de plată, care constă în totalitatea operațiunilor prin care cumpărătorul acceptă plata documentelor emise de vânzător (prin intermediul băncilor celor doi parteneri).
Pe lângă acestea se mai utilizează și documente adiacente plăților externe, și anume:
Declarația vamală este un document standardizat care se întocmește de regulă de către comisionarul vamal pentru o poziție de bunuri din tariful vamal.
Declarația vamală complementară este un document tipizat utilizat în cazul în care în cadrul aceluiași export, sunt bunuri care se încadrează în mai multe poziții din tariful vamal. În astfel de cazuri pentru prima poziție se întocmește “Declarația vamală”, iar pentru următoarele se întocmește “Declarația vamală complementară”.
Declarația de încasare valutară este un document tipizat, cu ajutorul căruia băncile comerciale urmăresc repatrierea (încasarea) sumelor în valută aferente exporturilor de mărfuri efectuate de către persoanele fizice și juridice autorizate. Prin intermediul acestui document se face controlul valutar legal.
Procedura de vânzare
HOTEL
Recepție
La cazare, recepționerul completează datele de identitate ale clienților în Cartea de imobil.
În cazul unui grup de turiști se întocmește Diagrama grupului, în vederea repartizării locurilor de cazare.
Această Diagramă cuprinde date privind tariful, numărul de zile, suma de încasat și denumirea grupului, date ce se înscriu ulterior în Situația prestațiilor zilnice și decontărilor.
Fișa de intrare se întocmește în două exemplare și se completează de fiecare turist, cu datele individuale și detalii legate de călătorie; din care unul se trimite la poliție.
Pentru serviciile oferite clienților, secțiile prestatoare transmit recepției Bonuri de servicii, ale căror date se înscriu în Borderoul de servicii și Situația prestațiilor zilnice și decontărilor.
Pe baza situațiilor întocmite zilnice, recepția emite Note de plată, care reprezintă documentul pe baza căruia se efectuează plata, în numerar sau cu file CEC cu limită de sumă.
Nota de plată este un document intern, tipizat, cu regim special, întocmit în două exemplare, din care unul se transmite clientului, iar celălalt se păstrează la cotor.
Pentru decontarea prin virament este necesară întocmirea Facturii și a Notei de plată prin virament.
Nota de plată prin virament este un document intern, tipizat, cu regim special și se întocmește în trei exemplare: un exemplar se dă clientului, al doilea se transmite la contabilitate, iar al treilea se păstrează la cotor.
Notele de plată se centralizează la sfârșitul zilei în Borderoul notelor de plată.
Evidența operativă se realizează cu ajutorul următoarelor documente:
Situația prestațiilor zilnice și decontărilor reflectă în orice moment sumele datorate de clienți și încasarea lor pe feluri de servicii.
Acesta este un document intern, tipizat, întocmit zilnic de către recepționer într-un singur exemplar și care se îndosariază într-un Registru al situațiilor prestațiilor zilnice și decontărilor.
Raportul de gestiune stabilește zilnic situația realizărilor și a încasărilor, distinct pe servicii prestate și modalități de încasare.
Este un document intern, tipizat, întocmit de recepționer în două exemplare, din care unul se transmite la administratorul hotelului, iar al doilea exemplar la Serviciul Contabilitate.
Raportul statistic urmărește situația spațiilor de cazare.
Este un document tipizat, întocmit de către recepționer, zilnic, în două exemplare, din care unul se transmite la administratorul hotelului, iar al doilea la București, pentru centralizare.
Pe baza acestui document se întocmește Centralizatorul zilnic al veniturilor înregistrate, precum și un centralizator la sfârșitul lunii.
Parcarea
Pentru serviciile oferite clienților, se percepe o taxă de către curierul de serviciu. Acesta eliberează o chitanță în două exemplare, un exemplar revenindu-i clientului, celălalt exemplar rămânând la cotor.
La sfârșitul programului, fiecare curier întocmește un Borderou al sumelor încasate.
Suma totală încasată este transmisă recepției, în vederea înscrierii în Situația prestărilor zilnice și Borderoul de servicii.
Minibar
Pe lângă celelalte servicii oferite, clienții pot consuma unele produse puse la dispoziția lor, prin intermediul minibarului existent în fiecare cameră.
Cameristele transmit zilnic la recepție cantitatea de produse consumată de către clienți, pentru ca sumele respective să fie înregistrate în Situația prestărilor și decontărilor zilnice și spre a fi achitate de către clienți.
Cantitățile ieșite se operează în Fișa de stocuri, care are rolul unui inventar al stocurilor de mărfuri rămase la sfârșitul zilei.
Aprovizionarea cu mărfuri de la depozit se face zilnic în funcție de necesarul existent, pe baza Bonului de transfer.
Magazin
Aprovizionarea cu mărfuri pentru magazin se face fie de la depozit, când sunt însoțite de Nota de predare-restituire întocmită de gestionarul depozitului, fie direct de la furnizor, fiind însoțite de Factură, Aviz de însoțire a mărfii și Notă de recepție.
Vânzarea produselor are loc prin încasare de numerar.
La sfârșitul zilei se întocmește Monetarul, pe baza căruia se varsă numerarul la casieria centrală a societății.
Un exemplar semnat de casier revine și gestionarului, pe baza căruia aceasta înregistrează ieșirile de mărfuri în Raportul de gestiune.
Evidența operativă se ține cu ajutorul Raportului de gestiune, în care se consemnează soldurile la începutul și sfârșitul zilei, precum și intrările și ieșirile de mărfuri din gestiune pe bază de documente justificative.
Spălătorie
Aprovizionarea cu materiale necesare se face de la depozit, pe baza Bonului de consum.
Pentru serviciile prestate celorlalte secții ale societății (hotel, restaurant, coafură-frizerie, etc.) se emite lunar un Bon de consum. Pe baza acestuia se descarcă gestiunea cu materialele consumate în cursul lunii aferente serviciilor prestate secțiilor respective.
În cazul în care serviciile prestate sunt de natură externă (pentru clienții cazați în hotel), se eliberează Bonuri de servicii. Acestea se transmit la recepție, spre a fi înscrise în Situația realizărilor zilnice și decontărilor și în Borderoul de servicii.
ALIMENTAȚIA PUBLICĂ
Restaurant
Bucătărie restaurant
Gestionarul întocmește zilnic Planul producției culinare, document cantitativ care exprimă stocul de preparate culinare.
Materiile prime necesare se procură:
de la depozitul de materii prime, caz în care se întocmește Nota de predare-restituire, prin care se descarcă gestiunea depozitului și se încarcă gestiunea bucătăriei;
direct de la furnizor, fiind însoțite de Factură, Aviz de însoțire a mărfii;
de pe piața agroalimentară, fiind întocmit un Borderou de achiziții.
Materialele consumabile se procură de la depozitul de materiale, eliberate pe bază de Bon de consum.
Mărfurile și materialele consumabile intrate se înregistrează în Raportul de gestiune.
Prețul final al unui produs finit se determină pe baza unui Rețetar/Sortiment care se întocmește într-un singur exemplar la fiecare schimbare de preț.
Acesta se calculează pe zece porții pe baza unei rețete gastronomice, care specifică cantitățile de materii prime necesare preparării produsului finit.
Pentru semipreparatele realizate în producție proprie se întocmește un Proces verbal de transformare, care specifică materiile prime necesare și prețul acestora, în scopul calculării prețului final al semipreparatului.
Bar restaurant
Mărfurile care se desfac prin bar se procură de la depozit, însoțite de Notă de predare-restituire.
Se întocmește Fișa de stocuri care are rolul unui inventar de predare-primire a stocurilor de mărfuri rămase la sfârșitul programului de lucru.
Vânzarea preparatelor sau mărfurilor către consumatorii individuali se face prin ospătari.
După preluarea comenzilor de la consumatori, ospătarii le transmit secției gestionare (bucătărie sau bar) și întocmesc Bonuri de marcaj, document justificativ al ieșirilor din gestiune și al vânzărilor de mărfuri. Bonul de marcaj cuprinde numele ospătarului, secția, felul, cantitatea și valoarea mărfurilor la prețuri de vânzare.
Este emis în două exemplare, unul rămâne gestionarului (bucătăriei sau barului) care eliberează marfa, iar celălalt se păstrează la carnet.
Încasarea banilor pentru mărfurile vândute se face pe baza Notei de plată întocmită în două exemplare, din care unul se dă clientului, iar celălalt rămâne la ospătar.
Încasarea se poate face și prin virament, pe baza filelor CEC din carnetele cu limită de sumă, sau în cont, prin recepția hotelurilor.
La sfârșitul programului fiecare ospătar centralizează datele din Bonurile de marcaj și Notele de plată în Borderoul de încasări și plăți cu defalcarea desfacerii pe secții (pentru descărcarea gestiunii acestora) și pe modalități de încasare a banilor.
În cazul vânzării cu încasare în numerar, acesta se depune la casieria centrală a societății pe baza Monetarului.
Un exemplar semnat de casierul general se restituie șefului de unitate, care înregistrează pe baza lui ieșirile de mărfuri în Raportul de gestiune.
Se întocmește Centralizatorul vânzărilor zilnice. La casieria centrală, încasările se înscriu într-o chitanță centralizatoare care se înregistrează în Registrul de casă.
Un exemplar al chitanței de predare a banilor se transmite la compartimentul financiar-contabil. Aici se confruntă cu Monetarul și Raportul de gestiune trimise de gestionar și se întocmește Centralizatorul vânzărilor și încasărilor pe întreaga întreprindere. Acesta servește pentru înregistrarea în contabilitate a vânzării mărfurilor, încasării banilor și a eventualelor diferențe de casă.
Room service
Clienții pot opta pentru servirea mesei și/sau a unor produse de la bar în cameră, prin intermediul room service-ului.
Ospătarii preiau comenzile telefonice de la clienți, pe care le transmit secției gestionare (bucătărie sau bar), și întocmesc Bonuri de marcaj, pe baza cărora se descarcă gestiunile respective.
Dacă achitarea sumei se face pe loc, ospătarul întocmește Nota de plată sau eliberează un Bon de serviciu, în cazul în care suma se achită la plecarea turistului cazat în hotel.
Bonul de serviciu este transmis recepției, spre a se înregistra în Situația prestărilor și decontărilor zilnice și a se achita de către client.
1.3.3.Principalele registre contabile
Înregistrarea în contabilitate a operațiilor patrimoniale se face în ordine cronologică, prin respectarea succesiunii documentelor justificative în funcție de data întocmirii sau intrării în societate, precum și sistematic și registrele ce sunt deschise pentru conturile sintetice și analitice în concordanță cu forma de contabilitate aplicată în cadrul societății.
În conformitate cu articolul 20, aliniatul 1 din legea contabilității, principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt:
registrul-jurnal
registrul inventar
cartea mare
Documentele contabilității oficiale se țin în limba română și în moneda națională.
Registrele contabilității sunt folosite pentru înregistrarea operațiilor economice în conturi, furnizând informații privind starea și mișcarea patrimoniului. Registrele contabilității reprezintă de fapt o sinteza a datelor din documentele primare și ele au drept scop oglindirea valorilor economice și a capitalului, în mișcare și la capătul anumitor segmente de timp dorite, desfășurarea cronologică a fenomenelor, dar și finalitatea activității desfășurate.
a.) Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează prin articole contabile, în mod cronologic operațiile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate.
Registrul jurnal poate fi prezentă sub forma unui registru jurnal general sau sub forma unor registre jurnal auxiliare pentru operațiile patrimoniale de aceeași natură. Este de asemenea un document de înregistrare cronologică a documentelor justificative în care se reflectă operațiile economice, servind ca probă în litigii și pentru organele fiscal. Periodic, de regulă lunar, totalurile registrelor jurnal auxiliare se centralizează în registrul jurnal general.
Registrul jurnal cuprinde elemente cu privire la felul, numărul și data documentului justificativ, explicația conturilor debitoare și creditoare corespondente și sumele parțiale și totale. De asemenea, nota contabilă în care se înregistrează cronologic operațiile economice poate îndeplini funcția de registrul jurnal.
Funcția acestui jurnal se manifestă cu precădere pentru decontarea gestionară a operațiilor economice și financiare și pentru cunoașterea rulajului valoric al operațiilor blocate în conturi pentru o anumită perioadă de gestiune.
Registrul jurnal este supus șnuruirii, parafrării și certificării de către organele fiscale teritoriale. (vezi anexa nr. 1)
b.) Registrul inventar este un registru pentru evidența sistematică, întocmit anual, ce servește la înregistrarea și gruparea operațiilor economice și financiare. Este un document contabil obligatoriu în care toate elementele patrimoniale de activ și pasiv se înregistrează grupate după natura lor, în concordanță cu posturile din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legate în vigoare.
Elementele patrimoniale înscrise în registrul inventar au la bază listele de inventar sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanț. Se întocmește într-un singur exemplar pa baza datelor din procesele verbale de inventar, precum și a bilanțului anual contabil. El sintetizează obiectele inventariate pe parcurs și la finele anului, precum și valorile constatate – scriptic și faptic – urmate de stabilirea diferențelor. (vezi anexa nr. 2)
c.) Cartea mare este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar, direct sau prin regrupare pe conturile corespondente, înregistrările făcute în registrul jurnal, stabilindu-se astfel situația fiecărui cont, respectiv soldul inițial, rulajele debitoare și creditoare, și soldul final.
Cartea mare este documentul care stă la baza întocmirii balanței de verificare. Ea poate avea următoarele forme:
fișă de cont pentru operații diverse;
fișă de cont pentru conturi corespondente;
Cu ajutorul acesteia de asemenea se poate efectua verificarea înregistrărilor contabile efectuate, întocmirea balanței de verificare a conturilor sintetice, precum și obținerea de date pentru analiza economică și financiară.
Documente de asemenea foarte importante în contabilitatea unei societăți comerciale sunt:
-balanța de verificare
-registrul de evidența salariului personalului
a.)Balanța de verificare
Balanța de verificare se întocmește lunar în conformitate cu prevederile articolului din Legea contabilității și este întocmită în scopul verificării înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor patrimoniale.
Balanța de verificare este un document contabil care servește la întocmirea bilanțului contabil. De regulă, ea cuprinde pentru toate conturile societății următoarele elemente:
simbolul și denumirea conturilor, în ordinea în care apar în planul de conturi;
soldurile inițiale debitoare și creditoare;
rulajele debitoare și creditoare;
totalul sumelor debitoare și creditoare;
soldurile finale debitoare și creditoare.
Ea se întocmește atât pentru conturi sintetice, cât și pentru cele analitice, iar cu ajutorul ei se verifică corelațiile dintre egalitățile generate de dubla înregistrare a operațiilor patrimoniale în contabilitate, respectiv a concordanței dintre totalul înregistrărilor din registrul jurnal și totalul rulajelor debitoare și creditoare din balanța, precum și a concordanței dintre totalul soldurilor finale debitoare și creditoare din cartea mare și totalul soldurilor finale debitoare și creditoare din balanță. De asemenea, prin intermediul balanței de verificare se verifică concordanța dintre conturile sintetice și conturile lor analitice.
Serviciul financiar are ca atribuții:
planificarea, urmărirea și evidența mijloacelor financiare ale societății;
asigurarea capitalului și a fondurilor necesare desfășurării unei activități normale;
gestionarea veniturilor;
calcularea corectă și la timp a drepturilor bănești a angajaților;
efectuarea la timp și în bune condiții în concordanță cu normele legale a tuturor operațiilor de încasări și plăți;
asigurarea încasării tuturor debitelor de orice natură;
evidența contabilă a elementelor legate de capitaluri, fonduri, credite, împrumuturi, decontări de terții, salariații, precum și cele legate de trezorerie.
Documentele tipizate comune privind activitatea financiar-contabilă și monedele registrelor utilizate în contabilitate de către societate sunt prevăzute în “Nomenclatorul privind modelele registrelor și formularelor tipizate comune privind activitatea financiară și contabilă”, emis de către Ministerul Finanțelor.
În activitatea pe care o desfășoară, compartimentul financiar colaborează cu celelalte compartimente din cadrul întreprinderii.
Una din sarcinile importante ale compartimentului financiar este respectarea cu strictețe a disciplinei financiare, pentru folosirea rațională și eficientă a mijloacelor materiale și bănești ce se află în patrimoniul unității.
b.) Registrul general de evidență a salariaților
Fiecare angajator are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților și de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.
Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează, potrivit prevederilor Legii nr 53/2003
Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, numai prin încheierea unui contract individual de muncă, în temeiul căruia persoana fizică, în calitate de salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
Angajatorii care au înființat sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără personalitate juridică, cărora le-au delegat competența încadrării personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă, pot delega acestora și competența înființării registrului.
CAPITOLUL 2 – CONTABILITATEA STOCURILOR
2.1 Procedura de recepționare a stocurilor
2.1.1. Caracterizarea generală a stocurilor
Stocurile sunt active circulante achiziționate sau produse pentru consum propriu sau în scopul comercializării.
În categoria stocurilor se cuprind bunurile și serviciile care, de regulă, se așteaptă să fie realizate în termen de 12 luni de la data bilanțului.
La S.C. Continental S.A. stocurile se clasifică după forma fizică și destinație astfel:
Mărfurile – sunt stocurile cumpărate în vederea revânzării acestora în aceeași stare sau produselor predate spre vânzare magazinelor proprii;
Materiile prime – sunt stocurile care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată;
Materiale consumabile – sunt bunurile care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
Materialele de natura obiectelor de inventar – sunt bunurile care nu îndeplinesc condițiile de valoare și/sau de durată pentru a se include în categoria imobilizărilor corporale;
2.2. Evaluarea stocurilor
Potrivit reglementărilor contabile romanești, evaluarea stocurilor se face la următoarele momente: la intrare, la inventariere, la încheierea exercițiului financiar.
2.2.1. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu
Stocurile intrate în patrimoniu sunt evaluate și înregistrate în contabilitate în funcție de modul lor de dobândire, astfel:
Stocuri cumpărate (materii prime, materiale, mărfuri, ambalaje etc.) se evaluează la costul de achiziție care are urmatoarea structură:
Prețul de cumpărare fără TVA;
Taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, taxe de asigurare etc.);
Cheltuieli de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziției de stocuri;
TVA înscrisă în factura furnizorului, în cazul în care cumpărătorul nu este plătitor de TVA.
Stocuri fabricate (produse finite, etc.) se evaluează la costul de producție, format din:
Cheltuieli directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct productivi;
Cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparațiile, cu salariile personalului de conducere din secții etc.
2.2.2. Evaluarea stocurilor la inventariere și la închiderea exercițiului financiar
La inventarierea patrimoniului de la sfârșitul exercițiului financiar, stocurile se evaluează la valoarea actuală, denumită și valoare de inventar. Valoarea actuală se stabilește în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței.
Cu acest prilej se stabilesc:
Diferențele cantitative în plus sau în minus dintre situația faptică stabilită la inventariere și situația scriptică din contabilitate;
Diferențele valorice în plus sau în minus dintre valoarea contabilă (de intrare) și valoarea actuală (de inventar).
În situațiile financiare, stocurile trebuie să fie înregistrate la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă și valoarea de inventar. Astfel, dacă se constată că:
Valoarea de inventar > Valoarea contabilă, în listele de inventariere se va înscrie valoarea contabilă;
Valoarea de inventar < Valoarea contabilă, în listele de inventariere se va înscrie valoarea de inventar. Pentru diferența dintre valoarea contabilă (mai mare) si valoarea de inventar (mai mică) se calculează ajustări pentru deprecierea stocurilor.
La produsul ’’Carne” se înregistrează un plus de inventar de 24 lei, iar în bilanț se va transcrie, conform principiului prudenței, valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă (384 lei) și valoarea de inventar (420 lei).
La produsul ’’Pește” se înregistrează un minus de inventar de 40 lei, precum și o ajustare pentru deprecierea stocurilor, în valoare de 41 lei. În bilanț se va transcrie valoarea cea mai mică, adică valoarea de inventar de 369 lei. (vezi anexa nr. 3)
2.3. Metode de conducere a contabilității analitice a stocurilor
Contabilitatea analitică a bunurilor de natura stocurilor se poate ține pe baza uneia dintre urmatoarele metode: operativ-contabilă, cantitativ-valorică, global-valorică.
Metoda global-valorică se poate utiliza pentru contabilitatea analitică a marfurilor și ambalajelor din unitațile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protecție în folosință, precum și a altor categorii de bunuri.
La S.C. Continental S.A. metoda global-valorică se folosește pentru evidența marfurilor și ambalajelor aflate în unitățile de desfacere cu amănuntul (magazin, restaurant, etc.) folosindu-se:
Raportul de gestiune.
Potrivit acestei metode, contabilitatea analitică a mărfurilor și ambalajelor se ține global-valoric, atât la gestiune, cât și în contabilitate, iar verificarea concordanței înregistrărilor din evidența gestiunii și din contabilitate se efectuează numai valoric, la perioade stabilite de unitate.
Raportul de gestiune se completează pe baza documentelor de intrare și de ieșire a mărfurilor și ambalajelor și de depunere a numerarului din vânzare, iar în fisele valorice (ținute pe gestiuni în cadrul conturilor de mărfuri și ambalaje din contabilitate) înregistrarile se fac pe baza acelorași documente.
Soldurile valorice ale marfurilor și ambalajelor aflate în gestiune se verifică pe baza raportului de gestiune predat la contabilitate sau cu ocazia inventarierii, dupa caz.
Metoda global-valoric se folosește, de asemenea, pentru evidența rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor destinate ambalării, precum și la alte categorii de bunuri. În acest caz, evidența cantitativă se poate ține pe feluri de rechizite, imprimate, materiale pentru ambalare etc., la locurile de gestionare, cu ajutorul fișelor de magazie, care se completează de gestionar sau de catre persoana desemnată.
Evidența valorică a mișcărilor se ține în contabilitate, pe gestiuni, în cadrul contului de mteriale consumabile, cu ajutorul fișelor de cont pentru operațiuni diverse. Înregistrările în fișele de magazie se fac pe baza documentelor de intrare și de ieșire a materialelor consumabile respective și se preiau de catre contabilitatea stocurilor, în prealabil făcându-se verificarea înregistrarilor din fișele de magazie. Prin centralizarea datelor din documentele respective se asigură înregistrarea acestora atât în fișele valorice pe gestiuni, cât și în conturile sintetice de stocuri.
Pentru materialele de natura obiectelor de inventar în folosință se ține numai evidența cantitativă cu ajutorul formularului:
Fișa de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință
În contabilitate, evidența valorică se ține cu ajutorul Fișei de cont pentru operațiuni diverse, pe secții (locuri de muncă, unități, etc.), în care înregistrările se fac valoric în funcție de intrări și ieșiri (scoateri din uz).
În situația returnării obiectului de inventar uzat, operațiunea înregistrată în fișa de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar îin folosință nu presupune înregistrarea unei intrări în evidența magaziei (depozitului). Datele din procesele-verbale pentru scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale (obiecte de inventar) se confruntă cu datele privind restituirile de obiecte de inventar uzate, consemnate în fișa de evidență a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință.
2.4. Documente privind evidența operativă a bunurilor de natura stocurilor
Operațiunile privind: aprovizionarea, păstrarea, eliberarea din depozite, prelucrarea în procesul de producție, vânzarea, inventarierea bunurilor trebuie consemnate în diferite documente de evidență operativă a stocurilor.
Entitatea emite catre furnizori comenzi, iar pe baza acestora se încheie contracte economice. În anumite condiții, contractele economice sunt înlocuite de catre furnizori prin confirmarea de comandă. În cadrul executării comenzii și a contractului de aprovizionare, cumparatorul primește de la furnizor avizul de însotire a marfii sau factura. Entitațile care întocmesc factura în momentul livrării bunurilor nu vor mai emite aviz de însoțire a mărfii.
Luarea în primite a bunurilor aprovizionate se numește recepție, care presupune efectuarea urmatoarelor operațiuni:
Recepția transportului – se efectuează de catre delegatul entității cumpărătoare și constă în verificarea stării ambalajelor. Pentru lipsurile constatate se întocmește un proces verbal de constatare, semnat de ambele parti.
Recepția cantitativa – se efectuează de catre gestionar și presupune confruntarea datelor din documente (comandă, aviz de însoțire a mărfii sau factură) cu cantitățile de stocuri efectiv primite. Pe baza constatărilor făcute, gestionarul întocmește nota de recepție și constatarea de diferențe.
Recepția calitativă – se realizează de către un specialist (tehnolog sau merceolog). Pentru anumite materiale se iau probe pentru analiza chimică, tehnică, etc.
În cazul unor decalaje între aprovizionarea și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entității, se procedează astfel:
Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare;
Bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune.
Documentele utilizate pentru eliberarea materialelor din magazie pentru consum sunt bonul de consum și fișa limită de consum.
Pentru predarea la magazie a produselor obținute din producție proprie și pentru tranzitarea materialelor de la un loc de depozitare la altul se întocmește bonul de predare-transfer-restituire. Același document se folosește și pentru restituirea materialelor neutilizate.
2.4.1. Nota de recepție și constatare de diferente
Recepția și încărcarea în gestiune, dupa caz, și înregistrarea în contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care însoțește transportul (factură, avizul de însoțire a mărfii, etc.).
Servește ca:
Document pentru recepția bunurilor aprovizionate;
Document justificativ pentru încărcare în gestiune;
Document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Circulă:
La gestiune, pentru încărcarea în gestiune a bunurilor materiale receptionate (toate exemplarele);
La compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate (toate exemplarele), precum și pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică, atașată la documentele de livrare (factură sau avizul de însotire a mărfii);
La unitatea furnizoare (exemplarul 2)
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. Timp de păstrare: 5 ani.
(vezi anexa nr. 4)
2.4.2. Bon de transfer între două gestiuni aflate în incinta unității
Servește ca:
Dispoziție de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta unității;
Document justificativ pentru scădere din gestiunea predătorului și de încărcare în gestiunea primitorului.
Se întocmește în două exemplare, pe masură ce se efectuează transferul, de către persoana care dispune transferul, care semnează la rubrica corespunzătoare.
Transferul se efectuează numai între gestiuni din incinta aceleiași unități. În cazul gestiunilor dispesate teritorial se întocmește Aviz de însoțire a mărfii.
Circulă:
La magazia predătoare pentru eliberearea cantităților prevăzute , semnându-se de predare de catre gestionar (ambele exemplare);
La delegatul magaziei primitoare care semnează de primire pe exemplarul 1 si reține exemplarul 2;
La compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, dupa confruntarea lor, stau la baza efectuarii înregistrărilor în evidența magaziilor. (vezi anexa nr. 5)
2.4.3. Bon de consum
Servește ca:
Document de eliberare din magazie a materialelor;
Document justificativ de scadere din gestiune;
Document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește în două exemplare, pe masura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum, de catre compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de catre alte compartimente ale unității, care solicită materiale pentru a fi consumate.
Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condițiile utilizării tehnicii de calcul.
Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmește pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiași cont de materiale, loc de depozitare și loc de consum.
În situația în care materialul solicitat lipsește din depozit, se procedează în felul următor:
În cazul bonului de consum se completează rubrica cu denumirea materialului înlocuitor, dupa ce, în prealabil, pe verso-ul formularului se obțin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele prevazute în consumurile normate;
În cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit și se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptului randului respectiv. Dupa înscrierea denumirii materialului înlocuitor se întocmește un bon de consum separat pentru materialul înlocuitor sau se înscrie pe un rand liber în cadrul aceluiași bon de consum.
În bonul de consum, coloanele ’’Unitatea de masură’’ și ’’Cantitatea necesară” de pe randul 2 se completează în cazul când se solicită și se eliberează din magazie materiale cu două unități de masură.
Dacă operațiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie sa înscrie pe documentul respectiv mentiunea ’’predat în timpul inventarierii”.
Circulă:
La persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);
La persoanele autorizate să aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare;
La magazia de materiale, pentru eliberarea cantităților prevăzute, semnându-se de predare de catre gestionar și de primire de catre delegatul care primește materialele (ambele exemplare);
La compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică (ambele exemplare).
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. Timp de pastrare: 5 ani. (vezi anexa nr. 6)
2.4.4. Fișa de magazie
Servește ca:
Document de evidență la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor și stocurilor bunurilor, cu una sau cu doua unități de masură, dupa caz;
Document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri).
Se întocmește într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material și se completează de catre:
Compartimentul financiar-contabil la deschiderea fișei (datele din antet) și la verificarea înregistrărilor (data și semnatura de control). În coloana ’’Data și semnatura de control” semnează și organul de control financiar cu ocazia verificării gestiunii;
Gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări, ieșiri și stoc.
Fișele de magazie se țin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetica.
În scopul ținerii corecte a evidenței la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifică inopinat, cel puțin o data pe lună, modul cum se fac înregistrările în fișele de magazie, dupa caz.
Înregistrările în fișele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare operațiune înregistrată și obligatoriu zilnic.
Nu circulă, fiind document de înregistrare. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. Timp de păstrare: 5 ani. (vezi anexa nr. 7)
2.5. Situația încasării – achitării facturilor
Servește:
Ca jurnal auxiliar pentru ținerea contabilității analitice a clienților sau furnizorilor la unitățile care aplică forma de înregistrare ’’pe jurnale”;
Ca situație a soldurilor contului 411 ’’Clienți”, 401 ’’Furnizori” sau 404 ’’Furnizori de imobilizări”.
Se întocmește lunar sau pe masura efectuării operațiunilor, în cadrul conpartimentului financiar-contabil, fie pentru toți clienții sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienți sau de furnizori. În cazul în care situația se întocmește pentru achitarea facturilor separat pe feluri de furnizori, se au în vedere furnizorii principali potrivit categoriilor stabilite pentru înregistrarea în Jurnalul privind decontările cu furnizorii.
Formularul se completează astfel:
În cazul încasării facturilor
Periodic, pe baza documentelor justificative privind produsele sau mărfurile livrate, lucrările executate, seviciile prestate etc., respectiv încasarea de la clienti.
La începutul lunii, prin transcrierea pozițiilor (facturilor) rămase neîncasate din situația încasării facturilor întocmită pentru luna precedentă.
În cazul achitării facturilor
Periodic, pe baza documentelor justificative de recepție a materialelor și produselor aprovizionate, respectiv de achitare a furnizorilor, în cazul în care contabilitatea analitică a furnizorilor nu se ține cu ajutorul Jurnalului privind decontările cu furnizorii.
La începutul lunii, prin transcrierea pozițiilor (facturilor) rămase neachitate din situația achitării facturilor sau din Jurnalul privind decontările cu furnizorii.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. (vezi anexa nr. 8)
2.6. Documente specifice activității
Pentru evidența mărfurilor și ambalajelor aflate în unitățile de desfacere cu amănuntul (magazin, restaurant, etc.), se aplică Metoda global-valorică folosindu-se formularul comun ’’Fișa de cont pentru operațiuni diverse” și raportul de gestiune, dupa caz.
2.6.1. Raportul de gestiune
Raportul de gestiune se completeaza pe baza documentelor de intrare și de iesire a mărfurilor și ambalajelor și de depunere a numerarului din vânzare.
Documentele pe baza cărora se întocmește raportul de gestiune pot fi: nota de recepție și de constatare de diferențe, monetarul, inventarul de schimbare de preț, procesul verbal de scădere din gestiune etc.
Sodurile valorice ale marfurilor și ambalajelor aflate în gestiune se verifica pe baza raportului de gestiune predat la contabilitate sau cu ocazia inventarierii, dupa caz.
Raportul de gestiune poate fi zilnic sau periodic, dupa cum stabilește conducerea entității.
Raportul de gestiune zilnic
Se întocmește în 2 exemplare de către gestionar, pentru fiecare gestiune în parte.
Dupa raportarea soldului din ziua precedentă, în coloanele „Mărfuri” și „Ambalaje” se înscriu , în ordinea întocmirii lor, documentele de intrare din ziua respectivă.
La sfârșitul zilei se stabilește totalul intrărilor plus soldul, după care se înscriu datele privind vanzările și alte ieșiri de mărfuri și se totalizează.
Se determină apoi, soldul scriptic de mărfuri și ambalaje la sfarșitul zilei.
În raportul de gestiune se înscriu atât cumpărăturile și vânzările de mărfuri la prețul de vânzare cu amănuntul, cât și alte intrări sau ieșiri de mărfuri și ambalaje, cum ar fi: modificări de preț, transferul între gestiuni, distrugerea mărfurilor degradate, etc.
Circulă:
Exemplarul 1 se trimite la compartimentul financiar-contabil, unde se verifică și se confruntă cu datele din evidența analitică. Eventualele erori se comunică gestionarului pentru a le rectifica și a pune de acord soldul scriptic din evidența operativă cu cel din evidența contabilă.
Exemplarul 2 rămane în carnet.
Se arhivează:
La compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
La gestionar (exemplarul 2). (vezi anexa nr. 9)
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA STOCURILOR ȘI A
SERVICIILOR OFERITE DE S.C. CONTINENTAL S.A.
3.1. Contabilitatea serviciilor de cazare
Activitatea de cazare se desfășoară în cadrul unor unități operative specifice reprezentând o formă a prestărilor de servicii datorită caracterului nematerial al activităților pe care le presupune.
Dotarea unităților de cazare și calitatea diferențiată a serviciilor determină încadrarea lor în categoriile diferite și pe această bază a tarifelor pentru prestațiile efectuate.
Tarifele de cazare exprimă valoarea serviciilor prestate și trebuie astfel dimensionate încât să asigure acoperirea cheltuielilor și o marjă pentru obținerea unui profit rezonabil.
Tarifele de cazare sunt diferențiate atât în funcție de categoria unității cât și de perioada de cazare (sezon și extrasezon).
Concomitent cu cazarea, unitatatea mai pune la dispoziția turiștilor o serie de servicii cum sunt: servicii de tratament, frizerie, coafură, cosmetică, închirieri de obiecte, spalarea lenjeriei, servicii de agrement, servicii telefonice, schimb valutar.
Activitatea de cazare presupune două categorii de operațiuni:
– operațiuni de rezervare și închiriere a spațiilor de cazare;
– operațiuni de urmărire și încasare a tarifelor pentru serviciile prestate.
Rezervarea spațiilor de cazare se face pe baza comenzii fiecarui turist sau a comenzii de rezervare întocmită de agențiile de turism, comenzi în care se înscriu: date de identificare a unității solicitante, numele și numărul solicitanților, durata cazării.
Comenziile se înscriu în Registrul de evidență a comenzilor. În momentul cazării, recepționerul completează datele de identificare a turiștilor în cartea de imobil și întocmește diagrama grupului cu scopul de a repartiza locurile de cazare. Pe această bază se întocmește situația prestațiilor și a decontarilor care cuprinde: tariful, numarul de zile, suma de încasat, numarul de persoane.
Pentru celelalte categorii de servicii secțiile prestatoare transmit recepției bonuri de servicii care se înscriu în situația prestațiilor și decontărilor. Pe baza situației întocmite se emite nota de plată și apoi factura.
Operațiile de cazare sunt considerate servicii prestate de unitățile specializate, ceea ce determină înregistrarea în contabilitate a creantelor față de clienți conform facturii emise pe baza notelor de plată pentru cazarea turiștilor, document care cuprinde tariful prestațiilor și TVA aferent.
Înregistrarea cazării (anexa nr. 10)
Încasarea (anexa nr. 11)
Vânzări fără întocmire de factură
Vânzare fără întocmire de factură
Mic dejun – Hotel:
Mic dejun – Restaurant
Vânzare fără întocmire de factură
Acordare discount
Inregistrarea serviciului parcare (anexa nr. 12)
Încasarea
3.2. Contabilitatea serviciilor de bar-restaurant
În cadrul activității de alimentație publică (restaurant) și comerț (bar) întalnim operațiuni distincte acestora, cum ar fi:
Alimentația publică (restaurant) aprovizionare cu mărfuri alimentare și nealimentare, producția de produse alimentare, vanzarea de produse alimentare, întreținere, curățenie, obiecte de inventar (cum ar fi vesela, decorațiuni)
Comerț (bar) aprovizionare cu produse alcoolice, cu produse alimentare și nealimentare, întreținere, curățenie, obiecte de inventar (cum ar fi vesela, decorațiuni).
Activitatea de alimentație publică (restaurant)
De regulă, pentru realizarea activității desfășurate de către restaurantul hotelului avem de-a face cu următoarele tipuri de operațiuni a căror reflectare în contabilitate se face după cum urmează.
Aprovizionare cu mărfuri alimentare, nealimentare, materiale consumabile, produse de curățenie, veselă, alte obiecte de inventar, presupunând că gestiunea de stocuri se ține la costul de achiziție:
Mărfuri (anexa nr. 13)
Obiecte de inventar (anexa nr. 13)
Combustibil (anexa nr. 14)
Darea în consum a combustibilului (anexa nr. 15)
În cazul în care achizițiile se fac de la persoane fizice, acestea se consemnează într-un borderou de achiziții și se înregistrează direct prin casă.
Pentru mărfurile și produsele cumpărate, vânzarea se va asigura prin evidența la preț de vânzare cu amănuntul cu TVA (preț la raft), astfel că înregistrarea în gestiune se va face astfel: (anexa nr. 16)
– formarea prețului de raft, prin preluarea adaosului comercial și a TVA neexigibilă
– vânzarea cu amănuntul a mărfurilor
-descărcarea gestiunii
Realizarea porțiilor alimentare, pe bază de rețetar
Consum de materii prime, materiale (anexa nr. 17)
Obținerea porțiilor alimentare
Descărcarea de gestiune
Descărcarea gestiunii aferente vânzării de mărfuri (bauturi alcoolice și nealcoolice)
Înregistrarea notei de plată întocmită clientului
Activitatea de comerț (bar)
Aprovizionarea cu mărfuri alimentare, nealimentare, materiale consumabile, produse de curățenie, veselă, alte obiecte de inventar, presupunând că gestiunea de stocuri se va ține la costul de achiziție:
Aprovizionări mărfuri
Pentru mărfurile și produsele cumpărate care se vând ca atare, se va asigura evidența la preț de vânzare cu amănuntul cu TVA (preț de raft), astfel că înregistrarea în gestiune se va face astfel:
Realizarea produselor combinate (cocktailuri), pe bază de rețetar
Consum de materii prime
Obținerea produselor combinate
Descărcarea de gestiune
Descărcarea gestiunii aferente vînzării de mărfuri (băuturi alcoolice și nealcoolice)
Înregistrarea notei de plată întocmită clientului
3.3. Contabilitatea decontării servicilor prestate
Încasare prin bancă, clienți, CEC-uri (anexa nr.18,19)
Plata furnizorului și plata comisionului bancar
Încasări prin contul la bancă în deviză, cu diferențe de curs valutar favorabile
la data apariției creanței 961 USD x 3,2437 = 3.117,20
la data încasării creanței 961 USD x 3,3477 = 3.217,14
Încasări client extern
1108 USD la un curs valutar de 3,3477lei/USD= 3.709,25 lei
781 EURO la un curs valutar de 4,4510lei/EURO= 3.476,23 lei
Încasări venituri financiare în valută, prin cărți de credit
878 USD la un curs valutar de 3,3477lei/USD= 2.939,28 lei
1,3 USD la un curs valutar de 3,3477lei/USD= 4,35 lei
Plată comision în valută
17,56 USD la un urs valutar de 3,3477lei/USD= 58,79
Încasare valută în numerar de la client pentru care nu s-a întocmit factură
1108 USD la un curs valutar de 3,3008lei/USD= 3.657,29 lei
781 EURO la un curs valutar de 4,4510lei/EURO= 3.195,81 lei
Viramente interne din casă în contul bancar
Încasări în lei a clienților cu facturi și fără facturi
Plată în numerar
Ridicare avans de trezorerie
Depunere numerar la bancă
Soldare clienți datorită întocmirii facturii și încasării drepturilor de creanță
3.4. Operații contabile privind stocurile
Înregistrarea în gestiunea firmei
a materialelor
Aprovizionare materiale consumabile
Darea în consum a materialelor consumabile
a materiilor prime
Aprovizionare cu materii prime
Darea în consum a materiilor prime
a obiectelor de inventar
Aprovizionare cu obiecte de inventar
Darea în consum a obiectelor de inventar
a mărfurilor
Aprovizionări mărfuri
Descărcarea gestiunii pentru mărfurile ieșite la cost de achiziție
a mijloacelor fixe achiziționate de societate
Aprovizionare imobilizări corporale
3.5. Operații contabile privind cheltuielile efectuate de societate
Factură telefon
Plata furnizorului de telefon
Consum de energie
Plata furnizorului de energie
Servicii de mentenanță și întreținere
Prestări servicii executate de terți
BIBLIOGRAFIE
Balteș Nicolae, (2003), Contabilitatea Finaciară, Sibiu, Editura universității Lucian Blaga
Baltes Nicolae,Ciuhureanu Alina Teodora, (2010), Bazele contabilitatii- fundam,teoretice si practice, Sibiu, Editura Univ. Lucian Blaga
Andreea Ignat, (2004), Contabilitatea financiară, Tg Mureș, Editura Dimitrie Cantemir
Nicolae Lupu, (1998), Hotelul-economie și management, București, Editura All
Iacob Petru Pântea, Gh. Bodea, (2011), Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva
Pântea I.P.,Bodea Gh.(2008). Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene (ediția a III-a, 2008). Deva. Editura Intelcredo
Iacob Petru Pântea, (1999), Managementul contabilității românești”, Deva,Editura Intelcredo,
Pop A.,Matiș D.(2010). Contabilitate financiară (ediția a III-a, actualizată conform directivelor europene aprobate prin OMFP nr.3055 din 29 oct 2009).Oradea. Editura Casa Cărții
Ristea M., Dumitru C.G. ,Ioanaș C., Irimescu A. (2009). Contabilitatea societatilor comerciale (volumul I). București,Editura Universitară
Rus Ioan, (2007) Bazele contabilității Volumul I , Tg Mureș, Editura Dimitrie Cantemir
*** “Documente financiar-contabile actualizate”, Editura Intelcredo, Deva, 2009
*** Ordonanța Guvernamentală nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România
***OANT nr.61/1999 privind clasificarea structurilor de primire pe stele și a unităților ospitaliere de alimentație pe categorii
***Legea contabilității nr.82/1991, republicată
***CECCAR-“Standarde contabile internaționale”, 2001
***Legea nr.31/1990 (republicată) a societăților comerciale
***H.G. 234/2001 care stabilește accesul, evidența și securitatea clienților în unitățile hoteliere, cu abrogarea H.G. 41/1998
*** OMFP nr.3055 din 29 oct 2009-Sistemul contabil al agenților economici din România
***Legea nr.414/iunie 2002 cu privire la cota de impozit
V. CONCLUZII
Luând în considerare studiul operațiunilor derulate de S.C. “Continental” S.A., formulăm următoarele concluzii:
în foarte multe țări turismul este promovat de fonduri private, iar în România schimbarea tardivă a proprietății hotelurilor în urma vânzării lor prin licitație publică organizat de Ministerul Turismului a generat preluarea cu întârziere a hotelurilor de către actualii proprietari și ca urmare, refacerea capacității de cazare cu întârziere, înainte de deschiderea sezonului turistic
specific turismului este facturarea ulterioară, după prestarea efectivă de servicii
cota de impozit pe profit aplicată este de 25% conform prevederilor Legii Nr.414/iunie 2002
la nivelul firmei vizate nu se realizează contabilitate de gestiune, cu toate că prevederile Legii Contabilității Nr.82/1991 actualizată impun conducerea ei obligatorie
circuitul documentelor între diferitele compartimente funcționale este stabilit și respectat întocmai pe fondul responsabilităților atribuite persoanelor răspunzătoare
unitatea studiată face parte din categoria IMM-urilor și ca urmare, în conformitate cu Ordinul Ministerului Finanțelor Publice Nr.306/febr.2002 din data de 1 ianuarie 2003 se aplică noul Plan de conturi general utilizat de întreprinderile mici și mijlocii și microintreprinderi
În urma concluziilor anterioare propunem următoarele:
Reforma contabilă inițiată în România în 1999, ca urmare a aplicării prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice și continuată prin inserțiunea precizărilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice 94/2001 a permis armonizarea contabilității românești cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
ANEXE
Anexa nr. 1
Întocmit, Verificat,
Rus Anca Blaga Vasile
Anexa nr. 2
Întocmit, Verificat,
Rus Anca Blaga Vasile
Anexa nr. 3
Anexa nr. 4
Unitatea S.C. Continental S.A.
Nota de recepție și constatare de diferențe
Subsemnații, membrii ai comisiei de recepție am procedat la recepționarea valorilor materiale furnizate de SC VIA NOVA SRL din 23.04.2012 cu vagonul/auto nr CJ07VIA documente însoțitoare aviz de însoțire nr. 005498/23.04.2012 delegat Moldovan Traian constatându-se urmatoarele:
mărfurile corespund din punct de vedere cantitativ și calitativ
Anexa nr. 5
Anexa nr. 6
Anexa nr. 7
Anexa nr. 8
Întocmit, Verificat,
Bucur Traian Bota Ana
Anexa nr. 9
Unitatea S.C. Continental S.A. RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC
Gestiunea bar Data 09.03.2012
Întocmit, Verificat,
Moldovan Dorin Horea Raul
Anexa nr. 10
FACTURA
Furnizor S.C. Continental S.A. Cumpărător Alexcom-Impex SRL
Nr.ord.reg.com./an J26/1065/1991 Nr.ord.reg.com/an J26-186-2008
C.I.F RO1559737 C.I.F RO1208655
Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Târgu Mureș Sediul Tg-Mureș,Str.Plutelor nr.2
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 283.000 RON Cod IBAN
Cod IBAN RO49RNCB0080005630320001
RO30BRDE450SV0699804500 Banca BCR, sucursala Mureș
Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 9 %
Anexa nr. 11
Anexa nr. 12
Unitatea S.C. Continental S.A.
C.U.I. RO 1559737
Nr. de înregistrare în Registrul Comerțului J40/1754/1991
Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Târgu Mureș
Județul Mureș
CHITANȚA Nr 311567
Data 30.04 An 2012
Fanase Cristian Fanase
(nume și prenume) (semnatura)
Anexa nr. 13
FACTURA
Furnizor S.C. Real Hypermarket SRL Cumpărător S.C. Continental S.A
Nr.ord.reg.com./an J40/1738/2007 Nr.ord.reg.com/an J26/1065/1991
C.I.F RO1729487 C.I.F RO1559737
Sediul Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 291 Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Tg-Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 148.000 RON Capital social 283.000 RON
Cod IBAN Cod IBAN
RO22BRDE450SV0696807508 RO30BRDE450SV0699804500
Banca BCR, sucursala Mureș Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 14
FACTURA
Furnizor S.C. MOL Romania SRL Cumpărător S.C. Continental S.A
Nr.ord.reg.com./an J10/1718/2001 Nr.ord.reg.com/an J26/1065/1991
C.I.F RO1511329 C.I.F RO1559737
Sediul Bd. 1 Decembrie 1918 nr 242 Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Tg-Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 430.000 RON Capital social 283.000 RON
Cod IBAN Cod IBAN
RO12BRDF481SR0696807901 RO30BRDE450SV0699804500
Banca BCR, sucursala Mureș Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 15
Anexa nr. 16
FACTURA
Furnizor S.C. Continental S.A. Cumpărător S.C. AlfaConstruct. SRL
Nr.ord.reg.com./an J26/1065/1991 Nr.ord.reg.com./an J26/1035/2003
C.I.F RO1559737 C.I.F RO15730755
Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Târgu Mureș Sediul Str.Depozitelor nr.20, Tg- Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 283.000 RON Cod IBAN
Cod IBAN RO94INGB0011000030088911
RO30BRDE450SV0699804500 Banca ING, sucursala Mureș
Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 17
Anexa nr. 18
Anexa nr. 19
Anexa nr. 20
FACTURA
Furnizor S.C. RDS & RCS S.A. Cumpărător S.C. Continental S.A
Nr.ord.reg.com./an J40/12278/1994 Nr.ord.reg.com/an J26/1065/1991
C.I.F RO5888716 C.I.F RO1559737
Sediul Str. Horia nr. 14 Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Tg-Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 318.500 RON Capital social 283.000 RON
Cod IBAN Cod IBAN
RO13BCR43SR06968079011 RO30BRDE450SV0699804500
Banca BCR, sucursala Mureș Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 21
Anexa nr. 22
FACTURA
Furnizor S.C. ELECTRICA S.A. Cumpărător S.C. Continental S.A
Nr.ord.reg.com./an J26/201/2002 Nr.ord.reg.com/an J26/1065/1991
C.I.F RO14516614 C.I.F RO1559737
Sediul Str. Călarașilor nr. 103 Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Tg- Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 194.500 RON Capital social 283.000 RON
Cod IBAN Cod IBAN
RO02RNCB360000000004001 RO30BRDE450SV0699804500
Banca BCR, sucursala Mureș Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 23
BIBLIOGRAFIE
Balteș Nicolae, (2003), Contabilitatea Finaciară, Sibiu, Editura universității Lucian Blaga
Baltes Nicolae,Ciuhureanu Alina Teodora, (2010), Bazele contabilitatii- fundam,teoretice si practice, Sibiu, Editura Univ. Lucian Blaga
Andreea Ignat, (2004), Contabilitatea financiară, Tg Mureș, Editura Dimitrie Cantemir
Nicolae Lupu, (1998), Hotelul-economie și management, București, Editura All
Iacob Petru Pântea, Gh. Bodea, (2011), Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva
Pântea I.P.,Bodea Gh.(2008). Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene (ediția a III-a, 2008). Deva. Editura Intelcredo
Iacob Petru Pântea, (1999), Managementul contabilității românești”, Deva,Editura Intelcredo,
Pop A.,Matiș D.(2010). Contabilitate financiară (ediția a III-a, actualizată conform directivelor europene aprobate prin OMFP nr.3055 din 29 oct 2009).Oradea. Editura Casa Cărții
Ristea M., Dumitru C.G. ,Ioanaș C., Irimescu A. (2009). Contabilitatea societatilor comerciale (volumul I). București,Editura Universitară
Rus Ioan, (2007) Bazele contabilității Volumul I , Tg Mureș, Editura Dimitrie Cantemir
*** “Documente financiar-contabile actualizate”, Editura Intelcredo, Deva, 2009
*** Ordonanța Guvernamentală nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România
***OANT nr.61/1999 privind clasificarea structurilor de primire pe stele și a unităților ospitaliere de alimentație pe categorii
***Legea contabilității nr.82/1991, republicată
***CECCAR-“Standarde contabile internaționale”, 2001
***Legea nr.31/1990 (republicată) a societăților comerciale
***H.G. 234/2001 care stabilește accesul, evidența și securitatea clienților în unitățile hoteliere, cu abrogarea H.G. 41/1998
*** OMFP nr.3055 din 29 oct 2009-Sistemul contabil al agenților economici din România
***Legea nr.414/iunie 2002 cu privire la cota de impozit
ANEXE
Anexa nr. 1
Întocmit, Verificat,
Rus Anca Blaga Vasile
Anexa nr. 2
Întocmit, Verificat,
Rus Anca Blaga Vasile
Anexa nr. 3
Anexa nr. 4
Unitatea S.C. Continental S.A.
Nota de recepție și constatare de diferențe
Subsemnații, membrii ai comisiei de recepție am procedat la recepționarea valorilor materiale furnizate de SC VIA NOVA SRL din 23.04.2012 cu vagonul/auto nr CJ07VIA documente însoțitoare aviz de însoțire nr. 005498/23.04.2012 delegat Moldovan Traian constatându-se urmatoarele:
mărfurile corespund din punct de vedere cantitativ și calitativ
Anexa nr. 5
Anexa nr. 6
Anexa nr. 7
Anexa nr. 8
Întocmit, Verificat,
Bucur Traian Bota Ana
Anexa nr. 9
Unitatea S.C. Continental S.A. RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC
Gestiunea bar Data 09.03.2012
Întocmit, Verificat,
Moldovan Dorin Horea Raul
Anexa nr. 10
FACTURA
Furnizor S.C. Continental S.A. Cumpărător Alexcom-Impex SRL
Nr.ord.reg.com./an J26/1065/1991 Nr.ord.reg.com/an J26-186-2008
C.I.F RO1559737 C.I.F RO1208655
Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Târgu Mureș Sediul Tg-Mureș,Str.Plutelor nr.2
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 283.000 RON Cod IBAN
Cod IBAN RO49RNCB0080005630320001
RO30BRDE450SV0699804500 Banca BCR, sucursala Mureș
Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 9 %
Anexa nr. 11
Anexa nr. 12
Unitatea S.C. Continental S.A.
C.U.I. RO 1559737
Nr. de înregistrare în Registrul Comerțului J40/1754/1991
Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Târgu Mureș
Județul Mureș
CHITANȚA Nr 311567
Data 30.04 An 2012
Fanase Cristian Fanase
(nume și prenume) (semnatura)
Anexa nr. 13
FACTURA
Furnizor S.C. Real Hypermarket SRL Cumpărător S.C. Continental S.A
Nr.ord.reg.com./an J40/1738/2007 Nr.ord.reg.com/an J26/1065/1991
C.I.F RO1729487 C.I.F RO1559737
Sediul Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 291 Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Tg-Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 148.000 RON Capital social 283.000 RON
Cod IBAN Cod IBAN
RO22BRDE450SV0696807508 RO30BRDE450SV0699804500
Banca BCR, sucursala Mureș Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 14
FACTURA
Furnizor S.C. MOL Romania SRL Cumpărător S.C. Continental S.A
Nr.ord.reg.com./an J10/1718/2001 Nr.ord.reg.com/an J26/1065/1991
C.I.F RO1511329 C.I.F RO1559737
Sediul Bd. 1 Decembrie 1918 nr 242 Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Tg-Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 430.000 RON Capital social 283.000 RON
Cod IBAN Cod IBAN
RO12BRDF481SR0696807901 RO30BRDE450SV0699804500
Banca BCR, sucursala Mureș Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 15
Anexa nr. 16
FACTURA
Furnizor S.C. Continental S.A. Cumpărător S.C. AlfaConstruct. SRL
Nr.ord.reg.com./an J26/1065/1991 Nr.ord.reg.com./an J26/1035/2003
C.I.F RO1559737 C.I.F RO15730755
Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Târgu Mureș Sediul Str.Depozitelor nr.20, Tg- Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 283.000 RON Cod IBAN
Cod IBAN RO94INGB0011000030088911
RO30BRDE450SV0699804500 Banca ING, sucursala Mureș
Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 17
Anexa nr. 18
Anexa nr. 19
Anexa nr. 20
FACTURA
Furnizor S.C. RDS & RCS S.A. Cumpărător S.C. Continental S.A
Nr.ord.reg.com./an J40/12278/1994 Nr.ord.reg.com/an J26/1065/1991
C.I.F RO5888716 C.I.F RO1559737
Sediul Str. Horia nr. 14 Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Tg-Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 318.500 RON Capital social 283.000 RON
Cod IBAN Cod IBAN
RO13BCR43SR06968079011 RO30BRDE450SV0699804500
Banca BCR, sucursala Mureș Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 21
Anexa nr. 22
FACTURA
Furnizor S.C. ELECTRICA S.A. Cumpărător S.C. Continental S.A
Nr.ord.reg.com./an J26/201/2002 Nr.ord.reg.com/an J26/1065/1991
C.I.F RO14516614 C.I.F RO1559737
Sediul Str. Călarașilor nr. 103 Sediul Piața Teatrului nr. 5-6, Tg- Mureș
Judetul Mureș Judetul Mureș
Capital social 194.500 RON Capital social 283.000 RON
Cod IBAN Cod IBAN
RO02RNCB360000000004001 RO30BRDE450SV0699804500
Banca BCR, sucursala Mureș Banca Transilvania, sucursala Mureș
Cota T.V.A 24 %
Anexa nr. 23
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Organizarea Contabilitatii Financiare la S.c. Continental Hotels S.a (ID: 143731)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.