Organizarea Contabilitatii Disponibilitatilor Aflate In Banci Si Casierie

Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie

Cuprins

Introducere.

Am ales aceasta temă de cercetare pentru că eu cred ca analiza lichidităților firmei prin fluxurile de trezorerie este esențială pentru orice manager al entități economice, ca și corectitudinea înregistrărilor contabile și derularea corectă a decontărilor prin bănci.

Procesul managerial al oricărei societăți comerciale este de neconceput fără informații economico-financiare, principala sursă de informații sistematice este contabilitatea. Informațiile contabile se completează cu informațiile oferite de piața monetar-valutară, cea de capital, de asigurări. Constituirea și dezvoltarea societăților economice cu profil productiv și prestări servicii, prin activitățile lor curente , generează informații pe care societățile le produc și le utilizează în mod obișnuit. Contabilitatea este un proces de colectare, de clasificare și de comunicare a informațiilor privind tranzacțiile economice și financiare, înregistrate prin imagini codificate, cu ajutorul unui limbaj specific. Conform Legii contabilității :

,,Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor prevăzute la art.1. ” În acest scop contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele interne ale acestora cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori interesați.

Societatea comerciala reprezintă spațiul economico-social în care se organizează contabilitatea, caracterizat prin următoarele elemente: existența unui centru de decizional care folosește informația contabilă; activitatea acesteia are la bază o autonomie funcțională; deține un patrimoniu.

Informațiile furnizate de contabilitate sunt instrumente ale managerului, în procesul luării deciziilor, al planificării operaționale și strategice. De asemenea aceste informatii sunt utilizate și in procesul de control și audit. Informațiile produse de societățile din sfera productivă și a prestărilor de servicii pot fi clasificate în patru categorii: operaționale, privind contabilitatea financiară, privind contabilitatea de gestiune, contabile privind satisfacerea necesităților fiscale.

Sistemul contabil românesc este în proces de armonizare și implementare a normelor contabile internaționale, Standardele Internaționale de Contabilitate,(IAS); Standardele Internaționale de Raportare Financiar-contabilă, (IFRS); Încapând cu 1 ianuarie 2010, în România se aplică Reglementările contabile conforme cu Directiva a –IV-a a Comunității Economice Europene, prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr .3055. /2009

Această lucrare este structurată astfel:

Noțiuni teoretice subt descrise în acest capitol.

CAPITOLUL I – Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie

Contabilitatea disponibilităților în bănci și casierie-noțiuni generale

Organizarea trezoreriei

Organizarea disponibilităților în bănci și casierie

Conturi la bănci

Casa

Viramente interne

Un studiu de caz privind monografia contabilă la această societate.

CAPITOLUL II- Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie la SC. VEL PITAR S.A.

Firma SC. VEL PITAR S.A.date generale

Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie la SC. VEL PITAR S.A.

Fluxurile de trezorerie

Documentele și registrele firmei studiate

CONCLUZII PROPUNERI

ANEXE

Sa nu uităm totuși că ” în jocul social al contabilității, utilizatorii interpretează un rol extrem de important, ei reprezentând categoria de actori care dinamizează disputa.”.

CAPITOLUL I – Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie

1.1 Contabilitatea disponibilităților în bănci și casierie-noțiuni generale

Activ circulant (curent):

Orice entitate economică are un patrimoniu. Patrimoniul devine și este obiect de studiu al contabilității , reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică aparținând unui subiect de drepturi și obligații și a tuturor bunurilor și valorilor economice la care acestea se referă. . Elementele patrimoniale reflecta la un moment dat existenta bunurilor si valorilor economice detinute de un titular de patrimoniu , precum si drepturile , repectiv obligatiile rezultate, din posesia și exploatarea bunurilor economice.

1.Activele patrimoniale prezintă următoarea structură:

Active imobilizate

Active circulante

Cheltuieli inregistrate in avans

2.Pasivele patrimoniale prezinta următoarea structură:

Datorii

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Venituri în avans

Capitaluri proprii

Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; este deținut, în principal, în scopul tranzacționării; se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.

Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

Ciclul de exploatare al unei entități reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea activelor care sunt destinate procesării și finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar. Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar úi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

În categoria activelor circulante sau curente se află:

stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;

creanțe;

investiții pe termen scurt;

casa și conturi la bănci.

Evaluarea activelor curente. Activele curente trebuie sa fie evaluate la costul de achiziție sau la costul de producție, dupa caz. Eventualele ajustari de valoare ale activelor curente sunt efectuate țn vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau la o alta valoare minimă, în situații speciale, la data bilanțtului. Evaluarea efectuata nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Astfel, în situația în care ajustarea devine total sau parțial fară obiect, intrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie sa fie reluată corespunzator la venituri.

Clasificarea activelor circulante potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:

-Stocuri,

-Investiții pe termen scurt,

-Disponibilități în bănci și casierie,

-Creanțe.

După cum observam elementele patrimoniale de trezorerie fac parte din activul societății, în cadrul activelor circulante

Trezoreria, ca noțiune cuprinde ansamblul lichidităților monetare și a echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a face față plăților scadente.

Trezoreria unei unități economice nu trebuie confundată cu disponibilitățile de care aceasta dispune la un moment dat, ci că ea reprezintă ceea ce rămâne din resursele stabile, după ce au fost finanțate imobilizările și nevoia de finanțare a activității curente. incluse în categoria angajamentelor.

Lichiditățile monetare sunt mijloacele bănești efective pe care le deține unitatea economică și care pot îmbrăca următoarele forme: numerarul din casierie, disponibilitățile bănești aflate în conturile din bănci și avansurile de trezorerie.

Echivalentele de numerar sunt investiții financiare pe termen scurt , sunt ușor convertibile în mijloace bănești și care pot îmbrăca următoarele forme: valori de încasat, efecte comerciale, cecuri ,titluri de plasamentca acțiuni, obligațiuni ,alte valori, bonuri valorice, tichete de masă, cecuri de călătorie,

Fluxuri de trezorerie sunt totalitatea operațiilor monetare și financiare pe care le efectuează o entitate economică pentru a-și asigura mijloacele bănești necesare efectuării decontărilor curente

Operații financiare sunt asimilate trezoreriei dar generează angajamente sub forma creditelor bancare pe termen scurt. Organizarea contabilității trezoreriei impune respectarea câtorva obiective:

1.Efectuarea plăților și a încasărilor la termenele scadente,

2.Evidența și controlul operativ al operațiilor de trezorerie cu și fără numerar,

3.Gestionarea corectă și eficientă a investițiilor financiare și a creditelor bancare pe termen scurt,

4.Fundamentarea bugetului de trezorerie,

5.Respectarea legislației finaciar-bancare.

Documentele de evidență a mijloacelor bănești

Decontările în numerar, constau în încasări și plăți imediate prin mișcarea directă a sumelor bănești. Documentul pentru înregistrarea operativă a încasărilor și plăților efectuate prin casierie este Registrul de casă, iar documentele justificative pot fi: dispoziție de plată-încasare către casierie, chitanță, monetar, bon de vânzare, cec de numerar sau ordin de plată în numerar, borderou de achiziție, statul de salarii, lista de avans chenzinal, , foaie de vărsământ sau chitanță de depunere. Decontările fără numerar, constau în încasări și plăți fără numerar, exitând un decalaj între momentul inițierii și cel al finalizării decontării, prin intermediul băncilor. Acest tip de plăți utilizează instrumente sau mijloace de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic. Acest tip de decontări se înregistrează în extrasele de cont, care sunt emise de către bănci numai persoanei împuternicite de către entitate, prezentând în mod cronologic încasările, plățile și soldul după fiecare operație economică. Ca instrumente de plată fără numerar uzitate sunt: ordin de plată, bilet la ordin, cecul, cambia.

Registru de casa este un registru obligatoriu al contabilități unde se consemnează operațiile zilnice de încasări ți plăți ale entității economice. Conform ORDIN Nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile- privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de către persoanele prevãzute la art. 1 din Legea contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã, operatorii economici care au obligația sã utilizeze aparatele electronice de marcat fiscale nu mai au obligativitatea înregistrãrii veniturilor realizate zilnic utilizând monetarul, chitanta sau alte documente specifice iar raportul Z, care cuprinde valoarea totalã zilnicã a operatiunilor efectuate, constituie document justificativ de înregistrare a încasãrilor zilnice în Registrul de casã si în evidenta contabila a utilizatorului.

Registru de casa. Formular tipizat fara regim special. (Cod 14-4-7A si 14-4-7bA) Document de înregistrare operativă și a plătilor în numerar efectuate prin casieria unitătii, pe baza documentelor justificative. Format A4, tipărit pe o singura fața, în carnete a 100 de file. Servește ca: – document de înregistrare operativă a încasărilor și plătilor în numerar, efectuate prin casieria unității pe baza actelor justificative – document de stabilire la sfârșitul fiecarei zile a soldului de casa – document de înregistrare zilnică în contabilitate a operațiilor de casă. Se întocmește în două exemplare, zilnic, de casierul unității sau de altă persoană împuternicită pe baza actelor justificative de încasări și plăți. În cazul în care o suma platită se referă la doua sau trei conturi corespondente, în registrul de casa se trece distinct fiecare operație în parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea înregistrării operațiilor efectuate și de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplaruluimplarului 2 și a actelor justificative anexate. Se completează zilnic, în ordinea efectuarii operațiilor fară a lasa spațtii libere. La sfârșitul zilei, răndurile neutilizate se barează. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor legale. Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza pe primul rând al registrului de casa pentru ziua în curs. Se inregistrează toate încasările, după care acestea se totalizează inclusiv soldul de casa reportat al zilei precedente, se inregistrează apoi toate plățile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor, pentru a se stabili soldul de casă al zilei respective. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactității sumelor înscrise și respectarea dispozișiilor legale privitoare la efectuarea operațiilor de casa ex.2,ex.1 rămâne în carnet. Se arhiveaza: la casierie (ex. 1) la compart. financiar-contabil (ex. 2). Referitor la numerarul încasat prin casa de marcat se trec în registrul de casă pe bază raportului zilnic Z, raportul fiscal de închidere zilnicã “raportul Z” este documentul de finalizare a gestiunii pe termen scurt, respectiv zi de lucru, care conține în mod detaliat date ce se vor înregistra în memoria fiscalã ca date de sintezã pe termen lung, o datã cu emiterea acestui raport. De asemenea,  raportul Z este “documentul pe baza căruia se înregistrează veniturile din activitatea de comerț cu amănuntul și prestări de servicii direct către populație în evidența contabilă a utilizatorului.”

1.2. Organizarea trezoreriei

Ordinul Experților Contabili din Franța a acreditat idea definirii trezoreriei ca diferență între disponibilități – titluri de plasament, și suma dintre credite bancare pe termen scurt, soldurile creditoare ale conturilor curente, efectele comerciale scontate, dar neajunse la scadență, creanțele cedate.

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizată și condusă încât să asigure înfăptuirea următoarelor obiective:

reflectarea, urmărirea și controlul existenței și gestionării corecte a elementelor de trezorerie;

respectarea disciplinei financiare privind operațiile de încasări și plăți fără numerar prin conturile deschise la bănci

rmărirea modificărilor ce intervin în componența și volumul elementelor de trezorerie;

asigurarea promptă și corectă a tuturor informațiilor privind elementele de trezorerie

necesare factorilor de decizie din unitățile economice.

Contabilitatea trezoreriei trebuie să fie organizată și condusă în mod corespunzător. În acest scop trebuie să se țină seama de influența următorilor factori:

Structura elementelor de trezorerie dată de titlurile de plasament, disponibilitățile în conturi la bănci și în casă, în lei și în devize, creditele bancare pe termen scurt și alte valori de trezorerie. În contabilitate, elementele de structură ale trezoreriei sunt reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I și II și a conturilor analitice.

Locul unde se află valorile de trezorerie, ca bănci, casieria unității, , terțe persoane..

Formele decontărilor fără numerar prin intermediul conturilor deschise la bănci, cu instrumentele de decontare adecvate, necesită nu numai folosirea de conturi sintetice ci și înregistrări contabile diferite.

5 CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTITII PE TERMEN SCURT A

501 Actiuni detinute la entitatile afiliate A

505 Obligatiuni emise si rascumparate A

506 Obligatiuni A

508 Alte invest. fin. pe termen scurt si creante asim. A

5081 -Alte titluri de plasament A

5088 -Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament A

509 Varsaminte de efectuat pt.invest.fin-termen scurt P

5091 -Varsaminte de efectuat pt.actiuni la entit.afil. P

5092 -Varsaminte de efectuat pt.alte invest.pe t.scurt P

51 CONTURI LA BANCI B

511 Valori de incasat A

5112 -Cecuri de incasat A

5113 -Efecte de incasat A

5114 -Efecte remise spre scontare A

512 Conturi curente la banci B

5121 -Conturi la banci in lei B

5124 -Conturi la banci in valuta B

5125 -Sume in curs de decontare A

518 Dobanzi B

5186 -Dobanzi de platit P

5187 -Dobanzi de incasat A

519 Credite bancare pe termen scurt P

5191 -Credite bancare pe termen scurt P

5192 -Credite bancare pe termen scurt neramb.la scaden. P

5193 -Credite externe guvernamentale P

5194 -Credite externe garantate de stat P

5195 -Credite externe garantate de banci P

5196 -Credite de la trezoreria statului P

5197 -Credite interne garantate de stat P

5198 -Dobanzi aferente creditelor bancare pe term.scurt P

53 CASA A

531 Casa A

5311 -Casa in lei A

5314 -Casa in valuta A

532 Alte valori A

5321 -Timbre fiscale si postale A

5322 -Bilete de tratament si odihna A

5323 -Tichete si bilete de calatorie A

5328 -Alte valori A

5328.1 -Bonuri de carburanti (BCF) A

5328.2 -Tichete de masa pt. angajati A

5328.3 -Tichete de masa acceptate de la populatie A

54 ACREDITIVE A

541 Acreditive A

5411 -Acreditive in lei A

5412 -Acreditive in valuta A

542 Avansuri de trezorerie A

58 VIRAMENTE INTERNE A

581 Viramente interne B

581.1 -Miscare numerar intre casa-banca B

581.2 -Viramente intre banci B

581.3 -Compensari furnizor-client B

581.4 -Plati de natura salariala (hMARFA) B

581.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA) B

59 AJUSTARI PT. PIERD. VALOARE CONTURI DE TREZORERIE P

591 Ajustari pt.pierd.val.actiuni la entitati afiliate P

595 Ajustari pt.pierd.val.obligatiuni emise,rascumpar. P

596 Ajustari pt.pierd.val. obligatiuni P

598 Ajustari pt.pierd.val.alte inv.pe termen scurt P

1.3. Organizarea disponibilităților în bănci și casierie

1.3. 1 Conturi la bănci

Contabilitatea decontărilor prin conturile de la bănci este sunt decontări fără numerar. Acestea dețin ponderea cea mai mare în cazul decontărilor între unitățile economice.

Reflectarea acestor decontări se face cu ajutorul conturilor din grupa

51 „Conturi la bănci”, care cuprinde conturile:

511 „Valori de încasat”

512 „Conturi curente la bănci”

518 „Dobânzi”

519 „Credite bancare pe termen scurt”

511 „Valori de încasat”

În categoria valorilor de încasat se cuprind cecurile de încasat și efectele de încasat primite de la clienți.

Cecul este ordinul de plată dat de titularul unui cont curent către banca la care-și ține depozitul, de a elibera o anumită sumă de bani persoanei înscrise în cec sau prezentatorului acestuia. Titularii de depozite folosesc cecurile în mod frecvent, pentru achitarea mărfurilor cumpărate, fapt care le atribuie și rolul de instrumente de credit pentru circulația mărfurilor.

Efectele de încasat sunt titluri de credit care nu au valoare proprie. Ele sunt concomitent simbol al banilor și document de expresie a relațiilor de credit respectiv relații dintre debitori și creditori. Creditul comercial dă naștere la titluri de credit sub forma .cambiei.

Cambia este obligația scrisă de a plăti sau de a face să se plătească, la scadență, o sumă de bani. Cambia care cuprinde numai obligația de a plăti se mai numește și bilet la ordin.

În cazul biletului la ordin, în relația de credit apar două persoane: debitorul și beneficiarul.

În situația în care creditorul dă ordin debitorului să plătească la scadență suma datorată unei persoane specificate în cambie, cambia se mai numește poliță sau trată.

În circuitul tratei participă trei persoane; trăgătorul – acela care emite cambia, trasul – acela care o achită și beneficiarul – acela care primește banii.

Obligațiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun acelorași reguli generale ca și cele rezultând din cambie: plata, scadența, girarea, protestul, sunt aplicabile acestuia.

Warantul este o variantă a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mărfurilor. La vânzarea mărfurilor, cumpărătorul achită contravaloarea lor și dobândește warantul. Posesia legală a warantului echivalează cu titlul de proprietate asupra mărfurilor respective.

Reflectarea acestora în contabilitate se face eu ajutorul contului 511 „Valori de încasat” . Este un cont de activ care se detaliază, astfel:

5112 „Cecuri de încasat”

5113 „Efecte de încasat”

5114 „Efecte remise spre scontare”

Toate sunt conturi de activ, care se debitează la primirea valorilor de încasat și se creditează la încasarea lor astfel:

Monografie contabilă cont 511 „Valori de încasat”

Facturare de produse finite:

Primirea de cecuri de încasat:

Încasarea cecurilor:

Primirea efectelor de încasat:

Încasarea efectelor la scadență;

Depunerea efectelor spre scontar înaintea termenului de scadență:

Scontarea propriu-zisă a efectelor de comerț:

512 „Conturi curente la bănci”.

A. Încasările și plățile prin conturile deschise la bănci sunt reflectate prin contul 512 „Conturi curente la bănci”. Acest cont poate fi folosit în două modalități:

-ca un cont de disponibilități în lei și devize aflate în conturile de disponibilități păstrate la bănci. În această situație, contul 512 „Conturi curente la bănci” este, după conținutul economic, un cont de disponibilități, iar după funcția contabilă, un cont de activ. Se debitează cu sumele încasate prin bancă, în lei sau în valută, și se creditează cu sumele plătite prin bancă. Soldul său poate fi numai debitor și reflectă disponibilitățile unității aflate în conturile bancare.

În cazul în care exprimă credite de plăți, acordate de bancă, o debitare a contului exprimă o diminuare de pasiv, iar o creditare a acestuia reprezintă o creștere de pasiv, soldul său poate fi doar creditor.

În general, o unitate economică poate avea deschise conturi pentru disponibil în lei la mai multe unități bancare. În acest caz se impune o detaliere analitică a contului 5121 „Conturi la bănci în lei”, pe fiecare bancă. Toate operațiunile efectuate prin conturile curente la bănci sunt înscrise de bancă în Extrasul de cont. Este emis de fiecare bancă și cuprinde: data emiterii, soldul inițial, încasările și plățile efectuate și

soldul final.

Monografie contabilă cont 5121 „Conturi la bănci în lei”

Încasarea sumei de la client:

Plăți prin contul de la bancă:

Contul 5124 „Conturi la bănci în devize”, este un cont de activ, care reflectă operațiunile bancare în devize. Operațiunile bancare în devize se contabilizează atât în devize cât și în lei, la cursul zilei sau la un curs fix. La sfârșitul exercițiului financiar, disponibilitățile în devize existente în conturile la bănci se evaluează la cursul de schimb oficial din ultima zi. Diferențele de curs valutar se înregistrează ca și venituri sau cheltuieli financiare astfel:

Monografie contabilă cont 5124 „Conturi la bănci în devize”

Diferențele de curs favorabile ,cursul oficial din ultima zi fiind mai mare decât cursul de înregistrare:

Diferențe de curs nefavorabile:

Pentru diferențele de curs valutar, rezultate în urma operațiunilor bancare de lichidare a creanțelor și datoriilor în valută ale unității, se utilizează aceleași conturi de venituri și cheltuieli din diferențe de curs valutar. Dacă unitățile au deschise conturi în valută, la mai multe unități bancare, contul 5124 „Conturi la bănci în devize” se desfășoară în analitic pe fiecare bancă în parte, cu, gestionarea distinctă a fiecărei valute.

În ipoteza că băncile ar acorda credite în devize pentru activitatea curentă, contul 5124 „Conturi la bănci în devize” ar funcționa ca un cont bifuncțional, asemănător contului 5121 „Conturi la bănci în lei”.

Contul 5125 „Sume în curs de decontare”

Contul 5125 „Sume în curs de decontare” reflectă sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poștal de către terți, pe bază de documente prezentate unității patrimoniale și neapărute încă în extrasele de cont. Este un cont de activ care se debitează cu sumele virate sau depuse la bănci, care nu au apărut în extrasele de cont și se creditează pe măsura încasării (apariției în extrasele de cont) a acestor sume.Soldul poate fi numai debitor și reflectă sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poștal de către terți și care nu au apărut în extrasele de cont.

Contabilizarea încasare cu card bancar:

Încasarea:

518 „Dobânzi”.

Evidența dobânzilor datorate, precum și a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităților aflate în conturile curente se ține cu ajutorul contului 518 „Dobânzi”. Este un cont bifuncțional, în debitul căruia se înregistrează dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate în conturile curente și cele plătite aferente împrumuturilor primite, iar în credit se înregistrează dobânzile datorate aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente și cele încasate, aferente disponibilităților aflate în conturile curente. Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit. Contul 518 „Dobânzi” se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II, în funcție de felul dobânzii, astfel:

5186 „Dobânzi de plătit”

5187 „Dobânzi de încasat”.

Contul 5186 „Dobânzi de plătit” reflectă dobânzile aferente creditelor acordate de bănci prin conturile curente, care nu au fost plătite până la închiderea exercițiului financiar. Este un cont de pasiv care se creditează cu dobânda de plătit și se debitează cu încasarea dobânzii în exercițiile viitoare. Poate avea numai sold creditor care reflectă dobânzile de plătit în exercițiile viitoare. Întrucât dobânda nu a fost plătită până la închiderea exercițiului financiar, ea trebuie înregistrată ca o cheltuială financiară a acelei perioade și ca o datorie de plătit în perioada viitoare.

Monografie contabilă cont 5186 „Dobânzi de plătit”

Plata dobânzii aferentă creditelor acordate de bănci în conturile curente, în exercițiul financiar la care se referă, se înregistrează:

Obligația privind plata dobânzii, în perioada viitoare:

Plata dobânzii datorate, în perioada viitoare:

Pentru reflectarea dobânzilor de încasat privind disponibilitățile din conturile curente se folosește contul 5187 „Dobânzi de încasat”. Este un cont de activ, care se debitează cu dobânzile aferente exercițiului curent, care însă nu au fost încasate până la sfârșitul perioadei și care se vor încasa în perioada viitoare. Se creditează cu dobânzile încasate în exercițiile viitoare. Poate avea numai sold debitor care reflectă dobânzile de încasat la un moment dat.

Monografie contabilă cont 5187 „ Dobânzi de încasat”

Încasarea dobânzii până la sfârșitul perioadei la care se referă:

Dreptul de a încasa dobânzile în perioada viitoare:

Încasarea dobânzii, în perioada viitoare:

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt”

Creditele acordate de bănci pe termen scurt se reflectă cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”. Este un cont de pasiv, care se creditează cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate, și se debitează cu creditele bancare pe termen scurt, restituite băncii finanțatoare, inclusiv dobânzile plătite. Soldul contului poate fi numai creditor și reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite la un moment dat.

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” se detaliază pe conturi sintetice de gradul II:

5191 „Credite bancare pe termen scurt”

5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență”

5193 „Credite externe guvernamentale”

5194 „Credite externe garantate de stat”

5195 „Credite externe garantate de bănci”

5196 „Credite de la trezoreria statului”

5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

Toate sunt conturi de pasiv, se creditează cu creditele primite sau dobânda datorată și se debitează cu plata datoriilor. Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate. Contul 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv, care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt, neplătită până la finele perioadei la care se referă.

Monografie contabilă cont 5191 „Credite bancare pe termen scurt”

Primirea unui credit pe termen scurt:

Obligația de plată a dobânzii aferente, la sfârșitul perioadei:

Reflectarea creditelor pe termen scurt nerambursate la scadență:

Plata dobânzii datorate, în perioada următoare:

1.3.2 Casa

Entitățile economice pot efectua o serie de decontări în numerar, care pot fi în lei și în valută. Sumele în numerar, în lei și în valută, de care dispune o unitate patrimonială sunt păstrate în casieria unității, cu gestionarea lor distinctă.

Pentru reflectarea acestor sume se utilizează contul 531 „Casa” care este un cont de activ, care se debitează cu încasările în numerar și se creditează cu plățile de aceeași natură. Soldul debitor al contului reflectă numerarul, în Lei și în valută, existent în casieria unității.

Pentru contabilitatea distinctă a operațiunilor în numerar, în lei, de cele în valută, contul 531 „Casa” se dezvoltă pe două conturi de gradul doi:

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în devize”

5311 „Casa în lei”

Operațiunile de încasări și plăți în lei au o pondere redusă în totalul decontărilor. Încasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din producție proprie, din vânzarea de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport la capital. Plățile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de numerar la bancă.. Reglementările normative în vigoare prevăd plăți către persoane juridice în limita unui plafon maxim de 10.000 lei, plățile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon în sumă de 5.000 lei. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de materii prime, materiale, semifabricate, produse finite, obiecte de inventar, prestări de servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5000 lei. Se admit plăți către o singură persoană juridică în limita unui plafon în numerar în sumă de 10.000 lei în cazul plăților către rețelele de magazine de tipul Cash & Carry. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 10.000. lei. Nu mai exista cum era impus pîna-n anul 2006 plafon al soldului de casă. ultima valoare. Din 2014, plătile în numerar pe care firmele le pot efectua catre alte companii sau persoane fizice ar putea fi redus la 5.000 lei, de la 10.000 lei pe zi, se precizeaza într-un proiect de ordonanta aflat în dezbatere publica pe site-ul Ministerului Finanțelor (MFP). Potrivit proiectului de act normativ, urmeaza sa fie introdus un plafon de 10.000 lei pe zi pentru platile in numerar efectuate intre persoanele fizice. În plus, vor fi aplicate amenzi in cazul in care plafoanele atat pentru firme, cat si pentru persoane fizice vor fi depașite .

Documente folosite în operațiile de casă în lei, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, întâlnim:

-Cecul de numerar, folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie semnat de persoanele împuternicite să dispună plăți din conturile deschise la bancă;

-Chitanța, se emite la fiecare încasare în lei, cu excepția ridicărilor de numerar pentru care se folosește cecul de numerar;

-Foaia de vărsământ cu chitanță, servește pentru depunerea sumelor în lei din casierie la bancă;

-Dispoziția de plată încasare, utilizată fie pentru plăți în lei din casierie, fie pentru încasări în lei, când nu există alte documente justificative de plăți și încasări. Când este utilizată ca dispoziție de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită chitanță.

-Unele plăți se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite anterior de diferite compartimente ale unității (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fără să se mai întocmească alte documente de plată. Toate operațiunile de casă se înscriu de către casier în „Registrul de casă”, care constituie evidența operativă pentru asemenea operații.

Contabilitatea sintetică a operațiilor de casă în lei se ține cu ajutorul contului 5311 „Casa în lei”. Este un cont sintetic de gradul II, operațional, cont de activ.

Se debitează cu încasările în lei și se creditează cu plățile în lei. Soldul poate fi numai debitor și reprezintă existentul de numerar în lei din casieria unității.

Monografie contabilă cont 5311 „Casa în lei”

Încasarea unor sume de bani ridicate din bancă, încasarea cu numerar a unor debitori diverși,vănzarea produselor finite cu numerar și tva-ul aferent:

Plata avansuri salariale, marfuri achiziționate și plătite prin casă, efectuarea unor cheltuieli ce vizează protocolul și sun plătite cash:

Unitățile economice pot efectua încasări și plăți prin casierie, în valută.

Evidența sintetică a acestor decontări se realizează cu ajutorul contului 5314 „Casa în devize”. Este un cont sintetic de gradul II, operațional, de activ. Se debitează cu încasările în devize și se creditează cu plățile în devize, prin casierie. Conform Legii Contabilității, contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută. Evidența analitică a contului 5314 „Casa în devize” se ține pe feluri de devize.

Monografie contabilă cont 5314 „Casa în devize”

Încasarea valutei:

Depunerea la bancă:

Înregistrarea la sfârșitul exercițiului financiar a diferenței de curs valutar (favorabilă):

Pentru diferența de curs valutar ar fi fost favorabilă:

Pentru depunerile și ridicările de numerar la și de la bancă se poate utiliza și contul 581 „Viramente interne” pentru a evita dublarea înregistrării sumelor în conturile de disponibilități bănești.

Cont 532 „Alte valori”

În casieriile unităților economice se mai păstrează și alte valori, categorie în care sunt incluse: timbrele fiscale și poștale, biletele de tratament și odihnă, tichete și bilete de călătorie și alte valori. Aceste valori sunt înregistrate cu ajutorul contului 532 „Alte valori”, care este un cont sintetic, de activ, neoperațional, care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, astfel:

5321 „Timbre fiscale și poștale”

5322 „Bilete de tratament și odihnă”

5323 „Tichete și bilete de călătorie”

5328 „Alte valori”

Toate sunt conturi de activ, care se debitează cu valorile achiziționate și se creditează cu consumul acestora.

Achiziționarea de alte valori:

-utilizarea timbrelor poștale:

-utilizarea tichetelor de călătorie:

1.3.3 Viramente interne

Cont 581 „Viramente interne”.

Este un cont de activ care se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie și se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie. Contul nu prezintă sold.

Intrarea numerarului în casierie:

Ieșirea numerarului din contul de la bancă:

Facem următoarele remarcă: partea de trezorerie este tratată în mai multe IAS-uri, în funcție de structura trezoreriei: IAS 7 – Situațiile fluxurilor de numerar, IAS 21 – Contabilitatea investițiilor financiare, IAS 32 – Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare.

CAPITOLUL II- Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie la SC SC. VEL PITAR S.A.

2.1Firma SC. VEL PITAR S.A.date generale

Denumirea SC. VEL PITAR S.A..

Statutul juridic: Societate comerciala pe actiuni

CUI: RO21229091

Nr. de înregistrare reg comerțului: J38/221/2007

Actul de infiintare: Incheierea nr. 221/28.02.2007

Numarul de inregistrare in Registrul potentialilor contractori: cgw5602v

Director General: Nicolae Serbanescu

Adresa sediului social: Str. Timis, Nr. 22, Rm.Valcea, Jud. Valcea

Grupul Vel Pitar este liderul pieței românești a produselor de panificație si morarit și un jucător important în domeniul producției și distribuției de biscuiți, napolitane, specialități de cofetărie și produse de patiserie.  Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiții Broadhurst Investments Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziționează două mari companii de morărit și panificație, Mopariv Râmnicu Vâlcea și Berceni București. În decembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit și panificație: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni București, Mopariv Cluj Napoca și Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea.  Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat în trei societăți autonome care au ca obiect de activitate panificația – S.C. Vel Pitar S.A., morăritul – S.C. Șapte Spice S.A. și retailul – S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activități s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condițiile necesare pentru a funcționa autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifică mai bine oportunitățile oferite de piață în domeniile lor, gestionează mai bine resursele și utilizează în mod direct veniturile obținute.

Fondul de investiții Broadhurst Investments Ltd., este administrat în România de compania New Century Holdings (NCH), deține aproximativ 80% din toate cele trei firme rezultate în urma divizării.   În prezent Grupul Vel Pitar deține centre de producție în București (două) și în 11 județe din România (Vâlcea, Argeș, Brașov, Cluj, Galați, Iași, Giurgiu, Gorj, Olt, Dâmbovița și Braila), unități de morarit și o rețea de magazine în marile orașe din România.

 Misiune și valori. Cu angajați de elită pregătiți la nivel european și printr-un sistem eficient și profesional de producție și distribuție oferim clienților noștri din toată țara produse de panificație și morărit de calitate superioară, în acord cu cerințele legale și de reglementare naționale și europene. Managementul de la cel mai înalt nivel se asigură că  politică  referitoare la calitate, Mediu, Siguranța Alimentului, Sănătate și Securitate Ocupațional.

Managementul de la cel mai înalt nivel din SC. VEL PITAR S.A. se angajează  să mențină și să îmbunătățească  sistemul  integrat implementat și principalele obiective ale organizației prin:

Recertificarea, menținerea și îmbunătățirea SMI implementat conform standardelor de referință SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, SR EN ISO 22000:2005, ISO OHSAS 18001:2008. Orientarea proceselor și produselor către clienți, menținerea încrederii celor tradiționali și câștigarea de noi clienți  Îmbunătățirea continuă a performanțelor de calitate, mediu, siguranța alimentului, sănătate și securitate ocupaționale prin analize de management anuale și prin actualizarea planificată a documentației SMI Funcționarea în condiții optime a organizației – asigurarea tuturor facilităților necesare în vederea obținerii de produse sigure și de calitate, conform specificațiilor tehnice stabilite în concordanța cu cerințele clienților; Evaluarea periodică a satisfacției clienților în vederea îmbunătățirii continue a calității și siguranței produselor și serviciilor.  Conformarea cu cerințele legale si de reglementare aplicabile a aspectelor legate de calitate, siguranța alimentului, mediu și a factorilor legați de sănătatea și securitatea angajaților, respectarea cerințelor generale de funcționare a organizației, precum și a regulilor și regulamentelor.  Monitorizarea eficienței proceselor identificate, a punctelor critice și a aspectelor de mediu în vederea reducerii impactului asupra mediului și a riscului de contaminare al produselor; Perfecționarea angajaților în domeniul profesional, al calității, mediului, siguranței alimentare, sănătății și securității ocupaționale prin instruiri, participări la seminarii și simpozioane; Asigurarea unui număr optim de resurse umane și financiare în vederea realizării obiectivelor; Comunicarea către clienți și autorități a informațiilor relevante privind produsele obținute și performanța de mediu; Analizarea periodică a politicii și obiectivelor pentru a se asigura de conformitatea și eficacitatea acestora.

Vel Pitar a investit încă de la începutul activității zeci de milioane de dolari în fabricile, morile și magazinele achiziționate. Au fost cumpărate linii tehnologice moderne, unice în România. Clădirile au fost renovate și adaptate normelor europene. A fost creat un sistem național de distribuție ce acoperă toată țara, iar producția a fost diversificată pentru a răspunde cerințelor consumatorilor.

 Grupul Vel Pitar a investit în linii tehnologice de ultimă generație, complet automatizate, începând cu operația de frământare și până la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioară (prospețime îndelungată, culoare și forma constante), iar productivitatea este crescută. Invesțiile în tehnologii noi au permis ca ambalarea, cât și întreg procesul de producție să utilizeze tehnologia Keine Touch – fără atingere (consumatorul este prima persoana care atinge produsul).  De asemenea, unitățile de morărit din cadrul Grupului Vel Pitar au beneficiat de investitii majore, iar în acest moment dispun de utilaje și silozuri de produse finite performante. Gama de făinuri este obținută din procesarea materiilor prime de cea mai bună calitate, în condițiile stabilite de normele în vigoare.  Bugetele anuale ale celor trei companii (Șapte Spice, Vel Pitar și VP Magassin) prevăd investiții orientate către achiziția de utilaje de ultimă generație, logistică, retail, administrativ, cercetare și marketing.  Accent se pune și pe investiții în campaniile de comunicare ale brandurilor naționale, principalele categorii de produse promovate fiind mini prăjiturile lansate în 2007, Roll4Ever și Almadolce; gama de pâini speciale French Rolls și Panisimo; brandul de pâine ambalată French Toast, gama de biscuiți ambalați și cozonacii Vel Pitar.

Tehnologie Modernă.  Grupul Vel Pitar a schimbat modul în care, în România, se fac afacerile în industria de morărit și panificație. Suntem primii care au investit masiv în tehnologii moderne, inovatoare, pentru a oferi clienților noștri produse de cea mai bună calitate. De aceea Grupul Vel Pitar este lider absolut din toate punctele de vedere: dimensiune, acoperire geografică, cifră de afaceri, nivel de profit, număr de clienți, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne și respectarea normelor legislației europene.  Vel Pitar recunoaște importanța specificului local ca o valoare suplimentară în acțiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite, iar fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piață și excelează în unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel național.

 Grupul Vel Pitar:deține 13 fabrici de panificație, specialități de panificație, patiserie, biscuiți și napolitane; unități de morărit; o rețea proprie de 157 de spații comerciale în marile orașe din România; acoperire națională; 4.600 de angajați; peste 2 milioane de clienți zilnic. Lunar, în medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificație, 300 tone biscuiți și napolitane și 14.000 tone produse de morări.

Vel Pitar Panificatie. Vel Pitar folosește materii prime de cea mai bună calitate, ambalaje adaptate cerințelor de igienă și păstrării prospețimii produselor o perioadă cât mai îndelungată, specialiști calificați la standarde europene, controlul strict al calității producției toate pentru a oferi delicatese potrivite gusturilor oricărui consumator. Dovadă o fac repetatele premii câștigate la diverse concursuri de panificație și patiserie de către echipele de specialiști Vel Pitar.  Calitatea superioară a produselor, respectarea măsurilor de siguranță alimentară, ingredientele atent selecționate fac ca peste 1,5 milioane de clienți din toată țara să cumpere zilnic pâinea proaspătă Vel Pitar. Fiind un partener important al marilor rețele de retail din România, Vel Pitar, prin echipele de vânzări și distribuție, asigură prezența produselor sale în peste 10.000 puncte de livrare din întreaga țara.  Produsele Vel Pitar ajung la locațiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici și mijlocii, rețeaua VP Magassin) fie prin sistemul propriu de distribuție (Vel Pitar beneficiază de un parc auto format din aprox. 340 de mașini), fie prin intermediul partenerilor. Lunar, în medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificație și 300 tone biscuiți și napolitane.  Investițiile au permis ca flota auto să poată livra zilnic peste 300 de tone de pâine proaspătă în zone urbane ca București, Râmnicu Vâlcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iași, Târgu Jiu, Brașov, Focsani, Drăgășani, Călimănești, Panciu, cât și în zone întinse din județele Argeș, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galați, Cluj, Iași, Gorj și Brașov.  Produsele ambalate (pâine ambalată, biscuiți, napolitane, rulade, miniprăjituri) sunt distribuite la nivel național, iar cele 13 centre de producție Vel Pitar furnizează comercianților din oricare colt al țării toata gama de produse, de la oricare dintre fabrici, livrarea făcându-se în maximum 24 h de la primirea comenzii.

Înființat în anul 2007 prin desprinderea diviziei de morarit din cadrul grupului Vel Pitar, 7 Spice este liderul pieței de morărit din România. În ultimii 4 ani compania a cunoscut o evoluție impresionantă, astfel că în prezent deține 15% din totalul pieței de morărit din România.  7 Spice operează 5 mori în: Râmnicu Vâlcea, Brașov, Iași, Târgul Jiu și București, cea de la Râmnicu Vâlcea fiind cea mai modernă moară din țară, dotată cu tehnologie de ultimă generație.  Angajații de elită, pregătiți la nivel european și sistemul eficient de producție și distribuție fac ca 7 Spice să ofere clienților săi un raport excelent calitate – preț, produsele emarcându-se prin calitatea superioară și proprietățile nutritive deosebite.  7 Spice investește constant în tehnologie, inovație și servicii, astfel că în prezent este singurul producător român care garantează calitatea făinii integrale, obținute prin macinarea în proporție de 100% a bobului de grâu. De asemenea, 7 Spice a fost primul producător care a introdus în România corecția enzimatică totala a făinurilor și eliminarea aditivilor chimici.  Pentru clienții industriali, 7 Spice a dezvoltat o ofertă de produse cât mai adaptată specificului activității lor: de exemplu, mixurile industriale 7 Spice, singurele disponibile pe piata de morărit din România în formula făină plus elemente de mix. Mixurile (pentru gogoși, blat pizza, chec, cozonac, etc) sunt o soluție eficientă pentru producători, ajutându-i să eficientizeze timpul de lucru și să reducă resursele și costurile implicate în procesele de producție. Însă, pe lângă aceste mixuri, 7 Spice mai oferă și făinuri standard (făină 000, 550, 650, 700, 800, 900, 1350), făinuri dedicate pe produs și proces (pentru cozonac, pentru foietaj, pentru gogoși, pentru napolitane) și făinuri integrale. Mai mult decât un simplu furnizor, 7 Spice este un partener pentru clienții săi, punându-le la dispoziție servicii unice pe piata de morărit locală. Un exemplu in acest sens il reprezinta soluțiile personalizate și asistența post vânzare prin intermediul echipei tehnice formata din specialiști foarte bine pregătiți. Aceștia realizează demonstratii cu produsele companiei la locația clientului, asigurând și reglarea procesului și a tehnologiei clientului.  Pentru segmentul dedicat consumatorilor finali 7 Spice a lansat încă de anul trecut o serie de produse. Acestea sunt disponibile, deja, în câteva rețele de magazine din țară.

VP Magassin Retail. Strategia VP Magassin este axată pe trei direcții principale: acoperire națională, dezvoltarea de noi concepte de magazine specializate – "magazin de proximitate" și introducerea de servicii noi destinate clientilor. Succesul este evident: în prezent rețeaua de retail a grupului Vel Pitar numără 157 de unități în 10 dintre cele mai importante orațe ale țării.  Magazinele Vel Pitar oferă cea mai diversificată gamă de panificație proaspătă și ambalată. Clienții pot găsi zilnic pâine, sandwichuri sau produse de patiserie calde(coapte în cuptoarele profesionale din magazin) pentru toate gusturile, precum și alte tipuri de produse ( lactate, conserve, mezeluri, băuturi răcoritoare).  Produsele sunt așezate în categorii distincte, astfel încât să fie ușor de găsit, procesul de vânzare este rapid și flexibil, iar personalul foarte bine instruit. Clienții pot obține în magazin orice informație legată de un anumit produs, personalul ajutându-i să ia cea mai bună decizie pentru alimentația lor.  Cu produse de cea mai bună calitate, comercializate într-un spațiu generos, cu echipamente și elemente de comunicare moderne, punctele de vânzare ale companiei VP Magassin răspund dorințelor tot mai multor români, care vor să regăsească atmosfera și calitatea produselor dintr-o brutărie europeană, cât mai aproape de casa lor.

Panificatia ambalata de la Vel Pitar are la baza utilizarea conceptului revolutionar KEINE TOUCH – produs neatins. Este vorba de cea mai moderna tehnologie care a impus un nou standard in panificatie.   Pornind de la selectarea  tipurilor de faina superioara si continuand cu framantarea, dospirea, coacerea,racirea si ambalarea, procesul este controlat in intregime de calculator. Painea rezultata, toast sau speciala, este ambalata in pungi inchise ermetic, intr-un mediu complet igienic, oferind garantia ca primul care atinge produsul este doar consumatorul final. Deține magazine în 9 orașe mari ale țării ca București Vâlcea, Brasov, Cluj, Iași, Tecuci Pitești Târgul Jiu, Giurgiu.

Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie la SC Vel Pitar SA

Sistemul informațional contabil. Contabilitatea este externalizată la o firmă de expertiză contabilă. Organizarea contabilitatii.

Societatea de evidență contabilă are organizata contabilitatea in compartiment distinct , condus de contabil sef , potrivit art. 10 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 , republicata, cu modificarile si completările ulterioare. Legislatia in domeniul contabilitatii aplicata de societatea comerciala, pe baza careia s-au elaborate prezentele politici contabile, este reprezentata de urmatoarele:

Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata , cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Regementarii contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune;

Ordinul ministrului economiei si finantelor nr.3.512/.2008 privind documentele financiar-contabile , cu completarile ulterioare;

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale , republicata , cu modificarile si completarile ulterioare.

Prevederi generale privind politicile contabile

Politicile contabile cuprind reguli de recunoaștere ,evaluare și prezentare in situatiile financiare a elementelor de bilant si cont de profit si pierdere , precum si reguli pentru conducerea contabilitatii in societatea comerciala.

Politici contabile trebuie aplicate impreuna cu legislatia care regementeaza activitatea specifica a societatii comerciale , cu legislatia in domeniul contabilitatii si cu legislatia nationala în general.

Regementarile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,permit modificarea politicilor contabile in urmatoarele situatii:

Inițiativa societății comerciale, caz în care modificarea trebuie justificata în notele explicative la situațiile financiare anuale;

O decizie a unei autorități competente, caz în care modificarea nu trebuie justificata în notele explicative, ci mentionata în acestea.

Moneda de raportare. Contabilitatea se ține în limba romana și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională cât și în valută. Prin valuta se întelege alta monedă decăt leul, dolar american, euro.

Situațiile financiare anuale individuale se întocmesc în limba româna cât și în moneda națională. Documentele justificative și financiar-contabile pot fi întocmite și într-o altă limbă și altă monedă, dacă acest fapt este prevăzut în mod expres printr-un act normativ ca de exemplu, Codul fiscal, referitor la “factura”, pct.6 din Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Concepte si principii contabile generale.

Principiul prudenței:

La întocmirea situațiilor financiare anuale , evaluarea trebuie facută pe o bază prudență și, în special:

În contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la baza bilanțului;

Trebuie sa se țină cont de toate datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui ecercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia

Trebuie să țină cont de toate datoriile previzibile și pierderile potențiale apărute în cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere eventualele provizioane, precum și datoriile rezultate din clause contractuale.

Trebuie sa se țină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaza pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit si pierdere.

În consecință, activele ți veniturile nu trebuie sa fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile, subevaluate. Totusi, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberate a datoriilor și cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Principiul independentei exercițiului

Trebuie sa se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării sau plății acestora venituri și cheltuieli, în baza documentelor justificative.

Astfel, se vor evidenția în conturile de venituri și creantele pentru care nu a fost întocmită încă factura , contul 418 “Clienti-facturi de intocmit”, respective, in conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit inca factura contul 408 “Furnizori- facturi nesosite”. În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor justificative ca avize de insotire, situatii de lucrari. În contextul acestui principiu trebuie să se țină seama și de evenimentele ulterioare datei bilanțului.

Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii

Conform acestui principiu, componentele de active și de datorii trebuie evaluate separate.

Principiul intangibilității

Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.

Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare, începand cu exercițiul financiar urmator celui în care s-a luat decizia modificarii politicii contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exercițiu financiar. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exercițiu financiar. În cazul modificîrilor politicilor contabile și corectarii lor unor erori aferente perioadelor precedente, nu va fi modificat bilanțul perioadei anterioare celei de raportare. Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente, nu se consideră încalcarea principiului intangibilității.

Principiul necompesarii

Orice compesare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisa. Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe baza de documente justificative. Eventualele compensari între creanțe și datorii față de aceeași entitate, efectuate cu respectarea prevederilor legale, pot fi înregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor și cheltuielilor corespunzatoare.

În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidențiază distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumparare/ intrare in evidență, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor. Tratamentul contabil este similar și în cazul prestarilor reciproce de servicii

Principiul prevalenței economicului asupra juridicului

Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere se face tinând seama de fondul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate, și nu numai de forma juridică a acestora.

Respectarea acestui princiupiu are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economica, punând în evidență drepturile, obligatiile, precum și riscurile asociate acestora operațiuni.

Evenimentele și operațiunile economico-financiare trebuie evidențiate în contabilitate așa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a operațiunilor economico-financiare trebuie să reflecte modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanță cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între păți trebuie să prevadă modul de derulare a operațiunilor și să respecte cadrul legal existent.

În condiții obișnuite, forma juridical a unui document trebuie sa fie în concordanță cu realitatea economica. În cazuri rare, atunci când există diferențe între fondul sau natura economică a unei operațiuni sau tranzacții și forma sa juridică, societatea comercială va înregistra în contabilitate aceste operațiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.

Principiul pragului de semnificație

Valoarea elementelor de bilanț și de cont de profit și de pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinată dacă:

Acestea reprezintă o suma nesemnificativă,

O astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiția ca elementele astfel combinate sa fie prezentate separate în notele explicative

Înregistrari contabile.

Descrierea principalelor operații economice din luna martie 2014

1.Achizitionare materii prime. Se înregistreză achiziționarea de făină albă calit I în valoare de 2300 lei, TVA 24%, conform facturii nr.100052/103.2014

% = 401 “Furnizori” 28520

301 “Materii prime” 2300

4426 “ TVA neexigibilă” 5520

2.Se înregistrează achitarea datoriei față de furnizorul de făină albă calitatea I

conform extras de cont nr.72/3.03.2014

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci” 28520

3.Se înregistrează consumul de făină albă în valoare de 15000 lei, conform bon

consum nr.1312/5.03.2014

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime” 15000

4. Se înregistrează livrarea de pâine tip franzelă feliată magazinelor din Tecuci în valoare de 30000 lei Tva 9%, conform facturii nr.2013/12.03.2014.

345 “Produse finite” = 711 “Variația stocurilor” 30000

411 “Clienți” = % 32700

701 “Venituri din vânzarea 30000

produselor finite”

4427 “TVA neexigibilă’ 2700

5.Se înregistrează descărcarea gestiunii pentru produsele de panificație vândute în

valoare de 30000 lei, conform notei contabile nr. 5202/6.03.2014

711 “Variața stocurilor” = 345 “Produse finite” 30000

6. Se înregistrează depunerea la bancă a numerarului încasat din vânzare produselor

de panificație conform foii de vărsământ nr.11110/13.03.2014

581 “Viramente interne” = 5311 “Casa în lei” 32700

7.Se primește extrasul de cont nr.132/13.03.2014 pentru suma depusă la bancă

5121 “Conturi la bănci în lei ” = 581 “Viramente interne” 32700

8.Se înregistrează recepționarea pe bază de aviz de însoțire a mărfii a materialelor

Pentru ambalat concretizate în pungi de plastic în valoare de 1200 lei, tva 24%

% = 408 “Clienți incerți” 14880

302 “Materiale consumabile” 12000

4428 “TVAneexigibilă” 2880

9.Se înregistrează primirea facturii de la furnizorul de materiale pentru ambalat în

valoare de 14880 lei.

408 “Clienți incerți” = 401 “Furnizori” 14880

10. Se înregistrează transformarea TVA neexigibilă în TVA deductibilă:

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă” 2880

11.Se înregistrează conform facturii nr.212/05.03.2014 consumul de energie electrică în

Valoare de 1000 lei, TVA 24%.platită prin bancă în data de 16.03.2014-Op2456

% = 401 “Furnizori” 1240

605 “Cheltuieli privind energia 1000

și apa”

4426 “TVA deductibilă” 240

12.Plata furnizorului de energie 16.03.2014-Op2456

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei ” 1240

13.Se înregistrează conform facturii nr.11207/10.03.2014 consumul de apă în valoare de 3000 lei, TVA 24%, plătită numerar Ch dc 7845

% = 5311 “Casa în lei” 3720

605 “Cheltuieli privind energia 3000

și apa”

4426 “TVA deductibilă” 720

14.Se înregistrează consumul de pungi de plastic folosite la ambalat în valoare de 90085 lei, Conform bon de consum nr.10012/16.03.2014

6023 “Cheltuieli privind materialele = 3023 “Materiale pentru ambalat” 90085

pentru ambalat’

15.Se înregistrează recepționarea de produse finite obținute evaluate la un cost prestabilit de 25000 lei, conform bon de predare nr.275/21.03.2014.

345 “Produse finite” = 711 “Variația stocurilor” 25000

16.Se înregistrează acordarea din salarii angajaților în valoare de 29000 lei, conform listei de avans chenzinal. 16.03.2014.

425 “Personal-salarii datorate” = 5311 “Casa” 890000

17.Se înregistrează salariile cuvenite salariaților pentru luna martie a anului 2014 în

valoare totală de 1960000 lei, conform statului de salarii.

641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal salarii datorate” 1960000

18. Contractarea unui împrumut la banca Transilvania-250000 lei-25.03/2014

5121      Conturi la bănci în lei     =      5191     Credite pe termen scurt         250000

19. Plata dobânzii unui credit din 25.11.2013 conform scadențar-25.03.2014
Calcul dobândă : 150000 lei x 24% / 12 luni = 1500 lei   
666 Cheltuieli cu dobânzile          =               5121 Conturi la bănci în lei              1500  
20.Rambursarea împrumutului din 25.11.2013-25.03.2014
5191 Credite pe termen scurt    =    5121   Conturi la bănci în lei             150000
21. Societatea primește un credit în valoare de 360000 lei, rambursabil în 6 luni, în rate egale, cu o dobândă de 30% pe an.BCR București-27.10.2013

Contractarea împrumutului-27.10.2013

5121        Conturi la bănci în lei       =      5191   Credite pe termen scurt               360000

22. Plată rată și dobândă I-a lună-noiembrie 2013
Calcul rata lunară – 360000 / 6 luni = 60000 lei
Calcul dobândă lunară – 36000 * 30% / 12 luni = 9000 lei 

%                             =     5121 Conturi curente la bănci             69000
666       Cheltuieli privind dobânzile              60000       5191     Credite bancare pe termen scurt               9000

23. Plată rată și dobândă a II-a lună-27.12.2014

Calcul rata lunară – 360000/ 6 luni = 6 0000 lei
Calcul dobândă lunară – (36 0000 – 6 0000lei) * 30% / 12 luni = 7500 lei 

%                                           =  5121 Conturi curente la bănci          67500
666  Cheltuieli privind dobânzile                                                                   60000 5191  Credite bancare pe termen scurt                                              7500                                                                          

24 Plată rată și dobândă a VI-a lună-27.03.2014
Calcul rata lunară – 360000 / 6 luni = 60000 lei
Calcul dobândă lunară – (360000 – 5 luni * 6000 leii) * 30% / 12 luni = 1500 lei 

%     =         5121   Conturi curente la bănci            61500
666 Cheltuieli privind dobânzile   60000 5191    Credite bancare pe termen scurt                      1500              

25. Se contractează un credit bancar în valoare de 30000 euro  pe o perioadă de 3 luni, rambursabil în tranșe egale, dobândă 12%. Plata primei dobânzi se calculează la cursul contractării creditului – 4,3 lei. La sfârșitul celeii de-a doua luni, cursul este de 4,35 lei, iar la sfârșitul celei de-a treia lună este cursul este de 4,25 lei-BCR CLUJ-29.01.2014. Contractarea împrumutului
Calcul valoare credit : 30000 E * 4,3 = 129000 lei

5124   Conturi la bănci în valută  =  5191     Credite pe termen scurt                   30000
( 129000)

26. Plată rată și dobândă  I-a lună-27.02.2014
Calcul rata lunară –  129000 lei / 3 = 4 3000 lei
Calcul dobândă lunară –  30000 euro * 4,3 lei * 12% /12 luni = 1290 lei

%                           =                 5121 Conturi curente la bănci   44290
666 Cheltuieli privind dobânzile                                   43000   5191Credite bancare pe termen scurt                                    1290    

27 Plată rată și dobândă a II-a lună – 4,35 lei-27.03.2014
Calcul rata lunară –  129000 lei / 3 luni = 43000 lei
Calcul dobândă lunară –  (30000 euro – 10000 euro) * 4,35 lei * 12% /12 luni = 870 lei
Calcul diferențe de curs nefavorabile : 43500lei – 43000 lei = 500 lei

%                                          = 5121 Conturi curente la bănci                                44370
666 Cheltuieli privind dobânzile                                                         43000
5191 Credite bancare pe termen 870
665 Cheltuieli cu diferențele de curs valutar                                       500

2.3Fluxurile de trezorerie

punct de lucru Tecuci

Tabloul fluxurilor de trezorerie decembrie 2013

– mil lei –

Concluzii: Rezultă că în anul 2013, întreprinderea înregistrează la nivelul fluxului de exploatare (A), lichidități în valoare de 22800 mil. lei ca urmare a activității rentabile desfășurate. Fluxurile de trezorerie din operațiile de investiții (B) evidențiază necesarul de trezorerie (31000 mil. lei) generat de investiția efectuată de firmă pentru achiziționarea utilajelor. Se constată că acest necesar de trezorerie nu poate fi acoperit integral de fluxul de trezorerie degajat de activitatea curentă. Astfel se apelează la o majorare de capital prin aportul acționarilor, concomitent cu distribuirea de devidende către aceștia. Pentru a spori încrederea acționarilor în capacitatea de dezvoltare viitoare a firmei, se fac eforturi pentru rambursarea creditelor bancare. Deși întreprinderea are performanțe deosebite, trezoreria din activitatea curentă este insuficientă pentru acoperirea operațiilor de investiții, astfel aceasta este nevoită să apeleze la surse externe de finanțare obținute prin majorare de capital, fără a modifica structura acționariatului și evitând intervenția externă în procesul de luare a deciziilor. Datorită structurii și metodologiei de întocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie, acesta permite utilizatorilor situațiilor financiare următoarele:

să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidități, în special din activitatea de exploatare;

să determine necesitățile de lichidități;

să prevadă scadențele și riscul încasărilor viitoare;

să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile de amortizare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie oferă informații utile despre solvabilitatea și flexibilitatea financiară a firmei, fiind mult mai relevant decât indicatorii de echilibru financiar, fondul de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria netă, aceasta prezintă anumite limite legate de definirea și rolul trezoreriei, conținutul funcției de exploatare și modul de calcul al fluxurilor asociate acesteia, evaluarea performanțelor prin intermediul fluxurilor de trezorerie, precum și în insuficiența acesteia de a aprecia și previziona evoluția situației financiare pe termen lung a unei firme.

2.4 Documentele și registrele firmei studiate

Registru de casă (Cod 14-4-7A si Cod 14-4-7bA) servește ca:

-document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar  efectuate prin casieria unității, pe baza actelor justificative;

– document de stabilire, la sfârțitul fiecarei zile, a soldului de casă;

– document de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de casă.

Registru de casa (Cod 14-4-7A si Cod 14-4-7bA) se întocmește în două exemplare, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, zilnic, de catre persoanele care au calitatea de casier, pe baza actelor justificative de încasări și plăți.

La sfârșitul zilei, rândurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se barează.

Soldul de casă al zilei precedente se reportează, dupa caz, pe primul rand al registrului de casă pentru ziua în curs.

Se semnează de catre casier pentru confirmarea înregistrării operațiunilor efectuate și de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 și a actelor justificative anexate.

Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor înscrise și respectarea dispozițiilor legale privind efectuarea operațiunilor de casș (exemplarul 2).

Exemplarul 1 rămâne la casier

Avizul de însoțire a mărfii (Cod 14-3-6A) este un formular cu regim special intern de tiparire și numerotare și servește ca:

-document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, dupa caz;

-document ce stă la baza întocmirii facturii, dupa caz;

-dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiași unități;

-document de primire în gestiune, dupa caz;

-document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.

Se întocmește, în două sau mai multe exemplare, de catre unităîile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situații stabilite prin procedurile proprii ale unității.

În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiași unități, dispersate teritorial, precum și al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vanzarii sau testari la locul de desfacere, premii, materiale promotionale) avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea “Fară factură”, după caz.

Pe avizul de însoțire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terți se face mențiunea “Pentru prelucrare la terți”.

În celelalte situații decât cele prevazute mai sus se face mențiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoțire a mărfii și nu factura.

Chitanta (Cod 14-4-1) servește ca:

-document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unității;
-document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate.

În condițiile în care sumele înscrise pe chitanță sunt aferente livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii scutite fara drept de deducere conform prevederilor legale, formularul de chitanța este documentul justificativ care sta la baza înregistrării veniturilor în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, pentru fiecare suma încasatî, de catre casierul unității și se semnează de acesta pentru primirea sumei.

Circulă la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operațiunilor efectuate șn registrul de casă.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2).

Conținutul minimal al formularului:

– denumirea unității; codul de identificare fiscală; numarul de înregistrare la oficiul registrului comerțului; sediul (localitatea, str., număr); județul;

– denumirea, numărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

– numele și prenumele persoanei fizice care depune sume și ce reprezintă acestea sau, după

caz, denumirea unității; codul de identificare fiscală; numarul de înregistrare la oficiul registrului comerțului; sediul (localitatea, str., numar); judetțul persoanei juridice;

– suma în cifre și litere;

– semnatura casierului.

Nota de recepție și constantare de diferențe (Cod 14-3-1A) servește ca:

– document pentru recepția bunurilor aprovizionate;

– document justificativ pentru încărcare în gestiune;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se folosește ca document de recepție obligatoriu numai în cazul:

– bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoțire a mărfii, care fac parte din gestiuni diferite;

– bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;

– bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;

– bunurilor materiale care sosesc neînsoțite de documente de livrare;

– bunurilor materiale care prezintă diferențe la recepție;

– mărfurilor intrate în gestiunile la care evidența se ține la preț de vânzare.

În alte cazuri, recepția și încarcarea în gestiune, dupa caz, și înregistrarea în contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care însoțește transportul (factura, avizul de însoțire a mărfii etc.).

Se întocmește în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuarii recepției. În situația în care la recepție se constată diferențe, nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește în trei exemplare de către comisia de recepție legal constituită.

În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranșe, se întocmește cate un formular pentru fiecare tranșă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoțire a mărfii.

Datele de pe verso formularului se completează numai atunci cand se constată diferențe la recepție.

Circulă:
– la gestiune, pentru încarcarea în gestiune a bunurilor materiale recepționate (toate exemplarele);
– la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate (toate exemplarele), precum și pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică, atasată la documentele de livrare (factura sau avizul de însoțire a mărfii);
– la unitatea furnizoare (exemplarul 2) și la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conținutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

– denumirea unității;

– denumirea, numarul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

– numarul facturii/avizului de însoțire al mărfii etc., după caz;

– numarul curent; denumirea bunurilor recepționate; U/M; cantitatea conform documentelor însotitoare; cantitatea recepționată, prețul unitar de achiziție și valoarea, după caz;

– numele, prenumele și semnatura membrilor comisiei de recepție, în condițiile în care se

face recepția mărfii primite direct de la furnizor sau data primirii în gestiune și semnatura gestionarului în situația în care apar diferențe;

– prețul de vânzare și valoarea la preț de vănzare, dupa caz, pentru unitățile cu amănuntul.

În condițiile în care nu se înscriu datele valorice în Nota de recepție și constatare de diferențe, este obligatoriu ca aceste date să se regasească într-un alt document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a valorii bunurilor.

Dispoziție de plată/încasare către casierie (Cod 14-4-4) servește ca:

– dispoziție pentru casierie, în vederea achitării în numerar  a unor sume, potrivit dispozițiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum și a diferenței de încasat de catre titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decat avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;

– dispoziție pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume care nu reprezintă venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozițiilor legale;

– document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate, în cazul plaților în numerar efectuate fara alt document justificativ.

Se întocmește în doua exemplare de catre compartimentul financiar-contabil:

– în cazul utilizării ca dispoziție de plată, cănd nu există alte documente prin care se dispune

plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);

– în cazul utilizării ca dispoziție de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,

procurare de materiale etc.;

– în cazul utilizării ca dispoziție de încasare, cand nu exista alte documente prin care se dispune încasarea (avize de plata, somații de plată etc.).

Se semnează de întocmire la compartimentul  financiar-contabil.

Circulă:
– la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viza în cazurile prevazute de lege;

-la persoanele autorizate sa aprobe încasarea sau plata sumelor respective;

– la casierie, pentru efectuarea operațiunii de încasare sau plată, dupa caz, și se semnează de casier; în cazul plăților se semnează și de catre persoana care a primit suma;

-la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casă, pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitate (exemplarul 2);

– la platitor (exemplarul 1).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casă.

CONCLUZII PROPUNERI

Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie este foarte importantă pentru orice entitate economică, mai jos vom arata căteva aspecte legate de acest fapt.

Conceptul de trezorerie este unul dintre cele mai greu de definit în domeniul financiar. El poate fi analizat din două puncte de vedere și anume:

1.organizatoric, trezoreria fiind un serviciu ce reprezintă o parte componentă în organigrama unei entități economice, căreia îi revin sarcini și atribuții, are personal de specialitate și funcționează după reguli bine stabilite;

2.structural, în funcție de elementele patrimoniale componente ale acesteia

Trezoreria constituie un element esențial al gestiunii pe termen scurt. Aceasta constituie un instrument de acțiune pentru realizarea obiectivelor strategice. Trezoreria poate fi utilizată fie pentru achiziționarea echipamentelor indispensabile creșterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participație care vizează creșterea externă. Trezoreria constituie, gajul flexibilității întreprinderii, Puterea de cumpărare la nivel macroeconomic este rezultatul eforturilor individuale conservate de fiecare firmă în produsele și serviciile sale. Puterea de cumpărare reușită de o firmă depinde de următorii factori:

calitatea procesului de transformare – conservare (producție, consum), dar și de calitatea resurselor financiare atrase prin repartiția financiară;

obiectivitatea activității de evaluare a produselor și serviciilor.

În ambele cazuri pot apărea abateri cu efecte negative asupra puterii de cumpărare a întreprinderii și mai departe, asupra puterii de cumpărare la nivel național. Astfel, abaterea de la valoarea reală conservată în produsele de producție și prin indisciplina muncii și reducerea calității, face ca în bunurile rezultate la un preț constant, valoarea efectivă să se reducă. Această abatere poate fi cauzată și de inflația ascunsă în produsele și serviciile care intră în aceste procese. Plata lor trebuie însoțită de o analiză și recepție calificate, pentru a constata corelația dintre prețul plătit și potențialul sau valoarea reală cuprinsă în serviciile și produsele cumpărate pentru producție sau consum.

Obiectivitatea activității de evaluare este și ea afectată de influența unor procedee care sfidează legile pieței, mai ales în prezent, când în țara noastră concurența este departe de a fi realizată la cote suficiente. Monopolul producătorului dar și specula intermediarilor face ca prețul să crească, fără o corespondență în privința valorii reale din produs sau serviciu, reducând puterea de cumpărare la nivelul întreprinderii.

Rolul serviciului financiar, în faza de proiectare și de execuție, se concretizează în măsurile de control și reglare privind corectitudinea intrărilor, transformărilor și conservărilor de potențial prin producție și consum, precum și în privința evaluării obiective a bunurilor livrate. Printre obiectivele sale, se pot menționa următoarele:

evitarea pierderilor zilnice de valoare, fapt care necesită o bună cunoaștere a condițiilor de creditate impuse de bancă, a sistemelor de prețuri și tarife și negociere;

obținerea de credite în condiții de minimizare a costului capitalului de împrumut;

asigurarea "soldului zero" al trezoreriei – când a fost realizată la timp fuziune a conturilor prin compensarea soldurilor creditoare cu cele debitoare și s-a reușit reducerea finanțărilor în perioade de excedente de fonduri sau au fost utilizate cele mai ieftine credite, în perioada de deficit de trezorerie .

utilizarea într-o manieră profitabilă a fondurilor, în sensul că trezorierul are sarcina obținerii celui mai bun plasament al disponibilităților bănești excedentare, în vederea degajării unui profit maxim.

Gestiunea de trezorerie ocazionează intervenția simultană, atât a deciziei de finanțare, cât și a celei de plasament. Dacă trezoreria este pozitivă alegerea formelor de plasament pe termen scurt va fi prioritară; spre deosebire, când trezoreria este negativă, accentul va cădea pe alegerea modalităților de finanțare pe termen scurt.

Gestiunea trezoreriei acționează în următoarele trei direcții componente

fundamentale și anume:

l) accelerarea încasărilor și reducerea fondurilor neutilizate existente în conturi bancare;

2) alegerea mijloacelor de plată adaptate nevoilor întreprinderii;

3) optimizarea trezoreriei.

Accelerarea încasărilor este o preocupare care începe încă din faza de negociere a contractului economic, moment în care se stabilesc termenele și instrumentele de plată ce se vor utiliza. Furnizorul poate acționa în direcția accelerării creanțelor de recuperat, cointeresând clienții să plătească mai repede, oferind în schimb bonificații sau cote de rabat încă de la efectuarea livrărilor. Alegerea mijloacelor de plată urmărește selectarea instrumentelor de decontare și a termenelor reale de plată adecvate necesităților întreprinderii. Procesul de alegere corectă poate avea ca efect fie accelerarea intrărilor de fonduri, fie amânarea termenelor de plată. De exemplu, plata cu cecuri efectuată de un client, nu înseamnă că furnizorul poate dispune imediat de suma respectivă. Între ordinul de plată dat băncii de un client și înscrierea sumei respective în contul furnizorului, se scurge un anumit interval de timp, numit în literatura de specialitate, float.

Acest termen reprezintă numărul de zile în care banii se găsesc în circuitul poștal și bancar. Altfel spus, float-ul reprezintă ansamblul sumelor intrate în sistemul bancar, fără a fi apărut în creditul contului întreprinderii, pentru a dispune de ele. Float-ul depinde de elementele materiale și administrative, durata circuitului poștal al documentelor, practica bancară și numărul zilelor de bancă. Zilele de bancă apar ca urmare a datei calendaristice folosite de bancă pentru înscrierea în cont a operațiunii, în scopul calculării dobânzii debitorului.

Optimizarea trezoreriei se întemeiază pe trei principii:

utilizarea corespunzătoare a creditelor, după ce în prealabil, au fost selectate cele mai ieftine și mai flexibile;

promovarea unor tehnici adecvate de plasament a excedentelor de trezorerie;

evitarea, pe cât posibil, a utilizării de conturi debitoare care comportă anumite costuri sau de conturi creditoare care trebuie remunerate.

O îndatorare optimă pe linia trezoreriei urmărește un credit redus și o suplețe sporită a utilizării respectivei posibilități de creditare. Când se apreciază costul creditului trebuie să se țină cont de: nivelul dobânzii, numărul și valoarea diverselor comisioane bancare (de angajament, de neutilizare, de circuit bancar .

În ceea ce privește plasamentele pe termen scurt, trebuie să se aibă în vedere trei direcții: randament ridicat, lichiditate bună și risc redus. Însă plasamente care să întrunească cumulativ aceste trei condiții nu există; prin urmare, întreprinderea trebuie să accepte un oarecare compromis, urmărind realizarea a una/două din condițiile enumerate.

Optimizarea trezoreriei presupune, de asemenea, ca întreprinderea să-și organizeze într-o asemenea manieră relațiile cu banca, încât să evite, pe cât posibil, deschiderea mai multor conturi în același timp. Unele dintre ele au solduri debitoare, ceea ce reflectă o folosire mai puțin eficientă a fondurilor, în sensul că disponibilitățile în conturi nu aduc decât dobânda bonificată de bancă. Alte conturi au solduri creditoare, reprezentând fonduri împrumutate, care comportă un cost superior ratei dobânzii practicate de bancă

Bugetul de trezorerie reprezintă o situație previzională întocmită, în general, în fiecare lună cu privire la încasările și plățile întreprinderii. Ut1htatea lui este legată direct de volumul și calitatea datelor financiar contabile de care dispune întreprinderea, plecând de la bugetul de exploatare și planul de investiții și finanțări. Astfel, bugetul de trezorerie urmărește asigurarea permanentă a capacității de plată a întreprinderii, prin sincronizarea încasărilor cu plățile. Nerealizarea acestui obiectiv, în condiții acceptabile, determină modificări în ansamblul bugetelor anuale, în ritmul investițiilor sau în politica creditelor – clienți .

Diferențele lunare cumulate dintre încasări și plăți conduc la evoluția previzibilă a trezoreriei, care fundamentează deciziile de regularizare, astfel:

dacă diferențele constatate sunt negative, în funcție de amploarea și durata lor se va decide, fie o sporire a fondului de rulment, fie apelarea la un credit pe termen scurt.

dacă diferențele sunt pozitive, se creează posibilitatea de utilizare a acestor excedente pentru a nu rămâne neutilizate. Posibilități de utilizare sunt: plasamente pe termen scurt, extinderea termenului sau volumului creditului client, cu influențe favorabile asupra cifrei de afaceri, plata mai rapidă a furnizorilor, ceea ce contribuie la creșterea credibilității și bonității sau la reducerea fondului de rulment și eliberarea unor sume în vederea utilizării lor, eventual pentru investiții.

Legate de trezorerie sunt fluxurile de trezorerie,subliniem câteva aspecte

O delimitare între profitul net și cash-flow se bazează pe următoarele argumente:

1. Profitul net exprimă un potențial de obținere a unor încasări prezente și viitoare, în timp ce cash-flow-ul exprimă din punct de vedere monetar,rezultatul echilibrului dintre încasări și plăți de la începutul până la sfârșitul anului. Numai în condiții de creștere zero a întreprinderii și de reinvestire a amortizării anuale, profitul net este egal cu cash-flow-ul. În condiții de creștere economică diferită de zero, cash-flow-ul preia influența acestei creșteri economice asupra profitului net;

2. Profitul net pe termen scurt)este rezultatul operațiunilor de gestiune, adică de exploatare, financiare, excepționale; la rândul său, cashflow-ul este generat atât de operațiuni de gestiune, cât și de operațiuni de capital (investiții, dezinvestiri, finanțări, rambursări);

3. Cash-flow-ul corectează veniturile încasabile și cheltuielile plătibile cu decalajele între momentul angajării și a plăților acestora. Obligațiile de plată la anumite scadențe sunt decalaje favorabile, în timp ce drepturile de creanță de încasări la anumite scadențe sunt decalaje nefavorabile; diferența dintre obligațiile de plată și drepturile de creanță o reprezintă nevoia de fond de rulment care corectează potențialul veniturilor și cheltuielilor întreprinderii de a se transforma în lichidități. Se poate preciza că, în materie de rezultat, cash-flow-ul furnizează informații indirecte și incomplete cu privire la aptitudinea întreprinderii de a realiza profit și trebuie utilizat cu precauție în acest scop. Cash-flow-ul își dovedește utilitatea în materie de finanțare, deoarece este o aproximare a capacității de auto finanțare și permite obținerea unei imagini asupra aptitudinii întreprinderii de a distribui dividende și a finanța investiții, eventualelor nevoi privind emisiunea de acțiuni sau obligațiuni, posibilităților de corectare a insuficienței de fond de rulment lichid și, de aici, a situației permanente a trezoreriei.

Impozitarea rezultatelor întreprinderii are relevanță asupra fluxurilor de trezorerie -cash-flow. Incidența fiscală se răsfrânge atât asupra fluxurilor legate de operații asupra active lor, cât și asupra fluxurilor asociate operațiilor de finanțare, fapt care contribuie la dobândirea unui caracter hibrid al acesteia; chiar dacă, de regulă, impozitul pe profit se înregistrează în cash-flow-ul de gestiune.

Impozitarea rezultatelor are un impact diferențiat asupra cash-flowului, deoarece se abordează atât în termenii unui flux de ieșire (cel mai adesea), dar și ca flux de intrare. Astfel, în cazul fluxurilor de trezorerie aferente portofoliului de active (active industriale, active comerciale, active financiare), impozitul teoretic diminuează excedentul de trezorerie al exploatării sau veniturile financiare, deci reprezintă un flux de ieșire. În cazul fluxurilor asociate operațiunilor de finanțare (fluxuri asupra datoriilor financiare), impozitul are un impact pozitiv, conducând la o economie de impozit aferentă cheltuielilor financiare, pe fondul îndatorării, deci reprezintă un flux de intrare

În concluzie subliniem din nou importanța clasei 5 de conturi în elementele bilanțului.

BIBLIOGRAFIE

1Bran P., Finanțele întreprinderii, Editura Economică, București, 1997

2Feleagă N, Tratat de contabilitate financiară , vol.I, Ed. Eonomică,București,2007

3Onofreie M, Finanțele întreprinderii, Ed. Meteor press, București, 2004

4Pantea I. , Bodea G. – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed.Intelcredo ,Deva, 2012

5Ristea M. -Contabilitate financiara, Ed.Economica, Bucuresti,2010

6Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 2002

7Teodorescu M, Finanțele întreprinderii, Ed. Economică, București, 2004

8Țugui I, Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Ed.Economică, București, 2002

9Vintilă G, Gestiunea Financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, RA

10H.G.R. 479/2003- republicată-http://www.finantevalcea.ro/

11Legea contabilitãtii nr. 82/1991- republicatã-2013

12OMFP Nr. 3055/2009

13O.G. nr. 94/2004 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar

14www.velpitar.ro

ANEXA 1 Registrul de casă

ANEXA 2 Registru de bancă

Unitatea …… SC Vel Pitar SA.. Contul ………

JURNAL PRIVIND OPERAȚIUNILE DE CASĂ ȘI BANCĂ
Luna _IANUARIE______ Anul __________2014

ANEXA 3 Dispoziție de plată/încasare

ANEXA 4 Chitanța

=== Lucrare_partea1 ===

Introducere.

Am ales aceasta temă de cercetare pentru că eu cred ca analiza lichidităților firmei prin fluxurile de trezorerie este esențială pentru orice manager al entități economice, ca și corectitudinea înregistrărilor contabile și derularea corectă a decontărilor prin bănci.

Procesul managerial al oricărei societăți comerciale este de neconceput fără informații economico-financiare, principala sursă de informații sistematice este contabilitatea. Informațiile contabile se completează cu informațiile oferite de piața monetar-valutară, cea de capital, de asigurări. Constituirea și dezvoltarea societăților economice cu profil productiv și prestări servicii, prin activitățile lor curente , generează informații pe care societățile le produc și le utilizează în mod obișnuit.

Societatea comerciala reprezintă spațiul economico-social în care se organizează contabilitatea, caracterizat prin următoarele elemente: existența unui centru de decizional care folosește informația contabilă; activitatea acesteia are la bază o autonomie funcțională; deține un patrimoniu.

Informațiile furnizate de contabilitate sunt instrumente ale managerului, în procesul luării deciziilor, al planificării operaționale și strategice. De asemenea aceste informatii sunt utilizate și in procesul de control și audit. Informațiile produse de societățile din sfera productivă și a prestărilor de servicii pot fi clasificate în patru categorii: operaționale, privind contabilitatea financiară, privind contabilitatea de gestiune, contabile privind satisfacerea necesităților fiscale.

Sistemul contabil românesc este în proces de armonizare și implementare a normelor contabile internaționale, Standardele Internaționale de Contabilitate,(IAS); Standardele Internaționale de Raportare Financiar-contabilă, (IFRS); Încapând cu 1 ianuarie 2010, în România se aplică Reglementările contabile conforme cu Directiva a –IV-a a Comunității Economice Europene, prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr .3055. /2009

CAPITOLUL I – Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie

1.1 Contabilitatea disponibilităților în bănci și casierie-noțiuni generale

Orice entitate economică are un patrimoniu. Patrimoniul devine și este obiect de studiu al contabilității , reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică aparținând unui subiect de drepturi și obligații și a tuturor bunurilor și valorilor economice la care acestea se referă. . Elementele patrimoniale reflecta la un moment dat existenta bunurilor si valorilor economice detinute de un titular de patrimoniu , precum si drepturile , repectiv obligatiile rezultate, din posesia și exploatarea bunurilor economice.

Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; este deținut, în principal, în scopul tranzacționării; se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată. Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

Ciclul de exploatare al unei entități reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea activelor care sunt destinate procesării și finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar. Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar úi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

În categoria activelor circulante sau curente se află:

stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;

creanțe;

investiții pe termen scurt;

casa și conturi la bănci.

Evaluarea activelor curente. Activele curente trebuie sa fie evaluate la costul de achiziție sau la costul de producție, dupa caz. Eventualele ajustari de valoare ale activelor curente sunt efectuate țn vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau la o alta valoare minimă, în situații speciale, la data bilanțtului. Evaluarea efectuata nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Astfel, în situația în care ajustarea devine total sau parțial fară obiect, intrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie sa fie reluată corespunzator la venituri.

Clasificarea activelor circulante potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele europene:

-Stocuri,

-Investiții pe termen scurt,

-Disponibilități în bănci și casierie,

-Creanțe.

După cum observam elementele patrimoniale de trezorerie fac parte din activul societății, în cadrul activelor circulante

Trezoreria, ca noțiune cuprinde ansamblul lichidităților monetare și a echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a face față plăților scadente.

Trezoreria unei unități economice nu trebuie confundată cu disponibilitățile de care aceasta dispune la un moment dat, ci că ea reprezintă ceea ce rămâne din resursele stabile, după ce au fost finanțate imobilizările și nevoia de finanțare a activității curente incluse în categoria angajamentelor.

Lichiditățile monetare sunt mijloacele bănești efective pe care le deține unitatea economică și care pot îmbrăca următoarele forme: numerarul din casierie, disponibilitățile bănești aflate în conturile din bănci și avansurile de trezorerie.

Echivalentele de numerar sunt investiții financiare pe termen scurt , sunt ușor convertibile în mijloace bănești și care pot îmbrăca următoarele forme: valori de încasat, efecte comerciale, cecuri ,titluri de plasamentca acțiuni, obligațiuni ,alte valori, bonuri valorice, tichete de masă, cecuri de călătorie,

Fluxuri de trezorerie sunt totalitatea operațiilor monetare și financiare pe care le efectuează o entitate economică pentru a-și asigura mijloacele bănești necesare efectuării decontărilor curente

Operații financiare sunt asimilate trezoreriei dar generează angajamente sub forma creditelor bancare pe termen scurt. Organizarea contabilității trezoreriei impune respectarea câtorva obiective:

1.Efectuarea plăților și a încasărilor la termenele scadente,

2.Evidența și controlul operativ al operațiilor de trezorerie cu și fără numerar,

3.Gestionarea corectă și eficientă a investițiilor financiare și a creditelor bancare pe termen scurt,

4.Fundamentarea bugetului de trezorerie,

5.Respectarea legislației finaciar-bancare.

Documentele de evidență a mijloacelor bănești

Decontările în numerar, constau în încasări și plăți imediate prin mișcarea directă a sumelor bănești. Documentul pentru înregistrarea operativă a încasărilor și plăților efectuate prin casierie este Registrul de casă, iar documentele justificative pot fi: dispoziție de plată-încasare către casierie, chitanță, monetar, bon de vânzare, cec de numerar sau ordin de plată în numerar, borderou de achiziție, statul de salarii, lista de avans chenzinal, , foaie de vărsământ sau chitanță de depunere. Decontările fără numerar, constau în încasări și plăți fără numerar, exitând un decalaj între momentul inițierii și cel al finalizării decontării, prin intermediul băncilor. Acest tip de plăți utilizează instrumente sau mijloace de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic. Acest tip de decontări se înregistrează în extrasele de cont, care sunt emise de către bănci numai persoanei împuternicite de către entitate, prezentând în mod cronologic încasările, plățile și soldul după fiecare operație economică. Ca instrumente de plată fără numerar uzitate sunt: ordin de plată, bilet la ordin, cecul, cambia.

Registru de casă este un registru obligatoriu al contabilități unde se consemnează operațiile zilnice de încasări ți plăți ale entității economice. Conform ORDIN Nr. 3512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile- privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de către persoanele prevãzute la art. 1 din Legea contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã, operatorii economici care au obligația sã utilizeze aparatele electronice de marcat fiscale nu mai au obligativitatea înregistrãrii veniturilor realizate zilnic utilizând monetarul, chitanta sau alte documente specifice iar raportul Z, care cuprinde valoarea totalã zilnicã a operatiunilor efectuate, constituie document justificativ de înregistrare a încasãrilor zilnice în Registrul de casã si în evidenta contabila a utilizatorului.

Registru de casa. Formular tipizat fara regim special. (Cod 14-4-7A si 14-4-7bA) Document de înregistrare operativă și a plătilor în numerar efectuate prin casieria unitătii, pe baza documentelor justificative. Format A4, tipărit pe o singura fața, în carnete a 100 de file. Servește ca: – document de înregistrare operativă a încasărilor și plătilor în numerar, efectuate prin casieria unității pe baza actelor justificative – document de stabilire la sfârșitul fiecarei zile a soldului de casa – document de înregistrare zilnică în contabilitate a operațiilor de casă. Se întocmește în două exemplare, zilnic, de casierul unității sau de altă persoană împuternicită pe baza actelor justificative de încasări și plăți. În cazul în care o suma platită se referă la doua sau trei conturi corespondente, în registrul de casa se trece distinct fiecare operație în parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea înregistrării operațiilor efectuate și de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 și a actelor justificative anexate. Se completează zilnic, în ordinea efectuarii operațiilor fară a lasa spațtii libere. La sfârșitul zilei, răndurile neutilizate se barează. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor legale. Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza pe primul rând al registrului de casa pentru ziua în curs. Se inregistrează toate încasările, după care acestea se totalizează inclusiv soldul de casa reportat al zilei precedente, se inregistrează apoi toate plățile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor, pentru a se stabili soldul de casă al zilei respective. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactității sumelor înscrise și respectarea dispozișiilor legale privitoare la efectuarea operațiilor de casa ex.2,ex.1 rămâne în carnet. Se arhiveaza: la casierie (ex. 1) la compart. financiar-contabil (ex. 2). Referitor la numerarul încasat prin casa de marcat se trec în registrul de casă pe bază raportului zilnic Z, raportul fiscal de închidere zilnicã “raportul Z” este documentul de finalizare a gestiunii pe termen scurt, respectiv zi de lucru, care conține în mod detaliat date ce se vor înregistra în memoria fiscalã ca date de sintezã pe termen lung, o datã cu emiterea acestui raport. De asemenea,  raportul Z este “documentul pe baza căruia se înregistrează veniturile din activitatea de comerț cu amănuntul și prestări de servicii direct către populație în evidența contabilă a utilizatorului.”

1.2. Organizarea trezoreriei

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizată și condusă încât să asigure înfăptuirea următoarelor obiective:

reflectarea, urmărirea și controlul existenței și gestionării corecte a elementelor de trezorerie;

respectarea disciplinei financiare privind operațiile de încasări și plăți fără numerar prin conturile deschise la bănci

rmărirea modificărilor ce intervin în componența și volumul elementelor de trezorerie;

asigurarea promptă și corectă a tuturor informațiilor privind elementele de trezorerie

necesare factorilor de decizie din unitățile economice.

Contabilitatea trezoreriei trebuie să fie organizată și condusă în mod corespunzător. În acest scop trebuie să se țină seama de influența următorilor factori:

Structura elementelor de trezorerie dată de titlurile de plasament, disponibilitățile în conturi la bănci și în casă, în lei și în devize, creditele bancare pe termen scurt și alte valori de trezorerie. În contabilitate, elementele de structură ale trezoreriei sunt reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I și II și a conturilor analitice.

Locul unde se află valorile de trezorerie, ca bănci, casieria unității, , terțe persoane..

Formele decontărilor fără numerar prin intermediul conturilor deschise la bănci, cu instrumentele de decontare adecvate, necesită nu numai folosirea de conturi sintetice ci și înregistrări contabile diferite.

5 CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTITII PE TERMEN SCURT A

501 Actiuni detinute la entitatile afiliate A

505 Obligatiuni emise si rascumparate A

506 Obligatiuni A

508 Alte invest. fin. pe termen scurt si creante asim. A

5081 -Alte titluri de plasament A

5088 -Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament A

509 Varsaminte de efectuat pt.invest.fin-termen scurt P

5091 -Varsaminte de efectuat pt.actiuni la entit.afil. P

5092 -Varsaminte de efectuat pt.alte invest.pe t.scurt P

51 CONTURI LA BANCI B

511 Valori de incasat A

5112 -Cecuri de incasat A

5113 -Efecte de incasat A

5114 -Efecte remise spre scontare A

512 Conturi curente la banci B

5121 -Conturi la banci in lei B

5124 -Conturi la banci in valuta B

5125 -Sume in curs de decontare A

518 Dobanzi B

5186 -Dobanzi de platit P

5187 -Dobanzi de incasat A

519 Credite bancare pe termen scurt P

5191 -Credite bancare pe termen scurt P

5192 -Credite bancare pe termen scurt neramb.la scaden. P

5193 -Credite externe guvernamentale P

5194 -Credite externe garantate de stat P

5195 -Credite externe garantate de banci P

5196 -Credite de la trezoreria statului P

5197 -Credite interne garantate de stat P

5198 -Dobanzi aferente creditelor bancare pe term.scurt P

53 CASA A

531 Casa A

5311 -Casa in lei A

5314 -Casa in valuta A

532 Alte valori A

5321 -Timbre fiscale si postale A

5322 -Bilete de tratament si odihna A

5323 -Tichete si bilete de calatorie A

5328 -Alte valori A

5328.1 -Bonuri de carburanti (BCF) A

5328.2 -Tichete de masa pt. angajati A

5328.3 -Tichete de masa acceptate de la populatie A

54 ACREDITIVE A

541 Acreditive A

5411 -Acreditive in lei A

5412 -Acreditive in valuta A

542 Avansuri de trezorerie A

58 VIRAMENTE INTERNE A

581 Viramente interne B

581.1 -Miscare numerar intre casa-banca B

581.2 -Viramente intre banci B

581.3 -Compensari furnizor-client B

581.4 -Plati de natura salariala (hMARFA) B

581.5 -Incasari/plati de clarificat (hMARFA) B

59 AJUSTARI PT. PIERD. VALOARE CONTURI DE TREZORERIE P

591 Ajustari pt.pierd.val.actiuni la entitati afiliate P

595 Ajustari pt.pierd.val.obligatiuni emise,rascumpar. P

596 Ajustari pt.pierd.val. obligatiuni P

598 Ajustari pt.pierd.val.alte inv.pe termen scurt P

1.3. Organizarea disponibilităților în bănci și casierie

1.3. 1 Conturi la bănci

Contabilitatea decontărilor prin conturile de la bănci este sunt decontări fără numerar. Acestea dețin ponderea cea mai mare în cazul decontărilor între unitățile economice.

Reflectarea acestor decontări se face cu ajutorul conturilor din grupa

51 „Conturi la bănci”, care cuprinde conturile:

511 „Valori de încasat”

512 „Conturi curente la bănci”

518 „Dobânzi”

519 „Credite bancare pe termen scurt”

511 „Valori de încasat”

În categoria valorilor de încasat se cuprind cecurile de încasat și efectele de încasat primite de la clienți.

Cecul este ordinul de plată dat de titularul unui cont curent către banca la care-și ține depozitul, de a elibera o anumită sumă de bani persoanei înscrise în cec sau prezentatorului acestuia. Titularii de depozite folosesc cecurile în mod frecvent, pentru achitarea mărfurilor cumpărate, fapt care le atribuie și rolul de instrumente de credit pentru circulația mărfurilor.

Efectele de încasat sunt titluri de credit care nu au valoare proprie. Ele sunt concomitent simbol al banilor și document de expresie a relațiilor de credit respectiv relații dintre debitori și creditori. Creditul comercial dă naștere la titluri de credit sub forma .cambiei.

Cambia este obligația scrisă de a plăti sau de a face să se plătească, la scadență, o sumă de bani. Cambia care cuprinde numai obligația de a plăti se mai numește și bilet la ordin.

În cazul biletului la ordin, în relația de credit apar două persoane: debitorul și beneficiarul.

În situația în care creditorul dă ordin debitorului să plătească la scadență suma datorată unei persoane specificate în cambie, cambia se mai numește poliță sau trată.

În circuitul tratei participă trei persoane; trăgătorul – acela care emite cambia, trasul – acela care o achită și beneficiarul – acela care primește banii.

Obligațiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun acelorași reguli generale ca și cele rezultând din cambie: plata, scadența, girarea, protestul, sunt aplicabile acestuia.

Warantul este o variantă a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mărfurilor. La vânzarea mărfurilor, cumpărătorul achită contravaloarea lor și dobândește warantul. Posesia legală a warantului echivalează cu titlul de proprietate asupra mărfurilor respective.

Reflectarea acestora în contabilitate se face eu ajutorul contului 511 „Valori de încasat” . Este un cont de activ care se detaliază, astfel:

5112 „Cecuri de încasat”

5113 „Efecte de încasat”

5114 „Efecte remise spre scontare”

Toate sunt conturi de activ, care se debitează la primirea valorilor de încasat și se creditează la încasarea lor astfel:

Monografie contabilă cont 511 „Valori de încasat”

Facturare de produse finite:

Primirea de cecuri de încasat:

Încasarea cecurilor:

Primirea efectelor de încasat:

Încasarea efectelor la scadență;

Depunerea efectelor spre scontar înaintea termenului de scadență:

Scontarea propriu-zisă a efectelor de comerț:

512 „Conturi curente la bănci”.

A. Încasările și plățile prin conturile deschise la bănci sunt reflectate prin contul 512 „Conturi curente la bănci”. Acest cont poate fi folosit în două modalități:

-ca un cont de disponibilități în lei și devize aflate în conturile de disponibilități păstrate la bănci. În această situație, contul 512 „Conturi curente la bănci” este, după conținutul economic, un cont de disponibilități, iar după funcția contabilă, un cont de activ. Se debitează cu sumele încasate prin bancă, în lei sau în valută, și se creditează cu sumele plătite prin bancă. Soldul său poate fi numai debitor și reflectă disponibilitățile unității aflate în conturile bancare.

În cazul în care exprimă credite de plăți, acordate de bancă, o debitare a contului exprimă o diminuare de pasiv, iar o creditare a acestuia reprezintă o creștere de pasiv, soldul său poate fi doar creditor.

În general, o unitate economică poate avea deschise conturi pentru disponibil în lei la mai multe unități bancare. În acest caz se impune o detaliere analitică a contului 5121 „Conturi la bănci în lei”, pe fiecare bancă. Toate operațiunile efectuate prin conturile curente la bănci sunt înscrise de bancă în Extrasul de cont. Este emis de fiecare bancă și cuprinde: data emiterii, soldul inițial, încasările și plățile efectuate și

soldul final.

Monografie contabilă cont 5121 „Conturi la bănci în lei”

Încasarea sumei de la client:

Plăți prin contul de la bancă:

Contul 5124 „Conturi la bănci în devize”, este un cont de activ, care reflectă operațiunile bancare în devize. Operațiunile bancare în devize se contabilizează atât în devize cât și în lei, la cursul zilei sau la un curs fix. La sfârșitul exercițiului financiar, disponibilitățile în devize existente în conturile la bănci se evaluează la cursul de schimb oficial din ultima zi. Diferențele de curs valutar se înregistrează ca și venituri sau cheltuieli financiare astfel:

Monografie contabilă cont 5124 „Conturi la bănci în devize”

Diferențele de curs favorabile ,cursul oficial din ultima zi fiind mai mare decât cursul de înregistrare:

Diferențe de curs nefavorabile:

Pentru diferențele de curs valutar, rezultate în urma operațiunilor bancare de lichidare a creanțelor și datoriilor în valută ale unității, se utilizează aceleași conturi de venituri și cheltuieli din diferențe de curs valutar. Dacă unitățile au deschise conturi în valută, la mai multe unități bancare, contul 5124 „Conturi la bănci în devize” se desfășoară în analitic pe fiecare bancă în parte, cu, gestionarea distinctă a fiecărei valute.

În ipoteza că băncile ar acorda credite în devize pentru activitatea curentă, contul 5124 „Conturi la bănci în devize” ar funcționa ca un cont bifuncțional, asemănător contului 5121 „Conturi la bănci în lei”.

Contul 5125 „Sume în curs de decontare”

Contul 5125 „Sume în curs de decontare” reflectă sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poștal de către terți, pe bază de documente prezentate unității patrimoniale și neapărute încă în extrasele de cont. Este un cont de activ care se debitează cu sumele virate sau depuse la bănci, care nu au apărut în extrasele de cont și se creditează pe măsura încasării (apariției în extrasele de cont) a acestor sume.Soldul poate fi numai debitor și reflectă sumele virate sau depuse la bănci sau prin mandat poștal de către terți și care nu au apărut în extrasele de cont.

Contabilizarea încasare cu card bancar:

Încasarea:

518 „Dobânzi”.

Evidența dobânzilor datorate, precum și a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităților aflate în conturile curente se ține cu ajutorul contului 518 „Dobânzi”. Este un cont bifuncțional, în debitul căruia se înregistrează dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate în conturile curente și cele plătite aferente împrumuturilor primite, iar în credit se înregistrează dobânzile datorate aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente și cele încasate, aferente disponibilităților aflate în conturile curente. Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit. Contul 518 „Dobânzi” se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II, în funcție de felul dobânzii, astfel:

5186 „Dobânzi de plătit”

5187 „Dobânzi de încasat”.

Contul 5186 „Dobânzi de plătit” reflectă dobânzile aferente creditelor acordate de bănci prin conturile curente, care nu au fost plătite până la închiderea exercițiului financiar. Este un cont de pasiv care se creditează cu dobânda de plătit și se debitează cu încasarea dobânzii în exercițiile viitoare. Poate avea numai sold creditor care reflectă dobânzile de plătit în exercițiile viitoare. Întrucât dobânda nu a fost plătită până la închiderea exercițiului financiar, ea trebuie înregistrată ca o cheltuială financiară a acelei perioade și ca o datorie de plătit în perioada viitoare.

Monografie contabilă cont 5186 „Dobânzi de plătit”

Plata dobânzii aferentă creditelor acordate de bănci în conturile curente, în exercițiul financiar la care se referă, se înregistrează:

Obligația privind plata dobânzii, în perioada viitoare:

Plata dobânzii datorate, în perioada viitoare:

Pentru reflectarea dobânzilor de încasat privind disponibilitățile din conturile curente se folosește contul 5187 „Dobânzi de încasat”. Este un cont de activ, care se debitează cu dobânzile aferente exercițiului curent, care însă nu au fost încasate până la sfârșitul perioadei și care se vor încasa în perioada viitoare. Se creditează cu dobânzile încasate în exercițiile viitoare. Poate avea numai sold debitor care reflectă dobânzile de încasat la un moment dat.

Monografie contabilă cont 5187 „ Dobânzi de încasat”

Încasarea dobânzii până la sfârșitul perioadei la care se referă:

Dreptul de a încasa dobânzile în perioada viitoare:

Încasarea dobânzii, în perioada viitoare:

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt”

Creditele acordate de bănci pe termen scurt se reflectă cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”. Este un cont de pasiv, care se creditează cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate, și se debitează cu creditele bancare pe termen scurt, restituite băncii finanțatoare, inclusiv dobânzile plătite. Soldul contului poate fi numai creditor și reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite la un moment dat.

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” se detaliază pe conturi sintetice de gradul II:

5191 „Credite bancare pe termen scurt”

5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență”

5193 „Credite externe guvernamentale”

5194 „Credite externe garantate de stat”

5195 „Credite externe garantate de bănci”

5196 „Credite de la trezoreria statului”

5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

Toate sunt conturi de pasiv, se creditează cu creditele primite sau dobânda datorată și se debitează cu plata datoriilor. Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate. Contul 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv, care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt, neplătită până la finele perioadei la care se referă.

Monografie contabilă cont 5191 „Credite bancare pe termen scurt”

Primirea unui credit pe termen scurt:

Obligația de plată a dobânzii aferente, la sfârșitul perioadei:

Reflectarea creditelor pe termen scurt nerambursate la scadență:

Plata dobânzii datorate, în perioada următoare:

1.3.2 Casa

Entitățile economice pot efectua o serie de decontări în numerar, care pot fi în lei și în valută. Sumele în numerar, în lei și în valută, de care dispune o unitate patrimonială sunt păstrate în casieria unității, cu gestionarea lor distinctă.

Pentru reflectarea acestor sume se utilizează contul 531 „Casa” care este un cont de activ, care se debitează cu încasările în numerar și se creditează cu plățile de aceeași natură. Soldul debitor al contului reflectă numerarul, în Lei și în valută, existent în casieria unității.

Pentru contabilitatea distinctă a operațiunilor în numerar, în lei, de cele în valută, contul 531 „Casa” se dezvoltă pe două conturi de gradul doi:

5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în devize”

5311 „Casa în lei”

Operațiunile de încasări și plăți în lei au o pondere redusă în totalul decontărilor. Încasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din producție proprie, din vânzarea de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport la capital. Plățile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de numerar la bancă.. Reglementările normative în vigoare prevăd plăți către persoane juridice în limita unui plafon maxim de 10.000 lei, plățile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon în sumă de 5.000 lei. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de materii prime, materiale, semifabricate, produse finite, obiecte de inventar, prestări de servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5000 lei. Se admit plăți către o singură persoană juridică în limita unui plafon în numerar în sumă de 10.000 lei în cazul plăților către rețelele de magazine de tipul Cash & Carry. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 10.000. lei. Nu mai exista cum era impus pîna-n anul 2006 plafon al soldului de casă. ultima valoare. Din 2014, plătile în numerar pe care firmele le pot efectua catre alte companii sau persoane fizice ar putea fi redus la 5.000 lei, de la 10.000 lei pe zi, se precizeaza într-un proiect de ordonanta aflat în dezbatere publica pe site-ul Ministerului Finanțelor (MFP). Potrivit proiectului de act normativ, urmeaza sa fie introdus un plafon de 10.000 lei pe zi pentru platile in numerar efectuate intre persoanele fizice. În plus, vor fi aplicate amenzi in cazul in care plafoanele atat pentru firme, cat si pentru persoane fizice vor fi depașite .

Documente folosite în operațiile de casă în lei, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, întâlnim:

-Cecul de numerar, folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie semnat de persoanele împuternicite să dispună plăți din conturile deschise la bancă;

-Chitanța, se emite la fiecare încasare în lei, cu excepția ridicărilor de numerar pentru care se folosește cecul de numerar;

-Foaia de vărsământ cu chitanță, servește pentru depunerea sumelor în lei din casierie la bancă;

-Dispoziția de plată încasare, utilizată fie pentru plăți în lei din casierie, fie pentru încasări în lei, când nu există alte documente justificative de plăți și încasări. Când este utilizată ca dispoziție de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită chitanță.

-Unele plăți se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite anterior de diferite compartimente ale unității (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fără să se mai întocmească alte documente de plată. Toate operațiunile de casă se înscriu de către casier în „Registrul de casă”, care constituie evidența operativă pentru asemenea operații.

Contabilitatea sintetică a operațiilor de casă în lei se ține cu ajutorul contului 5311 „Casa în lei”. Este un cont sintetic de gradul II, operațional, cont de activ.

Se debitează cu încasările în lei și se creditează cu plățile în lei. Soldul poate fi numai debitor și reprezintă existentul de numerar în lei din casieria unității.

Monografie contabilă cont 5311 „Casa în lei”

Încasarea unor sume de bani ridicate din bancă, încasarea cu numerar a unor debitori diverși,vănzarea produselor finite cu numerar și tva-ul aferent:

Plata avansuri salariale, marfuri achiziționate și plătite prin casă, efectuarea unor cheltuieli ce vizează protocolul și sun plătite cash:

Unitățile economice pot efectua încasări și plăți prin casierie, în valută.

Evidența sintetică a acestor decontări se realizează cu ajutorul contului 5314 „Casa în devize”. Este un cont sintetic de gradul II, operațional, de activ. Se debitează cu încasările în devize și se creditează cu plățile în devize, prin casierie. Conform Legii Contabilității, contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută. Evidența analitică a contului 5314 „Casa în devize” se ține pe feluri de devize.

Monografie contabilă cont 5314 „Casa în devize”

Încasarea valutei:

Depunerea la bancă:

Înregistrarea la sfârșitul exercițiului financiar a diferenței de curs valutar (favorabilă):

Pentru diferența de curs valutar ar fi fost favorabilă:

Pentru depunerile și ridicările de numerar la și de la bancă se poate utiliza și contul 581 „Viramente interne” pentru a evita dublarea înregistrării sumelor în conturile de disponibilități bănești.

Cont 532 „Alte valori”

În casieriile unităților economice se mai păstrează și alte valori, categorie în care sunt incluse: timbrele fiscale și poștale, biletele de tratament și odihnă, tichete și bilete de călătorie și alte valori. Aceste valori sunt înregistrate cu ajutorul contului 532 „Alte valori”, care este un cont sintetic, de activ, neoperațional, care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, astfel:

5321 „Timbre fiscale și poștale”

5322 „Bilete de tratament și odihnă”

5323 „Tichete și bilete de călătorie”

5328 „Alte valori”

Toate sunt conturi de activ, care se debitează cu valorile achiziționate și se creditează cu consumul acestora.

Achiziționarea de alte valori:

-utilizarea timbrelor poștale:

-utilizarea tichetelor de călătorie:

1.3.3 Viramente interne

Cont 581 „Viramente interne”.

Este un cont de activ care se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie și se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie. Contul nu prezintă sold.

Intrarea numerarului în casierie:

Ieșirea numerarului din contul de la bancă:

Facem următoarele remarcă: partea de trezorerie este tratată în mai multe IAS-uri, în funcție de structura trezoreriei: IAS 7 – Situațiile fluxurilor de numerar, IAS 21 – Contabilitatea investițiilor financiare, IAS 32 – Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare.

CAPITOLUL II- Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie la SC SC. VEL PITAR S.A.-aplicare noîiuni teoretice

CONCLUZII PROPUNERI

Organizarea contabilității disponibilităților în bănci și casierie este foarte importantă pentru orice entitate economică, mai jos vom arata căteva aspecte legate de acest fapt.

Conceptul de trezorerie este unul dintre cele mai greu de definit în domeniul financiar. El poate fi analizat din două puncte de vedere și anume:

1.organizatoric, trezoreria fiind un serviciu ce reprezintă o parte componentă în organigrama unei entități economice, căreia îi revin sarcini și atribuții, are personal de specialitate și funcționează după reguli bine stabilite;

2.structural, în funcție de elementele patrimoniale componente ale acesteia

Trezoreria constituie un element esențial al gestiunii pe termen scurt. Aceasta constituie un instrument de acțiune pentru realizarea obiectivelor strategice. Trezoreria poate fi utilizată fie pentru achiziționarea echipamentelor indispensabile creșterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participație care vizează creșterea externă. Trezoreria constituie, gajul flexibilității întreprinderii, Puterea de cumpărare la nivel macroeconomic este rezultatul eforturilor individuale conservate de fiecare firmă în produsele și serviciile sale. Puterea de cumpărare reușită de o firmă depinde de următorii factori:

calitatea procesului de transformare – conservare (producție, consum), dar și de calitatea resurselor financiare atrase prin repartiția financiară;

obiectivitatea activității de evaluare a produselor și serviciilor.

În ambele cazuri pot apărea abateri cu efecte negative asupra puterii de cumpărare a întreprinderii și mai departe, asupra puterii de cumpărare la nivel național. Astfel, abaterea de la valoarea reală conservată în produsele de producție și prin indisciplina muncii și reducerea calității, face ca în bunurile rezultate la un preț constant, valoarea efectivă să se reducă. Această abatere poate fi cauzată și de inflația ascunsă în produsele și serviciile care intră în aceste procese. Plata lor trebuie însoțită de o analiză și recepție calificate, pentru a constata corelația dintre prețul plătit și potențialul sau valoarea reală cuprinsă în serviciile și produsele cumpărate pentru producție sau consum.

Obiectivitatea activității de evaluare este și ea afectată de influența unor procedee care sfidează legile pieței, mai ales în prezent, când în țara noastră concurența este departe de a fi realizată la cote suficiente. Monopolul producătorului dar și specula intermediarilor face ca prețul să crească, fără o corespondență în privința valorii reale din produs sau serviciu, reducând puterea de cumpărare la nivelul întreprinderii.

Rolul serviciului financiar, în faza de proiectare și de execuție, se concretizează în măsurile de control și reglare privind corectitudinea intrărilor, transformărilor și conservărilor de potențial prin producție și consum, precum și în privința evaluării obiective a bunurilor livrate. Printre obiectivele sale, se pot menționa următoarele:

evitarea pierderilor zilnice de valoare, fapt care necesită o bună cunoaștere a condițiilor de creditate impuse de bancă, a sistemelor de prețuri și tarife și negociere;

obținerea de credite în condiții de minimizare a costului capitalului de împrumut;

asigurarea "soldului zero" al trezoreriei – când a fost realizată la timp fuziune a conturilor prin compensarea soldurilor creditoare cu cele debitoare și s-a reușit reducerea finanțărilor în perioade de excedente de fonduri sau au fost utilizate cele mai ieftine credite, în perioada de deficit de trezorerie .

utilizarea într-o manieră profitabilă a fondurilor, în sensul că trezorierul are sarcina obținerii celui mai bun plasament al disponibilităților bănești excedentare, în vederea degajării unui profit maxim.

Gestiunea de trezorerie ocazionează intervenția simultană, atât a deciziei de finanțare, cât și a celei de plasament. Dacă trezoreria este pozitivă alegerea formelor de plasament pe termen scurt va fi prioritară; spre deosebire, când trezoreria este negativă, accentul va cădea pe alegerea modalităților de finanțare pe termen scurt.

Gestiunea trezoreriei acționează în următoarele trei direcții componente

fundamentale și anume:

l) accelerarea încasărilor și reducerea fondurilor neutilizate existente în conturi bancare;

2) alegerea mijloacelor de plată adaptate nevoilor întreprinderii;

3) optimizarea trezoreriei.

Accelerarea încasărilor este o preocupare care începe încă din faza de negociere a contractului economic, moment în care se stabilesc termenele și instrumentele de plată ce se vor utiliza. Furnizorul poate acționa în direcția accelerării creanțelor de recuperat, cointeresând clienții să plătească mai repede, oferind în schimb bonificații sau cote de rabat încă de la efectuarea livrărilor. Alegerea mijloacelor de plată urmărește selectarea instrumentelor de decontare și a termenelor reale de plată adecvate necesităților întreprinderii. Procesul de alegere corectă poate avea ca efect fie accelerarea intrărilor de fonduri, fie amânarea termenelor de plată. De exemplu, plata cu cecuri efectuată de un client, nu înseamnă că furnizorul poate dispune imediat de suma respectivă. Între ordinul de plată dat băncii de un client și înscrierea sumei respective în contul furnizorului, se scurge un anumit interval de timp, numit în literatura de specialitate, float.

Acest termen reprezintă numărul de zile în care banii se găsesc în circuitul poștal și bancar. Altfel spus, float-ul reprezintă ansamblul sumelor intrate în sistemul bancar, fără a fi apărut în creditul contului întreprinderii, pentru a dispune de ele. Float-ul depinde de elementele materiale și administrative, durata circuitului poștal al documentelor, practica bancară și numărul zilelor de bancă. Zilele de bancă apar ca urmare a datei calendaristice folosite de bancă pentru înscrierea în cont a operațiunii, în scopul calculării dobânzii debitorului.

Optimizarea trezoreriei se întemeiază pe trei principii:

utilizarea corespunzătoare a creditelor, după ce în prealabil, au fost selectate cele mai ieftine și mai flexibile;

promovarea unor tehnici adecvate de plasament a excedentelor de trezorerie;

evitarea, pe cât posibil, a utilizării de conturi debitoare care comportă anumite costuri sau de conturi creditoare care trebuie remunerate.

O îndatorare optimă pe linia trezoreriei urmărește un credit redus și o suplețe sporită a utilizării respectivei posibilități de creditare. Când se apreciază costul creditului trebuie să se țină cont de: nivelul dobânzii, numărul și valoarea diverselor comisioane bancare (de angajament, de neutilizare, de circuit bancar .

În ceea ce privește plasamentele pe termen scurt, trebuie să se aibă în vedere trei direcții: randament ridicat, lichiditate bună și risc redus. Însă plasamente care să întrunească cumulativ aceste trei condiții nu există; prin urmare, întreprinderea trebuie să accepte un oarecare compromis, urmărind realizarea a una/două din condițiile enumerate.

Optimizarea trezoreriei presupune, de asemenea, ca întreprinderea să-și organizeze într-o asemenea manieră relațiile cu banca, încât să evite, pe cât posibil, deschiderea mai multor conturi în același timp. Unele dintre ele au solduri debitoare, ceea ce reflectă o folosire mai puțin eficientă a fondurilor, în sensul că disponibilitățile în conturi nu aduc decât dobânda bonificată de bancă. Alte conturi au solduri creditoare, reprezentând fonduri împrumutate, care comportă un cost superior ratei dobânzii practicate de bancă

Bugetul de trezorerie reprezintă o situație previzională întocmită, în general, în fiecare lună cu privire la încasările și plățile întreprinderii. Ut1htatea lui este legată direct de volumul și calitatea datelor financiar contabile de care dispune întreprinderea, plecând de la bugetul de exploatare și planul de investiții și finanțări. Astfel, bugetul de trezorerie urmărește asigurarea permanentă a capacității de plată a întreprinderii, prin sincronizarea încasărilor cu plățile. Nerealizarea acestui obiectiv, în condiții acceptabile, determină modificări în ansamblul bugetelor anuale, în ritmul investițiilor sau în politica creditelor – clienți .

Diferențele lunare cumulate dintre încasări și plăți conduc la evoluția previzibilă a trezoreriei, care fundamentează deciziile de regularizare, astfel:

dacă diferențele constatate sunt negative, în funcție de amploarea și durata lor se va decide, fie o sporire a fondului de rulment, fie apelarea la un credit pe termen scurt.

dacă diferențele sunt pozitive, se creează posibilitatea de utilizare a acestor excedente pentru a nu rămâne neutilizate. Posibilități de utilizare sunt: plasamente pe termen scurt, extinderea termenului sau volumului creditului client, cu influențe favorabile asupra cifrei de afaceri, plata mai rapidă a furnizorilor, ceea ce contribuie la creșterea credibilității și bonității sau la reducerea fondului de rulment și eliberarea unor sume în vederea utilizării lor, eventual pentru investiții.

Legate de trezorerie sunt fluxurile de trezorerie,subliniem câteva aspecte

O delimitare între profitul net și cash-flow se bazează pe următoarele argumente:

1. Profitul net exprimă un potențial de obținere a unor încasări prezente și viitoare, în timp ce cash-flow-ul exprimă din punct de vedere monetar,rezultatul echilibrului dintre încasări și plăți de la începutul până la sfârșitul anului. Numai în condiții de creștere zero a întreprinderii și de reinvestire a amortizării anuale, profitul net este egal cu cash-flow-ul. În condiții de creștere economică diferită de zero, cash-flow-ul preia influența acestei creșteri economice asupra profitului net;

2. Profitul net pe termen scurt)este rezultatul operațiunilor de gestiune, adică de exploatare, financiare, excepționale; la rândul său, cashflow-ul este generat atât de operațiuni de gestiune, cât și de operațiuni de capital (investiții, dezinvestiri, finanțări, rambursări);

3. Cash-flow-ul corectează veniturile încasabile și cheltuielile plătibile cu decalajele între momentul angajării și a plăților acestora. Obligațiile de plată la anumite scadențe sunt decalaje favorabile, în timp ce drepturile de creanță de încasări la anumite scadențe sunt decalaje nefavorabile; diferența dintre obligațiile de plată și drepturile de creanță o reprezintă nevoia de fond de rulment care corectează potențialul veniturilor și cheltuielilor întreprinderii de a se transforma în lichidități. Se poate preciza că, în materie de rezultat, cash-flow-ul furnizează informații indirecte și incomplete cu privire la aptitudinea întreprinderii de a realiza profit și trebuie utilizat cu precauție în acest scop. Cash-flow-ul își dovedește utilitatea în materie de finanțare, deoarece este o aproximare a capacității de auto finanțare și permite obținerea unei imagini asupra aptitudinii întreprinderii de a distribui dividende și a finanța investiții, eventualelor nevoi privind emisiunea de acțiuni sau obligațiuni, posibilităților de corectare a insuficienței de fond de rulment lichid și, de aici, a situației permanente a trezoreriei.

Impozitarea rezultatelor întreprinderii are relevanță asupra fluxurilor de trezorerie -cash-flow. Incidența fiscală se răsfrânge atât asupra fluxurilor legate de operații asupra active lor, cât și asupra fluxurilor asociate operațiilor de finanțare, fapt care contribuie la dobândirea unui caracter hibrid al acesteia; chiar dacă, de regulă, impozitul pe profit se înregistrează în cash-flow-ul de gestiune.

Impozitarea rezultatelor are un impact diferențiat asupra cash-flowului, deoarece se abordează atât în termenii unui flux de ieșire (cel mai adesea), dar și ca flux de intrare. Astfel, în cazul fluxurilor de trezorerie aferente portofoliului de active (active industriale, active comerciale, active financiare), impozitul teoretic diminuează excedentul de trezorerie al exploatării sau veniturile financiare, deci reprezintă un flux de ieșire. În cazul fluxurilor asociate operațiunilor de finanțare (fluxuri asupra datoriilor financiare), impozitul are un impact pozitiv, conducând la o economie de impozit aferentă cheltuielilor financiare, pe fondul îndatorării, deci reprezintă un flux de intrare

În concluzie subliniem din nou importanța clasei 5 de conturi în elementele bilanțului.

BIBLIOGRAFIE

1Bran P., Finanțele întreprinderii, Editura Economică, București, 1997

2Feleagă N, Tratat de contabilitate financiară , vol.I, Ed. Eonomică,București,2007

3Onofreie M, Finanțele întreprinderii, Ed. Meteor press, București, 2004

4Pantea I. , Bodea G. – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed.Intelcredo ,Deva, 2012

5Ristea M. -Contabilitate financiara, Ed.Economica, Bucuresti,2010

6Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 2002

7Teodorescu M, Finanțele întreprinderii, Ed. Economică, București, 2004

8Țugui I, Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Ed.Economică, București, 2002

9Vintilă G, Gestiunea Financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, RA

10H.G.R. 479/2003- republicată-http://www.finantevalcea.ro/

11Legea contabilitãtii nr. 82/1991- republicatã-2013

12OMFP Nr. 3055/2009

13O.G. nr. 94/2004 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar

14www.velpitar.ro