Organizarea Contabilitatii de Gestiune Si Calculatia Costurilor

1

CAPITOLUL I: CADRUL LEGISLATIV

LEGEA CONTABILITATII NUMARUL 82/1991 MODIFICATA SI COMPLETATA PRIN ORDONANTA NUMARUL 61/31 AUGUST 2001

Legea contabilitatii prevede ca: societatiile comerciale,societatile/companiile nationale,regiile autonome,institutiile nationale de cercetare- dezvoltare,societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea propie,respectiv contabilitatea financiara,potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.

Comform legii contabilitatii se prevede : contabilitatea ca activitate specializata in masurarea,evaluarea, cunoasterea,gestiunea si controlul activelor,datoriilor si capitalurilor propii, precum si a rezultatelor obtinute bdin administrarea persoanelor juridice si fizice prevazute la articolul 1 trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,performanta financiara si fluxurile de trezorerie,atat pentru cerintele interne cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali,creditorii financiari si comerciali,clientii,institutiile guvernamentale.

In lege se prevede ca: – contabilitatea se tine in limba romana si moneda nationala.

– contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala cat si in valuta.

Comform prevederilor, Ministerul Finantelor emite planul de conturi general,

modelele ,registrelor si bilanturilor contabile,formularele comune privind activitatea financiara si contabila,normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.

Pentru banci se elaboreaza de Banca Nationala a Romaniei si se aproba de Ministerul Finantelor.

De asemenea se prevede ca persoanele prevazute la articolul 1 au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca bilant,respectiv dare de seama contabila in cazul institutiilor publice,denumit in prezenta lege “bilant contabil”;

si Ministerul Finantelor stabileste categoriile de persoane care pot tine contabilitatea in partide simpla,precum si cele care intocmesc bilant contabil.

In prezenta lege se stabileste ca inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic,potrivit planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor

de mai sus.

Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,dobindind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit,vizat si aprobat sau le-au inregistrat in contabilitate.

2.

Legea contabilitatii prevede ca inregistrarile din contabilitate a bunurilor mobile si imobile se fac la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei,creantele si datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.

De asemenea se prevede ca persoanele prevazute la articolul 1 au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului:

La inceputul activitatii

Cel putin odata pe an pe parcursul functionarii sale

In cazul fuzionarii/incetarii activitatii si in alte situatii prevazute de lege.

Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii

anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice. Se prevede ca evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii si reflectarea lor in bilantul contabil se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finantelor.

Se specifica faptul ca documentul oficial de gestiune al persoanelor prevazute la articolul 1 il constituie bilantul contabil care trebuie sa dea o imagine fidela si clara,completa a patrimoniului,a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

Comform legii contabilitatii persoanele prevazute la articolul 1 organizeaza si tin contabilitatea ,in compartimente distincte,conduse de directorul financiar-contabil.

Prin exceptie functiile respective pot fi indeplinite si de persoane cu studii medii care au calificarea corespunzatoare cu avizul Ministerului de Finante.

Contabilitatea persoanelor de la articolul 1 poate fi organizata si tinuta si de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice cu calitatea de contabil autorizat.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului,ordonatorului de credite sau altei persoane ce are obligatia gestionarii patrimoniului.

Persoanele fizice de la aliniatul 1 raspund cu personalul din subordine de tinerea contabilitatii; cand contabilitatea nu se tine de persoane autorizate raspunderea revine patronului.

La societatile comerciale unde contabilitatea nu este organizata, nu au personal calificat,sau contaracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii;Ministerul Finantelor stabileste in functie de evolutia inflatiei,de dezvoltarea profesiei limite valorice privind nivelul cifrei de afaceri de la care exista obligatia de a incheia contracte pentru intocmirea bilantului contabil de persoane autorizate.

Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte,nu au personal calificat pentru conducerea contabilitatii si intocmirea darilor de seama privind executia bugetara pot incadra personal de specialitate prin incheiere de conventii civile.

3.

1.2 REGULAMENTUL PRIVIND APLICAREA LEGII CONTABILITATII

1. Potrivit legii contabilitatii obligatia organizarii si conducerii contabilitatii propii revine :regiilor autonome,societatilor comerciale,societatilor agricole,organizatiilor cooperatiei mestesugaresti,Bancii Nationale a Romaniei si societatilor bancare,institutilor publice de subordonare centrala sau locala,unitatilor de asigurari sociale,altele decat cele de stat,sindicatelor,fundatiilor,unitatilor de cult precum si celorlalte persoane care au dobindit personalitate juridica.

Prevederile legii se aplica si persoanelor fizice cu calitate de comerciant,a celor care presteaza activitati independente si care sunt inmatriculate la Oficiul registrului comertului.

2. In aplicarea prevederilor articolului 2 si a articolului 6 din lege persoanele juridice si fizice prevazute la punctu 1,denumite in cuprinsul acestui regulament unitati patrimoniale au obligatia sa asigure in conditiile legii:

Intocmirea documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul unitatii

Inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale

Inventarierea patrimoniului unitatii

Intocmirea bilantului contabil

Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate

Furnizarea,publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute

3. Unitatile patrimoniale se clasifica in mari ,mijlocii si mici.

4. Comform legii documentele justificative ce stau la baza inregistrarilor angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit,vizat aprobat sau inregistrat in contabilitate.

Inregistrarile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor justificative,dupa data de intocmire sau de intrare in unitate, in conturi analitice si sintetice cu ajutorul registrului jurnal si al cartii mari.

5. Inventarierea trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si de pasiv care se inscriu in registrul inventar.Sunt supuse inventarierii si bunurile aflate temporar in pastrare sau in custodie.

6. Registrul jurnal,registrul-inventar si cartea mare cu documentele justificative,precum si bilantul contabil,intocmite potrivit nirmelor constituie documente oficiale pentru exercitarea controlului si pot fi admise ca proba in justitie.

7. Controlul operatiilor patrimoniale se face de catre persoanele care conduc contabilitatea ,care exercita controlul financiar preventiv si de gestiune,cenzori.

4.

8 .Informatiile necesare stabilirii patrimoniului national,executiei bugetului de stat si a intocmirii balantelor financiaresi a bilantului pe ansamblul economiei nationale sunt furnizate de catre unitatile patrimoniale prin bilant contabil si darile de seama.

9. Documentele contabile oficiale se tin in limba romana si in moneda nationala.

10. Operatiile privind investitiile de capital strain titlurile de valoare,comertul exterior prestariile de serviciisi executariile de lucrari externe ,schimbul valutar,operatii in devize se inregistreaza in contabilitate atat in devize cat si in lei.

11. Comform legii contabilitatii Ministerul Finantelor emite:

Planul de conturi general,norme metodologice privind utilizarea lui

Modelele registrelor contabile,formulare comunea activitatii financiare si contabile

Modelele bilanturilor contabile si normele metodologice de intocmire a lor

12. Planul de conturi este destinat tuturor unitatilor patrimoniale ce desfasoara activitati economice.Planul de conturi are 9 clase de conturi notate cu o cifra,grupe de conturi simbolizate cu doua cifre,conturi sintetice de gradul I cu trei cifre,conturi sintetice de gradul II cu patru cifre.

Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii cele din clasele 8-9se vor adapta si completa in functie de specificul activitatii si necesitati propii.

17. Potrivit legii contabilitatii,contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure:

Inregistrarea cronologica si sistematica a operatiilor patrimoniale

Stabilirea totalului,sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor

Intocmirea lunara a balantei de verificare

Prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute,a beneficiilor sau pierderilor

19. In conformitate cu prevederile legii pentru evaluarea elementelor patrimoniale se stabilesc regulile urmatoare:

la data intrarii in patrimoniu:bunurile se evalueaza si se inregistreaza la

valoarea de intrare

b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoare actuala/de utilitate a fiecarui element in parte ,denumita valoare de inventar stabilita in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei.

c) la incheierea exercitiului,elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrarein patrimoniu cu ocazia inventarierii.

d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum:bunurile se evalueaza si

se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

20. Metodele de evaluare alese trebuie sa fie aceleasi in tot timpul exercitiului si de la un exercitiu la altul.

22.Potrivit prevederilor din legea contabilitatii documentul oficial de gestiune al unitatii patrimoniale il constituie bilantul contabil, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara a patrimoniului si completa a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

5.

PREVEDERILE LEGALE A ORGANIZARII CONTABILITATII PATRIMONIULUI

In conformitate cu prevederile legii contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza de regula in compartimente distincte, conduse de contabilul-sef sau directorul financiar-contabil, sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Comform legii se prevede ca obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturi si obligatiile unitatilor patrimoniale,precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestea.

Comform prevederilor din legea contabilitatii specifica faptul ca contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta.;contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric sau numai valoric.

Contabilitatea generala, denumita si financiara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, prevazute in lege si in regulamentul de aplicare a

legii contabilitatii, care au caracter obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile propii cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii,clientii ,furnizorii, bancile,organele fiscale si alte persoane juridice si fizice in sensul prevederilor articolelor din lege.

Tot odata se specifica ca valoarea actiunilor emise sau a altor titluri si a varsamintelor efectuate in contulcapitalului subscris se reflecta distinct in contabilitate.; si contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor.

In lege se prevede ca contabilitatea cheltuielilor de finantare din mijloacele si extrabugetare asigura atat evidenta platilor de casa, cat si a cheltuielilor efective, pe structura clasificatiei bugetare; si se prevede ca contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor.

Comform legii contabilitatii, in contabilitate profitul sau pierderea se stabileste lunar si repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, potrivit legii.

6.

1.4 ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE

Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale , in functie de specificul activitatii si necesitatile propii ale acesteia.

Contabilitatea de gestiune este destinata in principal pentru inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii,respectiv pe activitati, sectii,faze;decontarea productiei,precum si calculul costului de productie al produselor fabricate,lucrarilor executate si serviciilor prestate,inclusiv a productiei in curs de executie.,sa intocmeasca bugetul de venituri si cheltuieli,urmarirea si controlul executarii acestora in scopu cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.

In acest sens pe langa conturile de cheltuieli pe destinatii si de calculatie a costurilor pot fi utilizate conturi de venituri si rezultate analitice corespunzatoare in functie de optiunea fiecarei unitati patrimoniale.

Conturile cu ajutorul carora se realizeaza contabilitatea cheltuielilor de productie si calculatia costurilor sunt conturi de gestiune.

Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiara unde s-au inregistrat dupa natura lor, pentru a le ordona dupa destinatie in vederea calcularii costului efectival productiei obtinute, decontarii acestei productii si stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in scopul efectuarii controlului bugetar asupra costurilor.

In felul acesta se creaza independenta contabilitatii de gestiune fata de contabilitatea financiara.

In planul de conturi general ,aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9-“conturi de gestiune” si au caracteristica principala ca la sfarsitul exercitiuluifinanciar nu apar in bilantul contabil nintucat datele si informatiile pe care le ofera au fost deja inregistrate in contabilitatea financiara.

Aceste conturi au functie contabila mai elastica in ceea ce priveste debitarea si creditarea lor.

Clasa 9 se imparte in 3 grupe:

90”decontari interne”

92”conturi de calculatie”

93”costul productiei”

Aceste grupe se impart si ele astfel:

Grupa 90: 901 “decontari interne privind cheltuielile”

902 “decontari interne privind productia obtinuta”

903 “decontari interne privind diferentele de pret”

Grupa 92: 921 “cheltuielile activitatii de baza”

922 “cheltuielile activitatilor auxiliare”

923 “cheltuielile indirecte de productie”

924 “cheltuieli generale de administratie”

7.

925 “cheltuieli de desfacere”

Grupa 93: 931 “costul productiei obtinute”

933 “costul productiei in curs de executie”

Trebuiesc indeplinite conditii necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale, organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii,organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regululor de intocmitre a bilantului contabil si publicarea acestuia in monitorul oficial al Romaniei,precum si pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile.

1.5. DEFINIREA SI CONTINUTUL COSTULUI DE ACHIZITIE SI A COSTULUI DE PRODUCTIE

In comformitate cu prevederile articolului 7 si a articolului 9 din lege, pentru evaluarea elementelor patrimoniale se stabilesc urmatoarele reguli :

La data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare sau valoare contabila

Valoarea contabila se stabileste astfel :

Bunurile reprezentind aport la capitalul social s-au obtinut cu titlu gratuit, la valoareade utilitate in functie de pretul pietei, stare si amplasare

Bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita si cost de achizitie.

In principiu la intrare stocurile sunt evaluate la costul istoric, identificat bdupa caz, ca fiind costul de achizitie pentru stocurile cumparate, receptia,depozitarea acestora.

Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare,inclusiv taxele de import si celelalte taxa de cumparare, costurile de transport si de manipulare si alte costuri accesorii de achizitie direct imputabile, cu exceptia rabaturilor, remizelor primite de la furnizori.

Altfel spus costul de achizitie este egal cu pretul de facturare minus reducerile comerciale.

Pentru calcularea costurilor de productie cheltuielile ,dupa natura lor, inregistrate in contabilitate se pot grupa astfel:

Cheltuieli directe: care cuprind materii prime,materteriale directe, remuneratii directe,contributia privind asigurarile sociale si protectia sociala si alte cheltuieli directe.

Cheltuieli indirecte : sau cheltuieli comune ale sectiei cuprind cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor si cheltuielile generale ale sectiei.

8.

Cheltuieli de desfacere care sint ocazionate de vanzarea produselor fabricate

Cheltuieli generale de administratie: sunt determinate de administrarea si conducerea unitatii patrimoniale in ansamblul ei.

Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, formeaza costul de productie.

Se mai poate defini costul de productie si astfel ,acesta cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materialelor, celelalte c cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunurilor.

De asemenea pot fi incluse dobinzile la credite bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei.

Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sunt in general excluse din costul de productie,in afara de cazul in cand conditiile specifice de exploatare justifica luarea lor in consideratie.

Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere se obtine costul complet al acestora.

Nu se include in costul de productie costul subactivitatii.

Cheltuielilr financiare nu se include in costul de productie, nici cheltuielile exceptionale.

In toate cazurile cand in contabilitatea de gestiune s-au inclus in costurile de productie alte elemente decat cele prevazute la articolul 19 litera "a” la inchiderea productiei in curs de executie, acestea se vor exclude din costul de productie fiind considerate costuri neincorporabile.

Cheltuielile indirecte de productie se repartizeaza asupra costurilor in raport de costul de sectie ,salariile directe, consumurile de materiale directe, orele de functionare a utilajelor si alti factori care sa asigure repartizarea rationala a acestor cheltuieli asupra produselor, lucrarilor executate, serviciilor prestate.

Cheltuielile de desfacere se adauga la costul de productie al produselor pentru care s-au efectuat, iar in cazul in care identificarea lor nu este posibila pe produs, acestea pot fi repartizate asupra costului acestora proportional cu greutatea sau volumul produselorlivrate sau in functie de alte criterii.

Cheltuielile directe, indirecte ,de desfacere, si cele generale de administratie se pot grupa in functie de dependenta lor fata de volumul de productie in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe.

Cheltuielile variabile sunt acelea a caror marime evolueaza proportional cu productia, fiind relativ constante pe unitatea de produs precum : consumuriile de materii prime si materiale auxiliare directe, remuneratii directe, energia, combustibilul, alte cheltuieli.

9.

Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de oscilatiile volumului de productie precum : cheltuieli generale ale intreprinderii, o parte din cheltuielilecomune ale sectiei si din cheltuielile de desfacere.

Evaluarea elementelor patrimoniale se poate face la inchiderea exercitiului,si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu. Pentru elementele de activ diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate.

Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii sau se constituie un provizion cand deprecierea este reversibila.

Pentru elementele de pasiv diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, elementele se mentin la valoarea de intrare. Diferentele constatate in plus se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion, valoarea elementelor se mentine la valoarea lor de intrare.

Se poate face evaluare la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum,bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

DETERMINAREA COSTULUI SUBACTIVITATII

Prin aplicarea metodelor de calculatie a costurilor prevazute in regulament, este necesar sa se asigure determinarea costului subactivitatii.

De regula acest cost nu se include in costul produselor ci se reflecta direct in rezultatul exercitiului.

Costul subactivitatii reprezinta acea parte a cheltuielilor fixe aferente gradului de neutralizare a capacitatii.

Costul subactivitatii se poate determina dupa formula :

nivelul real al activitatii

Costul = cheltuieli * (1- )

subactivitatii fixe nivelul normal al activitatii

10.

Pentru stabilirea nivelului de activitate pot fi luate in calcul: volumul productiei, ore de functionare a utilajelor, gradul de utilizare a capacitatii de productie sau alti factori.

In costul subactivitatii vor fi incluse si pierderile din rebuturi determinate de esecul tehnic al productiei.

METODE DE CALCULARE A COSTURILOR

Calculatia costurilor de productie poate fi efectuata dupa metoda costurilor standard sau normate, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda costurilor directe sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala, in functie de organizarea procesului de productie, specificul activitatii si necesitatiile propii.

Metoda costurilor standard sau normate consta in determinarea cu anticipatie fata de punerea in fabricatie a produselor atat a cheltuielilor directe cat si a celor indirecte cuprinse in costul de productie sub forma unor antecalculatii.

Abaterile de la costurile standard se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte .

Prin adaugarea sau scaderea lor, dupa caz, la costurile standard, se determina costurile efective ale productiei obtinute.

Metoda pe comenzi se aplica, de regula, in productia industriala sau de serie.

La aplicarea acestei metode, obiectul evidentei si calcularii costurilor efective il constituie comanda lansata pentru o anumita cantitate de produse sau de semifabricate, care reprezinta elemente asamblabile ale produselor.

Metoda consta in colectarea cheltuielilor directe pe comenzi si repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe fiecare comanda in parte, prin procedee conventionale.

Costul unitar se calculeaza, dupa, dupa terminarea comenzii,prin impartirea acestor cheltuielila numarul de unitati produse din fiecare comanda.

In cazul in care se fabrica loturi npartiale de produse care se predau la magazie inainte de terminarea intregii comenzi, aceste produse se evalueaza , in lipsa costului efectiv, la costul antecalculat sau la costul efectiv al produselor similare.

La decontarea pertiala, cheltuielile ce se repartizeaza asupra produselor terminate si predate la magazie nu vor putea depasi suma cheltuielilor efective, inregistrate la comanda in cauza.

Metoda de evaluare adoptata la inceputul anului pentru aceleasi produse se mentine pana la sfarsitul anului. Eventualele diferente care apar la determinarea comenzii se include in costul efectiv al ultimului.

11.

Metoda pe faze este folosita ,in unitatile patrimoniale care au ca obiect productia de masa, unde pentru obtinerea produsului finit se pargurg in procesul de fabricatie mai multe faze.

Obiectul de calculatie il constituie produsele si fazele parcurse in procesul de fabricatie ,costurile de productie fiind inregistrate in conturi deschise lunar pe fiecere faza, astfel ca la finele perioadei de gestiune, prin cumularea cheltuielilor in ultima faza de productie, sa se obtina costul efectiv al produsului finit.

Metoda globala se aplica de catre unitatile care fabrica un singur produs, la care , de regula, la sfarsitul perioadeinu exista semifabricate sau productie neterminata.

Costul pe unitatea de produs se stabileste prin impartirea costurilor totale de productie la cantitatea obtinuta din prudusul in cauza.

Metoda costurilor directe presupune gruparea cheltuielilor in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile si includerea in costul efectiv al produsului numai a celor variabile.

Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieliale perioadei si afecteaza marja, respectiv diferenta dintre pretul de vanzare si cheltuielile variabile.

STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

Demersul contabil in intreprinderile multi nationale sau in intreprinderile mari ce sunt cotate pe pietele financiare este sinonim cu apelul la un limbaj comun in materie de contabilitate la nivel mondial.

In acest scop la 29 iunie 1973 la Londra reprezentantii principalelor organizatii contabile din Australia, Canada, Franta, Germania, Japonia,Marea Britanie si SUA au Comisia Internationala A Normelor Contabile(IASC).

Din 1983 membrii IASC include toate organismele profesionale contabile membre ale Federatiei Contabililor; la modul general obiectivul IASC este de a realiza uniformizarea principiilor contabile utilizate pentru situatii financiare ale intreprinderii si ale altor organisme din lumea intreaga.

IASC 2. CONTABILITATEA STOCURILOR

Obiectivul acestuia este descrierea tratamentului pentru contabilitatea stocurilor in sistemul costului istoric.

Standardul furnizeaza indicatiile practice referitoare la :

Determinarea costului stocurilor

12

Recunoasterea ulterioara a acestor costuri drept cheltuieli , inclusiv orice reducere pana la valoarea realizabila neta.

Standardul se aplica la contabilitatea stocurilor in situatiile financiare intocmite in sistemul costului istoric cu exceptia urmetoarelor categorii de stocuri :

Productia in curs de executie.Obtinerea in cadrul contractelor de constructii inclusiv contractele de prestari servicii direct legate de acestea.(IASC 11”contracte de constructii”)

Instrumentele financiare

Stcul de pasari, de animale,produse agricole, forestiere, miniere, ce aprtin producatorilor in cazul in care sunt evaluate la valoarea realizabila neta pe baza unor practici bine stabilite din anumite sectoare.

Stocurile sunt active:

Detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii

In curs de productie in vederea vanzarii

Sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce vor fi folosite in procesul de productie, pentru prestarea de servicii.

Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii.

Stocurile include :

Bunuri cumparate si detinute cu scopu revanzarii.Terenurile si alte propietati imobiliare detinute cu scopul de a fi revandute.

Produsele finite si productia in curs de executie

Materii prime, materiale, alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie

Costul stocurilor cuprinde toate cheltuielile aferente achizitiei si prelucrarii si alte costuri suportate de intreprindere pentru a aduce stocurile in forma si locul in care se gasesc in prezent.

Costul de achizitie a stocurilor cuprinde pretul de cumparare, taxe de import si alte taxe cu exceptia acelora pe care intreprinderea le poate recupera de la autoritatile fiscale.

Costul de transport, manipulare si alte costuri ce pot fi atribuite achizitiei de produse finite, materiale si servicii.

Costul de prelucrare a stocurilo cuprinde :

Costuri directe si costuri indirecte de productie care cuprind:

a) regia fixa formata din costuri indirecte care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei

b) regia variabila formata din acele costuri de productie care variaza direct proportional/aproapr direct proportional cu volumul productiei.

Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde :

manopera, alte costuri legate de personal direct angajate in furnizarea de servicii, cheltuieli cu regia fixa si variabila.

13.

Tratamentul contabil de baza este acela ca , costul istoric cu exceptia celor care nu sunt fungibile sau sunt destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin metoda FIFO sau a costului mediu ponderat.

Metoda FIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie a primei intrari.Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite di gestiune se evalueaza la costul de achizitie a lotului urmator cronologic.

Costul mediu ponderat presupune calculul costului aferent fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor similare aflate in stoc la sfarsitul perioadei si a costurilor elementelor similare produse/ cumparate in cursul perioadei.

Tratamentul contabil alternativ presupune ca , costurile stocurilor cu exceptia celor care nu sunt fungibile sau sunt destinate unor comenzi distincte trebuie determinate prin metoda LIFO.

Metoda LIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite din gestiune se evalueaza la cost de achizitie a lotului anterior cronologic.

Valoarea realizabila neta se foloseste cand costurile stocurilor nu vor fi recuperate, valoarea acestora trebuie diminuata pana la aceasta valoare pentru respectarea principiului prudentei.

Cand stocurile sunt vandute ,valoarea lor contabila trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada cand a fost recunoscut venitul corespunzator.

IASC 18 “Venituri”

In cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare, veniturile sunt definite drept majorari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul exercitiului financiar in urma intrarilor activelor sau a diminuarii obligatiilor.

Termenul de venituri include acele venituri care apar in cursul desfasurarii de o intreprindere a activitatii sale curente si e regasit sub diferite denumiri ca : vanzari, onorarii, dobanzi, redevente.

Obiectivul este prescrierea tratamentului contabil a veniturilor generale de diverse tipuri de tranzactii si evenimente.

In contabilizarea veniturilor este importanta determinarea momentului la care trebuie recunoscut un venit. Acesta este recunoscut cand exista posibilitatea ca societatii sa-i revina in viitor anumite beneficii economice.

Standardul trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor provenite din :

Vanzarea bunurilor

Prestarea de servicii

Utilizarea de terti a resurselor intreprinderii care genereaza venit ca : dobinzi, dividende.

Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate in cursul activitatii obisnuite , cand aceste fluxuri se manifesta in cresteri ale capitalurilor propii altele decat cele provenite din partea participantiilor la acest capital propiu.

14

Veniturile include doar fluxurile brute de beneficii economice primite/ de primit de catre societate in nume propiu, sunt excluse din venituri sumele colectate in numele unor terte parti ca : taxe pentru bunuri si servicii, tva ,acestea nu au ca rezultat cresteri ale capitalurilor propii.

Veniturile trebuiesc evaluate la valoarea justa a mijloacelor de plata de primit sau primite. Suma veniturilor dintr-o tranzactie este determinata de obicei printr-un acord intre societate si utilizatorul activului.

Criteriile de recunoastere a veniturilor din vanzarea bunurulor sunt aplicate separat pentru fiecare tranzactie pentru a putea reflecta realitatea econimica.

Venitul din prestarea serviciilor presupune ca atunci cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi estimat in mod rezonabil venitul aferent tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in functie de stadiul de executie a contractului la data inchiderii exercitiului.

Veniturile generate de utilizarea de catre terti a activelor societatii ce genereaza dobinzi, dividende trebuie recunoscute cand :

Este posibil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa intre in societate

Suma veniturilor poate sa fie determinata in mod rezonabil.

Principiile schimburilor de bunuri sau servicii sunt :

cand bunurile/ serviciile schimbate sunt de natura si de valori similare nu se contabilizeaza nici un venit

in cazu unui schimb contra unor bunuri/servicii primite corecteaza cu sumele lichiditatilor transferate

cand valoarea bunurilor /serviciilor primite nu poate fi masurata in mod fiabil valoarea bunurilor /serviciilor cedate se trece drept baza de referinta.

Un venit financiar poate fi determinat fie prin diferenta fata de pretul utilizat in conditiile in care plata s-ar fi facut imediat, fie prin actualizarea ansamblului incasarilor viitoare la rata dobinzii pe care ar procurao un activ financiar de risc echivalent cu cel al cumparatorului.

CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Contabilitatea stocurilor si a comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale , destinate :

Fie a fi vandute in aceiasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie

Fie a fi consumate la prima utilizare a lor

In cadrul stocurilor propiu zise se cuprind :

15.

marfurile, bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii

materiile prime , care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, sau transformata

materiale consumabile care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit.

Produsele, respectiv – semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza tertilor.

produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime procesul de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii, sau a fi livrate tertilor.

Produsele reziduale reprezentand rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile

animale si pasari , respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel, crescute si folosite pentru reproductie , animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, si animalele pentru productie.

Ambalajele

In categoria ambalajelor se include ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii comform contractului.

Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circula pe baza de decontare ci se folosesc numai in interiorul unitatii patrimoniale se inregistreaza in contabilitate in categoria obiectelor de inventar.

O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii.

Obiectele de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora.

Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunurile care achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii.

Valoarea obiectelor de inventar se include in cheltuieli integral, la darea lor in folosinta, sau esalonat, intr-o perioada de cel mult trei ani.

Valoarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor cu destinatie speciala (SDV) si a paratele de masura si control (AMC) afectate fabricarii produselor in serie sau in masa se include de regula esalonat in costurile de productie ale acestor produse.

Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. Tot in cadrul productiei in curs de executie se cuprind si lucrarile si serviciile, studiile in curs de executie sau neterminate.

16.

Bunurile de natura celor prevazute mai sus sunt considerate ca fiind in propietatea unitatii patrimoniale care le detine aici incluzindu-se si bunurile aflate in custodie, in prelucrare sau consignatie la terti.

Potrivit legii detinerea de valori materiale si banesti sub orice formra si cu orice titlu, a oricaror drepturi si obligatii patrimoniale, precum si efectuarea de operatii patrimoniale, fara inregistrarea lor in contabilitate sunt interzise.

In aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure :

receptionarea tuturor materialelor intrate in patrimoniul unitatii si inregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare,in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune.

In situatii de decalaje ivite intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in propietate unitatii patrimoniale se procedeaza astfel : – bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in patrimoniu

bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate

In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea de bunurilor acestea se se inregistreaza ca iesiri din patrimoniu astfel : bunurile livrate dar nefacturate se inregistreazaca iesiri din gestiune, si bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in contabilitate.

Bunuri aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerve, de propietate se inregistreaza la intrari si la iesiri atat in gestiune cat si in contabilitate.

La intrarea in patrimoniu bunurile materiale se evalueaza si se

inregistreaza in contabilitate astfel :

materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje aste bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achizitie.

Productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, obiectele de inventar, ambalajele la costul de productie.

Animalele si pasarile la costul de achizitie sau costul de productie.

La iesirea din patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei “costului mediu ponderat” CMP, metodei “ primei intrari – primei iesiri” FIFO sau a metodei “ultimei intrari –prime iesiri” LIFO.

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la pretul standard pe baza preturilormedii ale bunurilor respective, denumite si preturi de inregistrare.

Diferentele de pret astfel satbilite la intrarea bunurilor respective in patrimoniu se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor.

Repartizarea diferentelor de pret asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor se face cu ajutorul unui coeficient astfel :

17.

Coeficient sold initial a diferentelor de pret + diferente de pret a intrarilor

de repartizare =

Sold initial + valoarea intrarilor la

a stocurilor la pret de inregistrare pret de inregistrare

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare si suma rezultatase inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la finele perioadei prin metode tehnice de constatare a gradului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acestora la costurile de productie.

Potrivit legii contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric prin folosirea inventarului permanent sau intermitent.

Daca se foloseste inventarul permanent in contabilitate se inregistreaza toateoperatiile de intrare si iesire.Daca se foloseste inventarul intermitent se stabilesc iesirile si inregistrarea lor in contabilitate pe baza stocurilor la finele perioadei.

Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de inventar ,produse si alte bunuri si productia in curs de executie se constituie provizioana pe seama cheltuielilor.

PRINCIPII CONTABILE

Pentru a da o imagine fidela a patrimoniului ,a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute trebuie respectate, cu buna credinta , regululie privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt :

Principiul prudentei: potrivit acestuia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor , tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generale de desfasurare a activitatii exercitiului curent sau ulterior.

Principiul permanentei metodelor : care conduce la continuarea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand compatibilitatea in timp a informatiilor contabile.

18.

Principiul continuitatii activitatii : potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere a activitatii.

Principiul independentei exercitiului : care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera.

Principiul intangibilitatii bilantului de dechidere: a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

Principiul necompensarii: potrivit caruia elementele de activ trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.

19.

CAPITOLUL II: TENDINTE ALE ORGANIZARII CONTABILITATII DE GESTIUNE PE PLAN MONDIAL

2.1. Clasificarea cheltuielilor, a costurilor si a productiei

Pentru o calculare corecta a costului de productie este necesr ca la inregistrarea cheltuielilor ocazionate de acesta sa se tina seama de destinatia ei si importanta acesteia, de locurile de productie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor si partcularitatile pe care le prezinta. Pentru delimitarea cheltuielilor se urmaresc cativa pasi:

Primul pas in definirea cheltuielilor este faptul ca activitatile desfasurate de catre o intreprindere sunt consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.In conditiile in care consumurile de bogatie obtinuta sunt evaluate si masurate in unitati menetare, ale capata expresia generica de cheltuieli.Definirea cheltuielilor prin prisma consumurilor este cel mai des utilizata in teoria si practica economica.Astfel pentru a dobandi sau fabrica un anumit bun material sau serviciu o persoana juridica /fizica trebuie sa renunte la o “sansa”, tradusa printr-o utilizare de resurse.

Un al doilea pas este circumscrierea la nivelul intreprinderii cu activitati industriale si comerciale a cheltuielilor si costurilor.Pentru a produce , intreprinderea are nevoie de resurse economice, pe care le achizitioneaza de pe piata, efectuind cheltuielile corespunzatoare.Pe masura ce aceste resurse sunt consumate in vederea obtinerii de produse si servicii ele devin costuri;astfel produsele si serviciile sunt purtatoare atat de costuri cat si de rezultate.

Al treilea pas pentru definirea costurilor este stabilirea perioadei de referinta.Orice cheltuiala trebuie asociata unei perioade de gestiune ca sistem de referinta si poate fi anuala/ interimara(zi, luna).Raportate la perioada de referinta ,cheltuielile pot fi curente, in avans , de repartizat asupra mai multor perioade si de plata/realizat.

Cheltuielile curente cuprind cheltuieli recunoscute de rezultatul perioadei(consum de materii prime). Cheltuielile in avans sunt constatate in perioada “N” dar recunoscute de rezultatul perioadei”N+1”(plata/incasarea anticipata a chiriilor).

Cheltuielile de repartizat asupra mai multor perioade sunt constatate in perioada “N”,dar recunoscute in rezultatul perioadei “N+1”(cheltuieli cu reparatii capitale).

Cheltuielile de plata sunt consumuri constatate la inchiderea perioadei pentru care nu s-au primit/intocmit documentele justificative care angajeaza cheltuielile.

financiare, contabilitatea trebuie sa inregistreze la timp si in totalitate cheltuielile de exploatare.

20.

Inregistrarea corespunzatoare a cheltuielilor de exploatare si calcularea cu exactitate a costului productiei fabricate,trebuie sa aibe in vedere pe langa clasificatia productiei si a locurilor de productie care au ocazionat cheltuielile in cauza si diferitele feluri /categorii de cheltuieli cu partcularitatile acestora.

Astfel devine necesara clasificarea cheltuielilor de productie dupa anumite criterii, in functie de scopul urmarit. Cheltuielile din contabilitatea financiara sufera “retractari” inaintea integrarii lor in costuri avand ca obiect fie eliminarea anumitor cheltuieli/ substituirea unora dintre ele, fie crearea altora. Se pot distinge urmatoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli incorporabile

b) cheltuieli neincorporabile

c) cheltuieli supletive

a) cheltuielile incorporabile: sunt de regula cheltuieli angajate ,recunoscute drept costuri ale perioadei si costuri ale produsului in contabilitatea interne.Ele figureaza atat in contabilitatea financiara cat si in cea interna.Iin functie de nivelul lor de incorporare se disting:

a1) Cheltuieli integral incorporabile: se include in costuri cu o suma identica celei inregistrate in contabilitatea financiara, precum:cheltuielile de exploatare,avand un caracter normal in raport cu activitatea intreprinderii;cheltuieli cu dobanzile,pentru activitatea cu ciclu lung de fabricatie.

a2)Cheltuieli calculate: sunt cheltuieli incorporate in costuri pentru un total diferit de cel ce figureaza in contabilitatea financiara.Exista trei tipuri de cheltuieli calculate:

cheltuieli de folosinta: sunt cheltuielile care se substituie cheltuielilor cu amortizarea din contabilitatea financiara.pentru a evita criterrle pur conventionale care servesc calcului amortizarilor in contabilitatea financiara se pot determina pentru includerea pe costuri”cheltuieli de folosinta” care difera de amortizari prin:

-baza de amortizare a unei imobilizari trebuie sa fie valoarea ei actuala si nu valoarea ei de origine(costul istoric)pentru a tine cont de costul real de inlocuire.

-durata de amortizare trebuie sa fie o durata probabila de utilizare

-cheltuiala de folosinta se incorporeza in costuri pe toata perioada de utilizare

a3) cheltuieli preliminate:sunt cheltuieli incorporate in costuri ce se substituie provizioanelor inregistrate in contabilitatea financiara, constituite pentru reparatii capitale si alte provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii.Provizioanele pentru deprecierea elementelor de activ nu pot face obictul calculatiei costurilor.

a4) Cheltuieli anticipate:”abonamentul” cheltuielilor anticipate permite integrarea in costuri a cheltuielilor din contabilitatea financiara.Perioada de calcul a costurilor este de regula luna,cheltuielile efectuate deja au fost inregistrate in contabilitatea financiara ca si cheltuieli in avans si vor fi incluse lunar in costuri in mod esalonat.

b)cheltuieli neincorporabile: nu sunt costuri ale produsului, ele reprezinta cheltuieli inregistrate in avans in conturile din clasa 6 din contabilitatea financiara si sunt eliminate din contabilitatea de gestiune pentru ca nu corespund conditiilor normale de functionare si de realizare a obiectului de activitate al intreprinderii.

21.

Se pot aminti:

– cheltuieli generale de administratie

– cheltuieli de desfacere

– cheltuieli financiare si exceptionele

De asemenea nu trebuie sa se includa in costul de productie costul subactivitatii.In costul subactivitatii se include pierderile din rebuturi.Nivelul de activitate se poate calcula in functie de volumul productiei,fie de numarul de ore de functionare a utilajului.

c) cheltuieli supletive :sunt costuri recunoscute in contabilitatea de gestiune fara a se regasi in cea financiara si se poate calcula costuri comparate intre intreprinderi concurente.Cheltuielile supletive pot fi:

-remuneratia capitalurilor propii:calculata la nivelul ratei medii a dobanzilor, capitalurilor imprumutate

-remunerarea intreprinzatorului individual permite compararea mai realista a doua intreprinderi in care personalul de conducere este salariat si a carui remunerare este o cheltuiala.

Din punct de vedere al naturii /continutului economic,cheltuielile de productie se impart in: cheltuieli materiale: reprezentate prin consumuri de mijloace de productie, consum de mijloace de munca.;cheltuieli salariale: reprezentate de consumul de forta de munca si sunt sub forma remuneratiilor salariale,plata contributiei unitatii la asigurarile sociale.

Dupa componenta cheltuielile de productie se impart in: cheltuieli simple: au continut omogen, sunt formate dintr-un singur element de cheltuiala care nu se mai poate descompune; cheltuieli comlexe: sunt formate din mai multe elemente a cheltuielilor simple.

Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesu de productie sunt: cheltuieli de baza: sunt cele ocazionate de desfasurarea procesului tehnologic: cheltuieli de regie: nu au legatura directa cu procesul tehnologic, sunt efectuate in scopu crearii conditiilor normale de desfasurare a muncii, a conducerii productiei si a activitatii.

Dupa modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie sunt:cheltuieli directe :se identifica pe un anumit obiect de calculatie inca din momentul efectuarii lor si se include direct in costul obiectelor;Cheltuieli indirecte: privesc financiar fabricarea mai multor produse ,executarea mai multor lucrari,servicii/comenzi,faze ca obiecte de calculatie.

Dupa comportamentul lor fata de volumul fizic al productiei,cheltuielile de productie se impart in: cheltuieli variabile:pe total isi modifica nivelul odata cumodificarea volumului fizic a productiei;Cheltuieli fixe: nu-si modifica nivelul indiferent de modificarea volumului fizic al productiei.

Din punct de vedere cum participa la crearea de noi valori avem:cheltuieli productive: au drept rezultat crearea de noi valori;cheltuieli neproductive:nu produc noi valori,ele apar datorita unor lipsuri pe linia organizarii productiei.

22

Din punct de vedere al scopului urmarit,cheltuielile sunt:

Dupa natura lor: – cheltuieli de exploatare

– cheltuieli financiare

– cheltuieli exceptionale

Dupa destinatie: – cheltuieli directe

– cheltuieli indirecte

– cheltuielil de desfacere

– cheltuieli generale de administratie

Cheltuielile directe + chletuielile indirecte = costul de productie

Costul de productie +cheltuieli generale de administratie+cheltuieli de desfacere=costul complet.

Din punct de vedere al posibilitatilor de evaluare a deciziei, cheltuielile de productie se pot grupa:controlabile,necontrolabile,indiferente,de oportuitate,relevante,ascunse,marginale.

Nu trebuie confundate notiunile de cost si de cheltuiala,in sens larg cheltuiala este sinonima cu o “dare de bani”,o plata.Platile constituie in toate cazurile cheltuieli numai in sens financiar.

Factorul determinant care hotaraste daca o cheltuiala in sens financiar constituie un element de cost ,este consumul;adica legatura ei nemijlocita cu o activitate concreta,productiva si nu dare de bani.

Procesele de evaluare, masurare,clasificare,calcul denumesc calculatia costurilor.

Obiectul calculatiei costurilor il reprezinta colectarea si ventilarea veniturilor si cheltuielilor in vederea determinarii costurilor si rezultatelor analitice ale intreprinderii.

Calculatia costurilor se delimiteaza simultanca instrument international si ca instrument de gestiune vizand imbunatatirea performantei intreprinderii.

Campul de aplicare este variat si astfel se poate calcula costul unei functiune economice a intreprinderii, a unui mijloc de exploatare,unui produs.

Se disting urmatoarele tipuri de costuri:

Costul aprovizionarii: reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate in procesul de aprovizionare.

Costul productiei: valoarea materialelor consumate si suma cheltuielilor reclamate de prelucrarea materialelor comform procesului tehnologic.

Costul distributiei: cuprinde totalitatea cheltuielilor aferente depozitarii, manipularii,transportului,cheltuielilor de publicitate,ambalare.

Costul administratiei: reprezinta suma chletuielilor ,serviciilor functionale, cercetare, informatica.

Existenta elementelor stocabile determina alegerea procedurii de atasare a echivalentului resurselor cumulate.Din acest punct de vedere se disting doua tipuri de costuri:

Costul produsului :reprezinta costul atasat unui element stocabil si va servi la evaluarea stocurilor.

Costul perioadei: este costul ales si recunoscut de contul de rezultate in perioada de referinta.

23.

Costul produsului va tranzita intotdeauna printr-un stoc,alegerea intre costul perioadei si costul produsului are un impact important asupra contului de rezulatate,pentru ca costurile recunoscute si puse in contrapartida cu vanzarikle acelei perioade vor depinde de alegerea facuta.

Calculul rezultatului de exploatare,poate fi realizat in doua maniere: prima specifica practicii anglo-saxone,compara direct vanzarile si costurile produselor vandute,plus cheltuieli neimputabile produselor. Al doilea mod este cel continental si consta in atasarea consumurilor constatate la ansamblu contrapartizilor ce le-au generat.

Anglo-saxon

continental

Momentul de calcul delimiteaza doua tipuri de costuri:costuri efective: calculate “aposteori” proceselor, activitatilor de realizare a produselor;costuri prestabilite: calculate anterior realizarii proceselor,faptelor,activitatilor/produselor ce reclama estimarea consumurilor de resurse.

Cost-controlul este o descompunere in sarcini productive si permite controlul riguros a costurilor si o ameliorare a randamentelor, si consta in confruntarea periodica intre standarde si realizari, pentru a pune in evidenta abaterile.

Postcalculatiile pot fi in raport de scopul urmarit si metodologia folosita:

Calculatii contabile

Calculatii statistice

Calculatii de analiza si control

Tipurile de costuri pot fi grupate dupa urmatoarele criterii:

Dependenta fata de variatia nivelului de activitate: se pot determina costurile ce corespund unui anumit nivel de activitate.Se disting:costuri variabile: sunt costuri constituite din cheltuieli pentru care consumul valoric de resurse se modifica in acelasi sens cu modificarea volumului fizic al productiei. Aceste cheltuieli sunt legate de functionarea intreprinderii, evolutia lor depinde de gradul de utilizare,intensitate si randament in utilizarea mijloacelor disponibile,si se mai

24.

numesc costuri operationale;costuri fixe: sunt constituite din cheltuieli al caror nivel este constant si sunt legate de existenta intreprinderii si corespund pentru fiecare perioada unei capacitati de productie determinata.

Modul de identificare a consumurilor de resurse pe obiecte de calculatie diferentiaza doua tipuri de costuri:costuri directe: sunt costuri constituite din cheltuieli pentru care echivalentul valoric al consumurilor de resurse poate fi identificat in costul produsului.Ele reflecta legatura de cazualitate intre consumurile de resurse si produsele care le genereaza;costuri indirecte:sunt costuri constituite din cheltuieli pentru care echivalentul valoric al consumului de resurse nu se regaseste in contul produsului decat dupa calcule ulterioare.

Distinctia “costuri directe/costuri indirecte”poate fi estinsa daca se au in vedere si alte posibilitati de identificare a consumului de resurse. Ansamblul cheltuielilor ce se incorporeaza in costuri se descompun astfel:

I costuri variabile directe: cuprind cheltuieli ce depind de variatia nivelului de activitate si se regasesc in costul obiectului de calculatie.

II costuri variabile indirecte: cuprind cheltuieli care se modifica la variatia volumului de activitate fara a fi afectate costul unui produs .

III costuri fixe directe: cuprind cheltuieli ce pot afecta costul unui produs ,dar sunt independente de volumul de activitate.

IV costuri fixe indirecte:cuprind cheltuieli ce nu se modifica in in functie de volumul de activitate.

Sfera de cuprindere a cheltuielilor incorporabile in costul produsului pentru o perioada determinata , costu unui produs poate fi corelat fie incorporand toate cheltuielile din contabilitatea finaciara. Exista doua categorii de costuri:

Costuri complete: cuprinde cheltuieli in costul unui produs,delimitate in costuri directe si indirecte.

Costuri partiale: este costul ce cuprinde doar o categorie de cheltuieli si anume cele ce formeaza costuri variabile.

Pentru caracterizarea comportamentului costurilor in functie de volumul fizic al activitatilor se poate utiliza: indicatorul gradului de reactie a costurilor : si exprima raportul dintre cresterea /descresterea costurilor totale(c) fata de cresterea /descresterea variabilei independente “x”.

25.

gr= c/c / x/x

Evolutia costurilor antreneaza efecte(E) pozitive /negative.

E=C0 (X1 /X0 –1) (1-gr) C0= nivelul costurilor totale in perioada de

baza

X0,1=volumul fizic al productiei in perioada

curenta.

Costurile variabile se calculeaza cu formula:

Cv=cv * x Cv=costuri variabile totale

cv=cost unitar variabil

x=volum fizic

Orice modificare a volumului fizic”x” , va determina o modificare directa a costurilor totale.

Costuri proportionale: sunt costuri care in totalitatea lor isi modifica nivelul in acelasi sens si in aceiasi proportie cu modificarea volumului productieisi pe unitatea de produs raman constante.

Costuri progresive: exprima consumurile de resuse al caror ritm de crestere este superior ritmului de crestere a volumului fizic al productiei.

Costuri degresive: sunt costuri care cresc intr-o proportie mai mica decat cresterea volumului fizic al productiei.

Costuri flexibile: au o evolutie neregulata, ele pot evolua liniar sau neliniar.

Costul de oportunitate: este lipsa de castig rezultata din renuntarea pe care o implica o alegere oarecare,poate fi considerat diferenta intre marja generata de un plan de actiune si cea superioara pe care ar genera-o cea mai buna decizie.

Costul marginal :sunt “costuri maxime admise”pentru producerea unor cantitati de bunuri cu randamentul cel mai scazut al fortelor de productie.

Dupa destinatie si importanta productia se imparte astfel:

Productie de baza: este cea care formeaza obiectul activitatii principale a intreprinderii si consta in obtinerea de produse finite, semifabricate, lucrari,servicii destinate vanzarii. Obtinerea ei are loc in cadrul sectiilor principale de productie care se mai numesc sectii de baza.

Productia auxiliara: asigura desfasurarea normala a productiei de baza. Aici se cuprinde: fabricarea de produse secundare, executare de lucrari si servicii ca:productia sectiei de scularie, a centralei de apa. Obtinerea productiei se face in sectii auxiliare.

Productia anexa: asigura desfasurarea normala a productiei de baza a intreprinderii, are drept scop satisfacerea unor nevoi social-culturale si de trai a personalului muncitor. Obtinerea ei are loc in sectii neindustriale.

26.

Clasificarea productiei este importanta pentru organizarea contabilitatii cheltuielilor de productie si calculul costului sau ,in sensu ca determinarea , delimitarea si inregistrarea cheltuielilor se face pe sectii si locuri de productie care le-au ocazionat.

Evolutia si clasificarea metodelor de calculatie

a costurilor si particularitatile acestora

In pas cu dinamica vietii economico- sociale,a concurentei accentuate pe piata si a tendintelor spre o societate a informatiilor, pentru managementul intreprinderii se ridica probleme noi in domeniul efectuarii controlului si luarii de decizii tactice si strategice ,pe baza calculatiei costurilor si a rezultatelor.

In acest sens au aparut diverse sisteme, forme si metode de calculatie a costurilor si rezultatelor intreprinderii, in special in SUA, Germania,Japonia.

In perfectionarea metodelor de calculatie a costurilor s-a pornit de la convergente si divergente, cautand avantajele si inlaturand greselile. Spre exemplu calculatia costurilor pe activitati(ABC) este una dintre ultimele cuceriri in domeniul calculatiei costurilor. Originea ei se afla in SUA, baza ei se considera a fi lucrarea “The hidden factoty”, elaborata de Jeffrey G.Miller si Thomas E.Vollmann. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si mlocurile de costuri comune(indirecte), ajungand la concluziaca psul hotarator pentru controlul costurilor indirecte, consta in elaborarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri.

Prima incercare de realizare a unui nou sistem in calculatia costurilor a fost facuta in anul 1987 de catre Kaplan, Cooper si Johnson. Straduintele celor trei autori pot fi rezumate la transpunerea si aplicarea instrumentarului si metodologiei marimilor directe de referinta, cu dubla functie elaborate si dezvoltate de W.Kiger, in calculatiile costurilor pe activitati (ABC), pe sectoare de productie, asupra sectoarelor auxiliare. Totodata in SUA a aparut un sistem numit “Activity Based Costing”.

In Germania a inceput odata cu publicarea cartii lui Hovath/ Mayer, in 1989 in scopu unei mai bune transparente a costurilor si a unor strategii mai eficiente. Metoda de calculatie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare dupa anumite principii, a costurilor incorporabile pe locuri de costuri, pe produse,pe grupe, pe lucrari, intr-o anumita perioada de gestiune, si a procedeelor care conduc la cuantificarea corelatiei dintre aceste costuri si productia ce le-a ocazionat, in vederea determinarii costului intregii productii.

Metoda de calculatie nu se poate reduce doar la calcule matematice, ci ea trebuie sa fie un mijloc eficient de control operativ a tuturor consumurilor, determinate de obtinerea si desfacerea produselor, un instrument real al aotogestiunii, vizand realizarea unui sistem informatoinal al costurilor, care sa asigure operativitate, relevanta, simplitate si exactitate.

27.

Aplicarea acestor metode este influetata de specificul procesului tehnologic,complexitatea si modul de organizare a productiei, varietatea produselor fabricate, de gradul de mecanizare si automatizare a lucrarilor contabile. In literatura de specialitate metodele privind programerea, planificarea si calculatia costurilor au fost clasificate diferit. Unii dintre autori le grupeaza dupa perioada de aparitie in :

Metode clasice : metoda globala, pe faze, pe comenzi, a coeficientilor de echivalenta.

Metode evoluate/moderne:metoda costului normal, metoda normativa, standard, a costurilor directe, PERT,THM,GP.

Altii le clasifica in metode de calcul a costurilor istorice cu caracter postoperativsi metode prederminate, fiecare grupa continand aceleasi metode de mai sus, iar o alta categorie in metode de calculatie bazate pe sectiuni omegene care include:

Metode absorbante: metoda globala, pe faze, pe comenzi

Metode bazate pe principiile coeficientilor de echivalenta/al rapoartelor constante: metoda coeficientilor de echivalenta, GP.

Metode bazate pe principiu centrelor de responsabilitate:THM,metoda pe locuri de cheltuieli.

La randul sau metodele moderne au fost impartite astfel:

Metode bazate pe proiectarea tehnico-economica a unor costuri normate: metoda standard cost

Metode de grupare si analiza a costurilor directe: metoda direct-costing

Metode care utilizeaza coeficienti de echivalenta: metoda GP,metoda coeficientilor de echivalenta agregati.

Metode matematice utilizabile la determinarea si analiza costului: metoda corelatiei, PERT.

Metode care grupeaza costul pe sectoare de responsabilitate.

Metodele de calcul previzionale,utilizand marimi prestabilite in domeniul costurilor, urmaresc si controleaza operatii pe parcursul procesului de productie, abaterile de la costul predeterminat, servind ca instrument de fundamentare si adoptare a deciziilor.

Metode cu caracter postoperativ (istorice)au ca obiect calcularea la finele perioadei a costului. Aceleasi metode de calculatie a costurilor au fost clasificate si dupa alte criterii si anume:dupa legatura cu obiectul de calcul se impart in:

Metode de calculatie pe purtator

Pe zone/sectoare deccdheltuieli

Mixte

Metodele de calculatie pe purtator stabilesc costul pe purtator, produs, comanda, lucrare. Unele metode folosesc un singur purtator de costuri ce corespunde formei naturale a productiei, particularitailor tehnologice de fabricatie si a organizarii productiei, alti doi purtatori de costuri: unul intermediar specific metodei in cauza(THM,PERT,GP) si un purtator final ca in primul caz.

28.

Metoda de calculatie pe sectoare de cheltuieli stabileste totalul costurilor, privind productia intr-o perioada de gestiune aferente fiecarui sector, sectie, atelier, faza,urmarindu-se cresterea responsabilitatii in gospodarirea mijloacelor materiale si banesti.

Metodele mixte (globala, pe faze)determina costurile atat pe sectoare cat si pe purtator de costuri. Tinand seama de obiectivele urmarite, metodele de calculatie se grupeaza in :

Metode de calculatie care au un singur obiectiv: calcularea costului produselor, lucrarilor, serviciilor prestate(metoda pe comenzi, pe faze, globala ,GP).

Metode de calculatie ce urmaresc si alte obiective: necesare conducerii operative a activitatii productive(metoda standard cost,THM,direct costing).

In functie de sfera de cuprindere a costurilor in costul unitar metodele de calculatie se divid in metode absorbante si partiale.

Metodele absorbante: include in costul unitar toate costurile de productie si de desfacere ale produselor(metoda pe comenzi,pe faze,standard cost).

Metodele de calculatie partiale : calculeaza cost-incomplet, luand in considerare numai anumite costuri ocazionate de procesul de productie, de desfacere, a lucrarilor executate. Metodele de calculatie a costurilor au o stransa legatura cu contabilitatea financiara care furnizeaza datele necesare calcularii costului in conditiile cerute de metoda respectiva. La randul ei metoda de calculatie aleasa impune o anumita colectare si inregistrare in contabilitatea costurilor. Intre metodele de calculatie a costurilor exista asemanari si deosebiri. Carcteristicile comune sunt:

Calculeaza costul plecand de la doua elemente:totalitatea cheltuielior incorporabile de peoductie si distributie in expresie valorica si productia care le-a ocazoinat.

Fiecare metoda foloseste pentru calculul costurilor anumite etape de desfasurare a lucrarilor de calculatie.

In cadrul fiecarei etape se folosesc mai multe procedee de lucru

Scopul final este calcularea costului de productie.

Intre metodele de calculatie exista si deosebiri determinate de purtatorii de cost ai produsului, de scopu urmarit prin calculatie, modul de organizare a locurilor generatoare de costuri. Indiferent de particularitatile procesului tehnologic, metodele absorbante presupun parcurgerea acelorasi etape, procedee, instrumente pentru calcularea costurilor. Pentru metodele partiale etapele lucrarilor sunt:

Delimitarea ,colectarea costurilor pe purtatori, pe sectoare

Separarea costurilor aferente productiei in raport cu gradul ei de finisare

Calculul indicatorilor specifici metodei.

Unele metode necesita folosirea unor etape specifice ca :

Stabilirea abaterilor dintre costul efectiv si cel normat/standard

Stabilirea centrelor de activitate, a tarifului ora-masina

Determinarea activitatilor in cazul metodei PERT.

29.

Interfata intre contabilitatea financiara

a cheltuielilor si contabilitatea de gestiune

Structura globala a interfetei contabilitate financiara –contabilitate de gestiune.

Conceptualizarea contabilitatii este intemeiata pe principii ce modeleaza conditiile si solutiile in gestiunea si contabilitatea firmei, care se concretizeaza in proceduri si metode adoptate in functie de caracteristicile concrete ale situatiei. Pe fondul elementelor ce definesc cadrul conceptual general al contabilitatii, in Romania a fost adoptat sistemul contabil in dublu-circuit,respectiv sistemul contabil dualist,care delimeteaza duoa circuite ale contabilitatii:

circuitul contabilitate financiara: ca circuit principal

circuitul contabilitate de gestiune: circuit util de ordin secundar

Cele doua circuite,desi se delimiteaza structural si functional sunt elemente ale aceluiasi cadru,care este unitatea patrinomiala si astfel impreuna trebuie sa asigure realizarea obiectivelor de cbaza ale acesteia. Astfel funactiile celor doua circuite ale contabilitatii se completeaza reciprocprin complementaritatea lor, contabilitatea financiara satisfacand cu precadere functii exterioare ale intreprinderii, in timp ce contabilitatea de gestiune satisface cerinte ale functiilor manageriale interne ale societatii. In acest sens informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile cu precadere la intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli,pe feluri de activitate, produse, lucrari,servicii, la determinarea costurilor si rentabilitatii pe activitati si produse,precum si la aprecierea modului si gradului de utilizare a resurseloralocate si pentru pregatirea si luarea deciziilor.

Pentru a intelege interfata contabilitatii financiare cu contabilitate de gestiune se impune precizarea caracterului contractual al raporturilor dintre administrarea generala a intreprinderii si conducatorii subunitatilor acesteia. Prin contractul de management,propietarul incredinteaza manageruluigeneral administrarea si gestiunea intreprinderii, iar acesta la randul sau subcontoleaza gestionarea si administrarea subunitatilor cu manageri ale acestor structuri comform schemei de organizare. Se formeaza astfel duoa mari categorii de relatii juridice cu caracter contractual:relatii contractuale exterioare intreprinderii: cu furnizori,clienti,actionari,banci,relatii ce genereaza obligatii si drepturi de creanta de schimb patrimonial care fac obiectul contabilitatii financiare;relatii contractuale interne: intre managerul general si conducatorii diferitelor structuri lucrative ale intreprinderii,care nasc relatii juridice de natura drepturilor si obligatiilor cu privire la gestiunea si valorificarea resurselor alocate pentru realizarea activitailor programate.

Intre gestiunea generala a intreprinderii ce formeaza obiectul contabilitaii financiare si subgestiuniile acesteia controlate si caracterizate prin contabilitatea de gestiune se formeaza un sistem de relatii economice,orientat si subordonat obiectivelor de baza,respectiv activitatilor de exploatare si finaciare ale intreprinderii.

Acest sistem de relatii este definit prin fluxurile interne de gestiune, fluxuri ce se pot grupa in trei categorii:

30

fluxuri intre administratia generala si gestiunea subunitatilor

fluxuri intersubunitati

fluxuri intra subunitati

Fluxurile de baza sunt cele de categoria “a” respectiv cele ce formeaza miscari biunivoce de bunuri si valori intre gestiunea generala a intreprinderii administrata de managerul general si subunitatilor administrate de managerii acestora.

In cadrul acestor fluxuri de baza se disting patru fluxuri principale prin care se realizeaza miscarile si se controleaza permanent decontarile generate de schimbari interne de valori si concomitent se carcterizeaza starea si rezultatele acestor miscari.Fluxurile principale sunt:

1.Fluxul bugetelor de exploatare(BVC):orientat de la administratia generala la subunitati

2.Fluxul resurselor alocate:pentru executarea activitatilor de exploatare

3.Fluxul produselor obtinute din activitatea de exploatare care porneste de la subunitatea de exploatare spre administratia generala.

4. Fluxul abaterilor si controlul executarii programelor(BVC):orientat in principal de la subunitati la administratia generala. Aceste fluxuri de baza interactioneaza sistematic intre administratia generala si subunitati,ridica probleme contabilitatii intreprinderii pe linia corelarii contabilitatii financiare,ale carei obiect si sfera de cuprinde gestiunea si administrarea generala a societatii cu contabilitatea de gestiune.

Celelate doua categorii de fluxuri fac obiectul excusiv al contabilitatii de gestiune pentru care nu se pun probleme derecte de corelare cu contabilitatea financiara. Contabilitatea de gestiune opereaza cu conturile clasei 9” conturi de gestiune” din planul general de conturi, care functioneaza dupa regulile pertidei duble in trei grupe:

Grupa 90”decontari interne”

901”decontari interne privind chletuielile”

902”decontari interne privind productia obtinuta”

903”decontari interne privind diferentele de pret”

Grupa 92”conturi de calculatie”

921”cheltuielile activitatii de baza”

922”cheltuielile activitatii auxiliare”

923” cheltuielilindirecte de productie”

924”cheltuieli generale de administratie”

925”cheltuielil de desfacere”

Grupa 93”costul productiei”

931”costul productiei obtinute”

933”costul productiei in curs de executie”

Desi cele doua circuite functioneaza cvasiautonom,dat fiind unitatea gestiunii globale a patrimoniului, exista o zona de inferenta in care se face legatura ,interfata intre cele doua circuite contabile. Mecanismul si metodologia de realizare a corespondentelor si schimburilor de informatii sunt importante pentru organizarea si conducerea de ansamblu a contabilitatii oricarei intreprinderi.

31.

Contabuilitatea fluxului resurselor alocate:

Fluxul resurelor alocate activitatiilor de exploatare sunt evidentiate si controlate in contabilitatea intreprinderilor prin indicatori ai cheltuielilor: cheltuieli evidentiate dupa natura /respectiv dupa continutul econimic, cheltuieli evidentiate pe obiect/centru de activitate pe o structura a articolelor de calculatie a costurilor in activitatea analitica. In urma transferului resurselor din gestiunea generala a intreprinderii in gestiunea subunitatilor evidentiate si evaluate sub forma cheltuielilor,se realizeaza contabilitatea in structura dubla a acestor artocole de calculatie a costurilor. Nu toate chletuielile inregistrate in contabilitatea financiara sunt aferente activitatii de exploatare,sunt detasabile direct/indirect costurilor,lucrarilor,serviciilor executate, ca urmare aceste cheltuieli se impart in:cheltuieli incorporabile si sunt generate si sunt aferente activitatii de exploatare si fac obiectul determinarii rationale a costurilor; cheltuieli neincorporabile: nu sunt ocazionate de activitatea de exploatare, deci nu au corespondent in elementele productiei.

In contabilitatea de gestiune fluxul resurselor alocate este evidentiat si controlat cu ajutorul contului 901”decontari interne privind cheltuielile” si conturile de calculatie a costurilor(921,922,923,924).Conturile de decontari (901,902,903)sunt conturi ce evidentiaza relatiile subunitatii cu administratia generala a intreprinderii, deci sunt conturi ale gestiunii interne.

32.

33.

Contabilitatea fluxului productiei obtinute:

Fluxul productiei obtinute privind perspectiva gestiunii interne si a relatiilor contractuale dintre managerii subunitatilor si administratia generala evidentiaza si controleaza procesul de predare-prelucrare a produselor finite,lucrarilor executate,serviciilor prestate de subunitati la gestiunea generala si decontarea valorii din resursele alocate prin fluxul anterior. Acest flux are o importanta deosebita ,prin el sunt pulsate spre exterior bunuri si valori rezultate din exploatare, elemente ce formeaza venituri potentiale din productia stocata si in curs de executie.

Evidenta si controlul acestui flux se face in contabilitatea de gestiune cu conturile clasei 9. Ciclul de inregistrari la contabilitatea de gestiune pe productia finita si in curs de executie consta in :

1.productie finita obtinuta,evaluata la cost prestabilit

931”cost productiei obtinute” = 902”decontari interne privind productia

obtinuta”

2.predarea productiei la administratia generala si decontarea cheltuielilor aferente la nivelul costului prestabilit:

901”decontari interne privind cheltuielile” = 931”costul productiei obtinute”

3.decontarea interna a cheltuielilor efective aferente productiei finite obtinute :

902”decontari interne privind productia obtinuta” = %

921”cheltuielile activitatii de

baza”

922”chletuielile activitatii

auxiliare “

925”cheltuieli de desfacere”

4.inregistrarea diferentelor de pret aferenteproductiei obtinute dintre costurile efective si pretul de inregistrare:

903”decontari interne privind diferentele de pret” = 902”decontari interne privind

productia obtinuta”

5.productia in curs de executie existenta la sfarsitul exercitiului(n)evaluata la costurile efective:

933”costul productiei in curs de executie” = %

921”cheltuielile activitatii de baza”

922”cheltuielile activitatilor

auxiliare”

34.

6.predarea scriptica la sfarsitul exercitiului (n) a productiei in curs de executie la administratia generala.

902”decontari interne privind productia obtinuta” = 933”costul productiei in curs de

executie”

7.reluarea scriptica la inceputul exercitiului urmator(n+1) a productiei in curs de la administratia generala:

933”costul productiei in curs de executie “ = 902”decontari interne privind productia

obtinuta”

In contabilitate evidenta abaterilor si controlul lor se face cu contul 903”decontari interne privind diferentele de pret” si are rolul de a evidentia diferentele de pret intre costul efectiv si pretul de inregistrare.

35.

Interfata cu contabilitatea financiara pentru fluxurile abaterilor de la program se face in zona decontarilor acestor abateri de catre fiecare subunitate cu administratia generala.

36.

CAPITOLUL III PROBLEME DE BAZA PRIVIND ORGANIZAREA GESTIUNII

PRINCIPII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE

Calculatia costurilor are la baza anumite principii care asigura un continut real si exact costului de productie.

Astfel , calcularea cat mai exacta a costului productiei fabricate are la baza urmatoarele principii teoretice si metodologice :

Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor

Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor

Principiul documentarii

Principiul delimitarii cheltuielilor care privesc productia si care nu privesc productia

Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter neproductiv

Principiul imputarii rationale

Principiul conectarii cheltuielilor la venituri

Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu : presupune ca cheltuielile efectuate in cursul unui exercitiu sa fie evidentiate pe locurile care le-au ocazionat , ateliere, sectii, sectoare.

Se impune colectarea cheltuielilor pe care le-au ocazionat , intrucat in cadrul acestora se stabileste si responsabilitatile precise pentru persoanele care au aprobat sau acceptat aceste cheltuieli.

Din puncte de vedere al calculatiei , cheltuielile de exploatare se impart in patru grupe si anume : – cheltuieli de aprovizionare

– cheltuieli de productie

– cheltuieli de desfacere

– cheltuieli de administratie si de conducere

Astfel delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate se face in scopul necesitatilor de evidenta si calculatie care constau in stabilirea cat mai justa a indicatorilor economico-financiari privind costurile

37.

la nivelul fiecarei structuri functionale, cat si de de conducere eficienta a activitatii pe baza criteriilor de rentabilitate.

Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor : presupune separarea cheltuielilor perioadei curente de cele aferente perioadelor precedente sau ulterioare.

Potrivit acestiu principiu datele si informatiile care stau la baza calcularii costului productiei trebuie sa provina numai din perioada la care se refera cheltuielile in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera

In acest sens se poate mentiona ca in contabilitatea de gestiune exista unele cheltuieli care desi se efectueaza in perioada curenta , ele privesc si productia perioadei viitoare cunoscute sub numele de cheltuieli anticipate.

Alte cheltuieli sunt cele curente, acestea se efectueaza in perioada curenta si se refera la acea perioada .Ele detin ponderea in costul produsului.

Cheltuielile previzionate sunt cheltuieli inregistrate in perioada curenta dar care se efectueaza in perioadele urmatoare. De regula se includ in costul productiei in periada urmatoare sau luna in care se inregistreaza provizionul.

Comform acestui principiu includerea cheltuielilor in costul productiei trebuie efectuata in perioada de gestiune cand are lor fabricarea efectiva a produselor de care sunt legate , indiferent de momentul efectarii propiu zise a acestora; astfel se asigura calcularea cat mai exacta a costului productie fabricate si implicit a rezultatelor finale prin luarea in considerare in mod corect pe langa cheltuielile de productie curente si a celor efectuate in avans sau a provizioanelor.

Principiul documentarii: presupune ca orice cheltuiala inregistrata sa aiba la baza un document justificativ.

Acest lucru este precizat in mod expres de legea contabilitatii, in acelasi timp este recunoscut faptul ca aceleasi documente justificative stau la baza inregistrarilor efectuate in contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune.

Existenta documentelor e

Este impusa in momentul calculatiei costurilor fara a se face referire la modul sau perioada de pastrare a acestora.

Principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc productia : presupune o delimitare clara a cheltuielilior de productie efectuate in cadrul unitatii precum : cheltuieli cu caracter cultural, social sportiv, respectiv cantine , crese.

Principiul delimitarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter neproductiv : presupune o delimitare clara a cheltuielilor care se regasesc in costul productiei dar sunt recunoscute de costul perioadei.

Principiul imputarii rationale : presupune ca cheltuielile indirecte sa fie repartizate, imputate in mod rational asupra produselor la care se refera.

In acest sens se impune separarea cheltuielilor in variabile si fixe, determinarea nivelului real al activitatii si baza acestora determinarea costului subactivitatii.

Principiul conectarii cheltuielilor la venituri : presupune ca in cadrul unei perioade de gestiune sa existe o concordanta deplina intre cheltuielile inregistrate si productia obtinuta.

38.

PRINCIPIILE TEORETICE SI METODOLOGICE ALE ORGANIZARII CONTABILITATII DE GESTIUNE LA

SC ROMRAD S.A.

In cadrul SC ROMRAD S.A. contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este organizata pornind de o serie de principii teoretice, astfel incat sa-si poata realiza functia de cunoastere si gestiune a resurselor.

Astfel se intalnesc urmatoarele principii metodologice :

1. Principiul separarii cheltuielilor ce privesc productia de cele care nu sunt legate de fabricatie si de desfacerea produc

2. Principiul delimitarii cheltuielilor in timp

3. Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu

4. Principiul documentarii

Aplicarea principiului separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele care nu au caracter productiv presupune separarea cheltuielilor ce privesc activitatea industriala de celelalte cheltuieli aparute din restul activitatilor desfasurate de societate.

Astfel in costul productiei industriale nu se pot include acele cheltuieli care nu sunt legate de fabricatie sau de desfacerea productiei, cum ar fi :

Cheltuieli in ceea ce privesc ratele bianuale

Cheltuieli privind pregatirea cadrelor prin specializarea personalului financiar, serviciul CAD-CAM, serviciul CTC

Cheltuieli legate de protocol, reclama, publicitate

Cheltuieli exceptionale de natura amenzilor si penalitatilor

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Taxa asupra maijloacelor de transport

Nerespectarea acestui principiu poate denatura costul productiei prin marirea artificiala , motiv pentru care SC ROMRAD S.A. inregistreaza cheltuielile mentionate in costurile aferente acestor tipuri, comform Legii Contabilitatii si Regulamentului de aplicare.

Principiul delimitarii cheltuielilor in timp presupune includerea in costul de productie a acelei cote perti de cheltuieli in momentul cand are loc fabricatia produselor care sunt legate independent de perioada in care s-au efectuat.

Deci comform acestui principiu, cheltuielile la nivelul SC ROMRAD S.A. cuprind urmatoarele tipuri de cheltuieli :

Cheltuieli curente

Cheltuieli inregistrate in avans

Cheltuieli cu provizioanele

39.

Cheltuielile curente sunt acele cheltuieli care se efectueaza in perioada de gestiune cand se fabrica productia la care se refera ; majoritatea cheltuielilor de productie fac parte din aceasta categorie , de exemplu : cheltuieli cu materii prime, cu manopera directa.

Cheltuielile inregistrate in avans sunt reprezentate de cheltuielile efectuate in perioadele de gestiune care preced perioada in care se fabrica productia.

In aceasta categorie se includ : cheltuilile cu prime de asigurare, costul abonamentelor la publicatiile de specialitate.

Cheltuielile cu provizioanele cuprind acele cheltuieli care se include in costul productiei din perioada curenta, prin construirea de provizioane, dar se executa practic in perioadele viitoare de gestiune.

La nivelul SC ROMRAD S.A. se constituie urmatoarele categorii de provizioane:

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, cand acestea privesc exploatarea, in care se include cheltuielile cu reparatiile curente ale utilajelor

Provizioane pentru deprecierea creantelor in cazul insolvabilitatii unui client sau debitor

Provizioane privind deprecierea stocurilor, sub aspectul fluctuatiilor de pret si al diminuarii cantitaii

Nerespectarea acestui principiu ar duce la o calculare inexacta a costurilor, impiedicand urmarirea dinamicii lor pe un sir de perioade de gestiune.

Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu : presupune defalcarea si delimitarea cheltuielilor in raport cu principalele functii ale societatii : aprovizionare, desfacere si administratie.

Categoriile de cheltuieli corespunzatoare functiilor enumerate sunt :

Cheltuieli de aprovizionare in care se include : cheltuieli de transport, cheltuieli incarcare-descarcare

Cheltuieli de productie propui-zisa care cuprind : cheltuieli cu materii prime si materiale, cheltuieli cu utilitati, amortizare, cheltuieli salariale, cheltuieli cu CAS si protectia sociala, cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

Cheltuieli de administratie in care se include : salariile personalului administrativ si de conducere, cheltuieli cu materiale consumabile in administratie, amortizarea mijloacelor fixe si a cladirilor utilizate in sectorul de administratie si conducere

Realizarea acestui principiu presupune fundamentarea calculatiilor pe baza documentelor justificative, atat in ceea ce priveste costul previzionat , cat si cel efectiv.

Analizand aceste documente se constata consumurile cantitatilor de materiale si timpul utilizat, cat si consumurile valorice care stau la baza cheltuielilor de productie.

Aplicand aceste principii SC ROMRAD S.A. foloseste calculatia costurilor drept instrument de prognoza si urmarire a cheltuielilor.

40.

3.2 FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE

Dupa cum se precizeaza in Legea Contabilitatii organizarea contabilitatii de gestiune se face de catre fiecare intreprindere in functie de nevoile de informare si in functie de organizare, particularitatile fiecarei intreprinderi in parte,

Se pot enumera urmatorii factori de organizare :

1. Marimea intreprinderii : in functie de care putem avea calculatie sau contabilitate centralizata sau descentralizata.

In marile intreprinderi se impune o calculatie descentralizata pe sectii, sectoare de activitati astfel incat la nivel centralizat sa aiba loc o analiza a operatiilor sau calculatiilor efectuate.

In intreprinderile mici calculatia sau contabilitatea de gestiune este de tip centralizat.

2. Structurarea organizatorica a intreprinderii : Intrucat cheltuielile sunt colectate pe cadrul organizatoric, respectiv sectii , sectoare, ateliere se impune organizarea contabilitatii de gestiune pe structura organizatorica a intreprinderii.

Aceasta organizare este corelata cu stabilirea responsabilitatilor.

3. Caracterul productiei respectiv continutul sau sezonier: in functie de caracterul productiei se organizeaza si contabilitatea de gestiune si anume :

in cadrul productiei cu caracter continuu cheltuielile lunare sunt repartizate asupra produselor obtinute in cadrul lunii, respective, respectandu-se cerintele principiului separarii cheltuielilor in timp

in cadrul productiei de tip sezonier in care intreprinderea lucreaza numai o parte din an, dar cheltuielile se efectueaza in tot timpul anului, se impune o alta organizare a contabilitatii de gestiune si anume : in cadrul perioadei de activitate se inregistreaza atat cheltuielile variabile cat si cele fixe, in timp ce in peroiada de inactivitate se inregistreaza numai cheltuielile fixe respectiv cheltuielile de structuru sau de capacitate. In perioada de inactivitate cheltuielile fixe sunt inregistrate de regula ca cheltuieli anticipate urmand a fi incluse in costul produselor in perioada de activitate. Includerea sau repartizarea cheltuielilor are si de aceasta data la baza principiul imputarii rationale.

4. Tipul productiei, respectiv produsele de masa , de serie sau individuale : in functie de tipul productiei se stabileste si metoda de calculatie.

41.

Pot fi utilizate metode clasice: globala, pe faze,pe comenzi, sau metode evoluate: standard-cost, direct-costing si fluxul informational.

5. Interesul decizional : in functie de care in calculatie pot fi utilizate metodele clasice, sau cele evoluate.

6. Tehnologia de fabricatie : care determina fluxul tehnologic. Aceasta este specifica fiecarei intreprinderi si la randul sau impune un anumit flux, circuit al documentelor dar si o anumita metodologie de calculatie.

Totodata mai presupune utilizarea anumitor conturi de calculatie.

7. Gradul de mecanizare, automatizare, cibernitizare a productiei: presupune anumite fluxuri informationale cat si parcurgerea pasilor in colectarea cheltuielilor si determinarea costurilor de productie.

8 Gradul de specializare sau concentrarea productiei : intrucat se impune determinarea costului pe produs sau grupe de produse sau comenzi ,acest factor influenteaza fluxul calculatiei costurilor respectiv organizarea contabilitatii de gestiune.

3.2.1. FACTORII DE ORGANIZARE AI CONTABILITATII

DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR

In cadrul SC ROMRAD SA factorii principali de care s-a tinut cont in stabilirea modului de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor sunt urmatorii

Profitul si marimea intreprinderii: reprezinta factorul care determina alegerea principiului de organizare si executare a lucrarilor de calculatie, deci madalitatea de colectare a cheltuielilor, modalitatea de determinare a costului unitar efectiv, alegerea metodei de calculatie specifica activitatii desfasurate.

Modul de realizare a contabilitatii de gestiune in cadrul societatii este organizarea centralizata.

Acest mod de organizare presupune efectuarea tuturor inregistrarilor privind cheltuielile pe centre de responsabilitate la nivelul societatii, tot aici realizandu-se si alocarea cheltuielilor pe purtatori de costuri si calculul costului unitar.

O consecinta a acestui mod de organizare este aceea ca se realizeaza o evidenta unitara la nivel de contabilitate generala.

Structura de productie si cea functionala poate fi considerata drept cadru al organizarii si functionarii contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor.

In cadrul SC ROMRAD SA structura de productie cuprinde doua sectii in care se realizeaza productia de baza a societatii.

In sectia RADIATOARE I se obtin radiatoare de racire necesare productiei de tractoare, autocamioane, locomotive, pentru Dacia.

In sectia RADIATOARE II se obtin radiatoare de incalzire pentru diverse tipuri de autovehicule, radiatoare de aluminiu pentru Dacia si instalatii de aer conditionat.

42.

Pentru desfasurarea normala a activitatii pe langa cele doua sectii de productie mai exista :sectia mecano-energetica care asigura utilitatile necesare procesuluideproductie precum si intretinerea si reparatia instalatiilor si utilajelor si sectia de scularie care asigura executia si reparatia SDV-urilor necesare sectorului de productie.

Trebuie remarcat si faptul ca SC ROMRAT SA dispune de laboratoare in care se fac analize chimice, fizico-mecanice, toxicologice.

In ceea ce priveste structura functionala , in cadrul SC ROMRAD SA ,contabilitatea de gestiune inregistreaza totalitatea cheltuielilor efectuate la nivelul intregii societati pentru ca apoi acestea sa fie repartizate la sfarsitul lunii, fiind incluse in costul produsului.

Un alt factor de care s-a tinut seama in organizarea contabilitatii interne in cadrul societatii a fost si tehnologia productiei.

Tinand cont de specificul societatii, tehnologia de fabricatie poate fi definita ca o succesiune de operatii prin care trece materia prima.

Numarul mare de sortimente impune o mare flexibilitate in tehnologie si o permanenta adaptare a personalului muncitor.

In ceea ce priveste tehnologia de fabricatie in cadrul societatii se completeaza urmatoarele documente :

necesarul de materiale, corespunzatoare calitativ

fise tehnologice

fise de manopera

bonuri de consum

bonul de predare-transfer-retinere

De asemenea tehnologia de productie diferita , intalnita in cadrul SC ROMRAD SA a determinat impartirea unitatii in cele doua sectii de productie in cadrul carora se obtin mai multe produse, care pot fi considerate drept purtatori de costuri.

Tehnologia care se aplica este nepoluanta, folosindu-se ata in constructia radiatoarelor de racire cat si a celor de incalzire.

Trebuie subliniat ca pentru unele tipo-dimensiuni din profilul de fabricatie, aceste tehnologii sunt adaptate cerintelor impuse de indicii calitatii produselor.

43.

3.3. CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIA CONTABILA

A CONTURILOR DE GESTIUNE

Conturile cu ajutorul carora se realizeaza contabilitatea cheltuielilor de productie si calculatia costurilor sunt conturile de gestiune.

Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiara, unde s-au inregistrat dupa natura lor, pentru a le ordona dupa destinatie in vederea calcularii costului efectiv al productiei obtinute, decontarii acestei productii si stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in scopul exercitarii controlului bugetar asupra costurilor.

In felul acesta se creeaza independenta contabilitatii de gestiune fata de contabilitatea financiara.

In planul de conturi general, aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9-Conturi de gestiune si ele au caracteristica generala ca la sfasitul exercitiului financiar nu apar in bilantul contabil intrucat datele si informatiile pe care le reflecta au fost deja inregistrate in contabilitatea financiara pe baza careia se intocmeste bilantul contabil.

De asemenea , se poate mentiona ca aceste conturi au o functie contabila mai elastica in ceea ce priveste debitarea si creditarea lor intrucat, asa cum s-a aratat, modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei intreprinderi, in functie de specificul activitatii si necesitatile propii de informare ale acesteia.

Iata de ce in caracterizarea conturilor respective si in modelele de calculatie nu se vor respecta cu strictete Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile,

Existand mai multe variante posibile de functionare a conturilor in cauza.

La randul ei , clasa de conturi 9 este structurata in trei grupe :

90 “decontari interne “

92 “conturi de calculatie “

93 “costul productiei “

Grupa 90 “decontari interne “ cuprinde conturile :

901 “ decontari interne privind cheltuielile “

902 “ decontari interne privind productia obtinuta “

903 “ decontari interne privind diferentele de pret “

Contul 901 “decontari interne privind cheltuielile “ se foloseste , pe de o parte pentru evidenta decontarilor interne privind cheltuielile activitatii de baza si auxiliare, cheltuielile generale de administratie, a cheltuielilor indirecte de productie ,precum si a cheltuielilor de desfacere, care au fost inregistrate mai intai in contabilitatea generala, iar apoi se inregistreaza in contabilitatea de gestiune, iar pe de alta parte; pentru reflectarea costului efectiv al productiei obtinute.

El face interfata dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune.

44

Potrivit actelor normative in viguare , dupa functia contabila este un cont bifunctional, dar functioneaza ca un cont de pasiv.

Se crediteaza , in cursul lunii cu ocazia decontarii cheltuielilor de exploatare pe destinatii in functie de posibilitatile de identificare ale acestora pe locuri de cheltuieli si obiecte de calculatie.

Se debiteaza la sfarsitul lunii, cu costul efectiv al productiei finite si a celei in curs de executie, dupa care se soldeaza.

Contul 902 “ decontari interne privind productia obtinuta “ se utilizeza pentru evidenta decontarilor interne privind costul productiei obtinute in cursul lunii , la pret de inregistrare (prestabilit sau cu ridicata ), pe de o parte , iar pe de alta parte , pentru decontarea , la sfarsitul lunii , a costului efectiv al aceleiasi productii obtinute pe parcursul lunii, astfel ca soldul sau creditor reprezinta diferentele de pret favorabile , adica economiile , respectiv abaterile pozitive .

Soldul debitor reflecta diferentele nefavorabile , respectiv depasirile , adica abaterile negative.

Dupa functia contabile este un cont bifunctional.

Se crediteaza , pe parcursul lunii , cu pretul de inregistrare al productiei finite obtinute in procesul de productie.

Se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv a; productiei respective.

Indiferent de soldul sau ,acest cont se inchide la sfarsitul lunii prin contul 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “.

In analitic , contul 902 “ decontari interne privind productia obtinuta “ se dezvolta pe obiecte de calculatie: produse , servicii, lucrari, comenzi.

Contul 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “ serveste pentru inregistrarea , la sfarsitul lunii, a diferentelor dintre pretul de inregistrare (prestabilit sau cu ridicata ) si costul efectiv al productiei finite obtinute obtinute din procesul de productie.*

Dupa functia contabila este un cont de activ .

Se debiteaza, la sfarsitul lunii, cu ocazia calcularii si inregistrarii diferentelor aferente productiei finite obtinute din procesul de productie .

Se crediteaza tot la sfarsitul lunii cu ocazia inchiderii in momentul decontarii diferentelor asupra costului productiei obtinute . Deci la sfarsitul lunii nu prezinta sold.

In sold se dezvolta ca si contul precedent , cu care functioneaza in pararel, adica pe obiecte de calculatie: produse, lucrari, servicii, comenzi.

Grupa 92 “conturi de calculatie “ cuprinde urmatoarele conturi :

921 “ cheltuielile activitatii de baza “

922 “ cheltuielile activitatilor auxiliare “

923 “ cheltuielile indirecte de productie “

924 “ cheltuieli generale de administratie “

925 “ cheltuieli de desfacere “

45.

Contul 921 “ cheltuielile activitatii de baza “ se foloseste pentru evidenta cheltuielilor aferente activitatii de baza a unitatii.

Dupa functia contabila este un cont de activ.

Se debiteaza , pe parcursul lunii, cu ocazia colectarii cheltuielilor directe aferente activitatilor de baza , care au fost inregistrate si in contabilitatea financiara iar la sfarsitul lunii , cu cotele corespunzatoare de cheltuieli indirecte (comune ale sectiei, generale de administratie ale unitatii, de desfacere si ale activitatii auxiliare ) repartizate rational in costul produselor fabricate , lucrarilor efectuate si serviciilor prestate.

Se crediteaza la sfarsitul lunii, cu costul efectiv al productiei finite, si cu cel al productiei in curs de executie obtinute din activitatea de baza, operatie dupa care se soldeaza.

In analitic , se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie.

Contul 922 “cheltuielile activitatilor auxiliare “ se utilizeaza pentru a se tine evidenta cheltuielilor ocazionate de activitatile auxiliare ale unitatii .

Se debiteaza in cursul lunii, cu ocazia colectarii cheltuielilor directe privind activitatile auxiliare, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara, iar la sfarsitul lunii , cu cota corespunzatoare de cheltuieli generale de administratie repartizate rational in costul productiei auxiliare destinata vanzarii.

Se crediteaza , la sfarsitul lunii cu contravaloarea productiei livrate de sectiile auxiliare pentru activitatea de baza , sectorul administrativ si de conducere, sau sectorul desfacere precum si cu costul efectiv al productiei finite destinate vanzarii si respectiv , al productiei in curs de executie, operatii dupa care se inchide.

In analitic se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si daca este cazul articole de calculatie.

Contul 903 “ cheltuieli indirecte de productie “ serveste pentru evidenta cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor si a cheltuielilor generale ale fiecarei sectii de baza a unitatii.

Dupa functia contabila este un cont de activ.

Se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor indirecte de productie privind activitatea de baza, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara, iar la sfarsitul lunii , se mai debiteaza si cu contravaloarea produselor, lucrarilor si serviciilor primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile activitatii de baza care nu se identifica pe obiecte de calculatie.

Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor indirecte in costul productiei obtinute, ocazie cu care se soldeaza.

In analitic se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli indirecte de productie.

46.

Contul 904 “ cheltuieli generale de administratie se foloseste pentru evidenta cheltuielilor de administratie si conducere a unitatii .

Dupa functia contabila este cont de activ.

Se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor ocazionate de administratia si conducerea unitatii care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara , iar la sfarsitul fiecarei luni se mai debiteaza cu contravaloarea produselor, lucrarilor si serviciilor primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile sectorului administrativ si de conducere al unitatii .

Se crediteaza la sarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor generale de administratie in costul productiei obtunute din activitatea de baza , precum si in costul productiei obtinute din activitatea de baza precum si in costul productiei obtinute din activitatea auxiliara care are caracter de marfa.

Dupa operatia de creditare contul 904 “ cheltuieli generale de administratie “ se soldeaza.

In analitic se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului administrativ si de conducere.

Contul 925 “ cheltuieli de desfacere “ se utilizeaza pentru inregistrarea cheltuielilor efectuate in legatura cu desfacerea produselor fabricate( cheltuieli de ambalare, de transport, de manipulare, depozitare, conservare ).

Dupa functia contabila este un cont de activ.

Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor ocazionate de sectorul de desfacere, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara ,iar la sfarsitul lunii se mai debiteaza cu contravaloarea produselor, lucrarilor si serviciilor primite

de la activitatea auxiliara pentru necesitatile sectorului de desfacere.

Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor de desfacere in costul complet al productiei obtinute, operatie dupa care se soldeaza.

In anlaitic se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului desfacere.

Grupa 93 “ costul productiei “ cuprinde :

931 “ costul productiei obtinute “

933 “ costul productiei in curs de executie “

Contul 931 “ costul productiei obtinute “ serveste pentru evidenta productiei finite obtinute, care constadin produse finite, semifabricate destinate vanzarii, lucrari executate si servicii prestate pentru terti, investitii propii sau alte activitati.

Dupa functia contabila este un cont bifunctional.

Se debiteaza in cursul lunii cu pretul sau costul de inregistrare al productiei finite obtinute din procesul de productie.

47.

Se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei respective decontata pe seama cheltuielilor ocazionate. Indiferent de soldul sau acest cont se inchide la sfarsitul lunii prin contul 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “ chiar daca diferentele sunt favorabile sau nefavorabile, dupa care se soldeaza.

In analitic se dezvolta pe obiecte de calculatie.

Contul 933 “ costul productiei in curs de excutie “ se utilizeaza pentru inregistrarea costului efectiv al productiei in curs de executie , indiferent daca provine din activitatea de baza sau auxiliara.

Dupa functia contabila este un cont de activ.

Se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei in curs de executie rezultata din activitatea de baza precum si din activitatile auxiliare.

Se crediteaza tot la sfarsitul lunii cu costul efectiv al aceleiasi productii decontata pe seama cheltuielilor efectuate.Dupa aceasta operatie contul se soldeaza.

In analitic se dezvolta pe obiecte de calculatie.

3.3.1. SCHEMA FUNCTIONARII CONTURILOR DIN CLASA 9

CONTURI DE GESTIUNE

Contul 901”decontari interne privind cheltuielile “

-in debit: costul efectiv al produselor finite obtinute (cont 931)

-in credit: cheltuieli de productie din contabilitatea financiara, inregistrate in conturi dupa natura economica(cont:921,922,923,924,925)

-soldul final creditor=costulefectiv al productiei in curs de executie.

Contul 902”decontari interne privind productia obtinuta”:

– in debit: costul efectiv al productiei finite obtinute (cont 921)

– in credit : costul standard al productiei finite (cont 931)

diferentele de pret aferente productiei finite (cont 903)

Contul 903” decontari interne privind diferentele de pret” :

– in debit: diferente de pret aferente productiei finite (cont 902)

– in credit : diferente de pret aferente productiei obtinute, repartizate (cont

931)

Contul 921”cheltuielile activitatii de baza” :

– in debit: cheltuieli directe (cont 901)

cheltuielile activitatii auxiliare (cont 922)

cheltuieli indirecte de productie (cont 923)

cheltuieli generale de administratie (cont 924)

cheltuieli de desfacere (cont 925)

48.

– in credit : costul productiei in curs de executie (cont 933)

costul efectiv al productiei finite (cont 902)

Soldul final debitor =costul efectiv al productiei finite in curs de executie .

Contul 922”cheltuielile activitatilor auxiliare”

– in debit cheltuieli colectate(cont 901)

decontari reciproce (cont922 in analitic)

– in credit : decontari reciproce (cont 922 in analitic)

repartizarea cheltuielilor pe locurile consumatoare (cont

922,923,924,925)

costul productiei in curs de executie (cont 933)

costul efectival productiei marfa(contul 902)

Contul 923”cheltuielile indirecte de productie”

– in debit: cheltuieli indirecte ale sectiilor principale de

productie (901)

cheltuielile activitati auxiliare (cont 922)

– in credit: cota de cheltuieli indirecte ale sectiilor

repartizate pe obiecte de calculatie (cont 921)

Contul 924”cheltuieli generale de administratie” :

– in debit:cheltuieli generale de administratie (cont 901)

cheltuielile activitatilor auxiliare (cont 922)

– in credit: cota de cheltuieli generale de administratie

repartizate pe obiecte de calculatie (cont921,922)

Contul 925”cheltuieli de desfacere”

– In debit : cheltuieli de desfacere (cont 901)

cheltuielile activitatilor auxiliare (cont 922)

– in credit: cota de cheltuieli de desfacere pe obiecte de calculatie (cont

921)

Contul 931”costul productiei obtinute”:

– in debit: costul standard al productiei finite obtinute

(cont902)

diferentele de pret aferente productiei finite

obtinute (cont903)

– in credit: costul efectiv al productiei finite obtinute (cont 901)

Contul 933”costul productiei in curs de executie” :

– in debit: costul efectiv al productiei in curs de executie

(cont921)

soldul final debitor = costul efectiv al productiei in curs de executie.

Dupa inregistrarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de productie dupa destinatia lor pe locurile care le-au ocazionat si pe obiecte de calculatie in raport de

49.

posibilitatile de identificare in momentul efectuarii acestora, urmeaza la sfarsitul lunii, calculul costului efectival productiei obtinute in cursul lunii din procesul de fabricatie.

Costul efectiv cuprinde cheltuielile totale si unitatr ocazionate de fabricarea produselor si este necesar sa se calculeze pentru scopuri de decontare a productiei obtinute, de control a cheltuielilor bugetare pe locuri de cheltuieli si pe produse si de stabilirea eficientei activitatii desfasurate.

Calculatia costurilor este o activitate practica complexa care se desfasoara in continuarea inregistrarii analitice a cheltuielilor de exploatare cu ajutorul contabilitatii de gestiune si permite delimitarea acestora dupa destinatie pe locuri de productie, produse si feluri de cheltuieli.

3.4.PROCEDEE SI METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

3.4.1. PROCEDEELE DE CALCULATIE A COSTURILOR

Procedeul de calculatie reprezinta tehnicile de calcul cu ajutorul carora costurile evidentiate pe feluri si locuri de costuri sunt delimitate si decontate fiecarui purtator de costuri.

Procedeele de calculatie se individualizeaza si opereaza in cadrul metodelor de calculatie.

Cu ajutorul lor se ventileaza si deconteaza costurile pe tot traseul formarii costului produselor.

Obiectul calculatiei il constituie costurile directe si indirecte in raport cu purtatorul de costuri, respectiv, costurile variabile si cele fixe in raport cu acelasi purtator.

Ca parti componente ale metodelor de calculatie a costurilor, procedeele de calculatie se diferentiaza in raport de caracteristicile tehnice ale procesului de productie si repetabilitatea produsului fabricat.

Din acest punct de vedere se poate aprecia ca procedeul de calculatie este un reflex in plan valoric al procedeului de productie.

Intr-o forma simplificata , interfata dintre procedeele de productie si procedeele de calculatie a costurilor se prezinta in schema urmatoare:

50.

Categoriile de procedee sunt:

I Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte

II Procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si

fixe

III Procedee de evaluare si calculare a costurilor de fabricatie

interdependenta

IV Procedee de determinare a costului pe unitatea de produs

I Procedeul de repartizare a cheltuielilor indirecte: se utilizeaza pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie cat si pentru repartizarea cheltuielilor generale si de administratie.

Repartizarea se face cu ajutorul procedeului suplimentarii, utilizat in mai multe forme si variante respectiv: in forma clasica si forma cifrelor relative de structura.

Forma clasica a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

alegerea unei baze de repartizare comuna ca natura dar diferita ca marime de la un obiect de calculatie la altul

calculul coeficientului de suplimentare, comform relatiei:

51

Unde: Ks = coeficient de suplimentare

Chr= cheltuieli de repartizat

b= baza de repartizare

j=obiectul de calculatie

n= numarul obiectelor de calculat

calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculatie astfel:

Cj = bj* Kj unde c= cota de cheltuieli de repartizat.

Procedeul suplimentarii in forma clasica , in functie de numarul de si caracterul coeficientilor de suplimentare calculati, prezinta urmatoarele variante :

varianta coeficientului unic sau global

varianta coeficientilor diferentiati

varianta coeficientilor selectivi

Cea dea doua forma cea a cifrelor relative de structura a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

calculul ponderii bazei de repartizare corespunzatoare fiecarui obiect de calculatie fata de total baza:

procentele obtinute se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizarii(Chr), determinandu-se cotele de cheltuieli indirecte de productie ce revin fiecarui obiect de calculatie.

II Procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe.

Separarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe se face prin utilizarea urmatoarelor procedee :

procedeul celor mai mici patrate

procedeul punctelor de maxim si minim

procedeul analitic

III Procedeul de evaluare si calculare a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta.

Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este necesara in cadrul unor intreprinderi cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de produse, lucrari si servicii intre sectii sau ateliere pentru nevoile de productie.

Calculul costului productiei de fabricatie interdependenta se poate efectua folosind urmatoarele procedee:

procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in consideratie prestatiile reciproce, procedeu folosit mai ales in elaborarea antecalculatiilor

52

Procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard, normat sau alt cost, procedeu ce se poate folosi numai in cazul sectiilor sau atelierelor cu productie omogna.

Procedeul calculelor iterative

Procedeul algebric

IV Procedee de determinare a costului pe unitatea de produs

Calculul costului unitar al produselor executate, lucrarilor executate si serviciilor prestate se poate efectua folosind urmatoarele procedee :

Procedeul diviziunii simple

Procedeul cantitativ

Procedeul indicilor de echivalenta

Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal

Procedeul deducerii valorii produselor secundare.

3.4.2. METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

Metodele de calculatie a costurilor exprima modul de organizare a colectarii cheltuielilor de productie in scopul determinarii costurilor pe produs.

Pe aceasta cale se asigura corelarea pana la integrare a calculatiei pe feluri de costuri, locuri de costuri si purtatori de costuri.

Criteriul de baza in alegerea si delimitarea unei metode de calculatie a costurilor este cel al caracteristicilor procesului tehnologic si tipului de productie.

Din punct de vedere tehnologic , procesul de productie poate fi simplu sau complex.

Simplu in cazul in care produsul rezulta prin prelucrarea succesiva a materiei prime, complex atunci cand produsul este fabricat prin combinarea partilor componente.

Metodele de calculatie a costurilor cuprind totalitatea procedeelor ce conduc la cuantificarea cifrica a corelatiei dintre cheltuielile de productie si desfacere ale intreprinderii exprimate valoric si produsele care au ocazionat aceste cheltuieli exprimate fizic, cantitativ.

Conturarea diferitelor metode de calculatie si mai ales aplicarea lor concreta sunt legate de particularitatile spefice ale fiecarei intreprinderi .

In aceste conditii , un grad mare de detaliere informationala o au metodele absorbante de normare, evidenta si calculatie a costurilor.

53

Ele dau itinerarul de parcurs pentru a se ajunge la o masa de cheltuieli definita doar in totalitate si numai partial localizata la costul unitar al produselor .

In aceasta categorie se cuprind : metoda globala, metoda pe faze, metoda THM si metoda pe comenzi.

Metoda globala: se aplica de catre intreprinderile industriale atat pentru productia de baza cat si pentru cea auxiliara, daca din procesul de productie se obtine un singur fel de produs, lucrare, serviciu.

Pot fi date ca exemplu intreprinderile producatoare de energie, de oxigen, de extractie a carbunelui, carierele pentru substantele minerale solide , salinele cu extractie in solutie prin sonde precum si unitatile care fabrica produse cuplate din aceiasi materie prima.

Metoda globala consta in colectarea cheltuielilor de productie si desfacere global intr-un singur cont de cheltuieli sintetic sau analitic corespunzator unei zone de cheltuieli la nivelul intreprinderii.

Stabilirea costului pe unitate de produs , lucrare, servicii se face prin raportarea totalului cheltuielilor colectate global la cantitatea de produse obtinute in perioada de gestiune respectiva.

Ca urmare a faptului ca in sectia sau intreprinderea care se aplica metoda globala se fabrica un singur produs , lucrare, serviciu ,toate cheltuielile de productie si desfacere au un caracter de cheltuiala directa fata de productia obtinuta.

Principala problema pe care o ridica organizarea contabilitatii de gestiune consta in stabilirea modalitatilor de preluare a cheltuielilor de prelucrare a cheltuielilor din contabilitatea financiara.

Sunt doua solutii:

inregistrarea concomitenta a cheltuielilor atat in contabilitatea financiara (clasa 6) cat si in contabilitatea de gestiune.

Inregistrarea separata a cheltuielilor in contabilitatea financiara pe masura ce apar , iar in contabilitatea de gestiune o singura data de regula de regula la sfarsitul perioadei de gestiune pe baza unui tablou de conversie.

Metoda pe faze: se aplica la intreprinderile cu productie de masa sau serie mare, unde procesul tehnologic are un caracter relativ omogen , iar produsul finit se obtine prin prelucrarea in stadii succesive a materiei prime.

Productia de masa se caracterizeaza prin stabilitate, prin parcurgerea unor etape tehnologice si prin obtinerea unor cantitati mari de produse.

Se aplica in cadrul fabriciilor de zahar, rafinarii de petrol, centrale termo-electrice, industria miniera.

Pentru aplicarea acestei metode se impune solutionarea urmatoarelor aspecte:

Stabilirea fazelor de calculatie

Determinarea costului semifabricatelor in cadrul unei faze de calculatie

Determinarea costului semifabricatelor cand in cadrul aceleiasi faze de calculatie se obtin doua sau mai multe produse.

PROIECT DE LICENTA-METODA PE COMENZI 54.

Metoda THM: (tarif pe ora-masina) consta in stabilirea costurilor de productie ocazionate de functionarea unui centru de productie.

Acesta reprezinta o masina ,un grup de masini similare sau un grup de masini care executa o suita de operatii tehnologice.

Costurile prelucrare se urmaresc pe fiecare centru de productie , iar in continuare se deconteaza pe purtator de valoare, proportional cu costul orei-masina si timpul de prelucrare.

Costurile cu materia prima si materialele directe constituie un loc de costuri distinct si se urmaresc direct pe produsul rezultat.

3.4.3. METODA PE COMENZI

Aceasta metoda se aplica in intreprinderile pluriproducatoare, cu productie individuala si de serie mica, unde produsul finit rezulta prin ansamblarea partilor sale componente al caror proces tehnologic se sectorizeaza in cadrul unor locuri de productie.

De exemplu in industria constructoare de masini, industria mobilei, industria confectiilor.

Obiectul de calculatie il constituie comanda de productie lansata pentru o anumita cantitate de produse,elemente asamblabile semifabricate, lucrari sau servicii care pot fi executate in cursul unei perioade.

La fiecare lansare de productie ,dintr-un anumit produs se creeaza un loc de costuri pe fiecare comanda si se stabileste o sectie de executare a acesteia.

In esenta aceasta metoda consta in colectarea si repartizarea costurilor de productie pe sectii de fabricatie si pe comenzi, iar in cadrul acestora, pe articole de calculatie.

Pe masura ce comanda se executa , se procedeaza la calculatia costului produsului ce constituie obiectul comenzii.

Relatia de calcul a costului produsului, folosita in acest sens, se diferentiaza in raport cu sistemul de lansare si urmarire a comenzilor, descentralizat pe semifabricate ca elemente asamblabile ale produselor sau descentralizat la nivel de produs finit.

In primul caz , partile componente constituie gestiuni distincte si in consecinta obiect de calculatie.

In continuare asamblarea lor constituie o realizare interna sau un consum intermediar de semifabricate pentru realizarea produsului finit.

Pentru cel de-al doilea caz, produsul finit in totalitatea lui constituie un obiect de comanda diferentiat pe sectii prelucratoare si sectia de montaj.

Obiectul comenzii este diferit in functie de felul productiei, de pilda productia individuala se organizeaza de regula in varianta fara semifabricate, iar productia de serie se poate organiza atat in varianta fara semifabricate cat si in cea cu semifabricate.

Modelul sintetic privind calculatia costului este redat de relatiile :

55

in ipoteza unei singure comenzi , costul unitar va fi :

in cazul unui lot de produse:

Organizarea calculatiei dupa metoda pe comenzi presupune dupa lansarea comenzii deschiderea in cadrul contului 921”cheltuielile activitatii de baza” a analiticelor pe comenzi in care se colecteaza pe locuri de productie si pe articole de calculatie in cursul lunii, costurile directe si la sfarsitul lunii costurile indirecte repartizate pe comanda din contul 923”cheltuieli indirecte de productie” si contul 924 “cheltuieli generale de administratie”.

Pentru aceasta fiecare comanda primeste un simbol cifric din registrul de comenzi, care se inscriu in toate documentele justificative de consum.

Costul efectiv pe comanda se stabileste la terminarea comenzii.

In cazul unor comenzi cu ciclu lung de fabricatie, daca unele laturi partiale se predau la magazie sau clientului inainte de terminarea intregii comenzi , ele se evalueaza la costul antecalculat sau se pot evalua la costul efectiv al produselor similare fara a depasi costurile efective inregistrate la comanda respectiva.

Metoda de evaluare adoptata la inceputul anului , pentru aceleasi produse se mentine pana la sfarsitul anului.

Diferentele ce apar la terminarea comenzii intre costul efectiv al ei si costul la care s-au inregistrat produsele predate se include in costul efectiv al ultimului lot.

Metoda pe comenzi prezinta avantajul ca asigura o individualizare si o calculare a costului unitar al produselor.

56

PREZENRAEA METODEI PE COMENZI IN CADRUL

SC ROM RAD SA

Procesul de productie al SC ROMRAD SA este organizat prin productia de serie , care se caracterizeaza prin fabricarea unor cantitati mari de produse obtinute in cadrul unor etape succesive de prelucrare a mai multor materiale.

Metoda de calculatie a costurilor utilizate de SC ROMRAD SA este cea pe comenzi.

Purtatorul de cheltuieli folosit obligatoriu in antecalculatii este produsul, iar cel utilizat in calculatie de dare de seama este comanda.

Comanda poate fi formata dintr-un produs, lucrare ,serviciu care poate constitui productia individuala sau ocazionala si care se utilizeaza in varianta cu semifabricate sau poate fi o productie de serie ce se organizeaza atat in varianta fara semifabricate cat si in cea cu semifabricate.

Pentru productia de serie lotul comenzii poate fi format dintr-o cantitate oarecare de produse, repere, subansamble, costul intregului lot reprezentand costul comenzii, determinandu-se apoi costul unitar prin procesul diviziunii simple.

Pentru productia individuala organizata fara semifabricat, calculatia nu face nici un fel de separare a cheltuielilor pe seama partilor sau reperelor componente.

Ea va releva, cel mult , partea cu care participa in fabricatie si la formarea costului fiecarei sectii de productie.

Intrucat aceasta metoda de calculatie are la baza conceptul costurilor absorbante, deci integrale, ea presupune desfasurarea lucrarilor de calculatie potrivit etapelor specifice metodelor absorbante, inclusiv etapa determinarii cantitative si valorice a productiei neterminate, datorita variatiei pe care o inregistreaza acesta productie de la o perioada la alta.

Etapa de determinare a productiei in curs de executie ,numai calculul costului efectiv, deci al costului contabil, intrucat in lucrarile de antecalculatie a costului pe produs nu se pune problema productiei neterminate.

In cadrul acestei metode, purtatorul de costuri folosit in mod obligatoriu in lucrarile de antecalcul este produsul , in timp ce purtatorul de costuri utilizat prin urmarirea si inregistrarea costurilor de productie este comanda.

Aceasta metoda evidentiaza partea cu care contribuie fiecare sectie la obtinerea comenzii respective si deci la formarea costului acelei comenzi.

Modul sintetic de calcul a costului unitar in aceasta situatie este de forma:

57

Unde: s-sectia

x-articole de calculatie pentru cheltuieli directe

y-articole de calculatie pentru cheltuieli indirecte

Ctu-cost unitar

Chd-cheltuieli directe

Chi- cheltuieli indirecte

Daca o comanda cuprinde mai multe unitati de produs se raporteaza cheltuielile de productie calculate pe articole de calculatie , la cantitatea de produse obtinuta determinandu-se costul mediu pe produs.

In cazul cand produsele care fac parte dintr-o comanda se predau la magazie sau clientului inainte ca respectiva comanda sa fie terminata , acele produse se evalueaza la un cost antecalculat.

In anumite cazuri ele se pot evalua si in functie de costul efectiv al unor produse similare fabricate in perioada de gestiune precedenta.

Eventualele diferenta de pret care apar intre costul antecalculat si costul efectiv la terminarea comenzii se reflecta in costul ultimului lot de produse.

Comform metodei pe comenzi costurile de productie se colecteaza pe articole de calculatie in fise deschise pentru fiecare comanda.

Schematic, filiera evidentei si calculatiei costurilor se prezinta astfel :

58

CAPITOLUL IV: ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULAREA COSTURILOR LA SC ROMRAD SA

4.1. CARACTERISTICE TEHNICE, ECONOMICE SI ORGANIZATORICE LA SC ROMRAD SA

Inceputul actualei societati SC ROMRAD SA s-a produs in anul 1990 ; cand s-a inceput constructia actualei fabrici, cu un capital de 2.200,9 milioane.

Aparitia fabricii in peisajul industrial al Romaniei nu a constituit o intamplare

ea a rezultat din necesitatea vitala a industriei romanesti aflate intr-o dezvoltare dinamica.

In prezent se fac eforturi continue de a asigura radiatoare pentru productia nationala de tractoare, autocamioane, locomotive si autoturisme.

In decursul anilor intreprinderea a cunoscut o continua dezvoltare atat in domeniul dotarii tehnice, cat si al productiei de baza.

SC ROMRAD SA datorita nevoilor si demersurilor facute a fost beneficiara unei importante investitii, astfel intreprinderea a putut sa-si creeze noi spatii de productie si si-a dezvoltat unitatile conexe.

Creareea de noi spatii de productie a condus la dotarea acestora cu noi utilaje moderne, care sa permita folosirea unor noi tehnologii de productie.

In pararel cu dotarea cu utilaje din tara si din strainatate, s-au realizat utilaje prin autoutilare, reusindu-se acoperirea partiala a lipsei de fonduri pentru importul de utilaje performante.

Toate aceste investitii au condus la asigurarea in anul 1992 a unei capacitati de productie de 8.000 tone / de radiatoare.

In urma perioadei de tranzitie prin care a trecut economia tarii noastre, de la o economie centralizata planificata a unui regim totalitar, la economia de piata specifica tarilor cu caracter democratic.

Ca urmare a Hotararii Guvernului nr.135 din 1990 SC ROMRAD SA se inregistreaza ca persoana juridica la Camera de Comert, cu un capital initial de 2.200,9 milioane lei, reevaluat la 12.600,5 milioane lei.

Inscriindu-se economiei de piata si mersului firesc al societatii, la data de 15.03.1996, SC ROMRAD SA a semnat contractul cu Fondul Propietatii de Stat, acesta fiind pasul spre privatizare.

Astfel dupa semnarea contractului cu FPS, care detinea 70% din intreprindere, cand trebuia platita prima rata in vederea cumpararii unei parti din SC ROMRAD SA , intreprinderea dispunea de un fond de 500 de milioane de lei.

59.

La propunerea FPS , existand un singur ofertant pentru cumpararea intreprinderii, s-a nascut ideea ca SC RONRAD SA sa fie privatizata in intregime.

Aceasta idee a fost agreata ,avandu-se avandu-se in vadere conditiile deosebit de avantajoase in care se face cumpararea:

20% din suma totala a fost platita cash

80% a fost luat un credit pe termen de zece ani cu dobanda 6% pe an.

Ratele bianulale vor fi platite pana la data de 15 septembrie 2004.

Aceasta a insemnat ca salariatii de la SC ROMRAD SA vor deveni propietarii intregului capital social al societatii respectiv 12.600.457.000 lei impartit in 460.799 actiuni nominative.

In 1991 se deschide o noua etapa in evolutia SC ROMRAD SA.

Din anul 1991 investitiile cunosc o dezvoltare deosebita.

O mare parte din profitul societatii este investit in noi obiective de constructii si in dotarea cu utilaje cat mai moderne si mai performante.

Numai in perioada 1993-1996 s-au investit in utilaje si constructii suma de 9.324.612.513 lei, din care incepand din anul privatizarii cu suma de 5.146.869.002 lei.

De asemenea se achizitioneaza o serie de utilaje moderne din import, dotate cu CNC, fiind utilaje de inalta performanta.

Cea mai mare investitie si anume “linii flexibile de fabricat radiatoare” in valoare de aproximativ 3500 mii de dolari, avand ca termen de implementare anul 1997, permite fabricarea in serie mare a radiatoarelor de apa si incalzire.

Capacitatea liniilor este de 200.000 de bucati pe an, de radiatoare de incalzire si 200.000 de bucati pe an de radiatoare de racire pentru cele mai reprezentative autovehicule din tara si import.

Se preconizeaza a se executa 100.000 de bucati pe an de radiatoare pentru Dacia , 42.000 de bucati pe an pentru DAEWO, precum si pentru echiparea autovehiculelor VOLKSWAGEN, RENAULT, CITROEN, FORD, OPEL, AUDI, FIAT, BMW, ALFA ROMEO, PEUGEOT.

Deservirea liniilor se va face de catre 21 de salariati direct productivi, tactul liniei fiind de un radiator la 51 de secunde.

Pentru difersificarea productiei la 1 mai 1994 se infiinteaza Societatea mixta romano-engleza-israeliana”PERADSOLD” SRL cu obiect de activitate fabricarea si comercializarea instalatiilor de aer conditionat, dupa licenta PEREG.

Cu un capital de 32.385 USD, din care SC ROMRAD SA detine 4205%, SC PERADSOLD SRL a realizat in anul 1995 o cifra de afaceri de 596.607 mii de lei.

SC ROMRAD SA ii revine sarcini importante pe linia de contracte ferme cu partenerii externi, onorarii la timp si in bune conditii a contractelor economice, luarii de masuri concrete prin ridicarea nivelului calitativ al produselor romanesti atat pe piata interna cat si pe cea externa.

60.

SC ROMRAD SA incearca sa castige noi clienti, noi parteneri de afaceri, sa ocupe un segment cat mai mare pe piata interne si pe cea externa, sa asigure un standard al calitatii cat mai ridicat.

SC ROMRAD SA a reusit in acesti ani sa se impuna in economia tarii noastre ea devenind un concurent puternic si face toate eforturile de a se mentine in top si de a mentine calitatea produselor sale.

SC ROMRAD SA a cunoscut o perioada de transformari organizatorice, si in final a aplicat organigrama structurata pe cinci directii:

1.Directia de marketing-vanzari

2.Directia tehnica de productie

3.Directia tehnica de conceptie

4.Directia economica

5.Directia de organizare si administratie.

Fiecare directie este condusa de un director , subordonat Directorului General, care este in acelasi timp si presedintele Consililului de Administratie al societatii.

4.1.1. ORGANIZAREA DEPARTAMENTELOR SI CONDUCEREA ACESTORA

1.Directia Marketing-Vanzari

Directia Marketing-Vanzari este structurata organizatoric in doua servicii:

Serviciul marketing

Serviciul vanzari

Serviciul Marketing: prin activitatea celor 13 angajati , s-a dovedit foarte promt si flexibil in a se adapta cerintelor beneficiarilor, precum si participarii sustinute la expozitii, targuri nationale si internationale.

Sustinut si de celelalte servicii, conceptie, productie, calitate, s-a reusit realizarea a numeroase contracte de expoet, dovedind o mare flexibilitate si promtitudine in asimilarea de noi produse si subansamble.

Aceste rezultate se concretizeaza prin cresterea de la an la an a volumului de export.

Valoarea totala a expoetului, in anul 2000 a fost de 1.162.9 mii de dolari si a reprezentat o crestere de peste 300% fata de anul 1999.

Serviciul Vanzari:

Pana in anul 1990 era cunoscut sub denumirea de serviciul de desfacere si asigura resursele financiare ale societatii.

61.

Prin cele doua depozite de produse finite ale intreprinderii se deruleaza toata productia societatii, astfel se asigura pastrarea, transportarea si incarcarea produselor, in conditii de deplina securitate.

2. Directia Tehnica de Productie

Directia Tehnica de Productie este structurata astfel :

Serviciul Prodramare,Lansare,Logistica, productie

Serviciul Aprovizionare

Sectia RadiatoareI

Sectia Radiatoare II

Sectia Mecano-Energetica

Serviciul Programare, Lansare, Logistica, Productie indeplineste atributii in domeniul programarii si urmaririi productiei.

Intre activitatile mai importante se numara cele privind fundamentarea programelor anuale, trimestriale si lunare de fabricatie si a celor de reparatii si intretinere a utilajelor, urmarirea comenzilor de fabricatie pe ansanblul societatii, urmarirea realizarii zilnice privind programul de fabricatie.

Implementarea tehnicii de calcul performanta, face posibila urmarirea in timp real a tuturor activitatilor, ce concura la realizarea ritmica a programului de productie.

Serviciul Aprovizionare asigura aprovizionarea din tara sau import, transpoetul si depozitarea tuturor materialelor sisubansamblelor necesare sectorului de productie.

Cele patru depozite principale asigura receptionarea si pastrarea materialelor in conditii optime.

Garajul modern, dotat cu toate utilitatile, asigura celor peste 30 de mijloace de transport conditii bune de intretinere si reparatii pentru a se putea executa numeroasele curse interne si internationale.

Sectia Radiatoare II este principala sectie de productie, fiind in acelasi timp si prima sectie de productie a radiatoarelor.

Pe o suprafata de 7.770 de metrii patrati sunt dispuse utilaje de presat la rece, masini de executat tuburi si aripioare, dispozitive de impachetat corpi, cuptoare de lipit corpi, dispozitive de asamblat si probat radiatoare.

In aceasta sectie se executa tipurile de radiatoare necesare productiei de autocamioane, tractoare si locomotive, precum si radiatoare pentru expoet in Israel, Italia, Ungaria si Germania.

Sectia Radiatoare II este cea de-a doua sectie de productie pentru fabricarea de radiatoare, care s-a dezvoltat in timp.

In prezent aici se fabrica sortimentele de radiatoare din aluminiu.

62.

Acest tip nou de radiator se impune pe piata interna si internationala prin performantele tehnice ridicate.

Tehnologia care se aplica este evoluata, folosindu-se atat in constructia radiatoarelor de racire cat si a celor de incalzire.

Date fiind cerintele pietei interne, in aceasta sectie a fost asimilata si productia de aparate pentru aer conditionat in colaborare cu Israel.

Sectia beneficiaza de utilaje moderne pentru fabricarea de subansamble si piese componente.

Sectia Mecano-Energetica este componenta importanta a structurii organizatorice a societatii, asigurand in primul rand utilitatile necesare procesului de productie, precum si intretinerea si reparatia instalatiilor si utilajelor aflate in dotarea intregii societati.

Aceasta sectie are in dotare o statie propie de producere a acetilenei, doua statii de producere de oxigen, doua statii de producere de agent termic, doua puturi de alimentare cu apa.

3.Directia Tehnica de Conceptie

Structura Directiei Tehnice de Conceptie permite ca prin specialistii sai sa promoveze produse de o tehnicitate ridicata,aliniate standardelor internationale.

In cadrul Directiei Tehnice de Conceptie functioneaza urmatoarele servicii:

Serviciul Proiectare-Cercetare-Dezvoltare

Serviciul Pregatirea Fabricatiei

Serviciul CAD-CAM

Sectia Scularie

Atelier Prototipuri

Serviciul Proiectare –Cercetare-Dezvoltare proiecteaza documentatia tehnica pentru produsele aflate in fabricatie, analizeaza cererile de oferta, intocmeste documentatia pentru prototipuri, executa probe si incercari pentru radiatoare.

Numai in 2000 au foat asimilate 247 de cereri de oferta din care 178 au fost emise de clienti externi din :Italia, Germania,Venezuela, SUA, Marea Britanie si alte tari.

Beneficiind de o dotare performanta cu tehnica de calcul Serviciul Proiectare-Cercetare-Dezvoltare asigura proiectarea integral elaborata prin utilizarea calculatoarelor.

Tot in cadrul acestui serviciu functioneaza si Cabinetul Tehnic care asigura largirea bazei informationale prin achizitia de standarde, norme, prospecte, carti, tratate, rezumate ale unor teze de doctorat precum si activitatea de brevete a inventiilor si inovatiilor.

63.

Serviciul Pregatirea Fabricatiei asigura in cadrul societatii proiectarea tehnologiei si a SDV-urilor necesare asimilarii de noi produse, proiectarea utilajelor si a instalatiilor specifice productiei de radiatoare precum si activitatea de inginerie a calitatii si asigurarea calitatii.

Asimilarea de productie a unui numar mare de radiatoare pentru autovehicule din import, de o dificultate marita a impus priectarea unor noi SDV-uri complexe, dar cu solutii noi, pentru a permite o executie rapida.

Prin colectivul de proiectare autoutilitari s-au executat proiecte pentru utilaje si instalatii specifice productiei de radiatoare, din care amintim: instalatii de cositorit placi de baza, bai de decapare, masa de impachetat universala, instalatii de lipit TDZ.

Serviciul CAD_CAM

Acest serviciu este structurat in prezent in doua domenii diferite :

proiectare asistata de calculator

programare MUCN

Beneficiar al unor investitii majore, acest serviciu dispune de o dotare tehnica de calcul si birotica de peste 500.000.000 lei, precum si de un nou si modern spatiu.

Serviciul Scularie

Aceasta sectie asigura executia si reparatia SDV-urilor necesare sectoeului de productie.

Aceasta sectie beneficiaza de investitii importante , mai ales dupa 1991, concretizate intr-o extindere a sectiei si o dotare cu utilaje cu comanda numerica, fapt care conduce la cresterea capacitatii de productie si a productivitatii muncii.

4.Directia Economica

SC ROMRAD SA se inregistreaza in mod constant in noile cerinte ale economiei de piata.

Realizarea acestora a fost si este in continuare destul de dificila datorita noilor parghii si intrumente financiare.

Utilizarea cu maxima efecienta a resurselor financiare, asigurarea resurselor financiare pentru retehnologizare si modernizarea fabricatiei de radiatoare, preturile de livrare ale produselor corelate just cu efortul de executie si calitatea acestora, constituie succesul echilibrului financiar al SC ROMRAD SA .

Serviciul Directia ECONOMICA isi desfasoara activitatea in patru servicii:

64.

Serviciul Contabilitate Generala

Serviciul Financiar-Trezorerie

Serviciul contabilitate Preturi

Serviciul Salarizare Evidenta Actiunii

Principalele rezultate financiare ale societatii , reflecta o activitate rentabila cu certe perspective de dezvoltare.

Mii lei

5.Directia de Organizare si Administratie

Desi aparent neimplicta in realizarea produsului final, Directia de Organizare si Administratie are un rol deosebit in actiunea de restructurare si cauta , intr-o permanenta conlucrare cu celelalte servicii ale societatii , noi modalitati de functionare optima.

Directia este structurata pe patru servicii principale:

Servicuil Organizare

Serviciul Resurse Umane

Serviciul Centrale

Dispensar Medical

Pentru o mai buna si responsabila activitate Directorul General coordoneaza direct activitatea urmatoarelor compartimente :

Serviciul de Calcul

Serviciul CTC

65.

Corpul Consilierilor

Controlul Financiar Intern

Oficiul de calcul permite obtinerea de date in timp real, a structurii produselor, consumurilor materiale, stocuri si alte fisiere date.

Serviciul CTC a fost implicat inca de infiintare, in sfera de productie ,asigurand prin activitatea sa realizarea produselor de calitate.

Desigur acest serviciu nu va rezolva singur problema calitatii produselor, ci numai intr-o stransa colaborare cu celelalte servicii si sectii care concura la obtinerea produsului finit.

4.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE A SOCIETATII SC ROMRAD SA

4.2.1. ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR CU CONSUMUL DE MATERII PRIME SI MATERIALE DIRECTE

In categoria materialelor directe intra , obiectele muncii care se consuma de regula nemijlocit in procesul de productie si a celor caror valoare se transmite integral asupra produselor fabricate.

Ele sunt formate din materii prime si materiale.

Materii prime si materiale directe, se refera la materiile prime care constituie substanta produselor finite.

Eliberarea materialelor din magazie se face pe baza bonurilor de consum, fiecare purtand numarul de comanda si reperul produsului la care se refera.

Pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea de gestiune se realizeaza un “centralizator al bonurilor de consum “ corespunzator comenzii respective.

Astfel in luna februarie 2001 au fost lansate in fabricatie in cadrul societatii , urmatoarele 3 comenzi:

– Radiatoare apa Rep 600= 15 bucati, comanda numarul 1011

– Radiatoare apa Rep 118 = 10 bucati, comanda numarul 1075

Aceste doua comenzi au fost lansate in sectia Radiatoare I.

– Radiatoare incalzire Rep 647/I = 20 bucati, comanda numarul 6025.

Aceasta comanda a fost lansata in sectia Radiatoare II. Potrivit centralizatorului bonurilor de consum intocmite pentru fiecare din cele 3 comenzi, in contabilitatea de gestiune se inregistreaza consumurile cu materii prime si materiale directe aferente acestor comenzi, potrivit urmatoarei formule contabile:

66.

921 = 901 45.500.500

“ Cheltuielile activitatii “ Decontari interne

de baza “ privind cheltuielile”

Radiatoare I/C 1011 19.800.000

/C 1075 25.700.500

Radiatoare II/C 6025 10.405.000

Pentru materialele consumate se inregistreaza si cheltuielile de transpoet aprovizionare ,calculate pe baza coeficientului de 10% aplicat la valoarea consumurilor de materii prime .

Se intocmeste apoi “Situatia de repartizare a cheltuielilor de transport aprovizionare” pe baza careia in contabilitate se efectueaza urmatoarea inregistrare:

921 = 901 5.590.500

“Cheltuielile activitatii “ Decontari privind

de baza” cheltuielile”

Radiatoare I/C 1011 1.980.000

/C 1075 2.570.050

Radiatoare II/C 6025 1.040.500

Materialele nefolosite se restituie la magazie prin prezentarea “ notei de restituire” si se intocmeste urmatoarea formula contabila :

3.000.000

921 = 901

“Cheltuielile activitatii “ Decontari privind

de baza” cheltuielile”

Radiatoare I/C 1011 750.000

/C 1075 1.250.000

Radiatoare II/C 6025 1.000.000

Organizarea contabilitatii cheltuielilor privind salariile directe urmareste controlul fondului de salarii directe, reflectarea corecta si la timp a drepturilor salariale si determinarea sumei totale a salariilor pe categorii de persoane, sfere de activitate, locuri de productie si pe perioade de gestiune.

67.

Cheltuielile cu salariile directe se reflecta in contul 921 “ Cheltuielile activitatii de baza “ desfasurat pe conturi analitice pe sectii si pe comenzi.

Nivelul salariilor practicate de SC ROMRAD SA este stabilit prin contractul colectiv de munca in care se prevede : sistemul de tarifare si sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, precum si alte elemente ale sistemului de salarizare.

Colectarea cheltuielilor cu salariile se face din rapoartele de productie , bonurile de lucru si fisele de prezenta.

Bonurile de lucru sunt eliberate pe baza fiselor tehnologice si se inainteaza sectiilor de productie.

Pe baza bonurilor de lucru se intocmeste “ situatia realizarii manoperei pe sectii si comenzi” , ca urmare a faptului ca fiecare document poarta reperul produsului si numarul de comanda la care se refera.

Dupa intocmirea acestei situatii se efectueaza inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea de gestiune astfel :

921 = 901 12.550.000

“Cheltuielile activitatii “ Decontari interne

de baza “ privind cheltuielile”

Radiatoare I/C 1011 2.430.000

/ C 1075 3.120.000

Radiatoare II/C 6025 7.000.000

Valoarea manoperei se gaseste in “fisa de cont analitia pentru costuri efective pe comanda" la artcolul de calculatie “ salarii directe”.

Pentru salariile directe se calculeaza si se repartizeaza pe sectii si pe comenzi contricutia la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociala.

Contributia la asigurarile sociale se determina prin aplicarea procentului de 23,33% asupra fondului de salrii iar cheltuielile cu protectia sociala se determina prin plicarea procentului de 1%.

Calculul si repartizarea contributiei la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociale se realizeaza in cadrul documentului: “ situatie de calcul si repartizare a salariilor contributiei la asigurarile sociale si contributiei la fondul de somaj”.

Astfel pentru contributia la asigurarile sociale, in contabilitatea de gestiune se va efectua urmatoarea inregistrare:

68.

921 = 901 3.137.500

“ Cheltuielile activitatii “ Decontari interne

de baza” privind cheltuielile”

Radiatoare I/C 1011 607.500

/C 1075 780.000

Radiatoare II/C 6025 1.750.000

Inregistrarea cheltuielilor cu protectia sociala se face pe baza unei formule asemanatoare:

921 = 901 627.500

“Cheltuielile activiatii “Decontari interne

de baza” privind cheltuielile”

Radiatoare I/C 1011 121.500

/C 1075 156.000

Radiatoare II/C 6025 350.000

Aceste sume se vor regasi in fisa de cont analitic pentru costuri efective pe comanda la articolele de calculatie corespunzatoare.

4.2.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE PRIVIND CHELTUIELILE INDIRECTE DE PRODUCTIE

In categoria cheltuielilor indirecte de productie se include urmatoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli pentru revizii tehnice, reparatii curente si intretinerea utilajelor, salariile personalului tehnic, economic si de alta specialitate, impozit si contributia la asigurarile sociale aferente, cheltuieli cu protectia muncii, cheltuieli administrativ-gospodaresti, si alte cheltuieli.

Efectuarea reparatiilor la masinile si utilajele sectiei ,presupun un consum de materiale.

Eliberarea materialelor din magazie sau depozit se efectueaza pe baza bonului de consum.

69.

La sfarsitul lunii se intocmeste un “centralizator al consumurilor de materiale pentru reparatii” potrivit urmatoarei formulu contabile:

923 = 901 8.600.000

“Cheltuieli indirecte “Decontari interne

de productie” privind cheltuielile”

Sectia Radiatoare I 5.000.000

Sectia radiatoare II 3.600.000

Pentru aceste materiale consumate se calculeaza cota de cheltuieli de transport, aprovizionare, corespunzatoare prin aplicarea procentului de 10% asupra valorii materialelor consumate.

Se intocmeste apoi “situatia de repartizare a cheltuielilor de transport-aprovizionare"” care sta la baza inregistrarii acestor cheltuieli in contabilitatea de gestiune astfel :

923 = 901 3.000.000

“ Cheltuieli indirecte “Decontari interne

de productie” privind cheltuielile”

Sectia Radiatoare I 1.650.000

Sectia Radiatoare II 1.350.000

De asemenea, pentru muncitorii indirect productivi se colecteaza cheltuielile ,reprezentand salariile aferente acestora.

Pentru calculul repartizarii pe sectii a salariului muncitorilor indirect productivi se intocmeste “situatia repartizarii manoperei pe sectii”.

Pentru aceste salarii se calculeaza contributia la asigurarile sociale, cheltuielile cu protectia sociala aferenta ,prin elaborarea situatiei de calcul si repartizare a contributiei la asigurarile sociale si a cheltuielilor cu protectia sociala.

Pentru cheltuielile salariale ale muncitorilor indirect productivi, in contabilitatea de gestiune se va inregistra :

70.

923 = 901 1.513.460

“ cheltuieli indirecte “Decontari interne

de productie” privind cheltuielile”

Sectia Radiatoare I 368.640

Sectia Radiatoare II 1.145.000

Similar se procedeaza si pentru contributia la asigurarile sociale si protectie sociala, cu urmatoarea formula contabila:

923 = 901 454.038

“ Cheltuieli indirecte “ Decontari interne

de productie” pivind cheltuielile”

Sectia Radiatoare I 110.538

Sectia Radiatoare II 343.500

Pentru SC ROMRAD SA, necesarul de energie electrica se asigura pentru desfasurarea procesului de productie prin aprovizionarea de la furnizori.

Acestea sunt considerate cheltuieli indirecte de productie, si se vor inregistra in contabilitatea de gestiune pe baza facturii primite de la furnizori astfel:

923 = 901 3.160.000

“Cheltuieli indirecte “ Decontari interne

de productie” privind cheltuielile”

Sectia Radiatoare I 1.535.000

Sectia Radiatoare II 1.625.000

Utilizarea mijloacelor de munca presupune calculul lunar si repartizarea mijloacelor fixe, ceea ce presupune intocmirea “situatiei decontarii amortizarii”, pe baza careia se va inregistra in contabiliatatea de gestiune :

71.

923 = 901 1.124.000

“ Cheltuieli indirecte “ Decontari interne

de productie” privind cheltuielile”

Sectia Radiatoare I 565.000

Sectia Radiatoare II 559.000

Toate cheltuielile indirecte de productie se colecteaza in contul 923 “ Cheltuieli indirecte de productie”, desfasurat pe analitice la nivelul fiecarei sectii.

La sfarsitul lunii, aceste cheltuieli se vor repartiza asupra fiecarei comenzi in parte, comform unui coeficient de repartizare.

Cheltuielile generale de administratie se reflecta in contul 924 “ Cheltuieli generale de administratie” care nu este desfasurat pe conturi analitice, ci numai la nivelul intregii societati.

Toate cheltuielile generale de administratie se inregistreaza in contabilitatea de gestiune corespunzator urmatoarei formule contabile:

924 = 901 16.933.900

“Cheltuieli generale “ Decontari interne

de administratie” privind cheltuielile”

La sfarsitul lunii, aceste cheltuieli vor fi repartizate asupra productiei obtinute, corespunzator unui coeficient de repartizare.

4.2.3. DECONTAREA CONTRAVALORII PRODUCTIEI SECTIILOR AUXILIARE LIVRATA PENTRU NECESITATILE SECTIEI DE BAZA

Dupa colectarea cheltuielilor cu materialele aferente sectiilor auxiliare se intocmeste “situatia de repartizare a cheltuielilor activitatilor auxiliare” in vederea decontarii contravalorii productiei sectiilor auxiliare livrata pentru necesitatile sectiilor de baza.

In cadrul SC ROMRAD SA activitatea auxiliara este realizata de atelierul de intretinere si reparatii si de centrala de energie termica.

Decontarea se face la nivelul costului efectiv.

Aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli indirecte de productie si se vor inregistra in contabilitatea de gestiune astfel:

72.

% = 922 8.500.000

“Cheltuielile activitatii auxiliare”

/atelierul de intretinere si

reparatii 5.500.000

/centrala de energie

termica 3.000.000

923

“Cheltuielile indirecte

de productie” 3.350.000

Sectia Radiatoare I 3.000.000

Sectia Radiatoare II 350.000

924

“Cheltuieli generale

de administratie” 2.000.000

4.2.4. REPARTIZAREA CHELTUIELILOR INDIRECTE DE PRODUCTIE

Cheltuielile indirecte de productie inregistrate in cursul lunii, pe parcursul desfasurarii de procesului de productie, sunt repartizate la sfarsitul lunii asupra productiei obtinute.

Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face in baza unui coeficient de suplimentare , calculat in functie de salariile directe, contributia la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociala, aferente.

In acest scop se realizeaza o centralizare a cheltuielilor indirecte de productie prin documentul “ centralizatorul cheltuielilor indirecte de productie”, intocmit la sfarsitul lunii, la nivelul fiecarei sectii de productie.

Dupa ce s-a stabilit totalul chgeltuielilor indirecte de productie ce urmeaza a fi repartizate , se calculeaza coeficientul de repartizare astfel:

73

se stabileste suma salariilor directe ,a contributiei la asigurarile sociale si a cheltuielilor cu protectia sociala aferenta pentru fiecare comanda care s-a executat in sectia respectiva si apoi se determina coeficientul de suplimentare, de repartizare , prin raportatrea totalului cheltuielilor indirecte de productie al fiecarei sectii, la suma salariilor directe, contributiei la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociala ,aferente tuturor comenzilor exercitate in sectia respectiva, in perioada de gestiune considerata.

Unde: Ks= coeficient de suplimentare de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie la nivelul sectiei

I= comenzile executate in sectie in perioada de gestiune respectiva.

Se calculeaza deci cate un coeficient de repartizare pentru fiecare sectie , unde se executa mai multe produse.

Dupa stabilirea coeficientului de repartizare se intocmeste “situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie”, prin care se determina cota de cheltuieli indirecte de productie ce revine fiecarei comenzi executate, potrivit formulei:

Cheltuieli indirecte

de productie pentru = (Salarii directe+ CAS + protectie sociala)* Ks

comanda j

Pentru comenzile lansate in fabricatie in luna februarie ,repartizarea cheltuielilor de productie se face astfel:

74.

Calculul coeficientului de repertizare a cheltuielilor de productie

Pentru sectia Radiatoare I

K = 363.000 / 7.215.000 = 0.503

Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe comenzi se realizeaza astfel:

Rep 600 C 1011:

2.430.000 + 607.500 + 121.500 = 3.159.000

Cheltuieli indirecte:

3.120.000 + 780.000 + 156.000 = 4.056.000

Cheltuieli indirecte

C 1011 = 3.159.000 x 0,503 = 1.588.977

Rep 118 C 1075

3.120 .000 + 780.000 + 156.000 = 4.056.000

Cheltuieli indirecte

C 1075 = 4.056.000 x 0.503 = 2.041.023

In contabilitate se va inregistra urmatoarea formula contabila :

921 = 923 8.180.000

“Cheltuielile activitatii “cheltuielile indirecte

de baza” de productie”

Radiatoare I/C 1011 Radiatoare I/C 1011 1.588.977

/C 1075 /C 1075 2.041.023

Radiatoare II/C 6025 Radiatoare II/C 6025 4.550.000

75

4.2.5. REPARTIZARE CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE

Cheltuielile generale de administratie , colectate la nivelul societatii pe parcursul lunii, se repartizeaza la sfarsitul lunii, asupra comenzilor executate in sectiile de productie.

In cadrul acestei societati, repartizarea cheltuielilor generale de administratie se face prin procedeul suplimentarii.

In acest scop, se calculeaza un coeficient de repartizare.

Coeficientul de repartizare se determina in functie de cheltuielile generale totale de administratie si costul de productie al fiecarei comenzi.

Pentru aceasta se realizeaza o centralizare a cheltuielilor generale de administratie , prin documentul “Centralizatorul cheltuielilor generale de administratie “ intocmit la sfarsitul lunii la nivelul intregii societati.

Dupa ce s-a stabilit totalul cheltuielilor generale de administratie ce urmeaza a fi repartizate, se determina costul de productie al fiecarei comenzi terminate.

Costul de productie este format din totalul cheltuielilor directe de productie la care se adauga cota de cheltuieli indirecte de productie, ce revine fiecarei comenzi.

Coeficientul de repartizare se determina raportand totalul cheltuielilor generale de administratie la suma costurilor de productie aferente comenzilor executate in cadrul societatii.

Kr = coeficient de repartizare a cheltuielilor generale de administratie din perioada de gestiune respectiva

J = comenzile executate in cadrul societatii in perioada de gestiune respectiva.

Pentru repartizarea cheltuielilor generale de administratie se calculeaza un singur coeficient de repartizare.

76.

Dupa determinarea coeficientului de repartizare , se intocmeste “ situatia de repartizare a cheltuielilor generale de administratie” ce revine fiecarei comenzi executate potrivit formulei :

Cheltuieli generale de administratie = Cost de productie x Kr

pentru comanda j al comenzii j

Compartimentul financiar-contabil realizeaza inregistrarea cotelor de cheltuieli generale de administratie astfel determinate in “ fisa de cont analitic pentru coturile efective pe comanda” la articolul de calculatie “cheltuielile generale de administratie”.

Pentru cele 3 comenzi lansate in fabricatie in luna februarie , inregistrarea repartizarii cheltuielilor generale de administratie se realizeaza astfel :

K = 16933900/(26699000 + 34546550 + 24945500) =

= 16933900/96191050 = 0,196

Repartizarea cheltuielilor generale de administratie pe comenzi se va face astfel:

Rep 600 C 1011: 26699000 x 0,196 = 5233004

Rep 118 C 1075: 34546550 x 0,196 = 6771124

Rep 647/I C 6025 :24945500 x 0,196 = 4929772

In contabilitate se va inregistra urmatoarea formula contabila :

921 = 924

“Cheltuielile activitatii “Cheltuili generale

de baza “ de administratie”

Radiatoare I/C 1011 5.233.004

/C 1075 6.771.124

Radiatoare II/C 6025 4.929.772

77

4.2.6. REPARTIZAREA PRODUSELOR FINITE OBTINUTE DIN PROCESUL DE PRODUCTIE

Produsele finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.

Produsele finite obtinute sunt inregistrate in “ nota de predare produs”, in care se consemneaza cantitatile realizate pe fiecare produs in parte.

Inregistrarea in contabilitatea de gestiune se efectueaza in cursul lunii la cost normal, pe baza centralizatorului ratelor de predare a produselor.

Comform acestiu document in contabilitatea de gestiune se va inregistra urmatoarea formula contabila:

931 = 902 96.447.395

“Costul productiei “ Decontari interne

obtinute” privind productia obtinuta”

Radiatoare I/C 1011 Radiatoare I/C 1011 27.069.120

I/C 1075 I/C 1075 40.800.600

Radiatoare II/C 6025 Radiatoare II /C 6025 28.577.675

Dupa calcularea la sfarsitul perioadei de gestiune a costului efectiv se inregistreaza diferentele de pret favorabile in rosu si nefavorabile in negru.

Contabilitatea produselor finite are ca obiective principale urmarirea productiei planificate ca volum si pe sortimente si stabilirea exacta a rezultatului financiar.

CALCULUL COSTULUI EFECTIV AL PRODUCTIEI OBTINUTE SI DECONTAREA ACESTEIA

Pentru determinarea costului efectiv al productiei obtinute se utilizeaza formularul “ fisa de cost analitic, pentru costuri efective pe comanda” si analiticele contului 921 “cheltuielile activitatii de baza”.

78.

Fisa de cont analitic se deschide pe fiecare comanda in parte si cuprinde toate elementele necesare calcularii costului productiei si anume : cheltuieli directe ce se detaliaza pe coloane corespunzator articolelor de calculatie utilizate si care se inregistreaza pe baza documentelor primare sau centralizatoarelor in tot cursul lunii, pe masura efectuarii lor.

Cheltuielile indirecte se inregistreaza in aceasta fisa la sfarsitul lunii, cu ocazia repartizarii lor din conturile in care s-au colectat in cursul lunii si productia obtinuta obtinuta in cursul lunii.

Totalul cheltuielilor efectuate in cursul lunii pe fiecare comanda in parte se raporteaza la cantitatea obtinuta din comanda respectiva si se determina astfel costul unitar efectiv.

Comform centralizatorului notelor de predare a produselor in luna februarie, s-au obtinut urmatoarele cantitati de produse finite:

Rep 600 C 1011 = 12 bucati

Rep 118 C 1075 = 9 bucati

Rep 647/I C 6025 = 17 bucati.

Decontarea cheltuielilor efective aferente productiei obtinute se realizeaza astfel in contabilitatea de gestiune:

Calculul costului unitar efectiv pe cele 3 comenzi.

Rep 600 C 1011

Ct = 26149500/12 = 2.179.125

Rep 118 C 1075

Ct = 39806550/90 = 4.422.950

Rep 647 / I C 6025

Ct = 28293900/17 = 1.664.374

Decontarea cheltuielilor efective aferente productiei obtinute se realizeaza astfel in contabilitatea de gestiune:

902 = 921 94.249.950

“Decontari interne “cheltuielile activitatii

privind productia” de baza”

C 1011 Radiatoare I/C 1011 26.149.500

C 1075 Radiatoare I/C 1075 39.806.550

C 6025 Radiatoare II/C 6025 28.293.900

79

Dupa terminarea costului efectiv al productiei realizate se procedeaza apoi la calculul si inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei finite obtinute.

Aceste diferente de pret se determina pe baza soldului contului 902 “”Decontari interne privind productia obtinuta”, al carei sold reprezinta diferentele de pret.

Astfel soldul creditor semnifica faptul ca in cadrul societatii, costul efectiv a fost mai mic decat cel prestabilit , ceea ce apreciaza un aspect pozitiv.

In cazul existentei unui sold debitor, costul efectiv a fost mai mare decat costul prestabilit, ceea ce reprezinta o diferenta nefavorabila.

Inregistrarea in contabilitatea de gestiune a diferentelor de pret se realizeaza astfel:

903 = 902 2197445

“costul productiei “decontari interne

obtinute” privind productia obtinuta”

C 1011 C 1011 919720

C 1075 C 1075 994050

C 6025 C 6025 283775

Dupa acesta operatie conturile utilizate pentru efectuarea inregiastrarilor in contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se inchid cu exceptia contului 933”costul productiei in curs de executie” si 901 “ decontari interne privind cheltuielile care reprezinta cheltuielile aferente productiei in curs de executie”.

PROIECT DE LICINTA –METODA PE COMENZI 80

Situatia de repartizare a salariilor, contributiei la asigurarile

sociale si protectie sociala

Tabel 1 -luna februarie 2001-

81

Situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte

de productie

Tabelul 2 – luna februarie 2001-

PROICT DE LICENTA-METODA PE COMENZI 82.

Situatia de repartizare a cheltuielilor generale

de administratie

Tabel 3 – luna februerie 2001 –

83

4.3.. COLECTAREA CHELTUIELILOR, EVIDENTA LOR

SI DETERMINAREA COSTURILOR

4.3.1.Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielilie cu consumul

de materii prime si materiale consumabile

In vederea inregistrarii , decontarii cheltuielilor de productie, SC ROMRAD SA , sectia Radiatoare I foloseste contul 901 “ Decontari interne privind cheltuielile”.

In creditul acestui cont se regasesc cheltuielile aferente productiei de radiatoare de racire pentru intern, export si deseuri rezultate.

In debitul contului se regasesc informatii referitoare la costul productiei pe parcursul lunii.

La soldul initial al contului se adauga suma din credit, se scade suma din debit si se obtine valoarea productiei in curs de executie.

Astfel la nivelul sectiei Radiatoare I, pentru produsul radiatoare racire Rep 600, cheltuielile materiale pentru intern au fost de 94.526.639 lei, pentru export 38.050.000 lei, valoarea semifabricatelor fiind de 45.100.000 lei, costul efectiv fiind de 55.407.500 lei iar soldul initial este de 11.655.000 lei.

Deci valoarea productiei in curs de executie este de 26.780.500 lei.

Cheltuielile directe generale de derularea procesului de productie,(consumul de materii prime, salarii directe, CAS si protectie sociala aferenta salariilor directe) se inregistreaza in cursul lunii in debitul contului 921 " “cheltuielile activitatii de baza”, urmarind ca la sfarsitul lunii sa se repartizeza cheltuielile indirecte (adica regiille de sectii, regiile de societate si cheltuielile auxiliare) formandu-se astfel costul complet.

In creditul contului se regasesc date cu privire la costul efectiv al productiei finite si al productiei in curs de executie.

In vederea cresterii eficientei muncii in contabilitate, la nivelul SC ROMRAD SA , contul 921 “ Cheltuielile activitatii de baza” se dezvolta pe analitice astfel:

“ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I “

“ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare II”

“ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Mecano-Energetic”

84

La nivelul sectiei Eadiatoare I acest analitic se dezvolta pe subanaliticul 921.01.01 “Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I pentru radiator de racire “.

Pe baza “ Fisei de consum” se inregistreaza cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale comform urmatorului articol contabil :

921 = 901 47.451.000 lei

“cheltuielile activitatii “ Decontari privind

de baza “ cheltuielile”

921.01.01 901.01.01 47.451.000 lei

“Cheltuielile activitatii “ decontari privind

de baza ale sectiei cheltuielile sectiei

Radiatoare I pentru Radiatoare I pentru

Radiatoare de racire” radiatoare de racire”

4.3.2. Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielile

cu salariile directe, CAS si protectie sociala aferenta acestora

Consumul cu munca, ca factor de productie , genereaza cheltuieli cu remuneratiile personalului si cheltuieli privind protectia sociala.

Cheltuielile cu remuneratiile personalului inregistrate la nivelulsectiei Radiatoare I cuprind :

Salariul minim de baza

Sporurile pentru conditii deosebite de munca, diferentiate pe locuri de munca si categorii de personal

Adaosurile de natura primelor si stimulentelor

Compensari si indexari

Si alte avantaje in natura

Pentru inregistrarea in contabilitatea de gestiune a salariilor directe cuvenite muncitorilor direct productivi, precum si CAS-ul, a ajutorului de somaj aferent acestora , la nivelul SC ROMRAD SA se foloseste contul 921 “ cheltuielile activitatii de baza.

85.

Inregistrarea in contabilitate se face pe baza statelor de salarii pentru muncitorii direct productivi, pe baza urmatoarei formule contabile:

921 = 901 31.700.000 lei

“cheltuielile activitatii “ Decontari privind

de baza” cheltuielile”

921.01.01 901.01.01 31.700.000 lei

“cheltuielile activitatii “ decontari privind

de baza ale sectiei cheltuielile sectiei

Radiatoare I pentru Radiatoare I pentru

Radiatoare de racire” radiatoare de racire”

4.3.3. Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielile de regie

La nivelul sectiei Radiatoare I, se include in categoria de regie :

Salariile personalului TESA

CAS-ul si protectia sociala aferenta acestora

Amortizarea mijloacelor fixe

Cheltuielile cu reparatiile si intretinerea utilajelor

Cheltuieli de natura rechizitelor si furniturilor de birou

Materiale pentru intretinere si curartenie

Cheltuielil cu reparatiile pentru obiecte de inventar

Pentru inregistrarea acestor consumuri lunare se utilizeaza partea de debit a contului 923 “ cheltuieli indirecte de productie “ in creditul contului.

Evidentierea cheltuielilor indirecte de productie se face pe baza urmatorului articol :

923 = 901 56.700.000 lei

“cheltuieli indirecte “ decontari privind

de productie” cheltuielile”

86

923.01 901.01 56.700.000 lei

“ cheltuieli indirecte “ decontari privind

ale sectiei Radiatoare I” cheltuielile sectiei

Radiatoare I”

4.3.4. Repartizarea cheltuielilor cu regia de sectie

Pentru realizarea cheltuielilor indirecte de productie aflate in debitul contului 923.01 “ cheltuielilindirecte ale sectiei Radiatoare I” se au in vedere calculele facute pentru determinarea abaterilor cheltuielilor de regie.

Aceasta repartizare se face calculand un coeficient K dupa formula:

K cheltuieli de regie = total cheltuieli de regie / total salarii directe

Pentru luna mai 2001 calculul a fost:

K cheltuieli regie = 56700000 / 31700000 = 1,788

Dupa aceea acest coeficient se aplica la valoarea salariilor directe pentru produsul radiator de racire intern, stabilindu-se astfel valoarea cheltuielilor indirecte:

1,788 x 6228440 = 11136450 lei

Articolul contabil pentru inregistrarea repartizarii cheltuielilor indirecte asupra productiei finite este urmatorul:

921 = 932 11.136.450 lei

“cheltuielile activitatii “ cheltuieli indirecte

de baza” de productie”

921.01.01 923.01 11.136.450 lei

“cheltuielile activitatii “ cheltuielile indirecte

de baza ale sectiei de productie ale sectiei

Radiatoare I pentru Radiatoare I pentru

Radiatoare de racire” radiatoare de racire”

87

4.3.5. Repartizarea cheltuielilor cu regia de societate

In vederea repartizarii cheltuielilor cu regia inregistrata la nivelul intregii societati, se merge pe acelasi principiu al calcularii unui coeficient , dupa urmatoarea formula:

Totalul cheltuielilor de societate

K cheltuieli societate =

Total cost sectia Radiatoare I

Pentru luna mai 2001 calculul a fost :

K cheltuieli societate = 18.500.000 / 53.557.150 = 0,345

In continuare acest coeficient se aplica la valoarea costului de fabrica , pentru produsul radiator racire, calcul efectuat este:

0,345 x 19.241.500 = 6.638.317,5 lei

Articolul contabil utilizat pentru inregistrarea repartizarii cheltuielilor generale de administratie asupra productiei finite este urmatorul :

921 = 924 6.638.317,5 lei

“cheltuielile activitatii “ cheltuielile generale

de baza” de administratie”

921.01

“cheltuielile activitatii

de baza ale sectiei

Radiatoare I pentru

Radiatoare de racire”

88.

4.3.6. Determinarea cantitativa si valorica

a productiei in curs de executie

La nivelul SC ROMRAD SA sectia RadiatoareI, se considera productie in curs de executie acea parte a productiei al carei proces de fabricatie nu a fost terminat, aflandu-se intr-un stadiu intermediar, intre produs finit si materia prima , gasindu-se in sectie.

Din punct de vedere valoric, productia in curs de executie cuprinde valoarea materialelor in curs de prelucrare, inclusiv cheltuielile de manopera aferente.

La nivelul SC ROMRAD SA productia in curs de executie se determina ca diferenta intre creditul si debitul contului 901 “ decontari interne privind cheltuielile”, informatie care trebuie sa coincida cu soldul contului 921.01.01 “ cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I radiatoare de racire”.

In vederea inregistrarii in contabilitate a valorii productiei in curs de executie se foloseste contul 933 “ Productia in curs de executie”.

Comform datelor prezentate , valoarea productiei in curs de executie a fost de 26.786.500 lei .

Inregistrarea in contabilitate se face pe baza urmatoarei formule contabile:

933 = 921 26.786.500 lei

“productia in curs “ cheltuielile activitatii

de executie” de baza”

933.01 921.01.01

“productia in curs “cheltuielile activitatii

de executie sectia de baza ale sectiei

Radiatoare I” Radiatoare I pentru

Radiatoare de racire”

4.3.7.Contabilitatea produselor finite rezultate

din procesul de productie

La nivelul SC ROMRAD SA obtinerea de produse finite se inregistreaza in cursul lunii la cost standard, debitul contului 931 “ costul productiei obtinute”.

89.

La sfarsitul lunii acest cont se crediteaza cu costul efectiv al productiei finite, determinandu-se diferentele intre cele doua conturi.

In ceea ce priveste decontarile interne pentru productia finita , acestea se contabilizeaza cu ajutorul contului 902 “ decontari interne privind costul productiei obtinute” care inregistreaza in credit valoarea productiei obtinute la cost standard , iar in debit valoarea productiei la costul efectiv, soldul contului reprezentand diferentele de pret aferente productiei obtinute.

In cursul lunii valoarea productiei finite la cost standard se inregistreaza astfel:

931 = 902 28.621.000 lei

“ costul productiei “ decontari interne privind

obtinute” productia obtinuta”

931.01 902.01 28.621.000 lei

“costul productiei “decontari interne privind

obtinute sectia productia obtinuta sectia

Radiatoare I” Radiatoare I”

4.3.8. Calculatia costului efectiv aferent productiei obtinute

La nivelul SC ROMRAD SA sectia Radiatoare I, in costul efectiv se include totalitatea cheltuielilor de productie ocazionate de procesul de fabricatie, cheltuielile ce au fost colectate in suma de 55.407.500 lei, respectiv 10.594.877 lei pentru radiatorul de racire.

Aceste cheltuieli au fost colectate in cursul lunii, iar la sfarsitul lunii s-au repartizat, regasindu-se in debitul contului 921 “ cheltuielile activitatii de baza”,

desfasurat pe analitice.

Deoarece valoarea cheltuielilor din debitul contului 921 “ cheltuielile activitatii de baza” cuprinde si valoarea productiei neterminate, costul efectiv al produselor finite se determina scazand din totalul costului complet aflat in debitul contului 921”cheltuielile activitatii de baza” valoarea productiei in curs de executie.

Calculatia se prezinta in tabelul urmator:

90

Decontare cheltuielilor aferente produselor finite se realizeaza comform formulei urmatoare:

902 = 921 28.621.000 lei

“decontari interne “cheltuelile activitatii

privind productia de baza”

de baza”

902.01 921.01 28.621.000 lei

“decontari interne “cheltuielile activitatii

privind productia de baza ale sectiei

obtinuta la sectia Radiatoare I ,

radiatoare de racire” radiatoare de racire.”

4.3.9. Calculul diferentelor de pret aferente

productiei finite obtinute

In vederea inregistrarii diferentelor de pret se foloseste contul 903 “ diferente de pret la produse finite.

Aceste diferente pot fi favorabile in momentul cand costul efectiv este inferior celui standard si se inregistreaza in rosu sau in negru, fiind o abatere nefavorabila in situatia in carev costul efectiv este superior costului standard.

Calculele diferentelor de pret aferente productiei obtinute se prezinta in tabelul urmator:

91.

Formula contabila pentru inregistrarea diferentelor este:

903 = 902 4.979.000

“diferente de pret “decontari interne

la produse finite” privind productia obtinuta”

931.01 = 902.01 4.979.000

“diferente de pret la “decontari interne privind

produsele finite, sectia productia obtinuta sectia

Radiatoare I Radiatoare I

Radiatoare de racire” radiatoare de racire”

Decontarea costului efectiv aferent productiei finite obtinute se inregistreaza astfel:

901 = 931 4.979.000

“decontari “ costul productiei

privind productia obtinute la sectia

sectiei Radiatoare I” Radiatoare I”

Inchiderea conturilor de diferente se inregistreaza dupa formula :

92.

931 = 903 4.979.000

“costul productiei “decontari interne

obtinute” privind cheltuielile”

931.01 = 903.01 4.979.000

“costul productiei “decontari interne

obtinute sectia privind cheltuielile

Radiatoare I pentru la sectia Radiatoare I

Radiatoare de racire” pentru radiatoare de racire”

In urma analizei activitatii desfasurate se impun urmatoarele concluzii:

Raman cu sold conturile 923 “ costul productiei in curs de executie” si

901 “ decontari interne privind cheltuielile”, sold ce reprezinta

contravaloarea productiei in curs de excutie.

La inceputul urmatoarei perioade de gestiune contul 903 “costul productiei in curs de executie” se inchide prin contul 921 “ cheltuilelileactivitatii de baza” , cont ce va prelua valoarea productiei in curs de executie, pentru a o include in costul produselor finite , astfel:

921 = 923 26.786.500 lei

“cheltuielile activitatii “ costul productiei

de baza” in curs de executie”

921.01.01 933.01 26.786.500 lei

“cheltuielile activitatii “ costul productiei

de baza ale sectiei in curs de excutie

Radiatoare I pentru sectia Radiatoare I

Radiatoare de racire” pentru radiatoare de racire”

Necesitatea efectuarii acestei inregistrari este determinata de prelucrarea in contul de calculatie 921 “ cheltuielile activitatii de baza”, a soldului initial al productiei in curs de executie, la care se adauga apoi pe parcursul perioadei de gestiune , restul cheltuielilor de productie pentru a se obtine productia finita.

93

CAPITOLUL V: ANALIZA ECONOMICA FINANCIARA

Calculul, evidenta, analiza si raportarea abaterilor

costurilor efective de la costurile standard

Abaterile ar putea fi definite drept depasiri sau abateri nefavorabile, sau economii sau abateri favorabile, numite si economii, inregistrate de costurile efective fata de cele standard.

Pentru stabilirea si solutionarea abaterilor se vor pargurge urmatorii pasi:

Compararea cheltuielilor efective cu cele standard in vederea stabilirii abaterilor pe fiecare sectie, iar in cadrul acestora pe articole de calculatie si pe cauze , urmand apoi ca prin cumularea lor sa se determine volunul acestora la nivelul de societate.

Se analizeaza aceste abateri atat ca marime, cat si din punct de vedere al cauzelor care au adus la aparitia lor.

In final se adopta decizii pentru inlaturarea, pe cat posibil, a abaterilor nefavorabile, precum si incadrarea costurilor efective in standarde, iar in cazul economiilor ,acestea sa promoveze.

La nivelul SC ROMRAD SA functie de felul cheltuielilor, respectiv cu particularitatile organizatorii si tehnologiei productiei, evidenta abaterilor se realizeaza lunar, prin compararea nivelului efectiv al consumurilor de materiale, al remuneratiilor, al cheltuielilor de regie cu nivelul standard din documentatia tehnologica.

Deoarece SC ROMRADIATOARE SA foloseste bugete flexibile , pentru analiza abaterilor se folosesc urmatoarele relatii de calcul:

abateri totale:

= G- G

= abaterea totala

G = cheltuieli efective

G = cheltuieli standard

Astfel la nivelul sectiei Radiatoare I , pentru produsul radiatoare racire /I in luna mai , cheltuielile efective sunt de 10.594.877 lei, cheltuielile standard au fost prevazute la nivelul sumei de 11.811.422 lei, fabricandu-se o cantitate de 250 bucati.

94.

Deci abaterea totala:

= 10594877 – 11811422 = -1216545

Aceasta insemnand o economie, concretizata in profit.

abateri de volum

(r) = G ( r ) – G

( r) = abaterea totala recalculata

G( r) = cheltuieli standard recalculate

Aceste cheltuieli recalculate se stabilesc in functie de gradul de activitate, calculat pe baza relatiei:

G( r) = Q 1 / Qs

Q1 = nivelul real al activitatii

Qs = nivelul standard al activitatii

In ceea ce priveste abaterea de volum aceasta a fost de :

Gradul de activitate = 250 / 320 = 0,78125 = 78,12%

G( r) =78,12 /100 x 11811422 = 9227082

( r) = 9227082 – 11811422 = -2584340 lei

Deci si in acest caz apare o economie in ceea ce priveste cheltuielile.

abateri de eficienta

( e) = G – G( r)

( e)=abatere de eficienta

Pentru abaterile de eficienta acestea au fost:

95.

( e) = 10594877 – 9227082,8 = 1367795 lei

La randul lor, aceste abteri pot fi datorate fie madificarii costurilor variabile unitare, fie modificarii nivelului absolut al cheltuielilor fixe.

Ca urmare se disting urmatoarele relatii de calcul:

abateri privind modoficarea costurilor variabile unitare:

cv( e) = Gv – Gv( r)

cv = abateri privind modificarea costurilor variabile unitare

Gv = cheltuieli variabile efective

Gv( r) = cheltuieli variabile recalculate.

Nivelul cheltuielilor variabile recalculate se stabileste pe baza relatiei:

Gv( r) = Q x cvs

Q = volumul activitatii

Cvs = cheltuieli variabile standard

abateri privind modificarea nivelului absolut al cheltuielilor fixe

cf( e) = Gfl – Gfs

cf(e) = abateri privind modificarea nivelului absolut

al cheltuielilor fixe

Gfl = nivelul cheltuielilor fixe efective

Gfs = nivelul cheltuielilor fixe standard

In cadrul SC ROMRAD SA calculul abaterilor se efectueaza pe articole de calculatie, la nivelul fiecarui sector de cheltuieli astfel incat distingem:

abateri de la costurile standard pentru materiale

abateri de la costurile standard pentru manopera

abateri de la costurile standard pentru cheltuieli de regie

Calculul, evidenta , analiza si raportarea abaterilor

efective de la cele standard pentru materiale

Stabilirea costurilor standard pentru materiale se bazeaza pe relatia ponderii standardelor cantitative cu preturile de aprovizionare standard.

96.

Ca urmare SC ROMRAD SA in cursul lunii inregistreaza doua feluri de abateri :

Abateri de cantitate

Abateri de pret

Abaterile cantitative se determina, la nivelul sectiei Radiatoare I, pentru obtinerea produsului radiatoare de racire 660/I, debitand de la inceput intreaga cantitate necesara.

Deci aceste abateri se determina pe fiecare lot de produse, comparand consumul efectiv cu cel standard, utilizand relatia :

Acm = (qe – qs) x Q x pas

Acm =abateri de consum pentru materiale

qe = consum efectiv

qs =consum standard

pas =pret de aprovizionare standard

Astfel pentru fabricarea produselor radiatoare de racire 660/I, s-au debitat materiale pentru 1000 bucati produs finit.

Consumul standard este de 100 bucati, iar consumul efectiv este de 120 bucati, pretul de aprovizionare efectiv de 1424.05 lei.

Cauzele aparitiei abaterilor de consum sunt generate de urmatoarele situatii:

Folosirea de materiale nestandardizate sau cu randament diferit in procesul de fabricatie

Defectarea masinilor

Neactualizarea standardelor cu datele modificarii solutiei constructive a produselor

Deci Acm = ( 120 – 100) x 250 x 13327,19 = 66635950 lei.

In ceea ce priveste abaterile din diferente de pret la materiale, acestea se stabilesc folosind procedeul materialelor consumate.

SC ROMRAD SA foloseste acest procedeu deoarece evidenta materialelor se tine la pret de aprovizionare efectiv.

Relatia de calcul folosita este:

Apm = (pae –pas) x qe xQ

Apm =abaterile de diferente de pret la

materiale

pae =pret aprovizionare efectiv

pas =pret aprovizionare standard

qe =consum efectiv unitar

Q =cantitatea fabricata

Tinand cont de datele prezentate mai sus se obtine:

Apm =(1424,05 –13327,19) x 120 x 250 = 275358000 lei

Cauzele aparitiei abaterilor din diferente de pret, sunt:

97.

Schimbarea sursei de aprovizionare fata de cea prevazuta la stabilirea standardului

Variatia lunara a preturilor generata de inflatie

Se impune precizarea ca aceste abateri de la costul standard, pentru materiale pot fi calculate si global pe baza relatiei :

Am = ( qe x pae x qs x pas) x Q

Am =abaterea totala

Deci, reluand datele anterioare, rezulta:

Am = (120 x 14245,05 – 100 x 13327,19) x 250 =

= (1709406 – 1332719) x 250 = 94171750 lei.

Pentru a contracara aceste efecte negative se impune in perioada urmatoare ,necesitatea reducerii nivelului cheltuielilor de aprovizionare prin procurarea materiilor prime in conditii competitive, pentru a nu afecta pretul final de desfacere al produsului respectiv.

5.1.2.Calculul, evidenta, analiza si raportarea abaterilor

costurilor efective de la cele standard pentru manopera

Stabilirea costurilor standard pentru manopera ,porneste de la relatia ponderarii standardelor de timp cu tarifele de salarizare standard.

In decursul lunii SC ROMRAD SA inregistreaza doua categorii de abateri:

Abateri de eficienta sau abateri de la timpul standard

Abateri de la tariful de salarizare standard

Abaterile de eficienta se calculeaza la nivelul sectiei Radiatoare I, pentru produsul radiator racire 660/I pornind de la relatia:

Atw = ( te – ts) x Tss x Q

Atw =abateri de timp

te =timp efectiv unitar

ts = timp standard unitar

Tss =tarif de salarizare standard

Q =cantitatea de produse fabricata

Asadar, pentru produsul radiator de racire 660 pentru 100 bucati, timpul de prelucrare efectiv a fost de 6,42 ore-om / bucati, timp standard 6,30 ore –om/ bucati, tariful de salarizare standard este de 157436,65 lei/bucata, iar tariful de salarizare efectiv a fost 161307,88 lei /bucata.

Deci:

Atw = (6,42 -6,30 ) x 157436,65 x 100 = 18892380 lei/bucata

98.

Cauzele aparitiei abaterilor de timp se datoreaza faptului ca nivelul tehnic al utilajelor si instalatiilor este mai mic decat cel indicat de standarde, efectuarea de ore suplimentare neprevazute in standarde.

In ceea ce priveste abaterea de la tariful de salarizare standard se foloseste relatia :

Atw = (Tse – Tss ) x te x Q

Folosind datele de mai sus se obtine:

Atw = (161307,88 – 157436,65 ) x 6,42 x 100 = 3871,23 x 100 =

= 2485329,6 lei.

Cauzele manifestarii acestor abateri sunt generate de folosirea unui tarif de salarizare direct de cel prevazut in standard, precum si prestarea de ore suplimentare de personalul societatii.

Ca si abaterile de consum si abaterile pentru manopera se pot calcula ca o abatere totala dupa relatia:

Aw = (te x Tse – ts x Tss) x Q

Sau

Aw =(6,42 x 161307,88 – 6,30 x 157436,65) x 100 = 4374570.

La nivelul SC ROMRAD SA se intocmeste periodic “ raportul abaterilor de la costul standard pentru manopera”.(anexa 1).

5.1.3. calculul, evidenta, analiza si raportarea

costurilor efective de la cele standard pentru cheltuieli de regie

Pentru desfasurarea activitatii SC ROMRAD SA inregistreaza in cursul lunii o serie de cheltuieli ce nu au legatura directa cu procesul de productie, care se repartizeaza la sfarsitul lunii.

99.

Aceste abateri reprezinta suma abaterilor de la regie de sectie si regia de societate.

Evidenta si colectarea lor se realizeaza la nivelul compartimentului de contabilitatea pe baza urmatoarelor documente:

comanda sau contract incheiat cu tertii pentru reparatii

fisa mijloc fix pentru amortizare

statele personalului TESA si de conducere

diverse facturi pentru telefon, consumabile, utilitati

Caracterul complex al cheltuielilor de regie si dependenta lor fata de o serie de factori impun calculul diferit al abaterilor.

Astfel la SC ROMRAD SA s-a ales drept prima varianta de calcul, abaterile de la bugetul initial.

Acestea se stabilesc ca diferente intre cheltuielile efective si cheltuielile standard.

Ulterior ,datorita conditiilor pietei s-a trecut de la un buget recalculat, in care cheltuielile fixe raman neschimbate, iar cheltuielile variabile se recalculeaza dupa formula:

Chvri =(Ve / Vs) x Chbi

Chvri =cheltuieli variabile recalculate

Chbi =cheltuieli variabile bugetare

Ve =volumul activitatii efectiv

Vs =volumul activitatii standard

i = felul cheltuielilor supuse recalcularii

In vederea determinarii cheltuielilor mixte la nivelul SC ROMRAD SA se foloseste relatia:

Chrmi = Chbi -(Vs -Ve) x chv

Chmr =cheltuieli mixte recalculate

Chv =cheltuieli variabile unitare

Pornind de la aceste considerente se pot calcula abaterile de la cheltuielile de regie, putandu-se recalcula cheltuielile mixte pentru:

salariile personalului auxiliar

– (320 – 250) x 182,90 / 250 = 4498,78 mii lei

protectia muncii

– (320 – 250 ) x 120,30 /250 = 1062,31 mii lei

Din analiza situatiei privind abaterile de la cheltuielile de regie se impun urmatoarele principii legate de urmarirea permanenta si completa a abaterilor, raportarea catre organele de decizie a acelor abateri neacordate in standard, precum si selectarea informatiilor catre compartimentele societatii functie de raspunderea acestora.(anexa 2).

100.

La nivelul acestora SC ROMRAD SA sectia I, din studierea “ situatiei privind abaterile” se observa ca acestea sunt abateri negative, deoarece costul efectiv a fost mai mare decat cel planificat, din cauza unor conjuncturi economico-financiare, inregistrate de societate inainte de recalcularea cheltuielilor mixte.

Recalcularea cheltuielilor variabile pentru:

CIFU = (250/320) X 73212,1 = 57196,9 MII LEI

Energie electrica = (250/320) x 97398,3 = 76092,42 mii lei

Obiecte de inventar = (250/320) x 1813,4 = 1416,71 mii lei

Alte cheltuieli = (250/320) x 2080 = 1625 mii lei

5.2. Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri

In functie de dependenta fata de valoarea de activitate, cheltuielile de exploatare se pot grupa in : variabile si fixe.

Cheltuielile variabile se modifica relativ proportional cu valoarea de activitatea a intreprinderii.

In categoria cheltuielilor variabile se include de regula cheltuielile directe, precum si acele cheltuieli indirecte ce depind de volumul productiei.

Cheltuielile variabile se recomanda a fi utilizate nu ca suma absoluta ci ca nivel al cifrei de afaceri.

Analiza factoriala a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri se calculeaza dupa relatia:

CV

CVCA = X 1000

CA

Avand urmatoarele date putem determina cheltuielile variabile la 1000lei CA.

101.

CV CA = CV1CA – CV0CA = 639,95 – 685,45 = -45,5 milioane lei economisiti la 1000 lei CA.

102.

Se observa o reducere a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 45,5 milioane lei, ca urmare a influentei celor trei factori directi:

Influenta modificarii cantitatii vandute in sensul cresterii ponderii unor produse cu nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA prevazute mai mari decat nivelul mediu previzionat, a determinat o crestere a nivelului cheltuielilor variabile cu 114,48 milioane lei.

Influenta este justificata numai in conditiile in care a fost determinata de cererea pietei si nu de alte disfunctionalaitati din activitatea intreprinderii.

Actiunea preturilor a determinat scaderea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 290,09 milioane lei, ca urmare a majorarii tarifelor la unele prestatii executate.

Cresterea cheltuielilor variabile pe unitatea de produs a determinat o crestere importanta a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 130,11 milioane lei, la unele produse au fost depasite cheltuielile prevazute in buget.

Cauzele cresterii cheltuielilor variabile pot fi de natura interna si de natura externa a firmei.

103.

5.3. Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei CA

Cheltuielile fixe pe termen scurt nu depind de variatia activitatii, ele raman relativ constante.

In categoria cheltuielilor fixe se include amortizarile ,cheltuielile cu salariile, cheltuielile cu impozitele si taxele.

Relatia de calcul este:

Cheltuielile fixe se for calcula comform datelor:

CfCA = CfCA1 – Cf0CA = 272,02 –277,46 =-5,44 milioane lei

104.

Contributia exclusiva la reducerea cheltuielilor fixe la 1000 lei CA a apartinut modificarii preturilor de vanzare cu 15,36 milioane lei, in timp ce modificarea sumei absolute a cheltuielilor fixe a avut o influenta negativa asupra fenomenului analizat.

In cadrul CA factorul productie vanduta a contribuit negativ dar nu a putut contracara efectul pozitiv al pretului de vanzare.

Variatia generala a CA a dat-o economia cheltuielilor fixe la 1000 lei CA.

105.

5.4.Analiza cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA

Cheltuielile cu materialele sunt in cea mai mare paerte cheltuielil variabile.

Modelul de analiza este:

Pentra a calcula si interpreta cheltuielile materiale folosim datele:

Pj= cheltuielil cu materialele pe produse

Cmi= consum specific din resursa materiala pe unitatea de produs

pj=pret de aprovizionare a resurselor materiale

m= numar de repere de natura materiala

Cm1000 = Cm11000 – Cm01000 = 646-650 = -4 milioane lei

106.

107.

pj= 646-641=+5 lei

Din analiza efectuata rezulta o reducere a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA ceea ce inseamna cresterea eficientei consumului de resurse materiale, ceea ce implica pozitiv in sensul scaderii cheltuielilor totale, cresterea profitului si a ratelor de rentabilitate.

Pretul de aprovizionare a inregistrat o crestere fata de prevederi ceea ce a dus la depasirea cu 5 milioane lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA.

5.5 Analiza profitului aferent CA

Pentru firmele ce desfasoara activitate de productie modelul de analiza este:

Analiza se va face pe baza datelor:

108.

Pr=1650-1200=+450

qvi=Pr0 Iqv-Pr0 =1200*105,24-1200=+62,88 mil lei

Cresterea volumuli fizic al vanzarilor cu 5,24%a avut ca efect cresterea profitului aferent cu 78,88 milioane.

Pretul de vanzare a crescut si a determinat majorarea profitului cu 714 milioane,aprecierea este pozitiva in cazul in care cea mai mare parte din efect este rezultatul efortului propiu al intreprinderii si nu ca urmare a inflatiei.

5.6. Indicatori de rentabilitate

Au fost calculati pe baza datelor din bilant.

Rata rentabilitatii economice= rezultatul de exploatare/activ total * 100

1996: 2%

1997: -4,3%

1998: -11,6%

1999: -17,1%

2000: -1,4%

109.

In anii: 1997,1998,1999,2000 performanta obtinuta de societate a fost slaba.

Rata rentabilitatii exploatarii= rezultatul de exploatare x cifra de afaceri x 100

1996: 19,5%

1997: -21,7%

1998: -47,7%

1999: -111,5%

2000: -49,7%

Rata profitului net = profit net/cifra de afaceri x 100

1996: -13%

1997: -80%

1998: -123%

1999: -259%

2000: -203%

Evolutia intreprinderii nu a fost una asteptata, ea avand dificultati a slabelor vanzari sia inflatiei mari.

5.7. Bugetarea costurilor

Activitatea intreprinderilor trebuie sa se desfasoare permanent in cadrul relatiei de echilibru dintre venituri si cheltuieli.In etapa actuala, de trecere de la economia de piata , intreprinderile nu reusesc sa mentina acest echilibru, cheltuielile ocazionate de obtinerea productiei depasind cu mult nivelul veniturilor obtinute din vanzarea productiei.

In aceste conditii problema se ridica in fata managerilor aceea de a gasi metode care sa le permita sa dimensioneze si sa controleze relatia de echilibru dintre venituri si cheltuieli.Astfel bugetul este un instrument de armonizare si de eficientizare dintre cheltuieli si veniturisi bugetarea costuriloreste o practica economica sistematica.

Bugetarea consta in prezentarea in tabel a datelor rezultate in urma previziunilor.Periodic se elaboreaza dari de seama denumite”rapoarte de control” in care se fac declaratii asupra realizarii bugetului.

5.7.1. Bugetul cheltuielilor cu energia electrica in scopuri motrice

Pentru bugetarea cheltuielilor directe cu energia electrica este necesar sa se cunoasca consumul specific de energie electrica, pretul unitar de achizitie si consumul efectivde energie electrica.

Astfel la data elaborarii bugetului pentru anul 2002,pentru sectia Radiatoare I se cunosc:

110.

Consum specific de energie electrica76,00Kwh/tona

Consum efectiv de aprovizionare 146,6 lei/Kwh

Din analiza cauzelor care au determinat depasirea consumului specific cu 0,36Kwh/tona,aceasta depasire nu este justificata, astfel se va mentine la acelasi nivel si pentru anul 2002.

Situatia cheltuielilor directe cu energia electrica consumurilor previzionate pentru anul 2002 comparativ cu anul 2001

Astfel se poate elabora bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica la nivelul sectiei Radiatoare I comform relatiei:

ED=q x CS X PE

q= volumul productiei previzionat

CS= consum standard de energie electrica

Pe= pret de achizitie standard

ED= 88760 X 76 X 176 = 1187253,76 mii lei

Bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica prevazut pentru 2002

Bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica este de 1187253,76 mii lei.

111.

5.7.2. Bugetul cheltuielilor cu combustibilul tehnologic

Acest buget se poate elabora pe baza datelor din tabelul urmator:

Situatia cheltuielilor directe cu combustibil tehnologic aferente perioadei previzionate comparativ cu 2001

Bugetul se poate determina comform relatiei:

q1 = volumul productiei previzionat

Csi= consum standard

Pi= pret de achizitie

i= felul combustibilului

Bugetul cheltuielilor directe cu combustibilul

5.7.3. Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe

Elaborarea acestui buget presupune cunoasterea :

Situatiei volumului productiei previzionate

Consumurile specifice previzionate

Preturile standard de achizitie previzionate

112.

Situatia volumului productiei previzionate este:

Lista standardelor cantitative materiale

Situatia cheltuielilor cu materialele directe previzionate

Bugetul cheltuielilor cu materiile prime si materiale directe prevazut pentru 2002 este:

113.

5.7.4. Bugetul general al costurilor de productie

Acest buget se poate intocmi prin insumarea celorlate bugete:bugetul cheltuielilor cu materiile prime si materiale directe, bugetul cheltuielilor cu energia electrica, bugetul cheltuielilor directe cu combustibilul.

114.

CAPITOLUL VI: CONCLUZII SI PROPUNERI

Avantajele si limitele metodei pe comenzi:

Toate metodele de calculatie de tip absorbant sunt orientate cu precadere spre determinarea costului integral unitar, fapt pentru care pun accent pe gruparea cheltuielilor de productie in cheltuieli directe si indirecte.

Din punct de vedere economic costurile se judeca in corelatia cu volumul productiei,criteriul de clasificare fiind costurile variabile si costuriile fixe. Nu include in tehnica delucru sisteme adecvate de urmarire operativa a costurilor de productie si de raportare a abaterilor fata de buget,lasand organizarea acestora la latitudinea agentului economic.

Ca posibilitati de perfectionare putem enumera :

Instruirea unui sistem adecvat de urmarire pe parcurs a consumurilor productive si de prelucrare a datelor privind acele consumuri care ofera informatii operative si efective in luarea deciziilor

Inregistrarea costurilor de productie in contabilitate la intervale mici de timp

Utilizarea costurilor standard(bugete) si inregistrarea costurilor de productie si stabilirea pe baza abaterilor, ceea ce conduce la posibilitatea luarii unor decizii operative.

Concluzii si propuneri

In urma prezentei lucrari s-au desprins o serie de aspecte pe care le v-om prezenta in continuare. Astfel,determinarea costurilor complete la nivelul SC ROMRAD SA prezinta un dublu interes si anume:

Punerea in evidenta a costului subactivitatii sau al neutralizarii integrale a

capacitatilor de productie

Evitarea ,denaturarea valorii stocurilor,in sensul subevaluarii, subutilizarii

capacitatilor de productie ,este considerata cheltuiala exceptionala si afecteaza

direct contul de rezultat al exercitiului.

Deasemeni , costurile complete asigura repartizarea rationala a cheltuielilor de structura:

1. O apropiere a acestora de costurile normale pentru intreprindere,care utilizeaza costuri standard prestabilite si efectueaza controlulu costurilor efective prin bugetul de venituri si cheltuieli

2. O stabilire a costurilor unitare.

In cazul SC ROMRAD SA schema de calcul a costurilor ,marjelor si rezultatului se prezinta astfel:

Vanzarea de produse finite

Costul de achizitie al materiilor prime si materialelor ce corespund vanzarilor

= marja asupra costurilor de achizitie

cheltuieli de productie variabile ale cheltuielilor variabile

115

= marja de productie

cheltuieli fixe

= rezultatul exercitiului

Un interes deosebit pentru analiza relatiei cost-pret-volum o prezinta indicatorii urmatori:

Punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate ce corespunde situatiei in care rezultatul este zero.

Acest punct poate fi determinat pe baza relatiei:

Punct de echilibru = total costuri fixe / marja de productie pe unitate.

Factorul de acoperire ce exprima rata rentabilitatii potentiale sau cate procente din volumul vanzarilor sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui beneficiu.

Factorul de acoperire = marja bruta de productie/cifra de afaceri realizata.

Coeficientul de siguranta dinamic ce exprima marimea vanzarilor pentru ca societatea sa nu coboare sub pragul de rentabilitate.

Marja de siguranta ce exprima in marime absoluta, readucerea ce o poate inregistra vanzarea astfel incat societatea nu ajunge in zona pierderilor.

In cazul SC ROMRAD SA nomeclatorul de produse fabricate este foarte bogat si de aceea trebuie sa se aiba in vedere o anumita structurare a productiei si a desfacerii. Orice modificare in aceasta structura are importanta in modificarea structurii indicatorilor.

Cheltuielile indirecte de productie au un caracter complex, iar comportamentul lor in raport cu volumul activitatii este diferit. Din acest motiv se ridica problema separarii cheltuielilor fixe si variabile, astfel incat se propune folosirea de catre SC ROMRAD SA a metodei celor mai mici patrate,a carei esenta constau in aplicarea conceptiei matematice a patratelor celor mai mici,privind abaterile de cheltuieli si de volum de activitate.

O alta propunere pe care am avea-o consta in utilizarea prelucrarii automate a datelor,in conditiilor metodei de calculatie standard –cost. Acest proces de prelucrare a datelor presupune folosirea datelor din documentele primare in vederea obtinerii situatiilor ce servesc la determinarea costului efectiv si la analiza operativa a abaterilor. Astfel,folosind mijloacele de prelucrare automata a datelor putem obtine situatii si in final “Lista de post calcul”.

In vederea cererii de bazei de date avem nevoie de fise tehnologice,cataloage de preturi,liste cu standarde pentru consumuri.

Odata creata baza de date,aceasta se actualizeaza si se obtin situatii cum ar fi:”Fisa de post calcul”. Un astfel de sistem informatic creat,reprezinta o parte a sistemului informational al SC ROMRAD SA care la randul sau este o componenta a sistemului de conducere a firmei.

Stiut fiind faptul ca eficienta intreprinderii depinde de modul in care ,sistemul informatic creat pentru contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor prin metoda standard cost trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte.

116.

Conceperea si functionarea sistemului informatic trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele conducerii societatii ,existenta unei corelatii ntre structura organizatorica si sistemul decizional,concentrarea sistemului informatic asupra furnizarii informatiilor privind abaterile de la standarde, asigurarea unui timp corespunzator de reactie decizionala si operationala ,obtinerea unui maxim de date finale pornind de la fondul de date initiale cuprinse in documentele primare.

Baza informationala trebuie sa cuprinda entitati informationale si atribute care sa evidentieze evolutia si dinamica costurilor in cadrul SC ROMRAD SA . Entitatile componente ale bazei de date se pot imparti in principal in trei categorii:entitati referitoare la standardele pentru cheltuieli materiale,pentru manopera si pentru cheltuieli de regie.

Atributele definirii fiecarei entitati trebuie sa reflecte atat nivelul standardelor pe cele trei categorii cat si nivelul real al cheltuielilor materiale, al cheltuielilor cu manopera si pentru chletulielile de regie. Vor exista entitati distincte in cadrul fiecarei sectii, functie de produsele fabricate.

In cadrul bazei informationale va trebui sa existe o entitate centralizatoare a tuturor cheltuielilor deschise la nivelul sectiilor,astfel incat nivelul cheltuielilor standard sa se regaseasca in bugetele privind activitatea de productie, cheltuieli generale de administratie, cheltuieli de desfacere.

In realizarea unui astfel de sistem informational trebuie tinut cont de principiul eficientei ,ceea ce presupune o permanenta evaluare si comparare a efectelor cantitative si calitative a sistemului, costurile realizarii si functionarii lui.

O alta propunere pe care o avem s-ar referi la documentele primare si circuitul acestora ,aferente consumului de materii prime si materiale. Motivatia propunerii rezida din faptul ca consumul de materii prime si materiale are o importanta deosebita. Astfel inainte de eliberarea materialelor in consum tehnologic va trebui sa se stabileasca consumurile standard pentru materii prime si materiale necesare, informatii pe care le va transmite oficiului de calcul. La nivelul acestui compartiment se va intocmi si o situatie numita “Centralizator de materiale standard de lansat”.

In continuare propunem ca pe baza planului de productie,oficiul de calcul sa emita “Fisele de consum standard” pentru fiecare magazie,pentru eliberarea materiilor si materialelor. La sfarsitul fiecarei luni,aceste fise se vor centraliza,intocnindu-se “Situatia centarlizatoarelor de materiale standard necesare”. Alte aspecte relevante de analiza activitatii desfasurate de SC ROMRAD SA tin de :

Probleme de birocratie,in sensul ca pentru a reliza o oferta de contract adresata investitorilor straini,timpul necesar realizarii documentatiei este de aproximativ un an de zile, fiind necesare 17 avize.

Probleme fiscale,in sensul ca pe langa impozitul pe salarii, CAS-ul si protectia speciala aferenta acestora, la nivelul SC ROMRAD SA mai apare un numart de 15-18 impozite si taxe(tere, taxa firma) care sufoca rezultatul activitatii si astfel s-a si ajuns la concluzia ca cca.42% din veniturile realizate se platesc catre stat.

Problema documentelor, se cere un volum prea mare de date care afecteaza timpul, iar documentele prea stufoase,de exemplu un bilant are 40 de pagini din care

117

considerente am propune simplificarea si aerisirea documentelor impuse a fi completate.

Problemele sociale la nivelul SC ROMRAD SA nu se manifesta cu violenta, unul dintre motive fiind salariul tarifar realizat in cadrul intreprinderii,este mai mare decat media pe ramura si pe economia nationala. Singura neconcordanta care apare in acest domeniu o constituie fondul actiuniilor sociale, ce se stabileste aplicand o cota de 1,5% asupara fondului de salarii realizat. Destinatia lui este de a finanta echipele sportive,cabinetul medical,sarbatorile,de multe ori depasindu-se fondul constituit, lucru care este impozitat suplimentar motiv pentru care propun aplicarea unei cote mai mari.

BIBLIOGRAFIE

1. Bojim Octavian “Contabilitatea intreprinderilor”

Editura Economica.Bucuresti 1999

2. Babaita Valeria, Epuran Mihail “Contabilitate si control de gestiune”

Grosu Corina Editura economica Bucuresti 1999

3. Chirata Cariani, Oprea Calin “Elemente de contabilitate de gestiune

si calculatia costurilor”

Editura OMNIA UNI-S.A.S.T.

Brasov 1999

4. Carstea Gheorghe, Oprea Calin “Calculatia costurilor”

Editura Didactica si Petagocica

Bucuresti 1980

5.Chadwich Leslie “Contabilitate de gestiune”(traducere)

Editura Teora Bucuresti 1998

6.Dragan C.M. “Calculatia costurilor”

Editura Academiei Bucuresti 1981

7. Darie Vasile “Manualul expertului contabil si al

contabilului autorizat”

Editura Agora Bacau 2000

8.Ebbeken K,Possler L, “Calculatia si managementul costurilor”

Ristea M Editura Teora 2000

9.Feleaga Nicolae, Ionascu Ion “Tratat de Contabilitate Financiara”vol1

“Tratat de Contabilitate Financiara”vol2

Editura Economica Bucuresti 1999

10. Ministerul Finantelor “Sistemul contabil al agentilor

economici”

Editura Economica Bucuresti 1994

11. Mosteanu Tatiana “Preturi si tarife”

Editura Didactica si Petagocica

Bucuresti 1992

12. Oprea Calin “Contabilitate de gestiune”

Editura Tribuna Economica

Bucuresti 2000

13.Oprea Calin,Ristea Mihai “Bazele contabilitatii”

Vaduva Ilie Editura Didactica si Petagocica

Bucuresti 1995

14. Parvu Florea “Costuri si fundamentarea deciziilor”

Editura Economica Bucuresti 1999

15.Plesa Doru “Bazele contabilitatii”

Editura OMNIA UNI-S.A.S.T.

Brasov 1999

16.Robu Vasile “Analiza economico-financiara”

Editura OMNIA UNI-S.A.S.T.

Brasov 1999

17.Stanescu C,Isfanescu A, “Analiza economico financiara”

Baicusi A Editura Economica Bucuresti 1996

18. Stancu Ion “Gestiunea financiara”

Editura Rconomica Bucuresti 1994

19. Standardele internationale Editura Economica Bucuresti 2000

de contabilitate

20. Ghidul de aplicare a standardelor Editura Economica Bucuresti 2001

21. Legea Contabilitatii Republicata in Monitorul Oficial

82/1991 20/2000

22. Ordinul 94/2001 al Ministerului Finantelor Publice

Publicat in Mof.85/2001 pentru

Aprobarea Reglementarilor Contabile

Armonizate cu Directiva a IV a a CEE

Si cu Standardele internationele de

contabilitate

23. Robu Vasile Cursuri de analiza economico-financiara