Organizarea Contabilitatii Cheltuielilor,veniturilor Si Rezultatului

=== l ===

INTRODUCERE

Activitatea oricărei intreprinderi este constituită din diferite procese transformatoare care generează consumuri (cheltuieli) și în același timp produc rezultate (venituri). Dupa natura lor, aceste procese se pot grupa în activitatea de exploatare, activitatea financiară și activitatea extraordinară.

Scopul acestei lucrări este cel de aprofundare și înțelegere a caracteristicilor organizatorice ale contabilității cheltuielilor și veniturilor la SC CLAR SRL.

Obiectivul lucrării constă în prezentarea cheltuielilor și veniturilor din punct de vedere teoretic al contabilități financiare și din punctul de vedere al aplicării lor la SC CLAR SRL .

Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al intreprinderii luat în totalitate și structuralitate. Obiectul său principal îl constituie furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare. Informația contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management este destinată utilizatorilor externi definiți de : investitorii de capital, bancherii, angajații, furnizorii, clienții, guvernul și organele sale, precum și publicul.

Relațiile delimitate și evidențiate în contabilitate au o determinare obiectivă, iar prin faptul că ele apar la intersecția intreprinderii cu terții sunt divulgabile integral. Pornind de la această stare, contabilitatea este standardizată, adică se bazează pe norme privind producția, reprezentarea și utilizarea informațiilor.

În România, potrivit reglementărilor contabile în vigoare au fost adoptate doua sisteme de contabilitate financiară opozabile intreprinderilor: sistemul dezvoltat, bazat pe prevederile din Directiva a IV- a CEE și din Standardele Internaționale de Contabilitate și sistemul simplificat, armonizat cu Directivele contabile europene .În acest sens prin Ordinul nr.94/29.01.2001 Ministerul Finanțelor Publice a aprobat Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitățîlor Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

Lucrarea abordează elemente ce se referă la standardele internaționale de contabilitate, la ordonanțele și hotărârile Ministerului Finanțelor accentuând că organizarea contabilității se face potrivit Legii 82/1991.

MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Activitatea oricărei firme se concretizează în obținerea de produse, executarea de lucrări și prestarea de servicii, rațiunea de a exista fiind obținerea unei rentabilități scontate. În economia de piață o intreprindere nu poate supraviețui decât în măsura în care dovedește că este capabilă să răspundă de o manieră durabilă pieței, măsurată prin identificarea corectă a solicitărilor clienților, asigurarea promptă a unei oferte de produse și servicii adecvate.

Scopul financiar și obiectivele intreprinderii pot fi abordate din mai multe puncte de vedere.

În primul rând se urmăreste maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor financiare și dintr-o altă optică (cea managerială ) aceste obiective și scopuri vizează în principal realizarea creșterii economice a echilibrului financiar și a lichidării financiare.

Analiza financiară urmărește să evidențieze modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen mediu și lung și treptele de acumulare bănească, rentabilitatea activității intreprinderii.

Scopul analizei financiare îl costituie întocmirea diagnosticului financiar al intreprinderii în vederea evidențierii punctelor forte și punctelor slabe, precum și a potențialului managementului financiar.

Operațiile economice și financiare care au loc în cadrul unei intreprinderi sunt reflectate în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor și stocurilor.

Fluxurile exercită o influență nemijlocită asupra rezultatului exercițiului, în timp ce stocurile au un impact temporar sau de durată, asupra echilibrului financiar, nevoii de finanțare a operațiilor de gestiune și asupra solvabilității firmei. Fluxul financiar îmbracă forma veniturilor și cheltuielilor aferente perioadei de gestiune. Ele sunt generate de activitatea desfășurată în cadrul intreprinderii și se prezintă ca flux de exploatare, flux financiar și flux excepțional.

Structurarea activității intreprinderii pe cele trei niveluri permite prezentarea indicatorilor din contul de profit și pierdere și facilitează stabilirea unor mărimi valorice cunoscute sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (S.I.G.) Utilizarea S.I.G. răspunde necesităților analizei economico –financiare a intreprinderii și a funcționării contabilității naționale.

Marja comercială sau adaosul comercial este specific intrerprinderilor comerciale, ea este un concept operațional utilizat de intreprinderi care vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate. Dacă valoarea stocurilor este pozitivă aceasta denotă că intreprinderea a comercializat o parte din mărfurile existente în stoc la începutul perioadei, iar dacă valoarea stocurilor este negativă rezultă că stocurile au crescut, deoarece în cursul perioadei nu au fost comercializate în totalitate.

Valoarea adăugată reprezintă surplusul de încasări peste venitul consumurilor proprii provenind de la terți, respectiv bogăția creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane, și financiare ale intreprinderii.

Rata valorii adăugate constituie un indicator al gradului de integrare economică a intreprinderii, fiind expresia productivității globale, respectiv a bogăției create la un anumit nivel de activitate. Evaluarea sa permite aprecierea strategiei intreprinderii, iar diminuarea ratei poate semnifica o utilizare ineficentă a factorilor de producție.

Rezultatul brut al exploatării este primul sold intermediar de gestiune cu semnificație în termeni de rentabilitate și reflectă contribuția exploatării la formarea rezultatelor. După caz, poate îmbrăca forma de excedent brut sau deficitul brut al exploatării.

EBE – reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru intreprindere care va fi utilizată pentru menținerea sau creșterea capacității de producție, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit și a dividendelor, rambursarea împrumuturilor angajate anterior. Cu toate acestea EBE nu este decât o resursă de trezorerie potețială, un cash – flow potențial degajat de exploatare susceptibil de a se transforma în disponibilități.

RBE constituie un rezultat potențial în sensul că nu ține cont de toate cheltuielile suportate de intreprindere în activitatea sa de exploatare. Se constată că suportul creșterii RBE îl constituie depășirea veniturilor monetare , ca rezultat al creșterii cifrei de afaceri și respectiv sporirea bogăției create de intreprindere, prin valorificarea potențialului de care dispune. Ca expresie a surplusului monetar generat de activitatea curentă a intreprinderii, rezultatul brut al exploatării măsoară contribuția globală pe care exploatarea o aduce autofinanțării intreprinderii.

Analiza RBE, prin prisma ratelor de rentabilitate, evidența creșterii atât a ratei marjei brute a exploatării, cât și a rentabilității economice.

Aceasta denotă o creștere rapidă a rezultatului brut al exploatării, față de creșterea cifrei de afaceri și a capitalului economic. Evidența ratelor în cauză prin tendințele lor de creștere, evidențiind o activitate eficientă, ca rezultat al valorificării optime a potențialului material, uman și financiar de care dispune.Rezultatul exploatării caracterizează performanțele comerciale și financiare aferente activității de exploatare normală și curentă a intreprinderii independent de politica financiară și fiscală. El pune în evidență rezultatul degajat din exploatare, după luarea în considerare a tuturor cheltuielilor de producție și comercializare, precum și a riscurilor de exploatare.

Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar de creștere economică a intreprinderii, respectiv sursa internă de finanțare genarată de activitatea industrială și comercializare a acesteia destinată să asigure: finanțarea unor nevoi de gestiune curente, creșterea fondului de rulment, finanțarea totală sau parțială a noilor investiții, rambursarea împrumuturilor

contractate, remunerarea capitalurilor investite.

1. PREZENTAREA GENERALĂ A SC CLAR SRL

1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII, SCURT ISTORIC, ACTUL DE CONSTITUIRE ȘI FORMA JURIDICĂ

Societatea comercială supusă atenției în lucrarea de față este SC CLAR SRL Cluj , iar obiectivul urmărit în cadrul acesteia este abordarea cheltuieliilor , veniturilor și rezultatului societății.

Societatea a fost înființată în anul 1992 având forma juridică de societate cu răspundere limitată și funcționează în conformitate cu Legea 31/1990 privind societățiile comerciale, ale contractului de societate, statutului societății și legislației românești în vigoare.

Societatea este înmatriculată sub numarul J12/1612/1992 la Oficiul Registrului Comerțului Cluj, iar codul unic de înregistrare este RO2873052. Sediul societații este în localitatea Cluj Napoca str. Câmpina nr.51-53 județul Cluj.

Capitalul social subscris și vărsat a fost la data înființării societății de 14.600 lei (divizat în 1476 părți sociale cu valoarea nominală de 10 lei ) iar în prezent firma are șase asociați, persoane fizice.

Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie a fiecărui an. Primul exercitiu financiar a început în anul 1996.

1.2 OBIECTIVUL DE ACTIVITATE; SPECIFICUL ACTIVITĂȚII DE COMERȚ CU MATERIALE DE CONSTRUCȚII ȘI IMPLICAȚIÎLE LUI ASUPRA ORGANIZĂRII CONDUCERII EVIDENȚEI CONTABILE

Societatea Clar a început să funcționeze din anul 1996 și are ca obiect de activitate comerțul cu materiale de construcții. Pe parcursul acestor ani a câștigat încrederea cliențiilor săi printr-un mix excelent al produselor sale și serviciilor oferite. Tot efortul investițional este canalizat către îmbunatățirea continuă a acestui mix.

Prin tot ceea ce intreprinde, Clar are un singur țel, să fie unul dintre cei mai importanți distribuitori de materiale de construcții de pe piata Clujană și piețele limitrofe. În acest sens depune toate eforturile pentru a avea cât mai multe produse în ofertă, cele mai mari stocuri disponibile, cel mai mic timp de onorare a comenzilor și desigur servicii asociate cât mai bune.

Activitatea de distribuție se realizează prin intermediul unor structuri specifice care cuprinde tehnologii moderne de transmitere și prelucrare a informațiilor, personal specializat în vânzarea produselor precum și un parc auto adecvat, dotat cu o gamă variată de mijloace de transport și descărcare, necesare activității de distribuție.

Suprafața totală a spațiilor în care societatea își desfașoară activitățile specifice depășete 10.000mp, iar numarul reperelor cu care se lucreaza în prezent este peste 3.500.

Ca parteneri furnizori, societatea are relatii tradiționale cu companii românești dar și cu firme străine din : Ungaria, Slovacia, Bulgaria, China, Turcia.

Clienții societății sunt companii cu capital privat de stat sau mixt, persoane fizice care își desfașoară activitatea pe piata construcțiilor sau amenajărilor și care au găsit în această colaborare partenerul de încredere pe care îl căutau.

Managementul este în conformitate cu politica generala a firmei și are următoarele obiective strategice:

satisfacerea cerințelor clienților prin respectarea înțelegerilor stabilite cu clientul, toate subordonate unui raport calitate–preț în conformitate cu reglementările aplicabile domeniului de activitate.

dezvoltarea unui cadru de parteneriat pe termen lung cu furnizorii existenți și alții noi.

satisfacerea cerințelor personalului unități prin asigurarea resurselor necesare pentru desfășurarea activitătii, crearea unor modalității optime de comunicare între nivelele ierarhice, crearea de facilității în domeniul formării continue în plan profesional, motivarea și implicarea personalului în activitatea unitătii.

asigurarea funcționării profitabile pe termen lung a unitătii.

consolidarea poziției unitătii pe piață

1.3 ORGANIZAREA , CONDUCEREA ȘI ADMINISTRAREA

Unul dintre factorii care condiționează organizarea contabilității este structura organizatorică, care este determinată la rândul ei de volumul tranzacțiilor și mărimea unității. Structura organizatorică și funcțională se constituie din ansamblul cadrelor de conducere și execuție grupate în subdiviziuni organizatorice sau departamente.

Activitățiile unității sunt coordonate de un administrator (director general) și director comercial.

Analizând organigrama unității am constatat ca ea se înscrie în modelul cadru al organizării și funcționării societătii, cu desprinderea diferitelor decupaje reprezentate de substructurîle aprovizionare- desfacere,organizatorice și administrative, la nivelul cărora s-au instituit și centrele de responsabilitate, reprezentate de centre de profit și cheltuieli.

Analizând structura organizatorică și modul de organizare al evidenței contabile se poate desprinde concluzia că între cele doua există concordanță, aceasta fiind mai vizibilă dacă facem corelația cu contabilitatea de gestiune.

Ca metodă de conducere se adoptă conducerea prin obiective care constă în ideea că pornindu-se de la obiectivele generale ale societății, corelate cu indicatorii tehnico economici și cu politica sa generală, se stabilesc obiective specifice fiecărei funcții de conducere și departament, urmărindu-se ca acestea să concure la realizarea obiectivelor generale. În cadrul acestor obiective ocupă un loc important profitul realizat, cifra de afaceri, cota de piață, dividendele de repartizat, resursele de alocat.

1.4 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

“Contabilitatea financiară are la bază normele privind organizarea și conducerea contabilității prevăzute în lege și regulamentul care are caracter obligatoriu pentru toate unitățiile patrimoniale, având ca obiectiv furnizarea informațiilor generale atât pentru necesitățiile proprii cât și în relațiile acestora cu acționarii, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale, și alte persone fizice sau juridice”.

Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității îi revine administratorului.

În acest context, în unitate este organizat un birou financiar, de contabilitate, analize economice, informatică. Persoana din cadrul compartimentului contabilitate cu atribuții de contabil șef are studii economice superioare.

Toate activitățiile firmei sunt coordonate de oficiul de calcul, care dispune de un sistem informațional-financiar contabil integrat WINMENTOR.

Evidența operativă și analitică se realizează de către compartimentul contabilitate, atribuțiile acestui compartiment sunt: înregistrarea la timp, corect, în mod cronologic și sistematic a documentelor justificative ale tuturor operațiunilor patrimoniale, inventarierea patrimoniului, întocmirea registrului inventar, întocmirea situațiilor de sinteză, furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor privind patrimoniul și rezultatele obținute.

Unitățiile patrimoniale cu activitate economică au de asemenea obligația să asigure contabilitatea în partida dubla, ceea ce impune efectuarea următoarelor operații: înregistrarea fiecărei operații patrimoniale în mod simultan în debitul unui cont și creditul altui cont, determinarea periodica de regula lunar a totalului sumelor debitoare și a celor creditoare, precum și a soldului final al fiecărui cont, întocmirea balanței de verificare a conturilor sintetice, a bilanțului contabil și contului de profit sau pierdere.

Unitatea are organizată contabilitatea dupa următoarele principii:

Continuitatea activității

Permanența metodelor

Principiul prudenței

Principiul independenței exercițiului financiar

Evaluarea separată a elementelor de activ și de pasiv

Intangibilitatea bilanțului de deschidere

Principiul necompensării

Contabilitatea este organizată de biroul contabil iar cel care își asumă răspunderea pentru procesele economico-financiare este directorul economic, acesta răspunzând alături de persoanele subordonate. Directorul economic este responsabil ca evidența contabilă să fie în conformitate cu legea 82/1991, respectiv cu reflectarea imaginii fidele asupra poziției și performanțelor unității economice.

La rândul său contabilitatea de gestiune se organizează în funcție de specificul activității și necesității proprii de informații ale intreprinderii, avându-se în vedere îndeplinirea următoarelor obiective mai importante: calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor și a rentabilității produselor sau serviciilor executate, întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pe feluri de activități, urmărirea și controlul acestora în vederea cunoașteri rezultatelor și furnizării informațiilor necesare pentru fundamentarea deciziilor referitoare la gestiunea unității patrimoniale.

1.5 DIAGNOSTIC FINANCIAR

Ca bază a luării deciziilor se utilizează diagnosticul financiar intern. Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta eventualele situații de dezechilibru financiar și de a adopta noi decizii de gestionare a unității. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii și cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor.

Principalele scopuri urmărite sunt:

aprercierea rezultatelor financiare obținute;

evidențierea modalitățiilor de realizare a echilibrului financiar;

examinarea randamentului capitalului investit;

evaluarea riscurilor;

Rezultatele analizei sunt utilizate pentru fundamentarea deciziilor de gestiune, elaborarea unui diagnostic global strategic, fundamentarea politicilor de dezvoltare.

Sursele utilizate sunt situațiile financiare anuale și alte materiale de documentare din evidența contabilă.

indicatori de echilibru financiar

indicatori de lichiditate și solvabilitate

indicatori de gestiune

indicatori ai nivelului de activitate și al rezultatelor

indicatori de îndatorare

INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR :

Aprecierea echilibrului financiar al intreprinderii se poate realiza prin intermediul următorilor indicatori:

FONDUL DE RULMENT

NECESARUL DE FOND DE RULMENT

TREZORERIA NETA

FONDUL DE RULMENT .(FR) FR = Cpm – Ai

Reprezintă acea parte a capitalurilor permanente care rămâne dupa acoperirea nevoilor permanente și se poate calcula ca diferență între capitalul permanent și activele imobilizate nete.

FR – fondul de rulment

Cpm- capitalul permanent

Ai – active imobilizate nete

Ac – active circulante

DTL – datorii pe termen mediu și lung

DTS – datorii pe termen scurt

Fondul de rulment înregistrat în fiecare an are o valoare pozitivă ceea ce înseamna că societatea dispune de marja de siguranță necesară funcționarii, în ceea ce privește echilibrul său , firma reușind să mențină în permanență un nivel mediu al activelor circulante reușind să-și finanțeze afacerea.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT (NFR) NFR = S + Cr – DTS

Reprezintă disponibilul bănesc de care trebuie să dispună intreprinderea pentru a-și finanța activele de exploatare, materializate în stocuri și creanțe.

S- stocuri

Cr- creanțe

Necesarul de fond de rulment înregistrează o valoare pozitivă, ceea ce înseamnă că societatea dispune de active circulante care trebuie finanțate din resurse permanente.

TREZORERIA NETA (TN) TN = FR – NFR

Reprezintă diferența dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment.

Trezoreria netă a înregistrat valori pozitive pe parcursul anilor analizați înregistrând o evoluție ascendentă, ceea ce înseamnă că activele de exploatare sunt finanțate din resurse permanente.

INDICATORI DE LICHIDITATE ȘI SOLVABILITATE

LICHIDITATEA GENERALA

LICHIDITATEA IMEDIATĂ

LICHIDITATEA EFECTIVĂ

SOLVABILITATEA GENERALĂ

LICHIDITATEA GENERALĂ (RLG) RLG = ( Ac / DTS ) * 100

Reflectă capacitatea activelor circulante disponibile de a se transforma în disponibilități bănești, care să acopere datoriile scadente ale firmei și se calculează ca rată a lichidității generale dată de raportul dintre active circulante și datorii pe termen scurt. Pentru ca lichiditatea generală a firmei să fie apreciată ca pozitivă trebuie să se încadreze între 200% și 250%.

În perioada studiată societatea înregistrează o lichiditate generală care se încadrează în intervalul de siguranță, aflându-se într-un trend pozitiv, respectiv ascendentă.

LICHIDITATEA IMEDIATĂ (RLI) RLI = [( Ac- S ) / DTS ] * 100

Reprezintă gradul în care societatea reușește să acopere din disponibilitățile bănești, plățile scadente și se calculează ca raport între diferența dintre activele circulante și stocuri, supra datorii pe termen scurt.

Lichiditatea imediată a firmei înregistrată în perioada analizată se încadrează între limitele intervalului de siguranță cuprins între 50% și 100%, aspect considerat favorabil.

LICHIDITATEA EFECTIVĂ RLE = Disp. banesti / DTS * 100

Indică gradul în care disponibilitățile banești acoperă plățile scadente și se calculează ca raport procentual între disponibilitățile banești și datoriile pe termen scurt.

În privința lichidității efective observăm că în perioada analizată situația nu este tocmai bună având în vedere că intervalul de siguranță financiară se află situat peste 100%.

SOLVABILITATEA GENERALĂ SG = TA / TD

Reprezintă capacitatea unei firme de a rambursa la scadență ratele pe termen scurt și lung rămase de achitat și se calculează ca raport între total active și total datorii.

Observăm ca solvabilitatea firmei în anii 2005 și 2006 este sub limita inferioară a intervalului de siguranță cuprins între 80% și 100% ceea ce înseamnă că firma nu a putut să-și ramburseze ratele la scadență, dar în anul 2007 situația s-a redresat societatea reușind să aibă o solvabilitate generala foarte buna atingând aproape limita superioară a intervalului de siguranță.

INDICATORI DE GESTIUNE

DURATA DE ROTATIE A STOCURILOR

DURATA CREDITULUI CLIENȚI

DURATA CREDITULUI FURNIZORI

DURATA DE ROTAȚIE A STOCURILOR

Reprezintă durata în zile după care se reânoiesc stocurile rezultând de câte ori se rotesc stocurile într-un an.

Durata de rotație a stocurilor = ( stoc mediu/ cifra de afaceri ) * 365 zile

Societatea iși rotește stocurile în medie în 2005 la 20 zile, în 2006 la 25 zile, în 2007 la 23 zile.

DURATA CREDITULUI CLIENȚI

Reprezintă durata în zile până la încasarea creanțelor de la clienți și se calculează ca raport între creanțe clienți la valoarea medie anuală și cifra de afaceri fără TVA.

Durata creditului clienți = ( creanțe clienți medii / CA FTVA ) * 365

DURATA CREDITULUI FURNIZORI

Reprezintă durata în zile în care firma achită datoriile față de furnizori, acest indicator calculându-se ca raport între datorii furnizori medii anuale și cifra de afaceri fără TVA. Durata credit furnizori = ( datorii furnizori medii / CA FTVA ) * 365

Cei doi indicatori se interpretează împreună și din datele care au ieșit rezultă că acești indicatori nu au un nivel foarte bun având în vedere că firma trebuie să-și plătească datoriile în medie după 50 zile în 2005, 55 zile în 2006, 54 zile în 2007 pe când creanțele sunt încasate abia după 59 zile în 2005, 58 zile în 2006, 56 zile în 2007, existând o diferență nefavorabilă între încasări și plați.

INDICATORI AI NIVELULUI DE ACTIVITATE ȘI AL REZULTATELOR

RENTABILITATEA FINANCIARA

RENTABILITATEA ECONOMICA

RENTABILITATEA PROFITULUI

RENTABILITATEA FINANCIARĂ

se calculează ca raport între profitul curent și capitalurile proprii.

Rentabilitatea financiară = ( Profit curent / Cpr ) * 100

RENTABILITATEA ECONOMICĂ

se calculează ca raport între profitul net și capitalurile proprii.

Rentabilitatea economică = ( profit net / Cpr) * 100

RENTABILITATEA PROFITULUI

se calculează ca raport între profitul net și cifra de afaceri.

Rentabilitatea profitului = ( profit net / CA ) * 100

Acești indicatori exprimați procentual, cu cât înregistrează valori mai mari cu atât performanța firmei este mai bună și profiturile înregistrate sunt mai mari.

INDICATORI DE ÎNDATORARE

GRADUL DE ÎNDATORARE

se calculează ca raport între datoriile pe termen lung și capitalurile proprii.

Gradul de îndatorare = ( DTL / Cpr ) * 100

Acest indicator se interpretează astfel: activele în anul 2005 sunt finanțate în proporție de 8,58% din capitaluri împrumutate iar restul de 91,42% este finanțat din capitaluri proprii; în anul 2006 activele sunt finanțate în proporție de 15,75% din capital împrumutat iar restul de 84,25% din capitaluri proprii; în anul 2007 activele sunt finanțate în proporție de 18,40% din capitaluri împrumutate iar restul de 81,60% din capitaluri proprii, înregistrând un nivel bun, societatea dispunând de resurse proprii de finanțare.

2. ABORDAREA TEORETICĂ A CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR

2.1 CONCEPTELE DE CHELTUIELI ȘI VENITURI

2.1.1 CONCEPTUL DE CHELTUIELII

Potrivit Cadrului conceptual IASC, cheltuielile reprezintă “diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reducerei ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari”.

Cheltuielile unității patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plată pentru consumul de materii prime și materiale, pentru lucrarile executate și serviciile prestate de terți, plata personalului și a altor obligații legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum și provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele unitătii.

Organizarea contabilității cheltuielilor are la baza concepția dualistă specifică țărilor cu economie de piață dezvoltată și anume:

Contabilitatea financiară care cuprinde în obiectul său evaluarea și înregistrarea cheltuielilor grupate în funcție de natura activități și de natura resurselor utilizate

Contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilitatea cheltuielilor grupate în funcție de destinația și funcția lor pe feluri de produse, lucrări și servicii.

La organizarea contabilității financiare a cheltuielilor se ține seama de unele din princiipile de organizare și anume:

Potrivit principiului independenței exercițiului se vor lua în considerare toate cheltuielile corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se face raportarea făra a se ține seama de data efectuării plățiilor.

Principiul prudenței impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele indiferent de existența unor rezultate financiare favorabile.

Principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între valoarea elementelor ce reprezintă active cu valoarea elementelor ce reprezintă pasive, permise de reglementările legale.

La organizarea contabilității financiare a cheltuielilor, agenții economici trebuie să țină seama de prevederile actelor normative în vigoare în România.

Cheltuielile reflectate în contabilitatea financiară pot fi grupate în funcție de momentul angajării lor astfel:

Cheltuieli constatate în momentul plății lor care se înregistrează în corespondență cu conturile de trezorerie

Cheltuieli angajate cu plată ulterioară, motiv pentru care se înregistrează în corespondență cu conturile de terți

Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fără a angaja o plată, reprezentate de amortizări și provizioane.

În cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente:

Angajarea: are loc în momentul în care se contractează obligația bănească generatoare de plăți sau consumatore de resurse

Consumul: este specific utilizării efective sau sacrificării resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive, după caz

Plațiile: constau în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cazul relațiilor financiare

Imputarea: reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obținute

2.1.2 CONCEPTUL DE VENITURI

Potrivit Cadrului conceptual IASC, veniturile reprezintă “creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrare, sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor”.

Potrivit IASC 18 Venituri, veniturile sunt evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit.

Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinată de obicei printr-un acord între societate și cumpărătorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale și a oricăror rabaturi cantitative acordate de societate.

Mijlocul de plată este de regulă numerarul sau echivalentul de numerar, iar suma veniturilor este dată de valoarea nominală a numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. În cazul în care intrarea de numerar sau echivalentul de numerar este amânată, valoarea justă a mijlocului de plată poate fi mai mică decât suma nominală a numerarului primit sau de primit.

În vederea eliminării acestui fapt, pe bază de acorduri între vânzător și cumpărător, valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin actualizarea tuturor sumelor de primit în viitor, utilizând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective.

Veniturile reprezintă “expresia bănească a mărfurilor stocate și/sau livrate. Similar cheltuielile au o mare diversitate, dar totuși pot fi identificate cel puțin patru modalități principale de formare a lor”:

Obținerea stocurilor de marfa în cadrul obiectului principal de activitate al firme. În acest moment al ciclului economic, evaluarea stocurilor de marfă se face la costurile efective de achiziție.

Livrarea mărfii, constituie momentul transferului dreptului de proprietate de la furnizor către client. În acest moment al ciclului economic, evaluarea mărfii vândute se face la prețul de vânzare, înclusiv taxa pe valoarea adăugată. Venitul furnizorului se constituie la nivelul negociat de vânzare, fără taxa pe valoarea adăugată

Încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de marfă, prestații și servicii care fac obiectul curent de activitate al firmei, dar pentru care nu s-au înregistrat anterior creanțe față de clienți.

Încorporarea în veniturile curente ale exercițiului financiar expirabil a unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exercițiile financiare anterioare, dar care au devenit certe în exercițiul financiar expirabil. Este vorba despre venituri constatate în avans, scadente și/sau de anulare a provizioanelor pentru deprecieri, riscuri și cheltuieli rămase fără obiect.

2.2 STRUCTURA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR

2.2.1 STRUCTURA CHELTUIELILOR

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Această categorie cuprinde:

Cheltuieli privind stocurile: marfa, diverse materiale consumabile(combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb,), materiale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, energia, apa,

Cheltuieli cu lucrarile și serviciile executate de terți: întreținerea și reparațiile, redevențele, locațiile de gestiune și chiriile, prime de asigurare, studii și cercetări

Cheltuieli cu alte servicii executate de terți: cu colaboratorii, comisioane și onorarii, protocol, reclamă și publicitate, transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări, cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și asimilate, alte cheltuieli cu serviciile executate de terți.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate: cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.

Cheltuieli cu personalul: cu salariile personalului, cu tichetele de masă acordate salariațiilor, asigurările și protecția socială.

Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creanțe și debitori diverși, alte cheltuieli de exploatare (despăgubiri, amenzi și penalități, donații și subvenții acordate, cheltuieli privind activele cedate, alte cheltuieli de exploatare)

CHELTUIELI FINANCIARE

Această categorie cuprinde:

Pierderi din creanțe legate de participații

Cheltuieli privind investițiile financiare cedate

Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate

Pierderi din investiții pe termen scurt

Cheltuieli din diferențe de curs valutăr

Cheltuieli privind dobânzile

Cheltuieli privind sconturile acordate

Alte cheltuieli financiare

CHELTUIELI EXTRAORDINARE

Această categorie cuprinde numai cheltuielile privind calamitățile și alte evenimente extraordinare care sunt clar diferite de activitățile obișnuite ale societății.

CHELUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

Acestea sunt structurate în:

Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru depreciere

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante

Cheltuielile financiare privind amortizările și ajustările pentru pierderea de valoare

Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare

Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante

Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor

CHELTUIELILE CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE

Sunt formate din:

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus

2.2.2 STRUCTURA VENITURILOR

VENITURI DIN EXPLOATARE

În această categorie se înclude

Venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate

Venituri din producția de : necorporale sau corporale

Venituri din subvenții de exploatare: reprezentând subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț

Alte venituri din exploatare

VENITURI FINANCIARE

Acestea cuprind:

Venituri din imobilizări financiare

Venituri din investiții financiare pe termen scurt

Venituri din creanțe imobilizate

Venituri din investiții financiare cedate

Venituri din diferențe de curs valutăr

Venituri din dobânzi

Venituri din sconturi obținute

Alte venituri financiare

VENITURI EXTRAORDINARE

Acestea cuprind veniturile din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele asimilate

VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE DE VALOARE

Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare

Venituri din provizioane

Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor

Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

Venituri din fondul comercial negativ

Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare

Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare

Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

2.3 EVIDENȚA TEHNICO-OPERATIVĂ A CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR

Înregistrarea în contabilitate a operațiilor economice se face pe baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare.

În cazul stornărilor și în cazul închiderii conturilor de cheltuieli și venituri se complectează un formular numit notă contabilă unde se face contarea, fără a avea la bază un document justificativ. După ce se face contarea se complectează Registrul jurnal. În acest document se înregistrează fiecare operație economică în ordine strict cronologică. Servește ca document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică și sistematică a modificării elementelor de activ și pasiv. Se întocmește zilnic sau lunar într-un singur exemplar.

Majoritatea cheltuielilor se înregistrează pe bază de factură fiscală, cum ar fi:

604- “Cheltuieli privind materialele nestocate”

605- “Cheltuieli privind energia și apa”

622- “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”

623- “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”

626- “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații.”

Cheltuielile legate de materiile prime, materiale, care se achiziționeaza pe bază de facturi

601- “Cheltuieli cu materiile prime”, se înregistrează în baza bonurilor de consum

602- “Cheltuieli cu materialele consumabile”, se înregistrează în baza bonurilor de consum

627- “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”, se îregistrează în baza ordinelor de plata și a extraselor de cont

628- “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”, se îregistrează în baza facturi emise de terț

641- “Cheltuieli cu salariile personalului”, se îregistrează în baza statului de salarii

645- “Cheltuieli privind asigurăriile și protecția socială”, se înregistrează pe baza ordinelor de plată

6811- “Cheltuieli cu amortizarea”, se înregistrează în scadențarul de amortizare

Majoritatea veniturilor se înregistrează pe bază de monetar sau chitanță, cum ar fi:

701- “Venituri din vânzarea produselor finite, a semifabricatelor, a produselor reziduale”

704- “Venituri din lucrări executate și servicii prestate”

707- “Venituri din vânzarea mărfurilor”

2.4 ABORDAREA CONTABILA A CHELTUIELILOR

Directivele Europene și Standardele de Contabilitate impun adaptarea planului de conturi la noile prevederi.

OMFP 1752/2005 impune un nou plan de conturi. În ceea ce priveste cheltuielile, acestea sunt prezentate astfel:

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI

Aprobate prin OMFP nr.1752/2005

Grupa 60 – Cheluieli privind stocurile

601 – Cheltuieli cu materiile prime

602 – Cheltuieli cu materialele consumabile

6021 – Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022 – Cheltuieli privind combustibilul

6023 – Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024 – Cheltuieli privind piesele de schimb

6025 – Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat

6026 – Cheltuieli privind furajele

6028 – Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603 – Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

604 – Cheltuieli privind materialele nestocate

605 – Cheltuieli privind energia și apa

606 – Cheltuieli privind animalele și păsările

607 – Cheltuieli privind mărfurile

608 – Cheltuieli privind ambalajele

Grupa 61 – Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

611 – Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile

612 – Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile

613 – Cheltuieli cu primele de asigurare

614 – Cheltuieli cu studiile și cercetăriile

Grupa 62 – Cheltuieli cu alte servicii executate de terți

621 – Cheltuieli cu colaboratorii

622 – Cheltuieli privind comisioanele și onorariile

623 – Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate

624 – Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal

625 – Cheltuieli cu deplasările, detașări și transferări

626 – Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații

627 – Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate

628 – Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

Grupa 63 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

635 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Grupa 64 – Cheltuieli cu personalul

641 – Cheltuieli cu salariile personalului

642 – Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariațiilor

6451 – Contribuția unității la asigurările sociale

6452 – Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj

6453 – Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

6458 – Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială

Grupa 65 – Alte cheltuieli de exploatare

654 – Pierderi din creanțe și debitori diverși

658 – Alte cheltuieli de exploatare

6581 – Despăgubiri, amenzi și penalităti

6582 – Donații și subvenții acordate

6583 – Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital

6588 – Alte cheltuieli de exploatare

Grupa 66 – Cheltuieli financiare

663 – Pierderi din creanțe legate de participații

664 – Cheltuieli privind investițiile financiare cedate

6641 – Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate

6642 – Pierderi din investiții pe termen scurt cedate

665 – Cheltuieli din diferențe de curs valutăr

666 – Cheltuieli privind dobânzile

667 – Cheltuieli privind sconturile acordate

668 – Alte cheltuieli financiare

Grupa 67 – Cheltuieli extraordinare

671 – Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare

Grupa 68 – Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

681 – Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere

6811 – Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

6812 – Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

6813 – Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor

6814– Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante

686 – Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierderea de valoare

6863 – Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiar

6864 – Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante

6868 – Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor

Grupa 69 – Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite

691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit

698 – Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus

2.4.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile privind aprovizionarea, producția și desfacerea bunurilor, lucrărilor și serviciilor.În această categorie sunt încluse și alte operații privind investițiile realizate în regie proprie, cedarea activelor, donațiile.

Cheltuieli de exploatare reprezintă în principal, expresia bănească a consumurilor materiale și de forță de muncă necesare desfășurarii activitătii unitățiilor economice.

GRUPA 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601 – Cheltuieli cu materiile prime

602 – Cheltuieli cu materialele consumabile

6021 – Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022 – Cheltuieli privind combustibilul

6023 – Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024 – Cheltuieli privind piesele de schimb

6025 – Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat

6026 – Cheltuieli privind furajele

6028 – Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603 – Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

604 – Cheltuieli privind materialele nestocate

605 – Cheltuieli privind energia și apa

606 – Cheltuieli privind animalele și păsările

607 – Cheltuieli privind mărfurile

608 – Cheltuieli privind ambalajele

Conturile de cheltuieli sunt asimilate conturilor de active.

În cazul utilizării inventarului permanent:

Contul 601

Contul 602

Contul 603

Aceste conturi țin evidența cheltuielilor cu materiile prime materiale consumabile și cu materiale de natura obiectelor de inventar.

În debit se înregistrează:

Valoarea materiilor prime și materialelor ieșite pe următoarele căi:

Consummate în procesul de producție (301,302,303)

Lipsuri la inventariere (301,302,303)

Pierderi din depreciei ireversibile (301,302,303)

Diferențele de preț aferente materiilor prime și materialelor consummate (308)

În credit se transferă:

la sfârșitul perioadei, pentru închidere soldul debitor al conturilor de cheltuieli (121)

Nu au sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări privind contul 601 “Cheltuieli cu materii prime”

Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime date în consum sau constatate lipsă la inventar:

601 “Cheltuieli cu materii prime” = 301 “Materii prime”

Diferențe de preț aferente materiilor prime date în consum sau constatate lipsă la inventar:

601 “Cheltuieli cu materii prime “= 308 “diferențe de preț la materii prime”

Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” = 601 “Cheltuieli cu materii prime”

Înregistrări privind contul 6021 “Cheltuieli privind materialele auxiliare”

Valoarea la preț de înregistrare a materialelor auxiliare date în consum sau constatate lipsă la inventar:

6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare” = 3021 “Materiale auxiliare”

Diferențe de preț aferente materialelor auxiliare date în consum sau constatate lipsă la inventar:

6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare” = 308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale”

Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” =6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”

Înregistrări privind contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”

Valoarea obiectelor de inventar date în folosință sau constatate lipsă la inventar:

603 “Cheltuieli privind materialele = 303 “Materialele de natura obiectelor

de natura obiectelor de inventar “ de inventar”

Diferențe de preț aferente materialele de natura obiectelor de inventar:

603 “Cheltuieli privind materialele = 308 “Materialele de natura obiectelor

de natura obiectelor de inventar “ de inventar”

În cazul utilizării inventarului intermitent:

Contul 601

Contul 602

Contul 603

În debit se înregistrează:

Valoarea stocului inițial de materii prime și materiale (301,302,303)

Valoarea materiilor prime și materialelor achiziționate de la terți (301,302,303)

În credit se înregistrează:

Valoare stocului final de materii prime și materiale (301,302,303)

Transferul, la sfârșitul perioadei a soldului debitor al conturilor de cheltuieli asupra contului de profit și pierdere (121)

Nu au sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea la cost de achiziție a stocurilor existente la începutul perioadei, inventariate la sfârșitul perioadei precedente (înregistrate cu sume în rosu).

301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materii prime”

Trecerea pe cheltuieli a materiilor prime cumpărate de la furnizor:

601 “Cheltuieli cu materii prime” = 401 “Furnizori”

Trecerea asupra stocurilor și degrevarea cheltuielilor pentru materiile prime nefolosite, inventariate la sfârșitul perioadei:

301 “Materii prime” =601 “Cheltuieli cu materii prime”

Înregistrări privind contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate”

Acest cont ține evidența cheltuielilor privind materialele nestocate.

În debit se înregistrează valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizor.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea materialelor nestocate aprovizionate fără factură de la furnitor:

604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” = 408 “Furnizori – facturi nesosite”

Valoarea materialelor nestocate aprovizionate cu factură de la furnitor:

604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” = 401 “Furnizori”

Valoarea materialelor nestocate aprovizionate cu factura de la furnitor în cazul când acestea au fost considerate cheltuieli anticipate:

604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”

Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” = 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate”

Înregistrări privind contul 605 “Cheltuieli privind energia și apa”

Acest cont ține evidența cheltuielilor privind consumurile de energie și apa.

În debit se înregistrează valoarea consumurilor de energie și apa.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea consumurilor de energie și apa facturate de furnizor

605 “Cheltuieli privind energia și apa” = 401 “Furnizori”

Valoarea consumurilor de energie și apa pentru care nu s-a primit factura de la furnizor.

605 “Cheltuieli privind energia și apa” = 408 “Furnizori – facturi nesosite”

Valoarea consumurilor de energie și apa facturate de furnizor înregistrate anterior la cheltuieli anticipate:

605 “Cheltuieli privind energia și apa” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”

Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” = 605 “Cheltuieli privind energia și apa “

Înregistrări privind contul 606 “Cheltuieli cu animalele și păsările”

Acest cont ține evidența cheltuielilor privind animalele și păsările.

În debit se înregistrează valoarea la cost de achiziție a animalelor și păsărilor vândute, constatate lipsă la inventar și diferențe de preț aferente.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea la preț de înregistrare a animalelor și păsărilor, provenite din afara unității, vândute sau constatate lipsă la inventar:

606 “Cheltuieli cu animalele și păsările” =361 “Animale și păsări”

Diferențe de preț aferente animalelor și păsărilor provenite din afara unității, vândute sau constatate lipsă la inventar:

606 “Cheltuieli cu animalele și păsările” =368 “Diferențe de preț animale și păsări”

Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere“= 606 “Cheltuieli cu animalele și păsările”

Înregistrări privind contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile”

În cazul inventarului permanent:

Acest cont ține evidența cheltuielilor privind mărfurile.

În debit se înregistrează:

Costul de achiziție al mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventariere, depreciate ireversibil

Valoarea mărfurilor aflate la terți pentru care s-au emis documente de vânzare sau constatate lipsă la inventariere

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea la cost de achiziție a mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventar

607 “Cheltuielilor privind mărfurile” = 371 “Mărfuri”

Valoarea mărfurilor aflate la terți pentru care s-au emis documente de vânzare sau constatate lipsă la inventariere:

607 “Cheltuielilor privind mărfurile” = 357 “Mărfuri aflate la terți”

Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” = 607 “Cheltuielilor privind mărfurile”

În cazul inventarului intermitent:

În debit se înregistrează:

Valoarea la cost de achiziție a stocurilor de mărfuri

Valoarea la cost de achiziție a mărfurilor achiziționate

În credit se înregistrează:

Valoarea stocurilor finale de mărfuri și ambalaje stabilite la inventariere

Transferul la sfârșitul perioadei, a soldului debitor al contului de cheltuieli

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea la cost de achiziție a stocului de mărfuri existente la începutul perioadei, inventariate la sfârșitul perioadei precedente cu sume în roșu:

371 “Mărfuri” = 607 “Cheltuielilor privind mărfurile”

mărfuri intrate în patrimoniu prin cumpărare pe baza facturii:

607 “Cheltuielilor privind mărfurile” = 401 “Furnizori”

Valoarea la cost de achiziție a stocului de mărfuri existente la finele perioadei, stabilită prin inventariere faptică:

371 “Mărfuri” = 607 “Cheltuielilor privind mărfurile”

Înregistrări privind contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele”

Acest cont ține evidența cheltuielilor privind ambalajele

În debit se înregistrează:

Valoarea ambalajelor vândute, constatate lipsă la inventariere, depreciate ireversibil și diferențele de preț

Ambalajele care circula pe principiiul restituirii, degradate

Valoarea ambalajelor aflate la terți pentru care s-au emis documente de vânzare sau constatate lipsă la inventariere

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al contului pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor care circulă în sistem de vânzare-cumpărare, vândute sau constatate lipsă la inventar:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje”

diferențe de preț aferente ambalajelor care circulă în sistem de vânzare-cumpărare, vândute sau constatate lipsă la inventar:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 388 “Diferențe de preț la ambalaje”

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 409 “Furnizori-debitori”

Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” = 608 “Cheltuieli privind ambalajele”

Contul 611

Contul 612

Contul 613

Contul 614

Aceste conturi țin evidența lucrăriilor și serviciilor executate de către terți

În debit se înregistrează:

Valoarea lucrărilor de întreținere și reparații executate de terți

Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate sau plătite

Valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare

Valoarea studiilor și cercetărilor executate de către terți

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări privind contul 611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

Valoarea lucrărilor de întreținere și reparații executate de terți și facturate:

611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” = 401 “Furnizori”

Valoarea lucrărilor de întreținere și reparații executate de terți și nefacturate:

611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” = 408 “Furnizori- facturi nesosite”

Valoarea lucrărilor de întreținere și reparații executate de terți facturate, considerate anterior cheltuieli anticipate și trecute asupra cheltuielilor

611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”

Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” =611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

Înregistrări privind contul 612 “Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”

Redevențele reprezintă obligații de plată datorate de o unitate economică care a preluat în cesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive.

Locațiile de gestiune reprezintă modalitatea de preluare pentru exploatare de spații productive pe o perioada limitată de timp, pe bază de contracte de locație.

Chiriile reprezintă obligații de plată datorate de o unitate economica pentru folosirea unor imobilizări ce sunt proprietatea altora și care sunt închiriate pe timp determinat pentru a putea fi exploatate în diferite scopuri.

Înregistrări contabile:

Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate, facturate:

612 “Cheltuieli cu redevențele, = 401 “Furnizori”

locațiile de gestiune și chiriile”

Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate, pentru care nu s-au întocmit facturi:

612 “Cheltuieli cu redevențele, = 408 “Furnizori-facturi nesosite”

locațiile de gestiune și chiriile”

Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate, facturate, înregistrate anterior ca și cheltuieli în avans:

612 “Cheltuieli cu redevențele, = 471 “Cheltuieli în avans”

locațiile de gestiune și chiriile”

Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate, achitate prin bancă

612 “Cheltuieli cu redevențele, = 5121 “Conturi la bănci în lei”

locațiile de gestiune și chiriile”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” =612 “Cheltuieli cu redevențele,

locațiile de gestiune și chiriile”

Înregistrări privind contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”

Primele de asigurare se datorează societăților de asigurare pe baza contractelor de asigurare încheiate.

Înregistrări contabile:

Valoarea primelor de asigurare datorate, facturate:

613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 401 “Furnizori”

Valoarea primelor de asigurare datorate, pentru care nu s-au întocmit facturi:

613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Valoarea primelor de asigurare datorate, facturate,considerate cheltuieli anticipate:

613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 471 “Cheltuieli în avans”

Valoarea primelor de asigurare datorate,achitate prin bancă:

613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” =613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”

Înregistrări privind contul 614 “Cheltuieli cu studiile și cercetăriile”

Sunt considerate cheltuieli cu studiile și certetările acele acțiuni care se fac pentru interesul general al producției și marketingul producției fabricate și comercializate de către terți.

Înregistrări contabile:

Valoarea studiilor și a cercetărilor executate de terți facturate:

614 “Cheltuieli cu studiile și cercetăriile” = 401 “Furnizori”

Valoarea studiilor și a cercetărilor executate de terți, pentru care nu s-au întocmit factura:

614 “Cheltuieli cu studiile și cercetăriile” = 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Valoarea studiilor și a cercetărilor executate de terți facturate, considerate cheltuieli anticipate:

614 “Cheltuieli cu studiile și cercetăriile” = 471 “Venituri în avans”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” = 614 “Cheltuieli cu studiile și cercetăriile”

contul 621

contul 622

contul 623

contul 624

contul 625

contul 626

contul 627

contul 628

Aceste conturi țin evidența altor servicii executate de către terți.

În debit se înregistrează:

Cheltuieli cu colaboratorii privind prestațiile efectuate

Cheltuieli privind comisioanele și onorariile datorate sau plătite

Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate

Cheltuieli cu transportul de bunuri și persone

Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări

Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicați

Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate

Alte cheltuieli cu serviciile executate de către terți

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări privind contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii”

Înregistrări contabile:

Sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestațiile efectuate:

621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 “Furnizori”

Sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestațiile efectuate, sume trecute la cheltuieli anticipate:

621 “Cheltuieli cu colaboratorii” = 471 “Venituri în avans”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” =621 “Cheltuieli cu colaboratorii”

Înregistrări privind contul 622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”

Înregistrări contabile:

Sume datorate privind comisioanele și onorariile facturate:

622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” = 401 “Furnizori”

Sume datorate privind comisioanele și onorariile pentru care nu s-au întocmit facturi:

622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” = 408”Furnizori-facturi nesosite”

Sume datorate privind comisioanele și onorariile trecute la cheltuieli anticipate:

622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” = 471 “Cheltuieli în avans”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” = 622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”

Înregistrări privind contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”

Înregistrări contabile:

Valoarea sumelor datorate terților pentru acțiuni de protocol, reclamă și publicitate facturate:

623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate” = 401 “Furnizori”

Valoarea sumelor datorate terților pentru acțiuni de protocol, reclamă și publicitate pentru care nu s-au întocmit facturi:

623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate” = 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Valoarea sumelor datorate terților pentru acțiuni de protocol, reclamă și publicitate achitate direct prin bancă sau casă:

623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

5311 “Casa în lei”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “profit și pierdere” =623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”

Înregistrări privind contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”

Înregistrări contabile:

Valoarea transportul de bunuri și de personal facturată:

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” = 401 “Furnizori”

Valoarea transportul de bunuri și de personal pentru care nu s-au primit încă facturi:

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”= 408”Furnizori-facturi nesosite”

Valoarea transportul de bunuri și de personal, trecute la cheltuieli anticipate:

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” = 471 “Cheltuieli în avans”

Valoarea transportul de bunuri și de personal achitate prin caserie și din avansuri de trezorerie:

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” = 5311 “Casa în lei”

542 “Avansuri de trezorerie”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 “Profit și pierdere” = 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”

Înregistrări privind contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”

Sume datorate reprezentand cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări, facturate:

625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” = 401 “Furnizori”

Sume datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări, detasări și transferări, pentru care nu s-au întocmit încă facturi:

625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” = 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Sume datorate reprezentand cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări facturate , care au fost trecute la cheltuieli anticipate:

625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” = 471 ”Cheltuieli în avans”

Sume datorate reprezentand cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări achitate prin caserie

625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” = 5311 “Casa în lei”

Sume datorate reprezentand cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări decontate din avansuri de trezorerie:

625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” = 542 “Avansuri de trezorerie”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”

Înregistrări privind contul 626’’Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații’’

Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate, facturate:

626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații’’= 401 “Furnizori”

Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate, pentru care nu s-au întocmit facturii:

626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”= 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate, facturate, considerate cheltuieli anticiate:

626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”= 471 ”Cheltuieli în avans”

Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate achitate prin caserie:

626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”= 5311 “Casa în lei”

Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate achitate prin avansuri de trezorerie :

626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”= 542 “Avansuri de trezorerie”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

Înregistrări privind contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”

Valoarea serviciilor bancare decontate direct din conturile bancare:

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”= %

5121 “Conturi la bănci în lei”

5124 “Conturi la bănci în valută”

Valoarea serviciilor bancare și asimilate plătite, trecute la cheltuieli anticipate:

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”= 471 ”Cheltuieli în avans”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”

Înregistrări privind contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”

Sume datorate pentru alte servicii executate facturate:

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”= 401 “Furnizori”

Sume datorate pentru alte servicii executate dar nefacturate încă de terți:

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”= 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Sume datorate pentru alte servicii executate și facturate de terți, considerate cheltuieli anticipate:

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”= 471 ”Cheltuieli în avans”

Sume datorate pentru alte servicii executate, achitate direct din conturi bancare:

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”= %

5121 “Conturi la bănci în lei”

5124“Conturi la bănci în valută”

Sume datorate pentru alte servicii executate, achitate prin caseria unității:

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”= %

5311 “Casa în lei”

5314 “Casa în valută”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”

Contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite și vărsăminte asimilate datorate”

Acest cont ține evidența cheltuielilor privind alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

În debit se înregistrează:

Cheltuieli privind alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului, cum ar fi: impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe venitul agricol, taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, accizele și taxele vamale.

Fondurile speciale datorate bugetului.

Prorate din taxa pe valoarea adaugată, devenită nedeductibilă.

Taxa pe valoarea adaugată colectată aferebtă bunurilor și serviciilor foloșite în scop personal sau predate gratuit, care depășesc limitele legale.

Taxa pe valoarea adaugată colectată aferentă lipsurîlor de inventar neimputabile.

Taxa pe valoarea adaugată colectată aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Prorata din taxa pe valoarea adaugată deductibilă, devenită nedeductibilă:

635 “Cheltuieli cu alte impozite și vărsăminte asimilate datorate”= 4426 “TVA deductibilă”

Taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, aferentă lipsurilor peste normele legale, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariațiilor sub forma avantajelor în natură:

635 “Cheltuieli cu alte impozite și vărsăminte asimilate datorate”= 4427 “TVA colectată “

Decontări cu bugetul statului privind impozitele, taxele și vărsămintele asimilate:

635”Cheltuieli cu alte impozite și = 446’’Alte impozite, taxe și varsăminte asimilate”

vărsăminte asimilate”

Înregistrarea impozitului pe clădiri, achitat direct din conturile bancare:

635 “Cheltuieli cu alte impozite și vărsăminte asimilate datorate”=5121 “Conturi la

la bănci în lei”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 635 “Cheltuieli cu alte impozite și vărsăminte asimilate

datorate”

Contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului”

Acest cont ține evidența cheltuielilor privind salariile și alte drepturi cuvenite personalului.

În debit se înregistrează:

Salariile și alte drepturi cuvenite personalului.

Drepturile de personal pentru care nu s-au întocmit statele de salarii.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea salariilor brute pe baza statelor de plată:

641”Cheltuieli cu salariile personalului”= 421”Personal-salarii datorate”

Drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată aferente exercițiului încheiat:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului”= 428 “Alte îndatoriri în legătură cu

personalul”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 641”Cheltuieli cu salariile personalului”

Înregistrări privind conturile 6451, 6452, 6453, 6458

Sume datorate personalului, pentru protecția socială altele decât cele suportate din CAS:

6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”= 423 “Personal-ajutoare

materiale datorate’’

Contribuția unității la asigurările sociale, calculate în procente la salariile brute acordate personalului încadrat cu contract de muncă:

6451”Contribuția unității la asigurările sociale”= 4311 “Contribuția unității la

asigurările sociale”

Contribuția unității la asigurările sociale de sănătate:

6453 “Contribuția angajatorului pentru asigurările = 4313 “Contribuția angajatorului

sociale de sănatate” pentru asigurările sociale de sănătate”

Contributia unității la constituirea fondului de șomaj:

6452 “Contribuția unității pentru = 4371 “Contribuția unității la fondul de șomaj”

ajutorul de șomaj”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = %

6451 “Contribuția unității la asigurările sociale”

6452 “Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”

6453 “Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”

6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”

Contul 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși”

Acest cont ține evidența pierderilor din creanțe.

În debit se înregistrează sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidență a clienților încerți și debitori.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidență a clienților încerți sau aflați în litigiu:

654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși” = 4118 “Clienți încerți sau în litigiu”

Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidență a debitorilor însolvabîli:

654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși” = 461”Debitori diverși”

Sumele trecute pe cheltuieli ca urmare a prescrierii unor debite:

654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși” = 4482 “Alte creanțe privind bugetul

statului”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși”

Înregistrări privind contul 6581 “Despăgubiri, amenzi,penalității”

Valoarea despăgubirilor,amenzilor și penalitătiilor:

6581 “Despăgubiri, amenzi,penalității”= %

461 “Creditori diverși”

4482 “Alte datorii față de bugetul statului”

Valoarea despăgubirilor,amenzilor și penalitătiilor plătite, fără angajarea datoriei:

6581 “Despăgubiri, amenzi,penalității”= %

5121 “Conturi la bănci în lei”

5311 “Casa în lei”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 6581 “Despăgubiri, amenzi,penalității”

Înregistrări privind contul 6582 “Donații și subvenții acordate”

Valoarea donațiilor și subvențiilor acordate în natură:

6582 “Donații și subvenții acordate”= %

301 ”Materii prime”

302 “Materiale consumabile”

303“Materiale de natura obiectelor de

inventar”

341 “Semifabricate”

371 “Mărfuri”

Valoarea donațiilor și subvențiilor acordate prin banca și caserie:

6582 “Donații și subvenții acordate”= %

5121 “Conturi la bănci în lei”

5124 “Conturi la bănci în valută”

5311 “Casa în lei”

5314 “Casa în valută”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 6582 “Donații și subvenții acordate”

Înregistrări privind contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”

Valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale, necorporale, casate, demolate sau scoase din gestiune:

6583 “cheltuieli privind activele cedate = %

și alte operații de capital” 203 “Cheltuieli de dezvoltare’’

205 “Concesiuni, brevete, licențe,mărci

comerciale, drepturi și active similare”

208 “Alte imobilizări necorporale”

2111 “Terenuri”

212 “Construcții”

213”Înstalații tehnice, mijloace de transport,

animale și plantații”

214 “Mobilier, aparatură birotică,

echipamente de protecție a valorilor umane

și materiale și alte active corporale”

Alte cheltuieli de capital achitate direct prin bancă sau caserie:

6583 “Cheltuieli privind activele cedate = %

și alte operații de capital” 5121 “Conturi la bănci în lei”

5311 “Casa în lei”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 6583”Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de

capital”

2.4.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE

Toate operațiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66’’Cheltuieli financiare’’

În acest scop se debitează conturile de cheltuieli și se creditează conturile care evidentează natura cheltuielii.

Contul 663 “Pierderi din creanțe legate de participații”

Acest cont ține evidența pierderilor din creanțe imobiliare.

În debit se înregistrează pierderile din creanțe imobilizate.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea pierderilor din creanțe legate de participații:

663 “Pierderi din creanțe legate de participații” = %

2671”Sume datorate entitățiilor

afiliate”

2673 “Creanțe legate de interesele

participare”

2678 “Alte creanțe imobilizate”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 663 “Pierderi din creanțe legate de participații”

Contul 664 “Cheltuieli privind investițiile financiare cedate “

Acest cont se detaliaza pe două sintetice de gr.II :

Contul 6641 “Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”

Contul 6642 “Pierderi din investiții pe termen scurt cedate”

Înregistrări contabile:

6641 “Cheltuieli privind imobilizările”= %

financiare cedate” 261 “Acțiuni deținute la

entitățile afiliate”

263 “Interese de participare”

264 “Titluri puse în echivalență”

265 “Alte titluri imobilizate”

6642 “Pierderi privind investiții”= %

501 “Acțiuni deținute la entitățile afiliate”

505 “Obligațiuni emise și răscumpărate”

506 “Obligațiuni”

508 “Alte investiții pe termen scurt și creanțe

asimilate”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 6641 ”Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”

= 6642 “Pierderi din investiții pe termen scurt cedate”

Contul 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

Acest cont ține evidența cheltuielilor financiare privind diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitățiilor, creanțelor și datoriilor în valută.

În debit se înregistrează:

diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în valută stabilite la încheierea exercițiului

diferențele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută stabilite la încheierea exercițiului

diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitățiilor în valută stabilite la închiderea exercițiului

diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt, a acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli pentru închidere.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în valută stabilite la încheierea exercițiului:

665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar”= %

512 “Conturi curente la bănci”

267 “Creanțe imobilizate”

409 “Furnizori-debitori”

4111 “Clienți”

413 “Efecte de primit de la clienți”

418 “Clienți-facturi de întocmit”

453 “Decontări privind interesele de

participare”

456 “Decontări cu acționarii”

461 “Debitori diverși”

Diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma achitării datoriilor în valută:

665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar”= %

512 “Conturi curente la bănci”

531 “Casa”

541 “Acreditive”

Diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea disponibilitățiilor bancare în valută, a celor existente în caserie și a altor valori de trezorerie:

665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar”= %

512 “Conturi curente la bănci”

531 “Casa”

541 “Acreditive”

542 “Avansuri de trezorerie”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile”

Acest cont ține evidența cheltuielilor privind dobânzile.

În debit se înregistrează dobânzile datorate pentru împrumuturi și datorii asimilate

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, cheltuielile asupara rezultatului exercițiului.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate:

666 “Cheltuieli privind dobânzile”=168”Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor

asimilate”

Dobânzi aferente împrumuturilor încasate de la societăți și grup:

666 “Cheltuieli privind dobânzile”= 451”Decontări între entitățile afiliate”

Dobânzi cuvenite asociaților pentru disponibilitățiile depuse la unitate:

666 “Cheltuieli privind dobânzile”= 4558 “Asociații-dobânzi la conturi curente”

Dobânzi pentru operațiunile de cumpărare cu plata în rate:

666 “Cheltuieli privind dobânzile”= 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”

Dobânzi plătite aferente creditelor acordate de bănci în conturi curente:

666 “Cheltuieli privind dobânzile”= 5121 “Conturi la bănci în lei”

Dobânzi plătite aferente creditelor bancare pe termen scurt:

666 “Cheltuieli privind dobânzile “= %

5186 “Dobânzi de plătit”

5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 666 “Cheltuieli privind dobânzile”

Contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

Acest cont ține evidența sconturilor acordate clienților, debitorilor sau băncilor.

În debit se înregistrează sconturile acordate clienților, debitorilor sau băncilor.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al acestui cont.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Sconturi acordate clienților pentru încasarea în avans a creanțelor:

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”= 4111 “Clienți”

Sconturi acordate pentru încasarea în avans a efectelor de comerț:

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”= 413 “Efecte de primit de la clienți”

Sconturi debitoare acordate pentru încasarea în avans a creanțelor:

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”= 461 “Debitori diverși”

Valoarea sconturilor acordate băncilor

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”= %

5112 “Cecuri de încasat”

5113 “Efecte de încasat”

5114 “Efecte remise spre scontare”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

Contul 668 “Alte cheltuieli financiare”

Acest cont ține evidența altor cheltuieli financiare.

În debit se înregistrează:

diferențele dintre valoarea capitalului social diminuat și valoarea de răscumparare a acțiunilor proprii anulate

câștigurile acordate în cazul obligatiunilor cu loterie

alte cheltuieli financiare

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al acestui cont.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Alte sume datorate furnizorilor achitate direct prin conturile bancare sau prin caseria unitătii.

668 ”Alte cheltuieli financiare” = %

5121”Conturi la bănci în lei”

5124”Conturi la bănci în valută”

5311“casa în lei”

5314“casa în valută”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 668 ”Alte cheltuieli financiare”

2.4.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare, cum sunt: calamitățile naturale și exproprierile unor active.

Se poate pune în discutie daca o intreprindere care se afla într-o zona supusa frecvent calamităților naturale poate considera valoarea pierderilor de stocuri și producția în curs de execuție în categoria cheltuielilor extraordinare.

Reamintim că în activitatea extraordinara sunt cuprinse acele evenimente sau tranzactii distincte de activitațile curente ale intreprinderii care apar neregulat și cu frecvență redusă.

Contul 671 ”Cheltuieli privind calamitătile și alte evenimente extraordinare”

Acest cont ține evidența cheltuielilor extraordinare.

Se debiteaza cu valoarea pierderilor de calamităti, exproprieri de active.

În credit se transferă la sfârșitul perioadei, soldul debitor al acestui cont.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea stocurilor distruse ca urmare a calamităților naturale trecute pe cheltuieli extraordinare:

671 ”Cheltuieli privind calamitătile și alte = 301”Materii prime”

evenimente extraordinare”

Valoarea neamortizata a imobilizărilor corporale expropriate:

671 ”Cheltuieli privind calamitătile și alte = 212 ”Constructii”

evenimente extraordinare”

Transferul cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 671 ”Cheltuieli privind calamitățile și alte

evenimente extraordinare”

2.4.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

Sunt cheltuieli de exploatare și financiare ocazionate de deprecierea activelor amortizabile și neamortizabile, precum și cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli.

Delimitarea și înregistrarea distinctă a acestor categorii de cheltuieli de exploatare și financiare se întemeiază pe calitatea lor de componentă a capacitatii de autofinanțare.

Sunt cheltuieli care nu generează plăți pentru activitate de trezorerie.

Contul 681 ”Cheltuieli de exploatarea privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru deprecieri”.

Acest cont se debitează cu amortizarea lunara calculata pentru imobilizările necorporale și corporale.

Se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale și necorporale:

681 ”Cheltuieli de exploatare privind = %

amortizările provizioanele și ajustările 280 ”Am.privind imob.necorporale”

pentru depreciere” 281 ”Am.privind imob.corporale”

Provizioane constituite sau majorate.

681 ”Cheltuieli de exploatare privind = 151 ”Provizioane”

amortizările, provizioanele și

ajustările pentru deprecieri”.

Trecerea cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 681”Cheltuieli de exploatare privind

amortizările, provizioanele și

ajustările pentru deprecieri”.

Acest cont se detailează pe conturi sintetice de gr. II:

Contul 6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

Contul 6812 ”Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”

Contul 6813 ”Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

Contul 6814 ”Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”

Contul 686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare”

Se debitează cu ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare constituite sau majorate.

Se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare constituite sau majorate:

686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările = 296 “Ajustări pentru pierdere de

și ajustările pt.pierderîle de valoare” valoare a imob.financiare”

686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările = 169 “Prime privind rambursarea

și ajustările pt.pierdere de valoare” obligațiunîlor”

Trecerea cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 686 ”Cheltuieli financiare privind amortizările

și ajustările pentru pierdere de valoare”

Aacest cont se detailează pe conturile sintetice de gr. II.

Contul 6863 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

Contul 6864 ”Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”

Contul 6868 ”Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor”

2.4.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE

Aceste cheltuieli se țin cu ajutorul contului 691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”.

Potrivit legii cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16% cu excepțiile prevazute la articolul 33 și 38.

În debitul acestui cont se înregistrează valoarea impozitului pe profit curent:

691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 4411 ”Impozit pe profit”

Trecerea cheltuielilor la sfârșitul perioadei asupra contului de profit și pierdere:

121 ”Profit și pierdere” = 691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Contul 698 ”Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”

Este un cont de active, care ține evidența cheltuielilor privind impozitul pe venitul microintreprinderilor și a altor cheltuieli cu impozitele.

În debitul acestui cont se înregistrează valoarea impozitului pe venit curent:

698 ”Cheltuieli cu impozitul = 4418 ”Impozitul pe venit”.

pe venit și cu alte impozite care

nu apar în elementele de mai sus”

2.5. ABORDAREA CONTABILA A VENITURILOR

Directivele Europene și Standardele de Contabilitate impun adaptarea planului de conturi la noile prevederi.

OMFP 1752/2005 impune un nou plan de conturi. În ceea ce priveste veniturile, acestea sunt prezentate astfel:

2.5.1. CONTABILIATEA VENITURILOR DIN EXPLOATARE

Veniturile din exploatare sunt sumele încasate sau de încasat, care provin din urmatoarele activităti:

Vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate

Variatia soldului producției stocate la sfârșitul perioadei față de soldul existent la începutul perioadei

Producția de imobilizări din producției proprie, evaluate la cost de producție

Venituri din despăgubiri, amenzi, donații, active cedate

Aceste conturi țin evidența vânzărilor de produse finite, semifabricate, produse reziduale, animale și păsări.

În credit se înregistrează:

Prețul de vânzare al produselor și animalelor livrate la clienți, conform facturilor

Prețul de vânzare al produselor și animalelor livrate, conform facturilor

Veniturile înregistrate în avans, aferente perioadei curente

În debit se se transferă la sfârșitul perioadei, pentru închidere, soldul creditor al acestui cont.

Nu au sold la sfârșitul perioadei.

Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”

Înregistrări contabile:

Vânzarea de produse finite:

4111 “ Clienți” = 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”

Venituri înregistrate în avans:

472 “Venituri înregistrate în avans” = 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

701 “venituri din vânzarea produselor finite” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”

Înregistrări contabile:

Vânzarea de semifabricate:

4111 “Clienți” = 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”

Venituri înregistrate în avans:

472 “Venituri înregistrate în avans” = 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”

Înregistrări contabile:

Vânzări de produse reziduale:

4111 “Clienți” = 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 704 “Venituri din lucrări executate și servicii prestate”

Acest cont ține evidența veniturilor din lucrarile executate și serviciile prestate.

În credit se înregistrează: tarifele lucrărilor executate și serviciilor prestate pentru care au fost emise facturi, pentru care nu au fost emise facturi, încasate în numerar; venituri înregistrate în avans.

În debit se transferă la sfârșitul perioadei, pentru închidere, soldul creditor al acestui cont.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea tarifelor lucrărilor executate și serviciilor prestate:

4111 “Clienți” = 704 “Venituri din lucrari și servicii prestate”

Înregistrarea tarifelor lucrărilor executate și serviciilor prestate pentru care nu s-au emis facturi:

418 “Clienți- facturi de întocmit” = 704 “Venituri din lucrări și servicii prestate”

Înregistrarea tarifelor lucrărilor executate și serviciilor prestate încasate în numerar:

5311 “Casa în lei” = 704 “Venituri din lucrari și servicii prestate”

Înregistrarea veniturilor în avans:

472 “Venituri înregistrate în avans” = 704 “Venituri din lucrări și servicii prestate”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

704 “Venituri din lucrari și servicii prestate” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 705 “Venituri din studii și cercetări”

Acest cont se creditează cu valoarea studiilor și cercetărilor.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea soldului asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea valorii veniturilor contractelor de studii și cercetare:

4111 “Clienți” = 705 “Venituri din studii și cercetări”

Înregistrarea veniturilor în avans:

472 “Venituri înregistrate în avans” = 705 “Venituri din studii și cercetări”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

705 “Venituri din studii și cercetări” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 706 “Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”

Acest cont se cu veniturile din redevențe, locații de gestiune și chirii de care beneficiază.

Se debiteaza la sfârșitul perioadei prin trecerea soldului asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea valorii redevențelor pentru concesiuni, locații de gestiune și chirii:

4111 “Clienți” = 706 “Venituri din redevențe, locații de gesriune și chirii”

Valoarea redevențelor pentru concesiuni, locații de gestiune și chirii încasate prin virament bancar sau numerar:

% = 706 “Venituri din redevențe, locații de gesriune și chirii”

5121”Conturi la bănci”

5311”Casa în lei”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

706 “Venituri din redevențe, locații de gesriune și chirii”= 121 “Profit și pierdere”

Contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

Acest cont se creditează cu prețul de vânzare al mărfurilor ( preț achiziție+adaos).

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea soldului asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea valorii la preț de vânzare a mărfurilor:

4111 “Clienți” =707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

Înregistrarea valorii la preț de vânzare a mărfurilor vândute și încasate în numerar:

5311”Casa în lei” = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 708 “Venituri din activități diverse”

Acest cont se creditează cu sumele facturate terților.

Se debiteaza la sfârșitul perioadei prin trecerea soldului asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea valorii veniturilor din activități diverse:

4111 “Clienți” = 708 “Venituri din activități diverse”

Înregistrarea valorii veniturilor din activități diverse prin virament bancar sau numera:

% = 708 “Venituri din activități diverse”

5121”Conturi la bănci”

5311”Casa în lei”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

708 “Venituri din activități diverse” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 711 “Variația stocurilor”

1. În cazul utilizării inventarului permanent:

Acest cont se creditează prin:

Plusuri de inventar la stocuri obținute din producției proprie; costul de producție sau prețul standard al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale

% = 711 “Variația stocurilor”

341 “Semifabricate”

345 “Produse finite”

346 “Produse reziduale”

Costul produselor lucrărilor și serviciilor în curs de execuție

% = 711 “Variația stocurilor”

331 “Produse în curs de execuție”

332 “Lucrări și servicii în curs de execuție”

Diferențe de preț dintre costul de producție și prețul standard

% = 711 “Variația stocurilor”

348 “Diferențe de preț la produse”

368 “Diferențe de preț la animale și păsări”

711 “Variatia stocurilor” = 121 “Profit și pierdere”

Acest cont se debitează prin:

Lipsuri de inventar la stocuri:

711 “Variația stocurilor” = %

341 “Semifabricate”

345 “Produse finite”

346 “Produse reziduale”

Reluarea produselor, lucrărilor și serviciilor:

711 “Variația stocurilor” = %

331 “Produse în curs de execuție”

332 “Lucrari și servicii în curs de execuție”

Diferențe de preț dintre costul de producției și prețul standard:

711 “Variația stocurilor” = %

348 “Diferențe de preț la produse”

368 “Diferențe de preț la animale și păsări”

711 “Variația stocurilor” = 121 “Profit și pierdere”

2. În cazul utilizării inventarului intermitent

Se creditează cu valoarea stocurilor finale obținute din producția proprie.

% = 711 “Variatia stocurilor”

341 “Semifabricate”

345 “Produse finite”

346 “Produse reziduale”

711 “Variația stocurilor” = 121 “Profit și pierdere”

Se debitează cu valoarea soldurîlor înitiale de stocuri obținute din producției proprie.

711 “Variația stocurilor” = %

341 “Semifabricate”

345 “Produse finite”

346 “Produse reziduale”

121 “Profit și pierdere” = 711 “Variatia stocurilor”

Contul 721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale”

Se creditează cu costul de producției al imobilizărilor necorporale

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea costului de producție și al imobilizărilor necorporale recepționate:

% = 721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale

203 “Cheltuieli de dezvoltare”

205 “Concesiuni, brevete,licențe,

marci comerciale, drepturi și active asimilate

207 “Fond commercial”

208 “Alte imobilizări necorporale”

Înregistrarea costului de producției al imobilizărilor necorporale în curs:

233 “Imobilizări necorporale =721“Venituri din producția de imobilizări necorporale”

în curs de execuție”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 722 “Venituri din producția de imobilizări corporale”

Contul se creditează cu costul de producției al imobilizărilor corporale.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea costului de producție al imobilizărilor corporale:

% = 722”Venituri din producția de imobilizări corporale”

211 “Terenuri și amenajări de terenuri”

212 “Construcții”

213 “Înstalatii tehnice,mijloace de transport, animale și plantații”

214 “Mobilier, aparatura, birotica, echip.de protect.,a valorilor umane

și materiale și alte active corporale”

Înregistrarea costului de producție și al imobilizărilor corporale în curs:

231 “Imobilizări corporale în curs de execuție”= 722 “Venituri din producția de imobilizări corporale”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

722 “Venituri din producția de imobilizări corporale”= 121 “Profit și pierdere”

Contul 741 “Venituri din subvenții de exploatare”

Contul se creditează cu subvențiile de exploatare pt.acoperirea pierderilor.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea soldului asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea subvențiilor de exploatare primite sau de primit:

% = 741 “Venituri din subvenții de exploatare”

512 “Conturi curente la bănci”

445 “Subvenții”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

741 “Venituri din subvenții de exploatare” = 121 “Profit și pierdere”

Acest cont se detaliază pe conturi sintetice de gradul II:

Contul 7411 “Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri”

Contul 7412 “Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile”

Contul 7413 “Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe”

Contul 7414 “Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului”

Contul 7415 “Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială

Contul 7416 “Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare”

Contul 7417 “Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri”

Contul 7418 “Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorata”

Contul 754 “Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”

Contul se creditează cu veniturile din creanțe reactivate.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea soldului asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea veniturilor din creanțe reactivate privind clienții și debitorii diverși:

% = 754 “Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”

4111 “Clienți”

461 “Debitori diverși”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

754 “Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”= 121”Profit și pierdere”

Contul 758 “Alte venituri din exploatare”

Contul se creditează cu alte surse decat cele nominalizate în conturile distincte de venituri.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea soldului asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea valorii amenzilor, despagubirilor și penalităților datorate de terți:

461 “Debitori diverși” = 758 “Alte venituri din exploatare”

Înregistrarea drepturilor de personal neridicate și prescrise:

426 “Drepturi de personal neridicate” = 758 “Alte venituri din exploatare”

Sumele cuvenite unitatii, datorate de către bugetul statului, altele decât impozitele și taxele:

4482 “Alte creanțe privind bugetul statului” = 758 “alte venituri din exploatare”

Trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

758 “Alte venituri din exploatare” = 121 “Profit și pierdere”

Acest cont se dataliaza pe conturi sintetice de gradul II:

Contul 7581”Venituri din despăgubiri, amenzi și penalitati”

Contul 7582”Venituri din donații și subvenții primite”

Contul 7583”Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital”

Contul 7584”Venituri din subvenții pentru investiții”

Contul 7588”Alte venituri din exploatare”

2.5.2. CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE

Toate operațiile privind veniturile financiare sunt înregistrate prin creditarea conturilor din grupele 76 “Venituri financiare” și debitarea conturilor care evidențiază natura veniturilor dobândite.

Contul 761 “Venituri din imobilizări financiare”

Contul se creditează cu dividendele de încasat și titlurile imobilizate primite.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Acest cont se detaliază pe conturi sintetice de gradul II:

Contul 7611 “Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate”

Contul 7613 “Venituri din interese de participare”

Înregistrări contabile:

Înregistrarea valorii dividendelor de încasat aferente titlurilor imobilizate:

% = 761 “Venituri din imobilizări financiare”

451 “Decontări între entitățile afiliate”

453 “Decontări privind interesele de participare”

461 “Debitori diverși”

512 “Conturi curente la bănci”

Înregistrarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a reinvestirii dividendelor:

% = 761” Venituri din imobilizări financiare”

261 “Acțiuni deținute la entitățile afiliate”

263 “Interese de participare”

265 “Alte titluri imobilizate”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

761 “Venituri din imobilizări financiare” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 762 “Venituri din investiții financiare pe termen scurt”

Contul se creditează cu dividendele de încasat.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea dividendelor de încasat:

% = 762 “Venituri din investiții financiare pe termen scurt”

451 “Decontări între entitățile afiliate”

453 “Decontări privind interesele de participare”

461 “Debitori diverși”

512 “Conturi curente la bănci”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

762 “Venituri din investiții financiare pe termen scurt” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 763 “Venituri din creanțe imobilizate”

Contul se creditează cu dobânzile cuvenite creanțelor imobilizate.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea valorii dobânzilor aferente creanțelor imobilizate:

% = 763 “Venituri din creanțe imobilizate”

2672 “Dobânda aferentă sumelor datorate de entitățile afiliate”

2674 “Dobânda aferentă creanțelor legate de interesele de participare”

2676 “Dobânda aferentă imprumuturilor acordate pe termen lung”

2679 “dobânzi aferente altor creanțe imobilizate”

512 “Conturi curente la bănci”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

763 “Venituri din creanțe imobilizate” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 764 “Venituri din investiții financiare cedate”

Contul de creditează cu valoarea la vânzare a imobilizărilor financiare cedate.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Contul se detaliază pe conturi sintetice de gradul II astfel:

Contul 7641 “Venituri din imobilizări financiare cedate”

Contul 7642 “Castiguri din investiții pe termen scurt cedate”

Înregistrări contabile:

Înregistrarea la preț de vânzare a imobilizărilor financiare cedate:

% = 764 “Venituri din investiții financiare cedate”

451 “Decontări între entitățile afiliate”

453 “Decontări privind interesele de participare”

461 “Debitori diverși”

512 “Conturi curente la bănci”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

764 “Venituri din investiții financiare cedate” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 765 “Venituri din diferențe de curs valutar”

Contul se creditează cu diferențele de curs valutar favorabile.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea diferențelor favorabile de curs valutar aferente creanțelor încasate în valută:

% = 765 “Venituri din diferențe de curs valutar”

5124 “Conturi la bănci în valută”

5314 “Casa în valută”

Înregistrarea diferențelor favorabile de curs valutar aferente creanțelor în valută:

% = 765 “Venituri din diferențe de curs valutar”

267 “Creanțe imobilizate”

409 “Furnizori-debitori”

411 “Clienți”

413 “Efecte de primit de la Clienți”

418 “Clienți-facturi de întocmit”

451 “Decontări între entitățile afiliate”

453 “Decontări privind interesele de participare”

456 “Decontări cu actionarii”

461 “Debitori diverși”

Înregistrarea diferențelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută:

% = 765 “Venituri din diferențe de curs valutar”

Grupa 16 “Imprumuturi și datorii asimilate”

401 “Furnizori”

403 “Efecte de platit”

404 “Furnizori de imobilizări”

405 “Efecte de platit pentru imobilizări”

419 “Clienți-creditori”

451 “Decontări între entitățile afiliate”

453 “Decontări privind interesele de participare”

455 “Sume datorate asociaților”

462 “Creditori diverși”

Înregistrarea diferențelor de curs valutar stabilite la închiderea exercițiului financiar:

% = 765 “Venituri din diferențe de curs valutar”

5124 “Conturi la bănci în valută”

5314 “Casa în valută”

508 “Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate”

5412 “Acreditive în valută”

542 “Avansuri de trezorerie”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

765 “Venituri din diferențe de curs valutar” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 766 “Venituri din dobânzi”

Contul se creditează cu dobânzile de care beneficiază agenții economici.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea dobânzii cuvenite aferente imprumuturîlor acordate:

% = 766 “Venituri din dobânzi”

451 “Decontări între entitățile afiliate”

453 “Decontări privind interesele de participare”

Înregistrarea dobânzii de primit de la debitori:

461 “Debitori diverși” = 766 “Venituri din dobânzi”

Înregistrarea dobânzii încasate în avans:

5187 “Dobânzi de încasat” = 766 “Venituri din dobânzi”

Înregistrarea dobânzilor încasate:

% = 766 “Venituri din dobânzi”

5121 “Conturi la bănci în lei”

5124 “Conturi la bănci în valută”

5311 “Casa în lei”

5314 “Casa în valută”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

766 “Venituri din dobânzi” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 767 “Venituri din sconturi obținute”

Contul se creditează cu veniturile din sconturile obținute.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea veniturilor din sconturile obținute:

% = 767 “Venituri din sconturi obținute”

401 “Furnizori”

404 “Furnizori de imobilizări”

462 “Creditori diverși”

5121 “Conturi la bănci în lei”

5124 “Conturi la bănci în valută”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

767 “Venituri din sconturi obținute” = 121 “Profit și pierdere”

Contul 768 “Alte venituri financiare”

Contul se creditează cu alte venituri financiare.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea diferențelor de valoare a capitalului social diminuat și valoarea de răscumpărare a acțiunilor proprii anulate:

1012 “Capital subscris vărsat” = 768 “Alte venituri financiare”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

768 “Alte venituri financiare” = 121 “Profit și pierdere”

2.5.3. CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE

Veniturile extraordinare pot aparea ca urmare a subvențiilor primite pentru eliminarea efectelor calamităților, pentru reamplasarea activitaților productive în zone defavorizate sau pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar și din despăgubirile care însoțesc exproprierea unor active pentru cauza de utilitate publică.

Contul 771”Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele asimilate”

Contul se creditează cu subvențiile primite.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Înregistrări contabile:

Înregistrarea subventiîlor primite sau de primit:

% = 771”Venituri din subvenții pentru

evenimente extraordinare și altele asimilate”

5121 “Conturi la bănci în lei”

5124 “Conturi la bănci în valută”

445 “Subvenții”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

771”Venituri din subvenții pentru = 121 “Profit și pierdere”

evenimente extraordinare și altele asimilate”

2.5.4 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

Veniturile din provizioane sunt venituri calculate, determinate de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri și a celor privind riscurile și cheltuielile.

Toate veniturile din provizioane se contabilizează, de regulă, la închiderea exercițiului financiar, în cazul ieșirii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri și în situația anulării parțiale sau totale a unor provizioane rămase fără obiect.

Contul 781 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”

Contul se creditează cu sumele reprezentand anularea sau diminuarea provizioanelor și ajustarîlor.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Acest cont se imparte pe conturi sintetice de gradul II astfel:

Contul 7812 “Venituri din provizioane”

Contul 7812 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”

Contul 7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”

Înregistrări contabile:

Înregistrarea sumelor reprezentand anularea sau diminuarea provizioanelor:

151 “Provizioane” = 781 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”

Înregistrarea sumelor reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor:

% = 781 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”

290 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”

291 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”

293 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție”

Înregistrarea sumelor reprezentand anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție:

% = 781 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”

Grupa 39 “Ajustări pentru deprecierea

stocurilor și producției în curs de execuție”

Înregistrarea sumelor reprezentand anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor – Clienți și debitori diverși:

% = 781 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare”

491 “Ajustări pentru deprecierea creanțelor-Clienți”

496 “Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori diverși”

Contul 786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”

Contul se creditează cu diminuarea sau anularea ajustăilor.

Se debitează la sfârșitul perioadei prin trecerea veniturilor asupra contului de profit și pierdere.

Nu prezintă sold la finele perioadei.

Se detaliază pe conturi sintetice de gradul II astfel:

Contul 7863 “Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”

Contul 7864 “Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante “

Înregistrări contabile:

Înregistrarea sumelor reprezentand anularea sau diminuarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare:

296 “Ajustări pentru pierdere de valoare = 786 “Venituri financiare din ajustări pentru

a imobilizărilor financiare” pierdere de valoare”

Înregistrarea sumelor reprezentând anularea sau diminuarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a creanțelor – Decontări în cadrul grupului și cu asociații:

495 “Ajustări pentru deprecierea creanțelor = 786 “Venituri financiare din ajustări

Decontări în cadrul grupului și cu asociatii pentru pierdere de valoare”

Înregistrarea sumelor reprezentând anularea sau diminuarea ajustarilor pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament:

% = 786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”

Grupa 59 “Ajustări pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie”

Înregistrarea trecerii veniturilor asupra contului de profit și pierdere:

786 “Venituri financiare din ajustări pentru = 121 “Profit și pierdere”

pierdere de valoare”

2.6.DETERMINAREA REZULTATELOR EXERCIȚIULUI ȘI REPARTIZAREA ACESTUIA

Rezultatul exercițiului financiar se determină anual dupa închiderea tuturor conturilor de cheltuieli și venituri aplicând metoda economica de clacul făcând diferența dintre total venituri și total cheltuieli aferente exercițiului respectiv. Acest rezultat financiar se determină în Contul de profit și pierdere.

În situația în care au fost efectuate înregistrări contabile prin debitarea conturilor de venituri sau creditarea conturilor de cheltuieli ( în cazul operatiilor economice de asociere în participare sau corectări de înregistrări eronate ) se au în vedere soldurile conturilor de venituri și cheltuieli înainte de a închide conturile, în corespondentă cu contul 121 “Profit și pierdere” cumulate de la începutul anului.

2.7. NOILE REGLEMENTARI FISCALE ÎN CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR

În OMFP 1752/2005 este de remarcat o schimbare importanta: în planul vechi de conturi, emis prin OMF 94/2001, grupele de conturi 68 și 78 aveau denumirea de “Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele” respectiv “Venituri din provizioane”.

Actualmente, aceste grupe de conturi au fost modificate prin adăugarea ajustărilor, avand denumirile de “Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare” și “Venituri din provizioane și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare”.

Se mai poate observa și detalierea mai ampla, pe conturi sintetice de gradul II, a contului 741 “Venituri din subvenții de exploatare”.

3. ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI REZULTATULUI

3.1. NECESITATEA ANALIZEI

În scopul cunoașterii fenomenelor și proceselor economice, apare necesară analiza, care înseamnă o metodă de cercetare bazată pe descompunerea unui obiect sau a unui fenomen în elementele sale simple. Cu ajutorul metodelor specifice domeniului, se cercetează fiecare parte componentă, se stabilesc relațiile de cauzalitate, factorii care le generează, se formulează concluzii și se conturează cadrul activității viitoare.

Analiza economică cercetează activitățile sau fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse și al rezultatelor obținute. Esențialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relațiilor structural funcționale și a celor de cauză- efect.

3.2. INDICATORII UTILIZAȚI ÎN ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ A CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR

Pentru caracterizarea dimensiunii activitații intreprinderii, pentru aprecierea rezultatelor și urmărirea performanțelor sale comerciale se folosesc indicatorii:

CIFRA DE AFACERI

PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI

MARJA BRUTĂ

VALOAREA ADĂUGATĂ

3.2.1. ANALIZA CIFREI DE AFACERI – (CA)

Cifra de afaceri reprezintă un indicator esențial pentru precizarea locului societății comerciale în sectorul de activitate, poziția acesteia pe piată, a capacității de a lansa și dezvolta activități profitabile.

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din operațiuni comerciale efectuate de o firmă respectiv vînzarea de marfuri și produse, într-o perioadă de timp determinată. În cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale.

Elemntele principale care dimensionează volumul de activitate și de care depinde mărimea cifrei de afaceri sunt:

Capacitatea de producție

Resursele ( umane, financiare, materiale )

Cererea de produse

Printre indicatorii cifrei de afaceri se numară:

Modificarea absolută a cifrei de afaceri: CA = CA1 – CA0

Ritmul de creștere al cifrei de afaceri: CA = CA1/ CA0 * 100

Rata de creștere a cifrei de afaceri: rc = (CAn – CAn-1/ CAn-1 ) * 100

CAn = cifra de afaceri a anului curent

CAn-1= cifra de afaceri a anului precedent

Calculul și analiza cifrei de afaceri:

CA 2006 = producția vândută (Q) + venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din subvenții de exploatare = 47.451 + 34.693.219 + 0 = 34.740.670 lei

CA 2007 = 65.719 + 46.133.182 + 0 = 46.198.901 lei

Modificarea absolută a CA :

ΔCA = CA 2006 – CA 2007 = 46.198.901 – 34.740.670 = 11.458.231 lei

Se constată o creștere a cifrei de afaceri cu 11.458.231 lei în anul 2007 față de anul 2006. Aceasta reprezentând o șituație benefică pentru societate cu implicații directe asupra indicatorilor financiari. Creșterea cifrei de afaceri a fost generată de creșterea producției vândute,

Ritmul de creștere al cifrei de afaceri :

Rc = CA 2007 / CA 2006 * 100 = 46.198.901/34.740.670 * 100 = 132,98 %

Rata de creștere a cifrei de afaceri:

Rc =(CA 2007 – CA 2006 )/ CA 2006 * 100 = (46.198.901 – 34.740.670)/34.740.670 * 100 = 0,3298 * 100 = 32,98 %

Cifra de afaceri a crescut cu 32,98 % în anul 2007 față de anul 2006.

3.2.2. PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI –(Qe)

Producția exercițiului cuprinde performanțele activității de producție. Caracterizează activitatea totală a intreprinderii și are în componență:

Producția vîndută – Qv

Producția stocată – Qs

Producția de imobilizări – Qi

Qe = Qv + Qs + Qi

Din punct de vedere al analizei, indicatorul “ producția exercițiului” are un caracter neomogen, întrucît producția vîndută este evaluată la prețuri de producție, iar variația producției stocate și producția de imobilizări sunt evaluate în costuri de producție. În consecință, și factorii care modifică starea acestor componente se grupează în:

Volumul fizic

Structura de producție și de vînzare

Prețul de vînzare

Costul de producție.

3.2.3. MARJA COMERCIALA –( MC)

Marja comercială se calculează ca diferență între prețul de vânzare și costul variabil.

În cazul societății CLAR SRL Cluj este folosită analiza economico- financiară- marja brută din vînzări:

MB = Profit brut vînzări/ Cifra de afaceri

MC = VM – Cmf

VM – venituri din vânzarea mărfurilor

Cmf – cheltuielile privind mărfurile

MC 2006 = 34.693.219 – 29.531.028 = 5.162.191 lei

MC 2007 = 46.133.182 – 38.670.124 = 7.463.058 lei

Modificarea absolută a marjei comerciale:

ΔMC = MC 2007 – MC 2006 = 7.463.058 – 5.162.191 = 2.300.867 lei

Se înregistrează o creștere a marjei comerciale cu 2.300.867 lei în anul 2007 față de anul 2006.

3.2.4. VALOAREA ADAUGATA – ( VA)

Valoarea adăugată reprezintă valoarea nou creată de o societate comercială în decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata unui exercițiu financiar.

Importanța analizei valorii adăugate este reliefată de următoarele aspecte:

Valoarea adăugată reprezintă principala sursă de autofinanțare a activității agenților economici .

Valoarea adăugată reprezintă sursa de remunerare a personalului

Valoarea adăugată constituie sursa de finanțare a obligațiilor bugetare

Valoarea adăugată reprezintă sursa de sporire a rezervelor entitații.

Valoarea adăugată se determină prin două metode:

metoda sintetica potrivit căreia din producția exercițiului ( Qex) se scad consumurile intermediare ( Ci):

VA = Qex – Ci sau

VA = Qex – Ci +MC ( pentru activitatea de comerț)

metoda aditivă sau de repartiție care are în vedere însumarea următoarelor elemente:cheltuieli cu personalul salariat, impozite și taxe, amortizarea, dobînzi și rezultatul exercițiului.

Indicatori privind dinamica valorii adăugate:

modificarea absolută a valorii adăugate : VA = VA1 – VA0

ritm de creștere : VA = VA1/ VA0 * 100

rata de creștere a valorii adăugate: VA = (AV1 – VA0 /VA0)* 100

3.3. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ( S.I.G.)

3.3.1. REZULTATUL EXPLOATĂRII – (RE) ; care se obține ca diferență dintre veniturile (Vexpl) și cheltuielile de exploatare(Ch expl.).

RE = Vexpl. – Ch expl.

RE 2006 = 35.380.221 – 33.390.550 = 1.989.671 lei

RE 2007 = 46.700.218 – 44.366.680 = 2.333.538 lei

În cazul soldurilor intermediare, rezultatul exercițiului se formează astfel:

REx = Valoarea Adăugată+ subvenții pentru exploatare- impozite,taxe și vărsăminte asimilate – cheltuieli cu personalul.

REx = Excedent brut din exploatare (EBE) + alte venituri din exploatare – cheltuieli privind amortizări și provizioane – alte cheltuieli din exploatare.

3.3.2. REZULTATUL CURENT AL EXERCIȚIULUI ; reprezintă diferența dintre veniturile curente (venituri din exploatare + venituri financiare) și cheltuieli curente (cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare).

RCEx = Venituri curente – Cheltuieli curente

RCEx 2006 = (35.380.221 + 391.973) – (33.390.550 + 518.757) = 1.862.887 lei

RCEx 2007 = (46.700.218 + 420.666) – (44.366.680 + 1.048.379)= 1.705.825 lei

Se observă o scadere a rezultatului curent al exercițiului în 2007 față de 2006 datorită creșterii cheltuielilor financiare.

3.3.3. REZULTATUL EXERCIȚIULUI ÎNAINTEA IMPOZITĂRII – format din rezultatul curent la care se adaugă rezultatul excepțional.

REx 2006 = 1.862.887 lei

REx 2007 = 1.705.825 lei

3.3.4. PROFITUL IMPOZABIL ; reprezintă rezultatul exercițiului înaintea impozitării la care se adaugă depășirile față de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli și se scad reducerile fiscale prevăzute de lege.

3.3.5. REZULTATUL EXERCIȚIULUI SAU PROFITUL NET ; respectiv profitul impozabil, mai puțin impozitul pe profit.

Profit net 2006 = 1.612.230 lei

3.3.6. CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE ( CAF ) este degajarea potențială a trezoreriei atunci cînd toate veniturile încasabile sunt încasate și toate cheltuielile sunt achitate.

Pe de altă parte ea reprezintă și capacitatea intreprinderii de a-și autofinanța investițiile și creșterea necesarului de rulment, precum și capacitatea de a-și rambursa datoriile financiare,

CAF = Venituri monetare – Cheltuieli monetare

Determinarea CAF:

Se observă ca atât pentru anul 2006 cât și pentru anul 2007 fluxul pozitiv de numerar generat de activitatea de exploatare este de 4.349.971 lei în 2006, respectiv 6.342.951 lei în 2007 , depășesc cu mult valoarea CAF- ului de 1.861.974 lei în 2006 și de 2.236.299 lei în 2007.

Acești indicatori intră în cadrul soldurilor intermediare de gestiune ce sunt calculate în contul de profit sau pierdere. Rentabilitatea este definită sintetic ca fiind capacitatea intreprinderii de a realiza profit, necesar atât dezvoltării cât și remunerării capitalurilor.

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE, VENITURILE ȘI REZULTATUL LA SC CLAR SRL

4.1. ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND CHELTUIELILE

1) SC CLAR SRL se aprovizionează cu mărfuri destinate comercializării,

conform facturilor primite de la furnizori în luna februarie 2008:

% = 401 “Furnizori” 5.153.554

371 “Mărfuri” 4.330.718

4426 “TVA deductibil” 822.836

607 “Cheltuieli cu mărfurile” = 371 “Mărfuri” 4.047.911

2) Se înregistrează facturile privind energia și apa pe luna februarie 2008:

% = 401 “Furnizori” 1.526

605 “Cheltuieli privind energia și apa” 1.282

4426 “TVA deductibil” 244

3) Se înregistrează achiziția de materiale de natura obiectelor de inventar și sunt date în folosință cu uzură de 50%.

% = 401 “Furnizori” 51.113

303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” 42.952

4426 “TVA deductibil” 8.161

603 “Cheltuieli privind materialele = 303 “Materiale de natura 22.599

de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

4) Se înregistrează cheltuielile cu întreținerea, reparatiile, alte materiale consumabile și piesele de schimb, TVA 19%

% = 401 “Furnizori” 4.315

6024 “Cheltuieli cu piesele de schimb” 1.424

6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile” 172

611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” 2.030

4426 “TVA deductibil” 689

5) Se înregistrează cheltuielile de protocol,reclamă și publicitate:

% = 401 “Furnizori” 3.777

623 “Cheltuieli de protocol reclamă 3.174

și publicitate”

4426 “TVA deductibil” 603

6) Se înregistrează cheltuielile de transport pentru mărfurile aprovizionate:

% = 401 “Furnizori” 273.930

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri 230.193

și personal”

4426 “TVA deductibil” 43.737

7) Se înregistrează cheltuielile cu materialele nestocate;

% = 401 “Furnizori” 14.832

604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” 12.464

4426 “TVA deductibil” 2.368

8) Se înregistrează cheltuielile privind combustibilul:

% = 401 “Furnizori” 7.089

6022 “Cheltuieli privind combustibilul” 5.957

4426 “TVA deductibil” 1.132

9) Se înregistrează cheltuielile aferente spațiilor închiriate:

% = 401 “Furnizori” 10.158

612 “Cheltuieli cu redevențele,locațiile de gestiune și chiriile” 8.536

4426 “TVA deductibil” 1.622

10) Se înregistrează cheltuielile poștale și telefon:

% = 401 “Furnizori” 5.750

626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 4.832

4426 “TVA deductibil” 918

11) Se înregistrează cheltuielile cu serviciile bancare conform extraselor de cont:

627 “Cheltuieli cu serviciile = 5121 “Conturi la bănci în lei” 5.247

bancare și asimilate”

12) Se înregistrează cheltuielile cu serviciile executate de terți:

% = 401 “Furnizori” 35.649

628”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” 29.957

4426 “TVA deductibil” 5.692

13) Se înregistrează cheltuielile cu salariile personalului:

641 “Cheltuieli cu salariile = 421 “Personal-salarii datorate” 78.594

personalului”

14) Se înregistrează cheltuielile privind asigurarile și protecția socială:

645 “Cheltuieli privind asigurarile = % 23.018

și protecția socială” 431 “Asigurări sociale” 21.322

437 “Ajutor de somaj” 1.696

15) Se înregistrează cheltuielile cu diferențele de curs valutar:

665 “Cheltuieli din diferențe = 5121 “Conturi la bănci în lei” 16.256

de curs valutar”

16) Se înregistrează cheltuielile cu dobânzile bancare:

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 4.325

17) Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli:

121 “Profit și pierdere” = % 4.498.889 6022 5.957

6024 1.424

6028 172

603 22.599

604 12.464

605 1.282

607 4.047.911

611 2.030

612 8.536

623 3.174

624 230.193

626 5.750

627 5.247

628 29.957

641 78.594

645 23.018

665 16.256

666 4.325

4.2 . ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND VENITURILE

1) Se înregistrează veniturile obținute din serviciile de transport efectuate către clienți:

411 “Clienți” = % 4.477

704 “Venituri din lucrari executate și 3.762

servicii prestate”

4427 “TVA colectat” 715

2) Se înregistrează veniturile provenite din închirierea unor spații:

411 “Clienți” = % 10.215

706 “Venituri din redevențe, locații de 8.584

gestiune și chirii”

4427 “TVA colectat” 1.631

3) Se înregistrează veniturile obținute din vânzarea mărfurilor:

411 “Clienți” = % 6.913.406

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 5.809.585

4427 “TVA colectat” 1.103.821

4) Se înregistrează închiderea conturilor de venituri:

% = 121 “Profit și pierdere” 5.821.931

704 3.762

706 8.584

707 5.809.585

4.3. ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND REZULTATUL

În urma operațiilor prezentate este stabilit rezultatul sub formă de profit ca diferență între venituri și cheltuieli:

Profit Brut = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

Profit Brut = 5.821.931 – 4.498.889 = 1.323.042 lei

Impozitul pe profit = Profit impozabil * Cota de impozitare

Impozitul pe profit = 1.323.042 * 16% = 211.687 lei

Înregistrarea impozitului pe profit:

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”= 441 “Impozitul pe profit” 211.687

Repartizarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

121 “Profit și pierdere” = 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” 211.687

Profit Net = Profitul Brut – Cheltuiala cu impozitul pe profit

Profit Net = 1.323.042 – 211.687 = 1.111.355 lei.

5. CONCLUZII

Pentru o abordare practică a veniturilor si cheltuielilor am folosit ca obiect de studiu firma CLAR SRL Cluj , având acces la documentele si evidențele contabile ale firmei am încercat sa pun în practică ceea ce am învățat în cei patru ani de studiu .

În prima parte am analizat domeniul de activitate al societății, modul de administrare și organizare a contabilității, toate având ca scop realizarea unui profit cât mai mare rezultat în urma plății impozitului pornind de la prevederile legale.

Într-o economie în care multe firme apar și dispar după puțină activitate, datorită dificultăților cu care se confruntă toate societățile, societatea CLAR SRL Cluj, a reușit să se mențină și chiar să evolueze în timp.

Societatea CLAR SRL Cluj, are ca obiectiv principal diminuarea cheltuielior și luarea de măsuri în ceea ce privește eficiența economico–financiară a firmei. Pentru realizarea lui este necesar ca personalul calificat, angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată să-și folosească cunoștințele și îndemânarea pentru a utiliza timpul de lucru și elementele de capital tehnic cât mai eficient.

Conducerea societății își focalizează atenția pentru a asigura pe termen lung desfășurarea ritmică și în continuă creștere a activității prin oferirea de produse în domeniul comercializării materialelor de construcție și a metalului, astfel încât să satisfacă cerințele clienților.

Managementul societății CLAR consideră că realizarea acestor deziderate este posibilă prin dezvoltarea și implementarea unui Sistem de Management al Calității și îmbunătățirea continuă a eficacității acestuia.

În urma studiului efectuat asupra cheltuielilor și veniturilor societății CLAR SRL Cluj, pentru scăderea cheltuielilor și creșterea veniturilor propun următoarele:

Îmbunătățirea continuă a nivelului de pregătire tehnică a tuturor categoriilor de personal din zona de contact cu furnizorii și clienții, pentru a putea oferi cele mai bune soluții solicitărilor făcute de aceștia.

Îmbunătățirea înfrastructurii și continuarea procesului de construire a spațiilor de deservire proprii cu suprafețe mari de depozitare și facilități sporite de manipulare.

Dezvoltarea și diversificarea logisticii astfel încât să se poată menține termenul maxim de 24 ore , de onorare a oricărei comenzi în condițiile creșterii continue a numărului de clienți.

Diversificarea continuă a gamei de produse pentru a oferi clienților produse noi apărute pe piața construcțiilor și amenajărîlor, dar și pentru a oferi game complete de produse.

Stabilirea de relații cât mai strânse cu furnizorii interni și externi capabili să onoreze comenzile la timp, la un nivel calificat specificat și la prețuri cât mai mici.

BIBLIOGRAFIE

Atanașiu Pop, Contabilitatea financiară Românească, Editura Intelcredo, Cluj –Napoca , 2005

Bătrâncea Ioan, Bătrâncea L.M., Borlea S.N., Analiza financiară a entităților economice, Editura Risoprint, 2007

Duțescu Adriana, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale de contabilitate, Editura CECCAR, București, 2002

Matiș D.( coord.), Bazele contabilității.Aspecte teoretice și practice, Editura Alma Mater, Cluj- Napoca, 2005

Matiș D, Atanașiu P.,Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007

Oprean I. ( coord.), Bazele contabilității, Editura Intelcredo, Deva, 2001

Pântea I.P., Bodea G., Contabilitatea financiară românească armonizată cu directivele contabile europene, Editura Întelcredo, Deva, 2003

Pântea I.P., Pop A.( coord.),Contabilitatea financiară a intreprinderii, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2004

Ristea M., ( coord.), Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2004

Tiron Tudor A , Contabilitatea financiară a societătiilor comerciale mici și mijlocii , Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2004

Stoian A. , Contabilitate și gestiune fiscală , Editura Mărgăritar , Bucuresti , 2004

Feleaga N., Ionascu I. , Tratat de contabilitate financiară ,Editura Economica , Bucuresti 1998

Horomnea E. , Tratat de contabilitate , Editura Sedcom Libris , Iași 2001

Sucala L. , Contabilitate și fiscalitate , Editura Casa Cărtii de Stiintă , Cluj Napoca , 2004

*** Legea contabilității nr.82/1991, republicată în M.O. nr.48 din 14.01.2005

*** Legea societăților comerciale nr.31/1990, republicată

*** Ordinul Mînisterului Finanțelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV – a a Contabilității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate

*** Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București, 2006

*** www.mfînanțe.ro