Organizarea Contabilitatii Bancare

CUPRINS:

TEMA 1

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII BANCARE

Conținut:

Obiectul contabilității bancare

2. Principiile contabilității bancare

Documentele evidenței bancare

Organizarea circuitului documentelor bancare

5. Planul de conturi

Rezumat:

Conducătorii instituțiilor de credit răspund de buna organizare și desfășurare a evidenței bancare care oglindește pe suport de hârtie sau suport magnetic toate operațiunile intrabancare și interbancare.

Organizarea contabilității bancare nu poate fi concepută fără utilizarea unor principii de bază care sunt cunoscute de managerii bancari și care sunt luate în calcul o dată cu perfecționarea sistemului informațional bancar.

Este cunoscut faptul, că în activitatea bancară se pot întâlni operațiuni pentru care nu există stabilite reguli sau proceduri de rezolvare, iar soluționarea lor se poate înfăptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii contabile, ceea ce justifică necesitatea existenței, cunoașterii și înțelegerii corecte a conținutului lor.

Evidența bancară presupune existența unor documente contabile judicios întocmite în care se înregistrează operațiunile financiare și bancare după reguli și norme bine stabilite.

Principala formă a evidenței bancare este contabilitatea bancară. Obiectul contabilității bancare îl constituie înregistrarea sistematică și cleiologică a tuturor operațiunilor ce privesc disponibilitățile și depozitele bănești, a bunurilor mobile și imobile, a titlurilor de valoare, a plasamentelor bancare, a drepturilor și obligațiilor băncii, precum și a tuturor modificărilor patrimoniale

Operațiunile active și pasive ale instituțiilor de credit ce sunt supuse înregistrării în contabilitatea bancară și trebuie efectuate în concordanță strictă cu prevederile normelor metodologice care le reglementează.

Înregistrările contabile care privesc modificările patrimoniale precum și evidența operațiunilor din afara bilanțului se efectuează cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi bancar.

Obiective:

Parcurgerea temei respective dezvoltă cunoștințele despre:

-obiectivele contabilității bancare

-principiile contabilității bancare

-documentele evidenței bancare și circuitul acestora

– modul de simbolizare și clasificare a conturilor bancare

1. Obiectul contabilității bancare

Pentru îndeplinirea obiectului pe care îl are contabilitatea bancară și totodată pentru respectarea reglementărilor în domeniu1, băncile, în calitate de instituții de credit cu răspundere patrimonială, au obligația să asigure:

-întocmirea documentelor justificative pentru orice operațiune care afectează patrimoniul băncii;

-înregistrarea în contabilitate a operațiunilor patrimoniale;

-inventarierea patrimoniului băncii;

-întocmirea bilanțului contabil;

-controlul asupra operațiunilor patrimoniale efectuate;

-furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimoniului și rezultatelor obținute de bancă.

Desfășurând activitate economică instituțiile de credit au, de asemenea, obligația să asigure contabilitatea în partidă dublă, ceea ce impune efectuarea următoarelor operațiuni: înregistrarea fiecărei operații patrimoniale, în mod simultan în debitul unui cont și creditul altui cont, determinarea zilnică a totalului sumelor debitoare și a celor creditoare, precum și a soldului final al fiecărui cont; întocmirea balanței de verificare a conturilor sintetice, precum și a bilanțului contabil, a contului de profit și pierdere și a celorlalte anexe privind darea de seamă contabilă.

Contabilitatea bancară oglindește în mod fidel toate fazele procesului bancar și monetar, folosind noua tehnologie informațională, fiind organizată în compartimente distincte conduse de către directorul financiar-contabil sau de o altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.

Contabilitatea bancară cunoaște, ca de altfel contabilitatea în general, două structuri contabile: contabilitatea financiară sau de flux și contabilitatea internă de gestiune.

Contabilitatea generală, denumită și financiară, are la bază norme unitare privind organizarea și conducerea acesteia, prevăzute în lege și în normele bancare, care au caracter obligatoriu pentru toate băncile, având ca obiectiv principal furnizarea informațiilor necesare atât pentru necesitățile proprii cât și în relațiile acestora cu asociații sau acționarii, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane juridice și fizice.

Contabilitatea de gestiune se organizează de fiecare instituții de credit în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii, având ca obiective principale următoarele: stabilirea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor pe fiecare subunitate; rentabilitatea activităților și serviciilor prestate de bancă; întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pe subunități și activități, urmărirea și controlul executării acestora în scopul cunoașterii rezultatelor și furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea băncii.

Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității bancare, în conformitate cu prevederile legii, revine administratorului, respectiv persoanei care are obligația gestionării patrimoniului băncii.

În acest scop, administratorul trebuie să asigure, potrivit legii, condițiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operațiunile patrimoniale, organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității; organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, precum și valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a bilanțului contabil și depunerea acestuia la termen, la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor și bilanțurilor contabile și să asigure organizarea contabilității de gestiune adaptată la necesitățile și specificul băncii.

În spiritul prevederilor legale, obiectul contabilității instituțiilor de credit îl constituie reflectarea în expresie bănească a disponibilităților și depozitelor bănești, a bunurilor mobile și imobile, a titlurilor de valoare, a plasamentelor bancare, a drepturilor și obligațiilor bancare, precum și a modificărilor intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, a cheltuielilor, a veniturilor și a rezultatelor obținute de bănci sau alte instituții de credit.

Sub coordonarea directorului economic, și cu ajutorul altor specialiști bancari se stabilesc proceduri de lucru interne privind organizarea și conducerea contabilității bancare.

Prin intermediul procedurilor de lucru, proprii, care fac parte din baza de date a sistemului informațional bancar, se urmărește realizarea obiectivelor de organizare a evidenței bancare. Dintre acesta cele mai importante pot fi:

întocmirea și aprobarea de către conducerea băncii a schemei de funcționare a sistemului informațional bancar (inclusiv circuitul documentelor), în baza organigramei băncii și cu detalierea activității financiar-bancare,

elaborarea procedurilor și transmiterea scrisă a atribuțiilor de serviciu atât personalului compartimentelor financiar-contabile, cât și pentru salariații din alte compartimente de lucru care folosesc tehnologia informațională sau întocmesc documente justificative ce se înregistrează în contabilitate.

asigurarea legislației financiar-bancare și fiscale, a normelor metodologice, a procedurilor de lucru referitoare la activitatea desfășurată de salariații implicați în întocmirea, utilizarea și controlul documentelor justificative, a documentelor fiscale și a declarațiilor de impunere fiscală.

Prin procedurile de lucru privind evidența bancară se urmărește ridicarea calității activităților contabile privind:

întocmirea, prelucrarea și utilizarea documentelor justificative și contabile și a formelor de înregistrare în contabilitate a acestora, cu ajutorul tehnicii informaționale;

circuitul documentelor justificative și contabile pe baza unor scheme, grafice de circulație, adaptate de fiecare instituție de credit în funcție de particularitățile și fazele procesului bancar;

întocmirea, completarea și utilizarea registrelor de contabilitate operativă, inclusiv a registrelor de contabilitate obligatorii; numerotarea, parafarea și înregistrarea lor la organele fiscale; întocmirea declarațiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe salarii, contribuția la asigurările sociale, precum și celelalte impozite, taxe, vărsăminte la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale, la fondurile speciale și alte operațiuni asemănătoare;

întocmirea bilanțului contabil (bilanț, cont de profit și pierderi, anexe), precum și a raportul de gestiune.

În cadrul organizării contabilității bancare, instituțiile de credit iau în considerare structura clientelei, conform strategiei stabilite, fiind necesar ca sistemul de informare internă al băncii să se bazeze pe o analiză riguroasă a clientelei, care reprezintă izvorul veniturilor bancare. În acest sens planul de conturi al societăților bancare este orientat pe client și se dezvoltă în analitic după un program informatic corespunzător.

2. Principiile contabilității bancare

Organizarea contabilității bancare nu poate fi concepută fără utilizarea unor principii de bază. În acest sens se are în vedere faptul că în activitatea bancară se pot întâlni operațiuni pentru care nu există stabilite reguli sau proceduri de rezolvare, iar soluționarea lor se poate înfăptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii contabile, ceea ce justifică necesitatea existenței, cunoașterii și înțelegerii corecte a conținutului lor.

Astfel, redarea imaginii fidele a patrimoniului instituției de credit și a situației financiare necesită respectarea, cel puțin, a următoarelor principii contabile:

Principiul prudenței conform căruia nu este permisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor și nici subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor.

Aplicarea acestui principiu urmărește evitarea riscului de transfer a incertitudinilor prezente asupra activității viitoare , exclude luarea în considerare a unor venituri potențiale.

Trebuie reținut faptul că prin aplicarea în mod voit incorect a principiului în cauză se poate ascunde sau denatura realitatea creându-se rezerve nejustificate prin exagerarea riscurilor viitoare.

Principiul permanenței metodelor conform căruia există continuitate în aplicarea regulilor și metodelor de evaluare, de înregistrare în contabilitate, de prezentare a situației elementelor patrimoniale și a rezultatelor pentru a asigura comparabilitatea datelor în timp.

În cazul schimbării unor metode, tehnici contabile se precizează aceasta în bilanțul contabil, atât sub aspectul justificării modificărilor respective cât și a explicării consecințelor pe care acestea le-au generat.

Principiul continuității activității – conform căruia activitatea bancară se presupune că va funcționa într-un viitor previzibil fără să intre în stare de lichidare sau de reducere a activității acesteia.

În situația în care se constată intrarea în lichidare a unei societăți bancare sau acesta își reduce sensibil activitatea, pentru evaluarea bunurilor se utilizează alte valori decât cele de utilitate, denumite și valori lichidative, adoptându-se o modalitate de evaluare adecvată sistării activității sau necontinuității.

Principiul independenței exercițiilor – conform căruia veniturile și cheltuielile sunt delimitate în timp pe măsura angajărilor și a trecerii exercițiului asupra căruia se referă. Astfel rezultatul exercițiului va trebui să cuprindă toate cheltuielile și veniturile aferente pe măsura angajării lor și nu pe măsura încasării contravalorii acestora. În acest sens dobânzile de încasat se consideră rezultate “prorata temporis” (înainte de timp) și sunt trecute la creanțe atașate, iar dobânzile de plată sunt trecute la datorii atașate.

Prin urmare, veniturile provenite din activitatea de creditare se înregistrează în momentul angajării lor, iar cheltuielile societății bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit dar care privesc exercițiul financiar curent.

Principiul intangibilității bilanțului – conform căruia bilanțul X de închidere a exercițiului este egal cu bilanțul X+1 de deschidere a exercițiului următor. Conform acestui principiu rezultatul activității obținut ca diferență între venituri și cheltuieli se asimilează capitalurilor proprii, atât veniturile cât și cheltuielile se vor tranzita prin contul de rezultate.

Principiul necompensării potrivit căruia între elemente de activ și de pasiv ale patrimoniului bancar nu se admite compensarea, precum și între conturile de venituri și cheltuieli ce se închid prin contul de rezultate.

Excepție de la această regulă o fac operațiunile privind swap-urile de dobândă și, în general, cele pentru rezultatele din operațiunile de piață.

În evidența contabilă bancară mai trebuie respectate principiile costului istoric (nominalismului), supremației realității asupra aparenței, regularității, sincerității și imaginii fidele, a pragului de importanță semnificativă ș.a.

Principiul nominalismului sau costului istoric, potrivit căruia costul istoric la care un activ sau un pasiv a intrat în patrimoniu și a fost înregistrat în contabilitate trebuie să fie menținut.

Față de acest principiu apar instrucțiuni speciale în ceea ce privește operațiunile în devize, titlurile de tranzacție și instrumentele financiare la termen, deoarece acestea fac obiectul unor reevaluări periodice la prețul de piață.

Principiul supremației realității asupra aparenței, prin care, aspectul economic și financiar este privilegiat față de aspectul pur juridic.

Aplicațiile acestui principiu în contabilitatea bancară sunt multiple și se referă la: operațiunile de pensiune livrată sau nelivrată, operațiunile de vânzare de titluri cu posibilitate de răscumpărare, reflectarea și înregistrarea rezultatelor din operațiuni de piață, contabilizarea operațiunilor consorțiale.

Pentru fiecare dintre aceste operațiuni, aspectul economic este privilegiat.

Principiul pragului de importanță semnificativă, potrivit căruia, toate informațiile de importanță semnificativă trebuie să figureze în documentele comunicate terților (bilanț, contul de profit și pierdere ș.a.).

3. Documentele evidenței bancare

Evidența bancară presupune existența unor documente contabile judicios întocmite în care se înregistrează operațiunile finaciar-bancare după reguli și norme bine stabilite.

În funcție de importanța și frecvența utilizării lor documentele contabile sunt tipizate și netipizate. Acestea sunt cu regim special (cec-uri, chitanțele, cambiile, biletele la ordin, facturile, ordinele de plată etc.) și fără regim special (extrasele de cont, borderouri).

Documentele tipizate, cu regim special ce se folosesc în activitatea bancară se editează în conformitate cu normele metodologice emise de B.N.R. și sunt avizate de Ministerul Finanțelor.

Tipizarea documentelor contabile contribuie, printre altele, la ușurarea completării și verificării lor și totodată la satisfacerea atât a cerințelor privind prelucrarea automată a datelor pe care le conțin, cât și a celor de informare ale utilizatorilor.

Documentele contabile netipizate se folosesc în funcție de necesitățile de informare, iar conținutul, forma și formatul se stabilesc de fiecare societate bancară.

În funcție de rolul pe care îl îndeplinesc în cadrul sistemului de contabilitate bancară documentele contabile se pot clasifica astfel:

documente justificative;

documente de evidență contabilă;

documente de sinteză și raportare.

Documentele justificative constituie baza sau suportul material pentru înregistrarea în contabilitate a operațiilor patrimoniale, fiind înscrisuri în care se consemnează orice operație care afectează patrimoniul băncii acolo și atunci când a avut loc.

În formatul lor, documentele justificative, conțin o serie de elemente care, în funcție de modul de completare, se pot clasifica în comune și specifice.

Elementele comune sunt cele care se referă la datele de identificare și la asigurarea responsabilității pentru întocmire, verificare și aprobare, dintre care se amintesc: denumirea, numărul și data documentului; denumirea și sediul unității patrimoniale, inclusiv compartimentul organizatoric emitent; persoana fizică sau juridică care participă la efectuarea operației consemnate; semnăturile persoanelor care poartă răspunderea pentru efectuarea operației și întocmirea documentului; ș.a.

Elementele specifice sunt cele care concretizează și caracterizează operațiile economice și financiare consemnate, fiind următoarele: conținutul operației consemnate, valoarea acesteia (suma), baza legală (după caz), codul statistic, ș.a.

După completare un rol deosebit îl are verificarea formei și a cuprinsului (fondului) documentelor justificative.

Verificarea formei documentelor justificative are în vedere următoarele aspecte: folosirea modelului de document corespunzător naturii operației consemnate; completarea tuturor elementelor pe care le conține documentul; exactitatea sumelor (în cifre și litere); codul operației; semnăturile persoanelor responsabile pentru întocmirea, avizarea și aprobarea operațiilor consemnate ș.a.

Verificarea de fond se referă la aspectele privind necesitatea, legalitatea, oportunitatea și economicitatea operațiilor consemnate în documente.

Documentele de evidență contabilă, denumite în activitatea practică registre de contabilitate, au caracter obligatoriu pentru toate unitățile operative ale băncii.

Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care unitățile bancare înregistrează periodic, cleiologic și sistematic operațiunile bancare și financiare, consemnate în documente justificative, care produc modificări în patrimoniul băncii.

Potrivit reglementărilor în viguare1, principalele registre ce se folosesc în contabilitatea bancară sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar și cartea mare.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, în care se înregistrează, în mod cleiologic, operațiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau intrare a acestora în bancă. Se întocmește de centrala băncii și de fiecare subunitate a acesteia care conduce contabilitate proprie (sucursale, filiale, agenții).

Registrul-jurnal este prezentat sub forma unui registru-jurnal general și a unor registre-jurnal auxiliare care se pot întocmi cu ajutorul echipamentelor informatice. Principalele registre-jurnal auxiliare utilizate de bănci sunt: „ Jurnalul operațiunilor zilei” și „Recapitulația pe conturi a jurnalelor operațiunilor zilei”.

Înregistrările operațiunilor patrimoniale în registrul-jurnal au la bază elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ, explicațiile și conturile debitoare și creditoare corespunzătoare operațiunilor bancare efectuate.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Se întocmește la nivelul fiecărei subunități bancare, precum și centralizat la nivelul băncii.

Elementele patrimoniale înscrise în registru-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil.

Registrul ,,cartea mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar conturile consemnate în registrul-jurnal auxiliar (,,Recapitulația pe conturi a jurnalelor operațiunilor zilei”), stabilindu-se situația fiecărui cont, respectiv soldul inițial, rulajele debitoare, rulajele creditoare și soldurile finale.

Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare și se întocmește de centrala băncii și de fiecare subunitate a băncii care conduce contabilitate proprie (sucursale, agenții etc.).

Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registre sau documente informatice.

Conform legislației contabile2, registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și completate astfel încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor patrimoniale efectuate.

Pe lângă registrele menționate, pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor patrimoniale se întocmește balanța de verificare. Unitățile operative întocmesc zilnic balanța de verificare analitică a operațiunilor în lei și în valută (Exemplu: documentule 3.1. și 3 .2.).

Balanța de verificare se întocmește, zilnic, atât pentru conturile sintetice, cât și pentru conturile analitice.

Balanța de verificare cuprinde următoarele elemente: simbolul și denumirea conturilor (în ordinea din planul de conturi), soldurile inițiale debitoare și creditoare, rulajele debitoare și creditoare, totalul sumelor debitoare și creditoare, soldurile finale debitoare și creditoare. În general unitățile operative ale societăților bancare întocmesc zilnic pentru verificarea și controlul înregistrărilor în conturi, balanțe de verificare cu două egalități care cuprind rulaje curente și solduri finale.

Cu ajutorul acestui document se verifică corelațiile dintre egalitățile generate de dubla înregistrare a operațiilor patrimoniale în contabilitate, respectiv concordanța dintre totalul înregistrărilor din registrul-jurnal și totalul rulajelor debitoare și totalul rulajelor creditoare din balanță, precum și concordanța dintre totalul soldurilor finale debitoare și creditoare din cartea mare și totalul soldurilor finale debitoare și creditoare din balanță.

Balanța de verificare sintetică ajută la întocmirea bilanțului contabil anual, după inventarierea obligatorie anuală.

Pentru înregistrarea operațiunilor patrimoniale în contabilitate, banca folosește, atât, forma de înregistrare pe jurnale în condițiile tehnologiei informaționale actuale, cât și, forma maestru-șah.

Organizarea sistemului de prelucrare automată a datelor din contabilitatea bancară trebuie să asigure toate informațiile necesare organizării, conducerii și controlului bancar.

Sistemele informatice trebuie să precizeze tipul de suport pentru păstrarea datelor de intrare, pe suport magnetic, care asigură conservarea acestora în condiții de siguranță, precum și listele înregistrărilor efectuate în evidența contabilă pe bază de documente justificative care să fie numerotate în ordine cleiologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum și orice eliminări sau adăugiri ulterioare.

Originea, conținutul și apartenența fiecărei date trebuie să fie indicate cu claritate. Fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să aibă la bază conținutul unui document scris, la care să poată avea acces atât beneficiarii (compartimente de specialitate din bancă, administratori etc.), cât și organele de control bancar.

Sistemul informațional bancar trebuie să permită, în orice moment, reconstituirea elementelor și a conținutului conturilor, a listelor și informațiilor supuse verificării, pornind fie de la datele de intrare, fie de la conținutul sintetic al conturilor, listelor, situațiilor sau a altor documente pe baza cărora să se poată determina datele de intrare.

Soldul fiecărui cont trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări și, după caz, a unui sold anterior al acelui cont. Fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elementele de identificare a datelor supuse prelucrării.

Organele de control (sub toate formele sale), cu ocazia verificărilor ce se efectuează la unitățile operative, teritoriale, ale băncii care prelucrează în sistem informatizat datele din evidența contabilă, au dreptul de acces la documentația de analiză, programare și de utilizare a tehnicii de calcul, în vederea efectuării corespunzătoare a testelor necesare.

Procedurile de prelucrare automată a datelor trebuie să fie organizate astfel încât să permită controlul respectării reglementărilor în vigoare cu privire la securitatea datelor și a fiabilității sistemului de prelucrare.

Serviciile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul tehnicii moderne de calcul poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informațiilor din documente, iar celelalte compartimente din cadrul sistemului bancar răspund pentru exactitatea și realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

Documentul 3.1.

Balanța de verificare la 31.12.200N pentru operațiunile în dolari, USD

În contabilitatea bancară computerizată, documentele de evidență prelucrate (ieșite) sunt: extrasul de cont cu rulajele zilnice, notele contabile (care se regăsesc și la intrări) jurnalul contabil și balanța de verificare.

Pentru activitatea de deschidere a unui cont bancar, de constituire și actualizare a depozitelor bancare, documentele intrate în sistemul informațional bancar sunt: cererea de deschidere a contului, contractul de depozit (sau cerere-convenție) și documentele de identificare a agentului economic. În plus, pe lângă documentele prezentate anterior, la ieșirile din sistemul de prelucrare electleiică a datelor se mai solicită: recapitulația deschiderilor de cont, fișa de cont client și confirmarea deschiderii de cont.

Pentru activitatea de încasări și plăți prin casieria băncii documentele intrate în sistem sunt: chitanța cu foaia de vărsământ, ordinul de încasare (dispoziție internă specifică operațiunilor de casierie), și cecul de numerar.

Pentru activitatea de acordare și rambursare a creditelor, documentele necesare, intrate în sistemul de prelucrare, sunt: contractul de credite și documentația de creditare prezentată în capitolul patru, iar documentele de evidență solicitate ca urmare a prelucrării datelor sunt: situația creditelor acordate sau rambursate, situația creditelor în execuție, graficul de rambursare, situația ratelor scadente ș.a.

Documentul nr. 3.2.

Balanță de verificare la 31.12.200N pentru operațiunile în ROL

Pe baza documentelor contabile prezentate se întocmesc, cu ajutorul tehnicii de calcul, documentele de sinteză și raportare. Acestea au o importanță deosebită în procesul luării deciziilor și în analiza monetară. În categoria documentelor de sinteză și raportare sunt incluse: bilanțul, contul de profit și pierdere și anexele la bilanț.

4. Organizarea circuitului documentelor bancare

Pentru a-și putea desfășura o activitate economică, în țara noastră, rezidenți și nerezidenții, agenți economici, cu capital de stat, mixt sau privat, instituțiile, organizațiile și persoanele fizice sunt obligate să-și deschidă conturi la bănci, unde să-și păstreze disponibilitățile și să efectueze plăți prin intermediul lor.

La deschiderea unui cont este necesar ca fiecare client să depună o documentație bancară anexată la cererea întocmită în acest scop, documentație care se diferențiază în funcție de statutul juridic al acestuia.

Astfel, atât pentru titulari cât pentru împuterniciții acestora operatorul de ghișeu solicită date despre: numele, prenumele, actele de identitate, adresa (strada, numărul, blocul, apartamentul, telefonul) precum și drepturile conferite, ca de exemplu, ridicarea extrasului de cont sau alte documente, operațiuni acordate temporar pe o perioadă specificată sau nelimitat, în funcție de opțiunea titularului de cont.

Fiecare titular sau împuternicit trebuie să depună specimenul (sau specimenele) de semnătură în bancă. Pentru persoanele juridice sunt necesare, în plus, copii după actul de înființare sau funcționare (Hotărâri de Guvern, Hotărâri ale puterii locale: consilii comunale, municipale, județene.), codul fiscal, statutul de funcționare, certificatul de înmatriculare la Registrul comerțului, contractul societății (în cazul societăților comerciale), amprenta ștampilei și documentația prevăzută, pentru cei care solicită credite.

Șefii compartimentelor operativ-contabile analizează documentația depusă , în sensul existentenței tuturor actelor necesare deschiderii contului (în funcție de forma de organizare și tipul de proprietate) și verifică dacă acestea sunt conforme cu originalul.

Structura și circuitul documentelor pentru deschiderea unui cont bancar se prezintă într-un mod sistematizat în figura nr. 1.4.1.

Cererile prezentate împreună cu documentația amintită vor fi avizate și propuse spre aprobare conducerii unității teritoriale, care va lua decizia finală asupra solicitării, după care urmează deschiderea de cont. Toate aceste operațiuni trebuie să se facă în cel mai scurt timp al zilei operative.

Instituțiile de credit pot deschide clientelei în mod operativ următoarele tipuri de conturi:

– cont pentru capital social în lei sau valută;

– cont curent;

– conturi de depozit în lei și în valută;

– conturi de credite în lei sau valută;

Pentru toate aceste conturi se eliberează extras de cont, ca document justificativ și în continuare se deschid și celelalte conturi care derivă de la acestea, cum sunt conturile de datorii și creanțe atașate.

Pentru constituirea de depozite este prevăzută o cerere tipizată, care reprezintă o convenție complexă unde se specifică dobânda bonificată (procente și termene: lunar, la sfârșitul perioadei), comisionul aferent, tipul valutei.

Operațiunile bancare prin care se constituie depozite bancare se desfășoară între clientul băncii persoană fizică sau juridică, și serviciile decontări și tezaur-casierie din structura societății bancare.

Din practica bancară rezultă că aceste operațiuni se pot realiza cu prilejul:

-solicitării deschiderii depozitului de către client;

-definitivării contractului și eliberării extrasului de cont.

Documentele principale care se întocmesc pentru aceste operațiuni sunt: contractul de depozit, foaia de vărsământ cu chitanță (după depunerea banilor la casierie clientul primește chitanța) și extrasul de cont.

Figura 1.4.1.

Pentru eficientizarea operațiunilor de constituire a depozitelor bancare circuitul documentelor poate fi ca cel prezentat în figura 1.4.2.

În ceea ce privește documentele principale privind operațiunile de încasări și plăți prin casă menționăm că, în unitățile operative ale societăților bancare românești, ordinul de plată, (document justificativ intern) se completează de compartimentul „Decontări lei/valută”, iar plata efectivă se efectuează de către casierie.

Documentele justificative principale folosite sunt: foaia de vărsământ-chitanță pentru încasări și CEC de numerar pentru plăți.

În condițiile informatizării complete a operațiunilor de încasări și plăți, structura și circuitul documentelor în care se consemnează aceste operațiuni se poate prezenta sistematizat ca în figura nr. 1.4.3.

Odată stabilită relația dintre client și bancă, crește atât oferta băncii cât și cererea clientului. Astfel, cel mai solicitat produs bancar este creditul sub diferitele sale forme.

Activitatea de acordare și rambursare a creditelor este prezentată schematic în figura nr.1.4.4.a. și 1.4.4.b.

Pentru ca agenții bancari să-și poată, pe de o parte, să-și încaseze urgent produsele livrate, lucrările executate și serviciile prestate, iar pe de altă parte să-și achite datoriile, prin conturile deschise la bănci, legislația bancară în vigoare a stabilit sistemul de decontare interbancar și intrabancar.

Decontările interbancare se realizează prin intermediul conturilor curente deschise de societăților bancare, la Banca Națională a României și la TRANSFOND S.A.

Structura documentelor și circulația acestora în afara societăților bancare au o reglementare specifică, la sediul Casei de compensație – TRANSFOND S.A. având loc compensarea sumelor, determinate de necesitatea decontărilor pentru agenții economici.

Decontările interbancare pot avea loc în cadrul aceluiași județ și între județe diferite, în funcție de sediul agenților economici.

Decontările intrabancare sunt cele care se efectuează prin sistemul propriu al fiecărei societăți bancare.

Documentele justificative care stau la baza operațiunilor dintre sediile bancare se înregistrează în avize OIS. În raport de modalitatea de transmitere, avizele OIS pot fi: letrice, telex, fax și electleiice (de creditare și de debitare).

În activitatea internă a băncii este, de asemenea, importantă închiderea zilei operative, care constituie momentul final al circuitului documentelor.

În figura nr.1.4.5. este prezentată schema operațiunilor și a documentelor ce stau la baza închiderii unei zile de lucru bancare, Nicolae Davidescu « Sisteme informatice financiar-bancare », care poate fi modificată în funcție de normele metodologice ale fiecărei instituții de credit.

Din cercetarea practicii bancare, rezultă că circuitul documentelor presupune asigurarea unui flux informațional rațional la nivelul întregului sistem informațional al instituției de credit .

În ansamblul său, circuitul documentelor utilizate în cadrul unităților bancare operative (sucursale, filiale, agenții) este reprezentat de mișcarea lor succesivă, în scopul efectuării și înregistrării operațiilor pe care le conțin pe întregul parcurs cuprins între momentul introducerii sau întocmirii acestora în bănci și momentul clasării, în vederea păstrării lor, la sfârșitul fiecărei perioade de utilizare.

Mișcarea succesivă a documentelor bancare, ce are loc în cadrul unităților operative, poate fi împărțită în câteva etape mai importante, de care depinde organizarea fluxurilor informaționale. Folosirea instrumentelor moderne de plată determină accelerarea viramentelor bancare. Plățile și încasările prin conturile bancare se concretizează din punctul de vedere al tehnicii și evidenței bancare, în virările de sume corespunzătoare valorii mărfurilor vândute, serviciilor prestate și lucrărilor executate din conturile plătitorilor(clienților), în conturile furnizorilor (creditorilor), prin operațiile de virament.

Figura 1.4.3.

Figura 1.4.4.a.

Figura 1.4.4.b.

În procesul bancar circuitul documentelor poate fi structurat pe mai multe etape în cadrul cărora se respectă anumite reguli bancare.

În acest context, etapele care le parcurg documentele bancare se pot delimita astfel:

-în prima etapă a circuitului documentelor are loc primirea sau întocmirea documentelor de către organele bancare și efectuarea asupra lor a controlului din punctul de vedere al formei și al conținutului operațiilor solicitate să fie realizate;

-a doua etapă a circuitului documentelor bancare privește transformarea lor în dispoziție de contabilizare. Aceasta se realizează fie prin întocmirea notei contabile (atunci când privește modificările patrimoniale ale băncii), pe baza documentelor primare, fie înregistrarea directă în conturi, conform programelor de contabilitate integrată, cu ajutorul calculatorului electleiic ;

-a treia etapă a circuitului documentelor bancare o constituie, controlul efectuat asupra înregistrărilor făcute anterior în evidența bancară (contabilă analitică), după care are loc înregistrarea lor în evidența sintetică.

-a patra etapă a circuitului documentelor constă în confruntarea, în vederea obținerii certitudinii asupra exactității operațiilor efectuate, a datelor din evidența sintetică cu cele din evidența analitică, în baza instrumentelor bancare întocmite în acest scop. În măsura în care banca folosește sisteme informatice moderne, această fază se realizează mult mai ușor, existând programe speciale de depistare a erorilor, care vor fi corectate înainte de a fi înregistrate în jurnalele contabile ;

-a cincia etapă implică clasarea și păstrarea documentelor respective, la sfârșitul fiecărei zile bancare, în locuri special amenajate. În cazul folosirii tehnicii moderne de calcul arhivarea pe suport magnetic este mult mai eficientă dar, conform legislație actuale, arhivarea se face pe suport de hârtie, iar documentele de casierie au un regim aparte de arhivare.

Etapa privind clasarea și păstrarea documentelor bancare trebuie să fie realizată la nivelul serviciului de contabilitate pe suport magnetic, pentru toate operațiunile bancare, mai puțin pentru operațiile de casierie care se arhivează separat.

În condițiile organizării activității bancare în sistem de „fleit office” ziua operativă este plasată la mijlocul zilei calendaristice, constituită din patru ore și afectată deservirii la ghișeu a titularilor de cont. În acest scop, acestora le sunt stabilite intervale de timp în funcție de volumul mediu de operații.

Pentru a argumenta necesitatea ritmicității circuitului documentelor în bănci este suficient să precizez că în aceeași zi clientela bancară trebuie să primească extrasele de cont. Disciplina bancară impusă clientelei nu afectează relațiile acesteia cu banca, mai ales că aceasta este dispusă să-și organizeze activitatea în sistem de „back office” deservind clienții săi „ 24 din 24 de ore”.

Circuitul documentelor în bănci se supun unor reguli bine conturate, dintre care se amintesc cele semnificative.

încasările cu numerar efectuate de către bănci, în baza foilor de vărsământ cu chitanță sau a ordinelor de încasare, antrenează încasarea cu prioritate a sumelor de către casieri și numai după aceea înregistrarea lor în conturile depunătorilor. Respectarea acestui principiu face posibilă evitarea riscului înregistrării în conturi a unor sume nedepuse sau depuse în sume mai mici decât cele menționate în documente, așa cum se întâmplă uneori în practica bancară curentă, necesitând apoi anulări sau ștornări de operațiuni;

o regulă de bază, în funcție de care depinde circuitul documentelor bancare, privește plățile cu numerar efectuate în baza cecurilor sau a ordinelor de plată către casierie. Aceasta constă în faptul că pentru asigurarea existenței disponibilului necesar efectuării plăților cu numerar de către băncii, se impune ca documentația să fie operată cu prioritate în conturile respective și numai după aceea să aibă loc plata lor efectivă de către casieri. Importanța respectării acestui principiu rezultă în mod evident din faptul că, în aceste condiții, se creează posibilitatea înlăturării eventualelor cazuri în care efectuarea unor plăți să fie făcută fără existența capacității de plată, iar dacă se emit anumite cecuri „fără acoperire” atunci aceste cazuri se înregistrează la „centrala incidentelor de plăți”.

în condițiile folosirii calculatorului electleiic, practica efectuării operațiilor bancare privind virarea din unele conturi în altele are la bază respectarea, în general, a principiului, potrivit căruia documentele se înregistrează cu prioritate în debitul conturilor plătitorilor și numai după aceea în creditul conturilor beneficiarilor.

toate documentele bancare, de plăți și încasări prin conturi, de încasări în numerar și cu atât mai mult cele de plăți în numerar, implică înregistrarea cu prioritate în evidența analitică și numai după aceea în evidența sintetică.

Perfecționarea sistemului informațional, pe baza organizării raționale a circuitului documentelor în cadrul unităților bancare operative  creează conducerii băncilor posibilitatea cunoașterii în timp util a desfășurării propriei activități și, totodată a activității titularilor de conturi.

TEST DE AUTOEVALUARE

Care sunt principiile ce stau la baza organizării sistemului informațional bancar?

……………………………………………………………………………………………………….

Definiți sistemul bancar informatizat.

……………………………………………………………………………………………………….

Cum se execută conducerea instituțiilor de credit?

……………………………………………………………………………………………………….

4. Care sunt principalele etape ale circuitului documentelor bancare?

……………………………………………………………………………………………………….

5. Precizați regulile de bază de operare a documentelor de încasări și plăți.

……………………………………………………………………………………………………….

6. Care sunt documentele necesare deschiderii unui cont bancar și de acordare a unui credit bancar?

……………………………………………………………………………………………………….

5. Planul de conturi

Planul de conturi pentru instituțiile de credit și normele metodologice de utilizare1 a acestuia conțin conturile necesare înregistrării în contabilitate a operațiunilor patrimoniale ce pot avea loc în cadrul băncii, conținutul și funcția fiecărui cont, monografia contabilă a principalelor operațiuni bancare, precum și criteriile generale privind dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice.

Operațiunile ce sunt supuse înregistrării în contabilitatea bancară trebuie efectuate în concordanță strictă cu prevederile normelor metodologice care le reglementează.

Prin structura sa, planul de conturi bancar, asigură o astfel de clasificare a conturilor care facilitează reprezentarea situației patrimoniului și a rezultatului exercițiului în totalitatea lor și în principal întocmirea documentelor de sinteză și a altor situații bancare.

Conturile existente în planul de conturi al societăților bancare sunt simbolizate pe baza sistemului zecimal de codificare. Fiecare cifră a simbolului folosit are o anumită semnificație și anume: prima cifră reprezintă clasa, a doua cifră grupa, a treia cifră contul, denumit și cont sintetic de gradul I, cea de patra cifră indică subcontul, denumit și cont sintetic de gradul II și subconturi din cinci cifre ce simbolizează contul sintetic de gradul III. În funcție de normele metodologice interne fiecare bancă poate să își deschidă conturi analitice cât și sintetice de gradul II și III după necesități.

Această modalitate de simbolizare ușurează recunoașterea sau localizarea conturilor din aceeași clasă și a celor existente în structura grupelor fiecărei clase. 

Planul de conturi bancar, specific sistemului informațional al tuturor băncilor din țară (cu anumite modificări pentru BNR) conține nouă clase de conturi. Dintre acestea clasele 1-7 sunt conturi bilanțiere, clasa 9 cuprinde conturi în afara bilanțului și clasa 8 conține conturi pentru operațiuni de mandat pe care banca le efectuează pentru trezoreria statului.

În structură, planul de conturi bancar, cuprinde:

CLASA 1 – Operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare;

CLASA 2 – Operațiuni cu clientela;

CLASA 3 – Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse;

CLASA 4 – Valori imobilizate;

CLASA 5 – Capitaluri proprii, asimilate și provizioane;

CLASA 6 – Cheltuieli;

CLASA 7 – Venituri;

CLASA 9 – Operațiuni în afara bilanțului.

Conturile ce fac parte din clasele menționate sunt ordonate în funcție de lichiditatea activelor și exigibilitatea pasivelor conform normelor ce stau la baza întocmirii bilanțului

TEST DE AUTOEVALUARE

Definiți obiectul de activitate al contabilității bancare.

……………………………………………………………………………………………………….

2. Care este diferența dintre contabilitatea financiară și cea de gestiune ?

……………………………………………………………………………………………………….

3. Enumerați principiile de bază ale contabilității bancare:

……………………………………………………………………………………………………….

4. Ce sunt documentele justificative ?

……………………………………………………………………………………………………….

5. Care sunt documentele de evidență contabilă ?

……………………………………………………………………………………………………….

TEMA 2

CONTABILITATEA CAPITALULUI BANCAR

Conținut:

1. Contabilitatea capitalului social

2. Contabilitatea primelor de capital

3. Contabilitatea rezervelor de capital

4. Contabilitatea datoriilor subordonate

5. Contabilitatea provizioanelor de capital

Rezumat:

Capitalul, din punct de vedere monetar, apare odată cu economia monetară, atunci când producătorii și utilizatorii bunurilor produse sunt diferiți și când relațiile dintre ei în procesul de schimb se realizează cu ajutorul instrumentelor monetare.

Potrivit normelor emise de Banca Națională a României, capitalul instituțiilor de credit sunt formate din două mari categorii: capitalul propriu și capitalul suplimentar.

Pe lângă capitalul propriu, capitalul suplimentar al societăților bancare românești se compune din: fondul de risc, rezerve din reevaluarea legală a activelor corporale și datoria subordonată.

Noțiunea de “capital” a fost urmarea firească a transformărilor care s-au produs în viața economică prin intervenția monedei în schimbul de bunuri. Prin capital se înțelege orice bun economic, orice bogăție susceptibilă să satisfacă necesități.

Persoane diferite, cu anumite interese în funcționarea eficientă a instituțiilor de credit, pot avea diverse opinii față de mărimea, importanța și funcțiile capitalului social.

Organele de reglementare și supraveghere a activității bancare și deponenții consideră funcția principală a capitalului cea de protecție împotriva falimentului sau a insolvabilității băncii. Capitalul are rolul de a absorbi eventualele pierderi din credite nerambursate sau a altor pierderi rezultate din funcționarea băncii, asigurând protecția deponenților, creditorilor, acționarilor, dar și a băncilor centrale și, în final a guvernelor.

Acționarii, respectiv proprietarii băncii, pot avea, însă, o altă viziune asupra mărimii și funcției capitalului social. Pentru ei, capitalul reprezintă fondurile pe care cu bună știință, le supun riscurilor inerente activității bancare. Aceștia doresc să obțină un randament mai mare al investiției lor prin limitarea fondurilor investite. Randamentul capitalului social poate fi mărit printr-o investiție mai mică. Deși acționarii sunt direct interesați de solvabilitatea băncii în care și-au investit disponibilitățile bănești, ei sunt conștienți de faptul că un nivel înalt al capitalului reduce rentabilitatea acestuia. Pe de altă parte, cu cât valoarea investită va fi mai mare, cu atât ei vor fi mai atenți ca banca să fie condusă și administrată cu prudență.

Autoritățile de reglementare și supraveghere bancară împărtășesc opinia potrivit căreia capitalul social cu cât este mai mare, cu atât înlăturarea riscului solvabilității este mai mare. Există însă, un interes comun, atât din partea autorității de reglementare și supraveghere, cât și din partea acționarilor, managerilor și deponenților, și anume funcționarea băncii ca o întreprindere profitabilă. Din acest motiv, dorința organelor de reglementare și supraveghere bancară pentru un nivel înalt al capitalului social este temperată de considerente privind rentabilitatea acestui tip de instituție. Capitalul social se poate mării periodic și încorporează primele de capital.

Primele de capital reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune și valoarea nominală a acțiunilor. Operațiunile privind primele de capital se înregistrează atunci când Adunarea Generală a Acționarilor a hotărât emiterea unei noi serii de acțiuni, având drept scop creșterea capitalului social sau cu ocazia fuziunii a două sau mai multor instituții de credit, într-una singură, ori cu ocazia includerii unui asociat care aduce un aport ce depășește miza socială.

O calitate aparte în rândul primelor de capital, o au primele de fuziune. Operațiunile de fuziune a două bănci sunt prevăzute prin proceduri speciale, fiind deosebit de complexe. Fuziunea reprezintă unirea a două sau mai multor instituții de credit cu scopul eficientizări lor. În funcție de modul cum se realizează operația de fuziune vom întâlni două situații:

fuzionarea mai multor bănci într-una singură care există și le absoarbe pe celelalte, caz în care aceasta se numește societate bancară absorbantă;

fuzionarea a două sau mai multe bănci într-una singură, nouă, care nu a existat. În acest caz, toate societățile bancare au un regim de societăți absorbite, iar societatea bancară absorbantă este cea nou înființată;

În literatura de specialitate prima de fuziune se mai numește și taxă de fuziune. Modul de calcul al primei de fuziune se hotărăște de societatea bancară absorbantă sau de comun acord, de către societățile bancare absorbite, în cazul creării unei noi societăți bancare.

Capitalul suplimentar al instituțiilor de credit se constituie pe seama împrumuturilor care se transformă în datorii subordonate.

Ca urmare a erodării capitalului bancar băncile sunt obligate, prin lege, să-și constituie provizioane.

Provizionul constituie o rezervă creată pe seama cheltuielilor și este destinată acoperirii riscurilor latente de depreciere a elementelor patrimoniale.

Se constată că din această definiție a provizionului se pot desprinde două interpretări care pot fi explicate astfel:

privit sub aspect financiar, provizionul apare ca un element de cheltuială, deoarece afectează mărimea acesteia. În același timp, provizionul se suportă din venit, deci devine un element al venitului, atât în situația în care s-a consumat cât și în situația inversă. În momentul trecerii provizionului pe venit se efectuează operația de anulare a provizionului.

privit sub aspectul contabil, provizionul presupune efectuarea unei operații de evaluare anticipată a unei posibile deprecieri și urmărirea prin conturile contabile a apariției deprecierii și a includerii cheltuielilor necesare de depreciere pe venituri.

Obiective:

Parcurgerea temei stabilite, dezvoltă cunoștințele despre:

-Primele si rezervele de capital

-Evidenta datoriilor subordonate și a provizioanelor de capital

1. Contabilitatea capitalului social

Forța economică a oricărei instituții de credit este dată de mărimea capitalului și în funcție de modul cum se constituie, capitalurile se pot delimita în următoarele categorii: capitaluri proprii; provizioane pentru riscuri și cheltuieli; capitaluri împrumutate pe termen lung și mediu.

Capitalul propriu reprezintă totalitatea capitalurilor, proprietatea acționarilor sau asociaților, care se înscrie în pasivul bilanțului și se compune din: aporturile de capital (capital social); primele legate de capital și rezervele; fondurile; subvențiile și fondurile publice alocate; diferențele din reevaluare; provizioanele reglementate; beneficiile nerepartizate; reportate din anii precedenți și alte elemente asimilate capitalurilor proprii.

Ca o componentă principală a capitalului propriu, capitalul social al instituțiilor de credit, este reprezentat în cadrul societăților pe acțiuni ”prin acțiunile emise de societate care pot fi nominative sau la purtător”.

Nivelul capitalului social minim necesar pentru constituirea și funcționarea societăților bancare românești este stabilit de către Banca Națională.

Capitalul social, așa cum este prevăzut în legea bancară și normele emise de autoritatea de reglementare și supraveghere prudențială, trebuie subscris integral și vărsat la momentul constituirii într-o cotă de cel puțin 50% din valoarea părților sociale subscrise de fiecare asociat.

Instituțiile de credit (băncile) constituite conform Legii 31/1990 privind societățile comerciale și a legilor bancare pot majora capitalul social utilizând următoarele surse:

prime de emisiune sau de aport și alte prime legate de capital, integral încasate, rămase după plata și acoperirea cheltuielilor neamortizate efectuate cu astfel de operațiuni precum și rezerve constituite pe seama unor astfel de prime;

aporturi în natură la capitalul social aduse de acționari constând din bunuri și clădiri destinate exclusiv sediilor unităților bancare;

dividende din profitul net cuvenit acționarilor după plata impozitului pe dividente potrivit legii;

rezerve constituite din profitul net;

sume înregistrate ca rezerve din diferențe de curs valutar, potrivit normelor legale;

emisiune de noi acțiuni plasate către alți acționari;

conversia datoriilor (obligațiunilor) în acțiuni.

Majorarea capitalului social prin utilizarea surselor menționate mai sus se poate efectua pe baza hotărârii extraordinare a acționarilor și cu avizul prealabil al Băncii Naționale a României.

Supraveghere bancară, mărirea capitalului unei instituții de credit precum și structura sa constituie una dintre cele mai dezbătute probleme, atât la nivel național cât și în cadrul organismelor internaționale .

Capitalul social este reprezentat în pasivul bilanțului și corespunde valorii nominale a acțiunilor emise și plasate de banca emitentă. Acțiunile plasate sunt evidențiate în registrul acționarilor păstrat la sediul băncii.

Pe lângă valoarea nominală a acțiunilor, respectiv de valoarea aportului de capital, capitalul social este reprezentat și de primele și rezervele încorporate sau a altor operațiuni care duc al modificarea acestuia.

Capitalul subscris și vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a băncii și a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.

Contabilitatea analitică a capitalului social se conduce pe acționari sau asociați, cu ajutorul registrului în care se cuprinde numărul și valoarea nominală a acțiunilor subscrise și vărsate. Creșterea capitalului social se poate face prin emisiunea de noi acțiuni, conversia datoriilor, prin capitalizarea rezervei primelor de capital și a profitului net.

Operațiunile ce se înregistrează în contabilitate cu privire la micșorarea capitalului sunt, în principal, următoarele: răscumpărarea acțiunilor proprii; acoperirea pierderilor din anii precedenți și alte operațiuni, potrivit legii.

Contabilitatea sintetică se conduce cu ajutorul conturilor:

501 – Capital social

5011 – Capital subscris nevărsat

5012 – Capital subscris vărsat

502 – Elemente asimilate capitalului

503 – Acțiuni proprii

508 – Acționari sau asociați

Conturile de capital se creditează cu subscrierile la majorarea capitalului (508), cu prime legate de capital și rezerve încorporate în capitalul social, cu dividentele încorporate în capitalul social (354), cu creșterea de capital prin conversia obligațiunilor în acțiuni (325).

Contul 501 „Capital social”, se debitează cu pierderile care reduc capitalul social, prin contul 581 și 591 și prin debitul contului 508, cu anularea acțiunilor proprii răscumpărate.

Exemplu:

Pentru constituirea societății bancare “X” s-a obținut autorizația din partea Băncii Naționale pentru un capital de format din 250.000 acțiuni cu o valoare nominală de 1.000 lei. Prețul de emisiune este egal cu valoarea nominală iar valoarea acțiunilor este vărsată integral la subscriere. Vărsămintele se efectuează în totalitate din contul clientelei deschise la banca “X”.

Rezolvare:

a) se evidențiază subscripția la capitalul social:

b) se evidențiază vărsământul:

c) se evidențiază înregistrarea capitalului:

În situația în care majorarea capitalului social se face prin emisiunea de noi acțiuni plasate către alți acționari, pentru aceasta societatea bancară înregistrează cheltuieli cu emisiunea și plasamentul acestora și trebuie să asigure și protecția vechilor acționari. În acest caz prețul de emisiune al unei acțiuni noi este mai mare decât valoare nominală, diferența se numește prima de emisiune și se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului “ Prime de capital (511)”.

Creșterea capitalului social se mai poate realiza și prin conversia datoriilor în acțiuni. Există, în această situație, două categorii de conversii:

Conversia obligațiunilor în acțiuni și prime de capital. Obligațiunile emise de societatea bancară care are termenul scadent de rambursare în viitor se pot transforma în acțiuni, astfel că obligatarii devin acționari ai băncii. Atunci când valoarea de răscumpărare, respectiv valoarea nominală a obligațiunii este mai mare decât valoarea nominală a acțiunii, diferența se transformă în primă de capital și se evidențiază în contul “Prime de fuziune „ (5112).

Conversia datoriilor subordonate la termen și pe perioadă nedeterminată în capitalul social. În acest caz societatea bancară are înregistrate datorii subordonate pentru care emite acțiuni pe care le distribuie către instituțiile financiare, alte societăți către care a avut datoriile subordonate. În contabilitate se evidențiază cu ajutorul conturilor “Datorii subordonate la termen” (531) și respectiv, “Datorii subordonate pe durată nedeterminată” (532).

Această cale de creștere a mărimii capitalului (prin conversia datoriilor) este o modalitate “forțată”, ale cărei cauze sunt diverse: fie că banca nu are altă posibilitate să-și achite datoriile, fie creditorii au avut aceste pretenții, ș.a.

Atunci când acționarii unei societăți bancare decid să nu-și ridice dividentele nete, pe o perioadă sau mai multe perioade de timp, cu aprobarea Băncii Naționale, societatea bancară respectivă poate mări capitalul social cu valoarea dividentelor neridicate. Dacă valoarea dividentelor nu se convertește într-un număr întreg de acțiuni, diferența se înregistrează ca primă de capital. În contabilitatea bancară, această creștere de capital se înregistrează astfel:

Contabilitatea bancară evidențiază și modificarea capitalului social în sensul reducerii acestuia. Pentru aceasta, societatea bancară va trebui să-și cumpere o parte din acțiuni pe care le anulează odată cu reducerea capitalului social. Dacă prețul de răscumpărare a acțiunii este mai mic decât valoarea nominală atunci pierderea se va acoperi cu acea valoare la care s-au răscumpărat acțiunile.

Dacă valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea nominală, diferența se trece pe primele de capital deoarece capitalul social se reduce cu valoarea nominală a acțiunii și nu cu valoarea răscumpărată.

Exemplu:

O societate bancară răscumpără de pe piață 600 acțiuni proprii la prețul de 85 lei/acțiune. Se cunoaște valoarea nominală a acțiunii egală cu 90 lei/acțiune.

Să se efectueze înregistrările contabile:

Rezolvare:

Se evidențiază răscumpărarea acțiunilor:

503 = 1111 51.000

Se înregistrează reducerea capitalului social ca urmare a răscumpărării acțiunilor:

5012 = % 54.000

508 51.000

5111 3.000

Se înregistrează anularea acțiunilor răscumpărate:

6037 = 503 51.000

2. Contabilitatea primelor de capital

În pasivul bilanțului intituțiilor de credit, alături de aporturile de capital, se înregistrează primele de capital și rezervele, fondurile, subvențiile și fondurile publice alocate, diferențele din reevaluare, provizioanele reglementate, beneficiile nerepartizate raportate din anii precedenți și alte elemente asimilate capitalurilor proprii.

Primele de capital sunt sume de bani pe care trebuie să le plătească cel ce cumpără, cel ce fuzionează sau cel ce aportează o miză socială la o instituție de credit.

Raționamentul perceperii acestor prime din partea băncii emitente (vânzătoare de acțiuni), constă în păstrarea egalității între noii și vechii acționari, sau în protecția pe care o oferă societatea vechilor acționari la noua creștere a capitalului social.

Această operațiune se face în funcție de hotărârea vechilor acționari care stabilesc cuantumul primei de emisiune, precum și baza de raportare a acestei prime, tocmai pentru protecția vechilor acționari.

Pentru organizarea contabilității primelor legate de capital se folosește contul sintetic de 511 „Prime de capital”. Acesta se dezvoltă în trei conturi sintetice de gradul II, cu funcția contabilă de pasiv și anume:

5111 – Prime de emisiune, în care se înregistrează diferența dintre valoarea de emisiune și valoarea nominală a acțiunilor;

5112 – Prime de fuziune care reflectă diferența între valoarea de fuziune și valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale;

5113 – Prime de aport, în care se înregistrează diferența dintre valoarea de aport și valoarea nominală a acțiunilor;

5114 – Prime de divizare, care reflectă diferența între valoarea de de sciziune și valoarea nominală a acțiunilor;

5115 – Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni, care reflectă diferența între valoarea de conversie și valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale;

5119 – Alte prime, în care se oglindesc alte prime legate de capital, conform normelor bancare.

Exemplu :

O societate bancară, în urma hotărârii Adunării Generale a Acționarilor și cu avizul favorabil al B.N.R. dorește să-și mărească capitalul social prin emisiunea și vânzarea de noi acțiuni. În acest scop emite 50.0000 de acțiuni, la un preț de 1500 lei/acțiune, în condițiile în care, valoarea nominală a unei acțiuni este de 1000 lei/acțiune.

Rezolvare :

– valoarea totală de emisiune a acțiunilor (valoare de capitalizat):

50.000 de acțiuni*1.500 lei/acțiune ………75.000.000 lei

– valoarea nominală a acțiunilor:

50.000 de acțiuni*1.000 lei/acțiune………70.000.000 lei

– prima de emisiune:………………… 25.000.000 lei

În contabilitate se înregistrează operațiile privind:

subscrierea capitalului social:

b. vărsarea efectivă a capitalului social subscris:

c. se înregistrează capitalizarea băncii (capital subscris vărsat):

3. Contabilitatea rezervelor de capital

Rezervele reprezintă o componentă distinctă și relativ importantă a capitalurilor proprii, constituindu-se din profitul brut și din cel net, după caz, din primele de capital și din diferențe din reevaluarea imobilizărilor corporale. Pentru evidențierea rezervelor de capital, instituțiile de credit folosesc următoarele conturi:

512 – Rezerve legale

5121 – Rezerve legale din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit

5122 – Rezerve legale din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit

513 – Rezerve statutare sau contractuale

514 – Rezerve pentru riscuri bancare

5141 – Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit

5142 – Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit

5143 – Rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale

516 – Rezerve din reevaluare

5161 – Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative

5169 – Alte rezerve din reevaluări

517 – Rezerve specifice organizațiilor cooperatiste de credit

5171 – Rezerva de întrajutorare

5172 – Rezerva mutuală de garantare

51721 – Rezerva mutuală de garantare constituită din profitul casei centrale determinat înainte de deducerea impozitului pe profit

51722 – Rezerva mutuală de garantare constituită din cotizațiile cooperativelor de credit afiliate

519 – Alte rezerve

Conturi de rezerve au funcția contabilă de pasiv și se creditează prin debitul contului 592 „Repartizarea profitului”, cu cota din profitul brut trecută la rezerva legală (512) și cu profitul net trecut la celelalte categorii de rezerve. Se mai creditează prin 581 „Rezultatul reportat”, cu profitul net din anii anteriori trecut la rezerve.

Conturile de rezerve se debitează cu operațiunile de utilizare a acestora prin contul 501, pentru rezervele care conform legii se vor capitaliza, și prin conturile 581 „Rezultatul reportat” și 591 „Profit și pierdere”, pentru rezervele folosite la acoperirea pierderilor.

Constituirea și în anumită măsură utilizarea rezervelor prezintă aspecte particulare, de la o categorie la alta de rezerve, care după natura lor sunt:

legale, ce se constituie anual obligatoriu din profitul băncii în cota de 5%, până la maxim 20% sau 25% din capitalul social, după cum banca dispune de capital românesc sau capital mixt român și străin;

Deși legislația în vigoare nu conține precizări referitoare la destinațiile acestei rezerve, în practică, aceasta se utilizează, în principal, pentru acoperirea eventualelor pierderi din activitatea bancară.

Rezerva legală se constituie anual conform legii prin includerea pe cheltuieli și se evidențiază în contabilitatea băncii astfel:

statutare, care se creează din profitul net al băncii și se utilizează pentru finanțarea introducerii unei tehnologii informaționale avansate sau pentru acoperirea unor pierderi viitoare care depășesc rezervele legale.

Deci, rezerva statutară se constituie conform prevederilor din statutul societății bancare și se înregistrează în contabilitate în cadrul articolului contabil:

rezerve pentru riscul de credit, care provin din profit, în funcție de soldul creditelor acordate existent la sfârșitul anului;

Prin urmare, rezerva generală pentru riscul de credit se constituie potrivit Legii bancare din profitul brut în limita a 0.5 % din totalul creditelor acordate cât și din profitul net.

Scopul constituirii îl reprezintă eventualele credite care nu pot fi recuperate. În contabilitatea băncii se efectuează înregistrarea:

rezerve din reevaluarea legală a activelor corporale, reprezentând soldul diferențelor între valoarea actuală (mai mare) și valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ (mai mică) supuse reevaluării în condițiile legii.

alte rezerve unde se includ atât sumele care, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, se repartizează din profitul net, cât și cele provenite din prime de capital și diferențe din reevaluarea imobilizărilor corporale și financiare și din alte surse. Totodată se au în vedere diferențele în plus de curs valutar stabilite între momentul subscrierii și data vărsării capitalului social în valută, inclusiv pentru aportul în natură al acționarilor (asociaților) străini și pentru disponibilitățile de la sfârșitul exercițiului financiar reprezentând capital social în valută

Exemplu :

La o bancă comercială “X”, la sfârșitului exercițiului financiar, în urma obținerii unui profit brut de 20.000.000lei A.G.A. hotărăște astfel:

15% din profitul brut să se repartizeze pentru constituirea rezervelor legale;

300.000 din profitul net să se repartizeze pentru constituirea altor rezerve;

500.000 miliarde să se repartizeze pentru rezerve statutare;

150.000 miliarde pentru rezerva generală pentru risc de credit.

A.G.A. cu acordul obținut de la B.N.R. a hotărât majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor legale, statutare și alte rezerve.

Rezolvare:

Se înregistrează constituirea rezervelor legale pe seama profitului:

592 = 512 3.000.000

Se înregistrează constituirea rezervelor statutare pe seama profitului:

592 = 513 500.000

Se înregistrează constituirea altor rezerve pe seama profitului:

592 = 519 300.000

Se înregistrează constituirea rezervelor generale pentru risc de credit pe seama profitului:

592 = 514 150.000

Se înregistrează încorporarea rezervelor în capitalul social:

% = 5012 3.800.000

512 3.000.000

513 500.000

519 300.000

La o bancară comercială, în luna noiembrie a.c., ca urmare a reevaluării clădirii a crescut valoarea acesteia de la 400.000 lei la 450.000 lei. Înregistrarea contabilă se prezintă astfel:

1) Se înregistrează majorarea valorii clădirii ca urmare a reevalorii rezultate din procesul verbal de reevaluare:

4422 = 5169 50.000

4. Contabilitatea datoriilor subordonate

Datoriile subordonate reprezintă împrumuturi primite de bănci pe baza titlurilor de credit care se constituie în capitalul suplimentar al instituțiilor de credit la un moment dat.

La rândul lor titlurile de credit sunt documente a căror posesie este necesară atât pentru a se putea exercita dreptul ce derivă dintr-o operație de credit pe care o constată, cât și pentru a putea fi investit cu acest drept oricare alt dobânditor al lui.

“Titlurile de credit sunt înscrisuri care nu au valoare proprie. Ele sunt concomitent simbol al banilor și document de expresie a relațiilor de credit, respectiv relații dintre debitori și creditori“1.

Împrumuturile care stau la baza datoriilor subordonate sunt de mai multe feluri și le putem grupa astfel:

împrumuturi primite pe baza emisiunilor de titluri sau împrumuturi subordonate, la termen sau pe durată nedeterminată, a căror rambursare, în caz de lichidare a băncii, nu este posibilă decât după plata celorlalți creanțieri;

împrumuturi primite de la bancă pe baza titlurilor emise, destinate a fi capitalizate, respectiv fonduri care în baza unei convenții sau a unui acord particular sunt destinate să finanțeze o viitoare mărire de capital hotărâtă de Adunarea Generală a Acționarilor sau a asociaților.

De exemplu, obligațiunile rambursabile în acțiuni, atunci când fondurile obținute de bancă sunt destinate să fie capitalizate la o anumită dată, iar împrumutătorii nu pot cere restituirea acestora;

împrumuturi obținute de bancă pe baza titlurilor participative emise, care prezintă, în general următoarele caracteristici:

– nu sunt rambursabile de către banca emitentă înainte de 7 ani;

– sunt remunerate printr-o parte fixă și o parte variabilă;

– posesorii au aceleași drepturi ca posesorii de obligațiuni, dar nu dispun de nici un drept de vot, de nici un drept la repartizare a rezervelor și nici de drepturi cu caracter de beneficiu în caz de lichidare a băncii.

împrumuturile participative sau de ultim rang, se caracterizează prin faptul că nu sunt rambursate decât după satisfacerea completă a celorlalți creanțieri privigeliați sau chirografari, în caz de lichidare a băncii. În caz de redresare judiciară, rambursarea acestor împrumuturi și plata remunerațiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada planului de redresare, iar atunci când împrumutul participativ face obiectul unei convenții, rambursarea acestuia și plata remunerațiilor prevăzute sunt suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor luate de bancă față de creanțieri în momentul încheierii convenției respective. În plus, împrumuturile participative sunt primite, în general, pe termen lung, iar remunerațiile aferente cuprind o parte fixă și, eventual, o parte variabilă.

Dobânda fixă a împrumutului poate fi majorată, în condițiile determinate de contractul de împrumut, cu o parte variabilă sub forma unei clauze de participare la profitul net al băncii împrumutate;

împrumuturi primite de bancă, nereprezentate printr-un titlu, au, în general, următoarele caracteristici:

– împrumutătorii au acceptat ca drepturile lor să fie neprioritare față de cele ale altor creanțieri ai băncii;

– au fixată, de la origine, o dată de rambursare;

– comportă o remunerație fixă.

sume reprezentând depozitele bănești puse la dispoziția băncii de către persoanele fizice, acționari sau asociați, cu condiția ca aceste sume să fie încorporate în capital într-un interval de timp de maxim 5 ani de la data constituirii depozitelor și ca ele să rămână indisponibile până la încorporarea în capitalul băncii;

împrumuturi primite de bancă pe baza titlurilor emise, care prezintă următoarele caracteristici: durată nedeterminată; remunerare permanentă; rambursarea la inițiativa băncii emitente; în caz de lichidare a băncii, rambursarea nu este posibilă decât după satisfacerea celorlalți creanțieri; plata dobânzii anuale poate fi amânată cu unul sau mai mulți ani, în cazul absenței profiturilor distribuibile;

sume din avansurile efectuate de acționari sau asociați (avansuri de echilibru), reprezentând banii puși la dispoziția băncii de acționari, care nu sunt purtătoare de dobânzi și nu au fixată nici o scadență de rambursare.

Contabilitatea datoriilor subordonate (inclusiv a dobânzilor) se conduce cu ajutorul următoarelor conturi:

531 – Datorii subordonate la termen

5311 – Titluri subordonate la termen

5312 – Împrumuturi subordonate la termen

532 – Datorii subordonate pe durată nedeterminată

5321 – Titluri subordonate pe durată nedeterminată

5322 – Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată

537 – Datorii atașate

Aceste conturi au funcția contabilă de pasiv și se creditează cu împrumuturile obținute în corespondență cu :

-3556 „Alți debitori diverși” pentru sumele subscrise;

-3742 „Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix”, în cazul împrumuturilor din emisiune de titluri cu primă de rambursare.

Se debitează prin:

-3566 „Alți creditori diverși” cu valoarea împrumuturilor nerambursate la termen;

-5012 „ Capital subscris vărsat” cu valoarea împrumuturilor convertite în acțiuni;

-379 „ Alte conturi de regularizare” cu valoarea împrumuturilor rambursate anticipat.

În contul 537 se înregistrează dobânzile datorate, calculate și neajunse la scadență în corespondență cu cu debitul conturilor 6051 ”Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen”; 6052” Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată nedeterminată”. Contul 537 se debitează (o dată cu răscumpărarea titlurilor de credit) când se achită dobânda în numerar (prin 101) sau virament (2511 sau 111).

Exemplu :

O instituție de credit are înregistrate datorii subordonate în valoare de 40 milioane lei din care 25 milioane reprezintă datorii subordonate pe termen de 5 ani, iar 15 milioane lei, reprezintă datorii subordonate pe durată nedeterminată. Deoarece banca nu are posibilitatea să-și achite datoriile respective față de instituțiile financiare, recurge la emiterea a 40.000 acțiuni în contul datoriilor subordonate pe care le distribuie către creditori. Valoarea nominală a unei acțiuni este de 1.000 lei, iar creditorii au fost de acord asupra acestui mod de stingere a obligațiilor.

Se înregistrează primirea împrumiturilor (datorii subordonate la termen și pe durată nedeterminată):

1111 = % 40.000.000

531 25.000.000

532 15.000.000

Se înregistrează încorporarea datoriilor subordonate în capitalul social:

% = 5012 40.000.000

531 25.000.000

532 15.000.000

5. Contabiltatea provizioanelor de capital

În contabiltatea operațiunilor de capital ale băncii se oglindește și constituirea provizioanelor, ca o necesitate firească determinată de influența nefastă a inflației asupra capitalului bancar.

Provizioanele se constituie ca urmare a desfășurării creației monetare și efectuării serviciilor bancare, fiind determinate în principal de următoarele situații:

– existența în cadrul patrimoniului băncii a unor elemente care sunt supuse riscurilor și deprecierilor;

– provizionul se formează în anul curent pentru posibile situații de depreciere care apar în anul următor și care necesită consumarea lui;

– provizioanele folosite se includ într-un cont de venituri care reflectă natura provizionului;

-provizioanele nefolosite se includ pe contul de venituri, corespunzător naturii provizionului, operație numită anularea provizionului.

Contabilitatea bancară clasifică provizioanele după natura lor, respectiv după locul pe care îl ocupă conturile de provizioane în cadrul înregistrărilor privind operațiunile bancare, după conținutul economic, iar în cadrul conturilor de capitaluri se regăsesc: provizioane pentru riscuri și cheltuieli și provizioane reglementate.

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli se constituie, de regulă, la sfârșitul exercițiului financiar-bancar, pentru acele elemente de patrimoniu a căror realizare sau plată este incertă ori pentru care devine exigibilă în perioada următoare, cum sunt:

-acoperirea riscurilor de executare a angajamentelor prin semnătură (garanții, avaluri și alte angajamente);

-facilități acordate personalului, potrivit normelor bancare în viguare;

-pentru alte operațiuni (reparații capitale, penalități, etc.).

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli ocazionează utilizarea următoarelor conturi:

551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură

552 – Provizioane pentru facilități acordate personalului

553 – Provizioane pentru riscuri de țară

554 – Provizioane pentru restructurare

555 – Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale și alte acțiuni similare legate de acestea

556 – Provizioane pentru impozite

559 – Alte provizioane

Aceste conturi au funcția contabilă de pasiv și se creditează prin debitul conturilor de cheltuieli, în funcție de natura provizionului constituit.

Conturile de provizioane se debitează cu prilejul unor anulări sau diminuări a acestora în corespondență cu cele de venituri.

Veniturile din provizioane nu angajează operații de încasare, iar constituirea lor se realizează cu prilejul inventarieri anuale, prin diminuarea sau anularea, după caz, a provizioanelor constituite în exercițiul anterior și pentru care nu se mai justifică menținerea lor ca urmare a faptului că nu mai au obiect, s-a realizat riscul pentru care au fost constituite sau cheltuielile care le-au generat devin exigibile.

De asemenea, în ceea ce privește veniturile din provizioane se menționează că sunt deductibile fiscal, scăzându-se din baza de impozitare, în situația în care această facilitate n-a fost acordată anterior pentru cheltuielile pe seama cărora au fost constituite provizioanele anulate sau diminuate.

Prin urmare provizioanele pentru riscuri se constituie drept surse, asimilate celor proprii de pasiv.

Se creditează la constituirea provizioanelor pentru riscuri în corespondență cu debitul conturilor de cheltuieli, după natura lor: "Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură" (6651) "Cheltuieli cu provizioane pentru facilități acordate personalului" (6652), "Cheltuieli cu provizioane pentru risc de țară" (6653), "Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri și cheltuieli" (6657).

Se debitează cu diminuarea provizioanelor sau anularea lor în corespondență cu creditul conturilor de venituri corespunzător activității și naturii cheltuielilor care le-au generat și anume: "Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură" (7651), "Venituri din provizioane pentru facilități acordate personalului " (7652), "Venituri din provizioane pentru risc de țară" (7653), "Venituri din alte provizioane" (7657).

Soldul creditor reprezintă provizioane pentru riscuri neutilizate.

În exercițiu financiar următor celui în care s-au constituit provizioanele, previziunile cu privire la apariția riscului de pierderi și cheltuieli pot să se concretizeze astfel:

riscul nu a apărut – caz în care provizioanele constituite anterior se anulează prin preluarea lor la venituri cu întreaga sumă previzionată;

riscul a apărut – există deci cheltuieli care trebuie decontate și care pot fi mai mari sau mai mici decât mărimea provizioanelor constituite anterior;

În acest din urmă caz se procedează astfel:

– apariția riscului sau a cheltuielilor previzibile de natura celor protejate prin provizioane se înregistrează în contabilitatea bancară ca orice cheltuială, respectându-se conținutul lor economic, debitând conturile din grupele 60-66- pentru cheltuieli curente și 67 – pentru cheltuieli excepționale în corespondență cu creditul conturilor care arată natura elementelor consumate, felul plăților etc.;

– concomitent, pentru a nu afecta rezultatul curent al exercițiului, se utilizează provizioanele constituite prin reluarea lor la venituri și astfel se contrabalansează, la nivelul contulului de rezultate "Profit sau pierdere" (591), cheltuielile devenite exigibile.

Exemplu:

Se constituie provizioane pentru riscuri astfel:

– riscuri angajate prin semnătură – 10 milioane lei

– facilități acordate personalului – 20 milioane lei

– riscuri de țară – 30 milioane lei

– alte provizioane – 5 milioane lei

Înregistrarea lor în contabilitatea bancară se realizează astfel:

Atunci când provizioanele se anulează sau se diminuează, în contabilitate se constituie venituri aferente, astfel:

Deși, aparent simplu sub aspectul contabilizării, mecanismul de funcționare și implicațiile financiare, fiscale și economice generale ale provizioanelor sunt deosebit de complexe, antrenând și probând în același timp talentul managerial, spiritul de previziune și estimare, prudența în acțiune etc.

Prin introducerea sistemului de "protecție" prin provizioane se poate manifesta tendința de supraestimare a acestora având ca efect diminuarea impozitului pe profit, dar aceasta nu poate fi considerată decât o amânare la plată a impozitului, deoarece odată cu expirarea perioadei pentru care s-a constituit sau se constată nejustificată crearea lor, efectele pe care le antrenează, prin plata impozitului de venit "scadent" dar la un nivel considerabil majorat pot dezechilibra activitatea băncii, afectându-i capacitatea de plată.

În concluzie se poate spune că orice provizion trebuie constituit cu discernământ și trebuie "ajustat" la fiecare exercițiu financiar sau anulat când devine fără obiect.

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Cum se defineste capitalul bancar?

……………………………………………………………………………………………………….

2. Cum se evidențiază primele de capital?

……………………………………………………………………………………………………….

3. Ce sunt rezevele de capital și cum se inregistrează?………………………………..

4. Cum se evidențiază datoriile subordonate și provizioanelor de capital ?

……………………………………………………………………………………………………….

TEMA 3

CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE TREZORERIE

Conținut:

Particularitățile trezoreriei bancare

Contabilitatea operațiunilor de numerar și prin virament

Contabilitatea valorilor primite sau date în pensiune, a valorilor de recuperat și a altor sume datorate

Contabilitatea operațiunilor în curs de rezolvare

Contabilitatea creanțelor interbancare restante și îndoielnice

6. Contabilitatea decontărilor intrabancare

Rezumat: Trezoreria unei bănci este influențată în sens pozitiv sau negativ de operațiile de decontare ce reflectă transferul de fonduri bazat pe instrucțiunile de plată ale clienților, fie brut, fie net prin intermediul cambiilor bancare și care se înregistrează în evidențele băncilor aflate în relație de corespondent.

Instituțiile de credit au rolul de intermediar de plăți pentru participanții la activitatea economică, furnizând lichidități ce permit sistemului de plăți să funcționeze fără discontinuități.

Transferul – credit fie intra, fie interbancar, este “materie primă” pentru numeroase formule de plată, programate din diponibil, în cadrul unui angajament contractual. Fie între plătitor și banca unde este titular de cont, ori un alt intermediar pe care îl mandatează să dispună plăți din contul bancar al plătitorului (standing order). Fie între beneficiar și banca unde plătitorul este titular de cont, pe baza cotractului între plătitor și beneficiar, care cuprinde o clauză specifică de plată din inițiativa beneficiarului (direct debit).

Transferurile debit se deosebesc de transferurile credit prin aceea că inițierea decontării se face de către beneficiar după autorizarea prealabilă de către plătitor. Ordinul de transfer-debit implică o instrucțiune de a debita (a preleva), din debitul contului debitorului deschis la banca plătitoare indicată de acesta.

Transferurile – debit sunt mai puțin riscante decât transferurile-credit într-un mediu suficient de echipat cu intermediari financiari (în primul rând băncile) și acolo unde intervine o politică de limitare a tranzacțiilor cu numerar.

La instituțiile de credit, evidența contabilă a operațiunilor bancare cu numerar și cu monedă de cont se efectuează, în principal, cu ajutorul următoarelor conturi: 101 „Casa”, 102 – Numerar în ATM-uri și ASV-uri, 111 „Cont curent la BNR”, 112 „Împrumuturi de refinanțare de la BNR”, 131 „Depozite la bănci”, 132 „Depozitele ale băncilor”, 141 „Credite acordate băncilor”, 142 „Împrumuturi primite de la bănci”, 161 „Valori de recuperat”, 162 „Alte sume datorate”.

În cadrul instituției de credit mișcările masei monetare ce reprezintă decontări intrabancare se înregistrează cu ajutorul contului 341 „Decontări intrabancare”.

Obiective:

Parcurgerea temei stabilite, dezvoltă cunoștințe despre:

– definirea trezoreriei bancare

– evidența operațiunilor de numerar și prin virament valorilor primite sau date în pensiune, a valorilor de recuperat și a altor sume datorate, a operațiunilor în curs de rezolvare și a creanțelor interbancare restante și îndoielnice.

Particularitățile trezoreriei bancare

Trezoreria unei instituții de credit cuprinde un ansamblu de operațiuni cu privire la administrarea masei monetare prin conturile de disponibilități ale băncii și este influențată atât de activitatea proprie privind atragerea de disponibilități și plasarea acestora, sub forma de produse bancare, ca urmare a creației monetare, cât și de politica BNR de protecție a monedei naționale și de stabilitate a prețurilor.

Pentru evidențierea acestor operațiuni contabilitatea bancară folosește un ansamblu de norme, convenții, contracte, proceduri, instrumente specifice, procedee, metode și tehnici informaționale.

Cu ajutorul tehnologiei informaționale se operează și înregistrează cererea și oferta de monedă sub formă de disponibilități, depozite, credite și împrumuturi în lei sau valută, la vedere, de la o zi la alta (overnight) până la un an (one year).

Operațiunile privind trezoreria societăților bancare, care se înregistrează în conturile bancare sunt grupate astfel:

Disponibilităților în lei și în valută, alte valori, aflate în casa de circulație, sau în casa administrativă, a instituțiilor de credit;

Disponibilităților în lei și în valută aflate în conturi curente deschise la Banca Națională a României

Depozitelor interbancare

Creditelor și împrumuturilor interbancare

Valorilor primite sau date în pensiune

Valorilor de recuperat și alte sume datorate

Creanțelor restante și îndoielnice

Provizioanelor pentru creanțe din operațiuni interbancare.

Toate modificările patrimoniale determinate de operațiunile de trezorerie și interbancare sunt înregistrate cu ajutorul conturilor deschise de bănci în cadrul propriu de sistem informațional, cât și la BNR.

Pe baza disponibilităților din conturile curente se calculează, zilnic, trezoreria băncii, care poate fi pozitivă sau negativă și, după închiderea ședinței de compensare, este influențată de decontările dintre unitățile operative.

Executarea operațiilor de decontare presupune transferul de fonduri bazat pe instrucțiunile de plată ale clienților, fie brut (instrucțiune cu instrucțiune), fie net prin intermediul cambiilor bancare, între evidențele unor bănci aflate în relație de corespondent.

Decontările dintre instituțiile de credit sunt denumite decontări interbancare și reprezintă plăți fără numerar efectuate între unitățile bancare care nu aparțin aceleiași bănci. Instituțiile de credit au rolul de intermediar de plăți pentru participanții la activitatea economică, furnizând lichidități ce permit sistemului de plăți să funcționeze fără discontinuități. Trezoreria zilnică a unei bănci se stabilește după înregistrarea rezultatelor obținute ca urmare a compensării obligațiilor de plată și închiderea operațiunilor de debit și de credit a unităților operative.

Compensarea multilaterală este un sistem de lichidare a creanțelor prin concentrarea tuturor datoriilor pentru toți debitorii și a tuturor creanțelor pentru toți creditorii, către un singur debitor și creditor care, efectuând apoi diferența obține pentru fiecare din participanți un singur sold debitor sau creditor, în funcție de natura operațiunilor care au fost compensate.

Compensarea multilaterală a obligațiilor de plată are loc în cadrul unui sistem de decontare netă multilaterală prin intermediul unei terțe organizații, în general Casa de compensații (TRANSFOND SA).

Casa de compensații reprezintă sediul central de procesare prin intermediul căruia băncile convin să schimbe instrumentele de plată.

Principalele instrumente cu care se realizează operațiunile de trezorerie, specifice procesului bancar, sunt: moneda chash (numerarul fizic), moneda de cont (scripturală, electleiică), cecurile, biletele la ordin, cărțile de plată (cardurile) cambiile și ordinul de plată.

Decontarea tranzacțiilor bancare aferente pieței monetare interbancare, pieței valutare interbancare, pieței primare a titlurilor de stat, funcționează în prezent ca un sistem de decontare brută la sfârșitul zilei deoarece ordinele de plată sunt prelucrate unul câte unul, pe tot parcursul zilei, iar decontarea finală are loc, pe bază brută, la sfârșitul zilei.

Din punct de vedere al obligațiilor juridice create, principalele tipuri de instrumente utilizate în plățile fără numerar sunt cele de debit și cele de credit. Acest criteriu juridic este cel mai puternic factor de influență asupra nivelului semantic de natură economică al mesajului de plată. Conform caracteristicilor legale, instrucțiunea de transfer de fonduri are ca semnificant central ordinul de transfer pe credit (credit transfer) sau ordinul de transfer pe debit (debit transfer). În prezent se folosește noțiunea de instrument de plată de credit sau instrument de plată de debit sau respectiv transfer-credit și transfer-debit.

Transferurile-credit presupun ca plătitorul să aibă inițiativa de a da instrucțiuni direct unui intermediar să transfere fonduri beneficiarului. Pentru ca o astfel de instrucțiune să fie acceptată și să poată străbate mediul intermediarilor bancari, ea trebuie condiționată sub forma ordinului de plată, care are drept secvență centrală de instrucțiune de înscriere în creditul contului beneficiarului la banca sa.

Transferurile-credit se mai numesc și operații de plăți giro datorită faptului că segmentarea transferului presupune mandatare succesivă (gir succesiv).

Plățile și încasările fără numerar, indiferent de valoare la sau de la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale se fac în principal cu ordin de plată pe suport hârtie pentru trezorerie.

Circuitul interbancar al transferului-credit este stabilit prin reglementări speciale care iau în considerare valoarea ordinului de plată după cum urmează: ordinele de plată de valori mici sunt prelucrate prin compensarea multilaterală, iar cele de valori mari sunt prelucrate pe bază brută. Ambele proceduri asigură: decontarea tranzacțiilor prin conturile curente ale societăților bancare (deschise la Banca Națională a României), efectuarea plăților în intervale de timp precis stabilite, informarea clienților cu privire la timpul efectiv cerut pentru realizarea unui transfer credit.

Raporturile de intensă încredere pe care le presupun, în vederea acceptării, instrumentele de debit, au făcut necesară uniformizarea principalelor tipuri cunoscute: cambia și biletul la ordin (deopotrivă instrumente de mobilizare a creanțelor, titluri de credit și de asemenea, instrumente de plată), precum și cecul.

Pentru efectuarea operațiunilor de compensare, fiecare societate bancară va fi reprezentată de o singură unitate bancară și va avea deschis un singur cont în fiecare loc de desfășurare a compensării din cadrul Băncii Naționale a României, conform principiului “un cont – o bancă”.

Practic, în fiecare zi lucrătoare instrumentele de plată sunt fizic (pachete de documente) schimbate între bănci, așa încât casa de compensații este un punct nodal al acestei activități.

La sediul centralei TRANSFOND- Casa de compensație se centralizează datele primite de la casele de compensații județene și de la cea a municipiului București pentru stabilirea soldului final zilnic al fiecărei societăți bancare rezultat în urma compensării multilaterală.

În prezent, băncile (instituțiile de credit) pot introduce și accepta în compensarea multilaterală următoarele instrumente de plăți pe suport hârtie, denumite instrumente de plată compensabile: ordinul de plată; cecul barat; cambii și bilete la ordin.

Formularul de ordin de plată pe suport hârtie acceptat în compensare poate fi: completat manual sau prin dactilografiere; editat și completat pe calculator; transmis în original sau sub formă de mesaj modem, telex sau telefax.

Pentru a fi acceptate în compensare, este obligatoriu ca ordinele de plată să conțină și să aibă completate toate elementele obligatorii de pe fața și verso-ul al instrumentului “ordin de plată” prevăzute de reglementările în vigoare și să poarte semnătura autorizată și ștampila în original a unității bancare inițiatoare sau prezentatoare.

Formularul de cec acceptat în compensare poate fi barat: prin pretipărire sau manual, cu obligativitatea menționării de către unitatea bancară inițiatoare a locului compensării.

Pentru a fi acceptat în compensare, fiecare cec barat trebuie însoțit în mod obligatoriu de un borderou de încasare a cecurilor care este completat de către beneficiarul cecurilor. Borderoul de încasare trebuie să conțină următoarele elemente obligatorii: numele sau denumirea beneficiarului; numărul contului beneficiarului; denumirea unității bancare a beneficiarului; numărul și seria cecului; numele sau denumirea trăgătorului; numărul contului trăgătorului; denumirea unității bancare trase; suma; semnătura unității bancare trase; data depunerii borderoului de încasare a cecurilor la unitatea bancară a beneficiarului, confirmată prin ștampila de ghișeu a acesteia; data remiterii cecului de către unitatea bancară prezentatoare, unității primitoare în cadrul ședinței de verificare a cecurilor.

Cambiile acceptate și biletele la ordin depuse de posesorii (beneficiarii) acestora la unitățile bancare pentru a fi încasate în cont vor fi introduse în compensarea multilaterală a plăților interbancare pe suport hârtie.

Pentru a fi compensate, cambiile acceptate și biletele la ordin trebuie să fie însoțite de borderouri de încasare completate de către posesorii (beneficiarii) acestora.

Pot fi excluse din compensarea multilaterală, ca urmare a verificării lor în ședința de compensare a unităților bancare primitoare (destinatare) la instrumentele de plată aflate în situațiile de mai jos:

Instrumentele de plată compensabile al căror conținut și/sau formă sunt contrare prevederilor legii și reglementărilor în vigoare și/sau în care nu au fost completate toate rubricile;

Instrumentele de plată compensabile care prezintă modificări sau adăugări privind: suma plății; numele și numărul contului plătitorului și beneficiarului; numele și numărul contului unității bancare a plătitorului și a unității bancare a beneficiarului; data plății, în cazul ordinului de plată.

Instrumentele de plată compensabile care prezintă diferite condiționări privind efectuarea plății (dobânzi, penalizări )

Instrumentele de plată compensabile de debit (cecurile) care nu sunt însoțite de borderouri de încasare a cecurilor.

Dintre operațiunile privind decontările interbancare se pot menționa cele efectuate de bănci la nivel județean și la nivel interjudețean.

Decontările interbancare între două bănci aflate în județe diferite pot îmbrăca următoarele forme:

1) decontările interbancare prin transferul sumelor în conturile curente din BNR în județul de destinație.

Operațiunile bancare se evidențiază astfel:

a) – banca plătitorului devine banca inițiatoare. Ea primește documentele de plată de la clientul său, întocmește avizul de creditare, pe care-l remite prin rețeaua intrabancară băncii similare din județul de destinație ce aparține aceleiași societăți bancare, înregistrând plata interbancară debitând contul clientului său și creditând contul de decontări intrabancare după:

b) – unitatea bancară din județul de destinație, devenind unitate prezentatoare. Va întocmi documentele de compensare pe care le va prezenta la Transfond S.A. din propriul județ și va face viramentele către banca de destinație, reflectându-se prin:

c) – banca de destinație primește documentele din compensare, înregistrează creșterea disponibilităților la BNR, creditează contul curent al clientului, astfel:

2) Decontări interbancare realizate prin transferul sumelor TRANSFOND S.A. din județul în care s-a inițiat operațiunea.

Etapele operațiunilor consemnate în contabilitatea bancară sunt:

a) societatea bancară inițiatoare grupează documentele pe societăți bancare destinatare însoțite de dispozițiile de plată centralizatoare pe care le remite la BNR din județul în care s-a inițiat operațiunea.

b) BNR efectuează prin Transfond S.A. operațiunile de decontare între societățile bancare și expediază documentele societății bancare beneficiare din județul în care s-a inițiat operațiunea.

c) sucursala societății bancare beneficiare din județul în care s-a inițiat operațiunea grupează documentele pe societăți beneficiare prin sistemul propriu de decontare intrabancară, virează sumele în contul acestora și remite documentele.

O instituție de credit care trebuie să vireze o sumă cu ordin de plată unui beneficiar cu cont deschis la altă bancă din alt județ va proceda astfel:

1) banca plătitorului este banca inițiatoare și prezentatoare ce va întocmi documentele de compensare și de viramente pe care le prezintă le casa de compensație, efectuând înregistrarea:

2) unitatea bancară din județul de destinație devine bancă primitoare, adică aceea care primește documentele de compensare pe care le remite prin rețeaua intrabancară unității bancare destinatare, operațiune reflectată prin:

3) unitatea de destinație primind documentele din compensare prin rețeaua intrabancară va credita contul beneficiarului și va debita contul de decontare intrabancară astfel:

Aplicație rezolvată

A. Decontări între băncii diferite ce se află în același județ

În baza unui ordin de plată primit de la un client al său, o bancă comercială trebuie să vireze o sumă de 56.000 LEI unui beneficiar cu cont deschis la o altă bancă comercială din același județ.

Rezolvare:

Banca plătitorului devine bancă inițiatoare și bancă prezentatoare la Casa de Compensații. Pe baza documentelor primite prin Casa de Compensații, se va înregistra plata interbancară:

Banca beneficiarului este bancă destinatară, primind și ea documentele de compensare de la Casa de Compensație:

B. Decontări la nivel interjudețean:

B1. Decontări interbancare prin transferul sumelor prin BNR din județul de destinație:

Aplicațiie rezolvată

În baza unui ordin de plată, o bancă comercială trebuie să vireze o sumă de 60.000 LEI unui beneficiar cu cont la altă societate bancară din alt județ. Societatea bancară plătitoare are sucursală în județul de destinație.

Rezolvare:

1. Banca plătitorului devine bancă inițiatoare, primește documente de plată de la clientul său și întocmește avizul de creditare, pe care-l remite prin rețeaua interbancară băncii similare din județul de destinație, care aparține aceleiași societăți bancare, înregistrează plata intrabancară:

2. Unitatea bancară din județul de destinație, devenind unitate prezentatoare va întocmi documente de compensare, pe care le va prezenta la Casa de Compensație din propriul județ și va face viramentele către banca de destinație:

3. Banca de destinație primește documentele de compensare, înregistrează creșterea disponibilităților bancare la BNR:

B2. Decontări interbancare realizate prin transferul sumelor prin BNR din județul în care s-a inițiat operațiunea.

Aplicație rezolvată

O instituție de credit trebuie să vireze 80.000 LEI conform ordinului de plată unui beneficiar cu cont deschis la altă societate bancară din alt județ. Banca plătitoare nu are sucursală în județul de destinație.

Rezolvare:

1. Banca plătitorului este banca inițiatoare și prezentatoare; va întocmi documentele de compensare și de viramente, pe care le prezintă la Casa de Compensații:

2. Unitatea bancară din județul de destinație, aparținând societății bancare destinatare devine bancă primitoare, adică cea care primește documentele de compensare pe care le remite, prin rețeaua intrabancară, unității bancare de destinație:

3. Unitatea de destinație, primește documentele de compensare prin rețeaua intrabancară

B3. Decontări interbancare prin transferul sumelor între societăți bancare prin sistemul de decontări al BNR-ului.

Aplicație rezolvată

Osocietate bancară trebuie să vireze 25.000 LEI pe baza unui ordin de plată prezentat de un client al său, unui beneficiar cu cont la o societate bancară din alt județ. Cele două societăți bancare nu au sucursale în cele două județe.

Rezolvare:

1. Banca inițiatoare primește documentele de la clientul său, pe care le remite propriei centrale bancare:

2. Centrala bancii inițiatoare, care devine bancă prezentatoare, întocmește documentele de compensare, iar pe baza documentelor de compensare se face înregistrarea:

3. Centrala băncii de destinație, primind documentele de compensare, în calitate de bancă primitoare va face înregistrarea:

4. Banca de destinație, primind documentele de compensare, de la propria centrală, va credita contul beneficiarului:

2. Contabilitatea operațiunilor de numerar și prin virament

La instituțiile de credit, evidența contabilă a operațiunilor bancare cu numerar și cu monedă de cont se efectuează, în principal, cu ajutorul următoarelor conturi: 101 „Casa”, 102 – Numerar în ATM-uri și ASV-uri, 111 „Cont curent la BNR”, 112 „Împrumuturi de refinanțare de la BNR”, 131 „Depozite la bănci”, 132 „Depozitele ale băncilor”, 141 „Credite acordate băncilor”, 142 „Împrumuturi primite de la bănci”, 161 „Valori de recuperat”, 162 „Alte sume datorate”.

Conturilor de depozit precum și celor de împrumut sau de acordare de credite interbancare li se alătură conturile de datorii și creanțe atașate.

Pentru înregistrarea cecurilor de călătorie și a altor valori bancare se folosește contul 109 „Alte valori”.

Dintre principalele conturi care reflectă operațiunile de încasări și plăți cu numerar și prin virament se pot exemplifica:

Contul 101 „Casa”

Cu ajutorul acestui cont se înregistrează numerarul aflat în casieria băncii (bancnote și monede care au curs legal), precum și mișcarea acestuia ca urmare a încasărilor și plăților efectuate. Numerarul expediat prin intermediul societăților de transport, rămân înregistrate în contul 101„Casa” până în momentul transferului proprietății efective a fondurilor, independent de modalitățile folosite pentru transferul acestor fonduri.

Este un cont cu funcția contabilă de activ. Se debitează în corespondență cu conturile care arată sursa încasărilor prin casieria băncii și anume conturile din clasa 2, din clasa 3 și din clasa 7.

În debitul contului (rulajul debitor) se reflectă o serie de operațiuni care se pot grupa astfel:

a) depuneri de numerar în contul curent și în conturi de depozite bancare: sumele depuse în numerar de către acționari sau asociați, persoane fizice, ca aport la capitalul social ; sumele încasate în numerar reprezentând depuneri în conturile curente și cele de depozit ale titularilor; sumele încasate în numerar reprezentând vânzări de certificate de depozit și depuneri pe carnete și librete de economii; alimentările cu numerar efectuate de la Banca Națională a României sau de la subunitățile aceleiași bănci;

a) depuneri de numerar în contul curent și în conturi de depozite bancare: sumele depuse în numerar de către acționari sau asociați, persoane fizice, ca aport la capitalul social ; sumele încasate în numerar reprezentând depuneri în conturile curente și cele de depozit ale titularilor; sumele încasate în numerar reprezentând vânzări de certificate de depozit și depuneri pe carnete și librete de economii; alimentările cu numerar efectuate de la Banca Națională a României sau de la subunitățile aceleiași bănci;

b) restituiri de avansuri și alte încasări efectuate prin casa administrativă a instituțiilor de credit: sumele încasate în numerar reprezentând restituiri de avansuri spre decontare; sumele încasate în numerar de la diverși debitori, reprezentând dobânzi; sumele încasate în numerar de la diverși creditori, plusurile de casă constatate, precum și sume încasate necuvenit; sumele încasate în numerar reprezentând venituri diverse de exploatare bancară; sumele încasate în numerar din vânzarea bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări; încasări în numerar reprezentând taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către clienți sau în alte documente legale, aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări; sumele încasate în numerar reprezentând venituri privind mijloace de plată, comisioane încasate în numerar din activități de asistență și de consultanță;

c) alte încasări din operațiuni financiar-bancare: sumele încasate în numerar reprezentând alte venituri din prestații de servicii financiare; încasări în numerar reprezentând venituri excepționale din operațiuni de gestiune; sumele încasate în numerar reprezentând alte venituri excepționale; sumele încasate în numerar reprezentând venituri din recuperări de creanțe amortizate; sumele încasate în numerar reprezentând venituri diverse de exploatare; sumele încasate în numerar reprezentând venituri din cesiunea imobilizărilor financiare; sumele încasate în numerar din operațiuni de schimb valutar și cu cecuri de călătorie; alte sume încasate în devize reprezentând creanțe; contravaloarea în lei reprezentând vânzări de devize și de cecuri de călătorie în devize ; comisioane încasate în numerar pentru cecuri de călătorie și servicii de schimb și arbitraj ; comisioane încasate în numerar privind operațiuni cu clientela și operațiuni cu titluri; sumele încasate în numerar reprezentând împrumuturi pe baza obligațiunilor emise; sumele încasate în numerar de la diverși debitori; sumele încasate în numerar reprezentând creanțe asupra personalului; sumele încasate în numerar aferente creanțelor și dobânzilor restante și îndoielnice; sumele încasate din vânzarea cecurilor de călătorie; chiriile încasate în numerar, aferente operațiunilor de locație simplă.

În rulajul creditor al contului 101 „Casa” se înregistrează ieșirile de numerar, iar operațiunile respective se pot grupa astfel:

sume plătite în numerar pentru depozite și alte convenții bancare: sumele plătite în numerar acționarilor sau asociaților, persoane fizice, la răscumpărarea acțiunilor proprii, în vederea reducerii capitalului social, potrivit legii; sumele plătite în numerar titularilor de conturi; dobânzi plătite, în numerar, la depozite constituite; sumele plătite în numerar furnizorilor și creditorilor diverși, precum și cele achitate colaboratorilor; sumele plătite în numerar privind certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii; dobânzi plătite, în numerar, pentru certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii;

avansuri acordate și alte plăți din operațiuni proprii instituțiilor de credit: depuneri în numerar la Banca Națională a României sau alimentarea cu numerar a altor subunități ale băncii; sumele eliberate în numerar personalului băncii, reprezentând avansuri spre decontare; sumele plătite în numerar creditorilor diverși reprezentând dobânzi; sumele plătite în numerar asociaților reprezentând avansuri acordate acestora; sumele în numerar plătite necuvenit, minusuri de numerar, precum și alte sume reprezentând debite imputate terților sau personalului; sumele plătite în numerar reprezentând cheltuieli cu lucrări executate și servicii prestate de terți, cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate, precum și diverse cheltuieli de exploatare; sumele plătite în numerar personalului reprezentând: remunerații, ajutoare materiale, participare la profit, precum și alte datorii în legatură cu personalul ; sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri de la salariați; dividende plătite în numerar acționarilor sau asociaților, persoane fizice; sumele plătite în numerar reprezentând cheltuieli exceptionale privind operațiuni de gestiune;

Alte plăți efectuate cu numerar pentru operațiuni financiar-bancare: sumele plătite în numerar reprezentând cheltuieli cu mijloace de plată; sumele plătite în numerar privind operațiuni de schimb valutar; alte sume plătite în devize reprezentând datorii; sumele plătite în numerar reprezentând alte cheltuieli cu prestațiile de servicii financiare ; contravaloarea în lei reprezentând cumpărări de devize și cecuri de călătorie în devize ; sumele plătite în numerar reprezentând prețul de răscumparare al acțiunilor proprii; sumele plătite în numerar pentru cecurile de călătorie cumpărate; rambursarea împrumuturilor primite pe baza titlurilor de creanțe negociabile emise de bancă și plata dobânzilor aferente; rambursarea împrumuturilor primite pe baza obligațiunilor emise de bancă și plata dobânzilor aferente; rambursarea împrumuturilor primite pe baza titlurilor emise de bancă și plata dobânzilor aferente ; sumele plătite în numerar clientelei reprezentând comisioane; sumele plătite în numerar reprezentând alte cheltuieli care privesc activitatea de exploatare bancară; sumele plătite în numerar reprezentând cheltuielile ocazionate de înfințarea și extinderea activității băncii; sumele plătite în numerar reprezentând valoarea materialelor, obiectelor de inventar, valorilor din alte metale și pietre prețioase, achiziționate; sumele plătite în numerar reprezentând valoarea altor stocuri și asimilate, achiziționate; sumele utilizate pentru alimentarea cu numerar a ghișeelor automate de bancă; sumele plătite în numerar reprezentând contravaloarea cheltuielilor înregistrate în avans; valoarea titlurilor emise de bancă, răscumpărate sau rambursate anticipat; sumele plătite în numerar reprezentând alte cheltuieli de repartizat; rambursarea împrumuturilor primite reprezentând datorii subordonate la termen și pe durată nedeterminată; dobânzi plătite în numerar, aferente datoriilor subordonate la termen și pe durată nedeterminată; sumele plătite în numerar reprezentând alte cheltuieli exceptionale.

Soldul contului reprezintă numerarul existent în casieria băncii.

Sintetizând cele prezentate se constată că operațiunile de casă pot fi grupate în trei categorii:

operațiuni de casă care privesc încasările în lei și în valută efectuate pentru persoane fizice, societăți comerciale, ș.a.

operațiuni de casă care privesc alimentarea cu numerar, redistribuirea și depunerea excedentului de casă în conturi la BNR.

operațiuni de casă administrativă ce privesc operațiunile interne ale băncii, cum sunt: plățile salariale, avansul spre decontare și plăți diverse de interes administrativ, (încasări și plăți în lei și valută) ș.a.

Organizarea evidenței și mișcării valorilor de casă este stabilită prin norme speciale ale băncii.

Contul 111 „ Contul curent la BNR”

Acesta este un cont de activ și se dezvoltă în mai multe analitice conform normelor metodologice ale BNR. Reflectă disponibilitățile bănești ale băncii aflate în conturi la BNR, precum și mișcarea acestora determinată de încasări și plăți.

În debitul contului se înregistrează: încasările directe și viramentele primite de la clientelă (inclusiv prin Casa de compensație-TRANSFOND), împrumuturile de la BNR și depozitele primite de la alte bănci, sumele reprezentând dobânzi și comisioane bancare, precum și rambursări de sume din creditele acordate altor bănci.

În creditul contului se înregistrează: sumele în numerar ridicate de la BNR, plățile clienților (viramente prin TRANSFOND), rambursări de împrumuturi către BNR și alte bănci, dobânzi și comisioane plătite și orice alte plăți efectuate prin contul curent.

Conturile corespondente prin care se debitează sunt:

-101 „Casa”, cu sumele depuse în numerar la BNR;

-112 „Împrumuturi de refinanțare de la BNR”, cu împrumuturile de refinanțare;

-341 „Decontări intrabancare”, cu sumele încasate direct în contul 111 „Cont curent la BNR”, care aparțin altor unități operative;

-7011 „Dobânzi de la BNR”, cu dobânzile încasate de la BNR pentru disponibilul din contul curent;

Se creditează, în principal prin debitul conturilor :

-101 „Casa”,cu sumele ridicate în numerar de la BNR;

-341 „Decontări intrabancare”, în relațiile cu sediile care aparțin bănci;

-142 „Împrumuturi primite de la bănci”, cu rambursările de credite;

– 6011 „Dobânzi la BNR”, cu dobânzile plătite pentru creditele de refinanțare;

– 6019 „Comisioane” cu comisioanele plătite pentru operațiunile efectuate de BNR.

Soldul contului este debitor și reprezintă disponibilitățile bănești aflate în contul curent la Banca Națională a României.

Aplicații rezolvată

1. Se depune numerar de către un client în contul curent al acestuia, în valoare de 300.000 LEI.

2. Se constituie un depozit la termen prin depunere de numerar în valoare de 2.500.000 LEI.

3. Se obține numerar de la BNR în valoare de 1.700.000 LEI.

4. Se transferă numerar de la altă sucursală a băncii în valoare de 600.000 LEI.

5. Se retrage numerar din contul de către un client în valoare de 10.000 LEI.

6. Se lichidează un depozit la vedere de 50.000 LEI.

7. Societatea bancară plătește dobândă la un cont la vedere în valoare de 500 LEI.

8. Se depun sume la BNR în sumă de 400.000 LEI.

9. Se teansferă numerar la altă subunitate a băncii în valoare de 29 miliarde lei.

Contul 109 „Alte valori”

Cu ajutorul acestui cont se înregistrează cecurile de călătorie în valută, cumpărate și neremise spre încasare, precum și a altor valori.

Cecurile de călătorie sunt de mai multe feluri și reprezintă instrumente de plată sau de încasare emise de bănci pentru o sumă fixă în lei sau în valută.

De regulă, aceste cecuri servesc pentru plata serviciilor turistice sau pentru a fi preschimbate în monedă locală în țara în care se prezintă.

Contului 109 „Alte valori” este un cont de activ și se debitează cu ocazia cumpărării cecurilor de călătorie în corespondență cu contul 3721 « Poziție de schimb ».

Se creditează cu valoarea cecurilor remise emitenților pentru încasare prin debitul contului 1611 „Valori de recuperat”.

Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor cumpărate și neremise spre încasare emitenților.

Aplicație rezolvată

Momentele privind emiterea, înregistrarea și încasarea unor cecuri de călătorie se regăsesc reflectate în contabilitate prin înregistrările următoare:

O societate bancară înregistrează emiterea unor cecuri de călătorie în valoare nominală de 1000$

* Societatea bancară înregistrează darea în consignație unei alte societăți bancare a unor cecuri de călătorie pentru a fi vândute în valoare de 500$

Se înregistrează ieșirea din evidență a cecurilor emise de la banca emitentă

b) Se înregistrează primirea cecurilor la bancă, în consignație

* Vânzarea cecurilor de călătorie se înregistrează astfel:

în contabilitatea băncii care le ia în consignație

în contabilitatea unității emitente

* Se înregistrează achitarea datoriilor pe baza cecurilor luate în consignație și vândute

* Se înregistrează cumpărarea unui cec de călătorie de către unitatea bancară de la posesorul cecului pentru a fi schimbat în monedă locală

achitarea cecului cumpărat în valoare de 500$ cu un comision de 3%, cursul dolarului fiind de 3,5 lei/dolar

b) remiterea cecului de călătorie cumpărat pentru a fi încasat când este utilizat pentru achitarea furnizorilor

c) revânzarea cecului de călătorie unui partener străin, care îl achită din contul de corespondent la o bancă românească

* onorarea cecului de călătorie de către banca emitentă

* încasarea unui cec remis spre încasare la banca emitentă

Celelalte operațiuni cu cecuri cunoscute din literatura de specialitate se contabilizează cu ajutorul conturilor din clasa a doua și a treia a planului de conturi bancar.

3. Contabilitatea valorilor primite sau date în pensiune,

a valorilor de recuperat și a altor sume datorate

Din punct de vedere al trezoreriei, operațiunile de pensiune reprezintă credite sau împrumuturi, garantate prin transferul temporar de proprietate asupra elementelor de activ cedate.

Deci, operațiunile de pensiune simplă reprezintă operațiuni active sau pasive garantate prin transferul temporar de proprietate asupra elementelor de activ cedate, care nu fac obiectul unei livrări efective de titluri (efecte publice, valori mobiliare, titluri de creanță negociabile) sau de efecte de comerț indiferent că sunt sau nu livrate. Aceste categorii de operațiuni se evidențiază cu ajutorul conturilor din clasa a-I-a (pentru operațiunile interbancare) și a conturilor din clasa a-II-a (pentru operațiunile cu clientela).

Contabilitatea valorilor primite sau date în pensiune se conduce cu ajutorul conturilor 151 „Valori primite în pensiune” (cu funcție contabilă de activ) și 152 „Valori date în pensiune” (de pasiv) care se dezvoltă în conturi de gradul II, în funcție de durata pensiunii și de felul dobânzii, de încasat sau datorate.

Cedentul (banca care primește împrumutul), menține în activ elementele cedate, iar prețul cesiunii se înregistrează în pasivul contului 152 „Valori date în pensiune”, reprezentând datorii față de cesionar.

Cesionarul (banca care acordă creditul), evidențiază aceeași sumă în activul contului 151 „Valori primite în pensiune” reprezentând creanță față de cedent. Dacă cesionarul, la rândul său, redă în pensiune titlurile primite inițial în pensiune, le înregistrează în pasiv în contul “Valori date în pensiune ” cu suma încasată, reprezentând datoria sa față de cesionar.

Aplicații rezolvate

1. Pe baza valorilor primite în pensiune la termen, o bancă acordă credite în valoare de 10.000 (LEI) lei. Dobânda calculată este de 100.000 lei (LEI). La scadență se rambursează creditul.

-se înregistrează acordarea creditului:

– se înregistrează dobânda cuvenită

-se înregistrează rambursarea creditului și încasarea dobânzii

2. Se înregistrează acordarea de credite altor banci pe baza valorilor primite în pensiune de pe o zii pe alta, în valoare de 300.000 LEI, cu o dobândă de 20% pe an.

Rezolvare:

Se înregistrează acordarea creditului:

Se înregistrează dobânda calculată, cuvenită:

Se înregistrează rambursarea creditului și încasarea dobânzii:

3. Societatea bancară “X” primește de la alte banci împrumuturi pe baza valorilor date în pensiune de pe o zii pe alta, în valoare de 500.000 LEI, cu o dobândă de 15% pe an.

Rezolvare:

Se înregistrează primirea împrumutului :

Se înregistrează dobânda calculată, datorată:

Se înregistrează rambursarea împrumutului și plata dobânzii:

4. O societate bancară primește de la alte bănci împrumuturi în valoare de 100.000 LEI pe baza valorilor date în pensiune la termen, dobânda fiind de 7% pe an. La scadență se rambursează împrumutul și se plătește dobânda.

Rezolvare:

Se înregistrează primirea împrumutului :

Se înregistrează dobânda calculată, datorată:

Se înregistrează rambursarea împrumutului și plata dobânzii:

4. Contabilitatea operațiunilor în curs de rezolvare

În decontările interbancare se înregistrează diferite operațiuni ce necesită un anumit timp pentru a fi rezolvate în sensul de a accepta la plată sau a încasa o anumită sumă în lei sau în devize. Aceste operațiuni privesc:

– sume de recuperat de la alte bănci;

– cecurile de călătorie cumpărate remise spre încasare emitenților;

– creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat;

– sume datorate altor bănci, privind cecurile de călătorie emise, cecuri bancare emise, precum și sumele primite aflate în curs de clarificare;

– datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente altor sume datorate.

Contabilitatea creanțelor diverse din operațiuni interbancare se conduce cu ajutorul contului 1611 „Valori de recuperat”, iar dobânzile calculate și neajunse la scadență cu ajutor contului 1617 „Creanțe atașate”; 1621 "Alte sume datorate" și 1627 "Datorii atașate" care au următoarea funcție contabilă :

Contul 1611 "Valori de recuperat" care este un cont de activ.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:

111, sau 121, sau 122, sau 2511 – cu sumele plătite de bancă și care urmeaza să fie recuperate.

3712 – cu sumele reprezentând cecuri, efecte de comert și alte valori refuzate la plată prin Casa de compensări înregistrate provizoriu în acest cont până la recuperarea acestora de la alte bănci;

109 – cu valoarea cecurilor de călătorie cumpărate și remise spre încasare emitenților.

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

111, sau 121, sau 122 – cu sumele încasate de la alte bănci privind valorile de recuperat;

1821 – cu sumele de recuperat de la alte bănci, devenite îndoielnice.

Soldul contului reprezintă valori de recuperat de la alte bănci.

Contul 1617 "Creanțe atașate" este un cont de activ.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:

70179 ce reflectă creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat;

3721 ce reflectă creante din dobânzi în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat.

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

111, sau 121, sau 122 – cu dobânzi încasate aferente valorilor de recuperat;

1812, sau 1822 – cu dobânzi aferente valorilor de recuperat, devenite restante sau îndoielnice.

Soldul contului reprezintă creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat de la alte bănci.

Contul 1621 "Alte sume datorate" este un cont de pasiv.

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

111, sau 121, sau 122, sau 2511, sau 101, sau 341 – cu sumele datorate privind cecurile de călătorie, cecurile, efectele de comerț și alte valori, precum și alte sume în curs de clarificare sau de regularizare cu alte bănci;

3721 – cu sumele datorate privind cecurile de călătorie emise în devize.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:

111, sau 121, sau 122 – cu sumele plătite altor bănci privind cecurile de călătorie, cecurile, efectele de comerț și alte valori sau sume datorate.

Soldul contului reprezintă alte sume datorate altor bănci.

Contul 1627 "Datorii atașate" este un cont de pasiv.

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

60179 -cu datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente altor sume datorate;

3721 -cu datorii din dobânzi în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:

111, sau 121, sau 122 -cu dobânzile plătite aferente altor sume datorate.

Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente sumelor datorate altor bănci.

Aplicație rezolvată

1. a) Se înregistrează valoarea unor credite reprezentând cecuri refuzate de banca plătitoare prin casa de compensații, valoarea ce urmează a fi recuperată este de 500.000 LEI:

b) Se înregistrează cecurile refuzate la plată, care se vor încasa prin casa de compensație

Banca înregistrează dobânda de încasat la sumele de recuperat de 5% pe an:

d) Încasarea dobânzii și a sumei de recuperat:

2. a) Se înregistrează vânzarea unor cecuri de călătorie emise de bănci în valoare de 250.000 LEI:

Achitarea cecurilor de călătorie ale emitentului:

c) Se înregistrează dobînda de 5% de plătit pentru sumele datorate:

d) Achitarea dobânzii:

3. O societate bancară înregistrează suma de 5.000 LEI ce urmează să se recupereze ca urmare a virararii eleiate de către BNR în contul unei alte societăți bancare:

4. O societate bancară înregistrează suma de 6.000 LEI ce urmează să o restituie ca urmare a virararii eleiate de către BNR sau de alte unități ale aceleiași bănci în contul societăți bancare:

5. Contabilitatea creanțelor interbancare restante și îndoielnice

Creanțele restante sunt formate din creditele interbancare, nerambursate la termen și din dobânzile neachitate, iar creanțele îndoielnice sunt formate din credite nerambursate la termen și dobânzile aferente care au un grad de risc mare, iar debitorul a fost acționat în justiție.

Contabilitatea creanțelor restante se conduce cu ajutorul contului 181 „Creanțe restante”, care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II și anume:

-1811 „Creanțe restante”

-1812 „Dobânzi restante”

-1817 „Creanțe atașate”

Toate aceste conturi au funcția contabilă de activ.

Se debitează cu creditele, depozitele, valorile primite în pensiune interbancară și dobânzile aferente nerambursate la scadență.

Se creditează cu:

– încasarea creditelor restante

– creditele restante devenite îndoielnice

– cu dobânzile restante devenite îndoielnice

Dacă creanțele nu se încasează avem de-a face cu un debitor insolvabil. În acest caz, conturile se închid prin conturile:

– 667 „Pierderi din creanțe nerecuperabile acoperite cu provizioane

– 668 „Pierderi din creanțe nerecuperabile neacoperite cu provizioane

Contabilitatea creanțelor îndoielnice și dobânzile aferente se conduce cu ajutorul contului 182 „Creanțe îndoielnice”,care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II și anume:

-1821 „Creanțe îndoielnice”

-1822 „Dobânzi îndoielnice”

-1827 „Creanțe atașate”

Creanțele îndoielnice se pot constitui din creanțe curente după ce debitorul a fost acționat în justiție conform procedurilor de urmărire.

Operații economice :

se înregistrează creanțe îndoielnice provenite din credite curente interbancare

se înregistreză creanțe restante devenite îndoielnice

se înregistrează dobânzile restante devenite îndoielnice

se înregistrează dobânzi penalizatoare calculate la creanțe efectuate numite dobânzi îndoielnice

se reflectă creanțele din dobânzile îndoielnice recuperate

dacă acestea se trec la pierderi se realizează înregistrarea

6. Contabilitatea decontărilor intrabancare

Decontările intrabancare se referă la operațiuni între sedii care aparțin aceleiași instituții de credit (bănci), iar evidența lor este reflectată, în contabilitatea bancară, cu ajutorul contului 341 „Decontări intrabancare”

Contul 341”Decontări intrabancare” este bifuncțional și cu ajutorul lui se înregistrează operațiunile efectuate între subunități, astfel:

în creditul contului 341 „Decontări intrabancare” se înregistrează sumele virate de alte subunități în contul băncii care primește avizul de credit, O.I.S. (operațiuni între sedii)

contul 341 „Decontări intrabancare” se debitează atunci când se primește aviz de debit O.I.S.

Dacă partenerii, de virament, au cont la aceeași bancă, dar la sucursale diferite se folosește contul 341 „Decontări intrabancare” care din punct de vedere contabil este deschis în funcție de poziția unității bancare astfel: unitatea bancară care inițiază acțiunea e considerată sediul A, iar sediul B este unitatea bancară care primește operațiunea.

Sediul A este reprezentat de unitatea bancară care primește de la clienții săi documente pentru fluxul de credit (ordin de plată) sau documente pentru fluxul de debit (cecul, cambia).

Sediul B este reprezentat de unitatea bancară care primește ordinul de plată și execută operațiunea.

Deci, în funcție de poziția sediului A, avizul O.I.S. poate fi:

aviz de creditare, care se emite pe baza documentelor întocmite din inițiativa plătitorului;

aviz de debitare, se emite pe baza documentelor întocmite din inițiativa beneficiarului.

Transmiterea documentelor între sediile acelorași bănci se face prin două căi: letric, prin intranet și prin swift.

Sunt cazuri când în decontările intrabancare apar sume de bani ce ajung în contul curent la Banca Națională. Atunci se folosește contul 111 „Cont curent la Banca Națională a României”, fără ca aceste operațiuni să fie considerate interbancare.

Aplicație rezolvată

O sucursală a băncii „Creditul Rural” S.A. Tg-Jiu a deschis un cont pentru un client care ordonă plata unei sume de 30.000 lei, conform Ordinului de plată nr.789/15.09.2005, unui beneficiar cu cont deschis la o altă unitate operativă din Novaci. Această operație se reflectă în contabilitatea celor două unități ale băncii, astfel:

sediul A (banca plătitor – Tg-Jiu)

se înregistrează avizul de creditare inițiat pentru banca BCR Novaci

sediul B (banca beneficiarului – banca Novaci)

Înregistrările în contul 341 „Decontări intrabancare” se controlează la nivel central și se închide lună de lună.

Indiferent de modalitatea de transmitere a documentelor, decontările intrabancare se controlează prin sistemul informațional, prin două modalități și anume:

a) modalitatea centralizată, adică cele două sedii (sucursala Tg-Jiu, filiala Novaci) să fie controlate de centrala băncii „Creditul Rural” S.A.Creditul Rural” S.A., cu sediul în București.

Circuitul documentelor, deși se face direct, datele privind documentele circulă prin serverul central, închiderea realizându-se la BCR București.

b) modalitatea necentralizată. Atât circuitul documentelor cât și al informațiilor se face prin control încrucișat între cele două unități operative care participă la decontarea intrabancară.

Față de modalitățile existente în procedurile instituților de credit privind decontările intrabancare, în condițiile perfecționării sistemului informațional bancar se constată o anumită metodologie de înregistrare, a decontărilor în valută.

Astfel, prin programele de gestiune pentru decontările intrabancare în valută, contul 341 „Decontări intrabancare” se va deschide la sucursale pe numele centralei instituției de credit (bancă), iar la centrală pe numele fiecărei sucursale, pentru care se editează extrasele de cont și Jurnalul operațiunilor înregistrate.

Înregistrarea în contul 341 „Decontări intrabancare” de lei/valută se generează automat, pentru fiecare tranzacție între două sucursale sau între o sucursală și centrală, cu data valutei.

Se constată că poziția geogragică a ordonatorului plății și a beneficiarului sumei, locul (sucursala) unde și-au deschis conturile curente de bază constituie punctul de plecare în explicarea înregistrărilor contabile.

Deci, se pot înregistra următoarele cazuri:

Când ordonatorul și beneficiarul au conturi deschise la aceeași sucursală (Ex. Tg-Jiu, Constanța etc.), operațiunile în lei sau valută se vor desfășura după cum urmează:

– În ziua prezentării ordinelor de plată de către clienți, sucursalele utilizând pachetul de programe informatice aprobat de conducerea băncii, preia pe calculator (PC) următoarele elemente:

Contul ordonatorului;

Contul beneficiarului;

Suma în lei;

Obiectul plății;

Data valutei, fiind data introducerii documentelor în bancă.

Se obține automat, nota contabilă ( și Jurnalul notelor contabile), care conține:

-pentru reținerea comisionului în lei

-pentru reținerea comisionului în valută

Totodată se obțin:

Avizul de debit pecare îl semnează, ștampilează și anexează la extrasul de cont al clientului ordonator;

Avizul de credit pe care îl semnează, ștampilează și anexează la extrasul de cont al clientului beneficiar;

Pentru virarea valutei între clienții aceleiași sucursale și pentru comisionul în valută se simbolizează statistic operațiunile și generează cu ajutorul programelor existente.

Când ordonatorul are contul la o sucursală a societății bancare, iar beneficiarul are contul la o altă sucursală a societății bancare (Ex. Tg-Jiu, Suc.1 – „Dorobanți” București Suc.2)

* Sucursala ordonatorului (Tg-Jiu) utilizează pachetul de programe propus și preia în PC aceleași elemente stabilite mai sus, obținând:

Avizul de debit, care se semnează, ștampilează și anexează la extrasul de cont al clientului;

Nota contabilă (și Jurnalul notelor contabile) ce conține:

-pentru reținerea comisionului în lei

-pentru reținerea comisionului în valută

În aceeași zi sau, uneori, a doua zi sucursala Tg-Jiu verifică concordanța sumelor din jurnalul operațiunilor efectuate în creditul contului 341 „Decontări intrabancare” de lei sau valută cu cele cuprinse în notele contabile sau jurnalul notelor contabile și ordinele de plată ale clienților.

Înregistrările aferente operațiunilor de reținere de comision se vor efectua numai în măsura în care aceste operațiuni dispuse de clienții băncii, în favoarea altor clienți ai aceleași bănci au fost negociate și sunt conform Tarifului de Comisioane al băncii.

De asemenea, avizele de credit pentru clienții beneficiari se generează automat și se transmit prin rețeaua de comunicații a societății bancare, de către sucursala care inițiează operațiunea, la sucursala beneficiară prin intermediul serviciilor de informatică și telecomunicații din centrală. Avizele de credit se semnează de către administratorii conturilor beneficiarilor.

*Sucursala „Dorobanți” (sucursala beneficiarului) a doua zi:

– verifică sumele din extrasul conturilor clienților, cu lista sumelor înregistrate în jurnalul operațiunilor efectuate în creditul contului 341 „Decontări intrabancare” de lei sau valută;

– semnează, ștampilează și eliberează clientului ca anexă la extrasul de cont avizul de credit întocmit pe baza datelor preluate de la Tg-Jiu și primit prin rețeaua de telecomunicații al societății bancare.

La primirea ordinului de plată în valută ordonat de un rezident, în favoarea altui rezident (clienți ai societății bancare), prin programul informatic se efectuează articolul contabil:

Sumele se păstrează în contul 2621, în analitic pe cod client, până la justificarea de către clientul beneficiar, pe bază de documente justificative, conform condițiilor de afaceri, efectuîndu-se după caz înregistrarea contabilă:

În cazul justificării cu documente a legalității încasării în valută:

În cazul nejustificării de către beneficiar a legalității încasării sumelor în valută, în termenul precizat, pentru restituirea sumei către ordonatorul plății se efectuează:

Aplicație rezolvată

SC “CRISM” SA are cont deschis la BCR din localitatea sa și dispune plata unei sume de 70.000 LEI conform ordinului de plată, unui beneficiar cu cont deschis la o altă unitate operativă a BCR din alt Județ.

Rezolvare:

banca plătitorului (sediul A):

banca beneficiarului (sediul B):

TEST DE AUTOEVALUARE

4. Cum definiți trezoreria bancară?

……………………………………………………………………………………………………….

5. Ce cuprinde trezoreria bancară ?

……………………………………………………………………………………………………….

6. Explicați funcțiunea contabilă a principalelor conturi de trezorerie.

……………………………………………………………………………………………………….

7. Ce sunt împrumuturile de refinanțare și cum se evidențiază în contabilitatea bancară?

………………………………………………………………………………………………………………………..

TEMA 4

CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE

Conținut:

Categorii de credite bancare

Contabilitatea creanțelor comerciale

Contabilitatea creditelor de trezorerie

Contabilitatea creditelor pentru export

Contabilitatea creditelor pentru echipament

Rezumat:

Evidența contabilă a creditelor acordate clientelei se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 20 “Credite acordate clientelei. Au funcția contabilă de activ, se debitează cu ocazia acordării creditelor în corespondență cu contul 2511 și se creditează pe măsura rambursării acestora.

Pentru fiecare cont sintetic de gradul I există un sintetic de gradul II denumit “Creanțe atașate”, în care se evidențiază pe categorii de credite de către banca care a acordat creditul dreptul de a încasa dobânda aferentă. Fiecare dintre sinteticele de gradul I se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II sau III, în funcție de formele pe care le pot îmbrăca creditele respective.

Evidențierea dobânzii se face în corespondență cu contului 702 “Venituri din operațiuni cu clientela”, cont care se dezvoltă pe sintetice de gradul II și III în funcție de categoria de credite care s-au acordat și sunt deci producătoare de dobândă.

În cadrul operațiunilor de creditare sunt cuprinse:

evidențierea angajamentului față de client;

acordarea creditului – etapa care presupune la rândul ei: stingerea angajamentului față de client; acordarea creditului prin evidențierea în contul de creditare specific și în contul în care arată modalitatea de creditare; evidențierea creanței privind dobânda; constituirea provizionului specific în funcție de categoria de client și de creditul acordat;

Rambursarea și plata dobânzii – care presupune: rambursarea, diminuarea creanței privind dobânda; diminuarea provizionului în funcție de creditul rămas nerambursat;

În cazul în care creditele nu sunt recuperate în totalitate de la client, ele urmează o procedură contabilă de înregistrare la contul 281”Creanțe restante” și respectiv la contul 282 ”Creanțe îndoielnice”.

După termenele legale, băncile acționează în justiție clientul rău platnic, această producedură având drept rezultat fie o hotărâre judecătorească prin care clientul executa silit obligația față de bancă, fie, în care clientul este găsit insolvabil, banca suporta direct pe cheltuieli sau din rezerva generală acoperirea riscului creditului – parte nerecuperată de la client.

Obiective:

Parcurgerea temei propuse dezvoltă cunoștințe despre:

-Evidența creditelor bancare;

-Înregistrarea creanțelor comerciale, bancare

-Evidența creditelor de trezorerie

-Înregistrarea în contabilitate a creditelor pentru export și a creditelor pentru echipament

1. Categorii de credite bancare

Prin activitatea de creditare, băncile (instituțiile de credit) sporesc puterea de acțiune productivă a capitalului, oferind întreprinzătorilor produsele bancare pe care le solicită.

 Reglând dimensiunile cererii și ofertei de mărfuri prin creditarea consumului, pe de o parte, a producției și serviciilor, pe de altă parte, creditul contribuie, pe lângă alți factori, la creșterea economică și pe această cale, la stabilitatea prețurilor.

„Creditul este operațiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțite de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutător”

Instituțiile de credit acordă clientelei nefinanciare credite pe termen scurt, mediu și lung, care se regăsesc într-una din categoriile:

Credite de trezorerie – sunt credite acordate pe termen scurt pentru acoperirea necesarului imediat de lichidități.

Creditele de trezorerie pot îmbrăca una din următoarele forme: credite pentru vânzări în rate; facilități de trezorerie pentru titularii de cont; credite pentru finanțarea stocurilor; credite pentru împrumuturi; credite pentru persoane fizice.

Credite pentru export – credite acordate pentru activitatea de export.

Creditele pentru activitatea de export îmbracă următoarele forme:

Credite de mobilizare a creanțelor pe termen scurt asupra străinătății sunt credite ce se acordă exportatorilor sub forma plăților creanțelor deținute de aceștia asupra clienților străini.

Acest tip de credite se acordă din momentul efectuării exportului sau a prestării serviciului de export. Mobilizarea creanțelor are la bază scontarea efectelor de comerț.

Credite furnizor – se acordă exportatorilor rezidenți, pe termen mediu sau lung, prin scontarea cambiilor trase de furnizor asupra clienților importatori.

Credite cumpărător – credite ce au drept obiect o garanție dată de stat și se acordă pe termen mediu sau lung importatorilor rezidenți.

Credite de echipament – credite pe termen mediu și lung acordate pentru finanțarea investițiilor productive efectuate de către clienții băncilor.

În categoria creditelor de echipament intră și creditele agricultor, precum și cele cu dobânda subvenționată.

Credite pentru bunuri imobiliare – credite pe termen mediu și lung acordate pentru achiziții, amenajări sau reparații de bunuri imobiliare.

În funcție de cel care efectuează amenajarea sau reparația, aceste credite pot fi:

Credite investitor – atunci când creditul se acordă direct celui care efectuează operațiunea;

Credite promotor- atunci când creditul se acordă unei persoane juridice specializate în operațiuni de bunuri imobiliare.

O categorie aparte de credite acordate clientelei nefinanciare o constituie creanțele comerciale rezultate din operațiuni de scontare și factoring.

Toate celelalte credite care se acordă, dar care nu pot fi într-una dintre categoriile prezentate sunt evidențiate în contabilitate în categoria “Alte credite”.

Băncile acordă credite și clientelei financiare: aceste credite au la bază convenții încheiate între bănci și instituțiile respective.

Evidența contabilă a creditelor acordate clientelei se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 20 “Credite acordate clientelei”.

Această grupă este structurată pe sintetice de gradul I, în funcție de categoria de credite prezentate, astfel:

201 – Creanțe comerciale

202 – Credite de trezorerie

203 – Credite de consum și vânzări în rate

204 – Credite pentru finanțarea operațiunilor de comerț exterior

A 2041 – Credite pentru import

A 2042 – Credite pentru export

A 2047 – Creanțe atașate

205 – Credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente

A 2051 – Credite pentru finanțarea stocurilor

A 2052 – Credite pentru echipamente

A 2057 – Creanțe atașate

206 – Credite pentru investiții imobiliare

A 2061 – Credite pentru investiții imobiliare

A 20611 – Credite ipotecare

A 20619 – Alte credite pentru investiții imobiliare

A 2067 – Creanțe atașate

209 – Alte credite acordate clientelei

A 2091 – Alte credite acordate clientelei

A 2097 – Creanțe atașate

După termenele legale, băncile acționează în justiție clientul rău platnic, această producedură având drept rezultat fie o hotărâre judecătorească prin care clientul executa silit obligația față de bancă, fie, în care clientul este găsit insolvabil, banca suporta direct pe cheltuieli sau din rezerva generală acoperirea riscului creditului – parte nerecuperată de la client.

În cazul tuturor categoriilor de credite, exista un decalaj între momentul aprobării acordării creditului și momentul acordării lui efective.

În acest interval de timp, banca se considera angajată față de clientul ei și își evidențiază angajamentul utilizând un cont în afara bilanțului “Angajamente în favoarea clienților”.

Evidențierea angajamentelor de finanțare se face utilizând contul 999 “Contrapartida”. Acest cont este bifuncțional, fără conținut economic, utilizând pentru debitarea sau creditarea conturilor în afara bilanțului.

Orice operațiune de creditare prezintă pentru bănci un anumit risc, care se măsoară cu ajutorul provizioanelor specifice de risc, ale căror cote de constituire sunt date în normele BNR și se aplică la valoarea nominală a creditului minus garanția.

Provizioanele se evidențiază cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela”. Acest cont este de pasiv. Se creditează cu ocazia constituirii provizioanelor pe seama cheltuielilor, prin debitul contului 662 “Cheltuieli cu provizioanele din operațiuni cu clientela”; se debitează cu ocazia anulării/diminuării provizioanelor, prin creditul contului 762 “Venituri din provizioanele pentru creanțe din operațiuni cu clientela”. Soldul final este creditor și reprezintă provizioanele specifice de risc aferente creditelor date și încă nerambursate.

2. Contabilitatea creanțelor comerciale

În conturile de creanțe comerciale se înregistrează creanțele clienților mobilizate de către instituția de credit (bancă), sub forma operațiilor de scont comercial și asimilate, factoring, creanțe atașate și alte creanțe comerciale.

Creanțele comerciale sunt rezultatul cesiunii de creanțe sub forma scontului și factoringului.

Cesiunea de creanțe este o convenție scrisă prin care un creditor transmite o creanță a sa unei alte persoane.

Părțile cesiunii sunt:

cedentul – creditorul care transmite creanța sa

cesionarul – persoana către care se transmite creanța

debitorul cedat – debitorul creanței transmise

Efectul cesiunii constă în aceea că din momentul realizării acordului de voință, creanța trece în patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care le conferă cedentului.

Față de terți, cesiunea produce efecte numai din momentul notificării ei debitorului cedat, sau din momentul acceptării de către acesta prin act autentificat la un notariat potrivit art.1393 Cod civil.

Pot fi cesionate creanțe din livrări de bunuri, prestări de servicii și executări de lucrări. Cesiunea trebuie să fie constantă printr-un contract de cesiune încheiat între bancă și clientul care cesionează încasările din livrări la intern sau extern, cu titlu de garanție.

Cesiunea de creanță se poate realiza numai prin remedierea titlului, iar creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă.

Fiind un contract, cesiunea de creanță trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de fond cerute de lege pentru realizarea oricărui contract.

Pe baza concluziilor rezultate din negocierea efectuată între parteneri, adică a condițiile de creditare se stabilesc: volumul creditului, durata de acordare a creditului, termenul de rambursare, mărimea ratelor, dobânda, garanția creditului.

Scontul comercial reprezintă operațiunea bancară prin care, în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la ordin), banca pune la dispoziția clientului său valoarea efectului, mai puțin agio (taxa de scont și comisioanele aferente), fără a aștepta scadența efectului respectiv.

Factoringul reprezintă operațiunea prin care clientul, numit aderent transferă proprietatea facturilor sale băncii, denumită factor, aceasta având obligația conform contractului încheiat de a asigura încasarea creanțelor aderentului, asumându-și riscul de neplată a acestora. Banca, pe baza documentelor primite plătește valoarea nominală a creanțelor, mai puțin agio fie imediat, fie la scadența acestora sau la scadența contractuală stabilită cu aderenții.

Contabilitatea operațiunilor privind cesiunea de creanțe se conduce cu ajutorul contului 201 „Creanțe comerciale”, care se dezvoltă în analitice de gradul II, astfel:

2011 – Creanțe comerciale

20111 – Scont

20112 – Factoring cu recurs

20113 – Forfetare

20114 – Factoring fără recurs

20119 – Alte creanțe comerciale

2017 – Creanțe atașate

Creditul de scont este egal cu diferența dintre valoarea nominală a efectului de comerț și agio (scont și comision).

S=(VN*taxa scont*P)/360*100, în care:

S = scont,

VN = valoarea cambiei sau capitalul

P = perioada pentru care se scontează efectele de comerț.

Contabilitatea creditelor de scont se conduce cu ajutorul contului 20111 „Scont și operațiuni asimilate”, având funcția contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea efectelor de comerț scontate de bancă, la valoarea lor nominală (inclusiv agio), în corespondență cu contul 2511 „Conturi curente”.

Se creditează cu valoarea efectelor de comerț încasate (prin debitul contului 2511).

Soldul debitor reflectă valoarea efectelor de comerț, aflate în portofoliu, scontate și neajunse la scadență.

Dobânzile pentru creditul acordat, reținute cu anticipație se înregistrează în contul 376 „Venituri înregistrate în avans”, iar comisionul se înregistrează în contul 7029 „Comisioane”.

Operații economice:

se înregistrează valoarea efectelor de comerț scontate

se înregistrează agio

se înregistrează trecerea la venituri a dobânzilor înregistrate în avans

se înregistrează încasarea efectelor de comerț de către bancă

se înregistrează efectele de comerț neîncasate la scadență (creanța trece la restanță sau la credite îndoielnice)

Pe baza contractului încheiat și a documentelor primite, societatea bancară plătește valoarea nominală a creanțelor, mai puțin agio, fie imediat, fie la scadență sau la încasarea creanțelor. Facturile preluate de bancă se clasifică în :

– facturi aprobate, care sunt disponibile imediat sub formă de credit în contul clientului. Aprobarea e condiționată de prezentarea unor documente asiguratorii ale băncii, cum ar fi: certificate de depozit, depozite colaterale, depozite de cecuri.

facturi neaprobate(indisponibile) până la încasarea creanțelor ori până la scadența lor contractuală.

Succesiunea operațiunilor de factoring este următoarea: primirea facturilor aderentului, gruparea facturilor aprobate și neaprobate, finanțarea facturilor aprobate, reținerea garanției de risc de încasare, încasarea comisioanelor, încasarea creanței, restituirea creanței, încasarea agio.

Contabilitatea operațiunilor de factoring este condusă cu ajutorul contului 20112 „Factoring cu recurs”, care are funcția contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea nominală a creanțelor mobilizate, în corespondență cu conturile:

25211 „Conturi de factoring disponibile”, în care se înregistrează facturile aprobate, disponibile pentru creditare imediată;

25212 „Conturi de factoring indisponibile”, în care se înregistrează valoarea facturilor neaprobate.

Se creditează cu valoarea nominală a creanțelor comerciale încasate, în corespondență cu conturile:

2511 „Conturi curente”

111 „Cont curent la BNR”

Soldul debitor reflectă valoarea nominală a creanțelor comerciale neîncasate.

Conturile de factoring 2521 „Conturi de factoring” reprezintă conturile deschise pe numele aderentului, adică conturi de datorii care se detaliază în două conturi de gradul II și anume:

=25211„Conturi de factoring disponibile”

=25212„Conturi de factoring indisponibile”

Aceste conturi au funcția contabilă de pasiv.

Se creditează cu valoarea nominală a facturilor aprobate și neaprobate, în corespondență cu contul 20112„Factoring”.

Se debitează cu finanțarea factoringului disponibil și cu a factoringului după încasarea creanței.

Operații economice:

se înregistrează achiziționarea facturilor la valoarea nominală, clasificate în facturi aprobate și facturi neaprobate

se înregistrează finanțarea factoringului disponibil și reținerea dobânzii, a comisionului și a unei garanții pentru riscul de neîncasare.

se înregistrează comisioanele și dobânzile reținute în avans din factoringul disponibil, eșalonate lunar la venituri.

se înregistrează restituirea garanției după încasarea creanței

se reflectă încasarea facturilor

se înregistrează creanțele neîncasate, care se trec în categoria celor restante sau îndoielnice

se înregistrează finanțarea aderentului după încasarea facturilor, reținându-se doar comisionul fără garanții și dobânzi.

se înregistrează facturile neaprobate, neîncasate sau refuzate la plată, care se restituie aderentului, iar la bancă se înregistrează ștornarea primirii facturilor.

3. Contabilitatea creditelor de trezorerie

Acest tip de credite se acordă clientelei nefinanciare pe termen scurt pentru acoperirea necesarului de lichidități privind activitatea de exploatare și alte necesități. Se cunosc următoarele categorii de credite:

-credite pentru vânzări cu plata în rate

-credite pentru finanțarea stocurilor

-credite pentru importuri

-credite pe bază de linii globale de credit

-avansuri temporare garantate cu certificate de depozite

-credite acordate persoanelor fizice

Pentru acordarea creditelor de trezorerie agenții economici trebuie să prezinte băncilor comerciale planul de trezorerie, care se întocmește pe baza balanțelor de verificare și a ultimului bilanț contabil, a programului de activitate și valorificare a producției potrivit contractelor și comenzilor de aprovizionare și desfacere.

De asemenea se analizează CASH FLOW-ul și B.V.C.-ul solicitantului de credite.

Pe baza analizei și verificării de către inspectori a planului de trezorerie se stabilește excedentul sau deficitul de trezorerie.

Excedentul reprezintă volumul de credite ce urmează a se rambursa eșalonat în cursul perioadei următoare.

Deficitul reprezintă volumul de credite noi de care poate beneficia agentul economic în perioada următoare.

Planul de trezorerie cuprinde:

I. Total (1-2-3+4) ––––––– sume(mii lei)

1.total activ din bilanț.

2.active circulante necreditabile (degradate) stabilite cu ocazia verificării garanției creditului.

3.stocuri și cheltuieli ce au fost creditate prin credite speciale.

4.cheltuieli necesare realizării producției programate (se iau din bugetul de venituri și cheltuieli-BVC).

II. Total (5+6+7-8-9+10) ––––––– sume(mii lei)

5.capital social vărsat

6.rezerve și alte finanțări

7.fonduri proprii

8.obligații de plată

9.credite de trezorerie și nerambursate

10.situații speciale-10 încasări prognozate a se realiza

III. Se stabilește:

1.Deficitul sau trezorerie negativă = I-II

2.Excedentul sau trezorerie pozitivă = II-III

Contabilitatea creditelor de trezorerie este condusă cu ajutorul contului 202 „Credite de trezorerie”, care se dezvoltă în conturi de gradul II și anume:

2021 – Credite de trezorerie

20211 – Utilizări din deschideri de credite permanente

20212 – Credit global de exploatare

20213 – Diferențe de rambursat legate de utilizarea cardurilor

20219 – Alte credite de trezorerie

2027 – Creanțe atașate

Contul 2027 „Creanțe atașate” este deschis pentru a evidenția dobânda calculată și care urmează a se încasa de către bancă.

Contul 2021 „Credite de trezorerie” este un cont de activ, care se debitează, de regulă, prin conturile:

2511 „Conturi curente”, când se acordă credite clientelei.

376 „Venituri înregistrate în avans”, când se acordă credite clientelei prin carduri.

Se creditează prin conturile:

2511 „Conturi curente”, cu rambursarea creditelor de trezorerie.

2811„Creanțe restante”, cu creditele nerambursate.

514 „Rezerva generală pentru riscul de credit”, cu sumele utilizate din rezerva general pentru riscul de credit.

Exemple de înregistrări contabile:

se înregistrează debitul de trezorerie acordat clientelei

se înregistrează comisionul încasat de bancă pentru creditul acordat

se înregistrează dobânzile calculate, neajunse la scadență

se înregistrează creditele scadente devenite restante

se înregistrează dobânzile la creditele restante

se înregistrează încasarea de către bancă a creditelor curente, restante și a dobânzilor aferente

Aplicație rezolvată:

1. Beneficiarul unei cambii (SC “X”) cu valoare nominală de 5.000 LEI și termen de scadență 30 iunie a.c. o prezintă băncii sale (sucursala Dolj a Băncii Transilvania) în vederea scontării pe data de 06 iunie a.c. Trasul cambiei (SC “Y”) are cont curent deschis la sucursala Dolj a BRD. Taxa scontului percepută de banca beneficiară a cambiei va recupera sumele de la tras (SC “Y”). banca percepe un comision de 15 LEI și o rată a scontului de 60% pe an.

Rezolvare:

Se evidențiază la sucursala Dolj a Băncii Transilvania valoarea nominală a cambiei scontate:

Se evidențiază reținerea taxei scontului și a comisionului de către sucursala Dolj a Băncii Transilvania:

calculul taxei scontului:

TS = (5.000 LEI * 24 * 60) / (360*100) = 200 LEI

evidența reținerii scontului și a comisionului:

se evidențiază scontul calculat, înregistrat la venituri în perioada următoare:

Se evidențiază încasarea cambiei la scadență:

evidența la sucursala Dolj a BRD:

se evidențiază reținerea comisionului:

se evidențiază plata efectivă a cambiei prin Casa de Compensație :

Se evidențiază încasarea cambiei de către sucursala Dolj a Băncii Transilvania:

2. SC “X” cu cont deschis la sucursala Dolj a BCR, posesoare a unei cambii cu valoarea nominală de 8.000 LEI, cu termen de scadență 30.12.a.c., o prezintă la banca sa pe 10.12.a.c. în vederea scontării. Banca scontează cambia și reține un comision de 2% din valoarea cambiei, iar dobânda percepută de bancă este de 60%. Trasul cambiei SC “Y” are cont deschis la sucursala Dolj a BRD.

Rezolvare:

Se evidențiază la sucursala Dolj a BCR valoarea nominală a cambiei scontate:

Se evidențiază reținerea taxei scontului și a comisionului de către sucursala Dolj a BCR:

calculul taxei scontului:

TS = (8.000 LEI * 20 * 60) / (360*100) = 267LEI

evidența reținerii scontului și a comisionului:

se evidențiază scontul calculat, înregistrat la venituri în perioada următoare:

Se evidențiază încasarea cambiei la scadență:

evidența la sucursala Dolj a BRD:

se evidențiază reținerea comisionului:

se evidențiază plata efectivă a cambiei prin Casa de Compensație :

Se evidențiază încasarea cambiei de către sucursala Dolj a Băncii Transilvania:

3. O societate comercială are cont deschis la BCR, Sucursala Gorj și la 1.04.200N înregistrează în cont 15.000 LEI În cursul lunii aprilie, unitatea operativă a băncii efectuează următoarele operațiuni ordonate de client:

1. pe 2.04.200N depune un ordin de plată în valoare de 8.900 LEI destinat unui partener cu cont la BRD-SMB, unde BCR-SMB are cont de corespondent:

2. pe 3.04.200N BCR-SMB acordă clientului ei un credit de trezorerie în valoare de 20.000 LEI, cu scadență peste 10 zile și o rată a dobânzii de 90%/an:

3. pe 5.04.200N banca încasează în numele societății comerciale un cec acceptat și compensat, în valoare de 30.000 LEI

4. pe 6.04.200N societatea comercială ridică din cont 17.500 LEI numerar, pe baza unui cec, în vederea plății salariilor:

5. pe 10.04.200N în baza unui contract de factoring inițiat în luna martie, banca virează în contul clientului suma de 2.700 LEI, reprezentând finanțarea la încasare:

6. pe 13.04.200N, societatea comercială rambursează creditul și achită dobânda aferentă:

D=(20.000*90*100)/(360*100)=500 LEI

7. pe 17.04.200N, societatea comercială depune două ordine de plată:

unul în valoare de 4.000 LEI destinat unui partener cu cont la BCR-Sibiu;

altul în valoare de 11.000 LEI, decontabil prin compensarea multilaterală și destinat unui client al Băncii Raiffeisen:

8. pe 18.04.200N BCR-SMB confirmă un ordin de plată în valoare de 41.000 LEI sosit la BCR-Cluj pe numele societății comerciale:

10. pe 26.04.200N, se achită o factură în sumă de 8.000 LEI, emisă de un furnizor cu cont la aceeași unitate bancară:

11. La sfârșitul lunii, banca efectuează calculul dobânzii în condițiile unei rate de dobândă la vedere de 20%/an.

Calculul dobânzii se face prin metoda directă, așa cum reiese din tabelul următor:

D =(81.300*20)/(360*100) = 445,17 LEI

12. Înregistrarea dobânzii aferentă contului curent al societății comerciale este:

4. Contabilitatea creditelor pentru export

Produsele bancare ce se acordă clientelei nefinanciare pentru finanțarea operațiunilor de comerț exterior îmbracă următoarele forme:

-credite pnetru import .

-credite pentru export

– alte credite pentru export.

Creditele de mobilizare a creanțelor pe termen scurt asupra străinătății se acordă exportatorilor sub forma plății creanțelor deținute de aceștia, asupra clienților străini din momentul exportului. Mobilizarea creanțelor se efectuează prin scontarea efectelor comerciale, astfel:

=cambii trase de exportator asupra băncii și acceptate de aceasta.

=bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul băncii și avalizate de aceasta (mobilizarea creanțelor prin aval).

Creditele furnizor se acordă exportatorilor rezidenți prin scontarea cambiilor trase de furnizorul exportator clientului importator sau de biletele la ordin subscrise de clientul importator.

Creditele cumpărător se acordă pe termen mediu și lung direct importatorilor nerezidenți. Acestea fac obiectul unei garanții de stat.

Contabilitatea creditelor de export este condusă cu ajutorul contului 204 „Credite pentru finanțarea operațiunilor de comerț exterior”, care se dezvoltă în două conturi de gradul II (2041 și 2042) și 2047„Creanțe atașate”, destinat reflectării dobânzilor neajunse la scadență.

Contul 204 „Credite pentru export” are funcția contabilă de activ.

Se debitează prin conturile:

-2511 „Conturi curente”, cu creditele acordate clienților pentru export.

-111 „Cont curent la BNR”,

-121 „Conturi de corespondent la bănci (nostro)”

-122 „Conturi de corespondent ale băncilor (loro)”, cu creditele acordate pentru export, pe baza efectelor de comerț scontate.

Se creditează prin debitul conturilor:

-111 „Cont curent la BNR”,

-121 „Conturi de corespondent la bănci (nostro)”

-122 „Conturi de corespondent ale băncilor (loro)”, cu creditele rambursate.

-2511 „Conturi curente”, cu creditele rambursate de clientela cu activitate de export.

-2811 „Creanțe restante”

-2821 „Creanțe îndoielnice”, cu creditele restante și îndoielnice.

-514 „Rezerva generală pentru riscul de credit”, cu sumele utilizate din rezerva generală pentru riscuri, pentru acoperirea creditelor de export.

Aplicație rezolvată:

Societatea comercială X ce are cont curent deschis la sucursala Gorj a BCR, solicită deschiderea unui acreditiv la dispoziția furnizorului, cu cont deschis la o bancă din străinătate, în valoare de 3.000 euro. Valoarea acreditivului este acoperită printr-un credit pentru import acordat de bancă. Rata dobânzii practicată de societatea bancară pentru creditul acordat este de 10% pe an. Creditul acordat este restituit după 20 zile. Cursul de schimb 1€=3,2 lei, la data valutei.

Să se prezinte înregistrările contabile referitore la creditul acordat.

Rezolvare:

Se evidențiază acordarea creditului pentru deschiderea acreditivului:

Se înregistrează dobânda cuvenită băncii:

D = = 16,67 €

Se înregistrează rambursarea creditului și încasarea dobânzii:

5. Contabilitatea creditelor pentru echipament

Acest tip de credite se acordă clientelei nefinanciare pe termen mediu și lung pentru finanțarea investițiilor productive (achiziții, construcții, amenajări) de natura imobilizărilor corporale de uz profesional și achiziții de imobilizări necorporale.

Contabilitatea creditelor pentru finanțarea stocurilor și pentruechipament se conduce cu ajutorul conturilor:

205 – Credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente

2051 – Credite pentru finanțarea stocurilor

2052 – Credite pentru echipamente

2057 – Creanțe atașate

Sunt conturi cu funcție contabilă de activ. Contului 205 – Credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente se debitează prin creditul conturilor 2511 și 111 la acordarea creditelor.

Se creditează prin: 2511 sau 111 cu creditele rambursate, 2811 și 2821 pentru creditele echipament, nerambursate la scadență sau îndoielnice, 514 – cu sumele utilizate din rezerva generală pentru riscul de credit, constituită din profitul net, pentru acoperirea pierderilor din credite.

Înregistrări contabile:

se înregistrează creditele pentru echipament acordate clienților

se înregistrează dobânda calculată și neajunsă la scadență

se înregistrează achitarea ratei scadente și a dobânzii

se înregistrează trecerea la restanță a creditelor nerambursate (credite în observație).

și

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Care sunt categoriile de credit ce se evidențiază de contabilitatea bancară?

……………………………………………………………………………………………………….

2. Ce sunt creanțele bancare și care este legătura lor cu operațiunile de creditare?

……………………………………………………………………………………………………….

3. Ce sunt creditele de trezorerie și cum se înregistrează angajarea și rambursarea lor în instituțiile de credit?

……………………………………………………………………………………………………….

Ce sunt creditele pentru export și cele pentru echipamente și cum se evidențiază mișcarea acestora în cadrul procesului bancar?

……………………………………………………………………………………………………….

TEMA 5

CONTABILITATEA CONTURILOR CURENTE

Conținut:

Tehnica deschiderii conturilor bancare;

Contabilitatea operațiunilor efectuate prin conturilor curente;

Contabilitatea operațiunilor efectuate cu ajutorul cardurilor;

Rezumat:

Instituțiile de credit evidențiează, în conturile curente, disponibilitățile clientelei și opetațiunile de încasări și de plăți, în lei sau valută, dispuse de titulari.

Prin parcurgerea acestei teme se însușesc cunoștințe despre deschiderea conturilor bancare. La deschiderea unui cont bancar trebuie cunoscute condițiile de afaceri pe care le oferă fiecare instituție de credit. Persoanele fizice și juridice care doresc să folosească produsele bancare oferite de bănci trebuie să prezinte o serie de documente din care să rezulte legitimarea și credibilitatea clientului respectiv.

Din conținutul temei propuse rezultă monografia contabilă a principalelor operațiuni efectuate prin contul curent cu ajutorul cardurilor sau prin alte instrumentele specifice domeniului bancar.

Atât operațiunile pasive cât și operațiunile active efectuate prin conturile curente sunt purtătoare de costuri. Costurile provin în primul rând din dobânda pe care instituțiile de credit o plătesc clientelei nebancare.

Conturile curente sunt purtătoare de dobândă la vedere care se calculează după metoda directă sau conform metodei în scară. Ambele au la bază principiul de calcul al dobânzii simple.

În urma calculului dobânzii poate rezulta:

Dobânda de plătit, care pentru bancă este o cheltuială, iar pentru client venit. Este dobânda care, la scadență se înscrie în creditul contului curent, sporind astfel disponibilul din cont;

Dobânda de încasat, care pentru bancă este venit, iar pentru client cheltuială. Este dobânda care, la scadență se înscrie în debitul contului curent, fiind aferentă creditului overdraft.

Obiective:

Parcurgerea temei propuse dezvoltă cunoștințe despre:

-deschiderea conturilor la instituțiile de credit;

-evidența operațiunilor efectuate prin conturilor curente;

-evidența operațiunilor efectuate cu ajutorul cardurilor;

Tehnica deschiderii conturilor bancare

Conturile solicitate de clienți, prin care se pot face încasări și plăți în numerar sau prin virament pot fi sub forma conturilor curente acoperite de disponibilități din surse proprii și conturi curente în care sunt virate sume provenite din activitatea de creditare a instituțiilor de credit.

Unitățile operative ale băncilor utilizează și alte categorii de conturi, cum sunt cele din afara bilanțului sau conturile în care se evidențiază operațiunile proprii ale activității bancare, pe care le dezvoltă în analitic conform aplicațiilor informatice stabilite.

Față de cele menționate mai sus, în condițiile unui sistem informațional bancar performant, pentru deschiderea conturilor clientelei bancare, specialistul bancar trebuie:

să identifice clientul în funcție codul fiscal și clasificarea stabilită în nomenclatorul clientelei;

să introducă în aplicație elemente de identificare a clientului inclusiv a codului statistic stabilit.

să stabilească structura sintetică și analitică a contului ș.a.

În acest context, deschiderea de cont, efectuată cu ajutorul unei aplicații informatice, implică mai întâi deschiderea partidei clientului, dacă acesta nu se regăsește în tabela CLIENȚI, sau în alt fișier sinonim.

În aplicația informatică trebuie să se regăsescă toate conturile bancare din activitatea unei unități operative și anume: conturi de bază și derivatele lor.

Trebuie menționat că, în primul rând, se deschid conturile de bază (conturi curente, conturi de depozite, credite curente etc.) și apoi cele derivate (creanțe atașate, datorii atașate, creanțe îndoielnice etc.). Conturile derivate utilizate pentru înregistrarea creanțelor, sau datoriilor atașate se deschid automat în momentul în care se deschid conturi pentru care se calculează dobânzi. Automat se deschide și codul IBAN (acleiim pentru International Bank Account Number). Codurile IBAN sunt generate de instituțiile de credit o dată cu stabilirea structurii conturile clienților.

Atât pentru conturile clientelei, cât și pentru conturile interne structura conturilor sintetice și analitice este aceeași:

*Sintetic BNR. Produsul Instituției de Credit – CIC. SECVENȚA/ROL*

Conturile sintetice sunt preluate din planul de conturi pentru societățile bancare elaborat de Banca Națională a României, la care se adaugă codul specific al băncii comerciale.

Produsul bancar este definit în funcție de necesitățile de informare și de raportare având în vedere felul, tipul, destinația, precum și procentul de dobândă (din condițiile de afaceri), modalitatea de calcul a dobânzii, ținând seama că la produsele destinate clientelei se asociază și procentul de dobândă.

Contul analitic este specificat prin codul de identificare atribuit clientului, secvența și valuta.

Codul de identificare al clientului, respectiv numărul de ordine existent în fișierul de clienți gestionat de fiecare unitate operativă a băncii, este alocat în mod automat și stabilirea acestuia precede orice deschidere de cont.

Secvența reprezintă numărul de ordine al produselor bancare de bază ale unui client. Secvența se generează automat, ținând seama de produsele de care beneficiază clientul respectiv, la baza cărora sta contracte sau convenții.

Lungimea conturilor contabile interne este variabilă, având în vedere structura acestora, astfel:

Sinteticul din planul de conturi pentru societățile bancare: 3-5 caractere;

Produsul stabilit de bancă (fel, tip, destinație, etc.): 1-4 caractere;

Codul de identificare al clientului (CIC): 1-6 caractere;

Secvența corespunzătoare produselor utilizate: 1-3 caractere;

Codul valutei: 3 caractere alfabetice.

Exemplu: contul curent în lei, al societății comerciale « SECȚIUNEA » S.A. TG-JIU, este: 2511.1-2378.1/ROL. Acest cont are o inportanță contabilă în sensul că se regăsește doar în contabilitate sintetică a instituțiilor de credit.

Pentru încasări și plăți în numerar sau prin virament, clienții instituțiilor de credit folosesc codul IBAN.

Așa cum am precizat după deschiderea contului curent unui client, prin aplicația informatică, în același timp, se generează codul IBAN care cuprinde în structura sa 24 de caractere.

Contul IBAN este un cont internațional de identificare a instituției de credit (a țării de origine) și a clientului.

Deci, structura codului IBAN, în cazul societății comerciale « SECȚIUNEA » S.A. TG-JIU este RO10RNCB2800000023780001.

Primele 2 caractere se referă la codul de țară al României (respectiv RO), următoarele 2 cifre reprezintă caractere de verificare a codului IBAN, cele 4 litere alfabetice identifică în mod unic instituția iar ultimele 16 caractere alfanumerice identifică în mod unic unitatea teritorială a instituției și contul clientului (CIC) de la unitatea operativă a băncii.

La organizarea contabilității bancare, managerii instituțiilor de credit trebuie să ia în considerare structura clientelei.

Astfel este necesar ca sistemul de informare internă al băncii să se bazeze pe o analiză riguroasă a clientelei, care reprezintă izvorul veniturilor bancare.

În acest context, potrivit clasificării agenților din economia națională, clientela bancară este împărțită în două grupe mari: rezidenți și nerezidenți, iar organizarea generală a contabilității are în vedere specificul operațiunilor bancare efectuate atât pentru rezidenți cât și pentru nerezidenți.

Rezidenții unei economii constau din totalitatea persoanelor fizice și juridice care au domiciliul și centrul de interes economic în teritoriul economic al țării, cum sunt persoanele fizice (gospodăriile familiale) și juridice: instituții publice, regiile autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale, asociațiile cluburile ligile și orice alte persoane juridice cu caracter lucrativ sau non profit, înregistrate sau autorizate să-și desfășoare activități în România.

În funcție de activitatea economică pe care o desfășoară, clientela rezidentă se poate clasifica în trei categorii, astfel:

clientelă bancară formată din banca centrală (BNR) și băncile comerciale;

clientelă financiară ce cuprinde: instituții financiare, altele decât băncile, societăți de valori mobiliare, societăți de bursă și alte societăți asimilate acestora, fonduri comune de investiții și organisme de plasament colectiv în valori mobiliare;

clientelă nefinanciară care este foarte diversificată și din care amintim: persoanele fizice care au calitatea de comerciant, își desfășurând o activitate pe cont propriu sau se află în relații speciale cu banca, și persoane juridice cuprinse în următoarele categorii: regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale, societăți de asigurare și capitalizare, societăți agricole, organizații cooperatiste, administrații private (organizații obștești), administrații publice și alte persoane juridice.

Atât societăților nefinanciare amintite, cât și persoanelor fizice, banca le atribuie un cod statistic pentru a fi ușor de identificat.

2. Contabilitatea operațiunilor efectuate prin conturile curente

Persoanele juridice și fizice ce solicită deschiderea conturilor curente la bănci și alte terțe persoane care intră în relații financiare cu banca au fost numite generic, clientelă bancară.

Conturile clientelei sunt cuprinse în grupa 25, în cadrul conturilor de gradul I, astfel:

251 – Conturi curente

2511 – Conturi curente

2517 – Creanțe și datorii atașate

25171 – Creanțe atașate

25172 – Datorii atașate

252 – Conturi de factoring

2521 – Conturi de factoring

2527 – Datorii atașate

253 – Conturi de depozite

2531 – Depozite la vedere

2532 – Depozite la termen

2533 – Depozite colaterale

25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive

25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garanție

25333 – Depozite pentru cecuri certificate

25334 – Depozite pentru ordine de plată cu scadență

25335 – Depozite pentru garanții gestionari

25336 – Alte depozite colaterale

2537 – Datorii atașate

254 – Certificate de depozit, carnete și librete de economii

2541 – Certificate de depozit

2542 – Carnete și librete de economii

2547 – Datorii atașate

Aceste conturi se dezvoltă în conturi de gradul –II- și gradul –III- după caz, iar dintre acestea 251 – « Conturi curente » cuprind atât conturi cu funcție contabilă de activ cât și cu funcție contabilă de pasiv. Toate celelalte conturi ale clientelei : 252 – Conturi de factoring, 253 – Conturi de depozite și 254 – Certificate de depozit, carnete și librete de economii au funcție contabilă de pasiv.

Deci, conturile curente sunt deschise clienților pentru efectuarea operațiunilor de încasări și plăți, în numerar și prin virament. Prezintă de regulă solduri creditoare din care pot fi trase sume, de către titularii de conturi, fără preaviz.

Contabilitatea acestor operațiuni se conduce cu ajutorul contului 251 „Conturi curente”

Contul 2511 "Conturi curente" este un cont bifuncțional.

Se creditează prin debitul conturilor care reflectă specificul operațiunii înregistrate, astfel :

în corespondență cu conturile din clasa 1, pentru încasări, viramente și depuneri de numerar de către clientelă;

în corespondență cu conturile din grupele 20, pentru creditele primite de clientelă și 24 pentru: credite acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune; rambursări de împrumuturi primite de către bancă pe baza valorilor date în pensiune clientelei;

în corespondență cu conturile din grupa 25 pentru depozitele diminuate sau lichidate, spre exemplu:

-2521 „Conturi de factoring” cu sumele puse la dispoziția clientului în cadrul operațiunilor de factoring, imediat, la încasarea creanțelor comerciale potrivit scadenței acestora sau la scadența stabilită cu clientul;

-2527 „Datorii atașate” pentru dobânzile platite de banca aferente operatiunilor de factoring;

-2627 „Datorii atașate” pentru dobânzi plătite de bancă aferente altor sume datorate;

– sau, în corespondență cu conturile de depozite (253) pentru operațiuni privind depozite ale clienților diminuate sau lichidate; și prin:

– 2541, sau 2542 – pentru depozite pe bază de certificate de depozit, carnete și librete de economii, diminuate sau lichidate;

– 2327, sau 2437, sau 2537, sau 2547, sau 25172 pentru dobânzile încasate de către clienți la conturile curente, pentru certificate de depozit, pentru carnete și librete de economii și pentru împrumuturi primite de la aceștia de către bancă;

– 2621 „Alte sume datorate” pentru încasări ale clientelei reprezentând plăți efectuate de bancă privind alte sume datorate;

în corespondență cu conturile din grupa 35 pentru sumele privind drepturile de personal, precum și sumele plătite clientelei în calitate de creditori și colaboratori diverși;

în corespondență cu conturile din grupa 41 cu valoarea tittlurilor cumpărate de la clientelă;

în corespondență cu conturile din grupa 47 cu sumele plătite clientelei din operațiuni de leasing și locație simplă;

în corespondență cu conturile din grupa 60, cu plăți pentru clientelă privind comisioane din operațiuni cu titluri, precum și plăți pentru cheltueli ale clienților provenind din operațiuni în afara bilanțului, cheltuieli cu mijloace de plată și alte cheltuieli cu prestații de servicii financiare;

în corespondență cu conturile din grupa 67 cu sumele plătite de bancă clientelei pentru cheltuieli excepționale.

Se debitează prin creditul următoarelor, principale, conturi:

-20111 sau, 20112 sau, sau 20119 – cu valoarea creanțelor comerciale încasate de către bancă;

-2021, sau 2031, sau 2041, sau 2051, sau 2052, sau 2061 – pentru credite de trezorerie, export, echipament, pentru bunuri, imobiliare, precum si alte credite rambursate de către clientelă;

-2531, sau 2532, sau 2533 – pentru depozitele constituite de clientelă;

– 2541, sau 2542 – depozite constituite de clientelă pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii;

-2511 – plăți efectuate de clientelă pentru clienții cu cont la aceeași bancă și alimentarea contului de cărți de plată al clientelei;

– 2617 – dobânzi plătite de clientelă aferente valorilor de recuperat;

-101 – ridicări de numerar de către clientelă;

-2611 – sume plătite de clientelă privind valorile de recuperat;

-2811, sau 2812, sau 2817, sau 2821, sau 2822, sau 2827 – cu rambursări de creanțe și dobânzi restante, precum și de creanțe, și dobânzi îndoielnice;

– 367 – cu retrageri de numerar de către clientela deținătoare de cărți de plată;

-3721 – cumpărări de devize de la clientelă, scont, dobânzi și comisioane percepute; rambursări de credite în devize acordate clientelei, în contrapartida valorilor primite în pensiune și restituite acesteia; împrumuturi primite în devize de la clientelă, în contrapartida valorilor în lei date în pensiune acesteia; alte sume în devize încasate de la clientelă reprezentând creanțe;

-3722 – contravaloarea în lei a devizelor și a cecurilor de călătorie în devize, vândute clientelei; contravaloarea în lei a valorilor în devize primite în pensiune și restituite, în contrapartida creditelor în lei rambursate de către clientelă; contravaloarea în lei a valorilor în devize date în pensiune clientelei, în contrapartidă împrumuturilor în lei primite de la aceasta;

-7077 – sumele încasate de la clientelă reprezentând venituri din alte angajamente date;

-7083 – sumele încasate de la clientelă reprezentând comisioane din activități de asistență și de consultanță;

-7085 – sumele încasate de la clientelă reprezentând venituri privind mijloace de plată;

-7499 -sumele încasate de la clientelă reprezentând venituri diverse de exploatare;

– 7033 – dividende încasate aferente titlurilor de plasament cu venit variabil;

-70712 – comisioane încasate de la clientelă privind angajamente de finanțare date;

-70722 – comisioane încasate de la clientelă privind angajamente de garanție date;

-777 – sumele încasate de la clientelă reprezentând alte venituri excepționale;

-7029, sau 7039, sau 7069 – comisioane plătite de clientelă aferente operațiunilor de scontare a efectelor de comerț și de curtaj la operațiunile de pensiune, comisioane pentru operațiunile de factoring indisponibil, comisioane și speze pentru operațiuni de acceptare, amânare, avizare, efectuarea de reclamații, returnarea documentelor neplătite, operări în conturi și efectuarea de decontări rapide, comisioane pentru operațiuni cu titluri, precum și comisioane pentru operațiuni de schimb și arbitraj și cecuri de călătorie;

-7053 – sumele încasate de la clientelă reprezentând dividende și venituri asimilate.

Soldul creditor al contului reprezintă disponibilitățile bănești ale clientelei în contul curent;

Soldul debitor al contului reprezintă descoperiri de cont neautorizate (după caz se comunică, CIP).

Până în momentul scadenței dobânda aferentă contului curent se evidențiază cu ajutorul contului 2517 “Creanțe și datorii atașate”.Este un cont bifuncțional care se dezvoltă în sintetice de gradul al III- lea în:

25171 “Creanțe atașate” – cont de activ care evidențiază dobânda calculată și nejunsă la scadență aferentă soldului debitor al contului curent;

25172 “Datorii atașate” – cont de pasiv care ține evidența dobânzii calculate și nejunse la scadență, aferente soldului creditor al contului curent.

Dobânda reprezintă principala sursă de venit al băncii, dar și o importantă cheltuială. În cazul dobânziilor aferente conturilor curente, conturile de venit și respectiv cheltuială care o înregistrează sunt următoarele:

7024 “Dobănzi de la conturi curente debitoare” – evidențiază dobânda de încasat aferentă soldului debitor al contului curent;

6024 ”Dobânzi la conturi curente” – evidențiază dobânda de plătit aferentă soldului creditor al contului curent.

Conturile curente deschise clientelei bancare se închid la cererea acestei sau ca urmare a nefolosirii conturilor pe o anumită perioadă de timp care a fost stabilită prin convenția încheiată dintre cele două părți.

Aplicație rezolvata:

O instituție de credit atrage de la populație disponibilități bănești în valoare de 120.000 lei, prin constituirea de depozite pe o perioadă de 3 luni în valoare de 80.000 lei cu o rată a dobânzii de 6,5% pe an, și prin vânzarea de certificate de depozit a căror dobândă lunară este de 217 lei. După 3 luni depozitul este lichidat și se percepe un comision de 1% din valoarea retrasă, iar certificatele sunt răscumpărate.

Înregistrările contabile sunt:

1. Se înregistrează atragerea disponibilităților bnești:

2. Se înregistrează dobânda calculată și neajunsă la scadență:

– pentru depozite:

D = (80.000*30*6,5)/36000 = 433,33

Dobânda totală = 433,33 * 3 = 1.300 lei

– pentru certificatele de depozit:

3. Se înregistrează comisionul pentru lichidarea depozitului:

C = (Valoarea inițială a depozitului + Dobânda)*1/100 = (80.000+1.300) * 0,01 = 813

4. Se înregistrează lichidarea depozitului și răscumpărarea certificatelor:

3. Contabilitatea operațiunilor efectuate cu ajutorul cardurilor

Cardul este un instrument de plată fără numerar prin care titularul poate achita contravaloarea unor bunuri sau servicii către persoane abilitate să accepte cardurile prezentate, precum și o carte de plată cu ajutorul căreia se pot obține lichidități în lei sau valută de la o anumită bancă. Sistemul informațional privind circuitul cardurilor este organizat la nivel național și internațional conform procedurilor cunoscute.

În modul cel mai simplu de utilizare, sistemul electleiic de eliberare a numerarului conține verigile:

a) C.D. –Cash Dispenser

A.T.M. –Ghișeu automat de bancă

Cash Dispenser este un dispozitiv electromecanic care permite retragerea de numerar sub formă de bancnotă și monedă.

Ghișeu automat de bancă (A.T.M.) este un dispozitiv electromecanic care pe lângă faptul că permite retragerea de numerar mai permite participarea posesorului de card la alte servicii și anume:

solicitarea de informații privind situația contului personal

transferul de sume în alte conturi

Utilizarea prin A.T.M. presupune parcurgerea etapelor:

introducerea cardului și tastarea numărului personal(PIN)

introducerea prin tastare a datelor cerute și confirmarea acțiunii sau sumei cerute

primirea unei chitanțe justificative

restituirea cărții de plată

Contabilitatea operațiunilor privind retragerea de numerar cu carduri se conduce cu ajutorul conturilor:

101 „Casa”;

102 „Numerar în ATM-uri și ASV-uri”

367 „Alte stocuri și asimilate”

Contul 367 „Alte stocuri și asimilate” are funcția contabilă de activ și reflectă fluxurile de numerar.

Se debitează cu depunerile de numerar în automatele bancare.

Se creditează cu retragerile de numerar din automatele bancare.

Soldul creditor reflectă faptul că automatele bancare sunt încărcate cu numerar.

Înregistrări contabile:

* O instituție de credit înregistrează alimentarea contului de cărți de plată al unui client, pe baza numerarului depus sau a disponibilităților din contul curent

se reflectă încasarea prețului cardului și a comisionului de eliberare a cărții de plată

se reflectă alimentarea ghișeului automat de bancă (ATM)

se reflectă retragerile de numerar de la ghișeul automat de bancă de către clientul băncii

se reflectă retragerile de numerar de la ghișeul automat de bancă de către clientul altei bănci

-concomitent se reflectă decontarea prin casa de compensație

Aplicație rezolvată:

Clientul “X” pe baza disponibilului său din contul curent deschis la sucursala Dolj a BCR solicită băncii sale deschiderea și alimentarea contului cărți de plată, în sumă de 11.500 LEI. Achitarea prețului cărții de plată inclusiv TVA se face în numerar (11,9 LEI), iar comisionul de eliberare a cărții de plată este de 0,05 % din suma cu care s-a alimentat contul “cărți de plată”. După 24 de zile de la deschiderea contului “cărți de plată” clientul retrage numerar de la ghișeul automat de bancă al sucursalei Constanța a BRD în valoare de 450 LEI ATM-ul sucursalei Dolj a BCR este alimentat cu suma de 6.000 lei. Dobânda percepută de bancă pentru disponibilul din contul “cărți de plată” este de 30% pe an.

Rezolvare:

Evidența operațiilor de alimentare a contului “cărți de plată” și a ATM-ului:

alimentarea contului “cărți de plată” a clientului:

încasarea prețului cărții de plată:

reținerea comisionului de eliberare a “cărți de plată”:

alimentarea ATM-ului, la sucursala Dolj a BCR:

Evidența operațiunilor de retragere a numerarului cu ajutorul cărților de plată:

diminuarea numerarului din ATM la sucursala Constanța a BRD:

se înregistrează recepția avizului de retragere sosit prin Casa de Compensații, rezultând retrageri de numerar de la ATM-ul altei bănci (evidența la sucursala Dolj a BCR):

concomitent se diminuează contul de “cărți de plată” al clientului, deschis la sucursala Dolj a BCR:

se evidențiază recepția fondurilor prin Casa de Compensații de către sucursala Constanța a BRD:

Se calculează și se evidențiază dobânda cuvenită pe perioada cât clientul nu a efectuat nici o operație în contul “cărți de plată”:

D= (11.500 LEI * 24 * 30) / 36000 = 230 LEI

Se evidențiază plata dobânzii de către bancă:

TEST DE AUTOEVALUARE

Explicați care este diferența dintre persoanele fizice (sau juridice) rezidente și nerezidente care solicită deschiderea conturilor curente la o instituție de credit;

……………………………………………………………………………………………………….

2. Care sunt etapele ce trebuie respectate de specialistul bancar, pentru deschiderea unui cont curent? ……………………………………………………………………………………………………….

Exemplificați structura unui cont curent la o instituție de credit și care este importanța codului IBAN. ……………………………………………………………………………………………………….

Care sunt principalele articole contabile privind operațiunile cu carduri?

……………………………………………………………………………………………………….

5. Ce este dobânda și cum influențează aceasta costurile bancare? ……………………………………………………………………………………………………….

TEMA 6

CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR CU TITLURI

Conținut:

Contabilitatea titlurilor de tranzacție;

Contabilitatea titlurilor de plasament;

Contabilitatea titlurilor de investiții;

Contabilitatea datoriilor constituite prin emisiunea de titluri.

Rezumat:

Operațiunile cu titluri sunt în creștere pe piețele monetare și bursiere și sunt determinate de interesul persoanelor fizice și juridice pentru câștiguri mari, cu eforturi comerciale mici.

În sfera economică a titlurilor sunt cuprinse o serie de instrumente cum sunt: acțiunile, obligațiunile, bonurile de tezaur, bonuri de casă, certificate de trezorerie, instrumente ale pieței monetare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, contracte futures financiare inclusiv contracte similare cu decontare finală în fonduri, contracte foward pe rata dobânzii, swapuri pe rata dobânzii, pe curs de schimb și pe acțiuni. În contabilitatea bancară titlurile sunt grupate în funcție de modul de interferență cu procesul bancar și se regăsesc în:

– titlurile tranzacționabile (titluri de tranzacție, titluri de plasament și titluri de investiții) care sunt evidențiate cu ajutorul conturilor din clasa a-III-a “Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse”.

– titluri imobilizate (părți în societățile comerciale legate, titluri de participare și titluri ale activității de portofoliu) care sunt evidențiate cu ajutorul conturilor din clasa a-IV-a “Valori imobilizate”.

Obiective:

Însușirea materiei următoare dezvoltă o cunoaștere mai bună despre:

forma sub care se prezintă titlurile în activitatea bancară

modalități prin care banca poate atrage resurse de pe piețele de capital prin emisiunea de titluri

1. Contabilitatea titlurilor de tranzacție

Înregistrarea cesiunii titlurilor de tranzacție se se face la prețul de vânzare, iar diferențele între prețul de înregistrare și prețul de vânzare (cesiune) al acestora se consemnează în conturile de venituri sau cheltuieli, după caz.

Contabilizarea operațiunilor se realizează cu ajutorul contului 302 „Titluri de tranzacție” care cuprinde conturile de gradul -II-: 3021 „Titluri de tranzacție”, 3025 „Titluri date cu împrumut”, 3026 „Titluri luate cu împrumut”, 3027 „Datorii privind titlurile”.

Fiecare din primele trei conturi sintetice de gradul II se detaliază în câte patru conturi sintetice de gradul III în funcție de natura titlurilor, adică: efecte publice și asimilate; obligațiuni și alte valori cu venit fix; acțiuni și alte titluri cu venit variabil; acțiuni proprii.

Contul 3021 „Titluri de tranzacție” este un cont de activ. Se debitează cu valoarea de intrare a titlurilor provenite din cumpărări, formată din prețul de achiziție și cheltuielile aferente. Se creditează cu valoarea titlurilor de tranzacție vândute. Titluri de tranzacție se pot cumpăra pe cont propriu cu plata din contul curent, sau se pot cumpăra prin societățile de bursă, plata urmând să se efectueze ulterior livrării.

Exemple de înregistrări:

A) În cazul când se înregistrează achiziția titlurilor de tranzacție cu un decalaj între data cumpărării și data primirii efective a titlurilor:

-se evidețiază angajamentul de cumpărare a titlurilor de tranzacție:

-se evidențiază reevaluarea acestor titluri:

în cazul diferențelor favorabile:

b) în cazul diferențelor nefavorabile:

-se înregistrează achiziția de titluri de tranzacție, în conturile de bilanț:

-se înregistrează, totodată, diferențele favorabile

-și, în cazul diferențelor nefavorabile:

– se înregistrează închiderea conturilor din afara bilanțului

-se înregistrează reevaluarea titlurilor de tranzacție cumpărate și primite, în funcție de cursul acestora pe piață:

a)- în cazul diferențelor favorabile

b)- în cazul diferențelor nefavorabile:

B) În cazul când, se cumpără titluri de tranzacție pentru care nu există decalaj între data cumpărării și data livrării:

-se înregistrează achiziția de titluri de tranzacție

-se înregistrează diferența favorabilă sau nefavorabilă dintre valoarea titlurilor de tranzacție stabilită în funcție de cursul pe piață și valoarea de achiziție a acestora:

a) în cazul diferențelor favorabile:

în cazul diferențelor nefavorabile:

C) În cazul când, se vând titluri de tranzacție pentru care există decalaj între data vânzării și data livrării efective a titlurilor.

-se înregistrează angajamentul de vânzare a titlurilor de tranzacție:

-se efectuează reevaluarea acestor titluri de tranzacție

a) în cazul diferențelor favorabile se înregistrează:

b)în cazul diferențelor nefavorabile:

c) concomitent se evidențiază diferențele favorabile sau nefavorabile din reevaluarea titlurilor de tranzacție vândute și încă nelivrate (diferența dintre valoarea titlurilor de tranzacție stabilită în funcție de cursul pe piață și prețul de vânzare):

-în cazul diferențelor favorabile:

-în cazul diferențelor nefavorabile:

– se înregistrează vânzarea titlurilor de tranzacție prin bursă:

-se înregistrează închiderea diferențelor rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacție, la livrarea efectivă a acestora:

în cazul diferențelor favorabile:

în cazul diferențelor nefavorabile:

-concomitent se închid conturile din afara bilanțului:

D) În cazul când, se vând titluri de tranzacție pentru care nu există decalaj între data vânzării și data livrării efective a titlurilor:

-se înregistrează vânzarea de titluri de tranzacție, cazul când prețul de vânzare este mai mare decât prețul de înregistrare (diferență favorabilă):

-se înregistrează vânzarea de titluri de tranzacție, cazul când prețul de vânzare este mai mic decât prețul de înregistrare (diferență nefavorabilă):

E) Analizând portofoliul titlurilor de tranzacție, bancile hotărăsc trecerea acestora, în titluri de plasament sau de investiții.

În contabilitate aceste operațiuni se evidențiază astfel:

F) În cadrul relațiilor contractuale dintre bănci și terțe persoane titlurile de tranzacție se dau cu împrumut sau sunt luate cu împrumut și se evidențiază astfel:

1. Titluri de tranzacție luate cu împrumut:

-se înregistrează în conturi în afara bilanțului angajamentele de garanție date:

se înregistrează valoarea titlurilor de tranzacție primite:

se reevaluează titlurile luate cu împrumut și se constată:

-diferențe favorabile, care se înregistrează ca venituri:

-diferențe nefavorabile, care se înregistrează la cheltuieli:

se înregistrează dobânda cuvenită titlurilor de tranzacție primite

se înregistrează plata dobânzii aferente titlurilor luate cu împrumut:

e) se înregistrează restituirea titlurile de tranzacție împrumutate:

și concomitent:

2. Titluri de tranzacție date cu împrumut

-se înregistrează valoarea titlurilor de tranzacție date cu împrumut:

– se înregistrează reevaluarea titlurilor de tranzacție date cu împrumut:

a) diferențele favorabile se înregistrează ca venituri

b) diferențele nefavorabile se înregistrează la cheltuieli

– se înregistrează dobânda titlurilor date cu împrumut

– se înregistrează primirea titlurilor date cu împrumut

se înregistrează încasarea dobânzii cuvenite:

Contabilitatea titlurilor de plasament

Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achiziționate cu intenția de a le deține o perioadă mai mare de șase luni, dar fără ca această deținere să implice o conservare până la scadența lor. În categoria titlurilor de plasament se includ titlurile cu venit fix, precum și titlurile cu venit variabil, de aceeași natură cu titlurile de tranzacție.

Evaluarea titlurilor de plasament se efectuează la cumpărare, la vânzare și la inventarierea dispusă de conducerea băncii. Periodic, de regulă lunar, are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pieței.

Dacă apar diferențe, acestea vor fi înregistrate diferit:

– diferențele favorabile nu se înregistrează și nici nu folosesc la compensarea diferențelor nefavorabile înregistrate de alte titluri ;

– diferențele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere.

Valoarea de intrare a titlurilor de plasament cumpărate este formată din prețul de achiziție, exclusiv cheltuielile de achiziție și dobânzile calculate pentru perioada scursă în cazul titlurilor de plasament cu venit fix.

La procurarea titlurilor de plasament se înregistrează în conturile de cheltuieli corespunzătoare comisioanele, curtajele și alte cheltuieli similare, iar dobânda sau cuponul calculat pentru perioada scursă în cazul titlurilor de plasament cu venit fix se înregistrează concomitent cu înregistrarea valorii titlului, în contul 3037 “Creanțe atașate”. Valoarea de intrare pentru titlurile de plasament care provin din portofoliul titlurilor de tranzacție se înregistrează la cursul din ziua transferului, deci la prețul pieței.

Valoarea de cesiune a titlurilor de plasament vândute din portofoliul băncii este egală cu prețul de cesiune (de vânzare), în care nu se includ cheltuielile cu vânzarea. Prin urmare, între valoarea de înregistrare contabilă și prețul de cesiune al titlurilor de plasament cedate apar diferențe favorabile sau nefavorabile, care se înregistrează la venituri, respectiv la cheltuieli.

La inventariere, tilurile de plasament se evaluează la prețul pieței, în funcție de cotarea sau necotarea titlului. Valoarea de inventar a titlurilor cotate se stabilește pe baza cursului cel mai recent, iar a celor necotate se stabilește în funcție de valoarea probabilă de negociere.

Operațiunile cu aceste titluri se contabilizează cu ajutorul contului 303 „Titluri de plasament” care cuprinde conturile de gradul II, simbolizate:

-3031 „Titluri de plasament”;

-3035 „Titluri date cu împrumut”;

-3036 „Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament”,

-3037 „Creanțe atașate”.

Contul 3031 „Titluri de plasament” este un cont de activ și se debitează la achiziția titlurilor sau reclasarea lor. Se creditează la vânzarea lor sau la transferul lor către alte categorii de titluri.

Contul 3035 „Titluri date cu împrumut” are funcția contabilă de activ. Se debitează la împrumutul titlurilor către terțe persoane și se creditează la restituirea acestora. Dobânzile de încasat aferente operațiunilor cu titlurile menționate se contabilizează cu ajutorul contului 3037 „Creanțe atașate”.

Cele trei conturi prezentate au o caracteristică comună, exprimată prin faptul că, se dezvoltă în patru conturi de gradul III, după natura titlurilor ce sunt înregistrate (efecte publice, obligațiuni, acțiuni, acțiuni proprii).

Exemple de înregistrări:

Se înregistrează cumpărarea titlurilor de plasament de natura acțiunilor:

-se evidențiază extrabilanțier emiterea ordinului de cumpărare a unui pachet de acțiuni

-se efectuează achiziția în proprietatea băncii a acțiunilor:

– se achită societății de bursă contravaloarea acțiunilor

și concomitent se evidențiază

-se constituie provizioane pentru deprecierea eventuală a titlurilor de plasament

-se evidențiază încasarea dividendelor:

Pentru vânzarea titlurilor de plasament de natura acțiunilor:

-se evidențiază extrabilanțier emiterea ordinului de vânzare a unui pachet de acțiuni

În cazul când, prețul de vânzare este mai mare decât prețul de achiziție:

se înregistrează cheltuielile de vânzare a acțiunilor

2. concomitent se înregistrează:

Prețul de vânzare este mai mic decât prețul de achiziție

se înregistrează cheltuielile de vânzare a acțiunilor:

2. concomitent se înregistrează:

În măsura în care deprecierile titlurilor de plasament nu se materializează se înregistrează anulările sau diminuările de provizioane

Pentru cumpărarea titlurilor de plasament de natura obligațiunilor se efectuează înregistrările următoare:

– Extrabilanțier se evidențiază ordinul de cumpărare a unui pachet de obligațiuni

se înregistrează achiziția obligațiunilor:

concomitent se înregistrează :

se achită contravaloarea obligațiunilor:

se înregistrează valoarea dobânzii calculate :

se înregistrează încasarea dobânzilor (inclusiv a cupoaneelor înregistrate la achiziție):

Pentru vânzarea titlurilor de plasament de natura obligațiunilor

-se emite ordinul de vânzare a obligațiunilor:

La înregistrarea valorii obligațiunilor vândute sunt două situații:.

Când prețul de vânzare este mai mare decât prețul de achiziție:

se înregistrează încasarea obligațiunilor:

se înregistrează cheltuielile de vânzare a obligațiunilor:

se înregistrează provizioane pentru deprecierea unei obligațiuni :

se înregistrează anularea sau diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea unei obligațiuni:

Când prețul de vânzare este mai mic decât prețul de achiziție, apar diferențe nefavorabile, care se evidențiază astfel:

În cazul când titlurile de plasament se dau sau pot fi luate cu împrumut, operațiunile respective se reflectă în contabiltatea ambelor bănci astfel:

în contabilitatea băncii împrumutate:

-se înregistrează angajamentele de garanție date (obligația):

-se înregistrează valoarea titlurilor luate cu împrumut:

-se înregistrează reevaluarea titlurilor luate cu împrumut:

a) în cazul diferențelor favorabile:

b) în cazul diferențelor nefavorabile:

-se înregistrează dobânda cuvenită a fi plătită lunar la titlurile luate cu împrumut:

– se achită dobânda la titlurile luate cu împrumut:

-se înregistrează restituirea titlurilor de plasament luate cu împrumut:

și concomitent se înregistrează:

în contabilitatea băncii împrumutătoare :

-se înregistrează angajamente de garanție primite:

-se înregistrează titlurile de plasament date cu împrumut:

-se înregistrează dobânda pentru titlurile de plasament date cu împrumut:

-se înregistrează primirea titlurilor de plasament date cu împrumut:

-se înregistrează încasarea dobânzi aferente acestor titluri:

3. Contabilitatea titlurilor de investiții

Titlurile de investiții sunt titluri cu venit fix care au fost achiziționate cu intenția de a fi deținute de o manieră durabilă, în principiu până la scadență. În această categorie intră: obligațiuni, efecte publice și alte titluri cu venit fix.

În contabilitate titlurile de învestiții se înregistrează la valoarea de achiziție formată din prețul de cumpărare, fără cheltuielile de achiziție, care se reflectă distinct în conturile de cheltuieli, și dobânda (cuponul calculat) pentru perioada scursă, ce se înregistrează concomitent în contul de creanțe atașate.

Există situații când prețul de achiziție al titlului este superior prețului de rambursare. Această diferență trebuie amortizată pe durata rămasă de viață a titlului pe seama cheltuielilor. Atunci când prețul de achiziție este mai mic decât prețul de rambursare, diferența (decontarea) se eșalonează, prorata temporis, pe perioada rămasă de parcurs, pe seama veniturilor.

Primele aferente titlurilor de investiții nu se înregistrează în contabilitate separat, acestea fiind incluse în prețul de cumpărare.

Titlurile de investiții care provin prin transferul în portofoliul titlurilor de plasament se înregistrează la valoarea de achiziție.

Titlurile de investiții care provin din transferul titlurilor de tranzacție se înregistrează în contabilitate la cursul pieței (data valute).

La sfârșitul fiecărei luni se face evaluarea titlurilor de investiții și se stabilesc diferențele.Atât diferențele favorabile (valoarea contabilă mai mare decât prețul pieței), cât și diferențele nefavorabile (valoarea contabilă este mai mică decât prețul pieței), nu se înregistrează în contabilitate. În situații deosebite (de excepție: vânzare fortuită, risc de faliment al emitentului) se pot constitui provizioane.

O situație aparte o constituie titlurile de investiții exprimate în devize care rămân înregistrate la costul lor de origine (istoric) și se reevaluează la cursul de schimb (data valute), iar diferențele care apar sunt diferențe din reevaluarea portofoliului de titluri de investiții și se reflectă în conturi de diferențe de conversie.

Ieșirea (clasarea) titlurilor de investiții din portofoliul băncii, are loc în general în condițiile existenței resurselor sau acordurilor de refinanțare a căror durată și valoare este cel puțin egală cu cea a titlurilor de investiții deținute. În acest caz, banca va constitui provizioane pentru deprecierea titlurile de investiții care se înregistrează la venituri. Dobânzile calculate și neajunse la scadență, aferente titlurilor de investiții se înregistrează lunar în contul de creanțe atașate prin cont de venituri corespondent.

În contabilitatea băncii operațiunile cu titlurile de investiții se evidențiază cu ajutorul contului 3041 „Titluri de investiții” care este un cont de activ.

Acesta se debitează cu valoarea titlurilor de investiții intrate în patrimoniu și se creditează cu valoarea titlurilor vândute, transferate spre alte categorii de titluri sau date cu împrumut. Dobânda de încasat aferentă acestor titluri se înregistrează cu ajutorul contului 3047 „Creanțe atașate”. Titlurile date cu împrumut se evidențiază în debitul contului 3045 „Titluri date cu împrumut”, iar restituirea lor în creditul aceluiași cont.

Aceste conturi se dezvoltă în conturi de gradul III, pentru evidențierea analitică a efectelor publice și a obligațiunilor.

Exemple de înregistrări:

Pentru achiziția titlurilor de investiții:

se înregistrează angajamentele de cumpărare a titlurilor de investiții

se înregistrează cumpărarea titlurilor de investiții, cu dobândă scursă

se înregistrează achitarea contravalorii acestora

și concomitent se înregistrează stingerea angajamentului :

se înregistrează dobânda calculată și neajunsă la scadență:

se înregistrează diferența nefavorabilă între prețul de achiziție și prețul de rambursare pentru perioada reziduală a titlurilor:

se înregistrează veniturile din prime reprezentând diferența favorabilă între prețul de achiziție și prețul de rambursare, pe perioada reziduală a titlurilor:

se înregistrează încasarea dobânzilor cuvenite:

se înregistrează rambursarea titlurile de investiții:

În cazul vânzării titlurilor de investiții

se înregistrează angajamentele de vânzare:

se înregistrează vânzarea efectivă a acestora, prin bursă:

se înregistrează încasarea acestora:

se înregistrează stingerea angajamentelor de vânzare:

În cazul titlurilor de investiții date și primite cu împrumut:

se înregistrează angajamentele de garanție primite:

se înregistrează titlurile de investiții date cu împrumut:

se înregistrează dobânda la titlurile de investiții date cu împrumut

se înregistrează restituirea titlurilor de investiții date cu împrumut:

se înregistrează încasarea dobânzilor aferente titlurilor de investiții date cu împrumut:

4. Contabilitatea datoriilor constituite prin emisiunea de titluri

Emisiunea de titluri reprezintă o modalitate de împrumut prin care banca poate atrage resurse de pe piețele de capital. În funcție de necesități și de categoria de titluri emise, banca poate să obțină lichidități pe termen scurt, mediu sau lung.

Pe baza emisiunii de titluri societatea bancară își asigură lichiditățile pe termen scurt, mediu și lung.

Contabilitatea operațiilor privind emiterea de titluri se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 32 – Datorii privind titluri.

321 – Titluri de piață interbancară

3211 – Titluri de piață interbancară

3217 – Datorii atașate

322 – Titluri de creanțe negociabile

3221 – Titluri de creanțe negociabile

3227 – Datorii atașate

325 – Obligațiuni

3251 – Obligațiuni

3257 – Datorii atașate

326 – Alte datorii constituite prin titluri

3261 – Alte datorii constituite prin titluri

3267 – Datorii atașate

– împrumuturi primite pe bază de certificate interbancare, bilete la ordin negociabile, bilete ipotecare, emise și negociabile pe piața interbancară;

3221 – împrumuturile primite pe bază de certificate de depozit, bilete de trezorerie și alte titluri negociabile emise, de regulă pe termen scurt și mijlociu;

3251 – împrumuturi primate pe bază de obligațiuni emise, de regulă pe termen mijlociu și lung;

3261 – alte împrumuturi primite pe baza titlurilor emise;

3217 , 3267, 3227, 3257 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente titlurilor de piață interbancară, de creanțe negociabile, obligațiunilor, și altor titluri.

Conturile din grupa 32 au funcție contabilă de pasiv ce se creditează la emiterea titlurilor și se debitează la rambursarea lor, de obicei în contrapartidă cu un cont de trezorerie.

Valoarea la care se înregistrează cheltuielile de emisiune sunt cuprinse pe conturile de cheltuieli aferente unui singur exercițiu sau pot fi eșalonate cu ajutorul contului 3749 „ Alte cheltuieli de repartizat” pe mai multe exerciții.

Dobânzile aferente se înregistrează în conturile de datorii atașate: 3217, 3227, 3257, 3267. Dobânzile titlurilor plătite în avans se înregistrează în contul 375 „Cheltuieli înregistrate în avans”.

Primele de emisiune a acestor titluri se înregistrează în contul 374 „Cheltuieli de repartizat”, iar subscrierea unor titluri fără a fi plătite se înregistrează în contul 3556 „Alți debitori diverși”.

Subscrierea titlurilor se înregistrează și în conturile extrabilanțiere la prețul de achiziție. Împrumuturile primite pe baza titlurilor emise se înregistrează în conturile de datorii constituite prin titluri, la valoarea de rambursare.

În unele cazuri băncile emit obligațiuni convertibile în acțiuni. Posesori acestora au dreptul ca, în cadrul unui termen fixat prin contractul de emisiune să-și exercite opțiunea de convertire a obligațiunilor în acțiuni. Prima de conversie apare ca diferență între valoarea nominală a acțiunilor și valoarea de rambursare a obligațiunilor.

Pe baza facturilor remise spre încasare de clientelă, societățile bancare pot să emită bilete la ordin, care reprezintă contrapartida creanțelor preluate care se trec pe contul 3261“Alte datorii constituite prin titluri”.

Tranzacțiile cu titluri sunt contabilizate prin conturi distincte deschise pe numele societăților de valori mobiliare, care intermediază operațiunile respective.

Exemple de înregistrări:

Se înregistrează emisiunea de titluri pe piața interbancară și de creanțe negociabile:

– împrumuturile primite de bancă pe baza titlurilor emise la subscriere:

– se înregistrează dobânda datorată (cuponul):

se înregistrează plata dobânzilor aferente:

– se rambursează împrumutul primit pe baza titlurilor emise:

– se înregistrează răscumpărarea sau rambursarea anticipată a titlurilor emise:

– se înregistrează anularea titlurilor răscumpărate sau rambursate anticipat:

Se înregistrează emisiunea obligațiunilor, astfel:

pe baza evidenței documentelor emise la subscriere:

– se primesc împrumuturile pe baza obligațiunilor emise la vărsare:

– se înregistrează dobânda datorată:

– se înregistrează plata dobânzilor aferente:

se înregistrează amortizarea primelor de emisiune și de rambursare:

– se înregistrează rambursarea împrumutului primit pe baza obligațiunilor emise:

– răscumpărarea obligațiunilor emise:

– anularea obligațiunilor răscumpărate:

Aplicații rezolvate:

O societate bancară X, achiziționează titluri de tranzacție prin intermediul societăților de bursă a căror valoare este de 550.000 lei, titluri ce intară în patrimoniu la data achiziției. Acceași societate vinde titluri de tranzacție in valoare de 760.000 lei ce sunt livrate dupa cinci zile de la data vânzării. Să se prezinte înregistrările contabile.

Rezolvare:

-se înregistrează achiziția de titluri de tranzacție

-se înregistrează diferența favorabilă dintre valoarea titlurilor de tranzacție stabilită în funcție de cursul pe piață și valoarea de achiziție a acestora:

-se înregistrează diminuarea disponibilului din contul current la BNR:

-se înregistrează angajamentul de vânzare a titlurilor de tranzacție:

– se înregistrează vânzarea titlurilor de tranzacție prin societățile de bursă:

-se înregistrează creșterea disponibilului din contul current la BNR:

-se înregistrează anularea angajamentul de vânzare a titlurilor de tranzacție:

Societatea bancară X înregistrează achiziția de titluri de investiții cu urmatoarele caracteristici:

valoarea de achiziție – 330.000 lei

valoarea totală a cuponului – 20.530 lei

cheltuieli cu achiziția – 2.850 lei

Titlurile de investiții au fost achiziționate prin intermediul societăților de bursă. Dobânda acestor titluri calculată până la scadență are valoarea de 10.330 lei. Pe perioada reziduală a titlurilor de investiții apar diferențe nefavorabile între prețul de achiziție și prețul de rambursare în valoare de 5.525 lei.

Rezolvare:

se înregistrează angajamentele de cumpărare a titlurilor de investiții

se înregistrează cumpărarea titlurilor de investiții, cu dobândă scursă

se înregistrează achitarea contravalorii acestora

și concomitent se înregistrează stingerea angajamentului :

se înregistrează dobânda calculată și neajunsă la scadență:

se înregistrează diferența nefavorabilă între prețul de achiziție și prețul de rambursare pentru perioada reziduală a titlurilor:

O societate bancară înregistrează vânzarea de titluri de investiții cu următoarele caracteristici:

valoarea contabila – 170.000 lei

pret de cesiune – 185.000 lei

valoarea cuponului – 3.060 lei

cheltuieli cu vanzarea – 2.200 lei

Vânzarea se face prin intermediul societaților de bursa. Sa se prezinte înregistrările.

Rezolvare:

se înregistrează angajamentele de vânzare:

se înregistrează vânzarea efectivă a acestora, prin bursă:

se înregistrează cheltuielile cu vânzarea titlurilor de investiții:

se înregistrează încasarea acestora:

se înregistrează stingerea angajamentelor de vânzare:

TEST DE AUTOEVALUARE

Care sunt formele sub care se prezintă titlurile de valoare după înregistrarea lor în contabilitate ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Care este valoarea la care sunt înregistrate titlurile de tranzacție la data intrării în patrimoniu? ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Definiți titlurile de plasament și prin ce se deosebesc de titlurilor de investiții. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Cum se înregistrează în contabilitate primele aferente titlurilor de investiții?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

5. Explicați care este valoarea primei de conversie în cazul obligațiunilor convertibile în acțiuni? ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

TEMA 7

CONTABILITATEA CREDITORILOR

ȘI DEBITORILOR DIN OPERAȚIUNI DIVERSE

Conținut:

1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

2. Contabilitatea operațiunilor privind asigurările și protecția socială

3. Contabilitatea impozitului pe profit și a altor impozite datorate bugetului de stat

4. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

5. Contabilitatea dividendelor, a debitorilor și creditorilor diverși

Rezumat:

Operațiunilor diverse cuprind, în principal, acele operațiuni ce decurg din relația băncii cu personalul propriu și cu terțe persoane fizice (acționarii) sau juridice (furnizorii, bugetul statului, asigurările și protecția socială ș.a.), pentru buna desfășurare a activității interne a băncii, pentru controlul costurilor și maximizarea veniturilor.

Operațiunile privind datoriile și creanțele cu personalul se regăsesc în documentele primare adecvate (state de plată ș.a.) ce se întocmesc cu scopul de a reflecta situația acestora.

Conturile cu ajutorul cărora se conduce evidența operațiunilor ce decurg din relațiile cu personalul propriu, cu excepția celor privind avansurile acordate personalului și alte creanțe în legătură cu personalul, au caracteristici comune. Au funcția contabilă de pasiv, în creditul acestora fiind înregistrate datoriile unității față de salariați în corespondență cu conturile de cheltuieli iar în debit reflectându-se sumele plătite salariaților în vederea stingerii obligațiilor de natură salarială, precum și reținerile din salarii. Soldurile creditoare ale acestor conturi reprezintă datoriile salariale nedecontate de unitate.

Referitor la baza de calcul aferentă calculării impozitului pe salarii aceasta îl constituie venitul sub formă de salarii și alte drepturi salariale: sporuri, indemnizații, stimulente din fondul de participare la profit, recompense și premii, concedii de odihnă, alte câștiguri în bani sau în natură.

O sursa importantă pentru bugetul statului este impozitul pe profit care se calculează și se varsă la bugetul statului după obținerea rezultatului impozabil.În categoria alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate se includ al obligații fiscale datorate bugetului statului sau bugetelor locale, cum sunt: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și alte impozite și taxe.

Este cunoscut faptul că instituțiile de credit, în special băncile, nu facturează serviciile și produsele bancare ce le oferă clientelei.

Dar, pentru anumite operațiuni, ce nu constituie obiectul operațiunilor bancare aprobate prin legea bancară, băncile sunt obligate să colecteze T.V.A. și să verse la bugetul statului această taxă. Astfel de operațiuni sunt: operațiuni de colectare și transport de numerar cu mijloace proprii, în favoarea clienților, vânzările de imobile către salariați, tranzacțiile cu bunuri mobile și imobile în executarea creanțelor, operațiunile de leasing financiar, închirierile de casete de siguranță, tranzacțiile în contul propriu sau în contul clienților cu metale prețioase, pietre prețioase, obiecte confecționate din acestea, prestările de servicii ce nu sunt efectuate în exclusivitate de bănci, ca de exemplu: expertizarea de studii de fezabilitate, acordarea de consultanță, evaluări de patrimoniu, închirieri de spații și cazare ș.a.

În acest context, taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului se stabilește lunar, pe bază de decont, ca diferență între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectată) și a taxei deductibile pentru cumpărări de bunuri și servicii (TVA deductibilă).

Debitorii diverși cuprind: avansurile nedecontate, debite din distribuiri de uniforme și echipamente de lucru, precum și debite provenite din pagube materiale, amenzile și penalitățile pretinse, stabilite în baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești și alte creanțe față de personalul băncii.

Creditorilor diverși cuprind: depozite de garanții primite în cadrul operațiunilor de leasing și de locație simplă, decontările cu furnizorii privind aprovizionările de bunuri, lucrările executate și serviciile prestate și alte datorii către terți.

După închiderea exercițiului financiar, băncile acordă acționarilor dividende care se constituie din profitul net repartizat în acest scop.

Obiective:

Parcurgerea următoarei teme dezvoltă cunoștințe despre:

– evidențierea drepturilor salariale și a reținerilor din acestea

– evidența constituirii fondurilor pentru protecție socială

– evidența impozitelor și taxelor datorate bugetului statului

– evidența altor debitori și creditori din operațiuni diverse

1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

Datoriile și creanțele privind personalul bancar sunt generate de prestațiile individuale pe care aceștia le prestează în cadrul unității bancare și care sunt remunerate sub forma drepturilor salariale.

În cadrul fondului de salarii se cuprind următoarele elemente componente: drepturile salariale propriu-zise , sporurile, adaosurile, premiile din fondurile de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă și cele pentru incapacitatea temporară de muncă suportate din fondurile de salarii, precum și alte drepturi în bani sau în natură datorate de bancă pentru munca prestată și care se suportă de bancă, potrivit reglementărilor în vigoare.

În afara fondului de salarii, personalul, în baza contractului colectiv de muncă sau altor reglementări legale, mai dispune și de alte drepturi și avantaje, cum sunt cele privind masa caldă, alimentația antidot, credite cu dobândă avantajoasă, precum și stimulentele de natura premiilor din profit și participarea la profit ce se acordă după aprobarea bilanțului contabil anual.

De asemenea, banca efectuează o serie de rețineri din remunerația personalului în conformitate cu legislația în vigoare sau cu deciziile judecătorești.

În categoria reținerilor se cuprind, de regulă:

impozitul pe salarii;

contribuția la asigurările sociale de stat;

-contribuția pentru fondul de șomaj și contribuția la asigurările sociale de sănătate) , avansul chenzinal și diferite datorii sau debite față de terți, cum sunt cele privind chiriile, ratele pentru cumpărări de bunuri, pensiile alimentare ș.a.

Toate operațiunile privind datorii și creanțe cu personalul se regăsesc în ștatele de plată ce se întocmesc în acest scop.

La întocmirea ștatelor de plată (cu ajutorul machetelor program) trebuie să se țină cont că salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri de acest fel.

De asemenea drepturile brute cuprind compensările și indexările primite ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor precum și alte avantaje.

Suma impozabilă se obține după ce, din salariul brut se scade contribuția la asigurările sociale, contribuția pentru fondul de șomaj și alte contribuții prevăzute de lege.

Salariul net se introduce în contul personal de card al salariatului care de regulă poate să-și scoată o sumă mai mare de cont, în funcție de salariile ce au fost aprobate de bancă pentru descoperire de cont.

Contabilitatea decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 351 “Personal și conturi asimilate”, care este un cont bifuncțional și se desfășoară pe conturi de gradul II, după cum urmează:

– 3511 “Personal – remunerații datorate” care înregistrează salariile cuvenite personalului, inclusiv adaosurile și premiile achitate din fondul de salarii;

– 3512 “Personal – ajutoare materiale datorate” ce reflectă ajutoarele de boală pentru incapacitatea temporară de muncă, cele pentru îngrijirea copilului, ajutoare de deces și alte ajutoare acordate;

– 3513 “Participarea personalului la profit” ce reflectă stimulente cuvenite personalului din profit;

– 3514 “Avansuri acordate personalului” în care se înregistrează avansurile plătite personalului;

– 3515 “Drepturi neridicate ” ce reflectă drepturile de personal neridicate în termen legal;

– 3516 “Rețineri din remunerații datorate terților” care reflectă reținerile și popririle din remunerații datorate terților;

– 3519 “Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” ce reflectă decontările cu salariații la închiderea exercițiului, pentru a permite înregistrarea cheltuielilor și veniturilor aferente exercițiului expirat, precum și alte creanțe și datorii în raporturile cu personalul.

Conturile menționate, cu excepția celor privind avansurile acordate personalului (3514, de activ) și alte creanțe în legătură cu personalul (35192, de activ), au caracteristici comune, și anume: au funcția contabilă de pasiv; în creditul acestora se înregistrează datoriile unității față de salariați în corespondență cu conturile de cheltuieli; în debit reflectă sumele plătite salariaților în vederea stingerii obligațiilor de natură salarială și soldurile creditoare reprezintă datoriile salariale nedecontate de unitate.

Cel mai folosit este contul 3511 „Personal – remunerații datorate” care înregistrează pe credit salariile și alte drepturi cuvenite personalului, atât în lei cât și în devize (dacă este cazul), iar pe debit înregistrează salariile nete achitate personalului, reținerile din salarii (amintite mai sus) și sumele neridicate de personal în termen legal.

Soldul creditor al contului reprezintă salariile datorate personalului.

De asemenea contul 3512 “Personal – ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv care se creditează cu sumele datorate personalului, reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuția băncii pentru asigurări sociale, precum și cele acordate, potrivit legii, pentru protecția socială.

Se debitează cu: impozitul datorat, rețineri din ajutoare materiale a unor sume reprezentând avansuri acordate, ajutorul de șomaj, plata ajutoarelor nete, sumele neridicate în termen și alte rețineri prevăzute de lege. Soldul creditor al contului reprezintă ajutoare materiale datorate personalului și neridicate de acesta.

Cu ajutorul contului 3513 „Participarea personalului la profit” se înregistrează drepturile de participare a salariaților la profit. Astfel în credit se consemnează sumele reprezentând participarea personalului la profit repartizate din profitul net realizat la închiderea exercițiului financiar și din profitul net realizat în exercițiile financiare precedente.

În debit se înregistrează sumele achitate personalului, impozitul reținut din sumele neridicate de personal.

Soldul creditor al contului reflectă sumele datorate personalului reprezentând participarea acestuia la profit.

Contul 3514 „Avansuri acordate personalului” este un cont cu funcția contabilă de activ, care se debitează cu avansurile plătite conform contractului de muncă și se creditează cu sumele reținute pe ștatele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate.

Soldul debitor al contului reprezintă avansuri plătite personalului.

Contul 3515 „Drepturi de personal neridicate” este un cont cu funcția contabilă de pasiv care se creditează cu sumele datorate personalului, neridicate în termen reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, alocații de stat pentru copii, stimulente din profit, ajutoare de boală și alte drepturi.

Se debitează cu sumele achitate personalului, drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sau înregistrate ca venituri excepționale aferente perioadei.

Soldul creditor al contului reflectă drepturile de personal neridicate.

Contul 3516 „Rețineri din remunerații datorate terților” reflectă în credit sumele reținute de la salariați, datorate terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți. Pe măsura achitării acestora, contul 3516, se va debita în corespondență cu creditul conturilor prin care se efectuează plata.

Contul 3519 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” se dezvoltă în două subconturi sintetice de gradul III: 35191 „Alte datorii în legătură cu personalul” și 35192 „Alte creanțe în legătură cu personalul”.

Aceste conturi se utilizează pentru reflectarea în contabilitate atât a obligațiunilor, cât și a creanțelor față de personal, stabilite la finele anului financiar.

Contul 35191 „Alte datorii în legătură cu personalul, are funcția contabilă de pasiv, înregistrând în credit obligațiile unității față de salariați pentru munca prestată, indemnizațiile pentru concedii de odihnă neefectuate, ajutoarele materiale ș.a., stabilite la finele exercițiului și neînscrise în ștate de plată, în corespondență cu conturile 611 “Cheltuieli cu remunerațiile personalului”, 617 „Alte cheltuieli privind personalul” și 3526 „Alte datorii și creanțe sociale”. În debit se înregistrează în exercițiul următor, sumele plătite personalului pentru lichidarea obligațiilor anterioare din creditul conturilor 101 „Casa ” și 2511 „Conturile curente ”.

Soldul creditor al contului reflectă obligațiile băncii față de salariați.

Contul 35192 „Alte creanțe în legătură cu personalul”, are funcția contabilă de activ, înregistrând în debit creanțele față de salariați stabilite la sfârșitul exercițiului și neîncasate, cum sunt: rețineri de impozit pe salarii, aferente altor drepturi acordate salariaților prin creditul contului 3533 „Impozit pe salarii”, chirii și consumuri, care se fac venit de către bancă, sume datorate privind debite, remunerații, avansuri nejustificate, sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoarele de boală necuvenite, sumele datorate de personal în valută, reprezentând chirii, consumuri și alte debite similare care se fac venit de către bancă.

La începutul perioadei următoare se reflectă încasarea creanțelor, înregistrate anterior, în creditul contului 35192 „Alte creanțe în legătură cu personalul” în corespondență cu debitul conturilor 101 „Casa” sau 2511 „Conturi curente”.

Soldul debitor al contului reflectă creanțele unității față de salariați.

Referitor la impozitul pe drepturile salariale ale personalului, acesta constituie un vărsământ substanțial al băncilor. Prin plata acestui impozit se urmărește participarea salariaților bancari la formarea veniturilor bugetare.

Obiectul impunerii îl constituie venitul sub formă de salarii și alte drepturi salariale: sporuri, indemnizații, stimulente din fondul de participare la profit, recompense și premii, concedii de odihnă, alte câștiguri în bani sau în natură.

Baza de calcul aferentă impozitului pe salarii include în totalitatea sumelor brute primite în cursul unei luni sub formă de salarii și alte drepturi salariale din care s-au dedus sumele aferente contribuției pentru fondul de șomaj și alte sume prevăzute de lege.

Lunar se calculează impozitul pe salarii, pe fiecare loc de muncă, asupra totalității venitului realizat în luna expirată de către fiecare salariat.

Salariile și alte drepturi salariale în valută se impun cu cotele prevăzute de lege aplicabile la sumele deținute prin transformarea în lei la cursul de schimb în vigoare în ultima zi a lunii în care se face plata.

În contabilitate, impozitului pe salarii se înregistrează cu ajutorul contului 3533 „Impozit pe salarii” care are funcția contabilă de pasiv. Se creditează cu sumele datorate bugetului statului reprezentând impozitul pe salarii reținut din drepturile bănești cuvenite salariaților potrivit legii și cele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii băncii pentru plățile efectuate către aceștia. Așa cum am precizat mai sus se debitează cu sumele virate la buget reprezentând impozit pe salarii și pe alte drepturi similare. Soldul creditor al contului reflectă impozitul pe salarii datorat bugetului.

Aplicație rezolvată:

Înregistrările contabile pentru un salariat încadrat cu un salariu tarifar de 880 lei/lunar.

Se înregistrează drepturile salariale datorate de unitate:

Se înregistrează contribuția la asigurările sociale reținută de la asigurați 9,5%:

Se înregistrează contribuția la fondul de șomaj reținută de la asigurați 1%:

Se înregistrează contribuția la fondul de sănătate reținută de la asigurați 6.5%:

Se înregistrează impozitul/venitul din salarii:

Imp/venit salarii = (venitul tarifar-contribuțiile-deducerea personala de bază)*16/100=(880 – 84 – 9 – 57 – 250)*16/100=77 lei

Se înregistrează reținerea contribuției de asigurări sociale datorate de unitate 19,5%:

Se înregistrează reținerea contribuției de șomaj datorate de unitate 2,5%:

Se înregistrează reținerea contribuției de sănătate datorate de unitate 6%:

Se înregistrează reținerea contribuției pentru concedii si indemnizații 0,85%:

Se înregistrează reținerea contribuției pentru fondul de garantare 0,25%

Se înregistrează reținerea contribuției pentru fondul de accidente și boli profesionale 0,5%:

Se înregistrează reținerea comisionului la carțile de muncă 0.25%:

Se înregistrează achitarea contribuțiilor catre buget

Se înregistrează achitarea salariului net în contul de card al salariatului:

2. Contabilitatea operațiunilor privind asigurările și protecția socială

Datoriile și creanțele băncii privind asigurările și protecția socială sunt legate de contribuția băncii la alimentarea fondurilor de șomaj și a fondurilor de asigurări sociale.

Sumele datorate sau care urmează a se încasa de către bancă în perioadele următoare, aferente exercițiului în curs, se înregistrează la finele acestuia ca alte datorii și creanțe sociale.

Ca la orice societate comercială ce folosește personal salariat, banca are obligația legală de a contribui la formarea fondului de asigurări sociale de stat, prin aplicarea cotei procentuale de 19,75% asupra fondului de salarii brut lunar realizat de către salariații încadrați cu contract de muncă.

Contribuția unităților bancare la asigurările de sanatate se constiuie în cuantum de 6% aferentă constituirii fondului special pentru sănătate (salariații contribuind cu 6,5%).

Societățile bancare contribuie la formarea fondului pentru ajutorul de șomaj, prin aplicarea unei cote de 2,5% asupra tuturor sumelor care se includ în fondul de salarii realizat lunar în valoare brută (iar salariații contribuie cu 1%).

Contabilitatea operațiunilor privind asigurările și protecția socială se conduce cu ajutorul contului sintetic 3521 „Asigurări sociale ”, ce cuprinde contul 35211 „Contribuția unității la asigurările sociale”, și 3522 „Ajutor de șomaj”, în cadrul căruia se dezvoltă contul sintetic 35221 „Contribuția unității la fondul de șomaj”.

De asemenea alte decontări de protecție socială se înregistrează cu ajutorul contului 3526 „Alte datorii și creanțe sociale” care se dezvoltă pe două conturi sintetice:

– 35261 „Alte datorii sociale” ;

– 35262 „Alte creanțe sociale”.

Contul 35261 „Alte datorii sociale” are funcția contabilă de pasiv și înregistrează în credit, la sfârșitul exercițiului, ajutoarele materiale acordate și necuvenite salariaților și datorate asigurărilor sociale în corespondență cu debitul contului 35192 „Alte creanțe în legătură cu personalul”. În debit se înregistrează sumele datorate personalului sub formă de ajutoare materiale, prin creditul contului 35191 „Alte datorii în legătură cu personalul ” și sumele virate asigurărilor sociale, prin creditul contului 111 „Cont curent la BNR”.

Soldul creditor al contului reprezintă obligațiile unității față de asigurările sociale.

Contul 35262 „Alte creanțe sociale” are funcția contabilă de activ și înregistrează în debit datoriile față de salariați consemnate în ștatele de plată și totodată creanțele față de asigurările sociale pentru asemenea ajutoare, prin creditul contului 35191 „Alte datorii în legătură cu personalul”. În credit se înregistrează în perioada următoare de gestiune, compensarea creanțelor anterioare prin diminuarea contribuției unității la asigurările sociale, în corespondență cu debitul contului 35211 „Contribuția unității la asigurările sociale”.

Soldul debitor reflectă creanțele unității față de asigurările sociale.

Soluționarea acestor creanțe se efectuează în perioada următoare de gestiune prin diminuarea contribuției unității la asigurările sociale, creditându-se contul 35262 „Alte creanțe sociale”, prin debitul contului 35211 „Contribuția unității la asigurările sociale”.

Contabilitatea impozitului pe profit și a altor impozite

datorate bugetului de stat

Operațiunile bancare privind decontările cu bugetul statului și fondurile speciale se referă la: impozitul pe profit, taxa pe valoare adăugată, impozitul pe salarii, subvențiile de primit și alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.

Contul 3531 „Impozitul pe profit” oglindește relația de decontare cu bugetul statului privind impozitul pe profit. Împreună cu 3533 – „Impozitul de salarii” și 3536 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” sunt conturi cu funcția contabilă de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate de bancă bugetului de stat, reprezentând impozitul pe profit în corespondență cu debitul conturilor de cheltuieli și se debitează cu sumele virate la bugetul statului, în corespondență cu creditul contului 111 „Cont curent la BNR”.

Soldurile creditoare reprezintă obligația băncii față de bugetul statului.

Trebuie precizat faptul că pentru obținerea rezultatului impozabil se determină mai întâi rezultatul exercițiului înaintea impozitării, ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului. Acesta, corelat cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal (se adaugă) și deducerile fiscale (se scad) ne dă o imagine a rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere).

În categoria deducerilor fiscale sunt avute în vedere: rezerva legală, pierderi din anii precedenți, în măsura în care nu au fost recuperate până la determinarea profitului impozabil, reducerea impozitului pe profit ca urmare a profitului reinvestit pentru dezvoltarea și modernizarea tehnologiilor de fabricație și pentru protecția mediului înconjurător și altele prevăzute de lege.

În categoria alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate se include alte obligații fiscale datorate bugetului statului sau bugetelor locale, cum sunt: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și alte impozite și taxe.

Contabilitatea acestor impozite și taxe se conduce cu ajutorul contului 3536 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” care este un cont de pasiv.

Acesta se creditează cu valoarea altor impozite și taxe datorate bugetului statului sau bugetelor locale și cu sumele restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus și se debitează cu plățile către bugetul statului sau bugetele locale privind alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.

Soldul creditor al contului reflectă alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale.

4. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

În literatura de specialitate se menționează că bancile, prin specificul lor, nu sunt plătitoare de T.V.A., dar nu se detaliază această problemă.

Întradevăr, băncile, în calitate de societăți comerciale, nu facturează serviciile și produsele ce le oferă clientelei.

Totuși, pentru anumite operațiuni, ce nu constituie obiectul operațiunilor bancare aprobate prin legea bancară, băncile sunt obligate să colecteze T.V.A. și să verse la bugetul statului această taxă. Astfel de operațiuni sunt: operațiuni de colectare și transport de numerar cu mijloace proprii, în favoarea clienților, vânzările de imobile către salariați, tranzacțiile cu bunuri mobile și imobile în executarea creanțelor, operațiunile de leasing financiar, închirierile de casete de siguranță, tranzacțiile în contul propriu sau în contul clienților cu metale prețioase, pietre prețioase, obiecte confecționate din acestea, prestările de servicii ce nu sunt efectuate în exclusivitate de bănci, ca de exemplu: expertizarea de studii de fezabilitate, acordarea de consultanță, evaluări de patrimoniu, închirieri de spații și cazare ș.a.

Prin urmare, taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului se stabilește lunar, pe bază de decont, ca diferență între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectată) și a taxei deductibile pentru cumpărări de bunuri și servicii (TVA deductibilă).

Faptul generator și exigibilitatea TVA iau naștere, de regulă, în momentul efectuării livrărilor de bunuri mobile, transferul proprietății bunurilor imobile sau prestării serviciilor. Exigibilitatea precede faptul generator atunci când:

– factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

-contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

– se încasează avansuri sau se fac decontării succesive.

Conform instrucțiunilor fiscale baza de impozitare este constituită din toate sumele reprezentând valori, bunuri sau servicii primite sau ce urmează a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartidă pentru livrările sau serviciile efectuate.

Așa cum am arătat mai sus contabilitatea operațiunilor privind taxa pe valoarea adăugată se conduce cu ajutorul contului 3532 “Taxa pe valoarea adăugată” care se dezvoltă în conturi sitetice de gradul III astfel:

35323 „TVA de plată” care este un cont de pasiv și înregistrează pe credit diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între TVA colectată mai mare și TVA deductibilă mai mică și se debitează cu plățile efectuate către bugetul statului și cu TVA de recuperat, compensată. Soldul creditor al contului reflectă TVA exigibilă de plată.

35324 „TVA de recuperat” care este un cont de activ, se debitează cu diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între TVA colectată mai mică și TVA deductibilă mai mare și se creditează cu TVA încasată de la bugetul statului în baza cererii de rambursare sau TVA de recuperat compensată în perioadele următoare cu TVA de plată. Soldul contului reflectă TVA de recuperat de la bugetul statului.

35326 „TVA deductibilă” care este un cont de activ și se debitează cu sumele reprezentând TVA deductibilă potrivit legii în corespondență cu creditul contului 111 „Cont curent la BNR” sau 3566 “Alți creditori diverși” și cu sumele reprezentând TVA aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie în corespondență cu creditul contului 35327 „TVA colectată” sau 35328 „TVA neexigibilă. Se creditează cu sumele deductibile din TVA colectată prin debitul contului 35327 „TVA colectată” și cu sumele reprezentând TVA deductibilă ce depășesc valoarea TVA colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului prin creditul contului 35324 „TVA de recuperat ”.

35327 „TVA colectată” care este un cont de pasiv și se creditează cu TVA aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, cu valoarea bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cu TVA înscrisă în facturile emise către client sau în alte documente legale reprezentând vânzări de bunuri, prestări de servicii, executări de lucrări, cea aferentă lipsurilor imputate, precum și TVA neexigibilă devenită exigibilă în cursul lunii. Se debitează cu TVA de plată datorată bugetului statului, cu sumele reprezentând TVA deductibilă și cu TVA aferentă clienților insolvabili scoși din activ. La sfârșitul lunii contul nu prezintă sold.

35328 „TVA neexigibilă” este un cont bifuncțional și se creditează cu TVA aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum și cea aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă, prin debitul contului 35326, cu TVA aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, cu plata în rate devenită exigibilă în cursul lunii. Se debitează cu TVA neexigibilă, aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi, devenită exigibilă prin întocmirea de facturi, prin creditul contului 35327. Soldul contului reflectă TVA neexigibilă.

Aplicații privind taxa pe valoarea adăugată (consemnată pe facturi) datorată bugetului de stat:

La o sucursală bancară se evidențiază lunar, veniturile provenite din asistență și consultanță pentru persone juridice și fizice, precum și T.V.A. colectată (!19%) :

și corespunzător:

se înregistrează chiria lunară de 12.000.000 lei, pentru spațiul închiriat unei societăți comerciale ce are cont deschis la o sucursală bancară:

și corespunzător:

se înregistrează chirie casetă de siguranță, conform convenției încheiate:

și corespunzător:

se înregistrează încasarea prin virament a comisionului privind colectarea și transportul numerarului, conform convenției încheiate:

la sfârșit de lună, sucursala virează soldul contului 35327 „T.V.A. colectată” în contul 35323 „T.V.A de plată”. Până pe 25 ale lunii următoare se depune decontul de T.V.A. și se varsă suma la bugetul statului:

5. Contabilitatea dividendelor, a debitorilor și creditorilor diverși

Acționarii băncilor primesc anual dividende, care se constituie din profitul net repartizat în acest scop. Sumele astfel repartizate, cuvenite acționarilor pentru participarea la capitalul social se urmăresc în contabilitate cu ajutorul contului 354 „Dividende de plată”, care este un cont de pasiv.

Acest cont înregistrează în credit dividendele brute datorate acționarilor din profitul exercițiului ce se închide sau al exercițiilor anterioare. Se debitează cu impozitul pe dividende datorat, cu sumele achitate acționarilor reprezentând dividende, cu sumele datorate acționarilor regularizate cu sumele reprezentând avansuri acordate în cursul anului și cu dividendele destinate majorării capitalului social și primelor aferente legate de capital.

Soldul creditor al contului reprezintă dividende datorate acționarilor.

Exemple de înregistrări:

se înregistrează dividendele cuvenite acționarilor din profitul net obținut :

reținerea impozitului pe dividende și achitarea în numerar a sumei nete datorate:

În categoria altor decontări cu terțe persoane se includ debitorii și creditorii diverși care nu fac obiectul produse bancare.

Debitorii diverși cuprind: avansurile nedecontate, debite din distribuiri de uniforme și echipamente de lucru, precum și debite provenite din pagube materiale, amenzile și penalitățile pretinse, stabilite în baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești și alte creanțe față de personalul băncii.Contabilitatea acestor debite sunt înregistrate prin intermediul contului 355 „Debitori diverși”, care este un cont de activ și se dezvoltă pe patru conturi sintetice de gradul II:

-3551 „Depozite de garanții vărsate”;

-3552 „Debitori din avansuri spre decontare” ;

-3556 „Alți debitori diverși”;

-3557 „Creanțe atașate”.

În contul 3551 „Depozite de garanții vărsate” se înregistrează depozitele constituite potrivit convențiilor încheiate de bancă pentru energie electrică, apă, canal.

Contul 3552 „Debitori din avansuri spre decontare” reflectă avansurile spre decontare în numerar acordate personalului de către bancă.

În contul 3556 „Alți debitori diverși” se înregistrează decontările cu clienții interni și externi pentru bunurile vândute, lucrările executate și serviciile prestate, creanțe reprezentând minusuri de numerar, debitori din reclamații și pagube materiale și creanțe provenind din alte operațiuni, avansuri din dividende acordate acționarilor, sume subscrise și nevărsate de către subscriitori de titluri pe piața interbancară, de titluri de creanțe negociabile, obligațiuni și alte titluri emise de bancă.

Contul 3557 „Creanțe atașate” oglindește creanțele din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente debitorilor diverși.

Creditorilor diverși cuprind: depozite de garanții primite în cadrul operațiunilor de leasing și de locație simplă, decontările cu furnizorii privind aprovizionările de bunuri, lucrările executate și serviciile prestate și alte datorii către terți.Contabiliatea datoriilor respective se conduce cu ajutorul contului 356 „Creditori diverși” care se dezvoltă pe trei conturi sintetice de gradul II, astfel:

-3561 „Depozite de garanții pentru leasing și locație simplă”;

-3566 „Alți creditori diverși”;

-3567 „Datorii atașate”.

Toate aceste conturi au funcția contabilă de pasiv. Ele înregistrează pe credit datoria băncii față de creditori și pe debit stingerea acestor datorii.

Exemple de înregistrări:

Se înregistrează împrumuturile obținute pe baza obligațiunilor emise de bancă, subscrise:

Se înregistrează constituirea depozitelor de garanții și cauțiuni:

Se înregistrează sumele în numerar acordate personalului băncii reprezentând avansuri spre decontare:

Se înregistrează justificarea avansurilor spre decontare: plata unor furnizori de materiale și cheltuieli efectuate pentru acțiunile de protocol, reclamă și publicitate:

Se înregistrează creanțele din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente debitorilor diverși:

Se înregistrează sumele primite drept garanții pentru operațiuni de leasing și de locație simplă:

Se înregistrează plusurile de casă, sumele încasate de la clienți reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri și sumele încasate de la diverși creditori:

Se înregistrează materiale aprovizionate, date imediat în consum, incluse direct pe cheltuieli:

Se înregistrează plățile către furnizori și creditori diverși:

TEST DE AUTOEVALUARE

Care sunt elemente componente ale drepturile salariale ?

……………………………………………………………………………

La ce se calculează impozitul pe salarii?

……………………………………………………………………………

Care sunt reținerile din drepturile salariatului (cote procentuale)?

……………………………………………………………………………

Precizați principalele înregistrări contabile privind drepturile salariale

……………………………………………………………………………

Precizați principalele înregistrări contabile privind contribuția salariaților și a băncii la asigurările sociale și la constituirea altor fonduri.

……………………………………………………………………………

Cum se înregistrează și cum se varsă la bugetul statului impozitul pe profit?

……………………………………………………………………………

Ce sunt dividendele și cum se înregistrează de contabilitatea bancară?

……………………………………………………………………………

Care sunt operațiunile băncii pentru care se înregistrează TVA?

……………………………………………………………………………

Cum se calculează și înregistrează TVA de plată datorat bugetului de stat?

……………………………………………………………………………

Ce înțelegeți prin debitori diverși?

……………………………………………………………………………

Ce înțelegeți prin creditori diverși?

……………………………………………………………………………

TEMA 8

CONTABILITATEA STOCURILOR BANCARE

Conținut:

1. Metode specifice privind evidențierea stocurilor bancare

2. Contabilitatea materialelor

3. Contabilitatea obiectelor de inventar

4. Contabilitatea altor stocuri bancare

Rezumat:

Specificul activității bancare determină o structură aparte a stocurilor de mijloace circulante. Dar, evaluarea și alte probleme generale de evidență a stocurilor sunt asemănătoare societăților comerciale.

Evidența stocurile bancare asigură operarea pe documente primare a existenței și mișcării următoarelor bunuri: valori din aur, metale și pietre prețioase, materiale, obiecte de inventar, stocuri aflate la terți, alte stocuri.

Conform normelor metodologice bancare, deținerea de valori materiale și bănești, sub orice formă și cu orice titlu, a oricăror drepturi și obligații patrimoniale, precum și efectuarea de operațiuni patrimoniale, fără înregistrarea lor în contabilitate, sunt interzise.

În aplicarea legii contabilității privind stocurile, în general, administratorii bancari trebuie să se asigure:

recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în patrimoniul băncii și înregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunuri materiale primite în custodie sau în consignație se recepționează și înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri (gropuri de aur, casete de valori etc.) se înregistrează în conturi în afara bilanțului;

în situația unor decalaje ivite între aprovizionarea și recepția bunurilor (imprimate cu regim special), care se dovedesc a fi în mod cert în proprietate băncii, se procedează astfel:

-bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrate în patrimoniu;

-bunurile sosite fără factură se înregitrează ca intrări în gestiune

atât la locul de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare;

în cazul unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieșiri din patrimoniu, nemaifiind considerate proprietatea băncii, astfel:

-bunurile vândute și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi din afara bilanțului;

-bunuri livrate dar nefacturate, se înregistrează ca ieșiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieșirea din gestiune potrivit legii;

bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate se înregistrează la intrări și, respectiv, la ieșiri, atât în gestiune cât și în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.

Obiective:

Parcurgerea următoarelor teme dezvoltă cunoștiințe despre:

– metode privind evidențierea stocurilor bancare

– evidența materialelor

– evidența obiectelor de inventar

– evidența altor stocuri bancare

1. Metode specifice privind evidențierea stocurilor bancare

Perfecționarea sistemului informațional bancar determină raționalizarea documentelor și ușurarea muncii atât a contabililor, cât și a gestionarilor bancari.

La intrarea în patrimoniul băncii, bunurile de natura celor menționate mai sus, procurate cu titlu oneros, se înregistrează în contabilitate la costul de achiziție, iar bunurile produse de bancă se înregistrează la costul de producție.

La ieșirea din patrimoniu băncii (pentru vânzare sau pentru consum intern) materialele (și alte bunuri) se evaluează și se înregistrează în contabilitate prin aplicarea metodei „costului mediu ponderat”, metodei „primei intrări-primei ieșiri” (FIFO), sau a metodei „ultimei intrări-primei ieșiri (LIFO).

Costul unitar mediu ponderat se calculează fie după fiecare intrare, fie lunar, ca raport între valoarea totală a stocului inițial plus valoarea intrărilor și cantitatea existentă în stocul inițial plus cantitățile intrate.

Potrivit metodei „primei intrări – primei ieșiri” (FIFO), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție al lotului următor, în ordinea cleiologică;

Potrivit metodei „ultimei intrări-primei ieșiri” (LIFO), bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție al lotului anterior, în ordinea cleiologică;

Rechizitele de birou, imprimatele și alte materiale consumabile pe care banca consideră că nu este cazul să le stocheze pot fi incluse direct pe cheltuieli, cu excepția formularelor cu regim special care se gestionează separat potrivit normelor metodologice elaborate în acest scop.

Utilizarea tehnologiei informaționale impune cunoașterea și folosirea metodei specifice de evidență, a materialelor (bunurilor) ce aparțin băncii.

În literatura de specialitate se menționează că evidența analitică a materialelor se poate ține pe baza uneia, din următoarele metode: operativ-contabilă (pe solduri), cantitativ-valorică (pe fișe de cont analitic) și global-valorică. Una din metodele specifice de gestionare a valorilor materiale din activitatea bancară este metoda cantitativ-valorică. Această metodă (pe fișe de cont analitic), pentru materiale destinate vânzării (formulare și imprimate), materialele destinate activității bancare interne (inclusiv materiale consumabile), obiecte de inventar, ambalaje și alte bunuri din categoria materialelor constă în conducerea evidenței cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate, a celei cantitativ-valorice.

Conturile sintetice ce reflectă stocurile de valori materiale se desfășoară în analitic pe gestiuni. Verificarea exactității înregistrărilor din evidența (computerizată), de la locurile de depozitare și contabilitate (integrată) se efectuează prin punctajul zilnic dintre cantitățile operate în fișele de magazie și cele de cont analitic din contabilitate.

În metoda cantitativ-valorică (pe fișe de cont analitic) se folosesc următoarele formulare tipizate comune:

Fișa de magazie ( cod 14-3-8 );

Fișa de cont analitic pentru valori materiale (cod 14-3-10;

Fișa de cont pentru operații diverse (cod 14-6-22);

Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7);

Balanța analitică a valorilor materiale (cod 14-6-30).

Evidența cantitativă a materialelor se ține la gestiune, cu ajutorul fișelor de magazie care se aranjează în ordinea fișelor de cont analitic din contabilitate. În fișele de magazie, înregistrările se fac zilnic de gestionar sau persoana desemnată, pe baza documentelor de intrare și de ieșire a materialelor.

După înregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe bază de borderou. În contabilitate, documentele primite se înregistrează în fișele de cont analitic pentru valori materiale și se stabilesc stocurile și soldurile, după ce în prealabil s-a verificat modul de emitere și completare a documentelor privind mișcarea materialelor. De asemenea, pe baza acelorași documente se întocmesc situațiile centralizatoare privind intrările și ieșirile de materiale pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică.

Controlul înregistrărilor din conturile sintetice și cele analitice ale stocurilor se asigură zilnic, cu ajutorul balanței de verificare, întocmită separat pentru fiecare cont de stoc. În vederea întocmirii balanței de verificare este necesar ca, lunar, să se efectueze controlul asupra concordanței stocurilor scriptice din fișele de magazie cu cele din fișele de cont analitic pentru valori materiale.

Menționăm că există sucursale bancare (centre de profit) care dispun doar de un singur compartiment financiar-contabil, care asigură contabilitatea de gestiune a stocurilor. În acest scop se folosește Fișa de evidență a materialelor și obiectelor de inventar pe locuri de folosință (cod 14-3-9), în locul Fișei de cont analitic pentru valori materiale.

O altă metodă ce stă la baza informatizării, contabilității de gestiune a valorilor materiale este metoda operativ-contabilă (pe solduri). Aceasta constă în conducerea în cadrul fiecărei gestiuni, a evidenței cantitative a valorilor materiale, pe feluri, cu ajutorul fișelor de magazie, iar în contabilitate- a evidenței valorice pe conturi de materiale, desfășurate valoric pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, după caz.

Controlul exactității înregistrărilor din evidența gestiunilor și din contabilitate se asigură lunar prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fișele de magazie în registrul stocurilor.

În metoda operativ-contabilă se folosesc următoarele formulare tipizate comune:

Fisă de magazie (cod 14-3-8);

Fișă de cont pentru operații diverse (cod 14-6-22);

Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7);

Registrul stocurilor (cod 14-3-11).

După operarea în fișele de magazie a intrărilor și ieșirilor din gestiune, a valorilor materiale, documentele respective vor fi puse la dispoziția persoanei din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru evidența materialelor.

Acesta răspunde de verificarea documentelor și controlul operațiilor efectuate în fișele de magazie. Preluarea documentelor de către persoana desemnată se face după ce verifică emiterea și complectarea corectă a documentelor de intrare și de ieșire a valorilor, înregistrarea corectă a acestora în fișele de magazie și stabilirea exactă a stocului scriptic în aceste fișe. Erorile constatate în evidența gestiunilor se corectează în prezența persoanei care răspunde de înregistrările efectuate în fișele de magazie, iar abaterile de la regulile de întocmire și utilizare a documentelor se aduc la cunoștința conducătorului compartimentului financiar contabil, pentru stabilirea măsurilor ce se impun.

Preluarea documentelor privind mișcarea stocurilor se face pe baza Borderoului de predare a documentelor (14-3-7).

Intrările sau ieșirile de bunuri de natura stocurilor se înregistrează în contabilitatea sintetică și analitică, fie direct pe baza acestor documente, fie cu ajutorul unor situații (pe baza unei machete informatice speciale) întocmite zilnic sau la alte perioade stabilite de bancă, prin centralizarea documentelor respective.

Verificarea înregistrărilor efectuate în conturile de stocuri și fișele de magazie se face cu ajutorul Registrului stocurilor. În măsura în care nu se constată diferențe între valoarea cantităților în stoc din fișele de magazie și soldurile conturilor de materiale din contabilitate, registrul stocurilor se poate întocmi trimestrial.

În cazul în care se constată că există frecvente diferențe între soldurile conturilor de stocuri din registrul stocurilor și cele din contabilitate, provenind din înregistrarea operațiilor, evaluarea cantităților de pe documente, prelucrarea acestora, etc., diferențele respective pot fi localizate într-o nouă centralizare a intrărilor și ieșirilor valorice de materiale, pe grupe sau feluri de materiale și confruntarea totalurilor obținute cu datele din registrul stocurilor.

2. Contabilitatea materialelor

În organizarea și conducerea contabilității materialelor într-o societate bancară, trebuie să se țină cont de faptul că în activitatea bancară, materialele sunt procurate pentru a fi vândute în aceeași stare, sau pentru a fi consumate la prima utilizare.

Băncile se aprovizionează cu materiale (imprimate cu regim special sau fără regim special, materiale consumabile etc.), pentru consun intern, sau destinate vânzării către clientelă, de regulă, în cadrul unui necesar trimestrial întocmit de compartimentul administrativ, pe baza datelor culese de la șefii celorlalte compartimente.

Ca și în cazul contabilității societăților comerciale, valorile materiale primite se recepționează și se predau gestionarului. După înregistrarea în fișele de magazie, nota de intrare-recepție (originalul) împreună cu celelalte documente se predă în aceeași zi compartimentului contabilitate pentru înregistrare. Ieșirile de materiale din gestiunea stocurilor se face numai pe bonului de consum (originalul se predă la contabilitate), ce este semnat de șeful de compartiment unde se duce stocul respectiv. Atât, nota de intrare recepție, cât și bonul de consum se întocmesc în două exemplare, din care ,al doilea exemplar rămâne la cotorul carnetului respectiv.

Există și situații când au loc redistribuiri de materiale între subunitățile băncii (sau centrală și sucursală), caz în care se întocmește bonul de predare-transfer-restituire.Pentru consumul de carburanți se întocmesc documente speciale cum sunt: fișa activității zilnice, a automobilului, sau situații de consum, procese verbale de scădere și fișa de evidență a anvelopei. Pentru fiecare conducător auto se deschid fișe personale, în care se înregistrează bonurile valorice și cantitățile de carburanți și lubrefianți eliberate acestora.

Pentru înregistrarea în contabilitate a consumului efectiv de carburanți și lubrefianți se întocmește o recapitulație cantitativă și valorică a consumurilor pentru întregul parc auto, pe baza fișelor activității zilnice semnate de directorul economic al băncii. Evidența materialelor se ține la preț de facturare, iar dacă materialele intră cu prețuri diferite se stabilesc prețuri medii pe unitatea de măsură asupra întregului stoc existent, iar acest preț se folosește la toate ieșirile de materiale până la modificarea lui cu ocazia unei noi aprovizionări.

Contabilitatea materialelor se ține cu ajutorul contului 362 „Materiale” care se poate dezvolta în analitice.

Contul 362 ”Materiale” este un cont cu funcția contabilă de activ. Se debitează prin creditul următoarelor conturi:

= 101,sau 111, sau 121, sau 122, sau 2511, sau 3566 – cu valoarea materialelor aprovizionate de la furnizori;

= 365, sau 3722 – cu valoarea materialelor aduse de la terți în lei și în devize;

= 7717 – cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor primite cu

titlu gratuit și a celor constatate plus la inventar, precum și cu valoarea bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări;

= 341 – cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor primite de la centrala, sau de la alte subunități ale băncii.

În mod firesc, aceeași corespondență o au și conturile analitice prezentate mai sus, atât pe debit cât și pe credit. Conturile de materiale se creditează prin debitul următoarelor conturi:

= 631 – valoarea la preț de înregistrare a materialelor incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, precum și pierderile din deprecieri;

= 649 – valoarea la preț de înregistrare a materialelor vândute ca atare

= 661, sau 6717- valoarea la preț de înregistrare a materialelor donate, precum și pierderile din calamități;

= 101, sau 3556 – valoarea la preț de înregistrare a materialelor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări vândute;

= 365 – valoarea la preț de înregistrare a materialelor trimise spre prelucrare la terți;

= 341 – valoarea la preț de înregistrare a materialelor livrate centralei sau altor subunități ale băncii

Soldul contului 362 „Materiale” este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a materialelor existente în stoc.

Contabilitatea obiectelor de inventar

În literatura de specialiate, conform noilor reglementări contabile, obiectele de inventar sunt considerate materiale care sunt introduse direct în folosință imediat dupră aprovizionare.

Obiectele de inventar reprezintă bunuri care nu îndeplinesc condițiile legale privind valoarea și durata pentru a fi considerate mijloace fixe, precum și bunurile asimilate acestora, cum sunt echipamente speciale, echipamentul de lucru (mașini de numărat bani, mașini de calcul, imprimante, cataloage etc.), mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de măsură și control și alte obiecte similare.

Obiectele de inventar se împart în două grupe mari: obiecte de inventar în magazie și obiecte de inventar în folosință. Evidența obiectele de inventar în magazie (sau depozit) este asemănătoare evidenței stocurilor de materiale explicate mai sus. Evidența obiectelor de inventar din cadrul societăților bancare este organizată în funcție de mărimea băncii (în special a numărului de personal).

La băncile care au un număr mare de obiecte de inventar date mai multor persoane și în mai multe locuri de folosință, administratorul (intendentul sau responsabilul cu inventarul patrimoniului) are obligația să asigure evidența obiectelor aflate în folosință, utilizând fie Fișa de evidență a obiectelor de inventar în folosință (cod 14-3-9), fie Fișa de evidență a materialelor și obiectelor de inventar pe locuri de folosință (cod 14-3-9).

Fișa de evidență a obiectelor de inventar în folosință (cod 14-3-9) se întocmește pentru fiecare persoană (pe număr de marcă), căreia îi sunt încredințate obiectele de inventar în folosință îndelungată.

La băncile care au un număr redus de obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată în folosință, evidența pe locuri de folosință se poate asigura cu ajutorul Listei de inventariere (cod 14-3-12).

Obiectele de inventar se înregistrează la preț de facturare, iar cheltuielile de transport aprovizionare se înregistrează separat.La darea în folosință a obiectelor de inventar, valoarea acestora se include integral în cheltuielile de exploatare.

Contabilitatea obiectelor de inventar se conduce cu ajutorul conturilor următoare:

363 „Materiale de natura obiectelor de inventar”

Contul 363 are funcție contabilă de activ.

Se debitează în funcție de operațiunea pe care o înregistreză, în momentul aprovizionărilor cu obiecte de inventar, prin creditul următoarelor conturi:

=101, sau 111, sau 121, sau 122, sau 2511, sau 3566 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar achiziționate;

= 7717 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar primite cu titlu gratuit și a celor constatate plus la inventar;

= 3722 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar achiziționate în devize de la terți;

= 365 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar aduse de la terți;

= 341 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar primite de la centrală sau de la alte subunități ale aceleiași bănci.

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

= 632 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar scoase din funcțiune, constatate lipsă de inventar, precum și pierderile din deprecieri (pentru obiectele de inventar a căror uzură a fost inclusă pe cheltuieli);

= 649 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar vândute ca atare (pentru obiectele de inventar a căror uzură a fost inclusă pe cheltuieli);

= 365 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar trimise la terți;

= 6712, sau 6717- cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar donate, precum și cu pierderile din calamități ( pentru obiectele de inventar a căror uzură nu a fost cuprinsă în cheltuieli )

= 341 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar livrate centralei sau altor subunități ale aceleiași bănci.

Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar existente în procesul bancar.

4. Contabilitatea altor stocuri bancare

În activitatea de exploatare bancară se folosesc diferite materiale speciale și bunuri a căror contabilitate se ține cu ajutorul următoarelor conturi:

361 – Valori din aur, metale și pietre prețioase;

365 – Stocuri aflate la terți;

367 – Alte stocuri și asimilate;

368 – Alte bunuri diverse;

Toate conturile menționate au funcție contabilă de activ și prin ele se înregistrează operațiunile bancare, corespunzătoare, elementelor patrimoniale precizate.

Contul 361 – „Valori din aur, metale și pietre prețioase” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

= 101, 111, 121, 122, 2511, 3566 – cu valori din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, achiziționate;

=365 – cu valori din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, aduse de la terți;

=3722 – cu valori din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, achiziționate în devize de la terți;

=7717 – cu valori din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, primite cu titlu gratuit și cele constatate plus la inventar;

= 341 – cu valori din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, primite de la sediul central, sau de la alte subunități ale băncii.

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

= 6099 – cu valorile din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, vândute ca atare sau constatate lipsă la inventar;

= 365 – cu valorile din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, trimise spre prelucrare sau custodie la terți;

= 6712, sau 6717 – cu valorile din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, donate, precum și pierderile din calamități;

= 341 – cu valorile din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, livrate sediului sau altor subunități ale aceleiași bănci.

Soldul contului reprezintă valorile din aur, metale și pietre prețioase, la preț de înregistrare, existente în stoc.

Contul 365 „Stocuri aflate la terți” este un cont de activ.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:

=361, sau 362, sau 363, sau 368, sau 3566 – cu valoarea materialelor, obiectelor de inventar, valorile din aur, metale și pietre prețioase, precum și a altor stocuri și bunuri, la preț de înregistrare, aflate la terți sau în curs de aprovizionare;

=3722 – cu valoarea materialelor, obiectelor de inventar, valorile din aur, metale și pietre prețioase, precum și a altor stocuri, la preț de înregistrare, în devize, în curs de aprovizionare.

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

= 361, sau 362, sau 363, sau 368 – cu valoarea materialelor, obiectelor de inventar, valorile din aur, metale și pietre prețioase, precum și a altor stocuri și bunuri reintrate în gestiune, aduse de la terți sau aflate în curs de aprovizionare.

Soldul contului reprezintă valoarea materialelor, obiectelor de inventar, valorile din aur, metale și pietre prețioase, precum și valorile altor stocuri și bunuri, aflate la terți sau în curs de aprovizionare.

Contul 367 „Alte stocuri și asimilate” este un cont de activ. Acest cont se folosește în special, pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar desfășurate prin distribuitorul automat de numerar ATM (Automated Teller Machines), sau bancomat specific tehnologiei informaționale utilizate de băncile românești.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:

= 111, sau121, sau 122, sau 2511, sau 3566 – cu valoarea stocurilor și asimilate, achiziționate;

= 101 – cu valoarea stocurilor și asimilate, achiziționate; precum și cu alimentarea u numerar a ghișeelor automate de bancă;

= 7717 – cu valoarea stocurilor și asimilate primite gratuit și a celor constate plus la inventar;

= 341 – cu valoarea stocurilor și asimilate primite de la sediu sau de la alte subunități ale aceleiași bănci;

= 3722 – cu valoarea stocurilor și asimilate, achiziționate în devize de la terți;

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

= 633 – cu valoarea altor stocuri și asimilate inclusă pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, precum și pierderile din deprecieri;

= 2021 – retrageri de numerar de către deținătorul cărții de plată pe baza liniei de credit acordate;

= 2511 – retrageri de numerar la ghișeele automate de bancă, de către clientul aceleiași bănci;

= 3712 – retrageri de numerar la ghișeele automate de bancă, de către clientul altei bănci;

= 6712, sau 6717 – valoarea altor stocuri și asimilate donate, precum și pierderile din calamități;

= 649 – valoarea altor stocuri și asimilate vândute ca atare;

= 341 – valoarea altor stocuri și asimilate livrate sediului central sau altor subunități ale aceleiași bănci.

Soldul contului reprezintă valoarea altor stocuri și asimilate existente.

Contul 368 „ Alte bunuri diverse” este un cont de activ.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:

= 3566 – valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile din executarea creanțelor, preluate în patrimoniul băncii prin adjudecare;

= 365 – valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile din executarea creanțelor, aduse de terți;

= 7717 – valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile din executarea creanțelor, constatate plus la inventar;

= 341 – valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile din executarea creanțelor, primite de la sediu sau de la alte subunități ale aceleiași bănci;

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

= 649 – valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile din executarea creanțelor băncii, vândute ca atare, constatate lipsă la inventar, precum și pierderile din deprecieri;

= 365 – valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile din executarea creanțelor, trimise la terți;

= 6712, sau 6717 – valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile din executarea creanțelor, donate, precum și pierderile din calamități;

= 341 – valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile din executarea creanțelor, provenite din executarea creanțelor, livrate sediului sau altor subunități ale aceleiași bănci.

Soldul contului 368 reprezintă valoarea la preț de înregistrare a bunurilor mobile și imobile provenite din executarea creanțelor, existente în patrimoniul băncii.

Exemplu de înregistrări:

Se înregistrează achiziționarea de valori din aur, metale și pietre prețioase:

Se înregistrează valori din aur, metale și pietre prețioase dobândite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar:

Se înregistrează ieșirea din gestiune la valoarea contabilă, a valorilor din aur, a metalelor și pietrelor prețioase vândute:

Se înregistrează vânzarea valorilor din aur, a metalelor și pietrelor prețioase, evaluate la prețul de vânzare:

Se înregistrează materialele cumpărate:

Se înregistrează consumul de materiale:

Materiale vândute de natura imprimatelor bancare sau constatate lipsă la inventar:

Încasarea imprimatelor bancare vândute:

Se înregistrează materialele constatate lipsă la inventar imputate persoanelor vinovate:

Se înregistrează cumpărarea obiecte de inventar:

Se înregistrează valorificarea bunurilor mobile și imobile provenite din valorificarea creanțelor băncii:

Se înregistrează încasarea valorilor bunurilor mobile și imobile valorificate:

Se înregistrează cumpărarea timbrelor fiscale și poștale, tichete și bilete de călătorie și formulare cu regim special:

Se înregistrează consumul timbrelor fiscale, poștale și a formularelor cu regim special:

Se înregistrează materiale diverse trimise pentru prelucrare la terți:

Se înregistrează cheltuielile de prelucrare facturate la terți:

Aplicație rezolvată:

O instituție de credit achiziționează de la terți: metale și pietre prețioase în valoare de 800 lei, materiale în valoare de 1.200 lei, obiecte de inventar în valoare de 3.000 lei, obiecte ce se dau în folosință în proporție de 50%, și vinde pietre prețioase în valoare de 100.000 lei. Se constată o lipsă de obiecte de inventar ăn valoare de 200 lei din vina unei terțe personae. Să se prezinte înregistrările contabile.

Se înregistrează achiziționarea de valori din aur, metale și pietre prețioase:

Se înregistrează achiziționarea de materiale și obiecte de inventar:

Se înregistrează includere integrală în cheltuieli a valorii obiectelor de inventar:

Se înregistrează valorificarea bunurilor mobile și imobile provenite din valorificarea creanțelor băncii:

Se înregistrează imputarea în vina terților a valorii obiectelor de inventar constate lipsa:

Se înregistrează scoaterea din evidență a obiectelor de inventar constatate lipsă la inventar:

TEST DE AUTOEVALUARE

Care sunt principalele metode de evidența a stocurilor bancare ?

……………………………………………………………………

Exemplificați funcțiunea principalelor conturi pentru înregistrarea obiectelor de inventar

……………………………………………………………………………

Exemplificați funcțiunea principalelor conturi pentru înregistrarea materialelor

……………………………………………………………………

Ce înțelegeți prin alte stocuri bancare și cum se evidențiează acestea ?

……………………………………………………………………

TEMA 9

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR

Conținut:

Contabilitatea imobilizărilor financiare

Contabilitatea imobilizărilor în curs

3. Contabilitatea imobilizărilor din activitatea de exploatare

4. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate

Rezumat:

Pentru buna desfășurare a activității bancare pe perioade îndelungate se folosesc o serie de active imobilizate care se regăsesc în: imobilizări financiare; imobilizări necorporale; imobilizări corporale; imobilizări în curs de execuție; imobilizări date în leasing sau în locație simplă.

Aceste active se evidențiază de către instituțiile de credit atât în cadrul etapei de constituire a acestora, cât și în timpul activității de exploatare.

Contabilitatea imobilizărilor bancare se conduce cu ajutorul conturilor din grupelor 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, și 49 ce au structură bine definită:

Astfel, în conturile din aceste grupe se evidențiază: credite subordonate la termen și credite subordonate pe durată nedeterminată, părți în societățile comerciale legate, titluri de participare, imobilizările corporale și necorporale ale activității de exploatare sau din afara activității de exploatare, amortizarea imobilizărilor, operațiuni de leasing și locație simplă, creanțe restante și îndoielnice din operațiuni cu imobilizări, precum și provizioane din operațiuni pentru valori imobilizate.

Trebuie precizat o parte dintre activele imobilizate sunt supuse amortizării, iar amortizarea acestor imobilizări se calculează din data în care au fost evidențiate în contabilitatea bancară. După amortizarea completă imobilizările pot fi scoase din patrimoniu, sau pot fi păstrate dacă sunt utilizate.

Scoaterea din evidență a imobilizărilor complet amortizate se înregistrează în creditul conturilor de imobilizări, pe grupe, în corespondență cu conturile de amortizări, pe grupe de imobilizări.

Pentru eventuala depreciere a imobilizărilor băncile înregistrează provizioane în același mod ca pentru toate operațiunile bancare ce pot influența negativ patrimoniul acestora. Constituirea și utilizarea provizioanelor este o consecință a aplicării principiului prudenței.

Provizionul este constituit pe seama cheltuielilor, chiar în absența profitului și este destinat să acopere o pierdere sau o cheltuială precisă, asupra cărora banca conservă o marjă de incertitudine referitoare la mărimea acestora sau la data exigibilității.

Obiective:

Parcurgerea acestei teme dezvoltă cunoștințe despre:

– evidența operațiunilor privind imobilizărilor financiare

– evidența operațiunilor privind imobilizărilor în curs

– evidența operațiunilor privind imobilizărilor din activitatea de exploatare și din afara activității de exploatare

– evidența operațiunilor privind provizioanelor pentru valori imobilizate

1. Contabilitatea imobilizărilor financiare

Periodic societățile bancare își creează noi capitaluri pe seama imobilizărilor financiare.

Contabilitatea imobilizărilor financiare ale băncilor se conduce cu ajutorul conturilor din grupelor 40, 41 și 43 și au următoarea structură:

Toate conturile din aceste grupe au funcția contabilă de activ, cu excepția conturilor „Diferențe de conversie” ce sunt bifuncționale și a contului 418 „Vărsăminte de efectuat pentru părți în societăți comerciale legate, pentru titluri de participare și pentru titluri ale activității de portofoliu” cu funcția contabilă de pasiv, reprezentând creanțe pe termen lung, neconsemnate sub forma unui titlu. Pentru creditele subordonate banca acceptă ca drepturile sale să fie restituite, în caz de lichidare, după satisfacerea celorlalți creditori.

Creditele subordonate se clasifică în: credite subordonate la termen și credite subordonate pe durată nedeterminată.

Creditele la termen, la rândul lor, se grupează în credite participative și credite subordonate la termen.

Dobânda calculată (de încasat) fiecăruia dintre aceste credite se înregistrează cu ajutorul conturilor „Creanțe atașate” (407, 417).

În cazul creditelor participative dobânzile cuprind o parte fixă și eventual o parte variabilă. În caz de lichidare a societății debitoare, creditele nu se rambursează decât după satisfacerea celorlalți creditori privilegiați, iar în caz de redresare juridică, creditele și plata dobânzilor sunt suspendate pe întreaga perioadă a planului de redresare;

Creanțele subordonate pe durată nedeterminată nu au stabilite prin contract termenele de rambursare, în schimb în contract se prevede că rambursarea nu poate să intervină decât din inițiativa debitorului.

Contul 402 „Credite subordonate pe durată nedeterminată” este cu functie contabilă de activ.

Se debitează cu creditele acordate, în corespondență cu contul curent al băncii la BNR, conturile de corespondent sau conturile curente ale clientului.

Se creditează cu creditele rambursate, în corespondență cu aceleași conturi.

În caz de nerambursare, creditele pot fi trecute la creanțe restante (4811) sau creanțe îndoielnice (4821).

Din categoria titlurilor imobilizate sunt cuprinse acțiunile și alte titluri cu venit variabil deținute în societățile comerciale.

În funcție de ponderea deținută în capitalul societățile comerciale, acestea se clasifică în: 1) Părți în societățile comerciale legate; 2) Titluri de participare; 3)Titluri ale activității de portofoliu.

Formate din titluri cu venit variabil deținute în societățile comerciale controlate exclusiv, părțile în societățile comerciale legate se constituie în cotă de participare de peste 50%, astfel încât acestea sunt susceptibile de a fi incluse prin integrare într-un ansamblu consolidabil.

Contabilitatea acestor participări se conduce cu ajutorul contului 411 „Părți în societățile comerciale legate”, care se dezvoltă în trei conturi sintetice de gradul II, în funcție de tipul societăților la care se dețin acțiunile: societăți bancare, societăți cu caracter financiar și societăți cu caracter nefinanciar.

Reprezentând acțiuni sau alte titluri cu venit variabil, titlurile de participare sunt emise de societăți la care participarea băncii la formarea capitalului este mai mică de 50% sau la care banca este implicată în conducere.Titlurile de participare sunt considerate acele titluri care dețin o pondere mai mare de 10% însă nu depășesc 50% din capitalul societății emitente.

Titlurile activității de portofoliu reprezintă titluri achiziționate cu intenția de a le păstra o perioadă îndelungată, fără drept de intervenție în gestiunea societății ale cărei titluri le deține banca. Contabilitatea acestor titluri ce constituie imobilizări financiare se conduce cu ajutorul conturilor: 411, 412 și 413, iar dobânda de încasat se înregistrează cu ajutorul contului 417 „Creanțe atașate”.

Fiind conturi de activ se debitează cu prețul de cumpărare (exclusiv cheltuielile accesorii de cumpărare) a titlurilor achiziționate, în corespondență cu conturile de lichidități (111, sau121, sau 122) sau conturile curente ale clienților băncii (2511) de la care cumpără.Se creditează cu valoarea contabilă a titlurilor vândute.

Cheltuielile de achiziție a titlurilor se înregistrează în contul 6099 „Cheltuieli diverse de exploatare bancară”, în corespondență cu un cont de lichidități sau datorii. Atunci când nu s-a achitat valoarea integrală a titlurilor, diferența se înregistrează în contul 418 „Vărsăminte de efectuat”.

Titlurile imobilizate date cu împrumut în schimbul unor dobânzi se numesc titlurile date cu împrumut.

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contul 415 „Titluri date cu împrumut” în care se înregistrează titlurile imobilizate date cu împrumut. Fiind un cont de activ se debitează cu valoarea contabilă a titlurilor imobilizate date cu împrumut, în corespondență cu conturile care se ține evidența acestora (411, 412, 413).

Se creditează cu restituirea titlurilor date cu împrumut ce reprezintă venituri din imobilizări financiare, iar dobânzile calculate la titlurile date cu împrumut și neajunse la scadență se înregistrează sub forma creanțelor atașate.

Contabilitatea titlurilor imobilizate în devize presupune utilizarea conturilor 3721 „Poziție de schimb” și 3722 „Contravaloarea poziției de schimb”.

Titlurile imobilizate în devize se reevaluează periodic la cursul valutar al zilei.

De asemenea dotările cu resurse bănești pentru unitățile proprii din străinătate sunt asimilate imobilizărilor financiare și se înregistrează în contul 421 „Datorii pentru unitățile proprii din străinătate”.

Transferul sumelor în devize la unitățile proprii din străinătate are loc prin conturile de corespondent ale băncilor.

Exemple de înregistrări:

Se înregistrează titlurile imobilizate date cu împrumut:

Se înregistrează dividendele încasate și dividendele calculate și neajunse la scadență pentru titlurile date cu împrumut:

Aplicații rezolvate:

1. O institutie de credit acordă:

– un credit subordonat pe durată nedeterminată unei instituții bancare în valoare de 700.000 lei.

– un credit subordonat la termen unui client al bancii în valoare de 500.000 lei

Valoarea dobanzilor este urmatoarea: 10.530 lei pentru creditele subordinate pe durată nedeterminată și 8.219 lei pentru creditele subordinate la termen.

La scadență se înregistrează rambursarea creditelor subordinate la termen și incasarea dobanzii.

Se înregistrează acordarea unor credite subordonate pe durată nedeterminată:

Se înregistrează acordarea unor credite subordonate la termen:

Se înregistrează dobânzile curente neajunse la scadență

Se înregistrează rambursarea la scadență a creditului subordonat la termen și îcasare dobânzii:

2. O instituție de credit achiziționează:

– titluri de participare astfel: 550.000 lei la o instituție de credit și 400.000 lei la o societate cu character financiar;

– titluri de portofoliu în valoare de 190.000 lei.

Valoarea dividendelor cuvenite pentru titlurile de participare este de 45.060 lei. Banca mai subscrie și pentru parți în societățile comerciale legate în suma de 400.000 lei ce urmează sa fie plătită pe parcurs.Totodataă societatea bancară vinde titluri de participare la o altă bancă, titluri ce au următoarele caracteristici: valoarea contabilă: 220.000 lei iar prețul de vânzare 256.000 lei.

Se înregistrează achiziția titlurilor de participare:

Se înregistrează calculate și neajunse la scadență pentru titlurile date cu împrumut:

Se înregistrează dividendele încasate ajunse la scadență:

Se înregistrează achiziția de titluri ale activității de portofoliu:

Se înregistrează subscrierea pentru părți în societăți comerciale legate:

Se înregistrează încasarea sumei:

Se înregistrează vânzarea titlurilor de participație:

2. Contabilitatea imobilizărilor în curs

Imobilizările în curs sunt formate din imobilizări corporale și necorporale în curs de realizare.

Imobilizările în curs necorporale se înregistrează la costul de producție, sau la costul de achiziție aferent imobilizărilor necorporale neterminate până la finele exercițiului financiar.

Imobilizările în curs corporale sunt investițiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză, care se evaluează la costul de producție, sau la costul de achiziție, reprezentând prețul de deviz al investiției.

Contabilitatea imobilizărilor în curs se conduce cu ajutorul conturilor:

431 „Imobilizări necorporale în curs”

432 „Imobilizări corporale în curs”

433 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”

434 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”

Fiind conturi cu funcția contabilă de activ se debitează cu avansurile, cheltuielile sau lucrările efectuate pentru realizarea imobilizărilor și se creditează la terminarea și recepționarea imobilizărilor.

Exemplu de înregistrări:

Se înregistrează furnizori pentru imobilizări corporale în curs:

Se înregistrează imobilizări corporale terminate și recepționate:

Se înregistrează imobilizări necorporale în curs, executate în regie proprie:

Se înregistrează imobilizările necorporale recepționate:

3. Contabilitatea imobilizărilor din activitatea de exploatare

Imobilizările activității de exploatare sunt cele necesare procesului bancar din cadrul societăților bancare și se evidențiază cu ajutorul conturilor din grupa 44 – imobilizări ale activității de exploatare.

În cadrul imobilizărilor necorporale:

Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerț care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concură la menținerea sau dezvoltarea potențialului băncii, format din: clientelă, prestigiu, reputație, vad, credibilitate ș.a.

Cheltuieli de constituire sunt formate din cheltuieli de înființare și modificarea activității băncii, cum ar fi: taxe și alte cheltuieli de înmatriculare, cheltuieli privind emiterea și vânzarea de acțiuni, cheltuieli de publicitate; ș.a.

Alte imobilizări necorporale sunt formate din programe informatice, concesiuni, brevete, licențe și alte drepturi de proprietate intelectuală.

De asemenea imobilizările corporale sunt formate din bunuri care îndeplinesc cumulativ condițiile de valoare și de durată normală, de folosință mai lungă de un an.

Contabilitatea imobilizărilor corporale se conduce cu ajutorul conturilor: 4421 – Terenuri și 4422 – Mijloace fixe.

Toate conturile prezentate mai sus au funcția contabilă de activ, și deci se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate în patrimoniu, în corespondență cu conturile de surse de proveniență. Se creditează cu valoarea imobilizărilor ieșite din patrimoniu.

Evidența analitică a mijloacelor fixe se organizează în mod distinct pentru fiecare obiect sau complex de obiecte cu toate dispozitivele și accesoriile sale și care îndeplinește în mod independent în totalitatea lui, o funcție distinctă în procesul bancar. În acest scop se folosesc „Fișa mijlocului fix” și Registrul numerelor de inventar. În unitățile operative ale băncii se conduce „Registrul pentru evidența mijloacelor fixe”.

Evidența analitică, împreună cu cea operativă, care este organizată cu ajutorul „Listei de inventariere și evidența mijloacelor fixe”, asigură urmărirea atât a existenței și mișcării acestor bunuri pe categorii și pe locuri de folosință din cadrul unităților operative.

Pierderile din valoarea imobilizărilor corporale (amortizările), ca urmare a utilizării lor sau ca urmare a progresului tehnic, se înregistrează în conturile rectificative, de amortizări.

Mijloacele fixe se amortizează în funcție de cotele de amortizare legale, începând cu luna următoare punerii în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare în patrimoniu sau de evidență.

Documentul primar de urmărire și evidență a amortizării mijloacelor fixe se numește „Program de amortizare”.

Contabilitatea amortizărilor se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 46 „Amortizări privind imobilizările”, separat pentru activitățile societăților bancare.

După amortizarea completă, imobilizările pot fi scoase din patrimoniu sau pot fi păstrate, dacă sunt utilizate.

Scoaterea din evidență a imobilizărilor complet amortizate se înregistrează în creditul conturilor de imobilizări, pe grupe, în corespondență cu conturile de amortizări, pe grupe de imobilizări.

Partea valorică neamortizată a imobilizărilor scoase din evidență înainte de expirarea duratei normale de funcționare se înregistrează ca pierderi din cesiune.

Exemple de înregistrări:

Se înregistrează programele informatice cumpărate de la terți:

Se înregistrează cheltuieli efectuate pentru emiterea și vânzarea de acțiuni:

Se înregistrează programe informatice realizate în regie proprie:

Cheltuieli efectuate pe parcursul mai multor luni pentru dezvoltarea fondului comercial:

Apoi, se înregistrează terminarea lucrărilor pentru dezvoltarea fondului comercial:

Amortizarea liniară a imobilizărilor necorporale:

Se înregistrează scoaterea din evidență a imobilizărilor necorporale – fond comercial – amortizate complet:

Se înregistrează mijloace fixe achiziționate pentru activitatea de exploatare bancară:

Se înregistrează mijloace fixe realizate din investiții în curs:

Se înregistrează mijloace fixe aduse ca aport de acționari:

Se înregistrează mijloace fixe complet amortizate scoase din funcțiune:

Se înregistrează mijloace fixe neamortizate complet, scoase din funcțiune sau vândute:

Se înregistrează venituri realizate din cedare mijloace fixe:

Aplicații rezolvate:

1. O instituție de credit efectuează cheltuieli de constituire în valoare de 16.000 lei, achiziționează programe informatice în valoare de 1.700 lei și urmează să realizeze în regie proprie un program informatic în valoare de 1.100 lei. In luna următoare programul se termină și se dă în folosință.

Se înregistrează cheltuielile de constituire:

Se înregistrează cumpărarea programului informatic:

Se înregistrează programul informatic ce urmează sa se realizeze:

Se inregistrează luna următoare programul dat în folosință :

Se inregistrează amortizarea programelor și a cheltuielilor de constituire :

O instituție de credit achizitioneaza un teren in valoare de 80.000 lei și un mijloc de transport în valoare de 115.000 lei. Aceeasi societate bancară acordaă și un avans pentru lucrarile de investiții în curs de execuție (la un teren) în valoare de 40.000 lei conform contractului încheiat. Prentru aceste lucrări urmează să se efectueze recepția și punerea în funcțiune a investiției. Perioada de amortizare a investiției si a mijlocului de transport este de 6 ani.

– Se înregistrează cumpărarea terenului și a mijlocului de transport:

– Se înregistrează avansul acordat:

– Se înregistrează primirea facturii:

-concomitent se înregistrează recepționarea lucrării

– Se înregistrează punerea în funcțiune a investiției:

– Se înregistrează lunar amortizarea imobilizărilor:

4. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate

Provizioanele se constituie pentru acoperirea pierderilor potențiale provocate de deprecierea reversibilă a imobilizărilor. Din punct de vedere contabil, provizioanele reprezintă rectificări ale valorii contabile a imobilizărilor.

Planul contabil cuprinde conturi de evidență a provizioanelor pentru valori imobilizate, respectiv rectificative pentru fiecare grupă a imobilizărilor.

Conturile din grupa de provizioane au funcția contabilă de pasiv și intră în corespondență, după caz, cu cheltuielile cu provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor detaliate pe grupe de imobilizări (corporale, necorporale, în curs, etc.).

Constituirea și utilizarea provizioanelor este o consecință a aplicării principiului prudenței.

Deci, provizionul este constituit pe seama cheltuielilor, chiar în absența profitului și este destinat să acopere o pierdere sau o cheltuială precisă, asupra cărora banca conservă o marjă de incertitudine referitoare la mărimea acestora sau la data exigibilității.

Prin urmare, conturile de evidență a provizioanelor sunt diferențiate pe grupe de imobilizări, după mărirea valorii lor, și se debitează cu anularea sau micșorarea valorii provizioanelor, în corespondență cu conturile de venituri din provizioane diferențiate pe grupe de imobilizări.

Exemple de înregistrări:

Se înregistrează constituirea și majorarea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare:

Se înregistrează constituirea și majorarea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale:

Se înregistrează constituirea și majorarea de provizioane pentru deprecierea bunurilor din operațiuni de leasing:

Se înregistrează constituirea și majorarea de provizioane pentru deprecierea creanțelor:

Se înregistrează diminuarea și anularea de provizioane pentru imobilizări financiare (titluri ale activității de portofoliu):

Se înregistrează diminuarea și anularea de provizioane pentru imobilizări corporale și necorporale:

Se înregistrează diminuarea și anularea de provizioane pentru operațiuni de leasing:

Se înregistrează diminuarea și anularea de provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice:

TEST DE EVALUARE

Ce înțelegeți prin imobilizări corporale?

…………………………………………………………………………

Ce sunt mijloacele fixe și cum se înregistrează operațiunile cu mișcarea acestora?

………………………………………………………………………….

Ce sunt imobilizările financiare și cum se înregistrează în contabilitatea bancară?

…………………………………………………………………………

4. Ce înțelegeți prin imobilizări în curs și cum se înregistrează acestea, în contabilitatea bancară? …………………………………………………………………………

Ce este leasingul și cum se înregistrează operațiile de leasing și locație simplă?

…………………………………………………………………………………………………..

Precizați ce sunt provizioanele și cum se înregistrează ce le care privesc deprecierea imobilizărilor?

…………………………………………………………………………………………………..

TEMA 10

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Conținut:

1. Contabilitatea cheltuielilor de trezorerie și interbancare

2. Contabilitatea cheltuielilor din operațiunile cu clientela

3. Contabilitatea cheltuielilor din operațiuni cu titluri

4. Contabilitatea cheltuielilor privind operațiunile de schimb valutar

5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul băncii

6. Contabilitatea cheltuielilor cu materialele, lucrările și serviciile executate de terți

7. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale

8. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru valori imobilizate

9. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Rezumat:

Contabilitatea cheltuielilor bancare se conduce cu ajutorul conturilor din clasa a 6-a pe feluri de cheltuieli, grupate după conținutul economic al acestora. Contabilitatea bancară furnizează informațiile necesare analizei activității bancare, atât cu privire la fluxurile financiare desfășurate cu clientela bancară ce sunt generatoare de cheltuieli, cât și cu privire la operațiunile proprii institutiilor bancare.

Toate aceste cheltuieli sunt evidentiate in general sub forma de cheltuieli de exploatare bancară si alte cheltuieli specifice procesului bancar.

Operațiunile bancare privind cheltuielile din procesul bancar se înregistrează cu ajutorul conturilor sintetice grupate pe feluri de cheltuieli, astfel :

cheltuielilor de exploatare

601 – Cheltuieli cu operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare

602 – Cheltuieli cu operațiunile cu clientela

603 – Cheltuieli pentru operațiunile cu titluri

604 – Cheltuielile cu operațiunile de leasing

605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate

606 – Cheltuieli privind operațiunile de schimb

607 – Cheltuieli privind operațiunile în afara bilanțului și operațiunile cu instrumente financiare derivate

608 – Cheltuieli cu prestațiile de servicii financiare

609 – Alte cheltuieli de exploatare

cheltuielilor cu personalul

611 – Cheltuieli cu salariile personalului

612 – Cheltuieli privind asigurările și protecția socială

613 – Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților

617 – Alte cheltuieli privind personalul

cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

621 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

cheltuielilor cu materialele, lucrările și serviciile executate de terți

631 – Cheltuieli cu materialele

632 – Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

633 – Cheltuieli privind alte stocuri

634 – Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

635 – Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate

cheltuielilor diverse de exploatare

64 – Cota – parte din cheltuielile sediului social

644 – Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale

645 – Pierderi din cedarea părților în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu

646 – Pierderi din cedarea și casarea imobilizărilor corporale și necorporale

649 – Alte cheltuieli diverse de exploatare

cheltuielilor cu amortizările privind imobilizările necorporale și corporale

651 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale

652 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale

cheltuielilor cu provizioane și pierderi din creanțe nerecuperabile

661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe din operațiuni interbancare

662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela, precum și din operațiuni între instituțiile financiare nebancare și instituțiile de credit

663 – Cheltuieli cu provizioane privind operațiuni cu titluri și operațiuni diverse

664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate

665 – Cheltuieli cu provizioane

667 – Pierderi din creanțe nerecuperabile acoperite cu provizioane

668 – Pierderi din creanțe nerecuperabile neacoperite cu provizioane

cheltuielilor extraordinare

671 – Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente similare

cheltuieli din operațiuni între instituții financiare nebancare și instituții de credit

681 – Dobânzi la conturile curente

682 – Dobânzi la împrumuturile primite de la instituții de credit

683 – Dobânzi la valorile date în pensiune instituțiilor de credit

684 – Dobânzi privind alte sume datorate instituțiilor de credit

689 – Comisioane

cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite

691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit

699 – Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus

Aceste conturi au anumite trăsături comune, dintre care amintim pe cele mai semnificative astfel:

au funcția contabilă de activ;

reflectă în debit cheltuielile pe care banca le angajează, plătite sau de plătit;

oglindesc în credit, la sfârșitul fiecărei luni și implicit, la sfârșitul exercițiului, transferarea sau virarea integrală a cheltuielilor înregistrate în debitul contului contului 591 „Profit sau pierdere”. Unitățile operative (organizate ca centre de profit) folosesc contul 341 „Decontări intrabancare” pentru transmiterea soldurilor cheltuielilor la centrala băncii;

unele conturi de cheltuieli se creditează, ca excepție, și în cursul perioadei, inclusiv la sfârșitul exercițiului, pentru acele operații care impun asemenea înregistrări, cum este cazul plusurilor de active circulante constatate la inventariere;

la sfârșitul perioadei de gestiune, inclusiv al exercițiului nu prezintă sold, nefiind conturi de bilanț;

sumele înregistrate în debit reflectă, atunci când este cazul, cumulate de la începutul anului până la sfârșitul exercițiului, operațiunile necesare pentru întocmirea indicatorilor existenți în componența bilanțului contabil, precum și în scopul detalierii informațiilor privind rezultatul exercițiului.

Obiective:

Prin parcurgerea acestei teme se vor dezvolta cunostințe despre:

înregistrarea cheltuielilor de trezorerie și interbancare

înregistrarea cheltuielilor din operațiunile cu clientela

înregistrarea cheltuielilor din operațiuni cu titluri

înregistrarea cheltuielilor privind operațiunile de schimb valutar

înregistrarea cheltuielilor cu personalul băncii

înregistrarea cheltuielilor cu materialele, lucrările și serviciile executate de terți

înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale

înregistrarea cheltuielilor cu provizioane pentru valori imobiliare

înregistrarea cheltuielilor cu provizioane pentru riscuri și cheltuieli

1. Contabilitatea cheltuielilor de trezorerie și interbancare

Operațiunile ce se efectuează de bancă pentru trezoreria acesteia și a decontărilor interbancare necesită o serie de cheltuieli ce se pot grupa în:

dobânzi și vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor de refinanțare primite de la Banca Națională a României; dobânzi și vărsăminte asimilate aferente disponibilităților bănești aflate în conturile de corespondent (loro); dobânzi și vărsăminte asimilate aferente depozitelor constituite de alte bănci; dobânzi și vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date în pensiune; dobânzi și vărsăminte asimilate aferente titlurilor cu posibilitate de răscumpărare; diferențe de dobânzi aferente operațiunilor de schimb la termen, încheiate cu scop de acoperire; alte cheltuieli cu dobânzile din operațiuni interbancare; comisioane aferente operațiunilor de trezorerie și interbancare, inclusiv comisioanele datorate curtierilor pentru operațiunile de pensiune.

Cleiologic si sitematic aceste cheltieli se evidentiaza prin:

6011 “Dobânzi la Banca Națională a României”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:1172 – cu datoriile din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor de refinanțare primite de la Banca Națională a României; 3722 – pentru contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor de refinanțare primite de la Banca Națională a României; 375 – cu dobânzile plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6012 “Dobânzi la conturile de corespondent”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1272 – cu datoriile din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente conturilor de corespondent; 3722 – pentru contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente conturilor de corespondent; 375 – cu dobânzile plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6013 “Dobânzi la depozitele băncilor”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1372 – cu datoriile din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite de alte bănci; 3722 -pentru contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite de alte bănci; 375 – cu dobânzile plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6014 “Dobânzi la împrumuturile de la bănci”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1472 – cu datoriile din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite de la alte bănci; 3722 – pentru contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite de la alte bănci; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6015 “Dobânzi la valorile date în pensiune”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1527 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date în pensiune; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date în pensiune; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6017 “Alte cheltuieli cu dobânzile”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1627- datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente altor sume datorate; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente altor sume datorate.

6019 “Comisioane”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 111 – comisioane aferente operațiunilor de trezorerie și interbancare, plătite; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente operațiunilor de trezorerie și interbancare, plătite; 377 – alte comisioane de plătit aferente operațiunilor de trezorerie și interbancare.

2. Contabilitatea cheltuielilor din operațiunile cu clientela

Operațiunile cu clientela, care de regulă, se efectuează atât „fleit office”cât și „back office” necesită o serie de cheltuieli provenite în principal din:

dobânzi aferente conturilor și operațiunilor de factoring; dobânzi și vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite de la clientela financiară ; dobânzi și vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date în pensiune ; dobânzi aferente soldurilor creditoare ale conturilor curente deschise clientelei; dobânzi aferente depozitelor constituite de clientelă; dobânzi aferente depozitelor constituite pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii ale clientelei; dobânzi și vărsăminte asimilate aferente titlurilor cu posibilitate de răscumpărare; diferențe de dobânzi aferente operațiunilor de schimb la termen, încheiate cu scop de acoperire; alte cheltuieli cu dobânzile din operațiuni cu clientela; comisioane aferente operațiunilor cu clientela;

Aceste cheltuieli se contabilizeaza prin conturile:

6021 „Dobânzi la conturile de factoring”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 2527 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor de factoring; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor de factoring; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6022 „Dobânzi la împrumuturile primite de la clientela financiară”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 2327 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite de la clientela financiară; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite de la clientela financiară; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6023 “Dobânzi la valorile date în pensiune”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 2437 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date în pensiune; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date în pensiune; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6024 “Dobânzi la conturile curente”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 25172 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente soldului creditor al contului curent; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente soldului creditor al contului curent; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6025 “Dobânzi la conturile de depozite”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 2537 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente conturilor de depozite; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente conturilor de depozite; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6026 “Dobânzi la certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 2547 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente depozitelor constituite pe baza certificatelor de depozit, carnetelor și libretelor de economii; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6027 “Alte cheltuieli cu dobânzile”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 2627 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente altor sume datorate; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente altor sume datorate;

6029 “Comisioane”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511, înregistrând, după caz, comisioanele aferente operațiunilor cu clientela, plătite; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente operațiunilor cu clientela, plătite; 377- alte comisioane de plătit aferente operațiunilor cu clientela.

3. Contabilitatea cheltuielilor din operațiuni cu titluri

Operațiunile cu titluri se efectuează de bancă, de regulă, atunci când strategia, impune dezvoltarea resurselor bancare.

O dată cu diversificarea produselor pe piața de capital și piața interbancară, cele mai frecvente sunt operațiunile cu titluri de tranzacție, de plasament și de investiții.

Cheltuielile efectuate cu asemenea operațiuni se referă la:

dobânzi și vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor date în pensiune livrată; pierderi (diferențe nefavorabile) din reevaluarea sau cesiunea titlurilor de tranzacție, la prețul pieței, inclusiv din reevaluarea titlurilor date cu împrumut; curtaje, comisioane și alte cheltuieli de achiziție privind titlurile de plasament și care nu se includ în valoarea acestor titluri; diferențe nefavorabile rezultate din cesiunea titlurilor de plasament; curtaje, comisioane și alte cheltuieli de achiziție privind titlurile de investiții și care nu se includ în valoarea acestor titluri; amortizarea primelor reprezentând diferențe nefavorabile între prețul de achiziție și prețul de rambursare a titlurilor de investiții, pe perioada reziduală a titlurilor; dobânzi aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor de piață interbancară, emise; dobânzi aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor de creanțe negociabile, emise; dobânzi aferente împrumuturilor primite pe baza obligațiunilor emise; amortizarea primelor de emisiune aferente obligațiunilor și altor titluri cu venit fix, emise de bancă; dobânzi aferente titlurilor luate cu împrumut, precum și alte cheltuieli privind operațiunile cu titluri; comisioane, curtaje și alte cheltuieli de cesiune aferente operațiunilor cu titluri.

Conturile din această grupă au funcțiunea contabilă de activ și dintre acestea se pot menționa:

6031 "Dobânzi la titlurile date în pensiune livrată"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 30127 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor date în pensiune livrată; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor date în pensiune livrată; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

6032 "Pierderi la titlurile de tranzacție"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3021 – diferențele nefavorabile din reevaluarea titlurilor de tranzacție la prețul pieței, precum și diferențe nefavorabile dintre prețul de vânzare al titlurilor și cel de înregistrare al acestora; 30251 – diferențele nefavorabile din reevaluarea titlurilor de tranzacție din portofoliu propriu ; 3722 – contravaloarea în lei reprezentând diferențele nefavorabile rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacție, în devize; 3729 – diferențele nefavorabile rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacție din afara bilanțului, până la livrarea acestora;

60322 "Costuri de tranzactionare"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:111 – cheltuieli de achiziție privind titlurile de plasament (curtaj, comisioane etc.); 3722 – contravaloarea în lei a cheltuielilor de achiziție privind titlurile de plasament, în devize; 3749 – sumele reprezentând cheltuieli de achiziție privind titlurile de plasament, repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

60342 "Pierderi din cesiune"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3031 – pierderi din cesiunea titlurilor de plasament; 3722 – contravaloarea în lei a pierderilor rezultate din cesiunea titlurilor de plasament, în devize.

60341 "Cheltuieli cu amortizarea primelor"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3041, sau 3045- cu amortizarea diferențelor nefavorabile între prețul de achiziție și prețul de rambursare a titlurilor de investiții, pe perioada reziduală a titlurilor; 3722 – contravaloarea în lei a amortizării diferențelor nefavorabile între prețul de achiziție și prețul de rambursare a titlurilor de investiții în devize, pe perioada reziduală a titlurilor.

6036 "Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3217 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor obținute pe baza titlurilor de piață interbancară emise de bancă; 3227 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor obținute pe baza titlurilor de creanțe negociabile emise de bancă; 3257 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente împrumuturilor obținute pe baza obligațiunilor emise de bancă; 3267 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente altor împrumuturi obținute pe baza titlurilor emise de bancă; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferentă împrumuturilor obținute pe baza titlurilor de piață interbancară, titlurilor de creanțe negociabile, obligațiunilor și altor împrumuturi obținute pe baza titlurilor emise; 375 – dobânzi plătite în avans și repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare; 379 – dobânzi datorate aferente titlurilor emise de bancă plătite o dată cu rambursarea anticipată sau răscumpărarea titlurilor;

6037 "Cheltuieli diverse privind operațiunile cu titluri"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 377 – cheltuieli de plătit reprezentând dobânzi și alte sume datorate privind operațiunile cu titluri; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor și a altor sume în devize privind operațiunile cu titluri; 30277 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente titlurilor luate cu împrumut; 3372 – datorii din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente conturilor de decontare privind operațiunile cu titluri.

6039 "Comisioane"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 111, sau 2511, sau 333 înregistrând comisioanele aferente operațiunilor cu titluri, plătite; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente operațiunilor cu titluri, plătite; 377 – alte comisioane de plătit aferente operațiunilor cu titluri; 3749 – sumele reprezentând cheltuieli de cesiune aferente titlurilor vândute, repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

Contabilitatea cheltuielilor privind operațiunile

de schimb valutar

Principalele cheltuieli provenite din operațiunile de schimb cuprind:

diferențele nefavorabile rezultate din operațiunile de vânzare sau cumpărare devize, din evaluarea periodică a operațiunilor în devize și a metalelor prețioase aflate în proprietatea băncii, precum și din evaluarea periodică, la cursul la termen rămas de parcurs, a operațiunilor de schimb la termen speculative;

comisioanele aferente operațiunilor de schimb și arbitraj.

Conturile folosite pentru operațiunile de schimb sunt:

606 – Cheltuieli privind operațiunile de schimb

6061 – Pierderi din operațiunile de schimb și arbitraj

6069 – Comisioane

Corespondența contabilă a acestor conturi și explicația înregistrărilor ce se pot efectua este următoarea:

6061 "Pierderi din operațiunile de schimb și arbitraj"

Se debitează prin creditul contului 3722 cu diferențele nefavorabile rezultate din evaluarea soldului contului "Poziție de schimb" și cu diferențele nefavorabile rezultate din evaluarea devizelor privind operațiunile de schimb la vedere și la termen (operațiuni speculative) din afara bilanțului, între data încheierii contractului și data realizării tranzacției.

6069 "Comisioane"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 111 – comisioane plătite aferente operațiunilor de schimb; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente operațiunilor de schimb, plătite; 377 – alte comisioane de piață aferente operațiunilor de schimb.

Aplicații rezolvate:

1. O institutie de credit în urma obținerii un împrumut de licitație, datorează o dobândă de 80.000 lei.

2. Se înregistrează dobânda calculată, datorată pentru împrumuturile primite de la alte institutii bancare (dobânda fiind de 20%).

3. Se înregistrează dobânda calculată, datorată pentru depozitele la vedere constituite de alte bănci în valoare 12.000 lei.

4. Înregistrarea dobânzii aferentă contului curent al societății comerciale este:

5. Se înregistrează cumpărarea titlurilor de investiții în valoare de 320.000 lei , cu dobândă scursă de19.320lei și cheltuieli de tranzactionare în valoare de 1.591 lei.

6. Se înregistrează diferențele nefavorabile (20.125 lei) de curs valutar rezultate în urma vânzării la vedere de valută.

5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul băncii

Operațiunile bancare în legătură cu personalul, sunt generate de munca pe care aceasta o prestează în cadrul băncii și care se remunerează sub forma drepturilor salariale individuale.

Cheltuielile totale de această natură trebuie să se încadreze în fondul total de salarii, ce cuprinde următoarele componente componente: drepturile salariale propriu-zise, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă.

În afara cheltuielilor menționate specific activității bancare se mai includ și altfel de cheltuieli prevăzute în contractul colectiv de muncă.

Conturile, după conținutul economic, cu ajutorul cărora se înregistrează cheltuielile cu personalul sunt:

611 – Cheltuieli cu remunerațiile personalului

612 – Cheltuieli privind asigurările și protecția socială

6121 – Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale

6122 – Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj

6127 – Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială

613- Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor

617 – Alte cheltuieli privind personalul

611 "Cheltuieli cu remunerațiile personalului"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3511 – valoarea remunerațiilor și a altor drepturi cuvenite personalului; 3519 – sumele datorate salariaților, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului; 3722 – contravaloarea în lei a remunerațiilor și a altor drepturi cuvenite personalului, în devize.

612 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3512 – sumele datorate personalului, reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuția băncii pentru asigurări sociale, precum și cele acordate, potrivit legii, pentru protecția socială; 3521- contribuția băncii la asigurările sociale; 3522 – contribuția băncii la constituirea fondului de șomaj.

617 "Alte cheltuieli privind personalul"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3519, sau 3526 cu alte drepturi acordate salariaților, conform prevederilor contractului colectiv de muncă și reglementărilor legale; 3722 – contravaloarea în lei a altor drepturi acordate salariaților în devize, conform prevederilor contractului colectiv de muncă și reglementărilor legale.

Contabilitatea cheltuielilor cu materialele, lucrările și

serviciile executate de terți

Contabilitatea bancară grupează aceste cheltuieli în:

– cheltuieli cu materiale consumabile, combustibili, piese de schimb și alte materiale;

– uzura obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuieli, integral la darea în folosință,

– cheltuieli privind alte stocuri;

– cheltuieli cu întreținerea și reparațiile executate de terți;

– cheltuieli privind consumurile de energie și apă;

– cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații;

– cheltuieli cu colaboratorii și de intermediere;

– cheltuieli cu deplasările, detașările, transferările și transportul personalului și bunurilor;

– cheltuieli cu serviciile prestate și lucrările executate pentru bancă de către societățile aparținând aceluiași grup;

– cheltuieli cu primele de asigurare, cu redevențele privind operațiunile de leasing și asimilate, cheltuielile cu redevențele privind concesiunile, locațiile de gestiune și chiriile, precum și alte cheltuieli cu terții;

– cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate.

631 "Cheltuieli cu materialele"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3566 – cu valoarea materiilor și materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori; 362 – cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor date în consum sau constatate lipsă la inventariere;3722 – contravaloarea în lei a materiilor și materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori, în devize.

632 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 364 – cu uzura obiectelor de inventar inclusă pe cheltuieli; 363 – cu valoarea la preț de înregistrare a obiectelor de inventar vândute, scoase din folosință, constatate lipsă la inventar, donate, precum și pierderile din deprecieri și din calamități (pentru obiectele de inventar a căror uzură nu a fost inclusă pe cheltuieli).

633 "Cheltuieli privind alte stocuri"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3566 – cu valoarea altor materiale nestocate aprovizionate de la furnizori; 367 – cu valoarea altor stocuri și asimilate inclusă pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, precum și pierderile din deprecieri; 3722 – contravaloarea în lei a altor materiale nestocate aprovizionate de la furnizori, în devize.

634 "Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511 cu sumele plătite reprezentând cheltuieli cu lucrări executate și servicii prestate de terți; 375 – cu valoarea lucrărilor executate și a serviciilor prestate de terți, repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare; 377 – cheltuieli de plătit privind lucrări executate și servicii prestate de terți; 3552 – cu sumele plătite din avansuri spre decontare reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu transportul de bunuri și de personal, cu deplasările, detașările și transferul personalului, cu serviciile poștale și taxele de telecomunicații, precum și cu alte servicii prestate de terți; 3566 – valoarea lucrărilor executate și a serviciilor prestate de terți, incluse pe cheltuieli; 3722 – contravaloarea în lei a lucrărilor executate și a serviciilor prestate de terți, în devize.

635 "Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511 cu sumele plătite reprezentând cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; 375 cu valoarea facturilor datorate care privesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate, repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exercițiile financiare următoare; 3552 cu sumele plătite din avansuri spre decontare reprezentând contravaloarea acțiunilor de protocol, reclamă și publicitate incluse pe cheltuieli; 3566 cu valoarea facturilor datorate care privesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate.

7. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor

necorporale și corporale

Pentru acoperirea unor pierderi din deprecierea fizică și morală a imobilizărilor se înregistrează cheltuieli cu provizioanele pentru:

– amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale, inclusă pe cheltuieli;

– amortizarea aferentă imobilizărilor corporale, inclusă pe cheltuieli.

Conturile cu ajutorul cărora se conduce evidența sunt:

651 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale

652 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale

Corespondența contabilă a conturilor menționate și explicația înregistrărilor ce se pot efectua, este următoarea:

651 "Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 4611 – amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale privind activitatea de exploatare; 4621 – amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale în afara activității de exploatare; 7094, sau 7491- transferuri de cheltuieli, reprezentând venituri de primit corespunzătoare amortizării legale a imobilizărilor necorporale folosite în cadrul operațiunilor de exploatare bancară și nebancară efectuate în comun ce depășesc cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor rezultate din operațiunile respective; 377 – cheltuielile de plătit cu amortizarea imobilizărilor necorporale, rezultate din operațiuni de exploatare bancară și nebancară efectuate în comun.

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 7094, sau 7491 – transferuri de cheltuieli, reprezentând cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor necorporale rezultate din operațiunile de exploatare bancară și nebancară efectuate în comun ce depășesc nivelul veniturilor de primit corespunzătoare amortizării legale a imobilizărilor respective.

652 "Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 4612 – amortizarea aferentă imobilizărilor corporale privind activitatea de exploatare; 4622 – amortizarea aferentă imobilizărilor corporale în afara activității de exploatare; 377 – cheltuielile de plătit cu amortizarea imobilizărilor corporale, rezultate din operațiuni de exploatare bancară și nebancară efectuate în comun; 7094, sau 7491- transferuri de cheltuieli, reprezentând venituri de primit corespunzătoare amortizării legale a imobilizărilor corporale folosite în cadrul operațiunilor de exploatare bancară și nebancară efectuate în comun ce depășesc cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor rezultate din operațiunile respective.

Se creditează prin debitul conturilor 7094, sau 7491 – transferuri de cheltuieli, reprezentând cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale rezultate din operațiunile de exploatare bancară și nebancară efectuate în comun ce depășesc nivelul veniturilor de primit corespunzătoare amortizării legale a imobilizărilor respective.

Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru valori imobilizate

Din prelucrarea datelor contabile în legătură cu aceste cheltuieli rezultă informații necesare analizei activității bancare despre:

– provizioanele constituite pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu;

– provizioanele constituite pentru deprecierea imobilizărilor în curs, imobilizărilor activității de exploatare și imobilizărilor în afara activității de exploatare;

– provizioanele constituite pentru creanțe restante și îndoielnice aferente valorilor imobilizate.

Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul următoarelor conturi:

664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate

6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu

6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs

66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor activității de exploatare

66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în afara activității de exploatare

6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice

6641 "Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 491 – constituiri de provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, titlurilor de participare și titlurilor activității de portofoliu; 3722 – contravaloarea în lei a provizioanelor constituite în devize pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, titlurilor de participare și titlurilor activității de portofoliu.

6642 "Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor"

Se debitează prin creditul contului 492 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor” (acesta se dezvoltă în conturi specifice de gradul II și III, după caz) cu ocazia constituirii de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.

6647 "Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 499 – constituiri de provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice aferente valorilor imobilizate; 3722- contravaloarea în lei a provizioanelor constituite în devize pentru creanțe restante și îndoielnice aferente valorilor imobilizate.

9. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Din prelucrarea datelor contabile în legătură cu aceste cheltuieli rezultă informații necesare analizei activității bancare despre:

– provizioanele constituite pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură;

– provizioanele constituite pentru facilități acordate personalului;

– provizioanele constituite pentru risc de țară;

– provizioanele constituite pentru alte riscuri și cheltuieli.

Contabilitatea acestor cheltuieli se re realizează cu următoarele conturi :

6651 "Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare

a angajamentelor prin semnătură"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 551 – constituiri de provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură; 3722 – contravaloarea în lei a provizioanelor constituite în devize pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură.

6652 "Cheltuieli cu provizioane pentru facilități acordate personalului"

Se debitează prin creditul contului 552 cu ocazia constituiri de provizioane pentru facilități acordate personalului.

6653 "Cheltuieli cu provizioane pentru risc de țară"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 553 – constituiri de provizioane pentru risc de țară; 3722 – contravaloarea în lei a provizioanelor constituite în devize pentru risc de țară.

6657 "Cheltuieli cu alte provizioane "

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 559 – constituiri de provizioane pentru alte riscuri și cheltuieli; 3722 – contravaloarea în lei a provizioanelor constituite în devize pentru alte riscuri și cheltuieli.

Aplicații rezolvate:

se înregistrează drepturile salariale datorate de unitate

2. Se înregistrează scoaterea din evidență a obiectelor de inventar constatate lipsă la inventar:

3. Se înregistrează constituirea și majorarea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale în valoare de 51.200 lei:

4. Se înregistrează scoaterea din evidență a unui mijloc de transport în urma vanzării. Acesta este amortizat 50% din valoare sa de 600.000 lei

TEST DE AUTOEVALUARE

Grupați dobânzile bancare după felul operațiunilor interbancare

…………………………………………………………………………

2. Care este corespondența conturilor ce reflectă cheltuielile din operațiuni de trezorerie?

……………………………………………………………………………………………..

3. Care sunt conturile ce intră în corespondență cu conturile ce reflectă cheltuielile din operațiuni cu clientela?

……………………………………………………………………………………………..

Ce cheltuieli cunoașteți, din operațiuni cu titlurile și cum se înregistrează acestea?

……………………………………………………………………………………………..

5. Din ce operațiuni provin cheltuielile de schimb valutar și cum se înregistrează acestea ? ……………………………………………………………………………………………..

6. Care sunt cheltuielile cu personalul băncii și cum se înregistrează acestea?

……………………………………………………………………………………………..

7. Care sunt cheltuielile cu materialele, lucrările și serviciile executate de terți și cum se înregistrează acestea?

………………………………………………………………………

8. Care sunt cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale și ce conturi se folosesc pentru înregistrarea acestora?

……………………………………………………………………

9. Care sunt cheltuielile cu provizioanele pentru valori imobiliare și cu ce se deosebesc de celelalte cheltuieli?

……………………………………………………………………

TEMA 11

CONTABILITATEA VENITURILOR

Conținut:

Contabilitatea veniturilor din operațiunile cu clientela

Contabilitatea veniturilor din operațiunile cu titluri

Contabilitatea veniturilor din operațiunile de leasing, locație simplă și asimilate

Contabilitatea veniturilor din operațiunile de schimb valutar

5. Contabilitatea veniturilor din operațiunile efectuate în afara bilanțului

6. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară a băncii

7. Contabilitatea veniturilor diverse de exploatere din cesiunea imobilizărilor

8. Contabilitatea veniturilor din provizioane și recuperări de creanțe amortizate

9. Contabilitatea veniturilor excepționale din provizioane

Rezumat:

Veniturile reprezintă valori încasate sau de încasat care provin în principal din vânzarea de produse sau din vânzarea de bunuri imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, din serviciile bancare efectuate pentru clientelă și din câștiguri de orice natură ale activității bancare.

Contabilitatea bancară evidențiează aceste venituri cu ajutorul conturilor din clasa a 7-a ce prezintă o serie de trăsături specifice1, grupate astfel:

veniturilor din activitatea de exploatare

701 – Venituri din operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare

702 – Venituri din operațiunile cu clientela

703 – Venituri din operațiunile cu titluri

704 – Venituri din operațiunile de leasing

705 – Venituri din credite subordonate, părți în cadrul societăților comerciale legate, titluri de participare și titluri ale activității de portofoliu

706 – Venituri din operațiunile de schimb

707 – Venituri din operațiunile în afara bilanțului și operațiunile cu instrumente financiare derivate

708 – Venituri din prestațiile de servicii financiare

709 – Alte venituri din activitatea de exploatare

veniturilor diverse din exploatare

741 – Cota – parte din cheltuielile sediului social

744 – Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale

745 – Venituri din cedarea părților în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu

746 – Venituri din cedarea și casarea imobilizărilor corporale și necorporale

747 – Venituri accesorii

749 – Alte venituri diverse din exploatare

veniturilor din provizioane și recuperări de creanțe amortizate

761 – Venituri din provizioane pentru creanțe din operațiuni interbancare

762 – Venituri din provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela, precum și din operațiuni între instituțiile financiare nebancare și instituțiile de credit

763 – Venituri din provizioane privind operațiuni cu titluri și operațiuni diverse

764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate

765 – Venituri din provizioane

767 – Venituri din recuperări de creanțe amortizate

venituri extraordinare

771 – Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare

venituri din operațiuni între instituțiile financiare nebancare și instituțiile de credit

781 – Dobânzi de la conturile curente

782 – Dobânzi de la depozitele constituite la instituții de credit

783 – Dobânzi de la creditele acordate instituțiilor de credit

784 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de la instituții de credit

785 – Dobânzi privind valorile de recuperat de la instituții de credit

789 – Comisioane

Toate conturile de venituri au funcțiunea contabilă de pasiv. Încep a funcționa prin a se credita în timpul exercițiului financiar și se debitează la sfârșitul anului prin descărcare în contul 591 „Profit sau pierdere” sau în contul 341 „Decontări intrabancare” dacă rezultatul nu se stabilește la nivelul subunității bancare (centru de profit) .

Obiective:

Prin parcurgerea acestei teme se dezvoltă cunoștiințe despre:

-înregistrarea veniturilor din operațiunile cu clientela

-înregistrarea veniturilor provenite din operațiunile cu titluri, din operațiunile de leasing, locație simplă și asimilate

– înregistrarea veniturilor provenite din operațiuni diverse și constituirea veniturilor din provizioane.

1. Contabilitatea veniturilor din operațiunile cu clientela

Pentru înregistrarea veniturilor provenite din operațiunile efectuate clientelei se folosesc conturile:

Conturile: 70211 „Dobânzi de la operațiunile de scont, forfetare și alte creanțe comerciale“ si 70212 „Dobânzi de la operațiunile de factoring“

Aceste conturi se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2017 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor de scontare, de factoring și asimilate; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor de scontare, de factoring și asimilate; 376– dobânzi încasate în avans și repartizate pe venituri în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

70213 “Dobânzi de la creditele de trezorerie“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:2027 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor de trezorerie; 376 – dobânzi încasate în avans și repartizate pe venituri în perioadele sau exercițiile financiare următoare; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor de scontare, de factoring și a creditelor de trezorerie.

7022 “Dobânzi de la creditele acordate institutiilor financiare“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2317 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor acordate clientelei finaciare; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor acordate clientelei financiare; 376 – dobânzi încasate în avans și repartizate pe venituri în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

7023 “Dobânzi de la valorile primite în pensiune“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2417 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor acordate pe baza valorilor primite în pensiune; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor pentru bunuri imobiliare acordate pe baza valorilor aflate în pensiune; 376 – dobânzi încasate în avans și repartizate pe venituri în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

7024 “Dobânzi de la conturile curente debitoare“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 25171 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente soldului debitor al contului curent; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente soldului debitor al contului curent.

7027 “Alte venituri din dobânzi“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2617 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente valorilor de recuperat.

7028 “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2817, sau 2827 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor restante și îndoielnice din operațiuni cu clientela; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor restante și îndoielnice din operațiuni cu clientela.

7029 “Comisioane“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511, sau 2521– sumele reprezentând comisioane percepute clientelei pentru serviciile aferente operațiunilor de creditare și de factoring; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, aferente operațiunilor cu clientela; 378 – alte comisioane de primit aferente operațiunilor cu clientela.

2. Contabilitatea veniturilor din operațiunile cu titluri

Informațiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în conturi și care se transmit direcțiilor de specialitate ale băncii, precum si actionarilor (investitorilor) se referă la:

dobânzi și vărsăminte asimilate aferente creditelor acordate pe baza titlurilor primite în pensiune livrată; câștiguri (diferențe favorabile) din reevaluarea sau cesiunea titlurilor de tranzacție la prețul pieței, inclusiv din reevaluarea titlurilor date cu împrumut, precum și alte venituri aferente acestora; dobânzi aferente titlurilor cu venit fix, pe perioada reziduală (cupon nescurs); dividente și venituri asimilate aferente titlurilor de plasament cu venit variabil; diferențe favorabile rezultate din cesiunea titlurilor de plasament; dobânzi aferente titlurilor de investiții pe perioada reziduală (cupon nescurs); venituri din prime aferente titlurilor de investiții pe perioada reziduală a titlurilor; venituri provenind, în special, din rambursarea anticipată sau din răscumpărarea de titluri emise de către bancă; dobânzi aferente titlurilor de tranzacție, de plasament și de investiții, date cu împrumut, precum și alte venituri diverse din operațiuni cu titluri; dobânzi aferente creanțelor restante și îndoielnice, din operațiuni cu titluri; comisioane aferente operațiunilor cu titluri.

Corespondența contabilă a conturilor care evidentiaza veniturile menționate este următoarea:

7031 “Dobânzi de la titlurile primite în pensiune livrată“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 30117 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor acordate pe baza titlurilor primite în pensiune livrată; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente creditelor acordate pe baza titlurilor primite în pensiune livrată; 376 – dobânzi încasate în avans și repartizate pe venituri în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

7032 “Venituri din titlurile de tranzacție“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3021 cu diferențele favorabile din reevaluarea titlurilor de tranzacție, la prețul pieței și cu diferențele favorabile între prețul de răscumpărare și valoarea nominală a acțiunilor proprii; 111, sau 333 cu diferențele favorabile rezultate între prețul de vânzare al titlurilor de tranzacție și prețul de înregistrare al acestora, precum și alte venituri încasate aferente titlurilor de tranzacție; 30251, sau 30252, sau 30253, sau 30254 – diferențele favorabile din reevaluarea titlurilor de tranzacție din portofoliul propriu, date cu împrumut, aferente creșterii cursului de piață; 30272 – diferențele favorabile din reevaluarea titlurilor primite în pensiune livrată și vândute pe descoperit de titluri; 3722 – contravaloarea în lei reprezentând diferențele favorabile rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacție, în devize; 3729 – diferențele favorabile rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacție din afara bilanțului, până la livrarea acestora și cu diferențele nefavorabile din reevaluarea titlurilor de tranzacție din afara bilanțului, rezultate pe perioada până la livrare, aferente titlurilor livrate înregistrate în bilanț.

7033 “Venituri din titlurile de plasament“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3037 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, pe perioada reziduală, aferente titlurilor de plasament cu venit fix și titlurilor de plasament vândute cu posibilitate de răscumpărare; 111, sau 333 – diferențele favorabile rezultate între prețul de vânzare al titlurilor de plasament cu venit variabil, precum și diferențe favorabile din cesiunea titlurilor de plasament; 2511 – sume încasate reprezentând dividende aferente titlurilor de plasament cu venit variabil; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, a dividendelor și a diferențelor favorabile aferente titlurilor de plasament.

7034 “Venituri din titlurile de investiții“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3047 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, pe perioada reziduală, aferente titlurilor de investiții și titlurilor de investiții vândute cu posibilitate de răscumpărare; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente titlurilor de investiții; 3041, sau 3045 – sume reprezentând venituri din prime aferente titlurilor de investiții, pe perioada reziduală a titlurilor.

7036 “Venituri din datorii constituite prin titluri“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3251 – venituri reprezentând valoarea primelor de emisiune și a primelor de rambursare, amortizate, aferente obligațiunilor emise de bancă pentru care s–a efectuat conversia în acțiuni; 3217, sau 3227, sau 3257, sau 3267 – venituri reprezentând diminuari de datorii din dobânzi, calculate și incluse pe costuri, constatate în situațiile de rambursare anticipată sau de răscumpărare a titlurilor emise de bancă; 537 – venituri reprezentând diminuari de datorii din dobânzi, calculate și incluse pe costuri constante în situații de rambursare anticipată sau de răscumpărare a titlurilor emise de bancă reprezentând datorii subordonate; 531, sau 532 – venituri reprezentând valoarea primelor de emisiune și a primelor de rambursare, amortizate, aferente titlurilor emise de bancă reprezentând datorii subordonate pentru care s–a efectuat rambursarea în acțiuni; 376 – sume repartizate pe venituri în perioadele sau exercițiile financiare următoare, reprezentând prime de emisiune și/ sau de rambursare aferente împrumuturilor obținute pe baza obligațiunilor emise și a titlurilor emise reprezentând datorii subordonate; 3722– contravaloarea în lei a primelor de emisiune și/sau de rambursare, în devize, aferente împrumuturilor obținute pe baza obligațiunilor emise și a titlurilor emise reprezentând datorii subordonate, repartizate pe venituri în perioadele sau exercițiile financiare următoare.

7037 “Venituri diverse din operațiunile cu titluri“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 30257, sau 3037, sau 3047 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente titlurilor de tranzacție, titlurilor de tranzacție date cu împrumut sau vândute cu posibilitate de răscumpărare, titlurilor de plasament și investiții, date cu împrumut; 378 – venituri de primit reprezentând dobânzi și alte sume cuvenite privind operațiunile cu titluri; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor și a altor sume în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor cu titluri; 3371 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente conturilor de decontare privind operațiunilor cu titluri.

7038 “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2817, sau 3827 – creanțe din dobânzi, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor restante și îndoielnice din operațiuni cu titluri; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor și a altor sume în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor cu titluri.

7039 “Comisioane“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511 – comisioane încasate aferente operațiunilor cu titluri; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente operațiunilor cu titluri; 378 – alte comisioane de primit aferente operațiunilor cu titluri.

Soldurile creditoare ale conturilor prezentate se debitează la sfârșitul exercițiului financiar prin contul 591 „Profit sau pierdere”.

3. Contabilitatea veniturilor din operațiunile de leasing

Conturile utilizate pentru înregistrarea veniturilor din operațiunile de leasing, și asimilate sunt:

704 Venituri din operațiunile de leasing

7041 – Venituri din operațiunile de leasing financiar

7042 – Veniturile din chirii

7048 – Venituri din creanțe restante și îndoielnice

7049 – Comisioane

.

7042 “Venituri din chirii“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi:

4717 – creanțe din chirii, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor de leasing și assimilate; 376 – chirii încasate în avans și repartizate pe venituri în perioadele sau exercițiile financiare următoare; 3722 – contravaloarea în lei a chiriilor în devize, calculate și neajunse la scadență, aferente operațiunilor de locație simplă.

7048 “Venituri din creanțe restante și îndoielnice“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 4817, sau 4827 – creanțe din chirii, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor restante și îndoielnice din operațiunilor de leasing, locație simplă și asimilate; 3722 – contravaloarea în lei a chiriilor, calculate și neajunse la scadență, aferente creanțelor restante și îndoielnice din operațiunile de leasing, locație simplă și asimilate.

4. Contabilitatea veniturilor din operațiunile de schimb valutar

Contabilitatea operațiunile de schimb, ce influenteaza rezultatul financiar anual al institutiilor de credit, se conduce cu ajutorul conturilor:

706 Venituri din operațiunile de schimb

7061 Venituri din diferente de curs aferente tranzactiilor in valuta

7069 Comisioane

Informațiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în aceste conturi se referă la:

diferențe favorabile din operațiuni de schimb și arbitraj, rezultate din:

operațiuni de cumpărare si vânzare de devize;

evaluări periodice ale operațiunilor în devize și ale metalelor prețioase, aflate în proprietatea băncii;

evaluări periodice la cursul la termen rămas de parcurs al operațiunilor de schimb la termen, speculative;

comisioane pentru operațiunile de schimb și arbitraj.

Funcțiunea contabilă a acestor conturi este următoarea:

7061 “ Venituri din diferente de curs aferente tranzactiilor in valuta“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3722 – diferențele favorabile rezultate din evaluarea soldului contului “Poziție de schimb“ sau cu diferențele favorabile rezultate din evaluarea devizelor privind operațiunile de schimb la vedere și la termen (operațiuni speculative) din afara bilanțului, între data încheierii contractului și data realizării tranzacției.

7069 “Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511 – comisioanele încasate pentru operațiunile de schimb și arbitraj; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor în devize pentru operațiuni de schimb și arbitraj; 378– alte comisioane de primit pentru operațiuni de schimb și arbitraj.

Soldurile creditoare se debitează la sfârșitul anului prin contul 591 “Profit și pierdere“.

5. Contabilitatea veniturilor din operațiunile efectuate în afara bilanțului

Contabilitatea operațiunilor în afara bilanțului se conduce cu ajutorul conturilor:

707 Venituri din operațiunile în afara bilanțului si operatiunile cu instrumente financiare derivate

7071 Venituri din angajamentele de finanțare

7072 Venituri din angajamentele de garanție

7077 Venituri din alte angajamente date

Informațiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în aceste conturi se referă la:

comisioane pentru acorduri de refinanțare, cauțiuni, avaluri, andosări și alte garanții date de bancă, comisioane de angajament, de confirmare de deschideri de credite;

alte comisioane privind angajamentele date care nu se regăsesc în conturile 7071 și 7072.

Conturile folosite pentru inregistrarea operatiunilor prezentate prezintă o corespondență specifică, astfel:

70711 “Venituri din angajamentele de finanțare în favoarea institutiilor de credit“ și 70712 “Venituri din angajamentele de finanțare în favoarea clientelei“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 111, sau 2511 – comisioane încasate aferente angajementelor de finanțare; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente angajamentelor de finanțare; 378 – comisioane de primit aferente angajamentelor de finanțare.

70721 “Venituri din angajamentele de garanție în favoarea institutiilor de credit “ și 70722 “Venituri din angajamentele de garanție în favoarea clientelei“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 111, sau 2511 – comisioane încasate aferente angajementelor de garanție; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente angajamentelor de garanție; 378 – comisioane de primit aferente angajamentelor de garanție.

7077 “Venituri din alte angajamentele date“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 111, sau 2511 – venituri încasate privind alte angajamente date; 3722 – contravaloarea în lei a veniturilor privind alte angajamente date, în devize; 378 – venituri de primit privind alte angajamente date.

6. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară a băncii

Informațiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în conturi se referă la:

comisioanele cuvenite băncii, aferente serviciilor de mandat prestate clientelei pentru gestionarea și/sau depozitarea portofoliului de titluri; comisioanele aferente operațiunilor cu titluri efectuate în contul clientelei, fără mandat, la ordinul acesteia; comisioanele pentru: asistență și consiliere (tehnici de gestiune de trezorerie), inginerie financiară (gestiune de bilanț, fuziuni și achiziții etc.), precum și pentru alte prestații și servicii financiare care ajută la înființarea și dezvoltarea agenților economici; comisioanele pentru mijloace de plată puse la dispoziția clienților (cec-uri, cărți bancare, documente pentru retrageri de numerar și pentru viramente bancare, etc), precum și comisioane aferente operațiunilor de încasări și plăți efectuate pentru clientelă; veniturile obținute de bancă pentru prestările de servicii financiare conexe: obținerea de informații (solvabilitatea sau poziția financiară a clienților și a băncilor), comisioane aferente valorilor remise la încasare și alte venituri din prestările de servicii financiare.

Aceste venituri se contabilizeaza prin:

7081 “Comisioane privind titlurile gestionate sau în depozit“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 331, sau 335 – comisioane percepute, aferente serviciilor de mandat prestate clientelei și altor bănci pentru gestionarea și/sau depozitarea portofoliului de titluri; 3722 – comisioane, în devize, aferente serviciilor de mandat prestate clientelei și altor bănci pentru gestionarea și/sau depozitarea portofoliului de titluri.

7082 “Comisioane privind operațiunile cu titluri efectuate în contul clientelei“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 331, sau 335 – comisioane aferente operațiunilor cu titluri efectuate încontul clientelei și altor bănci, fără mandat, la ordinul acestora; 3722 – comisioane, în devize, aferente operațiunilor cu titluri efectuate în contul clientelei și altor banci, fără mandat, la ordinul acestora.

7083 “Comisioane din activitățile de asistență și de consultanță“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511, sau 3556 – comisioane din activități de asistență și de consultanță; 3722 – contravaloarea în lei a comisioanelor de asistență și consultanță.

7085 “Venituri privind mijloacele de plată“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 101, sau111, sau 2511, sau 3556 – venituri privind mijloacele de plată; 3722 – contravaloarea în lei a veniturilor privind mijloacele de plată, în devize.

7087 “Alte venituri din prestațiile de servicii financiare“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511, sau 3556 – alte venituri din prestațiile de servicii financiare; 3722 – contravaloarea în lei a altor venituri din prestațiile de servicii financiare, în devize.

Soldurile creditoare ale conturilor preyentate se debitează în corespondență cu contul 591 „Profit și pierdere”.

7. Contabilitatea veniturilor diverse din exploatare

Pentru înregistrarea veniturilor provenite din cesiunea, cedarea si casarea imobilizărilor băncii se folosesc următoarele conturi:

746 Venituri din cesiunea imobilizărilor

747 Venituri accesorii

Informațiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în aceste conturi se referă la faptul că:

aceste conturi sunt utilizate de către bănci pentru a înregistra veniturile din cesiunea, cedarea si casarea imobilizărilor necorporale și corporale;

în aceste conturi se înregistrează veniturile din cesiunea obligațiunilor și altor titluri cu venit fix, precum și din cesiunea acțiunilor și altor titluri cu venit variabil, atunci când aceste titluri sunt destinate să servească de o manieră durabilă activitatea băncii;

aceste conturi înregistrează veniturile din activități, altele decât operațiunile propriu-zise de bancă și operațiunile conexe ale activității bancare;

veniturile din gestiunea imobilelor legate de exploatare aflate în proprietatea băncii;

veniturile sunt provenite, în special:

din gestiunea unui patrimoniu imobiliar aflat în proprietatea băncii și care nu este destinat exploatării;

din prestăriile de servicii constând în utilizarea cu titlu accesoriu a mijloacelor principale de exploatare (de exemplu vânzarea de timpi de utilizare a sistemului informatic);

din servicii aduse clientelei care deși nu sunt servicii conexe activității bancare reprezintă extinderea operațiunilor de bancă;

aceste conturi înregistrează veniturile privind operațiunile de locație simplă efectuate cu titlu accesoriu, precum și alte venituri care nu provin din activitatea propriu-zisă bancară.

Corespondența contabilă a principalelor conturi dintre cele menionate menționate mai sus și explicația înregistrărilor ce se pot efectua cu acestea, este următoarea:

7461 “Venituri din cedarea si casarea imobolizarilor corporale “

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3556 – sumele de încasat reprezentând venituri din vânzarea imobilizărilor necorporale și corporale; 3722 – contravaloarea în lei a veniturilor în devize din vânzarea imobilizărilor corporale și necorporale.

747 “Venituri accesorii“

P 7471 – Venituri din alte activități

P 7479 – Alte venituri accesorii

P 74791 – Venituri din operațiuni de intermediere în domeniul

asigurărilor

P 74799 – Venituri accesorii diverse

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3519 – sumele datorate de personal, reprezentând chirii, consumuri și alte debite similare, care se fac venit de către bancă; 3722 – contravaloarea în lei a veniturilor accesorii, în devize.

8. Contabilitatea veniturilor din provizioane și

recuperări de creanțe amortizate

Informațiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în conturile din această grupă se referă la:

anulări sau diminuări de provizioane specifice de risc de credit pentru operațiuni interbancare;

anulări sau diminuări de provizioane specifice de risc de dobândă pentru operațiuni interbancare.

anulări sau diminuări de provizioane specifice de risc de credit pentru operațiuni cu clientela;

anulări sau diminuări de provizioane specifice de risc de dobândă pentru operațiuni cu clientela.

anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, ca urmare:

creșterii cursurilor titlurilor;

cesiunii titlurilor pentru care a fost constituit un provizion pentru pierderile latente;

anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiții ca urmare:

pierderilor latente în cazul în care titlurile nu s-au păstrat până la scadență;

existenței riscului de rambursare din partea emitentului.

anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea valorilor din aur, metalelor și pietrelor prețioase, materialelor, obiectelor de inventar și a altor stocuri;

anulări sau diminuări de provizioane aferente creanțelor restante și îndoielnice, privind operațiunile cu titluri și operațiunile diverse ;

anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, titlurilor de participare și titlurilor activității de portofoliu

anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs, imobilizărilor activității de exploatare și imobilizărilor în afara activității de exploatare;

anulări sau diminuări de provizioane aferente creanțelor restante și îndoielnice, privind valorile imobilizate.

anulări sau diminuări de provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură;

anulări sau diminuări de provizioane pentru risc de țară;

anulări sau diminuări de provizioane pentru facilități acordate personalului;

anulări sau diminuări de provizioane pentru alte riscuri și cheltuieli;

anulări sau diminuări de provizioane reglementate.

venituri reprezentând încasări de creanțe care anterior au fost înregistrate ca pierderi în conturile de cheltuieli.

Dintre conturile bancare care se folosesc pentru evidentierea operatiunilor menționate mai sus, se prezinta :

pentru provizioane din operatiuni interbancare :

7611 “Venituri din provizioane specifice de risc de credit“

7612 “Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă“

Ambele conturi se creditează prin debitul următoarelor conturi: 1911, sau 1912 – anulări sau diminuări de provizioane pentru creanțe din operațiuni interbancare; 3722 – anulări sau diminuări de provizioane constituite în devize pentru creanțe din operațiuni interbancare.

pentru provizioane din operatiuni cu clientela, institutii financiare nebacare si institutii de credit

7621 “Venituri din provizioane specifice de risc de credit“

7622 “Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă“

Ambele conturi se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2911, sau 2912 – anulări sau diminuări de provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela; 3722 – anulări sau diminuări de provizioane constituite în devize pentru creanțe din operațiuni cu clientela.

76311 “Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament“

76312 “Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiții“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 391 – anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament și de investiții; 3722 – anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament și de investiții, în devize.

7633 “Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurilor“

Se creditează prin debitul contului 391 – anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea stocurilor.

7637 “Venituri din provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice“

Ambele conturi se creditează prin debitul următoarelor conturi: 399 – anulări sau diminuări de provizioane aferente creanțelor restante și îndoielnice privind operațiunile cu titluri și operațiunile diverse; 3722 – anulări sau diminuări de provizioane aferente creanțelor restante și îndoielnice, în devize, privind operațiunile cu titluri și operațiunile diverse.

7641 “Venituri din provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 491 – anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu; 3722 – anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu, în devize.

7642 “Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor“

Se creditează prin debitul contului 492 – anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.

7647 “Venituri din provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 499 – anulări sau diminuări de provizioane aferente creanțelor restante și îndoielnice privind valorile imobilizate; 3722 – anulări sau diminuări de provizioane aferente creanțelor restante și îndoielnice, în devize, privind valorile imobilizate.

7651 “Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 551 – anulări sau diminuări de provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură; 3722 – anulări sau diminuări de provizioane, în devize, pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură.

7653 “Venituri din provizioane pentru risc de țară“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 553 – anulări sau diminuări de provizioane pentru risc de țară; 3722 – anulări sau diminuări de în devize pentru risc de țară.

7657 “Venituri din alte provizioane“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 559 – anulări sau diminuări de provizioane pentru riscuri și cheltuieli; 3722 – anulări sau diminuări de în devize pentru alte riscuri și cheltuieli.

767 “Venituri din recuperări de creanțe amortizate“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: cu 101, sau 111, sau 2511 reprezentând venituri din recuperări de creanțe amortizate; 3722 reprezentând contravaloarea în lei a veniturilor în devize din recuperări de creanțe amortizate;

Aplicație rezolvată

– Se înregistrează dobânda calculată, cuvenită pentru creditele acordate altor banci:

– Se înregistrează dobânda calculată, cuvenită pentru depozitele la banci:

– achitarea cecului cumpărat în valoare de 500$ cu un comision de 3%, cursul dolarului fiind de 3,5 lei/dolar

– Se înregistrează dobânda cuvenită pentru creditele acordate pe baza valorilor primite în pensiune

– – Se înregistrează diferența favorabilă dintre valoarea titlurilor de tranzacție stabilită în funcție de cursul pe piață și valoarea de achiziție a acestora:

– se înregistrează diferențele favorabile de curs valutar rezultate în urma cumpărarii la vedere de valută

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Cum se înregistrează veniturilor din operațiunile cu clientela ?

…………………………………………………………………………………………………..

2. Cum se înregistrează veniturilor provenite din operațiunile cu titluri, din operațiunile de leasing, locație simplă și asimilate ?

…………………………………………………………………………………………………..

3. Cum se înregistrează veniturilor provenite din operațiunile de schimb valutar și din activitatea financiară a băncii ?

…………………………………………………………………………………………………..

4. Ce sunt veniturile din provizioane și cum se înregistrează acestea? …………………………………………………………………………………………………..

PLANUL DE CONTURI AL INSTITUȚIILOR DE CREDIT ȘI

INSTITUȚIILOR FINANCIARE NEBANCARE

CLASA 1 – OPERAȚIUNI DE TREZORERIE ȘI OPERAȚIUNI INTERBANCARE

Grupa 10 – CASA ȘI ALTE VALORI

A 101 – Casa

A 102 – Numerar în ATM-uri și ASV-uri

A 109 – Alte valori

Grupa 11 – DECONTĂRI CU BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

A 111 – Cont curent la Banca Națională a României

A 1111 – Cont curent la Banca Națională a României

A 1112 – Depozite la vedere la Banca Națională a României

A 1113 – Depozite la termen la Banca Națională a României

A 1114 – Depozite colaterale la Banca Națională a României

P 112 – Împrumuturi de refinanțare de la Banca Națională a României

P 1121 – Împrumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare

P 1122 – Împrumuturi lombard

P 1123 – Alte împrumuturi

B 117 – Creanțe și datorii atașate

A 1171 – Creanțe atașate

P 1172 – Datorii atașate

Grupa 12 – CONTURI DE CORESPONDENT

A 121 – Conturi de corespondent la instituții de credit (nostro)

P 122 – Conturi de corespondent ale instituțiilor de credit (loro)

B 127 – Creanțe și datorii atașate

A 1271 – Creanțe atașate

P 1272 – Datorii atașate

Grupa 13 – DEPOZITE INTERBANCARE

A 131 – Depozite la instituții de credit

A 1311 – Depozite la vedere la instituții de credit

A 1312 – Depozite la termen la instituții de credit

A 1313 – Depozite colaterale la instituții de credit

A 1317 – Creanțe atașate

P 132 – Depozite ale instituțiilor de credit

P 1321 – Depozite la vedere ale instituțiilor de credit

P 1322 – Depozite la termen ale instituțiilor de credit

P 1323 – Depozite colaterale ale instituțiilor de credit

P 1327 – Datorii atașate

Grupa 14 – CREDITE ȘI ÎMPRUMUTURI INTERBANCARE

A 141 – Credite acordate instituțiilor de credit

A 1411 – Credite de pe o zi pe alta acordate instituțiilor de credit

A 1412 – Credite la termen acordate instituțiilor de credit

A 1417 – Creanțe atașate

P 142 – Împrumuturi primite de la instituții de credit

P 1421 – Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituții de credit

P 1422 – Împrumuturi la termen primite de la instituții de credit

P 1427 – Datorii atașate

Grupa 15 – VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNE

A 151 – Valori primite în pensiune

A 1511 – Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta

A 1512 – Valori primite în pensiune la termen

A 1517 – Creanțe atașate

P 152 – Valori date în pensiune

P 1521 – Valori date în pensiune de pe o zi pe alta

P 1522 – Valori date în pensiune la termen

P 1527 – Datorii atașate

Grupa 16 – VALORI DE RECUPERAT ȘI ALTE SUME DATORATE

A 161 – Valori de recuperat

A 1611 – Valori de recuperat

A 1617 – Creanțe atașate

P 162 – Alte sume datorate

P 1621 – Alte sume datorate

P 1627 – Datorii atașate

Grupa 17 – OPERAȚIUNI ÎNTRE ORGANIZAȚIILE COOPERATISTE DE CREDIT DIN CADRUL REȚELEI

B 171 – Conturi curente

A 1711 – Cont curent la casa centrală

P 1712 – Conturi curente ale cooperativelor de credit afiliate

B 1717 – Creanțe și datorii atașate

A 17171 – Creanțe atașate

P 17172 – Datorii atașate

B 173 – Depozite între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 1731 – Depozite la casa centrală

A 17311 – Depozite la vedere la casa centrală

A 17312 – Depozite la termen la casa centrală

A 17313 – Depozite colaterale la casa centrală

A 17317 – Creanțe atașate

P 1732 – Depozite ale cooperativelor de credit afiliate

P 17321 – Depozite la vedere ale cooperativelor de credit afiliate

P 17322 – Depozite la termen ale cooperativelor de credit affiliate

P 17323 – Depozite colaterale ale cooperativelor de credit affiliate

P 17327 – Datorii atașate

B 174 – Credite și împrumuturi între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 1741 – Credite acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 17411 – Credite de pe o zi pe alta acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 17412 – Credite la termen acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 17417 – Creanțe atașate

P 1742 – Împrumuturi primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

P 17421 – Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

P 17422 – Împrumuturi la termen primite de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

P 17427 – Datorii atașate

B 176 – Valori de recuperat și alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 1761 – Valori de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 17611 – Valori de recuperat

A 17617 – Creanțe atașate

P 1762 – Alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

P 17621 – Alte sume datorate

P 17627 – Datorii atașate

A 178 – Creanțe restante și îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 1781 – Creanțe restante privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 17811 – Creanțe restante

A 17812 – Dobânzi restante

A 17817 – Creanțe atașate

A 1782 – Creanțe îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 17821 – Creanțe îndoielnice

A 17822 – Dobânzi îndoielnice

A 17827 – Creanțe atașate

Grupa 18 – CREANȚE RESTANTE ȘI ÎNDOIELNICE

A 181 – Creanțe restante

A 1811 – Creanțe restante

A 1812 – Dobânzi restante

A 1817 – Creanțe atașate

A 182 – Creanțe îndoielnice

A 1821 – Creanțe îndoielnice

A 1822 – Dobânzi îndoielnice

A 1827 – Creanțe atașate

Grupa 19 – PROVIZIOANE PENTRU CREANȚE DIN OPERAȚIUNI INTERBANCARE

P 191 – Provizioane pentru creanțe din operațiuni interbancare

P 1911 – Provizioane specifice de risc de credit

P 1912 – Provizioane specifice de risc de dobândă

CLASA 2 – OPERAȚIUNI CU CLIENTELA ȘI OPERAȚIUNI ÎNTRE INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE ȘI INSTITUȚIILE DE CREDIT

Grupa 20 – CREDITE ACORDATE CLIENTELEI5

A 201 – Creanțe comerciale

A 2011 – Creanțe comerciale

A 20111 – Scont

A 20112 – Factoring cu recurs

A 20113 – Forfetare

A 20114 – Factoring fără recurs

A 20119 – Alte creanțe comerciale

A 2017 – Creanțe atașate

A 202 – Credite de trezorerie

A 2021 – Credite de trezorerie

A 20211 – Utilizări din deschideri de credite permanente

A 20212 – Credit global de exploatare

A 20213 – Diferențe de rambursat legate de utilizarea cardurilor

A 20219 – Alte credite de trezorerie

A 2027 – Creanțe atașate

A 203 – Credite de consum și vânzări în rate

A 2031 – Credite de consum

A 20311 – Credite de consum pentru nevoi personale

A 20312 – Credite de consum pentru achiziționarea de bunuri

A 2032 – Vânzări în rate

A 2037 – Creanțe atașate

A 204 – Credite pentru finanțarea operațiunilor de comerț exterior

A 2041 – Credite pentru import

A 2042 – Credite pentru export

A 2047 – Creanțe atașate

A 205 – Credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente

A 2051 – Credite pentru finanțarea stocurilor

A 2052 – Credite pentru echipamente

A 2057 – Creanțe atașate

A 206 – Credite pentru investiții imobiliare

A 2061 – Credite pentru investiții imobiliare

A 20611 – Credite ipotecare

A 20619 – Alte credite pentru investiții imobiliare

A 2067 – Creanțe atașate

A 209 – Alte credite acordate clientelei

A 2091 – Alte credite acordate clientelei

A 2097 – Creanțe atașate

Grupa 23 – CREDITE ȘI ÎMPRUMUTURI PRIVIND INSTITUȚIILE FINANCIARE

A 231 – Credite acordate instituțiilor financiare

A 2311 – Credite de pe o zi pe alta acordate instituțiilor financiare

A 2312 – Credite la termen acordate instituțiilor financiare

A 2317 – Creanțe atașate

P 232 – Împrumuturi primite de la instituțiile financiare

P 2321 – Împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituțiile financiare

P 2322 – Împrumuturi la termen de la instituțiile financiare

P 2327 – Datorii atașate

Grupa 24 – VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNE

A 241 – Valori primite în pensiune

A 2411 – Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta

A 2412 – Valori primite în pensiune la termen

A 2417 – Creanțe atașate

P 243 – Valori date în pensiune

P 2431 – Valori date în pensiune de pe o zi pe alta

P 2432 – Valori date în pensiune la termen

P 2437 – Datorii atașate

Grupa 25 – CONTURILE CLIENTELEI

B 251 – Conturi curente

B 2511 – Conturi curente

B 2517 – Creanțe și datorii atașate

A 25171 – Creanțe atașate

P 25172 – Datorii atașate

P 252 – Conturi de factoring

P 2521 – Conturi de factoring

P 2527 – Datorii atașate

P 253 – Conturi de depozite

P 2531 – Depozite la vedere

P 2532 – Depozite la termen

P 2533 – Depozite colaterale

P 25331 – Depozite pentru deschiderea de acreditive

P 25332 – Depozite pentru emiterea de scrisori de garanție

P 25333 – Depozite pentru cecuri certificate

P 25334 – Depozite pentru ordine de plată cu scadență

P 25335 – Depozite pentru garanții gestionari

P 25336 – Alte depozite colaterale

P 2537 – Datorii atașate

P 254 – Certificate de depozit, carnete și librete de economii

P 2541 – Certificate de depozit

P 2542 – Carnete și librete de economii

P 2547 – Datorii atașate

Grupa 26 – VALORI DE RECUPERAT ȘI ALTE SUME DATORATE

A 261 – Valori de recuperat

A 2611 – Valori de recuperat

A 2617 – Creanțe atașate

P 262 – Alte sume datorate

P 2621 – Alte sume datorate

P 2627 – Datorii atașate

Grupa 27 – OPERAȚIUNI ÎNTRE INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE ȘI INSTITUȚIILE DE CREDIT

B 271 – Conturi curente la instituții de credit

B 2711 – Conturi curente la instituții de credit

B 2717 – Creanțe și datorii atașate

A 27171 – Creanțe atașate

P 27172 – Datorii atașate

A 272 – Depozite constituite la instituții de credit

A 2721 – Depozite la vedere la instituții de credit

A 2722 – Depozite la termen la instituții de credit

A 2723 – Depozite colaterale la instituții de credit

A 2727 – Creanțe atașate

A 273 – Credite acordate instituțiilor de credit

A 2731 – Credite de pe o zi pe alta acordate instituțiilor de credit

A 2732 – Credite la termen acordate instituțiilor de credit

A 2737 – Creanțe atașate

P 274 – Împrumuturi primite de la instituții de credit

P 2741 – Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituții de credit

P 2742 – Împrumuturi la termen primite de la instituții de credit

P 2747 – Datorii atașate

A 275 – Valori primite în pensiune de la instituții de credit

A 2751 – Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta de la instituții de credit

A 2752 – Valori primite în pensiune la termen de la instituții de credit

A 2757 – Creanțe atașate

P 276 – Valori date în pensiune instituțiilor de credit

P 2761 – Valori date în pensiune de pe o zi pe alta instituțiilor de credit

P 2762 – Valori date în pensiune la termen instituțiilor de credit

P 2767 – Datorii atașate

A 277 – Valori de recuperat de la instituții de credit

A 2771 – Valori de recuperat de la instituții de credit

A 2777 – Creanțe atașate

P 278 – Alte sume datorate instituțiilor de credit

P 2781 – Alte sume datorate instituțiilor de credit

P 2787 – Datorii atașate

Grupa 28 – CREANȚE RESTANTE ȘI ÎNDOIELNICE

A 281 – Creanțe restante

A 2811 – Creanțe restante

A 2812 – Dobânzi restante

A 2817 – Creanțe atașate

A 282 – Creanțe îndoielnice

A 2821 – Creanțe îndoielnice

A 2822 – Dobânzi îndoielnice

A 2827 – Creanțe atașate

Grupa 29 – PROVIZIOANE PENTRU CREANȚE DIN OPERAȚIUNI CU CLIENTELA, PRECUM ȘI DIN OPERAȚIUNI ÎNTRE INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE ȘI INSTITUȚIILE DE CREDIT

P 291 – Provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela, precum și din operațiuni între instituțiile financiare nebancare și instituțiile de credit

P 2911 – Provizioane specifice de risc de credit

P 2912 – Provizioane specifice de risc de dobândă

CLASA 3 – OPERAȚIUNI CU TITLURI ȘI OPERAȚIUNI DIVERSE

Grupa 30 – OPERAȚIUNI CU TITLURI

B 301 – Titluri primite sau date în pensiune livrată

A 3011 – Titluri primite în pensiune livrată

A 30111 – Titluri primite în pensiune livrată

A 30117 – Creanțe atașate

P 3012 – Titluri date în pensiune livrată

P 30121 – Titluri date în pensiune livrată

P 30127 – Datorii atașate

A 302 – Titluri de tranzacție

A 3021 – Titluri de tranzacție

A 30211 – Efecte publice și valori asimilate

A 30212 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

A 30213 – Acțiuni și alte titluri cu venit variabil

A 3025 – Titluri date cu împrumut

A 30251 – Efecte publice și valori asimilate

A 30252 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

A 30253 – Acțiuni și alte titluri cu venit variabil

A 30257 – Creanțe atașate

A 3026 – Titluri luate cu împrumut

A 30261 – Efecte publice și valori asimilate

A 30262 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

A 30263 – Acțiuni și alte titluri cu venit variabil

P 3027 – Datorii privind titlurile

P 30271 – Datorii privind titlurile luate cu împrumut

P 30272 – Alte datorii privind titlurile

P 30277 – Datorii atașate

A 303 – Titluri de plasament

A 3031 – Titluri de plasament

A 30311 – Efecte publice și valori asimilate

A 30312 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

A 30313 – Acțiuni și alte titluri cu venit variabil

A 3035 – Titluri date cu împrumut

A 30351 – Efecte publice și valori asimilate

A 30352 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

A 30353 – Acțiuni și alte titluri cu venit variabil

P 3036 – Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament

A 3037 – Creanțe atașate

A 30371 – Efecte publice și valori asimilate

A 30372 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

A 30373 – Acțiuni și alte titluri cu venit variabil

A 304 – Titluri de investiții

A 3041 – Titluri de investiții

A 30411 – Efecte publice și valori asimilate

A 30412 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

A 3045 – Titluri date cu împrumut

A 30451 – Efecte publice și valori asimilate

A 30452 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

A 3047 – Creanțe atașate

A 30471 – Efecte publice și valori asimilate

A 30472 – Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

Grupa 31 – INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE

B 311 – Instrumente financiare derivate ferme

B 3111 – Operațiuni de schimb la termen

B 3112 – Alte instrumente financiare derivate de curs de schimb

B 3113 – Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii

B 3114 – Instrumente financiare derivate pe acțiuni și indici bursieri

B 3119 – Alte instrumente financiare derivate

A 312 – Instrumente financiare derivate condiționale cumpărate

A 3121 – Instrumente financiare derivate de curs de schimb

A 3122 – Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii

A 3123 – Instrumente financiare derivate pe acțiuni și indici bursieri

A 3129 – Alte instrumente financiare derivate

P 313 – Instrumente financiare derivate condiționale vândute

P 3131 – Instrumente financiare derivate de curs de schimb

P 3132 – Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii

P 3133 – Instrumente financiare derivate pe acțiuni și indici bursieri

P 3139 – Alte instrumente financiare derivate

B 319 – Alte instrumente financiare derivate

Grupa 32 – DATORII CONSTITUITE PRIN TITLURI

P 321 – Titluri de piață interbancară

P 3211 – Titluri de piață interbancară

P 3217 – Datorii atașate

P 322 – Titluri de creanțe negociabile

P 3221 – Titluri de creanțe negociabile

P 3227 – Datorii atașate

P 325 – Obligațiuni

P 3251 – Obligațiuni

P 3257 – Datorii atașate

P 326 – Alte datorii constituite prin titluri

P 3261 – Alte datorii constituite prin titluri

P 3267 – Datorii atașate

Grupa 33 – CONTURI DE DECONTARE PRIVIND OPERAȚIUNILE CU TITLURI

P 331 – Conturile instituțiilor de credit

P 332 – Conturile organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM)

B 333 – Conturile societăților de bursă

P 334 – Conturile altor instituții financiare

P 335 – Conturile clientelei

B 336 – Alte conturi de decontare privind operațiunile cu titluri

P 3361 – Alte sume de plătit privind operațiunile cu titluri

A 3362 – Alte sume de încasat privind operațiunile cu titluri

B 337 – Creanțe și datorii atașate

A 3371 – Creanțe atașate

P 3372 – Datorii atașate

Grupa 34 – DECONTĂRI INTRABANCARE ȘI ÎNTRE ORGANIZAȚIILE COOPERATISTE DE CREDIT DIN CADRUL REȚELEI

B 341 – Decontări intrabancare

B 342 – Decontări între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

Grupa 35 – DEBITORI ȘI CREDITORI

B 351 – Personal și conturi asimilate

P 3511 – Personal – salarii datorate

P 3512 – Personal – ajutoare materiale datorate

P 3513 – Prime reprezentând participarea personalului la profit

A 3514 – Avansuri acordate personalului

P 3515 – Drepturi de personal neridicate

P 3516 – Rețineri din salarii datorate terților

B 3519 – Alte datorii și creanțe în legatură cu personalul

P 35191 – Alte datorii în legatură cu personalul

A 35192 – Alte creanțe în legatură cu personalul

B 352 – Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate

B 3521 – Asigurări sociale

B 35211 – Contribuția unității la asigurările sociale

B 35212 – Contribuția personalului la asigurările sociale

B 35213 – Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate

B 35214 – Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

B 3522 – Ajutor de șomaj

B 35221 – Contribuția unității la fondul de șomaj

B 35222 – Contribuția personalului la fondul de șomaj

B 3526 – Alte datorii și creanțe sociale

P 35261 – Alte datorii sociale

A 35262 – Alte creanțe sociale

B 353 – Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate

B 3531 – Impozitul pe profit

B 3532 – Taxa pe valoarea adaugată

P 35323 – TVA de plată

A 35324 – TVA de recuperat

A 35326 – TVA deductibilă

P 35327 – TVA colectată

B 35328 – TVA neexigibilă

P 3533 – Impozitul pe venituri de natura salariilor

A 3534 – Subvenții

A 35341 – Subvenții guvernamentale

A 35342 – Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții

A 35349 – Alte sume primite cu caracter de subvenții

B 3536 – Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

B 3538 – Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate

B 3539 – Alte datorii și creanțe cu bugetul statului

P 35391 – Alte datorii față de bugetul statului

A 35392 – Alte creanțe privind bugetul statului

P 354 – Dividende de plată

A 355 – Debitori diverși

A 3551 – Depozite de garanții vărsate

A 35511 – Depozite aferente operațiunilor pe piețele organizate de instrumente financiare derivate

A 35512 – Depozite aferente altor operațiuni cu instrumente financiare derivate

A 35516 – Alte depozite

A 3552 – Debitori din avansuri spre decontare

A 3556 – Alți debitori diverși

A 3557 – Creanțe atașate

P 356 – Creditori diverși

P 3561 – Depozite de garanții pentru leasing

P 3562 – Alte depozite de garanții primite

P 3566 – Alți creditori diverși

P 3567 – Datorii atașate

B 357 – Decontări din operațiuni în asocieri în participație

A 3571 – Creanțe din operațiuni în asocieri în participație

P 3572 – Datorii din operațiuni în asocieri în participație

P 358 – Împrumuturi primite de la acționari și alte împrumuturi

P 3581 – Împrumuturi primite de la acționari

P 3582 – Alte împrumuturi

P 3587 – Datorii atașate

Grupa 36 – CONTURI DE STOCURI

A 361 – Valori din aur, metale și pietre prețioase

A 362 – Materiale

A 363 – Materiale de natura obiectelor de inventar

A 365 – Stocuri aflate la terți

A 367 – Alte stocuri și asimilate

A 368 – Alte bunuri diverse

Grupa 37 – CONTURI DE REGULARIZARE

A 371 – Valori primite la încasare

B 372 – Conturi de ajustare

B 3721 – Poziție de schimb

B 3722 – Contravaloarea poziției de schimb

B 3723 – Conturi de ajustare devize

B 3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilanțului

B 373 – Conturi de diferențe

B 3731 – Diferențe privind devizele

B 3732 – Diferențe privind vânzările de titluri cu posibilitate de răscumpărare

B 3739 – Alte conturi de diferențe

A 374 – Cheltuieli de repartizat

A 3741 – Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix

A 3742 – Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix

A 3749 – Alte cheltuieli de repartizat

A 375 – Cheltuieli înregistrate în avans

P 376 – Venituri înregistrate în avans

P 377 – Cheltuieli de plătit

A 378 – Venituri de primit

B 379 – Alte conturi de regularizare

B 3791 – Conturi de regularizare privind instrumentele de acoperire

B 3799 – Alte conturi de regularizare

Grupa 38 – CREANȚE RESTANTE ȘI ÎNDOIELNICE

A 381 – Creanțe restante

A 3811 – Creanțe restante

A 3812 – Dobânzi restante

A 3817 – Creanțe atașate

A 382 – Creanțe îndoielnice

A 3821 – Creanțe îndoielnice

A 3822 – Dobânzi îndoielnice

A 3827 – Creanțe atașate

Grupa 39 – PROVIZIOANE PRIVIND OPERAȚIUNI CU TITLURI ȘI OPERAȚIUNI DIVERSE

P 391 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor

P 3911 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament

P 39111 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice și a altor valori asimilate

P 39112 – Provizioane pentru deprecierea obligațiunilor și a altor titluri cu venit fix

P 39113 – Provizioane pentru deprecierea acțiunilor și a altor titluri cu venit variabil

P 3912 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiții

P 39121 – Provizioane pentru deprecierea efectelor publice și a altor valori asimilate

P 39122 – Provizioane pentru deprecierea obligațiunilor și a altor titluri cu venit fix

P 393 – Provizioane pentru deprecierea stocurilor

P 399 – Provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice

CLASA 4 – VALORI IMOBILIZATE

Grupa 40 – CREDITE SUBORDONATE

A 401 – Credite subordonate la termen

A 402 – Credite subordonate pe durată nedeterminată

A 407 – Creanțe atașate

Grupa 41 – PĂRȚI ÎN CADRUL SOCIETĂȚILOR COMERCIALE LEGATE, TITLURI DE PARTICIPARE ȘI TITLURI ALE ACTIVITĂȚII DE PORTOFOLIU

A 411 – Părți în societățile comerciale legate

A 4111 – Părți în instituții de credit

A 4112 – Părți în societăți cu caracter financiar

A 4113 – Părți în alte societăți cu caracter nefinanciar

A 412 – Titluri de participare

A 4121 – Titluri de participare la instituțiile de credit

A 4122 – Titluri de participare la societăți cu caracter financiar

A 4123 – Titluri de participare la alte societăți cu caracter nefinanciar

A 413 – Titluri ale activității de portofoliu

A 415 – Titluri date cu împrumut

A 417 – Creanțe atașate

P 418 – Vărsăminte de efectuat pentru părți în societăți comerciale legate, pentru titluri de participare și pentru titluri ale activității de portofoliu

Grupa 42 – DOTĂRI PENTRU UNITĂȚILE PROPRII DIN STRĂINĂTATE

A 421 – Dotări pentru unitățile proprii din străinătate

Grupa 43 – IMOBILIZĂRI ÎN CURS ȘI AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZĂRI

A 431 – Imobilizări necorporale în curs

A 432 – Imobilizări corporale în curs

A 4321 – Amenajări de terenuri și construcții

A 4322 – Instalații tehnice și mașini

A 4323 – Alte imobilizări corporale

A 433 – Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale

A 434 – Avansuri acordate pentru imobilizări corporale

A 4341 – Avansuri acordate pentru terenuri și construcții

A 4342 – Avansuri acordate pentru instalații tehnice și mașini

A 4343 – Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale

Grupa 44 – IMOBILIZĂRI NECORPORALE ȘI CORPORALE

A 441 – Imobilizări necorporale

B 4411 – Fondul comercial

A 4412 – Cheltuieli de constituire

A 4419 – Alte imobilizări necorporale

A 442 – Imobilizări corporale

A 4421 – Terenuri și amenajări de terenuri

A 44211 – Terenuri

A 44212 – Amenajări de terenuri

A 4422 – Construcții

A 4423 – Instalații tehnice și mijloace de transport

A 44231 – Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)

A 44232 – Aparate și instalații de măsurare, control și reglare

A 44233 – Mijloace de transport

A 4424 – Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale

Grupa 46 – AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE

P 461 – Amortizări privind imobilizările necorporale și corporale

P 4611 – Amortizarea imobilizărilor necorporale

P 46111 – Amortizarea fondului comercial

P 46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire

P 46119 – Amortizarea altor imobilizări necorporale

P 4612 – Amortizarea imobilizărilor corporale

P 46121 – Amortizarea amenajărilor de terenuri

P 46122 – Amortizarea construcțiilor

P 46123 – Amortizarea instalațiilor tehnice și mijloacelor de transport

P 46124 – Amortizarea altor active corporale

Grupa 47 – LEASING FINANCIAR

A 471 – Creanțe din operațiuni de leasing financiar

A 4711 – Creanțe din operațiuni de leasing financiar cu imobilizări necorporale

A 4712 – Creanțe din operațiuni de leasing financiar cu imobilizări corporale

A 4717 – Creanțe atașate

P 472 – Datorii din operațiuni de leasing financiar

P 4721 – Datorii din operațiuni de leasing financiar cu imobilizări necorporale

P 4722 – Datorii din operațiuni de leasing financiar cu imobilizări corporale

P 4727 – Datorii atașate

Grupa 48 – CREANȚE RESTANTE ȘI ÎNDOIELNICE

A 481 – Creanțe restante

A 4811 – Creanțe restante

A 4812 – Dobânzi restante

A 4817 – Creanțe atașate

A 482 – Creanțe îndoielnice

A 4821 – Creanțe îndoielnice

A 4822 – Dobânzi îndoielnice

A 4827 – Creanțe atașate

Grupa 49 – PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE

P 491 – Provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu

P 492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

P 4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs

P 49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs

P 49212 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs

P 4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale

P 49221 – Provizioane pentru fondul comercial

P 49222 – Provizioane pentru alte imobilizări necorporale

P 4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale

P 49231 – Provizioane pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri

P 49232 – Provizioane pentru deprecierea construcțiilor

P 49233 – Provizioane pentru deprecierea instalațiilor tehnice și mijloacelor de transport

P 49234 – Provizioane pentru deprecierea altor active corporale

P 493 – Provizioane pentru operațiuni de leasing financiar

P 499 – Provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice

CLASA 5 – CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ȘI PROVIZIOANE

Grupa 50 – CAPITAL

P 501 – Capital social

P 5011 – Capital subscris nevărsat

P 5012 – Capital subscris vărsat

P 502 – Elemente asimilate capitalului

A 503 – Acțiuni proprii

B 508 – Acționari sau asociați

Grupa 51 – PRIME DE CAPITAL ȘI REZERVE

P 511 – Prime de capital

P 5111 – Prime de emisiune

P 5112 – Prime de fuziune

P 5113 – Prime de aport

P 5114 – Prime de divizare

P 5115 – Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni

P 5119 – Alte prime

P 512 – Rezerve legale

P 5121 – Rezerve legale din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit

P 5122 – Rezerve legale din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit

P 513 – Rezerve statutare sau contractuale

P 514 – Rezerve pentru riscuri bancare

P 5141 – Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit

P 5142 – Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit

P 5143 – Rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale

P 516 – Rezerve din reevaluare

P 5161 – Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative

P 5169 – Alte rezerve din reevaluări

P 517 – Rezerve specifice organizațiilor cooperatiste de credit

P 5171 – Rezerva de întrajutorare

P 5172 – Rezerva mutuală de garantare

P 51721 – Rezerva mutuală de garantare constituită din profitul casei centrale determinat înainte de deducerea impozitului pe profit

P 51722 – Rezerva mutuală de garantare constituită din cotizațiile cooperativelor de credit afiliate

B 519 – Alte rezerve

Grupa 53 – DATORII SUBORDONATE

P 531 – Datorii subordonate la termen

P 5311 – Titluri subordonate la termen

P 5312 – Împrumuturi subordonate la termen

P 532 – Datorii subordonate pe durată nedeterminată

P 5321 – Titluri subordonate pe durată nedeterminată

P 5322 – Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată

P 537 – Datorii atașate

Grupa 54 – SUBVENȚII PENTRU INVESTIȚII

P 541 – Subvenții pentru investiții

P 5411 – Subvenții guvernamentale pentru investiții

P 5412 – Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții

P 5413 – Donații pentru investiții

P 5414 – Plusuri de inventar de natura imobilizărilor

P 5419 – Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții

Grupa 55 – PROVIZIOANE

P 551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură

P 552 – Provizioane pentru facilități acordate personalului

P 553 – Provizioane pentru riscuri de țară

P 554 – Provizioane pentru restructurare

P 555 – Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale și alte acțiuni similare legate de acestea

P 556 – Provizioane pentru impozite

P 559 – Alte provizioane

Grupa 58 – REZULTATUL REPORTAT

B 581 – Rezultatul reportat

B 5811 – Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respective pierderea neacoperită

B 5812 – Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 298

B 5814 – Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

B 5815 – Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din reserve din reevaluare

B 5816 – Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

Grupa 59 – REZULTATUL EXERCIȚIULUI FINANCIAR

B 591 – Profit sau pierdere

A 592 – Repartizarea profitului

CLASA 6 – CHELTUIELI

Grupa 60 – CHELTUIELI DE EXPLOATARE

A 601 – Cheltuieli cu operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare

A 6011 – Dobânzi la Banca Națională a României

A 6012 – Dobânzi la conturile de corespondent

A 6013 – Dobânzi la depozitele instituțiilor de credit

A 60131 – Dobânzi la depozitele la vedere

A 60132 – Dobânzi la depozitele la termen

A 60133 – Dobânzi la depozitele colaterale

A 6014 – Dobânzi la împrumuturile de la instituții de credit

A 60141 – Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe alta

A 60142 – Dobânzi la împrumuturile la termen

A 6015 – Dobânzi la valorile date în pensiune

A 60151 – Dobânzi la valorile date în pensiune de pe o zi pe alta

A 60152 – Dobânzi la valorile date în pensiune la termen

A 6016 – Cheltuieli cu operațiunile organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 60161 – Dobânzi la conturile curente ale cooperativelor de credit afiliate

A 60162 – Dobânzi la depozitele cooperativelor de credit afiliate

A 60163 – Dobânzi la împrumuturile de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 60164 – Dobânzi privind alte sume datorate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

A 60169 – Comisioane

A 6017 – Alte cheltuieli cu dobânzile

A 6019 – Comisioane

A 602 – Cheltuieli cu operațiunile cu clientela

A 6021 – Dobânzi la conturile de factoring

A 6022 – Dobânzi la împrumuturile primite de la instituțiile financiare

A 60221 – Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe alta

A 60222 – Dobânzi la împrumuturile la termen

A 6023 – Dobânzi la valorile date în pensiune

A 60231 – Dobânzi la valorile date în pensiune de pe o zi pe alta

A 60232 – Dobânzi la valorile date în pensiune la termen

A 6024 – Dobânzi la conturile curente

A 6025 – Dobânzi la conturile de depozite

A 60251 – Dobânzi la depozitele la vedere

A 60252 – Dobânzi la depozitele la termen

A 60253 – Dobânzi la depozitele colaterale

A 6026 – Dobânzi la certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii

A 6027 – Alte cheltuieli cu dobânzile

A 6029 – Comisioane

A 603 – Cheltuieli pentru operațiunile cu titluri

A 6031 – Dobânzi la titlurile date în pensiune livrată

A 6032 – Pierderi la titlurile de tranzacție

A 60321 – Pierderi din reevaluări și cesiune

A 60322 – Costuri de tranzacționare

A 6033 – Pierderi din cesiunea titlurilor de plasament

A 6034 – Cheltuieli cu titlurile de investiții

A 60341 – Cheltuieli cu amortizarea primelor

A 60342 – Pierderi din cesiune

A 6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri

A 60361 – Dobânzi privind titlurile de piață interbancară

A 60362 – Dobânzi privind titlurile de creanțe negociabile

A 60363 – Dobânzi privind obligațiunile

A 60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri

A 6037 – Cheltuieli diverse privind operațiunile cu titluri

A 6039 – Comisioane

A 604 – Cheltuieli cu operațiunile de leasing

A 6041 – Dobânzi aferente datoriilor din operațiuni de leasing financiar

A 6042 – Cheltuieli cu chiriile

A 6049 – Comisioane

A 605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate

A 6051 – Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen

A 6052 – Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată nedeterminată

A 6059 – Comisioane

A 606 – Cheltuieli privind operațiunile de schimb

A 6061 – Cheltuieli din diferențe de curs valutar aferente tranzacțiilor în valută

A 6069 – Comisioane

A 607 – Cheltuieli privind operațiunile în afara bilanțului și operațiunile cu instrumente financiare derivate

A 6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finanțare

A 60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finanțare primite de la instituții de credit

A 60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finanțare primite de la clientelă

A 6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garanție

A 60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garanție primite de la instituții de credit

A 60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garanție primite de la clientelă

A 6074 – Cheltuieli privind operațiunile cu instrumente financiare derivate

A 60741 – Cheltuieli privind operațiunile cu instrumente financiare derivate de curs de schimb

A 60742 – Cheltuieli privind operațiunile cu instrumente financiare derivate de rată a dobânzii

A 60743 – Cheltuieli privind operațiunile cu instrumente financiare derivate pe acțiuni și indici bursieri

A 60744 – Cheltuieli privind operațiunile cu alte instrumente financiare derivate

A 60747 – Cheltuieli cu dobânzile aferente instrumentelor financiare derivate

A 60749 – Costuri de tranzacționare

A 6075 – Cheltuieli cu instrumentele de acoperire

A 6077 – Cheltuieli cu alte angajamente primite

A 608 – Cheltuieli cu prestațiile de servicii financiare

A 6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plată

A 6087 – Alte cheltuieli cu prestațiile de servicii financiare

A 609 – Alte cheltuieli de exploatare

A 6092 – Cota-parte privind activitățile și activele controlate în comun

A 6093 – Venituri retrocedate privind activitățile și activele controlate în comun

A 6094 – Cheltuieli pentru constituirea rezervei mutuale de garantare a casei centrale

A 6099 – Cheltuieli diverse de exploatare

Grupa 61 – CHELTUIELI CU PERSONALUL

A 611 – Cheltuieli cu salariile personalului

A 612 – Cheltuieli privind asigurările și protecția socială

A 6121 – Contribuția unității la asigurările sociale

A 6122 – Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj

A 6123 – Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

A 6127 – Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială

A 613 – Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților

A 617 – Alte cheltuieli privind personalul

Grupa 62 – CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

A 621 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Grupa 63 – CHELTUIELI CU MATERIALELE, LUCRĂRILE ȘI SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI

A 631 – Cheltuieli cu materialele

A 6311 – Cheltuieli cu materialele consumabile

A 6312 – Cheltuieli privind combustibilii

A 6313 – Cheltuieli privind piesele de schimb

A 6317 – Cheltuieli privind alte materiale

A 632 – Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

A 633 – Cheltuieli privind alte stocuri

A 634 – Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

A 6341 – Cheltuieli de întreținere și reparații

A 6342 – Cheltuieli privind energia și apa

A 6343 – Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații

A 6344 – Cheltuieli cu colaboratorii și de intermediere

A 6345 – Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări și transportul personalului și bunurilor

A 6347 – Alte cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

A 63471 – Cheltuieli cu primele de asigurare

A 63472 – Cheltuieli cu redevențele privind concesiunile

A 63479 – Alte cheltuieli

A 635 – Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate

Grupa 64 – CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE

A 641 – Cota – parte din cheltuielile sediului social

A 644 – Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale

A 645 – Pierderi din cedarea părților în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu

A 646 – Pierderi din cedarea și casarea imobilizărilor corporale și necorporale

A 6461 – Pierderi din cedarea și casarea imobilizărilor corporale

A 6462 – Pierderi din cedarea și casarea imobilizărilor necorporale

A 649 – Alte cheltuieli diverse de exploatare

A 6491 – Despăgubiri, amenzi și penalități

A 6492 – Donații și subvenții acordate

A 6493 – Cheltuieli privind sponsorizările

A 6494 – Pierderi din debitori diverși

A 6495 – Dobânzi la împrumuturile primite de la acționari și la alte împrumuturi

A 64951 – Dobânzi la împrumuturile primite de la acționari

A 64952 – Dobânzi la alte împrumuturi primite

A 6497 – Alte cheltuieli diverse de exploatare

Grupa 65 – CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE PRIVIND IMOBILIZĂRILE NECORPORALE ȘI CORPORALE

A 651 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale

A 652 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale

Grupa 66 – CHELTUIELI CU PROVIZIOANE ȘI PIERDERI DIN CREANȚE NERECUPERABILE

A 661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe din operațiuni interbancare

A 6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit

A 6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă

A 662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela, precum și din operațiuni între instituțiile financiare nebancare și instituțiile de credit

A 6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit

A 6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă

A 663 – Cheltuieli cu provizioane privind operațiuni cu titluri și operațiuni diverse

A 6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor

A 66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament

A 66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiții

A 6633 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurilor

A 6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice

A 664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate

A 6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu

A 6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

A 66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs

A 66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale

A 66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale

A 6643 – Cheltuieli cu provizioane pentru operațiunile de leasing financiar

A 6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice

A 665 – Cheltuieli cu provizioane

A 6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură

A 6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilități acordate personalului

A 6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de țară

A 6654 – Cheltuieli cu provizioane pentru restructurare

A 6656 – Cheltuieli cu provizioane pentru impozite

A 6657 – Cheltuieli cu alte provizioane

A 667 – Pierderi din creanțe nerecuperabile acoperite cu provizioane

A 668 – Pierderi din creanțe nerecuperabile neacoperite cu provizioane

Grupa 67 – CHELTUIELI EXTRAORDINARE

A 671 – Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente similare

Grupa 68 – CHELTUIELI DIN OPERAȚIUNI ÎNTRE INSTITUȚII FINANCIARE NEBANCARE ȘI INSTITUȚII DE CREDIT

A 681 – Dobânzi la conturile curente

A 682 – Dobânzi la împrumuturile primite de la instituții de credit

A 6821 – Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe alta

A 6822 – Dobânzi la împrumuturile la termen

A 683 – Dobânzi la valorile date în pensiune instituțiilor de credit

A 6831 – Dobânzi la valorile date în pensiune de pe o zi pe alta

A 6832 – Dobânzi la valorile date în pensiune la termen

A 684 – Dobânzi privind alte sume datorate instituțiilor de credit

A 689 – Comisioane

Grupa 69 – CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE

A 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit

A 699 – Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus

CLASA 7 – VENITURI

Grupa 70 – VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

P 701 – Venituri din operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare

P 7011 – Dobânzi de la Banca Națională a României

P 7012 – Dobânzi de la conturile de corespondent

P 7013 – Dobânzi de la conturile de depozite la instituții de credit

P 70131 – Dobânzi de la depozitele la vedere

P 70132 – Dobânzi de la depozitele la termen

P 70133 – Dobânzi de la depozitele colaterale

P 7014 – Dobânzi de la creditele acordate instituțiilor de credit

P 70141 – Dobânzi de la creditele de pe o zi pe alta

P 70142 – Dobânzi de la creditele la termen

P 7015 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune

P 70151 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de pe o zi pe alta

P 70152 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune la termen

P 7016 – Venituri din operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

P 70161 – Dobânzi de la contul curent la casa centrală

P 70162 – Dobânzi de la depozitele la casa centrală

P 70163 – Dobânzi de la creditele acordate organizațiilor cooperatiste de credit din cadrul rețelei

P 70164 – Dobânzi privind valorile de recuperat de la organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

P 70168 – Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice privind operațiunile cu organizațiile cooperatiste de credit din cadrul rețelei

P 70169 – Comisioane

P 7017 – Alte venituri din dobânzi

P 7018 – Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice

P 7019 – Comisioane

P 702 – Venituri din operațiunile cu clientela1a

P 7021 – Dobânzi de la creanțe comerciale și credite acordate clientelei

P 70211 – Dobânzi de la operațiunile de scont, forfetare și alte creanțe comerciale

P 70212 – Dobânzi de la operațiunile de factoring

P 70213 – Dobânzi de la creditele de trezorerie

P 70214 – Dobânzi de la creditele de consum și vânzări în rate

P 70215 – Dobânzi de la creditele pentru finanțarea operațiunilor de comerț exterior

P 70216 – Dobânzi de la creditele pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente

P 70217 – Dobânzi de la creditele pentru investiții imobiliare

P 70218 – Dobânzi de la alte credite acordate clientelei

P 7022 – Dobânzi de la creditele acordate instituțiilor financiare

P 70221 – Dobânzi de la creditele de pe o zi pe alta

P 70222 – Dobânzi de la creditele la termen

P 7023 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune

P 70231 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de pe o zi pe alta

P 70232 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune la termen

P 7024 – Dobânzi de la conturile curente debitoare

P 7027 – Alte venituri din dobânzi

P 7028 – Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice

P 7029 – Comisioane

P 703 – Venituri din operațiunile cu titluri

P 7031 – Dobânzi de la titlurile primite în pensiune livrată

P 7032 – Venituri din titlurile de tranzacție

P 7033 – Venituri din titlurile de plasament

P 70331 – Dobânzi

P 70333 – Dividende și venituri asimilate

P 70336 – Venituri din cesiune

P 7034 – Venituri din titlurile de investiții

P 70341 – Dobânzi

P 70342 – Venituri din prime

P 70343 – Venituri din cesiune

P 7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri

P 7037 – Venituri diverse din operațiunile cu titluri

P 7038 – Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice

P 7039 – Comisioane

P 704 – Venituri din operațiunile de leasing

P 7041 – Dobânzi aferente creanțelor din operațiuni de leasing financiar

P 7042 – Venituri din chirii

P 7048 – Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice

P 7049 – Comisioane

P 705 – Venituri din credite subordonate, părți în cadrul societăților comerciale legate, titluri de participare și titluri ale activității de portofoliu

P 7051 – Dobânzi de la creditele subordonate la termen

P 7052 – Dobânzi de la creditele subordonate pe durată nedeterminată

P 7053 – Dividende și venituri asimilate

P 7058 – Dobânzi din creanțe restante și îndoielnice

P 7059 – Comisioane

P 706 – Venituri din operațiunile de schimb

P 7061 – Venituri din diferențe de curs valutar aferente tranzacțiilor în valută

P 7069 – Comisioane

P 707 – Venituri din operațiunile în afara bilanțului și operațiunile cu instrumente financiare derivate

P 7071 – Venituri din angajamentele de finanțare

P 70711 – Venituri din angajamentele de finanțare în favoarea instituțiilor de credit

P 70712 – Venituri din angajamentele de finanțare în favoarea clientelei

P 7072 – Venituri din angajamentele de garanție

P 70721 – Venituri din angajamentele de garanție în favoarea instituțiilor de credit

P 70722 – Venituri din angajamentele de garanție în favoarea clientelei

P 7074 – Venituri privind operațiunile cu instrumente financiare derivate

P 70741 – Venituri privind operațiunile cu instrumente financiare derivate de curs de schimb

P 70742 – Venituri privind operațiunile cu instrumente financiare derivate de rată a dobânzii

P 70743 – Venituri privind operațiunile cu instrumente financiare derivate pe acțiuni și indici bursieri

P 70744 – Venituri privind operațiunile cu alte instrumente financiare derivate

P 70747 – Venituri din dobânzi aferente instrumentelor financiare derivate

P 70749 – Comisioane

P 7075 – Venituri din instrumentele de acoperire

P 7077 – Venituri din alte angajamente date

P 708 – Venituri din prestațiile de servicii financiare

P 7081 – Comisioane privind titlurile gestionate sau în depozit

P 7082 – Comisioane privind operațiunile cu titluri efectuate în contul clientelei

P 7083 – Comisioane din activitățile de asistență și consultanță

P 70831 – Comisioane din activitățile de asistență și consultanță pentru persoane fizice

P 70832 – Comisioane din activitățile de asistență și consultanță pentru persoane juridice

P 70839 – Alte comisioane

P 7085 – Venituri privind mijloacele de plată

P 7087 – Alte venituri din prestațiile de servicii financiare

P 709 – Alte venituri din activitatea de exploatare

P 7092 – Cota – parte privind activitățile și activele controlate în comun

P 7093 – Cheltuieli refacturate privind activitățile și activele controlate în comun

P 7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare

P 7099 – Venituri diverse de exploatare

Grupa 74 – VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE

P 741 – Cota – parte din cheltuielile sediului social

P 744 – Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale

P 745 – Venituri din cedarea părților în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu

P 746 – Venituri din cedarea și casarea imobilizărilor corporale și necorporale

P 7461 – Venituri din cedarea și casarea imobilizărilor corporale

P 7462 – Venituri din cedarea și casarea imobilizărilor necorporale

P 747 – Venituri accesorii

P 7471 – Venituri din alte activități

P 7479 – Alte venituri accesorii

P 74791 – Venituri din operațiuni de intermediere în domeniul asigurărilor

P 74799 – Venituri accesorii diverse

P 749 – Alte venituri diverse din exploatare

P 7492 – Cota – parte din subvențiile de investiții trecută la venituri

P 7493 – Venituri din subvenții de exploatare

P 74931 – Venituri din subvenții de exploatare aferente veniturilor din activitatea de exploatare

P 74932 – Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile

P 74933 – Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului

P 74934 – Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecția socială

P 74935 – Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare

P 74936 – Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri

P 7494 – Venituri din producția de imobilizări

P 7495 – Venituri privind bunurile mobile și imobile din executarea creanțelor

P 7499 – Alte venituri

P 74991 – Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități

P 74992 – Venituri din donații

P 74997 – Alte venituri diverse de exploatare

Grupa 76 – VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI RECUPERĂRI DE CREANȚE AMORTIZATE

P 761 – Venituri din provizioane pentru creanțe din operațiuni interbancare

P 7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit

P 7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă

P 762 – Venituri din provizioane pentru creanțe din operațiuni cu clientela, precum și din operațiuni între instituțiile financiare nebancare și instituțiile de credit

P 7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit

P 7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă

P 763 – Venituri din provizioane privind operațiuni cu titluri și operațiuni diverse

P 7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor

P 76311 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament

P 76312 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiții

P 7633 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurilor

P 7637 – Venituri din provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice

P 764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate

P 7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea părților deținute în cadrul societăților comerciale legate, a titlurilor de participare și a titlurilor activității de portofoliu

P 7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

P 76421 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs

P 76422 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale

P 76423 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale

P 7643 – Venituri din provizioane pentru operațiunile de leasing financiar

P 7647 – Venituri din provizioane pentru creanțe restante și îndoielnice

P 765 – Venituri din provizioane

P 7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură

P 7652 – Venituri din provizioane pentru facilități acordate personalului

P 7653 – Venituri din provizioane pentru risc de țară

P 7654 – Venituri din provizioane pentru restructurare

P 7656 – Venituri din provizioane pentru impozite

P 7657 – Venituri din alte provizioane

P 767 – Venituri din recuperări de creanțe amortizate

Grupa 77 – VENITURI EXTRAORDINARE

P 771 – Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare

Grupa 78 – VENITURI DIN OPERAȚIUNI ÎNTRE INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE ȘI INSTITUȚIILE DE CREDIT

P 781 – Dobânzi de la conturile curente

P 782 – Dobânzi de la depozitele constituite la instituții de credit

P 7821 – Dobânzi de la depozitele la vedere

P 7822 – Dobânzi de la depozitele la termen

P 7823 – Dobânzi de la depozitele colaterale

P 783 – Dobânzi de la creditele acordate instituțiilor de credit

P 7831 – Dobânzi de la creditele de pe o zi pe alta

P 7832 – Dobânzi de la creditele la termen

P 784 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de la instituții de credit

P 7841 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune de pe o zi pe alta

P 7842 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune la termen

P 785 – Dobânzi privind valorile de recuperat de la instituții de credit

P 789 – Comisioane

CLASA 9 – OPERAȚIUNI ÎN AFARA BILANȚULUI

Grupa 90 – ANGAJAMENTE DE FINANȚARE

A 901 – Angajamente în favoarea instituțiilor de credit

P 902 – Angajamente primite de la instituții de credit

A 903 – Angajamente în favoarea clientelei

A 9031 – Deschideri de credite confirmate

A 90311 – Garanții imobiliare

A 90312 – Deschideri de credite documentare

A 90319 – Alte deschideri de credite confirmate

A 9032 – Acceptări sau angajamente de plată

A 9039 – Alte angajamente în favoarea clientelei

P 904 – Angajamente primite de la clientelă

Grupa 91 – ANGAJAMENTE DE GARANȚIE

A 911 – Cauțiuni, avaluri și alte garanții date instituțiilor de credit

A 9111 – Confirmări de deschideri de credite documentare

A 9112 – Acceptări de plată

A 9119 – Alte garanții date instituțiilor de credit

P 912 – Cauțiuni, avaluri și alte garanții primite de la instituții de credit

A 913 – Garanții date pentru clientelă

A 9131 – Cauțiuni și avaluri

A 91311 – Cauțiuni imobiliare

A 91312 – Cauțiuni administrative și fiscale

A 91313 – Garanții financiare

A 91314 – Garanții de rambursare a creditelor acordate de alte instituții

A 91319 – Alte cauțiuni și avaluri

A 9139 – Alte garanții date pentru clientelă

P 914 – Garanții primite de la clientelă1ă

P 9141 – Garanții primite de la instituțiile administrației publice și asimilate

P 9142 – Garanții primite de la societăți de asigurare și reasigurare

P 9143 – Garanții primite de la alte instituții financiare

P 9144 – Garanții primite de la instituții nefinanciare

P 9145 – Ipoteci imobiliare

P 9146 – Gajuri cu deposedare

P 9147 – Gajuri fără deposedare

P 9149 – Alte garanții primite de la clientelă

Grupa 92 – ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE

A 921 – Titluri de primit

A 9211 – Titluri vândute cu posibilitate de răscumpărare

A 9219 – Alte titluri de primit

P 922 – Titluri de livrat

P 9221 – Titluri cumpărate cu posibilitate de răcumpărare

P 9229 – Alte titluri de livrat

Grupa 93 – OPERAȚIUNI DE SCHIMB LA VEDERE

B 931 – Operațiuni de schimb la vedere

A 9311 – Lei cumpărați și încă neprimiți

A 9312 – Devize cumpărate și încă neprimite

P 9313 – Lei vânduți și încă nelivrați

P 9314 – Devize vândute și încă nelivrate

Grupa 94 – CONTURI DE AJUSTARE DEVIZE ÎN AFARA BILANȚULUI

B 941 – Poziție de schimb

B 942 – Contravaloarea poziției de schimb

B 943 – Conturi de ajustare devize

Grupa 95 – INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE

B 951 – Operațiuni ferme de schimb la termen

B 9511 – Operațiuni ferme de schimb la termen care nu sunt operațiuni de acoperire

A 95111 – Lei de primit contra devize de livrat

P 95112 – Devize de livrat contra lei de primit

A 95113 – Devize de primit contra lei de livrat

P 95114 – Lei de livrat contra devize de primit

A 95115 – Devize de primit contra devize de livrat

P 95116 – Devize de livrat contra devize de primit

B 9512 – Operațiuni ferme de schimb la termen care sunt operațiuni de acoperire

A 95121 – Lei de primit contra devize de livrat

P 95122 – Devize de livrat contra lei de primit

A 95123 – Devize de primit contra lei de livrat

P 95124 – Lei de livrat contra devize de primit

A 95125 – Devize de primit contra devize de livrat

P 95126 – Devize de livrat contra devize de primit

A 952 – Alte instrumente ferme de curs de schimb

A 9521 – Operațiuni ferme de curs de schimb care nu sunt operațiuni de acoperire

A 9522 – Operațiuni ferme de curs de schimb care sunt operațiuni de acoperire

A 953 – Instrumente condiționale de curs de schimb

A 9531 – Instrumente cumpărate

A 95311 – Instrumente condiționale de curs de schimb, cumpărate, care nu sunt operațiuni de acoperire

A 95312 – Instrumente condiționale de curs de schimb, cumpărate, care sunt operațiuni de acoperire

A 9532 – Instrumente vândute

A 95321 – Instrumente condiționale de curs de schimb, vândute, care nu sunt operațiuni de acoperire

A 95322 – Instrumente condiționale de curs de schimb, vândute, care sunt operațiuni de acoperire

A 954 – Instrumente financiare derivate ferme de rată a dobânzii

A 9541 – Instrumente ferme de rată a dobânzii, care nu sunt operațiuni de acoperire

A 9542 – Instrumente ferme de rată a dobânzii, care sunt operațiuni de acoperire

A 955 – Instrumente financiare derivate condiționale de rată a dobânzii

A 9551 – Instrumente cumpărate

A 95511 – Instrumente condiționale de rată a dobânzii, cumpărate, care nu sunt operațiuni de acoperire

A 95512 – Instrumente condiționale de rată a dobânzii, cumpărate, care sunt operațiuni de acoperire

A 9552 – Instrumente vândute

A 95521 – Instrumente condiționale de rată a dobânzii, vândute, care nu sunt operațiuni de acoperire

A 95522 – Instrumente condiționale de rată a dobânzii, vândute, care sunt operațiuni de acoperire

A 956 – Instrumente financiare derivate ferme pe acțiuni și indici bursieri

A 9561 – Instrumente ferme pe acțiuni și indici bursieri, care nu sunt operațiuni de acoperire

A 9562 – Instrumente ferme pe acțiuni și indici bursieri, care sunt operațiuni de acoperire

A 957 – Instrumente financiare derivate condiționale pe acțiuni și indici bursieri

A 9571 – Instrumente cumpărate

A 95711 – Instrumente condiționale pe acțiuni și indici bursieri, cumpărate, care nu sunt operațiuni de acoperire

A 95712 – Instrumente condiționale pe acțiuni și indici bursieri, cumpărate, care sunt operațiuni de acoperire

A 9572 – Instrumente vândute

A 95721 – Instrumente condiționale pe acțiuni și indici bursieri, vândute, care nu sunt operațiuni de acoperire

A 95722 – Instrumente condiționale pe acțiuni și indici bursieri, vândute, care sunt operațiuni de acoperire

A 959 – Alte instrumente financiare derivate

A 9591 – Instrumente care nu sunt operațiuni de acoperire

A 9592 – Instrumente care sunt operațiuni de acoperire

Grupa 96 – ANGAJAMENTE DIVERSE

P 961 – Angajamente primite

P 9611 – Valori primite în garanție privind operațiunile cu instrumente financiare derivate

P 9612 – Alte valori primite în garanție

P 9613 – Alte angajamente primite

A 962 – Angajamente date

A 9621 – Valori date în garanție privind operațiunile cu instrumente financiare derivate

A 9622 – Alte valori date în garanție

A 9623 – Alte angajamente date

Grupa 98 – ANGAJAMENTE ÎNDOIELNICE

A 981 – Angajamente îndoielnice

Grupa 99 – CONTURI DE EVIDENȚĂ

P 991 – Bunuri luate cu chirie

P 992 – Valori primite în păstrare sau custodie

A 993 – Creanțe scoase din activ, urmărite în continuare

A 9931 – Creanțe scoase din activ și urmărite în continuare

A 9932 – Dobânzi aferente creanțelor scoase din activ, urmărite în continuare

A 9937 – Creanțe atașate

A 994 – Debitori din penalități pretinse

P 995 – Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe

B 998 – Alte conturi de evidență

P 9981 – Alte valori primite

A 9982 – Alte valori date

P 9983 – Capital în devize

P 99831 – Capital social subscris și nevărsat în devize

P 99832 – Capital social subscris și vărsat în devize

P 99833 – Capital de dotare în devize

P 9984 – Prime de emisiune plătite în devize

A 9985 – Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință

B 9989 – Conturi diverse de evidență

B 999 – Contrapartida ”.