Organizarea Cercetarii

=== Cap 3 ===

CAPITOLUL III – ORGANIZAREA CERCETĂRII

3.1. Scopul lucrării

Valorificând experiența personală în selecția, pregătirea și promovarea tinerilor fotbaliști, prin lucrarea de față îmi propun următoarele:

ameliorarea, pe bază de experiment, a orientării și selecției pe verticală a juniorilor cuprinși în grupele de fotbal ale asociației sportive

alcătuirea unor complexe de exerciții în vederea accelerării învățării, consolidării și perfecționării tehnicii de bază în jocul de fotbal – condiție de bază, esențială, a valorificării superioare a celorlalte componente ale pregătirii sportivului (fizică, tactică și morală) concretizate într-un model de joc la cerințele actuale moderne

3.2. Ipoteza și sarcinile lucrării

Pornind de al faptul că jocul de fotbal este un mijloc al aducației fizice, consider că, în cadrul orelor de antrenament din cadrul unui ciclu săptămânal, prin alcătuirea și folosirea unor structuri moderne de exerciții adecvate la vârsta juniorilor, se poate alcătui o echipă competitivă în campionatul de juniori, cu obiectiv situarea echipei, într-unul din locurile fruntașe.

Pentru realizarea ipotezei stabilite, mi-am propus determinarea modelului de instruire de fotbal la vârstă 12-14 ani și realizarea următoarelor sarcini:

determinarea nivelului de dezvoltare motrică generală, necesară în cadrul antrenamentului

determinarea modelului de instruire tehnico-tactică

experimentarea unor procedee metodice și a unor mijloace de pregătire fizică și tehnico-tactică cu influențe multiple, care să accelereze procesul de consolidare și perfecționare a tehnicii jocului de fotbal la această vârstă

organizarea și desfășurarea unui experiment care să evidențieze realizarea sarcinilor cercetării

3.3. Metode de cercetare utilizate

Numărul metodelor de cercetare este foarte mare, pentru că fiecare domeniu își creează propriile instrumente de investigație. Din diferitele încercări de clasificare a metodelor, lăsând la o parte împărțirea filosofică se desprinde tendința de a grupa într-o parte metodele de investigație propriu-zise și în alta metodele de preluarea și interpretare.

Dintre metodele de investigare propriu-zise pentru realizarea cercetării s-au folosit următoarele:

studiul literaturii de specialitate;

observația;

metoda înregistrării;

metoda statistico-matematica;

Studiu literaturii de specialitate

In realizarea oricarei lucrari de cercetare cunoasterea aprofundata a realitatii existente si a experientei trecute este cu atat mai importanta cu cat, prin cercetare, se urmareste surpinderea noului si valorificarea lui.

Prin studiul se specialitate se urmărește nu numai cunoașterea a aceea ce s-a realizat în domeniu ci și surprinderea problemelor, tendintelor, ipotezelor, indoielilor formultate de specialisti.

Problema documentarii devine tot mai dificila in conditiile exploziei internationale, fapt ce determina realizarea unei selectii cat mai corecte a mijloacelor utilizate.

In domeniul forbalului, la noi literatura este insuficienta, perimata, iar accesul la lucrarile straine sau la traduceri este ingreunat. Acest lucru determina imposibilitatea realizarii unei imagini de ansamblu asupra problemei studiate prin cunoasterea punctelor de vedere a mai multor specialisti.

Pe parcursul intregii perioade de cercetare si intocmire a lucrarii am studiat o serie de volume din literature de specialitate, am consultat si discutat cu personae angajate in viata fotbalistica, in special antrenori.

Observatia

Este componenta intentionata a unui obiect, document, fenomen sau proces. Cunoasterea stiintifica a unei realitati prin contemplare intentionata si metodica este conditionata de prelucrarea prin ratiune a datelor obtinute.

In observatie sunt angajate, cu ponderi diferite atat procesele senzationale ale cunoasterii cat si cele logice.

De regula, observatia este vizuala , dar sunt cazuri in care participa si alți analizatori, în funcție de caracteristicile fenomenelor urmărite. Ea însăși este un proces activ care presupune interes, atenție vie și susținută, o intenție (scop) chiar dacă nu are la bază o ipoteză clar formulată subînțeles observației este procesul de înregistrare, consemnare a celor văzute în general, ce anume a observat, cum au variat în timp faptele, sub ce formă cantitativă și calitativă au prezentat cele observate.

Tipul de observație utilizat a fost cea sistematică (activă, internatională, structurală, provocată) care este proprie cercetării științifice.

În domeniul educației fizice și sportului observarea actelor, acțiunilor și activităților se realizează prin procedee și tehnici adecvate genului de fenomene, cât și scopuri urmărite. Prin aceasta metodă au fost investigate caracteristicile (parametrii și indicatorii) de timp și spațiu ale actelor motrice, cele de ordin tehnic – metodic, precum și cele comportamentale tactici și operaționale ale jucătorilor de atac.

Totuși informațiile obținute prin utilizarea observației au un caracter fragmentar deoarece desemnează doar o parte din componentele jocului de fotbal. De aceea aceste date trebuie coroborate cu altele obținute în urma unor demersuri științifice pentru a realiza în acest fel o imagine cât mai fidelă a jocului de fotbal actual.

Metoda statistico-matematica

Utilizarea larga a acestei metode este legata de studiul cantitativ al lucrurilor si fenimenelor pe care fiecare domeniu le cuprinde. In acelasi timp, insa, datorita relatiei stranse obiective care exista intre variatiile cantitative si calitative ale acestor fenomene.

Matematica este etapa de abstractizare superioara a unei stiinte, care prin utilizarea conceptelor metamatice, formularea ipotezelor si regulilor de deducere matematica, dobandeste precizie in formularea concluziilor si capacitate predictive superioara.

Utilizarea matematicii in diferite stiinte particulare cum este educatia fizica si sportul incepe prin aspectul inclusiv, utilizarea diferitelor forme matematice, a graficelor pentru prezentarea suplimentara si confirmarea unor teze: continua apoi prin tehnici matematice de cercetare alcatuite dinainte, cum este prelucrarea statistica.

Metoda statistica

Statistica este ramura a metamaticii, devenita ea insasi stiinta si metoda. S-a dezvoltat in mod deosebit din necesitatile stiintifice sociale de a explica natura determinismului probabilistic.

Ca metoda, statistica desprinde din studiul fenomenelor de masa conexiuni si corelatii, semnificative ale rezultatelor obtinute asupra unor esantioane ca si anticiparea evolutiei unor parametrii ai acestora.

Teoria matematica a posibilitatilor sta la baza prelucrarii statistice a datelor empirice.

Ca metoda de prelucrare si interpretare a datelor recoltate in cercetare, statistica s-a impus in ultimele decenii, cunoasterea ei fiind indispensabila oricarui ceretator si specialist. Aceasta este destinata prezentarii fiselor de inregistrare si calcul statistic.

Prelucarea datelor consta in:

ordonarea, gruparea si reprezentarea grafica a actiunilor inregistrate in fise, operatii care scot in evidenta distributia caracteristicii studiate;

calcularea unor valori tipice, indicatorii tendintei centrale si dispersiei.

Interpretarea – care consta in aprecierea critica a datelor empirice posibilitatea generalizarii informatiilor inregistrate prin fise, formularea unor prognoze asupra desfasurarii viitoare a jocului mijlocasilor.

Fazele aplicarii metodei statistice sunt interdependente si conditioneaza global valabilitatea concluziilor.

Recoltarea unor date eronate va duce evident la concluzii false, iar prelucrarea incorecta a datelor duce de asemenea la concluzii gresite.

3.4. Condițiile cercetării

Experimentul s-a desfășurat pe o perioadă de aproximativ 10 luni din perioada august 2004- mai 2005, în cadrul Asociației Sportive „Zamsport”, pe juniorii fotbaliști, cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani. Echipa „Zamsport” a fost angrenată în campionatul de tranziție al Municipiului București, făcând parte din seria a II-a alături de alte 15 competitoare: A.S.C.S. Marius Lăcătuș, A.S. Cireșarii, A.S. Pantelimon, C.S.S. Pantelimon, C.S.S. Ilfov, Palatul Național al Copiilor, A.S. Forex, C.S. Alpast-Sport, A.C.S. Venus Apa Nova, Gr. Șc. Ind. Mircea Eliade, C.S. Aversa, A.S.S.C. Iguana, C.S.C.N. Spiru Haret II, A.S. Milisport, A.S. Automatica, Gr.Șc.Ind. Sf. Pantelimon.

Antrenori: Zamfir Cătălin, Zamfir Marin.

Preparator fizic: Jonathan Fischoff

Echipa „Zamsport” își dispută jocurile oficiale, considerate pe teren propriu, pe terenul II, din Complexul Sportiv Național„Lia Manoliu”.

Echipa dispune de un teren gazonat, un teren de zgură, un teren sintetic, vestiare, anexe și alte materiale necesare desfășurării în bune condiții a procesului de pregătire.

Lotul de jucători ai echipei „Zamsport” București, 12-14 ani

3.5. Sistemul probelor de control

În vederea stabilirii nivelului tehnic, am verificat jucătorii la următoarele probe de control:

Menținerea mingii în aer – cu orice picior, sau ambele alternativ. Se va contabiliza numărul total de execuții.

Menținerea mingii pe cap – de pe loc. Se va înregistra numărul total de loviri.

Oprirea mingii cu talpa piciorului venită din ricoșare cu solul. Se va contabiliza numărul de execuții reușite dintr-un total de 10 încercări.

Lovirea mingii cu piciorul. Se înregistrează distanța la care este trimisă mingea.

Lovirea mingii cu capul. Se apreciază corectitudinea execuției în calificative – nesatisfăcător, satisfăcător, bine și foarte bine.

Aruncarea de la margine. Se înregistrează distanța maximă de aruncare de la margine, în urma unei execuții corecte.

Conducerea mingii printre jaloane. Se înregistrează timpul de execuție, care nu trebuie să depășească 30 de secunde. Jucătorul pleacă de la linia mediană a terenului de joc, conduce mingea, trece printre jaloane (8), după care șutează la poartă, de la 16m.

Șuturi la poartă din toate direcțiile. Din fiecare colț al suprafeței de pedeapsă, de pe partea centrală a suprafeței de pedeapsă. Câte 5 lovituri din fiecare loc de execuție.

=== Cuprin cap 3 ===

CAPITOLUL III – ORGANIZAREA CERCETĂRII

3.1. Scopul lucrării

3.2. Ipoteza și sarcinile lucrării

3.3. Metode de cercetare utilizate

3.4. Condițiile cercetării

3.5. Sistemul probelor de control