Organiza țiile de voluntariat [606415]

Organiza țiile de voluntariat

Revizuirea literaturii

Organizațiile non -profit cât și munca de voluntar sunt din ce în ce mai prezente în
societatea actuală. În România acest tip de activitate reușește să aibă o rată de 20% de
implicare a populației, rată care , deși este sub media din Europa de 30%, este în continuă
creștere1 . Conform Anuarului Statist ic al României (2015), în țară existau 56365 de asociații
și fundații. 2
Dar, înainte de a avansa în discuțiile despre acest tip de organizație este necesar să
definim conceptul de voluntariat și cel de organizație. Voluntariatul reprezintă „o rice
activitate prin care o persoană își de dică timpul pentru a ajuta altă persoană, grup sau
cauză” 3 . Beneficiile acestei activități se resimt atât asupra comunității dar și asupra
persoanei care ia parte la aceasta. Deși de cele mai multe ori voluntariatul este văzut ca o
formă de altruism, o mare parte a studiilor au demonstrat că această activitate implică și
motive personale cum ar fi acumularea de experiență, formarea unor conexiuni sociale sau
creșterea stimei de sine și a imaginii personale.4
Organizația reprezintă o „ entitate socială c are funcționează pe baze relativ comune
pentru atingerea unui scop” 5 . Organizațiile de voluntariat se înscriu în tipul non -profit,
normative, în care „respectul față de normă nu este neapărat impus de o persoană” .
Voluntariatul se poate împărți în voluntariat formal și voluntariat informal în funcție
de existența sau nu a unui contract . Cel de tip formal se desfășoară pe baza unui contract și
în mod planificat în interiorul organizației. Acest tip a devenit tot ma i popular în ultimii ani,
mai ales prin promulgarea legilor care reglementează acțiunile de voluntariat( de exemplu
legea 78/2014)6 .

1 Conform http://www.fdsc.ro/voluntariat , accesat pe data 10.01.2020, la ora 15:31
2 Institutul Național de Statistică. Anuarul Statistic al României 2015 , București, 2016.
3 J. Wilson. Volunteering, Annual Review of Sociology, Volumul 26, pagina 215, 2000.
4 H. Gronlung. Cultural Values and Volunteering: A Cross – Cultural Perspective, Journal of Academic Ethics,
pag. 72, 2011.
5 R. P Stephan. Organization Theory, Prantice Hall Inc. , 1987 .
6 S. M Sefora. Satisfacția și angajamentul voluntarilor, factori de influență, Universitatea Babeș Bolyai Cluj
Napoca, pag. 9 -10, 2016 .

Pentru fostele țări comuniste, cum este și în cazul României, experiența
voluntariatului este una nouă față de cea experi mentată în trecut. Voluntariatul era
organizat de stat și obligatoriu, lucru care ridică întrebarea: mai este acesta voluntar iat sau
doar muncă forțată neplă tită?7 Acest fapt poate fi o explicație pentru rata mai mică a
voluntariatului din România față de media Europeană, dar și tendința de creștere a acestui
fenomen în țara noastră comparată cu cea de scădere sau stagnare din țările din Europa de
Vest. În plus, în România cei mai mulți oameni au declarat că au făcut voluntariat în folosul
bisericii sau a comunității, în detrimentul celor care au făcut muncă voluntară în cadrul
organizațiilor -non guvernamentale.
Pe de altă parte, România este o țară orientată mai mult spre colectivism decât spre
individualism ( înregistrând scorul de 30 în cadrul Modelului 6d al lui Hofs tede), lucru care ar
trebui să producă un mai mare interes spre organizațiile de voluntariat formale. Societățile
colectiviste se definesc drept comunități în care oamenii sunt „ încă de la naștere integrați în
grupuri care le oferă protecți a lor în schimbul loialități i” 8. Studii anterioare au demonstrat
faptul că acest tip de societăți sunt mai dispuse să îi ajute pe ceilalți și să se implice în
organizațiile de voluntariat, dar se pare că în România este o excepție.
Putem considera că organizațiile de voluntariat au o cultură de tip sarcină – membrii
ei fiind concentrați pe activitatea profesională și pe îndeplinirea misiunii. În acest tip de
culturi contează mai mult pe executarea sarcinilor și mai puțin pe poziția ierarhică. Membrii
organizațiilor care au o cultură bazată pe îndeplinirea sarcinilor au o libertate mai mare și
sunt destul de autonomi în stabi lirea relațiilor intra și inter -organizaționale. Liderul este
conștient că are un mandat pe un timp limitat și poate fi înlocuit, acesta fiind evaluat în
funcție de rezultate. 9
Din punct de vedere al structurii organizaționale, toate organ izațiile de voluntariat
includ 3 mari structuri, indi ferent de misiunea lor. Prima componentă este c ea a bordului
directorilor, aceș tia fiind re sponsabil i cu menținerea organizației pe un drum către atingerea
misiunii. Deși multe organizații funcționează având un singur lider , organizațiile d e
voluntariat au mai mult succes atunci când la conducere există un consiliu de administrație
format din me mbrii capabili să își asume rolul de lider în diferite etape. A doua
componentă este cea formată din membrii organizației. Acești au rolul de a ajuta organizația
în încercarea ei de îndeplinire a misiunii și de a alege, de obicei, o dată pe an, consiliul de
administrație. O organizație de voluntariat acceptă de obicei drept membru orice persoană
interesată sau există un criteriu care le permite oamenilor să aplice ( să fie studenți/ să aibă
o anumită vârstă etc. ), iar membrii acesteia pot renunța fără a suporta vreo consec ință. A
treia componentă este reprezentată de comitetele formate pentru a îndeplini diverse

7 H. Gronlung. Cultural Values and Volunteering: A Cross – Cultural Perspective, Journal of Academic Ethics, pag.
90, 2011.
8 G. Hofstede. Culture’s consequences: Comparing values,behaviors, institutions, and organizations across
nations , Thousand Oaks: Sage .
9 I. Hosu. Suport de curs Comunicare Internă în Organizații , FSPAC.

sarcini ce țin de misiune. Acesta are de obicei un membru al echipei care îl conduce și este
format din voluntari. Membrilor comitetelor li se pot atribui sarcin i specifice al e căror
rezultate le raportează înapoi comitetului și liderului care raportează la rândul lui consiliului
de administrație10.

Organizațiile de voluntariat în cadrul UBB

Organizațiile de voluntariat din cadrul Universității Babeș Bolyai sunt de obicei
reprezentate de asociațiile de studenți, dintre acestea cele mai importante fiind OSUBB(
Organizația Studenților Universității Babeș Bolyai), ELSA ( E uropean Law Student Asociation),
ASB ( Asociația Studenților de la Business) și OSE ( Organizaț ia Studenților Economiști) . În
cadrul acestor asoc iații, studenții au prilejul de a se dezvolta pe plan profesional și
organizațional înainte de a lua contact cu structuri organizaționale care să le răsplătească
munca prin remunerație. Această participare are ca obiect „ însușirea de cunoștințe
teoretice și practice, necesare atât poziției actuale, cât și celei viitoare (anticiparea
profesională) ” 11. În afară de perfecționarea profesională și acumularea cunoștințelor
profesionale suplimentare12, organizațiile de voluntariat din Univ ersitatea Babeș Bolyai pot
avea un rol important în dezvoltarea încrederii studenților, toleranței și empatiei față de
ceila lți și a respectului. În plus, o cercetare condusă de Jacquelynne Eccles 13 a descoperit
că voluntariatul ajută la prevenția delicvenței juvenile. Joseph Allen et al. a u comparat un
grup de studenți de lic eu care participau la un program care implica tin erii în servicii de
voluntariat comunitare cu un grup car e nu participă la acest program . Autorii au
concluzionat în urma studiului că studenții implicați în voluntariat aveau șanse extrem de
mici de a fi suspendați de la școală, a pica un examen sau de a avea un copil, comparativ cu
grupul care nu făcea muncă de voluntariat14.
Deci, putem spune că aceste organizații din interiorul Universității Babeș Bolyai joacă
un rol important în dezvoltarea studenților și în pregătirea lor pentru viitor , această
insti tuție fiind „preocupată activ și continuu în găsirea de soluții pentru optimizarea

10 M. Bert. Organizational Structure for Non -Profits for a Volunteer Organization , Small Business – Chron.com ,
http:// smallbusiness.chron.com/organizational -structure -nonprofits -volunteer -organization -66067.html.
accesat pe data de 13.01.2020, ora 17:03.
11 C. Ticu . Psihologia personalului , 2007, cap. 8 (Formarea și dezvoltarea profesională), pag. 97 .
12 Ibidem
13 J. S. Eccles. Michigan Study of Adolescent Life Transitions Survey , 2003, apud John Wilson și Marc Musick,
The Effects of Volunteering on the Volunteer, Vol. 62, No. 4, Amateurs in Public Service: Volunteering, Service –
Learning, and Community Service (Autu mn, 1999), pp. 141 -168.
14 J. P. Allen et al. . Programmatic Prevention of Adolescent Problem Behaviors: The Role of Authonomy,
Relatedness, and Volunteer Service in the Teen Outreach Program , apud. John Wilson si Marc Musick, The
Effects of Volunteering on the Volunteer, Vol. 62, No. 4, Amateurs in Public Service: Volunteering, Service –
Learning, and Community Service (Autumn, 1999), pp. 141 -168.

interacțiunii studenților cu comunitatea , în direcția dezvoltării lor profesionale și umane ”15.
Însă ajutorul este reciproc, aceste organizații dezvoltând proiecte care ajută la
îmbunătățirea imaginii Universității sau care atrag studenți noi. Un exemplu de astfel de
proiect este Junior Summer University care răspunde unei probleme sociale: numărul prea
mare de viitori studenți care sunt indeciși în ceea ce privește viitorul l or universitar.
Dar, pentru a verifica și confirma aceste afirmații și în cadrul studenților din
Universitatea Babeș Bolyai, este nevoie de o cercetare.

Design de cercetare

Acest design de cercetare este realizat după modelul studiului „College Students’
Perceptions of the Impact of Volunteering in a Medical Center” realizat de Molly Rae
Miller16, și adaptat pentru a se potrivi cu subiectul acestei lucrări. Scopul acestei cercetări
este de a determina impactul pe care voluntariatul în organizați ile de studenți din
Universitatea Babeș Bolyai îl are asupra studenților. Datele analizate vor fi folosite pentru a
rezuma trendurile curente în ceea ce privește voluntariatul, impactul perceput și experiența
de voluntariat care a determinat respectivul im pact.
Obiectivele acestei cercetări sunt următoarele:
1. De a determina frecvența implicării studenților în organizații de voluntariat,
perioada de timp a implicării și motivul pentru c are au ales să facă voluntariat ;
2. De a determina percepția studenților as upra impactului pe care implicarea în
organizații de voluntariat l -a avut asupra capitalului uman ( dobândirea de
competențe și dezvoltare personală), capitalului social ( crearea de relații,
crearea de legături puternice și crearea de rețele), capitalul e conomic (
îmbunătățirea caii către viitoarea carieră) și capitalul cultural ( perspective noi ale
diferitelor culturi);
3. De a descrie percepția foștilor studenți care s -au implicat în organizațiile de
voluntariat asupr a impactului privind capitalul uman ( dobândirea de
competențe și de zvoltare personală), capitalul social ( crearea de relații, crearea
de legături puternice și crearea de rețele), capitalul economic ( îmbunătățirea caii
către viitoarea carieră) și capitalul cultural ( perspective noi ale diferitelor culturi)
;
4. De a det ermina ce experiențe au influențat acest impact ;

15 A. S Rusu et al. Service -Learning programs for Romanian students – an analysis of the international
programs and ideas of implementation, Procedia – Social and Behavioral Sciences 142, pag. 160.
16 M. R. Miller. College Students’ Perceptions of the Impact of Volunteering i n a Medical Center, The Ohio State
University, 2013.

5. De a determina diferența capitalului uman, social, psihologic și economic în
funcție de gen și durata de timp a implicării.

Întrebări de cercetare:
1. Implicare a în organiza țiile studențești ajută la dezvoltarea capitalului social,
economic, cultura l și psihologic al membrilor sau foștilor membri i ai organizației?
2. Un timp mai îndelungat în interiorul unei organizații studențești și implicarea mai
activă duc la o mai ușoară in tegrare în structurile organizaționale de pe piața
muncii?

Grupul țintă a acestei cercetări v a fi format din studenți sau foș ti studenți ai
Universității Babeș Bolyai care au activat în una dintre organizațiile studențești ale acestei
instituții, cu vârstele între 18 și 25 de ani.

Instrumentul folosit pentru această cercetare va fi un chestionar ce conține atât
întrebări deschi se cât și închise și urmărește să colecteze date despre obiectivele prezentate
mai sus. Acest chestionar va fi realizat cu ajutorul site -ului Surveymonley.com și va fi trimis
prin email studenților sau foștilor studenți din cadrul Universității Babeș Boly ai care au
activat sau activează în una dintre organizațiile studențești și care se află în baza de date. Un
email va fi trimis pentru a informa participanții în legătură cu scopul cercetării, pentru a
oferi indicații despre cum să acceseze chestionarul, să îl completeze și pentru a -i rugă să
participe. Cu o săptămână înainte de terminarea perioadei de aplicare a chestionarului, un
alt email va fi trimis pentru a le reaminti participanților de chestionar . Participanții care aleg
să se implice vor intra în t ragerea la sorț pentru un card cadou în valoare de 200 de lei, acest
lucru fiind o încurajare pentru a participa .
Structură chestionar

1.Pentru ce organizație studențească ai făcut /faci voluntariat?

2. În ce perioadă ai făcut muncă de voluntariat în cadrul acele organizații?

3.În medie, câte zile ai făcut/faci pe săptămână muncă de voluntariat în cadrul respective
organizații?

4.În medie câte ore de voluntariat ai făcut/ faci pe zi în cadrul respect ivei organizații?

9. Care ai spune că este sau a fost cea mai răsplătitoare experiență în cadrul organizației?
10. Ce experiență ai spune că a fost cea mai grea în parcursul tău în cadrul organizației?
11. Înainte să faci muncă de voluntariat pentru respectiva organizație te vedeai lucrând într-
un domeniu care să aibă legătura cu munca ta din organizație?

12. Crezi că experiența ta din cadrul organizației de voluntariat te -a ajutat să te integrezi mai
bine în alte instituții/ instituție pentru care lucrezi acum?
13. Te-ai angajat ca urmare a experienței tale de voluntar din cadrul organizației , sau a
contat aceasta pentru angajare? Daca da, unde?
14.Vărsta dumneavoastră.
15. Genul dumneavostra.

Bibliografie

1. Allen Joseph et al. . Programmatic Prevention of Adolescent Problem Behaviors : The Role of Authonomy,
Relatedness, and Volunteer Service in the Teen Outreach Program.

2. Eccles Jacquellyne . Michigan Study of Adolescent Life Transitions Survey , 2003, apud John Wilson și
Marc Musick, The Effects of Volunteering on the Volunteer, Vol . 62, No. 4, Amateurs in Public Service:
Volunteering, Service -Learning, and Community Service (Autumn, 1999), pp. 141 -168.

3. Gronlund Henrietta . Cultural Values and Volunteering: A Cross – Cultural Perspective, Journal of Academic
Ethics, pag. 72, 2011.

4. Hofstede Geert. Culture’s consequences: Comparing values,behaviors, institutions, and organizations
across nations , Thousand Oaks: Sage.

5. Hosu Ioan, Andreea Voina. Suport de curs Comunicare Internă în Organizații , FSPAC.

6. Institutul Național de Statistică . Anuarul Statistic al României 2015 , București, 2016.

7. Markgraf Bert. Organizational Structure for Non -Profits for a Volunteer Organization , Small Business –
Chron.com .

8. Miller Molly Rae. College Students’ Perceptions of the Impact of Volunteering in a Medical Center, The
Ohio State University, 2013.

9. Rusu Alina Simona, Aurora Bencic, Teodor Ioan Hodor. Service -Learning programs for Romanian students
– an analysis of the international programs and ideas of implementation, Procedia – Social and Behavioral
Sciences 142, pag. 160.

10. Sefora S.M. . Satisfacția și angajamentul voluntarilor, factori de influență, Universitatea Babeș Bolyai Cluj
Napoca, pag. 9 -10, 2016 .
11. Stephan Robbins. Organization Theory, Prantice Hall Inc. , 1987 .

12. Ticu Constantin . Psihologia personalului , 2007, cap. 8 (Formarea și dezvoltarea profesională), pag. 97.

13. Wilson John. Volunteering , Annual Review of Sociology, Volumul 26, pagina 215, 2000.

14. http://www.fdsc.ro/voluntariat , accesat pe data 10.01.2020, la ora 15:31