Organismul uman este un sistem biologic cu un înalt grad de organizare, înzestrat cu [610119]

5

1. INTRODUCERE

Organismul uman este un sistem biologic cu un înalt grad de organizare, înzestrat cu
capacitate de autoconservare, la nivel ontogenetic și filogenetic, realizată prin metabolism, care
reprezintă totalitatea schimburilor de materie, energie și informații dintre organism și mediul
înconjurător.

Funcționarea normală a acestui sistem, c are descrie starea de sănătate a organismului,
este rezultatul numeroaselor procese fizi ce, chimice și mecanisme biologice, complicate, care
decurg succesiv sau paralel, condiționându -se reciproc. Menținerea unui echilibru ideal între
aceste procese se realizează prin mecanisme de reglare, control și integrare a funcțiilor și
proceselor vital e, comandate de sistemul nervos central și sistemul nervos vegetativ.

Abaterile de la starea de echilibru ideal sau tulburările de orice fel ale funcțiilor normale
ale organismului produc o stare patologică, caracterizată prin reducerea potențialului fizi c,
psihic și afectiv. Restabilirea și menținerea funcțiilor normale se realizează, în principal, prin
utilizarea produselor medicamentoase.

Un progres considerabil în domeniul medicamentului și al farmacoterapiei 1 -a
reprezentat obținerea în urmă cu câtev a decenii a formelor farmaceutice cu eliberare întârziată,
apoi a celor cu eliberare prelungită și, ulterior, a sistemelor cu eliberare controlată și a sistemelor
cu eliberare la țintă a substanței medicamentoase [62, 71].

Scopul urmărit prin conceperea a cestora a fost de a evita neajunsurile medicamentelor
obișnuite, cu eliberare imediată, care le limitează eficacitatea terapeutică. În context, trebuie
subliniat că, pe lângă noțiunea de formă farmaceutică ca mijloc de vehiculare a substanței
medicamentoas e în organism, a apărut și aceea de sistem de eliberare a substanței
medicamentoase, menită să sublinieze influența pe care modificările aduse
preparatului/sistemului o are asupra apariției, intensității și duratei efectului terapeutic.

Deși preparatele sau sistemele cu eliberare modificată și controlată a substanței
medicamentoase au, comparativ cu formele farmaceutice convenționale, o serie de avantaje, ele
nu reprezintă totuși sisteme ideale, lăsând deschis drumul cercetării științifice pentru a ajunge
la acestea.

Majoritatea produselor cu eliberare modificată sunt administrate oral, prezentându -se
sub formă de comprimate sau capsule, dar au fost elaborate și sunt cercetate și alte sisteme cu
eliberare controlată destinate aplicării pe cale parenterală , subdermală, transdermală, oculară,
vaginală etc. [62].

Cunoscută fiind importanța alegerii unei formulări optime care să asigure
medicamentului o biodisponibilitate maximă, în lucrarea de licență am căutat să tratez o serie
de aspecte legate de modalită țile în care se poate modifica o formulare astfel încât, în final, să

6
se obțină o formă farmaceutică care să asigure stabilitatea în timp a substanței medicamentoase,
în condițiile menținerii proprietăților tehnico – și biofarmaceutice într -un interval opti m.
Pornind de la proprietățile fizico -chimice ale substanței studiate, am căutat să dezvolt o
serie de formulări care s -au dovedit capabile să îndeplinească aceste deziderate.

Scopul acestor experimente și studii a fost dobândirea unui mod de lucru specif ic
obținerii unor noi formulări cu cedare modificată folosind excipienți și compuși polimerici cu
acțiune de prelungire a cedării substanței medicamentoase, optimizarea biodisponibilității
formelor farmaceutice preparate prin tehnici diverse, studiul cinet icii de cedare a clonidinei din
preparatele realizate, raportarea procentelor cedate la modele cinetice și interpretarea statistică
a rezultatelor.