Organismele Modificate Genetic

=== n 20931 cuprins ===

Cuprins PROIECT:

Despre Organismele Modificate Genetic

Ce sunt organismele modificate genetic (OMG) si alimentele obtinute din organisme modificate genetic?

Scopul producerii si comercializarii Organismelor Modificate Genetic

Reglementari juridice cu privire la Organismele Modificate Genetic

Riscurile consumului de Organismele Modificate Genetic

Influenta asupra mediului

Principalele probleme de interes pentru sanatatea omului legate de organismele modificate genetic

Ecologistii sustin ca autoritatile nu respecta drepturile consumatorilor

Restrictii europene

Parerile specialistilor

Bibliografie:

23 pagini

=== ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC ===

Despre Organismele Modificate Genetic

In jurul organismelor modificate genetic exista o apriga controversa la nivel mondial. In timp ce SUA si statele mari din America de Sud cultiva si promoveaza utilizarea in alimentatie a plantelor transgenice, Uniunea Europeana este un adversar fervent al OMG (organisme modificate genetic).

Practic, toate soiurile de plante pot fi modificate genetic pentru a le conferi fie o productivitate crescuta, fie pentru a le proteja mai bine de daunatori.

Desi nu s-a stabilit inca gradul de periculozitate al alimentelor pe baza de OMG, Uniunea Europeana prefera sa interzica cea mai mare parte a culturilor de OMG, iar in ceea ce priveste comertul cu astfel de alimente a impus reglementari stricte de etichetare.

Ce sunt organismele modificate genetic (OMG) si alimentele obtinute din organisme modificate genetic?

OMG = organisme in care materialul genetic a fost modificat (ADN), intr-un mod care nu se produce prin mecanisme naturale („tehnologii moderne”, „tehnologie genetica”, „tehnologie de recombinare a ADN”, „inginerie genetica”). Gene individuale, selectate datorita calitatilor lor, sunt transferate de la un organism la altul, chiar si intre specii diferite.

Rezulta crearea de plante modificate genetic, ale caror seminte sunt apoi utilizate la cultivare (culturi modificate genetic).

In Romania, organismele modificate genetic sunt definite ca „orice organism viu, cu exceptia fiintelor umane, al carui material genetic a fost modificat intr-un mod diferit de cel natural, altfel decat prin incrucisare si/sau recombinare natural”

Obtinerea de OMG diferite presupune utilizarea de gene diferite inserate si tehnici diferite de transfer genetic. Alimentele obtinute difera intre ele si siguranta lor se analizeaza de la caz la caz, fara a putea emite generalitati despre siguranta tuturor alimentelor din OMG. Alimentele noi din OMG care se comercializeaza in prezent pe piata mondiala au trecut faza analizelor de risc si nu prezinta riscuri pentru sanatatea populatiei. Analiza continua a riscului, bazata pe principiile Codex Alimentarius si, acolo unde este cazul, monitorizarea post punere pe piata, trebuie sa stea la baza evaluarii sigurantei alimentelor obtinute din OMG.

Scopul producerii si comercializarii Organismelor Modificate Genetic

OMG se produc si se comercializeaza pentru a aduce avantaje producatorului si consumatorului de alimente obtinute din OMG. Avantajele inseamna: preturi mai mici, beneficii mai mari privind durabilitatea si/sau valoarea nutritiva s.a.

Obiectivul initial a fost acela de protejare a culturilor, prin crearea rezistentei impotriva bolilor si daunatorilor la plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune tolerante la ierbicidele utilizate in agricultura. S-a urmarit:

– Rezistenta impotriva insectelor s-a obtinut prin incorporarea in planta utilizata ca materie prima pentru alimente, a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena prelevata de la un microorganism (Bacillus thuringiensis – BT). Aceasta toxina este utilizata de mult timp ca un insecticid conventional in agricultura, fiind netoxic pentru consumul uman. Culturile MG care produc permanent aceasta toxina, s-au dovedit a avea nevoie de cantitati mult mai mici de alte insecticide, folosite pentru situatii specifice, cand presiunea unor populatii mari de daunatori este mare.

– Rezistenta impotriva virusurilor se obtine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoaca bolile plantelor. Cresterea rezistentei impotriva virusurilor face plantele mai putin vulnerabile la boli cauzate de acestea, marind astfel productivitatea.

– Toleranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifesta rezistenta la unele ierbicide. In situatii in care a fost imperativa utilizarea ierbicidelor, cantitatile necesare de ierbicid au fost mult mai mici.

Recent, Comisia Europeana a cerut statelor membre sa scoata de pe piața produsele de panificație contaminate cu in modificat genetic importat din Canada și a carui vanzare este interzisa in UE.

Potrivit organizației de mediu Greenpeace, produse contaminate cu in modificat genetic importat din Canada au fost reperate in Romania, Germania, Polonia, Elveția, Belgia, Ungaria, Olanda, Portugalia, Luxemburg, Suedia și Marea Britanie.

Totuși, spaniolii, care ca și romanii ar putea profita de porumbul rezistent la seceta realizat prin biotehnologie, au inceput cercetari care sparg embargoul UE. Ei s-au axat pe combaterea unor boli de natura virala aparute la plante. Potyvirusul este unul din virușii care cauzeaza cele mai mari pierderi de recolte de cartofi, ardei și roșii.

Un grup de cercetatori de la Institutul de Biologie Moleculara și Celulara a Plantelor (IBMCP), ce aparține de Universitatea Politehnica din Valencia, a gasit o noua metoda de a lupta impotriva acestui virus, prin inhibarea unei gene (AtDBP1), a carei prezența favorizeaza reproducerea virusului și, deci, infectarea plantei.

Cu alte cuvinte, este vorba despre o modificare genetica in toata regula, susținuta de cei care au gasit rezolvarea uneia dintre cele mai mari amenințari din sectorul agricol. In alta ordine de idei, un recent sondaj realizat de postul național suedez de radio arata ca 82 % dintre suedezi nu au obiecții cu privire la cultivarea și consumul de OMG.

Au fost modificate genetic: porumbul, cartoful, soia toleranta la glifosfat, roșiile cu coacere intarziata, inul s.a.

Alimentele procesate prin inginerie genetica, adeseori apar pe piața fara o informare adecvata a consumatorilor. Printre companiile care utilizeaza ingredienți modificați genetic se enumera companiile ce produc: ciocolata: Cadbury, Hershey’s, Mars, Snickers, Twix, Milky Way; bauturi racoritoare: Coca-Cola, Sprite, Pepsi Co, 7 Up, Nesquik, Nestle; orez: Uncle Beans; sosuri: Knorr; ceaiuri: Lipton; biscuiți: Parmalat.

Prezența genelor-marker poate declanșa creșterea rezistenței la antibiotice, in special la kanamicina, ampicilina. Numeroși microbiologi considera ca anumite gene-marker confera rezistența la anumite familii majore de antibiotice și la antibiotice care cunosc o inflorire a utilizarii lor. Aceștia considera ca fiind posibil transferul unor astfel de gene de la planta la om, via bacteriile tubului digestiv.

Persista ideea, in mediile științifice, ca ADN-ul din alimentele modificate genetic pot patrunde in genomul uman. Este puțin probabil, dar nu imposibil. La sfirșitul anilor ‘80, milioane de oameni, cei mai mulți din America de Nord, și-au suplimentat dieta cu L- triptofan, aminoacid esențial in orice dieta normala. Triptofanul se produce prin fermentația berii, folosind culturi microbiene specifice. Compania SHOWA Denko K. K. a inserat, in mod artificial, gene, in genomul unei specii bacteriene, in scopul creșterii culturii de triptofan. Rezultatul a fost ca, in 1989, intre 5000 și 10.000 de persoane din America de Nord sufereau de o boala neobișnuita numita EMS (eosinophilia myalgia syndrome), provocata de triptofanul firmei SHOWA Denko. In decurs de citeva luni, zeci de persoane au murit iar unele au fost mutilate.

Cazurile de imbolnavire au scazut atunci cind utilizarea acelui triptofan a fost restricționat. Numarul total al persoanelor decedate nu se cunoaște cu exactitate, dar in S.U.A. a ajuns la citeva sute (Mann L. R. B. et colab).

O soia imbogațita in metionina, prin transferul unei gene de la nucile de Brazilia (Bertholletia excelsa), s-a dovedit periculoasa pentru consumul uman. S-au inregistrat alergii grave la persoanele care au consumat aceasta varietate de soia. Se cunoaște ca plantele de soia rezistente la erbicide produc nivele sporite de fitoestrogeni, ceea ce ar presupune un risc pentru populațiile la care soia reprezinta o mare parte a dietei, cum sint japonezii (Duca M. și colab.).

Fitoestrogenii sint similari cu hormonii estrogeni animali care regleaza diferențierea sexuala, metabolismul calciului, sistemul imun, coagularea sangelui.

De asemenea, ar putea sa apara efecte secundare, cu totul imprevizibile, deoarece transgenele se insera la intimplare in genomul organismului-gazda, fapt ce ar putea intrerupe secvențele de exprimare ale genelor invecinate, activind sau inactivind cai metabolice neprevazute, conducind la formarea de produși celulari necunoscuți.

Reglementari juridice cu privire la Organismele Modificate Genetic

Modurile in care autoritatile nationale au reglementat aceasta problema sunt diferite. In unele tari problema nu este acoperita cu reglementari. Tarile care au elaborat o legislatie se concentreaza mai ales pe analiza riscurilor pentru sanatatea consumatorilor. Tarile care au legislatie pentru alimente OMG acopera si OMG, in general, avand in vedere atat sanatatea, problemele de mediu, cat si problema practica de control si de comert (posibilitatile de testare si cerintele privind etichetarea). Este evident ca aceasta problema este in evolutie continua.

La nivelul Uniunii Europene

Comisia Europeana și statele membre au introdus cel mai strict sistem de reglementare, bazat pe date științifice, pentru evaluarea, aprobarea și monitorizarea produselor biotehnologiei agricole care include:

1. Evaluarea siguranței culturilor biotech, care este efectuata de o autoritate independenta (EFSA), Autoritatea Europeana pentru Siguranța Alimentelor. Evaluarea este un proces continuu, care se efectueaza și dupa autorizarea produsului, printr-o monitorizare atenta, dar și la cererea de reinnoire a autorizației produsului la fiecare 10 ani.

2. Trasabilitatea și etichetarea culturilor modificate genetic și ingredientelor derivate, care este conform cerințelor pe intreg lanțul alimentar pentru informarea consumatorilor, astfel fiind garantat dreptul de a alege.

3. Un set de recomandari de nivel european privind modul de coexistența a culturilor modificate genetic cu culturile convenționale și ecologice, pentru a asigura ca nici o discriminare nu are loc fața de nici un sistem de agricultura.

4. Implicarea autoritaților competente ale statelor membre in evaluarea siguranței culturilor biotech pe durata intregului proces.

Regelementarile Uniunii Europene cu privire ma organismele modificate genetic sunt:

Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al parlamentului european si alconsiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare si furajele modificate genetic,

Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea produselor destinate alimentatiei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, si de modificare a Directivei 2001/18/CE,

Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic si de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului

Directiva 2001/18 stabileste un regim de transparenta referitor la masurile de pregatire si efectuare a diseminarilor organismelor modificate genetic.

Prin intermediul acestor prevederi legiuitorul comunitar a urmarit sa stabileasca nu doar mecanismele de consultare a publicului in general, si dupa caz, a anumitor grupuri, cu privire la o diseminare de organisme modificate genetic preconizata, ci si un drept de acces al publicului la informatiile privind o astfel de operatiunie, precum si la registrele publice in care trebuie sa fie inscrisa locatia fiecarei diseminari de organisme modificate genetic.

Astfel, in ceea ce priveste informatiile concrete la care publicul poate avea acces, judecatorul comunitar considera ca acestea sunt strans legate de informatiile care trebuie furnizate in cadrul procedurii de notificare ce trebuie urmata in cazul fiecarei diseminari deliberate de organisme modificate genetic.

Astfel, expresia „locatia diseminarii”, in sensul articolului 25 alin. 4 prima liniuta din Directiva 2001/18 se determina prin orice informatie privind amplasarea diseminarii, prezentata de notificator autoritatilor competente ale statului membru pe teritoriul caruia urmeaza sa aiba loc diseminarea, in cadrul procedurilor prevazute de aceasta directiva.

Dreptul de acces al tertilor la informatiile relative la diseminare

Directiva 2001/18 instituie o reglementare cu privire la dreptul de acces al publicului la domeniul in cauza si la existenta unor eventuale derogari de la acest drept.

Astfel, nu vor putea fi dezvaluite informatiile confidentiale notificate Comisiei si autoritatilor compentente sau schimbate in conformitate cu directiva amintita, precum si informatiile care pot afecta o pozitie concurentiala sau care protejeaza drepturile de proprietate intelectuala. In plus, dupa consultarea notificatorului, autoritatea competenta hotaraste care dintre informatii raman confidentiale pe baza „confirmarii verificabile” prezentate de catre acesta.

In ceea ce priveste informatia referitoare la locatia diseminarii, potrivit art. 25 alin. 4 prima liniuta, aceasta nu poate in niciun caz sa ramana confidentiala.

In aceste conditii, consideratiile prin care se urmareste ocrotirea ordinii publice si a altor secrete protejate prin lege, astfel cum au fost enuntate de instanta de trimitere, nu pot constitui motive susceptibile sa restranga accesul la datele enumerate la art. 25 alin. 4 din directiva 2001/18, printre care se numara in special informatiile privind locatia diseminarii.

Totodata, judecatorul comunitar considera ca nici dispozitiile art. 3 alin. 2 din Directiva 90/213 si ale art. 4 alin. 2 din directiva 2003/4, potrivit carora o cerere de informatii despre mediu poate fi refuzata in cazul in care dezvaluirea informatiilor solicitate ar afecta anumite interese, printre care se numera siguranta publica, nu pot fi opuse in mod util cerintelor de transparenta care rezulta din art. 25 alin. 4 din Directiva 2001/18. 

In consecinta, o rezerva care urmareste protectia ordinii publice, sau alte interese protejate prin lege nu poate fi opusa comunicarii informatiilor enuntate de directiva, la art. 25 alin. 4.

Definirea si reglementarea organismelor modificate genetic a fost realizata prin OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, ordonanta care transpune Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 martie 2001 privind introducerea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic.

 Parlamentul European incurajeaza etichetarea corecta a produselor alimentare, astfel incat consumatorii sa știe de unde provin alimentele și in ce condiții au fost acestea procesate. In martie anul acesta, deputații europeni au adoptat reguli care cer specificarea, pe eticheta, a locului unde au fost produse alimentele și a celui unde acestea au fost procesate.  

In martie 2007, deputații europeni au cerut ca produsele alimentare etichetate drept organice sa nu conțina OMG-uri. In momentul de fața, alimentele care conțin OMG-uri in proporție de 0,9%, și in cazul in care contaminarea s-a facut accidental, pot fi considerate biologice. Deputații europeni au cerut o limita maxima de 0,1% pentru aceste produse.

In iulie 2008, deputații europeni au cerut etichetarea mai clara a alimentelor care conțin aditivi alimentari. Etichetele ar trebui sa indice E-urile pe care le conține produsul și sa includa o descriere a efectelor adverse (de exemplu: „poate avea un efect negativ asupra activitații și atenției copiilor“). Deși multe probleme au fost rezolvate, multe trebuie inca abordate.

La nivel national

In Romania, legislatia relaxata a permis culturile de soia modificata genetic timp de opt ani. Au mai fost facute experimente de culturi de pruni cartofi modificati genetic. Cu toate ca multe companii au facut lobby pentru a li se permite continuarea cultivarii de plante modificate genetic, Uniunea Europeana a avut ultimul cuvant: din 2007 se interzic aceste culturi.

In acest sens, cea mai mare problema pentru Romania o reprezinta soia modificata genetic. In 2006, fermierii romani au cultivat nu mai putin de 130.000 de hectare de soia modificata genetic, conform Ministerului Agriculturii. Daca facem un calcul estimativ, productia ajunge la aproximativ 300.000 de tone. Ce s-a intamplat insa cu aceasta recolta, nu se stie.

Alimentele susceptibile a avea in componenta soia sau ulei de soia modificata genetic sunt: maionezele, mezelurile pe baza de soia, pateurile vegetale etc.

Desi Comisia Europeana a cerut expres rezolvarea problemei referitoare la laboratorele pt verificarea calitatii alimentelor, furajelor si semintelor MG, autoritatile habar nu au in ce stadiu se afla Romania in privinta depistarii alimentelor care contin OMG. O dovedesc declaratiile a doi dintre cei care, in teorie, sunt responsabili de acest sector sensibil.

Presedintele Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Marian Avram, sustine ca Romania nu are un laborator acreditat de Uniunea Europeana pentru depistarea alimentelor care contin OMG.

„La 31 septembrie 2005 a fost acreditat la nivel national Laboratorul National de Referinta pentru OMG, si urmatorul pas ar fi acreditarea la UE. Sunt sapte specialisti care lucreaza acolo, care au analizat cateva sute de probe pentru depistarea OMG”, a declarat pentru Hotnews.ro Marian Avram.

El a mai spus ca rezultatele nu sunt recunoscute la nivel comunitar, pentru ca laboratorul nu este acreditat.

Pe de alta parte, seful Directiei Generale pentru Siguranta Alimentelor (culmea, o directie a ANSVSA), Liviu Rusu, a declarat pentru Hotnews.ro ca testele romanesti la OMG-uri sunt confirmate de europeni.

„Laboratorul de Biologie Moleculara din cadrul Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala a fost desemnat ca Laborator National de Referinta si denumit Unitatea de Biologie Moleculara si Organisme Modificate Genetic (UBMOMG).

UBMOMG este acreditat ISO 17025 pentru testarea OMG, si este agreat in reteaua de Laboratoare de Referinta Comunitare, rezultatele analizelor fiind recunoscute in UE”, sustine Rusu.

Doi specialisti din aceeasi institutie, doua declaratii care se bat cap in cap. Avand in vedere ca raportul de monitorizare al Comisiei Europene scrie negru pe alb ca Romania nu are un laborator „complet operational”, adevarul pare de partea lui Marian Avram, presedintele ANSVSA si sef, pe scara ierarhica, a lui Liviu Rusu.

Legislatia romaneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic inca din iunie 2006 (Legea 106/2002 prevederile legate de OMG fiind inlocuite de HG 173/2006). Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG.

In Romania, nu au fost realizate sau publicate studii independente care sa analizeze impactul culturilor modificate genetic asupra mediului si sanatatii umane.

Dovada calitatii materiilor prime ale cultivatorilor, conditiilor de fabricatie si analiza a produselor care circula pe piata – la nivelul cerintelor legislatiei nationale si internationale – o reprezinta posesia autorizatiei de fabricatie (eliberata de Agentia Nationala a Medicamentului) si certificatului de Management Integrat (ISO 9001/2000; ISO 14001/2005; OHSAS 18001) eliberat de un organism de acreditare.

Reglementarile nationale cu privire la organismele modificate genetic sunt:

ORDINUL nr. 237 din 7 aprilie 2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic

ORDINUL nr. 471 din 14 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic

ORDONANTA DE URGENTA nr. 43 din 23 mai 2007 privind introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic

ORDONANTA DE URGENTA nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului

LEGEA nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

HOTARAREA nr. 173 din 9 februarie 2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic – transpune Regulamentul European nr. 1830/2003/CE

Riscurile consumului de Organismele Modificate Genetic

Influenta organismelor modificate genetic asupra mediului si sanatatii oamenilor

Criza financiara la nivel global a condus la scaderea puterii de cumparare si o data cu aceasta a readus in discutie, pe usa din dos, un subiect tabu in UE, alimentele modificate genetic. Desi se stie ca sunt extrem de daunatoare pentru sanatate, unele chiar producand in mod dovedit cancer, aceste produse sunt mai ieftine decat alimentele bio, ale caror preturi aproape ca s-au dublat in ultimii opt ani.

Totodata, produsele modificate genetic (OMG) aduc iresponsabililor avizi de bani care le cultiva cu pana la 30-35% mai mult profit decat cele naturale, acesta fiind unul dintre cele mai puternice motive pentru care marii producatori corporatisti fac lobby pentru "legalizarea" lor la nivel mondial.

In conditiile in care mai bine de jumatate din produsele agricole importate de europeni din America sunt modificate genetic, singurii specialisti intens mediatizati din domeniul alimentar, adica naimitii marilor corporatii precum Monsanto, sustin ca este inutil ca populatia sa se mai gandeasca daca OMG sunt bune sau nu, deoarece acestea fac deja parte din viata noastra. Ideea insinuanta si extrem de periculoasa care se ascunde in spatele unor asemenea declaratii este aceea ca oricum lucrurile sunt dinainte hotarate… iar populatia este doar masa de manevra.

Adevarul este ca ieftine sau nu, s-a dezvaluit deja la nivel mondial ca aceste produse OMG sunt unul dintre factorii producatori de boli toxico-alimentare care afecteaza rinichii si ficatul, ca sa spunem doar ceva dragut. In plus, toxinele eliminate de aceste plante in sol pot ajunge in panza freatica, ceea ce dauneaza grav atat animalelor, cat si oamenilor.

La ora actuala, pe piata mondiala se afla trei tipuri de OMG:

unele sunt rezistente la atacurile insectelor,

altele rezistente la infectiile virale si

altele avand toleranta crescuta la ierbicide.

Romania s-a aliniat politicii agricole a Uniunii Europene in ceea ce priveste regimul organismelor modificate genetic, iar respectarea angajamentelor in acest domeniu implica interzicerea cultivarii de soia modificata genetic. Din pacate, ministrul roman al agriculturii Dacian Ciolos sustinea recent reintroducerea culturilor de soia modificata genetic, interzise in 2007. Presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Marcel Cucu, a declarat in cadrul conferintei internationale "Biotehnologii agricole – Plante Modificate Genetic" ca suprafata cu porumb modificat genetic s-a triplat fata de anul trecut.

Influenta asupra mediului

Daca vorbim de porumbul modificate genetic, efectul imediat asupra organismelor modificate este acela ca plantele secreta o substanța insecticida. Și de aici pana la un monopol alimentar n-a fost decat un pas. OMG-urile faciliteaza controlul alimentației mondiale de catre puține corporații multinaționale. Țarile ce au adoptat masiv folosirea culturilor transgenice sunt exemple clare ale unei agriculturi nedurabile. In Argentina, de exemplu, introducerea masiva de soia modificata genetic a exacerbat criza agriculturii cu o creștere alarmanta a distrugerii padurilor primare, migrarea țaranilor și muncitorilor rurali, marirea utilizarii erbicidelor și o grava substituție a producției de alimente pentru consumul local.

Cotaminarea solului, rezistența la insecte, creșterea substanțelor toxice in agricultura, contaminarea genetica, toate acestea sunt urmarile utilizarii OMG-urilor. Efectele asupra mediului inconjurator sunt ireversibile și imprevizibile.

Analizele de risc acopera atat un anumit OMG, cat si mediul care il gazduieste. Procesul de analiza a riscului include evaluarea caracteristicilor OMG, efectele si stabilitatea sa in mediu, combinate cu caracteristicile ecologice ale mediului in care va fi introdus acest OMG. Analiza are in vedere si efectele neasteptate, ce ar putea rezulta in urma procesului de insertie genetica.

Problemele care se ridica in legatura cu mediul sunt:

abilitatea OMG de a „scapa” si, eventual, de a introduce gene noi in populatiile salbatice, naturale;

persistenta genei in mediu, dupa recoltarea culturilor de plante MG;

susceptibilitatea organismelor ne-tinta (ex.: insecte care nu sunt daunatoare) la proprietatile produsului modificat genetic;

stabilitatea genelor;

reducerea nedorita a gamei de alte plante, cu impact asupra biodiversitatii;

utilizarea crescuta a substantelor chimice in agricultura.

Aspectele de siguranta a mediului legate de OMG variaza in functie de conditiile locale. Investigatiile au avut in vedere: efectele negative potentiale asupra insectelor utile sau o inducere mai rapida a rezistentei unor insecte; potentialul de a genera noi patogeni ai plantelor; consecintele potential negative asupra biodiversitatii si vietii salbatice; scaderea practicilor foarte importante de rotare a culturilor; transferul rezistentei sau tolerantei crescute artificial la ierbicide de la OMG la alte plante, daunatoare.

Referitor la mediu, ingineria genetica poate aduce serioase prejudicii:

poluare genetica, prin transferul orizontal de gene, de la speciile de cultura la speciile salbatice inrudite (Lean G. et colab.);

raspindirea, pe cale naturala, a semințelor și a polenului transgenic;

apariția unor specii de buruieni rezistente la erbicide (ACRE, 1998);

dereglarea balanței ecologice;

pierderea biodiversitații recoltelor;

reținerea toxinelor, in special ale celor Bt, in țesuturile erbivorelor, cauzind efecte nocive asupra sanatații acestora și implicit, a noastra, a consumatorilor de carne.

Doctorul Mae-Wan Ho, de la Institute of Science in Society, declara ca, cerealele modificate genetic nu sint nici necesare, nici benefice. “Miracolul” culturilor create prin inginerie genetica nu s-a materializat. Culturile modificate genetic au dus la creșterea buruienilor tolerante la erbicide și la apariția de insecte parazite, Bt-rezistente. Mai mult, erbicidele cu spectru larg au distrus, fara discriminare specii salbatice și se dovedesc a fi toxice pentru animale. Produsul Glufosinate duce la malformații congenitale la mamifere iar Glyphosate este asociat cu limfomul non-Hodgkin. Culturile M.G. cu Bt-toxine distrug insecte folositoare ca albinele și insecte neuroptere iar polenul de la porumbul Bt este letal pentru fluturii-rege (http://www.colostate.edu/TransgenicCrops).

Conform Programului Alimentar al ONU, pe planeta exista suficienta hrana, excedentara chiar, pentru a hrani populația globului. Recolta mondiala de cereale acopera, din plin, nevoile generate de creșterea populației, incepind cu 1980, dar cu toate acestea, peste un miliard de locuitori ai Terrei sufera de malnutriție. Acest lucru este calculat de monopolul citorva corporații, adepte ale globalizarii. Aceste corporații controleaza deja 75% din afacerile mondiale cu cereale.

Potrivit reprezentantilor Greenpeace, porumbul modificat genetic este singurul autorizat in UE de zece ani, iar aceasta autorizatie este pe punctul de a expira si se fac studii pentru a se stabili daca aceasta planta pune sau nu in pericol siguranta populatiei si a mediului. In prezent, soiul MON810 produs de corporatia multinationala Monsanto este reevaluat de Comisia Europeana.

Intr-un studiu realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini si publicat in martie 2007 s-a demonstrat ca porumbul modificat genetic MON863, aprobat pentru consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat in timpul studiului.

Principalele probleme de interes pentru sanatatea omului legate de organismele modificate genetic

Dincolo de avantajele oferite de acestea prin prisma unei productivitați mai mari și implicit prețuri mai mici, o parte a oamenilor de știința dezaproba elanul cercetarii in acest domeniu și includerea in dieta zilnica a alimentelor care au la baza oganisme modificate genetic.
Cele mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate genetic afecteaza sanatatea mamiferelor și implicit a oamenilor.

Prin evaluarea sigurantei alimentelor obtinute din OMG se au in vedere:

(a) efectele directe asupra sanatatii (toxicitate),

(b) tendintele de a provoca reactii alergice (alergenicitate);

(c) componentele specifice care ar putea avea proprietati nutritionale sau toxice;

(d) stabilitatea genelor inserate;

(e) efectele nutritionale asociate modificarii genetice;

(f) orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic.

In urma discutiilor teoretice care au acoperit o arie larga de aspecte, cele trei puncte principale de dezbatere sunt: alergenicitatea, transferul genetic si transferul natural al genelor transferate artificial, la celelalte culturi.

– Alergenicitatea: Cultivatorii și muncitorii de pe plantațiile modificate genetic sunt forțați sa se lupte cu o noua problema. Urmare a recoltarii bumbacului, mulți muncitori de pe plantații sufera de boli pulmonare și alergii ale pielii. E de reținut ca semnalul verde pentru inceperea cultivarii de bumbac BT in Punjab (India) a fost dat de catre Guvernul Capitanului Amrinder Singh, dupa care a inceput sa fie cultivat la scara larga. Semințele neroditoare și alte motive au dus la eșecul cultivarii de bumbac BT , iar altfel, cultivatorii și muncitorii de pe plantații s-au confruntat cu alergii ale pielii și disfuncții bronho-pulmonare. Dr. Grupiar Singh, șeful unei clinici private spune ca in ultimul timp s-a confruntat cu multe cazuri de acest gen. Satenii afectați urmeaza tratament. Alergiile menționate se manifesta prin senzații intense de arsura, mancarime. Dr. Grupiar Singh le-a spus interesaților ca in bumbacul de tip BT au fost inserate un tip de gene ce produc o toxina și ca de aceea, cultivatorii și muncitorii sunt cei mai afectati. Doua rapoarte, realizate de medici, au evidențiat creșterea ingrijorarii printre medicii profesioniști in legatura cu siguranța și reglementarea OMG.

Un raport a fost realizat de Asociația de Mediu a Medicilor Irlandezi, fiind publicat in martie 2001 ca raspuns la un raport solicitat de guvern. Acest raport a pus sub semnul intrebarii toate cele 3 argumente de baza pe seama carora raportul solicitat de guvern iși bazeaza concluzia ca alimentele OMG nu reprezinta nici un pericol pentru sanatatea umana. Asociația Medicilor Irlandezi a respins afirmațiile raportului care susțineau: “datele științifice asupra siguranței produselor alimentare MG actuale sunt susținute de lipsa oricarui raport privind efecte adverse rezultate din consumul lor”. Dr. Cullen de la Asociația Medicilor a spus: “Lipsa totala a etichetarii inseamna ca virtual este imposibil sa se stabileasca o legatura cu alergiile posibile”. Ea a adaugat ca in ultimul timp s-a constatat o creștere constanta a numarului de alergii fața de soia printre copiii irlandezi, dar nu a existat nici o posibilitate de a afirma daca este in legatura cu alimentele ce conțin soia GE, deoarece nu exista obligativitatea etichetarii acestor produse conform legislației EU.

Un alt raport recent al guvernului austriac, avand o autoritate ridicata, a prezentat rezultatele examinarii aplicațiilor de introducere pe piața a plantelor MG conform legislației EU, in privința datelor prezentate pentru siguranța alimentelor. Raportul caracterizeaza astfel documentele prezentate de companiile biotech: “Efectele toxice potențiale rezultate din inserția transgenei ca efecte secundare nu sunt luate in considerare in niciun caz. Majoritatea testelor toxicologice nu au fost realizate conform programelor de asigurare a calitații cum ar fi Good Laboratory Practise (GLP – Practica Corecta de Laborator) . Nu s-au realizat testari directe ale potențialului alergic al OMG sau produselor acestora.”

– Toxicitatea: majoritatea culturilor modificate genetic sint concepute sa reziste la aplicari fara limita de ierbicide. Doua dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil și glyphosat (Roundup TM) sunt asociate cu tulburari de creștere ale fetușilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se considera ca soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanșeaza reacții alergice precum voma, diareea și șocul anafilactic. Unii consultanți științifici din SUA considera ca toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din producția SUA) ar putea acționa ca agenți antigenici și alergenici.

In aceasta privința, cercetatoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie și Studiul Activitații Nervoase Superioare de pe langa Academia Rusa de Știința.

Noua femele de cobai au fost imparțite in 3 grupe de cate 3: un grup de control, un grup in a carui hrana s-a adaugat faina de soia modificata genetic și un grup care a consumat alimente amestecate cu faina de soia obișnuita. Au fost numarate femelele care au nascut și numarul de cobai nascuți și morți. Dupa primul stagiu, cobaii au fost imparțiți in doua grupe, una hranita cu faina de soia modificata genetic, cealalta hranita cu faina de soia obișnuita. A rezultat un numar anormal de mare de decese printre urmașii femelelor hranite cu soia modificata genetic. In plus, 36% dintre aceiași cobai cantareau mai puțin de 20 de grame, fapt care evidenția starea lor de extrema slabiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependența clara intre hranirea cu alimente modificate genetic și starea de sanatate a urmașilor.

– Transferul de gene din alimentele noi (modificate genetic) in organismul uman sau la bacterii aflate in intestinul uman: daca este posibil si, daca da, materialul genetic transferat poate afecta sanatatea oamenilor? Acest subiect este important indeosebi pentru genele care induc rezistenta la substante chimice, in acest caz, la antibiotice, daca transferul de gene ar fi posibil. Cu toate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, expertii Fondului pentru Alimentatie si Agricultura –FAO si expertii OMS au recomandat neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice la noile OMG.

-Transferul natural in culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile naturale, cu cele din transfer genetic, ar putea afecta siguranta alimentelor. Acest risc este real si a fost demonstrat atunci cand, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru nutreturi, au fost decelate in produsele de orez pentru consum uman, obtinute din culturi 3 care nu fusesera modificate genetic in mod voluntar, in SUA. S-au adoptat strategii nationale pentru reducerea mixarii, prin separarea clara a perimetrelor cu culturi (OMG si culturi conventionale).

In acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru: monitorizarea post punere pe piata a OMG si alimentelor noi din OMG, supravegherea continua a sigurantei alimentelor obtinute din OMG.

Solutia la actuala criza financiara nu sunt plantele modificate genetic si nici mai multe chimicale. Acestea pot doar imbolnavi, debilita si degenera populatia.

Unica solutie valabila nu poate fi decat folosirea metodelor agriculturii ecologice care aduc recolte curate si realizarea unui sistem mai just de distributie. Aceste produse vor fi recunoscute cu usurinta drept superioare calitativ si cu adevarat sanatoase, ceea ce le va face extrem de cautate in momentul in care criza economica se va sfarsi.

Asa-zisele productii crescute ale OMG-urilor sunt de o eficienta falsa. Costurile cu sanatatea celui bolnav sunt incomparabil mai mari. Pe plan mondial, sunt „rezerve“ prin plantele neutilizate si pe care natura ni le pune la dispozitie.

Alimentele modificate genetic influenteaza fertilitatea – Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii și Sanatații, in cadrul unui seminar științific ce a avut loc in Viena, indica faptul ca organismele modificate genetic pot afecta capacitatea de reproducere, de aceea specialiștii cer retragerea acestor produse.

Studiul indica faptul ca fertilitatea șoarecilor de laborator hraniți cu porumb modificat genetic a fost serios afectata, aceștia putand procrea doar intr-o mica masura, comparativ cu cei hraniți cu mancare naturala. Șoarecii de laborator hraniți cu mancare ce nu conținea organisme modificate genetic s-au reprodus mult mai eficient. Acest efect poate fi atribuit diferențelor dintre sursele de hrana.

Aproape trei sferturi din strugurii de pe piata europeana si peste jumatate din banane sunt contaminate cu substante chimice periculoase pentru sanatate. In timp ce producatorii garanteaza pentru siguranta pesticidelor, cercetatorii solicita forurilor europene inasprirea legislatiei din cauza pericolului pe care aceste substante il reprezinta pentru sanatate.

Un studiu, publicat in octombrie 2008 si citat de Reuters, arata ca substantele chimice descoperite in fructele, in legumele si in cerealele de pe piata europeana pot fi toxice pentru creier. "Testele de pana acum nu au luat in calcul riscul pe care il prezinta pesticidele asupra creierului. Daca inainte se stia ca ele afecteaza activitatea creierului la insecte, acum putem spune ca aceste efecte se manifesta si in cazul omului", a declarat Philippe Grandjean, cercetator la Harvard School of Public Health si la University of Southern Denmark, citat de Reuters. Concluziile studiului au fost elaborate pe baza evaluarii a peste 200 de rapoarte internationale privind influenta pesticidelor asupra creierului.

Peste 50% din produse, comrcializate sunt contaminate, datele preliminare ale unui raport oficial, ce va fi publicat, arata ca o jumatate din produsele vegetale comercializate in cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt contaminate cu pesticide. Cinci dintre substantele cel mai des intalnite duc la aparitia cancerului si afecteaza sistemul hormonal.

Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piața Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului și rinichilor cobailor care l-au consumat in timpul unui studiu științific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini și publicat in martie 2007.

O alta varietate de porumb modificat genetic, denumita NK603, deja aprobata pentru consum in Uniunea Europeana a fost analizata de Institutul Științific francez CRIIGEN. Rezultatele studiului au aratat ca grupul de cobai hranit cu acest porumb a suferit modificari la rinichi, ficat, creier, inima și a prezentat diferențe semnificative in greutate.

Soia modificata genetic a companiei Monsanto (GTS 40-3-2) a fost analizata intr-un recent studiu din Rusia, coordonat de Maria Kanovalova și Prof. V. Blinovm. Nici soia nu a scapat asaltului tehnologic și noi varietați modificate genetic au fost depistate ca și cauza a mortalitații infantile, creșterea agresivitații și pierderea instinctului matern la cobaii testați. Rezultatele studiului realizat pe cobai, au semnalat schimbari grave la organe interne (rinichi, ficat, testicole), la nivel celular, și scaderi in greutate Acest tip de soia a fost autorizat pentru cultivare și in Romania, pana in 2007.

Desi efectele directe asupra oamenilor nu au fost serios evaluate, testele efectuate de cele mai multe ori pe cobai atrag atenția asupra pericolului reprezentat de consumul organismelor modificate genetic. Morfologia și structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ingrijorator, mai ales in ce privește efectele asupra mamelor și bebelușilor nenascuți, in contextul in care se urmarește introducerea de cat mai multe OMG in alimentația umana, din rațiuni comerciale.

Alternative la organismele modificate genetic

Romania are sansa sa-si relanseze agricultura prin culturi bio. Acceptarea de catre UE a acestor produse ar putea fi de bun augur pentru Romania, stat al carui potential agricol este mai mare chiar si decat cel al Poloniei, potrivit estimarilor facute de analistii Erste Bank. Valorificarea acestui potential ar putea face din Romania a treia putere agricola a Comunitatii Europene, iar produsele naturale romanesti ar putea deveni printre putinele alternative la alimentele modificate genetic importate de peste Ocean.

Din acest punct de vedere, am putea deveni opusul Braziliei, tara a carui produs intern brut se realizeaza in mare parte din agricultura, la fel ca si in cazul Romaniei, cu diferenta ca sud-americanii sunt al treilea mare producator mondial de organisme modificate genetic.

Solutia la actuala criza financiara nu sunt plantele modificate genetic si nici mai multe chimicale. Acestea pot doar imbolnavi, debilita si degenera populatia.

Ce incredere putem sa mai avem in oameni de stat care au cu siguranta acces la informatii si date de ultima ora si isi pot da seama de consecintele impunerii la scara larg a OMG si cu toate acestea le sustin din toate puterile?

Solutia nu poate fi decat folosirea metodelor agriculturii ecologice care aduc recolte mai mari si realizarea unui sistem mai just de distributie. Aceste produse vor fi recunoscute cu usurinta drept superioare calitativ si cu adevarat sanatoase, ceea ce le va face extrem de cautate in momentul in care criza economica se va sfarsi.

Drepturile consumatorilor

Increderea consumatorilor europeni in alimentele de pe piata a fost afectata serios, in urma unor evenimente nedorite care s-au produs in a doua jumatate a anilor 90 nelegate insa de problema OMG si a alimentelor noi (vezi crizele dioxina, Encefalopatie Spongiforma Bovina, etc.). Acest lucru a avut impact asupra discutiilor despre acceptabilitatea alimentelor din OMG. Consumatorii au avut indoieli chiar si asupra validitatii analizelor de risc (sanatate si mediu), concentrandu-se asupra eventualelor efecte pe termen lung. Alte subiecte de dezbatere de catre organizatiile consumatorilor au fost: alergenicitatea si rezistenta la antibiotice. Temerile consumatorilor au afectat chiar discutiile privind necesitatea etichetarii alimentelor obtinute din OMG, dorind a se permite „alegerea bazata pe informatie”. In acelasi timp, s-a demonstrat practic ca este dificila detectarea urmelor de OMG in alimente: deci cantitatile foarte mici de OMG in alimente nu pot fi detectate adesea.

In 2009 a fost depus in Parlament un proiect de lege de catre Partidul Conservator ce avea ca obiect etichetarea produselor care contin organisme modificate genetic. Eticheta ar trebui sa contina o bulina galbena, care sa acopere cel puțin 30% si sa conțina textul: ”Atenție, acest produs conține organisme modificate genetic!”

Ecologistii sustin ca autoritatile nu respecta drepturile consumatorilor

Un sondaj de opinie realizat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania arata ca 78 % dintre romani nu vor sa dea banii pe alimente MG. De asemenea, 98% dintre cetateni considera ca etichetarea acestui tip de alimentelor este necesara, iar jumatate dintre ei cred ca aceste alimente MG pot afecta sanatatea.

Gabriel Paun, reprezentant Greenpeace, sustine ca romanii nu stiu ce cumpara din magazine. „Cu mai putin de trei luni ramase pana la data aderarii, autoritatile competente din Romania nu au fost capabile sa urmareasca OMG-urile din camp si pana pe rafturile de unde clientii pot cumpara, fara a fi corect informati, alimente modificate genetic.

Cu 130.000 de hectare cultivate cu soia neconventionala in acest ultim an, 2006, este lesne de inteles ca rafturile magazinelor pot fi pline cu alimente MG”, a declarat Paun.

El a mai spus ca tara noastra nu este pregatita sa faca fata regulilor europene de protectie a consumatorilor. „Problema este ca Romania nu detine nici in al 12-lea ceas un laborator certificat pentru analiza componentelor MG din seminte si alimente".

Un studiu sociologic recent arata ca trei sferturi din romani nu ar consuma organisme modificate genetic.

Sondajul care arata ca romanii nu vor organisme modificate genetic a fost comandat de un ONG, Centrul de Informare despre Organismele Modificate Genetic. El a fost realizat de IMAS, la cererea, pe un esantion de 1.040 de persoane din toata tara, din toate mediile socio-profesionale, si a constat in doua intrebari.

La prima – "Ati consuma produse modificate genetic?", 74,1 la suta din intervievati au raspuns negativ, iar la a doua – „Credeti ca autoritatile ar trebui sa interzica organismele modificate genetic?", 81,5 au raspuns cu „da".

Restrictii europene

„Uniunea Europeana este destul de restrictiva cu permiterea culturilor modificate genetic, este permis doar porumbul MON108, folosit mai ales ca planta furajera, si cartoful cu continut mare de amidon, care se foloseste in industria textila sau la fabricarea hartiei si a betonului. Din fericire, in Romania nu se cultiva deocamdata pentru ca nu are cine sa-l prelucreze, iar porumbul se cultiva pe suprafete mici. Totusi, aceste culturi castiga teren si la noi", precizeaza directoarea Centrului de Informare OMG, Ramona Duminicioiu.

Ea a tras atentia asupra faptului ca studii mai recente, cum ar fi cel realizat in 2009 de universitatile din Caen si Rouen (Franta), au relevat, in urma unor cercetari pe animale de laborator, ca organismele modificate genetic provoaca leziuni ale organelor interne. Profesorul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Aurel Maxim a spus ca este foarte usor sa scapi de sub control culturile de porumb modificat genetic, din cauza polenizarii.

„Pericolul consta in faptul ca aceste constructii modificate genetice pot sa ajunga in culturile conventionale si in flora spontana prin asa-numitele gene zburatoare, prin intermediul polenului. Si atunci nu mai avem control asupra traseului acestor gene. Iar daca se continua in acest mod, s-ar putea ca in cativa ani sa nu mai avem porumb nemodificat genetic", a spus Aurel Maxim.

Parerile specialistilor

Nu exista un consens in randurile oamenilor de știința, asupra siguranței sau a riscurilor asociate cu ingineria genetica aplicata in agricultura. Sunt redate cateva declarații ale unor distinși oameni de știința care și-au manifestat ingrijorarea profunda fața de aceasta tehnologie.

Profesorul Arpad Pusztai, recunoscut și apreciat pe plan mondial ca și om de știința pe probleme nutriționale, doctor in biochimie, membru al Royal Society din Edinburgh: "Daca ar depinde de mine, in mod sigur nu aș consuma alimente modificate genetic. Introducem noi elemente in hrana, care nu au mai fost consumate de om niciodata. Efectele asupra sistemului imunitar nu sunt ușor de prezis și indraznesc sa contrazic pe oricine spune ca efectele sunt previzibile."

Dr Harash Narang, microbiolog și cercetator asociat la Universitatea din Leeds, primul care a atras atenția dintre posibila legatura dintre boala vacii nebune (BSE encefalita spongiforma la bovine) și CJD (Boala Creutzfeldt-Jakob boala rara a creierului) la om: "Daca te gandești la simplul principiu al modificarii genetice iți dai seama ca inseamna de fapt dezastru ecologic. Nu exista metode pentru cuantificarea riscurilor … Soluția este pur și simplu interzicerea modificarii genetice a hranei."

Dr. George Wald, laureat al Premiului Nobel, Profesor de biologie la Universitatea Harvard a afirmat "Pana in prezent, organismele vii au evoluat in ritm foarte lent, formele noi de viața avand suficient timp sa se dezvolte. Acum, o intreaga proteina va fi transportata peste noapte in asocieri genetice complet noi … mersul in aceasta direcție poate ca nu este neințelept, insa este periculos. Poate genera potențiale noi boli animale și vegetale, noi surse de cancer, noi epidemii.”

Profesorul Norman Ellstrand, genetician ecologic la Universitatea din California, "in urmatorii 10 ani vom avea o catastrofa ecologica sau economica la scara larga din cauza eliberarii pe piața a atator de multe produse de acest fel."

Profesor James (principalul creator al Agenției de Standarde Alimentare din UK) a facut comentarii despre alimentele modificate genetic: "Percepția conform careia totul este deschis și sigur este complet naiva. Nu cred ca ințelegem pe deplin dimensiunea problemei in care am intrat.” De asemenea a adaugat, "Este nevoie sa dezvoltam intr-un mod mai eficient și mai corespunzator metode de protecție prin alertarea companiilor și a agențiilor guvernamentale despre consecințele neașteptate provocate de introducerea la intamplare a unor gene straine in plante”. Profesorul James a remarcat de asemenea faptul ca sistemul legislativ actual poate fi contestat prin simplul fapt ca se iau tot felul de decizii cu atat de puține argumente și dovezi”.

Dr. Gerald B. Guest, Director al Centrului FDA pentru Medicina veterinara (CVM), "…hrana animala derivata din plante modificate genetic prezinta probleme de natura alimentara și animala unice… Reziduurile constituenților plantelor sau a toxinelor din produsele de lapte sau carne pot pune probleme de siguranța alimentara pentru oameni.”

Dr Michael Antoniou, expert in Patologie Moleculara la Spitalul Guy marturisește, "generația de plante și animale modificate genetic implica integrarea la intamplare in AND-ul organismului gazda a unor combinații de material genetic artificial de la specii neinrudite. Aceasta procedura genereaza rupturi in amprenta genetica a organismului cu consecințe complet neprevizibile. Producerea neașteptata de substanțe toxice a fost acum observata in bacterii, plante și animale modificate genetic; problema ramane in stare latenta pana la apariția unui dezastru major. Mai mult de atat, hrana modificata genetic sau agenții folosiți pentru procesarea alimentelor pot produce un efect imediat sau poate dura ani de zile pana cand va ieși la lumina toxicitatea acestora.” Dr Antoniou a tras recent semnale de alarma catre membrii ai Parlamentului, “Nu trebuie sa ne pierdem intr-o falsa impresie a securitații alimentare: nu trebuie sa credem ca prin reglementarea unui lucru care este profund neprevizibil și fara control, acesta devine in mod automat sigur!”

Bibliografie:

http://www.green-report.ro/revista-presei/romania-libera-transilvania-romanii-spun-quotnuquot-plantelor-artificiale

http://www.copilul.ro/stiri-copii/sanatate/Nimeni_nu_controleaza_alimentele_modificate_genetic_din_Romania-a2473.html

http://www.armonianaturii.ro/Criza-economica-si-organismele-modificate-genetic-%28OMG%29.html*articleID_986-articol

http://www.recolta.eu

http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-marcate-cu-bulina-galbena/

http://www.green-report.ro/revista-presei/adevarul-pesticidele-din-fructe-si-legume-afecteaza-creierul

http://www.info-sanatate.ro/index.php?l=ro&mode=articol&t=34&i=747

http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-influenteaza-fertilitatea/

http://logos.md

http://www.colostate.edu/TransgenicCrops

http://www.econews.ro/articole/actualitate/alimentatie/view/omg-urile-din-farfuriile-noastre

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=RO&type=IM-PRESS&reference=20090320STO52242

http://www.juridice.ro

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, http://www.madr.ro/pages/page.php?self=06&sub=0604&tz=060405

http://www.agrobiotechrom.ro/mcomp.html

http://www.econews.ro/articole/actualitate/alimentatie/view/noutati-in-modificarea-genetica-a-organismelor

http://www.ansvsa.ro/