Organisme Modificate Genetic
Organisme modificate genetic – contradicții și provocări
[NUME_REDACTAT] modificate genetic – contradicții și provocări
[NUME_REDACTAT]
Oamenii au fost preocupați, încă din cele mai vechi timpuri, de asigurarea hranei care să le permită supraviețuirea și activitatea lor zilnică. Datorită apariției unor noi mijloace de prelucrare a materiilor prime naturale, alimentația a evoluat odată cu dezvoltarea societății. Dar ceea ce a rămas permanent este necesitatea hranei în viața noastră: „Mâncăm ca să trăim”, în prezent transformând-se în „Mâncăm ca să trăim sănătos”.
“Organismul nostru are nevoie de peste cincizeci de nutrienți esențiali pentru a se dezvolta, crește și rămâne sănatos fizic și mental”, spune profesorul [NUME_REDACTAT], specialist în siguranță alimentară și nutriție umană.
Siguranța alimentelor poate deveni un fapt real pe plan național doar atunci când va constitui o responsabilitate a tuturor celor implicați în domeniul alimentar, de la profesioniști și până la consumatori. Au început, însă, să apară tot mai multe studii științifice doveditoare ale impactului dezastruos pe care îl au organismele modificate genetic (OMG) asupra sănătății. Cu toate acestea, legislația europeană și americană evoluează, împinsă cu putere de la spate de concernele producătoare de OMG, spre aprobarea acestora ca sigure pentru consum. Deficitul de informare îi face pe cei mai mulți să fie nepăsători și complet pasivi la această evoluție a lucrurilor.
Lucrarea este strucurată în două mari părți. În prima parte, compusă din 2 capitole, sunt definite și prezentate concepte, definiții, istoricul evoluției, scopul creării și reglementările în ceea ce privesc organismele modificate genetic precum și, impactul acestora asupra mediului și consumatorilor. În partea a doua este prezentat un studiu amplu asupra situației actuale a pieței organismelor modificate genetic.
Totuși, nu se poate vorbi despre un risc zero în alimentație și, de aceea, trebuie să se conștientizeze faptul că cea mai bună legislație și cele mai bune sisteme de managerizare a proceselor nu pot proteja întru totul mediul și consumatorul.
Dezvoltarea și modernizarea economică a României impun acordarea unei atenții speciale calităților produselor, care trebuie să fie competitive și să îndeplinească condițiile și standardele de calitate și siguranță.
Capitolul 1 – Definire si prezentare
1.1. Istoricul evoluției organismelor modificate genetic
Transformarea genetică a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obținerea primelor gene himere, în anii șaptezeci ai secolului trecut, la regenerarea primelor plante transformate genetic purtând gene străine (Gasser si Fraley, 1989). În ultimul deceniu, s-a ajuns la eliberarea în câmp și cultivarea pe scară largă a plantelor transgenice, de la 1,7 ha în anul 1996, 39,9 milioane ha în anul 1999, la 150 milioane de hectare în 2011.
Metodele utilizate pentru transferul eficient al alogenelor în organisme vegetale receptoare au cunoscut, de asemenea, un progres nu mai puțin spectaculos, de la metode simple până la adevarate metode „războinice“, de împuscare directa a AND-urilor în țesuturile țintă. Odată cu dezvoltarea metodologiei de izolare și clonare a genelor, respectiv a metodelor de transfer în celulele vegetale, un numar tot mai mare de plante au fost supuse transgenozei, incluzând grupele cu o mare importanță economică. În literatura de specialitate, s-au publicat o serie de sinteze și cărți referitoare la transformarea genetica a plantelor, precum și studii și statistici, care stau la baza rapoartelor internaționale privind organismele modificate genetic.
Descoperirea structurii de dublu helix a ADN-ului uman de către Watson si Crick la începutul anilor 1950 a dus la cunoașterea fundamentului biologic al speciei umane dar și a altor specii, iar dezvoltarea bio-tehnologiilor a facut posibilă intervenția în cadrul tehnicilor de inginerie genetică. Aplicarea acestor tehnici la plante a făcut posibilă obținerea unor specimene modificate genetic.
Începând cu anul 1970, o serie de tehnici ale geniului genetic (manipularea directă a genelor de catre om) permit extragerea unei gene din genomul unui organism și reimplantarea ei în genomul unui alt organism, aparținând unei alte specii sau chiar altui regn. Acest transfer de gene este numit trasgeneza, deoarece el presupune traversarea barierelor care, pâna nu demult, împiedicau schimburile de gene între specii diferite, mai ales intre cele aparținând unor regnuri diferite. Geniul genetic permite astăzi chiar crearea unor gene artificiale sau modificarea patrimoniului genetic al unei aceleiasi specii, prin inactivarea, modifivarea sau prin adaugarea uneia din propriile sale gene.
Un raport îngrijorător arată că, la 15 ani de la debutul cultivarii plantelor modificate genetic, trei sferturi din populația lumii folosește alimente modificate genetic.
Până acum a fost cultivată cu plante transgenice o suprafața egala cu a [NUME_REDACTAT] și a Chinei la un loc.
Creșterea de 87 de ori a suprafețelor cultivate face din culturile transgenice tehnologia cea mai rapid adoptată din istoria agriculturii moderne. În 2010, culturile transgenice au ocupat aproximativ 10% din totalul de 1,5 miliarde hectare arabile la nivel global iar în anul 2011 creșterea estimată este alarmantă. Jumătate din suprafața arabilă a lumii se află în cele 29 de țări care au cultivat anul trecut plante transgenice.
Multe state ale UE interzic accesul la astfel de tehnologii agricole, este permis însa importul acestor alimente. În plus, crește numărul țărilor care cultivă plante modificate genetic, atingând în 2011 un record de 36 (de la 29 in 2010 și 25 in 2009). Mai mult de jumătate din populația lumii, adica 59% sau 4 miliarde persoane, trăiesc în cele 36 de țari care cultivă plante transgenice. Dintre acestea, 19 sunt în curs de dezvoltare și 10 sunt țări industrializate.
În următorii cinci ani, oamenii de știință mai pregătesc:
– lansarea porumbului tolerant la secetă (2012);
– lansarea orezului auriu (2013);
– lansarea orezului Bt (înainte de sfârșitul anului 2015).
Concluzionând, cele mai importante momente din istoria producerii și comercializării organismelor modificate genetic, pot fi considerate următoarele:
1970 – cercetatorul de origine indiană Chakrabarty obține prin recombinari genetice o bacterie capabilă să scindeze moleculele de ulei, proprietate pe care niciun alt organism nu o mai posedă;
1973 – echipa de geneticieni a americanilor [NUME_REDACTAT] si H. Boyer obține primul OMG – o bacterie modificată prin introducerea în genomul sau a unei gene de [NUME_REDACTAT], o specie de broască;
1975 – echipa geneticianului R. Jaenish obtine primul animal modificat genetic – un șoarece – prin introducerea în genomul acestuia a unor gene leucemice, folosind ca vector un retrovirus;
1976 – H. Goodman și colaboratorii reușesc crearea unei bacterii producătoare de insulină, prin transferul unei gene de la șoarece;
1977 – bacteria [NUME_REDACTAT] este folosită pentru transferul de gene în celulele unei plante;
1980 – bacteria [NUME_REDACTAT] este modificată genetic pentru a produce insulina mai ieftină pentru diabetici;
1983 – este obținută prima plantă transgenică;
1985 – este obtinută prima plantă transgenică rezistentă la o insectă;
1986 – este produs primul OMG în SUA – o specie de tutun tolerant la erbicide;
1989 – la [NUME_REDACTAT] Planck din Koln (Germania) este obținut primul OMG în Europa – o petunie având culoarea petalelor modificată;
1991 – un segment de ADN este utilizat prima data ca medicament;
1993 – se produce primul OMG pentru industria alimentară – o variantă de sfeclă de zahăr rezistentă la viruși și tomatele FlavrSavr – primele alimente modificate genetic care au obținut autorizarea pentru a fi puse pe piață;
1997 – este realizată prima clonare somatică la mamifere – oaia Dolly;
După această dată, datorită criticilor aduse, popularizarea descoperirilor în acest domeniu a fost foarte slabă și/sau prezentată parțial sau “mascat”.
1.2. Definiții ale organismelor modificate genetic
În legislația din România privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic, acestea sunt definite ca reprezentând “orice organism, cu excepția celui uman, al cărui material genetic a fost modificat altfel decât prin încrucișare și/sau recombinare naturală sau orice entitate biologică capabilă de reproducere sau de transferare de material genetic” (definiție conform Legii nr. 214/2002).
[NUME_REDACTAT], organismele modificate genetic sunt considerate acele organisme al căror material genetic a fost modificat într-un mod care nu se regăsește în natură, în condiții naturale sau de recombinare naturală. Organismul modificat genetic trebuie să fie o unitate capabilă de autoreplicare sau transmitere a materialului genetic.
[NUME_REDACTAT] Unite, termenul de organism modificat genetic se referă la plante și la animale care conțin gene transferate de la alte specii, pentru a obține anumite caractere, precum rezistența la anumite pesticideși ierbicide.
Transferul de gene apare și în agricultura convențională, dar, spre deosebire de ingineria genetică, acesta re loc între indivizi aparținând aceleiași specii sau între specii înrudite. Marea diversitate a speciilor de plante și de animale existente astăzi atestă faptul ca întotdeauna s-au produs modificari în zestrea genetică a acestora. Însă, toate modificările s-au produs treptat, în mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp și, un fapt care trebuie reținut, de la sine, fară intervenția omului.
Ingineria genetică este, deci, o noua tehnologie care implică manipularea genelor. Datorită limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de știință pot transfera gene între diferite speci care nu sunt inrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui pește pot fi transferate la o planta de tomate sau la capșună pentru a le conferi rezistență sporită la temperaturi foarte scăzute.
Plantele obținute prin astfel de tehnici de inginerie sunt forțate să producă substanțele chimice ale pestelui, tocmai datorită acestui limbaj universal, ele ajungând să elaboreze, de pildă, o substanță pe care peștii o produc, în mod normal, pentru a supraviețui în apa rece.
Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic, prezentate ca având o importanță majoră în alimentație, cum sunt porumbul si cartofii rezistenți la insecte, fasolea si soia tolerante la glifosat (pesticid foarte toxic), roșiile cu coacere intrziata si cu conținut ridicat de substanța solidă. Cat de sănatoase sunt pentru consum este o altă problemă.
In ultima perioadă, au fost create și organisme modificate genetic in scop „nutrițional“. Dacă plantele transgenice realizate in scop tehnologic constituie prima generație de alimente modificate genetic, modificările genetice care vizeaza „imbunatațirea“ calității nutritive a alimentelor se constituie in a doua generație de astfel de produse. In cadrul acestei noi generații de OMG se includ uleiurile a căror compoziție a fost modificată in vederea „imbunatatirii“ raportului intre acizii grași saturatisicei nesaturați, orezul „auriu“, cu un conținut mult mai ridicat de provitamina A, amidonul cu proporția dintre amiloza și amilopectina modificată în vederea creșterii capacitații de gelificare.
Specialiștii apreciaza ca, prin utlizarea tehnicilor de inginerie genetică, se altereaza grav hotarele pe care speciile le-au stabilit in mod firesc între ele de-a lungul evolutiei. In opinia unora, combinarea genelor speciilor care nu se înrudesc, prin modificarea permanentă a codului genetic, este foarte posibil ca noile organisme create sa transmită urmașilor, prin ereditate, schimbările genetice induse.
Mulți experți se tem, nu fară argumente, că ingineria genetică va genera pierderea biodiversitații, înlaturând barierele care au protejat integritatea speciilor de-a lungul timpului. Studii efectuate de acestia demonstreaza că introducerea masivă și iresponsabilă in circuitul agricol a plantelor modificate genetic sau transgenice, rezistente la ierbicide, va conduce, treptat, la dispariția unor viețuitoare care se hrănesc cu semințele provenite de la ierburi si buruieni.
În ultimele decenii, inrăutațirea condițiilor pedoclimatice, diminuarea progresivă a resurselor naturale si explozia demografică au justificat căutarea unor soluții de diversificare a raselor de animale si a soiurilor de plante, de sporire a productivitații culturilor prin creșterea rezistenței la dăunatori și la condiții de mediu neprielnice (frig, secetă, soluri sărace etc.), de modificare in sens „favorabil“ a compoziției chimice. „Soluțiile“ s-au concretizat in aplicarea unor procedee pe cât de necontrolate, pe atât de „stiințifice“ de modificare a zestrei genetice.
Prin tehnicile de inginerie genetica, materialul genetic „de interes“ este transferat de la organismul donor la cel acceptor, in scopul obținerii de organisme cu caracteristici noi, utile.
Practic, obținerea unui OMG implică urmatoarele etape principale:
identificarea si pregatirea(multiplicarea) genei de interes;
introducerea ei(prin diversi vectori) in celula gazda;
selectarea celulelor gazda care au integrat transgena in genomul lor;
obținerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de la o singură celula transgenizata;
verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, la descendenții organismului transgenic.
Organismele modificate genetic – create și cultivate pe scara largă în [NUME_REDACTAT] ale Americii – sunt acceptate de guvernele unor țări ale lumii (care merg până la a le prezenta drept o rezolvare a problemei foametei), dar sunt privite, în schimb, cu neâncredere de nenumarate alte țari și respinse cu vehemență de organizațiile ecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversat. Unii specialiști chiar au ajuns să definească, mai în gluma, mai în serios, organismele modificate genetic ca o soluție periculoasă la o problemă inexistentă.
Este adevărat că la nivel mondial, raportul teren arabil și populație continuă să scadă iar estimările sunt îngrijorătoare. Între 1960 și 2000, acest raport a scăzut cu aproximativ 40%, dar declinul este mai pronunțat în țările în curs de dezvoltare. [NUME_REDACTAT] de exemplu, relația dintre terenul arabil și populație a scăzut cu 55% în această perioadă. În acest context va fi necesară o creștere a cantității de alimente cu mai puțin teren, pentru a asigura alimentarea populației, fără a dăuna mediului înconjurător.
Figura 1 . Statistică – suprafața de pământ arabil pentru o persoană
Progresele realizate în ultimii ani în stiința și în tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol și asupra celui alimentar din întreaga lume. Metode inovatoare de producție au „revoluționat“ și chiar au eliminat numeroase sisteme tradiționale, afectând capacitatea de producere a hranei pentru o populație aflată în expansiune continua.
Aceste evenimente au generat numeroase schimbări în economie și în organizarea socială, dar și în gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de „progresele“ tehnologice, care au permis nu doar obținerea „ameliorarilor“ genetice prin selecție, ci și crearea de noi combinații genetice pentru a obține vegetale, animale și pești cu rezistența și productivitate teoretic mult mai mare.
Biotehnologia modernă oferă „noi posibilitați de dezvoltare“ în sectoare foarte diverse, de la agricultură la producția farmaceuticaă iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor modificate genetic sunt fără precedent în ultima perioadă și au polarizat atât atenția oamenilor de stiința, cât și pe cea a producătorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de aparare a interesului public, a instituțiilor publice și a factorilor de decizie.
Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astazi, fără indoială, un subiect care ridică numeroase probleme de etică referitoare la domeniul agriculturii și al alimentației. Plantele modificate genetic sunt creaate prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. În ultimii ani, alături de metodele clasice de încrucișare a soiurilor sau de utilizare a îngrașămintelor, au apărut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de către om nu exista în natură, iar impactul lor asupra mediului și asupra ființei umane nu este pe deplin cunoscut și scapă cu totul sferei de control a „specialiștilor“.
1.3. Scopul producerii și comercializării organismelor modificate genetic
OMG se produc și se comercializează pentru a aduce avantaje producătorului și consumatorului de alimente obținute din OMG.
Avantajele înseamnă: prețuri mai mici, beneficii mai mari privind durabilitatea și/sau valoarea nutritiva dar mai ales avantaje pentru producători.
Obiectivul inițial a fost acela de protejare a culturilor, prin crearea rezistenței impotriva bolilor și dăunatorilor la plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune toleranțe la ierbicidele utilizate in agricultură. S-a urmarit:
rezistența împotriva insectelor s-a obținut prin încorporarea în planta utilizată ca materie primă pentru alimente, a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena prelevată de la un microorganism (Bacillus thuringiensis – BT). Această toxină este utilizată de mult timp ca un insecticid convențional în agricultură, fiind netoxic pentru consumul uman. Culturile OMG care produc permanent această toxină, s-au dovedit a avea nevoie de cantitați mult mai mici de alte insecticide, folosite pentru situații specifice, când presiunea unor populații mari de daunatori este mare;
rezisțența împotriva virusurilor se obține prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoaca bolile plantelor. Cresterea rezisțentei împotriva virusurilor face plantele mai puțin vulnerabile la boli cauzate de acestea, marind astfel productivitatea;
Toleranța la ierbicide se obține prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifestă rezistența la unele ierbicide. In situații în care a fost imperativă utilizarea ierbicidelor, cantitațile necesare de ierbicid au fost mult mai mici.
Recent, [NUME_REDACTAT] a cerut statelor membre să scoată de pe piața produsele de panificație contaminate cu in modificat genetic importat din Canada și a cărui vânzare este interzisă în UE. Potrivit organizației de mediu Greenpeace, produse contaminate cu in modificat genetic importat din Canada au fost reperate în Romania, Germania, Polonia, Elveția, Belgia, Ungaria, Olanda, Portugalia, Luxemburg, Suedia și [NUME_REDACTAT].
Totuși, spaniolii, care ca și romanii ar putea profita de porumbul rezistent la secetă realizat prin biotehnologie, au început cercetări care sparg embargoul UE. Ei s-au axat pe combaterea unor boli de natură virală apărute la plante. Potyvirusul este unul din virușii care cauzează cele mai mari pierderi de recolte de cartofi, ardei și roșii.
Un grup de cercetatori de la Institutul de [NUME_REDACTAT] și Celulara a Plantelor (IBMCP), ce aparține de [NUME_REDACTAT] din Valencia, a găsit o noua metodă de a lupta împotriva acestui virus, prin înhibarea unei gene (AtDBP1), a carei prezența favorizeaza reproducerea virusului și, deci, infectarea plantei. Cu alte cuvinte, este vorba despre o modificare genetică în toată regula, susținută de cei care au găsit rezolvarea uneia dintre cele mai mari amenințari din sectorul agricol. În altă ordine de idei, un recent sondaj realizat de postul național suedez de radio arata ca 82 % dintre suedezi nu au obiecții cu privire la cultivarea și consumul de OMG.
Alimentele procesate prin inginerie genetică, adeseori apar pe piață fără o informare adecvată a consumatorilor. Printre companiile care utilizează ingredienți modificați genetic se numeră companiile ce produc ciocolata: Cadbury, Hershey’s, Mars, Snickers, Twix, [NUME_REDACTAT]; băuturi racoritoare: Coca-Cola, Sprite, [NUME_REDACTAT], 7 Up, Nesquik, Nestle; orez: [NUME_REDACTAT]; sosuri: Knorr; ceaiuri: Lipton; biscuiți: Parmalat.
Prezența genelor-marker poate declanșa creșterea rezistenței la antibiotice, în special la kanamicina, ampicilina. Numeroși microbiologi consideră că anumite gene-marker conferă rezistență la anumite familii majore de antibiotice și la antibiotice care cunosc o înflorire a utilizării lor. Aceștia consideră ca fiind posibil transferul unor astfel de gene de la plantă la om (bacteriile tubului digestiv).
Persistă ideea, în mediile științifice, că ADN-ul din alimentele modificate genetic pot pătrunde în genomul uman. Este puțin probabil, dar nu imposibil. La sfirșitul anilor ‘80, milioane de oameni, cei mai mulți din America de Nord, și-au suplimentat dieta cu L- triptofan, aminoacid esențial în orice dieta normală. Triptofanul se produce prin fermentația berii, folosind culturi microbiene specifice. Compania SHOWA Denko K. K. a înserat, în mod artificial, gene, în genomul unei specii bacteriene, în scopul creșterii culturii de triptofan. Rezultatul a fost că, în 1989, între 5000 și 10.000 de persoane din America de Nord sufereau de o boală neobișnuită numita EMS (eosinophilia myalgia syndrome), provocată de triptofanul firmei SHOWA Denko, în câteva luni, zeci de persoane au murit iar unele au fost mutilate. Cazurile de îmbolnavire au scăzut atunci când utilizarea acelui triptofan a fost restricționată. Numarul total al persoanelor decedate nu se cunoaște cu exactitate, dar în SUA, a ajuns la câteva sute (Mann L. R. B. et colab.).
O soia îmbogațită în metionina, prin transferul unei gene de la nucile de Brazilia (Bertholletia excelsa), s-a dovedit periculoasă pentru consumul uman. Au fost înregistrate alergii grave la persoanele care au consumat această varietate de soia. Se cunoaște ca plantele de soia rezistente la erbicide produc nivele sporite de fitoestrogeni, ceea ce ar presupune un risc pentru populațiile la care soia reprezintă o mare parte a dietei, cum sunt japonezii (Duca M. și colab.). Fitoestrogenii sunt similari cu hormonii estrogeni animali care regleaza diferențierea sexuala, metabolismul calciului, sistemul imun, coagularea sangelui.
De asemenea, ar putea să apară efecte secundare, cu totul imprevizibile, deoarece transgenele se insera la întimplare în genomul organismului-gazda, fapt ce ar putea întrerupe secvențele de exprimare ale genelor învecinate, activând sau inactâvind căi metabolice neprevăzute, conducând la formarea de produși celulari necunoscuți.
1.4. Reglementari juridice cu privire la organismele modificate genetic
Modurile în care autoritațile naționale au reglementat această problemă sunt diferite. În unele țări problema nu este acoperită cu reglementari. Țările care au elaborat o legislație se concentrează mai ales pe analiza riscurilor pentru sănătatea consumatorilor. Țările care au legislație pentru alimente OMG acoperă și OMG, în general, având în vedere atât sănătatea, problemele de mediu, cât și problema practică de control și de comerț (posibilitațile de testare si cerințele privind etichetarea). Este evident că această problemă este în evoluție continuă.
La nivelul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și statele membre au introdus cel mai strict sistem de reglementare, bazat pe date științifice, pentru evaluarea, aprobarea și monitorizarea produselor biotehnologiei agricole care include:
1. Evaluarea siguranței culturilor biotech, care este efectuata de o autoritate independenta (EFSA), [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]. Evaluarea este un proces continuu, care se efectueaza și dupa autorizarea produsului, printr-o monitorizare atenta, dar și la cererea de reinnoire a autorizației produsului la fiecare 10 ani.
2. Trasabilitatea și etichetarea culturilor modificate genetic și ingredientelor derivate, care este conform cerințelor pe intreg lanțul alimentar pentru informarea consumatorilor, astfel fiind garantat dreptul de a alege.
3. Un set de recomandari de nivel european privind modul de coexistența a culturilor modificate genetic cu culturile convenționale și ecologice, pentru a asigura ca nici o discriminare nu are loc fața de nici un sistem de agricultura.
4. Implicarea autoritaților competente ale statelor membre in evaluarea siguranței culturilor biotech pe durata intregului proces.
[NUME_REDACTAT] Europene cu privire ma organismele modificate genetic sunt:
Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al parlamentului european si alconsiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare si furajele modificate genetic,
Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al [NUME_REDACTAT] si al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, si de modificare a Directivei 2001/18/CE,
Directiva 2001/18/CE a [NUME_REDACTAT] si a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic si de abrogare a Directivei 90/220/CEE a [NUME_REDACTAT].
Directiva 2001/18 stabilește un regim de transparență referitor la masurile de pregatire și efectuare a diseminărilor organismelor modificate genetic. Prin intermediul acestor prevederi legiuitorul comunitar a urmărit să stabilească nu doar mecanismele de consultare a publicului în general, și dupa caz, a anumitor grupuri, cu privire la o diseminare de organisme modificate genetic preconizată, ci și un drept de acces al publicului la informațiile privind o astfel de operațiunie, precum și la registrele publice în care trebuie sa fie înscrisă locația fiecărei diseminari de organisme modificate genetic.
Astfel, în ceea ce priveste informațiile concrete la care publicul poate avea acces, judecătorul comunitar consideră că acestea sunt strâns legate de informatiile care trebuie furnizate în cadrul procedurii de notificare ce trebuie urmată în cazul fiecarei diseminari deliberate de organisme modificate genetic.
Directiva 2001/18 instituie o reglementare cu privire la dreptul de acces al publicului la domeniul în cauză și la existența unor eventuale derogări de la acest drept. Astfel, nu vor putea fi dezvăluite informațiile confidențiale notificate Comisiei și autoritaților compentente sau schimbate în conformitate cu directiva amintită, precum și informațiile care pot afecta o poziție concurențiala sau care protejează drepturile de proprietate intelectuală. În plus, dupa consultarea notificatorului, autoritatea competentă hotarește care dintre informații ramân confidențiale pe baza „confirmarii verificabile” prezentate de către acesta. În ceea ce privește informația referitoare la locația diseminării, potrivit art. 25 alin. 4 prima liniuță, aceasta nu poate în niciun caz să rămână confidențială.
În aceste conditți, considerațiile prin care se urmăreste ocrotirea ordinii publice și a altor secrete protejate prin lege, astfel cum au fost enunțate de instanța de trimitere, nu pot constitui motive susceptibile să restrangă accesul la datele enumerate la art. 25 alin. 4 din directiva 2001/18, printre care se numără în specia informațiile privind locația diseminarii.
Definirea și reglementarea organismelor modificate genetic a fost realizată prin OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piața a organismelor modificate genetic, ordonanța care transpune Directiva 2001/18/CE a [NUME_REDACTAT] și a Consiliului din 12 martie 2001 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic.
[NUME_REDACTAT] încurajează etichetarea corectă a produselor alimentare, astfel incât consumatorii să știe de unde provin alimentele și în ce condiții au fost acestea procesate. În martie 2007, deputații europeni au adoptat reguli care cer specificarea, pe etichetă, a locului unde au fost produse alimentele și a celui unde acestea au fost procesate.
În iulie 2008, deputații europeni au cerut etichetarea mai clară a alimentelor care conțin aditivi alimentari. Etichetele ar trebui să indice E-urile pe care le conține produsul și să includă o descriere a efectelor adverse (de exemplu: „poate avea un efect negativ asupra activitații și atenției copiilor“). Deși multe probleme au fost rezolvate, multe trebuie incă abordate.
Statele membre ale [NUME_REDACTAT] nu au reușit să ajungă la un compromis în privința revizuirii legislației pentru a oferi posibilitatea ca țările să fie cele care să decidă restricționarea sau interzicerea cultivării pe teritoriul lor a organismelor modificate genetic (OMG) autorizate la nivel european, în principal în urma opoziției unor state precum Franța, Germania sau [NUME_REDACTAT].
"Sunt dezamăgită că nu am ajuns la un acord, în ciuda muncii depuse. Europa nu a fost pregătită în acest moment. Am făcut tot ce am putut", a declarat, la Bruxelles, ministrul danez al mediului [NUME_REDACTAT], a cărei țară deține președinția rotativă a [NUME_REDACTAT].
"Chiar dacă nu am ajuns la un compromis, este clar că există voința puternică a mai mult de 20 de țări de a avea dreptul de a se opune OMG-urilor pe teritoriul lor", a spus [NUME_REDACTAT] la sfârșitul primei părți a unei reuniuni a miniștrilor mediului din UE, care au luat în discuție un text de compromis propus de Danemarca.
"Nu aș spune (că ideea) este complet moartă (…). Vom vedea dacă Europa va fi pregătită în iunie", a mai afirmat [NUME_REDACTAT]. "A fost o discuție lungă și tensionată", a adăugat ea.
"Vom analiza cu atenție dacă să discutăm din nou (subiectul) în iunie. Există dorința (de rediscutare) din partea unor țări care s-au opus. Dar ar trebui să am motive serioase pentru a face acest lucru, pentru a nu ne afla din nou în această situație", a mai spus [NUME_REDACTAT].
Pe baza textului de compromis al președinției daneze, Consiliul a examinat o propunere de reglementare care modifica directiva europeană 18/2001 în ceea ce privește posibilitatea ca statele membre să restricționeze sau să interzică, pe o parte a teritoriului sau pe întreg teritoriul, cultivarea organismelor modificate genetic autorizate la nivel european.
[NUME_REDACTAT] are ca obiectiv să stabilească o bază juridică pentru a permite statelor membre să restricționeze sau interzică cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor din alte motive decât sănătatea sau mediul, de care se ține deja cont în cadrul procedurii de autorizare a OMG-urilor de către UE.
Pe de altă parte, comisarul european pentru sănătate și protecția consumatorului [NUME_REDACTAT] a declarat că textul de compromis al președinției daneze 'a atras de fapt sprijinul multor state care au fost anterior împotrivă propunerii originale'. "Sper că președinția daneză o va meține în top pe agendă", a afirmat Dalli, în cadrul conferinței de presă comune cu ministrul danez al mediului.
Potrivit lui Dalli, unul din motivele principale de neînțelegere a fost legat de dorința exprimată de unele state 'de a nu se fragmenta piața unică'. "Am spus mereu că situația prezentă este o piață unică fragmentată, întrucât avem 10 din cele 27 de state membre din UE cu clauze de salvgardare care interzic cultivarea celor două organisme modificate genetic care au fost aprobate în Europa", a afirmat comisarul Dalli.
În prezent, UE aprobă cultivarea a două tipuri de organisme modificate genetic – o anumită specie de porumb și un tip de cartof adaptat pentru producția de amidon.
Ministrul mediului și pădurilor [NUME_REDACTAT] a declarat joi, la Bruxelles, că România a fost de acord cu deblocarea situației, dar a susținut 'că ar trebui să existe o listă pe baza căreia fiecare țară să știe pe ce bază interzice sau nu aceste OMG-uri'.AGERPRES.
La nivel national, în România, legislația relaxată a permis culturile de soia modificată genetic timp de opt ani. Au mai fost facute experimente de culturi de pruni cartofi modificați genetic. Cu toate că multe companii au făcut lobby pentru a li se permite continuarea cultivării de plante modificate genetic, [NUME_REDACTAT] a avut ultimul cuvânt: din 2007 se interzic aceste culturi.
În acest sens, cea mai mare problemă pentru România o reprezintă soia modificată genetic. În 2006, fermierii români au cultivat nu mai putin de 130.000 hectare de soia modificată genetic, conform [NUME_REDACTAT]. Dacă facem un calcul estimativ, producția ajunge la aproximativ 300.000 de tone. Ce s-a întâmplat însă cu aceasta recoltă, nu se știe.
Alimentele susceptibile a avea în componență soia sau ulei de soia modificată genetic sunt: maionezele, mezelurile pe bază de soia, pateurile vegetale etc.
[NUME_REDACTAT] Europeana a cerut expres rezolvarea problemei referitoare la laboratorele pentru verificarea calitații alimentelor, furajelor și semințelor MG, autoritațile habar nu au în ce stadiu se află România în privința depistării alimentelor care conțin OMG.
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Veterinare și pentru [NUME_REDACTAT] (ANSVSA), susține că România nu are un laborator acreditat de [NUME_REDACTAT] pentru depistarea alimentelor care conțin OMG: „La 31 septembrie 2005 a fost acreditat la nivel național [NUME_REDACTAT] de Referinta pentru OMG, si urmaăorul pas ar fi acreditarea la UE. Sunt șapte specialiști care lucrează acolo, care au analizat câteva sute de probe pentru depistarea OMG”, declara pentru Hotnews.ro, în anul 2006, [NUME_REDACTAT]. El a mai spus ca rezultatele nu sunt recunoscute la nivel comunitar, pentru că laboratorul nu era acreditat dar, nu este nici astazi.
Pe de altă parte, șeful [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (o direcție a ANSVSA), a declarat pentru Hotnews.ro, în anul 2007, ca testele românești la OMG-uri sunt confirmate de europeni: „Laboratorul de [NUME_REDACTAT] din cadrul Institutului de Diagnostic și [NUME_REDACTAT] a fost desemnat ca [NUME_REDACTAT] de Referință și denumit Unitatea de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Genetic (UBMOMG). UBMOMG este acreditat ISO 17025 pentru testarea OMG, și este agreat în rețeaua de Laboratoare de [NUME_REDACTAT], rezultatele analizelor fiind recunoscute in UE”, sustine Rusu.
Doi specialiști, din aceeași instituție, au dat două declarații care se bat cap în cap dar adevărul se află în raportul de monitorizare al [NUME_REDACTAT], care scrie că România nu are un laborator „complet operațional”.
Legislația românească prevede etichetarea produselor modificate genetic încă din iunie 2006 (Legea 106/2002 prevederile legate de OMG fiind inlocuite de HG 173/2006). Nici un produs de pe piața românească nu este etichetat ca și OMG.
[NUME_REDACTAT], nu au fost realizate sau publicate studii independente care să analizeze impactul culturilor modificate genetic asupra mediului și sănătații umane. Dovada calitații materiilor prime ale cultivatorilor, condițiilor de fabricație și analiză a produselor care circulă pe piață, la nivelul cerințelor legislației naționale și internaționale, o reprezintă posesia autorizației de fabricație (eliberată de [NUME_REDACTAT] a Medicamentului) și certificatului de [NUME_REDACTAT] (ISO 9001/2000; ISO 14001/2005; OHSAS 18001) eliberat de un organism de acreditare.
Reglementările naționale cu privire la organismele modificate genetic sunt:
ORDINUL nr. 237 din 7 aprilie 2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic
ORDINUL nr. 471 din 14 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltarii rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic
ORDONANTA DE URGENTA nr. 43 din 23 mai 2007 privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piața a organismelor modificate genetic
ORDONANTA DE URGENTA nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului
LEGEA nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgența a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
HOTARAREA nr. 173 din 9 februarie 2006 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea alimentelor și hranei pentru animale, obținute din organisme modificate genetic, ce transpune [NUME_REDACTAT] nr. 1830/2003/CE, riscurile consumului de organismele modificate genetic
Capitolul 2 – Impactul OMG-urilor asupra consumatorilor și mediului.
Criza financiară la nivel global a condus la scăderea puterii de cumpărare și, o data cu aceasta, a readus în discuție, pe ușa din dos, un subiect tabu în UE, alimentele modificate genetic. Deși se știe ca sunt extrem de dăunătoare pentru sănătate, unele chiar producând în mod dovedit cancer, aceste produse sunt mai ieftine decât alimentele bio, ale căror prețuri aproape că s-au dublat in ultimii opt ani.
Totodată, produsele modificate genetic (OMG) aduc iresponsabililor avizi de bani care le cultivă cu până la 30-35% mai mult profit decât cele naturale, acesta fiind unul dintre cele mai puternice motive pentru care marii producatori corporatisti fac lobby pentru "legalizarea" lor la nivel mondial.
În condițiile în care mai bine de jumatate din produsele agricole importate de europeni din America sunt modificate genetic, singurii specialiști intens mediatizați din domeniul alimentar, adica naimiții marilor corporații precum Monsanto, susțin că este inutil ca populația să se mai gandească dacă OMG sunt bune sau nu, deoarece acestea fac deja parte din viata noastră. Ideea insinuantă și extrem de periculoasă care se ascunde în spatele unor asemenea declarații este aceea că oricum lucrurile sunt dinainte hotarâte… iar populația este doar masă de manevra.
Adevărul este că, ieftine sau nu, s-a dezvăluit deja la nivel mondial că aceste produse OMG sunt unul dintre factorii producatori de boli toxico-alimentare care afectează rinichii și ficatul. În plus, toxinele eliminate de aceste plante în sol pot ajunge în pânza freatică, ceea ce dăuneaza grav atât animalelor, cât și oamenilor.
La ora actuală, pe piața mondială se află trei tipuri de OMG:
unele care sunt rezistente la atacurile insectelor,
altele rezistente la infecțiile virale și
altele având toleranță crescută la ierbicide.
România s-a aliniat politicii agricole a [NUME_REDACTAT] în ceea ce privește regimul organismelor modificate genetic, iar respectarea angajamentelor în acest domeniu implică interzicerea cultivării de soia modificată genetic. Din pacate, ministrul român al agriculturii [NUME_REDACTAT] susținea recent reintroducerea culturilor de soia modificată genetic, interzisă în 2007. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Agricoli din Romania (LAPAR), [NUME_REDACTAT], a declarat în cadrul conferinței internaționale "Biotehnologii agricole – [NUME_REDACTAT] Genetic" că suprafața cu porumb modificat genetic s-a triplat fața de anul trecut.
2.1. Impactul organismelor modificate genetic asupra mediului
Dacă vorbim de porumbul modificate genetic, efectul imediat asupra organismelor modificate este acela ca plantele secretă o substanță insecticidă și de aici până la un monopol alimentar n-a fost decât un pas. OMG-urile facilitează controlul alimentației mondiale de către puține corporații multinaționale. Țarile ce au adoptat masiv folosirea culturilor transgenice sunt exemple clare ale unei agriculturi nedurabile. [NUME_REDACTAT], de exemplu, introducerea masivă de soia modificată genetic a exacerbat criza agriculturii cu o creștere alarmantă a distrugerii pădurilor primare, migrarea țăranilor și muncitorilor rurali, mărirea utilizării erbicidelor și o gravă substituție a producției de alimente pentru consumul local.
Contaminarea solului, rezistența la insecte, creșterea substanțelor toxice în agricultură contaminarea genetică, toate acestea sunt urmarile utilizarii OMG-urilor. Efectele asupra mediului inconjurator sunt ireversibile și imprevizibile.
Analizele de risc acoperă atât un anumit OMG, cât și mediul care îl gazduieste. Procesul de analiză a riscului include evaluarea caracteristicilor OMG, efectele și stabilitatea sa în mediu, combinate cu caracteristicile ecologice ale mediului în care va fi introdus acest OMG. Analiza are în vedere și efectele neașteptate, ce ar putea rezulta în urma procesului de inserție genetică.
Problemele care se ridică în legatura cu mediul sunt:
abilitatea OMG de a „scăpa” și, eventual, de a introduce gene noi în populațiile sălbatice, naturale;
persistența genei în mediu, după recoltarea culturilor de plante modificate genetic;
susceptibilitatea organismelor ne-țintă (ex.: insecte care nu sunt dăunătoare) la proprietațile produsului modificat genetic;
stabilitatea genelor;
reducerea nedorită a gamei de alte plante, cu impact asupra biodiversitații;
utilizarea crescută a substanțelor chimice în agricultură.
Aspectele de siguranță a mediului legate de OMG variază în funcție de condițiile locale. Investigațiile au avut în vedere: efectele negative potențiale asupra insectelor utile sau o inducere mai rapida a rezistentei unor insecte; potențialul de a genera noi patogeni ai plantelor; consecințele potențial negative asupra biodiversitații și vieții salbatice; scăderea practicilor foarte importante de rotare a culturilor; transferul rezistenței sau toleranței crescute artificial la ierbicide de la OMG la alte plante, dăunatoare.
Referitor la mediu, ingineria genetică poate aduce serioase prejudicii:
poluarea genetică, prin transferul orizontal de gene, de la speciile de cultură la speciile salbatice înrudite (Lean G. et colab.);
raspândirea, pe cale naturală, a semințelor și a polenului transgenic;
apariția unor specii de buruieni rezistente la erbicide (ACRE, 1998);
dereglarea balanței ecologice;
pierderea biodiversitații recoltelor;
reținerea toxinelor, în special ale celor Bt, în țesuturile erbivorelor, cauzând efecte nocive asupra sănătații acestora și implicit, a noastra, a consumatorilor de carne.
[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT], de la Institute of Science in Society, declară că, cerealele modificate genetic nu sunt nici necesare, nici benefice. “Miracolul” culturilor create prin inginerie genetică nu s-a materializat. Culturile modificate genetic au dus la creșterea buruienilor tolerante la erbicide și la apariția de insecte parazite, Bt-rezistente. Mai mult, erbicidele cu spectru larg au distrus, fară discriminare specii salbatice și se dovedesc a fi toxice pentru animale. [NUME_REDACTAT] duce la malformații congenitale la mamifere iar Glyphosate este asociat cu limfomul non-Hodgkin. Culturile M.G. cu Bt-toxine distrug insecte folositoare ca albinele și insecte neuroptere iar polenul de la porumbul Bt este letal pentru fluturii-rege.
[NUME_REDACTAT] Alimentar al ONU, pe planetă există suficientă hrană, excedentară chiar, pentru a hrani populația globului. Recolta mondială de cereale acoperă, din plin, nevoile generate de creșterea populației, începând cu 1980, dar cu toate acestea, peste un miliard de locuitori ai Terrei suferă de malnutriție. Acest lucru este calculat de monopolul câtorva corporații, adepte ale globalizării. Aceste corporații controlează deja 75% din afacerile mondiale cu cereale.
Potrivit reprezenanților Greenpeace, porumbul modificat genetic este singurul autorizat in UE de zece ani, iar această autorizație este pe punctul de a expira și se fac studii pentru a se stabili dacă această plantă pune sau nu în pericol siguranța populației și a mediului. În prezent, soiul MON810 produs de corporația multinațională Monsanto este reevaluat de [NUME_REDACTAT].
Într-un studiu realizat de cercetatorul francez [NUME_REDACTAT] Serralini și publicat în martie 2007 s-a demonstrat că porumbul modificat genetic MON863, aprobat pentru consumul uman pe piața [NUME_REDACTAT], a cauzat serioase modificări la nivelul ficatului și rinichilor cobailor care l-au consumat în timpul studiului.
2.2. Impactul organismelor modificate genetic asupra consumatorilor
Dincolo de avantajele oferite de acestea prin prisma unei productivitați mai mari și implicit prețuri mai mici, o parte a oamenilor de știința dezaproba elanul cercetarii în acest domeniu și includerea în dieta zilnică a alimentelor care au la bază oganisme modificate genetic.
Cele mai recente studii demonstrează că produsele modificate genetic afectează sănătatea mamiferelor și implicit a oamenilor.
Prin evaluarea siguranței alimentelor obținute din OMG se au în vedere:
(a) efectele directe asupra sănătații (toxicitate),
(b) tendințele de a provoca reacții alergice (alergenicitate);
(c) componentele specifice care ar putea avea proprietați nutriționale sau toxice;
(d) stabilitatea genelor inserate;
(e) efectele nutriționale asociate modificarii genetice;
(f) orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic.
În urma discuțiilor teoretice care au acoperit o arie largă de aspecte, cele trei puncte principale de dezbatere sunt: alergenicitatea, transferul genetic și transferul natural al genelor transferate artificial, la celelalte culturi.
– Alergenicitatea: Cultivatorii și muncitorii de pe plantațiile modificate genetic sunt forțați să se lupte cu o noua problemaă Urmare a recoltării bumbacului, mulți muncitori de pe plantații suferă de boli pulmonare și alergii ale pielii. Este de reținut că semnalul verde pentru inceperea cultivarii de bumbac BT în Punjab (India) a fost dat de către [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], după care a inceput sa fie cultivat la scara largaă Semințele neroditoare și alte motive au dus la eșecul cultivării de bumbac BT, iar altfel, cultivatorii și muncitorii de pe plantații s-au confruntat cu alergii ale pielii și disfuncții bronho-pulmonare. Dr. [NUME_REDACTAT], șeful unei clinici private spune că în ultimul timp s-a confruntat cu multe cazuri de acest gen. Sătenii afectați urmeaza tratament. Alergiile menționate se manifestă prin senzații intense de arsură, mâncarime. Dr. [NUME_REDACTAT] le-a spus interesaților că în bumbacul de tip BT au fost inserate un tip de gene ce produc o toxină și că de aceea, cultivatorii și muncitorii sunt cei mai afectați. Două rapoarte, realizate de medici, au evidențiat creșterea ingrijorării printre medicii profesioniști în legătură cu siguranța și reglementarea OMG.
Un raport a fost realizat de Asociația de Mediu a [NUME_REDACTAT], fiind publicat in martie 2001 ca răspuns la un raport solicitat de guvern. Acest raport a pus sub semnul intrebării toate cele 3 argumente de bază pe seama cărora raportul solicitat de guvern își bazează concluzia că alimentele OMG nu reprezintănici un pericol pentru sănatatea umana. [NUME_REDACTAT] Irlandezi a respins afirmațiile raportului care susțineau: “datele științifice asupra siguranței produselor alimentare MG actuale sunt susținute de lipsa oricarui raport privind efecte adverse rezultate din consumul lor”. Dr. Cullen de la [NUME_REDACTAT] a spus: “Lipsa totală a etichetarii inseamnă că virtual este imposibil sa se stabilească o legatură cu alergiile posibile”. Ea a adăugat că în ultimul timp s-a constatat o creștere constanta a numărului de alergii fața de soia printre copiii irlandezi, dar nu a existat nici o posibilitate de a afirma dacă este in legătura cu alimentele ce conțin soia GE, deoarece nu există obligativitatea etichetarii acestor produse conform legislației EU.
Un alt raport recent al guvernului austriac, avand o autoritate ridicată, a prezentat rezultatele examinarii aplicațiilor de introducere pe piață a plantelor modificate genetic conform legislației EU, in privința datelor prezentate pentru siguranța alimentelor. Raportul caracterizeaza astfel documentele prezentate de companiile biotech: “Efectele toxice potențiale rezultate din inserția transgenei ca efecte secundare nu sunt luate in considerare în niciun caz. Majoritatea testelor toxicologice nu au fost realizate conform programelor de asigurare a calitații cum ar fi [NUME_REDACTAT] Practise (GLP – [NUME_REDACTAT] de Laborator) . Nu s-au realizat testări directe ale potențialului alergic al OMG sau produselor acestora.”
– Toxicitatea: majoritatea culturilor modificate genetic sint concepute să reziste la aplicări fără limită de ierbicide. Două dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil și glyphosat (Roundup TM) sunt asociate cu tulburari de creștere ale fetușilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se consideră că soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanșeaza reacții alergice precum voma, diareea și șocul anafilactic. Unii consultanți științifici din SUA consideră că toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din producția SUA) ar putea acționa ca agenți antigenici și alergenici.
In această privință, cercetatoarea dr. biolog [NUME_REDACTAT] a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie și [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de pe langa [NUME_REDACTAT] de Știința.
Nouă femele de cobai au fost împarțite în 3 grupe de cate 3: un grup de control, un grup în a cărui hrană s-a adaugat făina de soia modificată genetic și un grup care a consumat alimente amestecate cu făină de soia obișnuită. Au fost numărate femelele care au născut și numarul de cobai născuți și morți. Dupa primul stagiu, cobaii au fost împarțiți în două grupe, una hrănită cu făină de soia modificată genetic, cealaltă hranită cu făină de soia obișnuită. A rezultat un număr anormal de mare de decese printre urmașii femelelor hrănite cu soia modificată genetic. În plus, 36% dintre aceeași cobai cântăreau mai puțin de 20 de grame, fapt care evidenția starea lor de extremă slabiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependența clară între hrănirea cu alimente modificate genetic și starea de sănătate a urmașilor.
– Transferul de gene din alimentele noi (modificate genetic) în organismul uman sau la bacterii aflate în intestinul uman: dacă este posibil și, dacă da, materialul genetic transferat poate afecta sănătatea oamenilor? Acest subiect este important îndeosebi pentru genele care induc rezistența la substanțe chimice, în acest caz, la antibiotice, dacă transferul de gene ar fi posibil. Cu toate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, experții Fondului pentru Alimentație și Agricultura –FAO si expertii OMS au recomandat neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistența la antibiotice la noile OMG.
-Transferul natural în culturi si amestecarea semințelor provenite din culturile naturale, cu cele din transfer genetic, ar putea afecta siguranța alimentelor. Acest risc este real și a fost demonstrat atunci când, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru nutrețuri, au fost decelate în produsele de orez pentru consum uman, obținute din culturi care nu fuseseră modificate genetic în mod voluntar, in SUA. S-au adoptat strategii naționale pentru reducerea mixarii, prin separarea clară a perimetrelor cu culturi (OMG si culturi convenționale).
În acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru: monitorizarea post punere pe piață a OMG si alimentelor noi din OMG, supravegherea continuă a siguranței alimentelor obținute din OMG.
Soluția la actuala criză financiară nu sunt plantele modificate genetic și nici mai multe chimicale. Acestea pot doar îmbolnăvi, debilita și degenera populația.
Unica soluție valabilă nu poate fi decât folosirea metodelor agriculturii ecologice care aduc recolte curate și realizarea unui sistem mai just de distributie. Aceste produse vor fi recunoscute cu ușurință drept superioare calitativ și cu adevărat sănătoase, ceea ce le va face extrem de căutate în momentul în care criza economică se va sfârsi.
Așa-zisele producții crescute ale OMG-urilor sunt de o eficiență falsă. Costurile cu sănătatea celui bolnav sunt incomparabil mai mari. Pe plan mondial, sunt „rezerve“ prin plantele neutilizate și pe care natura ni le pune la dispoziție.
Alimentele modificate genetic influențează fertilitatea – Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii și Sănătații, în cadrul unui seminar științific ce a avut loc în Viena, indică faptul că organismele modificate genetic pot afecta capacitatea de reproducere, de aceea specialiștii cer retragerea acestor produse.
Studiul indică faptul ca fertilitatea șoarecilor de laborator hrăniți cu porumb modificat genetic a fost serios afectată, aceștia putând procrea doar într-o mică măsură, comparativ cu cei hraniți cu mâncare naturală.
Aproape trei sferturi din strugurii de pe piața europeană și peste jumatate din banane sunt contaminate cu substanțe chimice periculoase pentru sănătate. În timp ce producatorii garantează pentru siguranța pesticidelor, cercetatorii solicita forurilor europene înăsprirea legislației din cauza pericolului pe care aceste substanțe îl reprezinta pentru sănătate.
Un studiu, publicat în 2011 și citat de Reuters, arată că substanțele chimice descoperite în fructele, în legumele și în cerealele de pe piața europeana pot fi toxice pentru creier. "Testele de pană acum nu au luat în calcul riscul pe care îl prezintă pesticidele asupra creierului. Dacă înainte se știa ca ele afecteaza activitatea creierului la insecte, acum putem spune ca aceste efecte se manifesta și în cazul omului", a declarat [NUME_REDACTAT], cercetator la [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] si la University of [NUME_REDACTAT], citat de Reuters. Concluziile studiului au fost elaborate pe baza evaluarii a peste 200 de rapoarte internaționale privind influența pesticidelor asupra creierului.
Peste 50% din produse, comercializate sunt contaminate, datele preliminare ale unui raport oficial, ce va fi publicat, arată că o jumatate din produsele vegetale comercializate în cele 27 de state membre ale [NUME_REDACTAT] sunt contaminate cu pesticide. Cinci dintre substanțele cel mai des întalnite duc la apariția cancerului și afectează sistemul hormonal.
Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piața [NUME_REDACTAT], a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului și rinichilor cobailor care l-au consumat în timpul unui studiu științific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez [NUME_REDACTAT] Serralini și publicat in martie 2007.
O alta varietate de porumb modificat genetic, denumita NK603, deja aprobată pentru consum in [NUME_REDACTAT] a fost analizat de [NUME_REDACTAT] francez CRIIGEN. Rezultatele studiului au arătat ca grupul de cobai hrănit cu acest porumb a suferit modificari la rinichi, ficat, creier, inima și a prezentat diferențe semnificative in greutate.
Soia modificată genetic a companiei Monsanto (GTS 40-3-2) a fost analizată într-un recent studiu din Rusia, coordonat de [NUME_REDACTAT] și Prof. V. Blinovm. Nici soia nu a scăpat asaltului tehnologic și noi varietați modificate genetic au fost depistate ca și cauza a mortalitații infantile, creșterea agresivitații și pierderea instinctului matern la cobaii testați. Rezultatele studiului realizat pe cobai, au semnalat schimbari grave la organe interne (rinichi, ficat, testicole), la nivel celular, și scaderi in greutate Acest tip de soia a fost autorizat pentru cultivare și în Romania, pâna in 2007.
Deși efectele directe asupra oamenilor nu au fost serios evaluate, testele efectuate de cele mai multe ori pe cobai atrag atenția asupra pericolului reprezentat de consumul organismelor modificate genetic. Morfologia și structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ingrijorator, mai ales in ce privește efectele asupra mamelor și bebelușilor nenăscuți, in contextul în care se urmarește introducerea de cât mai multe OMG în alimentația umana, din rațiuni comerciale
2.3. Alternative la organismele modificate genetic
România are șansa sa-și relanseze agricultura prin culturi bio. Acceptarea de catre UE a acestor produse ar putea fi de bun augur pentru România, stat al cărui potențial agricol este mai mare chiar și decât cel al Poloniei, potrivit estimarilor facute de analiștii [NUME_REDACTAT]. Valorificarea acestui potențial ar putea face din România a treia putere agricolă a [NUME_REDACTAT], iar produsele naturale românești ar putea deveni printre puținele alternative la alimentele modificate genetic importate de peste Ocean.
Din acest punct de vedere, am putea deveni opusul Braziliei, țara a carui produs intern brut se realizează în mare parte din agricultură, la fel ca și in cazul României, cu diferența ca sud-americanii sunt al treilea mare producator mondial de organisme modificate genetic.
Soluția la actuala criza financiară nu sunt plantele modificate genetic și nici mai multe chimicale. Acestea pot doar îmbolnavi, debilita și degenera populația.
Soluția nu poate fi decât folosirea metodelor agriculturii ecologice care aduc recolte mai mari și realizarea unui sistem mai just de distribuție. Aceste produse vor fi recunoscute cu usurință drept superioare calitativ și cu adevărat sănătoase, ceea ce le va face extrem de căutate în momentul în care criza economică se va sfârși.
Un studiu amplu al agențiilor [NUME_REDACTAT] a tras concluzia că agricultura organică oferă Africii cea mai bună șansă de a opri ciclul lung al sărăciei și malnutriției. Studiul întreprins de UNCTAD și UNEP publicat în 2008 a examinat peste o sută de cazuri de agricultură organică sau aproape organică din Africa (UNCTAD-UNEP, 2008). Lucrarea s-a axat pe asigurarea securității alimentare pentru majoritatea înfometaților cronici, care sunt fermieri mici din țări aflate în dezvoltare producând aproape cât consumă, și care de multe ori sunt prea săraci să cumpere inputuri, deseori fiind marginalizați pe piața produselor. Deși s-a acordat atenție specială Africii, autorii specifică faptul că cercetările și concluziile sunt relevante și pentru multe alte țări aflate în dezvoltare de pe glob.
Rezultatele studiului arată că agricultura organică „poate crește productivitatea agricolă și veniturile prin costuri mici, tehnologii locale disponibile și adecvate, fără a cauza daune mediului”.
Analiza a arătat că producțiile s-au dublat folosind tehnicile organice sau convențional-organice și că prin agricultura organică s-a arătat o creștere a productivității culturilor alimentare pe hectar, creșterea venitului fermierilor, beneficii de mediu, comunități mai puternice și o îmbunătățire a capitalului uman. Președintele UNEP, [NUME_REDACTAT], a enunțat că raportul „indică contribuția potențială a agriculturii organice în hrănirea planetei care este mai mare decât s-a estimat” ([NUME_REDACTAT], 2008).
În anul 2004, în lucrarea autorilor Dr. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Ching cu titlul ‘GMO Free: Exposing the Hazards of Biotechnology to Ensure the Integrity of our [NUME_REDACTAT]’ (în traducere [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] Biotehnologiei pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]), este prezentată îngrijorarea oamenilor de știință cu privire la organismele modificate genetic, sunt enumerate multiple influențe nefacte, chiar înspăimântătoare asupra omului și mediului precum și alternative la producerea și utilizarea acestora.
Autorii acestei cărți, sunt oameni de știință, care au numeroare studii de cercetare ce evaluează efectele negative ale organismelor modificate genetic. Ei promovează agricultura ecologice.
"Nu există nici o îndoială că organismele modificate genetic nu sunt necesare pentru a hrăni lumea și că foametea este generată de săracie și inegalitate, nu de modul inadecvat de producție a hranei." precizează autorii. La fel ca mulți analiști și specialiști în economie, și ei sunt de părere că actuala criză economică precum și menținerea unor zone cât mai mari în sărăcie este amprenta producătorilor, prelucrătorilor și a celor care comercializează (formând o cualiție) produse modificate genetic. ‘Dacă conducătorii statelor lumii ar fi mai responsabili și ar avea grijă să existe o legislație mai riguroasă, acești șacali ar putea fi măcar îngrădiți în acțiunile lor.’
Și o mai bună informare ar putea duce la o atitudine pozitivă privind producerea, comercializarea dar mai ales consumul produselor modificate genetic.
După anul 2000 au apărut multe alte lucrări referitor la această temă dar, deoarece lumea modernă a ‚uitat’ să citească, au apărut și multe filme documentare. Este adevărat că, psihologic, este mult mai credibil, mai convingătoare o imagine, un film, o realitate. Astfel, cea mai importantă colecție de documentare a apărut în anul 2009, realizată de GM Watch – rețea europeană de informare cu privire la riscurile organismelor modificate genetic, însumând numeroase materiale realizate la nivel international.
Tot în anul 2009 a apărut și lucrarea Sfârșitul hranei – pericolul înfometării în era supermarketurilor (titlul original The end of food). Cartea lui [NUME_REDACTAT] nu este doar o istorie a hranei, ci și o analiză antropologică a comportamentului uman față de perspectiva unei catastrofe alimentare. Sfârșitul hranei este un avertisment. Va putea agricultura sa faca față creșterii populației? Vor găsi economia, politica și instinctele de supraviețuire cea mai bună cale de a ieși din impasul unei agriculturi cu tot mai puține valori nutritive și a unui comerț alimentar tot mai haotic? Cartea tratează cu interes problema organismelor modificate genetic în acest context.
Din lăcomie, nepricepere sau prostie, rezervele de hrană sunt pe terminate și, în scurtă vreme, nu vor mai putea astâmpăra foamea a miliarde de oameni. Poate că, pentru cei care bântuie supermarketurile, făcând din cumpărături un fel de a fi, sfârșitul hranei se află la limita imposibilului.
Fatalitatea secătuirii resurselor, combinată cu cinismul politicilor agricole a condus la paradoxul‚ că lumea numară azi un miliard de obezi și un miliard de infometați’, spune autorul. Omul nu trebuie să se confrunte doar cu mai puțină mâncare, ci și cu o mâncare mai proastă, dăunătoare sănătații. ‚Sfârșitul hranei’ este o analiză extraordinară a uneia dintre cele mai mari probleme ale lumii contemporane.
Cărțile lui [NUME_REDACTAT] nu au fost doar mari succese comerciale, au format curente de opinie, au influențat politici și au generat inițiative la nivel global.
O lucrare care merită amintită, dintre multele lucrări apărute legate de OMG-uri (poate niciodată suficiente, datorită importanței subiectului și mai ales a impactului negativ), este și ‚ Ghid pentru cumpărături fără [NUME_REDACTAT] Genetic – OMG (titlu original Non GMO [NUME_REDACTAT]) care a fost redactat pentru a ajuta consumatorii să evite brandurile alimentare care folosesc OMG în procesarea produselor și care prezintă o serie de alternative la acestea. Ghidul face referire la o gamă extrem de vastă de produse, de la fructe și legume, la produse lactate, cereale, supe, sosuri, dulciuri etc.
Deși este un material destinat în primul rând consumatorului american, poate servi cu ușurință și consumatorului român care se află sub influența campaniilor de publicitate agresive conduse de companiile alimentare și lipsa de informație cu privire la riscurile alimentelor modificate genetic.
Concluzionând mai adăugăm o foarte importantă alternativă. O importanță majoră o are cumpărătorul în acest ciclu de viață al organismelor modificate genetic. Dacă ar scădea consumul și implicit cererea pentru astfel de produse, modificate genetic atunci producătorii și comercianții ar fi mai rezervați și ar avea o mai mare grijă în privința calității produselor și a siguranței lor, pentru organisme și mediu.
Capitolul 3 – Situația actuală a pieței OMG-urilor
3.1. Situația actuală globală a pieței OMG-urilor
În 2011, suprafața globală de culturi biotehnologice a continuat să crească după 16 ani, cu o rată de creștere susținută de 8% sau 12 milioane de hectare (30 de milioane de acri), ajungând la 160 milioane de ha sau 395 de milioane de acri. Culturile biotehnologice au stabilit au crescut în ultimii 16 ani de aproape 94 de ori față de anul 1996. Astfel, culturile biotehnologice sunt considerate ca fiind cea mai rapidă tehnologie de cultură adoptat în istoria agriculturii moderne.
Figura 2 . Spațiul global al culturilor biotehnologice pentru perioada 1996-2011(mil. ha)
În 2011, un total de 16,7 milioane de fermieri au plant culturi biotehnologice în 29 de țări, în care peste 90% au fost fermieri mici cu resurse sărace, din țările în curs de dezvoltare. Cea mai mare creștere, dintre toate țările, a fost de Brazilia, cu 4,9 milioane de hectare și cea mai mare creștere proporțională a fost Mexic, cu o creștere de 146% pentru a ajunge la 175500 de hectare.
În perioada 1996 – 2011, culturile biotehnologice au fost cultivate cu succes, acumulat 1,25 miliarde de hectare.
Figura 3 . Reprezentarea procentuală globală a terenurilor cultivate cu OMG-uri.
În 2011, din 160 de milioane de hectare, suprafața mondială de semănături biotehnologice, aproape jumătate, echivalentul a 79,8 milioane de hectare, s-au realizat în 19 țări în curs de dezvoltare. Este de remarcat faptul că, în 2011, toate cele patru țări care au prezentat o creștere proporțională în domeniul biotehnologiei de 10% sau mai mult, au fost țări în curs de dezvoltare. În ordinea descrescătoare a procentului de creștere, ele sunt: Mexic (146% creștere), Brazilia (19%), India ( 13%), și China (11%). Ca și în anii anteriori, în 2011, o creștere, în procente, în zona de culturi biotehnologice a continuat să fie semnificativ mai mare în țările în curs de dezvoltare – 11% și de 8,2 milioane de hectare, comparativ cu țările dezvoltate – 5% și de 3,8 milioane de hectare. Astfel, de la an la an, creșterea măsurată în hectare sau procente, a fost mai mare în țările în curs de dezvoltare decât în țările dezvoltate, în anii 2010 și 2011.
Figura 4 . Suprafața globală a semănăturilor biotehnologice, 1996-2011 pentru țările industrializate și în curs de dezvoltare (milioane de hectare) Sursa: [NUME_REDACTAT], 2012
Culturi biotehnologice au fost cultivate comercial, în toate cele șase continente ale lumii. Din cele 29 de țări care au plantat culturi biotehnologice în 2011, 17 țări au plantat mai mult de 50.000 de hectare de culturi biotehnologice. Dintre acestea fac parte: [NUME_REDACTAT] ale Americii, Brazilia, Argentina, India, Canada, China, Paraguay, Pakistan, Africa de Sud, Uruguay, Bolivia, Australia, Filipine, Myanmar, [NUME_REDACTAT], Mexic, și Spania.
Figura 5 . Procentul culturilor mondiale biotehnologice pe țări
În 2011, Mexic a avut cea mai mare rată de creștere – 146% între 2010 și 2011 și Brazilia a avut cea mai mare creștere absolută a culturilor biotehnologice – 4,9 milioane de hectare, dintre toate țările.
Figura 6 . Distribuția globală a culturilor modificate genetic
Tabelul 7 . Statistică 2009/2010, suprafața (milioane de hectare) și
culturile OMG pentru primele 29 de țări (descrescător)
Soia tolerantă la erbicide a continuat să fie cultura dominantă printre plantele cultivate biotehnologic în 2011, ocupând 75.4 milioane ha sau 47% din suprafața biotehnologică mondială. Sceste culturi s+au înregistrat în [NUME_REDACTAT] ale Americii, Argentina, Brazilia, Paraguay, Canada, Uruguay, Bolivia, Africa de Sud, Mexic, Chile, și [NUME_REDACTAT].
Cultură a doua cea mai dominantă a fost aceea de porumb biotehnologic, cu trăsături suprapuse, care au ocupat 37,3 milioane ha sau 23% din suprafața biotehnologică mondială. Țările în care s-a cultivat porumbul biotehnologic au fost [NUME_REDACTAT] ale Americii, Brazilia, Argentina, Africa de Sud, Canada, Filipine, Uruguay, Honduras, și Chile.
Bumbac modificat genetic a fost a treia plantă cultivată, ca pondere în 2011. Acesta a fost plantat în mai mult de 17,9 milioane de hectare în India, China, Pakistan, Myanmar, [NUME_REDACTAT], Brazilia, [NUME_REDACTAT] ale Americii, Argentina, Australia, Columbia și [NUME_REDACTAT]. Acest lucru este echivalent cu 11% din suprafața biotehnologică mondială.
Figura 8 . Suprafața globală de culturi biotehnologice pentru soia, porumb, bumbac, rapiță
Un alt mod de a oferi o perspectivă globală a statutului de culturi biotehnologice este de a caracteriza ratele globale de adoptare, ca procent din domeniile respective globale ale celor patru culturi principale – soia, bumbac, porumb si rapita, în care biotehnologia este utilizat.
În 2011, 75% (75.4 milioane de hectare), din cele 100 de milioane de hectare de soia au fost cultivate la nivel global în domeniul biotehnologiei. [NUME_REDACTAT] a fost plantat pe 24,7 milioane de hectare, care este de 82% din cele 30 de milioane de hectare de bumbac la nivel mondial, o creștere de la 21,0 milioane de hectare de bumbac biotehnologic plantate față de 2010. Din cele 159 de milioane de hectare de porumb, la nivel mondial, plantate în 2011, 32% sau 51.0 milioane de hectare au fost cu porumb biotehnologic. În cele din urmă, rapița tolerantă la erbicide, a fost plantată în 8,2 milioane hectare sau 26% din cele 31 de milioane de hectare de rapiță cultivate la nivel global în 2011. În cazul în care zonele globale (convenționale și biotehnologii) ale acestor patru culturi sunt considerate la un loc, suprafața totală este de 320 de milioane de hectare, din care 50% sau de 160 de milioane de hectare au fost biotehnologie. Două treimi din aceste 320 de milioane de hectare sunt în țările în curs de dezvoltare, cu resurse sărace în agricultură.
Figura 9. Procentul culturilor biotehnologice și convenționale
pentru bumbac, soia, porumb și rapiță
În anul 2011, valoarea de piață globală pentru culturi biotehnologice a fost de 13.3 miliarde dolari (SUA), reprezentând 22% din 59.6 miliarde dolari de pe piața globală de protecție a culturilor în 2011, și 35% din 34 miliarde dolari pe piața globală de semințe comerciale. Din 13.3 miliarde dolari, 10.3 miliarde dolari (77%) au fost în țările dezvoltate și 3,0 miliarde (23%) au fost în țările în curs de dezvoltare. Valoarea de piață, a pieței globale a culturilor biotehnologice, se bazează pe prețul de vânzare a semințelor biotehnologice plus toate taxele de tehnologie care se aplică. Valoarea cumulată globală de culturi biotehnologice din 1996 este estimat la 87.4 miliarde dolari (SUA). Valoarea globală a pieței semințelor de culturi biotehnologice este estimat la 14 miliarde de dolari pentru 2012.
Viitorul culturilor biotehnologice arată încurajator. Comercializarea de porumb rezistent la secetă este așteptat în 2013, orezul de aur în 2013/2014 și porumbul biotehnologic. [NUME_REDACTAT] un potențial de 30 milioane de hectare de porumb modificat genetic să fie urmat de orez modificat genetic. Culturile biotehnologice ar putea contribui, eventual, în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului 2015, în special în reducerea sărăciei la jumătate, prin maximizarea productivității culturilor, care ar putea fi realizate prin parteneriate public-private.
Figura 10. Situația globală a culturilor transgenice la nivelul anului 2009.
Stagnarea trăsăturilor transgenice este probabil cea mai surprinzătoare chestiune. În ciuda exagerărilor și promisiunilor eșuate, industria biotehnologică nu a introdus nici o cultură transgenică cu productivitate mai mare, nutriție mai dezvoltată, toleranță mai ridicată la secetă sau sare. Practic nu există culturi transgenice tolerante la boli.
De fapt, companiile biotehnologice au avut un succes comercial cu plantele transgenice purtătoare de numai 2 trăsături – toleranță la erbicid și rezistență la insecte – care nu oferă avantaje consumatorilor sau mediului. De fapt, culturile modificate genetic de azi sunt cel mai bine caracterizate prin introducerea copleșitoare a doar unei trăsături – toleranță la erbicid – care se poate găsi în mai mult de 80% din culturile transgenice globale, și care, după cum se poate observa în figura alăturată, se asociază cu folosirea ridicată a pesticidelor chimice.
Figura 11. Suprafața globală de culturi biotehnologice referitoare la
toleranta la ierbicide și rezistența la insecte
Pesticidele sunt chimicale care vizează buruieni (erbicide), insecte (insecticide) sau alți dăunători. Culturile promovatoare de pesticid și tolerante la erbicid continuă să domine biotehnologia agricolă. 4 hectare de culturi biotehnologice din 5 de pe glob au fost proiectate pentru aplicări masive de erbicide chimicale.
Biotehnologiile agricole sunt, în esență, promovatoare de pesticide. Industria biotehnologiilor a continuat să-și axeze eforturile de dezvoltare pe crearea varietăților noi de culturi promovatoare de pesticide. Dintre cele 4 culturi transgenice noi aprobate de către USDA ([NUME_REDACTAT] Department of Agriculture) din noiembrie 2006 până în decembrie 2010 două au fost tolerante la erbicide (soia și orez). A fost aprobată și o varietate de prun rezistent la insecte și unul rezistent la viruși. (APHIS, 5 octombrie 2011)
Situația internațională arată că resursele sunt limitate, în timp ce cererea continuă să crească. Creșterea populației din 1960 până în 2012, populația lumii a crescut de la 3 miliarde la peste 7 miliarde de oameni. Previziunile pentru viitor sunt că se va ajunge la aproape 9 miliarde în 2050. FAO ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] pentru Alimentație și agricultură) estimează că producția de alimente trebuie să crească cu 70%, ca să poată fi capabilă să susțină populația lumii.
Figura 12 . Previziunea creșteriiglobale a populației
În 2010, numărul de agricultori care au cultivat OMG-uri a atins un record de 15.4 milioane, față de 14 milioane în 2009. Culturile modificate genetic au fost plantate pe 148 de milioane de hectare în 29 de țări, de 87 de ori mai mult de la introducerea de OMG-uri în 1996. Acest lucru este egal cu aproximativ suprafețele însumate ale Spaniei, Franței și Germaniei.
Figura 13. OMG-uri – cultivate în lume din 1996
Statisticile estimate pentru culturi modificate genetic, la nivel mondial, în următoarea perioadă sunt absolut îngrijorătoare.
Figura 14. Numărul actual de OMG-uri și estimări
3.2. Situația actuală europeană a pieței OMG-urilor
În timp ce industria agricolă europeană este un consumator mare de produse modificate genetic, în mare parte în hrana pentru animale, industria are o creștere limitată, scrie [NUME_REDACTAT], TheFishSite senior editor. Directivele de la [NUME_REDACTAT], permite doar un singur tip de porumb modificat genetic pentru a fi cultivate în statele europene și nu soia modificată genetic.
Lipsa de culturi de cereale modificate genetic și făină de soia pentru animale duce la concluzia că [NUME_REDACTAT] este un mare importator de produse, în mare parte din America de Nord și de Sud. În timp ce produsele nu pot fi cultivate, ele pot fi și sunt folosite în hrana pentru animale și produsele alimentare în proporții mari.
Cu toate acestea, un raport recent al Serviciul USDA, precizează faptul că în comunitatea agricolă UE se beneficiază de pe urma culturilor modificate genetic, prin randamente mai ridicate și economii de costuri. În ciuda faptului că sunt reglementări stricte care, în prezent, permit numai porumbul modificat genetic pentru a fi cultivat, sunt amenințări politice din partea grupurilor de lobby, zonă care este dedicată porumbului biotehnologic, se așteptă să crească anul viitor suprafața de cultivare, ajungând la 110.000 de hectare în 2011.
Tabelul 15. Suprafețe cultivate cu plante transgenice în Uniunea celor 27 (ha)
"De la aprobarea cultivării cu porumb biotehnologic în [NUME_REDACTAT], Spania a fost țara care a adoptat cel mai rapid utilizarea acestuia", se spune în raport.
"Înainte de aderarea sa la UE, România a fost un producător important de soia modificată genetic. Totuși, deoarece boabele de soia biotehnologice nu sunt aprobate pentru plantarea în UE, aceasta sa încheiat în 2007 cu aderarea sa la UE." mai precizează raportul.
Raportul anual UE-27 pentru anul 2010 în secțiunea pentru biotehnologie arată că făina de soia modificată genetic nu este produsă în UE dar ea este utilizată în UE. În același raport se precizează că în UE se consumă aproximativ 33 de milioane de tone de făină de soia pe an, în hrana animalelor, cea mai mare parte importate din America de Nord și de Sud. Din această între 80% și 95% este modificată genetic, 26 de milioane de euro pentru 31 milioane de tone.
Există, de asemenea, o piață de nișă pentru non-genetic de soia modificate și făină de soia folosite în hrana animalelor, în special pentru sectorul de păsări și creșterea altor animale, în principal în cadrul programului de conservare de identitate sau de indicații geografice, sau pentru consumul uman de soia, cum ar fi la alimentele pentru copii.
Cantitatea de porumb modificat genetic, care este utilizat este mică în comparație cu doar 10% – 25% din totalul produselor modificate genetic consumate.
Figura 16. UE-27, Producția agricolă a OMG-urilor, în șapte state membre majore
Trei culturile modificate genetic au fost cultivate în [NUME_REDACTAT]. Acestea sunt:
porumbul Bt MON810 (88.195 ha în 2010 la 104.977 ha în 2008);
cartofii Amflora (245 ha în 2010);
soia HT (până în 2007 în România).
Primele opt state din [NUME_REDACTAT] care cultivă plante modificate genetic sunt:
[NUME_REDACTAT],
Germania (porumb din 2008),
Spania,
Franța (din 2007),
Portugalia,
România,
Slovacia,
Suedia.
Analizând impactul socio-economic de cultivare a OMG-urilor Franța, Țările de Jos și Norvegia au dezvoltat rafinate grile de analiză în scop național, pe care le oferă pentru examinare. Studii avansate sunt în Austria, Belgia, Germania și [NUME_REDACTAT].
În general guvernele statelor membre ale [NUME_REDACTAT] se ‚eschivează’ atunci când vine vorba despre organisme modificate genetic. Rapoartele lor nu sunt conforme cu realitatea, preferând să ascundă cifrele exacte, în general nefiind capabile să stăpânească situația cultivatorilor și a celor care le comercializează. De aceea, nici pănă acum nu s-a putut realiza o statistică conformă cu realitatea, pentru anul 2011.
Industria biotehnologiilor susține în mod fals creșterea culturilor modificate genetic in Europa. Cultivarea plantelor transgenice în Europa, în 2008 a fost atât de întunecată încât industria biotehnologiilor a trebuit să inventeze cifre. În septembrie 2008, [NUME_REDACTAT] de lobby pentru Biotehnologii a pretins că în ceea ce privește cultivarea plantelor transgenice suprafața „a crescut cu 21% în 2007” în Europa. Dar în loc să se compare cele 8 țări cultivatoare de organisme modificate genetic din 2007 cu cele cultivatoare de plante transgenice din 2008, a fost exclusă Franța din calcule astfel, asigurându-se că a dispărut descreșterea netă a suprafețelor cultivate.
Beneficiile unor astfel de manipulări au fost aparente după 2 luni, când președintele [NUME_REDACTAT] a citat aceste justificări false prin „interesul crescut în folosirea organismelor modificate genetic în UE” .
Datele despre industrie arată totodată că uitându-ne la toate țările Europene (EU 27 împreună cu România care a aderat la EU în 2007) culturile transgenice cultivate în ultimii 4 ani, de fapt au scăzut cu 35%. Acest fapt se datorează României pentru că a sistat cultivarea de soia transgenică, aceasta fiind o cerință de aderare la EU (cultivarea soiei transgenice este interzisă în UE) și totodată se datorează și Franței, care a interzis MON810 în anul 2008.
Doar doua culturi transgenice sunt autorizate sa fie cultivate în UE, porumbul Bt de la Monsanto, MON810 și cartoful Amflora de la BASF. Porumbul a fost modificat genetic pentru a produce propria toxină împotriva dăunătorului comun [NUME_REDACTAT] (vierme sfredelitor al tulpinii porumbului). [NUME_REDACTAT] a fost modificat genetic pentru un conținut sporit de amidon dar totodată conține și o genă marker de rezistență la antibiotice. precum kanamicina si neomicina.
În anul 2008, suprafața totală cultivată cu plante transgenice din EU a scazut. Acest fapt se datorează interzicerii porumbului Bt MON810 Monsanto în Franța (2008) și Germania (2009) din cauza unor motive de sănătate și mediu. Ca și rezultat, suprafața totală aflată sub cultivare de plante transgenice în EU a scazut cu 2%, la 107719 hectare. În cele 27 de țări ale U E, cultivarea organismelor modificate genetic reprezintă 0,21% din suprafața agricolă.
Cele 6 țări care cultivă porumbul modificat genetic MON810 sunt:
Spania,
[NUME_REDACTAT],
Slovacia,
Polonia,
România și
[NUME_REDACTAT] țări europene au interzis MON810 pe motive ecologice și de sănătate, cea mai recentă fiind Germania și Franța, unele din principalele țări agricole din UE. Cele 6 țări care au interzis cultivarea porumbului modificat genetic MON810 sunt:
Austria,
Franța,
Germania,
Grecia,
Ungaria și
[NUME_REDACTAT] Polonia, porumbul MON810 este cultivat în ciuda interzicerii acestuia, deoarece, deși comercializarea semințelor este ilegală, Monsanto și Asociația de Lobby asupra Biotehnologiilor din Polonia au oferit fermierilor adrese de contact din [NUME_REDACTAT] și Slovacia, adrese de unde pot cumpara semințe. În anul 2008, s-a pretins că ar exista 3000 ha de porumb cultivat ilegal în Polonia.
Nici o țară din Europa care nu face parte din UE nu cultivă organisme modificate genetic (de ex. Norvegia, Elveția, Islanda, Serbia, Montenegro etc.) Elveția a impus un moratoriu privind cultivarea plantelor modificate genetic. Țări ca: Turcia, Croația, Macedonia, care sunt în diferite stagii de aderare la UE nu cultivă plante transgenice.
Figura 17 . Procentajul culturilor modificate genetic din totalitatea terenurilor
agricole ale [NUME_REDACTAT] și la nivel global
Figura 18. Procentajul culturilor modificate genetic din totalitatea terenurilor arabile ale [NUME_REDACTAT] și la nivel global
În categoria „pământ arabil” intră terenurile folosite pentru culturi anuale, cum ar fi soia sau grâul. Nu sunt incluse culturile permanente cum ar fi livezile și culturile viticole.
Europa este lider mondial în ceea ce privește utilizarea de MOMG (microorganisme modificate genetic) pentru producerea compușilor farmaceutici și a enzimelor industriale. Principalele utilizări farmaceutice constau în obținerea de produse proteice terapeutice, cum ar fi insulina și hormonii de creștere, în timp ce aplicațiile industriale vizează în principal industria alimentară, industria detergenților și bioremedierea. Operațiunile se efectuează în sisteme inchise ermetic, produsul final nefiind nici un MOMG, nici un produs direct derivat dintr-un MOMG. Procedura de autorizare a acestor activități este reglementată prin Directiva 90/219/CE privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic. În masura în care organismele modificate genetic sunt eliberate în mediul înconjurator, de exemplu în scopuri de bioremediere, acestea vor trebui să treacă prin procedura de autorizare prevazută în Directiva 2001/18/CE.
Culturile de OMG se extind de la an la an în țările non-UE și curând Europa nu prea va mai avea de unde să importe produse rezultate din agricultura convențională. Aflându-se în fața unei posibile blocări a importurilor, cum s-a mai întâmplat în urmă cu doi ani, UE a schimbat recent legislația, permițând o limită de 0,1% de urme de OMG în importurile destinate pentru hrana animalelor. Însă fermierii producători de culturi non-OMG din țările exportatoare sunt din ce în ce mai puțin încântați să exporte în Europa, unde restricțiile sunt considerate în continuare mari, și se îndreaptă spre noile piețe de desfacere din Asia, cum ar fi Japonia, unde nivelul de toleranță este de 5%. Țările asiatice, mai ales India și China, au devenit nu doar mari producătoare, dar și mari importatoare, având piețele deschise pentru exporturilor din alte țări.
[NUME_REDACTAT] este aprobată doar cultivarea unor soiuri transgenice de porumb și cartof. Pe plan mondial, companiile producătoare de semințe continuă să dezvolte noi culturi OMG, astfel încât fermierii să aibă mai multe opțiuni. Însă, înainte de comercializare, orice nouă cultură OMG trebuie aprobată de autoritățile statelor respective, în urma unor teste de siguranță.
Potrivit unui raport recent al [NUME_REDACTAT], aprobarea caracteristicilor semințelor OMG pentru import presupune o durată mult mai lungă decât în țările exportatoare. Dacă în UE perioada medie de aprobare este de 47 de luni, în terțe țări este de 24 de luni. Aceasta duce la o situație în care unele soiuri OMG sunt aprobate în țările exportatoare, iar în cele importatoare nu, ceea ce reprezintă un alt factor care amenință să ducă la blocarea importurilor.
Importurile de soia sunt în pericol în următorii ani, odată cu lansarea de produse noi de soia care vor fi aprobate în țările exportatoare înainte să fie aprobate pentru import în UE. Fără o soluție, există pericolul ca importurile în UE să fie blocate, cu consecințe grave atât în ceea ce privește hrana animalelor, cât și pentru industria alimentară, pentru care proteinele de soia sunt esențiale și nu sunt disponibile din producția internă.
Beneficii economice sunt ratate de agricultorii europeni. Un studiu recent, efectuat de Universitatea din Reading, [NUME_REDACTAT] a relevat faptul că agricultorii europeni pierd între 443 și 929 de milioane de Euro în fiecare an, din cauză că nu li se permite să cultive plante transgenice. Dacă, de exemplu, agricultorii europeni ar putea adopta porumbul Bt rezistent la dăunători și în alte țări decât în Spania, valoarea estimativă a beneficiului pe care aceștia l-ar obține ar fi de 157-334 milioane de Euro/an. Dacă bumbacul transgenic rezistent la insectele dăunătoare ar fi disponibil pentru cultivare și în [NUME_REDACTAT], potențialul beneficiu de circa 80 de Euro la hectar pe care l-ar obține agricultorii care cultivă în prezent circa 260.000 ha de bumbac în Grecia și Spania ar duce la un total de 20,8 milioane de Euro/an.
Figura 19 . Valorile extreme ale câștigurilor agricultorilor europeni (fără Spania) dacă ar cultiva porumb BT
Beneficiul estimativ al cultivării soiei tolerante la ierbicide în Europa se situează între 5 milioane și 19 milioane de Euro. Introducerea rapiței oleaginoase transgenice în Europa le-ar aduce agricultorilor din UE un beneficiu anual potențial de 195-318 milioane de Euro. Un alt studiu recent (Brookes și Barfoot, 2011) arată cât de multe beneficii le-au adus culturile transgenice agricultorilor din restul lumii. Din 1996, la nivel mondial, venitul agricultorilor a crescut la peste 44 miliarde de Euro, datorită culturilor transgenice, 57% din acest profit fiind rezultatul producțiilor medii ridicate. Deși există preocupări despre organismele transgenice și biotehnologie în rândul consumatorilor, aceștia declară că au un nivel scăzut de cunoștințe despre alimentele transgenice. Atunci când consumatorul nu are nici o experiență directă sau o probă prin care să-și poată dovedi îngrijorarea, el adoptă o atitudine mult mai precaută. Într-o anchetă recentă, 34% din europeni sesisează un deficit clar de informații referitoare la organismele transgenice; drept urmare, mulți nu au încă o părere definitivă despre acest subiect.
Proiectul de cercetare european, intitulat CONSUMER CHOICE a analizat comportamentul de cumpărare actual al consumatorilor atunci când acestora li se oferă ocazia de a alege între alimente transgenice și netransgenice. Proiectul a constatat că răspunsurile date de consumatori pe baza chestionarelor despre alimentele transgenice nu oferă un indiciu sigur în privința comportamentului acestora în momentul în care își fac cumpărăturile în magazinele de alimente. Mai mult, studiul a ajuns la concluzia că europenii chiar cumpără alimente transgenice atunci când acestea sunt prezente pe raftul magazinelor și etichetate în acest sens. Totuși, chiar și în prezent, un procent mare de oameni recunosc faptul că organismele transgenice prezintă avantaje. Conform rezultatelor unui alt studiu Eurobarometer, 77% din europeni au afirmat că sunt de acord ca UE să-și încurajeze fermierii să profite de biotehnologia agricolă.
În etapa actuală, se poate observa tendința, atât la nivelul anumitor state-membre, cât și în [NUME_REDACTAT], de a respinge, pur și simplu, propunerea Comisiei privitoare la subsidiaritate. Practic, analizele juridice ale Consiliului, care sunt în concordanță cu cele ale [NUME_REDACTAT], sunt foarte rezervate în privința acestei propuneri, în special din cauza riscului apariției unor conflicte cu [NUME_REDACTAT] a Comerțului, precum și a unor potențiale obstacole pe piața internă, dacă s-ar stabili reguli de cultivare și praguri diferite de la un stat la altul. În februarie 2011, Comisia publicase o serie de motive care ar putea fi invocate de către un stat-membru al [NUME_REDACTAT] pentru a-și justifica refuzul de a cultiva organismele transgenice, fără a-i liniști însă pe deplin pe actorii implicați, în acest stadiu. Tor aici mai sunt menționate aspecte ca morala publică (care include preocupările de ordin religios, filosofic și etic) sau ordinea publică, sau chiar dorința de a evita prezența organismelor transgenice în celelalte produse (păstrarea culturilor convenționale și biologice și a produselor fără organisme transgenice).
Prin urmare, în stadiul actual, agricultorii europeni sunt privați în mare măsură de accesul la biotehnologii, în ciuda largii lor răspândiri la nivel mondial și a faptului că sunt importate în Europa, acest lucru având loc din considerații mai degrabă politice decât științifice. Problema evoluțiilor demografice și a necesarului de alimente, în paralel cu modificările climatice trebuie, deci, să-i determine pe responsabilii europeni să regândească modul de abordare a dosarului organismelor transgenice și să înglobeze și capacitatea biotehnologiilor de a oferi una din căile de rezolvare a acestor probleme.
Statele membre ale [NUME_REDACTAT] nu au reușit să ajungă în martie 2012 la un compromis în privința revizuirii legislației pentru a oferi posibilitatea ca țările să fie cele care să decidă restricționarea sau interzicerea cultivării pe teritoriul lor a organismelor modificate genetic (OMG) autorizate la nivel european, în principal în urma opoziției unor state precum Franța, Germania sau [NUME_REDACTAT]. (10.03.2012, www.financiarul.ro)
“Sunt dezamăgită că nu am ajuns la un acord, în ciuda muncii depuse. Europa nu a fost pregătită în acest moment. Am făcut tot ce am putut”, a declarat la Bruxelles, ministrul danez al mediului [NUME_REDACTAT], a cărei țară deține președinția rotativă a [NUME_REDACTAT]. “Chiar dacă nu am ajuns la un compromis, este clar că există voința puternică a mai mult de 20 de țări de a avea dreptul de a se opune OMG-urilor pe teritoriul lor”, a spus [NUME_REDACTAT] la sfârșitul primei părți a unei reuniuni a miniștrilor mediului din UE, care au luat în discuție un text de compromis propus de Danemarca. “Nu aș spune că ideea este complet moartă (…) Vom vedea dacă Europa va fi pregătită în iunie”, a mai afirmat [NUME_REDACTAT]. “A fost o discuție lungă și tensionată”, a adăugat ea. “Vom analiza cu atenție dacă să discutăm din nou subiectul în iunie. Există dorința de rediscutare din partea unor țări care s-au opus. Dar ar trebui să am motive serioase pentru a face acest lucru, pentru a nu ne afla din nou în această situație”, a mai spus [NUME_REDACTAT].
Pe baza textului de compromis al președinției daneze, Consiliul a examinat o propunere de reglementare care modifica directiva europeană 18/2001 în ceea ce privește posibilitatea ca statele membre să restricționeze sau să interzică, pe o parte a teritoriului sau pe întreg teritoriul, cultivarea organismelor modificate genetic autorizate la nivel european.
[NUME_REDACTAT] are ca obiectiv să stabilească o bază juridică pentru a permite statelor membre să restricționeze sau interzică cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor din alte motive decât sănătatea sau mediul, de care se ține deja cont în cadrul procedurii de autorizare a OMG-urilor de către UE. Pe de altă parte, comisarul european pentru sănătate și protecția consumatorului [NUME_REDACTAT] a declarat că textul de compromis al președinției daneze “a atras de fapt sprijinul multor state care au fost anterior împotrivă propunerii originale”. “Sper că președinția daneză o va meține în top pe agendă”, a afirmat Dalli, în cadrul conferinței de presă comune cu ministrul danez al mediului.
Potrivit lui Dalli, unul din motivele principale de neînțelegere a fost legat de dorința exprimată de unele state “de a nu se fragmenta piața unică”. “Am spus mereu că situația prezentă este o piață unică fragmentată, întrucât avem 10 din cele 27 de state membre din UE cu clauze de salvgardare care interzic cultivarea celor două organisme modificate genetic care au fost aprobate în Europa”, a afirmat comisarul Dalli.
În prezent, UE aprobă cultivarea a două tipuri de organisme modificate genetic: o anumită specie de porumb și un tip de cartof adaptat pentru producția de amidon.
Ministrul mediului și pădurilor [NUME_REDACTAT] a declarat martie 2012, la Bruxelles, că România a fost de acord cu deblocarea situației, dar a susținut “că ar trebui să existe o listă pe baza căreia fiecare țară să știe pe ce bază interzice sau nu aceste OMG-uri”.
3.3. Situația actuală a OMG-urilor în [NUME_REDACTAT] țara noastră, soia și porumbul au fost singurele plante MG cultivate în scop comercial. Deși opoziția publicului față de aceste culturi este, în general, evidentă, fermierii susțin că beneficiile economice obținute sunt considerabile. Aceste aspecte au fost evidențiate de rapoartele [NUME_REDACTAT] de Agricultură din cadrul Departamentului de Agricultură al [NUME_REDACTAT] (USDA [NUME_REDACTAT] Service), precum și de publicații de diverse tipuri.
Astăzi, cultivarea PMG-urilor în România se face pe suprafețe relativ restrânse, în principal datorită implementării legislației europene care, odată cu aderarea țării noastre la UE, la 1 ianuarie 2007, a impus renunțarea la soia MG. Această legislație reglementează strict domeniul biotehnologiilor, în special cultivarea PMG-urilor, astfel că, în cadrul UE și implicit în România, doar două evenimente de transformare la porumb (MON810 și T25) mai dețin încă autorizare pentru cultivare ([NUME_REDACTAT], 2011; GMO Compass, 2011). Trebuie însă remarcat că au fost deja făcute demersurile pentru acordarea/înnoirea autorizației de cultivare, conform legislației adoptate în anul 2004, a peste 100 de evenimente de transformare, inclusiv a celor două menționate anterior ([NUME_REDACTAT], 2009; GMO Compass, 2009).
În ceea ce privește activitatea de testare OMG, s-au creat și în România premisele rezvoltării unui sistem adecvat, capabil să asigure punerea în aplicare a noilor prevederi legislative europene (trasabilitatea, etichetarea și monitorizarea post-market a produselor alimentare care conțin OMG-uri) menite să asigure o alegere informată și conștientă de-a lungul lanțului de producție și comercializare (Lee et al., 2006; Zafar et al., 2004). Concomitent, prin aceste mijloace se asigură și implementarea prevederii Protocolului asupra Biosecurității de la Cartagena ([NUME_REDACTAT] on Biosafety/CPB), referitoare la punerea la dispoziția statelor semnatare a informațiilor necesare pentru luarea unor decizii informate în ceea ce privește importul OMG-urilor pe teritoriul lor (Žel et al., 2008).
Suprafața cultivată cu porumb MON810, singura plantă modificată genetic autorizată în România, a scăzut dramatic în 2010 față de 2009. Dacă, potrivit datelor Centrului de Informare asupra OMG, suprafețele cultivate cu OMG în 2009 s-au întins pe 3.243,52 hectare, acestea s-au restrans la 822,6 hectare în 2010.
Aceeași organizație arată că aceste suprafețe s-au micșorat semnificativ în tot spațiul comunitar și aduce ca argument cifrele oficiale ale UE, care arata că, în 2010, suprafețele cultivate cu porumb modificat genetic din [NUME_REDACTAT] au scazut cu 13% în comparație cu 2009.
Cifrele furnizate de Centrul de Informare arată că suprafața cultivată cu OMG, în țara noastră, a scăzut cu trei sferturi în 2010. Județele în care, în 2010, a fost cultivat MON810 sunt: Arad, Cluj, Buzău, Brăila și Călărași.
„[NUME_REDACTAT] Europeană, cel mai accentuat declin în cultivarea terenurilor agricole cu OMG s-a observat în România, cu 75% în comparație cu 2009” a declarat pentru „[NUME_REDACTAT]” [NUME_REDACTAT], președinta Centrului de Informare asupra OMG.
O informație care ar putea candida cu succes la “marea veste a zilei” este aceea că fermierii români își vor putea înființa ferme vegetale în România, fiind “sprijiniți” în acest demers printr-un program derulat de o instituție financiară de investiții numită [NUME_REDACTAT] pentru Investiții și Consultanță (RGIC). Această instituție susține că îi va “ajuta” pe fermierii români să “beneficieze de tehnologii americane integrate la prețuri competitive”. Aparent, un motiv de bucurie! Dar dacă ne întrebăm de unde atâta generozitate și cine ar putea să fie “filantropii” procupați de ce va pune românul în farfurie, s-ar putea să avem o supriză.
Printre companiile internaționale care au calitatea de PARTENERI ai [NUME_REDACTAT] pentru Investiții și Consultanță se numără MONSANTO EUROPE SA și COCA COLA HBC, două companii extrem de cunoscute pentru “grija” lor față de alimentația sănătoasă a românilor.
“Programul integrat AgriUStech se derulează deja de doi ani în România, însă primele comezi de echipamente din SUA vor veni în toamna anului 2011. Practic, în acest program au intrat 500 de firme, care vor beneficia de surse de creditare pentru achiziționarea unor pachete integrate de echipamente, cu 30 de procente mai ieftine, necesare optimizării costurilor la nivelul fermelor”, a anunțat în iulie 2011, la un seminar privind sectorul agricol, [NUME_REDACTAT], președintele RGIC. Aceasta a subliniat că în acest program a fost cooptată US Eximbank pentru creditarea programului estimat la circa 600 de milioane de dolari.
Pentru ca fermierii să conștientizeze cât de mult înseamnă implementarea unui asemenea program și cât de mare este acest “privilegiu”, [NUME_REDACTAT] a ținut să sublinieze că România nu stă foarte bine la riscul de țară. “România are printre cele mai mari valori ale riscului de țară din zonă, de șase puncte procentuale, față de Bulgaria cotată cu 3,2, iar Turcia cu 0. Implicarea US Eximbank va permite creditarea programului pentru aducerea celor mai de vârf tehnologii americane, la dobânzile cele mai mici. Este un progarm integrat, gândit cu asistență tehnică, finanțare, desfacere și training pentru tinerii fermieri”, a mai adăugat presedintele RGIC.
În plus, au fost identificate și domeniile deficitare sau, cu alte cuvinte, “capitolele” la care fermierii români vor fi asistați:
– asigurarea de utililaje performante și de sisteme de irigații;
– asigurarea de silozuri, de construcții ușoare pentru agricultură;
– asigurarea de semințe și inputuri pentru cultură vegetală.
Totodată, “vor fi asigurate servicii de planificare a culturilor agricole și de marketing pentru valorificarea recoltelor obținute, trainig pentru fermieri, dar și finanțare. Acest program are în vedere și o colaborare profesională cu diverse companii, instituții de învățământ din SUA, astfel încât fermierii din România să poată beneficia de experiența deținută de agricultura din SUA”.
Concernul american Monsanto – cea mai mare companie biochimica din lume – este cel care a făcut și continuă să facă un lobby puternic pe lângă [NUME_REDACTAT] pentru introducerea pe scară largă a organismelor modificate genetic (OMG) în România, cu sprijinul entuziast al autorităților române, susținut puternic de personaje iresponsabile de la [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] din România (FNPAR).
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], a declarat în aprilie 2011, că România face demersuri la [NUME_REDACTAT] pentru a putea cultiva și exporta soia modificată genetic: "Facem toate demersurile și sperăm să avem anul acesta acordul [NUME_REDACTAT]. Eu sper ca în 2012 să avem deschiderea spre aceasta cultură". Conform acestuia, soia ar reprezenta un pas important pentru întarirea capacității de export. România consuma anual 500.000 tone de soia, iar capacitatea de producție este de 2 milioane de tone. Diferența de 1,5 milioane de tone ar putea fi destinată exportului. "Dar ar fi păcat să exportăm soia brută. Trebuie să exportam preparate, șrot, ulei de soia și extracte din soia. Nu trebuie să exportăm soia brută și s-o exploateze altii", a afirmat Tabara. Acesta a precizat că România ar putea exporta soia în toata lumea, cu excepția SUA și a Braziliei, țări renumite ca mari producătoare în domeniu. "Avem soiurile de soia pregătite la Turda și Fundulea. Mai trebuie doar să transferăm genele și cred ca n-ar fi chiar o problema ca sa le obținem", a adaugat ministrul Agriculturii. Acesta a mai afirmat că țara noastră pierde anual aproape un miliard de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic. Conform legislatiei UE în domeniu, autorizarea cultivării plantelor modificate genetic și autorizarea importurilor de OMG din țări terte se realizează la nivel comunitar, în procedura de vot fiind implicate toate cele 27 state membre ale [NUME_REDACTAT].
La finele anului 2011, directorul pentru [NUME_REDACTAT] și de Est al companiei [NUME_REDACTAT] SA, [NUME_REDACTAT], declara că România este una dintre țările prioritare pentru compania pe care o reprezintă, deoarece aceasta deține aici o investiție de peste 100 milioane euro (Stația de procesare a semințelor de la Sinești) și dorește să continue investițiile în România prin programe de ameliorare a unor hibrizi convenționali de porumb și rapiță.
Romania are o istorie relativ lungă în cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).
Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse în România în anul 1998. Este vorba de 14 varietăți de soia modificata genetic.
Cifre oficiale arată că:
– în anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,
– în anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG,
– în 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.
[NUME_REDACTAT] a devenit stat membru al UE în anul 2007, soia MG a fost oficial interzisă pentru cultivare pe teritoriul României, conform reglementarilor europene (soia MG nu era autorizată pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerată nefezabilă din punct de vedere economic).
În luna aprilie 2007, a fost aprobat tacit pentru cultivare în România un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce aparține companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat în UE, pe care România l-a autorizat automat. [NUME_REDACTAT] nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului. Implicațiile pe care le poate avea introducerea acestuia în mediu nu au fost adresate de catre autorități nici în agenda internă, nici în cadrul procesului de aderare. România este o țară în care culturile de porumb au devenit o tradiție, deținând un patrimoniu genetic valoros de varietăți tradiționale de porumb. Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb NE modificat genetic sunt expuse contaminării. Cum anume vom proteja varietățile de porumb tradiționale și cele convenționale împotriva contaminării cu porumb modificat genetic? Este o întrebare la care autoritățile nu au încercat să caute un răspuns.
În privința porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arată că suprafețele pe care a fost cultivat au intregistrat:
– în 2007 – 332,5 ha.
– în 2008 – 6130,44 ha.
– în 2009 – 3243,52 ha.
– în 2010 – 822,6 ha și
– în 2011 – 588,18 ha.
Figura 20 . Situația cultivării de porumb MON810 în [NUME_REDACTAT] 21. Situația cultivării de porumb MON810 în România,
pentru fiecare an, vizualizarea zonelor
Legislația românească prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie înca din iunie 2006 (Legea 106/2002 – prevederile legate de OMG fiind completate de HG 173/2006). Această lege în vigoare, nu este implementată.
Nici în prezent nu există nici măcar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piața din România, care să fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca având ingrediente modificate genetic. Astfel, consumatorii din România sunt privați de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse nemodificate genetic, neputând identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a etichetei.
În anul 2007, [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] și OMG din cadrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și pentru [NUME_REDACTAT], a fost acceptat pe lista [NUME_REDACTAT] de Referință pentru domeniu OMG. România are așadar și mijloacele tehnice și logistice pentru a testa produsele de pe piață în vederea depistării OMG neetichetate. Nici un produs de pe piața românească nu este etichetat ca și OMG și nu a fost făcut public rezultatul nici unei analize de laborator realizate de autorități pe produsele de pe piață.
[NUME_REDACTAT] nu au fost realizate sau publicate studii independente care să analizeze impactul culturilor modificate genetic asupra mediului și sănătații umane și nu există nici un plan de realizare a unor astfel de studii în viitor.
Cei mai mari jucători mondiali în domeniul agriculturii transgenice consideră că România are un potențial foarte mare de a-și dezvolta producția utilizând biotehnologia. [NUME_REDACTAT], vicepreședinte executiv și manager relații guvernamentale, industriale și publice la nivel global al companiei Monsanto, s-a întâlnit în martie 2012 cu fermierii români la [NUME_REDACTAT], una dintre cele mai inovative platforme agricole, situată în Cărpiniș, județul Timiș. El a declarat că „suntem în fața unei mari provocări, în contextul în care populația globului urmează să crească de la 7 miliarde, cât era la sfârșitul anului trecut, la 9 miliarde, cât se estimează că va fi în 2050. În anii trecuți, nimeni nu credea că cererea va crește atât de mult încât să nu mai satisfacă oferta. Dar din 2008 s-a văzut că stocurile scad foarte rapid și există o mare volatilitate a piețelor. Ne aflăm în fața unei provocări și trebuie să muncim din greu pentru a face față cererii în continuă creștere. Vedem în România o țară care ar putea juca un rol important și de aceea continuăm să investim aici. Aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru fermierii români și pentru economia românească în general. Pentru că, dacă fermierii o duc bine, și restul populației o duce mai bine. Dar pentru aceasta fermierilor trebuie să li se dea posibilitatea de alegere a sistemului agricol pe care vor să-l abordeze. Atunci ei vor găsi cele mai bune soluții pentru a-și crește producția. Credem că e posibil ca această producție să meargă spre 18-20 milioane de tone punând la îndemâna producătorilor material biologic de calitate, indiferent dacă este convențional sau transgenic, dar și know-how care să-i ajute la creșterea producției medii”, a mai spus [NUME_REDACTAT].
Actualmente sunt aproximativ 30 de țări care utilizează produse biotehnologice. Mai multe țări din Asia și Africa au început să utilizeze aceste produse în urmă cu câțiva ani și nu numai producția agricolă, ci și economia lor a luat o direcție pozitivă. Europa este încă o excepție de la trendul mondial. [NUME_REDACTAT] consideră că această situație se datorează faptului că există o neomogenitate de interese între țările europene dezvoltate din Vest și cele nou-venite din Est. Pe de altă parte, la nivel european, agricultura nu este ajutată, mai ales în contextul în care Europa importă foarte multe produse agricole, care nu sunt prioritizate la fel de mult precum cele industriale. El a mai dat exemplul Braziliei, care nu a ales de la început biotehnologia, ci a așteptat circa 5 ani. Însă după ce țara a adoptat reglementări în acest sens, economia a cunoscut o creștere exponențială.
3.4. Zone fără organisme modificate genetic
Conceptul de "Zone fără [NUME_REDACTAT] Genetic" se referă la o declarație publică care arată poziția diverșilor actori din societate cu privire la utilizarea de [NUME_REDACTAT] Genetic fie pentru cultivare sau pentru consum.
Prin declararea unei Zone fară OMG-uri nu pot fi interzise de facto organismele modificate genetic. Deși autoritățile locale beneficiază de autonomie locală, acestea nu pot interzice legal cultivarea sau consumul de organisme modificate genetic datorită faptului ca legislația europeană nu permite implementarea legală a acestor decizii.
Această declarație este un mod democratic de a face presiuni asupra autorităților la nivel central, pentru interzicerea utilizării organismelor modificate genetic în agricultură și în lanțul alimentar (plasarea pe piață a produselor MG pentru consum uman și animal).
De asemenea, conceptul de zone fară organisme modificate genetic promovează o agricultură durabilă, respectând principiul precauției reglementat prin Protocolul de Biosecuritate de la Cartagena , sanatatea mediului și a consumatorilor.
Grupurile de [NUME_REDACTAT] (GAL) reprezintă un parteneriat local constituit din parteneri provenind din diferite sectoare socio – economice locale. Ele trebuie să demonstreze abilități pentru a defini o strategie de dezvoltare locală și să o propună, precum și să o implementeze.
Grupurile de [NUME_REDACTAT] joacă un rol foarte important în stabilirea de noi Zone fară OMG tocmai datorită diversitații membrilor care fac parte din Grup: primari, organizații non guvernamentale, sectorul privat.
Includerea în strategia de dezvoltare durabilă, declararea unei microregiuni drept zonă fară organisme modificate genetic aduce beneficii directe și indirecte zonei aflate în administrarea Grupului de [NUME_REDACTAT], totodată fiind soluția pentru o agricultură durabilă pentru generația noastră și generațiile viitoare.
Declarația unei Zone fără OMG de către GAL reprezintă o poziție oficială exprimată prin care Grupul de [NUME_REDACTAT] declară că nu dorește să se cultive organisme modificate genetic pe raza de administrare sau acțiune al Grupului.
Este momentul ca Grupurile de [NUME_REDACTAT] să ia atitudine față de această problemă și să își exprime public ingrijorarea față de riscurile OMG, semnând declarația de Zonă fară organisme modificate genetic. Această declarație este esențială pentru planificarea strategiei de dezvoltare durabilă a agriculturii dintr-o Microregiune.
Centrul de Informare asupra [NUME_REDACTAT] Genetic – InfOMG sprijină comunitățile locale și regionale de a se declara Zone fara organisme modificate genetic prin materiale informative despre riscurile OMG, participarea la dezbateri, seminarii, conferințe cu cetățenii și factorii de decizie, creșterea vizibilității în mass media a acestor demersuri.
Zone fără OMG-uri în [NUME_REDACTAT] în prezent, în Europa există peste 260 de regiuni, 4500 de municipalități și alte entități locale precum și zeci de mii de fermieri și producători de alimente care s-au declarat "Zone fară [NUME_REDACTAT] Genetic", luându-și astfel responsabilitatea de a nu permite utilizarea de organisme modificate genetic în agricultură și în lanțul alimentar din teritoriile în care se află.
Din anul 2005, mișcarea "Zone fără [NUME_REDACTAT] Genetic" din Europa, organizeazaă în fiecare an o conferință în cadrul careia se intrunesc toți actorii care sunt activi în acest domeniu. Pană în prezent au existat 7 astfel de conferințe. Membrii InfOMG au participat la toate acestea.
[NUME_REDACTAT] Zone fară OMG în 2011, 300 de reprezentanți din 37 de țări, care reprezintă grupuri formale și informale din Regiunile declarate “Fără OMG” au fost prezenți la cea de-a 7-a ediție a [NUME_REDACTAT] a Regiunilor fără OMG. Oameni de știință, fermieri, afaceriști, procesatori, retaileri, consumatori și oficiali s-au întalnit la Bruxelles.
Participanții au dezbătut și supus criticilor noile politici în domeniul organismelor modificate genetic (OMG) din [NUME_REDACTAT], care au fost prezentate de comisarul european [NUME_REDACTAT]. Participanții au primit cu bucurie anunțul ministrului mediului din [NUME_REDACTAT], conform căruia autoritățile capitalei Europei a declarat Bruxelles drept Zona fara OMG. Ministrul agriculturii din Valonia, vicepresedinte al Comisiei de Agricultură din [NUME_REDACTAT], José Bové, impreună cu [NUME_REDACTAT], reprezentanți ai unor mari sindicate agricole, Greenpeace, Friends of the Earth, Euro-Coop și IFOAM și-au exprimat solidaritatea cu mișcarea Fără OMG. Secretarul general al Carrefour și reprezentanți ai companiei germane EDEKA și alte lanțuri de supermarketuri și-au confirmat devotamentul față de hrana Fără OMG, dând asigurari că vor construi lanțuri alimentare solide fără conținut de OMG în produsele de larg consum cum sunt carnea, lactatele, ouăle și furajele. Mesajul lor a fost întâmpinat pozitiv în mod special de secretarul general al ABRANGE – [NUME_REDACTAT] de Soia NE-[NUME_REDACTAT] din Brazilia.
Pe parcursul celor 3 zile de conferință, participanții au schimbat numeroase informații despre situația din fiecare țară și au stabilit puncte strategice comune pentru viitorul unei Europe fara OMG. 30 de workshop-uri au acoperit o diversitate mare de probleme iar în final s-a stabilit de comun acord necesitatea interzicerii cultivării de OMG precum și solicitarea unor proceduri mai stricte de evaluare a riscurilor OMG la nivel European.
[NUME_REDACTAT] nr. 2 se află lista tuturor țărilor din Europa, statistică din 2010. Pentru fiecare țară sunt specificate regiunile declarate care nu cultivă plante modificate genetic precum și alte informații legate de compararea datelor cu cele din statistica din 2009. Statistica pentru anul 2011 nu este încă oferită spre informare.
Figura 22. Situația țărilor din Europa referitor la interzicerea sau nu a cultivării OMG-urilor, pentru a se poate face o comparare cu cele Fără OMG-uri.
Figura 23. Harta detaliată a Zonelor fară OMG din [NUME_REDACTAT] din 2010 și 2009.
Zone fara OMG in [NUME_REDACTAT] Zone fără [NUME_REDACTAT] Genetic a început în România în anul 2006. Aceasta este un concept dezvoltat la nivel mondial de numeroase organizații neguvernamentale, autorități locale și instituții.
Figura 24 . Harta zonelor fără OMG-uri din [NUME_REDACTAT] România există până în prezent 57 de autorități locale și 24 de restaurante care s-au declarat public [NUME_REDACTAT] OMG. Acestea au semnat o declarație de voință prin care doresc interzicerea organismelor modificate genetic la nivel local și național, cerând în plus politicienilor la nivel judetean, regional și național să se asigure că interesele acelor fermieri din România, care doresc să producă culturi nemodifcate genetic, vor fi protejate legal. De asemenea, autoritățile semnatare se obligă să folosească mijloace democratice cum ar fi discutii și alte activități educaționale prin care să convingă fermierii să nu cultive plante modificate genetic pe pamântul lor.
Zone fără organisme modificate genetic în județul [NUME_REDACTAT] comunicatul de presă și în articolul din [NUME_REDACTAT] din Sibiu au fost lansate oficial Zonele fără organisme modificate genetic din județul Sibiu – [NUME_REDACTAT].
Figura 25. [NUME_REDACTAT]
În județul Sibiu următoarele localități sunt zone fără OMG-uri: Cornățel (comună), Roșia (comună), Vurpar (comună), Agnita (oraș), Nocrich (comună), Mihaileni (comună), Altina (comună), Chirpar (comună), Bruiu (comună), Merghindeal (comună), Birghis (comună), Iacobeni (comună), Bradeni (comună), [NUME_REDACTAT] (comună), Șelimbăr (comună).
Zone fără organisme modificate genetic în județul [NUME_REDACTAT]
În comunicatul de presa au fost lansate oficial Zonele fara [NUME_REDACTAT] Genetic din judetul [NUME_REDACTAT] adică [NUME_REDACTAT] Mare.
Figura 26 . [NUME_REDACTAT]
În județul [NUME_REDACTAT] următoarele localități sunt zone fără OMG-uri: Chiochiș (comună), Chiuzoi (comună), Coșbuc (comună), Dumitra (comună), Feldru (comună), [NUME_REDACTAT] (comună), [NUME_REDACTAT] (comună), Leșu (comună), [NUME_REDACTAT] (comună), Maieru (comună), [NUME_REDACTAT] (comună), Năsăud (oraș), Nimigea (comună), Nuseni (comună), Parva (comună), [NUME_REDACTAT] (comună), Rebra (comună), Rebrișoara (comună), Rodna (comună), Romuli (comună), [NUME_REDACTAT] (comună), Salva (comună), [NUME_REDACTAT] (oraș), Sant (comună), Telciu (comună), Zagra (comună).
Zone fără [NUME_REDACTAT] Genetic în județul [NUME_REDACTAT] comunicatul de presa a fost lansat oficial Zonele fără organisme modificate genetic din judetul Cluj – [NUME_REDACTAT].
Figura 27 . [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] Cluj următoarele localități sunt zone fără OMG-uri: Belis (comună), Calatele (comună), Ciucea (comună), Huedin (oraș), [NUME_REDACTAT] (comună), [NUME_REDACTAT] (comună), Mănăstireni (comună), Mărgău (comună), Marișel (comună), Negreni (comună), Poieni (comună), Rasca (comună), Săcuieu (comună), Sâncraiu (comună).
[NUME_REDACTAT] Fara OMG:
– [NUME_REDACTAT] : [NUME_REDACTAT] (comună)
– [NUME_REDACTAT] : Ionești (comună)
Restaurante declarate Fără OMG.
Această initiațivă aparține asociației [NUME_REDACTAT]. Până în prezent există 24 de restaurante care și-au exprimat public dorința de a nu utiliza OMG în propriile bucătării. Toate aceste restaurante se află în diferite locații din București. Lista completă a restaurantelor se găsește la adresa www.agentgreen.ro/new/index.php?id=189.
3.5. Cele mai bizare organisme modificate genetic
Modificarea genetică a plantelor și a animalelor a cauzat o mulțime de dezbateri, în ultimii ani. Ca tehnologie devine mult mai accesibilă pentru oamenii de știință. În ciuda pericolelor potențiale ale unor modificări, știința a continuat pentru a testa și produce unele organisme noi.
O listă exhaustivă de organisme modificate genetic, care au fost recunoscute și prezentate, poate fi:
GloFish a fost primul animal modificat genetic pentru a deveni disponibile ca un animal de companie. Este un „Zebrafish” natural, care a avut informații genetice de la “bioluminiscente meduze” adăugate la ADN-ul său. Acestă a fost produs pentru a oferi un sistem de avertizare pentru poluare, dar cu adăugarea de culori suplimentare pentru viabilitatea sa pe piața animalelor de companie. Acesta a fost introdus pe piata din SUA, în decembrie 2003 de către [NUME_REDACTAT] din Austin, Texas.
Graifer este un fruct relativ nou, care este o încrucișare genetică între un măr și un strugure. Fructele combină dimensiunea de mere, cu textura de struguri și aroma de fructe mamă ambele. Graifer a fost inițial conceput pentru a oferi o mult mai mare doza de vitamina C pe fruct, pentru ajorarea lumii a treia. Majoritatea fondurilor pentru fructe au venit din partea UNICEF.
Mouse-ul Vacanti a fost un șoarece de laborator care a avut o ureche umană crescut pe spate. "Urechea", a fost de fapt o structură în formă de ureche-cartilaj crescută din celule cartilaginoase de vacă. Earmouse, așa cum a devenit cunoscut mai apoi, a fost creat de Dr. [NUME_REDACTAT], de la Universitatea din Massachusetts în 1995. Creat pentru a demonstra o metodă de fabricare a structurilor de cartilaj pentru transplant la pacienți umani, dintr-o țesătură de poliester resorbabil a fost infiltrat cu celule cartilaginoase bovine și implantat sub pielea unui șoarece fără păr. Șoarecul în sine a fost o tulpină, de obicei folosită, de șoarec imunocompromis, ca să se prevenină respingerea transplantului.
Oxitec, un biolog biolog, a creat țânțar modificat genetic, care este programat pentru a muri subit, devreme. [NUME_REDACTAT] este recunoscută a fi o variație a unui proces dovedit numit "tehnica insectelor sterile" Aceasta implică iradierea insectelor de sex masculin, cauzând mutații care le fac sterile. Când au fost eliberați în salbaticie, ei s-au împerecheat cu femele care au transmis efectul, astfel, ele nu reușesc să se reproducă. Oamenii de știință de la această companie de tehnologie britanică biologică au declarat ca au dovezi că țânțarii lor modificați genetic pot fi folosiți pentru un control sigur la răspândirea de febră dengue.
Nu este atât de interesantă dar Dolly a fost primul animal clonat vreodată, ceea ce înseamnă că ea a fost produsă dintr-o celulă microscopică singură de la un părinte singur. Tehnici de clonare ar putea fi utilizate pe scară largă în prezent în toată lumea dar Dolly rămâne fenomenală deoarece este primul mamifer care a fost clonat dintr-o celulă adultă somatică, prin procesul de transfer nuclear.
Animalele de disecție pentru știință au stârnit controverse în întreaga lume, chiar și a determinat unele companii să creeze simulări pe computer. Ar fi o cruzime fără alternative. Pentru elevii de liceu de pretutindeni, acest amfibian poate fi o înlocuire a broaștelor obișnuite. Aceasta pentru că vezi prin broască fără a fi nevoie de disecție, pentru a vedea organelor sale, vasele de sânge, și ouăle. Puteți vedea prin piele cum cresc organe, cum cancerul începe să se dezvolte. Este o minune a ingineriei genetice și cu siguranță un cadou rece mutant pentru elevi.
Dezvoltate de firma [NUME_REDACTAT] Biodetection, aceste plante modificate genetic pot fi la îndemână atunci când vine vorba de a salva lumea. Ori de câte ori pământul este contaminat cu dioxid de azot (care ajunge în sol de la minele terestre ingropate), planta își schimbă culoarea în roșu.
Aceasta nu este o soluție amestec făcută din mai multe substanțe. Un cercetător de la [NUME_REDACTAT] a găsit bug-uri modificate genetic care mănâncă deșeurile agricole și excretă motorină.
Un porc modificat genetic aprobat pentru producție limitată, care produce fosfor cu 65 la sută mai puțin, în deșeurile de origine animală, astfel, foarte prietenos cu mediul.
Oamenii de știință au introdus cu succes gene umane în 300 de vaci de lapte, pentru a produce lapte cu aceleași proprietăți ca și laptele matern. Laptele uman conține cantități mari de nutrienți cheie care pot ajuta pentru a stimula sistemul imunitar al copiilor și de a reduce riscul de infecții. Oamenii de știință cred că laptele de la cirezile de vaci modificate genetic ar putea oferi o alternativă la laptele matern și formule de lapte pentru copii, care este adesea criticat ca fiind un substitut inferior.
CONCLUZII
Agricultura se va confrunta cu încercări serioase în anii care vin: de la o populație mondială în creștere, care va exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra ofertei mondiale de alimente, până la schimbările climatice și efectul acestora asupra disponibilului de apă și suprafețelor arabile și îngrijorările legate de mediu și biodiversitate.
Europa poate ajuta lumea pentru a face față acestor încercări, utilizând mai puțină apă, mărind productivitatea solului pentru a combate nesiguranța alimentară de la nivel mondial, exploatând mai multe terenuri în alte țări pentru nevoile alimentare și ocupându-se de rezolvarea efectelor schimbărilor climatice. Acest lucru este posibil numai dacă organismele de reglementare le asigură agricultorilor instrumentele de care au nevoie pentru a fi competitivi și a rezista într-o lume în schimbare. Tehnologiile din domeniul ameliorării plantelor de cultură și ingineriei genetice au un istoric îndelungat pe direcția îmbunătățirii agriculturii și joacă un rol important în abordarea problemelor actuale și viitoare. Culturile transgenice nu constituie singurul răspuns, însă avantajele față de mediu și producțiile pe care le oferă acestea le fac să fie o opțiune valabilă pentru agricultori, care ar trebui să aibă libertatea de a le alege.
De 17 ani, plantele transgenice sunt din ce în ce mai mult cultivate și consumate în toată lumea. Îngrijorările legate de posibilele efecte negative ale acestora asupra sănătății și mediului sunt controversate. Pretutindeni în lume, un număr total de 15,4 milioane de agricultori cultivă plante transgenice, pe o suprafață totală de 148 milioane de hectare. Cu toate acestea, Europa nu adoptă rapid această tehnologie. Deși există preocupări despre organismele transgenice și biotehnologie în rândul consumatorilor, aceștia declară că au un nivel scăzut de cunoștințe despre alimentele transgenice. Atunci când consumatorul nu are nici o experiență directă sau o probă prin care să-și poată dovedi îngrijorarea, el adoptă o atitudine mult mai precaută. Într-o anchetă recentă, 34% din europeni sesisează un deficit clar de informații referitoare la organismele transgenice; drept urmare, mulți nu au încă o părere definitivă despre acest subiect.
Proiectul de cercetare european, intitulat CONSUMER CHOICE a analizat comportamentul de cumpărare actual al consumatorilor atunci când acestora li se oferă ocazia de a alege între alimente transgenice și netransgenice. Proiectul a constatat că răspunsurile date de consumatori pe baza chestionarelor despre alimentele transgenice nu oferă un indiciu sigur în privința comportamentului acestora în momentul în care își fac cumpărăturile în magazinele de alimente. Mai mult, studiul a ajuns la concluzia că europenii chiar cumpără alimente transgenice atunci când acestea sunt prezente pe raftul magazinelor și etichetate în acest sens.
Totuși, chiar și în prezent, un procent mare de oameni recunosc faptul că organismele transgenice prezintă avantaje. Conform rezultatelor unui alt studiu Eurobarometer, 77% din europeni au afirmat că sunt de acord ca UE să-și încurajeze fermierii să profite de biotehnologia agricolă.
[NUME_REDACTAT] Internațională a [NUME_REDACTAT] și Tehnologiilor pentru Dezvoltare (IAASTD) arată că cea mai bună cale de a combate foametea la nivel global nu este creșterea cantității culturilor transgenice, ci o reîntoarcere la metodele agricole diversificate din punct de vedere biologic. Evaluarea de 4 ani, sponsorizată de către [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] a Sănătății, și efectuată în numele a 58 de țări, a angajat 400 de experți din comunitățile industriei, guvernelor, academice și al intereselor publice pentru a schița cele mai promițătoare căi pentru a crește securitatea alimentară a țărilor sărace. ([NUME_REDACTAT], 2011).
Raportul multidisciplinar a cerut o schimbare fundamentală în gândirea și aplicarea cunoștințelor științifice și tehnologice agricole (AKST – [NUME_REDACTAT], Science and Tehnology) redirecționându-l către cei care au beneficiat cel mai puțin din ele. Conform IAASTD, „AKST poate fi folosit pentru a reduce foametea și sărăcia, pentru a îmbunătăți nivelul de trai din zonele rurale și pentru a facilita dezvoltarea sustenabilă și echitabilă din punct de vedere al mediului.” Culturile transgenice, pe de altă parte, arată un potențial redus în atenuarea sărăciei și foametei cu producțiile lor „variabile”. Industria biotehnologică s-a retras din studiu înainte de finalizare, deranjată de clasificarea deficitară a tehnologiilor biotehnologice. Un articol din jurnalul științific „Nature” i-a acuzat astfel: „abandonarea celor înfometați” (Nature 2010).
Abordările favorizate de către IAASTD au inclus tehnicile agroecologice, subliniind cum agricultura oferă mai mult decât hrană, fibre, materii prime și biomasă: de exemplu furnizând servicii și funcții ale ecosistemului și afectând peisajul și culturile. Este de asemenea recunoscut rolul crucial al fermierilor locali, în special a femeilor, și al altor producători alimentari de scară mică în dezvoltarea sistemelor științifice și tehnologiilor corespunzătoare. Au recunoscut că inovațiile tehnologice anterioare și comerțul au eșuat în a aduce beneficii oamenilor săraci, au afectat mediul, și au cerut reducerea subvențiilor agricole în țările bine dezvoltate și o reformă a regulilor injuste a comerțului.
Tehnicile agroecologice includ managementul inovativ al solului, apei, resurselor biologice, diversității genetice, vectorilor dăunători, și conservarea resurselor naturale printr-o manieră culturală adecvată. Adoptarea acestor tehnici, combinată cu promovarea agriculturii mici și mijlocii, ar putea oferi un instrument puternic de creare a unei agriculturi durabile, oportunități mai mari de ocupare a forței de muncă, nivel de trai rural mai ridicat și nu în ultimul rând producții mai mari, astfel reducând foametea și sărăcia.
Culturile transgenice nu sunt soluția pentru foametea globală. Marea majoritate nu sunt cultivate sau destinate săracilor lumii, dar sunt folosite pentru a hrăni animalele, pentru a genera biocobustibili, sau pentru a produce alimente puternic procesate, în țări bogate. Creșterile dramatice ale prețurilor alimentare începând cu 2008 au lovit puternic săracii lumii, conducând la revolte alimentare și proteste în multe țări aflate în curs de dezvoltare. În timp ce criza alimentară globală a împins mai mult de 100 de milioane de oameni spre foamete și sărăcie, cea mai mare companie agrobiotehnologică din lume, Monsanto, a profitat de situație.(www.foei.org)
Ținând cont de părerile specialișrilor în economie, biotehnologie, mediu și agricultură, referitor la organismele modificate genetic, pot fi subliniate următoarele aspecte:
agricultura organică poate crește productivitatea agricolă și veniturile prin costuri mici, tehnologii adecvate și accesibile pe plan local, fără a dăuna mediului;
toate studiile de caz care s-au axat pe producerea alimentelor au arătat o creștere a productivității pe hectar, provocând mitul conform căruia agricultura organică nu poate să crească productivitatea agricolă;
metodele și tehnologiile organice și convențional-organice sunt mai potrivite pentru cei săraci, fermieri mici africani marginalizați, deoarece necesită inputuri externe minime și folosesc materiale naturale locale pentru a cultiva produse de calitate înaltă;
creșterea recentă a prețurilor și efectul prețurilor de combustibil ridicate au evidențiat importanța reducerii dependenței agriculturii de energie și inputuri externe. Tranziția sporită spre forme sustenabile de agricultură, și agricultură organică în special, furnizează o strategie de răspuns efectivă la prețurile crescute de alimente.
sistemele de monoculturi destinate piețelor de export fie ele convenționale sau organice, expun fermierii la fluctuațiile prețurilor de export și eșecului culturii;
sistemele agricole organice reduc semnificativ insecuritatea alimentară și sărăcia și ameliorează nivelul de trai rural din Africa. Există un potențial de a face mai mult, prin îngăduirea anumitor reguli și prin suportul instituțional.
este nevoie de o informare mai amplă asupra tehnologiilor agroecologice, însă, în acest caz se cere un schimb de interes în cercetare și la bugetele pe cercetare, și o creare de legături mai strânse între cercetători, fermieri și instruirea agricolă.
Bibliografie:
http://www.green-report.ro/revista-presei/romania-libera-transilvania-romanii-spun-quotnuquot-plantelor-artificiale
http://www.copilul.ro/stiri-copii/sanatate/Nimeni_nu_controleaza_alimentele_modificate_genetic_din_Romania-a2473.html
http://www.armonianaturii.ro/Criza-economica-si-organismele-modificate-genetic-%28OMG%29.html*articleID_986-articol
http://www.recolta.eu
http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-marcate-cu-bulina-galbena/
http://www.green-report.ro/revista-presei/adevarul-pesticidele-din-fructe-si-legume-afecteaza-creierul
http://www.info-sanatate.ro/index.php?l=ro&mode=articol&t=34&i=747
http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-influenteaza-fertilitatea/
http://logos.md
http://www.colostate.edu/TransgenicCrops
http://www.econews.ro/articole/actualitate/alimentatie/view/omg-urile-din-farfuriile-noastre
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=RO&type=IM-PRESS&reference=20090320STO52242
http://www.juridice.ro
[NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], http://www.madr.ro/pages/page.php?self=06&sub=0604&tz=060405
http://www.agrobiotechrom.ro/mcomp.html
http://www.econews.ro/articole/actualitate/alimentatie/view/noutati-in-modificarea-genetica-a-organismelor
http://www.ansvsa.ro/
ANEXE
Anexa 1 – [NUME_REDACTAT] 2. Lista zonelor fără organisme modificate genetic din [NUME_REDACTAT]
Prefecture of Shkoder, Kukes, Diber, Lezhe, Tirane, Elbasan, Vlore,Korce, Berat, Gjirokaster, Lushnje, Durres are declared GMO-free.
[NUME_REDACTAT] 9 [NUME_REDACTAT] (regions) have declared their intention to remain GMO-free: Burgenland*, Käernten* (Carinthia), Niederösterreich* ([NUME_REDACTAT]), Oberösterreich* ([NUME_REDACTAT]), Salzburg*, Steiermark*, Tirol*, Vorarlberg *, Wien* (Vienna).
Over 100 municipalities have signed a GMO-free resolution.
[NUME_REDACTAT] region: Wallonie*, is declared as GMO-free
39 communities in Flandern (the Flamish speaking part of Belgium) and 85 communities in Wallonie (the French speaking part of Belgium) have declared themselves GMO-free.
Flandern:
Affligem, Alken, Bonheiden, Brasschaat, Diksmuide, Erpe-Mere, Geraardsbergen, Grobbendonk, Harelbeke, Hasselt, [NUME_REDACTAT] Stad, Herselt, Herzele, Hoeilaart, Houthulst, Kapelle-op-den-Bos, Knokke-Heist, Kortenberg, Lanaken, Lint, Londerzeel, Lo-Reninge, Meerhout, Oud-Heverlee, Overijse, Ravels, Riemst, Roosdaal, Sint-Katelijne-Waver, Spiere-Helkijn, Temse, Tessenderlo, Tielt-Winge, Tremelo, Vorselaar, Wichelen, Zoersel, Zottegem, Zwijnrecht,
Wallonie:
Anderlecht, Anhée, Bassenge, Beauraing, Binche, Blegny, Bouillon, Braine-Le-Comte, Braives, Bruxelles-Forest, Cerfontaine, Châtelet, Chimay, Ciney, Colfontaine, Comblain au Pont, Courcelles, [NUME_REDACTAT] Etienne, Couvin, Dinant, Doische, Durbuy, Esneux, Fauvillers, Fernelmont, Fléron, Floreffe, Florennes, Gedinne, Genappe, Gesves, Habay-La-Neuve, Hamois, Havelange, Helecine, Honnelles, Houyet, Lierneux, Limbourg, Lincent, Manhay, Meix-Devant-Virton, Momignies, Mont de L'Enclus, Morlanwelz, Namur, Neufchâteau, Oreye, Ottignies – Louvain-la-Neuve, Oupeye, Perulwez, Plombières, Ramillies, Rebecq, Remicourt, Rendeux, Rochefort, Rouvroy, Rumes, Sambreville, Somme-Leuze, Spa, Stavelot, Saint Léger, Stoumont, Tellin, Tenneville, Tintigny, Tournai, Uccle, Verviers, Vielsalm, Villers-Le-Bouillet, Visé, Waimes, Walcourt, Wanze, Wasseiges, Wellin, Welkenraedt, [NUME_REDACTAT]
Five municipalities are declared as GMO-free by the local authorities: Banite, Ivaylovgrad, Kardzhali, Satovcha and Zlataritsa.
Croatia
14 out of 20 counties have declared themselves GMO free: Bjelovar-Bilogora, Brod-Posavina, Dubrovnik-Neretva, Istria, Karlovac, Koprivnica-Krizevci, Krapina-Zagorje, Požega-Slavonia, [NUME_REDACTAT], Sisak-Moslavina*, Varaždin*, Virovitica-Podravina, Zadar and [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] municipalities had declared themselves GMO-free in 2005: [NUME_REDACTAT], Egkomi, Larnaca, Latsia, Strovolos, Yermasogeia and Nicosia.
[NUME_REDACTAT] Uusimaa, Kymenlaakso and Kainuu provinces of the Farmer's Union are declared GMO-free.The archipelago of [NUME_REDACTAT] (Åland) is declared GMO-free.
There are about 73 GMO free farms registered.
14 municipalities have restrictions in using GM food in municipalities´ cafeterias and in growing GM varieties on municipality's fields: Espoo, Tampere, Vaasa, Juupajoki, Loppi, Kivijärvi, Saarijärvi, Keuruu, Järvenpää, Kerava, Mäntsälä, Nurmijärvi, Pornainen and Tuusula.
France:
21 Regions:
Aquitaine*, Auvergne, Basse-Normandie*, Bourgogne*, Bretagne*, Centre*, Corse*, Franche-Comté*, [NUME_REDACTAT]*, Ile de France*, Languedoc-Roussillon*, Lorraine*, Limousin*, Midi-Pyrennées*, Nord-pas-de-Calais*, Pays-de-la-Loire*, Picardie, Poitou-Charentes*, [NUME_REDACTAT]-Cote D'Azur, Rhône-Alpes*.
9 Départements: Gers, Hauts-de-Seine, [NUME_REDACTAT], Dordogne, Creuse, Pyrénées Orientale, Vaucluse, Vendée and Tarn.
[NUME_REDACTAT] Park: Parc naturel régional du Queyras and one community of cities: Communauté de Communes du Val d’Ay.
More than 116 majors have issued declarations of GMO-free status of their municipality this year (such declarations have to be issued every year).
[NUME_REDACTAT] Germany more 188 GMO-free areas and initiatives have been set up by an alliance of 29 405 organic and conventional farmers. 185 municipalities do not allow the cultivation of GMOs on their land.
In the end of July 2010, 198 gmo-free-regions, 235 gmo-free-municipalities and 1.158 gmo-free-farms, i.e. 1.074.409 ha (2.655.114 acres), were declared in Germany.
Greece:
All 54 Greek prefectures have voted to declare their area GMO-free, making Greece the first country (of now three) to be entirely covered by GMO-free areas.
Evros, Rodopi, Xanthi*, Kavala*, Drama*, Serres, Kilkis, Thessaloniki, Xalkididi, Pella, Imathia, Pieria, Florina, Kozani, Larissa, Magnissia, Kastoria, Grevena, Ioannina, Trikala, Karditsa, Corfu, Thesprotia, Preveza, Arta, Evrytania, Ethiotida, Evia, Lefkada, Aitolokarnania, Fokida, Viotia, Attica, Cefalonia, Zakynthios, Achaia, Corinthos, Elias, Arkadia, Argolida, Messinia, Lakonia, Lesvos, Chios, Samos, Kiklades, Dodekanissa, Chania, Rethimno, Iraklio, Lasithi.
[NUME_REDACTAT] September 2006 Hungary has banned the cultivation of Monsanto’s maize MON 810.
Since 2005, there are two GMO-free regions: [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT].
3 Megye are also GMO-Free: Fejér, Szabolcs-Szatmár-Bereg and Hajdú Bihar
76 municipalities have committed themselves to:
1. Declare the municipality a GMO-free zone
2. Follow a GMO-free policy in the services provided by the municipality
3. Enhance and support GMO-free agriculture with all the possible ways
4. Follow the new proposals for the authorization of new GMOs, and when consider it necessary will inform the GenTech Committee that the municipaility would want to be excluded from the scope of the authorization;
5. Control the cultivation of GM plants in the locally protected areas.
(the number after the municipality indicates which statement they committed to)
Tápiógyöngye (5331 ha): 1-3, Perenye: 1-5, Bakonygyirót 1-2, Újudvar: (17ha) 1-5, Nemessándorháza (1115 ha): 2-5, Olasz (600 ha): 1-5, Balatonmáriafürdõ (270 ha): 1-5, Balatonszemes: 1-4, Bicske (83 000 ha 1-5, Nick (1140 ha): 1-5, Nagytilaj: 1-5, Gönyû: 1-5, Bosta: 1-5, Szenta (6446 ha) 1-5, Magyarszentmiklós: 1-5, Somogytúr 1-5, Zalaszentgyörgy (980 ha): 1-5, Mihályi (16,29 km2): 1-5, Magyarlukafa (1373 ha): 1-5, Vének: 3, Kelebia (protected area): 1, 4-5, Várpalota: 1,3,5, Balatonboglár: 1-5, Mezõhék (8982 ha): 1-5, Hódmezõvásárhely (48 141 ha): 1-5, Bakonyszentlászló: 1-5, Fenyõfõ: 1-2, Sormás: 2-3, Marcali: 2-3, 5, Petõháza: 1-2, Karcag, Kunmadaras, Esztergom, Hortobágy, Kistarcsa, Sáregres, Nyíradony, Szentpéterszeg, Hajdúszoboszló, Hajdúszovát, Szentkirály, Németbánya, Milota, Fülöpjakab, Abod, Beregdaróc, Nyírpazony, Csegöld, Telki, Kocsord, Nyírtura, Penyige, Csongrád, Hernádkércs, Nagykinizs, Szentistvánbaksa, Túrkeve, Visnye, Kétpó, Nyírparasznya, Balmazújváros, Csengersima, Kunhegyes, Nyársapát, Demecser, Veszprém, Sorkikápolna, Piliscsaba, Kiskunhalas, Szentendre, Jászberény, Fehérgyarmat, Somoks_újfalu, Hajdúböszörmény, Kalocsa, Békés
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] of Iceland (HNLFI) declared its property on the boarders of the southern town of Hveragerði a "GMO-free zone".
Ireland
9 counties, 2 disctricts, 8 cities or towns, and more than 1,000 smaller areas have declared themselves to be GMO-free zones on the island of Ireland.
The GMO-free Counties are Cavan, Clare, Fermanagh, Kerry, Kildare, Meath, Monaghan, Roscommon and Westmeath, together with the District of Newry and Mourne in counties Armagh and Down.
The GMO-free cities and towns are Bantry, Bray, Clonakilty, Cork, Derry, Galway, Letterkenny, and Navan.
Italy
16 Regions: Abruzzo*, Basilicata, Campania, Emilia-Romagna*, Lazio*, Liguria*, Marche*, Molise*, Piemonte*, [NUME_REDACTAT] di Bolzano Südtirol*, Puglia, Sardegna*, Toscana*, [NUME_REDACTAT]-Adige, Umbria* and Val d’Aosta.
Additionally there are 41 GMO-free provinces: Agrigento, Ancona, Arezzo, [NUME_REDACTAT], Avellino, Benevento, BiellaProvincia Bologna, Caltanissetta, Catanzaro, Chieti, Como, Enna, Foggia, Forlì – Cesena, Gorizia, Lecce, Livorno, , Macerata, [NUME_REDACTAT], Matera, Napoli, Nuoro, Padova, Palermo, Perugia, Pesaro, Pescara, Piacenza, Potenza, Rieti, Roma, Salerno, Savona, Siena, Terni, Trapani, Trento, Trieste, Vercelli and Viterbo.
2.446 municipalities in Italy have so far chosen to declare their territories GMO-free. The combined area of those communities that have already signed a resolution against GMOs and those that recently have indicated to ban GMOs means that nearly 80% of Italy's territory is declared GMO-free.
Latvia
74 municipalities: Aizkraukles novads, Aizputes novads, Aknīstes novads, Alojas novads, Alūksnes novads, Amatas novads, Apes novads, Auces novads, Ādažu novads, Baldones novads, Baltinavas novads, Balvu novads, Beverīnas novads, Carnikavas novads, Cēsu novads, Cesvaines novads, Dobeles novads, Dundagas novads, Durbes novads, Grobiņas novads, Gulbenes novads, Iecavas novads, Ikšķiles novads, Ilūkstes novads, Jaunpiebalgas novads, Jaunpils novads, Jēkabpils novads, Jelgavas novads, Kandavas novads, Kocēnu novads, Kokneses novads, Krāslavas novads, Krimuldas novads, Kuldīgas novads, Ķekavas novads, Lielvārdes novads, Līvānu novads, Lubānas novads, Madonas novads, Mālpils novads, Mazsalacas novads, Naukšēnu novads, Neretas novads, Nīcas novads, Ozolnieku novads, Pārgaujas novads, Pāvilostas novads, Pļaviņu novads, Priekules novads, Priekuļu novads, Raunas novads, Riebiņu novads, Rojas novads, Ropažu novads, Rucavas novads, Rugāju novads, Rundāles novads, Salacgrīvas novads, Salas novads, Saldus novads, Sējas novads, Skrundas novads, Smiltenes novads, Talsu novads, Tukuma novads, Vaiņodes novads, Valkas novads, Varakļānu novads, Vārkavas novads, Vecpiebalgas novads, Vecumnieku novads, Ventspils novads, Viesītes novads, Viļakas novads
Luxembourg
80 municipalities (69 % of all municipalities in Luxembourg) forbid GMO cultures in the fields of their territory and GMO food in their canteens: Bascharage, Beckerich, Bettendorf, Betzdorf, Bissen, Bettembourg, Boevange sur Attert, Bourscheid, Bous, Clemency, Clervaux, Colmar-Berg, Consdorf, Consthum, Contern, Diekirch, Differdange, Dudelange, Ell, Erpeldange , Ettelbrück, Ermsdorf , Esch-sur-Alzette, Esch-sur-Sûre, Feulen, Grevenmacher, Goesdorf, Grosbous, Heiderscheid , Heinerscheid, Hesperange, Hobscheid, Hoscheid, Junglinster, Kehlen, Kiischpelt, Koerich, Lac de la Haute-Sûre , Lorentzweiler, Luxembourg (Capital), Mamer, Medernach, Mertzig, Mersch, Mondercange, Munshausen, Neunhausen, Niederanven, Nommern, Petange, Préizerdaul, Putscheid, Rambrouch, Redange, Remich, Roeser, Rumelange, Saeul, Sandweiler, Sanem, Schengen, Schieren, Schifflange, Schuttrange, Septfontaines, Stadtbredimus, Steinfort, Steinsel, Tandel, Troisvierges, Useldange, Vianden, Walferdange, Weiler-la-Tour, Wiltz, Wincrange.
Mondorf, Bech, Flaxweiler, Strassen recently commited themselves to be GMO-free.
189 farmers (10% of the farmers in Luxembourg) signed individual declarations
Macedonia
6 Municipalities declared themselves GMO-free: Veles, Ohrid, Chashka and Mogila became the first GMO free zones in Macedonia in respectively march 2006, November 2007, January 2008 and December 2008. [NUME_REDACTAT] 2009 Valandovo declared itself GMO-free. [NUME_REDACTAT] 2009 Vasilevo situated in typical agricultural regions of Macedonia declared itself GMO free.
[NUME_REDACTAT] County is declared GMO-free
[NUME_REDACTAT] 16 Polish regions have gone GMO free:
Opole, Dolnoslaskie, Slaskie, Lodskie, Pomorskie, Mazowieckie, Malopolska, Podlaskie, Podkarpackie, Pomorskie, Kujawsko-Pomorskie, Wielkopolska, Lubelskie, Warminsko-Mazurskie and Swietokrzyskie have all passed declarations.
4 counties are declared as GMO-free regions in Malopolskie region: Tarnowski, Sucha-Beskidzka, Bochnia and Myślenice.
16 communities are also declared GMO-free:
In małopolskie province: Wadowice, Brzeźnica, [NUME_REDACTAT], Stryszów, Jordanów, City Kraków, Łącko, Łapanów, dolnośląskie province, Chojnów, Dziadowa Kłoda
[NUME_REDACTAT] province: Kochanowice, [NUME_REDACTAT] Mazowieckie province: Słupno
[NUME_REDACTAT] province: Kluczbork, Polanów
[NUME_REDACTAT] province: [NUME_REDACTAT] 251 farms have committed themselves to be GMO-free.
[NUME_REDACTAT] Portugal two regions (the Algarve region and the Madeira islands) have declared themselves GMO-free. [NUME_REDACTAT] region is the first to be officially recognized as GM-free by the [NUME_REDACTAT]. Additionally, 27 municipalities all over Portugal have passed GMO-free declarations: Alcochete, Alenquer, Aljezur, Amares, Arouca, Barreiro, Cadaval, Coimbra, Constância, Lagos, Loulé, Mértola, Moita, Monforte, Mora, Moura, Odemira, Ponte da Barca, Portimão, Póvoa de Lanhoso, [NUME_REDACTAT], Salvaterra de Magos, Sintra, Soure, Terras de Bouro, Vila do Bispo and [NUME_REDACTAT].
Romania
50 communes and four cities have declared themselves GMO-free.
In the county of Cluj: Huedin, Mărgău, Beliș, Râșca, Mănăstireni, [NUME_REDACTAT], Mărișel, Poieni, Ciucea, Negreni, Săcuieu, Călățele, Sâncraiu and [NUME_REDACTAT].
In the county of [NUME_REDACTAT]: Nasaud and Sangeorz-Bai, Chiochis, Chiuza, Cosbuc, Dumitra, Feldru, Ilva-Mare, Ilva – Mica, Lesu, Lunca – Ilvei, Maieru, Magura – Ilvei, Nimigea, Nuseni, Parva, [NUME_REDACTAT], Rebra, Rebrisoara, Rodna, Romuli, [NUME_REDACTAT], Salva, Sant, Telciu, Zagra.
In the county of Brașov: [NUME_REDACTAT].
In the county of Vâlcea: Ionești.
In the [NUME_REDACTAT]-region, [NUME_REDACTAT]: 12 communes and 1 city (Cornatel, Rosia, Vurpar, Nocrich, Mihaileni, Altina, Chirpar, Bruiu, Merghindeal, Birghis, Iacobeni, Bradeni, Agnita.
Also 24 restaurants from Bucharest declared themselves GMO [NUME_REDACTAT] in the past 2 years.
[NUME_REDACTAT] 2006, the Governor of Moscow signed an order to elaborate a law prohibiting usage of GMOs in meals for schools and kindergartens. In the document it is also said that food labeling regulation must be strictly implemented and that Moscow government stands for its tightening.
Belgorod ([NUME_REDACTAT] Russia), Volgograd (South), Ulyanovsk, Yekaterinburg, Kostroma and Ryazan are declared GMO free zone.
[NUME_REDACTAT] are no GMO-free regions in Lithuania yet.
Slovenia
79 GM free communities with their date of commitment:
Bohinj (29.5.08), Sevnica (13.5.08), Oplotnica (8.5.08), Pivka (2.4.08), Selnica ob Dravi (27.3.08), Muta (18.3.08), Radeče (20.12.), Trbovlje (17.12.), Ravne na Koroškem (28.11.), Dobrovnik (22.11.), Celje (20.11.), Gorenja vas – Poljane (8.11.), Lendava (22.10.), Renče – Vogrsko (22.10.), Apače (18.10.), Hrpelje – Kozina (18.10), Postojna (16.10.), Ajdovščina (12.10.), Hodoš (11.10.), Tržič (10.10.), Velenje (9.10.), Lukovica (8.10.), [NUME_REDACTAT] v [NUME_REDACTAT] (4.10.), Trebnje (3.10.), Bled (2.10.), [NUME_REDACTAT] (1.10.), [NUME_REDACTAT] (27.9.), Hrastnik (27.9.), Sežana (27.9.), Loška dolina (27.9.), Kanal ob Soči (27.9.), Črnomelj (27.9.), Kranj (26.9.9), Kamnik (26.9.), Šoštanj (24.9.), Makole (18.9.), Vipava (13.9.), [NUME_REDACTAT] (12.9.), Mozirje (10.9.), Sodražica (6.9.), Rečica ob Savinji (26.7.), Šentjur (25.7.), [NUME_REDACTAT] (19.7.), Koper (19.7.), Preddvor (19.7.), Krško (18.7), Trzin (16.7.), Kostel (13.7.), Luče (12.7.), Kostanjevica na Krki (12.7.), Tolmin (12.7), Brežice (9.7.), Zagorje ob Savi (9.7.), Zreče (7.7.), Metlika (5.7.), Polzela (5.7.), Vojnik (4.7.), Laško (4.7.), Bloke (4.7.), Dobrna (4.7.), Žalec (2.7.), [NUME_REDACTAT] (29.6.), Rogašovci (29.6.), Žirovnica (29.6.), Lenart (28.6.), Cerknica (28.6.), Cerkno (28.6.), Radovljica (28.6.), Črna na Koroškem (27.6.), Rogaška Slatina (27.6.), Bovec (26.6.), Prevalje (21.6.), Tnovska vas (21.6.), Moravče (20.6.), Maribor (18.6.), Mirna peč (14.6.), Dobrepolje (5.6.), Komen (30.5.), Domžale (23.5.)
[NUME_REDACTAT] regions (Asturias*, [NUME_REDACTAT]*, [NUME_REDACTAT]* and [NUME_REDACTAT]*) have declared themselves GMO-free.
The provinces of Málaga, Álava and Vizcaya as well as the [NUME_REDACTAT] of Menorca, Mallorca and [NUME_REDACTAT] de Lanzarote declared their territory GMO-free.
149 municipalities in 14 regions have declared themselves GMO-free:
Andalucía: Almonte (Huelva), Pozoblanco y Montilla (Córdoba), Dalias (Almería), Aguadulce, Alcalá del Río, [NUME_REDACTAT], Arahal, Camas, Casariche, [NUME_REDACTAT], Fuentes de Andalucía, Gilena, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Marinaleda, Martín de la Jara, [NUME_REDACTAT], Pedrera, [NUME_REDACTAT] de Cazalla, [NUME_REDACTAT] de los Infantes (Sevilla), Totalán, Alfarnate, Velez-Málaga (Málaga)
Asturias: Aller, Cangas de Narcea, Castropol, [NUME_REDACTAT], Carreno, [NUME_REDACTAT]: Esporles, Manacor, Perreres, Arta, Capdepera, Santa María del Camí, Estellencs, [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT], Garachico, [NUME_REDACTAT], Arico, [NUME_REDACTAT], Tequeste, Buenavista, Icod de los Vinos, Tacoronte, Granadilla de Abona (Tenerife), Galdar y Artenara ([NUME_REDACTAT]), Puerto del Rosario (Fuerteventura), Yaiza (Lanzarote).
Cataluña: Rubí, Sitges, [NUME_REDACTAT] del Vallès, [NUME_REDACTAT] del Penedes, Mataró, Molins de Rei, Corbera de Llobregat, Arenys de Munt, Olesa de Bonesvalls, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Lobregat, Sant Cebrià de Vallalta, Sabadell, [NUME_REDACTAT], Berga, Fonollosa, Santpedor, Calders,[NUME_REDACTAT] de Riuprimer, [NUME_REDACTAT] de Vilatorrada, Callús, [NUME_REDACTAT] de Guardiola (Barcelona), Celrà, Olot, Ripoll, [NUME_REDACTAT], Begur (Gerona), Valls, Ulldecona, Ruidecanyes, [NUME_REDACTAT] del Penedès, [NUME_REDACTAT] de la Rápita, Masdenverge, Santa Bárbara, Tortosa, Aldover, Rasquera, Horta de [NUME_REDACTAT], Arnes, Flix, Aiguamúrcia (Tarragona), Preixens, Castellserà, Vilanova de Segrià, Balaguer, Ager, Camarasa, Torà (Lérida)
Comarcas del Priorat, Baix Penedès y Alt Penedès
Castilla – [NUME_REDACTAT]: Albacete, Casas Ibañez, Elche de la Sierra y Villamalea (Albacete), Daimiel ([NUME_REDACTAT]).
Comarca de la Sierra del [NUME_REDACTAT] y León: Palencia, Molinillo (Salamanca)
Comunidad de Madrid: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Valenciana: Altea (Alicante)
Extremadura: Carcaboso, Arroyo de la Luz.
Galicia: Lalín, Silleda (Pontevedra), Irixo, Verin, Ribadavia, Allariz (Ourense), Chantada, Riotorto (Lugo), Val do Dubra, Ames, Negreira (Coruña), Teo (Coruña)
Murcia: [NUME_REDACTAT]: Valle del Yerri, Etxauri
País Vasco: Bergara, Laraul, Gasteiz, Arama, Itsasondo, Elgeta, Ikastegieta, Mutriku, Olaberri y Zalbidia (Guipúzcoa), Abanto, Amoroto, Arratzu, Aulesti, Balmaseda, Izurtza, Muskiz, Otxandio y Turtzioz (Vizcaya), Vitoria-Gasteiz, Valdegobia y Amurrio, Valle de Arana, Zigoitia y Amurrio (Álava)
In the Basque country 433 farms and 6 school allottments are declared GM-free.
Sweden
1 county: The motion written by a local politician, [NUME_REDACTAT] Adolfsson (Centre party), to make Jämtland County GMO-free was approved by Jämtland [NUME_REDACTAT], on April 22, 2009:
The entire Swedish dairy industry remains GMO-free, with no GM feed being used throughout.
7 Municipalities: The first GMO free municipality in Sweden was Östersund in 2008, then in 2009 the municipality of Åre declared itself GMO-free.
Now there are five more: Krokoms kommun, Borlänge kommun, Uddevalla kommun, Kalmar kommun, Kumla kommun
[NUME_REDACTAT] has a 5-year moratorium against the commercial cultivation of GM crops and animals. In a referendum the majority of the Swiss population (55.7%) and all cantons voted in November 2005, to prohibit the use of genetically modified animals and plants in Swiss agriculture for a period of five years. [NUME_REDACTAT] 2010 [NUME_REDACTAT] has extended its ban on the cultivation of genetically modified plants for another three years until November 2013.
Three cantons and two regions banned the commercial release of GMOs: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (in woodland areas), region [NUME_REDACTAT] (AG) and region Wägital
84 municipalities have declared themselves GMO-free:
AG: Baldingen, Böbikon, Kirchleerau, Moosleerau, Reitnau, Rekingen, Rothrist, Wiliberg
BE: Grafenried, Prêles, Rebévelier, Renan
BL: Arlesheim, Binningen, Bottmingen, Ettingen, Münchenstein, Muttenz, Oberwil, Pfeffingen, Reinach, Therwil
FR: Barberêche, Botterens, Broc, Courtepin-Courtaman, Granges-Paccot, Kleinbösingen, Morlon, Murist, Pont-en-Ogoz
GE: Cologny
GL: Betschwanden, Glarus, Haslen, Leuggelbach, Linthal, Luchsingen, Riedern, Rüti
JU: Soyhières
LU: Egolzwil, Horw, Kriens, Luzern, Meggen, Ufhusen, Wauwil
NE: Cernier, Chézard-St-Martin, Engollon, [NUME_REDACTAT], Savagnier, Valangin
SO: Brügglen, Dulliken, Hauenstein-Ifenthal, Hüniken, Rohr b. Olten, Starrkirch-Wil
SZ: Gersau, Ingenbohl-Brunnen, Innerthal, Tuggen, Vorderthal
VD: Aclens, Bellerive, Bournens, Chavannes-le-Veyron, Colombier-sur-Morges, Cuarnens, Dizy, Ferreyres, Grens, L'Isle, Marchissy, Mauraz, Prahins, St-George
VS: Geschinen ( im Oberwallis), Isérables, Münster-Geschinen, Riederalp ( im Oberwallis)
ZG: Neuheim
UK
[NUME_REDACTAT] Assembly* and the Highlands of Scotland * have adopted a GM-free policy.
England:
County councils:
Cornwall, Cumbria, Dorset, Devon, Somerset, Herefordshire, Warwickshire, Lancashire, Shropshire, Oxfordshire, Staffordshire, Gloucestershire, Hampshire, Wiltshire, Hertfordshire, Kent, Suffolk,
Unitary authorities:
Bath and [NUME_REDACTAT] Somerset, Brighton and [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Council, Bournemouth, [NUME_REDACTAT] of Yorkshire, Wokingham, Isle of Wight, Leeds, Medway,
Metropolitan districts:
Newcastle, [NUME_REDACTAT] Borough council, City of [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]
London boroughs:
[NUME_REDACTAT] of Southwark, [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] councils:
[NUME_REDACTAT] (Devon), [NUME_REDACTAT], Penwith (SW), Ryedale, Chesterfield, Wealden (E Sussex), [NUME_REDACTAT], Weymouth, [NUME_REDACTAT], Colchester, Gravesham, [NUME_REDACTAT], Lewes, [NUME_REDACTAT], NE Derbyshire, [NUME_REDACTAT] Council,
Town/Parish councils:
Bridport (Dorset), [NUME_REDACTAT] (within Bath & NE Somerset), Goole ([NUME_REDACTAT]), [NUME_REDACTAT] Council, Corscombe, Halstock & District (Cornwall), Stickney (Lincolnshire),
Scotland:
2 GMO-Free council areas:
[NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT]:
9 GMO-free [NUME_REDACTAT] in Wales:
Caerphilly, Carmarthenshire, Ceredigion, Conwy, Denbighshire, Flintshire, Pembrokeshire, Powys, Swansea.
25 [NUME_REDACTAT] in Wales:
Blaenhonddan, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, Magor with [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] Council, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].
Bibliografie:
http://www.green-report.ro/revista-presei/romania-libera-transilvania-romanii-spun-quotnuquot-plantelor-artificiale
http://www.copilul.ro/stiri-copii/sanatate/Nimeni_nu_controleaza_alimentele_modificate_genetic_din_Romania-a2473.html
http://www.armonianaturii.ro/Criza-economica-si-organismele-modificate-genetic-%28OMG%29.html*articleID_986-articol
http://www.recolta.eu
http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-marcate-cu-bulina-galbena/
http://www.green-report.ro/revista-presei/adevarul-pesticidele-din-fructe-si-legume-afecteaza-creierul
http://www.info-sanatate.ro/index.php?l=ro&mode=articol&t=34&i=747
http://www.ecomagazin.ro/alimentele-modificate-genetic-influenteaza-fertilitatea/
http://logos.md
http://www.colostate.edu/TransgenicCrops
http://www.econews.ro/articole/actualitate/alimentatie/view/omg-urile-din-farfuriile-noastre
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=RO&type=IM-PRESS&reference=20090320STO52242
http://www.juridice.ro
[NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], http://www.madr.ro/pages/page.php?self=06&sub=0604&tz=060405
http://www.agrobiotechrom.ro/mcomp.html
http://www.econews.ro/articole/actualitate/alimentatie/view/noutati-in-modificarea-genetica-a-organismelor
http://www.ansvsa.ro/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Organisme Modificate Genetic (ID: 1816)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.