Organisme de Plasament Colectiv (opc)

CAP I. OPC

Organisme de Plasament Colectiv (OPC)

Definitie

Tipologie

Fonduri de investitii

Definitie

Tipuri

Caracteristici

CAP II. Comp. de investitii Raiffeisen – fonduri de investitii

CAP III. Structura si evolutia unui fond de investitii

CAP IV. Zona de mentar- trezorerie etc

http://www.stiucum.com/economie/piata-de-capital/Fondurile-si-societatile-de-in52362.php

Organisme de Plasament Colectiv (OPC)

1.1.1. Definitie

Conform dictionarului juridic, organismele de plasament sunt entități organizate, cu sau fără personalitate juridică, denumite în continuare O.P.C., care atrag în mod public sau privat resurse financiare ale persoanelor fizice și/sau  juridice, în scopul investirii acestora, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi și reglementările C.N.V.M. (art. 2 pct. 20 din Legea nr. 297/2004).

Clasificare

În conformitate cu prevederile art. 2 din OUG nr. 32/2012 și cele ale art. 114 din Legea nr. 297/2004, organismele de plasament colectiv se împart în:

Organisme de plasament colectiv în valori mobiliare ale căror activitate este reglementată la nivelul UE prin Directiva nr. 65/2009/UE

A.1. OPCVM fără personalitate juridică înființate pe bază de contract de societate, respectiv Fonduri deschise de investiții;

A.2 OPCVM cu personalitate juridică înființate în baza unui act constitutiv, respectiv societăți de investiții;

Organisme de plasament colectiv, altele decât OPCVM (AOPC) ale căror activitate este reglementată de legislația națională a fiecărui stat membru UE

B.1 AOPC fără personalitate juridică, respectiv fonduri închise de investiții;

B.2 AOPC cu personalitate juridică, respectiv societăți de investiții (de tip închis).

I.II. Fonduri de investitii

1.2.1. Definitie

Fondul de investitii se caracterizeaza prin punerea la un loc a resurselor financiare ale mai multor investitori cu scopul comun de a beneficia de diversificare si o sansa de a obtine o rentabilitate mai mare decat ar fi obtinut daca ar fi investit individual. Fiecare investitor detine o cota parte proportionala cu banii pusi laolalta spre investire.

1.2.2. Clasifiarea fondurilor de investitii

Fondurile de investitii se pot clasifica in doua mari categorii:

§        Fonduri deschise -„open-end  funds” sau Fonduri Deschise de Investitii;  

§        Fonduri închise – „close-end  funds” sau Societati de Investitii.

Intre cele doua categorii de fonduri exista mai multe deosebiri pe care le putem intelege mai bine pornind de la notiunea de valoare unitara a activului net (VUAN) care se defineste la fel pentru cele doua tipuri de fonduri:

Fondurile deschise (FD) de investitii realizeaza de obicei o emisiune continua de unitati de investitie la valoarea unitara a activului net, la care se adauga un comision de vanzare. Reciproc, investitorii pot sa-si recupereze suma investita si/sau eventualele profituri sau pierderi, prin cedarea titlului fondului deschis si obtinerea din partea acestuia a unei sume egale cu  VUAN diminuata  eventual de un comision de rascumparare. Astfel pretul de tranzactie al titlului FD este direct legat de VUAN, si procesul de vanzare-cumparare precum si de rascumparare  se desfasoara numai intre investitor si fond. Acest proces desi este component al pietei de capital nu indeplineste toate atributele acestei piete, titlul de participare neavand piata secundara.

Fondurile inchise (FI) au un capital ce poate fi considerat fix. Pentru constituire ele realizeaza o oferta publica de vanzare dupa care devin o societate comerciala ordinara cu specializare unica in investitia de portofoliu. Titlurile lor sunt actiunile comune de cele mai multe ori cotate pe piete organizate, deci cu piata secundara. Cu unele exceptii, fondurile inchise nu mai emit noi actiuni si nu-si rascumpara propriile actiuni, deci sunt denumite impropriu fonduri de investitii. Pretul actiunilor fondurilor inchise sunt stabilite in burse ca urmare a cererii si ofertei, fara a avea o legatura directa cu VUAN. Totusi investitorii folosesc un indicator pentru aceste fonduri care este cu referire la valoarea unitara a activului.

1.2.3. Caracterisitici

Titlurile de participare

            Fondurile Deschise (FD) emit continuu unitati investitionale (titluri de participare)  ce pot fi accesate si de investitori fara putere financiara mare si care aduc acestora venituri mai importante decat in cazul in care ar fi depus banii la banca.

            Emisiunea continua este procedura prin care FD atrag resursele financiare de pe piata; participarea investitorilor la fond se realizeaza prin cumpararea de unitati de investitie (titluri de participare) emise fizic.

            Titlurile emise de FD sunt unitati investitionale (unitati de fond) – care se numesc titluri de participare; aceste titluri sunt asemanatoare actiunilor comune, dar nu au valoare de piata, nu au piata secundara si nici nu pot fi tranzactionate pe piete organizate dupa emisiune. Unitatile de fond fac obiectul doar a unor tranzactii intre investitor si fond. Achizitionarea titlului de catre investitor este ceea ce denumim „emisiune”, iar procedura prin care investitorul isi valorifica titlul, poarta denumirea de „rascumparare”. Pretul titlului de participare se determina in functie de valoarea unitara a activului net al fondului(VUAN), iar tranzactiile cu acesta (emisiunea si rascumpararea) se fac la aceasta valoare. Titlurile de participare nu au piata secundara, adica nu pot fi tranzactionate pe piete organizate dupa ce au fost emise.

          Titlurile de participare sunt titluri cu difuziune, adica distribuie integral profiturile fondului, membrilor, sub forma cresterii valorii activului net al fondului sau prin plati sistematice, distribuind astfel si obligatiile fiscale membrilor. Profiturile fondurilor deschise nu sunt impozabile deoarece fondul nu este o persoana juridica, iar pe de alta parte realizand distributia totala a profitului membrilor fondului, acestia sunt datori sa-si achite impozitele si celelalte sarcini fiscale.

Emisiunea titlurilor de participare

            Fondul deschis nu obtine profit din comercializarea titlurilor proprii, de aceea el incredinteaza aceste titluri unui distribuitor, de obicei la un pret egal cu valoarea unitara a activului net: VUAN. (indiferent daca tranzactia se refera la vanzarea sau rascumpararea de titluri). Distribuitorul vinde apoi titlurile la un pret de oferta ce include si cheltuielile de comercializare.

            Diferenta intre pretul de oferta si valoarea unitara a activului net se numeste comisionul  de distributie ('load').

            Pretul de oferta (POF)  reprezinta pretul pe care investitorul il plateste pentru a intra in posesia  unui titlu de participare la un FD.

            Valoarea unitara a activului net (VUAN) reprezinta suma pe care o primeste investitorul in cazul in care returneaza titlurile fondului si acesta le rascumpara.

            Exista prin urmare trei elemente care concura la stabilirea pretului titlurilor fondului deschis:

1. Pretul de  oferta (POF)  ;

2. Valoarea unitara a activului net (VUAN);

3. Comisionul de distributie.

In functie de modul de plata al comisionului de distributie, la cumpararea sau la rascumpararea titlurilor, Fondurile Deschise pot fi clasificate in mai multe categorii:

1.            FD cu plata comisionului numai la cumpararea titlurilor; avantajul major pentru investitor este legat de faptul ca la cumparare, acesta cunoaste exact marimea absoluta a comisionului de platit ('load fund').

2.            FD la care plata comisionului se face atat la cumpararea cat si la rascumpararea titlului de participare („back-end fund”) . In acest caz, in momentul cumpararii, investitorul nu cunoaste valoarea unitara a activului net (VUAN) de la momentul rambursarii, si deci  investitorul nu  poate stabili valoarea totala a comisionului (suma dintre comisionul de cumparare si cel de vanzare). Comisionul de cumparare este de obicei fix sau scade cu cat investitorul achizitioneaza mai multe titluri. Comisionul de rascumparare se situeaza in jur de 4-5% si scade pe masura ce rascumpararea se face dupa mai multi ani, cu un procent pe an de exemplu.

3.           FD fara plata de comisioane ('unload fund') in care pretul de oferta este egal cu valoarea unitara a activului net; cheltuielile de distributie in acest caz sunt incluse in cheltuielile  generale ale fondului. De aceea aceste fonduri se mai numesc fonduri cu comision ascuns.

          Fondurile Deschise utilizeaza diverse metode de distributie a titlurilor de participare pentru atragerea investitorilor. Cheltuielile de vanzare pe unitate scad in general cu cresterea sumei investite, fondul permitand investitorului sa faca plati lunare, esalonate care sunt considerate ca fiind o singura tranzactie.

            Distribuitorii de unitati investitionale ale FD, inmaneaza investitorului un prospect privind performantele fondului si alte informatii despre emisiune. Investitorul primeste informatii despre tipurile si domeniile in care fondul investeste banii. Prospectul fondului evidentiaza libertatea investitorului de a depune oricand spre restituire titlurile detinute si a incasa valoarea unitara a activului net, calculata la zi. Indiferent de natura fondului, cu sau fara plata de  comision, taxele de rascumparare a titlurilor trebuie achitate de investitor.

Procedura de rascumparare

Cand un investitor doreste sa-si recupereze investitia si profitul rezultat din investitie,  el pune la dispozitia fondului titlurile detinute, iar acesta va fi obligat sa ramburseze contravaloarea lor la pretul zilei. Aceasta procedura poarta denumirea de rascumparare. Titlurile de participare sunt emise si rascumparate continuu in functie de cererea si oferta de pe piata, de catre societatea de administrare intr-un circuit inchis intre fond si investitorii participanti la fond.

Prospectul Fondului deschis  de investitii

Prospectul fondului este un document oficial ce contine date despre fond, informatii standardizate, ce descriu cu precizie situatia la zi cu referire la performante si risc. Acest document are si valoare juridica fiind in esenta contractul incheiat intre investitori si fond. Prospectul contine date cu privire la:

Obiectivul si scopul fondului;

Strategia de plasamente pe care o urmareste fondul;

Riscul corespunzator in care se incadreaza fondul;

Informatii financiare istorice cu referire la venituri, cheltuieli, rentabilitate;

Date despre societatea de administrare a investitiilor si comisioanele de administrare;

Modalitatea de investitie in titlurile fondului comisioanele de cumparare, investitia minima planuri de investitie etc.;

Rascumpararea si conditiile legate de termene si comisioane;

Descrierea altor servicii financiare pe care le ofera fondul;

Date cu privire la veniturile pe care fondul le plateste investitorilor.

Constituirea si administrarea fondurilor deschise de investitii

 Fondul Deschis se constituie pe baza unui contract civil intre membrii fondatori la care adera ulterior ceilalti investitori;

 Majoritatea FD sunt gestionate de companii de management de portofoliu si consultanta denumite societati de administrare a investitiilor  care fac parte din grupuri financiare mari (banci, companii de asigurari) sau grupuri de investitii. Aceste societati incheie un contract de administrare cu Fondul Deschis.

Fondurile Deschise au  lichiditate foarte inalta, pentru ca trebuie sa asigure investitorilor posibilitatea foarte facila de a intra, respectiv de a iesi din aceasta participare investitionala.

Fondul deschis nu are permisiunea sa faca imprumuturi pentru derularea afacerilor financiare. Aceasta regula se incadreaza in principiul separatiei pietelor:  monetara de cea de capital. O regula generala de precautie prevede ca in general portofoliul fondului deschis sa nu poate sa cuprinda mai mult de 10% plasamente in titlurile societatilor  necotate pe piete organizate. Prin activitatea de management de portofoliu, veniturile realizate din vanzarea de active financiare sunt folosite pentru achizitionarea de noi titluri financiare, respectiv pentru procesul de restructurare de portofoliu, precum si pentru asigurarea lichiditatilor necesare pentru rascumparari .

Structura organizatorica a unui fond deschis de investitii

Adunarea membrilor

a) Organul de conducere al fondului este adunarea membrilor care alege un consiliu de incredere si supraveghere care reprezinta interesele investitorilor fata de terti. Membrii unui Fond deschis pot fi de obicei in numar foarte mare, de ordinul miilor si chiar sutelor de mii sau milioanelor. Riscul investitiei in titlurile Fondului Deschis este individual.

b) Consiliul de Incredere

Membrii Consiliului de Incredere sunt alesi de adunarea membrilor si au sarcina globala de administrare a fondului. Ei incheie contractul de administrare in numele Fondului cu Societatea de Administrare a Investitiilor.

c) Societatea de Administrare a Investitiilor

Este o societate specializata in management financiar si gestiune de portofoliu, autorizata de autoritatea pietei si are atributiuni de gestiune atat a emisiunii si rascumpararii de titluri de participare cat si de achizitii si vanzari de titluri financiare in vederea administrarii portofoliului fondului. De asemenea are si sarcina de a calcula periodic valoarea unitara neta a activului fondului deschis. Contractul de administrare pe care-l incheie cu consiliul de incredere stabileste si comisionul pe care-l incaseaza societatea. De obicei comisionul anual este cuprins intre 0,5%-1,5% din valoarea activului net gestionat.

d) Depozitarul

Titlurile de plasament ale fondului sunt depozitate  la o terta persoana independenta care se numeste depozitar si care este o banca autorizata de autoritatea pietei si care incheie un contract de depozit cu societatea de administrare a investitiilor.

e) Distribuitorul

Tine evidenta titlurilor de participare ale fondului asigurand activitatile de emitere, vanzare rascumparare sau anulare a lor, indeplinind rolul de agent de transfer.

f) Custodele

Pastreaza in siguranta activele de capital si cateodata si activele monetare, numerarul fondului si verifica si calculul valorii unitare a activului net a fondului deschis.

Activitatile de depozitare, distributie si custodie sunt indeplinite de multe ori de o singura institutie bancara care poarta denumirea generica de depozitar.

Obiectivele managementului de portofoliu al FDI

Strategia tuturor fondurilor de investitii are ca obiectiv obtinerea unui profit cat mai mare in conditii de siguranta cat mai inalta, pentru investitorii participanti la fond. In atingerea acestui obiectiv, managementul de portofoliu al FD se poate orienta spre una din urmatoarele trei directii majore:

Venituri din dividende. Investitiile fondurilor se orienteaza in acest caz  spre titluri ale unor firme ce au o politica de randamente inalte ale dividendelor;

Cresteri de capital. In acest caz strategia de management de portofoliu se orienteaza spre companii ale caror actiuni nu acorda dividende spectaculoase, in schimb au cresteri substantiale in valoare;

Venituri si crestere de capital. Combinatie a celor doua strategii .

Avantajul FDI este faptul ca, distribuind investitorilor majoritatea profitului, el nu este supus achitarii de impozite, acestea cazand in seama participantilor la fond.

Fonduri inchise de investitii  (Closed – end Funds)

Aceste institutii financiare au urmatoarele elemente definitorii:

1)      Se constituie pe baza contractului si a statutului de societate comerciala avand ca obiect de activitate unica investitiile financiare, plasamentele de capital. Constituirea acestor fonduri este similara tuturor societatilor comerciale, putand fi facuta de obicei printr-o oferta publica, care dupa finalizarea emisiunii initiale se inchide. Ca urmare, aceste fonduri au un capital fix, avand o marime determinata dupa ce emisiunea de actiuni s-a finalizat.

2)      Titlurile financiare emise de  fondurile inchise sunt actiuni comune care se emit  de obicei o singura data in decursul existentei fondului. Dupa emisiunea primara, aceste actiuni se  tranzactioneaza apoi pe piete organizate: burse sau piete inter-dealeri (OTC). Pretul actiunilor se determina astfel liber pe piata conform cererii si ofertei si nu prin calculul activului net unitar.

3)      Actionarii fondurilor inchise (FI) sunt in principal investitori institutionali. Adunarea generala a actionarilor incredinteaza administrarea fondului fie unui organ propriu de conducere si administrare, fie incheie un contract de management cu o societate de administrare a investitiilor. Ca urmare consiliul de administratie sau societatea de administrare a investitiilor  indeplineste functia de gestiune a  propriilor disponibilitati banesti, respectiv activitatea de plasament financiar.

4)      FI este de fapt o firma detinuta public si listata pe piete organizate, si din aceasta cauza acestui tip de fond nu-i este permisa promovarea si publicarea situatiei vanzarilor actiunilor proprii, singura activitate promotionala permisa si in acelasi timp necesara[5] fiind cea referitoare la rezultatele obtinute.

5)      Avand un capital fix, din punct de vedere strategic fondul este orientat pe termen lung. FI poate imprumuta bani pentru finantarea operatiunilor sale, dar limitat. In cazul in care FI nu este cotat la bursa din motive legate de numarul actionarilor sau din cauze fiscale, el este considerat un fond inchis privat iar actionarii sunt considerati investitori privati.

Mecanismul de functionare al unui fond inchis

La infiintare, membrii fondatori angajeaza un intermediar financiar, banca specializata sau societate de servicii de investitii financiare (casa de brokeraj) pentru gasirea de investitori care sa subscrie la emisiunea de actiuni ce va urma.

Fondul emite aceste actiuni tuturor subscriitorilor, iar la finalizarea ofertei publice fondul se inchide, singura posibilitate de a cumpara sau a vinde actiunile fondului fiind legata de pietele organizate, burse sau OTC, intrucat de obicei fondul inchis nu isi mai rascumpara propriile actiuni. Adunarea generala numeste apoi consiliul de administratie daca fondul are o gestiune proprie sau incheie un contract de administrare cu o societate de administrare a investitiilor care sa efectueze activitatea de management de portofoliu. Pretul la care se comercializeaza actiunile este in perioada imediat urmatoare emiterii lor initiale superior valorii unitare a activului net (tranzactionandu-se cu o prima), dar dupa aceasta perioada pretul actiunilor scade, de obicei fiind tranzactionate cu discont fata de valoarea neta VUAN . Din punct de vedere al investitorului privat este mai eficienta achizitionarea actiunilor dupa trecerea perioadei mentionate. In Romania institutiile financiare  care intrunesc cele mai multe din elementele fondurilor inchise de tipul “close-end-fund“ sunt Societatile de InvestitiiFinanciare.

Discontul si prima actiunilor fondurilor inchise

Din punctul de vedere al investitorilor in FI, pretul de tranzactionare a actiunilor, precum si dividendele obtinute reprezinta sursa de venit. Pentru aprecierea randamentului investitiei in astfel de fonduri se utilizeaza mai multi indicatori.

Daca pretul pe o piata bursiera a unei actiuni a unui fond inchis se tranzactioneaza cu un pret mai mic decat valoarea unitara a activului net se spune ca se vinde cu discont. Daca insa ea se tranzactioneaza la preturi mai mari decat VUAN se spune ca actiunea se vinde cu prima.

Prima sau dupa caz discontul de tranzactie a actiunilor FI se calculeaza astfel:

unde:

p              -prima actiunii FI;

d              -discontul actiunii FI;

P              -pretul de piata al actiunii FI;

VUAN     -valoarea unitara a activului net;

Un alt indicator al valorii de piata a actiunilor fondurilor inchise este raportul dintre pret si VUAN. Daca acest indicator este supraunitar inseamna ca actiunile se vand cu prima, iar daca este subunitar inseamna ca actiunile sunt tranzactionate cu discont. (La urma urmelor acest indicator este in fapt o varianta simplificata a factorului q a lui Tobin)

Riscul investitiei in fondurile inchise

Discontul de pret al actiunilor fondurilor inchise se datoreaza in principal unui risc suplimentar fata de fondurile deschise pe care aceste fonduri il genereaza. Pentru un fond deschis, riscul se rezuma la riscul de portofoliu, masurat practic  prin masura volatilitatii valorilor titlurilor ce compun  portofoliul (ßportofoliu) si care se regaseste in valoarea unitara a activului net. Pe cand la un fond inchis riscul rezulta din doua surse de incertitudine pentru investitor. Prima sursa este volatilitatea portofoliului administrat de FI, cu influenta directa in VUAN, iar a doua se refera la volatilitatea pretului actiunilor fondului inchis actiuni ce sunt cotate in bursa pe piete secundare si care sunt de asemenea volatile in raport cu piata.

.

http://www.stiucum.com/economie/piata-de-capital/Fondurile-si-societatile-de-in52362.php

Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Money/85027/Aproape-totul-despre-fondurile-de-investitii.html#ixzz3YFFKMvet 

Scurt istoric

Raiffeisen Bank International AG are sediul la Vena si este considerata unul dintre cei mai important furnizori de servicii bancare corporate si de investitii din Austria si o banca de top in Europa Centrala si de Est. A luat nastere in urma fuzionarii principalelor arii de afaceri ale Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB) cu Raiffeisen International Bank-Holding AG, official in octombrie 2010. Reiffeisen Bank International este subsidiara integral consolidate a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG, detinand 60,7% din actiunile Bancii, listate la Bursa de Valori din Viena. Restul actiunior sunt liber Tranzactionabile.

Raiffeisen Bank este subsidiara a Raiffeisen Bank International AG si detine diferite unitati specializate ca “agentii de retail” adresate persoanelor fizice si IMM-urilor.

Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) este prezenta în România de la începutul anului 1994 odata cu deschiderea unei reprezentanțe la București. În 1998, reprezentanța devin o subisidara a RZB, oferind servicii și produse pentru companii.
In aceasta perioada – Banca Agricolă – se afla într-o situație financiară dificilă datorită măsurilor luate de autoritățile române – precum preluarea creditelor neperformante de către stat – urmand a fi privatizata in anul 2000.

În februarie 2001, RZB, împreună cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), și-a exprimat interesul de a achiziționa pachetul majoritar de acțiuni ale Băncii Agricole, contractul de achiziție fiind semnat la sfarșitul lunii iulie 2002.

In present Raiffeinsen Bank detine o retea de 540 agentii care deserves aproximativ 2 000 000 clienti, dintre care 100 000 de IMM-uri si 6800 corporatii mari si medii.

Emblema Raiffeisen

Emblema Raiffeisen, cei doi caluți încrucișați in vechime, completau vărful unui acoperiș de casă, protejând ocupanții acesteia de orice tip de pericol. Organizația Raiffeisen a transformat acest simbol al protecției în propria marcă deoarece membrii acesteia se protejează reciproc de dificultățile economice, colaborând unul cu celalalt. De asemenea motto-ul era “cand ii ajutipe altii, te ajuti pe tine”.

Raiffeisen Asset Management

In prezent, Raiffeisen Asset Management este al doilea mare administrator de fonduri din Romania, cu active in administrare de 860 milioane euro. A fost prima din Romania care a directionat o parte din plasamentele de actiuni catre pietele externe, prin fondurile Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit. S-a remarcat dupa ce a dat nastere primului fond de investitii cu capital protejat – Raiffeisen Confort, a devenit prima si singura socientate care adiministreaza un fond de pensii facultative – Raiffeisen Acumulare. De asemenea a fost prima si singura care a lansat un fond cu plasament pe piata valutara – Strategii Valutare si un fond cu plasamnet in instrumente puratatoare de dobanda denominat in dolari, Raiffeisen Dolar Plus

Raiffeisen Asset Management este recunoscuta ca fiind singura socientate de administrare a investitiilor din Romania prezenta pe toate sementele pietei asministrarii investitiilor: fonduri deschise, inchise, portofolii individuale si fonduri de pensii facultative.

Clasificarea fondurilor dupa obectiv arata in felul urmator:

Fonduri monetare – investesc in instrumente de piata monetara, ex. certificate de deposit, titluri de trezorerie, depozite bancare.

Fonduri de obligatiuni – investescin instrumente cu venit fix, ex. titluri de stat, municipal, corporatiste avand o scadenta de cel putin un an. Sursa de crestere a activelor acestui fond este dobanda.

Fonduri de actiuni – investesc preponderant in actiuni cotate pe o piata reglementata, cresterea activului depinzand de aprecierea valorii actiunilor detnute de fond.

Fonduri mixte/echilibrate – investesc intr-un mixt de actiuni si instrumente de piata monetara, ex. certificate de deposit, depozite bancare, titluri de trezorerie.

Fondurile detinute de Raiffeisen Asset Management

1. Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen Benefit

2. Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen RON Plus

3. Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen Confort

4. Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen Confort Seria 2

5. Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen Prosper

6. Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen Euro Plus

7. Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen RON Flexi

8. Fondul Investitii de Investiții Raiffeisen Dolar Plus

9. Fondul Inchis de Investiții Raiffeisen Strategii Valutare

Fondul Inchis de Investitii Raiffeisen Dolar Plus