ORDIN Nr. 18022014 din 29 decembrie 2014 [628854]
ORDIN Nr. 1802/2014 din 29 decembrie 2014
pentru aprobarea Reglement arilor contabile privind
situa tiile financiare anuale individuale si situa tiile financiare anuale consolidate
Act de baz a
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 1802/2014
Acte modificatoare
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 773/2015
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 1198/2015
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 4160/2015
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 1938/2016
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 166/2017
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 895/2017
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 2827/2017
In temeiul art. 10 alin. (4) din Hot ararea Guvernului nr. 34/2009 privind
organizarea si func tionarea Ministerului Finan telor Pu blice, cu modific arile si
complet arile ulterioare, avand in vedere prevederile art. 4 alin. (1) si ale art. 44
din Legea contabilit atii nr. 82/1991, republicat a, cu modific arile si complet arile
ulterioare, ministrul finan telor publice emite urm atorul ordin:
ART. 1
Se aprob a Reglement arile contabile privind situa tiile financiare anuale
individuale si situa tiile financiare anuale consolidate, cuprinse in anexa care face
parte integrant a din prezentul ordin.
ART. 2
Reglement arile contabile privind s ituatiile financiare anuale individuale si
situa tiile financiare anuale consolidate, prev azute la art. 1 , se aplic a de entit atile
prevazute la pct. 3 din aceste reglement ari.
ART. 3
(1) Subunit atile fara personalitate juridic a, care apar tin persoanelor juridice cu
sediul in Rom ania, organizeaz a si conduc eviden ta contabil a proprie, astfel incat
aceasta s a permit a determinarea informa tiilor si a obliga tiilor prev azute de lege,
iar persoanele juridice c arora le apar tin sa poata intocmi situa tii financiare
anuale.
(2) Activitatea desf asurata in strainatate de subunit atile fara personalitate
juridic a, care apar tin persoanelor juridice cu sediul in Rom ania, se include in
situa tiile financiare ale persoanei juridice rom ane si se raporteaz a pe teritoriul
Rom aniei, cu respectarea prevederilor Reglement arilor contabile privind
situa tiile financiare anuale individuale si situa tiile financiare anuale consolidate.
(3) In intelesul prezentului ordin, prin subunit ati fara personalitate juridic a, care
apartin persoanelor juridice cu sediul in Rom ania, se intelege sucursale, agen tii,
reprezentan te sau alte asemenea unit ati fara personalitate juridic a, infiin tate
potrivit legii.
(4) Persoanele desemnate ca reprezentant/ imputernicit fiscal, potriv it Codului
fiscal si Codului de procedur a fiscal a, tin contabilitatea proprie in func tie de
statutul lor de persoane fizice sau juridice, dup a caz. In cazul in care sunt
persoane juridice, acestea intocmesc situa tii financiare anuale si raport ari
contabile, potrivit Legii contabilit atii nr. 82/1991, republicat a, cu modific arile si
complet arile ulterioare.
(5) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din Rom ania care apar tin
unor persoane juridice cu sediul in strainatate reprezint a subunit ati fara
personalitate juridic a ce apar tin acestor persoane juridice si au obliga tia
intocmirii situa tiilor financiare anuale si a raport arilor contabile cerute de Legea
contabilit atii nr. 82/1991, republicat a, cu modific arile si complet arile ulterioare.
In situa tia in care persoana juridic a cu sediul in strainatate isi desf asoara
activitatea in Rom ania prin mai multe sedii permanente, situa tiile financiare
anuale si raport arile contabile cerute de Legea contabilit atii nr. 82/1991 se
intocmesc de sediul permanent desemnat s a indeplineasc a obliga tiile fiscale,
acestea reflect and activitatea tuturor sediilor permanente.
ART. 4
(1) In cazul asocierilor in participa tie incheiate intre o persoan a juridic a romana
si o persoan a juridic a straina, contabilitatea se tine de c atre persoana desemnat a
de asocia ti, care r aspunde potrivit legii.
(2) La organizarea si conducerea contabilit atii asocierii in participa tie trebuie
avute in vedere at at Reglement arile contabile privind situa tiile fina nciare anuale
individuale si situa tiile financiare anuale consolidate, c at si cerin tele care rezult a
din alte prevederi legale.
(3) Reglement arile contabile men tionate la alin. (2) se aplic a, de asemenea,
asocierilor in participa tie intre persoane jur idice str aine (nerezidente),
inregistrate in Rom ania. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de
asociere s a indeplineasc a obliga tiile fiscale organizeaz a si conduce eviden ta
contabil a a asocierii, astfel incat sa se poat a determina informa tiile si obliga tiile
prevazute de lege, f ara a intocmi situa tii financiare anuale.
ART. 5
In aplicarea Reglement arilor contabile prev azute la art. 1 , entit atile trebuie s a
dezvolte politici contabile proprii care se aprob a de administratori. In cazul
entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aprob a de persoanele
care au obliga tia gestion arii entit atii respective.
ART. 6
In cazul entit atilor administrate in sistem dualist, potrivit legii, referirile la
"administratori" din reglement arile prev azute la art. 1 se vor citi ca referiri la
"membrii directoratului".
ART. 7
(1) O societate -mam a are obliga tia sa intocmeasc a situa tii financiare anuale
consolidate atunci c and sunt dep asite criteriile prev azute la pct. 10 alin. (3) din
reglement arile prev azute la art. 1 , precum si in cazul grupurilor mici si mijlocii
in care una dintre entit atile afiliate este o entitate de interes public.
(2) Entit atile care au obliga tia sa intocmeasc a situa tii financiare anuale
consolidate po t intocmi aceste situa tii fie potrivit reglement arilor contabile
prevazute la art. 1 , fie in baza Reglement arilor contabile conforme cu
Standardele interna tionale de raportare financiar a, aplicabile societ atilor
comerciale ale c aror valori mobiliare sunt admise la tranzac tionare pe o pia ta
reglementat a, aprobate prin Ordinul viceprim -ministrului, ministrul finan telor
publice, nr. 1.286/2012*), cu modific arile si complet arile ulterioare.
*) Ordinul ministrului finan telor publice nr. 1286/2012 a fost abrogat. A se
vedea Ordinul ministrului finan telor publice nr. 2844/2016.
ART. 8
In cazul in care aplicarea reglement arilor contabile prev azute la art. 1 impune
modificarea unor tratamente contabile, aceasta nu determin a corec tii ale
opera tiunilor contabile generate de evenimente anterioare intr arii in vigoare a
respectivelor reglement ari.
ART. 9
Sanc tiunile aplicabile pentru incalcarea prevederilor Reglement arilor contabile
privind situa tiile financiare anuale indiv iduale si situa tiile financiare anuale
consolidate sunt cele prev azute de Legea contabilit atii nr. 82/1991, republicat a,
cu modific arile si complet arile ulterioare.
ART. 10
(1) Prezentul ordin intr a in vigoare la data de 1 ianuarie 2015. Entit atile care
au ales un exerci tiu financiar diferit de anul calendaristic aplic a prevederile
prezentului ordin de la inceputul primului exerci tiu financiar astfel ales, care
incepe ulterior datei de 1 ianuarie 2015.
(2) Face excep tie de la prevederile alin. ( 1) cap. 13 "Raportarea pl atilor
efectuate c atre guverne" din cadrul Reglement arilor contabile privind situa tiile
financiare anuale individuale si situa tiile financiare anuale consolidate, ale
carui prevederi se aplic a incep and cu exerci tiul financiar al an ului 2016.
ART. 11
La data intr arii in vigoare a prezentului ordin se abrog a:
a) Ordinul ministrului finan telor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea
Reglement arilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in
Monitorul Oficial al Rom aniei, Partea I, nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie
2009, cu modific arile si complet arile ulterioare;
b) Ordinul ministrului finan telor publice nr. 2.239/2011 pentru aprobarea
Sistemului simplificat de contabilitate, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 522 si 522 bis din 25 iulie 2011.
ART. 12
Prezentul ordin se public a in Monitorul Oficial al Rom aniei, Partea I.
NOT A:
Reproducem mai jos prevederile art. II – IV si art. VI din Ordinul ministrului
finan telor publice nr. 4160/2015 .
"ART. II
(1) Pentru exerci tiul financiar al anului 2015, entit atile care aplic a
Reglement arile contabile privind situa tiile financiare anuale individuale si
situa tiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului
finan telor p ublice nr. 1.802/2014, cu modific arile si complet arile ulterioare,
intocmesc situa tii financiare anuale corespunz ator categoriei in care se
incadreaz a potrivit pct. 9 din reglement arile respective.
(2) Incadrarea in criteriile prev azute la pct. 9 din Reglement arile contabile
aprobate prin Ordinul ministrului finan telor publice nr. 1.802/2014, cu
modific arile si complet arile ulterioare, se efectueaz a pe baza balan tei de
verificare intocmite la data de 31 decembrie 2015. Entit atile care au ales un
exerci tiu financiar diferit de anul calendaristic determin a criteriile respective pe
baza balan tei de verificare intocmite la finele exerci tiului financiar astfel ales, si
care se incheie la o dat a ulterioar a datei de 1 ianuarie 2016."
"ART. III
(1) Entit atile mijlocii si mari, precum si entit atile de interes public intocmesc
situa tii financiare anuale in structura prev azuta la pct. 21 din Reglement arile
contabile, aprobate prin Ordinul ministrului finan telor publice nr. 1.802/2014,
cu modific arile si complet arile ulterioare. Respectivele situa tii financiare
anuale fac obiectul auditului statutar.
(2) Entit atile care, pe baza balan tei de verificare intocmite la data de 31
decembrie 2015, dep asesc criteriile de m arime prev azute la pct. 563 alin. (2)
din Reglement arile contabile, aprobate prin Ordinul ministrului finan telor
publice nr. 1.802/2014, cu modific arile si complet arile ulterioare, fac obiectul
auditului statutar. Entit atile care au ales un exerci tiu financiar diferit de anul
calendaristic determin a criteriile respective pe baza balan tei de verificare
intocmite la finele exerci tiului financiar astfel ales, si care se incheie la o dat a
ulterioar a datei de 1 ianuarie 2016."
"ART. IV
Incep and cu exerci tiul financiar al anului 2016, entit atile care aplic a
Reglement arile contabile aprobate prin Ordinul ministrului finan telor publice
nr. 1.802/2014, cu modific arile si complet arile ulterioare, intocmesc situa tii
financiare anuale cu respectarea prevederilor pct. 12 – 14 si ale pct. 563 alin.
(2) din reglement arile respective."
"ART. VI
(1) Persoanele care opteaz a pentru un exerci tiu financiar diferit de anul
calendaristic, potrivit art. 27 alin. (3) si (5) din Legea contabilit atii nr. 82/1991,
republicat a, cu modific arile si complet arile ulterioare, intocmesc situa tii
financiare anuale in condi tiile prev azute de prezentul articol.
(2) La intocmirea bilan tului, respectiv a situa tiei pozi tiei financiare, pe l anga
sumele corespunz atoare celor dou a date de raportare, se vor inscrie si soldurile
la data de 1 ianuarie a exerci tiului financiar precedent celui la care se refer a
situa tiile financiare anuale. Aceste prevederi nu se aplic a entitatilor care au
optat pentru un exerci tiu financiar diferit de anul calendaristic de la data
infiintarii acestora, potrivit prevederilor art. 27 alin. (5) din Legea nr. 82/1991,
republicat a, cu modific arile si complet arile ulterioare.
(3) La intocmirea contului de profit si pierdere, respectiv a situa tiei rezulta tului
global, sumele corespunz atoare perioadei precedente celei de raportare vor
cuprinde rulajele inregistrate de la data de 1 ianuarie a exerci tiului financiar
precedent celui la care se refer a situa tiile financiare anuale, p ana la inceputul
acelei perioade de raportare. De exemplu, in cazul unei entit ati care aplic a
Reglement arile contabile aprobate prin Ordinul ministrului finan telor publice
nr. 1.802/2014, cu modific arile si complet arile ulterioare, si alege ca dat a de
raportare pe ntru situa tiile financiare anuale data de 31 martie 2016:
– bilan tul care este parte component a a situa tiilor financiare anuale incheiate la
data de 31 martie 2016 cuprinde 3 coloane cu solduri la urm atoarele date: 1
ianuarie 2015, 1 aprilie 2015 si 31 mar tie 2016;
– contul de profit si pierdere care este parte component a a situa tiilor financiare
anuale incheiate la data de 31 martie 2016 cuprinde dou a coloane cu rulaje
corespunz atoare perioadelor 1 ianuarie 2015 – 31 martie 2015 si 1 aprilie 2015
– 31 martie 2016.
(4) Entit atile care opteaz a pentru un exerci tiu financiar diferit de anul
calendaristic si din ale c aror situa tii financiare anuale face parte, de asemenea,
situa tia modific arilor capitalului propriu, prezint a modific arile capitalurilor
propr ii prin raportare la inceputul si finalul perioadei de raportare. De
exemplu, in cazul unei entit ati care aplic a Reglement arile contabile aprobate
prin Ordinul ministrului finan telor publice nr. 1.802/2014, cu modific arile si
complet arile ulterioare, si alege ca dat a de raportare pentru situa tiile
financiare anuale data de 31 martie 2016, modific arile capitalurilor proprii se
prezint a prin raportare la data de 1 aprilie 2015, respectiv 31 martie 2016.
(5) Entit atile care opteaz a pentru un exerci tiu financiar diferit de anul
calendaristic si din ale c aror situa tii financiare anuale face parte, de asemenea,
situa tia fluxurilor de trezorerie, prezint a pentru exerci tiul financiar precedent
celui de raportare fluxurile de trezorerie inregistrate de la data de 1 ianuarie a
exerci tiului financiar precedent celui la care se refer a situa tiile financiare
anuale, p ana la inceputul acelei perioade de raportare. De exemplu, in cazul
unei entit ati care aplic a Reglement arile contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finan telor publice nr. 1.802/2014, cu modific arile si complet arile
ulterioare, si alege ca dat a de raportare pentru situa tiile financiare anuale data
de 31 martie 2016, fluxurile de trezorerie raportate corespun d perioadelor 1
ianuarie 2015 – 31 martie 2015 si 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016.
(6) Modalitatea de raportare prev azuta de alin. (2) – (5) se aplic a ori de c ate ori
entitatea isi alege un exerci tiu financiar diferit de anul calendaristic si se
prezint a in notele explicative care insotesc respectivele situa tii financiare
anuale.
(7) In cazul in care, in condi tiile prev azute la art. 27 alin. (7) din Legea nr.
82/1991, republicat a, cu modific arile si complet arile ulterioare, entitatea isi
modific a data aleas a pentru intocmirea de situa tii financiare anuale astfel incat
exerci tiul financiar de raportare redevine anul calendaristic, soldurile
bilan tiere raportate incep and cu urm atorul exerci tiu financiar incheiat se refer a
la data de 1 ianuarie, resp ectiv 31 decembrie, iar rulajele conturilor de venituri
si cheltuieli corespund exerci tiului financiar curent, respectiv exerci tiului
financiar precedent celui de raportare."
ANEX A
REGLEMENT ARILE CONTABILE
privind situa tiile financiare anuale individuale
si situa tiile financiare anuale consolidate
CAPITOLUL 1
Arie de aplicabilitate, defini tii si categorii de entit ati raportoare
1. – (1) Prezentele reglement ari prev ad formatul si con tinutul situa tiilor
financiare anuale , principiile contabile si regulile de recunoa stere, evaluare,
scoatere din eviden ta si prezentare a elementelor in situa tiile financiare anuale
individuale, regulile de intocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, si
publicare a situa tiilor financiare anuale, Planul de conturi general, precum si
continutul si func tiunea conturilor contabile.
(2) Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind intocmirea situa tiilor
financiare anuale consolidate.
2. – Prezentele reglement ari tra nspun par tial prevederile urm atoarelor
directive:
a) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind
situa tiile financiare anuale, situa tiile financiare consolidate si rapoartele
conexe ale anumitor tipuri de intreprinderi, de modificare a Directivei
2006/43/CE a Parlamentului European si a Consiliului si de abrogare a
Directivelor 78/660/CEE si 83/349/CEE ale Consiliului, publicat a in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 182 din data de 29 iunie 20 13;
b) Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 22
octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE in ceea ce prive ste
prezentarea de informa tii nefinanciare si de informa tii privind diversitatea de
catre anumite intreprinde ri si grupuri mari, publicat a in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene seria L, nr. 330 din data de 15 noiembrie 2014.
SECTIUNEA 1.1
Arie de aplicabilitate
3. – Prezentele reglement ari se aplic a de catre urm atoarele categorii de persoane
ale caror valori mobiliare nu sunt admise la tranzac tionare pe o pia ta
reglementat a (denumite in continuare entit ati):
a) societ ati:
– societ atile in nume colectiv;
– societ atile in comandit a simpl a;
– societ atile pe ac tiuni;
– societ atile in comandit a pe ac tiuni si
– societ atile cu r aspundere limitat a;
b) societ atile/companiile na tionale;
c) regiile autonome;
d) institutele na tionale de cercetare -dezvoltare;
e) societ atile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor
speciale de organizare, func tioneaz a pe principiile societ atilor;
f) subunit atile fara personalitate juridic a, cu sediul in Rom ania, care apar tin
persoanelor juridice cu sediul in Rom ania, in condi tiile prev azute de prezentele
reglement ari;
g) subunit atile fara personalitate juridic a, cu sediul in strainatate, care apar tin
persoanelor prev azute la lit. a) – e), cu sediul in Rom ania, in condi tiile prev azute
de prezentele reglement ari;
h) subunit atile din Rom ania care apar tin unor persoane juridice cu sediul in
strainatate, in condi tiile prev azute de prezentele reglement ari;
i) grupurile de interes economic, infiin tate potrivit legii.
4. – (1) Societ atile care au subunit ati organizeaz a si conduc contabilitatea astfel
incat sa fie disponibile informa tiile necesare privind activitatea desfasurata de
aceste subunit ati.
(2) In intelesul prezentelor reglement ari, subunit atile fara personalitate juridic a,
care apar tin persoanelor juridice cu sediul in Rom ania, reprezint a sucursale,
agen tii, reprezentan te sau alte asemenea unit ati fara personalitate juridic a,
infiin tate potrivit legii.
5. – (1) Subunit atile fara personalitate juridic a, care apar tin persoanelor juridice
cu sediul in Rom ania organizeaz a si conduc eviden ta contabil a proprie, astfel
incat aceasta s a permit a determinarea informa tiilor si a obliga tiilor prev azute de
lege, iar persoanele juridice c arora le apar tin sa poata intocmi situa tii financiare
anuale.
(2) Activitatea desf asurata in strainatate de subunit atile fara personalitate
juridic a, care apar tin persoanelor juridice cu sediul in Rom ania, se include in
situa tiile financiare ale persoanei juridice rom ane si se raporteaz a pe teritoriul
Rom aniei, cu respectarea prevederilor pct. 7 si pct. 317 – 324 din prezentele
reglement ari.
(3) Persoanele desemnate ca reprezentant/ imputernicit fiscal, potrivit Codului
fiscal si Codului de procedur a fiscal a, tin contabilitatea proprie in func tie de
statutul lor de persoane fizice sau juridice, dup a caz. In cazul in care sunt
persoane juridice, acestea intocm esc situa tii financiare anuale si raport ari
contabile, potrivit Legii contabilit atii nr. 82/1991, republicat a, cu modific arile si
complet arile ulterioare.
(4) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din Rom ania care apar tin
unor persoane juri dice cu sediul in strainatate reprezint a subunit ati fara
personalitate juridic a ce apar tin acestor persoane juridice si au obliga tia
intocmirii situa tiilor financiare anuale si a raport arilor contabile cerute de legea
contabilit atii. In situa tia in care persoana juridic a cu sediul in strainatate isi
desfasoara activitatea in Rom ania prin mai multe sedii permanente, situa tiile
financiare anuale si raport arile contabile cerute de legea contabilit atii se
intocmesc de sediul permanent desemnat s a indeplineasc a obliga tiile fiscale,
acestea reflect and activitatea tuturor sediilor permanente.
6. – (1) In cazul asocierilor in participa tie incheiate intre o persoan a juridic a
romana si o persoan a juridic a straina, contabilitatea se tine de c atre persoana
desemnat a de asocia ti, care r aspunde potrivit legii.
(2) La organizarea si conducerea contabilit atii asocierii in participa tie trebuie
avute in vedere at at prezentele reglement ari, cat si cerin tele care rezult a din alte
prevederi legale.
(3) Preze ntele reglement ari se aplic a, de asemenea, asocierilor in participa tie
intre persoane juridice str aine (nerezidente), inregistrate in Rom ania. Pentru
acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere s a indeplineasc a
obliga tiile fiscale organizeaz a si conduce eviden ta contabil a a asocierii, astfel
incat sa se poat a determina informa tiile si obliga tiile prev azute de lege, f ara a
intocmi situa tii financiare anuale.
7. – (1) Contabilitatea se tine in limba rom ana si in moneda na tional a.
(2) Contabilitatea opera tiunilor efectuate in valut a se tine at at in moneda
national a, cat si in valut a.
(3) Prin valut a se intelege alt a moned a decat leul.
SECTIUNEA 1.2
Defini tii
8. – In intelesul prezentelor reglement ari se aplic a urmatoarele defini tii:
1. entit ati de interes public inseamn a societ atile/companiile na tionale, societ atile
cu capital integral sau majoritar de stat si regiile autonome;
2. interes de participare inseamn a drepturi in capitalul altor entit ati, reprezentate
sau nu prin certificat e, care, prin crearea unei leg aturi durabile cu aceste entit ati,
sunt destinate s a contribuie la activitatea entit atii care de tine drepturile
respective. De tinerea unei p arti din capitalul unei alte entit ati reprezint a un
interes de participare, dac a depaseste un prag procentual de 20%;
3. parte legat a are acela si inteles ca in standardele interna tionale de contabilitate
adoptate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului
European si al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor
interna tionale de contabilitate*1). Sunt avute in vedere prevederile sectiunii 6.4
"Parti legate";
4. active imobilizate inseamn a activele care sunt destinate s a serveasc a o
perioad a indelungat a activit atile entit atii, respectiv mai mare de un an;
5. cifr a de afaceri net a inseamn a sumele ob tinute din v anzarea de produse si
prestarea de servicii dup a deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea
adaugata si a altor impozite direct legate de cifra de afaceri;
6. cost de achizi tie inseamn a pretul datorat si eventualele cheltuieli conexe
minus eventualele reduceri ale costului de achizi tie.
In acest sens, costul de achizi tie al bunurilor cuprinde pre tul de cump arare,
taxele de import si alte taxe (cu excep tia acelora pe care persoana juridic a le
poate recupera de la autorit atile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si
alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizi tiei bunurilor respective.
In costul de achizi tie se includ, de asemenea, co misioanele, taxele notariale,
cheltuielile cu ob tinerea de autoriza tii si alte cheltuieli nerecuperabile,
atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse in costul de achizi tie si atunci c and func tia
de aprovizionare es te externalizat a;
7. cost de produc tie inseamn a pretul de achizi tie al materiilor prime si al
materialelor consumabile si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului in
cauza.
Costul de produc tie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de produc tie
al imobiliz arilor cuprind cheltuielile directe aferente produc tiei, si anume:
materiale directe, energie consumat a in scopuri tehnologice, manoper a direct a si
alte cheltuieli directe de produc tie, costul proiect arii produselor, precum si cota
cheltuielilor indirecte de produc tie alocat a in mod ra tional ca fiind legat a de
fabrica tia acestora.
Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de
unitatile produse, cum ar fi costurile cu manopera direct a. De asemenea, ele
includ si alocarea sistematic a a regiei fixe si variabile de produc tie generat a de
transformarea materialelor in produse finite. Regia fix a de produc tie const a in
acele costuri indirecte de produc tie care r aman relativ constante, indiferent de
volumul produc tiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sec tiilor si utilajelor,
precum si costurile cu conducerea si administrarea sec tiilor. Regia variabil a de
produc tie const a in acele costuri indirecte de produc tie care variaz a direct
proportional sau aproape direct propor tional cu volumul produc tiei, cum sunt
materialele indirecte si forta de munc a indirect a.
Alocarea regiei fixe de produc tie asupra costurilor de conversie se face pe baza
capacit atii normale a instala tiilor de produc tie. Nivelul real de produc tie poate fi
folosit dac a se consider a ca acesta aproximeaz a capacitatea normal a. Valoarea
cheltuielilor cu regia fix a alocate fiec arei unit ati de produc tie nu se majoreaz a ca
urmare a ob tinerii unei produc tii scazute sau a neutiliz arii unor echipamente.
Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuial a in perioada in
care sunt suportate. In perioadele in care se inregistreaz a o produc tie neobi snuit
de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fix a alocate fiec arei unit ati de produc tie
este diminuat a, astfel incat stocurile s a nu fie evaluate la o valoare mai mare
decat costul lor. Regia variabil a de produc tie este alocat a fiecarei unit ati de
produc tie pe baza folosirii reale a instala tiilor de produc tie.
Un proces de produc tie poate conduce la ob tinerea simultan a a mai multor
produse, de exemplu, in cazul ob tinerii produselor cuplate sau in cazul in care
exist a un produs principal si altul secundar. Atunci c and costurile de conversie
nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs in parte, acestea se aloc a pe
baza unei metode ra tionale, aplicate cu consecven ta. Alocarea se poate baza, de
exemplu, pe valoarea de v anzare relativ a a fiec arui produs, fie in stadiul de
produc tie in care produsele devin identificabile in mod distinct, fie in momentul
finaliz arii procesului de produc tie.
Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativ a.
In acest caz, ele sunt adesea evaluate la va loarea realizabil a neta si aceast a
valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabil a
a produsului principal nu difer a in mod semnificativ de costul s au.
In situa tia in care anumite costuri (regii) generale sau costuri de proiectare a
produselor pot fi identificate ca av and leg atura cu unele stocuri, acestea se
includ in costul stocurilor respective.
In masura in care prestatorii de servicii au stocuri, ei le evalueaz a la costurile lor
de produc tie. Aceste costuri con stau, in primul r and, in manoper a si in alte
costuri legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv
personalul insarcinat cu supravegherea, precum si in cheltuielile de regie de
atribuit. Manopera si alte costuri legate de v anzare si de personalul angajat in
administra tia general a nu se includ, ci sunt recunoscute drept cheltuieli in
perioada in care sunt suportate. Costul stocurilor unui prestator de servicii nu
include marjele de profit sau cheltuielile de regie neatribuibile, car e sunt adesea
incorporate in pre turile facturate de prestatorii de servicii.
In costul de produc tie al bunului se include o propor tie rezonabil a din
cheltuielile de regie fixe sau variabile atribuibile indirect bunului in cauz a, in
masura in care aces tea se refer a la perioada de produc tie. Includerea in costul
stocurilor a regiilor generale poate fi adecvat a in masura in care reprezint a
costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite. In costul de
produc tie nu se includ costurile de distribu tie;
8. ajust ari de valoare inseamn a ajust arile destinate s a tina cont de modific arile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilan tului, indiferent dac a
modificarea este definitiv a sau nu.
Ajust arile negative de valoare pot fi: ajust ari permanente, denumite in
continuare amortiz ari, si/sau ajust ari provizorii, denumite in continuare ajust ari
pentru depreciere sau pierdere de valoare, in func tie de caracterul permanent sau
provizoriu al ajust arii respective;
9. societate -mam a inseamn a o entitate care controleaz a una sau mai multe
filiale;
10. filial a inseamn a o entitate controlat a de o societate -mam a, inclusiv orice
filial a a societ atii-mam a care le conduce;
11. grup inseamn a o societate -mam a si toate filialele acesteia;
12. entit ati afiliate inseamn a doua sau mai multe entit ati din cadrul unui grup;
13. entitate asociat a inseamn a o entitate in care o alt a entitate are un interes de
participare si ale c arei politici de exploatare si financiare fac obiec tul unei
influen te semnificative exercitate de cealalt a entitate. Se consider a ca o entitate
exercit a o influen ta semnificativ a asupra altei entit ati dac a detine cel pu tin 20%
din drepturile de vot ale ac tionarilor sau asocia tilor respectivei entit ati. Ca
urmare, existen ta unei entit ati asociate presupune indeplinirea cumulativ a a dou a
condi tii, respectiv de tinerea unui interes de participare in cealalt a entitate si
exercitarea influen tei semnificative asupra politicilor de exploatare si financiare
ale acesteia;
14. prag de semnifica tie inseamn a statutul informa tiilor in cazul in care se poate
anticipa in mod rezonabil c a omiterea sau prezentarea eronat a a acestora
influen teaza deciziile pe care utilizatorii le adopt a pe baza situa tiilor financiare
ale entit atii. Pragul de semnifica tie al elementelor individuale se evalueaz a in
contextul altor elemente similare.
––––
*1) JO L 243, 11.9.2002, p. 1.
SECTIUNEA 1.3
Categorii de entit ati raportoare
9. *) – (1) In func tie de criteriile de m arime, entitatile prev azute de prezentele
reglement ari se grupeaz a in trei categorii, astfel: microentit ati; entit ati mici;
entitati mijlocii si mari.
(2) Microentit atile sunt entit atile care, la data bilan tului, nu dep asesc limitele a
cel pu tin dou a dintre urm atoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro);
b) cifra de afaceri net a: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro);
c) num arul mediu de salaria ti in cursul exerci tiului financiar: 10.
Pentru ace asta categorie de entit ati se aplic a, de asemenea, prevederile cap. 12
"Dispozi tii privind scutirile si restric tiile aplicabile scutirilor".
(3) Entit atile mici sunt entit atile care, la data bilan tului, nu se incadreaz a in
categoria microentit atilor si care nu dep asesc limitele a cel pu tin dou a dintre
urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri net a: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) num arul mediu de salaria ti in cursul exerci tiului financiar: 50.
(4) Entit atile mijlocii si mari sunt entit atile care, la data bilan tului, dep asesc
limitele a cel pu tin dou a dintre urm atoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri net a: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) num arul mediu de salaria ti in cursul exerci tiului financiar: 50.
*) Conform art. 8 alin. (3) din Ordinul ministrului finan telor publice nr.
773/2015, pentru determinarea valorii in lei a sumelor prev azute la pct. 9 s-a
utilizat cursul valutar de 1 euro = 4,4338 lei, publicat in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013.
10. *) – (1) In func tie de criteriile de m arime, grupurile se impart in dou a
categorii, astfel: grupuri mici si mijlocii, respectiv grupuri mari.
(2) Grupurile mici si mijlocii sunt grupurile constituite din societ atile-mam a si
filialele care urmeaz a sa fie incluse in consolidare si care, pe baz a consolidat a,
nu dep asesc limitele a cel pu tin dou a dintre urm atoarele trei criterii la data
bilan tului societ atii-mam a:
a) totalul activelor: 105.000.000 lei (echivalentul a 23.681.717 euro);
b) cifra de afaceri net a: 210.000.000 lei (echivalentul a 47.363.435 euro);
c) num arul mediu de salaria ti in cursul exerci tiului financiar: 250.
(3) Grupurile mari sunt grupurile constituite din societ atile-mam a si filialele
care urmeaz a sa fie incluse in consolidare si care, pe baz a consolidat a,
depasesc limitele a cel pu tin dou a dintr e urm atoarele trei criterii la data
bilan tului societ atii-mam a:
a) totalul activelor: 105.000.000 lei (echivalentul a 23.681.717 euro);
b) cifra de afaceri net a: 210.000.000 lei (echivalentul a 47.363.435 euro);
c) num arul mediu de salaria ti in cursul exer citiului financiar: 250.
(4) Determinarea valorii criteriilor de m arime prev azute la prezentul punct se
bazeaz a doar pe indicatorii corespunz atori societ atii-mam a si filialelor cuprinse
in consolidare. La stabilirea criteriilor de m arime, societatea -mam a poate s a nu
ia in considerare filialele pe care inten tioneaz a sa le exclud a din consolidare in
baza oric arei situa tii prev azute la pct. 504 .
*) Conform art. 8 alin. (3) din Ordinul ministrului finan telor publice nr.
773/2015 , pentru determinarea valorii in lei a sumelor prev azute la pct. 10 s-a
utilizat cursul valutar de 1 euro = 4,4338 lei, publicat in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013.
11. – In scopul determin arii limitelor legate de totalul act ivelor si de cifra de
afaceri net a, prev azute la pct. 10 , nu se efectueaz a nici compensarea prev azuta la
pct. 508 alin. (1) si nici eventualele elimin ari ca urmare a aplic arii prevederilor
pct. 512 alin. (1).
12. – (1) Atunci c and, la data bilan tului, o entitate dep aseste sau inceteaz a sa mai
depaseasca limitele a dou a dintre cele trei criterii men tionate la pct. 9 , acest fapt
afecteaz a aplicarea derog arilor prev azute de prezentele reglement ari numai dac a
acest lucru are loc in dou a exerci tii financiar e consecutive.
(2) O societate -mam a intocme ste situa tii financiare anuale consolidate incep and
cu primul exerci tiu financiar in care sunt dep asite criteriile de m arime
prevazute la pct. 10 , cu respectarea condi tiilor prev azute la cap. 8 "Situa tii
financiare anuale consolidate si rapoarte consolidate". Pentru urm atorul
exerci tiu financiar se aplic a prevederile alin. (3).
(3) Atunci c and, la data bilan tului, un grup dep aseste sau inceteaz a sa mai
depaseasca limitele a dou a dintre cele trei cr iterii men tionate la pct. 10 , acest
fapt are inciden ta asupra aplic arii derog arilor prev azute de prezentele
reglement ari numai dac a acest lucru are loc in dou a exerci tii financiare
consecutive.
13. – (1) O entitate analizeaz a permanent, pentru fiecare dat a a bilan tului, dac a a
depasit, respectiv a incetat s a depaseasca criteriile de m arime corespunz atoare.
(2) Entitatea schimb a categoria in care se incadreaz a doar dac a in dou a exerci tii
financiare consecutive dep aseste sau inceteaz a sa depaseasca criteriile de
marime. Ca urmare, modificarea criteriilor de m arime nu determin a automat
incadrarea entit atii intr-o nou a categorie.
(3) Prin dou a exerci tii financiare consecutive se intelege exerci tiul financiar
precedent celui pentru care se intocmesc situa tiile financiare anuale si exerci tiul
financiar curent, pentru care se intocmesc situa tiile financiare anuale.
14. – In scopul aplic arii prevederilor pct. 12 alin. (1) se reanalizeaz a numarul de
componente ale situa tiilor financiare anuale, astfel:
a) o entitate care a intocmit situa tii financiare anuale prev azute la pct. 20 alin.
(2) va intocmi situa tiile financiare anuale prev azute la pct. 21 numai dac a in
doua exerci tii financiare consecutive dep aseste limitele a dou a dintre cele trei
criterii prev azute la pct. 9 ;
b) o entitate care a intocmit situa tiile financiare anuale prev azute la pct. 21 va
intocmi situa tii financiare anuale prev azute la pct. 20 alin. (2) numai dac a in
doua exercitii financiare consecutive nu dep aseste limitele a dou a dintre cele trei
criterii prev azute la pct. 9 .
O analiz a similar a se efectueaz a si de c atre microentit ati.
Ca urmare, pentru intocmirea situa tiilor financiare anuale, incadrarea in criter iile
de m arime prev azute de prezentele reglement ari se efectueaz a la sfarsitul
exerci tiului financiar, pe baza indicatorilor determina ti din situa tiile financiare
ale exerci tiului financiar precedent celui de raportare si a indicatorilor
determina ti pe baza datelor din contabilitate si a balan tei de verificare incheiate
la sfarsitul exerci tiului financiar curent, utiliz andu-se cursul de schimb valutar
publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013.
15. – Totalul activ elor men tionat la pct. 9 si 10 const a in valoarea total a a
activelor, a sa cum apare prezentat a la lit. A – C de la "Active" din formatul
bilan tului prev azut la pct. 132 sau din formatul bilan tului prescurtat prev azut la
pct. 451 .
CAPITOLUL 2
Dispozi tii si principii generale
SECTIUNEA 2.1
Dispozi tii generale
16. – Situa tiile financiare anuale constituie un tot unitar.
17. – Obiectivul situa tiilor financiare anuale il constituie furnizarea de informa tii
despre pozi tia financiar a, performan ta financiar a si fluxurile de trezorerie ale
unei entit ati, utile unei categorii largi de utilizatori.
18. – (1) Elementele direct legate de evaluarea pozi tiei financiare, reflectate prin
bilan t, sunt activele, datoriile si capitalurile proprii.
(2) In intelesul pr ezentelor reglement ari:
a) un activ reprezint a o resurs a controlat a de catre entitate ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se a steapt a sa genereze beneficii economice
viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut in contabilitate si prezentat in
bilan t atunci c and este probabil a realizarea unui beneficiu economic viitor de
catre entitate si activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluat a in
mod credibil;
b) o datorie reprezint a o obliga tie actual a a entit atii ce de curge din evenimente
trecute si prin decontarea c areia se a steapt a sa rezulte o ie sire de resurse care
incorporeaz a beneficii economice. O datorie este recunoscut a in contabilitate si
prezentat a in bilan t atunci c and este probabil c a o iesire de resurse incorpor and
beneficii economice va rezulta din decontarea unei obliga tii prezente si cand
valoarea la care se va realiza aceast a decontare poate fi evaluat a in mod credibil;
c) capitalurile proprii reprezint a interesul rezidual al ac tionarilor sau asocia tilor
in activele unei entit ati dup a deducerea tuturor datoriilor sale.
(3) Beneficiile economice reprezint a poten tialul de a contribui, direct sau
indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar c atre entitate. Aceast a
contribu tie se reflect a fie sub forma cre sterii intr arilor de numerar, fie sub forma
reducerii ie sirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de
produc tie.
Astfel, poten tialul poate fi unul productiv, atunci c and activul este utilizat
separat sau impreun a cu alte active pentru prestarea de servicii ori producerea de
bunuri destinate v anzarii de c atre entitate. De asemenea, poten tialul poate
imbraca forma convertibilit atii in numerar sau echivalente de numerar.
19. – (1) Elementele direct legate de evalua rea performan tei financiare, prin
intermediul contului de profit si pierdere, sunt veniturile si cheltuielile.
(2) In intelesul prezentelor reglement ari, termenii de mai jos au urm atoarele
semnifica tii:
a) veniturile constituie cre steri ale beneficiilor ec onomice inregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub form a de intr ari sau cre steri ale activelor ori
reduceri ale datoriilor, care se concretizeaz a in cre steri ale capitalurilor proprii,
altele dec at cele rezultate din contribu tii ale ac tionarilor;
b) cheltuielile constituie diminu ari ale beneficiilor economice inregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub form a de ie siri sau sc aderi ale valorii activelor
ori cre steri ale datoriilor, care se concretizeaz a in reduceri ale capitalurilor
proprii, al tele dec at cele rezultate din distribuirea acestora c atre ac tionari.
(3) Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci c and se
poate evalua in mod credibil o cre stere a beneficiilor economice viitoare legate
de cre sterea valorii u nui activ sau de sc aderea valorii unei datorii. Recunoa sterea
veniturilor se realizeaz a simultan cu recunoa sterea cre sterii de active sau
reducerii datoriilor (de exemplu, cre sterea net a a activelor, rezultat a din
vanzarea produselor sau serviciilor, ori d escre sterea datoriilor ca rezultat al
anularii unei datorii).
(4) Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci c and se
poate evalua in mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare
legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o cre stere a valorii unei datorii.
Recunoa sterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoa sterea cre sterii valorii
datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale
angajate sau amortizarea echipamentelor).
20. – (1) Microentit atile intocmesc situa tii financiare anuale in condi tiile
prevazute la sectiunea 12.1 "Scutiri pentru microentit ati".
(2) Entit atile prev azute la pct. 9 alin. (3) intocmesc situa tii financiare anuale care
cuprind:
– bilan t prescurt at,
– cont de profit si pierdere,
– notele explicative la situa tiile financiare anuale.
(3) Bilan tul prescurtat are formatul prev azut la pct. 451 .
(4) Op tional, entit atile prev azute la pct. 9 alin. (3) pot intocmi situa tia
modific arilor capitalului propriu si/sau situa tia fluxurilor de trezorerie.
21. – Entit atile prev azute la pct. 9 alin. (4), precum si entit atile de interes public
intocmesc situa tii financiare anuale care cuprind:
– bilan t;
– cont de profit si pierdere;
– situa tia modific arilor capitalului propriu;
– situa tia fluxurilor de trezorerie;
– notele explicative la situa tiile financiare anuale.
22. – (1) In cazul entit atilor nou -infiin tate, acestea pot intocmi pentru primul
exerci tiu financiar de raportare si tuatiile financiare anuale prev azute fie la pct.
20, fie la pct. 21 sau in formatul aplicabil microentit atilor.
(2) Pentru al doilea exerci tiu financiar de raportare, aceste entit ati analizeaz a
indicatorii determina ti din situa tiile financiare ale anului precedent si indicatorii
determina ti pe baza datelor din contabilitate si a balan tei de verificare incheiate
la sfarsitul exerci tiului financiar curent, intocmind situa tii financiare anuale in
functie de criteriile de m arime inregistrate.
(3) Prevederile prezentului punct nu se aplic a entitatilor de interes public.
23. – Situa tiile financiare anuale se intocmesc in mod clar si in concordan ta cu
prevederile prezentelor reglement ari.
24. – Situa tiile financiare anuale trebuie s a ofere o imagine fidel a a activelor,
datoriilor, pozi tiei financiare si a profitului sau pierderii entit atii.
25. – Daca aplicarea prevederilor prezentelor reglement ari nu este suficient a
pentru a oferi o imagine fidel a a activelor, a dator iilor, a pozi tiei financiare si a
profitului sau pierderii entit atii, in notele explicative la situa tiile financiare sunt
furnizate informa tiile suplimentare necesare pentru respectarea cerin tei
respective.
26. – Daca, in cazuri excep tionale, aplicarea unei prevederi din prezentele
reglement ari este incompatibil a cu obliga tiile prev azute la pct. 24 si 25,
dispozi tia respectiv a nu se aplic a, pentru a oferi o imagine fidel a a activelor, a
datoriilor, a pozi tiei financiare si a profitului sau a pi erderii entit atii. Neaplicarea
unei astfel de dispozi tii se prezint a in notele explicative la situa tiile financiare,
impreun a cu o explica tie a motivelor si a efectelor sale asupra activelor,
datoriilor, pozi tiei financiare si a profitului sau pierderii en titatii.
27. – Ministerul Finan telor Publice si alte autorit ati de reglementare pot solicita
entitatilor mijlocii si mari s a prezinte in situa tiile financiare anuale unele
informa tii suplimentare fa ta de cele care trebuie prezentate in concordan ta cu
prezentele reglement ari.
SECTIUNEA 2.2
Public arile cu caracter general
28. – Documentul care con tine situa tiile financiare trebuie s a precizeze
denumirea entit atii raportoare, precum si informa tii referitoare la:
a) registrul comer tului la care este pastrat dosarul entit atii, impreun a cu num arul
de inmatriculare al entit atii in registrul in cauz a;
b) forma juridic a a entit atii, adresa sediului social si, dup a caz, faptul c a entitatea
este in lichidare.
SECTIUNEA 2.3
Caracteristicile calitative ale informa tiilor financiare
29. – Pentru ca informa tiile financiare s a fie utile, ele trebuie s a fie relevante si
sa reprezinte exact ceea ce isi propun s a reprezinte. Utilitatea informa tiilor
financiare este amplificat a daca acestea sunt comparabile, verifi cabile, oportune
si inteligibile.
30. – Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevan ta si reprezentarea
exact a.
Relevan ta
31. – Informa tiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a ajuta
utilizatorii de informa tii in luarea d eciziilor.
32. – (1) Informa tiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informa tii
in luarea unor decizii dac a au valoare predictiv a, valoare de confirmare sau
ambele.
(2) Informa tiile financiare au valoare predictiv a daca pot fi utilizate ca intr ari in
procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a
avea valoare predictiv a informa tiile financiare nu trebuie s a reprezinte o
previziune sau o prognoz a. Informa tiile financiare cu valoare pred ictiva sunt
folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor predic tii.
(3) Valoarea predictiv a si valoarea de confirmare a informa tiilor financiare sunt
in stransa legatura. Informa tiile care au valoare predictiv a au adesea si valoare
de confirmare. De exemplu, informa tiile privind veniturile pentru anul curent,
care pot fi utilizate ca baz a pentru prognozarea veniturilor in anii viitori, pot fi
comparate cu previziunile efectuate in anii anteriori, pentru exerci tiul curent.
Rezultatele acestor compar atii pot ajuta utilizatorii s a corecteze si sa
imbun atateasca procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor
previziuni.
Prag de semnifica tie
33. – Pragul de semnifica tie este un aspect al relevan tei specific unei entit ati
bazat pe natura sau m arimea sau pe ambele a elementelor la care se refer a
informa tiile raportate de entitate. In consecin ta, prezentele reglement ari nu
specific a un nivel cantitativ pentru pragul de semnifica tie si nu predetermin a ce
ar putea fi semnificativ intr-o anumit a situa tie.
Reprezentare exact a
34. – Situa tiile financiare anuale descriu fenomenele economice in cuvinte si
cifre. Pentru a fi o reprezentare exact a, o descriere trebuie s a fie complet a,
neutr a si fara erori.
35. – O descriere complet a include toate informa tiile necesare pentru ca un
utilizator s a inteleag a fenomenul descris, inclusiv explica tiile necesare. De
exemplu, o descriere complet a a unui grup de active include cel pu tin o descriere
a naturii activelor respective, o descriere numeric a a tuturor activelor si o
mentiune privind descrierea numeric a (de exemplu, costul ini tial sau valoarea
justa). Pentru unele elemente o descriere complet a poate s a impun a explica tii
privind faptele semnificative referitoare la calitatea si natura elementelor,
factorilor si circumstan telor care ar putea s a le afecteze calitatea si natura, si
procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.
36. – O descriere neutr a este cea care nu suport a influen te in selec tia si
prezentarea informa tiilor financiare. O descriere neutr a nu este denaturat a,
ponderat a, accentuat a, neaccentuat a sau manipulat a in alt fel pentru a cre ste
probabilitatea ca informa tiile financiare s a fie primite favorabil sau nefavorabil
de catre utilizatori. Informa tii neutre nu inseamn a informa tii fara scop sau f ara
influen ta asupra comportamentului acestora. Informa tiile financiare relevante
sunt, prin defini tie, cele care au capacitatea de a genera o diferen ta in deciziile
luate de c atre utilizatori.
37. – Reprezentarea f ara erori inseamn a ca nu exist a erori sau omisiuni in
descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informa tiile
raportate a fost selectat si aplicat f ara erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale
38. – Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea si inteligibilitatea sunt
caracteristici calitative care amplific a utilitatea informa tiilor relevante si
reprezentate exact.
Comparabilitate
39. – (1) Informa tiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dac a pot fi
comparate cu informa tii similare despre alte entit ati si cu informa tii similare
despre aceea si entitate aferente unei alte perioade sau date.
(2) Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite
utilizatorilor s a identifice si sa inteleag a similitudinile si diferen tele dintre
elemente. Spre deosebire de celelalte caracteristici calitative, comparabilitatea
nu se refer a la un singur element. O compara tie necesit a cel pu tin dou a
elemente.
40. – (1) Consecven ta, de si este legat a de comparabilitate, nu este identic a cu
aceasta. Consecven ta se refer a la utilizarea acelora si metode pentru acelea si
elemente, fie de la o perioad a la alta in cadrul unei entit ati raportoare, fie intr-o
singur a perioad a pentru entit ati diferite. Comparabilitatea este scopul;
consecven ta ajut a la atingerea acestui scop.
(2) Comparabilitatea nu presupune uniformitate. Pentru ca informa tiile s a fie
comparabile, aspectele similare ca natur a trebuie s a fie prezentate simil ar, iar
aspectele diferite trebuie s a fie prezentate diferit.
41. – (1) Este posibil s a se ob tina un anumit grad de comparabilitate prin
satisfacerea caracteristicilor calitative fundamentale. O reprezentare exact a a
unui fenomen economic relevant tre buie, in mod firesc, s a aiba un anumit grad
de comparabilitate cu o reprezentare exact a a unui fenomen economic relevant
similar al unei alte entit ati raportoare.
(2) De si un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact in multiple
moduri, permiterea unor metode contabile alternative pentru acela si fenomen
economic diminueaz a comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobiliz arilor
corporale la cost sau la valoarea reevaluat a).
Verificabilitate
42. – (1) Verificabilitatea ajut a in a asigura u tilizatorii c a informa tiile reprezint a
exact fenomenele economice pe care isi propun s a le reprezinte. Prin
verificabilitate se intelege c a diferi ti observatori independen ti si in cuno stinta de
cauza ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul c a o anumit a descriere
este o reprezentare exact a.
(2) Verificarea poate fi direct a sau indirect a. Verificarea direct a se refer a la
verificarea unei valori sau a altor reprezent ari prin observare direct a, de
exemplu, prin num ararea banilor. Verificarea ind irecta se refer a la verificarea
intrarilor pentru un model, o formul a sau o alt a tehnic a si la recalcularea
rezultatelor prin utilizarea aceleia si metodologii. Un exemplu il reprezint a
verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intr arilor (cantit ati si
costuri) si prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea acelora si ipoteze
privind fluxul costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul
iesit).
(3) In unele cazuri, se poate s a nu fie posibil a verificarea unor explica tii si
informa tii cu caracter previzional p ana intr-o perioad a viitoare sau chiar deloc.
Pentru a ajuta utilizatorii s a decid a daca doresc s a utilizeze respectivele
informa tii, ar fi, in mod normal, necesar s a se prezinte ipotezele fundamentale ,
metodele de compilare a informa tiilor si alti factori si alte circumstan te care
sustin informa tiile.
Oportunitate
43. – Oportunitatea inseamn a ca informa tiile sunt disponibile factorilor
decizionali pentru ca ace stia sa ia decizii in timp util. In general, cu c at sunt mai
vechi informa tiile, cu at at sunt mai pu tin utile. Totu si, unele informa tii pot s a
ramana oportune mult timp dup a sfarsitul perioadei de raportare deoarece, de
exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoi ti sa identifice si sa apreci eze
tendin tele.
Inteligibilitate
44. – Clasificarea, caracterizarea si prezentarea in mod clar si concis a
informa tiilor le fac pe acestea inteligibile.
45. – (1) Unele fenomene sunt complexe in mod inerent si nu pot fi transformate
in fenomene u sor de inteles. Excluderea informa tiilor privind aceste fenomene
din rapoartele financiare ar conduce la situa tia ca aceste rapoarte s a fie
incomplete.
(2) Rapoartele financiare sunt intocmite pentru utilizatorii care dispun de
cuno stinte suficiente privind activit atile de afaceri si economice si care studiaz a
si analizeaz a informa tiile cu aten tia cuvenit a.
Totu si, prezentarea rapoartelor financiare trebuie astfel efectuat a incat sa
permit a intelegerea lor de c atre diferitele categorii de utilizatori a informa tiilor
cuprinse in acestea.
(3) Rapoartele financiare intocmite de entit ati se refer a atat la situa tiile
financiare anuale propriu -zise, c at si la celelalte documente f acute publice odat a
cu acestea.
Aplicarea caracteristicilor calitative am plificatoare
46. – Caracteristicile calitative amplificatoare, respectiv comparabilitatea,
verificabilitatea, oportunitatea si inteligibilitatea, trebuie maximizate in masura
in care acest lucru este posibil. Totu si, caracteristicile calitative amplificatoare,
fie individual, fie in grup, nu pot face informa tiile utile dac a respectivele
informa tii sunt irelevante sau nu sunt reprezentate exact.
SECTIUNEA 2.4
Principii generale de raportare financiar a
47. – Evalua rea reprezint a procesul prin care se determin a valoarea la care
elementele situa tiilor financiare sunt recunoscute in contabilitate si prezentate in
bilan t, respectiv bilan tul prescurtat, si in contul de profit si pierdere.
48. – Elementele prezentate in situa tiile financiare anuale individuale si situa tiile
financiare anuale consolidate sunt recunoscute si evaluate in conformitate cu
principiile generale prev azute de prezentele reglement ari.
49. – (1) Principiul continuit atii activit atii. Trebuie sa se prezume c a entitatea isi
desfasoara activitatea pe baza principiului continuit atii activit atii. Acest
principiu presupune c a entitatea isi continu a in mod normal func tionarea, f ara a
intra in stare de lichidare sau reducere semnificativ a a activit atii.
(2) O entitate nu va intocmi situa tiile financiare anuale pe baza principiului
continuit atii activit atii dac a organele de conducere stabilesc dup a data bilan tului
fie ca inten tioneaz a sa lichideze entitatea sau s a inceteze activitatea acesteia, fi e
ca nu exist a nicio alt a variant a realist a in afara acestora. Aceste prevederi nu se
aplic a situa tiilor financiare anuale intocmite de entit atile absorbite in cadrul unui
proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii.
Deteriorarea rezultatelor din exploatare si a pozi tiei financiare, ulterior datei
bilan tului, indic a nevoia de a analiza dac a presupunerea privind continuitatea
activit atii este inca adecvat a.
(3) Dac a administratorii unei entit ati au luat cuno stinta de unele elemente de
nesiguran ta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia
de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele
explicative. In cazul in care situa tiile financiare anuale nu sunt intocmite pe baza
principiului continuit atii, aceast a informa tie trebuie prezentat a, impreun a cu
motivele care au stat la baza deciziei conform c areia entitatea nu isi mai poate
continua activitatea. Evenimentele sau condi tiile ce necesit a prezent ari de
informa tii pot aparea si ulterior datei bilan tului.
(4) Entit atile aflate in lichidare, potrivit legii, prezint a acest fapt in declara tia
care insoteste situa tiile financiare anuale. In scopul prezent arii bilan tului,
acestea procedeaz a la reclasificarea crean telor pe termen lung in crean te pe
termen scurt, respectiv a datoriilor pe termen lung in datorii pe termen scurt.
50. – Principiul permanen tei metodelor. Politicile contabile si metodele de
evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exerci tiu financiar la altul.
51. – (1) Principiul pruden tei. La intocmirea situa tiilor financiare anuale,
recunoa sterea si evaluarea trebuie realizate pe o baz a prudent a si, in special:
a) in contul de profit si pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data
bilan tului;
b) sunt recunoscute datoriile ap arute in cursul exerci tiului financiar curent sau al
unui exerci tiu precedent, chiar dac a acestea devin evidente numai intre data
bilan tului si data intocmirii acestuia;
c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dac a rezultatul exerci tiului financiar
este pierdere sau profit. Inregistrarea ajust arilor pentru depreciere sau pierdere
de valoare se efectueaz a pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul
acestora asupra contului d e profit si pierdere.
(2) Activele si veniturile nu trebuie s a fie supraevaluate, iar datoriile si
cheltuielile, subevaluate. Totu si, exercitarea pruden tei nu permite, de exemplu,
constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberat a a activel or sau
veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberat a a datoriilor sau cheltuielilor,
deoarece situa tiile financiare nu ar mai fi neutre si nu ar mai avea calitatea de a
fi credibile.
52. – In afara sumelor recunoscute in conformitate cu pct. 51 alin. (1) lit. b),
trebuie recunoscute toate datoriile previzibile si pierderile poten tiale care au
aparut in cursul exerci tiului financiar respectiv sau in cursul unui exerci tiu
precedent, chiar dac a acestea devin evidente numai intre data bilan tului si data
intocmirii acestuia.
53. – (1) Principiul contabilit atii de angajamente. Efectele tranzac tiilor si ale
altor evenimente sunt recunoscute atunci c and tranzac tiile si evenimentele se
produc ( si nu pe m asura ce numerarul sau echivalentul s au este incasat sau
platit) si sunt inregistrate in contabilitate si raportate in situa tiile financiare ale
perioadelor aferente.
(2) Trebuie s a se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exerci tiului
financiar, indiferent de data incasarii veniturilor sau data pl atii cheltuielilor.
Astfel, se vor eviden tia in conturile de venituri si crean tele pentru care nu a fost
intocmit a inca factura (contul 418 "Clien ti – facturi de intocmit"), respectiv in
conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s -a primit inca factura
(contul 408 "Furnizori – facturi nesosite"). In toate cazurile, inregistrarea in
aceste conturi se efectueaz a pe baza documentelor care atest a livrarea bunurilor,
respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de insotire a m arfii, situa tii de
lucrari etc.).
(3) Veniturile si cheltuielile care rezult a direct si concomitent din aceea si
tranzac tie sunt recunoscute simultan in contabilitate, prin asocierea direct a intre
cheltuielile si veniturile aferente, cu eviden tierea dis tincta a acestor venituri si
cheltuieli.
(4) Principiul contabilit atii de angajamente se aplic a inclusiv la recunoa sterea
dobanzii aferente perioadei, indiferent de scaden ta acesteia.
54. – (1) Principiul intangibilit atii. Bilan tul de deschidere pentru fiecare exerci tiu
financiar trebuie s a corespund a cu bilan tul de inchidere al exerci tiului financiar
precedent.
(2) In cazul modific arii politicilor contabile si al corect arii unor erori aferente
perioadelor precedente, nu se modific a bilan tul perioadei anterioare celei de
raportare.
(3) Inregistrarea pe seama rezultatului reportat a corect arii erorilor semnificative
aferente exerci tiilor financiare precedente, precum si a modific arii politicilor
contabile nu se consider a incalcare a princip iului intangibilit atii.
55. – Principiul evalu arii separate a elementelor de activ si de datorii.
Componentele elementelor de active si de datorii trebuie evaluate separat.
56. – (1) Principiul necompens arii. Orice compensare intre elementele de active
si datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzis a.
(2) Toate crean tele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe
baza de documente justificative.
(3) Eventualele compens ari intre crean te si datorii fa ta de aceea si entitate
efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi inregistrate numai dup a
contabilizarea crean telor si veniturilor, respectiv a datoriilor si cheltuielilor
corespunz atoare.
In situa tia de la alin. (3), in notele explicative se prezint a valoarea brut a a
crean telor si datoriilor care au f acut obiectul compens arii.
(4) In cazul schimbului de active, in contabilitate se eviden tiaza distinct
opera tiunea de v anzare/scoatere din eviden ta si cea de cump arare/intrare in
eviden ta, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor
si cheltuielilor aferente opera tiunilor. Tratamentul contabil este similar si in
cazul prest arilor reciproce de servicii.
57. – (1) Contabilizarea si prezentarea ele mentelor din bilan t si din contul de
profit si pierdere tinand seama de fondul economic al tranzac tiei sau al
angajamentului in cauz a. Respectarea acestui principiu are drept scop
inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidel a a opera tiunilor economico –
financiare, in conformitate cu realitatea economic a, pun and in eviden ta
drepturile si obliga tiile, precum si riscurile asociate acestor opera tiuni.
(2) Evenimentele si opera tiunile economico -financiare trebuie eviden tiate in
contabil itate a sa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative.
Documentele justificative care stau la baza inregistr arii in contabilitate a
opera tiunilor economico -financiare trebuie s a reflecte intocmai modul cum
acestea se produc, respectiv s a fie in concordan ta cu realitatea. De asemenea,
contractele incheiate intre p arti trebuie s a prevad a modul de derulare a
opera tiunilor si sa respecte cadrul legal existent.
(3) Forma juridic a a unui document trebuie s a fie in concordan ta cu realitatea
economic a. Atunci c and exist a diferen te intre fondul sau natura economic a a
unei opera tiuni sau tranzac tii si forma sa juridic a, entitatea va inregistra in
contabilitate aceste opera tiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.
(4) Exemple de situa tii cand se aplic a acest principiu pot fi considerate:
incadrarea de c atre utilizatori a contractelor de leasing in leasing opera tional sau
financiar; recunoa sterea veniturilor din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii
in func tie de fondul economic al contractului si de eventualele gratuit ati
(stimulente) aferente; incadrarea opera tiunilor la v anzare in nume propriu sau
comision, respectiv consigna tie; recunoa sterea veniturilor, respectiv a
cheltuielilor in contul de profit si pier dere sau ca venituri in avans, respectiv
cheltuieli in avans; recunoa sterea participa tiilor de tinute ca fiind de natura
actiunilor de tinute la entit ati afiliate sau sub forma altor imobiliz ari financiare;
incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau
financiare.
(5) Entit atile au obliga tia ca la intocmirea documentelor justificative si la
contabilizarea opera tiunilor economico -financiare s a tina seama de toate
informa tiile disponibile, astfel incat sa fie extrem de rare situa tiile in care natura
economic a a opera tiunii s a fie diferit a de forma juridic a a documentelor care
stau la baza acestora.
58. – (1) Principiul evalu arii la cost de achizi tie sau cost de produc tie.
Elementele prezentate in situa tiile financiare s e evalueaz a, de regul a, pe baza
principiului costului de achizi tie sau al costului de produc tie. Cazurile in care nu
se folose ste costul de achizi tie sau costul de produc tie sunt cele prev azute de
prezentele reglement ari.
(2) In situa tia in care s -a optat pentru reevaluarea imobiliz arilor corporale sau
evaluarea instrumentelor financiare la valoarea just a, se aplic a prevederile
sectiunii 3.4 "Evaluarea alternativ a la valoarea just a".
59. – Principiul pragului de semnifica tie. Entitatea se poate a bate de la cerin tele
cuprinse in prezentele reglement ari referitoare la prezent arile de informa tii si
publicare, atunci c and efectele respect arii lor sunt nesemnificative.
SECTIUNEA 2.5
Politici contabile, corectarea erorilor contabile, estim ari si evenimente
ulterioare datei bilan tului
2.5.1. Politici contabile
60. – (1) Politicile contabile reprezint a principiile, bazele, conven tiile, regulile si
practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situa tiilor
financiare anuale.
(2) Exemple de politici contabile sunt urm atoarele: alegerea metodei de
amortizare a imobiliz arilor; reevaluarea imobiliz arilor corporale sau p astrarea
costului istoric al acestora; inregistrarea, pe perioada in care imobiliz arile
corporale su nt trecute in conservare, a unei cheltuieli cu amortizarea sau a unei
cheltuieli corespunz atoare ajust arii pentru deprecierea constatat a; alegerea
metodei de evaluare a stocurilor; contabilitatea stocurilor prin inventarul
permanent sau intermitent etc.
61. – (1) Administratorii entit atii trebuie s a aprobe politici contabile pentru
opera tiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situa tiile prev azute de
legisla tie. In cazul entit atilor care nu au administratori, politicile contabile se
aprob a de persoanele care au obliga tia gestion arii entit atii respective.
(2) Aceste politici trebuie elaborate av and in vedere specificul activit atii, de
catre speciali sti in domeniul economic si tehnic, cunosc atori ai activit atii
desfasurate si ai strategi ei adoptate de entitate.
(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate prevederile cuprinse in
prezentele reglement ari.
62. – (1) Modific arile de politici contabile pot fi determinate de:
a) ini tiativa entit atii, caz in care modifica rea trebuie justificat a in notele
explicative la situa tiile financiare anuale;
b) o decizie a unei autorit ati competente si care se impune entit atii (modificare
de reglementare), caz in care modificarea nu trebuie justificat a in notele
explicative, ci doar mentionat a in acestea.
(2) Modificarea de politic a contabil a la ini tiativa entit atii poate fi determinat a
de:
– o modificare excep tional a intervenit a in situa tia entit atii sau in contextul
economico -financiar in care aceasta isi desf asoara activitatea;
– obtinerea unor informa tii credibile si mai relevante.
Exemple de situa tii care justific a modificarea de politici contabile pot fi:
– admiterea la tranzac tionare pe o pia ta reglementat a a valorilor mobiliare pe
termen scurt ale entit atii sau retragerea lor de la tranzac tionare;
– schimbarea ac tionariatului, datorat a intrarii intr-un grup, dac a noile metode
asigur a furnizarea unor informa tii mai fidele;
– fuziuni si diviz ari efectuate la valori contabile, caz in care se impune
armonizarea politicilor contabile ale societ atii absorbite cu cele ale societ atii
absorbante etc.
(3) Schimbarea conduc atorilor entit atii nu justific a modificarea politicilor
contabile.
(4) Nu se consider a modific ari ale politicilor contabile:
a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzac tii, alte evenimente sau condi tii
care difer a, ca fond, de cele care au avut loc anterior; si
b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzac tii, alte evenimente sau
condi tii care nu au avut loc anterior sau ca re au fost nesemnificative.
(5) Aplicarea ini tiala a politicii de reevaluare a imobiliz arilor corporale trebuie
tratat a ca o reevaluare, potrivit subsec tiunii 3.4.1 "Reevaluarea imobiliz arilor
corporale".
62^1. – (1) Entit atile care, in baza prevederilor de la pct. 62 , decid ca in cazul
imobiliz arilor corporale s a treac a de la metoda reevalu arii la metoda costului,
procedeaz a la ajustarea sumelor eviden tiate in contul 105 "Rezerve din
reevaluare" in func tie de modalitatea in care, pe perioada in care a fost
efectuat a reevaluarea, au transferat sumele in rezultatul reportat (contul 1175
"Rezultatul reportat reprezent and surplusul realizat din rezerve din
reevaluare"), dup a cum urmeaz a:
a) entit atile care au avut ca politic a contabil a transferul rezervei din reevaluare
in contul de rezultat reportat, pe m asura amortiz arii activului, inchid rezerva
din reevaluare (soldul contului 105 "Rezerve din reevaluare") pe seama
imobiliz arii careia ii corespunde rezerva respectiv a (articol contabil 105
"Rezerve din reevaluare" = 21 x Imobiliz ari corporale);
b) entit atile care au avut ca politic a contabil a transferul rezervei din reevaluare
in contul de rezultat reportat, la scoaterea din eviden ta a imobiliz arii pentru
care s -a constituit rezerva respectiv a, procedeaz a astfel:
– transfer a din contul 105 "Rezerve din reevaluare" in contul 1175 "Rezultatul
reportat reprezent and surplusul realizat din rezerve din reevaluare" rezerva
corespunz atoare sumelor amortizate din valoarea imobiliz arii;
– reduce valoarea imobiliz arii cu rezerva din reevaluare aferent a valorii care
nu a fost amortizat a (articol contabil 105 "Rezerve din reevaluare" = 21 x
Imobiliz ari corporale).
(2) Entit atile care modific a politica contabil a aplicabil a imobi lizarilor
corporale in sensul c a decid s a treac a de la metoda reevalu arii la metoda
costului aplic a prevederile alin. (1), prin excep tie de la cerin tele pct. 63 alin.
(1).
(3) Entit atile care, in baza prevederilor de la pct. 62 , decid ca in cazul
imobiliz arilor corporale s a treac a de la metoda reevalu arii la metoda costului,
vor urm ari ca aplicarea acestei op tiuni s a nu conduc a la subevaluarea activelor
respective, fa ta de valoarea care ar fi fost recunoscut a in bilan t daca acele
imobiliz ari corpor ale nu ar fi fost reevaluate.
(4) Prevederile prezentului punct se aplic a indiferent dac a reevaluarea a fost
efectuat a prin aplicarea unui indice sau prin recalcularea valorii nete a
imobiliz arii.
63. – (1) Efectele modific arii politicilor contabile aferente exerci tiilor financiare
precedente se inregistreaz a pe seama rezultatului reportat (contul 1173
"Rezultatul reportat provenit din modific arile politicilor contabile"), dac a
efectele modific arii pot fi cuantificate.
(2) Efectele modi ficarii politicilor contabile aferente exerci tiului financiar curent
se contabilizeaz a pe seama conturilor de cheltuieli si venituri ale perioadei.
(3) Dac a efectul modific arii politicii contabile este imposibil de stabilit pentru
perioadele trecute, modificarea politicilor contabile se efectueaz a pentru
perioadele viitoare, incep and cu exerci tiul financiar curent si exerci tiile
financiare urm atoare celui in care s -a luat decizia modific arii politicii contabile.
(4) In cazul modific arii politicilo r contabile pentru o perioad a anterioar a,
entitatile trebuie s a ia in considerare efectele fiscale ale acestora.
64. – (1) Modificarea politicilor contabile este permis a doar dac a este cerut a de
lege sau are ca rezultat informa tii mai relevante sau ma i credibile referitoare la
opera tiunile entit atii.
(2) In cazul modific arii unei politici contabile, entitatea trebuie s a mentioneze in
notele explicative natura modific arii politicii contabile, precum si motivele
pentru care aplicarea noii politici contabile ofer a informa tii credibile si mai
relevante, pentru ca utilizatorii s a poata aprecia dac a noua politic a contabil a a
fost aleas a in mod adecvat, efectul modific arii asupra rezultatelor raportate ale
perioadei si tendin ta real a a rezultatelor activ itatii entit atii.
2.5.2. Corectarea erorilor contabile
65. – (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exerci tiul financiar
curent, fie la exerci tiile financiare precedente.
(2) Corectarea erorilor se efectueaz a la data constat arii lor.
66. – (1) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declara tii eronate
cuprinse in situa tiile financiare ale entit atii pentru una sau mai multe perioade
anterioare rezult and din gre seala de a utiliza sau de a nu utiliza informa tii
credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situa tiile financiare pentru acele perioade
au fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi ob tinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si
prezentarea acelor situa tii fina nciare anuale.
(2) Astfel de erori includ efectele gre selilor matematice, gre selilor de aplicare a
politicilor contabile, ignor arii sau interpret arii gre site a evenimentelor si
fraudelor.
(3) In intelesul prezentelor reglement ari, erorile din perioad ele anterioare se
refer a inclusiv la prezentarea eronat a a informa tiilor in situa tiile financiare
anuale.
67. – (1) Corectarea erorilor aferente exerci tiului financiar curent se efectueaz a
pe seama contului de profit si pierdere.
(2) Corectarea er orilor semnificative aferente exerci tiilor financiare precedente
se efectueaz a pe seama rezultatului reportat (contul 1174 "Rezultatul reportat
provenit din corectarea erorilor contabile").
(3) Erorile nesemnificative aferente exerci tiilor financiare precedente se
corecteaz a, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totu si, potrivit
politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama
contului de profit si pierdere.
(4) Erorile nesemnificative sunt cele de natur a sa nu influen teze informa tiile
financiar -contabile. Se consider a ca o eroare este semnificativ a daca aceasta ar
putea influen ta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situa tiilor
financiare anuale. Analizarea dac a o eroare este semnificativ a sau nu se
efectueaz a in context, av and in vedere natura sau valoarea individual a ori
cumulat a a elementelor.
68. – (1) Corectarea erorilor aferente exerci tiilor financiare precedente nu
determin a modificarea situa tiilor financiare ale acelor exerci tii.
(2) In cazul erorilor aferente exerci tiilor financiare precedente, corectarea
acestora nu presupune ajustarea informa tiilor comparative prezentate in situa tiile
financiare. Informa tii comparative referitoare la pozi tia financiar a si performan ta
finan ciara, respectiv modificarea pozi tiei financiare, sunt prezentate in notele
explicative.
(3) In notele explicative la situa tiile financiare trebuie prezentate informa tii cu
privire la natura erorilor constatate si perioadele afectate de acestea.
69. – Inregistrarea storn arii unei opera tiuni contabile aferente exerci tiului
financiar curent se efectueaz a fie prin corectarea cu semnul minus a opera tiunii
initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea invers a a acesteia (stornare in
negru), in functie de politica contabil a si programele informatice utilizate.
2.5.3. Estim ari
70. – (1) Ca rezultat al incertitudinilor inerente in desf asurarea activit atilor, unele
elemente ale situa tiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar
estimate. Se pot solicita, de exemplu, estim ari ale: clien tilor incer ti; uzurii
morale a stocurilor; duratei de via ta utile, precum si a modului preconizat de
consumare a beneficiilor economice viitoare incorporate in activele amortizabile
etc.
(2) Pr ocesul de estimare implic a rationamente bazate pe cele mai recente
informa tii credibile avute la dispozi tie. O estimare poate necesita revizuirea dac a
au loc schimb ari privind circumstan tele pe care s -a bazat aceast a estimare sau ca
urmare a unor noi informa tii sau a unei mai bune experien te. Prin natura ei,
revizuirea unei estim ari nu reprezint a corectarea unei erori.
(3) O modificare in baza de evaluare aplicat a reprezint a o modificare in politica
contabil a si nu reprezint a o modificare in estim arile contabile. Dac a entitatea are
dificult ati in a face distinc tie intre o modificare de politic a contabil a si o
modificare de estimare, aceasta se trateaz a ca o modificare a estim arii.
(4) Efectul modific arii unei estim ari contabile se recunoa ste prospectiv prin
includerea sa in rezultatul:
– perioadei in care are loc modificarea, dac a aceasta afecteaz a numai perioada
respectiv a (de exemplu, ajustarea pentru clien ti incer ti); sau
– perioadei in care are loc modificarea si al perioadelor viitoare, dac a
modificarea are efect si asupra acestora (de exemplu, durata de via ta utila a
imobiliz arilor corporale).
2.5.4. Evenimente ulterioare datei bilan tului
71. – Evenimentele care apar dup a data bilan tului pot furniza informa tii
suplimentare referitoare la perioada raportat a fata de cele cunoscute la data
bilan tului. Dac a situa tiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie
ajustate pentru a reflecta si informa tiile suplimentare, dac a informatiile
respective se refer a la condi tii (evenimente, opera tiuni etc.) care au existat la
data bilan tului.
72. – (1) Evenimentele ulterioare datei bilan tului sunt acele evenimente,
favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilan tului si data la care
situa tiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
(2) In accep tiunea prezentelor reglement ari, prin autorizarea situa tiilor financiare
anuale se intelege aprobarea acestora de c atre un consiliu director, administratori
sau alte organe de conducere, potrivit organiz arii entit atii, in vederea inaint arii
lor spre aprobare, conform legii.
(3) Evenimentele ulterioare datei bilan tului includ toate evenimentele ce au loc
pana la data la care situa tiile financiare anuale sunt autori zate pentru emitere,
chiar dac a acele evenimente au loc dup a declararea public a a profitului sau a
altor informa tii financiare selectate.
(4) Pot fi identificate dou a tipuri de evenimente ulterioare datei bilan tului:
a) cele care fac dovada condi tiilor care au existat la data bilan tului. Aceste
evenimente ulterioare datei bilan tului conduc la ajustarea situa tiilor financiare
anuale; si
b) cele care ofer a indica tii despre condi tii aparute ulterior datei bilan tului.
Aceste evenimente ulterioare datei bil antului nu conduc la ajustarea situa tiilor
financiare anuale.
73. – (1) In cazul evenimentelor ulterioare datei bilan tului care conduc la
ajustarea situa tiilor financiare anuale, entitatea ajusteaz a valorile recunoscute in
situa tiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei
bilan tului.
(2) Exemple de evenimente ulterioare datei bilan tului care conduc la ajustarea
situa tiilor financiare si care impun ajustarea de c atre entitate a valorilor
recunoscute in situa tiile sale fina nciare sau recunoa sterea de elemente ce nu au
fost anterior recunoscute sunt urm atoarele:
a) solu tionarea ulterioar a datei bilan tului a unui litigiu care confirm a ca o
entitate are o obliga tie prezent a la data bilan tului. Entitatea ajusteaz a orice
provizio n recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoa ste un nou
provizion. Ca urmare, entitatea nu prezint a o datorie contingent a;
b) falimentul unui client, survenit ulterior datei bilan tului, confirm a de obicei c a
la data bilan tului exista o pierder e aferent a unei crean te comerciale si, in
consecin ta, entitatea trebuie s a ajusteze valoarea contabil a a crean tei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arat a ca situa tiile financiare anuale sunt
incorecte;
d) vanzarea stocurilor dup a perioada de raportare poate fi o prob a a valorii
realizabile nete la finalul perioadei de raportare;
e) determinarea ulterioar a perioadei de raportare a costului activelor cump arate
sau a incasarilor din activele v andute inainte de finalul perioadei de ra portare (de
exemplu, reduceri comerciale si financiare acordate, respectiv primite, dup a
incheierea exerci tiului financiar);
f) determinarea ulterioar a perioadei de raportare a valorii primelor si a altor
drepturi cuvenite angaja tilor pentru exerci tiul fin anciar incheiat, dac a entitatea
are obliga tia de a pl ati aceste sume.
74. – (1) In cazul evenimentelor ulterioare datei bilan tului care nu conduc la
ajustarea situa tiilor financiare anuale, entitatea nu isi ajusteaz a valorile
recunoscute in situa tiile sale financiare pentru a reflecta acele evenimente
ulterioare datei bilan tului.
(2) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilan tului care nu conduce la
ajustarea situa tiilor financiare anuale este diminuarea valorii de pia ta a valorilor
mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilan tului si data la care situa tiile
financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
(3) Dac a o entitate prime ste, ulterior datei bilan tului, informa tii despre condi tiile
ce au existat la data bilan tului, entitatea trebuie s a actualizeze prezent arile de
informa tii ce se refer a la aceste condi tii, in lumina noilor informa tii.
(4) Atunci c and evenimentele ulterioare datei bilan tului care nu conduc la
ajustarea situa tiilor financiare anuale sunt semnificative, nepr ezentarea lor ar
putea influen ta deciziile economice ale utilizatorilor. In consecin ta, o entitate
trebuie s a prezinte urm atoarele informa tii pentru fiecare categorie semnificativ a
de astfel de evenimente ulterioare datei bilan tului:
a) natura evenimen tului; si
b) o estimare a efectului financiar sau o men tiune conform c areia o astfel de
estimare nu poate s a fie facuta.
CAPITOLUL 3
Reguli generale de evaluare
SECTIUNEA 3.1
Evaluarea la data intr arii in entitate
75. – (1) La data intr arii in entitate, bunurile se evalueaz a si se inregistreaz a in
contabilitate la valoarea de intrare, care se stabile ste astfel:
a) la cost de achizi tie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de produc tie – pentru bunurile produse in entita te;
c) la valoarea de aport, stabilit a in urma evalu arii – pentru bunurile
reprezent and aport la capitalul social;
d) la valoarea just a – pentru bunurile ob tinute cu titlu gratuit sau constatate
plus la inventariere.
In cazurile men tionate la l it. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea
justa se substituie costului de achizi tie.
(2) Valoarea just a a activelor se determin a, in general, dup a datele de eviden ta
de pe pia ta, printr -o evaluare efectuat a, de regul a, de evaluatori auto rizati,
potrivit legii.
In situa tia in care nu exist a date pe pia ta privind valoarea just a, din cauza naturii
specializate a activelor si a frecven tei reduse a tranzac tiilor, valoarea just a se
poate determina prin alte metode utilizate, de regul a, de catre evaluatori
autoriza ti, potrivit legii.
76. – (1) Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de
achizi tie ajusteaz a in sensul reducerii costul de achizi tie al bunurilor. Atunci
cand achizi tia de produse si primirea reduceri i comerciale sunt tratate impreun a,
reducerile comerciale primite ulterior factur arii ajusteaz a, de asemenea, costul
de achizi tie al bunurilor.
(1^1) Dac a reducerile comerciale inscrise pe factura de achizi tie acoper a in
totalitate contravaloarea bunu rilor achizi tionate, acestea se inregistreaz a in
contabilitate la valoarea just a, pe seama veniturilor curente (contul 758 "Alte
venituri din exploatare") in cazul stocurilor, respectiv a veniturilor in avans
(contul 475 "Subven tii pentru investi tii"), in cazul imobiliz arilor corporale si
necorporale. Veniturile in avans aferente acestor imobiliz ari se reiau in contul
de profit si pierdere pe durata de via ta a imobiliz arilor respective.
(2) Reducerile comerciale primite ulterior factur arii corecteaz a costul stocurilor
la care se refer a, dac a acestea mai sunt in gestiune. Dac a stocurile pentru care au
fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt in gestiune, acestea se eviden tiaza
distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite"), pe seama
conturilor de ter ti.
(2^1) In cazul in care informa tiile de tinute nu permit corectarea valorii
stocurilor, potrivit alin. (2), reducerile men tionate la acel alineat se reflect a, de
asemenea, pe seama contului 609 "Reduceri comerciale primite".
(2^2) Reducerile comerciale primite ulterior factur arii unor imobiliz ari
corporale si necorporale identificabile reprezint a venituri in avans (contul 475
"Subven tii pentru investi tii"), fiind reluate in contul de profit si pierdere pe
durata de via ta ramasa a imobiliz arilor respective.
(2^3) Reducerile comerciale primite ulterior factur arii unor imobiliz ari
corporale si necorporale care nu pot fi identificabile reprezint a venituri ale
perioadei (contul 758 "Alte venituri din exploatare").
(3) A tunci c and vanzarea de produse si acordarea reducerii comerciale sunt
tratate impreun a, reducerile comerciale acordate ulterior factur arii ajusteaz a
veniturile din v anzare.
(4) Reducerile comerciale acordate ulterior factur arii, indiferent de perioada la
care se refer a, se eviden tiaza distinct in contabilitate (contul 709 "Reduceri
comerciale acordate"), pe seama conturilor de ter ti.
(5) Reducerile comerciale legate de prest arile de servicii, primite ulterior
factur arii, respectiv acordate ulterio r factur arii, indiferent de perioada la care se
refer a, se eviden tiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale
primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama
conturilor de ter ti.
(6) In cazul in care reduce rile comerciale reprezint a evenimente ulterioare datei
bilan tului care conduc la ajustarea situa tiilor financiare anuale, acestea se
inregistreaz a la data bilan tului in contul 408 "Furnizori – facturi nesosite",
respectiv contul 418 "Clien ti – facturi de intocmit", si se reflect a in situa tiile
financiare ale exerci tiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor
justificative. Reducerile care urmeaz a a fi primite, inregistrate la data bilan tului
in contul 408 "Furnizori – facturi nesosite", corecteaz a costul stocurilor la care se
refer a, dac a acestea mai sunt in gestiune.
(7) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate si se practic a asupra pre tului
de vanzare;
b) remizele – se primesc in cazul v anzarilor superioare volumului convenit sau
daca cump aratorul are un statut preferen tial; si
c) risturnele – sunt reduceri de pre t calculate asupra ansamblului tranzac tiilor
efectuate cu acela si tert, in decursul unei perioade determinate.
77. – (1) Reducerile financiare sunt sub form a de sconturi de decontare acordate
pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.
(2) Reducerile financiare primite de la furnizor reprezint a venituri ale perioadei
indiferent de perioada la care se refer a (contul 767 "Venituri din sconturi
obtinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezint a cheltuieli ale
perioadei, indiferent de perioada la care se refer a (contul 667 "Cheltuieli priv ind
sconturile acordate").
78. – (1) In cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzac tionare pe
o pia ta reglementat a, costul de achizi tie nu include costurile de tranzac tionare
direct atribuibile achizi tiei lor, aceste costuri fiind inregistrate in conturile de
cheltuieli corespunz atoare.
(2) In cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la
tranzac tionare pe o pia ta reglementat a, precum si al valorilor mobiliare pe
termen lung, costul de achizi tie include si costuri le direct atribuibile achizi tiei
lor (de exemplu, costuri legate de onorarii pl atite avoca tilor, evaluatorilor).
79. – (1) Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt
recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au s urvenit, sunt urm atoarele:
– pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de produc tie inregistrate
peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
– cheltuielile de depozitare, cu excep tia cazurilor in care aceste costuri sunt
necesare in procesul de produc tie, anterior trecerii intr-o nou a faza de fabrica tie.
Cheltuielile de depozitare se includ in costul de produc tie atunci c and sunt
necesare pentru a aduce stocurile in locul si in starea in care se g asesc;
– regiile (cheltuieli le) generale de administra tie care nu particip a la aducerea
stocurilor in forma si locul final;
– regia fix a nealocat a costului, care se recunoa ste drept cheltuial a in perioada in
care a ap arut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacit atii
normale de produc tie (activitate).
(2) Capacitatea normal a de produc tie reprezint a produc tia estimat a fi ob tinuta,
in medie, de -a lungul unui anumit num ar de perioade, in condi tii normale, av and
in vedere si pierderea de capacitate rezultat a din intretinerea planificat a a
echipamentului.
80. – (1) Costurile indator arii atribuibile activelor cu ciclu lung de fabrica tie sunt
incluse in costurile de produc tie ale acestora, in masura in care sunt legate de
perioada de produc tie. In costurile indator arii se include dob anda la capitalul
imprumutat pentru finan tarea achizi tiei, construc tiei sau produc tiei de active cu
ciclu lung de fabrica tie.
(1^1) Dob anda la capitalul imprumutat in leg atura cu active care nu
indeplinesc condi tia de durat a prevazuta la alin. (3) reprezint a cheltuial a a
perioadei. Constituie, de asemenea, cheltuial a a perioadei cheltuielile
reprezent and diferen tele de curs valutar.
(2) Costurile indator arii suportate de entitate in leg atura cu imprumutul de
fonduri se i nclud in costul bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabrica tie, cu
respectarea prevederilor pct. 51 alin. (1) din prezentele reglement ari.
(3) In sensul prezentelor reglement ari, prin activ cu ciclu lung de fabrica tie
se intelege un activ care solicit a in mod necesar o perioad a substan tiala de
timp, respectiv mai mare de un an, pentru a fi gata in vederea utiliz arii sale
prestabilite sau pentru v anzare.
(4) Activele financiare si stocurile care sunt fabricate pe o baz a repetitiv a de-a
lungu l unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de
fabrica tie. Nu sunt active cu ciclu lung de fabrica tie nici activele care in
momentul achizi tiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilit a sau pentru
vanzare.
(5) Capitalizarea costurilor indator arii trebuie s a inceteze c and se realizeaz a
cea mai mare parte a activit atilor necesare pentru preg atirea activului cu ciclu
lung de fabrica tie, in vederea utiliz arii prestabilite sau a v anzarii acestuia.
(6) En titatile care au inclus in valoarea activelor cu ciclu lung de fabrica tie
costuri ale indator arii prezint a informa tii corespunz atoare in notele explicative la
situa tiile financiare.
Dispozi tii tranzitorii
81. – Atunci c and aplicarea pct. 80 constituie o modificare a politicii
contabile, entitatea aplic a prevederile acelui punct pentru costurile indator arii
aferente activelor cu ciclu lung de fabrica tie pentru care data de incepere a
capitaliz arii este ulterioar a datei de 1 ianuarie 2015.
SECTIUNEA 3.2
Evaluarea la inventar si prezentarea elementelor in bilan t
82. – (1) In scopul intocmirii situa tiilor financiare anuale, entit atile trebuie s a
procedeze la inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor
si capitalurilor proprii.
(2) In situa tiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii se reflect a si se evalueaz a la valoarea contabil a, pus a de
acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reguli de evaluare se aplic a inclusiv
in cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital si al activelor in curs
de execu tie.
(3) In intelesul prezentelor reglement ari:
a) valoarea conta bila a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut
dupa ce se deduc amortizarea acumulat a, pentru activele amortizabile si
ajust arile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare;
b) valoarea de inventar a unui activ reprezint a valoarea contabil a a activului,
stabilit a cu ocazia evalu arii la inventariere, respectiv valoarea inscris a in listele
de inventariere.
83. – (1) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii se face p otrivit prezentelor reglement ari si
normelor emise in acest sens de Ministerul Finan telor Publice.
(2) In scopul efectu arii inventarierii, conducerea entit atii trebuie s a stabileasc a
proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale.
(3) In vederea desf asurarii in bune condi tii a opera tiunilor de inventariere si
evaluare, in comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu preg atire
corespunz atoare, tehnic a si economic a, cunosc atoare a domeniului de activitate.
84. – (1) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul
pruden tei, potrivit c aruia se va tine seama de toate ajust arile de valoare datorate
deprecierilor sau pierderilor de valoare.
(2) Pentru elementele de natura activelor inregistrate la cost, difer entele
constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabil a se
eviden tiaza distinct in contabilitate, in conturi de ajust ari, aceste elemente
mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
85. – (1) Evaluarea imobiliz arilor corporale si nec orporale, cu ocazia
inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilit a de comisia de inventariere
sau de evaluatori autoriza ti, potrivit legii. Fac obiectul evalu arii si imobiliz arile
in curs de execu tie.
(2) Corectarea valorii imobiliz arilor necorporale si corporale si aducerea lor la
nivelul valorii de inventar se efectueaz a, in func tie de tipul de depreciere
existent a, fie prin inregistrarea unei amortiz ari suplimentare, in cazul in care se
constat a o depreciere ireversibil a, fie prin constituirea sau suplimentarea
ajust arilor pentru depreciere, in cazul in care se constat a o depreciere reversibil a
a acestora.
(3) In cazul imobiliz arilor corporale si necorporale, la determinarea
pierderilor din depreciere, evaluatorii autoriza ti, potrivit legii, sau personalul
entitatii pot utiliza diferite metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe
fluxuri de numerar).
86. – (1) Pentru a stabili dac a exist a deprecieri ale imobiliz arilor corporale si
necorporale, in afara constat arii faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate in
considerare surse externe si interne de informa tii.
(2) La sursele externe de informa tii se incadreaz a aspecte precum:
– pe parcursul perioadei, valoarea de pia ta a activului a sc azut semnificati v
mai mult dec at ar fi fost de a steptat ca rezultat al trecerii timpului sau utiliz arii;
– pe parcursul perioadei au avut loc modific ari semnificative, cu efect negativ
asupra entit atii, sau astfel de modific ari se vor produce in viitorul apropiat
asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic in care entitatea isi
desfasoara activitatea sau pe pia ta careia ii este dedicat activul etc.
(3) Din sursele interne de informa tii se exemplific a urmatoarele elemente:
– exist a indicii de uzur a fizica sau moral a a imobiliz arii;
– pe parcursul perioadei au avut loc modific ari semnificative, cu efect negativ
asupra entit atii, sau astfel de modific ari se vor produce in viitorul apropiat, in
ceea ce prive ste gradul sau modul in care imobilizarea este utilizat a sau se
asteapt a sa fie utilizat a. Astfel de modific ari includ: situa tiile in care
imobilizarea devine neproductiv a, planurile de restructurare sau de intrerupere a
activit atii careia ii este dedicat a imobilizarea, precum si planificarea ced arii
imobiliz arii inainte de data estimat a anterior;
– raport arile interne pun la dispozi tie indicii cu privire la faptul c a rezultatele
economice ale unei imobiliz ari sunt sau vor fi mai slabe dec at cele scontate.
Indiciile de de preciere a imobiliz arilor, puse la dispozi tie de raport arile interne,
includ:
– fluxul de numerar necesar pentru achizi tionarea unei imobiliz ari similare,
pentru exploatarea sau intretinerea imobiliz arii este semnificativ mai mare dec at
cel prev azut in itial in buget;
– rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui
prevazut in buget;
– o scadere semnificativ a a profitului din exploatare prev azut in buget,
respectiv o cre stere semnificativ a a pierderilor prev azute in buget, generate de
imobilizare etc.
(4) Deciziile privind reluarea unor deprecieri inregistrate in conturile de
ajust ari au la baz a constat arile comisiei de inventariere. Pot exista si unele
indicii c a o pierdere din depreciere recunoscut a in perioadele anterioare pentru o
imobilizare necorporal a sau corporal a nu mai exist a sau s -a redus. La aceast a
evaluare se tine cont de surse externe si interne de informa tii.
(5) In categoria surselor externe de informa tii se pot incadra urm atoarele:
– valoarea de pia ta a imobiliz arii a crescut semnificativ in cursul perioadei;
– in cursul perioadei au avut loc modific ari semnificative cu efect favorabil
asupra entit atii sau se estimeaz a ca astfel de modific ari se vor produce in viitorul
apropi at, in mediul tehnologic, comercial, economic sau juridic in care entitatea
isi desf asoara activitatea sau pe pia ta careia ii este dedicat activul etc.
(6) Dintre sursele interne de informa tii se exemplific a urmatoarele:
– pe parcursul perioadei au avut loc modific ari semnificative, cu efect
favorabil asupra entit atii, sau astfel de modific ari se vor produce in viitorul
apropiat in ceea ce prive ste gradul sau modul in care imobilizarea este utilizat a
sau se a steapt a sa fie utilizat a. Aceste modific ari includ costurile efectuate in
timpul perioadei pentru a imbun atati si a cre ste performan ta imobiliz arii sau
pentru a restructura activitatea c areia ii apar tine imobilizarea;
– raport arile interne dovedesc faptul c a performan ta economic a a unei
imobi lizari este sau va fi mai bun a decat s-a prev azut ini tial etc.
87. – Evaluarea imobiliz arilor corporale la data bilan tului se efectueaz a la
cost, mai pu tin amortizarea si ajust arile cumulate din depreciere, sau la valoarea
reevaluat a, aceasta fiind valoarea just a la data reevalu arii, mai pu tin orice
amortizare cumulat a si orice pierderi din depreciere cumulate.
88. – (1) Activele de natura stocurilor se evalueaz a la cost, mai pu tin ajust arile
pentru depreciere constatate. Ajust ari pentru depreci ere se constat a inclusiv
pentru stocurile f ara miscare. In cazul in care valoarea contabil a a stocurilor este
mai mare dec at valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaz a pana la
valoarea realizabil a neta, prin constituirea unei ajust ari pentru d epreciere.
(2) Fac obiectul evalu arii si stocurile in curs de execu tie.
(3) In intelesul prezentelor reglement ari, prin valoare realizabil a neta a
stocurilor se intelege pre tul de v anzare estimat care ar putea fi ob tinut pe
parcursul desf asurarii normale a activit atii, minus costurile estimate pentru
finalizarea bunului, atunci c and este cazul, si costurile estimate necesare
vanzarii.
89. – (1) Evaluarea la inventar a crean telor si a datoriilor se face la valoarea
lor probabil a de incasare sau de plat a. Diferen tele constatate in minus intre
valoarea de inventar stabilit a la inventariere si valoarea contabil a a crean telor se
inregistreaz a in contabilitate pe seama ajust arilor pentru deprecierea crean telor.
(2) Pentru crean tele incerte se con stituie ajust ari pentru pierdere de valoare.
(3) Evaluarea la bilan t a crean telor si a datoriilor exprimate in valut a si a celor
cu decontare in lei in func tie de cursul unei valute se face la cursul de schimb
valutar comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei, valabil la data incheierii
exerci tiului financiar. In scopul prezent arii in bilan t, valoarea crean telor, astfel
evaluate, se diminueaz a cu ajust arile pentru pierdere de valoare.
90. – (1) Disponibilit atile banesti, cecurile, cambiile, biletele la ordin,
scrisorile de garan tie, acreditivele, ipotecile, precum si alte valori aflate in
casieria unit atilor se prezint a in bilan t in conformitate cu prevederile legale.
(2) Disponibilit atile banesti si alte valori similare in valut a se evalueaz a in
bilan t la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei,
valabil la data incheierii exerci tiului financiar.
(3) Inscrierea in listele de inventariere a m arcilor po stale, a timbrelor fiscale,
tichetelor de c alatorie, bonurilor cantit ati fixe, a biletelor de spectacole, de
intrare in muzee, expozi tii si altele asemenea se face la valoarea lor nominal a.
In cazul unor bunuri de aceast a natur a depreciate sau f ara utilizare se
constituie ajust ari pentru pierdere de valoare.
91. – (1) Titlurile pe termen scurt (ac tiuni si alte investi tii financiare) admise
la tranzac tionare pe o pia ta reglementat a se evalueaz a la valoarea de cota tie din
ultima zi de tranzac tionare, iar cele netranzac tionate la costul istoric mai pu tin
eventualele aj ustari pentru pierdere de valoare.
(2) Titlurile pe termen lung (ac tiuni si alte investi tii financiare) se evalueaz a
la costul istoric, mai pu tin eventualele ajust ari pentru pierdere de valoare.
92. – Pentru elementele de natura datoriilor, diferen tele constatate in plus intre
valoarea de inventar si valoarea contabil a se inregistreaz a in contabilitate, pe
seama elementelor corespunz atoare de datorii.
93. – Capitalurile proprii r aman evid entiate la valorile din contabilitate.
94. – La fiecare dat a a bilan tului:
a) Elementele monetare exprimate in valut a (disponibilit ati si alte elemente
asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, crean te si datorii in
valut a) trebuie e valuate si prezentate in situa tiile financiare anuale utiliz and
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei si valabil la
data incheierii exerci tiului financiar. Diferen tele de curs valutar, favorabile sau
nefavorabile, intre cursul de schimb al pie tei valutare, comunicat de Banca
National a a Rom aniei de la data inregistr arii crean telor sau datoriilor in valut a,
sau cursul la care acestea sunt inregistrate in contabilitate si cursul de schimb de
la data incheierii exerci tiului financiar , se inregistreaz a la venituri sau cheltuieli
din diferen te de curs valutar, dup a caz.
b) Pentru crean tele si datoriile, exprimate in lei, a c aror decontare se face in
functie de cursul unei valute, eventualele diferen te favorabile sau nefavorabile,
care rezult a din evaluarea acestora se inregistreaz a la alte venituri sau alte
cheltuieli financiare, dup a caz. Determinarea diferen telor de valoare se
efectueaz a similar prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achizi tionate cu plata in valut a si inregistrate la
cost istoric (imobiliz ari, stocuri) trebuie prezentate in situa tiile financiare anuale
utiliz and cursul de schimb valutar de la data efectu arii tranzac tiei.
d) Elementele nemonetare achizi tionate cu plata in valut a si inregistrate la
valoarea just a (de exemplu, imobiliz arile corporale reevaluate) trebuie
prezentate in situa tiile financiare anuale la aceast a valoare.
SECTIUNEA 3.3
Evaluarea la data ie sirii din entitate
95. – (1) La data ie sirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se
evalueaz a si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care
sunt inregistrate in contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluat a pentru
imobiliz arile corporale care au fost reevaluate sau valoarea just a pentru valo rile
mobiliare pe termen scurt admise la tranzac tionare pe o pia ta reglementat a).
(2) Activele constatate minus in gestiune se scot din eviden ta la data
constat arii lipsei acestora.
(3) La scoaterea din eviden ta a activelor se reiau la venituri aju starile pentru
depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.
96. – (1) Costul de achizi tie sau costul de produc tie al stocurilor din aceea si
categorie si al tuturor elementelor fungibile se calculeaz a prin aplicarea uneia
din urm atoarele metode:
a) metoda costului mediu ponderat – CMP;
b) metoda primul intrat -primul ie sit – FIFO;
c) metoda ultimul intrat -primul ie sit – LIFO.
(2) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului
fiecarui element pe baza me diei ponderate a costurilor elementelor similare
aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse
sau cump arate in timpul perioadei.
Media poate fi calculat a periodic sau dup a fiecare recep tie. Perioada de calcul
nu trebuie s a depaseasca durata medie de stocare.
(3) Potrivit metodei "primul intrat -primul ie sit" (FIFO), bunurile ie site din
gestiune se evalueaz a la costul de achizi tie sau de produc tie al primei intr ari
(lot). Pe m asura epuiz arii lotului, bunurile ie site din gestiune se evalueaz a la
costul de achizi tie sau de produc tie al lotului urm ator, in ordine cronologic a.
(4) Potrivit metodei "ultimul intrat -primul ie sit" (LIFO), bunurile ie site din
gestiune se evalueaz a la costul de achizi tie sau de produc tie al ultimei intr ari
(lot). Pe m asura epuiz arii lotului, bunurile ie site din gestiune se evalueaz a la
costul de achizi tie sau costul de produc tie al lotului anterior, in ordine
cronologic a.
97. – Prevederile referitoare la evaluarea stocurilor se com pleteaz a cu
prevederile subsec tiunii 4.5.2 "Stocuri".
98. – Prevederile pct. 96 se aplic a si investi tiilor pe termen scurt, cu excep tia
depozitelor bancare pe termen scurt.
SECTIUNEA 3.4
Evaluarea alternativ a la valoarea just a
3.4.1. Reevaluarea imobiliz arilor corporale
99. – (1) Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului costului de
achizi tie sau al costului de produc tie, entit atile pot proceda la reevaluarea
imobiliz arilor corporale existente la sf arsitul exerc itiului financiar, astfel incat
acestea s a fie prezentate in contabilitate la valoarea just a, cu reflectarea
rezultatelor acestei reevalu ari in situa tiile financiare intocmite pentru acel
exerci tiu.
(2) Amortizarea calculat a pentru imobiliz arile corpor ale astfel reevaluate se
inregistreaz a in contabilitate incep and cu exerci tiul financiar urm ator celui
pentru care s -a efectuat reevaluarea.
100. – Daca o imobilizare corporal a complet amortizat a mai poate fi folosit a,
entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia. Cu ocazia reevalu arii imobiliz arii
corporale, acesteia i se stabilesc o nou a valoare si o nou a durat a de utilizare
economic a, corespunz atoare perioadei estimate a se folosi in continuare.
101. – Evalu arile efectuate cu ocazia reo rganiz arilor de intreprinderi (fuziuni,
diviz ari) nu constituie reevaluare in sensul prezentelor reglement ari contabile,
aceste evalu ari efectu andu-se in scopul stabilirii raportului de schimb, pentru
toate elementele de bilan t. Fac excep tie cazurile in care data situa tiilor financiare
care stau la baza reorganiz arii coincide cu data situa tiilor financiare anuale.
102. – Reevaluarea imobiliz arilor corporale se face la valoarea just a de la data
bilan tului. Valoarea just a se determin a pe baza unor evalu ari efectuate, de
regul a, de evaluatori autoriza ti, potrivit legii.
103. – La reevaluarea unei imobiliz ari corporale, amortizarea cumulat a la data
reevalu arii este tratat a in unul din urm atoarele moduri:
a) recalculat a propor tional cu schimbarea va lorii contabile brute a activului,
astfel incat valoarea contabil a a activului, dup a reevaluare, s a fie egal a cu
valoarea sa reevaluat a. Aceast a metod a este folosit a, deseori, in cazul in care
activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminat a din valoarea contabil a bruta a activului si valoarea net a,
determinat a in urma corect arii cu ajust arile de valoare, este recalculat a la
valoarea reevaluat a a activului. Aceast a metod a este folosit a, deseori, pentru
cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia ta.
104. – In cazul in care, ulterior recunoa sterii ini tiale ca activ, valoarea unui
activ imobilizat este determinat a pe baza reevalu arii activului respectiv, valoarea
rezultat a din reevaluare va fi atribuit a activului, in locul costului de
achizi tie/costului de produc tie sau al oric arei altei valori atribuite inainte acelui
activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului
avand in vedere valoarea acestuia, determinat a in urma reevalu arii.
105. – (1) Elementele dintr -o categorie de imobiliz ari corporale se reevalueaz a
simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv a si raportarea in situa tiile
financiare anuale a unor valori care sunt o combina tie de costuri si valori
calculate la date diferite .
(2) Dac a un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din categoria
din care face parte trebuie reevaluate.
(3) O categorie de imobiliz ari corporale cuprinde active de aceea si natur a si
utiliz ari similare, aflate in exploatarea unei entitati.
(4) Exemple de categorii de imobiliz ari corporale sunt: terenuri; cl adiri;
masini si echipamente; nave; aeronave etc.
106. – (1) Reevalu arile trebuie f acute cu suficient a regularitate, astfel incat
valoarea contabil a sa nu difere substa ntial de cea care ar fi determinat a folosind
valoarea just a de la data bilan tului.
(2) Valoarea just a a imobiliz arilor corporale este determinat a, in general,
plecand de la valoarea lor de pia ta, pe baza informa tiilor pe care le -ar utiliza
participan tii de pe pia ta atunci c and stabilesc pre tul activului, presupun and ca
participan tii de pe pia ta actioneaz a pentru a ob tine un beneficiu economic
maxim.
(3) Valoarea just a reprezint a pretul care ar fi incasat pentru v anzarea unui
activ intr-o tranzac tie reglementat a pe pia ta principal a (daca exist a) sau cea mai
avantajoas a, la data evalu arii, in condi tiile curente de pia ta (adic a un pre t de
iesire), indiferent dac a respectivul pre t este direct observabil sau este estimat
utiliz and o alt a tehnic a de evalua re.
(4) Dac a valoarea just a a unei imobiliz ari corporale nu mai poate fi
determinat a, valoarea activului prezentat a in bilan t trebuie s a fie valoarea sa
reevaluat a la data ultimei reevalu ari, din care se scad ajust arile cumulate de
valoare.
107. – In cazul efectu arii reevalu arii imobiliz arilor corporale, acest lucru
trebuie prezentat in notele explicative, impreun a cu elementele supuse
reevalu arii, metoda prin care s -au calculat valorile prezentate, precum si
elementul afectat din contul de profit si pierdere.
108. – In cazul in care se efectueaz a reevaluarea imobiliz arilor corporale,
diferen ta dintre valoarea rezultat a in urma evalu arii pe baza costului de achizi tie
sau a costului de produc tie si valoarea rezultat a in urma reevalu arii trebuie
prezentat a in bilan t la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in
"Capital si rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare").
109. – (1) Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este
capitalizat prin transferul di rect in rezultatul reportat (contul 1175 "Rezultatul
reportat reprezent and surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci c and
acest surplus reprezint a un castig realizat.
(2) In sensul prezentelor reglement ari, castigul se consider a realizat la
scoaterea din eviden ta a activului pentru care s -a constituit rezerva din
reevaluare. Cu toate acestea, o parte din c astig poate fi realizat pe m asura ce
activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este
difere nta dintre amortizarea calculat a pe baza valorii contabile reevaluate si
valoarea amortiz arii calculate pe baza costului ini tial al activului.
(3) La aplicarea pentru prima dat a a prezentelor reglement ari, soldul contului
1065 "Rezerve reprezent and sur plusul realizat din rezerve din reevaluare" se
transfer a asupra contului 1175 "Rezultatul reportat reprezent and surplusul
realizat din rezerve din reevaluare".
110. – Rezerva din reevaluare se reduce in masura in care sumele transferate
la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei contabile bazate pe
reevaluare.
111. – (1) Dac a rezultatul reevalu arii este o cre stere fa ta de valoarea contabil a
neta, atunci aceasta se trateaz a astfel:
– ca o cre stere a rezervei din reevaluare prezent ata in cadrul elementului
"Capital si rezerve", dac a nu a existat o descre stere anterioar a recunoscut a ca o
cheltuial a aferent a acelui activ; sau
– ca un venit care s a compenseze cheltuiala cu descre sterea recunoscut a
anterior la acel activ.
(2) Dac a rezultatul reevalu arii este o descre stere a valorii contabile nete,
aceasta se trateaz a ca o cheltuial a cu intreaga valoare a deprecierii, atunci c and
in rezerva din reevaluare nu este inregistrat a o sum a referitoare la acel activ
(surplus din reevaluare) sau ca o sc adere a rezervei din reevaluare prezentat a in
cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei
rezerve si valoarea descre sterii, iar eventuala diferen ta ramasa neacoperit a se
inregistreaz a ca o cheltuial a.
(3) Sumele reprezent and diferen te de natura veniturilor si cheltuielilor
rezultate din reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere
(contul 755 "Venituri din reevaluarea imobiliz arilor corporale", respectiv contul
655 "Cheltuie li din reevaluarea imobiliz arilor corporale", dup a caz).
112. – Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuit a, direct sau
indirect, cu excep tia cazului in care reprezint a un castig efectiv realizat.
113. – Cu excep tia cazurilor prevazute la pct. 109 – 112, rezerva din
reevaluare nu poate fi redus a.
114. – In cazul terenurilor si cladirilor care au fost reevaluate si au f acut
obiectul unei ced ari par tiale, la scoaterea din eviden ta a acestora, diferen ta din
reevaluare aferent a partii cedate se consider a surplus realizat din rezerve din
reevaluare, corespunz ator valorii contabile a terenurilor, respectiv a cl adirilor,
scoase din eviden ta, si se eviden tiaza in contul 1175 "Rezultatul reportat
reprezent and surplusul realizat din rezerve din reevaluare".
115 – Ajust arile de valoare se calculeaz a in fiecare exerci tiu financiar pe baza
valorii reevaluate a imobiliz arilor respective.
116. – In cazul in care se efectueaz a reevaluarea, in notele explicative trebuie
prezentate urmatoarele informa tii:
a) dac a a fost implicat un evaluator autorizat, potrivit legii;
b) pentru fiecare categorie de imobiliz ari corporale reevaluat a, valoarea
contabil a care ar fi fost recunoscut a daca activele ar fi fost inregistrate la cost
istoric;
c) surplusul din reevaluare, indic and modificarea aferent a perioadei.
3.4.2. Evaluarea la valoarea just a a instrumentelor financiare
117. – (1) Prin derogare de la prevederile pct. 58 alin. (1) si sub rezerva
condi tiilor prev azute la prezenta subsec tiune, entit atile pot evalua in situa tiile
financiare anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele
financiare derivate, la valoarea just a.
(2) Prevederile prezentei subsec tiuni nu se aplic a la intocmirea situa tiilor
financiare anuale individuale.
118. – In intelesul prezentelor reglement ari, contractele bazate pe marf a care
confer a oricareia dintre p artile contractante dreptul de a se achita de obliga tii in
numerar sau prin alte instrumente financiare se consider a a fi instrumente
financiare derivate, cu excep tia cazurilor in care astfel de contracte:
a) au fost incheiate si continu a sa indeplineasc a cerin tele asteptate ale entit atii
privind cump ararea, v anzarea sau utilizarea m arfii in momentul in car e au fost
incheiate si ulterior;
b) au fost desemnate ini tial drept contracte bazate pe marf a; si
c) se a steapt a a fi decontate prin livrarea m arfii.
119. – Prevederile pct. 117 alin. (1) se aplic a numai urm atoarelor datorii:
a) datorii de tinute ca parte a unui portofoliu de tranzac tionare; si
b) instrumente financiare derivate.
120. – (1) Evaluarea in conformitate cu pct. 117 alin. (1) nu se aplic a:
a) instrumentelor financiare nederivate de tinute p ana la scaden ta;
b) imprumuturilor si crean telor generate de entitate si nede tinute in scopul
tranzac tionarii; si
c) intereselor de participare la filiale, entit ati asociate si entit ati controlate in
comun, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu
contrapr estatie contingent a intr-o combinare de entit ati, precum si altor
instrumente financiare care au caracteristici speciale si, prin urmare, in
concordan ta cu ceea ce este general acceptat, se contabilizeaz a diferit fa ta de alte
instrumente financiare.
(2) In intelesul prezentelor reglement ari, prin combinare de entit ati se intelege
o tranzac tie prin care un dob anditor ob tine controlul asupra uneia sau mai multor
entitati.
121. – (1) Valoarea just a in intelesul prezentei subsec tiuni se determin a prin
referire la una dintre urm atoarele valori:
a) valoarea de pia ta, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate
identifica cu u surinta o pia ta credibil a. Dac a valoarea de pia ta nu se poate
identifica cu u surinta pentru un instrument, da r poate fi identificat a pentru
componentele sale sau pentru un instrument similar, aceasta poate fi derivat a din
cea a componentelor sale sau a instrumentului similar;
b) o valoare rezultat a din modele si tehnici de evaluare general acceptate,
pentru instrumentele financiare pentru care nu se poate identifica cu u surinta o
piata credibil a, cu condi tia ca astfel de modele si tehnici de evaluare s a asigure o
aproximare rezonabil a a valorii de pia ta.
(2) Instrumentele financiare care nu pot fi evaluat e credibil prin niciuna dintre
metodele descrise la alin. (1) se evalueaz a in conformitate cu principiul costului
de achizi tie sau al costului de produc tie, in masura in care evaluarea pe aceast a
baza este posibil a.
122. – (1) Prin excep tie de la prev ederile pct. 51 , atunci c and un instrument
financiar este evaluat la valoarea just a, orice modificare a valorii sale (favorabil a
sau nefavorabil a) se include in contul de profit si pierdere, cu excep tia cazurilor
urmatoare, pentru care o astfel de modifica re se include direct in capitalurile
proprii:
a) instrumentul financiar este un instrument de acoperire impotriva riscurilor
si contabilizat la nivelul grupului conform unor reguli de acoperire a riscului
care permit ca unele sau toate modific arile de valoare s a nu fie inregistrate in
contul de profit si pierdere; sau
b) modificarea de valoare se refer a la o diferen ta de schimb valutar ap aruta la
un element monetar care face parte dintr -o investi tie net a a entit atii intr-o
entitate str aina.
(2) Atunci c and se aplic a prevederile pct. 117 alin. (1), modificarea de valoare
a unui activ financiar disponibil pentru v anzare, care nu este un instrument
financiar derivat, se include direct in capitalurile proprii (contul 1038 "Diferen te
din modificarea v alorii juste a activelor financiare disponibile in vederea
vanzarii si alte elemente de capitaluri proprii"). Suma respectiv a se ajusteaz a
atunci c and sumele corespunz atoare nu mai sunt necesare pentru aplicarea
prezentului punct.
SECTIUNEA 3.4^1
Evaluarea titlurilor de stat recunoscute ca imobiliz ari financiare
122^1. – Prin derogare de la prevederile pct. 58 alin. (1), in cazul
achizi tionarii de titluri de stat pentru care suma pl atita la achizi tie este mai
mare dec at suma care urmeaz a a fi rambursat a la scaden ta, diferen ta dintre
cele dou a valori este inregistrat a in contul 471 "Cheltuieli inregistrate in
avans"/analitic distinct. Aceast a diferen ta va fi recunoscut a in contul de profit si
pierdere linear, pe perioada de tinerii titlurilor respective.
122^2. – Daca suma pl atita pentru achizi tionarea titlurilor de stat este mai
mica decat suma care urmeaz a a fi rambursat a la scaden ta, entitatea recunoa ste
titlurile achizi tionate la valoarea care urmeaz a a fi rambursat a la scad enta. In
acest caz, diferen ta dintre cele dou a valori se inregistreaz a in contul 472
"Venituri inregistrate in avans", urm and a fi recunoscut a in contul de profit si
pierdere linear, pe perioada de tinerii titlurilor respective.
SECTIUNEA 3.5
Investi tii nete in entit ati straine
123. – (1) In intelesul prezentelor reglement ari, prin investi tie net a intr-o
entitate str aina se intelege valoarea interesului entit atii raportoare in activele
nete ale acelei entit ati straine. O asemenea entitate str aina poate fi o filial a, o
entitate asociat a sau o entitate controlat a in comun a entit atii raportoare.
(2) O entitate poate avea un element monetar ce urmeaz a a fi primit de la sau
platit unei entit ati straine. Un element pentru care decontarea nu este nici
planificat a si nici nu este probabil a in viitorul apropiat este, in esen ta, o parte a
investi tiei nete a entit atii in acea entitate str aina. Astfel de elemente monetare
pot include crean te sau imprumuturi pe termen lung. Ele nu includ crean tele si
datoriile comerciale. Entitatea care de tine un element monetar de primit de la o
entitate str aina sau de pl atit unei entit ati straine poate fi orice filial a a grupului.
124. – (1) Diferen tele de curs valutar ap arute la un element monetar care face
parte din investi tia net a a unei entit ati raportoare intr-o entitate str aina trebuie
recunoscute in contul de profit sau pierdere al entit atii raportoare (contul 7652
"Diferen te favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care
fac parte din inv estitia net a intr-o entitate str aina", respectiv contul 6652
"Diferen te nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care
fac parte din investi tia net a intr-o entitate str aina"). In situa tiile financiare anuale
consolidate care includ acea filial a straina, astfel de diferen te de schimb trebuie
recunoscute ini tial in capitalurile proprii (contul 1033 "Diferen te de curs valutar
in rela tie cu investi tia net a intr-o entitate str aina"), si reclasificate din capitaluri
proprii in contul de pr ofit sau pierdere la cedarea investi tiei nete.
(2) Astfel, atunci c and un element monetar face parte din investi tia net a a unei
entitati raportoare intr-o entitate str aina, in situa tiile financiare anuale
individuale ale entit atii raportoare apar difer ente de curs valutar, recunoscute in
contul de profit si pierdere. Asemenea diferen te de curs valutar sunt recunoscute
in capitalurile proprii, in situa tiile financiare care includ entitatea str aina si
entitatea raportoare (adic a situa tiile financiare in care entitatea str aina este
consolidat a prin metoda integr arii globale sau metoda punerii in echivalen ta).
125. – O entitate poate s a isi cedeze sau s a isi cedeze par tial interesul intr-o
entitate str aina prin v anzare, lichidare, rambursarea capitalul ui social sau
abandonarea intregii entit ati ori a unei p arti din aceasta. Reducerea valorii
contabile a entit atii straine, fie ca urmare a propriilor pierderi inregistrate, fie ca
urmare a unei deprecieri recunoscute de c atre investitor, nu reprezint a o cedare
partiala. In consecin ta, nicio parte a c astigului sau pierderii din diferen te de curs
valutar care este recunoscut a in capitalurile proprii nu este reclasificat a in contul
de profit sau pierdere in momentul unei reduceri a valorii contabile.
126. – Un exemplu de cedare par tiala este atunci c and aceasta are drept
urmare pierderea controlului asupra unei filiale care include o entitate str aina,
indiferent dac a entitatea raportoare p astreaz a, dup a cedarea par tiala, un interes
care nu controle aza in fosta filial a.
CAPITOLUL 4
Bilan tul si contul de profit si pierdere
SECTIUNEA 4.1
Dispozi tii generale privind bilan tul si contul de profit si pierdere
127. – Formatul bilan tului, respectiv al bilan tului prescurtat, si cel al contului
de profit si pierdere nu se modific a de la un exerci tiu financiar la altul. In cazuri
excep tionale sunt permise totu si abateri de la acest principiu pentru a se oferi o
imagine fidel a a activelor, datoriilor, pozi tiei financiare si a prof itului sau
pierderii entit atii. Astfel de abateri si justific arile corespunz atoare se prezint a in
notele explicative la situa tiile financiare.
128. – In bilan t, respectiv bilan tul prescurtat, precum si in contul de profit si
pierdere, elementele prev azute la pct. 132 , respectiv pct. 451 , si pct. 428 se
prezint a separat, in ordinea indicat a.
129. – Formatul, nomenclatura si terminologia elementelor din bilan t si din
contul de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe sunt adaptate, prin
reglement ari speciale emise in acest sens de c atre Ministerul Finan telor Publice
si alte autorit ati de reglementare, in cazurile in care natura specific a a activit atii
anumitor entit ati justific a acest lucru.
130. – Pentru fiecare element de bilan t, de cont de profit si pierdere si, dup a
caz, din situa tia modific arilor capitalului propriu si situa tia fluxurilor de
trezorerie trebuie prezentat a valoarea aferent a exerci tiului financiar la care se
refer a bilan tul, contul de profit si pierdere si, dup a caz, situa tia modific arilor
capitalului propriu si situa tia fluxurilor de trezorerie, precum si valoarea aferent a
elementului corespondent pentru exerci tiul financiar precedent. Ca urmare, un
element de bilan t, din contul de profit si pierdere si, dup a caz, din situa tia
modific arilor capitalului propriu si situa tia fluxurilor de trezorerie pentru care nu
exist a valoare nu trebuie prezentat, cu excep tia cazului in care exist a un element
corespondent pentru exerci tiul financiar precedent.
131. – Daca valorile nu sunt comparabile, acest lucru se prezint a in notele la
situa tiile financiare, insotit de explica tii.
SECTIUNEA 4.2
Prezentarea bilan tului
132. – Formatul bilan tului intocmit de entit atile prev azute la pct. 9 alin. (4),
precum si de entit atile de interes public, este urm atorul:
A. Active imobilizate
I. Imobiliz ari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licen te, marci comerciale, drepturi si active similare,
daca acestea au fost achizi tionate cu titlu oneros si nu trebuie prezentate la A I 5
4. Active necorporale de explorare si evaluare a resurselor minerale
5. Fondul comercial, in masura in care acesta a fost achizi tionat cu titlu
oneros
6. Avan suri
II. Imobiliz ari corporale
1. Terenuri si construc tii
2. Instala tii tehnice si masini
3. Alte instala tii, utilaje si mobilier
4. Investi tii imobiliare
5. Active corporale de explorare si evaluare a resurselor minerale
6. Ac tive biologice productive
7. Avansuri si imobiliz ari corporale in curs de execu tie
III. Imobiliz ari financiare
1. Ac tiuni de tinute la entit atile afiliate
2. Imprumuturi acordate entit atilor afiliate
3. Interese de participare
4. Imprumuturi acordate entit atilor de care entitatea este legat a in virtutea
intereselor de participare
5. Investi tii detinute ca imobiliz ari
6. Alte imprumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si materiale consumabile
2. Produc tia in curs de execu tie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri
II. Crean te
(Sumele care urmeaz a sa fie incasate dup a o perioad a mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Crean te comerciale
2. Sume de incasat de la entit atile afiliate
3. Sume de incasat de la entit atile de care entitatea este legat a in virtutea
intereselor de participare
4. Alte crean te
5. Capital subscris si nev arsat
III. Investi tii pe termen scurt
1. Actiuni de tinute la entit atile afiliate
2. Alte investi tii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la b anci
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii: sumele care trebuie pl atite intr-o perioad a de pana la un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obliga tiuni, prezent andu-se separat
imprumuturile din emisiunea de obliga tiuni convertibile
2. Sume datorate institu tiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comer t de pl atit
6. Sume datorate entit atilor afiliate
7. Sume datorate entit atilor de care entitatea este legat a in virtutea intereselor
de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigur arile sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie pl atite intr-o perioad a mai mare de un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obliga tiuni, prezent andu-se separat
imprumuturile din emisiunea de obliga tiuni convertibile
2. Sume datorate institu tiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comer t de pl atit
6. Sume datorate entit atilor afiliate
7. Sume d atorate entit atilor de care entitatea este legat a in virtutea intereselor
de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigur arile sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru litigii
2. Provizioane pentr u garan tii acordate clien tilor
3. Provizioane pentru pensii si obliga tii similare
4. Provizioane pentru impozite
5. Alte provizioane
I. Venituri in avans
J. Capitaluri proprii
I. Capital subscris
1. Capital subscris v arsat
2. Capital subscris nev arsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat( a)
VI. Profitul sau pierderea exerci tiului financiar
SECTIUNEA 4.3
Dispozi tii speciale cu privire la anumite elemente din bilan t
133. – Daca un activ sau o datorie are leg atura cu mai mult de un element din
formatul bilan tului, rela tia sa cu alte elemente trebuie prezentat a in notele
explicative. De exemplu: o imobilizare corporal a finan tata partial din subven tii,
partial din surse proprii; o imobilizare corporal a reevaluat a, pentru care
transferul in rezultatul reportat, al surplusului din r eevaluare, se face pe m asura
amortiz arii imobiliz arii; un imprumut obligatar pentru care s -a prev azut o prim a
de rambursare a obliga tiunilor; o majorare de capital subscris a de ac tionari la o
valoare mai mare dec at valoarea nominal a a actiunilor corespunz atoare
(subscriere cu prim a de capital) etc.
134. – Actiunile proprii, precum si cele de tinute la entit atile afiliate trebuie
prezentate numai in cadrul elementelor prev azute in acest scop.
135. – (1) Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante
depinde de scopul c aruia ii sunt destinate si inten tia de p astrare, potrivit
politicilor contabile aprobate de administratori sau de persoanele care au
obliga tia gestion arii entit atii.
(2) Modificarea naturii unui activ, in baza deciziei managementului, trebuie
sustinuta de elemente precum existen ta unui contract, modificarea destina tiei
activului etc.
(3) Prin politicile contabile se stabile ste, de asemenea, natura diferitelor
categorii de active imobilizate.
136. – Depozitele bancare se prezint a la imobiliz ari financiare, investi tii pe
termen scurt sau la elementul "Casa si conturi la b anci", in func tie de perioada si
condi tiile de de tinere aferente acestora.
137. – Drepturile asupra propriet atilor imobiliare si alte drepturi similare,
astfel cum sunt definite de legisla tia na tional a, se prezint a in bilan t la elementul
"Terenuri si construc tii", respectiv elementul "Investi tii imobiliare".
SECTIUNEA 4.4
Active imobilizate
4.4.1. Reguli de evaluare de baz a
138. – Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice
viitoare si detinute pe o perioad a mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la
costul de achizi tie sau la costul de produc tie, cu respectarea prevederilor
prezentei subsec tiuni.
139. – (1) Costul de achizi tie sau costul de produc tie, respectiv valoarea
reevaluat a, in cazurile in care se aplic a prevederile subsec tiunii 3.4.1
"Reevaluarea imobiliz arilor corporale", al activelor imobilizate a c aror utilizare
este limitat a in timp se reduce cu ajust arile valorice calculate pentru amortizarea
sistematic a a valorii activelor in cauz a pe parcursul duratei lor de utilizare
economic a (amortizare).
(2) Amorti zarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare
economic a reprezint a alocarea sistematic a a valorii amortizabile a unui activ pe
intreaga durat a de utilizare economic a. Valoarea amortizabil a este reprezentat a
de cost sau de alt a valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea
reevaluat a).
(3) In intelesul prezentelor reglement ari, prin durata de utilizare economic a se
intelege durata de via ta utila, aceasta reprezent and:
a) perioada in care un activ este prev azut a fi dispon ibil pentru utilizare de
catre o entitate; sau
b) num arul unit atilor produse sau al unor unit ati similare ce se estimeaz a ca
vor fi ob tinute de entitate prin folosirea activului respectiv.
(4) Atunci c and elementele care au stat la baza stabilirii initiale a duratei de
utilizare economic a s-au modificat, entitatea stabile ste o nou a perioad a de
amortizare, cu respectarea prevederilor cuprinse in prezentele reglement ari.
Modificarea duratei de utilizare economic a reprezint a modificare de estimare
contabila.
140. – Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate in bilan t la valoarea
contabil a, aceasta fiind reprezentat a de costul de achizi tie, costul de produc tie
sau alt a valoare care substituie costul, diminuat a cu amortizarea cumulat a pana
la acea dat a, precum si cu ajust arile cumulate din depreciere.
141. – (1) Atunci c and se constat a pierderi de valoare pentru imobiliz arile
financiare, trebuie constituite ajust ari pentru pierdere de valoare, astfel incat
acestea s a fie evaluate la cea mai mic a valoare atribuit a acestora la data
bilan tului.
(2) Imobiliz arile trebuie s a faca obiectul ajust arilor de valoare, astfel incat
acestea s a fie evaluate la cea mai mic a valoare atribuibil a acestora la data
bilan tului.
(3) Ajust arile de valoare prev azute la alin. (1) si (2) trebuie inregistrate in
contul de profit si pierdere si prezentate distinct in notele explicative la situa tiile
financiare, dac a acestea nu au fost prezentate separat in contul de profit si
pierdere.
(4) Evaluarea la valorile minime, potrivit alin. (1) si (2), nu poate fi continuat a
daca nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost constituite ajust arile
respective.
142. – Prevederile pct. 141 alin. (4) nu se aplic a ajust arilor de valoa re
corespunz atoare fondului comercial. Ajust arile pentru deprecierea fondului
comercial corecteaz a valoarea acestuia (articol contabil 6817 "Cheltuieli de
exploatare privind ajust arile pentru deprecierea fondului comercial" = 2071
"Fond comercial pozitiv") , fara a fi reluate ulterior la venituri.
Dispozi tii tranzitorii
143. – La aplicarea pentru prima dat a a prezentelor reglement ari, deprecierea
cumulat a pana la acea dat a, in rela tie cu fondul comercial pozitiv, diminueaz a
valoarea acestuia (articol contabil 2907 "Ajust ari pentru deprecierea fondului
comercial" = 2071 "Fond comercial pozitiv").
4.4.2. Imobiliz ari necorporale
Dispozi tii generale privind imobiliz arile necorporale
144. – (1) O imobilizare necorporal a este un activ nemonetar identificabil f ara
form a fizica.
(2) Dac a un element nu indepline ste condi tiile de recunoa stere a unei
imobiliz ari necorporale, costul aferent achizi tiei sau realiz arii sale pe plan inter n
este recunoscut drept cheltuial a in momentul in care este suportat. Totu si, dac a
este dob andit prin achizi tia unei afaceri, elementul in cauz a face parte din fondul
comercial recunoscut la data achizi tiei.
145. – Cercetarea este investigarea original a si planificat a intreprins a in scopul
castigarii unor cuno stinte sau intelesuri stiintifice ori tehnice noi.
146. – Dezvoltarea este aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor
cuno stinte intr-un plan sau proiect care vizeaz a produc tia de materiale,
dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori imbun atatite
substan tial, inainte de inceperea produc tiei sau utiliz arii comerciale.
147. – Activit atile de cercetare si dezvoltare sunt direc tionate c atre
dezvoltarea cuno stintelor. Prin urmare, chiar dac a aceste activit ati pot avea ca
rezultat o imobilizare cu o form a fizica (de exemplu, un prototip), elementul
fizic al activului este secundar componentei sale necorporale, adic a pachetul de
cuno stinte incorporat in aceasta.
148. – Anumite imobiliz ari necorporale pot fi con tinute in sau pe suporturi
fizice, cum ar fi un compact -disc ( in cazul programelor informatice),
documenta tia legal a (in cazul licen telor sau al brevetelor ) ori pe film. Pentru a
stabili dac a o imobilizare care incorporeaz a atat elemente corporale, c at si
necorporale trebuie tratat a ca imobilizare corporal a sau ca imobilizare
necorporal a, o entitate isi utilizeaz a rationamentul pentru a evalua care element
este mai semnificativ.
De exemplu, un program informatic pentru un utilaj computerizat care nu poate
functiona f ara programul respectiv este parte integrant a a respectivului hardware
si este tratat ca imobilizare corporal a. Acela si lucru este valabil si pentru
sistemul de operare al unui computer. In cazul in care nu fac parte integrant a din
echipamentul aferent, programele informatice sunt tratate ca imobiliz ari
necorporale.
Caracteristica de identificare
149. – (1) Fondul comercial generat in tern nu trebuie recunoscut drept activ.
(2) Defini tia unei imobiliz ari necorporale prevede ca imobilizarea necorporal a
sa fie identificabil a pentru a fi diferen tiata de fondul comercial. Fondul
comercial care este recunoscut intr-o combinare de intrepr inderi este un activ
care reprezint a beneficiile economice viitoare care rezult a din alte active
dobandite intr-o combinare de intreprinderi care nu sunt identificate individual si
recunoscute separat. Beneficiile economice viitoare pot rezulta din sinergi a intre
activele identificabile dob andite sau din active care nu indeplinesc condi tiile
pentru recunoa sterea, in mod individual, in situa tiile financiare.
150. – Un activ este identificabil dac a:
a) este separabil, adic a poate fi separat sau desprins din entitate si vandut,
transferat, cesionat printr -un contract de licen ta, inchiriat sau schimbat, fie
individual, fie impreun a cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o
datorie identificabil a aferent( a), indife rent dac a entitatea inten tioneaz a ori nu s a
faca acest lucru; sau
b) decurge din drepturile contractuale ori de alt a natur a legal a, indiferent dac a
acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi si
obliga tii.
Controlul
151. – O entitate controleaz a un activ dac a entitatea are capacitatea de a ob tine
beneficii economice viitoare de pe urma resursei de baz a si de a restric tiona
accesul altora la beneficiile respective. Capacitatea unei entit ati de a controla
beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporal a provine in
mod normal din drepturile legale a c aror aplicare poate fi sus tinuta in instan ta. In
absen ta unor drepturi legale, controlul este mai dificil de demonstrat. Cu toate
acestea, exercitarea legal a a unui drept nu este o condi tie necesar a pentru
control, intruc at entitatea poate fi capabil a sa controleze beneficiile economice
viitoare in alt mod.
Beneficiile economice viitoare
152. – Beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporal a
pot include venituri din v anzarea produselor sau serviciilor, economii de costuri
ori alte beneficii rezultate din utilizarea activului de c atre entitate. De exemplu,
utilizarea propriet atii intelectuale intr-un proces de prod uctie poate mai degrab a
sa reduc a costurile viitoare de produc tie dec at sa creasc a veniturile viitoare.
Recunoa stere si evaluare
153. – (1) Recunoa sterea unui element drept imobilizare necorporal a prevede
ca entitatea s a demonstreze c a elementul respectiv indepline ste:
a) defini tia unei imobiliz ari necorporale; si
b) criteriile generale de recunoa stere.
(2) Aceast a cerin ta se aplic a costurilor suportate ini tial pentru dob andirea sau
generarea intern a a unei imobiliz ari necorporale si costurilor suportate ulterior
pentru ad augarea ori inlocuirea unor p arti ale sale sau pentru intretinerea sa.
(3) In completarea prevederilor referitoare la imobiliz ari necorporale, se
aplic a si prevederile subsec tiunii 4.4.4 "Active specifice unor domenii de
activitate".
154. – Imobiliz arile necorporale sunt de natur a incat, in multe cazuri, nu exist a
adaugiri la o astfel de imobilizare sau inlocuiri ale componentelor acesteia. Prin
urmare, majoritatea costurilor ulterioare mai d egrab a mentin beneficiile
economice viitoare preconizate incorporate intr-o imobilizare necorporal a
existent a, dec at sa corespund a defini tiei unei imobiliz ari necorporale si
criteriilor de recunoa stere din prezentele reglement ari. In plus, este deseori mai
dificil s a se atribuie costuri ulterioare direct unei anumite imobiliz ari
necorporale dec at activit atii ca intreg. Prin urmare, doar rareori costurile
ulterioare – cele suportate dup a recunoa sterea ini tiala a unei imobiliz ari
necor porale dob andite sau dup a finalizarea unei imobiliz ari necorporale generate
intern – sunt recunoscute in valoarea contabil a a unui activ. Costurile ulterioare
aferente m arcilor, titlurilor de publica tii si elementelor similare in fond (fie
dobandite din af ara, fie generate intern) sunt intotdeauna recunoscute in contul
de profit si pierdere in momentul in care sunt suportate. Aceasta, pentru c a astfel
de costuri nu pot fi diferen tiate de costurile cu dezvoltarea entit atii ca intreg.
155. – (1) O entita te trebuie s a evalueze probabilitatea producerii de beneficii
economice viitoare preconizate pe baza unor calcule ra tionale si usor de sus tinut
care reprezint a cea mai bun a estimare a echipei de conducere pentru setul de
condi tii economice care vor exista pe parcursul duratei de via ta a imobiliz arii.
(2) O entitate folose ste rationamentul pentru a evalua gradul de siguran ta
asociat ob tinerii de beneficii economice viitoare care pot fi atribuite utiliz arii
activului pe baza dovezilor disponibile in momen tul recunoa sterii ini tiale,
acord and o importan ta mai mare dovezilor externe.
Evaluarea ini tiala a imobiliz arilor necorporale
156. – O imobilizare necorporal a se inregistreaz a initial la costul de achizi tie
sau de produc tie, asa cum sunt definite in prezentele reglement ari.
Achizi tia separat a
157. – (1) In mod normal, pre tul pe care o entitate il plateste pentru a dob andi
separat o imobilizare necorporal a va reflecta a steptarile privind probabilitatea ca
beneficiile economice viitoare preconizate ale imobiliz arii sa revin a entitatii. In
aceste situa tii entitatea preconizeaz a o intrare de beneficii economice, chiar dac a
plasarea in timp a sumei generate de intrare este nesigur a. Astfel, imobiliz arile
necorporale dob andite separat indepli nesc intotdeauna criteriul referitor la
probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile
imobiliz arii sa revin a entitatii.
(2) In plus, costul unei imobiliz ari necorporale dob andite separat poate fi in
general evaluat in mod cre dibil. Acest lucru se intampla mai ales c and
contravaloarea achizi tiei ia forma numerarului sau a altor active monetare.
158. – (1) Costul unei imobiliz ari necorporale dob andite separat este alc atuit din:
a) costul s au de achizi tie, inclusiv taxel e vamale de import si taxele de
achizi tie nerambursabile, dup a scaderea reducerilor si rabaturilor comerciale; si
b) orice cost direct atribuibil preg atirii activului pentru utilizarea prev azuta.
(2) Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu personalul determinate de aducerea activului la starea sa de
functionare;
b) onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condi tia
sa de func tionare; si
c) costurile de testare a activului privind func tionarea sa in mod
corespunz ator.
159. – Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobiliz arii
necorporale sunt:
a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile
de publicitate si activit ati promo tionale);
b) costurile de desf asurare a unei activit ati intr-un loc nou sau cu o nou a clasa
de clien ti (inclusiv costurile de instruire a personalului); si
c) costurile administrative si alte cheltuieli generale de regie.
160. – Recunoa sterea c osturilor in valoarea contabil a a unei imobiliz ari
necorporale inceteaz a atunci c and activul se afl a in starea necesar a pentru a
putea func tiona in maniera inten tionat a de conducere.
Imobiliz ari necorporale dob andite in cadrul achizi tiei unei afaceri
161. – Cump aratorul poate recunoa ste drept activ un grup de imobiliz ari
necorporale complementare, cu condi tia ca activele individuale s a aiba durate de
viata utila similare. De exemplu, termenii "marc a" si "nume de marc a" sunt
deseori utiliza ti ca sin onime pentru m arci de comer t si alte m arci. Totu si, ace stia
din urm a sunt termeni generali de marketing utiliza ti in mod normal pentru
referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comer t (sau
marca de servicii) si numele aferent de comerc ializare, formulele, re tetele si
expertiza tehnologic a.
Costurile ulterioare aferente unui proiect de cercetare si dezvoltare in
curs de desf asurare, dob andit de entitate
162. – (1) Costurile de cercetare sau dezvoltare care:
a) sunt aferente unui proiect de cercetare sau dezvoltare in curs de realizare,
dobandit separat sau printr -o combinare de intreprinderi, si sunt recunoscute ca
imobiliz ari necorporale; si
b) sunt suportate dup a achizi tia acelui proiect
trebuie con tabilizate in conformitate cu pct. 165 – 168.
(2) Costurile ulterioare cu un proiect de cercetare sau dezvoltare in curs de
realizare, dob andit separat sau printr -o combinare de intreprinderi, si recunoscut
ca imobilizare necorporal a sunt:
a) recun oscute drept cheltuial a atunci c and sunt suportate, dac a acestea sunt
cheltuieli de cercetare;
b) recunoscute drept cheltuial a atunci c and sunt suportate, dac a acestea nu
satisfac criteriile de recunoa stere ca imobiliz ari necorporale de la pct. 167 alin.
(1); si
c) ad augate valorii contabile a proiectului de dezvoltare in curs de realizare,
astfel dob andit, dac a cheltuielile de dezvoltare satisfac criteriile de recunoa stere
de la pct. 167 alin. (1).
Imobiliz ari necorporale generate intern
163. – (1) Uneori este dificil de evaluat dac a o imobilizare necorporal a
generat a intern se calific a pentru recunoa stere, din cauza problemelor in:
a) a identifica dac a exist a si momentul in care apare un activ identificabil ce
va genera beneficii economice viitoare preconizate; si
b) a determina in mod fiabil costul activului. In anumite cazuri, costul de
generare intern a a unei imobiliz ari necorporale nu poate fi diferen tiat de costul
mentinerii sau major arii fondului comercial generat intern al entit atii sau de
costul de func tionare de zi cu zi.
(2) In consecin ta, pe l anga prevederile referitoare la recunoa sterea si
evaluarea imobiliz arilor necorporale, o entitate aplic a pct. 164 – 170 tuturor
imobiliz arilor necorporale generate intern.
164. – (1) Pentru a stabili dac a o imobilizare necorporal a generat a intern respect a
criteriile de recunoa stere, o entitate imparte procesul de generare a activului in:
a) o faz a de cercetare; si
b) o faz a de dezvoltare.
(2) Dac a o entitate nu poate face distinc tia intre faza de cercetare si cea de
dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobiliz ari necorporale,
entitatea trateaz a costurile aferente proiectului ca fiind suportate exclusiv in faza
de cercetare.
Faza de cercetare
165. – (1) Nicio imobilizare necorporal a provenit a din cercetare (sau din faza
de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut a. Costurile de cercetare
(sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscute drept
cheltuial a atunci c and sunt suportate.
(2) In faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra c a
exist a o imobilizare necorporal a si ca aceasta va genera beneficii economice
viitoare probabile. Astfel, aceste costuri sunt r ecunoscute drept cheltuial a atunci
cand sunt suportate.
166. – Exemple de activit ati de cercetare sunt:
a) activit atile destinate ob tinerii de cuno stinte noi;
b) identificarea, evaluarea si selec tia final a a aplica tiilor pentru rezultatele
cercet arilor sau pentru alte cuno stinte;
c) cautarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese,
sisteme sau servicii; si
d) formularea, proiectarea, evaluarea si selec tia final a a alternativelor posibile
de materiale, instrumen te, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori
imbun atatite.
Faza de dezvoltare
167. – (1) O imobilizare necorporal a provenit a din dezvoltare (sau din faza de
dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscut a daca, si numai dac a, o
entitat e poate demonstra toate elementele de mai jos:
a) fezabilitatea tehnic a necesar a finaliz arii imobiliz arii necorporale, astfel
incat aceasta s a fie disponibil a pentru utilizare sau v anzare;
b) inten tia sa de a finaliza imobilizarea necorporal a si de a o utiliza sau de a o
vinde;
c) capacitatea sa de a utiliza sau de a vinde imobilizarea necorporal a;
d) modul in care imobilizarea necorporal a va genera beneficii economice
viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existen ta unei pie te
pentru produc tia generat a de imobilizarea necorporal a sau pentru imobilizarea
necorporal a in sine ori, dac a se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea
imobiliz arii necorporale;
e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare si de alta natur a, adecvate
pentru finalizarea dezvolt arii imobiliz arii necorporale si pentru utilizarea sau
vanzarea acesteia;
f) capacitatea sa de a evalua fiabil costurile atribuibile imobiliz arii
necorporale in cursul dezvolt arii sale.
(2) In faza de dezvoltare a unui proiect intern, o entitate poate, in anumite
cazuri, s a identifice o imobilizare necorporal a si sa demonstreze c a aceasta va
genera beneficii economice viitoare probabile. Acest lucru este posibil deoarece
faza de dezvoltare a unui pro iect este mai avansat a decat faza de cercetare.
168. – Exemple de activit ati de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, construc tia si testarea unor prototipuri si modele inainte de
produc tie si utilizare;
b) proiectarea instrumentelor, sabloanelor, tiparelor si matri telor care implic a o
tehnologie nou a;
c) proiectarea, construc tia si func tionarea unei fabrici -pilot care nu se afl a pe o
scala fezabil a din punct de vedere economic pentru produc tia comercial a; si
d) proiectarea, construc tia si testarea unei alternat ive alese pentru materiale,
dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori imbun atatite.
169. – Cheltuielile cu m arcile, titlurile de publica tii, listele de clien ti si alte
elemente similare in fond generate intern nu pot fi diferen tiate de costul
dezvolt arii entit atii ca intreg. In consecin ta, astfel de elemente nu sunt
recunoscute ca imobiliz ari necorporale.
Costul unei imobiliz ari necorporale generate intern
170. – (1) Costul unei imobiliz ari necorporale generate intern este suma
costurilor suportate de la data la care imobilizarea necorporal a a indeplinit
pentru prima oar a criteriile de recunoa stere ca imobiliz ari necorporale.
(2) Costul unei imobiliz ari necorporale generate intern este compus din toate
costurile direct a tribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea si
pregatirea activului pentru a fi capabil s a functioneze in maniera inten tionat a de
catre conducere. Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
a) cheltuielile cu materialele si serviciile uti lizate sau consumate pentru
generarea imobiliz arii necorporale;
b) cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobiliz arii necorporale;
c) taxele de inregistrare a unui drept legal; si
d) amortizarea brevetelor si licen telor care sunt u tilizate pentru a genera
imobilizarea necorporal a.
(3) Urm atoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobiliz ari
necorporale generate intern:
a) costurile aferente v anzarii, cele administrative si alte costuri generale de
regie, cu exce ptia cazului in care astfel de costuri pot fi atribuite direct
procesului de preg atire a imobiliz arii pentru utilizare;
b) ineficien tele identificate si pierderile ini tiale din exploatare suportate
inainte ca imobilizarea s a ating a performan ta planific ata; si
c) costurile cu instruirea personalului pentru a utiliza activul.
Contabilizarea cheltuielilor
171. – Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli
atunci c and sunt suportate, cu excep tia cazurilor in care:
a) fac parte din costul unei imobiliz ari necorporale care indepline ste criteriile
de recunoa stere; sau
b) elementul este dob andit in cadrul unei combin ari de intreprinderi si nu
poate fi recunoscut ca imobilizare necorporal a. In acest caz, face par te din
valoarea recunoscut a ca fond comercial la data achizi tiei.
Costuri anterioare care nu trebuie recunoscute ca active
172. – Costurile aferente unui element necorporal care au fost ini tial
recunoscute drept cheltuieli nu trebuie recunoscute c a parte din costul unei
imobiliz ari necorporale la o dat a ulterioar a.
Durata de via ta utila
173. – Durata de via ta utila a unei imobiliz ari necorporale care decurge din
drepturile contractuale sau din alte drepturi legale nu trebuie s a depaseasca
perioada drepturilor contractuale ori a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai
scurt a, in func tie de perioada pentru care entitatea preconizeaz a ca va folosi
activul. Dac a drepturile contractuale sau alte drepturi legale sunt transferate
pentru o dur ata limitat a care poate fi re innoit a, durata de via ta utila a imobiliz arii
necorporale trebuie s a includ a perioada sau perioadele de re innoire doar dac a
exist a dovezi din partea entit atii in sprijinul re innoirii f ara un cost semnificativ.
Durata de via ta utila a unui drept redob andit recunoscut drept imobilizare
necorporal a intr-o combinare de intreprinderi este reprezentat a de perioada
contractual a ramasa din contractul prin care a fost acordat dreptul si nu va
include perioadele de re innoire.
Categ orii de imobiliz ari necorporale
174. – In cadrul imobiliz arilor necorporale se cuprind:
– cheltuielile de constituire;
– cheltuielile de dezvoltare;
– concesiunile, brevetele, licen tele, m arcile comerciale, drepturile si activele
similare, cu excep tia celor create intern de entitate;
– active necorporale de explorare si evaluare a resurselor minerale;
– fondul comercial pozitiv;
– alte imobiliz ari necorporale; si
– avansurile acordate furnizorilor de imobiliz ari necorporale.
Dispozi tii tranzitorii
175. – (1) La aplicarea pentru prima dat a a prezentelor reglement ari, soldul
contului 233 "Imobiliz ari necorporale in curs de execu tie" se transfer a fie asupra
contului 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la apli carea
reglement arilor contabile conforme cu directivele europene", fie in contul 203
"Cheltuieli de dezvoltare" sau contul 208 "Alte imobiliz ari necorporale", in
functie de stadiul realiz arii proiectului si de modul de indeplinire a condi tiilor de
recunoa stere a acestuia ca activ.
(2) Eventualele ajust ari pentru deprecierea imobiliz arilor necorporale in curs
de execu tie se transfer a, de asemenea, fie asupra rezultatului reportat (articol
contabil 2933 "Ajust ari pentru deprecierea imobiliz arilor necorpor ale in curs de
execu tie = 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea
reglement arilor contabile conforme cu directivele europene"), fie asupra
contului 2903 "Ajust ari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare" sau
contului 2908 "Ajust ari pentru deprecierea altor imobiliz ari necorporale".
(3) Entit atile a c aror activitate presupune efectuarea de cheltuieli de
explorare si evaluare a resurselor minerale care au fost inregistrate in contul
233 "Imobiliz ari necorporale in curs de execu tie" transfer a soldul contului
respectiv in contul 206 "Active necorporale de explorare si evaluare a
resurselor minerale". Ajust arile pentru depreciere corespunz atoare acestora se
transfer a in contul 2906 "Ajust ari pentru deprecierea activelor necorp orale de
explorare si evaluare a resurselor minerale".
(4) Sumele transferate in contul 1176 "Rezultatul reportat provenit din
trecerea la aplicarea reglement arilor contabile conforme cu directivele
europene" potrivit prezentului punct reprezint a acele sume care, la trecerea la
aplicarea pentru prima dat a a prezentelor reglement ari, nu indeplinesc
condi tiile de recunoa stere ca active.
Concesiunile, brevetele, licen tele, m arcile comerciale, drepturile si
activele similare
176. – (1) Concesiunile, brevetele, licen tele, m arcile comerciale, drepturile si
activele similare reprezent and aport, achizi tionate sau dob andite pe alte c ai, se
inregistreaz a in conturile de imobiliz ari necorporale la costul de achizi tie sau
valoarea de aport, dup a caz. In aceast a situa tie valoarea de aport se asimileaz a
valorii juste.
(2) Concesiunile primite se reflect a ca imobiliz ari necorporale atunci c and
contractul de concesiune stabile ste o durat a si o valoare determinate pentru
concesiune. Amortizarea valorii concesiunii urmeaz a a fi inregistrat a pe durata
de folosire a acesteia, stabilit a potrivit contractului. In cazul in care contractul
prevede plata periodic a a unei redeven te/chirii, si nu o valoare amortizabil a, in
contabilitatea entit atii care prime ste concesiunea, se reflect a cheltuiala
reprezent and redeven ta/chiria, f ara recunoa sterea unei imobiliz ari necorporale.
(3) Brevetele, licen tele, m arcile comerciale, drepturile si alte active similare
se amortizeaz a pe durata prev azuta pentru utilizarea lor de c atre entitatea care le
detine.
177. – (1) In cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public -privat,
incheiat potrivit legisla tiei in vigoare, licen ta primit a, respectiv dreptul primit de
entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public,
se inregistreaz a la imobiliz ari necorporale, dac a sunt stabilite o durat a si o
valoare pentru aceast a licen ta, respectiv pentru acest drept.
(2) In intelesul prezentelor reglement ari, un acord de concesiune a serviciilor
este de tip public -privat dac a:
a) concedentul controleaz a sau reglementeaz a ce servicii trebuie s a presteze
operatorul in cadrul infrastructurii, cui trebuie s a le presteze si la ce pre t; si
b) concedentul controleaz a – prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu
sau in alt mod – orice interes rezidual in infrastructur a la terminarea acordului.
Fondul comercial
178. – Fondul comercial se recunoa ste, de regul a, la consolidare si reprezint a
diferen ta dintr e costul de achizi tie si valoarea just a la data tranzac tiei, a p artii
din activele nete achizi tionate de c atre o entitate.
179. – (1) In situa tiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate
recunoa ste numai in cazul transferului tuturor activelor sau al unei p arti a
acestora si, dup a caz, si de datorii si capitaluri proprii, indiferent dac a este
realizat ca urmare a cump ararii sau ca urmare a unor opera tiuni de fuziune.
Pentru ca fondul comercial s a fie contabilizat distinct, transferul t rebuie s a fie in
legatura cu o afacere, reprezentat a de un ansamblu integrat de activit ati si active
organizate si administrate in scopul ob tinerii de profituri, inregistr arii de costuri
mai mici sau alte beneficii.
(2) Pentru recunoa sterea in contabilitate a activelor si datoriilor primite cu
ocazia acestui transfer, entit atile trebuie s a procedeze la evaluarea valorii juste a
elementelor primite, in scopul determin arii valorii individuale a acestora.
Aceasta se efectueaz a de catre evaluatori autoriza ti, potrivit legii.
(3) Onorariile de intermediere, onorariile de consiliere, juridice, contabile, de
evaluare si alte onorarii profesionale sau de consultan ta, precum si alte cheltuieli
legate de dob andirea unei afaceri reprezint a cheltuieli in perioadele in care sunt
suportate costurile respective.
(4) Entitatea care cedeaz a o afacere scoate din eviden ta activele si datoriile
corespunz atoare, la valoarea la care acestea sunt inregistrate in contabilitate, pe
seama conturilor de cheltuieli, respectiv de venituri.
180. – Daca in situa tiile financiare anuale individuale se inregistreaz a fond
comercial negativ, tratamentul acestuia este cel prev azut la pct. 551 .
Amortizare
181. – Imobiliz arile necorporale se amortizeaz a in condi tiile prev azute la pct.
182 – 186.
182. – (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz a pe durata de utilizare sau
pe perioada contractului, dup a caz.
(2) In cazul in care durata contractului sau durata de utilizare dep aseste 5 ani,
durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate dep asi 10 ani.
183. – (1) In cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se
amortizeaz a, de regul a, in cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totu si, in
cazurile excep tionale in care durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi
estimat a in mod credibil, entit atile pot s a amortizeze fondul comercial in mod
sistematic intr-o perioad a de peste 5 ani, cu condi tia ca aceast a perioad a sa nu
depaseasca 10 ani.
(2) In notele explicative la situa tiile financiare trebuie furnizate explica tii
privind perioada de amortizare a fondului comercial.
(3) Atunci c and pentru fondul comercial au fost constituite ajust ari pentru
depreciere potrivit pct. 142 , cheltuiala cu amortizarea a ferent a acestuia trebuie
ajustat a ulterior pentru a aloca valoarea contabil a astfel rezultat a, pe o baz a
sistematic a pe parcursul duratei r amase din perioada de amortizare stabilit a
pentru acel activ.
184. – In situa tia in care cheltuielile de dezvolt are nu au fost integral
amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excep tia cazului in care
suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel
putin egal a cu cea a cheltuielilor neamortizate.
185. – (1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz
in care poate imobiliza cheltuielile de constituire. In aceast a situa tie, cheltuielile
de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum 5 ani.
(2) Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiin tarea sau
dezvoltarea unei entit ati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare,
cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de ac tiuni si obliga tiuni, precum si alte
cheltuieli de a ceast a natur a, legate de infiin tarea si extinderea activit atii
entitatii).
(3) In situa tia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate,
nu se face nicio distribuire din profituri, cu excep tia cazului in care suma
rezervelor dispo nibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel pu tin
egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Avansuri si alte imobiliz ari necorporale
186. – (1) In cadrul avansurilor si altor imobiliz ari necorporale se inregistreaz a
avansurile acordate furnizorilor de imobiliz ari necorporale, programele
informatice create de entitate sau achizi tionate de la ter ti pentru necesit atile
proprii de utilizare, precum si retete, formule, modele, proiecte si prototipuri.
(2) Programele i nformatice, precum si celelalte imobiliz ari necorporale
inregistrate la elementul "Alte imobiliz ari necorporale" se amortizeaz a pe durata
prevazuta pentru utilizarea lor de c atre entitatea care le de tine.
(3) In cazul programelor informatice achizi tionate impreun a cu licen tele de
utilizare, dac a se poate efectua o separare intre cele dou a active, acestea sunt
contabilizate si amortizate separat.
(4) Pre tul platit pentru contractele de clien ti transferate intre entit ati cu titlu
oneros se recunoa ste la "Alte imobiliz ari necorporale", in condi tiile in care
clien tii respectivi vor continua rela tiile cu entitatea. Pentru recunoa sterea ca
activ a pre tului pl atit (cost de achizi tie) aferent contractelor astfel achizi tionate,
acestea trebuie identificate (n umar contract, denumire client, durat a contract), iar
entitatea trebuie s a dispun a de mijloace prin care s a controleze rela tiile cu
clien tii, astfel incat sa poata controla beneficiile economice viitoare preconizate,
care rezult a din rela tia cu acei clien ti. Activul imobilizat reprezent and costul de
achizi tie al contractelor respective se amortizeaz a pe durata acestor contracte.
Evaluarea la data bilan tului
187. – O imobilizare necorporal a trebuie prezentat a in bilan t la valoarea de
intrare, mai pu tin ajust arile cumulate de valoare.
Cedarea
188. – O imobilizare necorporal a trebuie scoas a din eviden ta la cedare sau
atunci c and niciun beneficiu economic viitor nu mai este a steptat din utilizarea
ori din cedarea sa.
189. – (1) In cazul scoaterii din eviden ta a unei imobiliz ari necorporale, sunt
eviden tiate distinct veniturile din v anzare, cheltuielile reprezent and valoarea
neamortizat a a imobiliz arii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
(2) In scopul prezent arii in contul d e profit si pierdere, c astigurile sau
pierderile care apar odat a cu incetarea utiliz arii sau ie sirea unei imobiliz ari
necorporale se determin a ca diferen ta intre veniturile generate de ie sirea
activului si valoarea sa neamortizat a, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea
acestuia, si trebuie prezentate ca valoare net a, ca venituri sau cheltuieli, dup a
caz, in contul de profit si pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare",
respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", du pa caz.
4.4.3. Imobiliz ari corporale
Recunoa sterea imobiliz arilor corporale
190. – (1) Imobiliz arile corporale reprezint a active care:
a) sunt de tinute de o entitate pentru a fi utilizate in producerea sau furnizarea
de bunuri ori servici i, pentru a fi inchiriate ter tilor sau pentru a fi folosite in
scopuri administrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
(2) In completarea prevederilor referitoare la imobiliz ari corporale, se aplic a
si prevederile subsec tiunii 4.4.4. "Active specifice unor domenii de activitate".
191. – (1) Unele elemente de imobiliz ari corporale pot fi achizi tionate din
motive de siguran ta sau legate de mediu. Achizi tia unor astfel de imobiliz ari
corporale, de si nu cre ste in mod direct beneficiile economice viitoare ale vreunui
element existent de imobiliz ari corporale, poate fi necesar a unei entit ati pentru a
obtine beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de elemente de
imobiliz ari corporale indeplinesc condi tiile pentru a fi recunoscute ca active,
deoarece dau posibilitatea unei entit ati sa obtina din activele conexe beneficii
economice viitoare in plus fa ta de ceea ce s -ar putea ob tine dac a elementele
respective nu ar fi fost dob andite.
(2) Prin politicile c ontabile se stabilesc condi tiile specifice pentru
recunoa sterea imobiliz arilor corporale.
(3) In vederea recunoa sterii imobiliz arilor corporale se impune utilizarea
rationamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoa stere pentru
circumstan tele specifice entit atii. In unele cazuri, ar putea fi adecvat s a fie
agregate elementele nesemnificative individual, cum ar fi matri tele, aparatele de
masura si control, uneltele si alte elemente similare, si sa se aplice criteriile de
recunoa stere a valorii agregate a acestora.
(4) Piesele de schimb si echipamentul de service sunt, in general,
contabilizate ca stocuri si recunoscute in contul de profit si pierdere atunci c and
sunt consumate. Totu si, piesele de schimb importante si echipamentele de
securitate sunt considerate imobiliz ari corporale atunci c and o entitate
preconizeaz a ca le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
192. – Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate
separat, chiar atunci c and sunt achizi tionate impreun a. O cre stere a valorii
terenului pe care se afl a o cladire nu afecteaz a determinarea valorii amortizabile
a cladirii.
193. – (1) Contabilitatea terenurilor se tine pe dou a categorii: terenuri si
amenaj ari de terenuri.
(2) In contabilitatea analitic a, terenurile pot fi eviden tiate pe urm atoarele
subcategorii: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri f ara construc tii, terenuri
cu zacaminte, terenuri cu construc tii si altele.
194. – In categoria imobiliz arilor corporale se urm aresc distinct: investi tiile
imobiliare, activele biologice productive, precum si activele corporale de
explorare si evaluare a resurselor minerale. Pentru acestea se aplic a regulile
generale de recunoa stere, evaluare si amortizare, aplicab ile imobiliz arilor
corporale.
195. – Contabilitatea imobiliz arilor in curs se tine distinct pentru imobiliz arile
corporale, altele dec at investi tiile imobiliare, si investi tiile imobiliare.
196. – Sunt reflectate distinct in contabilitate acele imobiliz ari corporale
cump arate, pentru care s -au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care
sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 "Imobiliz ari corporale in curs de
aprovizionare" din Planul de conturi general).
Investi tii imobiliare
197. – (1) Investi tia imobiliar a este proprietatea (un teren sau o cl adire – ori o
parte a unei cl adiri – sau ambele) de tinuta (de proprietar sau de locatar in baza
unui contract de leasing financiar) mai degrab a pentru a ob tine venituri din chirii
sau pe ntru cre sterea valorii capitalului, ori ambele, dec at pentru:
a) a fi utilizat a in producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori in
scopuri administrative; sau
b) a fi v anduta pe parcursul desf asurarii normale a activit atii.
(2) O proprietate imobiliar a utilizat a de posesor este o proprietate imobiliar a
detinuta (de proprietar sau de locatar in temeiul unui contract de leasing
financiar) pentru a fi utilizat a la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii
sau in scopu ri administrative.
198. – Urmatoarele constituie exemple de investi tii imobiliare:
a) terenurile de tinute, mai degrab a, in scopul cre sterii pe termen lung a valorii
capitalului, dec at in scopul v anzarii pe termen scurt, pe parcursul desf asurarii
normale a activit atii;
b) terenurile de tinute pentru o utilizare viitoare inca nedeterminat a. In cazul in
care o entitate nu a hot arat dac a va utiliza terenul fie ca pe o proprietate
imobiliar a utilizat a de posesor, fie in scopul v anzarii pe termen scur t in cursul
desfasurarii normale a activit atii, atunci terenul este considerat ca fiind de tinut in
scopul cre sterii valorii capitalului;
c) o cl adire aflat a in proprietatea entit atii (sau de tinuta de entitate in temeiul
unui contract de leasing financiar) si inchiriat a in temeiul unuia sau mai multor
contracte de leasing opera tional;
d) o cl adire care este liber a, dar care este de tinuta pentru a fi inchiriat a in
temeiul unuia sau mai multor contracte de leas ing opera tional;
e) propriet atile imobiliare in curs de construire sau amenajare in scopul
utiliz arii viitoare ca investi tii imobiliare.
199. – Urmatoarele constituie exemple de elemente care nu sunt investi tii
imobiliare:
a) propriet atile imo biliare de tinute pentru a fi v andute pe parcursul
desfasurarii normale a activit atii sau in procesul de construc tie ori de amenajare
in vederea unei astfel de v anzari, de exemplu, propriet atile imobiliare dob andite
cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, in viitorul apropiat, sau cu scopul de a
fi amenajate si revandute. Acestea reprezint a, din punct de vedere contabil,
stocuri;
b) propriet atile imobiliare care sunt in curs de construire sau amenajare in
numele unor ter te parti. Acestea reprezint a pentru entitate servicii in curs de
execu tie;
c) propriet atile imobiliare utilizate de posesor, incluz and (printre altele)
propriet atile de tinute in scopul utiliz arii lor viitoare ca propriet ati imobiliare
utilizate de posesor, propriet atile de tinute in scopul amenaj arii viitoare si
utiliz arii ulterioare ca propriet ati imobiliare utilizate de posesor, propriet atile
utilizate de salaria ti (indiferent dac a acestia pl atesc sau nu chirie la cursul pie tei)
si propriet atile imobiliare utilizate de posesor care urmeaz a a fi cedate.
200. – Anumite propriet ati includ o parte care este de tinuta pentru a fi
inchiriat a sau cu scopul cre sterii valorii capitalului si o alt a parte care este
detinuta pentru a fi util izata la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii
sau in scopuri administrative. Dac a aceste p arti pot fi v andute separat (sau
inchiriate separat in temeiul unui contract de leasing financiar), o entitate le
contabilizeaz a separat. Dac a partile nu pot fi v andute separat, proprietatea
imobiliar a constituie o investi tie imobiliar a doar in cazul in care o parte
nesemnificativ a este de tinuta pentru a fi utilizat a la producerea sau furnizarea de
bunuri ori servicii sau in scopuri administrative.
201. – (1) In unele situa tii, o entitate furnizeaz a servicii auxiliare ocupan tilor
unei propriet ati imobiliare pe care o de tine. O entitate trateaz a o astfel de
proprietate imobiliar a ca investi tie imobiliar a, dac a respectivele servicii
reprezint a o component a nesemnificativ a a intregului contract. Un exemplu este
situa tia in care proprietarul unei cl adiri de birouri furnizeaz a servicii de paz a si
intretinere locatarilor care ocup a cladirea.
(2) In alte situa tii, serviciile furnizate reprezint a o component a semnificativ a.
De exemplu, dac a o entitate are in proprietate si administreaz a un hotel,
serviciile furnizate oaspe tilor reprezint a o component a semnificativ a a intregului
contract. Prin urmare, un hotel administrat de proprietar reprezint a mai degrab a
o proprietate imobiliar a utilizat a de posesor dec at o investi tie imobiliar a.
202. – Pentru a stabili dac a o proprietate imobiliar a constituie o investi tie
imobiliar a este nevoie de ra tionament profesional. Entit atile trebuie s a elaboreze
criterii astfel incat sa isi poat a exercita in mod consecvent ra tionamentul, in
conformitate cu defini tia investi tiei imobiliare.
203. – In anumite cazuri, o entitate poate avea o proprietate imobiliar a care
este inchiriat a si ocupat a de societatea -mam a sau de o alt a filiala. Proprietatea
imobiliar a nu indepline ste condi tiile unei investi tii imobiliare in situa tiile
financiare anuale consolidate, deoarece proprietatea imobiliar a in cauz a este, din
punctul de vedere al grupului, o propr ietate imobiliar a utilizat a de posesor. Cu
toate acestea, din punctul de vedere al entit atii care o de tine, proprietatea
imobiliar a este o investi tie imobiliar a daca corespunde defini tiei de la pct. 197
alin. (1).
204. – Transferurile in sau din categoria investi tiilor imobiliare trebuie f acute
daca si numai dac a exist a o modificare a utiliz arii, eviden tiata de:
a) inceperea utiliz arii de c atre posesor, pentru un transfer din categoria
investi tiilor imobiliare in categoria propriet atilor imobiliare utilizate de posesor;
b) *** Abrogat a
c) incheierea utiliz arii de c atre posesor, pentru un transfer din categoria
propriet atilor imobiliare utilizate de posesor in categoria investi tiilor imobiliare;
sau
d) *** Abrogat a
205. – In cazul in care o entitate decide s a cedeze o investi tie imobiliar a, cu
sau f ara amenaj ari suplimentare, entitatea continu a sa trateze proprietatea
imobiliar a ca investi tie imobiliar a pana in momentul in care aceasta este scoas a
din eviden ta.
Dispozi tii tranzitorii
206. – La aplicarea pentru prima dat a a prezentelor reglement ari, entit atile
stabilesc, pe baza politicilor contabile si a ra tionamentului profesional, care
dintre propriet atile imobiliare de tinute indeplinesc condi tiile pentru a fi
incadrate la investi tii imobiliare.
Active biologice productive
207. – (1) In categoria imobiliz arilor corporale se urm aresc distinct activele
biologice productive.
(2) Activele biologice productive sunt orice active, altele dec at activele
biologice de natura stocurilor; de exemplu, animalele de lapte, vi ta-de-vie, pomii
fructiferi si copacii din care se ob tine lemn de foc, dar care nu sunt t aiati.
Activele biologice productive nu sunt produse agricole ci, mai degrab a, sunt
active autoregene ratoare.
208. – Un activ biologic este un animal viu sau o plant a vie.
209. – O entitate recunoa ste un activ biologic dac a si numai dac a:
a) entitatea controleaz a activul ca rezultat al evenimentelor trecute;
b) este probabil ca beneficii le economice viitoare asociate activului s a revin a
entitatii; si
c) valoarea just a sau costul activului poate fi evaluat( a) in mod credibil.
210. – In activitatea agricol a, controlul poate fi eviden tiat, de exemplu, prin
dreptul de proprietate asu pra vitelor sau prin insemnarea ori marcarea vitelor in
alt mod in momentul achizi tiei, na sterii sau intarcarii. Beneficiile viitoare sunt
estimate, in mod normal, prin evaluarea caracteristicilor fizice semnificative
aferente acestora.
211. – Activele biologice sunt adesea ata sate fizic de terenul pe care se afl a
(de exemplu, copacii dintr -o planta tie forestier a). Este posibil ca pentru activele
biologice care sunt ata sate de teren s a nu existe o pia ta separat a, dar s a existe o
piata activ a pentru activele combinate, adic a pentru activele biologice, terenul
viran si amenaj arile acestuia, considerate ca un intreg. O entitate poate s a
utilizeze informa tii referitoare la activele combinate pentru a evalua valoarea
justa a activelor biolo gice. De exemplu, valoarea just a a terenului viran si a
amenaj arilor acestuia poate fi dedus a din valoarea just a a activelor combinate
pentru a stabili valoarea just a a activelor biologice.
Imobiliz ari de tinute in baza unui contract de leasing
212. – (1) Imobiliz arile corporale de tinute in baza unui contract de leasing se
eviden tiaza in contabilitate in func tie de prevederile contractelor incheiate intre
parti, precum si legisla tia in vigoare.
(2) Clasificarea contractelor de leasing in leasing financiar sau leasing
opera tional se efectueaz a la inceputul contractului.
(3) Contabilizarea contractelor de leasing se efectueaz a tinand cont de fondul
economic al tranzac tiei sau al angajamentului in cauz a, si nu numai de forma
juridic a a contractelor.
213. – (1) In intelesul prezentelor reglement ari, termenii de mai jos au
urmatoarele semnifica tii:
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaz a locatarului, in
schimbul unei pl ati sau serii de pl ati, dreptul de a ut iliza un bun pentru o
perioad a stabilit a;
b) leasing financiar este opera tiunea de leasing care transfer a cea mai mare
parte din riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c) leasing opera tional este opera tiunea de leasing ce nu intr a in categoria
leasingului financiar.
(2) Un contract de leasing este recunoscut ca leasing financiar dac a
indepline ste cel pu tin una dintre urm atoarele condi tii:
a) leasingul transfer a locatarului titlul de proprietate asupra bun ului p ana la
sfarsitul duratei contractului de leasing;
b) locatarul are op tiunea de a cump ara bunul la un pre t estimat a fi suficient
de mic in compara tie cu valoarea just a la data la care op tiunea devine
exercitabil a, astfel incat, la inceputul contr actului de leasing, exist a in mod
rezonabil certitudinea c a optiunea va fi exercitat a;
c) durata contractului de leasing acoper a, in cea mai mare parte, durata de
viata economic a a bunului, chiar dac a titlul de proprietate nu este transferat;
d) va loarea total a a ratelor de leasing, mai pu tin cheltuielile accesorii, este mai
mare sau egal a cu valoarea de intrare a bunului, reprezentat a de valoarea la care
a fost achizi tionat bunul de c atre finan tator, respectiv costul de achizi tie;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur a
special a, astfel incat numai locatarul le poate utiliza f ara modific ari majore.
214. – (1) Inregistrarea in contabilitate a amortiz arii bunului ce face obiectul
contractului se efectueaz a in cazul leasingului financiar de c atre
locatar/utilizator, iar in cazul leasingului opera tional, de c atre locator/finan tator.
(2) In cazul leasingului financiar, achizi tiile de c atre locatar de bunuri imobile
si mobile sunt tratate ca i nvesti tii in imobiliz ari, fiind supuse amortiz arii pe o
baza consecvent a cu politica normal a de amortizare pentru bunuri similare ale
locatarului.
(3) In cazul leasingului opera tional, bunurile sunt supuse amortiz arii de c atre
locator, pe o baz a consecvent a cu politica normal a de amortizare pentru bunuri
similare ale acestuia.
215. – (1) Reflectarea in contabilitatea locatarilor a activelor aferente
opera tiunilor de leasing financiar se efectueaz a cu ajutorul conturilor de
imobiliz ari necorp orale si imobiliz ari corporale.
(2) Dob anzile de pl atit corespunz atoare datoriilor din opera tiuni de leasing
financiar se inregistreaz a in contabilitatea locatarilor periodic, conform
contabilit atii de angajamente, in contrapartida contului de cheltuie li. Dob anda de
platit, aferent a perioadelor viitoare, se eviden tiaza in conturi in afara bilan tului
(contul 8051 "Dob anzi de pl atit").
216. – (1) Locatorul are recunoscute in contabilitate bunurile date in regim de
leasing financiar drept crean te imob ilizate.
(2) Dob anzile de primit corespunz atoare crean telor din opera tiuni de leasing
financiar se inregistreaz a in contabilitatea locatorului periodic, conform
contabilit atii de angajamente, in contrapartida contului de venituri.
(3) La recunoa sterea in contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie
avuta in vedere legisla tia care reglementeaz a categoriile de entit ati care pot
derula asemenea opera tiuni.
217. – (1) La contabilizarea opera tiunilor de leasing opera tional, locatorul
trebuie s a prezinte bunurile date in regim de leasing opera tional in conturile de
imobiliz ari necorporale si imobiliz ari corporale, in conformitate cu natura
acestora.
(2) Sumele incasate sau de incasat se inregistreaz a in contabilitatea locatorului
ca un venit in contul de profit si pierdere, conform contabilit atii de angajamente.
218. – (1) In contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing opera tional
sunt eviden tiate in conturi de eviden ta din afara bilan tului.
(2) Sumele pl atite sau de pl atit se inregistreaz a in contabilitatea locatarului ca
o cheltuial a in contul de profit si pierdere, conform contabilit atii de
angajamente.
219. – O tranzac tie de v anzare a unui activ pe termen lung si de inchiriere a
aceluia si activ in regim de leasing (leaseback) se contabilizeaz a in func tie de
clauzele contractului de leasing, astfel:
a) dac a tranzac tia de v anzare si inchiriere a aceluia si activ are ca rezultat un
leasing financiar, tranzac tia reprezint a un mijloc prin care locatorul acord a o
finan tare locatarului, activul av and rol de garan tie.
Entitatea beneficiar a a finan tarii (locatarul) nu va recunoa ste in contabilitate
opera tiunea de v anzare a activului, nefiind indeplinite condi tiile de recunoa stere
a veniturilor. Activul r amane inregistrat in continuare la valoarea existent a
anterior opera tiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
Opera tiunea de finan tare va fi eviden tiata prin articolul contabil
512 "Conturi curente la b anci" = 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate",
urmand ca dob anda si alte costuri ale finan tarii, potrivit contractelor incheiate,
sa fie inregistrate conform prezentelor reglement ari.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea ad augata, au loc dou a
opera tiuni distincte, resp ectiv livrarea bunului, efectuat a de locatar, si
opera tiunea de leasing, efectuat a de locator, pentru care taxa pe valoarea
adaugata se eviden tiaza potrivit legii;
b) dac a tranzac tia de v anzare si inchiriere a aceluia si activ are ca rezultat un
leasing opera tional, entitatea v anzatoare contabilizeaz a o tranzac tie de v anzare,
cu inregistrarea scoaterii din eviden ta a activului si a sumelor incasate sau de
incasat si a taxei pe valoarea ad augata pentru opera tiunile taxabile, conform
prevederilor legale.
Opera tiunea de inchiriere a activului in regim de leasing opera tional se
contabilizeaz a de utilizator conform prezentelor reglement ari, respectiv pe
seama contului de profit si pierdere.
220. – (1) In vederea intocmirii situa tiilor financiare anual e, utilizatorii
bunurilor luate in leasing financiar sau opera tional inventariaz a si transmit
societ atii de leasing lista bunurilor de tinute in baza contractelor de leasing.
(2) In condi tiile prev azute la cap. 6 "Note explicative la situa tiile financiare
anuale", entit atile contractante care au efectuat opera tiuni de leasing si leaseback
trebuie s a prezinte in notele explicative la situa tiile financiare anuale informa tii
referitoare la opera tiunile derulate.
Stimulente acordate la incheierea sau la renegocierea unor contracte
221. – La negocierea sau la renegocierea unui leasing opera tional, locatorul ii
poate oferi locatarului anumite stimulente pentru a incheia contractul. Exemple
de astfel de stimulente sunt plata unui avans in numerar c atre locatar sau
rambursarea ori asumarea de c atre locator a costurilor locatarului (cum ar fi
costuri de reamplasare, moderniz ari ale activului in regim de leasing si costuri
aferente unui angajament anterior de contract de leasing al locatarului).
Alternat iv, se poate conveni ca, in perioadele ini tiale ale duratei contractului de
leasing, locatarul s a plateasc a o chirie mai mic a sau s a nu pl ateasc a deloc.
222. – (1) Toate stimulentele acordate pentru incheierea unui contract de leasing
opera tional nou sau re innoit trebuie recunoscute drept parte integrant a din
valoarea net a a contrapresta tiei convenite pentru utilizarea activului in regim de
leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de momentul in care se
face plata.
(2) Stimulentele dintr -un leasing opera tional se refer a la contrapresta tia pentru
utilizarea bunului in sistem de leasing. Costurile suportate de locator drept
stimulente pentru incheierea unui nou contract de leasing sau pentru re innoirea
unuia existent nu se consider a ca facand parte din costurile ini tiale care sunt
adaugate la valoarea contabil a a activului in sistem de leasing.
(3) De exemplu, in cazul incheierii unui nou contract de leasing pentru care,
drept stimulent acordat locatarului pentru participarea la no ul contract de
leasing, locatorul este de acord s a plateasc a costurile de reamplasare ale
locatarului, s a contribuie la plata unor cheltuieli de amenajare/modernizare
efectuate de locatar sau este de acord ca pentru o perioad a sa nu incaseze nicio
chirie d e la locatar (acordarea unei perioade de gra tie), at at locatorul, c at si
locatarul vor recunoa ste valoarea net a a contrapresta tiei, de -a lungul duratei
contractului de leasing, utiliz and o singur a metod a de amortizare.
223. – (1) Locatorul trebuie s a recunoasc a valoarea agregat a a costului
stimulentelor drept o diminuare a venitului din leasing pe durata contractului de
leasing, pe o baz a liniar a, cu excep tia cazului in care o alt a baza sistematic a este
reprezentativ a pentru e salonarea in timp a benef iciului activului in sistem de
leasing.
(2) Locatarul trebuie s a recunoasc a beneficiul agregat al stimulentelor drept o
reducere a cheltuielilor cu chiria pe toat a durata contractului de leasing, pe o
baza liniar a, cu excep tia cazului in care o alt a baza sistematic a este
reprezentativ a pentru e salonarea in timp a beneficiului locatarului rezultat din
utilizarea activului in sistem de leasing.
224. – Prevederile pct. 223 referitoare la suportarea liniar a a cheltuielilor,
respectiv a veniturilor, pe durata contractului, se aplic a si in cazul stimulentelor
acordate cu ocazia incheierii de contracte de inchiriere sau de alte contracte
care presupun acordarea de stimulente pentru atragerea chiria silor.
Dispozi tii tranzitorii
225. – Prevederile pct. 223 si 224 nu se aplic a pentru contractele in derulare la
data trecerii la aplicarea prezentelor reglement ari.
Evaluarea ini tiala a imobiliz arilor corporale
226. – (1) O imobilizare corporal a recunoscut a ca activ trebuie evaluat a initial
la costul s au determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele
reglement ari, in func tie de modalitatea de intrare in entitate.
(2) Exemple de costuri care se efectueaz a in leg atura cu construc tia unei
imobiliz ari corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:
a) costurile reprezent and salariile angaja tilor, contribu tiile legale si alte
cheltuieli legate de acestea, care rezult a direct din construc tia imobiliz arii
corporale;
b) cheltuieli mat eriale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile ini tiale de livrare si manipulare;
e) costurile de instalare si asamblare;
f) cheltuieli de proiectare si pentru ob tinerea autoriza tiilor;
g) costurile de testare a func tionarii corecte a activului, dup a deducerea
incasarilor nete provenite din v anzarea elementelor produse in timpul aducerii
activului la amplasamentul si condi tia de func tionare (cum ar fi e santioanele
produse la testarea echipamentului). Din punct de veder e contabil, cheltuielile
reprezent and costuri de testare si veniturile men tionate mai sus se inregistreaz a
distinct, in func tie de natura acestora, diferen ta dintre cheltuielile si veniturile
respective urm and a fi inregistrat a apoi pe seama activului in curs de
construc tie (articol contabil 231 "Imobiliz ari corporale in curs de execu tie" =
722 "Venituri din produc tia de imobiliz ari corporale");
h) onorariile profesionale pl atite avoca tilor si exper tilor, precum si
comisioanele achitate in leg atura cu activul etc.
(3) Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unui element de imobiliz ari
corporale sunt:
a) costurile de deschidere a unei noi instala tii;
b) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile
in ma terie de publicitate si activit ati promo tionale);
c) costurile de desf asurare a unei activit ati intr-un loc nou sau cu o nou a clasa
de clien ti (inclusiv costurile de instruire a personalului);
d) costurile administrative si alte cheltuieli generale de regie;
e) costurile reamplas arii sau reorganiz arii par tiale sau totale a activit atilor
entitatii.
(4) In cazul in care o cl adire este demolat a pentru a fi construit a o alta,
cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute dup a natura lor, f ara a fi considerate
costuri de amenajare a amplasamentului. Acela si tratament contabil se aplic a si
cheltuielilor reprezent and valoarea neamortizat a a cladirii demolate sau costul
activului respectiv, atunci c and acesta este eviden tiat ca stoc.
(5) In costul u nei imobiliz ari corporale sunt incluse si costurile estimate ini tial
cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din func tiune, precum si cu
restaurarea amplasamentului pe care este pozi tionat a imobilizarea, atunci c and
aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obliga tie legat a de
demontare, mutare a imobiliz arii corporale si de refacere a amplasamentului.
(6) Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobiliz arii corporale,
precum si cele cu restau rarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia,
in coresponden ta cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru
dezafectare imobiliz ari corporale si alte ac tiuni similare legate de acestea").
Cheltuieli ulterioare
227. – (1) Cheltuielile ulterioare efectuate in leg atura cu o imobilizare
corporal a sunt cheltuieli ale perioadei in care sunt efectuate sau majoreaz a
valoarea imobiliz arii respective, in func tie de beneficiile economice aferente
acestor cheltuieli (de exemplu, influen ta asupra duratei de via ta ramase a
imobiliz arilor), potrivit criteriilor generale de recunoa stere.
(2) Entitatea stabile ste prin politicile contabile criteriile in func tie de care
cheltuielile ulterioare efectuate in leg atura cu imobiliz arile corporale majoreaz a
valoarea acestora sau se eviden tiaza in contul de profit si pierdere.
228. – Cheltuielile efectuate in leg atura cu imobiliz arile corporale utilizate in
baza unui contract de inchiriere, loca tie de gestiune, admini strare sau alte
contracte similare se eviden tiaza in contabilitatea entit atii care le -a efectuat, la
imobiliz ari corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate, in
functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efect uate in
legatura cu imobiliz arile corporale proprii.
229. – (1) Componentele unor elemente de imobiliz ari corporale pot necesita
inlocuirea la intervale regulate de timp.
(2) Entitatea recunoa ste in valoarea contabil a a unui element de imobiliz ari
corporale costul p artii inlocuite a unui astfel de element c and acel cost este
suportat de entitate, dac a sunt indeplinite criteriile de recunoa stere pentru
imobiliz arile corporale. Cu aceast a ocazie sunt avute in vedere prevederile pct.
242 alin. (2).
230. – (1) In cazul inspec tiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate de
entitate pentru depistarea defec tiunilor, la momentul efectu arii fiec arei inspec tii
generale, costul acesteia poate fi recunoscut drept cheltuial a sau in valoarea
contabil a a elementului de imobiliz ari corporale ca o inlocuire, dac a sunt
respectate criteriile de recunoa stere. In cazul recunoa sterii costului inspec tiei ca
o component a a activului, valoarea componentei se amortizeaz a pe perioada
dintre dou a inspec tii planifica te.
(2) Prevederile referitoare la posibilitatea recunoa sterii costurilor cu revizii si
inspec tii drept componente ale imobiliz arilor corporale se aplic a in cazul
imobiliz arilor corporale ale c aror costuri de inspec tie si revizie sunt
semnificative, cu m ar fi avioane, nave maritime si fluviale, echipamente
complexe, conform politicilor contabile aprobate.
(3) Costul reviziilor si inspec tiilor curente, altele dec at cele recunoscute ca o
component a a imobiliz arii, reprezint a cheltuieli ale perioadei.
231. – (1) Imobiliz arile in curs de execu tie reprezint a investi tiile neterminate
efectuate in regie proprie sau in antrepriz a. Acestea se evalueaz a la costul de
produc tie sau costul de achizi tie, dup a caz.
(2) Imobiliz arile in curs de execu tie se trec in categoria imobiliz arilor
finalizate dup a recep tia, darea in folosin ta sau punerea in func tiune a acestora,
dupa caz.
(3) Costul unei imobiliz ari corporale construite in regie proprie este
determinat folosind acelea si principii ca si pentr u un activ achizi tionat. Astfel,
daca entitatea produce active similare, in scopul comercializ arii, in cadrul unor
tranzac tii normale, atunci costul activului este, de obicei, acela si cu costul de
construire a acelui activ destinat v anzarii. Prin urmare, o rice profituri interne
sunt eliminate din calculul costului acestui activ. In mod similar, cheltuiala
reprezent and rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind
normale, precum si pierderile care au ap arut in cursul construc tiei in regie
proprie a activului nu sunt incluse in costul activului.
Provizioane pentru dezafectare imobiliz ari corporale
232. – Provizioanele reprezent and datorii existente din dezafectare, restaurare
sau de natur a similar a sunt recunoscute ca parte a costului unui element de
imobiliz ari corporale.
233. – (1) Provizioanele pentru dezafectare imobiliz ari corporale si alte ac tiuni
similare legate de acestea se constituie atunci c and exist a obliga tia de a demola,
inlatura si restaura elemente de imobiliz ari corporale.
(2) Costurile de demolare si inlaturare a imobiliz arii corporale si de restaurare
a zonei in care aceasta s -a aflat reprezint a obliga tie pentru care o entitate suport a
cheltuieli fie la momentul dob andirii imobiliz arii corporale, fie ca o consecin ta a
faptului c a a utilizat -o pentru o anumit a perioad a de timp.
234. – Modific arile in evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare
si de natur a similar a se contabilizeaz a potrivit pct. 235 sau 236, dup a cum
activul aferent este evaluat la cost sau la valoare reevaluat a.
235. – (1) Dac a activul aferent este evaluat utiliz andu-se modelul bazat pe
cost:
a) sub rezerva respect arii condi tiilor de la lit. b), modific arile datoriilor
trebuie a daugate la costul activului sau trebuie deduse din costul acestuia in
perioada curent a;
b) valoarea dedus a din costul activului nu trebuie s a depaseasca valoarea sa
contabil a. Dac a o scadere a datoriei dep aseste valoarea contabil a a activului,
excedent ul trebuie recunoscut imediat in profit sau pierdere;
c) dac a ajustarea genereaz a o marire a costului unui activ, entitatea trebuie s a
analizeze dac a activul este supraevaluat. Dac a exist a un astfel de indiciu,
entitatea trebuie s a analizeze dac a este necesar a contabilizarea vreunei pierderi
din depreciere.
(2) Ca urmare a aplic arii prevederilor prezentului punct, cheltuiala cu
amortizarea activului trebuie ajustat a ulterior pentru a aloca valoarea contabil a
astfel rezultat a, pe o baz a sistema tica pe parcursul duratei r amase din perioada
de amortizare stabilit a pentru acel activ.
236. – Daca activul aferent este evaluat utiliz andu-se modelul reevalu arii:
a) modific arile datoriei ajusteaz a rezerva din reevaluare, astfel:
(i) sub rez erva respect arii condi tiilor de la lit. b), o sc adere a datoriei
majoreaz a rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, cu excep tia cazului in
care ea trebuie recunoscut a in contul de profit si pierdere in masura in care reia
o reducere din reevaluarea aceluia si activ, care a fost recunoscut a anterior
drept cheltuial a;
(ii) o cre stere a datoriei trebuie recunoscut a in contul de profit si pierdere,
except and cazul in care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, in
limita oric arui sold creditor existent pentru acel activ;
b) in cazul in care o sc adere a datoriei dep aseste valoarea contabil a care ar fi
fost recunoscut a daca activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe
cost, excedentul trebuie recunoscut imediat in contu l de profit si pierdere;
c) o modificare a datoriei este un indiciu c a activul ar putea s a necesite o
reevaluare pentru a se asigura faptul c a valoarea contabil a nu difer a semnificativ
de cea care ar fi determinat a utiliz andu-se valoarea just a la finalul perioadei de
raportare. Dac a este necesar a o reevaluare, toate activele din acea categorie
trebuie reevaluate.
Evaluarea la data bilan tului
237. – (1) O imobilizare corporal a trebuie prezentat a in bilan t la valoarea de
intrare, mai pu tin ajust arile cumulate de valoare.
(2) In conturile 6813 "Cheltuieli de exploatare privind ajust arile pentru
deprecierea imobiliz arilor", respectiv 7813 "Venituri din ajust ari pentru
deprecierea imobiliz arilor" se eviden tiaza numai deprecierile aferent e
imobiliz arilor corporale a c aror eviden ta este efectuat a la cost si nu la valoare
reevaluat a.
Amortizarea
238. – (1) Amortizarea se stabile ste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra
valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobiliz arilor.
(2) Amortizarea imobiliz arilor corporale se calculeaz a incep and cu luna
urmatoare punerii in func tiune si pana la recuperarea integral a a valorii lor. La
stabilirea amortiz arii imobiliz arilor corporale sunt avute in vedere duratele de
utilizare economic a si condi tiile de utilizare a acestora.
(3) Duratele de amortizare din contabilitate, stabilite potrivit politicilor
contabile, pot fi diferite de duratele de amortizare utilizate de entit ati pentru
scopuri fiscale.
(4) In cazul in care imobiliz arile corporale sunt trecute in conservare, in
functie de politica contabil a adoptat a, entitatea inregistreaz a in contabilitate o
cheltuial a cu amortizarea sau o cheltuial a corespunz atoare ajust arii pentru
deprecierea constatat a.
(4^1) Prevederile alin. (4) se aplic a si in cazul investi tiilor imobiliare pentru
care nu au fost g asiti inca chiria si.
(5) O modificare semnificativ a a condi tiilor de utilizare, cum ar fi num arul de
schimburi in care este utilizat activul, precum si in cazul efectu arii unor
investi tii sau repara tii, altele dec at cele determinate de intretinerile curente, sau
invechirea unei imobiliz ari corporale poate justifica revizuirea duratei de
amortizare. De asemenea, in cazul in care imobiliz arile corporale sunt t recute in
conservare, folosirea lor fiind intrerupt a pe o perioad a indelungat a, poate fi
justificat a revizuirea duratei de amortizare.
(6) In cazurile men tionate la alin. (5), inclusiv in situa tia prev azuta la pct.
100, durata de amortizare stabilit a initial se poate modifica, aceast a reestimare
conduc and la o nou a cheltuial a cu amortizarea pe perioada r amasa de utilizare.
239. – (1) Amortizarea imobiliz arilor corporale concesionate, inchiriate sau in
locatie de gestiune se calculeaz a si se inregistreaz a in contabilitate de c atre
entitatea care le are in proprietate.
(2) Investi tiile efectuate la imobiliz arile corporale utilizate in baza unui
contract de inchiriere, loca tie de gestiune, administrare sau alte contracte
similare se supun amo rtizarii pe durata contractului respectiv. La expirarea
contractului, valoarea investi tiilor efectuate si a amortiz arii corespunz atoare se
cedeaz a proprietarului imobiliz arii. In func tie de clauzele cuprinse in contractele
incheiate, transferul poate repre zenta o v anzare de active sau o alt a modalitate de
cedare. Inregistrarea in contabilitate a opera tiunilor se efectueaz a conform
prezentelor reglement ari.
240. – (1) Entit atile amortizeaz a imobiliz arile corporale utiliz and una dintre
urmatoarele metode de amortizare:
a) amortizarea liniar a realizat a prin includerea uniform a in cheltuielile de
exploatare a unor sume fixe, stabilite propor tional cu num arul de ani ai duratei
de utilizare economic a a acestora;
b) amortizarea degresiv a, care const a in multiplicarea cotelor de amortizare
liniar a cu un anumit coeficient, caz in care poate fi avut a in vedere legisla tia in
vigoare;
c) amortizarea accelerat a, care const a in includerea, in primul an de
functionare, in cheltuielile de exploatare a unei a mortiz ari de p ana la 50% din
valoarea de intrare a imobiliz arii. Amortiz arile anuale pentru exerci tiile
financiare urm atoare sunt calculate la valoarea r amasa de amortizat, dup a
regimul liniar, prin raportare la num arul de ani de utilizare r amasi. Deoarece
amortizarea calculat a trebuie s a fie corelat a cu modul de utilizare a activului si,
intruc at in cazuri rare o imobilizare corporal a se consum a in primul an in
procent de p ana la 50%, rezult a ca metoda de amortizare accelerat a este mai
putin utilizat a in scopuri contabile;
d) amortizare calculat a pe unitate de produs sau serviciu, atunci c and natura
imobiliz arii justific a utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
(2) Metoda de amortizare folosit a trebuie s a reflecte modul in care beneficiile
economice viitoare ale unui activ se a steapt a sa fie consumate de entitate.
(3) Metoda de amortizare se aplic a de o manier a consecvent a pentru toate
activele de aceea si natur a si avand condi tii de utilizare identice, elemente
stabilite in func tie de pol itica contabil a adoptat a.
(4) Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci c and aceasta este
determinat a de o eroare in estimarea modului de consumare a beneficiilor
aferente respectivei imobiliz ari corporale.
(5) Amortizarea aferent a imobili zarilor corporale se inregistreaz a in
contabilitate pe seama conturilor de cheltuieli.
241. – (1) Terenurile nu se amortizeaz a.
(2) Investi tiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, b altilor, iazurilor,
terenurilor si pentru alte lucr ari similare se recupereaz a pe calea amortiz arii, prin
includerea in cheltuielile de exploatare potrivit politicilor contabile aprobate, pe
baza duratelor de via ta utila ale acestora.
Cedarea si casarea
242. – (1) O imobilizare corporal a trebuie scoas a din eviden ta la cedare sau
casare, atunci c and niciun beneficiu economic viitor nu mai este a steptat din
utilizarea sa ulterioar a.
(2) Dac a o entitate recunoa ste in valoarea contabil a a unei imobiliz ari
corporale costul unei inlocuiri par tiale ( inlocuirea unei componente), atunci ea
scoate din eviden ta valoarea contabil a a partii inlocuite, cu amortizarea aferent a,
daca dispune de informa tiile necesare.
243. – (1) In cazul scoaterii din eviden ta a unei imobiliz ari corporale, sunt
eviden tiate distinct veniturile din v anzare, cheltuielile reprezent and valoarea
neamortizat a a imobiliz arii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
(2) In scopul prezent arii in contul de profit si pierdere, c astigurile sau
pierderile ob tinute in urma cas arii sau ced arii unei imobiliz ari corporale trebuie
determinate ca diferen ta intre veniturile generate de scoaterea din eviden ta si
valoarea sa neamortizat a, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta si trebuie
prezentate ca valoare net a, la venituri sau ch eltuieli, dup a caz, in contul de profit
si pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli
de exploatare", dup a caz.
Compensa tii de la ter ti
244. – (1) In cazul distrugerii totale sau par tiale a unor imobiliz ari corporale,
crean tele sau sumele compensatorii incasate de la ter ti, legate de acestea,
precum si achizi tionarea sau construc tia ulterioar a de active noi sunt opera tiuni
economice distincte si trebuie inregistrate ca atare pe baza documentelor
justificative .
Astfel, deprecierea activelor se eviden tiaza la momentul constat arii acesteia,
iar dreptul de a incasa compensa tiile se eviden tiaza pe seama veniturilor
conform contabilit atii de angajamente, in momentul stabilirii acestuia.
(2) Exemple de asemen ea compensa tii pot fi inregistrate in urm atoarele
situa tii:
a) sume incasate/de incasat de la companiile de asigurare pentru deprecierea
sau pierderea unor imobiliz ari corporale cauzat a, de exemplu, de dezastre
naturale sau furt;
b) sume acordate d e Guvern, in schimbul unor imobiliz ari corporale, de
exemplu, terenuri care au fost expropriate.
4.4.4. Active specifice unor domenii de activitate
4.4.4.1. Active de explorare si evaluare a resurselor minerale
245. – (1) In cazul in care cheltuielile de explorare si evaluare a resurselor
minerale sunt recunoscute ca activ, se aplic a prevederile pct. 246 – 253.
(2) Amortizarea activelor respective se stabile ste in func tie de durata de via ta
utila corespunz atoare acestora.
246. – (1) Cheltuielile de explorare si evaluare a resurselor minerale sunt
cheltuieli generate de entitate in leg atura cu explorarea si evaluarea resurselor
minerale, inainte ca fezabilitatea tehnic a si viabilitatea comercial a ale extrac tiei
resurselor minerale s a fie demonstrate. Pentru a determina dac a aceste cheltuieli
se recunosc ca imobiliz ari, o entitate ia in considerare gradul in care cheltuiala
poate fi asociat a cu descoperirea resurselor minerale.
(2) Explorarea si evaluarea resurselor mine rale se refer a la prospectarea
resurselor minerale, inclusiv minereuri, petrol, gaze naturale si resurse similare
neregenerative, dup a ce entitatea a ob tinut drepturile legale de a explora intr-o
anumit a zona, precum si la determinarea fezabilit atii tehnic e si a viabilit atii
comerciale ale extrac tiei resurselor minerale.
247. – O entitate trebuie s a stabileasc a o politic a contabil a specific and ce
cheltuieli sunt recunoscute drept active de explorare si evaluare si trebuie s a
aplice acea politic a in mod consecvent. Pentru a face aceast a determinare,
entitatea ia in considerare gradul in care cheltuiala poate fi asociat a cu
descoperirea unor resurse minerale specifice. Urm atoarele sunt exemple de
cheltuieli care ar putea fi incluse in evaluarea ini tiala a activelor de explorare si
evaluare (lista nu este exhaustiv a):
a) achizi tionarea drepturilor de a explora;
b) studii topografice, geologice, geochimice si geofizice;
c) foraje de explorare;
d) sapaturi;
e) esantionare; si
f) activit ati in leg atura cu evaluarea fezabilit atii tehnice si a viabilit atii
comerciale ale extrac tiei unei resurse minerale.
248. – O entitate nu va inregistra ca active de natura cheltuielilor de explorare si
evaluare a resurselor minerale che ltuielile angajate:
a) inainte de explorarea si evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile
ce au avut loc inainte de momentul in care entitatea a ob tinut dreptul legal de a
explora o anumit a zona;
b) dup a ce sunt demonstrabile fezabilitat ea tehnic a si viabilitatea comercial a
ale extrac tiei unei resurse minerale.
249. – Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi
recunoscute drept active de explorare si evaluare.
250. – Prevederile referitoare la reevaluarea imobiliz arilor corporale se aplic a si
activelor corporale de explorare si evaluare a resurselor minerale.
Clasificarea si reclasificarea activelor de explorare si evaluare
251. – (1) O entitate trebuie s a clasifice activele de explorare si evaluare drept
active corporale sau necorporale conform naturii activelor dob andite si trebuie
sa aplice in mod consecvent aceast a clasificare.
(2) Unele active recunoscute sunt tratate drept active necorporale (de
exemplu, drepturile de forare), in timp ce altele sunt corporale (de exemplu,
vehiculele si instala tiile de forare).
252. – (1) Un activ de explorare si evaluare nu trebuie s a mai fie clasificat ca
atare atunci c and fezabilitatea tehnic a si viabilitatea comercial a ale extrac tiei
unei res urse minerale pot fi demonstrate. In acest scop, activele de explorare si
evaluare se inregistreaz a pe seama conturilor corespunz atoare de imobiliz ari
necorporale, respectiv corporale, dup a caz.
(2) Activele de explorare si evaluare trebuie evaluate pe ntru depreciere si
orice pierdere din depreciere trebuie recunoscut a inainte de reclasificare.
Deprecierea activelor de explorare si evaluare
253. – Unul sau mai multe din urm atoarele fapte si imprejur ari indic a faptul c a
o entitate trebuie s a analizeze si sa inregistreze, dac a este cazul, o ajustare pentru
deprecierea activelor de explorare si evaluare:
a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumit a zona a
expirat in decursul perioadei sau va expira in viitorul apropiat si nu se
preconizeaz a reinnoirea;
b) nu sunt prev azute in buget cheltuielile necesare pentru explorarea in
continuare si pentru evaluarea resurselor minerale in acea zon a;
c) explorarea si evaluarea resurselor minerale dintr -o anumit a zona nu au d us
la descoperirea unor cantit ati de resurse minerale viabile din punct de vedere
comercial, iar entitatea a decis s a intrerup a aceste activit ati in zona respectiv a;
d) exist a suficiente date care s a indice c a, desi este posibil a o dezvoltare in
zona respectiv a, este pu tin probabil ca valoarea contabil a a activului de
explorare si evaluare s a fie complet recuperat a in urma valorific arii sau v anzarii
etc.
4.4.4.2. Costuri de descopert a recunoscute ca active
254. – (1) Descoperta reprezint a activitatea de indep artare a sterilului
(pamantul extras), desf asurata de entit ati care desf asoara opera tiuni de minerit la
suprafa ta, pentru a ob tine accesul la z acaminte de minereu. O entitate minier a
poate continua s a indep arteze p amantul extras si sa suporte costuri de descopert a
si in etapa de produc tie a minei.
(2) Ca urmare a opera tiunii de descopert a din etapa de produc tie, entitatea
poate inregistra dou a beneficii din activitatea de descopert a: minereu care poate
fi folosit pentru a produce s tocuri si un acces mai bun la cantit ati suplimentare
de material care vor fi exploatate in viitor.
255. – (1) Costurile aferente activit atii de descopert a reprezint a stocuri dac a
beneficiul din activitatea de descopert a este realizat sub forma stocuri lor
produse.
(2) In masura in care beneficiul il constituie accesul imbun atatit la minereu,
entitatea recunoa ste aceste costuri ca un activ imobilizat dac a se indeplinesc
toate condi tiile urm atoare:
a) este probabil ca beneficiul economic viitor (accesul mai bun la filon)
asociat activit atii de descopert a sa revin a entitatii;
b) entitatea poate identifica componenta filonului la care accesul a cunoscut o
imbun atatire; si
c) costurile afere nte activit atii de descopert a asociate acelei componente pot fi
evaluate in mod credibil.
256. – Activul imobilizat aferent activit atii de descopert a trebuie s a fie
contabilizat ca element suplimentar sau ca o imbun atatire a unui activ existent.
Ca ur mare, activul imobilizat aferent activit atii de descopert a va fi contabilizat
ca parte a unui activ existent, si nu ca un activ de sine st atator.
257. – (1) Clasificarea activului aferent activit atii de descopert a ca imobilizare
corporal a sau necorpor ala se efectueaz a in func tie de natura activului existent.
(2) Natura imobiliz arii, respectiv corporal a sau necorporal a, va fi determinat a
pe baza naturii activului de baz a aferent existent.
Evaluarea ini tiala a activului imobilizat aferent activit atii de descopert a
258. – (1) Entitatea evalueaz a initial activul imobilizat aferent activit atii de
descopert a la cost, acesta reprezent and cumularea costurilor suportate direct
pentru efectuarea activit atii de de scopert a prin intermediul c areia se
imbun atateste accesul la componenta de minereu identificat a, plus o alocare a
cheltuielilor de regie direct atribuibile.
(2) Costurile aferente opera tiunilor ocazionale, dar care nu sunt necesare
pentru ca activitate a de descopert a din etapa de produc tie sa continue conform
planului, nu trebuie incluse in costurile activului aferent activit atii de descopert a.
Nu sunt incluse in costul activului nici desp agubirile pl atite celor expropria ti
pentru a se putea inainta cu explorarea minier a.
259. – Atunci c and costurile activului aferent activit atii de descopert a si stocurile
produse nu sunt identificabile in mod distinct, entitatea trebuie s a aloce costurile
de descopert a din etapa de produc tie intre stocurile produse si activul imobilizat
aferent activit atii de descopert a, utiliz and o baz a de alocare intemeiat a pe o
evaluare relevant a a produc tiei. Aceast a evaluare a produc tiei trebuie s a fie
calculat a pentru componenta identificat a a filonului si trebuie s a fie utilizat a ca
punct de referin ta pentru a identifica in ce m asura a avut loc activitatea
suplimentar a de generare a unui beneficiu viitor. Exemple de astfel de evalu ari
includ:
a) costul stocurilor produse comparativ cu costul preconizat;
b) volumul de steril extras comparativ cu volumul preconizat, pentru un
volum dat de produc tie de minereu; si
c) con tinutul mineral al minereului extras comparativ cu con tinutul mine ral
preconizat c a va fi extras, pentru o cantitate dat a de minereu produs.
Evaluarea ulterioar a a activului imobilizat aferent activit atii de
descopert a
260. – Dupa recunoa sterea ini tiala, activul imobilizat aferent activit atii de
descopert a trebuie s a fie contabilizat la costul s au ori la valoarea reevaluat a
minus amortizarea si pierderile prin depreciere, la fel ca activul existent din care
face parte. De exemplu, dac a activul existent este evaluat pe baza costului,
atunci activul aferent a ctivit atii de descopert a va fi, de asemenea, evaluat pe
baza costului.
261. – Activul imobilizat aferent activit atii de descopert a se amortizeaz a in mod
sistematic pe durata de via ta utila preconizat a a componentei identificate a
filonului la care se imbun atateste accesul in urma activit atii de descopert a.
Amortizarea se efectueaz a prin metoda unit atii de produc tie, cu excep tia
cazurilor in care alt a metod a este mai adecvat a.
Dispozi tii tranzitorii
262. – La aplicarea pentru prima dat a a prezentelor reglement ari, orice sold al
activelor recunoscute anterior, care au rezultat in urma activit atii de descopert a
efectuate in etapa de produc tie, trebuie s a fie recunoscut conform prevederilor
prezentei subsec tiuni in masura in care la acea da ta exist a ramasa o component a
identificabil a a filonului cu care acestea se pot asocia. Aceste solduri se
amortizeaz a pe durata de via ta utila preconizat a ramasa a componentei
identificate a filonului, component a asociat a fiecarui predecesor al activului d e
descopert a.
263. – In cazul in care nu exist a o component a identificabil a a filonului c areia
sa-i fie asociat a respectiva sum a, contravaloarea corespunz atoare se recunoa ste
in rezultatul reportat (contul 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la
aplicarea reglement arilor contabile conforme cu directivele europene").
4.4.5. Imobiliz ari financiare
264. – (1) Imobiliz arile financiare cuprind ac tiunile de tinute la entit atile
afiliate, imprumuturile acordate entit atilor afiliate, a ctiunile de tinute la entit ati
asociate si entit ati controlate in comun, imprumuturile acordate entit atilor
asociate si entit atilor controlate in comun, alte investi tii detinute ca imobiliz ari,
alte imprumuturi.
(2) Diferen ta dintre valoarea imobiliz arilor financiare dob andite si valoarea
neamortizat a a imobiliz arilor care au constituit obiectul particip arii in natur a la
capitalul altor entit ati, precum si diferen ta dintre valoarea participa tiilor primite
ca urmare a particip arii cu active pe termen sc urt (crean te) si valoarea activelor
care fac obiectul participa tiei se inregistreaz a pe seama veniturilor (contul 768
"Alte venituri financiare"), la data dob andirii acelor titluri.
(3) Ac tiunile si alte imobiliz ari financiare primite f ara plata, potri vit legii, se
eviden tiaza in conturile de active si venituri (contul 768 "Alte venituri
financiare").
(3^1) Ac tiunile primite de entitate ca urmare a incorpor arii rezervelor sau a
primelor de capital, in capitalul social al societ atii la care sunt de tinute
participa tiile, se eviden tiaza in contabilitate pe seama conturilor de active
corespunz atoare naturii participa tiei de tinute, respectiv de rezerve (contul 106
"Rezerve"). La cedarea ac tiunilor respective, contravaloarea rezervelor
corespunz atoare se transfer a la venituri (articol contabil 106 "Rezerve" = 768
"Alte venituri financiare").
(4) In categoria altor investi tii detinute ca imobiliz ari se eviden tiaza distinct
certificatele de emisii de gaze cu efect de ser a, precum si certificatele verzi
prezentate la subsec tiunea 4.5.4. "Contabilitatea certificatelor verzi".
265. – (1) La alte crean te imobilizate se cuprind garan tiile, depozitele si
cautiunile depuse de entitate la ter ti.
(2) In conturile de crean te imobilizate reprezent and imprumuturi acordate se
inregistreaz a sumele acordate ter tilor in baza unor contracte pentru care entitatea
percepe dob anzi, potrivit legii.
(3) Entit atile care au eviden tiate in contul de crean te imobilizate crean te
imobilizate cu scaden ta mai mare de un an, vor prezenta in bilan t, la imobiliz ari
financiare, numai partea cu scaden ta mai mare de 12 luni, diferen ta urm and a fi
reflectat a la crean te.
Evaluarea ini tiala
266. – Imobiliz arile financiare recunoscute ca activ se evalueaz a la costul de
achizi tie.
Evaluarea la data bilan tului
267. – Imobiliz arile financiare se prezint a in bilan t la valoarea de intrare mai
putin ajust arile cumulate pentru pierdere de valoare.
SECTIUNEA 4.5
Active circulante
4.5.1. Prevederi generale referitoare la activele circulante
Recunoa sterea activelor circulante
268. – (1) Un activ se clasific a ca activ circulant atunci c and:
a) se a steapt a sa fie realizat sau este de tinut cu inten tia de a fi v andut sau
consumat in cursul normal al ciclului de exploatare al entit atii;
b) este de tinut, in principal, in scopul tranzac tionarii;
c) se a steapt a a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilan tului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echival ente de numerar a c aror utilizare nu
este restric tionat a.
(2) Toate celelalte active reprezint a active imobilizate.
(3) Ciclul de exploatare al unei entit ati reprezint a perioada de timp dintre
achizi tionarea activelor care sunt destinate proces arii si finalizarea acestora in
numerar sau echivalente de numerar.
(4) Echivalentele de numerar reprezint a investi tiile financiare pe termen scurt,
extrem de lichide, care sunt u sor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare a valorii.
269. – In categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmit a
factur a;
b) crean te;
c) investi tii pe termen scurt;
d) casa si conturi la b anci.
Evaluarea activelor circulante
270. – (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizi tie sau costul
de produc tie, dup a caz, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(2) Ajust arile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea
prezent arii acestora la cea mai mic a valoare de pia ta sau, in circumstan te
speciale, la o alt a valoare minim a atribuibil a acestora la data bilan tului.
271. – Evaluarea efectuat a conform prevederilor de la pct. 270 alin. (2) nu poate
fi continuat a daca motivele pentru care au fost f acute ajust arile de valoare nu
mai sunt aplicabile. Prin urmare, in situa tia in care ajustarea devine total sau
partial fara obiect, intruc at motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat
sa mai existe integral sau intr-o anumit a masura, atunci acea ajustare trebuie
reluat a corespunz ator la venituri.
4.5.2. Stocuri
272. – (1) Stocurile sunt active circulante:
a) de tinute pentru a fi v andute pe parcursul desf asurarii normale a activit atii;
b) in curs de produc tie in vederea v anzarii in procesul desf asurarii normale a
activit atii; sau
c) sub form a de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaz a sa
fie folosite in procesul de produc tie sau pentru prestarea de servicii.
(2) In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabrica tie,
destinate v anzarii (de exemplu, echipamente, nave, ansambluri sau complexuri
de locuin te etc., realizate de entit atile ce au ca activitate principal a obtinerea si
vanzarea unor astfel de produse).
(3) In cazul in care construc tiile sunt realizate in scopul exploat arii pe termen
lung, de c atre entitatea care le -a realizat, ele reprezint a imobiliz ari.
(4) Terenurile cump arate in scopul construiri i pe acestea de construc tii
destinate v anzarii, se inregistreaz a la stocuri.
273. *** Abrogat
274. – (1) In cazul in care un activ care a fost ini tial recunoscut la terenuri este
folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuin te destinate v anzarii,
valoarea terenului se eviden tiaza distinct la stocuri, la valoarea de inregistrare in
contabilitate.
(2) Dac a terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului,
rezerva din reevaluare corespunz atoare acestuia se transfer a in contul 1175
"Rezultatul reportat reprezent and surplusul realizat din rezerve din reevaluare".
275. – In cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuin te
care ini tial erau destinate v anzarii si care ulterior isi schimb a destina tia, urm and
a fi folosite de entitate pe o perioad a indelungat a sau s a fie inchiriate unor ter ti,
in contabilitate se inregistreaz a un transfer de la stocuri la imobiliz ari corporale.
Transferul se efectueaz a la data schimb arii destina tiei, la val oarea la care
activele erau inregistrate in contabilitate (reprezentat a de cost).
276. – (1) In cadrul stocurilor se cuprind:
a) marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cump ara in vederea
revanzarii sau produsele predate spre v anzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care particip a direct la fabricarea produselor si se reg asesc
in produsul finit integral sau par tial, fie in starea lor ini tiala, fie transformat a;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibi li, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, semin te si materiale de plantat, furaje si alte materiale
consumabile), care particip a sau ajut a la procesul de fabrica tie sau de exploatare
fara a se reg asi, de regul a, in produsul finit;
d) materialele d e natura obiectelor de inventar;
e) produsele, si anume:
– semifabricatele, prin care se intelege produsele al c aror proces tehnologic a
fost terminat intr-o sec tie (faz a de fabrica tie) si care trec in continuare in
procesul tehnologic al altei sec tii (faze de fabrica tie) sau se livreaz a tertilor;
– produsele finite, adic a produsele care au parcurs in intregime fazele
procesului de fabrica tie si nu mai au nevoie de prelucr ari ulterioare in cadrul
entitatii, put and fi depozitate in vederea livr arii sau expediate direct clien tilor;
– rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
– produsele agricole;
f) activele biologice de natura stocurilor, a sa cum sunt exemplificate la pct.
278 alin. (2);
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizi tionate sau fabricate,
destinate produselor v andute si care in mod temporar pot fi p astrate de ter ti, cu
obliga tia restituirii in condi tiile prev azute in contracte;
h) produc tia in curs de e xecu tie, reprezent and produc tia care nu a trecut prin
toate fazele (stadiile) de prelucrare, prev azute in procesul tehnologic, precum si
produsele nesupuse probelor si recep tiei tehnice sau necompletate in intregime.
In cadrul produc tiei in curs de execu tie se cuprind, de asemenea, serviciile si
studiile in curs de execu tie sau neterminate;
i) ansamblurile sau complexurile de locuin te destinate v anzarii.
(2) In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru
prelucrare sau in con signa tie la ter ti, ma sinile folosite numai ca material de
demonstra tie pentru negociere in domeniul automobilelor, cu durat a de utilizare
de sub un an. Acestea se inregistreaz a distinct in contabilitate, pe categorii de
stocuri. Dac a materialele de demonst ratie au durat a de utilizare mai mare de un
an, ele reprezint a imobiliz ari.
(3) Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele stocuri
cump arate, pentru care s -au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care
sunt in curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri in curs de aprovizionare" din
Planul de conturi general).
Active biologice de natura stocurilor si produse agricole
277. – (1) In intelesul prezentelor reglement ari, activitatea agricol a reprezint a
admini strarea de c atre o entitate a transform arii biologice si recolt arii activelor
biologice (animale vii si plante vii) pentru v anzare sau pentru transformarea in
produse agricole sau in active biologice suplimentare.
(2) Transformarea biologic a cuprinde p rocesele de cre stere, degenerare (a sa
cum sunt exemplificate la pct. 282 ), producere si procreare care produc
modific ari calitative sau cantitative ale unui activ biologic.
278. – (1) Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmeaz a a fi
recoltate ca produse agricole sau v andute ca active biologice.
(2) Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate
produc tiei de carne, animalele de tinute in vederea v anzarii, pe stii din fermele
piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb si grau, si copacii crescu ti pentru
cherestea.
279. – (1) Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recolt arii de la
activele biologice ale entit atii, de exemplu, l ana, copaci t aiati, bumbac, lapte,
struguri, fructe culese etc.
(2) Dac a entitatea raportoare prelucreaz a produsele agricole, rezult a produse
finite, de exemplu, fire, imbracaminte, covoare, cherestea, br anza, zah ar, fructe
prelucrate etc.
(3) Recolta reprezint a separarea produselor agricole de un activ biologic sau
incetarea proceselor vitale ale unui activ biologic.
280. – Pentru recunoa sterea activelor biologice de natura stocurilor si a
produselor agricole se aplic a prevederile pct. 276 si 277.
281. – Activitatea agricol a include o gam a larga de activit ati; de exemplu,
cresterea animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene,
cultivarea pomilor fructiferi sau a altor planta tii, floricultura si acvacultura
(inclusiv piscicultura). Aceste activit ati au anumite caracteristici comune, si
anume:
a) capacitatea de modificare. Animalele si plantele vii sunt capabile de
transform ari biologice;
b) administrarea modific arii. Modul de administrare faciliteaz a transformarea
biologic a prin imbun atatirea sau, cel pu tin, stabilizarea condi tiilor necesare
desfasurarii procesului (de exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea,
temperatura, fertilitatea si lumina). Aceast a administrare diferen tiaza activitatea
agricol a de alte activit ati. De exemplu, recoltarea produselor din resurse
negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau defri sarea) nu reprezint a o
activitate agricol a; si
c) evaluarea modific arii. Modificarea calitativ a (de exemplu, calitatea
genetic a, densitatea, gradul de coacere, con tinutul de gr asimi, con tinutul de
proteine si gradul de rezisten ta al fibrelor) sau cantitativ a (de exemplu, num arul
de pui, greutatea, volumul, lungimea sau diametrul fibrelor si num arul de
boboci) determinat a de transform arile biologice sau de recoltare este evaluat a si
monitorizat a ca func tie de rutin a a administr arii.
282. – Transformarea biologic a poate conduce la urm atoarele tipuri de rezultate:
a) modific ari ale activelor prin (i) cre stere (o cre stere cantitativ a sau o
imbun atatire a calit atii unui animal sau a unei plante), (ii) degenerare (o sc adere
cantitativ a sau o deteriorare a calit atii unui animal sau a unei plante), sau (iii)
reproducere (crearea de animale ori plante vii suplimentare); sau
b) produc tia unor produse a gricole, de exemplu, l ana si lapte.
Inregistrarea in contabilitate a stocurilor
283. – (1) Inregistrarea in contabilitate a intr arii stocurilor se efectueaz a la
data transferului riscurilor si beneficiilor.
(2) In general, datele de transfer al controlului, de transfer al propriet atii si de
livrare coincid. Totu si, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
– bunuri v andute in consigna tie sau stocurile la dispozi tia clientului;
– stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care r aman in
eviden ta debitorului p ana la vanzarea lor;
– bunuri recep tionate pentru care nu s -a primit inca factura, care trebuie
inregistrate in activele cump aratorului;
– bunuri l ivrate si nefacturate, care trebuie scoase din eviden ta, transferul de
proprietate av and loc;
– bunuri v andute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul propriet atii.
De exemplu, la v anzarile cu condi tia de livrare "ex -work", bunurile v andute ies
din stocul v anzatorului din momentul punerii lor la dispozi tia cump aratorului
etc.
284. – (1) De tinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de
opera tiuni economice, f ara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
(2) In aplicarea alin. (1) este necesar s a se asigure:
a) recep tionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea
acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare,
in custodie sau in consigna tie se recep tioneaz a si inregistreaz a distinct ca intr ari
in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaz a in conturi in
afara bilan tului;
b) in situa tia unor decalaje intre aprovizionarea si recep tia bunurilor care se
dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entit atii, se procedeaz a astfel:
– bunurile sosite f ara factur a se inregistreaz a ca intr ari in gestiune at at la locul
de depozitare, c at si in contabilitate, pe baza recep tiei si a documentelor
insotitoare;
– bunurile sosite si nerecep tionate se inregistreaz a distinct in contabilitate ca
intrare in gestiune;
c) in cazul unor decalaje intre v anzarea si livrarea bunurilor, acestea se
inregistreaz a ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprieta tea acesteia,
astfel:
– bunurile v andute si nelivrate se inregistreaz a distinct in gestiune, iar in
contabilitate in conturi in afara bilan tului;
– bunurile livrate, dar nefacturate se inregistreaz a ca iesiri din gestiune at at la
locurile de depozi tare, c at si in contabilitate, pe baza documentelor care
confirm a iesirea din gestiune potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau v andute cu clauze privind dreptul de proprietate
se inregistreaz a la intr ari si, respectiv, la ie siri, at at in gestiune , cat si in
contabilitate, potrivit contractelor incheiate.
Costul stocurilor
285. – (1) Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri
sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin
identificarea specific a a costurilor individuale.
(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natur a care nu se pot distinge in
mod substan tial unele de altele.
(3) Identificarea specific a a costului presupune atribuirea costurilor specifice
elemen telor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat
pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dac a
au fost cump arate sau produse.
(4) Identificarea specific a nu poate fi folosit a in cazurile in care stocurile
cuprind un num ar mare de elemente, care sunt de regul a fungibile.
286. – (1) In func tie de specificul activit atii, pentru determinarea costului pot fi
folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de produc tie sau
metoda pretului cu am anuntul, in comer tul cu am anuntul.
(2) Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale consumurilor de
materiale si consumabile, manoperei, eficien tei si capacit atii de produc tie.
Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, dac a este necesar, in func tie
de condi tiile existente la un moment dat.
(3) Diferen tele de pre t fata de costul de achizi tie sau de produc tie trebuie
eviden tiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
(4) Reparti zarea diferen telor de pre t asupra valorii bunurilor ie site si asupra
stocurilor se efectueaz a cu ajutorul unui coeficient care se calculeaz a astfel:
Soldul ini tial Diferen te de pre t aferente
intrarilor
al diferen telor + in cursul perioadei, cumulat de
la
de pret inceputul exerci tiului
financiar p ana
Coeficient de la finele perioadei de
referinta
repartizare*2) = ––––––––––––––––-
–– x 100
Soldul ini tial Valoarea intr arilor in cursul
al stocurilor + perioadei la pre t de
inregistrare,
de pret de cumulat de la inceputul
exercitiului
inregistrare financiar p ana la finele
perioadei de
referinta
––––
*2) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul ini tial al
contului de m arfuri si valoarea intr arilor de m arfuri nu vor include TVA
neexigibil a.
Acest coeficient se inmul teste cu valoarea bunurilor ie site din gestiune la pre t
de inregistrare, iar suma rezultat a se inregistreaz a in conturile corespunz atoare
in care au fost inregistrate bunurile ie site.
(5) Coeficien tii de repart izare a diferen telor de pre t pot fi calcula ti la nivelul
conturilor sintetice de gradul I si II, prev azute in Planul de conturi general, pe
grupe sau categorii de stocuri.
(6) La sf arsitul perioadei, soldurile conturilor de diferen te se cumuleaz a cu
soldurile conturilor de stocuri, la pre t de inregistrare, astfel incat aceste conturi
sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizi tie sau costul de produc tie, dup a
caz.
(7) Diferen tele de pre t se repartizeaz a propor tional at at asupra valorii
bunurilor ie site, c at si asupra bunurilor r amase in stoc.
(8) In comer tul cu am anuntul poate fi utilizat a metoda pre tului cu am anuntul,
pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu mi scare rapid a,
care au marje similare si pentru ca re nu este practic s a se foloseasc a alta metod a.
In aceast a situa tie, costul bunurilor v andute se calculeaz a prin deducerea
valorii marjei brute din pre tul de v anzare al stocurilor. Orice modificare a
pretului de v anzare presupune recalcularea marjei b rute.
287. – (1) Metoda aleas a trebuie aplicat a cu consecven ta pentru elemente
similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exerci tiu financiar
la altul. Dac a, in situa tii excep tionale, administratorii decid s a modifice metoda
pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele
explicative trebuie s a se prezinte urm atoarele informa tii:
– motivul modific arii metodei, si
– efectele sale asupra rezultatului.
(2) O entitate trebuie s a utilizeze acelea si metode de determinare a costului
pentru toate stocurile care au natur a si utilizare similare. No tiunea de "utilizare
similar a" este proprie fiec arei entit ati.
(3) Pentru stocurile cu natur a sau utilizare diferit a, folosirea unor met ode
diferite de calcul al costului poate fi justificat a.
(4) O diferen ta in localizarea geografic a nu este suficient a pentru a justifica
alegerea de metode diferite.
288. – Valoarea produselor si serviciilor in curs de execu tie se determin a prin
inventarierea produc tiei neterminate la sf arsitul perioadei, prin metode tehnice
de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a opera tiilor
tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de produc tie.
289. – Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin
folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
290. – In condi tiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se
inregistreaz a toate opera tiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si
cunoa sterea in orice moment a stocurilor, at at cantitativ, c at si valoric.
291. – (1) Inventarul intermitent const a in stabilirea ie sirilor si inregistrarea lor
in contabilitate pe baza invent arierii stocurilor la sf arsitul perioadei.
(2) Entit atile care utilizeaz a metoda inventarului intermitent efectueaz a
inventarierea faptic a a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai t arziu
de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obliga tii fiscale.
Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor
privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii.
(3) Metoda inventarului interm itent const a in faptul c a intrarile de stocuri nu
se inregistreaz a prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
(4) Stabilirea ie sirilor de stocuri in cursul perioadei are la baz a inventarierea
faptic a a stocurilor la sf arsitul perioadei. Ie sirile de stocuri se determin a ca
diferen ta intre valoarea stocurilor ini tiale, la care se adaug a valoarea intr arilor, si
valoarea stocurilor la sf arsitul perioadei stabilite pe baza inventarului.
(5) Inventarul intermitent nu se utilizeaz a in comer tul cu am anuntul in situa tia
in care se aplic a metoda global -valoric a.
292. – Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilan t la o valoare
mai mare dec at valoarea care se poate ob tine prin utilizarea sau v anzarea lor. In
acest scop, valoarea stocurilor se diminueaz a pana la valoarea realizabil a neta,
prin reflectarea unei ajust ari pentru depreciere.
4.5.3. Investi tii pe termen scurt
293. – In categoria investi tiilor pe termen scurt sunt cuprinse ac tiunile de tinute
la entitatile afiliate si alte investi tii pe termen scurt.
294. – (1) Contravaloarea ac tiunilor pe termen scurt primite f ara plata, potrivit
legii, se inregistreaz a in contrapartid a cu contul 768 "Alte venituri financiare".
(2) Alte investi tii pe ter men scurt reprezint a obliga tiunile emise si
rascump arate, obliga tiunile achizi tionate si alte valori mobiliare achizi tionate in
vederea realiz arii unui profit intr-un termen scurt.
(3) In categoria altor investi tii pe termen scurt se eviden tiaza distinct
certificatele de emisii de gaze cu efect de ser a, care indeplinesc condi tiile de
recunoa stere a investi tiilor pe termen scurt.
295. – (1) La intrarea in entitate, investi tiile pe termen scurt se evalueaz a la
costul de achizi tie sau la valoar ea stabilit a potrivit contractelor.
(2) Depozitele bancare pe termen scurt in valut a se inregistreaz a la constituire
la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei, de la
data opera tiunii de constituire.
296. – (1) Lichidarea depozitelor constituite in valut a se efectueaz a la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei, de la data opera tiunii
de lichidare.
(2) Diferen tele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la
care sunt inregistrate in contabilitate si cursul B ancii Na tionale a Rom aniei de la
data lichid arii depozitelor bancare se inregistreaz a la venituri sau cheltuieli din
diferen te de curs valutar, dup a caz.
297. – (1) Pentru deprecierea investi tiilor de tinute ca active circulante, la
sfarsitul exerci tiului financiar, cu ocazia inventarierii, se recunosc ajust ari pentru
pierdere de valoare, inregistrate pe seama cheltuielilor.
(2) La sf arsitul fiec arui exerci tiu financiar, ajust arile pentru pierderile de
valoar e inregistrate se suplimenteaz a, se diminueaz a sau se anuleaz a, dup a caz.
La ie sirea din entitate a investi tiilor pe termen scurt, eventualele ajust ari pentru
pierdere de valoare se anuleaz a.
4.5.4. Contabilitatea certificatelor verzi
298. – (1) P roduc atorii de energie din surse regenerabile, care beneficiaz a de
certificate verzi emise de operatorul de transport si sistem, potrivit legii,
eviden tiaza lunar dreptul de a primi certificate verzi (articol contabil 445
"Subven tii"/analitic distinct = 74 11 "Venituri din subven tii de exploatare
aferente cifrei de afaceri"). Crean ta aferent a certificatelor verzi se evalueaz a in
functie de num arul de certificate verzi de primit si pretul de tranzac tionare de la
data stabilirii acestui drept, publicat de oper atorul pie tei de energie electric a
(S.C. OPCOM – S.A.). In scopul contabiliz arii acestei opera tiuni, data stabilirii
acestui drept o constituie ultima zi din luna respectiv a, dac a nu exist a alte
elemente certe prin care s a se poat a stabili data dreptului respectiv.
(2) La primirea certificatelor verzi, contravaloarea acestora se reflect a in
contul 507 "Certificate verzi primite", articol contabil 507 "Certificate verzi
primite" = 445 "Subven tii"/analitic distinct. Certificatele verzi primite se
evalueaz a la pre tul de tranzac tionare de la data primirii, publicat de operatorul
pietei de energie electric a (S.C. OPCOM – S.A.). Diferen ta intre valoarea
certificatelor verzi inregistrat a in contul 445 "Subven tii"/analitic distinct la
stabilirea dreptului de a primi certificate verzi si valoarea acestora la data
primirii, determinat a in func tie de pre tul de tranzac tionare de la data primirii
reprezint a venit financiar (contul 768 "Alte venituri financiare") sau cheltuial a
financiar a (cont ul 668 "Alte cheltuieli financiare"), dup a caz.
(3) La sf arsitul exerci tiului financiar, certificatele verzi eviden tiate in contul
507 "Certificate verzi primite" se evalueaz a la pre tul de tranzac tionare publicat
de operatorul pie tei de energie electri ca (S.C. OPCOM – S.A.) pentru ultima
tranzac tie, cu reflectarea in rezultatul perioadei a diferen telor rezultate (contul
768 "Alte venituri financiare" sau contul 668 "Alte cheltuieli financiare", dup a
caz).
(4) La v anzarea certificatelor verzi se recunoa ste castigul rezultat (contul
7642 "C astiguri din investi tii pe termen scurt cedate"), respectiv pierderea
inregistrat a (contul 6642 "Pierderi din investi tiile pe termen scurt cedate") din
vanzarea acestora.
299. – (1) Furnizorii de energie ele ctrica si produc atorii obliga ti, potrivit legii, s a
achizi tioneze anual un num ar de certificate verzi inregistreaz a contravaloarea
certificatelor verzi achizi tionate in contul 652 "Cheltuieli cu protec tia mediului
inconjur ator".
(2) In situa tia in care achizi tionarea certificatelor verzi se efectueaz a inainte
de termenele prev azute de lege, contravaloarea certificatelor verzi se
inregistreaz a in contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans", urm and ca la
termenele legale s a se inregistreze cheltuiala in contul 652 "Cheltuieli cu
protec tia mediului inconjur ator".
300. – Certificatele verzi anulate, potrivit legii, datorit a neutiliz arii in perioada
de valabilitate se eviden tiaza pe seama cheltuielilor perioadei (contul 668 "Alte
cheltuieli financiare" ). Acela si tratament contabil se aplic a si in cazul anul arii
certificatelor verzi ob tinute necuvenit de un operator economic acreditat, dac a
acestea nu au fost inca tranzac tionate.
301. – (1) Prin excep tie de la prevederile pct. 298 alin. (1), contrav aloarea
certificatelor verzi a c aror tranzac tionare este am anata conform prevederilor
Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie, republicat a, cu modific arile si
complet arile ulterio are, se inregistreaz a in contul 266 "Certificate verzi
amanate", pe seama veniturilor inregistrate in avans (contul 472 "Venituri
inregistrate in avans"/analitic distinct). Eviden tierea in contabilitate a
contravalorii certificatelor verzi a c aror tranzac tionare este am anata se
efectueaz a la data constat arii dreptului de a le primi, la valoarea determinat a in
functie de num arul de certificate verzi si pretul de tranzac tionare al certificatelor
verzi, publicat de operatorul pie tei de energie electric a (S.C. OPCOM – S.A.).
(2) Prin excep tie de la regulile generale de inregistrare a deprecierilor, la
sfarsitul exerci tiului financiar, eventuala pierdere de valoare aferent a
certificatelor verzi prev azute la alin. (1) se recunoa ste pe seama veniturilor
inregis trate in avans (articol contabil 472 "Venituri inregistrate in avans"/analitic
distinct = 266 "Certificate verzi am anate").
(3) La sf arsitul exerci tiului financiar, entit atile beneficiare de certificate verzi
amanate, reflectate in contul 266 "Certificate verzi am anate", nu inregistreaz a
in contabilitate eventualul plus de valoare aferent acestora, determinat in
functie de pre tul de tranzac tionare publicat de operatorul pie tei de energie
electric a (S.C. OPCOM – S.A.) pentru ultima tranzac tie.
(4) La primirea certificatelor verzi, veniturile am anate se transfer a in venituri
ale perioadei (articol contabil 472 "Venituri inregistrate in avans"/analitic
distinct = 7411 "Venituri din subven tii de exploatare aferente cifrei de afaceri"),
la valoar ea acestora rezultat a in urma aplic arii prevederilor alin. (2), cu
reflectarea concomitent a a certificatelor verzi (articol contabil 507 "Certificate
verzi primite" = 266 "Certificate verzi am anate"), la aceea si valoare rezultat a
in urma aplic arii preveder ilor alin. (2). Diferen ta dintre valoarea certificatelor
verzi astfel determinat a si valoarea stabilit a in func tie de pre tul de
tranzac tionare de la data primirii acestora reprezint a venit financiar (contul
768 "Alte venituri financiare") sau cheltuial a financiar a (contul 668 "Alte
cheltuieli financiare"), dup a caz.
301^1. – (1) Prevederile prezentei subsec tiuni, referitoare la contabilizarea
certificatelor verzi primite de produc atorii de energie electric a din surse
regenerabile, potrivit legii, su nt aplicabile p ana la data de 31 martie 2017.
(2) Incep and cu data de 1 aprilie 2017 tratamentul contabil al certificatelor
verzi se modific a conform alin. (3) – (6).
(3) Certificatele verzi eviden tiate in contul 507 "Certificate verzi primite" la
data de 1 aprilie 2017 au tratamentul contabil prev azut p ana la intrarea in
vigoare a prevederilor Ordonan tei de urgen ta a Guvernului nr. 24/2017 privind
modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de
promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie si pentru
modificarea unor acte normative.
(4) Certificatele verzi primite, inclusiv cele am anate de la tranzac tionare,
dupa data de 1 aprilie 2017 se eviden tiaza numeric extracontabil in contul 804
"Certificate verzi".
(5) Certificatele verzi eviden tiate in contul 804 "Certificate verzi" se recunosc
la venituri in contul 768 "Alte venituri financiare", la momentul tranzac tionarii
acestora.
(6) Certificatele verzi am anate de la tr anzac tionare si existente la data de 1
aprilie 2017 in soldul contului 266 "Certificate verzi am anate", respectiv 472
"Venituri inregistrate in avans"/analitic distinct, se eviden tiaza numeric in
debitul contului 804 "Certificate verzi" si concomitent se e fectueaz a opera tiunea
de stornare a contravalorii acestora (articol contabil 472 "Venituri inregistrate
in avans"/analitic distinct = 266 "Certificate verzi am anate").
4.5.5. Casa si conturi la b anci
302. – (1) Conturile la b anci cuprind: valorile de incasat, cum sunt cecurile si
efectele comerciale depuse la b anci, disponibilit atile in lei si valut a, cecurile
entitatii, precum si dob anzile aferente disponibilit atilor si creditelor acordate de
banci in conturile curente. Depozi tele bancare pe termen de cel mult 3 luni pot fi
incluse in numerar si echivalente de numerar doar in masura in care acestea sunt
detinute cu scopul de a acoperi nevoia de numerar pe termen scurt, si nu in scop
investi tional.
(2) Sumele virate sau depuse la b anci ori prin mandat po stal, pe baz a de
documente prezentate entit atii si neap arute inca in extrasele de cont, se
inregistreaz a distinct in contabilitate (contul 5125 "Sume in curs de decontare").
(3) Sumele acordat e personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri
spre decontare in vederea pl atii unor achizi tii sau prest ari de servicii, se
eviden tiaza in contul 542 "Avansuri de trezorerie"/analitic distinct.
(4) Conturile curente la b anci se dezvolt a in analitic pe fiecare banc a.
(5) Dob anzile de incasat, aferente disponibilit atilor aflate in conturi la b anci,
se inregistreaz a distinct in contabilitate, fa ta de cele de pl atit, aferente creditelor
acordate de b anci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare
pe termen scurt.
(6) Dob anzile de pl atit si cele de incasat, aferente exerci tiului financiar in
curs, se inregistreaz a la cheltuieli financiare sau venituri financiare, dup a caz.
303. – Contabilitatea disponibilit atilor aflate in banci/casierie si a mi scarii
acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate, se tine distinct in lei si in
valut a.
304. – (1) Opera tiunile privind incasarile si platile in valut a se inregistreaz a in
contabilitate la cursul de s chimb valutar, comunicat de Banca Na tional a a
Rom aniei, de la data efectu arii opera tiunii respective. In vederea asigur arii unui
tratament contabil unitar, prin curs de schimb de la data efectu arii opera tiunii se
intelege cursul de schimb al pie tei valutare, comunicat de Banca Na tional a a
Rom aniei, din ultima zi bancar a anterioar a opera tiunii, disponibil ca informa tie
la momentul efectu arii opera tiunii ( incasare, plat a, emitere de documente).
(2) Opera tiunile de v anzare -cump arare de valut a, inclu siv cele derulate in
cadrul contractelor cu decontare la termen, se inregistreaz a in contabilitate la
cursul utilizat de banca comercial a la care se efectueaz a licita tia cu valut a, fara
ca acestea s a genereze in contabilitate diferen te de curs valutar.
(3) La finele fiec arei luni, disponibilit atile in valut a si alte valori de trezorerie,
cum sunt titluri de stat in valut a, acreditive si depozite in valut a se evalueaz a la
cursul de schimb al pie tei valutare, comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei
din ul tima zi bancar a a lunii in cauz a.
(4) Diferen tele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau
cheltuieli din diferen te de curs valutar, dup a caz.
305. – (1) In vederea achit arii unor obliga tii fata de furnizori, entit atile pot
solicita deschiderea de acreditive la b anci, in lei sau in valut a, in favoarea
acestora.
(2) Lichidarea acreditivelor constituite in valut a se efectueaz a la cursul de
schimb comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei, de la data opera tiunii de
lichida re.
(3) Diferen tele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la
care acreditivele sunt inregistrate in contabilitate si cursul B ancii Na tionale a
Rom aniei de la data lichid arii acreditivelor se inregistreaz a la venituri sau
chelt uieli din diferen te de curs valutar, dup a caz.
306. – (1) Sumele in numerar, puse la dispozi tia personalului sau a ter tilor, in
vederea efectu arii unor pl ati in favoarea entit atii, se inregistreaz a distinct in
contabilitate (contul 542 "Avansuri de trezorerie", respectiv contul 461 "Debitori
diver si", in cazul ter tilor).
(2) In cazul pl atilor in valut a suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile
se recunosc in contabilitate la cursul din data efectu arii opera tiunilor sau la
cursul din data decont arii avansului.
(3) Sumele reprezent and avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii si
nedecontate p ana la data bilan tului, se eviden tiaza in contul de debitori diver si
(461 "Debitori diver si") sau crean te in leg atura cu personalul (4282 "Al te
crean te in leg atura cu personalul"), in func tie de natura crean tei.
307. – In contul de viramente interne se inregistreaz a transferurile de
disponibilit ati banesti intre conturile la b anci, precum si intre conturile la b anci
si casieria entit atii.
308. – Opera tiunile financiare in lei sau in valut a se efectueaz a cu respectarea
regulamentelor emise de Banca Na tional a a Rom aniei si a reglement arilor emise
in acest scop.
SECTIUNEA 4.6
Terti
309. – Contabilitatea ter tilor asigur a eviden ta datoriilor si crean telor entit atii
in rela tiile acesteia cu furnizorii, clien tii, personalul, asigur arile sociale, bugetul
statului, entit atile afiliate, entit atile asociate si entit atile controlate in comun,
asocia tii/actionarii, debitorii si creditorii diver si.
310. – (1) In contabilitatea furnizorilor si clien tilor se inregistreaz a
opera tiunile privind cump ararile, respectiv livr arile de m arfuri si produse,
serviciile prestate, precum si alte opera tiuni similare efectuate.
(2) Datoriil e catre furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la
care, p ana la finele lunii, nu s -au primit facturile se eviden tiaza distinct in
contabilitate (contul 408 "Furnizori – facturi nesosite"), pe baza documentelor
care atest a primirea bunu rilor, respectiv a serviciilor.
(3) Crean tele fa ta de clien tii pentru care, p ana la finele lunii, nu au fost
intocmite facturile se eviden tiaza distinct in contabilitate (contul 418 "Clien ti –
facturi de intocmit"), pe baza documentelor care atest a livrarea bunurilor,
respectiv prestarea serviciilor.
(4) In baza contabilit atii de angajamente, entit atile trebuie s a eviden tieze in
contabilitate toate veniturile si cheltuielile, respectiv crean tele si datoriile
rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
(5) In conturile de furnizori si clien ti se eviden tiaza distinct datoriile,
respectiv crean tele din penalit ati stabilite conform clauzelor contractuale,
despagubiri datorate pentru contracte intrerupte inainte de termen si alte
elemente de natur a similar a.
(6) Dob anzile si penalit atile de intarziere, precum si alte datorii de natur a
similar a se recunosc fie in contul de profit si pierdere, fie in rezultatul reportat,
in func tie de perioada c areia ii corespund si cu respectarea prevederilor
prezentelor reglement ari.
311. – (1) Avansurile acordate furnizorilor, precum si cele primite de la clien ti
se inregistreaz a in contabilitate in conturi distincte.
(2) Avansurile acordate furnizorilor de imobiliz ari se ref lecta distinct de
avansurile acordate altor furnizori.
312. – (1) In conturile de ter ti se inregistreaz a distinct opera tiunile de scontare,
forfetare si alte opera tiuni, efectuate cu institu tii de credit.
(2) Scontul comercial reprezint a opera tiunea prin care, in schimbul unui efect
de comer t (cambie, bilet la ordin), institu tia de credit pune la dispozi tia
posesorului crean tei valoarea efectului, mai pu tin taxa de scont si comisioanele
aferente, f ara a astepta scaden ta efectului respectiv, iar institu tia are drept de
recurs asupra beneficiarului fondurilor.
(3) Forfetarea reprezint a cump ararea, f ara recurs asupra oric arui de tinator
anterior, a unor crean te scadente la termen, ca rezultat al livr arii de bunuri sau
prest arilor de servicii, con tra unei taxe forfetare.
313. – (1) Opera tiunile privind v anzarile/cump ararile de bunuri si prest arile de
servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaz a in contabilitate in
conturile corespunz atoare de efecte de primit sau de pl atit, dupa caz.
(2) Efectele comerciale trebuie s a indeplineasc a condi tiile de form a si fond
prevazute de legisla tia in vigoare, f ara de care validitatea lor poate fi contestat a
sau anulat a.
(3) Efectele comerciale scontate neajunse la scaden ta se inregistreaz a intr-un
cont in afara bilan tului (contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scaden ta") si se
mentioneaz a in notele explicative.
314. – (1) Crean tele si datoriile in valut a, rezultate ca efect al tranzac tiilor
entitatii, se inregistreaz a in contabilitate at at in lei, c at si in valut a, cu
respectarea prevederilor pct. 317 – 324 din prezentele reglement ari.
(2) In conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilit atii nr.
82/1991, republicat a, cu modific arile si complet arile ulterioare, orice opera tiune
economico -financiar a efectuat a se consemneaz a in momentul efectu arii ei intr-
un document care st a la baza inregistr arilor in contabilitate, dob andind astfel
calitatea de document justificativ.
(3) Din punct de vedere contab il, efectuarea opera tiunii economico -financiare
este probat a de orice document in care se consemneaz a aceasta.
(4) In cazul bunurilor achizi tionate insotite de factur a sau de aviz de insotire a
marfii, urm and ca factura s a soseasc a ulterior, cursul val utar utilizat la
inregistrarea in contabilitate este cursul de la data recep tiei bunurilor.
Elementele monetare
315. – (1) Prin elemente monetare se intelege disponibilit atile banesti si
activele/datoriile de primit/de pl atit in sume fixe sau determinabile.
(2) Caracteristica esen tiala a unui element monetar este dreptul de a primi sau
obliga tia de a pl ati un num ar fix sau determinabil de unit ati monetare.
Exemplele includ: pensii si alte beneficii ale angaja tilor ce trebuie pl atite in
numerar; provizioane ce trebuie decontate in numerar; si dividende in numerar
care sunt recunoscute ca datorie. In mod similar, un contract de a primi (sau de a
furniza) un num ar variabil de instrumente de capitaluri proprii ale entit atii sau o
cantitate variabil a de active in care valoarea just a ce trebuie primit a (sau
furnizat a) este egal a cu un num ar fix sau determinabil de unit ati monetare este
un element monetar.
(3) Caracteristica esen tiala a unui element nemonetar este absen ta unui drept
de a p rimi (sau a unei obliga tii de a furniza) un num ar fix sau determinabil de
unitati monetare. Exemplele includ: sumele pl atite in avans pentru bunuri si
servicii; imobiliz ari necorporale; stocuri; imobiliz ari corporale; si provizioanele
care urmeaz a a fi dec ontate prin furnizarea unui activ nemonetar.
Dispozi tii tranzitorii
316. – (1) La aplicarea pentru prima dat a a prezentelor reglement ari, sumele
reprezent and avansuri acordate pentru imobiliz ari corporale, respectiv
necorporale, se preiau in conturile 4093 "Avansuri acordate pentru imobiliz ari
corporale" si 4094 "Avansuri acordate pentru imobiliz ari necorporale", la
valoarea rezultat a din evaluarea efectuat a la 31 decembrie 2014, potrivit
Reglement arilor contabile conforme cu directivele europ ene, aprobate prin
Ordinul ministrului finan telor publice nr. 3.055/2009, cu modific arile si
complet arile ulterioare.
(2) Incep and cu data de 1 ianuarie 2015, sumele inregistrate in conturile
mentionate la alin. (1), precum si cele reflectate in contur ile 409 "Furnizori –
debitori" si 419 "Clien ti – creditori", nu mai fac obiectul evalu arii in func tie de
cursul valutar, la finele lunii, respectiv la finele exerci tiului financiar.
316^1. – Prevederile pct. 316 alin. (2) se aplic a, de asemenea, avansurilor in
valut a acordate entit atilor afiliate, asociate si entit atilor controlate in comun,
respectiv incasate de la acestea.
Opera tiuni in valut a
317. – (1) In intelesul prezentelor reglement ari, o tranzac tie in valut a este o
tranzac tie care este exprimat a sau necesit a decontarea intr-o alta moned a decat
moneda na tional a (leu), inclusiv tranzac tiile rezultate atunci c and o entitate:
a) cump ara sau vinde bunuri sau servicii al c aror pre t este exprimat in valut a;
b) imprumut a sau ofer a spre imprumut fonduri, iar sumele ce urmeaz a sa fie
platite sau incasate sunt exprimate in valut a; sau
c) achizi tioneaz a sau cedeaz a intr-o alta manier a active, contracteaz a sau
achit a datorii exprimate in valut a.
(2) Cursul de s chimb valutar este raportul de schimb dintre dou a monede.
(3) Diferen ta de curs valutar este diferen ta ce rezult a din conversia unui
anumit num ar de unit ati ale unei monede intr-o alta moned a la cursuri de schimb
diferite.
318. – In vederea aplic arii regulilor privind contabilizarea opera tiunilor in valut a,
crean tele si datoriile exprimate in lei, a c aror decontare se face in func tie de
cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate in valut a.
319. – O tranzac tie in valut a trebuie inregistrat a initial la cursul de schimb
valutar, comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei, de la data efectu arii
opera tiunii.
320. – (1) Inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social subscris in valut a
se face la cursul de schimb al pie tei val utare, comunicat de Banca Na tional a a
Rom aniei, din data subscrierii.
(2) Diferen tele de curs valutar intre cursul de la data subscrierii si cursul de la
data v arsarii capitalului social in valut a se inregistreaz a la venituri sau cheltuieli
din diferen te de curs valutar, dup a caz.
321. – (1) In cazul datoriilor de leasing financiar in valut a, acestea se
inregistreaz a la cursul de schimb al pie tei valutare comunicat de Banca
National a a Rom aniei la data acord arii finan tarii. In situa tia in care data
acord arii finan tarii este zi nebancar a, la calculul diferen telor de curs valutar
aferente se va avea in vedere cursul de schimb al pie tei valutare comunicat de
Banca Na tional a a Rom aniei in ultima zi bancar a anterioar a acesteia.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic a si in cazul datoriilor de leasing financiar in
lei, cu decontare in func tie de cursul unei valute.
322. – (1) Diferen tele de curs valutar care apar cu ocazia decont arii crean telor si
datoriilor in valut a la cursuri diferite fa ta de cele la care au fost inregistrate
initial pe parcursul lunii sau fa ta de cele la care sunt inregistrate in contabilitate
trebuie recunoscute in luna in care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferen te
de curs valutar.
(2) Atunci c and crean ta sau datoria in valut a este decontat a in decursul
aceleia si luni in care a survenit, intreaga diferen ta de curs valutar este
recunoscut a in acea lun a. Atunci c and crean ta sau datoria in valut a este
decontat a intr-o lun a ulterioar a, diferen ta de curs valut ar recunoscut a in fiecare
luna, care intervine p ana in luna decont arii, se determin a tinand seama de
modificarea cursurilor de schimb survenit a in cursul fiec arei luni.
323. – (1) Diferen tele de valoare care apar cu ocazia decont arii crean telor si
datoriilor exprimate in lei, in func tie de un curs valutar diferit de cel la care au
fost inregistrate ini tial pe parcursul lunii sau fa ta de cele la care sunt inregistrate
in contabilitate trebuie recunoscute in luna in care apar, la alte venituri sau
cheltuieli financiare. Atunci c and crean ta sau datoria este decontat a in decursul
aceleia si luni in care a survenit, intreaga diferen ta rezultat a este recunoscut a in
acea lun a.
(2) Atunci c and crean ta sau datoria este decontat a intr-o lun a ulterioar a,
diferen ta recunoscut a in fiecare lun a, care intervine p ana in luna decont arii, se
determin a tinand seama de modificarea cursurilor de schimb, survenit a in cursul
fiecarei luni.
324. – Prevederile pct. 317 – 323 se aplic a si pentru activitatea desf asurata in
strainatate de subunit atile fara personalitate juridic a, si care apar tin persoanelor
juridice cu sediul in Rom ania, inclus a in situa tiile financiare anuale ale
persoanei juridice rom ane.
325. – (1) La finele fiec arei luni, crean tele si datori ile in valut a se evalueaz a la
cursul de schimb al pie tei valutare, comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei
din ultima zi bancar a a lunii in cauz a. Diferen tele de curs inregistrate se
recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferen te de curs valutar,
dupa caz.
(2) Pentru ultima zi a lunii se efectueaz a atat contabilizarea tranzac tiilor in
valut a, cat si evaluarea lunar a la cursul B ancii Na tionale a Rom aniei, utiliz andu-
se:
a) pentru contabilizarea tranzac tiilor efectuate in ultima zi a lunii, cursul de
schimb al pie tei valutare, comunicat de Banca Na tional a a Rom aniei, din ultima
zi bancar a anterioar a opera tiunii;
b) cursul de schimb al pie tei valutare comunicat de Banca Na tional a a
Rom aniei, din ultima zi bancar a a lunii in cauza, pentru evaluarea crean telor si
datoriilor in valut a, a disponibilit atilor in valut a si a altor valori de trezorerie,
cum sunt titlurile de stat in valut a, acreditivele si depozitele in valut a, existente
in sold la sf arsitul lunii.
(3) Prevederile prezentului punct se aplic a si crean telor si datoriilor exprimate
in lei, a c aror decontare se face in func tie de cursul unei valute. In acest caz,
diferen tele inregistrate se recunosc in contabilitate la alte venituri financiare sau
alte cheltuieli financiare, dup a caz.
326. – Evaluarea prev azuta la pct. 325 se aplic a si in cazul:
a) crean telor, respectiv al datoriilor, reflectate in conturile 481 "Decont ari
intre unitate si subunit ati" si 482 "Decont ari intre subunit ati" de subunit atile din
Rom ania, care apar tin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, provenind
din rela tiile cu persoana juridic a careia ii apar tin aceste subunit ati, respectiv cu
alte subunit ati ale aceleia si persoane juridice;
b) depozitelor banca re constituite in valut a (conturile 267 "Crean te
imobilizate" si 508 "Alte investi tii pe termen scurt si crean te asimilate").
327. – In contextul datelor informative raportate potrivit legii, crean tele si
datoriile exprimate in lei, a c aror decontare se face in func tie de cursul unei
valute, sunt asimilate crean telor si datoriilor in lei.
328. – La sc aderea din eviden ta a crean telor si datoriilor ale c aror termene de
incasare sau de plat a sunt prescrise, entit atile trebuie s a demonstreze c a au fost
intreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.
329. – (1) Contabilitatea furnizorilor si clien tilor, a celorlalte datorii si crean te se
tine pe categorii, precum si pe fiecare persoan a fizica sau juridic a. In acest sens,
in contabilitatea analitic a, furnizorii si clien tii se grupeaz a astfel: interni si
externi, iar in cadrul acestora pe termene de plat a, respectiv de incasare.
(2) In cadrul conturilor de furnizori si clien ti, se grupeaz a distinct datoriile si
crean tele rezultate din tranzac tiile cu clauze de rezerv a de proprietate.
330. – (1) In cazul m arfurilor returnate de clien ti in acela si exerci tiu financiar in
care a avut loc opera tiunea de v anzare, se corecteaz a conturile 411 "Clien ti",
707 "Venituri din v anzarea m arfurilor", 607 "Cheltuieli privind m arfurile" si 371
"Marfuri". In cazul in care m arfurile returnate se refer a la o v anzare efectuat a in
exerci tiul financiar precedent, corec tia se inregistreaz a la data bilan tului in
contul 418 "Clien ti – facturi de intocmit", respectiv contul 408 "Furnizori –
facturi nesosite" si se reflect a in situa tiile financiare ale exerci tiului pentru care
se face raportarea dac a sumele respective se cunosc la data bilan tului.
Tratamentul TVA in aceste situa tii este cel prev azut de legisla tia in domeniu.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic a si in cazul returului de produse finite
vandute, corect andu-se conturile corespunz atoare, respectiv 7015 "Venituri din
vanzarea produselor finite", 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse" si 345 "Produse finite".
331. – Crean tele incerte se inregistreaz a distinct in contabilitate (contul 4118
"Clien ti incer ti sau in litigiu" sau in conturi analitice ale conturilor de crean te,
pentru alte crean te dec at clien tii).
332. – (1) In scopul prezent arii in situa tiile financiare anuale, crean tele se
evalueaz a la valoarea probabil a de incasat.
(2) Atunci c and se estimeaz a ca o crean ta nu se va incasa integral, in
contabilitate se inregistreaz a ajust ari pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei
care nu se mai poate recupera.
333. – (1) Crean tele preluate prin cesionare se eviden tiaza in contabilitate la
costul de achizi tie (articol contabi l 461 "Debitori diver si" = 462 "Creditori
diver si"). Valoarea nominal a a crean telor astfel preluate se eviden tiaza in afara
bilan tului (contul 809 "Crean te preluate prin cesionare").
(2) In cazul achizi tiei unui portofoliu de crean te, costul de achizi tie se aloc a
pentru fiecare crean ta astfel preluat a.
(3) In cazul in care cesionarul recupereaz a de la debitorul preluat o sum a mai
mare dec at costul de achizi tie al crean tei fata de acesta, diferen ta dintre suma
incasat a si costul de achizi tie se inregistreaz a la venituri (contul 758 "Alte
venituri din exploatare"/analitic distinct) la data incasarii.
(4) In cazul in care cesionarul cedeaz a crean ta fata de debitorul preluat, acesta
recunoa ste in contabilitate la data ced arii:
a) o cheltuial a (contul 654 "Pierderi din crean te si debitori diver si"), dac a
costul de achizi tie al crean tei cedate este mai mare dec at pretul de cesiune al
acesteia; sau
b) un venit (contul 758 "Alte venituri din exploatare"/analitic distinct), dac a
pretul de cesiune al crean tei cedate este mai mare dec at costul de achizi tie al
acesteia.
334. – Contabilitatea decont arilor cu personalul cuprinde drepturile salariale,
sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemniza tiile pentru
concediile de odihn a, precum si cele pentru incapacitate temporar a de munc a,
platite din fondul de salarii, primele reprezent and participarea personalului la
profit, acordate potrivit legii, si alte drepturi in bani si/sau in natur a datorate de
entitate personalului pentru munc a prestat a.
335. – (1) In vederea inregistr arii primelor reprezent and participarea personalului
la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoa ste ca provizion costul
previzionat al acestora atunci si numai atunci c and:
a) entitatea are o o bliga tie legal a sau implicit a de a face astfel de pl ati ca
rezultat al evenimentelor anterioare; si
b) poate fi f acuta o estimare cert a a obliga tiei.
(2) O obliga tie curent a exist a atunci, si numai atunci, c and entitatea nu are o
alta alternativ a realist a decat sa efectueze aceste pl ati.
(3) In situa tiile financiare ale exerci tiului pentru care se propun prime
reprezent and participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se
reflect a sub form a de provizion, cheltuiala rezult and din serviciul angajatului.
Provizionul urmeaz a a fi reluat la venituri in exerci tiul financiar in care se
acord a aceste prime.
336. – (1) In contabilitate se inregistreaz a distinct alte drepturi si avantaje care,
potrivit legisla tiei in vigoare, nu se sup orta din fondul de salarii (masa cald a,
alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii.
(2) Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaz a intr-un
cont distinct, pe persoane.
337. – Retinerile din sal ariile personalului pentru cump arari cu plata in rate,
chirii sau pentru alte obliga tii ale salaria tilor, datorate ter tilor (popriri, pensii
alimentare si altele), se efectueaz a numai in baza unor titluri executorii sau ca
urmare a unor rela tii contractuale.
338. – (1) Sumele datorate si neachitate personalului p ana la sfarsitul exerci tiului
financiar (concediile de odihn a si alte drepturi de personal), respectiv
eventualele sume care urmeaz a sa fie incasate de la acesta, aferente exerci tiului
in curs, dar care urmeaz a a fi pl atite/incasate in exerci tiul financiar urm ator, se
inregistreaz a ca alte datorii si crean te in leg atura cu personalul.
(2) Concediile de odihn a se inregistreaz a pe seama datoriilor atunci c and
suma lor este comensura ta in baza statelor de salarii sau a altor documente care
sa justifice suma respectiv a. In lipsa acestora, sumele reprezent and concedii de
odihn a se recunosc pe seama provizioanelor. Prevederile prezentului alineat
referitoare la recunoa sterea unor obliga tii fata de salaria ti, pe seama datoriilor
sau a provizioanelor, se aplic a si in cazul bonusurilor acordate angaja tilor.
(2^1) La inregistrarea in contabilitate a concediilor de odihn a sunt avute in
vedere prevederile legisla tiei in vigoare, referitoare la modalitatea de efectuare
a acestora.
(3) Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri
de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube
materiale, amenzile si penalit atile stabilite in baza u nor hot arari ale instan telor
judec atoresti, si alte crean te fata de personalul entit atii se inregistreaz a ca alte
crean te in leg atura cu personalul.
339. – (1) Beneficiile sub forma ac tiunilor proprii ale entit atii (sau alte
instrumente de capitaluri proprii), acordate angaja tilor sunt inregistrate distinct
(contul 643 "Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii"), in
contrapartida conturilor de capitaluri proprii (1031 "Beneficii acordate
angaja tilor sub forma instrumentelor de cap italuri proprii"), la valoarea just a a
respectivelor instrumente de capitaluri proprii, de la data acord arii acelor
beneficii. Recunoa sterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angaja ti are loc
in momentul prest arii acesteia.
(2) Data acord arii beneficiilor reprezint a data la care entitatea si angaja tii
beneficiari ai respectivelor instrumente inteleg si accept a termenii si condi tiile
tranzac tiei, cu men tiunea c a, dac a respectivul acord face obiectul unui proces de
aprobare ulterioar a (de exemplu, de catre ac tionari), data acord arii beneficiilor
este data la care este ob tinuta respectiva aprobare.
(3) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate care intr a in drepturi
imediat, la data acord arii beneficiilor, angaja tilor nu li se cere s a finalizeze o
perioad a specificat a de servicii inainte de a avea dreptul necondi tionat asupra
respectivelor instrumente de capitaluri proprii si, in absen ta unei dovezi privind
contrariul, entitatea va considera c a serviciile prestate in schimbul
instrumen telor de capitaluri proprii au fost deja primite. In acest caz, cheltuielile
aferente se inregistreaz a integral, la momentul respectiv, in contrapartid a cu
conturile de capitaluri proprii.
(4) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care i ntra in drepturi
numai dup a indeplinirea de c atre angaja ti a unei perioade specificate de servicii,
cheltuielile aferente sunt inregistrate pe m asura prest arii serviciilor, pe parcursul
perioadei pentru satisfacerea condi tiilor de intrare in drepturi, in contrapartid a cu
conturile de capitaluri proprii. Suma inregistrat a drept cheltuieli va avea in
vedere estimarea num arului de instrumente de capitaluri proprii care vor intra in
drepturi, iar aceast a estimare trebuie revizuit a daca informa tiile ulterioare i ndica
faptul c a numarul de instrumente de capitaluri proprii preconizate a intra in
drepturi este diferit fa ta de estim arile precedente, astfel incat, la data intr arii in
drepturi, estimarea respectiv a sa fie egal a cu num arul de instrumente de
capitaluri proprii care intr a in drepturi.
340. – (1) Contabilitatea decont arilor privind contribu tiile sociale cuprinde
obliga tiile pentru contribu tia la asigur ari sociale, contribu tia la asigur ari sociale
de sanatate si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.
(2) Eventualele sume datorate sau care urmeaz a sa fie incasate in perioadele
urmatoare, aferente exerci tiului in curs, se inregistreaz a ca alte datorii si crean te
sociale. Aici se cuprinde si contribu tia unit atii la schemele de pensii facultative
si la primele de asigurare voluntar a de sanatate.
341. – In cadrul decont arilor cu bugetul statului si fondurile speciale se
cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea ad augata, impozitul pe
venituri de na tura salariilor, subven tiile de primit, alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate.
341^1. – (1) Asisten ta acordat a de guvern se reflect a distinct in cadrul
decont arilor cu bugetul statului.
(2) Asisten ta guvernamental a reprezint a actiunile intreprinse de guvern cu
scopul de a acorda beneficii economice specifice unei entit ati sau unei categorii
de entit ati care indeplinesc anumite criterii. In intelesul prezentelor
reglement ari, asisten ta guvernamental a nu include beneficii care sunt oferite
doar indirect, prin ac tiuni ale guvernului care influen teaza condi tiile generale
de activitate economic a, cum ar fi punerea la dispozi tie de infrastructur a in
zonele aflate in dezvoltare sau impunerea unor constr angeri comerciale
entitatilor concurente.
(3) Guvernul are semnifica tia prev azuta la pct. 478 alin. (2).
342. – (1) Impozitul pe profit/venit de plat a trebuie recunoscut ca datorie in
limita sumei nepl atite.
(2) Dac a suma pl atita depaseste suma da torata, surplusul trebuie recunoscut
drept crean ta.
(3) Impozitul pe profit, precum si celelalte impozite pentru care legisla tia
fiscal a prevede efectuarea de pl ati anticipate se reflect a distinct in contabilitate,
pe seama cheltuielilor si a conturilor de datorii, cu eviden tierea separat a a
achit arii contravalorii acestora.
343. – Taxa pe valoarea ad augata pentru achizi tiile din Rom ania si pentru
livrarile de bunuri sau prest arile de servicii efectuate in Rom ania se determin a si
se inregi streaz a in contabilitate potrivit legii.
344. – Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaz a in
contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.
345. – La alte impozite, taxe si varsaminte da torate bugetului de stat sau
bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cl adiri, impozitul pe terenuri,
varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa
asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenur ilor proprietate de
stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalc a in contabilitatea analitic a pe feluri
de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
346. – (1) Subven tiile primite sau de primit de c atre entitate se inregistreaz a in
contabilitate in conturi distincte.
(2) Atunci c and datoriile in valut a aferente anumitor obiective sau lucr ari
finan tate din subven tii sunt achitate direct de c atre autorit atile care gestioneaz a
fondurile, din sumele r eprezent and acele subven tii, fara ca aceste sume s a
tranziteze conturile entit atii, in contabilitate se reflect a atat datoria in valut a, cat
si crean ta din subven tii corespunz atoare.
Daca la sfarsitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de dato rii fa ta de
furnizori si crean te din subven tii in valut a prezint a sold, acestea se evalueaz a
similar oric arui element monetar in valut a, astfel incat veniturile si cheltuielile
financiare aferente s a nu influen teze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.
In toate cazurile se va urm ari ca modul de contabilizare a opera tiunilor s a
respecte clauzele cuprinse in contractele incheiate si legisla tia in vigoare.
(3) In cazul achizi tiilor in valut a, finan tate din sume nerambursabile,
decontate de operatorii economici, in calitate de beneficiari ai acestor fonduri,
diferen tele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se deconteaz a cu
institu tia finan tatoare dac a exist a clauze in acest sens, cuprinse in contractele
incheiate, sau prevederi in actele normative aplicabile. Diferen tele respective se
inregistreaz a in conturi de debitori diver si sau creditori diver si, in rela tie cu alte
venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, dup a caz.
(4) Prevederile de la alin. (2) si (3) se aplic a si in cazul datoriilor exprimate in
lei, a c aror decontare se face in func tie de cursul unei valute.
347. – Contabilitatea decont arilor intre entit atile din cadrul grupului si cu
actionarii/asocia tii cuprinde opera tiunile care se inregistreaz a reciproc si in
aceea si perioad a de gestiune, at at in contabilitatea entit atii debitoare, c at si a
celei creditoare, precum si decont arile intre ac tionari/asocia ti si entitate privind
capitalul social, dividende le cuvenite acestora, alte decont ari cu
actionarii/asocia tii si, de asemenea, conturile coparticipan tilor referitoare la
opera tiunile efectuate in comun, in cazul asocierilor in participa tie.
348. – (1) Dividendele repartizate de tinatorilor de ac tiuni, propuse sau declarate
dupa data bilan tului, precum si celelalte repartiz ari similare efectuate din profit,
nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilan tului. In acest sens, sumele
reprezent and dividende, respectiv, v arsaminte la buget vor fi refle ctate in
conformitate cu prevederile subsec tiunii 4.13.5 "Rezultatul exerci tiului
financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului si acoperirea pierderii
contabile".
(2) Cota -parte din profit ce se pl ateste, potrivit legii, fiec arui asociat con stituie
dividend.
349. – Sumele depuse sau l asate temporar de c atre ac tionari/asocia ti la dispozi tia
entitatii, precum si dob anzile aferente, calculate in condi tiile legii, se
inregistreaz a in contabilitate in conturi distincte (contul 4551 "Ac tionari/asocia ti
– conturi curente", respectiv contul 4558 "Ac tionari/asocia ti – dobanzi la conturi
curente").
350. – Crean tele/datoriile entit atii fata de al ti terti, altii dec at personalul propriu,
clien tii si furnizorii, se inregistreaz a in conturil e de debitori/creditori diver si.
351. – (1) Cheltuielile pl atite/de pl atit si veniturile incasate/de incasat in
exerci tiul financiar curent, dar care privesc exerci tiile financiare urm atoare, se
inregistreaz a distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans (contul 471
"Cheltuieli inregistrate in avans") sau venituri in avans (contul 472 "Venituri
inregistrate in avans"), dup a caz.
(2) In aceste conturi se inregistreaz a, in principal, urm atoarele cheltuieli si
venituri: chirii, abonamente, asigur ari si alte cheltuieli efectuate anticipat,
respectiv veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor
sau exerci tiilor urm atoare.
(3) In contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" se inregistreaz a, de
asemenea, achizi tiile de certificate de emisii de gaze cu efect de ser a si
certificate verzi, efectuate in cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei
perioade ulterioare, urm and a se recunoa ste drept cheltuieli ale perioadelor
viitoare in care urmeaz a a se utiliza.
(4) Onorariile si comisioanele bancare achitate in vederea ob tinerii de
imprumuturi pe termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor inregistrate in
avans. Cheltuielile in avans urmeaz a sa se recunoasc a la cheltuieli curente
esalonat, pe perioada de rambu rsare a imprumuturilor respective.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplic a pentru opera tiunile in derulare la data
trecerii la aplicarea prezentelor reglement ari.
352. – (1) Opera tiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile
corespunz atoare, pentru care sunt necesare clarific ari ulterioare, se inregistreaz a,
provizoriu, in contul 473 "Decont ari din opera tiuni in curs de clarificare".
Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de c atre entitate intr-un
termen de cel mult trei luni de la data constat arii.
(2) Entit atile care inregistreaz a sold la contul 473 "Decont ari din opera tiuni in
curs de clarificare" la sf arsitul exerci tiului financiar prezint a in notele
explicative informa tii privind natura opera tiunilor in curs de cl arificare.
353. – Pentru deprecierea crean telor din conturile de clien ti, decont ari in cadrul
grupului si debitori, cu ocazia inventarierii la sf arsitul exerci tiului financiar, se
reflect a ajust ari pentru pierdere de valoare.
SECTIUNEA 4.7
Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente extrabilan tiere
354. – (1) Drepturile si obliga tiile, precum si unele bunuri care nu pot fi
integrate in activele si datoriile entit atii se inregistreaz a in contabilitate in
conturi in afara bilan tului, denumite si conturi de ordine si eviden ta.
(2) In aceast a categorie se cuprind: angajamente (giruri, garan tii, cau tiuni)
acordate sau primite in rela tiile cu ter tii; imobiliz ari corporale luate cu chirie;
valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie;
debitori sco si din activ, urm ariti in continuare; stocuri de natura obiectelor de
inventar date in folosin ta; redeven te, loca tii de gestiune, chirii si alte datorii
asimilate; efecte scontate neajunse la scaden ta; bunuri publice primite in
administrare, concesiune si cu chirie de c atre regii autonome, societ ati/companii
nationale, societ ati; dob anzi aferente contractelor de leasi ng financiar, neajunse
la scaden ta; certificate de emisii de gaze cu efect de ser a primite, care nu au
stabilit a o valoare si, prin urmare, nu pot fi recunoscute in conturi bilan tiere,
precum si alte valori.
355. – (1) Bunurile luate in administrare, concesiune sau cu chirie se reflect a in
conturi in afara bilan tului (contul 8038 "Bunuri primite in administrare,
concesiune si cu chirie").
(2) La sf arsitul duratei contractului de administrare, concesiune sau inchiriere,
bunurile se restituie proprie tarului. La restituirea acestor bunuri se crediteaz a
contul 8038 "Bunuri primite in administrare, concesiune si cu chirie".
356. – In notele explicative la situa tiile financiare anuale trebuie prezentate
informa tii referitoare la elementele inregistra te in conturi in afara bilan tului.
357. – In cadrul elementelor extrabilan tiere sunt cuprinse si activele contingente
(contul 807 "Active contingente"), respectiv datoriile contingente (contul 808
"Datorii contingente").
358. – (1) Un activ contingent este un activ poten tial care apare ca urmare a unor
evenimente anterioare datei bilan tului si a caror existen ta va fi confirmat a numai
prin apari tia sau neapari tia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure,
care nu pot fi in totalitate s ub controlul entit atii.
Un exemplu in acest sens il reprezint a un drept de crean ta ce poate rezulta
dintr -un litigiu in instan ta (de exemplu, o desp agubire), in care este implicat a
entitatea si al c arui rezultat este incert.
(2) Activele contingent e sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate
sau nea steptate, care pot s a genereze intr ari de beneficii economice in entitate.
Activele contingente nu trebuie recunoscute in conturile bilan tiere. Acestea
trebuie prezentate in notele explicativ e in cazul in care este probabil a apari tia
unor intr ari de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute in
situa tiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recunoa sterea lor ar putea
determina un venit care s a nu se realizeze niciodat a.
(3) In cazul in care realizarea unui venit este sigur a, activul aferent nu este un
activ contingent si trebuie procedat la recunoa sterea lui in bilan t.
(4) Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura ref lectarea
corespunz atoare in situa tiile financiare a modific arilor survenite. Astfel, dac a
intrarea de beneficii economice devine cert a, activul si venitul corespunz ator vor
fi recunoscute in situa tiile financiare aferente perioadei in care au survenit
modi ficarile. In schimb, dac a este doar probabil a o cre stere a beneficiilor
economice, entitatea va prezenta in notele explicative activul contingent.
359. – (1) O datorie contingent a este:
a) o obliga tie poten tiala, aparuta ca urmare a unor eveniment e trecute, anterior
datei bilan tului si a carei existen ta va fi confirmat a numai de apari tia sau
neapari tia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in
totalitate sub controlul entit atii; sau
b) o obliga tie curent a aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior
datei bilan tului, dar care nu este recunoscut a deoarece:
– nu este sigur c a vor fi necesare ie siri de resurse pentru stingerea acestei
datorii; sau
– valoarea datoriei nu poate fi evaluat a suficient de credibil.
(2) O entitate nu va recunoa ste in bilan t o datorie contingent a, aceasta fiind
prezentat a in notele explicative.
(3) In situa tia in care o entitate are o obliga tie angajat a in comun cu alte p arti,
partea asumat a de celelalte p arti este prezentat a ca o datorie contingent a.
(4) Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dac a a
devenit probabil a o iesire de resurse care incorporeaz a beneficiile economice.
Daca se consider a ca este necesar a iesirea de resurse, generat a de un element
considerat anterior datorie contingent a, se va recunoa ste, dup a caz, o datorie sau
un provizion in situa tiile financiare aferente perioadei in care a intervenit
modificarea incadr arii evenimentului, cu excep tia cazurilor in care nu p oate fi
efectuat a nicio estimare credibil a.
(5) Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul c a:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupun and ca pot fi realizate
estim ari corecte), deoarece constituie obliga tii curente la data bilan tului si este
probabil c a vor fi necesare ie siri de resurse pentru stingerea obliga tiilor; si
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
– obliga tii posibile, dar pentru care trebuie s a se confirme dac a entitatea are o
obliga tie curent a care poate genera o ie sire de resurse; sau
– obliga tii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoa stere in bilan t
(deoarece fie nu este probabil s a fie necesar a o reducere a resurselor entit atii
pentru stingerea obl igatiei, fie nu poate fi realizat a o estimare suficient de
credibil a a valorii obliga tiei).
SECTIUNEA 4.8
Datorii pe termen scurt: sume care trebuie pl atite intr-o perioad a de
pana la un an
360. – (1) O datorie trebuie clasificat a ca datorie pe termen scurt, denumit a si
datorie curent a, atunci c and:
a) se a steapt a sa fie decontat a in cursul normal al ciclului de exploatare al
entitatii; sau
b) este exigibil a in termen de 12 luni de la data bilan tului.
(2) Toate celelalt e datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
361. – (1) Atunci c and o entitate incalc a, la sau inainte de finalul perioadei de
raportare, o prevedere dintr -un acord de imprumut pe termen lung si aceast a
incalcare are drept efect faptul c a datoria devine exigibil a la cerere, datoria este
clasificat a drept curent a, inclusiv in situa tia in care creditorul a fost de acord,
dupa perioada de raportare si inainte ca situa tiile financiare s a fie autorizate
pentru emitere, s a nu cear a plata ca urma re a incalcarii acesteia. O entitate
clasific a datoria drept curent a deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are
un drept necondi tionat de a -si amana decontarea pentru cel pu tin dou asprezece
luni dup a acea dat a.
(2) Totu si, entitatea clasific a datoria ca datorie pe termen lung in cazul in care
creditorul a fost de acord, p ana la finalul perioadei de raportare, s a ofere o
perioad a de gra tie care s a se incheie la cel pu tin dou asprezece luni dup a
perioada de raportare, in cadrul c areia entitatea p oate rectifica abaterea si in
timpul c areia creditorul nu poate cere rambursarea imediat a.
362. – Daca o entitate preconizeaz a si are posibilitatea s a refinan teze sau s a
reinnoiasc a o obliga tie pentru cel pu tin dou asprezece luni dup a perioada de
raportare conform unei facilit ati de imprumut existente, ea clasific a obliga tia ca
fiind pe termen lung chiar dac a, in caz contrar, ar fi trebuit s a fie achitat a intr-o
perioad a mai scurt a. In situa tiile in care refinan tarea sau re innoirea obl igatiei nu
ar fi la indem ana entit atii (de exemplu atunci c and nu exist a un acord de
refinan tare), entitatea nu ia in calcul poten tialul de refinan tare a obliga tiei si
clasific a obliga tia drept curent a.
363. – In ceea ce prive ste imprumuturile clasificate ca datorii curente, dac a
urmatoarele evenimente au loc intre finalul perioadei de raportare si data c and
situa tiile financiare sunt autorizate pentru emitere, acele evenimente sunt
prezentate ca evenimente ce nu conduc la ajustarea situa tiilor financiare:
a) refinan tarea pe termen lung;
b) rectificarea unei incalcari a unui acord de imprumut pe termen lung; si
c) acordarea de c atre creditor a unei perioade de gra tie pentru a rectifica o
abatere dintr -un acord de imprumut pe termen lu ng care se termin a la cel pu tin
douasprezece luni dup a perioada de raportare.
SECTIUNEA 4.9
Datorii pe termen lung: sume care trebuie pl atite intr-o perioad a mai
mare de un an
364. – Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe
urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiuni de obliga tiuni si prime de
rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate
entitatilor afiliate, entit atilor asociate si entit atilor controlate in comun, alte
imprumuturi si datorii asimilate, precum si dob anzile aferente acestora.
365. – (1) Atunci c and suma de rambursat pentru o datorie este mai mare dec at
suma primit a, diferen ta se inregistreaz a intr-un cont distinct (169 "Prime privind
rambursarea obliga tiunilor si a altor datorii"). Aceasta trebuie prezentat a in
bilan t, ca o corec tie a datoriei corespunz atoare, precum si in notele explicative.
(2) Valoarea acestei diferen te trebuie amortizat a printr -o sum a rezonabil a in
fiecare exerci tiu financiar, astfel incat sa se amortizeze complet, dar nu mai
tarziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 "Cheltuieli
financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obliga tiunilor si a altor
datorii" = 169 "Prim e privind rambursarea obliga tiunilor si a altor datorii").
366. – Imprumuturile din emisiunile de obliga tiuni reprezint a contravaloarea
obliga tiunilor emise potrivit legii. In cadrul acestora, trebuie eviden tiate distinct
imprumuturile din emisiuni de obliga tiuni convertibile.
367. – Datoriile privind concesiunile si alte datorii similare sunt cele determinate
de bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor incheiate de entitate.
368. – Entit atile trebuie s a mentina clasificarea da toriilor pe termen lung
purtatoare de dob anda in aceast a categorie chiar si atunci c and acestea sunt
exigibile in 12 luni de la data bilan tului, dac a:
a) termenul ini tial a fost pentru o perioad a mai mare de 12 luni; si
b) exist a un acord de refinan tare sau de ree salonare a pl atilor, care este
incheiat inainte de data bilan tului.
SECTIUNEA 4.10
Provizioane
4.10.1. Recunoa sterea provizioanelor
369. – (1) Provizioanele sunt destinate s a acopere datoriile a c aror na tura este
clar definit a si care la data bilan tului este probabil s a existe sau este cert c a vor
exista, dar care sunt incerte in ceea ce prive ste valoarea sau data la care vor
aparea.
(2) Pentru stabilirea existen tei unei obliga tii curente la data bilan tului, trebuie
luate in considerare toate informa tiile disponibile.
370. – (1) La data bilan tului, valoarea unui provizion reprezint a cea mai bun a
estimare a cheltuielilor probabile sau, in cazul unei obliga tii, a sumei necesare
pentru stingerea acesteia. Ca urmare, provizioanele nu pot dep asi din punct de
vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obliga tiei curente la data
bilan tului.
(2) Provizioanele trebuie s a fie strict corelate cu riscurile si cheltuielile
estimate.
371. – Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
372. – (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare
deoarece aceste pierderi viitoare nu corespund defini tiei unei datorii si nu sunt
indeplinite crite riile de recunoa stere a provizioanelor.
(2) Previzionarea unor pierderi viitoare din exploatare indic a faptul c a
anumite active de exploatare ar putea fi depreciate. Ca urmare, entitatea testeaz a
aceste active pentru depreciere.
373. – Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert a.
374. – (1) Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:
– o entitate are o obliga tie curent a generat a de un eveniment anterior;
– este probabil ca o ie sire de resurse s a fie necesar a pentru a onora obliga tia
respectiv a; si
– poate fi realizat a o estimare credibil a a valorii obliga tiei.
Daca aceste condi tii nu sunt indeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
(2) O obliga tie curent a este o obliga tie legal a sau implicit a.
(3) In intelesul prezentelor reglement ari:
a) o obliga tie legal a este obliga tia care rezult a:
– dintr -un contract ( in mod explicit sau implicit);
– din legisla tie; sau
– din alt efect al legii;
b) o obliga tie implicit a (de exemplu, obliga tia prin care o entitate se angajeaz a
sa efectueze pl ati compensatorii personalului disponibilizat) este obliga tia care
rezult a din ac tiunile unei entit ati in cazul in care:
– prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scris a a firmei sau dintr –
o declara tie suficient de specific a, entitatea a indicat partenerilor s ai ca isi asum a
anumite responsabilit ati; si
– ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea c a isi va onora acele
responsabilit ati.
375. – (1) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din
credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar nepl atite, datorit a factorului de
incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor chel tuieli necesare
stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:
a) datoriile din credite comerciale constituie obliga tii de plat a a bunurilor sau
serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost
facturate sau a c aror plat a a fost convenit a in mod oficial cu furnizorii; si
b) cheltuielile angajate sunt obliga tiile de plat a pentru bunuri si servicii care
au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost inca platite,
facturate sau nu s -a convenit ofici al asupra pl atii lor cu furnizorul, inclusiv
salariile datorate angaja tilor (de exemplu, sumele aferente concediului pl atit).
Desi uneori este necesar a o estimare a valorii sau exigibilit atii acestor datorii,
elementul de incertitudine este – in general – mult mai redus dec at in cazul
provizioanelor.
(2) Angajamentele entit atilor sunt prezentate, de regul a, ca parte a datoriilor
rezultate din credite comerciale sau din alte activit ati, in timp ce provizioanele
sunt raportate separat.
376. – (1) Se recunosc provizioane doar pentru acele obliga tii generate de
evenimente anterioare care sunt independente de ac tiunile viitoare ale entit atii
(de exemplu, modul de desf asurare a activit atii in viitor). Exemple de astfel de
obliga tii sunt amenzile sau costu rile de eliminare a efectelor negative, produse
mediului, pedepsite de lege, ambele gener and ie siri de resurse care incorporeaz a
beneficii economice, indiferent de ac tiunile viitoare ale entit atii. Similar, o
entitate recunoa ste un provizion pentru costuri le de inchidere a unei instala tii
petroliere, cu condi tia ca respectiva entitate s a remedieze daunele produse deja.
(2) Dac a o entitate poate inten tiona sau poate avea nevoie, datorit a presiunilor
de ordin comercial sau cerin telor de ordin legal, s a efectueze cheltuieli pentru a
putea ac tiona intr-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de echipamente
care s a elimine poluarea), ea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse ac tiuni,
de exemplu, prin modificarea procedeului de fabrica tie. Ca urmare , entitatea nu
are o obliga tie curent a aferent a acelei cheltuieli viitoare si, deci, nu va
recunoa ste niciun provizion.
4.10.2. Categorii de provizioane
377. – (1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigii, amenzi si pen alitati, desp agubiri, daune si alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garan tie si alte
cheltuieli privind garan tia acordat a clien tilor;
c) dezafectare imobiliz ari corporale si alte ac tiuni similare legate de acestea;
d) ac tiunile de restructurare;
e) pensii si obliga tii similare;
f) impozite;
g) terminarea contractului de munc a;
h) prime ce urmeaz a a se acorda personalului in func tie de profitul realizat,
potrivit prevederilor leg ale sau contractuale;
i) provizioane in leg atura cu acorduri de concesiune;
j) provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
k) alte provizioane.
(2) Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in func tie de natura, scopul
sau obiectul pentru care au fost constituite.
378. – Tratamentul provizioanelor pentru dezafectarea imobiliz arilor corporale
este prev azut la subsec tiunea 4.4.3 "Imobiliz ari corporale" din prezentele
reglement ari.
Provizioane pentru restructurare
379. – (1) Provizioanele pentru restructurare se pot constitui in urm atoarele
situa tii:
a) vanzarea sau incetarea activit atii unei p arti a afacerii;
b) inchiderea unor sedii ale entit atii;
c) modific ari in structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de
conducere;
d) reorganiz ari fundamentale care au un efect semnificativ in natura si scopul
activit atilor entit atii.
(2) In cazul in care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru
restructurare se recunoa ste atat in situatiile financiare anuale individuale ale
entitatii din grup afectate de restructurare, c at si in cele consolidate.
(3) Provizioanele de restructurare, in cazul unei obliga tii legale, se constituie
cu respectarea condi tiilor generale de recunoa stere a provizioanelor si a
prevederilor legale.
(4) O entitate are o obliga tie implicit a care determin a constituirea unui
provizion pentru restructurare atunci c and sunt indeplinite condi tiile generale de
recunoa stere a provizioanelor si entitatea:
a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care s a stipuleze cel
putin:
– activitatea sau partea de activitate la care se refer a;
– principalele loca tii afectate de planul de restructurare;
– numarul aproximativ de angaja ti care vo r primi compensa tii pentru incetarea
activit atii, distribu tia si posturile acestora;
– cheltuielile implicate; si
– data de la care se va implementa planul de restructurare; si
b) a provocat celor afecta ti o asteptare c a va realiza restructurarea prin
inceperea implement arii acelui plan sau prin anun tarea principalelor sale
caracteristici celor afecta ti de acesta.
In cazul in care o entitate incepe un plan de restructurare sau anun ta
principalele sale caracteristici c elor afecta ti numai dup a data bilan tului, dac a
restructurarea este semnificativ a si neprezentarea ar putea influen ta deciziile
economice ale utilizatorilor luate pe baza situa tiilor financiare, este necesar a
prezentarea de informa tii in acest sens.
380. – (1) Un provizion aferent restructur arii va include numai costurile directe
generate de restructurare, si anume cele care:
– sunt generate in mod necesar de procesul de restructurare; si
– nu sunt legate de desf asurarea continu a a activit atii entitatii.
(2) Un provizion pentru restructurare nu trebuie s a includ a costuri precum
cele legate de:
– recalificarea sau mutarea personalului permanent;
– marketing; sau
– investi tiile in noi sisteme si retele de distribu tie.
Aceste che ltuieli referitoare la administrarea viitoare a activit atii nu reprezint a
datorii de restructurare la data bilan tului.
Provizioane pentru pensii
381. – (1) Provizioanele pentru pensii se refer a la sumele ce vor fi pl atite de
entitate dup a ce angaja tii au p arasit entitatea. Acestea se constituie atunci c and
entitatea are prev azuta prin actul constitutiv sau contractul de munc a obliga tia
achit arii unor sume cu titlu de pensie, dup a ce angaja tii au p arasit entitatea. La
constituirea acestor p rovizioane se vor avea in vedere si prevederile legisla tiei in
vigoare.
(2) Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabile ste, de regul a, de c atre
speciali sti in domeniu. La determinarea lor se tine seama de v arsta, vechimea in
munc a si rota tia perso nalului in cadrul entit atii.
(3) Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de munc a
ramase p ana la pensie.
Provizioane pentru impozite
382. – (1) Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare
de plat a datorate bugetului de stat, in condi tiile in care sumele respective nu sunt
reflectate ca datorie in rela tia cu statul.
(2) Aceste provizioane se constituie, de exemplu pentru: diferen te de impozite
rezultate din opera tiuni de control nefinalizate; im pozite pentru care entitatea are
deschise procese in instan ta; rezerve din facilit ati fiscale sau alte rezerve pentru
care in legisla tia fiscal a exist a prevederi referitoare la impozitarea acestora,
precum si in alte situa tii care pot genera datorii sub fo rma impozitului pe profit.
Provizioane pentru terminarea contractului de munc a
383. – (1) Provizioanele pentru terminarea contractului de munc a se constituie
pentru obliga tiile asumate de entitate in rela tie cu angaja tii, pentru terminarea
contrac tului de munc a de exemplu, obliga tii rezultate din contractul colectiv de
munc a, de a pl ati o sum a in corelare cu num arul de ani lucra ti in entitate.
(2) Aceste provizioane se recunosc atunci c and exist a certitudinea achit arii lor
intr-o perioad a previzibil a de timp.
Provizioane in leg atura cu acorduri de concesiune
384. – In cazul in care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o
obliga tie contractual a de a intretine infrastructura la un anumit nivel de utilizare
sau de a a duce infrastructura intr-o anumit a stare inainte de a fi predat a
concedentului la sf arsitul acordului de serviciu, drept obliga tii de indeplinit ca o
condi tie a licen tei primite, aceste obliga tii contractuale de a intretine sau de a
reabilita infrastructur a se recunosc drept provizion si se evalueaz a la cea mai
buna estimare a cheltuielii care ar fi necesar a pentru a deconta obliga tia actual a
la data bilan tului.
Provizioane pentru contracte cu titlu oneros
385. – (1) Dac a o entitate are un contract cu titlu oneros, obliga tia contractual a
actual a prevazuta in contract trebuie recunoscut a si evaluat a ca provizion.
(2) Un contract cu titlu oneros reprezint a un contract in care costurile
inevitabile aferente indeplinirii o bliga tiilor contractuale dep asesc beneficiile
economice preconizate a fi ob tinute din contractul in cauz a. Costurile inevitabile
ale unui contract reflect a costul net de ie sire din contract, adic a valoarea cea mai
mica dintre costul indeplinirii contractul ui si eventualele compensa tii sau
penalit ati generate de ne indeplinirea contractului.
(3) Inainte de a constitui un provizion separat pentru un contract cu titlu
oneros, o entitate recunoa ste orice pierdere din deprecierea activelor alocate
contractulu i in cauz a.
Alte provizioane
386. – (1) In categoria altor provizioane se includ provizioane constituite
pentru:
– alte beneficii pe care entitatea urmeaz a sa le plateasc a angaja tilor sau
persoanelor dependente de ace stia, care nu sunt legate de restructurare, pensii
sau terminarea contractului de munc a;
– cheltuielile legate de protec tia mediului inconjur ator pentru: protejarea
aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea de seurilor, protejarea solului, a apelor
subterane si a apelor de supr afata; protejarea biodiversit atii si a peisajului; alte
activit ati de protejare a mediului inconjur ator;
– obliga tii asumate in comun cu o ter ta parte etc.
(2) Provizioanele incluse la "Alte provizioane" trebuie descrise in notele
explicative, dac a acestea sunt semnificative.
4.10.3. Evaluarea provizioanelor
387. – (1) Valoarea recunoscut a ca provizion trebuie s a constituie cea mai
buna estimare la data bilan tului a costurilor necesare stingerii obliga tiei curente.
(2) Cea mai bun a estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este
suma pe care o entitate ar pl ati-o, in mod ra tional, pentru stingerea obliga tiei la
data bilan tului sau pentru transferarea acesteia unei ter te parti la acel moment.
(3) Acolo unde efectul valorii -timp a banilor este semnificativ, valoarea
provizionului reprezint a valoarea actualizat a a cheltuielilor estimate a fi necesare
pentru stingerea obliga tiei. In acest caz, actualizarea provizioanelor se face
intruc at, dato rita valorii -timp a banilor, provizioanele aferente unor ie siri de
resurse care apar la scurt timp de la data bilan tului sunt mult mai oneroase dec at
cele aferente unor ie siri de resurse de aceea si valoare, dar care apar mai t arziu.
(4) Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezint a cheltuieli financiare
(cont 6861 "Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor").
(5) Actualizarea provizioanelor se efectueaz a de catre persoane specializate,
la sfarsitul fiec arui exerci tiu financiar pentru c are se impune o asemenea
actualizare. Rata de actualizare utilizat a trebuie s a reflecte evalu arile curente pe
piata ale valorii -timp a banilor si ale riscurilor specifice datoriei.
388. – (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiec arui bilan t si ajustate pentru
a reflecta cea mai bun a estimare curent a. In cazul in care pentru stingerea unei
obliga tii nu mai este probabil a o iesire de resurse, provizionul trebuie anulat prin
reluare la venituri.
(2) Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost
initial recunoscute. Prin urmare, numai cheltuielile aferente provizionului ini tial
pot fi acoperite din provizion. Acoperirea unor cheltuieli dintr -un provizion care
a fost rec unoscut ini tial pentru alt scop ar ascunde impactul a dou a evenimente
diferite.
(3) Provizioanele se evalueaz a inaintea determin arii impozitului pe profit,
tratamentul fiscal al acestora fiind cel prev azut de legisla tia fiscal a.
4.10.4. Ramburs ari in leg atura cu provizioanele
389. – Castigurile rezultate din cedarea preconizat a a activelor nu trebuie luate
in considerare in evaluarea unui provizion, chiar dac a cedarea preconizat a este
strans legat a de evenimentul care genereaz a constituirea pro vizionului. Entitatea
recunoa ste castigurile din ced arile preconizate de active in conformitate cu
prevederile de la subsec tiunea 4.4.3 "Imobiliz ari corporale".
390. – In cazul in care preconizeaz a ca o terta parte ii va rambursa, integral sau
partial, cheltuielile necesare pentru decontarea unui provizion, o entitate trebuie
sa recunoasc a rambursarea dac a si numai dac a exist a dovezi clare c a va primi
rambursarea in cazul in care isi onoreaz a obliga tia. Rambursarea trebuie tratat a
ca un activ separa t. Suma recunoscut a ca rambursare nu trebuie s a depaseasca
valoarea provizionului.
391. – (1) Uneori, o entitate poate solicita unei alte p arti sa plateasc a, integral
sau par tial, cheltuielile impuse pentru decontarea unui provizion (de exemplu, in
temeiul unor contracte de asigurare, al unor clauze de desp agubire sau al unor
garan tii oferite de furnizori). Cealalt a parte poate fie s a ramburseze sumele
platite de entitate, fie s a plateasc a direct sumele in cauz a.
(2) In majoritatea situa tiilor, entitatea va r amane responsabil a pentru toat a
suma in cauz a, astfel incat, in cazul in care cealalt a parte nu pl ateste din orice
motiv, entitatea este cea care trebuie s a plateasc a intreaga sum a. In astfel de
situa tii, entitatea recunoa ste un provizion pen tru intreaga valoare a datoriei si un
activ separat pentru rambursarea preconizat a, in momentul in care are dovezi c a
va primi suma in cauz a daca isi onoreaz a obliga tia.
(3) In anumite situa tii, dac a terta parte nu efectueaz a plata, entitatea nu va fi
raspunz atoare pentru sumele in cauz a. In astfel de cazuri, entitatea nu este
raspunz atoare pentru costurile in cauz a si acestea nu sunt incluse in provizion.
SECTIUNEA 4.11
Subven tii
392. – (1) In categoria subven tiilor se cuprind subven tiile aferente activelor si
subven tiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu –
zis, agen tii guvernamentale si alte institu tii similare na tionale si interna tionale.
(2) Subven tiile guvernamentale sunt uneori denumite in alte moduri, cum ar
fi: subsidii, aloca tii, prime sau transferuri.
(3) Subven tiile guvernamentale reprezint a asisten ta acordat a de guvern sub
forma unor transferuri de resurse c atre o entitate in schimbul conform arii, in
trecut sau in viitor, cu anumite condi tii referitoare la activitatea de exploatare a
entitatii. Subven tiile exclud acele forme de asisten ta guvernamental a carora nu
li se poate atribui, in mod rezonabil, o anumit a valoare, precum si acele
tranzac tii cu guvernul care nu se pot distinge de opera tiunile comerciale
normale ale entit atii.
393. – In cadrul subven tiilor se reflect a distinct:
– subven tii guvernamentale;
– imprumuturi nerambursabile cu caracter de subven tii;
– alte sume primite cu caracter de subven tii.
394. – (1) Subven tiile aferente activelor reprezint a subven tii pentru acordarea
carora principala condi tie este ca entitatea beneficiar a sa cumpere, s a
construiasc a sau s a achizi tioneze active imobilizate.
(2) O subven tie guvernamental a poate imbraca forma transferului unui activ
nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporal a), caz in care subven tia si activul
sunt contabilizate la valoarea just a.
(3) In conturile de subven tii pentru investi tii se contabilizeaz a si dona tiile
pentru investi tii, precum si plusurile la inventar de natura imobiliz arilor
corporale si necorporale.
395. – Subven tiile aferente veniturilor cuprind toate subven tiile, altele dec at cele
pentru active.
396. – (1) Subven tiile guvernamentale, inclusiv subven tiile nemonetare la
valoarea just a, nu trebuie recunoscute p ana cand nu exist a suficient a siguran ta
ca:
a) entitatea va respecta condi tiile impuse de acordarea lor; si
b) subven tiile vor fi primite.
(2) Doar primirea unei subven tii nu furnizeaz a ea insasi dovezi concludente
ca toate condi tiile ata sate acord arii subven tiei au fost sau vor fi indeplinite.
(3) Recunoa sterea veniturilor din subven tii se efectueaz a cu respectarea
clauzelor care au stat la baza acord arii lor.
397. – (1) Contabilitatea proiectelor finan tate din subven tii se tine distinct, pe
fiecare proiect, surs a de finan tare, potrivit contractelor incheiate, f ara a se
intocmi situa tii financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.
(2) Pentru asigurarea corel arii chelt uielilor finan tate din subven tii cu
veniturile aferente se procedeaz a astfel:
a) din punctul de vedere al contului de profit si pierdere:
– in cursul fiec arei luni se eviden tiaza cheltuielile dup a natura lor;
– la sfarsitul lunii se eviden tiaza la venituri subven tiile corespunz atoare
cheltuielilor efectuate;
b) din punctul de vedere al bilan tului:
– crean ta din subven tii se recunoa ste in coresponden ta cu veniturile din
subven tii, dac a au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste s ubven tii, sau
pe seama veniturilor am anate, dac a aceste cheltuieli nu au fost efectuate inca;
– periodic, odat a cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor
suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc si se aprob a sumele
cuve nite, se procedeaz a la regularizarea sumelor inregistrate drept crean ta din
subven tii.
398. – (1) Subven tiile se recunosc, pe o baz a sistematic a, drept venituri ale
perioadelor corespunz atoare cheltuielilor aferente pe care aceste subven tii
urmeaz a sa le compenseze.
(2) In cazul in care intr-o perioad a se incaseaz a subven tii aferente unor
cheltuieli care nu au fost inca efectuate, subven tiile primite nu reprezint a
venituri ale acelei perioade curente.
399. – (1) In cele mai multe situa tii, perioadele de -a lungul c arora o entitate
recunoa ste cheltuielile legate de o subven tie guvernamental a sunt u sor
identificabile. Astfel, subven tiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli
sunt recunoscute la venituri in aceea si perioad a ca si cheltu iala aferent a. In mod
similar, subven tiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regul a,
in contul de profit si pierdere pe parcursul perioadelor si in propor tia in care
amortizarea acelor active este recunoscut a.
(2) In cazul subven tiilor a c aror acordare este legat a de activitatea de
produc tie sau prest ari de servicii, recunoa sterea acestora pe seama veniturilor se
efectueaz a concomitent cu recunoa sterea cheltuielilor a c aror contravaloare
urmeaz a a fi acoperit a din aceste subven tii.
(3) O subven tie guvernamental a care urmeaz a a fi primit a drept compensa tie
pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sau in sensul acord arii unui ajutor
financiar imediat entit atii, fara a exista costuri viitoare aferente, trebuie
recunoscut a in contul de profit si pierdere in perioada in care devine crean ta.
(4) In anumite circumstan te, o subven tie guvernamental a poate fi acordat a in
scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei entit ati. Astfel de subven tii pot fi
limitate la o anumit a entitate si pot s a nu fie disponibile unei categorii intregi de
beneficiari. In acest caz, recunoa sterea subven tiei in contul de profit si pierdere
are loc in perioada in care entitatea indepline ste condi tiile pentru primirea
subven tiei.
400. – Entita tea prezint a in notele explicative informa tii referitoare la subven tiile
primite, destina tia acestora si elementele care justific a indeplinirea condi tiilor
necesare pentru acordarea subven tiilor.
401. – Subven tiile legate de terenuri pot impune, prin contractele incheiate,
indeplinirea anumitor obliga tii. In acest caz, subven tiile se recunosc drept
venituri pe parcursul perioadelor in care sunt suportate costurile indeplinirii
respectivelor obliga tii. De exemplu , o subven tie pentru teren poate fi
condi tionat a de construirea unei cl adiri pe terenul respectiv. In acest caz,
subven tia se recunoa ste in contul de profit si pierdere pe parcursul duratei de
viata a cladirii.
402. – (1) Subven tiile nu trebuie inregi strate direct in conturile de capital si
rezerve deoarece acestea reprezint a sume acordate sub rezerva indeplinirii
anumitor condi tii de c atre societate.
(2) Subven tiile pentru active, inclusiv subven tiile nemonetare la valoarea
justa, se inregistreaz a in contabilitate ca subven tii pentru investi tii si se recunosc
in bilan t ca venit am anat (contul 475 "Subven tii pentru investi tii"). Venitul
amanat se inregistreaz a ca venit curent in contul de profit si pierdere pe m asura
inregistr arii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
(3) Veniturile din subven tii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete se
prezint a in contul de profit si pierdere ca parte a cifrei de afaceri nete, iar
celelalte venituri din subven tii se prezint a in contul de profit si pierdere ca o
corec tie a cheltuielilor pentru care au fost acordate sau ca elemente de venituri,
potrivit structurii prev azute in acest sens.
403. – In cazul terenurilor si cladirilor pentru care s -au primit subven tii si au
facut obiectul unei ced ari par tiale, la scoaterea din eviden ta a acestora subven tia
aferent a partii cedate se transfer a la venituri, corespunz ator valorii contabile a
terenurilor, respectiv a cl adirilor, scoase din eviden ta.
404. – (1) Restituirea unei subven tii referitoare la un activ se inregistreaz a prin
reducerea soldului venitului am anat cu suma rambursabil a.
(2) Restituirea unei subven tii aferente veniturilor se efectueaz a prin reducerea
veniturilor am anate, dac a exist a, sau, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
(3) In masura in care suma rambursat a depaseste venitul am anat sau dac a nu
exist a un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integral a restituit a, se
recunoa ste imediat ca o cheltuial a.
(4) O entitate prezint a in note le explicative informa tii privind condi tiile care
nu au fost indeplinite in leg atura cu subven tiile guvernamentale si obliga tiile ce
deriv a din ne indeplinirea acestora.
SECTIUNEA 4.12
Contabilizarea activelor primite prin transfer de la clien ti si a
opera tiunilor privind conectarea utilizatorilor la re telele de utilit ati
405. – (1) Entit atile care primesc active de la clien tii lor, sub form a de
imobiliz ari corporale sau numerar care are ca destina tie achizi tia sau construirea
de imobiliz ari corporale, pentru a -i conecta la o re tea de electricitate, gaze, ap a
sau pentru a le furniza accesul continuu la anumite bunuri sau servicii, potrivit
legii, eviden tiaza datoria corespunz atoare valorii activelor respective ca venit
amanat in contul 478 "Veni turi in avans aferente activelor primite prin transfer
de la clien ti".
(2) Venitul am anat se inregistreaz a ca venit curent in contul de profit si
pierdere pe m asura inregistr arii cheltuielilor cu amortizarea imobiliz arilor
respective.
406. – (1) In cazul racord arii utilizatorilor la re teaua electric a, contravaloarea
cheltuielilor suportate de utilizatori cu racordarea reprezint a imobiliz ari
necorporale de natura drepturilor de utilizare si se eviden tiaza in contul 205
"Concesiuni, brevete, licen te, marci comerciale, drepturi si active
similare"/analitic distinct.
(2) Amortizarea imobiliz arilor necorporale prev azute la alin. (1) se
inregistreaz a pe perioada pentru care entitatea are dreptul de a utiliza re telele
respective, dac a aceast a durat a este specificat a in contractele incheiate sau, dac a
nu este stabilit a o asemenea durat a, pe durata de via ta a instala tiilor de utilizare
de la locul de consum.
407. – (1) Tratamentul contabil prev azut la pct. 406 se aplic a si in cazul
cheltuielilor efec tuate de entit ati pentru racordarea la re teaua de ap a, gaze sau
alte utilit ati, dac a in contractele de racordare se prevede plata unor sume pentru
racordarea la re telele respective de distribu tie.
(2) In toate cazurile se vor avea in vedere clauzele cuprinse in contractele
incheiate intre p arti.
SECTIUNEA 4.13
Capitaluri proprii
408. – Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezint a dreptul ac tionarilor
asupra activelor unei entit ati, dup a deducerea tuturor dator iilor. Capitalurile
proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul
reportat, rezultatul exerci tiului financiar.
409. – La elaborarea situa tiilor financiare, entit atile adopt a conceptul financiar
de capital. Conform a cestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau
cu capitalurile proprii ale entit atii.
4.13.1. Capital
410. – Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei etc., in
functie de forma juridic a a entit atii.
411. – Bunurile de natura patrimoniului public, primite in administrare, nu se
eviden tiaza in conturi bilan tiere. La cedarea bunurilor respective, entit atile care
au eviden tiate aceste bunuri in conturi de imobiliz ari, in coresponden ta cu contul
1016 "Patrimoniul public", scot din eviden ta imobiliz arile prin diminuarea
patrimoniului public, cu aprobarea organelor competente.
412. – (1) Capitalul social subscris si varsat se inregistreaz a distinct in
contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice si a
documentelor justificative privind v arsamintele de capital.
(2) Contabilitatea analitic a a capitalului social se tine pe ac tionari sau asocia ti,
cuprinz and num arul si valoarea nominal a a actiunilor sau a p artilor sociale
subscrise si varsate.
(3) Principalele opera tiuni care se inregistreaz a in contabilitate cu privire la
majorarea capitalului sunt: subscrierea si emisiunea de noi ac tiuni, incorporarea
rezervelor si alte opera tiuni, potrivit legii.
(4) Opera tiunile care se inregistreaz a in contabilitate cu privire la mic sorarea
capitalului sunt, in principal, urm atoarele: reducerea num arului de ac tiuni sau
parti sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii
unor ac tionari sau asocia ti, rascump ararea ac tiunilor, acoperirea pierderilor
contabile din anii preceden ti sau alte opera tiuni, potrivit legii.
(5) Scoaterea din eviden ta a unui bun care a constituit aport la capitalul social
nu modific a capitalul social, cu excep tia situatiilor prev azute de legisla tia in
vigoare. In toate cazurile de modificare a capitalului social, aceasta se efectueaz a
in baza hot ararii adun arii generale a ac tionarilor, cu respectarea legisla tiei in
vigoare.
413. – Actiunile proprii r ascump arate, potrivit legii, sunt prezentate in bilan t ca o
corec tie a capitalului propriu.
414. – (1) C astigurile sau pierderile legate de emiterea, r ascump ararea, v anzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale
entitatii (actiuni, p arti sociale) nu vor fi recunoscute in contul de profit si
pierdere. Contravaloarea primit a sau pl atita in urma unor astfel de opera tiuni
este recunoscut a direct in capitalurile proprii si se prezint a distinct in bilan t,
respectiv Situa tia modific arilor capitalului propriu, astfel:
– castigurile sunt reflectate in contul 141 "C astiguri legate de v anzarea sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii";
– pierderile sunt reflectate in contul 149 "Pierderi legate de emiterea,
rascum pararea, v anzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii".
(2) Nu reprezint a castiguri sau pierderi legate de emiterea, r ascump ararea,
vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii ale entit atii diferen tele de curs valutar dintre momentul subscrierii
actiunilor si momentul v arsarii contravalorii acestora, acestea fiind recunoscute
la venituri sau cheltuieli financiare, dup a caz.
(3) C astigurile legate de instrumentele de cap italuri proprii se determin a ca
diferen ta intre pre tul de v anzare al instrumentelor de capitaluri proprii si
valoarea lor de r ascump arare, respectiv intre valoarea nominal a a instrumentelor
anulate si valoarea lor de r ascump arare.
(4) Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determin a ca
diferen ta intre valoarea de r ascump arare a instrumentelor de capitaluri proprii si
pretul lor de v anzare, respectiv intre valoarea de r ascump arare a instrumentelor
anulate si valoarea lor nominal a.
(5) Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt
reflectate direct in capitalurile proprii (cont 149 "Pierderi legate de emiterea,
rascump ararea, v anzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instru mentelor de
capitaluri proprii") atunci c and nu sunt indeplinite condi tiile pentru
recunoa sterea lor ca imobiliz ari necorporale (cont 201 "Cheltuieli de
constituire").
(6) Soldul debitor al contului 149 "Pierderi legate de emiterea, r ascump ararea,
vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii" poate fi acoperit din rezultatul reportat si alte elemente ale capitalurilor
proprii, potrivit hot ararii adun arii generale a ac tionarilor sau asocia tilor.
415. – In note le explicative trebuie cuprinse informa tii referitoare la opera tiunile
care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entit atii.
416. – In cazul fuziunii prin absorb tie, valoarea ac tiunilor de tinute de societatea
absorbit a in capitalul societ atii absorbante se eviden tiaza de societatea
absorbant a, cu ocazia prelu arii elementelor de bilan t ale societ atii absorbite, in
contul 1095 "Ac tiuni proprii reprezent and titluri de tinute de societatea absorbit a
la societatea absorbant a".
4.13.2. Prime legate de capital
417. – (1) Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune,
aport si de conversie.
(2) Conturile corespunz atoare primelor legate de capital pot avea numai sold
creditor.
(3) Prima de emisiune se determin a ca di feren ta intre pre tul de emisiune de
noi ac tiuni sau p arti sociale si valoarea nominal a a acestora.
(4) Prima de fuziune se determin a ca diferen ta intre valoarea aportului rezultat
din fuziune si valoarea cu care a crescut capitalul social al societ atii absorbante.
(5) Prima de aport se calculeaz a ca diferen ta intre valoarea bunurilor aportate
si valoarea nominal a a capitalului social cu care au fost remunerate aceste
aporturi.
(6) Prima de conversie a obliga tiunilor in actiuni se calculeaz a ca diferen ta
intre valoarea nominal a a obliga tiunilor corespunz atoare imprumuturilor
obligatare si valoarea ac tiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci
cand valoarea obliga tiunilor dep aseste valoarea ac tiunilor corespunz atoare.
417^1. – Entitatile care particip a la opera tiuni de reorganizare, potrivit legii,
si decid s a pastreze rezervele constituite pentru scopuri fiscale, pot repune
rezervele respective pe seama primelor de capital (articol contabil 1042 "Prime
de fuziune/divizare" = 1068 "Alte rezerve"), in limita primelor aferente
opera tiunilor respective.
4.13.3. Rezerve din reevaluare
418. – (1) Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobiliz arilor corporale,
in conformitate cu prevederile prezentelor reglement ari, trebuie reflectat in
debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare", dup a caz, cu
respectarea prevederilor privind reevaluarea imobiliz arilor corporale din
prezentele reglement ari.
(2) Eviden tierea rezervelor din reevaluare trebuie efec tuata pe fiecare
imobilizare corporal a in parte si pe fiecare opera tiune de reevaluare care a avut
loc.
(3) Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuat a numai in limita
soldului creditor existent, aferent imobiliz arii respective.
(4) Rez ervele din reevaluarea imobiliz arilor corporale au caracter
nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu
respectarea prevederilor subsec tiunii 3.4.1 "Reevaluarea imobiliz arilor
corporale" din prezentele reglement ari.
4.13.4. Rezerve legale si alte rezerve
419. – (1) Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve
legale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve.
(2) Rezervele legale se constituie anual din profitul entit atii, in cot ele si
limitele prev azute de lege, si din alte surse prev azute de lege.
(3) Rezervele legale pot fi utilizate numai in condi tiile prev azute de lege.
(4) Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al
entitatii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
(5) Alte rezerve neprev azute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ
pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte
scopuri, potrivit hot ararii adun arii generale a actionarilor sau asocia tilor, cu
respectarea prevederilor legale.
4.13.5. Rezultatul exerci tiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea
profitului si acoperirea pierderii contabile
420. – (1) In contabilitate, profitul sau pierderea se st abile ste cumulat de la
inceputul exerci tiului financiar.
(2) Rezultatul exerci tiului se determin a ca diferen ta intre veniturile si
cheltuielile exerci tiului.
(3) Rezultatul definitiv al exerci tiului financiar se stabile ste la inchiderea
acestuia si reprezint a soldul final al contului de profit si pierdere.
421. – (1) Repartizarea profitului se inregistreaz a in contabilitate pe destina tii,
dupa aprobarea situa tiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se
efectueaz a in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(2) Sumele reprezent and rezerve constituite din profitul exerci tiului financiar
curent, in baza unor prevederi legale, se inregistreaz a prin articolul contabil 129
"Repartizarea profitului" = 106 "Rezerv e". Profitul contabil r amas dup a aceast a
repartizare se preia la inceputul exerci tiului financiar urm ator celui pentru care
se intocmesc situa tiile financiare anuale in contul 117 "Rezultatul reportat", de
unde urmeaz a a fi repartizat pe celelalte destina tii hot arate de adunarea general a
a actionarilor sau asocia tilor, cu respectarea prevederilor legale.
422. – (1) Eviden tierea in contabilitate a destina tiilor profitului contabil se
efectueaz a dupa adunarea general a a actionarilor sau asocia tilor care a aprobat
repartizarea profitului, prin inregistrarea sumelor reprezent and dividende
cuvenite ac tionarilor sau asocia tilor, rezerve si alte destina tii, potrivit legii.
(2) Inchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" si 129 "Repartizarea
profitului" se efectueaz a la inceputul exerci tiului financiar urm ator celui pentru
care se intocmesc situa tiile financiare anuale. Ca urmare, cele dou a conturi apar
cu soldurile corespunz atoare, in bilan tul intocmit pentru exerci tiul financiar la
care se refer a situa tiile financiare anuale.
(3) In contul 117 "Rezultatul reportat" se eviden tiaza distinct rezultatul
reportat provenit din preluarea la inceputul exerci tiului financiar curent a
rezultatului din contul de profit si pierdere al exerci tiului financiar pre cedent,
precum si rezultatul reportat provenit din modific arile politicilor contabile,
respectiv din corectarea erorilor contabile.
423. – (1) Pierderea contabil a reportat a se acoper a din profitul exerci tiului
financiar curent, dup a aprobarea situa tiilor financiare anuale conform legii, si cel
reportat aferent exerci tiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital
si capital social, potrivit hot ararii adun arii generale a ac tionarilor sau asocia tilor,
cu respectarea prevederilor legale.
(2) In lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoper a
pierderea contabil a este la latitudinea adun arii generale a ac tionarilor sau
asocia tilor, respectiv a consiliului de administra tie.
SECTIUNEA 4.14
Contabilitatea opera tiunilor realizate in cadrul contractelor de asocieri in
participa tie
424. – (1) Eviden ta asocierii in participa tie se organizeaz a atat la nivelul
asocierii, c at si in contabilitatea fiec arui coparticipant cu ajutorul contului 458
"Decont ari din opera tiuni in participa tie", analitic distinct pe fiecare
coparticipant.
(2) Eviden ta decont arilor din opera tiuni in asocieri in participa tie, respectiv a
decont arii cheltuielilor si veniturilor realizate din opera tiuni in asocieri in
participa tie, precum si a sumelor virate intre coparticipan ti, se realizeaz a cu
ajutorul contului 458 "Decont ari din opera tiuni in participa tie".
425. – (1) Societatea care conduce eviden ta asocierii in participa tie tine
eviden ta si intocme ste balan ta de verificare distincte de cele corespunz atoare
activit atii proprii.
(2) In ceea ce prive ste imobiliz arile corporale si necorporale puse la dispozi tia
asocierii, acestea sunt cuprinse in eviden ta contabil a a celui care le de tine in
proprietate.
(3) Cheltuielile si veniturile determinate de opera tiunile asocierilor in
participa tie se contabilizeaz a distinct de c atre unul dintre asocia ti, conform
prevederilor contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 6 .
La sf arsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe
naturi se transmit pe baz a de decont fiec arui asociat, in vederea inregistr arii
acestora in contabilitatea proprie.
(4) La data bilan tului, bunurile de natura stocurilor, crean telor,
disponibilit atilor, precum si a datoriilor asocierii in participa tie, se inscriu in
situa tiile financiare anuale ale asociatului care conduce eviden ta asocierii.
SECTIUNEA 4.14^1
Contabilitatea opera tiunilor derulate in cadrul contractelor de fiducie
425^1. – (1) Contabilizarea contractelor de fiducie, incheiate conform
dispozi tiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat a, cu modific arile
ulterioare, este determinat a de calitatea pe care o are constituitorul, respectiv
posibilitatea ca acesta s a fie sau nu si beneficiarul contractului de fiducie.
(2) In cazul in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, din punct de
vedere contabil se consider a ca acesta p astreaz a riscurile si beneficiile aferente
masei patrimoniale transf erate in fiducie, fiind aplicabile prevederile pct.
425^2 . Fiind si beneficiar, constituitorul are puterea decizional a care ii permite
sa obtina majoritatea beneficiilor rezultate din fiducie.
(3) In cazul in care constituitorul nu are si calitatea de beneficiar, din punct
de vedere contabil se consider a ca acesta transfer a riscurile si beneficiile
aferente masei patrimoniale transferate in fiducie, fiind aplicabile prevederile
pct. 425^3 .
(4) In cazul in care entitatea are numai calitatea de beneficiar al contractului
de fiducie, se aplic a prevederile pct. 425^4 .
(5) La contabilizarea contractelor de fiducie sunt avute in vedere intotdeauna
prevederile contractului de fiducie.
Contracte de fiducie in care constituitorul are si calitat ea de beneficiar
425^2. – (1) Veniturile si cheltuielile ocazionate de derularea contractelor de
fiducie se inregistreaz a distinct in contabilitate (contul 7512 "Venituri din
derularea opera tiunilor de fiducie", respectiv contul 6512 "Cheltuieli din
derularea opera tiunilor de fiducie", dup a caz).
(2) La lichidarea opera tiunii de fiducie, eventualul c astig sau eventuala
pierdere ocazionat( a) se inregistreaz a distinct in contabilitate (contul 7513
"Venituri din lichidarea opera tiunilor de fiducie", respectiv contul 6513
"Cheltuieli din lichidarea opera tiunilor de fiducie", dup a caz).
Contracte de fiducie in care constituitorul nu are si calitatea de beneficiar
425^3. – (1) La constituirea fiduciei, constituitorul care nu are si calitatea de
beneficiar transfer a in fiducie active si datorii la valoarea la care acestea sunt
inregistrate in contabilitate. In acest scop, constituitorul scoate din eviden ta
activele si datoriile transferate, pe seama contului de profit si pierdere (contul
6511 "Che ltuieli ocazionate de constituirea fiduciei", respectiv contul 7511
"Venituri ocazionate de constituirea fiduciei").
(2) Dac a la lichidarea opera tiunii de fiducie, constituitorul care nu are si
calitatea de beneficiar prime ste inapoi elementele aferent e fiduciei, acestea sunt
recunoscute, pe naturi de elemente, la valoarea just a. Diferen ta care nu poate fi
asociat a elementelor individuale se recunoa ste pe seama veniturilor (contul
7513 "Venituri din lichidarea opera tiunilor de fiducie") sau a cheltuielilor
(contul 6513 "Cheltuieli din lichidarea opera tiunilor de fiducie"), dup a caz.
Contracte de fiducie in care beneficiarul nu are si calitatea de constituitor
425^4. – (1) In cazul contractelor de fiducie, beneficiarul care nu are si
calitatea de constituitor recunoa ste distinct in contabilitate veniturile transmise
de fiduciar, rezultate din administrarea fiduciei (articol contabil 4662 "Crean te
din opera tiuni de fiducie" = 7512 "Venituri din derularea opera tiunilor de
fiducie"). Cont ravaloarea acestora este decontat a potrivit prevederilor
contractului de fiducie.
(2) La lichidarea opera tiunii de fiducie, beneficiarul care nu are si calitatea
de constituitor prime ste activele si datoriile aferente opera tiunii de fiducie, pe
care le contabilizeaz a la valoarea just a. Diferen ta care nu poate fi asociat a
elementelor individuale se recunoa ste pe seama veniturilor (contul 7513
"Venituri din lichidarea opera tiunilor de fiducie") sau a cheltuielilor (contul
6513 "Cheltuieli din lichidarea o peratiunilor de fiducie"), dup a caz.
Informa tii de prezentat
425^5. – Constituitorul trebuie s a prezinte in notele explicative, pentru fiecare
contract de fiducie, informa tii referitoare la:
– obiectul si durata contractului;
– identitatea beneficiarului, in cazul in care constituitorul nu are si calitatea
de beneficiar al fiduciei;
– identitatea fiduciarului;
– principalele prevederi ale contractului;
– natura activelor si datoriilor transferate in fiducie;
– veniturile sau cheltuielile perioadei de raportare, transmise de fiduciar si
rezultate din administrarea fiduciei, in cazul in care constituitorul are calitatea
de beneficiar al fiduciei;
– veniturile sau cheltuielile rezultate din lichidarea fiduci ei, in cazul in care
constituitorul are si calitatea de beneficiar al fiduciei.
425^6. – Beneficiarul trebuie s a prezinte in notele explicative informa tii
referitoare la:
– obiectul si durata contractului;
– identitatea constituitorului, in cazul in care constituitorul nu are si calitatea
de beneficiar al fiduciei;
– identitatea fiduciarului;
– natura activelor si a datoriilor primite la lichidarea fiduciei, in cazul in care
beneficiarul nu are si calitatea de constituitor al fiduci ei.
SECTIUNEA 4.15
Contabilitatea opera tiunilor derulate de grupurile de interes economic
426. – (1) Grupurile de interes economic inregistreaz a in contabilitate
opera tiunile derulate in func tie de prevederile contractelor incheiate.
(2) In cazul opera tiunilor pe care grupul de interes economic le deruleaz a in
nume propriu, acesta inregistreaz a veniturile si cheltuielile ocazionate, dup a
natura lor.
(3) In cazul opera tiunilor derulate in numele membrilor care compun grupul
de interes economic, acesta inregistreaz a la venituri doar eventualul comision
cuvenit, opera tiunile fiind inregistrate in conturi de ter ti.
427. – Grupurile de interes economic intocmesc situa tii financiare anual e ale
caror componente se stabilesc pe baza criteriilor prev azute la pct. 9 si
completeaz a aceste situa tii in func tie de informa tiile corespunz atoare activit atii
desfasurate.
SECTIUNEA 4.16
Prezentarea contului de profit si pierdere
428. – Formatul contului de profit si pierdere intocmit de entit atile prev azute
la pct. 9 alin. (3) si pct. 9 alin. (4), precum si de entit atile de interes public, este
urmatorul:
1. Cifra de afaceri net a
2. Varia tia stocurilor de produse finit e si a produc tiei in curs de execu tie
3. Produc tia realizat a de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizat a
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii si indemniza tii
b) Cheltuieli cu asigur arile sociale, cu indicarea distinct a a celor referitoare la
pensii
7. a) Ajust ari de valoare privind imobiliz arile corporale si imobiliz arile
necorporale
b) Ajust ari de valoare privind activele circulante, in cazul care acestea
depasesc suma ajust arilor de valoare care sunt normale in entitatea in cauz a
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct a a celor ob tinute
de la entit atile afiliate
10. Venituri din alte investi tii si imprumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinct a a celor ob tinute de la entit atile afiliate
11. Alte dob anzi de incasat si venituri similare, cu indicarea distinct a a celor
obtinute de la entit atile afiliate
12. Ajust ari de valoare privind imobiliz arile financiare si investi tiile de tinute
ca active circulante
13. Dob anzi de pl atit si cheltuieli similare, cu indicarea distinct a a celor d e
platit entit atilor afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea dup a impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exerci tiului financiar
SECTIUNEA 4.17
Dispozi tii speciale cu privire la contul de profit si pierdere
429. – (1) Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri net a, veniturile
si cheltuielile exerci tiului, grupate dup a natura lor, precum si rezultatul
exerci tiului (profit sau pierdere).
(2) Atunci c and, in baza unor prevederi legale exprese, in conturile de venituri
au fost cuprinse sume reprezent and diverse impozite si taxe reflectate
concomitent in conturi de cheltuieli, cu ocazia intocmirii contului de profit si
pierdere, la cifra de afaceri net a se vor inscrie sumele reprezent and veniturile
mentionate, corectate cu cheltuielile corespunz atoare acelor impozite si taxe.
(3) Exemple de situa tii care impun ajustarea cifrei de afaceri nete, prezentat a
in contul de profit si pierdere , pot fi urm atoarele:
– impozitul se determin a in func tie de nivelul cifrei de afaceri;
– impozitul se datoreaz a ca urmare a v anzarii unui produs sau a unui serviciu;
– impozitul se colecteaz a in numele autorit atilor, in leg atura cu vanzarea unui
produs sau a unui serviciu.
430. – Conturile sintetice de venituri si de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi
analitice, in func tie de necesit atile impuse de anumite reglement ari sau potrivit
necesit atilor proprii ale entit atii.
4.17.1. Veni turi
431. – (1) In categoria veniturilor se includ at at sumele sau valorile incasate
sau de incasat in nume propriu din activit ati curente, c at si castigurile din orice
alte surse.
(2) Activit atile curente sunt orice activit ati desf asurate de o ent itate, ca parte
integrant a a obiectului s au de activitate, precum si activit atile conexe acestora.
(3) Veniturile din activit ati curente se pot reg asi sub diferite denumiri, cum ar
fi: vanzari, prest ari de servicii, comisioane, redeven te, chirii, subve ntii, dob anzi,
dividende.
(4) C astigurile reprezint a cresteri ale beneficiilor economice care pot ap area
sau nu ca rezultat din activitatea curent a, dar nu difer a ca natur a de veniturile din
aceast a activitate. In contul de profit si pierdere, c astigurile sunt prezentate, de
regul a, la valoarea net a, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte
venituri din exploatare".
432. – Sumele colectate de o entitate in numele unor ter te parti, inclusiv in cazul
contractelor de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii, nu
reprezint a venit din activitatea curent a, chiar dac a din punct de vedere al taxei pe
valoarea ad augata persoanele care ac tioneaz a in nume propriu sunt considerate
cump aratori rev anzatori. In aceast a situa tie, veniturile din activitatea curent a
sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
433. – Suma veniturilor rezultate dintr -o tranzac tie este determinat a, de obicei,
printr -un acord intre v anzatorul si cump aratorul/utilizatorul activului, tinand
cont de suma oric aror reduceri comerciale.
434. – Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dup a natura lor,
astfel:
a) venituri din exploatare; si
b) venituri financiare.
Veniturile din exploatare
435. – (1) Veniturile din ex ploatare cuprind:
a) venituri din v anzarea de produse si marfuri, precum si prest ari de servicii.
In aceast a categorie se includ si veniturile realizate din v anzarea de locuin te de
catre entit atile ce au ca activitate principal a obtinerea si vanzarea d e locuin te;
b) venituri aferente costului produc tiei, reprezent and varia tia in plus (cre stere)
sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de produc tie efectiv a stocurilor
de produse si servicii in curs de execu tie de la sf arsitul perioadei si valoarea
stocurilor ini tiale ale produselor si serviciilor in curs de execu tie, nelu and in
calcul ajust arile pentru depreciere reflectate;
c) venituri din produc tia de imobiliz ari, reprezent and costul lucr arilor
efectuate de entitate pentru ea insasi, care se inregistreaz a ca imobiliz ari
corporale si necorporale;
d) venituri din subven tii de exploatare, reprezent and subven tiile pentru
acoperirea diferen telor de pre t si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte
subven tii de care beneficiaz a entitatea;
e) alte venituri din exploatarea curent a, cuprinz and veniturile din crean te
recuperate, penalit ati contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit
legii, precum si alte venituri din exploatare.
(2) Varia tia stocurilor de p roduse finite si in curs de execu tie pe parcursul
perioadei reprezint a o corec tie a cheltuielilor de produc tie pentru a reflecta
faptul c a fie produc tia a majorat nivelul stocurilor, fie v anzarile suplimentare au
redus nivelul stocurilor.
(3) Venituril e aferente costului produc tiei in curs de execu tie se inscriu,
alaturi de celelalte venituri, in contul de profit si pierdere, cu semnul plus (sold
creditor) sau minus (sold debitor).
(4) Pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 "Alte venituri din
exploatare") se recunoa ste, de asemenea, diferen ta dintre valoarea titlurilor
primite ca urmare a particip arii cu m arfuri la capitalul altor entit ati si valoarea
marfurilor, la data dobandirii acelor titluri.
436. – (1) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajust arilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare se eviden tiaza distinct, in func tie de natura
acestora.
(2) Diminuarea sau anularea provizioanelor con stituite, respectiv a ajust arilor
pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectueaz a prin
inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justific a mentinerea acestora,
are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibil a.
(3) In completarea acestor prevederi, se aplic a si prevederile pct. 235 si 236.
Programe de fidelizare a clien tilor
437. – (1) Unele entit ati pot practica programe de fidelizare a clien tilor, care
presupun acordarea de puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi
utilizate pentru a achizi tiona bunuri sau servicii gratuite sau cu pre t redus, ca
parte a unei tranzac tii de v anzare de bunuri sau prest ari de servicii, sub rezerva
indeplinirii unor eventuale condi tii suplimentare. Entitatea contabili zeaza
punctele cadou ca o component a identificabil a a tranzac tiei in cadrul c areia
acestea sunt acordate (contul 472 "Venituri inregistrate in avans"/analitic
distinct). Suma corespunz atoare punctelor cadou se recunoa ste drept venit in
momentul in care ent itatea isi indepline ste obliga tia de a furniza premiile sau la
expirarea perioadei in cadrul c areia clien tii pot utiliza punctele cadou. Dac a se
estimeaz a ca nivelul cheltuielilor necesare indeplinirii obliga tiei de a furniza
premiile dep aseste contravaloarea primit a sau de primit pentru acestea, la data la
care clientul le r ascump ara, pentru diferen ta aferent a entitatea inregistreaz a in
contabilitate un provizion.
(2) Condi tia pentru inregistrarea ca venituri in avans a valorii punctelor cad ou
este ca programul de fidelizare practicat de entitate s a permit a cunoa sterea, in
orice moment, a urm atoarelor informa tii: valoarea punctelor cadou acordate,
termenele la care expir a valabilitatea acestora, valoarea punctelor cadou onorate
si valoarea pu nctelor cadou existente, ce urmeaz a a fi onorate in perioada
urmatoare.
(3) In situa tia in care entitatea nu dispune de un sistem de eviden ta a punctelor
cadou, care s a permit a cunoa sterea informa tiilor men tionate la alin. (2) sau in
cazul in care enti tatea practic a alte sisteme de fidelizare a clien tilor, cum ar fi
cupoane valorice, tichete, aceasta inregistreaz a venituri curente in clasa 7
"Conturi de venituri" pentru suma total a si, concomitent, un provizion aferent
costurilor estimate a fi suportate pentru onorarea obliga tiilor asumate.
Veniturile financiare
438. – (1) Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobiliz ari financiare;
b) venituri din investi tii pe termen scurt;
c) venituri din investi tii financiare cedate;
d) venituri din diferen te de curs valutar;
e) venituri din dob anzi;
f) venituri din sconturi primite in urma unor reduceri financiare;
g) alte venituri financiare.
(2) In cazul v anzarii imobiliz arilor financiare, pe seama veniturilor se
inregistreaz a pretul de v anzare al acestora.
(3) In cazul v anzarii investi tiilor pe termen scurt la un pre t de cesiune mai
mare dec at valoarea lor contabil a, pe seama veniturilor se inregistreaz a castigul
rezultat din v anzarea acestora.
(4) Pe sea ma veniturilor financiare (contul 768 "Alte venituri financiare") se
recunosc diferen ta dintre valoarea imobiliz arilor financiare dob andite si
valoarea neamortizat a a imobiliz arilor care au constituit obiectul particip arii in
natur a la capitalul altor entit ati, precum si diferen ta dintre valoarea
participa tiilor primite ca urmare a particip arii cu crean te la capitalul altor
entitati si valoarea nominal a a crean telor care fac obiectul participa tiei, la data
dobandirii acelor titluri. Similar se inregistreaz a si valoarea titlurilor primite
fara plata, potrivit legii, acestea fiind recunoscute la valoarea just a.
Dispozi tii tranzitorii
439. – Sumele care, potrivit Reglement arilor contabile conforme cu directivele
europene, aprobate prin Ordinul ministrului finan telor publice nr. 3.055/2009, cu
modific arile si complet arile ulterioare, au fost reflectate in contul 106
"Rezerve", reprezent and diferen ta dintre valoarea ac tiunilor dob andite si
valoarea neamortizat a a imobiliz arilor care au constituit obiectul particip arii in
natur a la capitalul entit atilor la care se de tin respectivele titluri se reiau la
venituri (contul 768 "Alte venituri financiare") la data scoaterii din eviden ta a
respectivelor titluri.
Venituri din v anzari de bunuri
440. – In contabilitate, veniturile din v anzari de bunuri se inregistreaz a in
momentul pred arii bunurilor c atre cump aratori, al livr arii lor pe baza facturii sau
in alte condi tii prev azute in contract, care atest a transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor respective, c atre clien ti.
441. – (1) Veniturile din v anzarea bunurilor se recunosc in momentul in care
sunt indeplinite urm atoarele condi tii:
a) entitatea a transferat cum paratorului riscurile si avantajele semnificative
care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaz a bunurile v andute la nivelul la care ar fi f acut-
o, in mod normal, in cazul de tinerii in proprietate a acestora si nici nu m ai de tine
controlul efectiv asupra lor;
c) marimea veniturilor poate fi evaluat a in mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzac tiei sa fie generate
catre entitate; si
e) costurile tranzac tiei pot fi evaluate in mod credibil.
(2) Evaluarea momentului in care o entitate a transferat cump aratorului
riscurile si avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra
bunurilor impune o examinare a circumstan telor in care s -a desf asurat tranzac tia.
In cele mai multe cazuri, transferul riscurilor si avantajelor aferente dreptului de
proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea
bunurilor in posesia cump aratorului. Acesta este cazul celor mai multe v anzari
cu am anuntul . In alte cazuri, transferul riscurilor si avantajelor aferente dreptului
de proprietate apare intr-un moment diferit de cel al transferului titlului legal de
proprietate sau de cel al trecerii bunurilor in posesia cump aratorului. Dac a o
entitate p astreaz a doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate,
atunci tranzac tia reprezint a o vanzare si veniturile sunt recunoscute. De
exemplu, un v anzator poate p astra titlul de proprietate asupra bunurilor doar
pentru a se asigura c a va incasa suma car e se datoreaz a. Intr-un asemenea caz,
daca entitatea a transferat riscurile si beneficiile semnificative aferente dreptului
de proprietate, tranzac tia este o v anzare si veniturile sunt recunoscute. Un alt
exemplu c and entitatea p astreaz a doar un risc nesem nificativ aferent dreptului de
proprietate poate fi o v anzare cu am anuntul, cu o clauz a de returnare a banilor in
cazul in care clientul nu este satisf acut. In asemenea cazuri, veniturile sunt
recunoscute in momentul v anzarii, presupun andu-se ca vanzatorul poate estima
in mod fiabil retururile viitoare si poate recunoa ste un provizion aferent
retururilor pe baza experien tei anterioare si a altor factori relevan ti.
442. – O promisiune de v anzare nu genereaz a contabilizarea de venituri.
443. – Pentru bunurile livrate in baza unui contract de consigna tie, se consider a
ca livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care
bunurile sunt livrate de consignatar clien tilor s ai.
444. – Pentru bunurile transmise in vederea t estarii sau a verific arii
conformit atii, se consider a ca transferul propriet atii bunurilor a avut loc la data
accept arii bunurilor de c atre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verific arii
conformit atii sunt bunurile oferite de furnizor clien tilor, acestia av and dreptul fie
sa le achizi tioneze, fie s a le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor
livrate in vederea test arii este un contract provizoriu prin care v anzarea efectiv a
a bunurilor este condi tionat a de ob tinerea de rezultate satisf acatoare in urma
testarii de c atre clientul poten tial, testare ce are scopul de a stabili c a bunurile au
caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
445. – Pentru stocurile la dispozi tia clientului, se consider a ca transferul
propriet atii bunur ilor are loc la data la care clientul intr a in posesia bunurilor.
Stocurile la dispozi tia clientului reprezint a o opera tiune potrivit c areia furnizorul
transfer a regulat bunuri intr-un depozit propriu sau intr-un depozit al clientului,
prin care transferul propriet atii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data
la care clientul scoate bunurile din depozit, in principal pentru a le utiliza in
procesul de produc tie.
Venituri din prestarea de servicii
446. – (1) Veniturile din prest ari de servicii se inregistreaz a in contabilitate pe
masura efectu arii acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de
lucrari si orice alte opera tiuni care nu pot fi considerate livr ari de bunuri.
(2) Stadiul de execu tie al lucr arii se determin a pe baz a de situa tii de lucr ari
care insotesc facturile, procese -verbale de recep tie sau alte documente care
atesta stadiul realiz arii si recep tia serviciilor prestate.
(3) In cazul lucr arilor de construc tii, recunoa sterea veniturilor se face pe baza
actului de recep tie semnat de beneficiar, prin care se certific a faptul c a
executantul si-a indeplinit obliga tiile in conformitate cu prevederile contractului
si ale documenta tiei de execu tie.
(4) Contravaloarea lucr arilor nerecep tionate de ben eficiar p ana la sfarsitul
perioadei se eviden tiaza la cost, in contul 332 "Servicii in curs de execu tie", pe
seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de execu tie".
447. – In cazul in care pre tul de v anzare include o valoare distinct a, specificat a
contractual, destinat a prest arii ulterioare de servicii (de exemplu, asisten ta
tehnic a si perfec tionarea produsului dup a vanzarea unui program informatic),
acea sum a este am anata (contul 472 "Venituri inregistrate in avans") si
recunoscut a ca venit pe parcursul perioadei in care se presteaz a serviciile, dar nu
mai t arziu de incheierea perioadei pentru care a fost contractat a prestarea
ulterioar a de servicii.
Venituri din redeven te, chirii, dob anzi si dividende
448. – (1) Veniturile din redeven te, chirii, dob anzi si dividende se recunosc
astfel:
a) dob anzile se recunosc periodic, in mod propor tional, pe m asura gener arii
venitului respectiv, pe baza contabilit atii de angajamente;
b) redeven tele si chir iile se recunosc pe baza contabilit atii de angajamente,
conform contractului;
c) dividendele se recunosc atunci c and este stabilit dreptul ac tionarului de a le
incasa.
(2) In cazul chiriilor se aplic a, de asemenea, prevederile pct. 221 – 224.
4.17.2. Cheltuieli
449. – (1) Cheltuielile entit atii reprezint a valorile pl atite sau de pl atit pentru:
– consumuri de stocuri si servicii prestate, de care beneficiaz a entitatea;
– cheltuieli cu personalul;
– executarea unor obliga tii legal e sau contractuale etc.
(1^1) O promisiune de cump arare nu genereaz a contabilizarea de cheltuieli.
(2) Pierderile reprezint a reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau
nu ca urmare a desf asurarii activit atii curente a entit atii. Acestea nu difer a ca
natur a de alte tipuri de cheltuieli.
(3) In contul de profit si pierdere, pierderile sunt prezentate, de regul a, la
valoarea net a, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de
exploatare".
(4) In cadrul cheltuielilor exerci tiului financiar se cuprind, de asemenea,
provizioanele, amortiz arile si ajust arile pentru depreciere sau pierdere de valoare
reflectate.
450. – (1) Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dup a natura
lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
– cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizi tie
al obiectelor de inventar consumate; costul de achizi tie al materialelor nestocate,
trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloar ea energiei si a apei consumate;
valoarea activelor biologice de natura stocurilor; costul m arfurilor v andute si al
ambalajelor;
– cheltuieli cu serviciile executate de ter ti, redeven te, loca tii de gestiune si
chirii; prime de asigurare; studii si cercet ari; cheltuieli cu alte servicii executate
de ter ti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclam a si
publicitate; transportul de bunuri si personal; deplas ari, deta sari si transfer ari;
cheltuieli po stale si taxe de telecomun icatii, servicii bancare si altele;
– cheltuieli cu personalul (salariile, asigur arile si protec tia social a si alte
cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
– alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului
inconj urator, aferente perioadei; pierderi din crean te si debitori diver si;
despagubiri, amenzi si penalit ati; dona tii, sponsoriz ari si alte cheltuieli similare;
cheltuieli privind activele cedate si alte opera tii de capital; crean te prescrise
potrivit legii; ce rtificatele de emisii de gaze cu efect de ser a achizi tionate potrivit
legisla tiei in vigoare si ale c aror costuri pot fi determinate, aferente perioadei
curente etc.); si
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din crean te legate de
participa tii; cheltuieli privind investi tiile financiare cedate; diferen tele
nefavorabile de curs valutar; dob anzile privind exerci tiul financiar in curs;
sconturile acordate clien tilor; pierderi din crean te de natur a financiar a si altele.
(2) Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din crean te si
debitori diver si") se recunoa ste, de asemenea, diferen ta dintre valoarea
crean telor cedate in schimbul titlurilor primite si valoarea mai mic a a titlurilor
primite, la data d obandirii acelor titluri.
(3) In cazul v anzarii imobiliz arilor financiare, pe seama cheltuielilor se
inregistreaz a valoarea contabil a a acestora.
(4) In cazul v anzarii investi tiilor pe termen scurt la un pre t de cesiune mai mic
decat valoarea lor contabil a, pe seama cheltuielilor se inregistreaz a pierderea
rezultat a din v anzarea acestora.
(5) Cheltuielile cu provizioanele, amortiz arile si ajust arile pentru depreciere
sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte
impozite, calculate potrivit legii, se eviden tiaza distinct, in func tie de natura lor.
SECTIUNEA 4.18
Bilan tul prescurtat
451. – (1) Entit atile prev azute la pct. 9 alin. (2) si (3) intocmesc bilan t
prescurtat.
(2) Formatul bilan tului prescurtat, intocmit de aceste entit ati este urm atorul:
A. Active imobilizate
I. Imobiliz ari necorporale
II. Imobiliz ari corporale
III. Imobiliz ari financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Crean te
(Sumele care u rmeaz a sa fie incasate dup a o perioad a mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
III. Investi tii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la b anci
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii: sumele care trebuie pl atite intr-o perioad a de pana la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie pl atite intr-o perioad a mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capitaluri proprii
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat( a)
VI. Profitul sau pierderea exerci tiului financiar
CAPITOLUL 5
Situa tia fluxuri lor de trezorerie si situa tia modific arilor capitalului
propriu
SECTIUNEA 5.1
Situa tia fluxurilor de trezorerie
452. – (1) Sunt obligate s a intocmeasc a situa tia fluxurilor de trezorerie
entitatile prev azute la pct. 9 alin. (4), precum si entitatile de interes public.
(2) Aceste entit ati intocmesc situa tia fluxurilor de trezorerie si o prezint a
drept parte integrant a a situa tiilor lor financiare, pentru fiecare perioad a pentru
care sunt prezentate situa tiile financiare anuale.
(3) S ituatia fluxurilor de trezorerie trebuie s a raporteze fluxurile de trezorerie
din cursul perioadei, clasificate pe activit ati de exploatare, de investi tii si de
finan tare.
453. – (1) Fluxurile de trezorerie sunt intr arile sau ie sirile de numerar si
echivalente de numerar.
(2) Activit atile de exploatare sunt principalele activit ati produc atoare de venit
ale entit atii, precum si alte activit ati care nu sunt activit ati de investi tii sau de
finan tare.
(3) Activit atile de investi tii constau in achiz itionarea si cedarea de active
imobilizate si de alte investi tii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar.
(4) Activit atile de finan tare sunt activit ati care au drept rezultat modific ari ale
dimensiunii si compozi tiei capitalurilor proprii si imprumuturilor entit atii.
454. – (1) O singur a tranzac tie poate include fluxuri de trezorerie care sunt
clasificate diferit. De exemplu, c and rambursarea in numerar a unui imprumut
include at at dob anda, c at si capitalul imprumutat, elementul de dob anda poate fi
clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate
de finan tare.
(2) Unele tranzac tii, cum ar fi v anzarea unui element al unei instala tii, pot
genera un c astig sau o pierdere, recunoscut( a) in rezultatul per ioadei curente.
Fluxurile de trezorerie aferente acestui tip de tranzac tii sunt fluxuri de trezorerie
provenite din activit ati de investi tii. Cu toate acestea, pl atile in numerar pentru
producerea sau dob andirea de active de tinute in vederea inchirierii c atre al tii
sunt fluxuri de trezorerie din activit ati de exploatare. Incasarile de numerar din
inchirierea si vanzarea ulterioar a a acestor active sunt, de asemenea, fluxuri de
trezorerie din activit ati de exploatare.
Activit ati de exploatare
455. – Fluxurile de trezorerie provenite din activit ati de exploatare sunt
derivate, in primul r and, din principalele activit ati produc atoare de venit ale
entitatii. Prin urmare, ele rezult a in general din tranzac tiile si alte evenimente
care intr a in determinar ea profitului sau a pierderii. Exemple de fluxuri de
trezorerie provenite din activit ati de exploatare sunt:
a) incasarile in numerar din v anzarea de bunuri si prestarea de servicii;
b) incasarile in numerar provenite din redeven te, onorarii, comis ioane si alte
venituri;
c) platile in numerar efectuate c atre furnizorii de bunuri si prestatorii de
servicii;
d) platile in numerar efectuate c atre si in numele angaja tilor;
e) platile in numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excep tia
cazului in care pot fi asociate in mod specific activit atilor de investi tii si de
finan tare.
455^1. – (1) In afara metodei de prezentare a fluxurilor de trezorerie
provenite din activit ati de exploatare prev azute la pct. 455 , denumit a in
cuprinsul prezentelor reglement ari metoda direct a, conform c areia sunt
prezentate clasele principale de pl ati si incasari brute in numerar, entit atile
obligate s a intocmeasc a situa tia fluxurilor de trezorerie pot folosi pentru
intocmirea acesteia metoda in direct a, prin care profitul sau pierderea este
ajustat( a) cu efectele tranzac tiilor care nu au natur a monetar a, amanarile sau
angajamentele de pl ati ori incasari in numerar din exploatare, trecute sau
viitoare, si elementele de venituri ori cheltuieli asoc iate cu fluxurile de
trezorerie din investi tii sau din finan tare.
(2) Prin metoda indirect a, fluxul de trezorerie net din activit ati de exploatare
este determinat prin ajustarea profitului sau a pierderii cu efectele:
a) modific arilor survenite pe parcursul perioadei in stocuri si in crean tele si
datoriile din exploatare;
b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, pierderile si
castigurile nerealizate asociate valutelor; si
c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele de trezorerie reprezint a
fluxuri de trezorerie din investi tii sau finan tare.
Activit ati de investi tii
456. – Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activit ati de investi tii
sunt:
a) platile in numerar pentru dob andirea de imobiliz ari corporale, necorporale
si alte active imobilizate. Aceste pl ati le includ si pe acelea care se refer a la
costurile de dezvoltare capitalizate si la construc tia, in regie proprie, a
imobiliz arilor corporale;
b) incasarile in numerar din v anzarea de imobiliz ari corporale, necorporale si
alte active imobilizate;
c) platile in numerar pentru dob andirea de instrumente de capitaluri proprii
sau de datorie ale altor entit ati si de interese in asoc ierile in participa tie (altele
decat platile pentru instrumentele considerate a fi echivalente de numerar sau
pentru cele de tinute in vederea plas arii sau tranzac tionarii);
d) incasarile in numerar din v anzarea de instrumente de capitaluri proprii sau
de datorie ale altor entit ati si din v anzarea de interese in asocierile in participa tie
(altele dec at incasarile pentru instrumentele considerate a fi echivalente de
numerar si pentru cele p astrate in vederea plas arii sau tranzac tionarii);
e) avansuril e in numerar si imprumuturile acordate altor p arti;
f) incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor
acordate altor p arti.
Activit ati de finan tare
457. – Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activit ati de finan tare
sunt:
a) incasarile in numerar provenite din emisiunea de ac tiuni sau alte
instrumente de capitaluri proprii;
b) platile in numerar efectuate c atre proprietari pentru a dob andi sau
rascump ara ac tiunile entit atii;
c) incasarile in numerar pr ovenite din emisiunea titlurilor de crean ta,
imprumuturilor, efectelor comerciale, obliga tiunilor, ipotecilor si a altor
imprumuturi pe termen scurt sau lung;
d) ramburs arile in numerar ale sumelor imprumutate; si
e) platile in numerar efectuate de locatar pentru reducerea datoriei existente
aferente unui contract de leasing financiar.
458. – Castigurile si pierderile nerealizate care provin din varia tia cursurilor de
schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totu si, efectul varia tiei cursu lui de
schimb valutar asupra numerarului si echivalentelor de numerar de tinute sau
datorate in valut a este raportat in situa tia fluxurilor de trezorerie pentru a
reconcilia numerarul si echivalentele de numerar la inceputul si la sf arsitul
perioadei. Aceas ta valoare este prezentat a separat de fluxurile de trezorerie
provenite din activit ati de exploatare, de investi tii si de finan tare si include, dac a
este cazul, diferen tele care ar fi ap arut dac a respectivele fluxuri de trezorerie ar
fi fost raportate la c ursul de schimb de la sf arsitul perioadei.
459. – (1) Valoarea total a a dob anzii pl atite de -a lungul unei perioade este
prezentat a in situa tia fluxurilor de trezorerie indiferent dac a a fost recunoscut a
drept cheltuial a in profit sau pierdere sau dac a a fost capitalizat a.
(2) At at dob anda pl atita, cat si dob anda si dividendele incasate pot fi
clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intr a in
determinarea profitului sau a pierderii. Alternativ, dob anda pl atita si dob anda si
dividendele incasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finan tare si,
respectiv, din investi tii, deoarece reprezint a costuri ale atragerii surselor de
finan tare sau a rentabilit atii investi tiilor.
(3) Dividendele pl atite pot fi clasifica te drept fluxuri de trezorerie din
finan tare, deoarece reprezint a costuri ale atragerii surselor de finan tare.
Alternativ, dividendele pl atite pot fi clasificate drept component a a fluxurilor de
trezorerie din activit ati de exploatare, pentru a ajuta utili zatorii s a determine
capacitatea unei entit ati de a pl ati dividende din fluxurile de trezorerie din
exploatare.
460. – (1) Fluxurile de trezorerie agregate provenite din ob tinerea sau pierderea
controlului asupra filialelor sau altor intreprinderi trebuie prezentate separat si
clasificate drept activit ati de investi tii.
(2) Fluxurile de trezorerie care rezult a din modific ari ale participa tiilor in
capitalurile proprii dintr -o filial a care nu conduc la pierderea controlului trebuie
clasificate drept fluxuri de trezorerie provenite din activit ati de finan tare.
461. – (1) Fluxurile de trezorerie provenite din impozitul pe profit trebuie
prezentate separat si trebuie clasificate drept fluxuri de trezorerie din activit ati
de exploatar e, cu excep tia situa tiei in care pot fi identificate in mod specific cu
activit atile de finan tare si de investi tii.
(2) Impozitele pe profit sunt generate in urma tranzac tiilor care dau na stere
unor fluxuri de trezorerie clasificate intr-o situa tie a f luxurilor de trezorerie drept
activit ati de exploatare, de investi tii si de finan tare. In timp ce cheltuiala cu
impozitul poate fi alocat a fara dificultate activit atilor de investi tii sau celor de
finan tare, fluxurile de trezorerie aferente impozitelor res pective sunt, adesea,
imposibil de identificat si pot ap area intr-o perioad a diferit a de cea a fluxurilor
de trezorerie aferente tranzac tiei de baz a. Prin urmare, impozitele pl atite sunt
clasificate de obicei drept fluxuri de trezorerie din activit ati de exploatare.
Totu si, atunci c and sunt posibile identificarea fluxului de trezorerie din impozite
si alocarea lui unei tranzac tii individuale care genereaz a fluxuri de trezorerie
clasificate drept activit ati de investi tii sau de finan tare, fluxul de trezorer ie din
impozite va fi clasificat in mod corespunz ator drept activitate de investi tii sau de
finan tare. Atunci c and fluxurile de trezorerie din impozite sunt alocate mai
multor clase de activit ati, se prezint a valoarea total a a impozitelor pl atite.
462. – O entitate trebuie s a prezinte componentele de numerar si echivalente de
numerar si trebuie s a prezinte o reconciliere a valorilor din situa tia fluxurilor
sale de trezorerie cu elementele echivalente raportate in situa tia pozi tiei
financiare.
SECTIUNEA 5.2
Situa tia modific arilor capitalului propriu
463. – (1) Sunt obligate s a intocmeasc a situa tia modific arilor capitalului
propriu entit atile prev azute la pct. 9 alin. (4), precum si entit atile de interes
public.
(2) Aceste entit ati intocmesc situa tia modific arilor capitalului propriu si o
prezint a drept parte integrant a a situa tiilor lor financiare, pentru fiecare perioad a
pentru care sunt prezentate situa tiile financiare anuale.
464. – (1) Modific arile capitalurilor proprii ale unei entit ati intre inceputul si
finalul perioadei de raportare reflect a cresterea sau reducerea activului net in
cursul perioadei. Cu excep tia modific arilor rezultate din tranzac tiile cu
proprietarii care ac tioneaz a in calitatea lor de proprietari (cum ar fi contribu tiile
la capitalul propriu, r ascump ararea propriilor instrumente de capitaluri proprii
ale entit atii si dividendele), modificarea global a a capitalurilor proprii in timpul
unei perioade reprezint a, in general, valoarea total a a veniturilor si cheltuielilor,
inclusiv c astigurile si pierderile, generate de activit atile entit atii pe parcursul
acelei perioade.
(2) In situa tia modific arilor capitalului propriu se prezint a distinct ajustarea
reprezent and corectarea pe seama rezultatului reportat a erorilor contabile,
respectiv ajustarea rezultat a din contabilizarea pe seama rezultatului reportat a
modific arilor de politici contabile.
#B
CAPITOLUL 6
Note explicative la situa tiile financiare anuale
SECTIUNEA 6.1
Dispozi tii generale privind notele explicative la situa tiile financiare
anuale
465. – (1) Notele explicative trebuie:
a) sa prezinte informa tii despre reglement arile contabile care au stat la baza
intocmirii situa tiilor financiare anuale si despre politicile contabil e folosite;
b) sa ofere informa tii suplimentare care nu sunt prezentate in bilan t, contul de
profit si pierdere si, dup a caz, in situa tia modific arilor capitalurilor proprii si/sau
situa tia fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru intelegerea o ricarora
dintre acestea.
(2) Trebuie s a se men tioneze, totodat a, dac a situa tiile financiare anuale au fost
intocmite in conformitate cu Legea contabilit atii nr. 82/1991, republicat a, cu
modific arile si complet arile ulterioare, si cu prevederile cuprinse in prezentele
reglement ari.
466. – Urmatoarele informa tii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de c at
ori este necesar, pentru buna lor intelegere:
a) denumirea entit atii care face raportarea;
b) faptul c a situa tiile financiare anuale sunt proprii acesteia, si nu grupului;
c) data la care s -au incheiat sau perioada la care se refer a situa tiile financiare
anuale;
d) moneda in care sunt intocmite situa tiile financiare anuale;
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (de exemplu, lei).
467. – (1) Notele explicative la bilan t si la contul de profit si pierdere, prezentate
in conformitate cu prezentul capitol, respect a ordinea in care sunt prezentate
elementele in bilan t si in contul de profit si pierdere.
(2) Notele explicative se prezint a sistematic. Pentru fiecare element
semnificativ din situa tiile financiare anuale trebuie s a existe informa tii aferente
in notele explicative.
SECTIUNEA 6.2
Continutul notelor explicative la situa tiile financiare anuale pentru toate
entit atile
468. – In notele explicative la situa tiile financiare, toate entit atile prezint a, in
plus fa ta de informa tiile cerute conform altor dispozi tii ale prezentelor
reglement ari, informa tii referitoare la urm atoarele:
a) politicile contabile adoptate, inclusiv:
– bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;
– conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile
prevazute de prezentele reglement ari;
– orice modific ari semnificative ale politicilor contabile adoptate;
b) dac a imobiliz arile corporale sunt evaluate la valori reevaluate, un tabel care
sa prezinte:
(i) mi scarile rezervei din reevaluare in cursul exerci tiului financiar, cu o
explica tie a tratamentului fiscal al elementelor pe care le con tine; si
(ii) valoarea contabil a care ar fi fost recunoscut a in bilan t daca imobiliz arile
corporale nu ar fi fost reevaluate;
c) atunci c and instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea just a:
(i) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor si tehnicilor de
evaluare, dac a valorile juste au fost determinate in conformitate cu prevederile
pct. 121 alin. (1) lit. b);
(ii) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa,
modific arile de valoare incluse direct in contul de profit si pierdere, precum si
modific arile incluse in rezervele de valoare just a;
(iii) pentru fiecare clas a de instrumente financiare derivate, informa tii despre
aria si natura instrumentelor, inclusiv termenii si condi tiile semnificative care
pot afecta valoarea, calendarul si certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; si
(iv) un tabel care s a prezinte mi scarile recunoscute direct in capitalurile
proprii, in cursul exerci tiului financiar ;
d) valoarea total a a oric aror angajamente financiare, garan tii sau active si
datorii contingente neincluse in bilan t, indic and natura si forma oric arei garan tii
reale care a fost acordat a; separat de acestea, sunt prezentate orice angajamente
privind pensiile si entit atile afiliate sau asociate;
e) suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor de
administra tie, de conducere si de supraveghere, cu indicarea ratelor dob anzii, a
principalelor condi tii si a oric aror sume restituite, amortizate sau la care s -a
renun tat, precum si a angajamentelor asumate in numele acestora sub forma
garan tiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
f) cuantumul si natur a elementelor individuale de venituri sau de cheltuieli
care au o m arime sau o inciden ta excep tional a;
g) sumele datorate de entitate care devin exigibile dup a o perioad a mai mare
de cinci ani, precum si valoarea total a a datoriilor entit atii acoperite cu garan tii
reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii si formei garan tiilor; si
h) num arul mediu de angaja ti in cursul exerci tiului financiar.
469. – (1) Informa tiile prev azute la pct. 471 lit. a), m), p), q) si r) se prezint a si
de entit atile mici.
(2) In aplicarea alin. (1), informa tiile prev azute la pct. 471 lit. p) se limiteaz a
la natura si scopul comercial ale angajamentelor men tionate la litera respectiv a.
(3) In aplicarea alin. (1), informa tiile prev azute la pct. 471 lit. r) s e limiteaz a
la tranzac tiile cu p artile legate, respectiv la tranzac tiile incheiate cu:
a) de tinatorii unui interes de participare in entitate;
b) entit atile in care entitatea insasi detine un interes de participare; si
c) membrii organului admi nistrativ, de conducere sau de supraveghere al
entitatii.
SECTIUNEA 6.3
Prezentarea de informa tii suplimentare de c atre entit atile mijlocii si
mari, precum si de c atre entit atile de interes public
470. – (1) Entit atile mijlocii si mari, precum si entit atile de interes public care
preiau crean te potrivit pct. 333 alin. (1) prezint a in notele explicative la situa tiile
financiare anuale informa tii aferente crean telor preluate prin cesionare, astfel:
a) modific arile valorii crean telor eviden tiate in conturi bilan tiere (contul 461
"Debitori diver si"), dup a cum urmeaz a:
Situa tia crean telor preluate prin cesionare (la cost de achizi tie) la data de …
– lei –
____________________________________________________________________
____________________________________
|Creante|Sold |Crean te |Crean te | Crean te incasate in
cursul |Crean te |Sold crean te|
| |crean te la |preluate in |cedate | exerci tiului
financiar |trecute pe |la sf arsitul|
| | inceputul |cursul |ter tilor in | direct de la
debitor, |cheltuieli in |exerci tiului|
| |exerci tiului|exerci tiului|cursul | din care :
|cursul |financiar |
| |financiar |financiar
|exercitiului|____________________________|exerci tiului |
|
| | | |financiar |eviden tiate|incasate
pe |financiar | |
| | | | |anterior in|seama
|datorit a | |
| | | | |conturi
|conturilor de |imposibilit atii| |
| | | | |bilan tiere |venituri
|incasarii | |
| | | | |(contul 461|(contul
758 | | |
| | | | |"Debitori |"Alte
venituri | | |
| | | | |diver si"/ |din
exploatare"/| | |
| | | | |analitic |analitic
| | |
| | | | |distinct)
|distinct) | | |
|_______|____________|____________|____________|___________|________
________|_______________|____________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
5 | 6 | 7 = 1 + 2 -|
| | | | | |
| | 3 – 4 – 6 |
|_______|____________|____________|____________|___________|________
________|_______________|__ __________|
| | | | | |
| | |
|_______|____________|____________|____________|___________|________
________|_______________|____________|
| | | | | |
| | |
|_______|____________|____________|____________|___________|________
________|_______________|____________|
| | | | | |
| | |
|_______|____________|____________|____________|___________|________
________|_______________|____________|
b) modific arile valorii crean telor eviden tiate in conturi in afara bilan tului
(contul 809 "Crean te preluate prin cesionare"), dup a cum urmeaz a:
Situa tia crean telor preluate prin cesionare (la valoare nominal a) la data de …
– lei –
____________________________________________ ________________________
___________________
|Creante|Sold crean te|Creante |Crean te scoase din eviden ta
|Sold crean te|
| |la inceputul|preluate in |extracontabil a in cursul
exercitiului |la sf arsitul|
| |exerci tiului|cursul |financiar, din care:
|exercitiului|
| |financiar
|exercitiului|________________________________________|financiar |
| | |financiar |scoase din |cedate |scoase
din | |
| | | |eviden ta ca|tertilor in |eviden ta
| |
| | | |urmare a |cursul |datorit a
| |
| | | | incasarii
|exercitiului|imposibilit atii| |
| | | |direct de |financiar
|incasarii | |
| | | |la debitor | |
| |
|_______|____________|____________|___________|____________|________
_______|____ ________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5
|6 = 1 + 2 – |
| | | | | |
|3 – 4 – 5 |
|_______|____________|____________|___________|____________|______ __
_______|____________|
| | | | | |
| |
|_______|____________|____________|___________|____________|________
_______|____________|
| | | | | |
| |
|_______|____________|____________|___________|____________|________
_______|____________|
| | | | | |
| |
|_______|____________|____________|___________|____________|________
_______|____________|
(2) Entit atile care preiau crean te potrivit pct. 333 alin. (4) prezint a in notele
explicative la situa tiile financiare anuale informa tii aferente crean telor preluate
prin cesionare, referitoare la costul de achizi tie si valoarea nominal a a crean telor
preluate, incasate, cedate ter tilor, trecute pe cheltuieli, precum si soldul
crean telor la sf arsitul exerci tiului financiar.
471. – In notele explicative la situa tiile financiare, entit atile mijlocii si mari,
precum si societ atile/companiile na tionale, societ atile cu capital integral sau
majoritar de stat si regiile autonome prezint a, pe l anga informa tiile cerute
conform sectiunii 6.2 "Con tinutul notelor expli cative la situa tiile financiare
anuale pentru toate entit atile" si oric aror altor dispozi tii ale prezentelor
reglement ari, informa tii referitoare la urm atoarele:
a) pentru diversele elemente de imobiliz ari:
(i) pre tul de achizi tie sau costul de produc tie sau, dac a a fost aplicat a regula
de evaluare alternativ a, valoarea reevaluat a la inceputul si la inchiderea
exerci tiului financiar;
(ii) cre sterile, ced arile si transferurile in cursul exerci tiului financiar;
(iii) ajust arile cumulate de valoare la inceputul si la inchiderea exerci tiului
financiar;
(iv) ajust arile de valoare inregistrate in cursul exerci tiului financiar;
(v) mi scarile ajust arilor cumulate de valoare in privin ta cre sterilor, ced arilor si
transferurilor in cursul exe rcitiului financiar; si
(vi) dac a exist a dobanda capitalizat a, suma capitalizat a conform pct. 80 alin.
(1) si (6), in cursul exerci tiului financiar;
b) dac a activele imobilizate sau circulante fac obiectul ajust arilor de valoare
exclusiv in scop fiscal, valoarea ajust arilor si motivele pentru care acestea au
fost efectuate;
c) atunci c and instrumentele financiare sunt evaluate la pre tul de achizi tie sau
la costul de produc tie:
(i) pentru fiecare clas a de instrumente financiare derivate:
– valoarea just a a instrumentelor, dac a aceast a valoare poate fi determinat a
prin una din metodele prev azute la pct. 121 alin. (1) lit. a); si
– informa tii privind aria si natura instrumentelor;
(ii) pentru imobiliz arile financiare inregistrate l a o valoare mai mare dec at
valoarea lor just a:
– valoarea contabil a si valoarea just a a activelor individuale sau a grup arilor
corespunz atoare ale acelor active individuale; si
– motivele pentru care nu a fost redus a valoarea contabil a, inclusiv natura
dovezilor care stau la baza ipotezei c a valoarea contabil a va fi recuperat a;
d) valoarea indemniza tiilor acordate in exerci tiul financiar membrilor
organelor de administra tie, de conducere si de supraveghere pentru func tiile
detinute de ace stia, precum si orice angajamente care au luat na stere sau sunt
incheiate cu privire la pensiile acordate fo stilor membri ai acestor organe,
indic and totalul pe fiecare categorie de organe. Aceste informa tii pot fi omise
daca prezentarea lor ar face posibil a identificarea situa tiei financiare a unui
anumit membru al organelor respective;
e) num arul mediu de salaria ti in cursul exerci tiului financiar, defalcat pe
categorii si, dac a acestea nu sunt prezentate separat in contul de profit si
pierdere, cheltuieli le cu personalul aferente exerci tiului financiar, defalcate pe
salarii si indemniza tii, cheltuieli cu asigur arile sociale si cheltuieli cu pensiile;
f) in cazul recunoa sterii in bilan t a unui provizion pentru impozite, soldul
aferent acestuia la inchid erea exerci tiului financiar si miscarile acestor solduri in
cursul exerci tiului financiar;
g) denumirea si sediul social ale fiec areia dintre entit atile in care entitatea
raportoare de tine fie direct, fie printr -o persoan a care ac tioneaz a in nume
propriu, dar in contul entit atii, un interes de participare, prezent and propor tia de
capital de tinuta, valoarea capitalului si rezervelor, precum si profitul sau
pierderea entit atii respective pentru ultimul exerci tiu financiar pentru care au
fost a probate situa tiile financiare. Informa tiile respective pot s a fie omise dac a
sunt de natur a a cauza un prejudiciu grav oric areia dintre entit atile la care se
refer a. Orice astfel de omisiune este prezentat a in notele explicative la situa tiile
financiare;
h) num arul si valoarea nominal a sau, in absen ta unei valori nominale,
echivalentul contabil al ac tiunilor subscrise in cursul exerci tiului financiar in
limitele capitalului autorizat.
Daca societatea nu are capital autorizat, potrivit legii, se prez inta cuantumul
capitalului subscris.
Daca societatea are capital autorizat, potrivit legii, se prezint a cuantumul
acestuia, precum si cuantumul capitalului subscris la infiin tarea societ atii sau la
autorizarea societ atii pentru inceperea activit atii si in momentul oric arei
modific ari a capitalului autorizat;
i) dac a exist a mai multe categorii de ac tiuni, num arul si valoarea nominal a
sau, in absen ta unei valori nominale, echivalentul contabil al ac tiunilor din
fiecare categorie;
j) existen ta oricaror certificate de participare, obliga tiuni convertibile,
warante, op tiuni sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea
numarului acestora si a drepturilor pe care le confer a;
k) denumirea, sediul principal sau sediul social si forma j uridic a a fiec areia
dintre entit atile la care entitatea raportoare este asociat a cu raspundere
nelimitat a;
l) denumirea si sediul social al entit atii care intocme ste situa tiile financiare
anuale consolidate ale celui mai mare grup din care entitatea raportoare face
parte in calitate de filial a;
m) denumirea si sediul social al entit atii care intocme ste situa tiile financiare
anuale consolidate ale celui mai mic grup din c are entitatea raportoare face parte
in calitate de filial a si care este inclus in grupul de entit ati men tionat la lit. l);
n) locul de unde pot fi ob tinute copii ale situa tiilor financiare anuale
consolidate men tionate la lit. l) si m), cu condi tia ca acestea s a fie disponibile;
o) propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii sau, acolo
unde este cazul, distribuirea profitului sau acoperirea pierderii;
p) natura si scopul comercial ale angajamentelor entit atii care nu sunt incluse
in bilan t, precum si impactul financiar al acelor angajamente asupra acesteia, cu
condi tia ca riscurile sau beneficiile care decurg din aceste angajamente s a fie
semnificative si in masura in care divulgarea acestor riscuri sau beneficii este
necesara pentru evaluarea pozi tiei financiare a entit atii;
q) natura si efectele financiare ale evenimentelor semnificative care apar
ulterior datei bilan tului si care nu sunt reflectate in contul de profit si pierdere
sau in bilan t; si
r) tranzac tiile incheiate de entitate cu p artile legate, inclusiv suma acestor
tranzac tii, natura rela tiei cu p artile legate si alte informa tii referitoare la
tranzac tiile care sunt necesare pentru intelegerea pozi tiei financiare a entit atii.
Informa tiile referitoa re la tranzac tii individuale pot fi agregate dup a natura lor,
cu excep tia cazului in care sunt necesare informa tii separate pentru intelegerea
efectelor tranzac tiilor cu partea legat a asupra pozi tiei financiare a entit atii.
472. – (1) In notele explic ative la situa tiile financiare, entit atile mijlocii si mari,
precum si entit atile de interes public prezint a, pe l anga informa tiile cerute
conform pct. 468 – 471 si oric aror altor dispozi tii ale prezentelor reglement ari,
informa tii referitoare la urm atoarele aspecte:
a) cifra de afaceri net a, defalcat a pe segmente de activit ati si pe pie te
geografice, in masura in care aceste segmente si piete difer a substan tial unele
fata de altele, tinand seama de modul de organizare a v anzarii de produse si a
furnizarii de servicii; si
b) totalul onorariilor aferente exerci tiului financiar percepute de fiecare
auditor statutar sau firm a de audit pentru auditul statutar al situa tiilor financiare
anuale si totalul onorariilor percepute de fiecare auditor statut ar sau firm a de
audit pentru alte servicii de asigurare, pentru servicii de consultan ta fiscal a si
pentru alte servicii dec at cele de audit.
(2) Informa tiile men tionate la alin. (1) lit. a) pot fi omise, dac a prezentarea
acestora ar aduce prejudicii gr ave entit atii. Orice astfel de omisiune este
prezentat a in notele explicative la situa tiile financiare.
(3) Prevederile alin. (1) lit. b) nu se aplic a situa tiilor financiare anuale ale unei
entitati atunci c and aceasta este inclus a in situa tiile financiare anuale consolidate
care trebuie intocmite potrivit sectiunii 8.2 "Obliga tia de a intocmi situa tii
financiare anuale consolidate", cu condi tia ca aceste informa tii sa fie furnizate in
notele explicative la situa tiile financiare anuale consol idate.
(4) In cazul unui grup, informa tiile men tionate la alin. (1) lit. b) se prezint a nu
numai in ceea ce prive ste auditorul grupului, dar si pentru fiecare auditor sau
firma de audit implicat( a) in auditul grupului. Dac a un auditor sau o firm a de
audit a auditat mai multe entit ati din grup, totalul onorariilor financiare
percepute de fiecare auditor statutar sau firm a de audit se poate prezenta pe o
baza agregat a, in notele explicative la situa tiile financiare anuale consolidate.
SECTIUNEA 6.4
Parti legate
473. – In intelesul prezentelor reglement ari, o parte legat a este o persoan a sau
o entitate care este legat a entitatii care intocme ste situa tii financiare, denumit a in
continuare entitate raportoare.
474. – O persoan a sau un memb ru apropiat al familiei persoanei respective este
legat( a) unei entit ati raportoare dac a acea persoan a:
(i) de tine controlul sau controlul comun asupra entit atii raportoare;
(ii) are o influen ta semnificativ a asupra entit atii raportoare; sau
(iii) este un membru al personalului -cheie din conducerea entit atii raportoare
sau a societ atii-mam a a entit atii raportoare.
475. – O entitate este legat a unei entit ati raportoare dac a intrune ste oricare dintre
urmatoarele condi tii:
(i) entitatea si entitatea raportoare sunt membre ale aceluia si grup (ceea ce
inseamn a ca fiecare societate -mam a, filial a si filial a din acela si grup este legat a
de celelalte);
(ii) o entitate este entitate asociat a sau entitate controlat a in comun a celeilalte
entitati (sau entitate asociat a sau entitate controlat a in comun a unui membru al
grupului din care face parte cealalt a entitate);
(iii) ambele entit ati sunt entit ati controlate in comun ale aceluia si tert;
(iv) o entitate este entita te controlat a in comun a unei ter te entit ati, iar cealalt a
este o entitate asociat a a tertei entit ati;
(v) entitatea este un plan de beneficii postangajare in beneficiul angaja tilor
entitatii raportoare sau ai unei entit ati legate entit atii raportoare. In cazul in care
chiar entitatea raportoare reprezint a ea insasi un astfel de plan, angajatorii
sponsori sunt, de asemenea, lega ti entit atii raportoare;
(vi) entitatea este controlat a sau controlat a in comun de o persoan a
identificat a la pct. 474 ;
(vii) o persoan a identificat a la pct. 474 subpct. (i) influen teaza semnificativ
entitatea sau este un membru al personalului -cheie din conducerea entit atii (sau
a societ atii-mam a a entit atii);
(viii) entitatea sau orice membru al unui gr up din care aceasta face parte
furnizeaz a servicii personalului -cheie din conducerea entit atii raportoare sau al
societ atii-mam a a entit atii raportoare.
476. – O tranzac tie cu p artile legate reprezint a un transfer de resurse, servicii
sau obliga tii intre o entitate raportoare si o parte legat a, indiferent dac a se
percepe sau nu un pre t.
477. – Membrii apropia ti ai familiei unei persoane sunt acei membri ai familiei
care se anticipeaz a sa influen teze sau s a fie influen tati de respectiva persoan a in
relatia lor cu entitatea si includ:
a) copiii si sotul (so tia) sau partenerul de via ta ai persoanei;
b) copiii so tului (so tiei) sau partenerului de via ta al persoanei; si
c) persoanele care depind de persoana respectiv a sau de so tul (so tia) sau
partenerul de via ta al acesteia.
478. – (1) O entitate legat a cu o autoritate guvernamental a este o entitate care
este controlat a, controlat a in comun sau influen tata semnificativ de guvern.
(2) Guvern se refer a la guvernul propriu -zis, la age ntiile guvernamentale si la
alte organisme similare de la nivel local, na tional sau interna tional.
Toate entit atile
479. – Relatiile dintre o societate -mam a si filialele sale trebuie prezentate
indiferent dac a au existat sau nu tranzac tii intre ele . O entitate trebuie s a prezinte
numele societ atii-mam a si, in cazul in care difer a, partea care controleaz a in
ultim a instan ta. Dac a nici societatea -mam a, nici partea care controleaz a in
ultim a instan ta nu intocme ste situa tii financiare anuale consolidate disponibile
pentru uzul public, trebuie s a se prezinte si numele societ atii-mam a situate
imediat deasupra societ atii-mam a a entit atii raportoare care intocme ste aceste
situa tii.
480. – Pct. 479 se refer a la societatea -mam a situat a imediat deasupra
societatii-mam a a entit atii raportoare. Aceasta este prima societate -mam a din
grup imediat deasupra societ atii-mam a care intocme ste situa tiile financiare
anuale consolidate disponibile pentru uzul public.
481. – (1) O entitate trebuie s a prezinte informa tiile privind modul de
compensare a personalului -cheie din conducere per total si pe categorii de
beneficii acordate acestuia.
(2) Dac a o entitate ob tine servicii din partea personalului -cheie din
conducere de la o alt a entitate ("entitatea de administrare"), entitatea
respectiv a nu este obligat a sa aplice cerin tele de la alin. (1) compensa tiilor
platite sau de pl atit de c atre entitatea de administrare, angaja tilor sau
directorilor entit atii de administrare.
482. – (1) Dac a o entitate a avut tranzac tii cu p artile legate pe parcursul
perioadelor acoperite de situa tiile financiare, aceasta trebuie s a prezinte natura
relatiei cu p artile legate, precum si informa tiile cu privire la respectivele
tranzac tii si soldurile scadente, inclusiv angajamentele, necesare pentru ca
utilizatorii s a inteleag a efectul poten tial al rela tiei asupra situa tiilor financiare.
Aceste dispozi tii de prezentare a informa tiilor sunt in plus fa ta de cele prev azute
la pct. 481 alin. (1). Prezentar ea informa tiilor trebuie s a includ a cel pu tin:
a) valoarea tranzac tiilor;
b) valoarea soldurilor scadente, inclusiv a angajamentelor, si:
(i) termenii si condi tiile acestora, inclusiv dac a sunt garantate, si natura
contrapresta tiei de decontat; si
(ii) detalii privind garan tiile date sau primite;
c) provizioanele privind crean tele indoielnice aferente valorii soldurilor
scadente; si
d) cheltuiala recunoscut a in timpul perioadei cu privire la crean tele
nerecuperabile sau indoielnice d atorate de p artile legate.
(2) Trebuie prezentate, de asemenea, sumele suportate de entitate pentru
furnizarea serviciilor privind personalul -cheie din conducere, care sunt efectuate
de o entitate separat a de administrare.
483. – Prezent arile de informa tii prev azute la pct. 482 alin. (1) trebuie s a fie
facute separat pentru fiecare dintre urm atoarele categorii:
a) societatea -mam a;
b) entit atile care de tin control comun sau exercit a o influen ta semnificativ a
asupra entit atii;
c) filiale le;
d) entit atile asociate;
e) entit atile controlate in comun in care entitatea este un asociat;
f) personalul -cheie din conducerea entit atii sau a societ atii-mam a; si
g) alte p arti legate.
484. – Situa tiile urm atoare sunt exemple de t ranzac tii care sunt prezentate dac a
sunt incheiate cu o parte legat a:
a) cump arari sau v anzari de bunuri (finite sau nu);
b) cump arari sau v anzari de propriet ati imobiliare si de alte active;
c) prestare sau primire de servicii;
d) contracte de leasing;
e) transferuri de cercetare si dezvoltare;
f) transferuri in cadrul acordurilor de licen ta;
g) transferuri in cadrul angajamentelor de finan tare (inclusiv imprumuturi si
contribu tii la capitalurile proprii in numera r sau in natur a);
h) acordarea de garan tii personale si reale;
i) angajamente de a lua m asuri in cazul in care are sau nu are loc in viitor un
anumit eveniment, inclusiv contractele cu titlu executoriu (recunoscute si
nerecunoscute); si
j) decontarea datoriilor in numele entit atii sau de c atre entitate in numele
partii legate.
485. – Elementele de natur a similar a pot fi prezentate agregat, cu excep tia
cazului in care prezentarea separat a este necesar a pentru intelegerea efectelor
tranzac tiilor cu p artile afiliate asupra situa tiilor financiare ale entit atii.
Entit ati legate cu o autoritate guvernamental a
486. – O entitate raportoare este scutit a de la aplicarea dispozi tiilor de
prezentare a informa tiilor de la pct. 482 alin. (1) in ceea ce prive ste tranzac tiile
cu partile legate si soldurile scadente, inclusiv angajamentele, cu:
a) un guvern care de tine controlul sau controlul in comun sau exercit a o
influen ta semnificativ a asupra entit atii raportoare; si
b) o alt a entitate care este o parte legat a, deoarece acela si guvern de tine
controlul sau controlul in comun sau exercit a o influen ta semnificativ a atat
asupra entit atii raportoare, c at si asupra celeilalte entit ati.
487. – Daca o entitate raportoare aplic a derogarea de la pct. 486 , aceasta va
trebui s a prezinte urm atoarele informa tii referitoare la tranzac tiile si soldurile
scadente aferente la care se face referire la pct. 486 :
a) numele guvernului si natura rela tiei sale cu entitatea raportoare (adic a
control, control comun sau influen ta semnificativ a);
b) urm atoarele informa tii suficient de detaliat, astfel incat sa permit a
utilizatorilor situa tiilor financiare ale entit atii sa inteleag a efectul tranzac tiilor cu
partile legate asupra situa tiilor s ale financiare:
(i) natura si valoarea fiec arei tranzac tii semnificative in mod individual; si
(ii) indicatori calitativi sau cantitativi privind nivelul tranzac tiilor, in cazul
celorlalte tranzac tii care sunt semnificative din punct de vedere colectiv, si nu
individual. Tipurile de tranzac tii sunt cele men tionate la pct. 484 .
488. – In utilizarea ra tionamentului s au pentru a determina nivelul de detaliere ce
va fi utilizat la prezentarea infor matiilor in conformitate cu dispozi tiile de la pct.
487 lit. b), entitatea raportoare va lua in considerare gradul de apropiere al
relatiei cu partea afiliat a si alti factori relevan ti pentru stabilirea nivelului de
importan ta al tranzac tiei, cum ar fi dac a aceasta este:
a) semnificativ a din punctul de vedere al volumului;
b) desf asurata in condi tii care sunt in afara pie tei;
c) in afara activit atilor zilnice normale ale unei entit ati, cum ar fi cump ararea
si vanzarea activit atilor;
d) prezentat a autorit atilor de reglementare sau de supraveghere;
e) raportat a conducerii superioare;
f) supus a aprob arii ac tionarilor.
CAPITOLUL 7
Raportul administratorilor
489. – (1) Consiliul de administra tie elaboreaz a pentru fiecare exerci tiu
financiar un raport, denumit in continuare raportul administratorilor, care
contine o prezentare fidel a a dezvolt arii si performan tei activit atilor entit atii si a
pozitiei sale, precum si o descriere a principalelor riscuri si incertitudini cu care
aceasta se confrunt a.
(2) Aceast a prezentare este o analiz a echilibrat a si cuprinz atoare a dezvolt arii
si performan tei activit atilor entit atii si a pozi tiei sale, corelat a cu dimensiunea si
complexitatea activit atilor.
490. – Raportul administratorilor se aprob a de consiliul de administra tie si se
semneaz a in numele acestuia de pre sedintele consiliului.
491. – (1) In masura in care este necesar pentru a intelege dezvoltarea,
performan ta sau pozi tia entit atii, analiza cupri nde indicatori -cheie de
performan ta financiari si, atunci c and este cazul, nefinanciari relevan ti pentru
activit atile specifice, inclusiv informa tii referitoare la aspecte de mediu si de
personal. In prezentarea analizei, raportul administratorilor con tine, atunci c and
este cazul, referiri si explica tii suplimentare privind sumele raportate in situa tiile
financiare anuale.
(2) Raportul administratorilor ofer a, de asemenea, informa tii despre:
a) dezvoltarea previzibil a a entit atii;
b) activit atile din domeniul cercet arii si dezvolt arii;
c) informa tii privind achizi tiile propriilor ac tiuni, si anume:
– motivele achizi tiilor efectuate in cursul exerci tiului financiar;
– numarul si valoarea nominal a sau, in absen ta acesteia, echivalentul contabil
al actiunilor achizi tionate si instrainate in cursul exerci tiului financiar si
propor tia din capitalul subscris pe care acestea o reprezint a;
– in cazul achizi tiei si instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea ac tiunilor;
– numarul si valoarea nominal a sau, in absen ta acesteia, echivalentul contabil
al tuturor ac tiunilor achizi tionate si detinute de entitate si propor tia din capitalul
subscris pe care acestea o reprezint a;
d) existen ta de sucursale ale entit atii;
e) in ceea ce pri veste utilizarea de c atre entitate a instrumentelor financiare,
daca sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, a datoriilor, a pozi tiei
financiare si a profitului sau pierderii:
– obiectivele si politicile entit atii in materie de management al riscului
financiar; si
– expunerea entit atii la riscul de pre t, riscul de credit, riscul de lichiditate si la
riscul fluxului de numerar.
492. – Microentit atile si entit atile mici nu sunt obligate s a prezinte informa tiile
nefinanciare prev azute la pct. 491 alin. (1).
Declara tia nefinanciar a
492^1. – (1) Entit atile de interes public care, la data bilan tului, dep asesc
criteriul de a avea un num ar mediu de 500 de salaria ti in cursul exerci tiului
financiar includ in raportul administratorilor o declara tie nefinanciar a care
contine, in masura in care acestea sunt necesare pentru intelegerea dezvolt arii,
performan tei si pozi tiei entit atii si a impactului activit atii sale, informa tii
privind cel pu tin aspectele de mediu, sociale si de personal, respectarea
drepturilor omului, combaterea corup tiei si a darii de mit a, inclusiv:
a) o descriere succint a a modelului de afaceri al entit atii;
b) o descriere a politicilor adoptate de entitate in leg atura cu aceste aspecte ,
inclusiv a procedurilor de diligen ta necesar a aplicate;
c) rezultatele politicilor respective;
d) principalele riscuri legate de aceste aspecte care decurg din opera tiunile
entitatii, inclusiv, atunci c and este relevant si propor tional, rela tiile sale de
afaceri, produsele sau serviciile sale care ar putea avea un impact negativ
asupra domeniilor respective si modul in care entitatea gestioneaz a riscurile
respective;
e) indicatori -cheie de performan ta nefinanciar a relevan ti pentru activita tea
specific a a entit atii.
(2) Dac a entitatea nu pune in aplicare politici in ceea ce prive ste unul sau
mai multe dintre aspectele men tionate la alin. (1), declara tia nefinanciar a ofera
o explica tie clar a si motivat a cu privire la aceast a optiune.
(3) Declara tia nefinanciar a mentionat a la alin. (1) con tine, dup a caz,
trimiteri si explica tii suplimentare privind sumele raportate in situa tiile
financiare anuale individuale.
(4) Informa tiile referitoare la evolu tiile iminente sau aspectele in curs de
negociere pot fi omise in cazuri excep tionale in care, potrivit avizului justificat
in mod corespunz ator al membrilor organelor administrative, de conducere si
de supraveghere, care ac tioneaz a in limitele competen telor conferite de
legisla tia na tional a si poart a o raspundere colectiv a pentru avizul respectiv,
prezentarea acestor informa tii ar aduce prejudicii grave pozi tiei comerciale a
entitatii, cu condi tia ca aceste omisiuni s a nu impiedice o intelegere corect a si
echilibrat a a dezvolt arii, per forman tei si pozi tiei entit atii si a impactului
activit atii sale.
(5) La solicitarea prezent arii informa tiilor men tionate la alin. (1), entit atile se
pot baza pe cadrele na tionale, ale Uniunii sau interna tionale. In acest caz,
entitatile specific a cadrele pe care s -au bazat.
(6) Declara tia nefinanciar a trebuie s a contina, in ceea ce prive ste aspectele
legate de mediu, detalii privind impactul actual si previzibil al opera tiunilor
entitatii asupra mediului si, dup a caz, asupra s anatatii si a sig uran tei, utilizarea
de energie regenerabil a si neregenerabil a, emisiile de gaze cu efect de ser a,
utilizarea apei si poluarea aerului. In ceea ce prive ste aspectele sociale si de
personal, informa tiile furnizate in declara tia nefinanciar a se pot referi la
actiunile intreprinse pentru a asigura egalitatea de gen, punerea in aplicare a
conven tiilor fundamentale ale Organiza tiei Interna tionale a Muncii, condi tiile
de munc a, dialogul social, respectarea dreptului lucr atorilor de a fi informa ti si
consulta ti, respectarea drepturilor sindicale, s anatatea si siguran ta la locul de
munc a, dialogul cu comunit atile locale si/sau ac tiunile intreprinse pentru a
asigura protec tia si dezvoltarea acestor comunit ati. In ceea ce prive ste
drepturile omului, c ombaterea corup tiei si a darii de mit a, declara tia
nefinanciar a poate include informa tii privind prevenirea abuzurilor in materie
de drepturile omului si/sau privind instrumentele instituite pentru combaterea
corup tiei si a darii de mit a.
(7) Declara tia nefinanciar a include, de asemenea, consecin tele asupra
schimb arii climatice pe care le au activitatea entit atii si utilizarea bunurilor si
serviciilor pe care aceasta le produce, ca si asupra angajamentelor sale in
favoarea dezvolt arii durabile, a lupte i impotriva risipei alimentare si in
favoarea luptei impotriva discrimin arii si a promov arii diversit atii.
(8) Informa tiile solicitate potrivit prevederilor prezentului punct nu sunt
limitative.
492^2. – Se consider a ca entitatile care indeplinesc obliga tia prev azuta la pct.
492^1 si-au indeplinit obliga tia legat a de analiza informa tiilor nefinanciare
prevazuta la pct. 491 alin. (1).
492^3. – O entitate care este filial a este scutit a de obliga tia prev azuta la pct.
492^1 daca entitatea respectiv a si filialele sale sunt incluse in raportul
consolidat al administratorilor sau in raportul separat al unei alte entit ati,
intocmit in conformitate cu prevederile pct. 492^1 – 492^5 si pct. 554 – 556.
492^4. – (1) Dac a o entitate intocme ste un raport s eparat corespunz ator
aceluia si exerci tiu financiar, indiferent dac a acest raport se bazeaz a sau nu pe
cadrele na tionale, ale Uniunii sau interna tionale, care cuprinde informa tiile
cerute pentru declara tia nefinanciar a, asa cum se prevede la pct. 492^1 ,
entitatea respectiv a este scutit a de obliga tia de a intocmi declara tia
nefinanciar a prevazuta la pct. 492^1 , cu condi tia ca acest raport separat:
a) sa fie publicat impreun a cu raportul administratorilor, in conformitate cu
prevederile sec tiunii 9.1. " Obliga tia general a de publicare"; sau
b) sa fie pus la dispozi tia publicului intr-un termen rezonabil care s a nu
depaseasca 6 luni de la data bilan tului, pe site -ul entit atii, si sa fie men tionat in
raportul administratorilor.
(2) Prevederile pct. 492^2 se aplic a similar si entit atilor care elaboreaz a un
raport separat, astfel cum se prevede la alin. (1).
492^5. – Auditorul statutar sau firma de audit statutar verific a daca s-a
furnizat declara tia nefinanciar a mentionat a la pct. 492^1 sau raport ul separat
mentionat la pct. 492^4 .
CAPITOLUL 8
Situa tii financiare anuale consolidate si rapoarte consolidate
SECTIUNEA 8.1
Domeniul de aplicare al situa tiilor financiare anuale consolidate si al
rapoartelor consolidate
493. – (1) In aplicarea prezentului capitol, o societate -mam a si toate filialele
sale sunt entit ati care trebuie consolidate, in cazul in care societatea -mam a este o
entitate c areia i se aplic a prevederile prezentelor reglement ari.
(2) Pentru fiecare grup de socie tati trebuie identificate societatea -mam a,
precum si data de la care aceasta dob andeste controlul asupra filialelor.
(3) Entit atile obligate s a intocmeasc a situa tii financiare anuale consolidate si
care au ales s a aplice Reglement arile contabile confor me cu Standardele
interna tionale de raportare financiar a aplic a in scopul intocmirii situa tiilor
financiare anuale consolidate prevederile reglement arilor respective.
SECTIUNEA 8.2
Obliga tia de a intocmi situa tii financiare anuale consolidate
494. – (1) Orice entitate trebuie s a intocmeasc a situa tii financiare anuale
consolidate si un raport consolidat al administratorilor dac a entitatea respectiv a
(societatea -mam a):
a) de tine majoritatea drepturilor de vot ale ac tionarilor sau asocia tilor intr-o
alta entitate, denumit a in continuare filial a;
b) este ac tionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi sau revoca
majoritatea membrilor organelor de administra tie, conducere sau de
supraveghere ale acelei filiale;
c) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o
influen ta dominant a asupra acelei filiale, in temeiul unui contract incheiat cu
entitatea in cauz a sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, dac a
legisla tia aplicabil a filialei permite astfel de contracte sau clauze;
d) este ac tionar sau asociat al unei entit ati si majoritatea membrilor organelor
de administra tie, conducere sau de supraveghere ale entit atii in cauz a (filial a)
care au indeplinit aceste func tii in cursul exerci tiului financiar, in cursul
exerci tiului financiar precedent si pana in momentul intocmirii situa tiilor
financiare anuale consolidate, au fost numi ti doar ca rezultat al exercit arii
drepturilor sale de vot; sau
e) este ac tionar sau asociat al unei enti tati si detine singur a controlul asupra
majorit atii drepturilor de vot ale ac tionarilor sau asocia tilor acelei entit ati
(filial a), ca urmare a unui acord incheiat cu al ti actionari sau asocia ti ai acelei
filiale.
(2) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplic a daca o parte ter ta detine drepturile
mentionate la alin. (1) lit. a), b) sau c) in ceea ce prive ste entitatea respectiv a.
495. – In afara cazurilor men tionate la pct. 494 , orice entitate trebuie s a
intocmeasc a situa tii financiare anuale consolidate si un raport consolidat al
administratorilor dac a entitatea respectiv a (societatea -mam a) detine puterea de a
exercita sau exercit a efectiv o influen ta dominant a sau controlul asupra unei alte
entitati (filial a).
496. – In aplicarea pct. 494 alin. (1) lit. a), b), d) si e), drepturile de vot si
drepturile de numire sau de revocare ale oric arei alte filiale, precum si cele ale
oricarei persoane care ac tioneaz a in nume propriu, dar in contul societ atii-mam a
sau al unei alt e filiale, se adaug a la cele ale societ atii-mam a.
Drepturi de vot poten tiale
497. – Cand exist a drepturi de vot poten tiale, partea de profit sau pierdere si
modific arile capitalurilor proprii alocate societ atii-mam a si intereselor care nu
controleaz a la intocmirea situa tiilor financiare anuale consolidate se vor stabili
numai pe baza participa tiilor existente in capitalurile proprii si nu reflect a
posibila exercitare sau conversie a drepturilor de vot poten tiale, cu excep tia
cazului in care se aplic a dispozi tiile de la pct. 498 .
498. – In unele situa tii, o entitate de tine, de fapt, participa tii existente in
capitalurile proprii ca urmare a unei tranzac tii care ii ofer a entitatii, la acel
moment, accesul la veniturile asociate unei participa tii in capitalurile proprii. In
astfel de situa tii, partea alocat a societ atii-mam a si intereselor care nu
controleaz a la intocmirea situa tiilor financiare anuale consolidate se va stabili
prin luarea in considerare a unei posibile exercit ari a ace lor drepturi de vot
poten tiale, care ii ofer a entitatii, la acel moment, accesul la venituri.
499. – In aplicarea pct. 494 alin. (1) lit. a), b), d) si e), drepturile men tionate la
pct. 496 se reduc cu drepturile:
a) aferente ac tiunilor de tinute in contul unei persoane care nu este nici
societatea -mam a, nicio filial a a acesteia; sau
b) aferente ac tiunilor de tinute drept garan tie, cu condi tia ca drepturile in cauz a
sa fie exercitate in conformitate cu instruc tiunile primite; sau
c) aferente ac tiunilor de tinute pentru acordarea unor imprumuturi ca parte a
activit atilor obi snuite, cu condi tia ca drepturile de vot s a fie exercitate in contul
persoanei care ofer a garan tia.
500. – Pentru aplicarea prevederilor pct. 494 alin. ( 1) lit. a), d) si e), totalul
drepturilor de vot ale ac tionarilor sau asocia tilor in filial a trebuie redus cu
drepturile de vot aferente ac tiunilor de tinute de acea entitate, de c atre o filial a a
acesteia sau de c atre o persoan a care ac tioneaz a in nume pro priu, dar in contul
acelor entit ati.
501. – (1) Cu respectarea prevederilor pct. 504 , o societate -mam a si toate
filialele sale trebuie consolidate, indiferent de locul unde sunt situate sediile
sociale ale acelor filiale.
(2) In aplicarea alin. (1 ), orice filial a a unei filiale se consider a filial a a
societ atii-mam a care este societatea -mam a a entit atii care urmeaz a sa fie
consolidat a.
SECTIUNEA 8.3
Except ari de la obliga tia de consolidare
502. – (1) Grupurile mici si mijlocii sunt exceptate de la obliga tia de a intocmi
situa tii financiare anuale consolidate si un raport consolidat al administratorilor,
cu excep tia cazului in care una dintre entit atile afiliate este o entitate de interes
public.
(2) In scopul determin arii criteri ilor de m arime in func tie de care se stabile ste
obliga tia de consolidare se procedeaz a la insumarea indicatorilor referitori la
totalul activelor, cifra de afaceri net a si num arul mediu de salaria ti, aferen ti
fiecarei entit ati de consolidat, determina ti pe baza ultimelor situa tii financiare
anuale ale acelor entit ati.
(3) Criteriile de m arime in func tie de care se stabile ste obliga tia de
consolidare se determin a pe baza situa tiilor financiare anuale ale societ atii-
mam a si ale filialelor sale.
503. – (1) Prin derogare de la prevederile pct. 502 alin. (1), o societate -mam a
este scutit a de la obliga tia elabor arii situa tiilor financiare anuale consolidate si
a raportului consolidat al administratorilor (societate scutit a) atunci c and ea
insasi este o fi liala, inclusiv o entitate de interes public, iar propria sa societate –
mam a are sediul in Rom ania, in unul dintre urm atoarele dou a cazuri:
a) societatea -mam a a societ atii scutite de tine toate ac tiunile societ atii scutite.
In acest sens nu se iau in considerare ac tiunile la societatea scutit a, detinute de
membrii organelor sale de administra tie, conducere sau de supraveghere, in
temeiul unei obliga tii legale sau prev azute in actul constitutiv ori statut; sau
b) societatea -mam a a societ atii scutite detine 90% ori mai mult din ac tiunile
societ atii scutite, iar restul ac tionarilor sau asocia tilor entit atii in cauz a au
aprobat scutirea.
(2) Scutirile prev azute la alin. (1) trebuie s a indeplineasc a cumulativ
urmatoarele condi tii:
a) societatea s cutita si, cu respectarea prevederilor pct. 504 , toate filialele sale
sunt consolidate in situa tiile financiare ale unui grup mai mare de entit ati, a c arui
societate -mam a are sediul in Rom ania;
b) situa tiile financiare anuale consolidate men tionate la lit. a) si raportul
consolidat al administratorilor ale grupului mai mare de entit ati sunt intocmite
de societatea -mam a a grupului in cauz a, in conformitate cu legisla tia na tional a;
c) notele explicative la situa tiile financiare anuale ale so cietatii scutite
prezint a:
(i) denumirea si sediul social ale societ atii-mam a care intocme ste situa tiile
financiare anuale consolidate men tionate la lit. a); si
(ii) scutirea de la obliga tia de a intocmi situa tii financiare anuale consolidate
si un raport consolidat al administratorilor.
(3) Scutirile prev azute de prezentul punct nu se aplic a daca situa tiile
financiare anuale consolidate sau raportul consolidat al administratorilor sunt
necesare:
a) pentru informarea salaria tilor sau a reprezentan tilor acestora; sau
b) la solicitarea unei autorit ati administrative sau judec atoresti in scopuri
proprii de informare.
504. – O entitate, inclusiv o entitate de interes public, poate fi exclus a din
situa tiile financiare anuale consolid ate dac a este indeplinit a cel pu tin una dintre
urmatoarele condi tii:
a) in cazurile extrem de rare in care informa tiile necesare pentru intocmirea
situa tiilor financiare anuale consolidate in conformitate cu prezentele
reglement ari nu pot fi ob tinute f ara cheltuieli dispropor tionate sau intarzieri
nejustificate;
b) ac tiunile sau p artile sociale ale entit atii in cauz a sunt de tinute exclusiv in
vederea v anzarii lor ulterioare; sau
c) restric tii severe pe termen lung impiedic a in mod substan tial exercitarea de
catre societatea -mam a a drepturilor sale asupra activelor sau conducerii entit atii
in cauz a.
505. – Cu respectarea prevederilor pct. 50 , pct. 493 alin. (1) si pct. 502 alin. (1),
o societate -mam a, inclusiv o entitate de interes public, este scutit a de obliga tia
de a intocmi situa tii financiare anuale consolidate dac a:
a) are numai filiale care sunt nesemnificative at at la nivel individual, c at si la
nivel colectiv; sau
b) toate filialele sale pot fi excluse din consolidare in tem eiul pct. 504 .
SECTIUNEA 8.4
Intocmirea situa tiilor financiare anuale consolidate
506. – Capitolele 2 "Dispozi tii si principii generale" si 4 "Bilan tul si contul de
profit si pierdere" se aplic a in privin ta situa tiilor financiare anuale consolidate,
tinand cont de ajust arile esen tiale care decurg din caracteristicile specifice ale
situa tiilor financiare anuale consolidate comparativ cu situa tiile financiare
anuale individuale.
Proceduri de consolidare
A. Bilan t consolidat
507. – (1) Activele si datoriile entit atilor incluse in consolidare se
incorporeaz a in totalitate in bilan tul consolidat.
(2) In scopul intocmirii situa tiilor financiare anuale consolidate se combin a
elemente similare de active, d atorii si capitaluri proprii, respectiv venituri si
cheltuieli ale societ atii-mam a cu cele ale filialelor.
508. – (1) Valorile contabile ale ac tiunilor sau p artilor sociale in capitalul
entitatilor incluse in consolidare se compenseaz a cu propor tia pe care o
reprezint a in capitalurile proprii ale acestor entit ati, astfel: compensarea se
efectueaz a pe baza valorilor juste ale activelor si datoriilor identificabile la data
achizi tiei ac tiunilor sau p artilor sociale ori, in cazul in care achizi tia are l oc in
doua sau mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o filial a.
(2) Ca urmare, in vederea determin arii fondului comercial sau a fondului
comercial negativ, societatea -mam a trebuie s a evalueze activele identificabile
dobandite si datoriil e asumate la valorile lor juste de la data achizi tiei. Aceast a
cerin ta se aplic a si in cazul in care achizi tia are loc in dou a sau mai multe etape.
(3) In scopul compens arii prev azute la alin. (1) se compenseaz a (elimin a)
valoarea contabil a a investi tiei facute de societatea -mam a in fiecare filial a, cu
partea societ atii-mam a din capitalul propriu al fiec arei filiale.
(4) In intelesul prezentelor reglement ari, data achizi tiei reprezint a data la care
controlul asupra activelor nete sau opera tiunilor entitatii achizi tionate este
transferat efectiv c atre dob anditor.
(5) Orice diferen ta rezultat a din aplicarea alin. (1) se prezint a ca fond
comercial in bilan tul consolidat.
(6) Metodele utilizate pentru calcularea valorii fondului comercial si orice
modific ari semnificative ale acestei valori in raport cu exerci tiul financiar
precedent sunt prezentate in notele explicative la situa tiile financiare.
(7) Fondul comercial negativ se transfer a in contul de profit si pierdere
consolidat in conformit ate cu prevederile pct. 551 .
509. – (1) In cazul in care ac tiunile sau p artile sociale in filialele incluse in
consolidare sunt de tinute de alte persoane dec at filialele respective, suma
atribuibil a acelor ac tiuni sau p arti sociale trebuie prezentat a separat in bilan tul
consolidat, la elementul "Interese care nu controleaz a".
(2) Interesele care nu controleaz a trebuie prezentate in bilan tul consolidat in
capitalurile proprii, separat de capitalurile proprii ale societ atii-mam a.
B. Contul de p rofit si pierdere consolidat
510. – Veniturile si cheltuielile entit atilor incluse in consolidare trebuie
incorporate in totalitate in contul de profit si pierdere consolidat.
511. – (1) Suma oric arui profit sau oric arei pierderi atribuibile ac tiunilor sau
partilor sociale men tionate la pct. 509 alin. (1) trebuie prezentat a separat in
contul de profit si pierdere consolidat, la elementul "Profitul sau pierderea
aferent( a) intereselor care nu controleaz a".
(2) O entitate trebuie s a atribuie profitul sau pierderea proprietarilor societ atii-
mam a si intereselor care nu controleaz a, chiar dac a aceasta are drept urmare un
sold deficitar al intereselor care nu controleaz a.
Eliminare tranzac tii dintre entit atile grupului
512. – (1) Situa tiile financiare anuale consolidate prezint a activele, datoriile,
pozitia financiar a si profiturile sau pierderile entit atilor incluse in consolidare, ca
si cum acestea ar fi o singur a entitate. In special, din situa tiile financiare anu ale
consolidate se elimin a urmatoarele:
a) datoriile si crean tele dintre entit ati, inclusiv dividendele interne;
b) veniturile si cheltuielile aferente tranzac tiilor dintre entit ati; si
c) profiturile si pierderile rezultate din opera tiuni efec tuate intre entit ati si
care sunt incluse in valoarea contabil a a activelor.
(2) Pierderile in interiorul grupului pot indica o depreciere care impune
recunoa sterea in situa tiile financiare anuale consolidate.
SECTIUNEA 8.5
Data situa tiilor financiare anuale consolidate
513. – (1) Situa tiile financiare anuale consolidate se intocmesc la aceea si data
ca situa tiile financiare anuale ale societ atii-mam a.
(2) Situa tiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alt a data,
pentr u a tine cont de data bilan tului celor mai multe sau celor mai importante
dintre entit atile incluse in consolidare, cu condi tia:
a) ca acest fapt s a fie prezentat si justificat in notele explicative la situa tiile
financiare anuale consolidate;
b) sa fie luate in considerare sau prezentate evenimentele importante legate de
activele si datoriile, de pozi tia financiar a si de profitul sau pierderea entit atii
incluse in consolidare, care au intervenit intre data bilan tului entit atii respective
si data bilan tului consolidat; si
c) dac a data bilan tului unei entit ati precede sau este ulterioar a datei bilan tului
consolidat cu mai mult de 3 luni, entitatea in cauz a sa fie consolidat a pe baza
unor situa tii financiare interimare intocmite la data bilan tului consolidat.
514. – (1) Situa tiile financiare ale societ atii-mam a si ale filialelor sale utilizate la
intocmirea situa tiilor financiare anuale consolidate trebuie s a aiba aceea si data
de raportare. C and finalul perioadei de raportare pentru societate a-mam a difer a
de cel al unei filiale, filiala va intocmi, in scopul consolid arii, informa tii
financiare suplimentare pentru aceea si data ca situa tiile financiare ale societ atii-
mam a, pentru a permite societ atii-mam a sa consolideze informa tiile financiare
ale filialei, cu excep tia cazului in care este imposibil s a se procedeze astfel.
(2) Dac a este imposibil s a se procedeze astfel, societatea -mam a trebuie s a
consolideze informa tiile financiare ale filialei utiliz and situa tiile financiare cele
mai recent e ale filialei, ajustate pentru efectele celor mai semnificative tranzac tii
sau evenimente care au loc intre data situa tiilor financiare respective si data
situa tiilor financiare anuale consolidate. In orice caz, diferen ta dintre data
situa tiilor financiar e ale filialei si data situa tiilor financiare anuale consolidate
nu trebuie s a fie mai mare de 3 luni, iar durata perioadelor de raportare si orice
diferen ta intre datele situa tiilor financiare trebuie s a fie acelea si de la o perioad a
la alta.
515. – (1) Atunci c and situa tiile financiare ale unei entit ati straine sunt intocmite
la o dat a diferit a de cea a entit atii raportoare, entitatea str aina intocme ste deseori
situa tii suplimentare la aceea si data la care sunt intocmite situa tiile financiare ale
entitatii raportoare. C and nu se face acest lucru, se permite utilizarea unei date
de raportare diferite, cu condi tia ca diferen ta sa nu fie mai mare de 3 luni si
modific arile s a fie facute pentru efectele oric aror tranzac tii semnificative sau ale
altor ev enimente care au loc intre datele diferite. Intr-un astfel de caz, activele si
datoriile unei entit ati straine sunt convertite la cursul de schimb valutar de la
finalul perioadei de raportare a entit atii straine. Ajust arile sunt f acute pentru
schimb arile s emnificative ale cursurilor de schimb valutar p ana la finalul
perioadei de raportare a entit atii raportoare. Aceea si abordare se utilizeaz a atunci
cand se aplic a metoda punerii in echivalen ta pentru entit atile asociate si
entitatile controlate in comun.
(2) Orice fond comercial ap arut la achizi tionarea unei entit ati straine si orice
ajust ari de valoare just a ale valorilor contabile ale activelor si datoriilor ap arute
la achizi tionarea respectivei entit ati straine trebuie tratate ca active si datorii ale
entitatii straine. Astfel, ele sunt exprimate in moneda entit atii straine si
convertite la cursul de inchidere.
516. – In cazul in care componen ta entit atilor incluse in consolidare s -a
modificat semnificativ in cursul exerci tiului financiar, situ atiile financiare
anuale consolidate cuprind informa tii care s a dea sens compara tiei dintre seturile
succesive de situa tii financiare anuale consolidate. Aceast a obliga tie poate fi
indeplinit a prin intocmirea unui bilan t comparativ ajustat si a unui cont de profit
si pierdere comparativ ajustat.
SECTIUNEA 8.6
Politici contabile si metode de evaluare
517. – (1) Activele si datoriile cuprinse in situa tiile financiare anuale
consolidate se evalueaz a prin metode uniforme si in conformitate cu capitolul 2
"Dispozi tii si principii generale".
(2) Dac a un membru al grupului utilizeaz a alte politici contabile dec at cele
adoptate in situa tiile financiare anuale consolidate pentru tranzac tii si
evenimente asem anatoare in circumst ante similare, la intocmirea situa tiilor
financiare anuale consolidate, pentru a asigura conformitatea cu politicile
contabile ale grupului trebuie f acute ajust ari adecvate la situa tiile financiare ale
acelui membru al grupului.
518. – O entitate care intocme ste situa tii financiare anuale consolidate aplic a
acelea si metode de evaluare ca pentru propriile situa tii financiare anuale.
519. – La intocmirea situa tiilor financiare anuale consolidate se aplic a, de
asemenea, preveder ile subsec tiunii 3.4.2 "Evaluarea la valoarea just a a
instrumentelor financiare".
520. – Daca instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea just a, acest lucru
este prezentat si justificat in notele explicative la situa tiile financiare anuale
consolidate.
521. – Daca activele si datoriile cuprinse in situa tiile financiare anuale
consolidate au fost evaluate de entit atile incluse in consolidare prin metode
diferite de cele utilizate in scopul consolid arii, aceste active si datorii se
evalueaz a din nou conform metodelor utilizate pentru consolidare. In cazuri
excep tionale, sunt permise derog ari de la aceast a cerin ta. Orice astfel de
derog ari se prezint a si se justific a in notele explicative la situa tiile financiare
anuale consolidate.
522. – Daca activele cuprinse in situa tiile financiare anuale consolidate au f acut
obiectul unor ajust ari de valoare exclusiv in scop fiscal, acestea se incorporeaz a
in situa tiile financiare anuale consolidate doar dup a eliminarea ajust arilor
respective.
SECTIUNEA 8.7
Entit ati asociate si entit ati controlate in comun
523. – (1) Dac a o entitate inclus a in consolidare are entit ati asociate sau
entitati controlate in comun, acestea sunt prezentate ca element separat in
bilan tul consolidat, la elementul "Titluri puse in echivalen ta", aplic andu-se
metoda punerii in echivalen ta.
(2) Metoda punerii in echivalen ta este o metod a de contabilizare prin care
investi tia este ini tial recunoscut a la cost si ajustat a ulterior in func tie de
modific arile post-achizi tionare in cota investitorului din activele nete ale entit atii
in care a investit. Profitul sau pierderea investitorului include cota sa din profitul
sau pierderea entit atii in care a investit.
(3) Controlul comun reprezint a controlul partaj at asupra unei entit ati, convenit
prin contract, care exist a numai atunci c and deciziile legate de activit atile
relevante necesit a consim tamantul unanim al p artilor care de tin controlul
comun.
(4) Dac a o investi tie intr-o entitate asociat a devine o inv estitie intr-o entitate
controlat a in comun, iar o investi tie intr-o entitate controlat a in comun devine o
investi tie intr-o entitate asociat a, atunci entitatea continu a sa aplice metoda
punerii in echivalen ta.
SECTIUNEA 8.8
Dispozi tii tranzitorii – trecerea de la metoda consolid arii propor tionale la
metoda punerii in echivalen ta
524. – Atunci c and, la data aplic arii pentru prima dat a a prezentelor
reglement ari, pentru entit atile controlate in comun se impune trecerea de la
metoda consolid arii propor tionale la metoda punerii in echivalen ta, investi tia
detinuta in entitatea controlat a in comun se prezint a in situa tiile financiare
anuale consolidate conform noii metode, inclusiv pentru perioada anterioar a
celei de raportare. Acea investi tie ini tiala trebuie s a fie evaluat a ca agregat al
valorilor contabile ale activelor si datoriilor pe care entitatea le -a consolidat
anterior propor tional, inclusiv orice fond comercial generat prin achizi tie.
525. – (1) Dac a, prin agregarea tuturor activelor si datoriilor consolidate anterior
propor tional rezult a active nete negative, o entitate trebuie s a evalueze dac a are
obliga tii legale sau implicite aferente activelor nete negative si, in caz afirmativ,
entitatea trebuie s a recunoasc a datoria corespunz atoare. Dac a entitatea
concluzioneaz a ca nu are obliga tii legale sau implicite aferente activelor nete
negative, aceasta nu trebuie s a recunoasc a datoria corespunz atoare, ci recunoa ste
suma corespunz atoare diferen tei respective pe seama rezultatului reportat
(contul 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea
reglement arilor contabile conforme cu directivele europene").
(2) Entitatea trebuie s a prezinte acest fapt in notele explicative la situa tiile
financiare anuale consolidate, impreun a cu partea sa din pierderile
nerecunoscute din entit atile controlate in comun, cumulat p ana la data la care
aplic a pentru prima dat a prezentele reglement ari.
526. – O entitate trebuie s a prezinte o defalcare a activelor si a datoriilor care au
fost agregate intr-un singur element, corespunz ator soldului investi tiei la
inceputul perioadei anterioare celei de raportare. Prezentarea respectiv a de
informa tii trebuie s a fie intocmit a intr-o manier a agregat a pentru toate entit atile
controlate in comun pentru care o entitate aplic a dispozi tiile tranzitorii de la
prezenta sec tiune.
SECTIUNEA 8.9
Exercitarea influen tei semnificative
527. – Influen ta semnificativ a este capacitatea de a participa la luarea
deciziilor pri vind politicile financiare si de exploatare ale entit atii in care s -a
investit, f ara a exercita un control asupra politicilor respective.
528. – Daca o entitate de tine, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale), 20%
sau mai mult din drepturile de vot ale entit atii in care a investit, se presupune c a
aceasta exercit a o influen ta semnificativ a, cu excep tia cazului in care se poate
demonstra clar c a nu este a sa. Dimpotriv a, dac a investitorul de tine, direct sau
indirect (de exemplu, prin filiale), mai putin de 20% din drepturile de vot ale
entitatii in care a investit, se presupune c a acesta nu exercit a o influen ta
semnificativ a, cu excep tia cazului in care o astfel de influen ta poate fi clar
demonstrat a. O participa tie substan tiala sau majoritar a a unui alt investitor nu
exclude neap arat posibilitatea ca o entitate s a exercite o influen ta semnificativ a.
529. – Existen ta influen tei semnificative exercitate de o entitate este de obicei
reflectat a prin unul sau mai multe dintre urm atoarele moduri:
a) reprezentarea in consiliul de administra tie sau in organul de conducere
echivalent al entit atii in care s -a investit;
b) participarea la procesul de elaborare a politicilor, inclusiv participarea la
luarea deciziilor cu privire la dividende si alte distribuiri;
c) tranzac tii semnificative intre entitate si entitatea in care aceasta a investit;
d) interschimbarea personalului de conducere; sau
e) furnizarea de informa tii tehnice esen tiale.
530. – (1) Atunci c and se evalueaz a masura in care o entitate exercit a sau nu o
influen ta semnificativ a sunt luate in considerare existen ta si efectul drepturilor
de vot poten tiale care sunt actualmente exercitabile sau convertibile, inclusiv
drepturile de vot poten tiale de tinute de alte entit ati. Drepturile de vot poten tiale
nu sunt actualmente exercitabile sau convertibile dac a, de exemplu, nu pot fi
exercitate sau convertite p ana la o dat a viitoare sau p ana la producerea unui
eveniment viitor.
(2) Atunci c and se evalueaz a masura in care drept urile de vot poten tiale
contribuie la exercitarea unei influen te semnificative, entitatea examineaz a toate
faptele si circumstan tele (inclusiv termenii exercit arii drepturilor de vot
poten tiale, precum si alte angajamente contractuale, analizate fie indivi dual, fie
in combina tie) care afecteaz a drepturile poten tiale, cu excep tia inten tiilor
conducerii si a capacit atii financiare de a exercita sau de a converti aceste
drepturi poten tiale.
531. – O entitate isi pierde influen ta semnificativ a asupra unei entit ati in care s -a
investit atunci c and isi pierde puterea de a participa la deciziile privind politicile
financiare si de exploatare ale entit atii in care s -a investit. Pierderea influen tei
semnificative poate s a coincid a sau nu cu o modifi care a nivelurilor absolute sau
relative de proprietate.
532. – (1) Atunci c and metoda punerii in echivalen ta se aplic a pentru prima dat a
unei entit ati asociate, respectiva entitate asociat a se prezint a in bilan tul
consolidat la valoarea corespunz atoare propor tiei de capitaluri proprii ale
entitatii asociate reprezentate de interesul de participare in acea entitate asociat a.
Diferen ta dintre aceast a suma si valoarea contabil a calculat a in conformitate cu
regulile de evaluare prev azute la capitolele 2 "Dispozi tii si principii generale" si
4 "Bilan tul si contul de profit si pierdere" se prezint a separat in bilan tul
consolidat sau in notele explicative la situa tiile financiare anuale consolidate.
Aceast a diferen ta se calculeaz a la data la care metoda in cauza este aplicat a
pentru prima dat a.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se prezint a in notele explicative la
situa tiile financiare anuale consolidate.
(3) Diferen ta men tionat a la alin. (1) se calculeaz a la data achizi tionarii
actiunilor sau p artilor sociale sau, dac a acestea au fost achizi tionate in dou a sau
mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o entitate asociat a.
SECTIUNEA 8.10
Exercitarea controlului comun
533. – Controlul comun exist a numai atunci c and este necesar consim tamantul
unanim al p artilor care controleaz a in mod colectiv entitatea, pentru a decide cu
privire la activit atile relevante. Pentru a evalua dac a entitatea este controlat a in
comun de toate p artile sau de un grup al p artilor sau este control ata numai de
una dintre p arti, poate fi necesar a aplicarea ra tionamentului.
534. – Uneori, prin angajamentul contractual se solicit a un procentaj minim de
drepturi de vot pentru a se lua decizii privind activit atile relevante ale entit atii in
care s -a investit. Atunci c and acel procentaj minim de drepturi de vot se poate
obtine prin mai multe combina tii de p arti, trebuie s a se prevad a care dintre p arti
(sau care combina tie de p arti) trebuie s a fie unanim de acord cu deciziile privind
activit atile relevante ale entit atii controlate in comun si, ca urmare, exercit a
controlul comun asupra acesteia.
535. – Cerin ta cu privire la acordul unanim inseamn a ca orice parte care de tine
controlul in comun asupra entit atii in care s -a investit poate impiedi ca oricare
dintre celelalte p arti sau un grup al p artilor s a ia decizii unilaterale (cu privire la
activit atile relevante) f ara consim tamantul s au.
SECTIUNEA 8.11
Metoda punerii in echivalen ta pentru entit atile asociate si entit atile
controlate in comun
536. – (1) Partea unui grup intr-o entitate asociat a sau intr-o entitate controlat a
in comun este dat a de suma pachetelor de ac tiuni de tinute de societatea -mam a si
de filialele sale in respectiva entitate asociat a sau entitate controlat a in com un.
(2) Atunci c and o entitate asociat a sau o entitate controlat a in comun are
filiale, entit ati asociate sau entit ati controlate in comun, profitul sau pierderea,
precum si activele nete luate in considerare la aplicarea metodei punerii in
echivalen ta sunt cele recunoscute in situa tiile financiare ale entit atii asociate sau
ale entit atii controlate in comun (inclusiv cota din profitul sau pierderea entit atii
asociate sau a entit atii controlate in comun si din activele nete ale entit atilor sale
asociate si ale entit atilor controlate in comun) dup a efectuarea ajust arilor
necesare pentru a se putea aplica politicile contabile uniforme.
537. – (1) Situa tiile financiare ale entit atii cuprinse in consolidare trebuie
intocmite utiliz and politici contabile uniforme pentru tranzac tii si evenimente
asem anatoare care au loc in circumstan te similare.
(2) Dac a o entitate asociat a sau o entitate controlat a in comun utilizeaz a
politici contabile diferite fa ta de cele ale entit atii raportoare, pentru tranzac tii si
evenimente asem anatoare care au loc in circumstan te similare, trebuie realizate
ajust ari astfel incat politicile contabile ale entit atii asociate sau ale entit atii
controlate in comun s a fie conforme cu cele ale entit atii raportoare, atunci c and
aceasta folose ste situa tiile financiare ale entit atii asociate sau ale entit atii
controlate in comun la aplicarea metodei punerii in echivalen ta.
538. – Daca activele sau datoriile unei entit ati asociate au fost evaluate prin alte
metode decat cele utilizate pentru consolidare in conformitate cu pct. 518 si 519,
in scopul determin arii diferen tei men tionate la pct. 532 , acestea sunt evaluate
din nou, prin metodele utilizate pentru consolidare.
539. – Valoarea corespunz atoare propor tiei din capitalurile proprii ale entit atii
asociate men tionate la pct. 532 alin. (1) se majoreaz a sau se reduce cu valoarea
oricarei varia tii care a avut loc in cursul exerci tiului financiar in propor tia
capitalurilor proprii ale entit atii asociate reprezenta ta de interesul de participare
respectiv; aceasta se reduce cu valoarea dividendelor corespunz atoare interesului
de participare respectiv.
540. – (1) Atunci c and exist a drepturi de vot poten tiale, interesul unei entit ati
intr-o entitate asociat a sau o entitate controlat a in comun este stabilit in
exclusivitate pe baza participa tiilor in capitalurile proprii existente si nu reflect a
posibila exercitare sau conversie a drepturilor de vot poten tiale.
(2) In scopul consolid arii se realizeaz a ajustari adecvate ale cotei entit atii din
profitul sau pierderea entit atii asociate sau a entit atii controlate in comun, dup a
achizi tie, pentru a lua in considerare pierderile din deprecierea unor active.
(3) Prevederile pct. 538 si 539 se aplic a si in caz ul entit atilor controlate in
comun.
Situa tii financiare anuale folosite pentru aplicarea metodei punerii in
echivalen ta
541. – (1) Cele mai recente situa tii financiare disponibile ale entit atii asociate
sau ale entit atii controlate in comun sunt folosite de entitatea raportoare la
aplicarea metodei punerii in echivalen ta. Cand finalul perioadei de raportare a
entitatii este diferit fa ta de cel al entit atii asociate sau al entit atii controlate in
comun, entitatea asociat a sau entitatea controlat a in comun intocme ste, pentru
uzul entit atii care de tine participa tia, situa tii financiare la aceea si data de
raportare ca cea a situa tiilor financiare individuale ale entit atii raportoare, cu
excep tia cazului in care este imposibil s a se procede ze astfel.
(2) Atunci c and, in conformitate cu alin. (1), situa tiile financiare ale unei
entitati asociate sau ale unei entit ati controlate in comun, folosite la aplicarea
metodei punerii in echivalen ta, sunt intocmite pentru o dat a diferit a de cea
folosit a de entitate, trebuie realizate ajust ari pentru a lua in considerare efectele
tranzac tiilor sau ale evenimentelor semnificative care au avut loc intre aceast a
data si data situa tiilor financiare ale entit atii. In orice caz, diferen ta dintre finalul
perioadei de raportare a entit atii asociate sau a entit atii controlate in comun si
cel al perioadei de raportare a entit atii nu trebuie s a fie mai mare de trei luni.
Durata perioadelor de raportare si orice diferen ta dintre finalurile perioadelor de
raportare vor fi acelea si de la o perioad a la alta.
542. – In masura in care diferen ta pozitiv a mentionat a la pct. 532 alin. (1) nu
poate fi inclus a intr-o categorie a elementelor de activ sau pasiv, aceasta este
tratat a in conformitate cu regulile aplicabile elementului "fond comercial",
prevazute la pct. 132 , 141 alin. (4), 142, 181 si 508 alin. (5) din reglement ari.
543. – (1) Partea de profit sau pierdere a entit atilor asociate si entit atilor
controlate in comun, atribuibil a interesului de participare in aceste entit ati, este
prezentat a separat in contul de profit si pierdere consolidat, la elementul
"Profitul sau pierderea exerci tiului financiar aferent( a) entit atilor asociate si
entitatilor controlate in comun".
(2) Dac a o entitate aso ciata sau o entitate controlat a are in circula tie actiuni
preferen tiale cumulative, care sunt de tinute de alte p arti dec at entitatea si sunt
clasificate drept capitaluri proprii, atunci entitatea isi calculeaz a cota din profit
sau pierdere dup a ajustarea efectuat a pentru a lua in considerare dividendele
aferente unor asemenea ac tiuni, indiferent dac a dividendele au fost sau nu
declarate.
544. – (1) Dac a cota unei entit ati din pierderile unei entit ati asociate sau a unei
entitati controlate in comun este egal a sau mai mare dec at participa tia acesteia in
entitatea asociat a sau entitatea controlat a in comun, atunci entitatea intrerupe
recunoa sterea cotei sale din pierderile viitoare. Participa tia intr-o entitate
asociat a sau intr-o entitate con trolat a in comun este valoarea contabil a a
investi tiei in entitatea asociat a sau in entitatea controlat a in comun, stabilit a prin
folosirea metodei punerii in echivalen ta, precum si orice interese pe termen lung
care, in fond, fac parte din investi tia net a a entit atii in respectiva entitate asociat a
sau entitate controlat a in comun. De exemplu, un element pentru care decontarea
nu este planificat a si nici probabil a intr-un viitor apropiat este, in fond, o
extindere a investi tiei entit atii in entitatea asoci ata sau in entitatea controlat a in
comun.
Astfel de elemente pot s a includ a actiuni preferen tiale, crean te sau imprumuturi
pe termen lung, insa nu includ crean te comerciale, datorii comerciale sau orice
crean ta pe termen lung pentru care exist a garan tii reale adecvate, cum ar fi
imprumuturile garantate. Pierderile recunoscute prin metoda punerii in
echivalen ta care dep asesc investi tia entit atii in actiuni ordinare se imput a
celorlalte componente ale interesului entit atii intr-o entitate asociat a sau intr-o
entitate controlat a in comun in ordinea invers a a vechimii lor (adic a, prioritatea
la lichidare).
(2) Dup a ce participa tia entit atii este redus a la zero, se contabilizeaz a
pierderile suplimentare si se recunoa ste o datorie doar in masura in care entitatea
a suportat obliga tii legale sau implicite ori a efectuat pl ati in numele entit atii
asociate sau al entit atii controlate in comun. Dac a entitatea asociat a sau entitatea
controlat a in comun raporteaz a ulterior profituri, entitatea reia recunoa sterea
cotei sale din aceste profituri doar dup a ce cota sa din profituri este egal a cu cota
din pierderi nerecunoscut a.
Pierderi din depreciere
545. – (1) Dup a aplicarea metodei punerii in echivalen ta, inclusiv
recunoa sterea pierderilor entit atii asociate sau ale entit atii controlate in comun in
conformitate cu pct. 544 alin. (1), entitatea stabile ste dac a este necesar s a se
recunoasc a vreo pierdere suplimentar a din depreciere cu privire la investi tia sa
neta in entitatea asociat a sau in entitatea controlat a in comun.
(2) Deoarece fondul comercial care face parte din valoarea contabil a a
investi tiei in entitatea asociat a sau in entitatea controlat a in comun nu este
recunoscut separat, el nu este testat separat pentru depreciere. In schimb,
valoa rea contabil a totala a investi tiei este testat a pentru depreciere, drept activ
unic, ori de c ate ori exist a indicii c a investi tia poate fi depreciat a. O pierdere din
depreciere recunoscut a in aceste circumstan te nu se aloc a niciunui activ, inclusiv
fondul comercial, care face parte din valoarea contabil a a investi tiei in entitatea
asociat a sau in entitatea controlat a in comun. In mod corespunz ator, orice
reluare a respectivei pierderi din depreciere este recunoscut a in masura in care
valoarea recuperabil a a investi tiei cre ste ulterior.
546. – Elimin arile prev azute la pct. 512 alin. (1) se efectueaz a in masura in care
elementele sunt cunoscute sau accesibile.
547. – Daca o entitate asociat a intocme ste situa tii financiare anuale consolidate,
pct. 5 23 alin. (1), 532, 538, 539, 542, 543 alin. (1) si 546 se aplic a capitalurilor
proprii prezentate in respectivele situa tii financiare anuale consolidate.
548. – Se poate renun ta la aplicarea prevederilor referitoare la metoda punerii in
echivalen ta daca interesul de participare in capitalul entit atii asociate sau al
entitatii controlate in comun nu este semnificativ.
SECTIUNEA 8.12
Conversia la cursul de inchidere si alte aspecte privind fondul comercial
549. – (1) Situa tiile financiar e anuale ale societ atilor nerezidente sunt
convertite dup a metoda cursului de inchidere.
Aceast a metod a presupune:
a) in bilan t:
– exprimarea elementelor din bilan t, cu excep tia capitalurilor proprii, la cursul
de inchidere;
– exprimarea ca pitalurilor proprii la cursul istoric;
– inscrierea, ca element distinct al capitalurilor proprii, a unei diferen te din
conversie (ct. 107 "Diferen te de curs valutar din conversie"), ce corespunde
diferen tei dintre capitalurile proprii la cursul de inchidere si capitalurile proprii
la cursul istoric, precum si diferen tei dintre rezultatul determinat in func tie de
cursul mediu sau cursul de schimb de la data tranzac tiilor si rezultatul la cursul
de inchidere.
Diferen ta din conversie inscris a in bilantul consolidat este repartizat a intre
societatea -mam a si interesele care nu controleaz a;
b) in contul de profit si pierdere – exprimarea veniturilor si a cheltuielilor la
cursul mediu. C and acesta fluctueaz a semnificativ, veniturile si cheltuielile v or
fi exprimate la cursurile de schimb de la data tranzac tiilor.
(2) Cursul de inchidere este cursul de schimb de la data intocmirii bilan tului.
550. – Durata de amortizare a fondului comercial pozitiv se determin a de la data
achizi tiei ac tiunilor sau, in cazul in care achizi tia are loc in dou a sau mai multe
etape, la data la care entitatea a devenit o filial a.
551. – (1) O valoare prezentat a ca un element separat si care corespunde unui
fond comercial negativ poate fi transferat a in contul de profit si pierdere
consolidat numai:
a) dac a aceast a diferen ta corespunde previziunii, la data achizi tiei, a unor
rezultate viitoare nefavorabile ale entit atii in cauz a sau previziunii unor costuri
pe care entitatea respectiv a urmeaz a sa le efectueze, in masura in care o
asemenea previziune se materializeaz a; sau
b) in masura in care diferen ta corespunde unui c astig realizat.
(2) In vederea recunoa sterii fondului comercial negativ, o entitate trebuie s a
se asigure c a nu au fost supra evaluate activele identificabile achizi tionate si nu
au fost omise sau subevaluate datoriile.
(3) In masura in care fondul comercial negativ se raporteaz a la pierderi si
cheltuieli viitoare a steptate, ce sunt identificate in planul pentru achizi tie al
achizitorului si pot fi m asurate credibil, dar care nu reprezint a datorii
identificabile la data achizi tiei, acea parte a fondului comercial negativ trebuie
recunoscut a ca venit in contul de profit si pierdere, atunci c and sunt recunoscute
aceste pierderi si cheltuieli viitoare.
(4) In masura in care fondul comercial negativ nu se raporteaz a la pierderi si
cheltuieli viitoare a steptate si care pot fi m asurate in mod credibil la data
achizi tiei, acest fond comercial negativ trebuie recunoscut ca venit in contul de
profit si pierdere, dup a cum urmeaz a:
a) valoarea fondului comercial negativ ce nu dep aseste valorile juste ale
activelor nemonetare identificabile achizi tionate trebuie recunoscut a ca venit
atunci c and beneficiile economice viitoare cuprins e in activele identificabile
amortizabile achizi tionate sunt consumate, deci, de -a lungul perioadei de via ta
utila ramasa a acelor active; si
b) valoarea fondului comercial negativ in exces fa ta de valorile juste ale
activelor nemonetare identificabile achizi tionate trebuie recunoscut a imediat ca
venit.
SECTIUNEA 8.13
Notele explicative la situa tiile financiare anuale consolidate
552. – Notele explicative la situa tiile financiare anuale consolidate prezint a
informa tiile cerute conform pct. 468, 469, 471 si 472, pe l anga orice alte
informa tii cerute conform altor prevederi ale prezentelor reglement ari, intr-un
mod care s a faciliteze evaluarea pozi tiei financiare a entit atilor incluse in
consolidare, luate in ansamblu, tinand cont de ajust arile esen tiale care decurg
din caracteristicile specifice ale situa tiilor financiare anuale consolidate,
comparativ cu situa tiile financiare anuale individuale, inclusiv in urm atoarele
cazuri:
a) la prezentarea tranzac tiilor intre p arti legate nu se incl ud tranzac tiile intre
parti legate incluse in consolidare, care sunt eliminate cu ocazia consolid arii; si
b) la prezentarea indemniza tiilor si a avansurilor si creditelor acordate
membrilor organelor de administra tie, de conducere si de supraveghere se
prezint a numai sumele acordate membrilor organelor respective ale societ atii-
mam a de catre societatea -mam a si de filialele sale.
553. – (1) Pe l anga informa tiile prev azute la pct. 552 , notele explicative la
situa tiile financiare anuale consolidate con tin urm atoarele informa tii cu privire
la entit atile incluse in consolidare:
a) denumirile si sediile sociale ale entit atilor respective;
b) propor tia de capital de tinuta in entit atile respective, altele dec at societatea –
mam a, de c atre entit atile in cluse in consolidare sau de c atre persoanele care
actioneaz a in nume propriu, dar in contul acestor entit ati; si
c) informa tii privind condi tiile men tionate la pct. 494 si 495, in urma aplic arii
pct. 496 , 499 si 500, pe baza c arora a fost efectuat a consolidarea. Aceast a
mentiune poate fi insa omis a in cazul in care consolidarea a fost efectuat a in
temeiul pct. 494 alin. (1) lit. a), iar propor tia de capital este egal a cu propor tia de
drepturi de vot de tinute.
(2) Informa tiile prev azute la alin. (1) sunt furnizate in ceea ce prive ste
entitatile excluse din consolidare pe motiv c a nu prezint a interes, conform pct.
59 si 505, si se furnizeaz a explica tii cu privire la excluderea entit atilor
mentionate la pct. 504 .
(3) Notele explicative la situa tiile financiare anuale consolidate con tin, de
asemenea, urm atoarele informa tii:
a) denumirile si sediile sociale ale entit atilor asociate, respectiv controlate in
comun, incluse in consolidare, in intelesul pct. 523 alin. (1), si propor tia de
capital a l acestora de tinuta de entit atile incluse in consolidare sau de persoane
care ac tioneaz a in nume propriu, dar in contul acestor entit ati; si
b) in ceea ce prive ste fiecare dintre entit atile, altele dec at cele prev azute la
alin. (1), alin. (2) si alin. (3) lit. a), in care entit atile incluse in consolidare de tin,
direct sau prin intermediul unor persoane care ac tioneaz a in nume propriu, dar in
contul acestor entit ati, un interes de participare:
(i) denumirea si sediul social al entit atilor respective;
(ii) propor tia de capital de tinuta;
(iii) valoarea capitalurilor proprii, precum si profitul sau pierderea entit atii
respective pentru ultimul exerci tiu financiar pentru care au fost adoptate situa tii
financiare.
SECTIUNEA 8.14
Raportul consolidat al administratorilor
554. – Raportul consolidat al administratorilor cuprinde, pe l anga informa tiile
prevazute de alte dispozi tii ale prezentelor reglement ari, cel pu tin informa tiile
cerute conform prevederilor capitolului 7 "Rapo rtul administratorilor", tinand
cont de ajust arile esen tiale care decurg din caracteristicile specifice ale unui
raport consolidat al administratorilor, comparativ cu un raport al
administratorilor, intr-un mod care s a faciliteze evaluarea pozi tiei entit atilor
incluse in consolidare, luate in ansamblu.
555. – La prezentarea de detalii privind ac tiunile sau p artile sociale proprii
detinute, raportul consolidat al administratorilor indic a numarul si valoarea
nominal a sau, in absen ta unei valori nominale, echivalentul contabil al tuturor
actiunilor sau p artilor sociale ale societ atii-mam a detinute de ea insasi, de filiale
ale acesteia sau de o persoan a care ac tioneaz a in nume propriu, dar in contul
oricareia dintre acele entit ati. Aceste informa tii pot fi prezentate in notele
explicative la situa tiile financiare anuale consolidate.
556. – Atunci c and se solicit a un raport consolidat al administratorilor, pe
langa raportul administratorilor, cele dou a rapoarte pot fi prezentate sub forma
unui singur raport. In acest caz, auditorul trebuie s a verifice at at situa tiile
financiare anuale individuale, c at si situa tiile financiare anuale consolidate,
prin raportare la acel unic raport consolidat al administr atorilor.
Declara tia nefinanciar a consolidat a
556^1. – (1) Entit atile de interes public care sunt societ ati-mam a ale unui
grup, care, la data bilan tului pe o baz a consolidat a, dep asesc criteriul de a avea
un num ar mediu de 500 de salaria ti in curs ul exerci tiului financiar, includ in
raportul consolidat al administratorilor o declara tie nefinanciar a consolidat a
care con tine, in masura in care acestea sunt necesare pentru intelegerea
dezvolt arii, performan tei si pozi tiei grupului si a impactului activit atii sale,
informa tii privind cel pu tin aspectele de mediu, sociale si de personal,
respectarea drepturilor omului, combaterea corup tiei si a darii de mit a,
inclusiv:
a) o descriere succint a a modelului de afaceri al grupului;
b) o descriere a politicilor adoptate de grup in leg atura cu aceste aspecte,
inclusiv a procedurilor de diligen ta necesar a aplicate;
c) rezultatele politicilor respective;
d) principalele riscuri legate de aceste aspecte care decurg din opera tiunile
grupului, in clusiv, atunci c and este relevant si propor tional, rela tiile de afaceri,
produsele sau serviciile sale care ar putea avea un impact negativ asupra
domeniilor respective si modul in care grupul gestioneaz a riscurile respective;
e) indicatori -cheie de performan ta nefinanciar a relevan ti pentru activit atile
specifice.
(2) Dac a grupul nu pune in aplicare politici in ceea ce prive ste unul sau mai
multe dintre aspectele men tionate la alin. (1), declara tia nefinanciar a
consolida ta ofera o explica tie clar a si motivat a in acest sens.
(3) Declara tia nefinanciar a consolidat a mentionat a la alin. (1) con tine, dup a
caz, trimiteri si explica tii suplimentare privind sumele raportate in situa tiile
financiare anuale consolidate.
(4) Informa tiile referitoare la evolu tiile iminente sau aspectele in curs de
negociere pot fi omise in cazuri excep tionale in care, potrivit avizului justificat
in mod corespunz ator al membrilor organelor administrative, de conducere si
de supraveghere, care actioneaz a in limitele competen telor conferite de
legisla tia na tional a si poart a o raspundere colectiv a pentru avizul respectiv,
prezentarea acestor informa tii ar aduce prejudicii grave pozi tiei comerciale a
grupului, cu condi tia ca aceste omisiuni s a nu impiedice o intelegere corect a si
echilibrat a a dezvolt arii, performan tei si pozi tiei grupului si a impactului
activit atii sale.
(5) Pentru prezentarea informa tiilor men tionate la alin. (1), societatea -mam a
se poate baza pe cadrele na tionale, ale Uniuni i sau interna tionale, societatea –
mam a preciz and in acest caz cadrele pe care s -a bazat.
(6) Informa tiile solicitate potrivit prevederilor prezentului punct nu sunt
limitative.
556^2. – Se consider a ca o societate -mam a care indepline ste obliga tia
prevazuta la pct. 556^1 a respectat obliga tia legat a de analiza informa tiilor
nefinanciare prev azuta la pct. 491 alin. (1) si pct. 554 – 556.
556^3. – O societate -mam a care este, de asemenea, filial a este scutit a de
obliga tia prev azuta la pct. 556^1 daca respectiva societate -mam a scutit a si
filialele sale sunt incluse in raportul consolidat al administratorilor sau in
raportul separat al unei alte entit ati, intocmit in conformitate cu prevederile
prezentei sec tiuni.
556^4. – (1) Dac a o societate -mam a intocme ste un raport separat
corespunz ator aceluia si exerci tiu financiar, care se refer a la intregul grup,
indiferent dac a acest raport se bazeaz a sau nu pe cadrele na tionale, ale Uniunii
sau interna tionale, care cuprinde informa tiile cerute pentru decla ratia
nefinanciar a consolidat a, asa cum se prevede la pct. 556^1 , respectiva
societate -mam a este scutit a de obliga tia de a intocmi declara tia nefinanciar a
consolidat a prevazuta la pct. 556^1 , cu condi tia ca acest raport separat:
a) sa fie publicat impreun a cu raportul consolidat al administratorilor, in
conformitate cu prevederile sec tiunii 9.1. "Obliga tia general a de publicare";
sau
b) sa fie pus la dispozi tia publicului intr-un termen rezonabil care nu
depaseste 6 luni de la data bilan tului, pe site-ul societ atii-mam a, si sa fie
mentionat in raportul consolidat al administratorilor.
(2) Prevederile pct. 556^2 se aplic a similar si societ atilor-mam a care
elaboreaz a un raport separat, astfel cum se prevede la alin. (1).
556^5. – Auditorul s tatutar sau firma de audit verific a daca s-a furnizat
declara tia nefinanciar a consolidat a mentionat a la pct. 556^1 sau raportul
separat men tionat la pct. 556^4 .
CAPITOLUL 9
Aprobarea, semnarea si publicarea situa tiilor financiare anuale
557. – (1) Situa tiile financiare anuale se intocmesc si se public a, potrivit legii,
in moneda na tional a.
(2) Situa tiile financiare anuale sunt semnate de persoanele in drept,
cuprinz and:
– numele si prenumele persoanei care le -a intocmit, inscrise in clar;
– calitatea acesteia (director economic, contabil -sef sau alt a persoan a
desemnat a prin decizie scris a de administrator, persoan a autorizat a potrivit legii,
membr a a Corpului Exper tilor Contabili si Contabililor Autoriza ti din Rom ania);
– numarul de inregistrare in organismul profesional, dac a este cazul.
SECTIUNEA 9.1
Obliga tia general a de publicare
558. – Situa tiile financiare anuale aprobate corespunz ator si raportul
administratorilor, impreun a cu opinia auditorului statutar sau a firmei de audit
mentionat a la sectiunea 10.1 "Cerin te generale privind auditul" din prezentele
reglement ari, respectiv raportul cenzorilor, dup a caz, se public a in conformitate
cu legisla tia in vigoare.
559. – Trebuie s a fie posibil a obtinerea, la cerere, a unor copii ale situa tiilor
financiare. Pre tul unei astfel de copii nu poate dep asi costul s au administrativ.
560. – Prevederile pct. 558 se aplic a si in ceea ce prive ste situa tiile financiare
anuale consolidate si rapoartele cons olidate ale administratorilor.
SECTIUNEA 9.2
Alte cerin te in materie de publicare
561. – (1) Dac a se public a in intregime, situa tiile financiare anuale si raportul
administratorilor sunt reproduse cu forma si con tinutul pe baza c arora auditorul
statutar sau firma de audit si-a intocmit opinia. Acestea sunt insotite de textul
complet al raportului de audit.
(2) Dac a situa tiile financiare anuale nu se public a in intregime, versiunea
prescurtat a a acestora, care nu este insotita de raportul de audit:
a) men tioneaz a faptul c a versiunea publicat a este prescurtat a;
b) face trimitere la registrul la care au fost depuse, potrivit legii, sau, dac a
acestea nu au fost inca depuse, men tioneaz a acest lucru;
c) men tioneaz a daca auditorul statutar sau firma de audit a emis o opinie de
audit f ara rezerve, cu rezerve ori contrar a sau dac a auditorul statutar sau firma
de audit nu a fost in masura sa emita o opinie de audit;
d) men tioneaz a daca raportul de audit face referire la aspecte asupra c arora
auditorul statutar sau firma de audit a atras aten tia prin eviden tiere, f ara ca
opinia de audit s a fie cu rezerve.
SECTIUNEA 9.3
Responsabilitatea si raspunderea pentru intocmirea si publicarea
situa tiilor financiare anuale si a raportului administratorilor
562. – (1) Membrii organelor de administra tie, de conducere si de
supraveghere ale unei entit ati, care ac tioneaz a in limitele competen telor
conferite de legisla tia na tional a, au responsabilitatea colectiv a de a se asigura
ca:
a) situa tiile financiare anuale individuale, raportul administratorilor si
raportul men tionat la pct. 492^4 ; si
b) situa tiile financiare anuale consolidate, rapoartele consolidate ale
administratorilor si raportul men tionat la pct. 556^4
sunt intocmite si se public a in conformitate cu cerin tele prezentelor
reglement ari.
(2) Incalcarea responsabilit atilor men tionate la alin. (1) se sanc tioneaz a
potrivit Legii contabilit atii nr. 82/1991, republicat a, cu modific arile si
complet arile ulterioare.
CAPITOLUL 10
Auditul
SECTIUNEA 10.1
Cerin te generale privind auditul
563. – (1) Situa tiile financiare anuale ale entit atilor mijlocii si mari, precum si
ale societ atilor/companiilor na tionale, societ atilor cu capital integral sau
majoritar de stat si regiilor autonome sunt auditate de unul sau mai mul ti
auditori statutari sau firme de audit.
(2) Sunt supuse, de asemenea, auditului entit atile care, la data bilan tului,
depasesc limitele a cel pu tin dou a dintre urm atoarele 3 criterii:
a) totalul activelor: 16.000.000 lei;
b) cifra de afaceri net a: 32.000.000 lei;
c) num arul mediu de salaria ti in cursul exerci tiului financiar: 50.
Obliga tia de auditare pentru entit atile prev azute la prezent ul alineat se aplic a
atunci c and acestea dep asesc limitele respective in dou a exerci tii financiare
consecutive. De asemenea, entit atile respective sunt scutite de la obliga tia de
auditare a situa tiilor financiare anuale dac a limitele a dou a dintre cele tre i
criterii men tionate nu sunt dep asite in dou a exerci tii financiare consecutive.
(3) Situa tiile financiare anuale ale entit atilor mici si microentit atilor se
verific a, dup a caz, de cenzori, potrivit legii.
(4) Totodat a, auditorul (auditorii) statutar(i) sau firma (firmele) de audit:
a) exprim a o opinie privind:
(i) consecven ta raportului administratorilor cu situa tiile financiare pentru
acela si exerci tiu financiar; si
(ii) intocmirea raportului administratorilor in conformitate cu cerin tele legale
aplicabile;
b) declar a daca, pe baza cunoa sterii si a intelegerii dob andite in cursul
auditului cu privire la entitate si la mediul acesteia, a (au) identificat informa tii
eronate semnificative prezentate in raportul administratorilor, indic and natura
acestor informa tii eronate.
564. – (1) Prevederile pct. 563 alin. (1) referitoare la obliga tia audit arii se aplic a
si situa tiilor financiare anuale consolidate.
(1^1) Auditarea situa tiilor financiare anuale individuale ale entit atilor
cuprinse in consolidare se efectueaz a potrivit prevederilor pct. 563 .
(2) Prevederile pct. 563 alin. (4) se aplic a si situa tiilor financiare anuale
consolidate si rapoartelor consolidate ale administratorilor.
564^1. – Prezenta sec tiune nu se aplic a in cazul declara tiei nefinanciare
mentionate la pct. 492^1 si al declara tiei nefinanciare consolidate men tionate la
pct. 556^1 sau al rapoartelor separate men tionate la pct. 492^4 si la pct. 556^4 .
SECTIUNEA 10.2
Raportul de audit
565. – (1) Raportul de audit con tine:
a) o introducere care identific a cel pu tin situa tiile financiare care fac obiectul
auditului statutar, impreun a cu cadrul de raportare financiar a care a fost aplicat
la intocmirea acestora;
b) o descriere a domeniului de aplicare al auditului statutar, care identific a cel
putin standardele de audit conform c arora a fost efectuat auditul statutar;
c) o opinie de audit care este f ara rezerve, cu rezerve sau contrar a si care
prezint a clar punctul de vedere al auditorului statutar cu privire la urm atoarele:
(i) dac a situa tiile financiare anuale ofer a o imagine fidel a, in conformitate cu
cadrul relevant de raportare financiar a; si
(ii) dup a caz, dac a situa tiile financiare anuale sunt conforme cerin telor legale
aplicabile.
Daca auditorul statutar nu este in masura sa emita o opinie de audit, raportul
mentioneaz a imposibilitatea emiterii unei astfel de opinii;
d) o men tiune privind aspectele asupra c arora auditorul statutar atrage aten tia
prin eviden tiere, f ara ca opinia de audit s a fie cu rezerve;
e) opinia si declara tia men tionate la pct. 563 alin. (4).
(2) Raportul de audit se semneaz a si se dateaz a de catre auditorul statutar. In
cazul in care auditul statutar este efectuat de o firm a de audit, raportul de audit
poart a semn atura cel pu tin a auditorului/auditorilor statutar(i) care a(u) efectuat
auditul in numele firmei de audit.
(3) Raportul de audit privind situa tiile financiare anuale consolidate trebuie s a
respecte cerin tele pr evazute la alin. (1) si (2). In cazul situa tiilor financiare
anuale consolidate, atunci c and raporteaz a asupra consecven tei raportului
administratorilor cu situa tiile financiare, a sa cum se prevede la alin. (1) lit. e),
auditorul statutar sau firma de audit are in vedere situa tiile financiare anuale
consolidate si raportul consolidat al administratorilor. Dac a situa tiile financiare
anuale ale societ atii-mam a sunt prezentate in vedere a aprob arii odat a cu
situa tiile financiare anuale consolidate, iar societatea -mam a are obliga tia de
auditare, cele dou a rapoarte de audit pot fi prezentate sub forma unui singur
raport.
CAPITOLUL 11
Controlul intern
566. – (1) In intelesul prezentelor reglement ari, controlul intern al entit atii
vizeaz a asigurarea:
– conformit atii cu legisla tia in vigoare;
– aplic arii deciziilor luate de conducerea entit atii;
– bunei func tionari a activit atii interne a entit atii;
– fiabilit atii informa tiilor financiare;
– eficacit atii opera tiunilor entit atii;
– utiliz arii eficiente a resurselor;
– prevenirii si controlului riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiecti v:
– pe de o parte, urm arirea inscrierii activit atii entit atii si a comportamentului
personalului in cadrul definit de legisla tia aplicabil a, valorile, normele si regulile
interne ale entit atii;
– pe de alt a parte, verificarea dac a informa tiile contabile, financiare si de
gestiune comunicate reflect a corect activitatea si situa tia entit atii.
(2) Scopul controlului intern este s a asigure coeren ta obiectivelor, s a
identifice factorii -cheie de reu sita si sa comunice conduc atorilor entit atii, in timp
real, informa tiile referitoare la performan te si perspective. Indiferent de natura
sau m arimea entit atii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern
satisf acator sunt legate de aplicarea unor bune practici.
567. – Controlul inter n se aplic a pe tot parcursul opera tiunilor desf asurate de
entitate, astfel:
a) anterior realiz arii opera tiunilor, cu ocazia elabor arii bugetului, ceea ce va
permite, ulterior realiz arii opera tiunilor, controlul bugetar;
b) in timpul opera tiunilor, de exemplu, sub aspectul determin arii procentului
de realizare fizic a a produc tiei in curs de execu tie sau a procentului de rebuturi
inregistrate;
c) dup a finalizarea opera tiunilor, caz in care verificarea este destinat a, de
exemplu, s a analizeze renta bilitatea opera tiunilor si sa constate existen ta
conformit atii sau a eventualelor anomalii, care trebuie corectate.
568. – In contextul situa tiilor financiare anuale consolidate, aria controlului
intern contabil si financiar se refer a la societ atile cuprinse in consolidare.
569. – Controlul intern cuprinde componente str ans legate, respectiv:
– o definire clar a a responsabilit atilor, resurse si proceduri adecvate,
modalit ati si sisteme de informare, instrumente si practici corespunz atoare;
– difuzarea intern a de informa tii pertinente, fiabile, a c aror cunoa stere permite
fiecaruia s a isi exercite responsabilit atile;
– un sistem care urm areste, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri
identificabile in ceea ce prive ste obiectivele entitatii si, pe de alt a parte,
asigurarea existen tei de proceduri de gestionare a acestor riscuri;
– activit ati corespunz atoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru
a reduce riscurile susceptibile s a afecteze realizarea obiectivelor ent itatii;
– o supraveghere permanent a a dispozitivului de control intern, precum si o
examinare a func tionarii sale.
570. – Activit atile de control fac parte integrant a din procesul de gestiune prin
care entitatea urm areste atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizeaz a
aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelurile ierarhice
si func tionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performan telor
opera tionale, securizarea activelor, separarea func tiilor.
571. – Evaluarea controlului intern pleac a de la aspecte precum:
– existen ta de ghiduri si manuale de proceduri;
– garantarea evolu tiei sistemului de control intern;
– asigurarea posibilit atii accesului la sistem pentru controlul extern;
– asigur area posibilit atii confrunt arii descrierii teoretice cu realitatea.
572. – (1) In cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleac a de la aspecte
precum:
– existen ta unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea
conducerii opera tionale;
– implicarea conducerii si sensibilizarea sa fa ta de riscurile crescute sau
generate de informatic a;
– alocarea de resurse care demonstreaz a capacitatea sistemului informatic de
a-si atinge obiectivele;
– recrutarea de personal cu un nivel de competen ta adaptat tehnologiilor
utilizate si existen ta unui plan de formare continu a care trebuie s a permit a o
actualizare a cuno stintelor.
(2) Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se refer a
la evaluarea uno r aspecte precum:
– nivelul de dependen ta a entit atii de sistemul s au informatic, cu influen ta
asupra continuit atii exploat arii, atunci c and dependen ta este prea mare;
– nivelul de confiden tialitate a informa tiilor vehiculate de sistem;
– oblig atia de respectare a dispozi tiilor in vigoare referitoare la fiscalitate,
protec tia persoanelor, proprietatea intelectual a sau reglement ari specifice
anumitor sectoare de activitate.
573. – (1) In domeniul organiz arii generale, trebuie s a existe:
– o documentare referitoare la principiile de contabilizare si control al
opera tiunilor;
– circuite de informa tii viz and exhaustivitatea opera tiunilor, o centralizare
rapid a si o armonizare a datelor contabile, precum si controale asupra aplic arii
acestor circuite;
– un calendar al elabor arii de informa tii contabile si financiare difuzate in
cadrul grupului, necesare pentru situa tiile financiare ale societ atii-mam a.
(2) Sunt necesare, de asemenea:
– identificarea cu claritate a persoanel or responsabile cu elaborarea
informa tiilor contabile si financiare publicate sau care particip a la elaborarea
situa tiilor financiare;
– accesul fiec arui colaborator implicat in procesul elabor arii de informa tii
contabile si financiare, la informa tiile necesare controlului intern;
– instituirea unui mecanism prin care s a se asigure efectuarea controalelor;
– proceduri prin care s a se verifice dac a controalele au fost efectuate, s a se
identifice abaterile de la regul a si sa se poat a remedia, dac a este necesar;
– existen ta unui proces care urm areste identificarea resurselor necesare bunei
functionari a func tiei contabile;
– adaptarea necesarului de personal si a competen telor acestuia la m arimea si
complexitatea opera tiunilor, ca si la evolu tia nevoilor si constr angerilor.
574. – (1) Controlul intern contabil si financiar al entit atii se aplic a in vederea
asigur arii unei gestiuni contabile si a unei urm ariri financiare a activit atilor sale,
pentru a r aspunde obiectivelor definite.
(2) Controlul intern contabil si financiar este un element major al controlului
intern. El vizeaz a ansamblul proceselor de ob tinere si comunicare a informa tiei
contabile si financiare si contribuie la realizarea unei informa tii fiabile si
conforme exig entelor legale.
Ca si controlul intern in general, el se sprijin a pe un sistem cuprinz and in
special elaborarea si aplicarea politicilor si procedurilor in domeniu, inclusiv a
sistemului de supraveghere si control.
(3) Controlul intern contabil si financiar vizeaz a asigurarea:
– conformit atii informa tiilor contabile si financiare publicate, cu regulile
aplicabile acestora;
– aplic arii instruc tiunilor elaborate de conducere in leg atura cu aceste
informa tii;
– protej arii activelor;
– prevenirii si detect arii fraudelor si neregulilor contabile si financiare;
– fiabilit atii informa tiilor difuzate si utilizate la nivel intern in scop de control,
in masura in care ele contribuie la elaborarea de informa tii contabile si
financiare publicate;
– fiabilit atii situa tiilor financiare anuale publicate si a altor informa tii
comunicate pie tei.
575. – Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute in vedere:
– existen ta unui manual de politici contabile;
– existen ta unei p roceduri de aplicare a acestui manual;
– existen ta de controale prin care s a se asigure respectarea manualului;
– cunoa sterea evolu tiei legisla tiei contabile si fiscale;
– efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
– identificarea si tratarea corespunz atoare a anomaliilor;
– adaptarea programelor informatice la nevoile entit atii;
– conformitatea cu regulile contabile;
– asigurarea exactit atii si exhaustivit atii inregistr arilor contabile;
– respectarea carac teristicilor calitative ale informa tiilor cuprinse in situa tiile
financiare, astfel incat sa satisfac a nevoile utilizatorilor;
– pregatirea informa tiilor necesare consolid arii grupului;
– definirea si distribuirea procedurilor de elaborare a situa tiilor financiare
anuale consolidate, c atre toate entit atile de consolidat.
CAPITOLUL 12
Dispozi tii privind scutirile si restric tiile aplicabile scutirilor
SECTIUNEA 12.1
Scutiri pentru microentit ati
576. – (1) Cu respectarea prevederilor alin. (2) al prezentului punct,
microentit atile nu au obliga tia elabor arii notelor explicative la situa tiile
financiare anuale, prev azute la pct. 468 si 469.
(2) Microentit atile prezint a informa tiile prev azute la pct. 468 lit. a), d) si e) si
pct. 491 alin. (2) lit. c).
577. – (1) Microentit atile intocmesc bilan t prescurtat, in formatul prev azut la
pct. 451 .
(2) Microentit atile intocmesc cont prescurtat de profit si pierdere, care s a
prezinte separat:
– cifra de afaceri net a;
– alte venituri;
– costul materiilor prime si al consumabilelor;
– cheltuieli cu personalul;
– ajust ari de valoare;
– alte cheltuieli;
– impozite;
– profit sau pierdere.
578. – Situa tiile financ iare anuale intocmite de microentit ati potrivit pct. 576 si
577 ofera imaginea fidel a prevazuta la pct. 24 si 25. Prevederile pct. 26 nu se
aplic a in cazul acestor situa tii financiare anuale.
SECTIUNEA 12.2
Restric tii referitoare la entit atile de interes public
579. – Cu excep tia cazului in care se prevede expres in prezentele
reglement ari, simplific arile si except arile prev azute de prezentele reglement ari
nu se aplic a entitatilor de interes public. O entitate de interes public este
considerat a ca fiind din categoria entit atilor mijlocii si mari, indiferent de cifra
de afaceri net a, totalul activelor sau num arul sau mediu de salaria ti in cursul
exerci tiului financiar.
CAPITOLUL 13
Raportarea pl atilor efectuate c atre guverne
SECTIUNEA 13.1
Defini tii referitoare la raportarea privind pl atile catre guverne
580. – (1) In intelesul prezentului capitol, se aplic a urmatoarele defini tii:
1. entitate activ a in industria extractiv a inseamn a o entitate care desf asoara
activit ati ce implic a explorarea, prospectarea, descoperirea, exploatarea si
extrac tia zacamintelor de minerale, petrol, gaze naturale sau alte materiale, in
cadrul activit atilor economice enumerate in anexa I la Regulamentul (CE) nr.
1.893/2006 al Parlamentului Eu ropean si al Consiliului din 20 decembrie 2006
de stabilire a Nomenclatorului statistic al activit atilor economice NACE a doua
revizuire si de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului,
precum si a anumitor regulamente CE privind domeni i statistice specifice*3), la
sectiunea B INDUSTRIA EXTRACTIV A SI EXPLOATAREA IN CARIERE,
diviziunile 05 Extrac tia carbunelui si lignitului, 06 Extrac tia titeiului si a gazelor
naturale, 07 Extrac tia minereurilor metalifere si 08 Alte activit ati din indust ria
extractiv a;
2. entitate activ a in sectorul exploat arii padurilor primare inseamn a o
intreprindere care desf asoara, in padurile primare, activit ati prev azute in
Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 , respectiv sec tiunea A – AGRICULTUR A,
SILVICULTUR A SI PESCUIT, diviziunea 02 Silvicultur a si exploatare
forestier a, grupa 02.2 Exploatare forestier a, din anexa I la acest regulament;
3. guvern inseamn a orice autoritate na tional a, regional a sau local a a unui stat
membru sau a unei tari ter te. Sunt incluse departamentele, agen tiile sau
intreprinderile controlate de acea autoritate, in sensul prevederilor sectiunii 8.2
"Obliga tia de a intocmi situa tii financiare anuale consolidate";
4. proiect inseamn a activit ati opera tionale care sunt reglementate de un singur
contract, licen ta, loca tie, concesiune sau alte acorduri juridice similare si care
formeaz a baza pentru o obliga tie de plat a cu un guvern. Cu toate acestea, dac a
mai multe astfel de acorduri sunt interconectate pe fond si formeaz a baza pentru
o obli gatie de plat a cu un guvern, acestea sunt considerate a fi un proiect;
5. plat a inseamn a o sum a platita fie in numerar, fie in natur a, pentru
activit atile men tionate la pct. 1 si 2, de urm atoarele tipuri:
a) drepturi de produc tie;
b) impozite p ercepute asupra venitului, produc tiei sau profiturilor societ atilor,
cu excep tia impozitelor percepute asupra consumului, cum ar fi taxa pe valoarea
adaugata, impozitul pe venitul personal sau impozitul pe v anzari;
c) redeven te;
d) dividende;
e) prime de semnare, descoperire si produc tie;
f) taxe de licen ta, taxe de inchiriere, taxe de inregistrare si alte taxe aferente
licen telor si/sau concesiunilor; si
g) plati pentru imbun atatiri aduse infrastructurii.
(2) Pl atile men tionate la alin. (1) pct. 5 sunt cele prev azute de legisla tia in
vigoare, aplicabil a entitatii. Pl atile respective presupun transfer de beneficii
economice incluz and fluxuri de trezorerie, transferuri de bunuri sau prest ari de
servicii efectuate in cursul exerci tiului financiar de raportare, indiferent de
perioada in care a fost inregistrat a obliga tia corespunz atoare.
(3) In general, nu este necesar ca o entitate activ a in industria extractiv a sau
in sectorul exploat arii padurilor primare s a prezinte dividendele p latite unui
guvern ca ac tionar comun sau obi snuit al entit atii respective dac a aceste
dividende sunt pl atite guvernului in acelea si condi tii ca si celorlal ti actionari.
Cu toate acestea, entitatea va avea obliga tia de a prezenta dividendele pl atite in
locul drepturilor de produc tie sau al redeven telor.
––––
*3) JO L 393, 30.12.2006, p. 1.
581. – (1) Pentru a determina dac a o entitate este activ a sau un grup este activ
in industria extractiv a sau in sectorul exploat arii padurilor primare , defini tiile
respective se refer a la clasificarea activit atilor economice pentru scopuri
statistice, prezentate in sec tiunile relevante ale Regulamentului (CE) nr.
1.893/2006 .
(2) Se consider a, de asemenea, c a o entitate care este parte a unei asocier i in
participa tie sau a unei entit ati controlate in comun este activ a in industria
extractiv a sau in sectorul exploat arii padurilor primare dac a acea asociere in
participa tie sau entitate controlat a in comun se calific a pentru clasificarea
NACE.
SECTIUNEA 13.2
Entit ati obligate s a raporteze pl atile catre guverne
582. – (1) Entit atile mijlocii si mari, indiferent de natura ac tionarilor, precum
si societ atile/companiile na tionale, societ atile cu capital integral sau majoritar de
stat si regiile autonome, active in industria extractiv a sau in sectorul exploat arii
padurilor primare au obliga tia de a intocmi si a publica anual un raport asupra
platilor c atre guverne.
(2) In cazul in care o entitate devine entitate incadrat a in categoria entit atilor
mijlocii si mari, cerin tele de raportare prev azute de prezentul capitol se aplic a
daca criteriile de m arime prev azute la pct. 9 alin. (4) sunt dep asite dou a exerci tii
financiare consecutive.
(3) Cerin tele de raportare prev azute de prezentul capito l se aplic a si in cazul
in care entitatea este parte a unei asocieri in participa tie care isi desf asoara
activitatea in industria extractiv a sau in sectorul exploat arii padurilor primare. In
acest caz, pl atile cuprinse in raportul asupra pl atilor efectuate catre guverne se
prezint a in propor tia corespunz atoare particip arii sale la acea asociere in
participa tie.
(4) Obliga tia men tionat a la alin. (1) nu se aplic a entitatilor care sunt filiale sau
societ ati-mam a, dac a sunt indeplinite cumulativ urm atoarele condi tii:
a) societatea -mam a intra sub inciden ta legisla tiei na tionale; si
b) platile efectuate de entitate c atre guverne sunt incluse in raportul consolidat
asupra pl atilor c atre guverne, intocmit de societatea -mam a respectiv a in
conformitate cu sectiunea 13.4 "Raportul consolidat asupra pl atilor c atre
guverne".
SECTIUNEA 13.3
Continutul raportului
583. – (1) Nu este necesar ca o plat a, indiferent dac a este plat a unica sau o
serie de pl ati conexe, s a fie luat a in considerare in raport dac a este mai mic a de
443.400 lei (echivalentul a 100.000 euro la cursul valutar publicat in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013) in cursul unui exerci tiu
financiar. Aceasta inseamn a ca, in cazul oric arui acord care prevede plati
periodice sau in tran se (de exemplu chiriile), entitatea trebuie s a ia in
considerare suma total a a platilor periodice conexe sau a tran selor de pl ati
conexe pentru a stabili dac a a fost atins pragul pentru respectiva serie de pl ati
si, prin urmare, daca este necesar a publicarea lor.
(2) Entit atile active in industria extractiv a sau in sectorul exploat arii
padurilor primare nu sunt obligate s a separe pl atile si sa le aloce pe baza unor
proiecte, in cazul pl atilor efectuate pentru a respecta oblig atii impuse entit atii la
nivelul s au si nu la nivel de proiect. De exemplu, dac a o entitate are mai mult de
un proiect intr-o tara gazd a, iar guvernul tarii respective percepe impozit pe
profitul entit atii in leg atura cu ansamblul veniturilor entit atii in acea tara si nu
in leg atura cu un anumit proiect sau cu o anumit a opera tiune pe teritoriul s au,
entitatea poate s a prezinte plata sau pl atile rezultate din perceperea impozitului
fara a men tiona un proiect anume care s a fie asociat acestor pl ati.
584. – (1) Raportul prezint a urmatoarele informa tii in leg atura cu activit atile
descrise la pct. 580 alin. (1) pct. 1 si 2, aferente exerci tiului financiar in cauz a:
a) suma total a a platilor efectuate c atre fiecare guvern;
b) suma total a pe tip de plat a, in conformitate cu pct. 580 alin. (1) pct. 5 lit. a)
– g), efectuat a catre fiecare guvern;
c) dac a platile au fost atribuite unui proiect specific, suma total a pe tip de
plata, in conformitate cu pct. 580 alin. (1) pct. 5 lit. a) – g), efectuat a pentru
fiecare astfel de proiect si suma total a a platilor pentru fiecare astfel de proiect.
(2) Pl atile efectuate de entitate pentru obliga tii impuse la nivelul entit atii pot
fi prezentate la nivelul acesteia, si nu la nivel de proiect.
585. – Daca se efectueaz a plati in natur a catre guverne, ele sunt raportate in
valoare si, dac a este cazul, in volum. Se prezint a note justificative pentru a
explica modul in care a fost determinat a aceast a valoare.
586. – Informa tiile publicate cu privire la pl atile men tionate in prezenta sec tiune
reflect a substan ta, mai cur and dec at forma pl atii sau a activit atii in cauz a. Platile
si activit atile nu pot fi separate sau agregate in mod artificial, in vederea evit arii
aplic arii prezentelor reglement ari.
SECTIUNEA 13.4
Raportul consolidat asupra pl atilor c atre guverne
587. – (1) Entit atile mijlocii si mari, precum si entit atile de interes public,
active in industria extractiv a sau in sectorul exploat arii padurilor primare, care
intra sub inciden ta legisla tiei na tionale, au obliga tia de a intocmi un raport
consolidat asupra pl atilor efectuate c atre guverne in conformitate cu pct. 582 –
586 dac a, in calitate de societ ati-mam a, au obliga tia de a intocmi situa tii
financiare anuale consoli date in conformitate cu sectiunea 8.2 "Obliga tia de a
intocmi situa tii financiare anuale consolidate".
(2) O societate -mam a este considerat a, de asemenea, a fi activ a in industria
extractiv a sau in sectorul exploat arii padurilor primare dac a oricare dintre
filialele sale este activ a in industria sau in sectorul men tionat. Filialele avute in
vedere in acest scop sunt acelea si cu cele cuprinse in perimetrul de consolidare
utilizat la intocmirea situa tiilor financiare anuale consolidate. Ca urma re,
perimetrul de consolidare stabilit potrivit cap. 8 "Situa tii financiare anuale
consolidate si rapoarte consolidate" este folosit si pentru aplicarea prevederilor
prezentului capitol.
(3) Societatea -mam a si filialele au semnifica tia prev azuta de sectiunea 1.2
"Defini tii".
588. – (1) Raportul consolidat cuprinde numai pl atile catre guverne rezultate in
urma opera tiunilor de extrac tie si/sau de exploatare forestier a.
(2) In cazul in care o entitate controlat a in comun, cuprins a in consolidare, isi
desfasoara activitatea in industria extractiv a sau in sectorul exploat arii padurilor
primare, in scopul intocmirii raportului consolidat prev azut de prezenta sec tiune
sunt avute in vedere pl atile corespunz atoare participa tiei de tinute in acea entitate
controlat a in comun.
589. – (1) Obliga tia de a intocmi raportul consolidat men tionat la pct. 587 nu se
aplic a:
a) unei societ ati-mam a a unui grup din categoria grupurilor mici si mijlocii,
asa cum acestea sunt definite la pct. 10 alin. (2), cu excep tia cazului in care o
entitate afiliat a este entitate de interes public; si
b) unei societ ati-mam a reglementate de legisla tia na tional a, care este ea insasi
filial a, dac a societatea -mam a a acesteia se afl a sub inciden ta legisla tiei
nationale.
(2) Dac a un grup din categoria grupurilor mici si mijlocii include o entitate de
interes public, intregul grup este tratat ca fiind grup mare. In acest caz, in scopul
aplic arii prezentei sec tiuni, societatea -mam a a grupului are obliga tia de a
intocmi raport consolidat asupra pl atilor c atre guverne.
590. – (1) O entitate, inclusiv o entitate de interes public, poate fi exclus a din
raportul consolidat asupra pl atilor c atre guverne dac a este indeplinit a cel pu tin
una din urm atoarele condi tii:
a) restric tii severe pe termen lung impiedic a in mod substan tial exercitarea de
catre societatea -mam a a drepturilor sale asupra activelor sau conducerii entit atii
in cauz a;
b) in cazuri extrem de rare in care informa tiile necesare pentru intocmirea
raportului consolidat asupra pl atilor c atre guverne in conformitate cu prezentele
reglement ari nu pot fi ob tinute f ara cheltuieli dispropor tionate sau intarzieri
nejustificate;
c) ac tiunile sau p artile sociale ale entit atii in cauz a sunt de tinute excl usiv in
vederea v anzarii lor ulterioare.
(2) Scutirile men tionate la alin. (1) se aplic a numai dac a sunt utilizate si in
scopul intocmirii situa tiilor financiare anuale consolidate.
SECTIUNEA 13.5
Publicarea
591. – Raportul prev azut la pct. 582 si raportul consolidat prev azut la pct. 587
asupra pl atilor c atre guverne se public a potrivit legisla tiei na tionale.
Intreprinderile men tionate la pct. 582 si 587, care intocmesc si public a un raport
in conformitate cu cerin te de raportare ale unei tari ter te evaluate ca fiind
echivalente cu cele prev azute in prezentul capitol, sunt exceptate de la cerin tele
prezentului capitol, cu excep tia obliga tiei de a publica respectivul raport potrivit
legisla tiei na tionale in vigoare.
592. – Membrii organ elor responsabile ale unei entit ati, care ac tioneaz a in
limitele competen telor conferite de legisla tia na tional a, au responsabilitatea de a
se asigura, aplic and la nivel maxim cuno stintele si abilit atile de care dispun, c a
raportul asupra pl atilor c atre guverne este intocmit si publicat in conformitate cu
cerin tele prezentelor reglement ari.
592^1. – Entit atile obligate, potrivit prezentului capitol, s a intocmeasc a si sa
publice anual un raport asupra pl atilor c atre guverne depun acel raport la
unitatile teritoriale ale Ministerului Finan telor Publice odat a cu situa tiile
financiare anuale individuale, respectiv situa tiile financiare anuale consolidate,
in condi tiile prev azute la art. 36 din Legea contabilit atii nr. 82/1991,
republicat a, cu modific arile si complet arile ulterioare.
CAPITOLUL 14
Planul de conturi general
593. – (1) Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi
analitice in func tie de necesit atile impuse de anumite reglement ari sau potrivit
necesit atilor proprii ale fiec arei entit ati.
(2) Conturile pot avea func tiune contabil a de activ (A), pasiv (P) sau sunt
bifunc tionale (A/P). In general, conturile cu func tiune contabil a de activ
corespund elementelor de natura activelor si cheltuielilor, iar conturile cu
functiune contabil a de pasiv corespund elementelor de natura datoriilor,
capitalurilor proprii si veniturilor sau sunt aferente ajust arilor de valoare.
In conturile cu trei cifre, cifra terminal a 9 semnific a opera tiuni de sens contrar
celor acoperite in mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care
fac parte.
(3) Conturile in afara bilan tului sunt conturi care se debiteaz a si se crediteaz a
in func tie de modalitatea de inregistrare in conturile de bilan t a opera tiunii, la
scaden ta sau la data realiz arii acesteia.
(4) Pentru organizarea contabilit atii de gestiune, nu este obligatorie utilizarea
conturilor din clasa 9 "Conturi de gestiune".
594. – Planul de conturi general este urm atorul:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, imprumuturi si datorii
asimilate
10. Capital si rezerve
101. Capital*4)
1011. Capital subscris nev arsat (P)
1012. Capital subscris v arsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patri moniul public*5) (P)
1017. Patrimoniul privat*6) (P)
1018. Patrimoniul institutelor na tionale de cercetare -dezvoltare (P)
103. Alte elemente de capitaluri proprii
1031. Beneficii acordate angaja tilor sub forma instrumentelor de capitaluri
proprii (P)
1033. Diferen te de curs valutar in rela tie cu investi tia net a intr-o entitate
straina*7) (A/P)
1038. Diferen te din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile
in vederea v anzarii si alte elemente de capitaluri proprii*8) (A/P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obliga tiunilor in actiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Diferen te de curs valutar din conversie*9) (A/P)
108. Interese care nu controleaz a*10)
1081. Interese care nu contr oleaz a – rezultatul exerci tiului financiar (A/P)
1082. Interese care nu controleaz a – alte capitaluri proprii (A/P)
109. Ac tiuni proprii
1091. Ac tiuni proprii de tinute pe termen scurt (A)
1092. Ac tiuni proprii de tinute pe termen lung (A)
1095. Ac tiuni proprii reprezent and titluri de tinute de societatea absorbit a la
societatea absorbant a (A)
11. Rezultatul reportat
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezent and profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperit a (A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dat a a IAS, mai
putin IAS 29*11) (A/P)
1173. Rezultatul reportat provenit din modific arile politicilor contabile (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erori lor contabile (A/P)
1175. Rezultatul reportat reprezent and surplusul realizat din rezerve din
reevaluare (P)
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglement arilor
contabile conforme cu directivele europene (A/P)*12)
12. Rezultatul exerci tiului financiar
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
14. C astiguri sau pierderi legate de emiterea, r ascump ararea, v anzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capital uri proprii
141. C astiguri legate de v anzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii
1411. C astiguri legate de v anzarea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
1412. C astiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
149. Pierderi legate de emiterea, r ascump ararea, v anzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
1491. Pierderi rezultate din v anzarea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
1495. Pierderi rezultate din reorganiz ari, care sunt determinate de anularea
titlurilor de tinute (A)
1498. Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (A)
15. Provizioane
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garan tii acordate clien tilor (P)
1513. Provizioane pentru dezafectare imobiliz ari corporale si alte ac tiuni
similare legate de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii si obliga tii similare ( P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1517. Provizioane pentru terminarea contractului de munc a (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. Imprumuturi si datorii asimilate
161. Imprumuturi din emisiuni de obliga tiuni
1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obliga tiuni garantate de stat (P)
1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obliga tiuni garantate de b anci (P)
1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obliga tiuni garantate de stat (P)
1618. Alte imprumuturi din emisiu ni de obliga tiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scaden ta (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de b anci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobiliz arile financiare
1661. Datori i fata de entit atile afiliate (P)
1663. Datorii fa ta de entit atile asociate si entit atile controlate in comun (P)
167. Alte imprumuturi si datorii asimilate (P)
168. Dob anzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
1681. Dob anzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obliga tiuni (P)
1682. Dob anzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dob anzi aferente datoriilor fa ta de entit atile afiliate (P)
1686. Dob anzi aferente datoriilor fa ta de entit atile asociate si entit atile
controlate in comun (P)
1687. Dob anzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obliga tiunilor si a altor datorii
1691. Prime privind rambursarea obliga tiunilor (A)
1692. Prime privind rambursarea altor datorii (A)
Clasa 2 – Conturi de imobiliz ari
20. IMOBILIZ ARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licen te, marci comerciale, drep turi si active similare
(A)
206. Active necorporale de explorare si evaluare a resurselor minerale (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv*13) (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobiliz ari necorporale (A)
21. Imobiliz ari corporale
211. Terenuri si amenaj ari de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenaj ari de terenuri
212. Construc tii (A)
213. Instala tii tehnice si mijloace de transport
2131. Echipamente tehnologice (ma sini, utilaje si instala tii de lucru) (A)
2132. Aparate si instala tii de m asurare, control si reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
214. Mobilier, aparatur a birotic a, echipamente de protec tie a valorilor umane
si materiale si alte active corporale (A)
215. Investi tii imobiliare (A)
216. Active corporale de explorare si evaluare a resurselor minerale (A)
217. Active biologice productive (A)
22. Imobiliz ari corporale in curs de aprovizionare
223. Instala tii tehnice si mijloace de transport in curs de aprovizionare (A)
224. Mobilier, aparatur a birotic a, echipamente de protec tie a valorilor umane
si materiale si alte active corporale in curs de aprovizionare (A)
227. Active biologice productive in curs de apro vizionare (A)
23. Imobiliz ari in curs
231. Imobiliz ari corporale in curs de execu tie (A)
235. Investi tii imobiliare in curs de execu tie (A)
26. Imobiliz ari financiare
261. Ac tiuni de tinute la entit atile afiliate (A)
262. Ac tiuni de tinute la entit ati asociate (A)
263. Ac tiuni de tinute la entit ati controlate in comun (A)
264. Titluri puse in echivalen ta*14) (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
266. Certificate verzi am anate (A)
267. Crean te imobilizate
2671. Sume de incasat de la entit atile afiliate (A)
2672. Dob anda aferent a sumelor de incasat de la entit atile afiliate (A)
2673. Crean te fata de entit atile asociate si entit atile controlate in comun (A)
2674. Dob anda aferent a crean telor f ata de entit atile asociate si entit atile
controlate in comun (A)
2675. Imprumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dob anda aferent a imprumuturilor acordate pe termen lung (A)
2677. Obliga tiuni achizi tionate cu ocazia emisiunilor efectuate de terti (A)
2678. Alte crean te imobilizate (A)
2679. Dob anzi aferente altor crean te imobilizate (A)
269. V arsaminte de efectuat pentru imobiliz ari financiare
2691. V arsaminte de efectuat privind ac tiunile de tinute la entit atile afiliate (P)
2692. V arsaminte de efectuat privind ac tiunile de tinute la entit ati asociate (P)
2693. V arsaminte de efectuat privind ac tiunile de tinute la entit ati controlate in
comun (P)
2695. V arsaminte de efectuat pentru alte imobiliz ari financiare (P)
28. Amortiz ari privind imobiliz arile
280. Amortiz ari privind imobiliz arile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, li centelor, m arcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare (P)
2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare si evaluare a resurselor
minerale (P)
2807. Amortizarea fondului comercial*15) (P)
2808. Amortizarea altor imobiliz ari nec orporale (P)
281. Amortiz ari privind imobiliz arile corporale
2811. Amortizarea amenaj arilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea construc tiilor (P)
2813. Amortizarea instala tiilor si mijloacelor de transport (P)
2814. Amortizarea altor im obiliz ari corporale (P)
2815. Amortizarea investi tiilor imobiliare (P)
2816. Amortizarea activelor corporale de explorare si evaluare a resurselor
minerale (P)
2817. Amortizarea activelor biologice productive (P)
29. Ajust ari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobiliz arilor
290. Ajust ari pentru deprecierea imobiliz arilor necorporale
2903. Ajust ari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajust ari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, li centelor,
marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
2906. Ajust ari pentru deprecierea activelor necorporale de explorare si
evaluare a resurselor minerale (P)
2908. Ajust ari pentru deprecierea altor imobiliz ari necorporale (P)
291. Ajust ari pentru deprecierea imobiliz arilor corporale
2911. Ajust ari pentru deprecierea terenurilor si amenaj arilor de terenuri (P)
2912. Ajust ari pentru deprecierea construc tiilor (P)
2913. Ajust ari pentru deprecierea instala tiilor si mijloacelor de transport (P)
2914. Ajust ari pentru deprecierea altor imobiliz ari corporale (P)
2915. Ajust ari pentru deprecierea investi tiilor imobiliare (P)
2916. Ajust ari pentru deprecierea activelor corporale de explorare si evaluare
a resur selor minerale (P)
2917. Ajust ari pentru deprecierea activelor biologice productive (P)
293. Ajust ari pentru deprecierea imobiliz arilor in curs de execu tie
2931. Ajust ari pentru deprecierea imobiliz arilor corporale in curs de execu tie
(P)
2935. Ajust ari pentru deprecierea investi tiilor imobiliare in curs de execu tie
(P)
296. Ajust ari pentru pierderea de valoare a imobiliz arilor financiare
2961. Ajust ari pentru pierderea de valoare a ac tiunilor de tinute la entit atile
afiliate (P)
2962. Ajust ari pentru pierderea de valoare a ac tiunilor de tinute la entit ati
asociate si entit ati controlate in comun (P)
2963. Ajust ari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964. Ajust ari pentru pierderea de valoare a sume lor de incasat de la entit atile
afiliate (P)
2965. Ajust ari pentru pierderea de valoare a crean telor fa ta de entit atile
asociate si entit atile controlate in comun (P)
2966. Ajust ari pentru pierderea de valoare a imprumuturilor acordate pe
termen lung (P)
2968. Ajust ari pentru pierderea de valoare a altor crean te imobilizate (P)
Clasa 3 – Conturi de stocuri si produc tie in curs de execu tie
30. Stocuri de materii prime si materiale
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Semin te si materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale con sumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferen te de pre t la materii prime si materiale (A/P)
32. Stocuri in curs de aprovizionare
321. Materii prime in curs de aprovizionare (A)
322. Materiale consuma bile in curs de aprovizionare (A)
323. Materiale de natura obiectelor de inventar in curs de aprovizionare (A)
326. Active biologice de natura stocurilor in curs de aprovizionare (A)
327. M arfuri in curs de aprovizionare (A)
328. Ambalaje in curs de aprovizionare (A)
33. Produc tie in curs de execu tie
331. Produse in curs de execu tie (A)
332. Servicii in curs de execu tie (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
347. Produse agricole (A)
348. Diferen te de pre t la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TER TI
351. Materii si materiale aflate la ter ti (A)
354. Produse aflate la ter ti (A)
356. Active biologice de natura stocurilor aflate la ter ti (A)
357. M arfuri aflate la ter ti (A)
358. Ambalaje aflate la ter ti (A)
36. Active biologice de natura stocurilor
361. Active biologice de natura stocurilor (A)
368. Dif erente de pre t la active biologice de natura stocurilor (A/P)
37. M ARFURI
371. M arfuri (A)
378. Diferen te de pre t la marfuri (A/P)
38. Ambalaje
381. Ambalaje (A)
388. Diferen te de pre t la ambalaje (A/P)
39. Ajust ari pentr u deprecierea stocurilor si produc tiei in curs de execu tie
391. Ajust ari pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajust ari pentru deprecierea materialelor
3921. Ajust ari pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajust ari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
(P)
393. Ajust ari pentru deprecierea produc tiei in curs de execu tie (P)
394. Ajust ari pentru deprecierea produselor
3941. Ajust ari pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajust ari pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajust ari pentru deprecierea produselor reziduale (P)
3947. Ajust ari pentru deprecierea produselor agricole (P)
395. Ajust ari pentru deprecierea stocurilor aflate la ter ti
3951. Aj ustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la ter ti (P)
3952. Ajust ari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la ter ti (P)
3953. Ajust ari pentru deprecierea produselor finite aflate la ter ti (P)
3954. Ajust ari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la ter ti (P)
3955. Ajust ari pentru deprecierea produselor agricole aflate la ter ti (P)
3956. Ajust ari pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor
aflate la ter ti (P)
3957. Ajust ari pentru deprecierea m arfurilor aflate la ter ti (P)
3958. Ajust ari pentru deprecierea ambalajelor aflate la ter ti (P)
396. Ajust ari pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor (P)
397. Ajust ari pentru deprecierea m arfurilor (P)
398. Ajust ari pentru deprecierea ambalajelor (P)
Clasa 4 – Conturi de ter ti
40. Furnizori si conturi asimilate
401. Furnizori (P)
403. Efecte de pl atit (P)
404. Furnizori de imobiliz ari (P)
405. Efecte de pl atit pentru imo bilizari (P)
408. Furnizori – facturi nesosite (P)
409. Furnizori – debitori
4091. Furnizori – debitori pentru cump arari de bunuri de natura stocurilor (A)
4092. Furnizori – debitori pentru prest ari de servicii (A)
4093. Avansuri acor date pentru imobiliz ari corporale (A)
4094. Avansuri acordate pentru imobiliz ari necorporale (A)
41. Clien ti si conturi asimilate
411. Clien ti
4111. Clien ti (A)
4118. Clien ti incer ti sau in litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clien ti (A)
418. Clien ti – facturi de intocmit (A)
419. Clien ti – creditori (P)
42. Personal si conturi asimilate
421. Personal – salarii datorate (P)
423. Personal – ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezent and participarea personalului la profit*16) (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Re tineri din salarii datorate ter tilor (P)
428. Alte datorii si crean te in legatura cu personalul
4281. Alte datorii in leg atura cu personalul (P)
4282. Alte crean te in leg atura cu personalul (A)
43. Asigur ari sociale, protec tia social a si conturi asimilate
431. Asigur ari sociale
4311. Contribu tia unit atii la asigur arile sociale (P)
4312. Contribu tia personalului la asigur arile sociale (P)
4313. Contribu tia angajatorului pentru asigur arile sociale de s anatate (P)
4314. Contribu tia angaja tilor pentru asigur arile sociale de s anatate (P)
4318. Alte contribu tii pentru asigur arile sociale de s anatate*1)
437. Ajutor de somaj
4371. Contribu tia unit atii la fondul de somaj (P)
4372. Contribu tia personalului la fondul de somaj (P)
438. Alte datorii si crean te sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte crean te sociale (A)
44. Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate
441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)
4418. Impozitul pe venit*17) (P)
442. Taxa pe valoarea ad augata
4423. TVA de plat a (P)
4424. TVA de recuperat (A)
4426. TVA deductibil a (A)
4427. TVA colectat a (P)
4428. TVA neexigibil a (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subven tii
4451. Subven tii guvernamentale (A)
4452. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subven tii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subven tii (A)
446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (P)
447. Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate (P)
448. Alte datorii si crean te cu bugetul statului
4481. Alte datorii fa ta de bugetul statului (P)
4482. Alte crean te privind bugetul statului (A)
45. Grup si actionari/asocia ti
451. Decont ari intre entit atile afiliate
4511. Decont ari intre entit atile afiliate (A/P)
4518. Dob anzi aferente decont arilor intre entit atile afiliate (A/P)
453. Decont ari cu entit atile asociate si entit atile controlate in comun
4531. Decont ari cu entit atile asociate si entitatile controlate
4538. Dob anzi aferente decont arilor cu entit atile asociate si entit atile
controlate in comun (A/P)
455. Sume datorate ac tionarilor/asocia tilor
4551. Ac tionari/Asocia ti – conturi curente (P)
4558. Ac tionari/Asocia ti – dobanzi la conturi curente (P)
456. Decont ari cu ac tionarii/asocia tii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plat a (P)
458. Decont ari din opera tiuni in participa tie
4581. Decont ari din opera tiuni in participa tie – pasiv (P)
4582. Decont ari din opera tiuni in participa tie – activ (A)
46. Debitori si creditori diver si
461. Debitori diver si (A)
462. Creditori diver si (P)
466. Decont ari din opera tiuni de fiducie
4661. Datorii din opera tiuni de fiducie ( P)
4662. Crean te din opera tiuni de fiducie (A)
47. Conturi de subven tii, regularizare si asimilate
471. Cheltuieli inregistrate in avans (A)
472. Venituri inregistrate in avans (P)
473. Decont ari din opera tiuni in curs de clarificar e (A/P)
475. Subven tii pentru investi tii
4751. Subven tii guvernamentale pentru investi tii (P)
4752. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subven tii pentru investi tii
(P)
4753. Dona tii pentru investi tii (P)
4754. Plusuri de inventar de natura imobiliz arilor (P)
4758. Alte sume primite cu caracter de subven tii pentru investi tii (P)
478. Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clien ti (P)
48. Decont ari in cadrul unit atii
481. Decont ari intre unitate si subunit ati (A/P)
482. Decont ari intre subunit ati (A/P)
49. Ajust ari pentru deprecierea crean telor
491. Ajust ari pentru deprecierea crean telor – clien ti (P)
495. Ajust ari pentru deprecierea crean telor – decont ari in cadrul grupului si cu
actionarii/asocia tii (P)
496. Ajust ari pentru deprecierea crean telor – debitori diver si (P)
Clasa 5 – Conturi de trezorerie
50. Investi tii pe termen scurt
501. Ac tiuni de tinute la entit atile afil iate (A)
505. Obliga tiuni emise si rascump arate (A)
506. Obliga tiuni (A)
507. Certificate verzi primite (A)
508. Alte investi tii pe termen scurt si crean te asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dob anzi la obliga tiuni si titluri de plasament (A)
509. V arsaminte de efectuat pentru investi tiile pe termen scurt
5091. V arsaminte de efectuat pentru ac tiunile de tinute la entit atile afiliate (P)
5092. V arsaminte de efectuat pentru alte investi tii pe termen sc urt (P)
51. Conturi la b anci
511. Valori de incasat
5112. Cecuri de incasat (A)
5113. Efecte de incasat (A)
5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la b anci
5121. Conturi la b anci in lei (A)
5124. Contu ri la b anci in valut a (A)
5125. Sume in curs de decontare (A)
5126. Conturi la b anci in lei – TVA defalcat (A)
5127. Conturi la b anci in valut a – TVA defalcat (A)
518. Dob anzi
5186. Dob anzi de pl atit (P)
5187. Dob anzi de incasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scaden ta (P)
5193. Credite externe guvernamentale (P)
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de b anci (P)
5196. Credite de la Trezoreria Statului (P)
5197. Credite interne garantate de stat (P)
5198. Dob anzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53. Casa
531. Casa
5311. Casa in lei (A)
5314. Casa in valut a (A)
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale (A)
5322. Bilete de tratament si odihn a (A)
5323. Tichete si bilete de c alatorie (A)
5328. Alte valori (A)
54. Acreditive
541. Acreditive
5411. Acreditive in lei (A)
5414. Acreditive in valut a (A)
542. Avansuri de trezorerie*18) (A)
58. Viramente interne
581. Viramente interne (A/P)
59. Ajust ari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
591. Ajust ari pentru pierderea de valoare a ac tiunilor de tinute la entit atile
afiliate (P)
595. Ajust ari pentru pierderea de valoare a obliga tiunilor emise si
rascump arate (P)
596. Ajust ari pentru pierderea de valoare a obliga tiunilor (P)
598. Ajust ari pentru pierderea de valoare a altor investi tii pe termen scurt si
crean te asimilate (P)
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
60. Cheltuieli privind stocurile
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semin tele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Chel tuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor
607. Cheltuieli privind m arfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
61. Cheltuieli cu serviciile execut ate de ter ti
611. Cheltuieli cu intretinerea si repara tiile
612. Cheltuieli cu redeven tele, loca tiile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercet arile
615. Cheltuieli cu preg atirea personalului
62. Cheltuieli cu alte servicii executate de ter ti
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclam a si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplas ari, deta sari si transfer ari
626. Cheltuieli po stale si taxe de telecomunica tii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter ti
63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64. Cheltuieli cu personalul
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu avantajele in natur a si tichetele acordate salaria tilor
6421. Cheltuieli cu avantajele in natur a acordate salaria tilor
6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salaria tilor
643. Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii
644. Cheltuieli cu primele reprezent and participarea personalului la profit
645. Cheltuieli privind asigur arile si protec tia social a
6451. Cheltuieli privind contribu tia unit atii la asigur arile sociale
6452. Cheltuieli privind contribu tia unit atii pentru ajutorul de somaj
6453. Cheltuieli privind contribu tia angajatorului pentru asigur arile sociale de
sanatate
6455. Cheltuieli privind contribu tia unit atii la asigur arile de via ta
6456. Cheltuieli privind contr ibutia unit atii la fondurile de pensii facultative
6457. Cheltuieli privind contribu tia unit atii la primele de asigurare voluntar a
de sanatate
6458. Alte cheltuieli privind asigur arile si protec tia social a
65. Alte cheltuieli de exploatare
651. Cheltuieli din opera tiuni de fiducie
6511. Cheltuieli ocazionate de constituirea fiduciei
6512. Cheltuieli din derularea opera tiunilor de fiducie
6513. Cheltuieli din lichidarea opera tiunilor de fiducie
652. Cheltuieli cu protec tia mediului inconjur ator
654. Pierderi din crean te si debitori diver si
655. Cheltuieli din reevaluarea imobiliz arilor corporale
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Desp agubiri, amenzi si penalit ati
6582. Dona tii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte opera tiuni de capital
6586. Cheltuieli reprezent and transferuri si contribu tii datorate in baza unor
acte normative speciale*19)
6587. Cheltuieli privind calamit atile si alte evenimente similare
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. Cheltuieli financiare
663. Pierderi din crean te legate de participa tii
664. Cheltuieli privind investi tiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobiliz arile financiare cedate
6642. Pierderi din investi tiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferen te de curs valutar
6651. Diferen te nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare
exprimate in valut a*20)
6652. Diferen te nefavorabile de curs va lutar din evaluarea elementelor
monetare care fac parte din investi tia net a intr-o entitate str aina
666. Cheltuieli privind dob anzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
68. Cheltuieli cu amortiz arile, provizioanele si ajust arile pentru depreciere sau
pierdere de valoare
681. Cheltuieli de exploatare privind amortiz arile, provizioanele si ajust arile
pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz arilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajust arile pentru deprecierea
imobiliz arilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajust arile pentru deprecierea activelor
circulante
6817. Cheltuieli de exploatare privind ajust arile pentru deprecierea fondului
comercial
686. Cheltuieli financiare privind amortiz arile, provizioanele si ajust arile
pentru pierdere de valoare
6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor
6863. Cheltuieli f inanciare privind ajust arile pentru pierderea de valoare a
imobiliz arilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajust arile pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
6865. Cheltuieli financiare privind amortizarea diferen telor afer ente titlurilor
de stat
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obliga tiunilor si a altor datorii
69. Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltui eli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in
elementele de mai sus*21)
Clasa 7 – Conturi de venituri
70. Cifra de afaceri net a
701. Venituri din v anzarea produselor finite, produselor agricole si a activelor
biologice de natura stocurilor
7015. Venituri din v anzarea produselor finite
7017. Venituri din v anzarea produselor agricole
7018. Venituri din v anzarea activelor biologice de natura stocurilor
702. Venituri din v anzarea semifabricatelor
703. Venituri din v anzarea produselor reziduale
704. Venituri din servicii prestate
705. Venituri din studii si cercet ari
706. Venituri din redeven te, loca tii de gestiune si chirii
707. Venituri din v anzarea m arfurilor
708. Ven ituri din activit ati diverse
709. Reduceri comerciale acordate
71. Venituri aferente costului produc tiei in curs de execu tie
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712. Venituri aferente costurilor serviciilor in curs d e execu tie
72. Venituri din produc tia de imobiliz ari
721. Venituri din produc tia de imobiliz ari necorporale
722. Venituri din produc tia de imobiliz ari corporale
725. Venituri din produc tia de investi tii imobiliare
74. Venituri din subven tii de exploatare
741. Venituri din subven tii de exploatare
7411. Venituri din subven tii de exploatare aferente cifrei de afaceri*22)
7412. Venituri din subven tii de exploatare pentru materii prime si materiale
7413. Venituri din subven tii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subven tii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subven tii de exploatare pentru asigur ari si protec tie social a
7416. Venituri din subven tii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subven tii de exploatare in caz de calamit ati si alte
evenimente similare
7418. Venituri din subven tii de exploatare pentru dob anda datorat a
7419. Venituri din subven tii de exploatare aferente altor venituri
75. Alte venituri din exploatare
751. Venituri din opera tiuni de fiducie
7511. Venituri ocazionate de constituirea fiduciei
7512. Venituri din derularea opera tiunilor de fid ucie
7513. Venituri din lichidarea opera tiunilor de fiducie
754. Venituri din crean te reactivate si debitori diver si
755. Venituri din reevaluarea imobiliz arilor corporale
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din desp agubiri, amenzi si penalit ati
7582. Venituri din dona tii primite
7583. Venituri din v anzarea activelor si alte opera tiuni de capital
7584. Venituri din subven tii pentru investi tii
7588. Alte venituri din exploatare
76. Venituri financiare
761. Venituri din imobiliz ari financiare
7611. Venituri din ac tiuni de tinute la entit atile afiliate
7612. Venituri din ac tiuni de tinute la entit ati asociate
7613. Venituri din ac tiuni de tinute la entit ati contro late in comun
7615. Venituri din alte imobiliz ari financiare
762. Venituri din investi tii financiare pe termen scurt
764. Venituri din investi tii financiare cedate
7641. Venituri din imobiliz ari financiare cedate
7642. C astiguri din i nvesti tii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferen te de curs valutar
7651. Diferen te favorabile de curs valutar legate de elementele monetare
exprimate in valut a*23)
7652. Diferen te favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare
care fac parte din investi tia net a intr-o entitate str aina
766. Venituri din dob anzi
767. Venituri din sconturi ob tinute
768. Alte venituri financiare
78. Venituri din provizioane, amortiz ari si ajust ari pentru depreciere sau
pierdere de valoare
781. Venituri din provizioane si ajust ari pentru depreciere privind activitatea
de exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajust ari pentru deprecierea imobiliz arilor
7814. Venituri din ajust ari pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din amortiz ari si ajust ari pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajust ari pentru pierderea de valoare a
imobiliz arilor financiare
7864. Venituri financiare din ajust ari pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
7865. Venituri financiare din amortizarea diferen telor aferente titlurilor de
stat
Clasa 8 – conturi speciale
80. Conturi in afara bi lantului
801. Angajamente acordate
8011. Giruri si garan tii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri si garan tii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi in afara bilan tului
8031. Imobiliz ari corporale primite cu chirie sau in baza altor contracte
similare
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034. Debitori sco si din activ, urm ariti in continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosin ta
8036. Redeven te, loca tii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scaden ta
8038. Bunuri primite in administrare, concesiune si cu chirie
8039. Alte valori in afara bilan tului
804. Certificate verzi
805. Dob anzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate,
neajunse la scaden ta
8051. Dob anzi de pl atit
8052. Dob anzi de incasat*24)
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de ser a
807. Active contingente
808. Datorii contingente
809. Crean te preluate prin cesionare
89. Bilan t
891. Bilan t de deschidere
892. Bilan t de inchidere
Clasa 9 – conturi de gestiune*25)
90. Decont ari interne
901. Decont ari interne privind cheltuielile
902. Decont ari interne privind produc tia ob tinuta
903. Decont ari interne privind diferen tele de pre t
92. Conturi de calcula tie
921. Cheltuielile activit atii de baz a
922. Cheltuielile activit atilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de produc tie
924. Cheltuieli generale de administra tie
925. Cheltuieli de desfacere
93. Costul produc tiei
931. Costul produc tiei ob tinute
933. Costul produc tiei in curs de execu tie
––––
*1) In acest cont se inregistreaz a contribu tia datorat a, potrivit legii, de alte
persoane dec at angaja tii, pentru asigur arile sociale de s anatate.
*4) In func tie de forma juridic a a entit atii se inscrie: capital social,
patrimoniul regiei etc.
*5) Acest cont mai apare doar la entit atile care nu au finalizat procedurile
legale de transfer al bunurilor de natura patrimoniului public.
*6) Acest con t apare doar la entit atile care de tin, potrivit legii, bunuri de
natura patrimoniului privat.
*7) Acest cont apare numai in situa tiile financiare anuale consolidate.
*8) Acest cont apare numai in situa tiile financiare anuale consolidate.
*9) Ac est cont apare numai in situa tiile financiare anuale consolidate.
*10) Acest cont apare numai in situa tiile financiare anuale consolidate.
*11) Acest cont apare doar la entit atile care au aplicat Reglement arile
contabile aprobate prin Ordinul ministrului finan telor publice nr. 94/2001 si
pana la inchiderea soldului acestui cont.
*12) In acest cont se eviden tiaza eventualele diferen te rezultate din
dispozi tiile tranzitorii cuprinse in prezentele reglement ari, in condi tiile
prevazute de acestea.
*13) Acest cont apare, de regul a, in situa tiile financiare anuale consolidate.
*14) Acest cont apare numai in situa tiile financiare anuale consolidate.
*15) Acest cont apare, de regul a, in situa tiile financi are anuale consolidate.
*16) Se utilizeaz a atunci c and exist a baza legal a pentru acordarea acestora.
*17) Se utilizeaz a pentru eviden tierea impozitului pe venitul
micro intreprinderilor, definite conform legii.
*18) In acest cont vor fi eviden tiate si sumele acordate prin sistemul de
carduri.
*19) In acest cont se eviden tiaza cheltuielile reprezent and transferuri si
contribu tii datorate in baza unor acte normative speciale, altele dec at cele
prevazute de Codul fiscal .
*20) In acest cont nu se inregistreaz a diferen tele nefavorabile de curs valutar
rezultate din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investi tia net a
intr-o entitate str aina.
*21) Se utilizeaz a conform reglement arilor legale.
*22) Se ia in calc ul la determinarea cifrei de afaceri.
*23) In acest cont nu se inregistreaz a diferen tele favorabile de curs valutar
rezultate din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investi tia net a
intr-o entitate str aina.
*24) Acest cont se folose ste de c atre entit atile radiate din Registrul general si
care mai au in derulare contracte de leasing.
*25) Pentru organizarea contabilit atii de gestiune, folosirea conturilor din
aceast a clasa este op tional a.
CAPITOLUL 15
Transpunerea conturilor din balan ta de verificare la 31.12.2014 in noul
plan de conturi general
595. – (1) Administratorii entit atilor r aspund pentru transpunerea corect a a
soldurilor conturilor, din balan ta de verificare la 31.12.2014, in conturile
prevazute in noul Plan de conturi general cuprins in prezentele reglement ari. De
asemenea, se va urm ari ca transpunerea din vechile conturi sintetice in noile
conturi sintetice de gradul unu si doi, dac a este cazul, s a se efectueze in func tie
de natura sumelor reflectat e in soldul fiec arui cont.
(2) Entit atile care au aplicat Reglement arile contabile simplificate, aprobate
prin Ordinul ministrului finan telor publice nr. 2.239/2011, si au folosit conturile
din Planul de conturi simplificat, cuprins in acele reglement ari, vor lua m asuri
pentru transpunerea corespunz atoare a soldurilor conturilor, din balan ta de
verificare la 31.12.2014, in conturile prev azute in noul Plan de conturi general
cuprins in prezentele reglement ari.
(3) Entit atile care au optat pentru un exerci tiu financiar diferit de anul
calendaristic, in condi tiile prev azute de legea contabilit atii, aplic a prevederile
prezentului ordin de la inceputul primului exerci tiu financiar astfel ales, care
incepe ulterior datei de 1 ianuarie 2015. Ca urmare, ace stea efectueaz a
transpunerea prev azuta de prezentul capitol plec and de la soldurile din balan ta
de verificare pe baza c areia se intocmesc primele situa tii financiare anuale
incheiate la o dat a ulterioar a datei de 1 ianuarie 2015.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ORDIN Nr. 18022014 din 29 decembrie 2014 [628854] (ID: 628854)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.