Orasul Navodari. Modificari In Structura Populatiei Si a Bazei Economice In Ultimii 25 de Ani, cu Aplicatii Metodico Didactice

CUPRINS

partea I: Factorii naturali,sociali și economici cu rol în dezvoltarea ORAȘULui Năvodari.

Motivația lucrării 4

Capitolul 1.Elemente de favorabilitate ale cadrului natural 5

Poziția geografică și limitele 5

Relieful 8

Clima 11

Rețeaua hidrografică 13

Vegetația și faună 15

Solurile 16

Capitolul 2. Evoluția demografică 18

2.1.Cadrul istorico-geografic 18

2.2.Mișcarea naturală a populației 22

2.2.1.Natalitatea 22

2.2.2.Mortalitatea 24

2.2.3.Mortalitatea infantilă 26

2.2.4.Soldul natural 27

2.3.Mișcarea migratorie a populației 28

2.4.Structurile populației 30

2.4.1.Structura populației pe grupe de varste si sexe 30

2.4.2.Structura etnică 39

2.4.3.Structura confesională 40

2.4.4.Structura pe ramuri ale economiei 40

2.4.5.Gradul de educație 45

Capitolul 3.Economia 46

3.1.Agricultura 46

3.2. Industria 55

3.3.Transporturile 60

3.4.Turismul 60

partea a II- A : CUNOAȘTEREA ORIZONTULUI LOCAL PRIN ÎNTOCMIREA ȘI VALORIFICAREA UNUI OPȚIONAL

Argument 62

Competențe generale 65

Competențe specifice 66

Conținuturi, proiectare anuală și pe unități de învățare 68

Metode folosite in cadrul opționalului 73

Metode clasice 73

Metode moderne 79

Metode de cercetare 84

Mijloace de învățământ folosite în predarea opționalului 88

Forme de organizare a activității de predare 89

Evaluarea 101

Forme de evaluare 101

Funcțiile evaluării 102

Tipuri de evaluare 103

Metode alternative de evaluare 108

Bibliografie 114

Motivația lucrării

Urbanizarea este o noțiune care reflectă procese complexe ,variate și obiective ,legate de apariția ,creșterea și dezvoltarea orașelor ,fenomenul astfel definit fiind strâns legat de progresul multilateral și în special de dezvoltarea economiei.(V.Cucu,1984).

Alegerea spre studiu a zonei orașului Năvodari a necesitat o buna cunoaștere a zonei, a componentelor de bază a acestui mediu geografic, bine individualizat în cadrul Podișului Dobrogei,lucrarea este structurată în funcție de particularitățile mediului geografic, particularități existente în zonă, dar și în funcție de activitatea umană, de impactul om-natură, care a generat aspecte inedite ale vieții umane din această zonă. Lucrarea debutează cu o analiză succintă a cadrului natural, insistând mai ales pe acelea care și-au pus mai mult amprenta pe activitatea umană din zona orașului Năvodari. În etapa de documentare a fost consultată o vastă bibliografie privind cadrul natural care coroborată cu datele existente în anuarele de statistică au promis o bună analiză a fenomenelor sociale.

Prin cunoașterea ținutului natal formezi ,,alfabetul geografic" – este motivul pentru care am ales să studiez arealul orașului Navodari.

Dorința de a realiza un studiu de geografie a Năvodariului își are originea chiar în domeniul de studiu al acestei ramuri geografice care se individualizează ca știință a ansamblului de fenomene și procese ce caracterizează apariția, dezvoltarea și diversificarea comunităților umane ca parte integrantă a mediului geografic.

În mod simplist, geografia socială este orientată spre cercetarea relațiilor dintre om și natură, ceea ce mi-a permis, prin realizarea acestei lucrări, să cunosc atât natura locului, latura umană, cât și interdependența dintre ele, acestea având un accentuat caracter de specificitate pentru orașul Năvodari.

Lucrarea de față ,elaborată pe baza cercetărilor de teren și a consultării materialului bibliografic prezinta cadrul natural,populația ,economia și considerațiuni metodico-didactice privind tema studiului.

La final aduc mulțumiri domnului professor Tălângă Cristian pentru sprijinul acordat și pentru îndrumarea științifică și competent îndrumare a prezentei lucrări.

Elemente de favorabilitate ale cadrului natural

Localitatea Năvodari este una din marile așezări din Podișul Dobrogei, o unitate teritorială de o deosebită importanță în peisajul geografic contemporan al Dobrogei. Din punct de vedere geomorfologic,orașul Năvodari ocupa cea mai mare parte a teritoriului sau colțul sud-estic al Podișului Dobrogei central sau Casimcei și partea cea mai de nord a litoralului sudic al Dobrogei.Consecința principală a așezării orașului Năvodari în cadrul unitaților morfologice amintite,la care se adaugă vecinătatea imediată a Mării Negre o constitue climatul temparat-continental caracterizat de o nuanța mai moderată impusă tocmai de către mare.

Depozitele loessoide,ultimul complex al ciclului cuaternar de evoluție a Dobrogei,constitue roca-mumă pe care s-au format solurile cernoziomice predominante pe teritoriul orașului Năvodari.Pe aceste soluri se dezvoltă ca vegetație tipică complexele floristice de stepă.

Vatra orașului este localizată la contactul platoului dobrogean cu litoralul Mării Negre.

Poziția geografică și limitele

Analiza poziției spațiale a teritoriului orașului Năvodari, prin raportarea sa la diferite repere fizico sau economico-geografice, ne dă posibilitatea înțelegerii depline nu numai a problemelor de ordin calitativ ce privesc mediul natural, dar și a raportului om-natură.

Orașul Năvodari ,unitate teritorial-administrativă de o deosebită importanță în peisajul geografic contemporan al Dobrogei,este situat în partea estică a județului Constanța la Marea Neagră, teritoriul său este traversat de paralela 44º19’20’’ latitudine nordică și de meridianul 28º38’46’’longitudine estică .Relieful are altitudini reduse cuprinse intre 0 m si 50 m,numai la vest de lacul Tașaul relieful depașește înălțimea de 70 m.

Poziția lui pe aceste coordonate matematice explică în mare parte caracteristicile climei și legat de aceasta întregul complex de elemente fizico-geografice, care se află în relații de intercondiționare cu așezarea și elementele climatice.

Fig.1 – Căi de acces spre orașul Năvodari

Situat așa cum am arătat în estul județului Constanța la o distanță de 15 km nord față de reședința județului,orașul Năvodari se învecinează la nord-est cu comuna Corbu,la nord cu comuna Mihail Kogălniceanu,Sibioara si Lacul Tașaul,la vest cu comunele Mihail Kogălniceanu și Lumina,la sud cu municipiul Constanța,Mamaia și Lacul Siutghiol,iar la est cu Marea Neagră.

Orașul Năvodari s-a situat dintotdeauna pe traiectul unor importante drumuri pentru Dobrogea,în primul rand pentru litoralul sudic dobrogean.Evoluția așezării este strans legată și de relațiile existente în antichitate între orașele-cetăți Tomis și Histria,iar în epoca feudală între Kustendje și Karaharman(astăzi satul Vadu,comuna Corbu).

Actualmente prin Năvodari trece drumul ce leagă orașul Constanța de nord-estul județului și căile ferate de legătura între Constanța și Medgidia,pe de o parte ,și carierele Luminița și Sitorman și Rompetrol (C.P.Midia) pe de altă parte.Orașul are de asemenea legătură cu șoselele Constanța-Harșova-București,Constanța-Tulcea,recent litoralul năvodărean este conectat cu Autostrada A4 si A2 ce leagă litoralul de capitala țării.

Din 2014 au început lucrări de lărgire a șoselei ce leagă Năvodari de stațiunea Mamaia de la două la patru benzi .

Fig.2 – Orașul Năvodari(www.rowikipedia.org)

Fig.3 – Harta treptelor de relief a Podișului Dobrogei Centrale

(www.univbuc.ro/prof/sandulache)

Suprafața administrativă a localității este de 7267,85 ha, din care suprafața de 2838,38 ha reprezintă intravilanul localității, iar 4429,47ha extravilan ,total suprafața Năvodari 70,31 kmp (www.ghidulprimariilor.ro,www.rowikipedia.org).

Relieful

Orașul Năvodari este situat în sud-estul Podișului Dobrogei Centrale,denumit de unii autori și Podișul Casimcei caracterizat prin altitudini care descresc de la vest la est (fig.4).

Fig.4 – Harta treptelor de relief a Podișului Dobrogei Centrale

În cea mai mare parte a teritoriului orașului Năvodari coloana stratigrafică include,dincolo de 1000 m adancime,un fundament de vârstă proterozoică cuprinzând șisturi verzi,acoperit de o cuvertură sedimentară aparținând sarmațianului (marne,argile nisipoase,calcare lumașelice) și pliocenului (marne,nisipuri,calcare lacustre,peste care se află o cuvertura groasa de loess.(I.Atanasiu,C.Brătescu,V.Mutihac,L.Ionesi).

Insular,în părțile nordică și central-vestică ale teritoriului și la sud-est de lacul Tașaul pătura de loess lipsește,iar pe latura estică sunt prezente nisipuri mobile.

Relieful de podiș se caracterizează prin poduri netede cvasistructurale ușor ondulate.Sub nivelul acestor poduri se conturează în nordul teritoriului depresiunea Tașaul în care se află lacul cu același nume.Depresiunea este izolată de mare printr-un cordon de nisip(perisip),iar în jurul ei se întind înguste sectoare de plaje și o treaptă ceva mai înaltă având specific de terasă(faleză)lacustră.În sudul lacului lângă oraș ,faleza modelată de depozite loessoide este într-o permanentă remaniere,materialele căzute la poalele ei fiind antrenate în formarea plajei.

Relieful de pe latura estică,la Marea Neagră,este reprezentat de o faleză veche,inactivă,dincolo de care se află o plajă extinsă.Faleza se întrerupe acolo unde se află localitatea Mamaia Sat.

Fig. 5 – Harta unităților de relief. Orașul Năvodari. Scara 1:25000

Pornind de la linia de contact cu marea se întalnește o fâșie de plajă de 80-100m lățime administrată de Apele Române ,după care s-a dezvoltat pe dunele mai înalte cartierul rezidențial aparținând administrativ de Năvodari,numit Mamaia Nord zona Depozit 10.(fig.6).

Fig.6 Mamaia Nord

Relieful generat de apele curgătoare(fluvial) este rezultatul acțiunii râului Casimcea corelată cu cea a limanului fluvio-marin Tașaul.Deși se termină cu un liman,valea Casimcei reprezintă în sectorul inferior mai mult o câmpie acoperită cu depozite loessoide,neexistând o delimitare morfologică a acestuia.La vărsarea râului Casimcea în lacul Tașaul și în chiuveta acestui lac se înregistrează acumulări importante constând în depuneri succesive de materiale aluviale cu grosimi variabile,care reflectă intensitatea procesului care le-a generat,îndeosebi a eroziunii în timpul ploilor torențiale.

Tectonica și structura au impus părțile mai ridicate ale reliefului (poduri)pe anticlinale și chiuveta lacului Tașaul pe un sinclinal în care s-a modelat sectorul inferior al văii râului Casimcea.În condițiile climatice actuale evoluția lentă a reliefului are o tendință de afundare și fosilizare a formelor pozitive și de înălțare a celor negative.Cutele mai estompate au făcut ca,prin eroziune diferențiată,să se separe,în cadrul chiuvetei lacului Tașaul doi martori de eroziune insulele Ada și La Ostrov.(fig.7).

Fig.7 – Harta geologică a zonei cercetate (din Foaia Constanța)

(Scara 1: 200 000)

Clima

Ca urmare a poziției orașului în cadrul Podișului Dobrogei, clima se caracterizează printr-un climat temperat continental cu influențe pontice.

Anticiclonul Azorelor deplasează vara,peste Marea Mediterană și Europa sudică ,aer de origine tropical din Sahara,condiționând cer senin și valori ridicate ale temperaturii.Anticiclonul eurosiberian generează scăderi ale temperaturii aerului,iar ciclonii mediteraneeni aduc ploi îndeosebi în anotimpurile de tranziție.Vecinătatea Mării Negre determină atenuarea unor valori extreme,mai ales termice,crearea unor mișcări locale ale maselor de aer de tip brize etc.

Radiația solară prezintă cele mai ridicate valori din țara la Constanța înregistrându-se 127 Kcal/cm²/an, radiație solară globală medie anuală; 2100 -2200 ore de insolație, în medie anual; 270 zile, interval fară îngheț; 11°C temperatura medie anuală a aerului și 12,5 grade pe suprafața solului.

Numărul zilelor tropicale (zile cu temp maximă ≥ 30°C) este de 40 zile anual. Regimul precipitațiilor este deficitar 400 mm, ce indică trecerea de la Dobrogea maritimă la cea continentală.

Amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului este de 25-26°C, dar pe suprafața solului este mai mare de 32°C.

În anotimpul rece, aici se remarcă cele mai evidente inversiuni de temperatură, chiar și in valori medii ( adică media lunii ianuarie este de -1 °C pe sol.

Pentru a sublinia caracteristicile reale ale climei se calculează frecvența unor valori semnificative de temperatură: nopți geroase (temperatura minimă <-10°C), zilele cu îngheț (temperatura minimă < 0°C), zilele de vară (temperatura maximă >25°C) și zilele tropicale (temperatura maximă >30°C). Frecvența zilelor cu diferite temperaturi caracteristice sunt o consecință directă a variațiilor neperiodice ale temperaturii aerului.

Frecvența medie a nopților geroase. Sunt generate de advecțiile de aer rece, polar și arctic. Cele mai multe nopți geroase au loc în lunile ianuarie și februarie, intre 4 zile – 14 zile. În lunile noiembrie și decembrie sunt reduse ca număr, în medie 1-3 zile.

Frecvența medie a zilelor de îngheț. Acest fenomen se produce sub influența proceselor advective și radiative, în mod discontinuu ca urmare a alternării maselor de aer cu caracteristici termice diferite. În Podișul Casimcei primele zile cu îngheț apar din luna octombrie, iar ultimele în luna aprilie. Frecvența lor multianuală este intre 75- 90 zile .

Frecvența medie a zilelor de vară. Remarcabil este că toate stațiile înregistrează valori apropiate în jurul valorii de 110 zile. Zilele de vară se produc începând din aprilie până în luna octombrie .

Frecvența zilelor tropicale. Depășindu-se pragul termic de 30 °C umezeala aerului și a solului scade mult, iar în condițiile predominării timpului senin și cu viteze mari ale vântului, se creează condiții de secetă. Aceste zile se produc în urma invaziilor aerului tropical continentalizat, iar faptul că suprafața câmpului este relativ netedă duce la încălzirea simultană a întregii suprafațe studiate. Zilele tropicale sunt posibile în Podișul Casimcei din luna mai (2 – 3) până în luna septembrie (3 zile), mai rar și în octombrie.

Cele mai mari cantități de ploaie cad in cea de-a doua jumătate a primăverii și începutul verii,acum înregistrându-se primul maxim pluviometric ,urmat de minimul de la sfârșitul verii și începutul toamnei.Cel de-al doilea maxim se manifestă în noiembrie iar al doilea minim în ianuarie.O particularitate a precipitațiilor o constitue caracterul lor torențial.

Grosimea stratului de zăpada este în general redusă ,media fiind de 5-7 cm.

Evapotranspirația potențială este de 700 mm, înregistrându-se, începând cu luna martie, un deficit de umiditate care devine maxim în iulie -145 mm și august – 127 mm, astfel deficitul anual de precipitații necompensat sau efectiv este de 220 mm. Deoarece deficitul de umiditate apare numai în perioada de vegetație a plantelor de câmp, el ar trebui să fie compensat prin irigații. Astfel deficitul de precipitații în perioada activă de vegetație a plantelor de cultură este principala limitare luată în considerație în aprecierea favorabilității acestor terenuri pentru principalele culturi și folosințe cultivate.

Analiza rozei vânturilor indică faptul că la Năvodari predomină vânturile din direcțiile V,N-V,N,N-E, în timp ce iarna predomină vânturile cu orientare nord si vest ,vara predomină vânturile de sud-est și nord.Viscolul constituie un risc climatic de iarnă, la producerea căruia concură două elemente: viteza vântului și cantitatea de zăpadă căzută.

Legat de viteza vântului aceasta este mai mare iarna (în timpul producerii viscolelor se poate depăși 8 m/s) și in compartimentul maritim de 15m/s.

Rețeaua hidrografică

Din punctul de vedere al hidrografiei ,teritoriul orașului Năvodari se definește prin faptul că include mai mult de 90% din suprafața lacului Tașaul și prin vecinătatea Mării Negre. Lacul Tașaul cel mai mare ca suprafață dintre toate lacurile litorale de la sud de capul Midia ,este situat în prelungirea văii Casimcea și are o formă alungită și puțin sinuoasă,datorită alternanței de promontorii și golfuri largiPe suprafața lacului se găsesc două insule ,ambele martori de eroziune,desprinse din țărmurile respective:insula Ada,calcaroasă,având o suprafață de 30,3ha și altitudinea maximă de 12m,și insula La Ostrov din șisturi verzi cu o suprafață de 3 ha și o altitudine maximă de 4,6m.

Din punct de vedere genetic,lacul Tașaul este un liman fluvio-marin format la gura de vărsare a râului Casimcea prin bararea acesteia printr-un perisip.

El are o suprafață de 23,35kmp și un volum de apă de 57 mil.m.c. și o adâncime maximă de 3,75m.(fig.8).

Fig.8 – Lacul Tașaul

Autoritățile locale vor scoate la vânzare insula Ada situată în mijlocul lacului de agrement Tașaul,cu banii obținuti pe insula Ada se vor construi doua debarcadere si se vor aduce utilitățile în zona.Insula Ada are o suprafață de 25,2 ha,din acestea 14,8 ha vor fi împărțite în loturi și vor fi scoase la licitație a declarat primarul Nicolae Matei.(www.mondonews.ro) (fig.9).

Fig. 9 Insula Ada-Lacul Tașaul

Apele subterane- aparțin hidrostructurii Târgușor-Casimcea-Tașaul care,scufundată fiind spre țărmul mării,a permis scurgerea apelor în această direcție.Ele provin predominant prin intermediul procesului de infiltrație.

Marea Neagră este o ramașiță a bazinului Mării Tethys care a înregistrat în decursul etapelor de evoluție o coborâre lentă.Pe platforma continentală până la 200 m adâncime se remarcă existența unor albii submerse aflate în prelungirea văilor de pe uscat.

Vegetația și fauna

Din punct de vedere fitogeografic ,teritoriul orașului Năvodari,exceptând latura estică litorală,se caracterizează prin prezența asociațiilor vegetale aparținând stepei.În prezent stepa mai există doar la dreapta de drumul ce duce spre localitatea Sibioara spre lacul Tașaul,datorită pășunatului,vegetația de stepă a înregistrat transformări.

Zona stepei pontice anterior preluării intensive a terenurilor pentru extinderea suprafețelor agricole (moment marcat în timp odata cu încheierea păcii de la Adrianopole din anul 1829, care a dinamizat schimburile comerciale mai ales cu grâu și lemn) era dominată de asociațiile vegetale xerofile și xeromezofile, cum ar fi: bărboasa (Botriochloa ischaemum), păiușul de stepă (Festuca valesiaca), colilia (Stipa capillata), firuța bulboasă (Poa bulbosa), pirul crestat (Agropyron cristatum ssp.pectinatum), sadină (Chrysopogon gryllus), laptele cucului (Euphorbia nicaeensis), peliniță (Artemisia austriaca), cimbrișor (Thymus pannonicus), ciurlan (Salsola kali) etc., vegetatia intrazonala halofilă caracteristică zonei litorale cuprinde specii de Elymus arenarius sabulosus,Carex colchia, Ephedra distachya la care se adaugă Alyssum,Borzeamum, iar vegetația azonală proprie lacului Tașaul este formată din trestie, papură , pipirig,rogoz,la care se adaugă plante submerse ca broscarița,penița.

Fauna de stepă este reprezentată de prepelița, fazani, șerpi, șopârle, gușteri și batracieni dintre reptilele, respectiv popândăul, hârciogul,orbetele, șobolanul de câmp dintre rozătoare și unele carnivore cum este dihorul (Putorius putorius).În fauna de stepă se cunosc și elemente ce aparțin faunei de pădure ca de exemplu căpriorul care pendulează pe spații mari.Foarte bogată este ihtiofauna de apă dulce întâlnită în lacul Tașaul,crap,caras,biban,somn,știuca.În zona plajei litorale și a lacului Tașaul se întâlnesc păsări ca prundărașul,lopătarul și pescărușii.

În Marea Neagră fauna este reprezentată prin guvizi(Gobio kissleri),hamsii,scrumbia albastră(Scomber scombrus),delfinul(Delphinus delphi),rechinul etc.

Solurile

Condițiile pedogenetice,îndeosebi,clima,relieful,roca de solificare și vegetația,prin particularitățile lor regionale și aspectele de manifestare locală,au determinat predominarea cernoziomurilor carbonatice și cernoziomurilor(inclusive castanii și ciocolatii),cărora li se alătura litosoluri,nisipuri și nisipuri slab solificate.(fig.10).

Cernoziomurile carbonatice și cernoziomurile care ocupă peste 75%din suprafața teritoriului s-au format pe loess și depozite loessoide,au un profil de tip A-A/C-C,s-au dezvoltat sub o vegetație de stepă și au însușiri fizice și chimice bune,care le conferă o fertilitate naturală ridicată.

Litosolurile care au luat naștere pe șisturi verzi și au un profil slab dezvoltat circa 50cm de tipul A-(AD)-D,se întâlnesc în nordul teritoriului iar nisipurile și nisipurile slab solificate în partea estică,pe litoralul Mării Negre.

Fig.10 – Harta solurilor

Predominante în Dobrogea centrală sunt cernoziomurile și solurile bălane(kastanoziomurile)pe lângă care se găsesc și rendzinele,soluri hidromorfe,halomorfe și neevoluate.

Fig.11- Harta distributiei solurilor in Dobrogea Centrala. ( Dupa Conea A.,1970)

Capitolul 2. Evoluția demografică

2.1.Cadrul istorico-geografic

Conform datelor extrase de pe www.primaria-navodari.ro ,Năvodariul a devenit oraș în anul 1968. Așezată în zona litoralului maritim al României,în apropierea capului Midia,având o situație favorabilă din punctul de vedere al condițiilor naturale,localitatea Năvodari a fost locuită din cele mai vechi timpuri,deoarece,se știe,Dobrogea constitue o parte integrantă și unitară a vetrei carpato-dunărene-pontice,în care istoria a pulsat cu deosebită vigoare din timpuri imemoriale.(Al.Rădulescu si I.Bitoleanu,1979).

Cercetările arheologice au dus la identificarea în Dobrogea a mai multor centre apartinând paleoliticului mijlociu atât în peșteri cât și în aer liber.Dintre acestea din urmă unul se află în zona unde a existat localitatea Mamaia-Sat,pe teritoriul administrativ al orașului Năvodari.Mărturiile arheologice de pe teritoriul orașului Năvodari ca de altfel din toată Dobrogea,privind trecerea de la epoca paleolitică la cea neolitică (mezoliticul)sunt prea sărace

Neoliticul durând din mileniul al IV lea până în anul 2000 i.e.n.,reprezintă răstimpul în care zona a fost locuită durabil,fapt devenit posibil datorită unei economii relativ complexe în care predominante erau cultivarea plantelor și creșterea animalelor.

Pentru această epoca a fost identificată și datată o așezare pe insula La Ostrov,unde s-au găsit o vatră de foc și ceramică,și din morminte.Descoperirile au fost făcute de elevii din cadrul Liceului Lazăr Edeleanu din localitate îndrumați de profesor Stelian Dumitrescu.

Săpaturile arheologice efectuate în taluzurile lacului Tașaul au scos la iveală urme ale vieții omenești datând din sec al VI-lea i.e.n.In malul promontoriului denumit Limba Oii,aflat în sud-vestul acestui lac,au fost descoperite ceramica greacă (în special amfore)și reprezentări ale Cavalerului trac.Descoperirile făcute nu fac decât să demonstreze intensa dezvoltare a schimburilor existente între populația băștinașă geto-dacă din zonă,îndeosebi aristocrația,și grecii din coloniile apropiate Histria și Tomis.(informație de la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța).

Pe insula Ada din lacul Tașaul au fost descoperite ceramică și resturi de ceramică romano-bizantină,ruinele unei construcții,probabil ale unui castru sau punct de observare romano-bizantin identificate la capul Midia.

In perioada feudală,pe ruinele romano-bizantine de la cap Midia ,după aprecierile aceluiași muzeograf citat anterior s-a dezvoltat cetatea Zanauarda,fapt care vine să demonstreze continuitatea locuirii pe teritoriul administrativ actual al orașului Năvodari.Acest lucru indică de asemenea o circulație intensă și un schimb activ economic și comercial,folosindu-se căile navigabile marine și scurgerea naturală a lacului Tașaul în mare.

Orașul Năvodari este atestat documentar în timpul administrației otomane 1421 când această localitate era locuită de romani,turci și tătari,cărora,pe la sfârșitul secolului al-XVIII-lea se adaugă lipovenii atrași de bogăția în pește a apelor din zonă.Localitatea nu era altceva decât un mic sat de pescari și crescători de oi numit Caracoium(nume derivat din cuvintele turcești kara și koyum -oaia neagră) și apoi Carachioi (de la cuvintele turcești kara și koy-satul negru).(Al.P.Arbore,1919).

După obținerea independenței de stat a României în anul 1877,au loc schimbări în viața social-economică a zonei.In acea perioadă satul Caracoium din plasa Kustenge(azi Constanța) aparținând la început de comuna Cicarcic(azi satul Sibioara),apoi de comuna Cogealia azi Lumina),figura doar cu câteva familii ce se ocupau cu pescuitul și creșterea animalelor.

(Arhivele statului Dobrogea,Oficiul de cadastru al județului Constanța,dosar nr.264).

Din anul 1927,în urma aprobării de către Parlamentul țării a propunerilor făcute de geograful C.Brătescu privind schimbarea denumirilor așezărilor dobrogene,localitatea poartă numele de Năvodari.(Arhiva Primăriei orașului Năvodari).

Dezvoltarea orașului Năvodari în ultimele decenii a fost influențată de o serie de factori, precum:

– tranzitarea orașului de artere rutiere ce leaga litoralul de autostrada A2 si A4,

– prezența Mării Negre ce a transformat orașul într-o zonă turistică foarte căutată,

– amplasarea platformei industriale în partea de nord a orașului și realizarea racordului CF cu Constanța și Medgidia iar de aici cu întreaga țară,

– realizarea zonei de blocuri și a unor dotări de educație și sănătate în partea centrală a orașului, ceea ce a sporit atractivitatea acestei zone în detrimentul celorlalte cartiere.

Orașul Năvodari este din punct de vedere al numarului de locuitori, un oraș de mărime mică,de rang III, având o populație de 41 230 locuitori înregistrată în 2014.(sursa INS)

Evoluția numerică a populației

Evoluția numărului de locuitori în spațiul oricărui oraș este influențată în principal de evoluția funcțională și de structura internă funcțională a orașului. De asemenea o influență însemnată o prezintă și factorii sociali, istorici și geografici.

In 1899 erau 506 locuitori, iar la recensământul din 1912 se înregistrau deja 871 de locuitori.

In anul 1930 ,populația Năvodariului avea 1562 de locuitori.

In urma recensămintelor următoare (din 1941) ,se constată că numărul populației continuă să crească foarte ușor fiind de1836 locuitori, la cel din 1956 erau înregistrati 2770 locuitori, iar în 1966 erau 6349 de locuitori.

In anul 1968 -6520locuitori, în 1977 – 9717 locuitori,

în 1985 erau 20251 locuitori,

la 1 iulie 1991– 30614 locuitori,

în 2002- 32390 locuitori,

în anul 2004-34089locuitori.,

în 2005- 37 805 locuitori,

în 2010-39 698 locuitoitori.

în 2014-41 138 locuitori.

în 2015 – 41353(fig.12 ) sursa INS

Fig.12 Evoluția numărului populației orașului Năvodari. (Sursa: INS)

Din analiza datelor rezultă faptul că s-a înregistrat în general un mers ascendent al evoluției numărului de locuitori ,determinate de migrațiile definitive ale populației din estul țării în general determinate de mirajul locului de muncă.

Valoarea maximă a numărului total al populației a fost înregistrată în anul 2014,cu 41 230 locuitori, pe fondul unei natalități pozitive. După 2008 dinamica populației orașului Năvodari a avut un trend pozitiv constant, pe fondul unei natalități în creștere, a unei migrații constante la care s-a adăugat, de asemenea, dezvoltarea zonei rezidențiale din Mamaia Nord.

Densitatea populației este în prezent de 586,4 loc/km², dar a variat în decursul timpului, având o valoare mai mică de 444,83 loc/km² in 1992 (fig.14)._(uu

hg

__ hartFa

Fig. 13 – Harta densitatii populatiei in Podisul Dobrogei (Geografia Romaniei, vol. V,2005)

Fig.14 – Densitatea populației (%).

2.2. Mișcarea naturală a populației

Mișcarea naturală reprezintă totalitatea modificărilor ce apar în numărul și structura populației, ca urmare a nașterilor și deceselor, căsătoriilor și divorțurilor.

Această mișcare reprezintă principalul factor ce influențează evoluția numerică a populație, iar la rândul său mișcarea naturală este influențată de ritmul de dezvoltare a economiei. Ea este strâns legată de dinamica bazei producției materiale cu întreaga gamă a elementelor nivelului de trai material și spiritual de civilizație și cultură.

Mișcarea naturală are 3 componente principale: natalitatea, mortalitatea și soldul mișcării naturale.

2.2.1. Natalitatea

Natalitatea, componentă a mișcării naturale, reprezintă numărul de născuți la mia de locuitori, ea se exprimă cantitativ prin rata natalității.

Natalitatea reprezintă și factorul cel mai dinamic al creșterii numerice a populației ce a cunoscut o evoluție ascendentă care a contribuit la creșterea numărului populației.

Tabel nr.1 –Număr născuți ( sursa INS)

Fig.15 Natalitatea (sursa: INS)

Natalitatea a început să aibă valori ridicate după 1966 datorită Decretului 770. .Politica demografică a fost lansată, în linii mari urmărindu-se combaterea divorțului și măsurile economice de stimulare a natalității, toate lansate în cadrul Conferinței Naționale a Femeilor. Acest Decret, însă a pătruns foarte adânc în viața familiei și a femeii însăși, în intimitatea ei. Aceasta măsură a interzicerii avortului, a avut un efect negativ nu doar asupra fizicului, ci și asupra psihicului femeilor. În această perioadă numeroase femei, dar și copii au murit încercând, prin metode cu totul nepotrivite și insalubre, să nu ducă sarcina a sfârșit.

Numărul maxim de nașteri a fost înregistrat în anul 1991 ,după care valorile s-au menținut aproximativ constante datorită măsurilor sociale, a faptului că mamele au putut sta în concediul de creștere a copilului până la 2 ani; atunci, valoarea a fost de 16,30(‰).

Fig.16 Evoluția ratei natalității (‰) (sursa: INS)

2.2.2.Mortalitatea

Mortalitatea reprezintă totalitatea deceselor care se produc în cadrul unei populații. Acesta este exprimată prin rata mortalității, care reprezintă un raport între numărul total de decedați și populația medie, redată în promile (‰).

Tabel nr. 2 – Număr decedați(sursa: INS)

Fig. 17 – Numărul de decese (sursa: INS)

In orașul Năvodari, indicele mortalității a evoluat astfel: în 1992 era de 4,09 ‰, în 2002 de 5,93‰, în 2004 de 5,54‰, în 2006 de 5,35‰.(tabel nr.2).In condițiile actuale ale stării de sănătate ,principalele cauze ale mortalității sunt bolile cardiovasculare,accidente vasculare cerebrale,bolile aparartului respirator,cancerul determinate de gradul ridicat de poluare de către industrie și alimente obținute genetic,cât și de îmbătrânirea populației.

Fig. 18 –Evoluția mortalității ‰

2.2.3.Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă reprezintă numărul de copii decedați sub vârstă de 1 an, raportat la 1000 de născuți vii.

Tabel nr. 3- Număr copii decedați(sursa INS)

Fig. 19 Mortalitatea infantilă (sursa INS)

Concomitent cu reducerea mortalității generale scade și mortalitatea infantilă de la 14 decedați în 1990 la 2 decedați în 2008,fără îndoială că prin perfecționarea asistenței sanitare curba mortalității infantile va coborâ în continuare. (Fig.20).

Fig. 20 (sursa INS)

2.2.4. Soldul natural

Soldul mișcării naturale reprezintă raportul dintre rata natalității și cea a mortalității generale. Acesta poate avea valori pozitive și atunci rezultă un spor, o creștere de populație, sau valori negative și atunci rezultă o diminuare, o scădere a populației.

Soldul natural în orașul Năvodari a avut diferite creșteri sau descreșteri de-a lungul timpului, după cum se observă și în graficul alăturat,înregistrand o valoare maximă în anul 1991, de 12,87 ‰ și o valoare minimă, de 2,24‰ în anul 2011 (fig.21).

Fig. 21 – Soldul natural (%)

2.3.Mișcarea migratorie a populației

Orașul Năvodari a primit un aflux de populație din mediul rural vecin, care fie s-au stabilit aici definitiv, fie au locuit o vreme pe aceste meleaguri. Arealul de proveniență a populației stabilite în oraș este format din localitățile aflate în imediata apropiere a acestuia: Mihail Kogălniceanu, Constanța, Lumina, Sibioara, Corbu,Săcele dar veniți și din județele învecinate mai ales Tulcea și Brăila dar și din județe din nordul Moldovei etc.(fig.23)

Referitor la migrațiile internaționale în 1992 au fost zero emigranți și zero imigranți ,în 2002 au fost 5 emigranți și 15 imigranți,în 2004 au fost înregistrați 10 emigranți și 5 imigranți,în 2005 au fost 14 emigranți și 1 imigrant și în 2006 doar 11 emigranți și 4 imigranți,se remarcă faptul că mai mulți au plecat în vestul Europei decât au venit din R.Moldova de exemplu iar recent pe fondul conflictelor militare din Orient au venit sirieni,irakieni,iranieni etc.

Tabel nr. 4 – Număr sosiți și plecați(sursa INS)

Fig. 22 – Sporul migratoriu

Fig. 23 – Spor migratoriu – analiza comparativă

2.4.Structura populației

2.4.1. Structura pe grupe de vârstă și pe sexe

Vârsta este un dat biologic, toate fenomenele demografice producându-se în funcție de vârstă. În demografie, vârsta este o variabilă cu ajutorul căreia se încearcă explicitarea tuturor parametrilor demografici. Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de îmbătrânire al populației. Astfel, populația tânără s-a considerat între 0-19 ani, cea adultă între 20-64 ani și cea bătrână peste 65 ani conform clasificării folosite de Organizația Națiunilor Unite.

Evoluția descendentă a efectivului populației prin reducerea sporului natural și a celui migrator este dublată de schimbări importante în structura pe vârste a populației.

Dupa 1990, au apărut fluxuri de migrație externă și internă(datorită liberei circulații a persoanelor),fapt care a modificat ponderea grupelor de vârstă: numărul populației tinere s-a redus, fapt ce a dus la schimbări în asigurarea cu servicii educaționale a populației școlare (aflată în evident regres). Aceste modificări sunt determinate de creșterea speranței de viață, de reducerea ratei natalității, modificarea comportamentului reproductiv în sensul raționalizării numărului de copii pe care o familie decide sa ii aiba.

Tabel nr. 5(sursa INS)- Grupe de vârstă

Fig. 24 – Grupele de vârstă (sursa INS)

Tabel nr. 6 (sursa INS)

Fig. 25 – Grupele de vârstă (%)

Fig. 26 Grupe de vârstă

Astfel, în anul 2010, ponderea populației tinere, 0-19 ani s-a redus la 20,1% , ca urmare directă a creșterii numărului pesoanelor în vârstă și a scăderii fertilității după 1990, când în România a fost liberalizat avortul. De asemenea, a crescut numarul populatiei adulte la 74,4%, fapt care se va reflecta in timp la susținerea vârstnicilor 5,95%. (fig.26).

Îmbătrânirea populației este un fenomen demografic complex care constă în modificarea structurii colectivităților umane pe grupe mari de vârstă, în sensul creșterii ponderii populației vârstnice pe seama reducerii ponderilor uneia sau a celorlalte două grupe mari de vârstă. Prin îmbătrânire demografică se înțelege creșterea relativă a populației vârstnice (60 sau 65 ani și peste) în totalul unei populații date, ca un proces de lungă durată, paralel cu scăderea numărului tinerilor (0-19 ani), în timp ce ponderea persoanelor de vârstă adultă (20-64 ani) înregistrează modificări nesemnificative.

Din punct de vedere demografic, populația orașului Năvodari se consideră îmbătrânită cu o pondere peste 5,91% a persoanelor cu vârsta peste 65 ani în anul 2010. Chiar dacă ponderea persoanelor în vârstă este relativ scăzută, vor crește nevoile de servicii sociale și de sănătate destinate populației vârstnice, amenajarea unor dotări specifice grupei a III-a de vârstă etc.

Fig. 27 Evolutia numarului populatiei pe sexe

Odată cu înaintarea în vârstă, proporția se schimbă în favoarea persoanelor de sex feminin.(fig.27). Creșterea proporției mai mari a femeilor odată cu vârsta se datorează fenomenului de supramortalitate masculină (mortalitatea este relativ mai mare în rândul populației masculine). Proporția este în general stabilă, cu excepția perioadelor războaielor mondiale, când ponderea bărbaților este mai scăzută ca urmare a pierderilor de vieți omenești.

Piramida vârstelor

Repartiția populației după sex și vârstă poartă denumirea de structură demografică fundamentală. Reprezentarea grafică a acestei repartiții este piramida vârstelor care sintetizează istoria demografică pentru o perioadă de 100 ani. Cele 100 clase de vârstă corespund celor 100 generații apărute în decurs de 100 ani. La data apariției sale, fiecare generație are un efectiv numeric. Piramidele vârstelor, reprezentate pentru anii 1992, 2002 și 2014, permit observarea principalelor schimbări care au avut loc în structura demografică a populației în ultimele decenii.

Reprezentarea grafică a populației din anul 1992 cuprinde efectivele de populație născute înainte de acest an. Imaginea piramidei vârstelor prezintă o populație tânără cu baza în lărgire până în 1992 și efective scăzute de populație în vârstă. Se poate recunoaște în acest grafic procesul de creștere demografică produs în anii industrializării datorat valorilor înalte ale sporului natural și migrator, cu precădere după declararea sa ca oraș.

Piramida vârstelor reprezentată pentru anul 2002 arata o stabilizare a populatiei adulte si o reducere a numarului copiilor.

Pentru anul 2014, piramida reprezinta un numar tot mai redus de populatie ( micsorarea bazei), o populatie adulta care nu va fi inlocuita corespunzator si o imbatranire a populatiei.

Schimbări structurale și în volumul populației pot fi observate comparând cele trei piramide: astfel, în cei 20 ani, procesele demografice de reducere a natalității, de scădere a efectivului de populație fertilă și de migrare internă și externă au dus la o diminuare importantă a populației tinere. Tendințele care se vor manifesta în viitor sunt de reducere continuă a efectivului populației, tendințe ce se vor resimți mai ales în cadrul primelor grupe de varsta.

Populația pe grupe de vârstă și sexe în anul 1992

Tabel nr. 7(sursa INS)

Fig. 28 Structura populației pe sexe

Fig. 29 Structura pe sexe și vârstă

Populația pe grupe de vârstă și sexe în anul 2002

Tabel nr. 9 (sursa INS)

Fig. 30 Structura pe sexe în anul 2002

Fig. 31

Populația pe grupe de vârstă și sexe în anul 2014

Tabel nr. 10 (sursa INS)-Număr populație pe sexe 2014

Fig. 32 Structura pe sexe în anul 2014

Fig. 33 Structura comparative pe sexe în anul 2014

2.4.2. Structura etnică

Din punct de vedere etnic,la recensământul din 2011 s-au înregistrat 31554 locuitori,din care români 30825(97,69%),maghiari 13(0,04%),germani și sași 5(0,02%),romi 88(0,28%),turci și tătari 305(0,97%),ruși 278(0,88%),nedeclarați 38(0,12%).(fig. 34).

Fig. 34 Structura etnică

2.4.3. Structura confesională

Din punct de vedere confesional, în orașul Năvodari majoritatea populației era ortodoxă 29773 (94,36%), cu o minoritate de penticostali 178 (0,56%), la care se adaugă , romano-catolici 353(1,12%), baptisti 226(0,72%),adventisti de ziua a șaptea 66(0,21%),greco-catolici 18(0,06%),reformați 4(0,01%),alte religii 879(2,79%),atei 25(0,08%),religii nedeclarate 23(0,07%). Pentru 9 locuitori (0,03% )din populație nu este cunoscută apartența la un anumit cult. (Fig. 35).

Fig. 35 Structura pe religii

2.4.4. Structura pe ramuri ale economiei

Populația activă este un element important în definirea profilului economic al unității teritoriale studiate. În funcție de numărul populației ocupate în fiecare ramură a activității productive sau neproductive economice se poate determina caracteristica unității teritoriale.

Gradul de ocupare a forței de muncă în orașul Năvodari este relativ scăzut , cauza constituind-o diversificarea redusă a activităților economice.

Din totalul populației stabile, de 32 390 de locuitori (aprilie 2010),11929 ( 36,8% reprezintă populația activă,2711 șomeri(0,8%) și 62,4% populația inactivă.(fig.36).

Fig. 36 Structura populației(Sursa:Anexa II ZMC)

In cadrul populației active se remarcă populația ocupată, cu un total de 11929 de persoane și cea neocupată, de 20461 de persoane, reprezentând atât șomeri în căutarea unui alt loc de muncă , cât și șomeri în căutarea primului loc de muncă.Cauzele scăderii populației ocupate pot fi multiple, dintre care se pot menționa scăderea natalității sau reducerea locurilor de muncă.

In anul 2010, 11929 de persoane reprezentau populația activă a orașului Năvodari, dintre care 7371 erau de sex masculin și 4558 de sex feminin.(fig.37).

Fig. 37 Populația activă (Sursa:Anexa II ZMC)

Lipsa locurilor de muncă generează migrație în special în rândul populației tinere. În perioada 2010-2012 numărul șomerilor a scăzut însă se menține ridicat. Șomajul afectează în special persoanele de sex masculin și a fost cauzat de închiderea masivă a fabricilor din zona industrială a orașului( fabrica USAS, de zahăr,URCAP,LEGMAS-restructurare).

Șomajul a cunoscut o tendință de scădere astfel in decembrie 2010 erau 1004 șomeri (3,10%),în decembrie 2013 erau 637 șomeri(1,97%).(sursa:INS)

Firmele din domeniul comerțului au luat amploare. În ultimii ani, activitățile comerciale au contribuit în cea mai mare măsură la volumul vânzărilor și la ocuparea forței de muncă.

Tabel nr. 11(sursa INS) – Numărul șomerilor

Fig. 38 Evoluția numărului de șomeri

Populația inactivă reprezintă 2/3 din locuitorii orașului și este formată din: elevi/studenți- 7054persoane ( 39,74% din totalul populației); pensionarii în număr de 3595 de persoane (20,25%);persoane casnice – 3972 (22,38%);întreținuți de alte persoane –2759 (15,54%); întreținuți de stat – 115 de persoane (0,65%) sau cu alte situații economice 255 (1,44%). (Fig.39).

Fig. 39 Populația inactivă

Fig. 40 – Forța de muncă în anul 1992

Fig. 41 – Forța de muncă în anul 2002

Fig. 42 – Forța de muncă in anul 2004

Fig. 43 – Forța de muncă în anul 2006

Comparând situațiile din cei patru ani se constată că populația ocupată în sectorul industrial a scăzut treptat de la 8632 în anul 1992, la 3537 în numai 12 ani (2004), pe fondul închiderii numeroaselor fabrici, s-a ajuns ca populația ocupată care lucrează în industrie să fie de doar 3223 locuitori în 2006.(fig.43).

Același lucru s-a întamplat și în celelalte sectoare de activitate, numărul populației variind treptat de la un an la altul.

Urmărind ponderea populației active din totalul populației se observă că in industria prelucrătoare lucrau în 1992-7958 locuitori pentru ca în anul 2006 să ajungă la 2510 locuitori,în agricultură de la 28 angajați la 18 angajați acest sector nu a suferit variații foarte mari,în construcții în 1992 lucrau 2630 pentru ca în 2006 să ajungă la 1123 angajați,în comerț a crescut numărul angajaților de la 394 în 1992 la 810 în 2006 ,crește numărul angajaților în administrație publică de la 28 în 1992 la 96 în 2006,scade în învățământ pe fondul reducerii numărului de copii de la 495 în 1992 la 441 în 2006,crește numărul angajaților în activitățile financiar-bancare și asigurări de la 14 în 1992 la 45 în 2006,scade în transporturi și poșta de la 519 în 1992 la 350 în 2006,crește foarte ușor în sănătate și asistența socială de la 181 în 1992 la 186 în 2006.

2.4.5. Gradul de educație

Conform ultimului recensământ, din 2011, din totalul populației stabile de 10 ani și peste (29 299 locuitori),au absolvit o școală superioară de lungă durată un numar de 3457 de persoane, adică 11,80%, doar 79 persoane au studii superioare de scurtă durată (0,27%),806 locuitori au terminat o școală postliceală sau de maiștri (2,75%), 33,96% (9949 de persoane) au studii liceale, studii profesionale 5159 adică 17,61%. Cei care au încheiat doar o școală gimnazială reprezintă 22,88%, adică un număr de 6705 de persoane, pe când cei cu studii primare sunt la fel de numeroși,2579 adică 8,80%. (fig.44).

La toți aceștia se adaugă un procent destul de ridicat de analfabeți, 192 persoane 0,66%, majoritatea din rândul rromilor, cu școala neabsolvită 565 persoane 1,93%.

Fig. 44 Gradul de educație

Capitolul 3. Economia

3.1.Agricultura

Orașul Năvodari, prin poziția sa geografică într-un sector cu un mare potențial agro-productiv, îndeplinește și o însemnată activitate agricolă, care a contribuit la dezvoltarea urbană a localității. Pe măsura creșterii importanței sale funcționale, orașul Năvodari și-a organizat o producție agricolă în corelație cu cerințele de aprovizionare a populației cu produse agro-alimentare și ale industriei cu materii prime.

In anul 1992 s-a înregistrat cel mai mare numar de lucrători în agricultură, 28 de locuitori.treptat, numărul acestora a început să scadă, ajungând la doar 18 muncitori în anul 2006, după 1990 și 1992 când a avut loc împroprietărirea locuitorilor Năvodariului,aceștia s-au organizat în asociații agricole randamentul fiind ridicat prin creșterea mecanizării.(fig.45).

Fig. 45 Număr populație în agricultură

Modul de utilizare a terenurilor

Teritoriul orașului Năvodari are o utilizare variată, cea mai mare întindere deținând-o terenurile arabile, care aveau în anul 1992, 1431 ha,din suprafața agricolă care era de 1651 ha, iar restul erau terenuri cu pășuni (208 ha),vii și pepiniere viticole (12 ha) și livezi (zero ha).

Modul de utilizare a terenurilor agricole între anii 1992-2011

Tabel nr. 12 (sursaINS)

Fig, 46 – Modul de utilizare a terenurilor agricole între anii 1992-2011

Conform datelor din 2002, structura suprafeței agricole era puțin modificată, crescând doar suprafața terenurilor arabile (de la 1431 ha la 1636 ha), celelalte suprafețe reducându-se considerabil: pășunile, de la 208 de ha la 101 ha, viile de la 12 ha cresc la 14 ha pentru ca în 2005 să ajungă la jumătate ,și livezile rămânand la zero ha. (sursaINS).

Structura culturilor

Fiind o zonă de podiș, cu soluri fertile, este o zonă ideală pentru culturile agricole.

În funcție de gradul de satisfacere a nevoilor complexe ale economiei naționale în ceea ce privește aprovizionarea populației cu produse agroalimentare și a industriei cu materii prime s-a urmărit o structură a culturilor agricole prin extinderea culturilor de cereale în zona de sud-est a țării, din care face parte și orasul Navodari.

Cele mai importante culturi din această zonă sunt culturile de cereale, plante tehnice și legume.

Cultura cerealelor are rădăcini vechi în aceste locuri, urmele arheologice atestă cultura acestor plante cu peste 2000 de ani în urmă și imprimă o notă caracteristică agriculturii din această zona.

Dintre cerealele cu o foarte mare importanța , ocupând locul principal în producția vegetală, sunt grâul și porumbul, care condiționează atât acoperirea nevoilor de consum ale populației cât și asigurarea furajelor concentrate, necesare pentru dezvoltarea efectivelor și producției animaliere.

Oscilațiile înregistrate în suprafața culturilor de grâu, precum și cele ale condițiilor climatice s-au reflectat în producția de grâu si secara a localității.

Fig. 47(sursaINS)

Tabel nr. 13(sursaINS)

Fig. 48 Producția de grâu și secară

Porumbul este una din plantele de mare eficiență economică de pe teritoriul zonei Năvodari.Legat de suprafața cultivată se poate observa că în anul 1992 aceasta era de 119802 ha, scăzând la 502 ha în anul 2003 , iar producția totală de porumb boabe a fost de 535 tone în 1992 și 1059 tone în 2003.(fig. 49).

Fig. 49 Suprafața cu porumb

Producția de porumb boabe, la fel ca și suprafața cultivată, se află într-o oscilație continuă, conform tabel nr. 14.

Tabel nr. 14(sursaINS)

Fig. 50 Producția de porumb

O plantă tehnică, este floarea soarelui. Suprafețele au cunoscut creșteri și descreșteri, probabil datorită rotației culturilor, când au alternat cu suprafețele ocupate de porumb sau grâu.In ultimii ani, atât suprafețele cât și producția de floarea soarelui la ha au crescut considerabil, prelucrarea sa fiind făcută la fabrica de ulei ,,Argus SA”(fig.51).

Fig. 51 Suprafața cultivată cu floarea soarelui

Tabel nr. 15 Producția de floare (SURSA INS)

Din datele prezentate de INS, se remarcă faptul că suprafața cultivată cu floarea soarelui a fost in 1992 de 130 ha iar in 2003 de 634 ha . – fig.52.

Fig. 52

In ceea ce privește suprafața ocupată de sfecla de zahăr se poate spune că de-a lungul anilor a variat foarte mult.Astfel, în perioada 1992- 2002, aceasta a fost cuprinsă între 157 ha (max) și zero ha,cu o producție de 430 tone în 1992, însă au fost ani când nici nu s-a mai cultivat datorită faptului că fabrica de zahăr din oraș a fost închisă,iar sfecla de zahăr fiind o plantă perisabilă ce nu suportă transportul pe distanțe mari nu s-a mai cultivat.

Tabel nr. 16 (sursaINS)- Suprafața cu sfeclă

Legumicultura a cunoscut condiții favorabile de dezvoltare, datorită înmulțirii serelor private în localitățile rurale de lângă Năvodari. In prezent se cultivă cu precădere roșii, ardei, gogoșari, vinete. Suprafața cultivată cu legume era de 10 ha în 1992 ajungând în 2003 la 100 ha și o producție de 53 tone în 1992 și 1208 tone în 2003 ,locuitorii orașului preferând legumele proaspete în detrimentul celor conservate.

Creșterea animalelor

Creșterea animalelor constituie a doua ramură principală a producției agricole.In condițiile trecerii la agricultura intensivă și la industrializarea producției, sectorul zootehnic și-a sporit rentabilitatea și , ca atare, a înregistrat progrese în comparație cu sectorul culturilor vegetale unde sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru mecanizare, irigații, chimizare, etc.

Baza furajeră este bogat reprezentată, pe de o parte, de nutrețurile cultivate (fân, paie, porumb,siloz, borceag, lucernă, trifoi), iar pe de altă parte, de grăunțele de cereale, reziduurile industriale, etc.

Fig. 53 Categorii de animale

Spre deosebire de anul 1991, când numărul de capete era mai mare, acesta s-a redus seminficativ în anul 2003, ajungând la aproape jumătate la unele specii de animale.(fig.53).

Tabel nr. 17 Categorii de animale(sursaINS)

Fig. 54 – Efectivul de animale

Avicultura este avantajată în localitate și în zonă, datorită întinderii culturilor cerealiere, ceea da posibilitatea obținerii de hrană pentru păsări.

Creșterea ovinelor are o veche tradiție pe aceste meleaguri.In prezent, rasa tigaie, răspândită în zonă, a fost înlocuită cu rasele merinos și spanca, cu lână fină și semifină.

In afara creșterii speciilor menționate, se practică și apicultura.Flora spontană alcatuită în podiș, plantele melifere care se cultivă în unele zone, dar mai ales pădurile de salcâmi și culturile de floarea soarelui și rapița atrag numeroase colonii de albine.

3.2.Industria

In procesul de dezvoltare generală a orașului Năvodari un rol de prim ordin îl are dezvoltarea industriei.Industria are o contribuție hotărâtoare în transformarea structurală a economiei orașului,ea fiind ramura economică principală.Rolul industriei a crescut treptat și continuu,mai ales prin producerea de bunuri și materiale necesare celorlalte domenii de activitate.

O trasatură de bază a economiei orașului este ritmul mereu ascendent de dezvoltare,pe linia creșterii rolului ei in cadrul economiei,a creșterii volumului producției și a schimbărilor produse în structura pe ramuri .Aceasta a creat condiții favorabile valorificării unor resurse naturale din zonă sau aduse din import și folosirii forței de muncă.Structura actuală a industriei reflectă îndeosebi tocmai orientarea către valorificarea materiilor prime din import.

Industria energiei electrice.

Pentru aprovizionarea întreprinderilor industriale și a întregii economii precum și a orașului Năvodari cu energie electrică și mai ales termică în 1984 a fost construită și pusă integral în funcțiune C.T.E.Midia.Având o putere electrică instalată de 150 Mw ,aceasta centrală ocupă o suprafată de 11 ha pe perisipul ce desparte Lacul Tașaul de Marea Neagră.

Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor,este reprezentată de Legmas ,fostă I.M.A.I.A.,care a luat ființă în anul 1961 prin comasarea a patru centre agricole din zonă.

In anul 1959,a fost construit și combinatul de îngrașăminte chimice Fertilchim-Marway,care ocupă o suprafață de 102 ha,pentru moment producția fiind sistată,rămânând în producție doar o singură linie. Au existat deci o mulțime de factori care au contribuit la afirmarea acestei unități economice extrem de importante pentru Năvodari.

Din anul 1979 au început să producă primele instalații din cadrul celui mai mare obiectiv al industriei chimice dobrogene Combinatul Petrochimic Midia Năvodari,în prezent numindu-se Rompetrol având acționari majoritari pe Munay Kaz din Kazahstan.

Amplasat în apropiere de capul Midia,la țărmul Mării Negre combinatul ocupă o suprafață de 310 ha din care 48 ha recuperate din apele mării și ale lacurilor Tașaul și Gargalâc.In amplasarea combinatului s-au avut în vedere apropierea de cea mai ieftină cale de transport-calea maritimă,respectiv cea fluvială prin construirea canalului Poarta Albă-Midia Năvodari și utilizarea terenurilor improprii pentru agricultură (bălți,smârcuri).

Combinatul cuprinde ca principale componente rafinăria și uzina petrochimică,rafinaria prelucrează anual în medie o cantitate de 3,5 milioane tone de țiței adus din import și în mici cantități extras de pe platforma continentală a Mării Negre.

Rafinăria se întinde pe 82 ha cu un grad ridicat de ocupare de 90%.Suprafața ei este cu 40% mai mică decât a celorlalte rafinării din țară,asigurând un grad mare de integrare a instalațiilor.In petrochimie se realizează chimizarea unei părți din produsele de rafinărie obținându-se propilena,polietilena,polipropilena,polistiren,copolimeri,petrochimia poate chimiza 36% din produsele obținute în rafinărie.

,,Valul privatizărilor post revoluționare au cuprins și Combinatul Petrochimic Midia-Năvodari,schimbându-și denumirea în Rompetrol sub acționariatul lui Dinu Patriciu,ca mai apoi pachetul majoritar să fie preluat de Munay Kaz din Kazahstan .

Fig.55 – Cifra afaceri Rompetrol in anul 2013

Dezvoltarea industriei orașului Năvodari a avut loc în funcție de mai multe criterii:transporturile maritime și fluviale,resursele de subsol și agricole ale zonei,forța de muncă,crearea de platforme industriale,transporturile feroviare,dezvoltarea turismului etc.

Intre anii 2001-2007 performanța macroeconomică a României și implicit a orașului Năvodari s-a îmbunătățit semnificativ în ciuda unei conjucturi internaționale mai puțin favorabile.Cu un PIB ce reprezintă 11% din media țării Regiunea Sud-Est se situează pe locul 6,în timp ce pe locuitor acest indicator se situează sub media națională.

Prin continuarea privatizărilor întreprinderilor de stat din economie se așteaptă întărirea disciplinei financiare ,retehnologizarea întreprinderilor ,reducerea costurilor de producție,creșterea calificării profesionale a angajaților,o mare parte a industriei prelucrătoare fiind deja privatizată.

Structura întreprinderilor active după numărul de salariați s-a modificat prin creșterea numărului de active mici și mijlocii ca rezultat al restructurării din sectoarele mari și al facilităților create pentru sectorul IMM-urilor.

Alături de activități tradiționale ca transporturile,comerțul,turismul au apărut și s-au dezvoltat sectoare noi ca tehnologia informațiilor,consultanța tehnică,economică și juridică,activități de protecție a mediului care au devenit vitale pentru bunul mers al economiei și al societății .

Economia orașului Năvodari ca de altfel a întregii zone metropolitane are un caracter complex ,principalele ramuri cu ponderi fiind:activitățile portuare și transportul maritim,turismul,industria alimentară,comerțul,industria construcțiilor de mașini,industria chimică și petrochimică,industria energiei electrice și termice.

La nivelul orașului Năvodari numărul angajaților a scăzut de la 16181 în 1992 la 7126 în 2006 (-9052 de angajați).Numărul angajaților în industrie a scăzut de la 8632 în 1992 la 3223 în 2006(-5409 salariați),în schimb crește numărul angajaților în sectorul servicii de la 1631 în 1992 la 1928 în 2006(+297).

In ceea ce privește dinamica investițiilor orașul Năvodari ocupă un loc primordial datorită în primul rând poziției geografice ,astfel valoarea investițiilor străine la nivelul anului 2007 a fost de 1.900 450 RON ,cele mai multe investiții făcându-se în construcții și servicii.

Probleme cheie privind situația socio-economică :

-gradul redus de retehnologizare și informatizare a companiilor;

-număr redus de muncitori înalt calificați și necesitatea adaptării celor cu calificare medie la metode de fabricație performante;

-subutilizarea capitalului de cercetare și dezvoltare,lipsa implicării capitalului intelectual în cercetarea de firmă;

-nivelul redus al suportului guvernamental prin programe și scheme de stimulare destinate industriei în scopul aplicării prevederilor din legislația armonizată UE și integrarea aspectelor de mediu în procesele de fabricație,dependentă de dezvoltare economică europeană și mondială;

-gradul redus al implementării reglementărilor armonizate și aplicarea pe scară largă a standardelor tehnice armonizate,dezvoltarea și modernizarea bazei de testare la nivel instituțional și în cadrul firmei;

-promovarea imaginii firmei și dezvoltarea aspectelor legate de branding și marketing în toate sectoarele industriale cu potențial.

(Planul integrat de dezvoltare al polului național de creștere Constanța.)

Foto 1 – Rompetrol Navodari

Foto 2 – Legmas Năvodari

Dacă în 1992, în industrie lucrau 8632 de oameni,în 2006, numărul de lucrători în industrie a scăzut la 3223 (fig.55).

Fig. 55

Primăria orașului Năvodari condusă de domnul Nicolae Matei ,primar și om de afaceri cu un dezvoltat simț antreprenorial a obținut fonduri europene pentru mai multe proiecte ,unele vizând sectorul transporturilor,altele a turismului și nu în ultimul rând economic.

Amintim:

-Programul operațional creșterea competitivității economice :,,Modernizarea și reabilitarea de noi capacități de producer a energiei electrice pentru iluminatul public’’,proiect ce presupune montarea de stâlpi și corpuri de iluminat fotovoltaic în orașul Năvodari.In cadrul proiectului au fost cuprinse 98 de străzi principale și secundare ale orașului Năvodari,totalizând un număr de 3200 sisteme de iluminat independente.(valoare estimată a proiectului 30.587 275,46 lei)

-Programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013,sprijinirea cooperării transfrontaliere în mediul de afaceri și promovarea unei imagini și identități regionale,

,,Centru transfrontalier de afaceri în turism și activități conexe,piața de pește și produse din pește.’’,proiect aflat în implementare.Proiectul presupune construirea în zona de proximitate a canalului Poarta Albă-Midia Năvodari a unui centru transfrontalier de afaceri care va cuprinde ca principal ăcomponentă funcțională o piață agroalimentară de pește.(valoarea proiectului 1 469 161,14 euro în parteneriat cu institutul EUREKA din Dobrich ,Năvodariul contribuind cu 2,18%),lucrările de construcție se apropie de final.

-Axa prioritară 4 :Sprijinirea mediului de afaceri regional și local,domeniul de intervenție 4.1-Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță locală și regională.Construirea centrului de afaceri Năvodari va cuprinde atât spații de birouri ,dar și spații cu un caracter social-cultural,ce va cuprinde zone expoziționale ,Săli de conferințe.

(valoarea estimată a proiectului 27.892 693 lei inclusiv TVA)www.primaria-navodari.ro

3.3.Transporturile

Procesul de urbanizare a condus la dezvoltarea interdependenta a orașului cu localitățile aflate în zona de influență.Pentru a îmbunătăți rețeaua de transport existent în regiune ,s-a impus în primul rând finalizarea autostrăzii care leagă București de Constanța și mai apoi de Năvodari spre zona de litoral ,care va deveni parte integrantă a culoarului 4(Berlin-Nurnberg-Praga-Budapesta-București-Constanța-Salonic-Istanbul) dar și pentru îmbunătățirea legăturii cu culoarul numarul 9(Marea Baltică-Kiev-Chișinău-Iași-București).

Lungimea străzilor orășenești era în 1992 de 33 km,în 2002,2003,2004,2007 de 78 km.

Lungimea străzilor orășenești modernizate era în 1992 de 32 km în 2006 de 30 de km.

Pornind de la analiza situației existente și având în vedere că principalele probleme în domeniul infrastructurii de transport sunt generate de extinderea localităților și creșterea circulației persoanelor,consider că primele intervenții trebuie făcute la acele artere de circulație care sunt supra-aglomerate,modernizarea drumului Constanța-Năvodari prin lărgirea acestuia la patru benzi cu pista pentru bicicliști și trotuare,modernizarea drumului județean Năvodari-Lumina-Ovidiu prin lărgirea acestuia la patru benzi și amenajarea unei piste pentru bicicliști pentru fiecare sens de circulație,construirea unei căi rutiere între Mamaia-Sat și Lumina peste canalul Poarta Albă-Midia Năvodari care să pună în valoare zona de vest a lacului Siutghiol.

La nivelul administrației locale a orașului , prin directa implicare a primarului orașului Năvodari,domnul Nicolae Matei există o serie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii cu fonduri europene o parte fiind aprobate și aflate în derulare iar o alta parte aflate în curs de aprobare fiind depuse la forurile competente.

Dintre acestea enumerăm:

-îmbunătățirea accesului între E 60 și platforma industrială Năvodari prin modernizarea căii rutiere,investiție ce presupune modernizarea drumului dintre Năvodari și drumul European E 60 și localitatea Ovidiu.Soseaua va lega localitatea Ovidiu ca nod de descărcare a autostrăzii A2 în nordul județului Constanța,trecând prin localitatea Lumina și prin DJ226C de platforma Midia-Năvodari.(valoarea estimate a proiectului este de 50.069 246,96 lei)

3.4.Turismul

Ca activitate economică, turismul dispune de resurse variate. Aici, principala formă de turism este turismul litoral urmată de turismul cultural, principalele obiective din orașul Năvodari fiind litoralul Mării Negre cu stațiunile Tabăra de copii Năvodari,zona Mamaia Nord,zona Depozit 10,campingurile Popas Mamaia ,Hanul Piraților ,casa de cultură a orașului Năvodari .

Foto 3 – Phoenicia Holiday Resort

Foto 4 – Marina regina residences Hanul piraților

Particularitățile fizico-geografice și anume:marea extensiune a plajei cu lățimi între 100-200 m,finețea și abundența nisipurilor,expunerea estică,apoi particularitățile climatice,gradul de salinitate a apei mării la suprafața de 17-18%o,adâncimea mică a apei,apropierea de stațiunea Mamaia ,au constituit premise ale dezvoltării turismului în zona prin apariția de noi cartiere rezidențiale,de structuri de cazare etc.

In Năvodari în 1992 erau 10 unități de cazare ce totalizau un numar de 8633locuri,astfel la acea dată au fost înregistrate un hostel cu 20 locuri cazare,vile turistice 1 cu 64 locuri,campinguri 2 cu 1071locuri,tabere elevi 5 cu 7462 locuri ,căsuțe 1 cu 16 locuri.

In 1995 erau 6 unități de cazare cu 9088 locuri,în 2003 erau 6 unități de cazare cu 7896 locuri iar în 2007 erau 10 unități cazare cu 7485 locuri. .

In prezent prin aportul adus de investițiile private s-a dezvoltat un mare resort Phoenicia în Popas III Mamaia,un complex de lux la Hanul Piraților ,precum și alte structuri de cazare mai mici cu un înalt grad de dotare și confort,de asemenea s-au înmulțit numărul beach-barurilor și teraselor dar și a firmelor specializate în sporturi nautice.

Proiecte de dezvoltare turistică demarate de primăria orașului Năvodari:

-Axa 5-Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului,construire centru de agrement.Proiectul presupune realizarea unui centru de agrement în intravilanul orașului Năvodari,în imediata apropiere a Taberei de copii Năvodari.Cei ce vor să se îmbăieze au la dispoziție piscina surprizelor,bazine pentru copii,river ride-ul,piscina pentru înot,bazinul kamikaze și piscina exterioară separată în zona pentru adulți și zona pentru copii,scubadiving,terenuri de tenis,teren de fotbal.(valoare proiect 27.795 685 lei)

Foto 5 –Centrul de agrement Năvodari

Foto 6 –Centrul de agrement Năvodari

-Amenajarea malului Mării Negre în zona de litoral a orașului Năvodari-Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate publică,presupune construirea unui spațiu destinat aleilor pietonale pe o lungime de 5,9 km,cu zid de protecție,lampadare,spații de odihnă și relaxare,foișoare de observație și fotografiere,zona de contemplare a mediului natural.(valoare estimativă a proiectului 61.345 838,5 lei)

Foto 7 –Aleea promenada Năvodari

Proiecte care urmează să fie depuse:

-Centrul național de promovare și informare turistică(CNIPT Năvodari).Obiectivul general al proiectului îl reprezintă consolidarea orașului Năvodari ca o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său cultural și natural prin construirea unui Centru Național de Informare și Promovare Turistică.(valoare proiect 303.396,76 lei)

-Dezvoltarea turistică a orașului Năvodari prin ecologizarea și amenajarea malului lacului Tașaul.Proiectul are în vedere valorificarea potențialului turistic al Lacului Tașaul prin amenajarea ochiului de apă ,realizarea aleilor pietonale și a acceselor,mobilier urban,împrejmuire zona adiacentă lac ,plantații și spații verzi,zone de joacă,pasarele pietonale,platforma ponton,foișoare observație.(valoarea estimată a proiectului 13 914.287 lei).www.primaria-navodari.ro

Foto 8 –Lacul Tașaul

CAPITOLUL II : Partea metodicĂ: CunoaȘterea orizontului local prin Întocmirea Și valorificarea unui opȚional.

Denumirea opționalului: „Explorator in orasul meu!”

Aria curriculară: Om și societate

Tipul de opțional: Opțional la nivel de disciplină

Disciplina: Geografia populației

Durata: 1 an ( 1 oră pe săptămână)

Modul de desfășurare: pe clase (clasa a VIII-a)

Unitatea școlară : Școala Gimnazială ,,Tudor Arghezi,,Năvodari

Profesor: Țuțuianu Vasilica

Argument

Curriculum-ul opțional  „ Explorator in orasul meu”  se adresează elevilor din învățământul preuniversitar din clasa a VIII- a, elevii fiind dornici să cunoască, alături de informațiile din programa oficială, cât mai multe date despre geografia locală și a orizontului apropiat a localității. Opționalul își propune familiarizarea elevilor cu aspectele de geografice din orizontul apropiat, precum și dezvoltarea de capacități, deprinderi, de a cerceta și întocmi referate, mini-lucrări științifice, toate cu scopul de acunoaște cât mai bine localitatea natală. Opționalul are în vedere actualizarea evoluției fenomenelor naturale, apoi problematica actuală a vieții sociale și economice, toate privite într-o strânsă legătură. El explică și exemplifică în orizontul local, concepte de geografie fizică și regională, de geografie umană și economică, urmărind integrarea sa în aria curriculară „Om și societate”.

Programa cuprinde: competențe generale și specifice, valori și atitudini, cu exemple de activități de învățare, conținuturi, resurse materiale și procedurale, aplicații și modalități de evaluare, precum și o bibliografie orientativă.

Ca disciplină de învățământ, geografia are un rol deosebit în formarea și educarea elevilor. Disponibilitățile științifice ale geografiei îi amplifică valențele în plan didactic, exprimate prin dimensiuni educaționale variate. Învățământul modern nu se limitează la cunoaștere și asimilare de cunostințe, ci se bazează pe dezvoltarea gândirii, formarea atitudinii și comportamentului, promovarea personalității elevului. O convingere ce o putem forma la elevi, este aceea că lumea, în ansamblul ei și realitatea înconjurătoare sunt cognoscibile.

Foarte multe exemple, ce se regăsesc într-un număr mare de lecții demonstrează că natura și oamenii se află într-o continuă transformare, datorită dinamicii și autodezvoltării proprii într-un proces permanent. Geografia cuprinde în sfera ei de cercetare procese și fenomene care se desfășoară pe un spațiu deosebit de larg. Concomitent cu activitatea din cadrul cabinetului de geografie are loc studierea mediului geografic din orizontul local apropiat, cu o profundă valoare didactică, științifică, aplicativă și educativă asupra elevilor. Interesul cercetării orizontului local pentru învățarea geografiei a reprezentat întotdeauna un punct de plecare în proiectarea învățării acestei discipline. Predarea geografiei în scoală începe cu geografia locului natal care ajută, pe baza unor observații directe, formarea la elevi a unor noțiuni elementare pentru studierea geografiei în clasele următoare. La clasa a V-a, programa revizuită se axează mult pe raportarea elementelor geografice la situația concretă a orizontului local.

Posibilități de corelare a geografiei cu orizontul local există în clasa a VIII-a, Geografia României presupunând și o astfel de abordare. Aplicațiie practice și cele de învățare au la bază exercițiile și problemele din orizontul local. Mândruț O. (1996) consideră că orizontul local este alcătuit dintr-o sumă de factori fizici și biologici care asigură existența omului, precum și o înmănunchere de condiții sociale care maschează un mod de viață și un ansamblu de activități umane. Deși este vorba de un mediu înconjurător, există o anumită extensiune spațială sugerată de folosirea termenilor: imediat-apropiat-local. Orizontul imediat este situat în imediata apropiere a elevului și constituie o imagine familiară zilnică: locul în care își desfășoară activitatea (școala, sala de clasă, locuința). Obiectele care compun acest orizont, pot fi percepute direct vizual sau pot fi atinse.Orizontul apropiat reprezintă spatiul situat în jurul orizontului imediat și care este parcurs zilnic. El cuprinde locuința, spațiul în care se desfășoară activitatea, drumul de acasă la locul de activitate,dar și locurile prin care se trece pentru a parcurge acest drum.

În cazul orașului Năvodari, orizontul apropiat este reprezentat de toată localitatea. Orizontul local are o extensiune mai mare, reprezentând spațiul situat în jurul localității natale care corespunde unei asocieri de unități geografice, cuprinzând trei componente majore:

-componente fizice naturale (abiotice): relieful, substratul geologic, solul, aerul, apa;

-componente biotice: vegetația și fauna;

-componente sociale: locul pe care îl ocupă omul în cadrul orizontului local.Geografia orizontului local studiază populația ca o prezență importantă a peisajului geografic și a mediului înconjurător. Componentele antropice cuprind: populația, așezările omenești și activitățile economice. În cadrul orizontului local au fost studiate: numărul de locuitori, evoluția numerică a populației, sporul natural și evoluția lui, structura populației, structura profesională, pe grupe devârstă etc., repartiția teritorială a locuitorilor, aspecte legate de geografia socială și culturală a comunității locale din Navodari, precum și elemente complementare, cum ar fi: structura lingvistică a populației, structura etnică, religiile predominante, etc.

Studiul geografic al așezărilor omenești din orizontul local și apropiat a urmărit numărul de locuitori, evoluția acestui număr,atestarea documentară, sistemul de așezări, perspective economice și demografice. Activitățile economice au fost tratate după un algoritm care cuprinde: caracteristicile fondului funciar, principalele culturi agricole, creșterea animalelor, societăți comerciale principale, activități de transport.

Prin activitati directe in mediul natural se dezvolta la elevi spiritul de investigatie stiintifica, precum si cunostintele si deprinderile practice.

Predarea geografiei în școală începe în clasa a IV-a cu geografia locului natal, observațiile directe din natură, dar mai ales din orizontul local acest lucru constiutuind baza de plecare pentru predarea geografiei în școala generală.Unele noțiuni se formează mai ușor, în timp ce altele solicită un efort mai mare de gândire..Calitatea cunostintelor creste datorita cercetarii orizontului local. Elevii dobândesc capacități sporite de a folosi cunoștințe în situații noi, de a stabili relații cauzale si isi insusesc totodată un vocabular geografic legat de realitatea înconjurătoare.În cadrul activității de studiere a orizontului local se îmbină învățarea propriu-zisă cu cercetarea mediului înconjurător. Acest lucru are o importanță deosebită pentru atragerea elevilor spre cunoașterea și protecția mediului, pentru a-i face pe elevi să îndrăgească geografia, ca obiect de învățământ și știință.

Prin desfășurarea unor activități de investigație minimală a orizontului local, elevul devine un participant activ la propria sa formare și la înțelegerea rolului pe care îl are în cadrul comunității locale; activitatea de cercetare a orizontului local trebuie să dezvolte la elevi și o puternică componentă atitudinală și participativă, având astfel o componentă științifică, civică și socială. Orizontul local oferă un câmp larg de sugestii asupra modului de abordare a cercetării geografice a orizontului local, astfel că acesta poate deveni o preocupare nu numai a profesorilor, ci și a elevilor. Prin exemplele întâlnite, mărește atractivitatea învățării geografiei,oferind o tematică de cercetare suficient de largă și cuprinzătoare pentru a susține interesul deinvestigație al elevilor.Totodată, învățarea geografică devine mai directă, profund formativă, în acest fel ea contribuind la ridicarea nivelului procesului de învățământ.

Importantă este o educație geografică al cărui scop este,, de a proceda în așa fel încât oamenii să se simtă bine în limitele spațiului său, în mijlocul peisajelor înconjurătoare, dar și în regiunile și peisajele altor civilizații".(Stoica, M.,1995, pag.37) .

Obiectivele importante întâlnite în lecțiile de geografie pot fi grupate în trei categorii: culegerea de informații, analiza datelor și stabilirea legăturilor. Una din sarcinile majore ale profesorului de geografie este de a formula obiectivele operaționale, ceea ce implică o foarte clară definire arezultatelor așteptate de la elevi, în termeni de comportament observabil: Ce capacitate trebuie urmărită? În ce împrejurări poate fi atinsă? Care sunt criteriile de acceptabilitate a performanței?

Competențe generale ( conform programei de geografie)

1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea și explicarea realității geografice

2. Utilizarea corectă a numelor proprii și a termenilor în limbi străine

3. Transferarea unor elemente din matematică științe și tehnologie în studierea mediului

terestru

4. Raportarea realității geografice la un suport cartografic și grafic

5. Accesarea și utilizarea conținuturilor cu caracter geografic prin tehnologiei informației

și comunicării

6. Identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a caracteristicilor

spațiului geografic

7. Dobândirea unor deprinderi și tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă

8. Elaborarea unor modele și soluții de organizare a spațiului geografic din perspectiva

dezvoltării durabile

Competențe specifice

Perceperea și reprezentarea spațiului geografic local;

Situarea corectă în spațiu si timp

Observarea și descrierea elementelor mediului geografic local;

sesizarea relațiilor dintre elementele componente ale mediului.

Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei

cu aplicabilitate în planul geografiei locale.

Crearea și dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relațiilor

om-mediu înconjurător

Conținuturi, proiectarea anuală și pe unități de învățare

Conținuturi

Introducere în studiul opționalului……………………………………………..……………. 1 oră

Capitolul I – Cadrul natural al orașului Năvodari

I.1. Așezarea geografică-factor determinant al locuirii timpurii…………………..1 oră

I.2. Geologia (Evoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice) ………………1 oră

I.3.Relieful din orizontul local și apropiat…………………………………………………..1 ora

(Aplicație practică) …………………………………………………….………………………. 1 oră

I.4. Clima din zona orașului Năvodari………….……… ……………………………….…1 oră

I.5. Hidrografia din orizontul local și apropiat …………………………………….1 oră

I.6. Vegetația, fauna și solurile din Năvodari și împrejurimile sale…………………1 oră

Protejarea naturii în orașul Năvodari și în împrejurimi – proiecte………………….2 ore

Capitolul II – Considerații social- istorice cu privire la apariția și dezvoltarea localității

II.1. Originea și vechimea localității. Toponimia localității Năvodari……………1 oră

II.2. Orașul Năvodari în epoca modernă și contemporană………………… ……..1 oră

II.3. Năvodari, după anul 1990………………………………………………….. 1 oră

II.4. Viața culturală a orașului..……………………………………………………1 oră

II.5. Amenajarea teritoriului; planul orașului și extinderea lui recentă ….………1 oră

In semestrul I, 15 ore predare – învățare, 3 ore evaluare = 18 ore

Capitolul III. Dinamica populației din orașul Năvodari în decursul timpului

III.1.Mișcarea naturală a populației

III.1.1. Natalitatea…………………………………………………………………1 oră

III.1.2 Mortalitatea generală………………………………………………………1 oră

III.1.3. Bilanțul natural……………………………………………………………1 oră

III.2. Densitatea populației………………………………………………………..1 oră

III.3. Mobilitatea teritorială a populației…………………………………………. 1 oră

III.4.Evoluția numerică a populației in perioada modernă și contemporană… …..1 oră

III.5. Ritmul mediu anual de creștere al populației. Bilanțul total al populatiei……1 oră

Capitolul IV- Structura populației localității, după anul 1990

IV. 1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe……………………………..2 ore

IV. 2. Structura etnică și confesională…………………………………………….1 oră

IV. 3. Structura profesională a populației………………………………………….1oră

IV. 4. Nivelul de instruire al populației………………………………………………1 oră

Capitolul V- Ocupația locuitorilor din Năvodari

V.1. Sectoarele de activitate ……………………………………………………..1 oră

V.2. Probleme economice actuale: investiții și investitori; Șomajul……………….1 oră

V.3. Poluarea în orașul Năvodari și împrejurimi………………………………….1 oră

În semestrul II: 15 ore predare-învățare; 3ore evaluare = 18ore

Proiectarea activității didactice la disciplina opțională

Proiectarea didactică reprezintă o activitate complexă, un proces de anticipare a ceea ce dorește educatorul să realizeze împreună cu elevii săi în cadrul unei lecții, sistem de lecții, capitol sau pe parcursul întregului an școlar, pentru îndeplinirea obiectivelor programei.

Proiectarea didactică se raportează la diferite perioade de timp, prezentate în continuare.

Proiectarea activității didactice anuale

Aceasta vizează analiza structurii conținutului prevăzut de programa școlară, delimitarea lui pe capitole și teme, stabilirea succesiunii și a ritmului de parcurgere a acestora, conform logicii geografice, stabilirea obiectivelor acestora, distribuirea numărului total de ore: pe activități de predare, activități practice, activități de recapitulare și sinteză, excursii, lecții de evaluare.Proiectarea didactică anuală este exemplificată în modelul de mai jos.

Școala Gimnazială ,,Tudor Arghezi,,Năvodari, jud.Constanța

Profesorul…. Aviz director,

Clasa …………..

Programa școlară ………………………………….

Anul școlar ………………………………………….

PROIECTAREA DIDACTICA ANUALĂ (macroproiectarea instruirii)

Proiectarea activității didactice pe unități de învățare

Constă în stabilirea activităților necesare parcurgerii în bune condiții, progresiv și sistematica fiecărei teme sau capitol din obiectul de învățământ. Proiectarea pe unități de învățare precizează și obiectivele de referință specifice temei, care trebuie realizate ca și strategii didactice, prin care sestabilesc metodele de învățământ, mijloacele și modalitățile de evaluare utilizate. Rubricația proiectării activității didactice pe unități de învățare este prezentată în modelul de mai jos:

Școala Gimnazială ,,Tudor Arghezi,,Năvodari, jud.Constanța

Catedra de …………………….………

Profesorul ….……………………

.Disciplina …………..………………

Clasa … … ….…………………….

Programa școlară ……………………

Anul școlar ………………………………

PROIECTAREA DIDACTICĂ PE UNITAȚI DE ÎNVĂȚARE

Proiectarea unei lecții, este cea mai detaliată acțiune, care cuprinde un ansamblu coordonat de operații de anticipare a desfășurării procesului instructiv-educativ, concretizat în următoarele:

a). Definirea obiectivelor operaționale, în care:

-se stabilește ce va ști să facă elevul la sfârșitul activității;

-să verifice dacă ceea ce a fost stabilit s-a realizat, în raport cu programa de învățământ.

b) Proiectarea secvențelor instrucționale vizează:

-stabilirea conținutului activității;

-alegerea metodelor de învățământ, în concordanță cu mijloacele de care dispunem;

-stabilirea modului de lucru cu elevii.

c) Proiectarea evaluării performanțelor elevilor, prin care se elaborează un sistem de metode și tehnici de evaluare, adecvate obiectivelor stabilite. Acțiunea de proiectare presupune îmbinarea tuturor elementelor și aspectelor lecției, într-un sistem închegat, realizată prin elaborarea unui proiect de lecție sau proiect de activitate didactică. Aprecierea activității instructive, prin descriere detaliată în concordanță cu legitățile psiho- pedagogice ale întregului program de desfășurare a lecției presupune realizarea de către profesor a unui "design instrucțional".(Dulama M.,1996).

Proiectarea unei lecții parcurge două faze:

Partea I, introductivă. Aceasta poate cuprinde:

data ……………………….

obiectul ………….………

clasa ………………………..

subiectul lecției … ………

obiectivele lecției …..….

tipul de lecție …………

strategia didactica:…….

-metodele didactice………………………………..

– mijloacele didactice…..…………………

– forme de evaluare …………….…………….

Partea a II-a

În această parte se descrie desfășurarea lecției, în mod detaliat sau în mod restrâns.Elaborarea și realizarea proiectului reprezintă două momente cu semnificații deosebite:

– primul evidențiază efortul profesorului pentru concretizarea unor legități științifice la o situație concretă de instruire;

– cel de-al doilea reflectă capacitatea profesorului de a transpune în practică cele proiectate. Proiectul asigura rigoarea activității didactice, fără a îngrădi inițiativa și creativitatea.

APLICAȚII ȘI EVALUARE

Descrierea și redarea unei realități observate;

Portofoliu – « Istoria localității Năvodari» ;

Aplicații în orizontul local;

Studiu de caz- « Orașul Năvodari – prezent și viitor » ;

Proiect : « Proiect de protecție a mediului geografic local » ;

Interpretarea graficelor și imaginilor;

Lucrul cu hărți și fișe de lucru;

Referate despre localitatea natală și împrejurimi;

RESURSE MATERIALE

Albume, postere, referate, reviste, casete video, planșe;

Planul localității, Harta județului Constanța, schițe de hărți și grafice.

Întocmirea de fișe cu valoare de clasificare, piramida vârstelor, diagrame și historiograme;

Fișe de lucru individuale;

Metode folosite in cadrul optionalului

Metode clasice

Expunerea este o prezentare orală a unei teme, care are ca scop asigurarea unui bagaj de imagini intuitive și reprezentative, pe baza cărora să se poată elabora apoi, anumite generalizări. Prin expunere se pot comunica cunoștințe noi sau se pot completa cele vechi.Expunerea are mai multe următoarele forme: povestirea, explicația si prelegerea. De obicei se folosește explicația, care constă în expunerea logică și argumentată a unor probleme sau principii științifice. Se poate vorbi de diferite tipuri:

-psihologică (bazata pe clasificări, simplificări); ex.: clasificarea orașelor după numărul de locuitori;

– lingvistică (ce presupune sinonime); se utilizeaza în familiarizarea cu noțiunile ,,populație neocupată”- ,,șomeri”.

Conversația este metoda verbală participativă, prin care este posibilă atât verificarea nivelului de pregătire al elevilor, cât si transmiterea de noi informații. Întrebările puse elevilor trebuie să fie clare,corecte din punct de vedere științific si să fie adresate într-o succesiune logică. În acest sens, pot fi formulate următoarele întrebări:

Ex. Ce religie au locuitorii din orașul Năvodari?.

În funcție de scopul urmărit, conversația poate fi:

– conversație introductivă- în care se urmărește introducerea elevului în noua temă; de exemplu la introducerea temei privitoare la Așezările urbane se poate adresa următoarea întrebare: – Care sunt părțile componente ale orașului?;

-conversație euristică -prin care elevii pot descoperi diferite relații, legături, pe baza unor raționamente logice

Ex.- Care a fost cauza plecării populației de etnie rromă spre vestul continentuluii european?

-conversație de fixare și aprofundare a cunoștințelor – este folosită pentru sublinierea unor idei mai importante, care se desprind din cunoștințele predate sau pentru concretizarea lor.La tema "Așezările umane" se pot adresa următoarele întrebări:

– Care sunt așezările în care trăiesc oamenii?;

– Ce este orașul?

– Care sunt părțile componente ale unui oraș?

– Cum se clasifică orașele după numărul de locuitori?

– Cum se clasifică orașele după structură?

– conversație de recapitulare -care se aplică la reactualizarea cunoștințelor dobândite într-un capitol, sau la sfârșit de semestru și de an școlar. De exemplu la capitolul " Populație și așezări" se pot formula urmatoarele întrebări și cerințe:

– Ce este natalitatea? Ce este mortalitatea? Ce sunt deplasările temporare? Care tip de deplasare este mai frecventă în orașul Năvodari?

Formele conversației presupun o atenție sporită din partea profesorului, în ideea formularii întrebărilor și a modului de integrare a acestora în comportamentele actului didactic, astfel încât răspunsurile să fie cele așteptate.

În funcție de procesul psihic implicat, tipurile de întrebări pot fi:

– întrebări reproductive, care solicită memoria și așteaptă un singur răspuns posibil:

Ex. Cum era Năvodariul înainte să devină oraș?

– întrebări productive, ce solicită operațiile gândirii, prin interogații cauzale

Ex. Cum explicați creșterea numărului de persoane de etnie rromă??

În funcție de operația de efectuat, sunt întrebări care presupun o activitate de

– clasificare:

Care sunt sectoarele de activitate ale populației din orașul Năvodari?

– comparare:

Care sunt asemănările/ deosebirile între orașul Năvodari și orașul Constanța?

– explicare:

Din ce cauză majoritatea populației ocupate din orașul Năvodari lucrează în sectoarele de activitate primar si tertiar?

– definire:

Ce este așezarea urbană(orașul)?

– numărare:

Câte strazi sunt în localitatea Năvodari?

– ordonare în spațiu și timp:

Unde se află orașul Năvodari?

– de sinteză:

Care sunt caracteristicile particulare ale mediului urban din localitatea în care locuiți?

Descrierea este expunerea expresivă (orală su scrisă) realizată pe baza observației prin intermediul căreia sunt prezentate caracteristicile exterioare tipice ale obiectelor, fenomenelor, proceselor, accentuându-se aspectele de formă, dimensiune, context de relații, detalii etc. Una din primele metode de cercetare utilizate în geografie ca știință, descrierea, consemna rezultatele observației vizuale și a experimentului sub formă de reprezentări ale obiectelor, fenomenelor, proceselor ale fenomenului studiat.

Ex. Descrieți în 30 de cuvinte modul în care se face colectarea, depozitarea și distrugerea gunoaielor din localitatea voastră.

Ex. Descrieți peisajul din imagine în 20 de propoziții.

Observația este o metodă de cercetare științifică ce presupune urmărirea atentă și sistematică a unor fapte de către elevi cu scopul de a sesiza aspectele relevante surprinse cât mai exact, observarea prelungindu-se ,,într-un act de clasificare, de încadrare a informațiilor în anumite categorii sau concepte și de anticipare a unor relații”.(Ionescu, M.,2000). Observarea se face fie sub îndrumarea cadrului didactic (observație sistematică ), fie în mod autonom (observația independentă), în scopul depistării unor noi aspecte ale realității geografice și pentru întregirea unor informații. Elevii vor fi astfel obișnuiți să analizeze observațiile, să privească obiectele, să proiecteze scheme, să facă desene, schițe, fotografii, să completeze fișele de observație.

Metoda observației contribuie și la formarea unor calități comportamentale, cum ar fi: consecvența, răbdarea, perseverența, perspicacitatea, imaginația. Poate fi utilizată în următoarele cazuri:

a) urmărirea comportamentului uman pentru descoperirea mediului apropiat

– Ce-ți place cel mai mult în mediul apropiat în care trăiești? De ce?

– Care este arborele tău preferat din apropierea casei?

– Familia ta cultivă flori sau legume?

– Ce animale îngrijește familia ta?

b) identificarea componentelor mediului:

În curtea școlii cerem elevilor să observe atent mediul timp de câteva minute, apoi se analizează rezultatele observării împreună cu ei.

Elevii de obicei nu includ în mediu elementele introduse de om, ei asociind mediul cu vegetația.

c) observarea unui proces natural

Observați culoarea apei lacului Tașaul pe o probă recoltată într-o sticla transparentă la 10 cm sub oglinda apei. Observați aspectul apei și notați în caiete dacă apa este incoloră,opalescentă, tulbure sau colorată; dacă apa este colorată, specificați dacă fenomenul este determinat de suspensii sau de unele substanțe chimice prezente în apă.

Demonstrația (cu ajutorul planșelor, desenului geografic, filmului didactic, ilustrațiilor, cu ajutorul retoproiecției etc. ) este o metodă de explorare și cunoaștere sistematică, organizată,indirectă a obiectelor, fenomenelor și proceselor reale prin prezentarea lor de către profesor în starenaturală (la scară reală), prin substituirea lor în fața elevilor cu ajutorul modelelor (obiectuale,figurale, simbolice sau verbale) și prin utilizarea raționamentelor inductive, pentru evidențiereaaspectelor fizice, acționale și ideatice esențiale ale realității.(Dulamă, M.,1996)

Experimentul este metoda de explorare directă a realității, care presupune reproducerea artificială, provocarea intenționată a unui fenomen sau proces, în scopul cercetării, descoperirii esenței faptelor geografice, a verificării unei ipoteze.(Dulamă, M.,1996). Efectuarea unui experiment trebuie să ducă la realizarea atât a funcției cognitive, cât și acelei formative. Experimentul poate fi:

– de cercetare – atunci când se urmărește studiul unui fenomen încă necunoscut elevilor

– demonstrativ – este pregătit și prezentat de către profesor pentru a descrie un obiect, fenomen sau proces, care nu poate fi cunoscut cu ajutorul observației directe.

– experimentul destinat formării deprinderilor și priceperilor – are în vedere formarea deprinderilor de mânuire a unor instrumente, aparate, materiale etc

– experimentul aplicativ- în cadrul căruia elevii verifică și aplică în practică, cunoștințele teoretice deja asimilate.

Exercițiul  este o metodă didactică de efectuare conștientă și repetată a unor acțiuni mintale(intelectuale) și motrice (manuale pentru însușirea unor comportamente standardizate; acțiunerepetată de mai multe ori în vederea dobândirii unei îndemânări.

 Exerciții de cartometrie

a) Determinarea coordonatelor geografice prin stabilirea valorilor paralelelor și meridianelor caremărginesc ochiul rețelei cartografice în care este punctul a cărui poziție geografică dorim să odeterminăm. Astfel, orașul Năvodari are următoarele coordonate: 44º19’20’’latitudine nordică și 28º38’ 46’’longitudine estică.

 b) Exerciții de orientare cu ajutorul punctelor cardinale

Ex. Reprezentați prin semne convenționale: ,,Este străbătut de șoseaua națională DN22B, care leagă Năvodari de Constanța cu racord la Lumina și Ovidiu; din acest drum, la Lumina se ramifică șoseaua națională DN22 ce duce la Tulcea, si DN2A spre Constanța și Hârșova-București, DJ226 spre Săcele drum ce leagă litoralul sudic de zona de N-E a județului,DC 86 spre Sibioara.”

Jocul geografic este o activitate umană, fără un scop material sau vizibil util, desfășurată după reguli benevol acceptate, care generează plăcere bucurie, destindere, sentimente de înălțare și tensiune, care satisfac o cerință interioară a individului.(Dulamă, M.,2000.).

Ex.,, Orașul meu”- joc de reflexie personală (5 minute).

 Fiecare elev împarte o foaie de caiet în patru părți egale și în fiecare dreptunghi scrie următoarele: Orașul meu acum 5 ani; Orașul meu în prezent; Orașul meu peste 20 de ani; Orașul meu peste 50 de ani. În fiecare sector, elevii trebuie să deseneze un element simbolic corespunzător cu imaginea localității natale corespunzătoare momentului precizat. Profesorul împarte clasa în grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev prezintă celorlalți din grupă desenele și explică semnificația lor. Acest joc ofertă elevilor posibilitatea de a se concentra asupra esențialului din mediul său, să analizeze și să facă o prognoză.

.

Studiul de caz – este o metodă de instruire și învățare activă prin care se analizează un caz- o situație particulară sau ipotetică, modelată sau simulată, care există sau poate apare într-un sistemnatural, social sau economic; este o metodă prin care se analizează cauzele, elementele implicate, se propun soluții de rezolvare, se alege decizia optimă pentru rezolvarea cazului.(Dulamă, M.,2000).

Ex. Un locuitor și-a construit anexa casei care conține o baie și bucătăria de vară lângă fântâna vecinului său, iar apele uzate sunt evacuate printr-o conductă din apropierea fântânii. Locuitorii nu au altă sursă de apă decât fântâna respectivă. Cetățeanul vinovat a construit o fosă septică falsă pentru colectarea apei uzate, pentru inducerea în eroare a celorlalți. În urmadiscuțiilor cu vecinii, cetățeanul nu și-a schimbat atitudinea. Ce soluție propuneți pentru ca apele uzate să nu ajungă în fântână?.

Rezolvarea de probleme este metoda de învățământ bazată pe acțiunea motrică sau intelectuală, care se repetă conform anumitor cerințe, în scopul formării unor priceperi și deprinderi,abilități și aptitudini. Rezolvarea problemelor se poate face pe tot parcursul lecției în cadrul verificării cunoștințelor la transmiterea de noi cunoștințe și la fixarea acestora, sau ca temă pentru acasă. În acest caz, formularea este imperativă: 

 ,,Calculați sporul natural al populației din orașul Năvodari, având în vedere că, în prezent natalitatea este de x‰ iar mortalitatea de x‰.”

Folosirea manualelor și a altor cărți de specialitate – se bazează pe lectura textului scris, atât din manualele școlare, cât si din diverse surse de informare: reviste științifice, atlase școlare, opere științifice, antologii, etc. Lectura trebuie să aibă drept scop îmbogățirea și asimilarea de cunoștințe, astfel încât elevul trebuie să facă efortul de a memora, a reproduce și a aplica cunoștințele însușite.

Pe baza studiului unei cărți, se pot face diferite însemnări:

– planul de idei care cuprinde titluri de capitole, teme și idei principale;

– rezumatul, care exprimă într-o expunere concisă și sistematică, ideile unui material studiat;

– conspectul este o prezentare mai completă a unei teme, pe baza informațiilor din mai multe surse bibliografice;

– fișele reprezintă o formă specifică de însemnări în cadrul muncii cu cartea și pot cuprinde ideiesențiale, definiții, formule, adnotări, extrase, etc;

– referatul este o lucrare mai complexă, întocmită pe baza unui studiu individual al unei lucrări, aunei munci de documentare cu o pronunțată notă personală de interpretare și prelucrare amaterialului; ex.,,Obiceiuri si tradiții în localitatea natală”.

– vizitele și excursiile didactice urmăresc realizarea unei teme din programă sau consolidareacunoștințelor deja dobândite. Ele se pot realiza în natură, la diferite obiective economice sau social-culturale.

Metode moderne 

Problematizarea este o metodă de cercetare și o metodă didactică activă dialogată care constă încrearea unor situații conflictuale între ceea ce poate rezolva și ceea ce trebuie să rezolve elevul; esteo activitate de căutare, de descoperire a faptelor științifice, a fenomenelor care generează anumite procese. În timpul lecției, profesorul creează situația-problemă și organizează activitatea elevilor,astfel încât aceștia să tragă independent concluziile și să formuleze răspunsuri și soluții ale problemei. (Ilinca, N.,2000). După Ionescu, M. (1995) ,,problematizarea nu este doar o metodă ci un principiu didactic fundamental care direcționează predarea”. Ex. Calculați densitatea populației din orașul vostru știind că suprafața este de7267,85 km² iar  populația este de 32400 locuitori.

Ex.  Dacă în anul 1990, numărul populației din Năvodari era de 28982 locuitori și numărul total al copiilor morți până într-un an era 21, calculați rata mortalității infantile.

Se calculează folosind raportul între numărul total al născuților vii și numărul mediu al populațieidupă formula: N = Nv . 1000, unde N- rata de natalitate, Nv- numărul total al născuților vii, P-nr. populațieiP

Ex. Explicați cauza creșterii temperaturii cu 1-2ºC în orașul Năvodari față de orașul Botoșani.

Dezbaterea este o metodă didactică conversativă prin care se analizează deschis și aprofundat o problemă științifică sau practică.Poate fi utilizată la lecțiile de geografie pe echipe, având forma unui joc de roluri. De exemplu-dezbaterea dupa procedeul Phillips-66: profesorul împarte clasa în 4 grupe desemnând câteun conducător de discuții care supraveghează și dirijează discuția; după dezbatere conducătorul fiecărei grupe prezintă, în fața clasei, concluziile și soluțiile adoptate și motivează respingerea unor variante. Ex:” Vrem să avem un oraș curat!”

Modelarea este o metodă de cercetare și o metodă didactică de dobândire a cunoștințelor despre fapte și procese petrecute la distanțe mari și greu de abordat; abordarea se poate face indirect, prin elaborarea unor modele simplificate, micșorate, esențializate ale realității geografice. (Ilinca, N.,2000). Modelul este o componentă a unui sistem material, chiar un instrument de lucru care reproduce și simplifică însușirile esențiale și particulare ale unui obiect sau fenomen.

Ca metoda de învățământ, modelarea îndeplinește două funcții: ilustrativă și cognitivă. În funcție de specificul lor, modelele pot fi:

-modele obiectuale: mulaje, machete, roci, minerale, plante presate, semințe etc.;

-modele figurative: planșe, fotografii, diapozitive, diagrame, scheme; .

– modele simbolice( matematice): formule de calcul, modele logice, concepte;

-modele cibernetice: modelarea pe calculator a diferitelor fenomene.

,,Modelele grafice utilizate în procesul de predare- învățare a geografiei înlocuiesc datele numerice prin figuri geometrice cu dimensiuni comparative cu datele și fenomenele ce trebuie prezentate. Datele prezentate în imagini vizuale sunt mai ușor de analizat, de comparat, se fixează și se rețin mai ușor, mai temeinic, iar memorarea lor este de lungă durată.” (Dulama M.,1996, pag.122).

Tipuri de modele grafice

1. Diagramele sunt reprezentări grafice concrete ale datelor statistice sub formă de desene geometrice, liniare sau în suprafață prin care se redau concret, sintetic, mai exact, la scară,fenomenele cercetate atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ, evidențiind trăsăturile esențiale ale acestora în domeniul didactic.( Dulamă, M., 1996). Datele prezentate în imagini vizuale sunt mai ușor de analizat, de comparat, se fixează și se rețin mai ușor, mai temeinic, iar memorarea lor este delungă durată.

a) Diagrama de tip coloane în aflux se utilizează pentru compararea unor fenomene și mărimi diferite,dar care aparțin aceluiași grup de produse sau fenomene

.Ex. Reprezentați printr-o diagramă în coloane în aflux grupele de vârstă

 b) Diagrama în benzi este o repoziționare a diagramei în coloane, într-un plan orizontal

.Ex. Reprezentați printr-o diagramă în benzi structura populației pe grupe de vârstă din orașul Năvodari în anul 2008

c) Cronograma(historiograma) reprezintă dinamica unui fenomen într-o perioadă de timp.

Ex. Reprezentati printr-o cronogramă, evoluția numerică a populației din orașul Năvodari în perioada 1910-2008

d) Diagrama prin cerc structural(sectoare circulare)

Ex. Reprezentați printr-o diagramă prin cerc structural, structura populației pe sectoare de activitate, din orașul Năvodari, în anul 2008

e) Diagrama polară utilizează coordonatele polare în reprezentarea fenomenelor; astfel se poate reprezenta variația temperaturii, a precipitațiilor în decurs de o lună, an sau anotimp, comparativ cumedia lunii, anotimpului sau anului.

Ex.Reprezentați printr-o diagramă polară valoarea medie a temperaturilor lunilor de primavară comparativ cu media temperaturii anotimpuale(martie, aprilie, mai).

f) Piramida structurală( diagrama de distribuție cantitativă) este utilizată pentru reprezentarea grafică a populației pe sexe, pe grupe de varste, etc.

Ex. Reprezentați printr-o piramidă structurală populația pe grupe de vârstă și sexe din orașul Năvodari, în anul 2010

Învățarea prin descoperire, numită de Freinet metoda,,experienței de încercare”, este considerată nu ca o simplă metodă, ci ca o finalitate către care tinde orice metodă;,,este o activitate aelevilor în timpul lecției pentru cercetarea, în mod independent aadevărului”(Munteanu,R.,1997,pag.66). Elevii descoperă adevărul prin crearea unor condiții de reactualizare a experienței și a capacității individuale, pentru pregătirea soluției unei probleme.Situația problematică declanșează descoperirea iar aceasta va stimula o atitudine activă din parteaelevilor, pentru depășirea obstacolelor care apar, pentru analiza variantelor posibile. De fapt, elevii nu descoperă ceva nou, ei redescoperă cunoștințe vechi, aspecte ale unor domenii ale realității descrise de obiectele de învățământ.Învățarea prin descoperire presupune: un act de predare, actul de descoperire(momentul de intuire) șiverbalizarea generalizării bazată pe reguli, principii, idei. Există două tipuri de descoperire:-inductivă: presupune acumularea unui material geografic faptic, obținut cu ocazia unor ieșiri în natură, în orizontul local, prin intermediul descoperirii. Ex.-formarea noțiunii de albie a râuluiCasimcea

Elevii vor descoperi albia minora, acoperită cu apă la debite medii și albia majoră acoperită cu apănumai în timpul inundațiilor; intorși în clasă, profesorul, prin formularea întrebărilor, va cere elevilor să pună în relație datele culese, să le ordoneze și să desprindă anumite concluzii, elevii putândajunge independent la definiții.-deductivă: presupune combinarea unor idei generale pentru a se ajunge treptat la cunostințe particulare.

Metoda ,,Știu – Vreau să știu – Am învățat"- a fost introdusă în școlile americane de Donna Ogte.Este o metodă de comprehensiune care ghidează lectura unui text sau audierea unei prelegeri (Ionescu, M.,2000): se împarte tabla în 3 coloane și profesorul compleaza primul rând. Profesorul propune tema: Orașul Năvodari după care adresează întrebări frontale.- Ce știți despre orașul Năvodari?

Se notează, pe scurt răspunsurile în rubrica,,știu”; se scriu răspunsurile nesigure în rubrica ,,vreau să știu”. După evocarea tuturor cunoștințelor elevilor completăm rubrica din mijloc: – Ce ați dori să știți despre orașul Năvodari?

Se notează pe scurt întrebările iar profesorul ajută elevii să genereze alte întrebări. După învățarea metodei, completează rubricile individual sau în perechi.

. Metoda: Știu-Vreau să știu- Am învățat

Prin metoda utilizată : Știu- Vreau să știu- Am învățat, am constatat că elevii pot fi controlați mai îndeaproape în grupuri restrânse și pot fi încurajați sau apreciați (se pot chiar autoaprecia sauautoevalua). Se angajează mai ușor în discuții libere, dezvoltându-li-se capacitatea de comunicare. Ei devin mai interesați și motivați de studiul în detaliu a geografiei, deoarece au posibilitatea culegerii unor informații diverse; deasemenea învață să se comporte diferit în situații noi, operează mai ușor cu bagajul de cunoștințe acumulate anterior și realizează conexiuni cu informațiile noi.

Instruirea asistată de calculator.

Obiectivul reprezintă susținerea procesului deînvățământ, fără a înlocui munca profesorului și fără standardizarea manualelor (www.edu.ro).

În procesul de predare- învățare, cu ajutorul calculatorului se pot realiza:

– prezentarea informației sub forma grafică

– efectuarea unor calcule în scopul prelucrării de date;

– realizarea unor desene;

– stocarea unor informații;

– culegerea, reprezentarea și analiza datelor obținute experimental;

– crearea unor situații-problemă cu valoare motivațională sau cu valoare de test;

– desfășurarea unor activități diferențiate;-activități recapitulative;

– jocuri pe teme complementare sau de aprofundare a celor însușite în lecție.

Metode de cercetare utilizate în cadrul opționalului

Multitudinea și complexitatea problematicii abordate a necesitat elaborarea unei metodologii adecvate, constând în:

– documentarea bibliografică (faza documentară), care a cuprins studierea literaturii de specialitatereferitoare la abordarea monografica a mediului rural;

– prelucrarea informațiilor cu privire la populație incluse în fișele ultimului recensământ;- studierea fișelor, clădirilor și a gospodăriilor etc

.-utilizarea unor informații mai largi referitoare la diferite elemente, fenomene și procese, din care au fost selectate anumite aspecte semnificative (discuții purtate cu specialiști din domeniul arhitecturii,urbanizării, amenajării teritoriale etc.);

– realizarea unor măsurători asupra unor fenomene reale (ex. planul școlii prin observarea cu atenție,urmată de stabilirea punctelor cardinale, apoi măsurarea dimensiunilor clădirii atât cu ruleta, cât și cu pasul);

– fotografierea aspectelor semnificative din realitatea observată;

– elaborarea unor întrebări în cadrul anchetei pentru a afla aspecte din viața oamenilor din Navodari. Ancheta constă în culegerea metodica de informații în baza unei scheme operaționale scrise sau orale, de tipul întrebare- răspuns. Tehnica fundamentală de realizare a anchetei este chestionarul,care constă într-o serie de întrebări, adresate subiectului, enunțate într-o anumită ordine. Metoda anchetei are avantajul că permite strângerea unui material bogat care poate conduce la organizarea unor cercetări sau care poate să confirme unele concluzii la care s-a ajuns prin folosirea altor metode.Ancheta nu poate înlocui ,pe deplin, cercetarea în domeniul metodicii predării geografiei. De pildă, chestionarul pe care l-am realizat cuprinde 23 de întrebări iar în urma analizei răspunsurilor am întocmit un raport de monitorizare.

Chestionar 

 Numele și prenumele …………………………..

1. Vârsta………

2. Stare civilă: a )necăsătorit; b) căsătorit; c) divorțat; d) alte situații.

3. Studii: a) superioare; b) medii; c) primare.

4. Structura familiei: a) soț , soție; b) soț, soție, copii; c) soț, soție, copii, părinți; d) alte situații

5. Sectorul de activitate: a) primar (agricultură); b) secundar (industrie,construcții); c) terțiar (turism,transport, învățământ).

6. Venituri: a) până la 600 Ron; b) între 600 – 1200 Ron; c) peste 1200 Ron.

7. Care sunt sursele de venit?

a) salariul de bază; b) pensie; c)lucrul sezonier; d) alte situații.

10. Sunteți proprietar de terenuri agricole?a) da; b) nu.

11. În ce măsură veniturile familiale provin din producția agricolă?a) parțial; b) deloc; c) în totalitate.

12. Localitatea de proveniență: a) sat din alt județ (exemplificați); b) sat din jud. Constanța(exemplificați); c) oraș (exemplificați)

13. Precizați motivul sosirii în localitate….. ………………………

14. Care sunt motivele deplasărilor în Năvodari sau alte orașe?

a) locul de munca; b) studii; c) cumpărături; d) altele.

16. Religia: a) creștin – ortodox; b) romano-catolic; c) altă religie (exemplificați)

17. Respectați sărbătorile creștine?a) la biserica; b) în familie; c) deloc.

18. Structura construcției în care locuiți cuprinde:a) casă + bucătărie de vară; b)apartament ;c) casă cu anexe( magazie, garaj, coteț etc.); d) vilă,alte situații.

19. Anul construirii casei: a) până în 1970; b) între 1970 – 1990; c) după 1990.

20. Casa este dotată cu apă curentă și canalizare?

a) da; b) nu.

21. Precizați materialul din care este construită casa:a)cărămidă; b)chirpici; c) lemn; d) alte material.

22. Precizați numărul de animale crescute în gospodărie:a) bovine…..; b) porcine…..;c) caprine, ovine…..;d) păsări…….; e) altele…………..

23. Ce mijloace de transport dețineți? Precizati numarul acestora.a) autoturism …… b) tractor, mașini agricole….. c) autocamioan……d) altele……

Pe lângă metodele descrise la partea I, am mai utilizat:

  Metoda observației directe care a facilitat caracterizarea sub raport cantitativ și calitativ a diferitelor elemente și fenomene din teren. Au fost inventariate principalele elemente care au rezultat dintr-o observare dirijată: aspecte ale unor elemente antropice – localitatea Navodari, cu clădiri și străzi,activitățile economice, căile de comunicație.În cadrul observațiilor s-au făcut evaluări cantitative într-o anumită perioadă de timp, prin interpretarea anumitor aspecte din realitatea de pe teren și a informațiilor de la localnici.

  Metoda observației indirecte realizată prin intermediul unor modalități de reproducere a realității obiective, a valorificat mijloace diverse, dintre care amintim bibliografia, schițe de hărți, grafice,tabele. S-a folosit notarea sistematică a fenomenelor observate, experiențe din viața de familie, etc.Utilizarea seriilor de date privind numărul de locuitori, structura profesională, structura etnică,religioasă etc. au facilitat înțelegerea elementelor geodemografice din orizontul local în evoluția lor temporală.S-a utilizat fecvent metoda comparației , pornindu-se de la precizarea unor particularități exterioare între ele și mai ales prin raportarea la întreg.

Metodele de reprezentare grafică folosite atât din punctul de vedre al conținutului, cât și al formei, au concretizat rezultatele cercetării, identificându-le pe cele care au dat expresia cea mai reală și sintetică asupra fenomenelor studiate. Se adugă modelele grafice de forma unor modele, care au ca scop să sintetizeze aspectele structurii interne și a relațiilor dintre elementele analizate.

Modelul mediului antropizat . În cazul orașului Năvodari, există componente naturale și antropice, care pot fi organizate sub forma unui model. Ianoș,I .(2000, pag.24) sintetizează sugestiv raportul dintre componenta naturală și elementele antropice : populație, așezări,activități economice, comunități. El consideră mediul natural ca un întreg, existând relații între fiecare componentă și mediul natural, precum și relații între componentele antropice, luate câte două.

Modelul induce, totodată, o metodă de analiză; el sugerează o modalitate de reprezentare grafică a structurii și a funcționalității mediului geografic al orizontului local. Acest model se poate aplica în cercetările teritoriale concrete, cu anumite nuanțări, provenite din complexitatea elementelor componente; de exemplu, mărimea demografică a unei comunități, tipul rețelei de așezări, nivelul activităților economice, precum și alți factori exteriori (modul de proprietate,resursele financiare, posibilitățile tehnologice).

Modelele mentale cu caracter mai mult empiric, au o importantă notă personală, sunt frecvente la locuitorii așezării și se formează prin parcurgerea succesivă și repetată a orizontului mai apropiat sau îndepărtat, prin reținerea și poziționarea mentală a unor repere semnificative și utilizarea lor în alte situații. Perceperea empirică și mentală a spațiului, cu elementele și carcteristicile sale, reprezintă o carcteristică a felului în care acești locuitori percep orizontul local în ansmblul său. Locuitorii au, fiecare un astfel de model mintal, o ,,hartă" imaginară a localității sau teritoriului înconjurător.

Mijloace de învățământ folosite în predarea opționalului

Pentru a asigura o bună însușire, de către elevi, a cunoștințelor în domeniul geografiei umane, nu este suficientă numai memorarea celor comunicate de către profesor sau a cunoștințelor din manual și din alte cărți de specialitate, ci este necesară utilizarea unor resurse materiale, pentru a aduce realitatea în câmpul de observație al elevilor. Ansamblul acestor resurse materiale folosite în procesul de învățământ și investite cu anumite funcții pedagogice formează mijloacele didactice.

Principalele funcții ale mijloacelor de învățământ sunt:

– Funcția de informare asigură furnizarea de informații directe asupra obiectelor și fenomenelor studiate;

– Funcția formativ -educativă asigură dezvoltarea gândirii logice a elevilor, captarea atenției șiformarea de priceperi;

– Funcția motivațională asigură trezirea interesului și a curiozității asupra fenomenelor ce vor fistudiate;

– Funcția de evaluare constă în capacitatea unor mijloace didactice de a pune în evidență rezultateleînvățării, de a aprecia progresele elevilor.

Totalitatea mijloacelor materiale care asigură informația pentru geografia orizontului local constituie baza materială a pregătirii în domeniu, în alcătuirea căreia se includ:

-materialul didactic și mijloacele tehnice de învățământ;

-cabinetul de geografie;

-eșantioanele demonstrative

Se recomandă ca la aceeași lecție să fie folosit material didactic cât mai variat, ca suport defixare și conținut științific, care se va expune treptat, pe măsura ce se parcurge conținutul. În cazul lecțiilor bazate pe metode activ-participative, materialul didactic se distribuie pe grupe, paralel cu desfășurarea studiului.

Forme de organizare a activității de predare în clasă (lecția și modalitățile de organizare a activității în cadrul lecției) și în afara clasei

Se pot realiza cu întreaga clasa, pe grupe de elevi sau individual. Dinamica formelor de organizare a pregătirii crește pe măsură ce se trece de la învățământul informativ la cel formativ.

Activitatea cu clasa întreagă

Constituie forma tradițională de organizarea activității didactice și, deși are o serie de limite, ea asigură succesul în pregătirea elevilor în colectivitate și pentru colectivitate. Tratarea clasei ca un tot unitar, alcătuit din elemente omogene, duce la ineficiența în activitatea informativ educativă. De aceea, profesorul trebuie să acorde o atenție deosebită particularităților individuale ale elevilor,adoptând o strategie diferențiată, care, în ultima instanță, să asigure realizarea acelorași obiective.Activitatea frontală poate fi folosită atât în instruirea teoretică, cât și în formarea practică. Pentru a spori eficiența acestui tip de activitate, se impun a fi satisfăcute o serie de cerințe:

-folosirea metodelor de activare a fiecărui elev, urmărind captarea atenției și participarea lui laînsușirea cunoștințelor predate;

-în instruirea practică, activitatea frontală este posibilă numai dacă poate fi asigurat un loc de muncăfiecărui elev în cadrul unei lucrări unitare.

Activitatea organizată pe grupe 

Cea mai mare parte din instruirea practică în domeniu se realizează prin organizarea clasei pe grupe de elevi. Lucrările practice se realizează cel mai bine numai pe grupe, fie că toți elevii executăaceeași operație, fie că fiecare grupă realizează operații speciale din ansamblul temei, urmând să se facă rotirea grupelor. Succesul practicării pregătirii în domeniu, pe grupe, se realizează asigurându-se următoarele cerințe minime:

-grupele să primească sarcini de lucru precis delimitate, cu caracteristici de timp și calitate anunțate anterior;

-evidența îndeplinirii sarcinilor să se țină pe grupe și nu pe individ, cointeresând membriicolectivului să-i sprijine în vederea atingerii nivelului optim;

-să fie stimulate grupele cu rezultate bune;

– să fie generalizată experiența pozitivă a grupelor fruntașe.

 Activitatea individuală

Acest tip de activitate ocupă un loc însemnat în pregătirea în domeniul geografiei populației.Pentru a asigura succesul deplin în utilizarea acestui tip de activitate, se cere respectarea anumitor cerințe:

– fiecare elev să primească sarcini concrete, cunoscând parametrii performanțelor ce trebuierealizate;

-îndrumarea permanentă a elevilor pe parcursul desfășurării activității;

-evidențierea elevilor cu rezultate bune și stabilirea măsurilor de recuperare pentru cei cu rezultatesub limita admisă.Între cele trei forme de organizare a pregătirii trebuie să existe raporturi de optimizare, ținândseama de obiectivele instructiv-educative fixate. Ponderea fiecărei forme este determinată de elementele concrete ale procesului de pregătire. Fiecare profesor, în funcție de condițiile pe care le poate asigura, trebuie să stabilească formele de activitate la care va antrena elevii.

Lecția de geografie – forma de bază a organizării procesului instructiv – educativ

Lecția constituie cea mai răspândită formă de instruire a elevilor pe colectivități. Ea vizeaza realizarea unor obiective instructiv- educative, are un conținut definit, o anumită structură, un timpdeterminat de desfășurare și presupune utilizarea unor moduri de lucru, a unor metode, procedee șimijloace de învățământ.Prin lecția de geografie, elevii își însușesc cunoștințe, priceperi și deprinderi conform programeișcolare, iar succesiunea lecțiilor asigură predarea sistematic a disciplinelor geografice și realizarea obiectivelor pedagogice proprii acestora. Conceptul "tip de lecție" poate fi considerat drept un model folosit pentru a reduce un șir de lecțiiasemănătoare la o structură mai simplă, reprezentativă pentru această categorie.

Nu există o lecție ,,tip"care să poată fi reprodusă identic, ci numai situații asemănătoare, care sugerează o structurăasemănătoare. Lecția de geografie asigură însușirea bazelor științifice, formează capacități deaplicare în practică, dezvoltă forțele de creativitate, spiritul de observație și imaginație, contribuie laformarea și consolidarea personalității elevului.Tipurile de lecție diferă între ele prin modul de organizare, structurare și desfășurarea activitățiididactice. Principalele tipuri de lecții sunt:

Lecția de comunicare și însușire a cunoștințelor  concentrează activitatea didactică spre însușirea decătre elevi a noilor cunoștințe,dezvoltând capacitățile intelectuale ale acestora. Acest tip de lecție poate avea mai multe variante: lecția introductivă, lecția de descoperire, lecția problematizată.

  Lecția de formare a priceperilor și deprinderilor  se caracterizează printr-o pondere însemnată a activității elevilor în desfășurarea lecției; acest tip de lecție are mai multe variante: lecții de efectuarea lucrărilor de teren, lecții practice în sfera didactică, lecții de muncă independentă cu ajutorul fișelor, lecții pe bază de exerciții aplicative, lecții de deprinderi de muncă independentă cu ajutorul testului programat.

 Lecția de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor  are ca obiectiv fixarea și consolidarea cunoștințelor dobândite. Recapitularea duce la formarea unor idei generale și la introducerea lor în scheme logice, mai cuprinzătoare. Acest tip de lecție se poate concretiza în următoarele variante: lecție de recapitulare la sfârșit de capitol, semestru, an școlar, lecție derecapitulare cu ajutorul fișelor și referatelor,lecție de recapitulare prin vizite .

 Lecția de verificare și apreciere a cunoștințelor  are ca obiectiv principal controlul si evaluarearandamentului școlar, calitativ și cantitativ.Variantele acestui tip de lecție depind de metodele de evaluare utilizate: -verificari orale, lucrări scrise, lucrări practice, teste și fișe.

 Lecția mixtă este tipul de lecție cel mai întâlnit și care poate avea următoarele variante:

-verificarea concomitentă cu predarea;

-fixarea concomitentă cu predarea

însușirea cunoștințelor prin activitate independentă;

-însușirea cunoștințelor cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale;

– simultaneitatea momentelor;

-însușirea cunoștințelor pe baza de programe.

 Lecția demonstrativă este lecția în care predomină prezentarea de către profesor a obiectelor,fenomenelor, proceselor din realitate, fie sub forma lor naturală, fie sub o altă formă (pe material confecționat, prin desen pe tablă, cu ajutorul mijloacelor audio-video). Variantele acestui tip de lecție pot fi:

-demonstrația pe unicat;

-demonstrația pe mijloace multiple;

-demonstrația pe simulator, Se recomandă folosirea unui număr cât mai variat de tipuri de lecție, pentru a mobiliza resursele fiecărui elev. Trebuie, de asemenea, să se asigure o unitate deplină între conținut, forma de activitate, metodele și mijloacele de învățământ, unitate care se cere centrată pe obiectivele activității planificate.

Elementele didactice ale unei lecții

Lecția este constituită dintr-o succesiune organizată de evenimente, care se desfășoară într-ounitate de timp. Aceste evenimente cuprind predarea-învățarea și au ca scop realizarea obiectivelor instructiv-educative.Lecția trebuie să fie organizată astfel încât să permită utilizarea eficientă a timpului destinatfiecărui eveniment. Numărul și durata evenimentelor unei lecții depind de tipul acesteia. În general,o lecție cuprinde următoarele evenimente didactice:

•captarea atenției;

•reactualizarea cunoștințelor;

•enunțarea obiectivelor operaționale

;•dirijarea învățării;•obținerea performanței;

•asigurarea feedback-ului;

• intensificarea retenției

;•evaluarea performanței;

•asigurarea transferului.

Pentru a asigura o activitate de învățare de calitate, eficientă și de durată, trebuie să se asigure ostare interioară a elevului care să-i dea posibilitatea de a selecta și recepta conținutul învățării. Randamentul învățării depinde și de capacitatea de atenție a elevilor. Priceperea de a capta și a dirijaatenția constituie un indiciu a artei profesorului de a organiza și conduce procesul de învățare.Exemplificarea executării proiectării didactice la disciplina opțională ,,Explorator în orașul meu!" amefectuat-o întocmind un proiect didactic pentru activitatea de învățare, însoțit de desfășurarea activităților.

PROlECT DE LECȚIE

 Tema

Orașul Năvodari – studiu de caz.

Scopul lecției:

 – Consolidarea cunoștintelor cu privire la caracteristicile geodemografice ale orașului Năvodari

– Dezvoltarea capacitatilor de investigare a orizontului local prin documentare și cercetare

.- Cunoașterea elementelor de conținut ale materialelor cartografice.

Competente generale:

1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic

2. Integrarea aspectelor din natură și societate într-o structură obiectivă (mediul înconjurător) și o disciplină de sinteză (geografia);

3. Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate (natură și societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice, pe imagini satelitare sau modele.

Competențe specifice – Conținuturi

1.1. Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea unei informații pertinente;

1.2. Argumentarea unui demers explicativ;

2.1. Operarea cu sistemul conceptual și metodologic specific științelor;

2.2. Formalizarea informațiilor;

4.1. Citirea și interpretarea informației cartografice și grafice;

4.2. Operarea cu simboluri, semne și convenții;

4.3. Utilizarea convențiilor în citirea și interpretarea suporturilor cartografice;

4.5. Construirea unor schițe cartografice simple;

5.1. Identificarea surselor de informare și a informației utile în sistemele multimedia;

5.2. Utilizarea tehnologiei documentării bibliografice eficiente;

Obiective operationale:

La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili să:

A) Obiective cognitive:- să definească, să explice și să exemplifice termenii- cheie;- să utilizeze terminologia geografică;-să identifice localitățile din orizontul apropiat;-să utilizeze termenii și denumirile de bază;

B) Obiective metodologice: La sfâșitul lecției elevii trebuie să:

-O1 să precizeze poziția geografică și vecinii orașului ;

-O2 să caracterizeze elementele cadrului natural a localității natale;

-O3 să analizeze dinamica și mișcarea naturală a populației;

-O4 să identifice tipurile de migrații și cauzele lor;

-O5 să identifice factorii care susțin dezvoltarea economică a orasului;

-O6 să completeze o hartă mută cu elementele de conținut, evidențiind vecinii și hidrografia localității.

Tipul lecției: de consolidare a cunostințelor. 

Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică.

Metode și procedee didactice: conversația euristică, explicația, analiza SWOT, problematizarea, modelarea, studiul de caz, rețeaua de discuții, exercițiul geografic, munca independentă cu harta, dialogul. 

Mijloace de învățământ: harta fizico-geografică a României, Atlasul geografic școlar,fișe de lucru, grafice, harta fizico-geografica a județului Constanța, date despre populația localității de la recensămintele din anii 1992 și 2002.

Organizarea activității:colectiv, grupe de elevi și individual.

Resurse și managementul timpului: 50 minute

Desfasurarea lectiei

Ca preocupare didactică, ridicarea nivelului activității a elevilor se poate realiza prin mai multe modalități, dintre care și următoarele:

-exercițiile și aplicațiile practice

-lucrările practice de muncă independentă

-lucrările practice de observație

Exercițiile și aplicațiile practice pot fi utilizate în toate tipurile de lecții, fie scris sau oral, atât individual cât și în grup, la lecții, în clasă, în cabinetul de geografie, pe terenul geografic și în excursie. Exercițiile și aplicațiile practice contribuie la însușirea de către elevi a cunoștințelor în legătură cu unele date din realitate, asigură consolidarea cunoștințelor predate elevilor, contribuie la formarea unor deprinderi și îndemânări practice, favorizând totodată dezvoltarea gândirii independente a elevilor.

Cele mai utilizate tipuri de exerciții se referă la:

– folosirea manualului și altor surse de informare (scoaterea ideilor principale, învățarea logică, învățarea cu ajutorul hărții, utilizarea imaginilor, graficelor, schițelor, lecturilor din manual);

– citirea și interpretarea hărților, a desenelor, graficelor;

– reprezentarea grafică a datelor;

– măsurători pe hartă și pe globul geografic;

– determinări de puncte pe hartă și pe globul geografic, folosind coordonatele geografice;

– citirea instrumentelor;

– realizarea unei hărți după realitatea observată sau după un text dat;

– transformări la scară;

– utilizarea semnelor convenționale;

– interpretarea unor informații redate cartografic;

– interpretarea orală sau în scris a fenomenelor observate;

– interpretarea orală sau în scris după imagini;

– exprimarea unor legături observabile imediat;

– transferul informației grafice și cartografice în informație orală sau scrisă.

O atenție deosebită trebuie acordată exercițiilor cu harta din manual, atlas, harta murală, harta în relief sau harta topografică. Fiecare lecție de geografie trebuie să conțină o hartă, o schiță sau o diagramă pe care sunt reprezentate cele mai semnificative fenomene geografice reprezentate.Folosirea reușită a exercițiilor la lecții contribuie la formarea unor deprinderi practice, asigurându-se înțelegerea științifică a fenomenelor.

Lucrările practice curente de muncă independentă se efectuează cu toată clasa, pe grupe în funcție de materialul existent, putînd fi organizate în sala de clasă, în cabinetul de geografie sau în natură.În clasă sau în cabinetul de geografie se pot efectua lucrări practice de descriere a unei porțiuni a hărții topografice, reprezentări grafice, recunoaștere de roci și minerale, lucrări pe harta de contur,lucrări de întocmire a schițelor de hartă, alcătuirea de albume geografice tematice, de referate și comunicări științifice.În natură se pot face ridicări topografice, aflarea înălțimii sau distanței între două puncte,măsurarea vitezei, debitului și secțiunii unui râu, calcularea densității populației, natalității,mortalității, sporului natural etc.

Lucrările practice de observație se desfășoară mai ales în natură, pe platforma meteorologică,geomorfologică sau în anumite puncte caracteristice de observații. Aplicațiile practice desfășurate în clasă sau în natură sunt de regulă de scurtă durată (până la o oră) sau de durată medie, cuprinzând mai multe etape de lucru, dar pe măsura îmbogățirii cunoștințelor elevilor, aplicațiile practice pot fi și de lungă durată ca în cazul observațiilor meteorologice.

Obiective operaționale urmărite:

Elevii vor fi capabili :

– să utilizeze corect noțiunile însușite;

– să descrie corect un fenomen observat direct sau după reprezentarea acestuia;

– să identifice legăturile dintre fenomenele observate;

– să identifice relații stabile și repetabile de tip cauză-efect;

– să identifice relațiile dintre componentele naturale și socio-economice;

– să utilizeze corect și sistematic informația din manual, din orizontul apropiat și din sistemele multimedia;

– să identifice elementele principale ale unei reprezentări cartografice și să transforme imagini cartografice;

– să elaboreze și să redea imagini cartografice simple;

să exploreze și să utilizeze proceduri elementare de investigare a realității, de informare și prezentare a datelor;

– să redea procese elementare care au loc în mediul înconjurător;

– să realizeze o investigație structurată;

Tipuri de activități realizate cu elevii în orizontul local 

Există o gamă largă de moduri și organizare a cercetării orizontului local cu elevii, care potavea un caracter preponderent informativ (vizite, drumeții, excursii) sau care pot avea un pronunțatcaracter de cercetare (aplicații practice în orizontul local). Aceste forme de activitate extrașcolară îi obișnuiesc pe elevi cu exersarea gândirii logice de la simplu la complex, de la apropiat la îndepărtat,de la descriere la explicare.

Aplicațiile practice sunt acele activități, desfășurate în clasă și în orizontul local, prin care elevii, cu ajutorul profesorului, pun în practică cunoștințele primite, cu scopul consolidării lor și formării de priceperi și deprinderi (Mândruț, O.,2007).

Geografia ca obiect de învățământ aduce o contribuție esențială la dezvoltarea intelectuală a elevilor, la formarea gândirii lor geografice. Aplicațiile practice sprijină atât cunoașterea obiectelor și fenomenelor geografice, cât și unele aspecte cantitative și calitative legate de ele, recunoaștrea lor  pe hartă, precum și descifrarea interdependențelor care le caracterizează în complexele geografice. De asemenea, dezvoltă judecata, puterea de analiză și sinteză a elevilor. Repetate cu elevii în orizontul local, aplicațiile practice duc la formarea priceperilor și deprinderilor, dezvoltând spiritul de observare și dorința de cercetare științifică. Efectuarea lor cere atenție deosebită și sistematică față de obiectul sau fenomenul în studiu, o activitate de durată îndreptată spre un anumit scop.

Participând la aplicații, elevul desfășoară o activitate intelectuală, observă aspecte esențiale,descoperă asemănări și deosebiri, desfășoară o activitate motorie, iar în final sintetizează rezultatele cercetării prin întocmirea de grafice, tabele etc., trăgând concluzii și redactând scurte lucrări științifice.

Pornind de la faptul că geografia cuprinde în sfera ei de cercetare obiecte și fenomene care se desfășoară pe un spațiu extrem de extins, lucrările practice trebuie realizate în cea mai mare parte în natură (orizontul local), iar în clasă rămâne efectuarea lucrărilor practice pe hartă sau sub forma organizării colecțiilor, confecționarea de modele, prelucrarea și reprezentarea grafică a materialului cifric referitor atât la fenomene fizice, cât și socio-geografice.

Clasificarea aplicațiilor practice se poate face după mai multe criterii: după gradul de complexitate,după locul desfășurării, după mijloacele de realizare, numărul participanților și după deprinderile care le formează.

După gradul de complexitate, aplicațiile practice în orizontul local pot fi:

– lucrări practice de muncă independentă (ex. măsurarea sau estimarea unor suprafețe )

– lucrări practice de observație (ex. descrierea elementelor identificate și poziționate, să observe trăsăturile peisajului:cadrul fizic – suprafețe construite – căi de comunicație – terenuri agricole – spațiu verde etc. )

– aplicații practice complexe prin care se urmărește perfecționarea priceperilor și deprinderilor (cuprind un șir de lucrări legate între ele printr-o succesiune logică în urma cărora rezultă oconcluzie asupra fenomenului sau obiectului studiat, să analizeze detaliile, să fie prevăzute momentele de sinteză, rezervate profesorului sau elevilor).

– studiul complex reprezintă o activitate practică de studiu fizico- geografic a comunei natale sau aunităților economice existente etc.

După locul unde se desfășoară, aplicațiile practice desfășurate în scopul perfecționării priceperilor și deprinderilor, se clasifică în:

– aplicații practice pe terenul geografic (pentru lucrări de meteorologie, geografie – matematică,topografie, geomorfologie).

– aplicații practice la punctul geografic de observații ( un teren relativ restrâns, din afara localității pe care se află diferite obiecte asupra cărora se pot face observații fără să fie necesare amenajări speciale)

– aplicații practice în vizite ( la unități economice). Dintre mijloacele de realizare putem deosebi:- aplicații practice cu harta- aplicații practice cu instrumente și aparate ( în care se cere folosirea unui instrument simplu sau mai complicat, după natura lucrărilor: ex. măsurarea temperaturii, căderile de ploaie etc.).

– anchete despre populație sau anumite mărturii (agricultori, comercianți, responsabili publici). În acest caz, elevii trebuie sensibilizați de la început cu cerințele anchetelor (cu sau fără chestionare): eșantionare, locul anchetei, momentul în care s-a efectuat ancheta, întrebări etc.

După deprinderile care le formează, se detașează aplicațiile practice care formează deprinderi și priceperi specifice geografiei, precum și aplicații care formează deprinderi și priceperi ce pot fi utilizate și în alte domenii de activitate.

O importanță deosebită o are grija profesorului pentru alegerea celor mai tipice lucrări practice,adecvate cunoștințelor elevilor și materialului ce se predă. Activitățile în afara clasei se înscriu, în primul rînd, în cadrul studiului mediului, unele putându-se desfășura în timpul unei lecții, altele pot necesita o jumătate de zi sau chiar o zi, ori pot să se desfășoare în timpul mai multor săptămâni.

Dintre exercițiile efectuate enumerăm:

-studiul peisajului urban;

– studiul localitatii în care este situată școala;

– studiul mediului natural

;-studiul componentelor așezării;

– circulația și mobilitatea populației din orașul Năvodari;

-măsurarea unor distanțe, măsurarea sau estimarea unor suprafețe,indicarea unor direcții;

-notarea unor deteriorări ale clădirilor și terenurilor;

– determinarea naturii materialelor clădirilor;

-măsurarea traficului automobilelor și/ sau a pietonilor;

– discuții cu persoanele care locuiesc în Năvodari sau cei care vizitează localitatea.

În natură se pot face și cartări legate de funcționalitatea spațiului, probleme de organizare judicioasă a spațiului, observații directe asupra diverselor morfostructuri, respectiv probleme de poluare, intensitatea traficului, organizarea vieții comunitare, comportamentul și mentalitățilecomunitățiilor, elemente care pot influența chiar și gestiunea așezării, evoluția modului de folosință agricolă sau nu a terenurilor, densitatea construită etc.

Evaluarea

Forme de evaluare

Evaluarea pedagogică reprezintă,,o acțiune manageriala proprie sistemelor socio-umane, caresolicită raportarea rezultatelor obținute, într-o anumită activitate, la un ansamblu de criterii specifice domeniului în vederea luării unei decizii optime” (Dulamă,M.,2000,pag.195).

Evaluarea reprezintă,în primul rând, măsurarea rezultatelor, iar pentru a măsura efectele instruirii este necesara utilizarea unor instrumente adecvate de măsurare. Odată cu stabilirea obiectivelor și conținutului se stabilesc și tehnicile corespunzătoare de determinare a nivelurilor atinse. Acestea vor furniza date cantitative și calitative despre rezultatele obținute, făcând posibilă aprecierea randamentului înregistrat, relevarea succeselor sau insucceselor obținute. Formularea obiectivului de evaluare se va face printre elemente:

Ce?-comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze;

Cum?- în ce condiții se produce acest comportament;

Cât?- nivelul de performanță sau criteriul de reușită.

Pentru a releva progresul elevilor, profesorul poate utiliza teste pe tot parcursul procesului de instruire iar rezultatele obținute de către elevi vor oferi informațiile necesare reglării automate a procesului de predare. O astfel de evaluare se numește evaluare continua, de progres sau formativă. La sfârșitul unei perioade mai lungi (semestru, an școlar) se pot pune în evidență rezultatele obținutede către elevi prin compararea lor cu obiectivele propuse (evaluare finală, sumativă sau cumulativă).

Funcțiile evaluării

Scopul evaluării nu este de a obține anumite date despre rezultatele unui grup sau individ și de aface o judecată de valoare asupra randamentului unei activități, ci de a perfecționa procesul educativ. Funcțiile evaluării au semnificație socială și pedagogică.

.• Functia de constatare a existenței unui produs înainte sau după o situație de învățare.

• Funcția de diagnoză a cantității și calității rezultatelor, a cauzelor factorilor care au determinat rezultatele, prin verificarea și interpretarea cunostințelor la diferite intervale de timp.

• Funcția de reglare a activității. Prin evaluare, se identifică rezultatele prin raportare la obiective, lacerințele programei școlare, la rezultatele altor indivizi, se remarcă dificultățile și lacunele în învățare și se decide asupra organizării viitoare a instruirii. După feed- back reglarea învățării este asigurată de profesor, elev sau părinți

.• Funcția de prognoză a valorii, nivelului și performanțelor pe care le-ar putea obține elevul în etapa urmatoare de pregătire.

• Funcția motivațională – verificarea ritmică il determină pe elev să învețe cu regularitate, sistematic și conștiincios. Evaluarea indică succesul, insuccesul sau mediocritatea școlară.

•Funcția de informare a elevului (metacunoștințe, strategii posibile, scopuri), a profesorului (cunostințele, atitudinile și capacitățile de care dispun elevii, cum va organiza învățarea și evaluarea în viitor, identificarea căilor facile și pertinente de instrucție și educație), a părinților (indiciu pentru acordarea sprijinului cu scopul orientării și reușitei viitoare), a directorului, a societății asupra stadiului formării și asupra progreselor actuale și posibile

.• Funcția de orientare socială, școlară și profesională la diferite nivele de decizie

.• Funcția de selecție socială, școlară și profesională la diferite nivele de clasificare și ierarhizare a rezultatelor activității didactice, de formare inițială și continuă, exprimate în termeni de proces și produs.

Tipuri de evaluare

Adoptând diverse criterii, putem distinge mai multe tipuri de evaluare.

După apelarea la o normă sau la un criteriu, distingem:

– evaluarea normativă – apelează la o normă și furnizează date cu privire la poziția individului încadrul colectivității;

– evaluarea criterială – apelează la un criteriu și furnizează date despre performanța unui individ în raport cu cât a realizat din sarcina dată.

După proveniența evaluatorului, se disting următoarele tipuri de evaluări:

– evaluare internă – realizată de aceeași persoană care realizează și procesul de predare- învățare;

– evaluare externă – realizată de o persoană în afara procesului;

– autoevaluarea – realizată de cel care învață;

– coevaluarea – evaluarea reciprocă elevilor.În ultimii ani s-au putut observa o serie de schimbări în modul de a concepe evaluarea curentă însensul dezvoltării a numeroase și variate strategii educative. În acest sens, se pot distinge mai multe tipuri de evaluare:evaluare formala – informală; evaluare diagnostică – prognostică; evaluare de proces, de produs; evaluare punctuală- secvențială -continuă; evaluare prin cifre (note, scoruri) sau prin litere (A, B, C);-evaluare prin calificative (FB, B, S, IS); evaluare prin coduri(plus, minus). Profesorul evaluator care predă disciplina geografie poate utiliza un număr mare și variat demodele de evaluare cantitativă și calitativă, pe care le putem structura astfel:

– chestionarea și verificarea observativă pe întreg parcursul lecției;

– grilele de evaluare și autoevaluare;

-referatele;

-portofoliul;

-activitatea experimentală

-testele.

Aceste instrumente de evaluare se utilizează în următoarele situații de evaluare:-probe orale; – probe scrise; – probe practice. Probele orale pot utiliza următoarele variante: – tehnica de tip interviu; – tehnica întrebărilor și a răspunsurilor; – chestionarul ''De cinci minute"- tehnici ce presupun o perioadă de pregătire a răspunsului.Probele scrise pot avea următoarele variante: – lucrări cu răspunsul formulat de elevi; – lucrări cu răspunsul la alegere. Probele practice se utilizează în vederea verificării și evaluării capacității elevilor de a aplica cunoștințele în practică; constau în efectuarea unor observații sau lucrări experimentale de care eleviisunt informați la începutul anului școlar, atât în ceea ce privește tematica lucrărilor practice, cât si baremele de apreciere, de timp, de calitate și de respectare a normelor de tehnica securității muncii.

 Testul este un instrument metodologic de evaluare scrisă frontală selectivă, după criterii științifice, a unei realități măsurabile (aptitudini, abilități, informații, tehnici, atitudini, intensitate,durată, cantitate, etc). Prin test se masoară progresele sau dificultățile din activitatea de învățare aelevilor, cantitatea și calitatea cunoștințelor sau capacităților proiectate în programa școlară,gradul de întelegere, aplicare, analiză și sinteză a informațiilor dobândite într-o perioadă de timpdeterminată, într-un domeniu de cunoastere.Elaborarea și aprecierea unui test presupune asigurarea câtorva calități esențiale, cum ar fi:

•eficiența, adică să măsoare cunoștințele și deprinderile care constituie conținutul lecției;

•fidelitatea, adică să reflecte în mod real gradul de stăpânire a cunoștințelor și deprinderilor,

•dificultatea, adică să corespundă ca grad de dificultate în raport cu elevii cărora li se adresează;

•puterea de discriminare, adică să asigure o largă distribuție a notelor pentru elevii cu grade diferitede pregătire;

•validitatea, adică să fie în concordanță cu deprinderile și cunoștințele care au constituit conținutul lectiei;

•încadrarea în timp, adică notele să reflecte cât știe elevul și cât de rapid poate să rezolve testul;•să fie practice, adică să fie ușor de aplicat într-un timp determinat.

Tipuri de teste:

•În funcție de momentul evaluării, în procesul instruirii testele pot fi:

-inițiale- care se administrează la începutul unei etape de instruire;

-de progres-cele care se administrează pe tot parcursul instruirii;

-finale-cele care se administrează la sfârșitul unei perioade mai mari de instruire.

•În funcție de modul de administrare, testele pot fi:

-individuale;

– colective.

•În funcție de modul de elaborare, testele se împart în:

– standardizate;

– nestandardizate.

 Noțiunea de item și clasificarea itemilor 

Unitatea de lucru a unui test este itemul (o întrebare cu răspuns așteptat), fiecare test fiind format din mai mulți itemi variați ca mod de formulare și care se adresează diferitelor procese psihice(gândirii, memoriei, imaginației).

 După criteriul obiectivității  se deosebesc itemi obiectivi și itemi subiectivi.

Itemii obiectivi abordează un aspect precis delimitat fiind astfel eliminată subiectivitatea în notare.

Ex Orașul Năvodari se află în unitatea de relief…… .

Ex. In partea de nord a orașului Năvodari se află lacul….. .

 b)Itemii subiectivi vizează un complex de cunoștințe și abilități cognitive.

Ex. Explicați cauza plecării populației de etnie rroma din orașul Năvodari

  După modul de construire a răspunsurilor se deosebesc:

a)itemii cu răspunsuri deschise stimulează creativitatea, raționamentul și gândirea critică.- itemi de explicare

Ex. Din ce cauză în orașul Năvodari, în sectorul primar lucrează un număr atât de mic de locuitori?

Ex Explicați cauza practicării intense a navetismului în localitatea voastră.

– itemi de analiză de caz

Ex. În orașul Năvodari există numeroase spații neamenajate. Ce propuneri aveți pentru amenajarea lor în vederea obtinerii de locuri de joacă?

– itemi de analiză cauză-efect

Ex Ce consecințe pozitive are lărgirea rețelei de străzi asupra localității voastre?

– itemi de argumentare

Ex. Argumentați faptul că dezvoltarea economică a orașului este influențată de situarea localității la 15 km de Constanta.

– itemi de comparare

Ex .Comparați structura etnică a populației din Năvodari înainte de anul 1990 cu structura etnică din prezent.

– itemi de descriere

Ex. Descrieți costumul popular tradițional dobrogean

– itemi de interpretare a unui document

Ex. Interpretați graficul,, Evoluția numerică a populației din orașul Năvodari în perioada1990-2012”.

b) itemi cu răspunsuri închise abordează un singur aspect cognitiv precis delimitat, izolat dinvolumul de cunostințe. Prin acești itemi este eliminată influența judecătii subiective a evaluatorului.- itemi de discriminare binară

Ex.Scrieți pe fișa de test răspunsul corect :

 Localitatea Năvodari a fost ridicată la rang de oras în anul 1968. Da/Nu.

– itemi de descriminare multiplă

Ex.Scrieți pe fișa de test, litera corespunzătoare răspunsului corect :

 După marime, orașul Năvodari este un oras:a) mare b) mijlociu c) mic

– itemi de asociere / potrivire sau pereche

Ex Fiecărui element notat cu cifre din coloana A(stânga), îi corespunde un element notat cu literedin coloana B (dreapta ). Scrieți pe fișa de test în dreptul fiecărei cifre din coloana A literacorespunzătoare din coloana B.

A B

1.intravilan a. teritoriu exterior orașului

2.populație b. suprafața interioară a orașului

3.extravilan c. locuitorii unei localități

-itemi de clasificare

Ex. Clasificați populația stabilă dintr-o localitate în funcție de situația economică

.- itemi de completare a lacunelor

 Ex.Șoseaua DN 2A trece prin partea de………… a orașului Năvodari.

– itemi de reprezentare grafică

Ex. Reprezentați grafic structura confesională a populației orașului Năvodari,, folosind diagrama prin cerc structural.

– itemi de calcul

Ex.Calculați distanța între Constanta și Năvodari știind ca pe hartă, la scara de…distanța este de ….cm.

Proiectarea evaluării

Evaluarea rezultatelor școlare se va realiza pe tot parcursul anului școlar și va avea un caracter  preponderent formativ. Notele obținute de elevi pe tot parcursul semestrului vor avea o pondere de 50% din media semestrială.

Ultimele trei săptămâni ale fiecărui semestru sunt dedicate evaluării formative, care are următoarele obiective:

-să identifice realizările obiectivelor curriculare;

-să realizeze recapitularea, sistematizarea și fixarea materiei parcurse;

-să amelioreze rezultatele învățării;

-să stabilească un program suplimentar de pregătire pentru elevii cu rezultate bune și un program derecuperare pentru elevii cu rezultate slabe. Proiectarea evaluării presupune parcurgerea a trei etape:

1. Formarea capacităților și a subcapacităților pe care dorim să le evaluăm, conform obiectivelor-cadru și de referință.;

2. Elaborarea descriptorilor de performanță;

3. Aplicarea probelor de evaluare și notarea elevilor, în concordanță cu descriptorii de performanță.

Activitatea de evaluare formativă semestrială va fi planificată de profesor, conform modelului de mai jos:

Școala Gimnazială ,,Tudor Arghezi,,Năvodari

Anul școlar … …………………..

Semestrul ……

Disciplina …………

.Clasa …………………

Profesor…….

PLANIFICAREA PENTRU EVALUAREA SEMESTRIALĂ

Metode alternative de evaluare – valorificarea activității desfășurate cu elevii

Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoștintelor sau ca mijloc de măsurare obiectivă, ci ca o cale de perfecționare care presupune o strategie globală a formării.

Operația de evaluare nu este o etapă supraadaugată ori suprapusă procesului de învățare, ci constituie un act integrat activității pedagogice. Evaluarea constituie o ocazie de validare a secvențelor educative, a componentelor procesului didactic și un mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra conținuturilor și obiectivelor educaționale. Pentru valorificarea activității desfășurate cu elevii am ales ca metode alternative de evaluare posterul, portofoliul și proiectul.

Posterul

Prin realizarea montajelor de tip poster se aprofundează o situație, un proces, un fenomen, un spațiu, se identifică elementele componente, relațiile dintre acestea și se sintetizează ansamblul într-oformă care utilizează fotografiile și structurile verbale. În lecțiile de geografie, pot fi realizate ușor,în scurt timp, posterele de către grupuri mici de elevi.

Etape:

-Comunicarea sarcinii de lucru: Se formează grupuri de câte patru elevi. Fiecare grup va primi material ilustrativ și pe baza cunostințelor din lecțiile anterioare, vor realiza un montaj de tip poster cu subiectul:,, Năvodari- trecut și prezent ecologic.”

-Activitatea pe grupe.-Activitatea frontală: Fiecare grup prezintă posterul realizat, explică motivele pentru care a adoptatstructura respectivă sau posterele sunt afișate pentru a fi ,,vizitate”.Tehnica montajelor de tip poster este utilă deoarece elevii învață să surprindă esențialul unei probleme sau al unui spațiu, să reprezinte elementele și relațiile identificate într-o formă logică,estetică și sintetică, să compare modul lor de reprezentare cu cel al altor grupuri și să evalueze sau autoevalueze rezultatele obținute.

 Proiectul

Proiectul este o metodă didactică interactivă, cu rol instructiv-educativ prin care elevii sunt constrânși astfel să efectueze în mod activ unele instruiri pe care nu le-ar realiza în alte condiții (să răspundă, să prevadă, să planifice, să rezolve probleme,etc). Proiectul este atât o cauză și un motor de instruire, cât și o metodă pedagogică (Dulamă, M.,2000, pag.212).

Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmit pe baza unei teme date, care cuprinde analiza- cauzală, cronologică, spatială- a unei probleme și un demers explicit de evoluție și soluționare a ei. Prin aceasta, elevii se confruntau cu o problemă complexă, autentică, extrasă din realitatea actuală, pe care o analizează și pentru care caută soluții de rezolvare. Proiectul constituie o provocare adecvată posibilităților elevilor și implică o activitate efectivă de cercetare, desfășurată într-un anumit interval de timp.

Tipuri de proiecte după demersul realizat:

•Proiect de tip constructiv: să elaboreze un afiș, un colaj de fotografii, un ierbar, o colecție(roci,minerale, seminte, etc.), să construiască o machetă sau un mulaj, să redacteze un articol sau o revistă,etc.

•Proiect de tip problemă: să rezolve o situație-problemă( amenajarea unui teren care a fost expus poluării sau inundațiilor, protejarea unei specii de plante sau animale, etc.)

•Proiect de tip învățare: să-și îmbunătățească o tehnică sau o procedură de instruire(utilizareadicționarului, căutarea bibliografiei pentru o temă), etc.

Etapele de realizare a unui poiect:

•Alegerea subiectului sau temei proiectului

Profesorul propune tema proiectului, iar elevii alegsubiectele din cadrul temei. Ideal ar fi ca elevii să sesizeze situațiile- problemă din mediulînconjurător și să sugereze realizarea unor proiecte pentru soluționarea lor.

•Constituirea grupelor de lucru.

Un grup optim de lucru cuprinde 2-5 membri, în funcție de tema proiectului, experiența participantilor, natura obiectivelor. Cu cât crește numărul membrilor grupului,cu atât scade posibilitatea participării efective la activitate, dar poate crește calitatea produsului realizat.

•Programarea etapelor de lucru și distribuirea responsabilităților 

În funcție de obiectivele vizate,timpul, spațiul, mijloacele disponibile, gradul de dificultate al proiectului, elevii stabilesc succesiunea, durata și conținutul fiecărei etape de lucru. Acestea pot fi: identificarea surselor dedocumentare (manuale, hărți, reviste, persoane sau instituții), analiza situației-problemă, prelucrarea materialelor, propunerea unor variante de rezolvare, alegerea soluției optime, etc. Dacă proiectul va fi realizat de către un grup, se distribuie responsabilitățile pentru fiecare membru.

•Cercetarea propriu-zisă;realizarea materialelor și proiectului

Fiecare elev parcurge etapelestabilite anterior până la realizarea produsului proiectat.

•Evaluarea rezultatelor 

În această etapă se realizează prezentarea, analiza, compararea, aprecierea proiectelor. Se evaluează cercetarea în ansamblu, modul de lucru, modul de prezentare și produsele realizate.

Exemplu de proiect:

,,Proiect de protejare a mediului geografic local” 

Comunicarea sarcinii de lucru și alegerea subiectului/ temei proiectului.

Subiectul incitant și accesibil, poate fi propus de către profesor sau de către elevi. Subiectul va fi ales cu mult discernământ, pentru ca elevii să manifeste interes pentru realizarea lui și ca să fie motivati în crearea unui produs nou. Este bine ca elevii să cunoască dinainte unde pot găsi resursele materiale sau bibliografice necesare. Se va lucra în grupe de câte patru elevi; ei vor elabora un proiect în care să descrie starea actuală și cum anume se poate ajunge la situația dorită urmând pașii specificați: Unde suntem? Unde dorim să ajungem? Cum ajungem?. Elevii descriu apoi situația care ar dori să fie în localitate, referitoare la problema identificată. Proiectele vor fi prezentate la o dată stabilită de comun acord, în fațacolegilor, pentru a fi evaluate.

 Discutarea obiectivelor proiectului.

Exemplu:V-ați întrebat desigur la ce vă folosește elaborarea acestui proiect. Scrieți în trei rânduri, la ce credeți că vă este utilă elaborarea proiectului?

Câteva obiective posibile ale proiectului, conștientizate de elevi, ar putea fi:

-rezolvarea unei probleme cu care se confruntă locuitorii ;

-învățarea analizării unei situații reale;

-găsirea unei soluții, a unui demers, prin care se poate schimba ceva în realitate;

c) Constituirea grupelor de lucru.

 Elevii constituie grupele fie aleator, fie conform unor criterii stabilite de profesor sau de către ei (relații de prietenie, încredere și respect reciproc, proiecte realizate anterior, etc.)

d)  Programarea etapelor de lucru și distribuirea responsabilităților 

În cadrul grupurilor sunt atribuite responsabilitățile: moderatorul grupului care coordoneazăactivitatea, secretarul grupului care notează ideile membrilor grupului, strategia de lucru, etc., timer-ul care urmărește încadrarea în timp, raportorul care prezintă proiectul în clasă,etc..

e)  Realizarea proiectului și monitorizarea procesului

  Este important ca profesorul să respectetoate etapele activității, să ajute elevii, să îi observe atent în fiecare moment astfel ca, la final, să poată fi evaluat și procesul, nu numai produsul. Fiecare grupă își alege câte o zonă din cadrul orasului, o cercetează, colectează informații și fotografii cu zonele care ar trebui îngrijite etc. Pe baza informațiilor colectate, fiecare grup redactează un material cu măsurile care s-ar putea aduce pentru îmbunătățirea calității mediului și creează un material publicitar(fotografii, colaje, afișe).

f)   Prezentarea rezultatelor și evaluarea lor.

Fiecare grup prezintă materialul realizat. Se organizează o expoziție cu afișe publicitare. Elevii răspund la un chestionar:

-Care proiect a fost cel mai bine realizat?

-Care material publicitar are cel mai mare impact asupra publicului?

-Ce dificultăți ați avut în timpul realizării proiectului?

-Ce măsuri propuneți pentru creșterea eficienței activității?

Se analizează răspunsurile elevilor. Profesorul apreciază rezultatele elevilor, modul de lucru și face recomandări pentru activitățile viitoare.

Portofoliul

Portofoliul a fost denumit de Carol Meyo, Leon si Pearl Paulson (Dulamă, M.,2000) ca fiind o colecție de lucrări ale elevilor, alcătuită cu scopul de a indica eforturile, progresele și rezultatele acestora. Colecția ar trebui să evidențieze participarea elevilor la selectarea temelor, criteriile deselecție, judecățile de valoare despre conținutul sistematizat și opinia despre conținut.

Portofoliul este un instrument complex de evaluare integratoare, ce include experiența și rezultatele relevante obținute prin celelalte forme de evaluare și care oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare pe baza unui ansamblu de rezultate al unei persoane. Portofoliul permite urmărirea, conform unor obiective concrete și criterii stabilite, a progresului înregistrat de elev în achiziția cunoștințelor într-un interval mare de timp (semestru, an școlar, ciclu de învățământ) și formarea unor capacități ori competențe prin analizarea materialelor elaborate într-un interval de timp.

Realizarea unui portofoliu are multiple avantaje pentru elevi: conștientizarea valorii muncii personale; încurajarea muncii independente; dezvoltarea capacității de autoevaluare.

Portofoliul unui elev poate cuprinde:

-Teste de cunostințe

-Chestionare;

-Referate pe anumite teme;

-Eseuri, recenzii, rezumate, postere, etc

Pentru elaborarea unui portofoliu complex și particularizat propunem fiecărui elev un subiect anume privind orizontul local și apropiat, o secvență de timp în care elaborează portofoliul, criteriile pe care le va satisface acesta. În acest caz portofoliul cuprinde: date statistice, lecturi geografice, ghicitori, fotografii, hărți, jocuri, situații-problemă, cazuri, o bibliografie, etc. Prin intermediul acestor produse profesorul evaluează capacitatea de documentare și de procesare a informației capacitatea de a prezenta propriul produs, etc. Între proiect și portofoliu există câteva asemănări: ambele vizează activitate amplă din partea elevilor, activitatea desfășurându-se și în afara clasei; implică investigarea unui domeniu, utilizareaunei bibliografii în toate etapele de documentare: necesită o evaluare complexă și nuanțată a învățării. Portofoliul poate să includă proiectul ca metodă și instrument de evaluare.

Bârgăoanu P., Mândruț, O., (1979), Metodica predării geografiei, Editura Didactică șiPedagogică, București.

Bernadette M.S., (1998), Didactica geografiei, Editura All, București.,Editura Mirton

Cerghit,I., (1998), Curs de pedagogie,Universitatea București.

Cerghit,I., (1980), Metode de învățământ,Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cerghit, I., (1993), Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică șiPedagogică,București

Crișan, Al., (1998), Curriculum școlar, ghid metodic, Institutul de Științe al Educației, București

Cucoș,C.(coord.),(1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice;Curs elaborat în tehnologia învățământului deschis la distanță, Editura Polirom,Iași.

Donisă, I., (1997), Bazele teoretice și metodologice ale geografiei, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Dulamă, M. (1996), Didactică geografică,Editura Clusium, Cluj-Napoca.

Dulamă, M., (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

.Erdeli, G.(colab.), (1999), Dicționar de geografie umană, Editura Corint, București.

Erdeli, G., Cucu,V., (2005), România. Populație. Așezări umane. Economie., Editura Transversal, 2007

Făgăraș,M.(colab.),(2008),Strategia privind protecția biodiversității costiere a Dobrogei,Editura Ex-Ponto,2008

Ilinca,N., (2000), Didactica geografiei, Editura Corint, București.

Ionescu, M., (2000), Didactica modernă, Editura Dacia,Cluj- Napoca.

A.N.Apele Române .Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral ,Master Plan ,,Protecția și reabilitarea zonei costiere,,2012

Mândruț,O., (2007), Orizontul local în învățarea geografiei. Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural- specializarea Geografie,Proiectul pentru Învățământul rural,M.E.C.,2007.

Mândruț, O., Apostol,G., (1998), Curriculum școlar geografie.Ghid metodologic, EdituraCorint,București.

Mândruț O. (1996), Geografia și educația prin geografie în perspectiva reformei învățământului preunuiversitar- ghid metodologic, Institutul de Științe al Educației, București.

Munteanu, R.(1997), Metodica predării geografiei, Editura Mirton, Timișoara.

Panaite, L., (1974), Metodologia cercetării economico-geografice, Universitatea București,București.

Petrea, D.,(2005) Obiect, metodă și cunoaștere geografică, Editura Universității Oradea, Oradea.

Posea,G.(colab.)(1982),Enciclopedia geografică a României, Editura Științifică și Enciclopedică,București.

Radu I.,Ionescu M., (1987), Experiență didactică și creativitate,Editura Dacia,Cluj

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,Studiu privind dezvoltarea urbană în regiunea sud-est,situația actuală și oportunități de dezvoltare-Regio.

Stoica, M., (1995), Pedagogia școlară pentru cadrele didactice înscrise la definitivat, gradul II și gradul I și la perfecționare, elaborată după programa M Î., Bucuresti.

Tileaga, Cosmin ( 2010), Economie politica, Univ.Lucian Blaga, Sibiu

Ungureanu, Al.(colab.), (2002), Populația. Forța de muncă și așezările umane în tranziție,Editura Corson, Iași.

A.N.Apele Române,Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral,Raport Diagnostic al Zonei Costiere,iulie 2011

Geografia României, vol.V, Editura Academiei Române, București.

***Anuarul de Statistică al județului Constanța.

***Recensământul general al populației, Institutul judetean de Statistică Constanța

Raport de mediu-PUZ,,Zona litoral Mamaia Nord-Năvodari,,2010,oraș Năvodari,județ Constanța.

Home

http://www.infonatura2000.cndd.ro

http://www.statistici.insse.ro/shop/

Județele patriei, Constanța – Monografie(1980), editura Sport-Turism

Ștefănescu,Diana (2013),Teza de doctorat-Dinamica peisajului rural din Dobrogea Centrală,Universitatea din București,Școala doctorală,,Simion Mehedinți,,

Breier Ariadna,1976,Lacurile de pe litoralul românesc al Mării Negre,Editura Academiei,București.

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnata, Nanii R. Vasilica (căsătorită Țuțuianu), înscrisă la examenul pentru obținerea Gradului didactic I, seria 2015-2017, specializarea Geografie, prin prezenta, certific că lucrarea metodico-științifică cu titlul: „ORAȘUL NĂVODARI.MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA POPULAȚIEI ȘI A BAZEI ECONOMICE ÎN ULTIMII 25 DE ANI,CU APLICAȚII METODICO-DIDACTICE”, conducător științific, profesor universitar doctor, Tălângă Cristian, este rezultatul propriilor mele activități de investigare teoretică și aplicativă și prezintă rezultatele personale obținute în activitatea mea didactică.

În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică, iar preluările din diferite surse, inclusiv din alte lucrări personale, au fost citate în lucrare.

Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative-examene sau concursuri.

Data : Semnătura: