Orasul Deta . Studiu DE Geografie Umana

CUPRINS

Introducere …A

1 .Așezarea geografică. Caractere generale 2

1.1. Așezarea geografică 2

Poziția geografică 2

Localizarea geografică 2

1.2. Caractere generale. Cadrul natural 5

Referințe bibliografice 11

Considerații geoistorice 12

Populația 16

Evoluția numărului de locuitori 16

Repartiția teritorială și densitatea populației 18

Mișcarea naturală a populației ……………………………………………………………………..19

Mișcarea migratorie .25

Structura populației 27

5. Structura urbană 42

Fizionomia orașului .42

Echiparea tehnico edilitară 52

Zonarea funcțională 60

6. Activitatea economică 65

Activitatea economică specifică sectorului primar 65

Activitatea economică specifică sectorului secundar 66

Activitatea economică specifică sectorului terțiar 68

Funcțiile orașului 70

7. zona de influenta………………………………………………………………………………………..75

Bibliografie …………………………………………………………………………………………………..77

=== ORASUL DETA . STUDIU DE GEOGRAFIE UMANA ===

CUPRINS

Introducere …A

1 .Așezarea geografică. Caractere generale 2

1.1. Așezarea geografică 2

Poziția geografică 2

Localizarea geografică 2

1.2. Caractere generale. Cadrul natural 5

Referințe bibliografice 11

Considerații geoistorice 12

Populația 16

Evoluția numărului de locuitori 16

Repartiția teritorială și densitatea populației 18

Mișcarea naturală a populației ……………………………………………………………………..19

Mișcarea migratorie .25

Structura populației 27

5. Structura urbană 42

Fizionomia orașului .42

Echiparea tehnico edilitară 52

Zonarea funcțională 60

6. Activitatea economică 65

Activitatea economică specifică sectorului primar 65

Activitatea economică specifică sectorului secundar 66

Activitatea economică specifică sectorului terțiar 68

Funcțiile orașului 70

7. zona de influenta………………………………………………………………………………………..75

Bibliografie …………………………………………………………………………………………………..77

INTRODUCERE

Orașul Deta este situat în Câmpia de Vest a țării, unitate fizico-geografică, parte integrantă a spațiului Carpato – Danubiano – Pontic.

Situat în județul Timiș, orașul este un mic centru polarizator, pentru localitățile din jur, atat în ce privește atracția forței de muncă, cât și relațiile de producție.

Relieful specific acestei zone, resursele naturale și condițiile oferite au fost valorificate de locuitori, pe anumite trepte ale istoriei, având o influență deosebită în favoarea rețelei de așezări și în evoluția populației în timp, precum și asupra structurii urbane a localității.

Popularea orașului din vremuri străvechi a fost favorizată alături de condițiile naturale, de poziția acestuia și de unele condiții social – economice. Dezvoltarea unor centre industriale, înființarea de școli, licee sau a altor instituții culturale au dat contur noului peisaj al localității.

Lucrarea de față își propune analiza unor probleme importante legate de: așezarea geografică a orașului, vechimea popularii acestuia, populație, potențialul economic ai localității, zonarea funcțională, echiparea edilitară, fizionomia orașuiui și zonele de influență urbană.

De-a lungul timpului populația orașului a cunoscut o evoluție ascendentă sau descendentă, în funcție de condițiile sociale, economice și istorice respective.

Pentru întocmirea prezentei lucrări am studiat un bogat material bibliografic, diferite materiale documentare de la Direcția Județeană de Statistică și de la Arhivele Statului din Timișoara, de la Primăria orașuiui Deta.

Fondul de observații și de date a fost interpretat prin prisma caracteristicilor fenomenului și prezentat sub forma graficelor și hărților.

Elaborarea lucrării de față, mi-a fost ușurată de indicațiile domnului lector Constantin Vert, îndrumătorul științific, în sfaturile căruia am găsit mereu înțelegere, ceea ce mi-a ușurat considerabil munca, fapt pentru care îi adresez și pe această cale cele mai sincere mulțumiri.

1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ. CARACTERE GENERALE 1.1 AȘEZAREA GEOGRAFiCĂ

1.1.1 POZIȚIA GEOGRAFICĂ

*

Localitatea Deta este situată în partea de sud a județului Timiș, între Timișoara și frontiera cu Iugoslavia, pe DN 59 la o distanță de 42 km sud de municipiul reședință de județ. Orașul este așezat pa malul pârâului Birdeanca, afluent al Barzavei, Ia marginea zonei de silvostepă, zonă care, de aici spre vest se continuă cu stepa.

Localizat la nord de paralela de 45°, coordonatele geografice ale localității sunt 38°54' longitudine E și 45°23' latitudine N.

Orașul Deta este un nod rutier, către care converg mai multe drumuri locale, dar în care se întretaie și două artere importante și anume: drumul ce leagă Câmpia Torontalului cu Munții Cărășeni și cel ce face legătura între reședința județului și punctul de frontieră Stamora – Moravița, respectiv șoseaua E 70.

1.1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

Așezat în Câmpia Timișului (sau în câmpia Bârzavei după Posea), orașul Deta face parte din categoria orașelor mici (6489Jocuitori în anul .1992) cu funcții economice de importanță locală. Din teritoriul administrativ al localității face parte și satul Opatița, situat la 4 km est fată de oraș.

Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Deta și a satului Opatița este de 3464,05 ha, din care suprafața intravilanelor este de 293,07 ha.

Situat pe malul pârâului Birdeanca (care se desprinde din Bârzava la Gătaia), pe direcția Nord-sud, orașul Deta se învecinează la nord cu Voiteg, la nord-vest cu Ciacova, la nord-est cu Gătaia, la sud cu Denta, iar spre vest cu Banloc.

1.2. CARACTERE GENERALE. CADRUL NATURAL

GEOLOGIA. Câmpia- Banatului reprezintă una din porțiunile estice ale marelui bazin de sedimentare denumit: Depresiunea Panonică. Acesta s-a format prin scufundarea pe linii de fractură, a unei mari porțiuni din regiunea carpatică, în timpul mișcărilor orogenice de la sfârșitul tortonianuîui, tot mai mult către vest și mai puțin în apropierea Carpaților, de unde rezultă că fundamentul depresiunii înclină de la est către vest.

Existența lacului Panonic limpul samafenulul csts dov^ltă ilo cîraioh Ga marne, nisipuri și marne nisipoase.

Caracterul subsident al Depresiunii a înregistrat, a atins un maxim în timpul panonianului, după care lăsarea a devenit tot mai înceată. în timpul panonianului sau depus orașul succesiune de strate, formate din marne, argile și nisipuri, care în această zonă (Deta) alcătuiesc un pachet gros de circa 1400-2000 m. Pe măsura apropierii de suprafață, pachetele da marne devin mai subțiri în favoarea celor de nisipuri și pietrișuri.

în Cuaternar, evoluția reliefului a continuat prin depunerea orizonturilor de pietrișuri, nisipuri, marne, argile, loessuri, chiar nisipuri eoliene în vest.

în ceea ce privește mișcările verticale actuale, se remarcă orașul fâșie la est de "linia": Deta – Timișoara ce se ridică cu 0.5 mm / an; iar la vest o fâșie îngustă care coboară cu până la 0,5 mm / an.

RELIEFUL. Orașul Deta se află situat în Câmpia Birdei, care este o mare câmpie de subsidență, în sttediu de colmatare, mlăștinoasă și cu divagări în stare naturală.

în SEf E și NE se învecinează cu Câmpia Bârzavei iar în N, NV și V cu Câmpia Timișului, în S, SV limita o formează granița cu Iugoslavia (Câmpia Deliblatuîui).

Câmpia are o înclinare de 0,15-0,30 % spre SV. Panta foarte mică a acestei câmpii, favorizează inundarea și menținerea apelor, care persistă perioade îndelungate de timp, băltirea fiind înlesnită și de creșterea nivelului apelor freatice. Toate aceste

caracteristici au determinat încă din secolul ai XVII Nea efectuarea lucrărilor de canalizare, îndiguire, desecare.

în această unitate apare și un relief de crovuri mai puțin dezvoltat (la Data, Voiteg, apar lacuri de crovuri).

în medie, altitudinea acestei câmpii se menține în jur de 80 m (orașul Deta: 90 m).

CLIMA. Sectorul climatic bănățean al Câmpiei de Vest stă sub dominarea circulației vestice, de nuanță atlantică, dar resimte puternic și influențe mediteraneene. Pe de altă parte, poziția sa geografică și adăpostul oferit de Carpați feresc această unitate de masele de aer rece clin N și NE. iiu sunt exciuba îruă influențele anliciclonului scandinav, care împinge aici aer rece, în special primăvara, ca și rare influențe ale anticiclonului est european, mai ales iarna, cu direcție clin N, NE și E.

V.Ghibedea (1986) încadrează acest sector în "clima submediteraneană est-europeană, de tip dacic sau bănățeano-olteană".

După datele publicate de autor în 1973, 1986 durata insolației în Câmpia Timișului, respectiv Câmpia Birdei este de 2100 ore, radiația solară de circa 118 kcal / cm2, din care 100 kcal / cm2 în semestrul cald. Regimul termic este mai moderat decât în Câmpia Română, datorită poziției mai vestice și influențelor de aer oceanic și mediteranean.

Iernile sunt mai scurte și mai blânde (media temperaturilor este pozitivă, 0,2° C); primăveriîe sunt timpurii și călduroase (cu o medie de 10,9° C), dar acum survin și înghețuri, inclusiv în aprilie. Toamnele sunt și mai lungi, cu temperaturi mai constante și ușor mai ridicate (11° C), cu timp mai senin, cu unele brume și înghețuri ce încep în septembrie, dar care sunt relativ rare. Verile sunt mai călduroase și mai lungi.

Temperatura medie anuală este de 10,7° C, izoterma de 11° C trecând prin apropierea localității Deta.

Media temperaturilor la Deta este de 10,9° C. Luna iulie (și august) are 21,5° C ianuarie-1,2° C .

Temperaturile extreme au înregistrat amplitudini mari, de tip continental : 38° C (iulie 1947) și -29,3° C (24.011942).

în timpul iernii apar și frecvente inversiuni termice între Câmpia joasă a Timișului și Câmpia înaltă a Gătaiei.

Primul îngheț de toamnă este înregistrat în perioada 20.10 – 30.10, iar ultimul îngheț de primăvară: 2105 – 3105. Numărul mediu a! zilelor cu.îngheț este sub 100.

caracteristici au determinat încă din secolul ai XVII Nea efectuarea lucrărilor de canalizare, îndiguire, desecare.

în această unitate apare și un relief de crovuri mai puțin dezvoltat (la Data, Voiteg, apar lacuri de crovuri).

în medie, altitudinea acestei câmpii se menține în jur de 80 m (orașul Deta: 90 m).

CLIMA. Sectorul climatic bănățean al Câmpiei de Vest stă sub dominarea circulației vestice, de nuanță atlantică, dar resimte puternic și influențe mediteraneene. Pe de altă parte, poziția sa geografică și adăpostul oferit de Carpați feresc această unitate de masele de aer rece clin N și NE. iiu sunt exciuba îruă influențele anliciclonului scandinav, care împinge aici aer rece, în special primăvara, ca și rare influențe ale anticiclonului est european, mai ales iarna, cu direcție clin N, NE și E.

V.Ghibedea (1986) încadrează acest sector în "clima submediteraneană est-europeană, de tip dacic sau bănățeano-olteană".

După datele publicate de autor în 1973, 1986 durata insolației în Câmpia Timișului, respectiv Câmpia Birdei este de 2100 ore, radiația solară de circa 118 kcal / cm2, din care 100 kcal / cm2 în semestrul cald. Regimul termic este mai moderat decât în Câmpia Română, datorită poziției mai vestice și influențelor de aer oceanic și mediteranean.

Iernile sunt mai scurte și mai blânde (media temperaturilor este pozitivă, 0,2° C); primăveriîe sunt timpurii și călduroase (cu o medie de 10,9° C), dar acum survin și înghețuri, inclusiv în aprilie. Toamnele sunt și mai lungi, cu temperaturi mai constante și ușor mai ridicate (11° C), cu timp mai senin, cu unele brume și înghețuri ce încep în septembrie, dar care sunt relativ rare. Verile sunt mai călduroase și mai lungi.

Temperatura medie anuală este de 10,7° C, izoterma de 11° C trecând prin apropierea localității Deta.

Media temperaturilor la Deta este de 10,9° C. Luna iulie (și august) are 21,5° C ianuarie-1,2° C .

Temperaturile extreme au înregistrat amplitudini mari, de tip continental : 38° C (iulie 1947) și -29,3° C (24.011942).

în timpul iernii apar și frecvente inversiuni termice între Câmpia joasă a Timișului și Câmpia înaltă a Gătaiei.

Primul îngheț de toamnă este înregistrat în perioada 20.10 – 30.10, iar ultimul îngheț de primăvară: 2105 – 3105. Numărul mediu a! zilelor cu.îngheț este sub 100.

Precipitațiile medii anuale Ia Deta sunt de 602 mm. Cele mai multe precipitații cad vara (circa 31 %), urmată de primăvară, toamnă și iarnă (circa 20 %). Se remarcă diferențieri nu prea mari între anotimpuri, ca și un maxim pluviometric în iunie și un maxim mult mai slab în octombrie, de influență mediteraneană; apar deci, ani ploioși și ani secetoși, variațiile fiind de 300 până la 1000 mm.

Numărul de zile cu strat de zăpadă este în jur de 30. Grosimea medie a stratului de zăpadă este redusă, în jur de 2 cm.

Vânturile diferă față de circulația generală vestică de altitudine. Astfel, la Deta dominante sunt vânturile da îW, V, SV, hi în timpul verii masele de aor oceanic ajung în Banat ca vânturi de MV, aducătoare de umezeală și timp răcoros. Ca vânturi locale se resimt: Austrul (din SV, secetos vara și geros iarna) și uneori pătrunde pe valea Bârzavei, venind din Iugoslavia, vântul rece numit Coșava.

HIDROGRAFIA. APELE SUBTERANE. în orașul Deta pânza freatică este

aproape de suprafață, având o adâncime medie freatică ce variază între 1 și 3 m.

Regimul de variație al apelor freatice este în funcție de cel al precipitațiilor, la

care se adaugă alimentarea subterană din Câmpia înaltă (a Gătaiei) sau a Bârzavei -după Posea, inundațiile sau infiltrațiile laterale din râuri și canale.

Variația nivelurilor freatice în timpul anului are o importanță practică foarte mare pentru agricultură și pentru lucrările de gospodărire a apelor.

Nivelul hidrostatic al apelor freatice crește din ianuarie și se menține la valori ridicate până în iunie – iulie, chiar august.

Din punct de vedere a! potabilității aceste ape sunt normale și admisibile.

Stratele acvifere de adâncime sunt cantonate în depozite panoniene (argile, marne, iar la partea superioară: nisipuri).

Apele din aceste strate se găsesc sub presiune, astfel că ele se pot manifesta artezian, pot apărea la suprafață sub formă ascensională, fenomen constatat Ia Deta, Voiteg, Moravița, Denta, până acum câțiva ani.

Termalitatea apelor clin SV orașului Deta este în legătură cu o anomalie gravimetrică (respectiv o ridicarea a suprafeței Moho). Aici scoarta este subțire iar stratul granitic urcă spre suprafață.

Ca adâncime, apele termale pot fi întâlnite de la 1200 m.

Aceste ape debitează artezian, cu circa 8 I / mia și cu temperaturi medii de 55° C la suprafață. Apele termominerale au afecte terapeutice, ele fiind însă insuficient valorificate (atât ca factor de tratament cât și de agrement).

Rețeaua hidrografică. Pârâul Birdeanca, se desprinde din Bârzava la Gătaia,
dar legătura a fost colmatată. La ape mari el are rol de supapă, preluând o parte din
apeîe Bârzavei.

VEGETAȚIA. Situat într-o regiune de interferență a elementelor central europene cu cele submediteraneene, atlantice, continentale pontice și circum polare,

teritoriu! orașului Deta are o vegetație destul de complexă și variată în aria sa limitrofă, caracteristică regiunii de câmpie.

Vegetația spontană a fost în mare măsură modificată sau chiar înlăturată, ca urmare a activității antropice.

Orașul Deta este așezat la marginea zonei de silvostepă, zonă care, de aici spre vest, se continuă cu stepa. Din pădurile xerofile caracteristice silvostepei s-au păstrat

doar câteva pâlcuri în apropiere de Deta, Denta, Banloc.

Vegetația naturală de silvostepă este reprezentată prin asociații de pajiști cu graminee xerofile, curn sunt părul porcului (Festuca suîcata, Festuca vaîesiaca), firuță (Poa bulbosa, Poa angustifolia), bărboasă (Botriochloa ischaemum), pirul gros (Cynodon dactylon). Aceste pajiști utilizate astăzi ca izlazuri sau ocupând taîuzuri ale canalelor, reprezintă eșantioane de vegetație naturală puternic ruderalizată, cu compoziție floristică simplificată prin pășunat, cu productivitate scăzută, dar rezistente

la presiunea antropică. Tufișuri izolate de porumbar (Prunus spinosa) cu păducel (Crataegus monogyna) și măceș (Roșa canina), prezente tot mai rar printre culturi, întregesc tabloul destu! de sărac al acestei vegetații de silvostepă, înlocuită aproape în totalitate de culturile agricole, cu adevărat reprezentative pentru această parte a Banatului.

în lungul pârâului Bârzava, dar și al pârâului Birdeanca, se mai mențin pâlcuri de sălcii (Salix alba), rogozișurî (Carex riparia, Carex acutiformis ) și fânețe dominate de iarba câmpului (Agrostis stolonifera), firuță (Poa pratensis) și păiuș (Festuca praîensis). Se mai întâlnesc în Câmpia joasă, enclave de vegetație forestieră mult redusă, reprezentată prin păduri de stejar (Quercus robus), frasin (Fraxinus augustifolîa), carpen (Carpinus betulus), gîădiș (Acer taîaricum), ulm (Ulmus minor).

Pe unele soluri halomorfe din câmpie vegetează pajiști tipica de : părul porcului (Festuca pseudovina), pelin de sărătură (Artemisîa monogyna) sau iarba de sărătură (Puccineîia distans) cu adaptări speciale Ia condițiile pedoîogice respective.

FAUNA. Fauna este de tip central – european cu elemente submediteraneene, cu pătrunderi și amestec de specii venite din N, S și V.

Dintre elementele submediteraneene se întâlnesc ; broasca țestoasă de uscat (Testudo hermauni) și liliacul (Rhînolophus eurale).

Asociațiile animale sunt cele specifice stepei și silvostepei, precum și pădurii de foioase (în SV pe canalul Birdei, Birdeanca) se extinde Pădurea Topolia.

Orașul Deta fiind situat la marginea zonei de silvostepă, zonă care , de aici spre vest se continuă cu stepa, se remarcă în acest areal rozătoarele, care aduc pagube destul de mari culturilor agricole: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus) – blana se vinde sub numele de "hamster" – cățelul pământului, șoarecele comun, șobolanul de câmp (Apodemus agrarins), iepurele de câmp, etc. dintre Păsări se citează mai ales: dropia (Otis tarda), care cu toate măsurile de ocrotire se împuținează mereu, frecvente sunt și prepelița (Coțurnis coturnis), potârnichea (Pertlix perclix), fazanul (Phasianus colchîcus), graurul (Stumus vulgaris), bufnița (răpitoare de noapte).

Asociația faunistică specifică pădurii de stejar este compusă clin ierbîvore, cum este căprioara (Capreoius capreolus), colonizați în pădurile de luncă de Ia Toplia, Banloc, cerbul lopătar (Cervus elaphus), unele carnivore: vulpe (Vulpes vuipes), dihor, apoi iepurele (Lepus europaeus), veverița (Sciurus sciurus). Dintre păsări sunt relativ'

frecvente ciocanitoarea verzuie, cucuveaua pitică, porumbelul, dumbraveanca, fazanul (colonizat și în pădurea de lângă Deta), etc.

FAUNA PISCICOLĂ. în râurile de șes apare crapul (Carpinus carpio), babușca (Rutilius rutilius), plătica , roșioară, obleț, caras, știucă, porcușorul de șes, bibanul soare, somnul pitic. Mai apar: tiparul (Niegurnus fossilis) și linul (Tinca tinca).

Avifauna o formează rațele (Anas platyrhynchos), gâștele sălba'ice (Anser segetum), stârcii, egrete, lișițe.

SOLURILE. Ca și în alte regiuni, solurile reflectă particularitățile climatice la relief și microrelief ale rocilor superficiale și ale pânzei freatice.

Pentru acest oraș sunt caracteristice solurile zonale din clasa molisolurilor, respectiv cernoziomurile levigate, cu diferite grade de evoluție în funcție de condițiile locale ale nivelului hidrostatic a! apelor freatice, care variază aici intre 2 și 5 m.

în partea de N, NV a orașului, între pârâul Lanca Birda și pârâul Bârzava, datorită adâncimii mici la care se găsește nivelul apelor freatice, se întâlnesc sub forma unor fâșii cernoziomuri levigate gleizate.

Solurile intrazonale sunt reprezentate de soluri halomorfe și soluri aluviale.

Solurile halomorfe (solonețuri), apar pe un areal mic în estul localității, iar solurile aluviale ocupă o suprafață extinsă în S, SV, V, NV orașului. Acestea din urmă se caracterizează printr-un stadiu incipient de solificare, clar sunt favorabile culturilor agricole și în special a legumelor, fiind ușor irigabile.

La acestea, izolat, se pot asocia solurile lăcoviști, care ocupă cele mai joase părți ale câmpiei.

REZERVAȚII ȘS MONUMENTE ALE NATURII. Dintre plante amintim stejarii

seculari de la Șoca (SV Deta ); Parcul cu specii rare din Deta.

f

\

Tl REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Orașul Deta este situat într-un cadru natural cu trăsături specifice și particularități de evoluție ce s-au răsfrânt asupra dezvoltării economice locale, cât și asupra așezărilor omenești, în funcție de condițiile social economice și istorice.

Toate acestea au trezit interesul unei categorii largi de cercetători din diferite domenii de activitate, care au încercat în lucrări cu tematică generală sau specială, să evidențieze anumite aspecte caracteristice ale zonei sau să soluționeze probleme cheie care s-au ivit în decursul timpului.

Acest studiu de geografie umană a orașului Deta prezintă o importanță deosebită. Studierea numărului populației, a densității, a mișcării naturale și migratorii, a structurii, etc. și punerea lor în raport cu celelalte elemente ale complexului geografic ne dau posibilitatea cunoașterii atât a potențialului uman al orașului Deta cât și a cauzelor care explică repartiția populației în teritoriu, a consecințelor care decurg din acestea .

Studii asupra p^ulaiiel și așezărilor din Banat au fost făcute încă din secolul al XVII Mea de Francesco Griselini, în care este descrisă și localitatea Deta .

O scurtă descriere asupra orașului Deta apare și în lucrarea lui Alexandru Chsvereșan, "Monografia comunei Deta" (1924).

Alte lucrări care mi-au fost de un real folos sunt: "Demografia teritorială a României" realizată de Vladimîr Trebici în 1977, "Geografia populației și a așezărilor" de Vasile Cucu în 1981, "Orașele României" – Vasile Cucu în 1970, "Populația și așezările din Banat" (1970) – Marius Bizerea, etc.

Sursele de informare preluate din Recensământul poaulației (7 ianuarie 1992) și datele obținute de la primăria orașului Deta sunt puține și în unele cazuri neconcludente pentru o amplă analiză a evoluției factorului demografic.

De asemenea regiunea a mai fost abordată sub diferite aspecte economico-geografice în lucrări de sinteză privitoare la teritoriul țării, dintre care menționăm: "Geografia României" – voi. îl, "Geografia umană și economică" – (1984), etc.

,:

3, CONSIDERAȚII GEOISTOR1CE

Cadrul natural al teritoriului Deta a oferit condiții optime stabilirii unei populații și întemeierii unor așezări, încă din cele mai vechi timpuri.

Descoperirile arheologice din raza orașului Deta (topoare de piatră șlefuită), atestă în mod sigur prezența și pe acest teritoriu a unei populații sedentare începând din neolitic; fiind vorba de triburi purtătoare ale culturilor Criș, Vinca – Turdaș, Tisa ("Istoria României", vol.l, pag.43).

Epoca bronzului marchează prima mare diviziune a muncii, dintre triburile de agricultori și cele de păstori. De-a lungul acestei epoci, în Banat cunosc o deosebită înflorire culturile Periam – Pecica, Otoman ("Istoria României0, vol.l, pag.218), așa cum dovedesc obiectele arheologice descoperite în raza orașului Deta.

în epoca fierului teritoriu! era locuit de daci.

După cucerirea Daciei de către romani, teritoriul actual al orașului, alături de întregul Banat este inclus în cadrul provinciei "Dacia – romană", jucând un rol de seamă atât pe plan militar cât și pe plan economic. Mai mulți istorici sunt de părere că între Deta și Butin ar fi existat orașului roman "Centum Putea" (Chevereșan, Al. 1925 -"Monografia comunei Deta", pag. 5).

Date cu privire la originea localității, culese din domeniul istoriografiei, amintim în primul rând pe acelea care sunt cuprinse în lucrarea istoricului D. Tudor, intitulată: "Orașe, târguri și sate din Dacia romană", lucrare în care se face precizarea că: "Așezarea romană de la Deta, județul Timiș, s~a făcut cunoscută topografic prin două locuri cu urme romane, constând din ceramică, monede, amfore de import, figurine de lut, mărgele, un inel' cu o piatră gravată, monede de argint, etc".

Primele documente scrise despre localitatea Deta, datează din anul 1380, unde Deta apare sub denumirea de Deed; cu ocazia cercetărilor efectuate de către oficialitățile feudale împotriva lui Petruș de Deed, posesorul domeniului nobiliar, care a lezat drepturile iobagului reclamant. Mumele său a rămas și pentru localitate. Satul Opatița, înglobat la oraș, este și mai vechi, fiind amintit în Registrul Dijmelor Papale în anul 1332 sub numele de Abazia.

în 1411, Deta face parte din domeniul feudal al familiei Nagylaki, iar după stingerea familiei, în 1427 localitatea trece în posesiunea familiei Nagymihalyi Albert, banul Croației, până în 1550, pentru meritele deosebite ca ban aî Croației.

în a doua jum^ate a secolului XVI – lea, Banatul va fi un centru al luptei antiotomane conduse de personalități cunoscute, ca loan Corvin de Hunedoara și Paul Chinezul.

în 1552, Banatul de Vest cade sub ocupație turcească, în urma căderii cetății Timișoara. Peste această parte ocupată de turci a fost numit beglerbeiul Pașa Kaszon.

Stăpânirea turcească asupra Banatului a fost grea și a ținut 164 ele ani, timp în care s-a înregistrat o perioadă de regres în toate domeniile de activitate.

în anul 1716, Banatul este cucerit de către imperiul austriac, iar localitatea Deta nu apare în evidența așezărilor existente în urma goriirii turcilor. în 1713, Eugen de Savoya ocupă Banatul și-l încredințează pe generalul Mercy Claudiu Forimund cu organizarea teritoriului.

în urma păcii de la Passarovitz (1718), Banatul trece sub stăpânirea Austriei.

După înglobarea în imperiul Austro – Ungar, Banatul cunoaște perioada administrației militare (1716 – 1751), când teritoriul pentru a putea fi bine controlat a fosî împărțit în 11 c^trlcte. Imperiul austriac introduce aici o serie de reforme (economice), menite să învioreze viața economică și să valorifice la maxim bogățiile naturale ale Banatului.

După istoricul Francesco Griselini și după însemnările istoricului Dr. Eugen Szentklaray: "Deta a fost înființată sub Caro! II în 1724".

în sprijinul politicii sale, statul habsburgic între 1724 – 1794 va coloniza în Banat populații, cei mai numeroși fiind coloniștii germani și câteva familii de italieni, care au introdus cultura orezului pentru prima dată în țara noastră (fam. Baldi (1778) și fam. Arizi, administrează plantațiile-de orez din Deta, respectiv Topolea). Trebuie subliniat faptul că cele mai multe clădiri, monumente, construite în Deta, datează din această perioadă.

– Dezvoltarea agriculturii, creșterea animalelor și extinderea meșteșugăritului, face ca Deta să primească din partea împăratului Francis I, rangul de oraș de câmpie (târguleț în 17 august 1810), iar mai târziu în 1842 dreptul de breaslă de către împăratul Ferdinand al V-lea. , ■

in anii 1832 și 1836 a bântuit o epidemie de ciumă care a pustiit mulți locuitori. Anii 1848 – 1849 nu au trecut neobservați; trecerea diferitelor armate prin Deta, a produs o mare neliniște pentru locuitorii acesteia.

La 10 martie 1848 a fost ales primar Jacob Frantz, care, pentru că ținea cu austriecii, era poreclit "Negrul galben" (Deta aparținea de circumscripția de vot și de judecătoria – Ciacova).

După înăbușirea revoluției, guvernul- austriac numește în județe – pretori (funcționari austrieci). în Deta a fost numit ca pretor, moșierul din Șemlacul Mare : Petru Ostoici.

în anul 1845 este construită șoseaua Timișoara -Vrsac.

în anul 1855 se formează o societate, în cea mai mare parte clin capitaliști francezi, care înființează Societatea Căilor Ferate Austriece. La 1 mai 1858 se dă în folosință calea ferată ce leagă localitățile Timișoara – Deta – Vrsac, astfel că Deta devine o importantă stație de colectare a cerealelor din peste 40 de sate și comune din țară.

în anul 1890, Deta era reședință de plasă și avea 3552 locuitori.

La sfârșitul secolului al XlX-lea, începutul secolului XX, în Deta erau construite 5 mori modeme pentru vremea aceea, o fabrică de cărămidă, o fabrică de porțelan și sticlă (producea mostre de Carlsbad), iar dacă la acestea se adaugă construirea în anul 1924 a fabricii de furnire și placaje, putem spune că în prima jumătate a secolului nostru, localitatea avea o economie cu un caracter industrial – agrar.

izbucnirea războiului mondial (1914), scoate localitatea din viața sa liniștită. Pe eroii săi, care și-au lăsat viața pe câmpul de luptă, Deta nu i-a uitat; un monument frumos se ridică în parcul Antoniu Kratzer.

La actul istoric de la Alba lulia, de la 1 decembrie 1918, Deta a fost reprezentată de profesorul Damaschin Marian din Data și preotul loan Mitariu din Opatița, unde conform cu hotărârea adunării locale din Deta, își vor da acordul lor pentru înfăptuirea unității naționale a tuturor românilor.

Al doilea război mondial a adus noi suferințe pentru populația acestei localități. Sfârșitul războiului și victoria insurecției armate, din august 1944, a dus la eliberarea localității de sub ocupație străină.

în urma noii reorganizări administrative din 27 mai 1967, Deta este desființată ca raion, iar în 1968 este declarat oraș.

TOPONIMUL "BETA", Locuitorii acestui ținut erau săraci ținând în loc de vacă câte un »IED«, din acest cuvânt s-a format »GHEDU«, care numire pentru Deta o

găsim și astăzi în satele din jur.

O altă ipoteză ar fi aceea că aici au existat multe familii cu numele de »Deda«, din care s~a format, mai târziu; Deta.

Primele documente scrise despre localitatea Deta, datează din anul 1360, sub denumirea Deed, cu ocazia cercetărilor efectuate de către oficialitățile feudale împotriva lui Petruș de Deed, posesorul domeniului nobiliar, care a lezat drepturile

iobagului reclamant. Numele său a rămas și pentru Icosiitate.

în timpul colonizării gamwîilor, din Ded sau Dsdul – mic a rezultat Deta (1724).

,

4. POPULAVIA

Studiul asupra populației unui teritoriu, prezintă o deosebită importanță din punct de vedere economic, social și politic. Ele dau factorilor ele decizie, indicii prețioase în rop rîiția forței de muncă pe teritoriul respectiv, în concordanță cu potențialul economic, natural, cu politica economică de transformare a peisajului geografic. De aceea populația nu trebuie privită ca un simplu fenomen demografic, ci ca un factor esențial al progresului colectivității omenești de cr.re dspimis cir-r;;: -aail într-::^;» noasird existențe.

Cunoașterea complexă a populației oricărei localități, implică, printre nițele, o analiză, cât rnai amănunțită a tuturor componentelor acesteia. în prezent, atât pe plan național, cât și pe plan mondial se depun eforturi însemnate în deosebi în ceea ce privește direcțiile de evoluție ale populației.

în rândurile ce urmează nu ne propunem să analizăm toate elementele la care

s-ar referi un studiu complex al populației orașului Deta, lucrarea având o sferă mult mai largă de cuprindere ce vizează întregul complex al factorilor de geografie umană.

Ne limităm așadar la a face unele considerații privind evoluția numerică și densitatea populației, mișcarea naturală , mișcarea migratorie și structura populației.

4,1. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI

Populația orașului Deta a fost întodeauna legată de teritoriul pe care la locuit în decursul timpului, preocupată fiind de dezvoltarea economică a localității.

Organizarea și utilizarea teritoriului unei localități depinde în primul rând de populația sa, aceasta fiind una din premisele de bază ale dezvoltării teritoriului respectiv. Evoluția sa numerică în decursul timpului și repartiția în teritoriu au fost determinate de factori fizico-geografici, economico-sociali și istorici, care au favorizat de timpuriu dezvoltarea forțelor de producție, care la rândul lor au atras după sine apariția de obiective economice și implicit creșterea numărului de locuitori.

Orașul a cunoscut pe parcursul dezvoltării sale, perioade în care numărul populației a înregistrat fluctuații destul de însemnate.

în afara distrugerilor cauzate de diferite intervenții militare, orașul a avut de suferit deseori și de pe urma unor calamități, care au dus la scăderea numărului populației (menționăm dintre acestea epidemia de ciumă din 1738, holera asiatică din 1832, alte boli contagioase: variola, dizenteria, febra tifoidă).

Analiza evoluției numărului de locuitori, printr~o serie de fenomene demografice (natalitate, fertilitate, mortalitate) într-un interval de timp semnificativ (112 ani), furnizează informații privind tendințele generale ale mișcării naturale a populației în perspectivă precum și ale mișcării migratorii. De asemeni, se precizează tipul de dezvoltare al localități; și gradul de atractivitate al acesteia.

Pentru a analiza evolupa numerică a populației orașului Data, vom avea în vedere următoarele recensăminte: 1880, 1930, 1956, 1988, 1977, 1992 (fig.3).

Din figura numărul 3 se observă că între anii 1880 și 1930, populația orașului Deta a crescut de la 2868 la 4070, cu 1202 locuitori. O creștere a populației s~a înregistrat și în perioada următoare 1930 – 1956, cu 913 locuitori, aceasta fiind ca urmare a concentrării forței de muncă în oraș și creșterii natalității în această perioadă.

în următorii 10 ani, crește cu aproape 1700 locuitori, de la 4983 locuitori la 6680 locuitori la 15 martie 1966, acum înregistrându-se cea mai mare creștere a populației Datei (luată pe un interval de 10 ani).

începând cu 1966 populația orașului prezintă în continuare o creștere, dar mai redusă numeric, decât cea în perioada pi ♦cec'enlă; or j': i ^ r!;n ace ită po;io idă datorându-se leg: pronaziste precum și a;. ariciși unor noi octecdva în or&ș.

La recensământul din 5 ianuarie 1977 populația a atins nivelul de 6937 locuitori. O altă cauză a creșterii evoluției numărului de locuitori în această perioadă o constituie fenomenul migrării populației atât din satele și comunele vecine cât mai ales migrarea populației din județele cu un nivel de dezvoltare economico – social mai scăzut: Botoșani, Suceava, Vaslui, Bihor, Dolj, Gorj, Mehedinți.

La recensământul din 7 ianuarie 1992 s-a constatat o scădere a populației la 6489 locuitori, cu 448 locuitori. Cauza orașul constituie plecarea definitivă a locuitorilor de naționalitate germană și maghiară, precum și a liberalizării avorturilor, ceea ce a condus la scăderea substanțială a natalității.

4.2. REPARTIȚIA TERITORIALĂ ȘI DENSITATEA POPULAȚIEI

Repartiția populației are o importanță deosebită, întrucât prin analiza acestui aspect se poate ajunge, teoretic, la stabilirea potențialului uman, care, la rândul său poate fi utilizat practic de către specialiști în planificarea dezvoltării economice.

Repartiția (distribuția) populației în teritoriu este determinată de factori geografici

(climă, relief, sol, resurse), economici și sociali (activități și tehnici economice),

demografici (rate diferențiale de natalitate și mortalitate în diferite zone, precum și

fluxurile migratorii), politici. Acești factori au contribuit la atragerea și menținerea

populației în această zonă.

Repartiția teritorială a populației poate fi analizată din mai multe puncte de vedere. Modul cel mai expresiv de analiză a repartiției teritoriale a populației este cel al densității populației sau al "grosimii cuverturii umane" (Jacquelin Bean).

Schimbările intervenite în economia orașului prin dezvoltarea forțelor de producție, prin industrializare, au produs mutații firești și în repartiția și densitatea populației.

Noțiunile de oraș și de habitat urban sunt legate, în mod necondiționat, de un anumit grad de concentrare a populației, indiferent dacă orașul este exponentul unei regiuni mai slab sau mai bine populate.

Concentrarea, acest element care definește habitatul urban și care-1 deosebește radical de ce! rural, rezultă din specificul activității urbane. Ea se exprimă curent prin densitatea generală a populației , care reprezintă raportul dintre populația totală și suprafața teritorială de locuit.

La recensământul din 5 ianuarie 1977, densitatea populației orașului Deta înregistra valoarea de 200, 31 loc / km2, iar în anul 1992 era de 187,38 loc / km2. Din aceste daie, rezultă că, densitatea populației orașului Deta a scăzut în perioada 1977 -1992, mai ales datorită scăderii natalității, dar și datorită plecării (definitive) a locuitorilor de naționalitate germană, maghiară.

4.3. îmCARBÂ N AY! P UA A POPULAȚIEI

Mișcarea naturală a populației reprezintă creșterea numărului de locuitori pe

cale naturală (reproducerea).

Stocurile și stările populației , consemnate la anumite momente de timp, sunt

modificate în permanență de fluxurile nașterilor și deceselor: primele sporesc numărul

populației, celelalte îl diminuează.

Diferența dintre ele – soldul nașterilor și deceselor – se adaugă populației prezente. Această mișcare, numită naturală, este factorul dinamicii demografice, care poate fi mai intensă sau mai redusă, în funcție de jocul dintre viață și moarte.

Pentru ce numărul populației să înregistreze o creștere în timp nu este suficient ca numai natalitatea să fie mai mare decât mortalitatea. Analiza reproducerii trebuie să^

fie mult mai detaliată, și anume: o rnamă trebuie să nască cel puțin o fiică care să continue reproducerea în viitor.

Din punct de vedere al succesiunii generațiilor, deci în perspectiva longitudinală, o mamă naște un anumit numărul de copii, din care o parte sunt fete, care la rândul lor vor asigura reproducerea, dacă vor ajunge la vârsta fertilității (15 – 49 ani). Un rol important îl are nu numai numărul de copii sau descendența finală ci și mortalitatea. Dacă aceasta din urmă este redusă este posibil atunci ca descendența să ajungă la vârsta de reproducere, dând nașterea unor noi generații.

Principalii indicatori de crestară a populației 3; ut r^.îl'aîea, mortalitatea și sporul natural.

NATALITATEA POPULAȚIEI. Natalitatea este problema care trebuie să preocupe în mod deosebit specialiștii, fiind cea care influențează rezervele forței de muncă. Creșterea acesteia este indispensabilă în planificarea de perspectivă, pentru adoptarea unor măsuri corespunzătoare, cu caracter demografic.

Natalitatea este influențată de mai mulți factori: scăderea mortalității infantile, creșterea rolului femei? în activitatea și viața social – economică, legislația, nivelul de trai, nivelul cultural, nivelul igienico – sanitar, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite, dar, în primul rând, natalitatea este legată de proporția populației feminine fertile (15 – 49 ani), de fertilitatea ei.

Pentru menținerea natalității în mod constant la valori superioare indicelui mediu pe țară, numărul de copii într-o familie ar trebui să nu scadă sub 3-4 (în medie).

Un singur copil în familie determină în mod cert inevoluția colectivității, având în vedere că din fiecare pereche de părinți se naște în generația următoare, un singur descendent (băiat sau fată).

în ceea ce privește orașului Data, evoluția natalității a avut în intervalul 1985 -1992 oscilații nu prea mari. Deși perioada este scurtă, datele ne pot ajuta să observăm tendința de scădere a natalității după 1989, ca urmare a unei noi legislații asupra întreruperilor de sarcină (fig. 4).

Din grafic se poate deduce valoarea maximă, a coeficientului de natalitate, în orașului Deîa, a fost înregistrată în 1989 (19,3 %o) iar cea minimă în 1991 (12,8 %o).

în comparație cu orașele din alte județe ale țării, orașului Deta prezintă valori mice ale indicelui de natalitate, datorită faptului că în Banat, practica planificării familiale are o tradiția pe care nu o cunosc celelalte provincii istorice. Totuși, la

■ recensământul din 1992, orașul Deta se remarcă prin valoarea ridicată a indicelui natalității, comparativ cu celelalte orașe mici și mijlocii din județul Timiș, ocupând, în acest sens, locul a! doilea după Sânnicolaul Mare (13,7 %oîn 1992).

MORTALITATEA POPULAȚIEI. Mortalitate este unul dintre fenomenele demografice influențate, în mare măsură, de factorii sociali – economici, de structura pe sexe și grupe de vârstă, de nivelul igienico – sanitar și nivelul cultural. Evoluția mortalității în orașul Deta , a avut în perioada 1985 – 1992, unele oscilații.

Valoarea coeficientului mortalității generale a înregistrat, în Deta o ușoară creș :e, stingând valoarea maximă în 1991 (15,1 c/,3), iar vaîc-Tc.s: iv^ilnrîă i:\ z, vj\ 19''J (10,7 %o).

Se constată o ușoară creștere a mortalității generale, determinată de schimbarea structurii pe vârste, adică, mai exact, de îmbătrânire demografică a populației.

Mortalitatea a înscris în tot intervalul 1985 – 1992, valori superioare indicelui mediu pe țară care este de 9 – 10 %o.

BILANȚUL DEMOGRAFIC NATURAL AL POPULAȚIEI. în orașului Deta în intervalul 1985 – 1992, sporul natural al populației a avut valori diferite, de la an la an, fiind influențat puternic de fertilitate, divortialitate, nupțialitate, natalitate, mortalitate, morbiditate, etc.

Bilanțul natural urmează dinamica natalității, radueându-se în perioada da scădere a acesteia.

Valorile înregistrate în acest interval (1985 – 1992), arată o tendință de scăderea a bilanțului natural, cu ușoare oscilații de la un an la altul.

Analizând fig.4, se observă \& în orașul Deta bilanțul natural al populației a înregistrat valori pozitive pe parcursul întregii perioade, exceptând anul 1991, când bilanțul natural a a^ut valori negative (-17 %o).

Scăderea bilanțului natural al populației, în 1991, a fost cauzată de valorile ridicate ale mortalității generale (15,1 %o) și de valorile scăzute ale natalității (12,8 %o).

Dacă analizăm rata bilanțului natural constatăm aceiași tendință de scădere, înregistrând valori negative în 1991, în orașului Deta (- 2,3 %o).

Referindu-ne la perioada 1985 – 1992 se remarcă faptul că, deși în ansamblu, numărul populației a discut în aproape toate orașele, totuși, în ultimii ani 1990 – 1992,

s-au produs schimbări în ceea ce privește evoluția celor două componente – natalitate, mortalitate și bineînțeles, a bilanțului natural.

După 1989, abrogarea legii împotriva avortului, precum și a accelerării migrației externe, au influențat mișcarea naturală a populației, în speță evoluția natalității, în sensul reducerii bruște a valorii acesteia. S-a produs, de asemenea, o creștere a valorii ratei mortalității ajungându-se într-o perioadă foarte scurtă aproape la situația de deficit natural.

Pentru anul 1992 se înregistrează o rată a bilanțului natural al populației de 0 % provenind de la o natalitate de 13,2 %> și o mortalitate de 13,2 %©.

MORTALITATATEA INFANTILA. în structura mortalității generale, un rol important îl deține mortalitatea infantilă, adică numărul de decese, în primul an de viață, la 1000 născuți vii.

Prin modul său de calcul, rata mortalității infantile nu este influențată de structura pe vârste, situație caracteristică calculului ratei brute de mortalitate. Nivelul acestui fenomen demografic depinde de numeroși factori, în rândul cărora predomină nivelul de instrucție genera!ă a mamelor, educația sanitară, modelele alimentare, pe de o parte, iar pe ele altă parte, rețeaua și eficacitatea sistemului medical ai pediatriei. Altfel spus, spre deosebire de alți indici demografici a căror mărime este în mare măsură influențată de factori economici, mortalitatea infantilă se află mai curând sub impactul variabilelor educaționale, psihologice, culturale.

Analizând datele înregistrate în perioade 1985 – 1992, pentru orașul Deta, putem spune că mortalitatea infantilă variază considerabil în timp, înscriind în tot intervalul valori cuprinse între 0 %o în 1987 și 50,8 %o în 1990.

Evoluția mortalității infantile este deosebit de semnificativă și se caracterizează printr-o tendință de scădere, dar și prin oscilații anuale (fig.5).

în intervalul 1985 – 1992, se observă o perioadă da scădere a mortalității infantile, începând cu anul 1985 (43,4 %o), 1986 (22,3 %o) și 1987 (0 %o), apoi între anii 1988 – 1990 se constată o creștere ele la 14,2 %o în 1988 la 27,4 %o în 1989, înregistrându-se un maxim în 1990 de 50,8 %o după care are loc, din nou, o scădere a mortalității infantile (1991 – 1992), până la valoarea de 10,5 %o (1992).

Mortalitatea infantilă s-a redus ca urmare a măsurilor profilactice da prevenire a morbidității, în urma creșterii bazei materiale a ocrotirii sănătății și a nivelului de educație sanitară a populației.

Putem spune că rata mortalității infantile este un indice al "civilizației și culturii" și al "calității vieții".

FERTILITATEA POPULAȚIEI. Fecunditatea sau fertilitatea unei populații, exprimă capacitatea fiziologică a acesteia de a naște copii vii.

în aparență un eveniment biologic elementar, nașterea, stă sub semnul unui numărul mare de factori sociali, economici și culturali. Pe bună dreptate demograful și sociologul american Morman B. Ryder spunea; "Nu există în istoria personală un eveniment mai semnificativ pentru viitor decât acela de a deveni parinte si nu exista normă de comportament mai importantă pentru supraviețuirea societății decât o fertilitate adecvată".1

Fertilitatea se referă numai la acea populație care participă direct la "producția" de vieți: populația de vârstă fertilă sau în vârstă de procreare. Ea este cuprinsă între 15 și 49 de ani, având deci 35 de clase anuale de vârstă, corespunzând unui numărul de 35 de generații feminine. în mod obișnuit sunt suficiente intervalele cincinale: 15-19, 20 – 24, 25 – 29, 30 – 34, 35 – 39, 40 – 44, 45 – 49 ani.

Dacă rata bruta de natalitate descrie numai cu aproximație frecvența nașterilor, în schimb ratele de fertilitate pun în evidență mai exact particularitățile "producției de vieți", deoarece nașterile sunt raportate numai la populația feminină de vârstă fertilă, singura implicată în fenomenul demografic al nașterilor.

Rata globală (generală) de fertilitate, un indice important al fertilității, calculată ca raport între numărul de născuți vii (95) și populația în vârstă de 15-49 ani (1827 persoane), demonstrează , pentru orașului Deta o valoare a fertilității populației de 52%o (1992).

Fertilitatea generală a populației feminine, în vârstă de reproducere, este determinată de numeroase variabile demografice sau cu implicații demografice ca: structura pe vârstă, vârsta căsătoriei, intervalul dintre nașterile consecutive, proporția celibatarilor, nivelul divorțialității, etc, de factori economici, sociali, culturali, psihologici și genetici. în același timp, fertilitatea generală este și poate fi influențată de măsurile de politică demografică, luate de forul de decizie, măsuri vizând ansamblul sau numai unele din fenomenele demografice.

1 în art. "Fertility", cap. 18 , The Study of Population: An Inventary and appraisal (eds. Philip M. Hanser and Otis Dudley Ducan), University of Chicago Press, 1959, populația 400 – 435

Fertilitatea în orașului Deta este destul de scăzută, situându-se sub nivelul de înlocuire a generațiilor (2,1 copii sau o rată netă de reproducere egală cu 1).

Nivelul foarte scăzut al fertilității, asociat cu accentuarea îmbătrânirii demografice, creează probleme de ordin demografic, economic și social.

4A MIȘCAREA MIGRATORIE

între populație și economie există un raport da mare complexitate și interdependență, condiționarea lor reciprocă evidențiindu-se într-o serie de fenomene, între care și mobilitatea teritorială a populației, generată de factori economici, sociali, istorici, politici, etc.

Mobilitatea spațială a populației este un proces de o deosebită importanță prin implicațiile de ordin demografic, economic , social, atât pentru zonele de plecare cât și pentru cele de sosire.

Din punct de wJera al demografiei, importanța migrației interne constă în faptul că ea determină redistribuirea teritorială a populației și modificările structurii acesteia pe sexe și vârste, influențând deci ratele altor fenomene demografice, cum sunt : natalitatea, mortalitatea, nupțialitatea.

Sensul și dimensiunile rnigrațiilor depind, în primul rând, de factori economici și sociali, fiind evidentă influența lor și asupra factorilor demografici. Datorită condițiilor social economice și a trăsăturilor fizico – geografice, orașului a cunoscut încă clin vechime atât fenomenul emigrării, cât și pe cel al imigrării.

Mișcarea migratorie cu schimbarea cfe domiciliu, deși mai lentă, a contribuit totuși la creșterea sau descreșterea populației în diferite etape.

La nivelul unei decizii de schimbare a domiciliului stabil, luată de o persoană ("migrație individuală") sau de o familie ("transplant de cuiburi"), vom întâlni diferite motivații. Principalele "cauze" sunt de ordin economic; localitatea de sosire oferă o serie de avantaje în raport cu localitatea de origine.

Mutările persoanelor de la o localitate la alta determinate în majoritatea cazurilor de cauze economice se fac după dorința personală a celui care a hotărât să părăsească localitatea natalăJBnde își avea domiciliu! legal și să plece pentru a se

stabili într-o altă așezare omenească. Este clar că dacă dorințele individuale nu pot fi planificate, în schimb pot fi planificate condițiile ce vor provoca aceste dorințe.

înzestrarea unui oraș cu întreprinderi industriale noi, dezvoltarea și modernizarea întreprinderilor existente, înființarea de școli, licee, în general de instituții culturale pot provoca anumite fluxuri migratorii, ceea ce, în ultimă analiză, determină un anumit ritm de dezvoltarea a orașelor. Și invers, anumite restricții de stabilire a persoanelor în unele orașe precum și un anumit grad de saturație a întreprinderilor existente, cu muncitori, pot încetini aceste curente.

Orașul Deta constituie un mic centru de polarizare a forței ele muncă, preponderente fiind migrațiile definitive din satele vecine sau din alte județe. Referindu-ne la perioade 1985 1968, constatăm că bilanțul migratoriu a fost pozitiv (4,8 %o în 1985; 8,2 %o în 1986; 4,9 %<» în 1987; 7,1 %»în 1988).

Datorită unor schimbări intervenite în urma evenimentelor din decembrie 1989, bilanțul migratoriu posedă valori negative (-2,3 %o în 1989; -4,6 %o în 1990; -3,4 %o în 1991; -9,6 %o în 1992), înregistrându-se un deficit migratoriu, adică numărul imigranților este mai mic decât cel al emigranților, diferența fiind deci negativă (fig. 6).

Pe lângă popu!"?i;> migratoare, care își schimbă domiciliul și locul de muncă, un rol deosebit de important ii are și populația flotantă.

Prin populația flotantă se înțelege grupul de persoane aflate temporar într-o localitate, fie pentru lucru sau studiu, fie pentru recreere, pentru îngrijirea sănătății sau alte scopuri. în marea lor majoritate flotanții sunt tineri. Unii sunt veniți pentru calificare într-o meserie sau pentru a se angaja în industrie, urmând să devină rezidenți ai orașului. Alții, de asemenea cu statut de flotant, veniți pentru studii sunt elevii, iar alții sunt veniți pentru recreoro și tratament.

Indiferent din ce categorie face parte, populația flotantă reprezintă un element de referință, în aprecierea dinamicii unui oraș si a capacității sale de polarizare.

O amploare la fel de mare are și migrația sezonieră și cea zilnică. Populația navetistă este formată din populație ce se deplasează zilnic pentru muncă.

Amploarea deosebita a migrațiilor zilnice a fost favorizată de modernizarea căilor de comunicație și sporirea mijloacelor de transport, ceea ce a permis o deplasare rapidă de la reședință la locul de muncă.

Din totalul de 2951 salariați (în 1996) majoritatea domiciliază în Deta, restul venind din localitățile zonei periurbane.

Societatea comercială "Plapaf (placaj, panel, furnir) este principalul colector,

principala zonă de recrutare a forței de muncă. Din cei 780 de salariați ai "Plapaf – ului (în 1998) aproximativ 300 de salariați pendulează zilnic între locul de muncă și

localitățile de domiciliu. Ponderea cea mai mare în populația navetistă o dețin cei din Denta, Rovinița, Broștea, Banloc, Șoca și mai puțin cei din Stamora Moravița și Voiteg.

Deplasările sezoniere pentru agrement, antrenează la sfârșit de săptămână sau în perioada concediilor, un număr restrâns de persoane. Deplasările sezoniere pentru muncă, antrenează un numărul mai redus de forță de muncă, comparativ cu deplasările zilnice. Ele au Ioc pentru efectuarea unor lucrări agricole. Acestea au o durată mult mai scurtă și se fac cu deosebire în zonele periurbane.

4.5, STRUCTURA POPULAȚIEI

Cunoașterea problemelor de structură a populației este obligatorie pentru

dezvoltarea oricărui oras, atât din punct de vedere economic, cât și social.

Folosirea diverselor criterii (activitatea economică, vârsta, sex, grad de cultură) de clasificarea a populației duce la definirea profilului social economic al unui oraș, latură geografică de importanță deosebită.

Se obișnuiește în analiza structurii populației să se facă , în primul rând distincție

între cele două sexe, structura profesională a populației, structura națională și structura religioasă.

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEXE. Structura demografică a unei populații, adică repartiția ei pe sexe și vârstă, are o importanță deosebită, din punct de

vedere socio-economic; deoarece aceasta, pe lângă alte aspecte determină participarea Ia activitatea economică,

STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ SEX. Structura populației pe grupe de sexe are o importanță deosebită, cu consecințe demografice și economice remarcabile. Are importanță să se cunoască ponderea femeilor și a bărbaților într-o populație oarecare nu numai Ia nivelul cel mai general, ci și pe vârste sau grupe de vârste.

Datele demografice arată că în orașul Data, numărul populației feminine (3723)

este mai mare decât al celei masculine, în ciuda faptului că natalitatea masculină este
superioară celei feminine.

în medie naîr \'atea masculină este în raport de 105 – 106 la 100 natalitate feminină.

Cu toate acestea, în grupele superioare de vârstă, grupele masculine sunt inferioare celor feminine. Este o regulă statistică de mult cunoscută și care exprimă o lege biologică. La naștere, raportul cîe masculinitate este supraunitar, în funcție de timp, acest raport se modifică.

Ponderea populației masculine în populația totală era conform dslcJor cb la recensământul din 1977 da 47,42 % la o populație totală de 6937 locuitori iar pond^i ^a populației feminine la același recensământ era de 52,58 %.

Pentru anul 1992, situația rămâne aproximativ aceiași, față de 1977, adică ponderea populației masculine era de 47,87 % la o populație totală de 7143 locuitori și ponderea feminină era de 52,13 %.

Proporția dintre sexe se descrie cu ajutorul raportului de masculinitate – număr de bărbați la 1000 femei de vârstă dată și al ponderii populației masculine și feminine în populația totală. Astfel, pentru orașul Deta, raportul de masculinitate , în 1992, esia de 915 bărbați la 1000 femei.

Dacă examinăm raportul de masculinitate a populației orașului la recensământul din 1992, constatăm o serie de diferențe, care țin în mai mică măsură de regimul de mortalitate, cât mai ales de efectul migrației.

Pentru orașului Deta, raportul de masculinitate este subunitar (fig. 7) la grupele de vârstă 0 – 9 ani, apoi devine supraunitar, ceea ce relevă predominarea populației masculine între 10-20 ani și 30 – 39 ani, proporții sensibil egale ale celor două sexe între 45 – 49 ani, pentru ca după vârsta de 50 ani procentul să fie net favorabi! femeilor.

Analiza structurii populației pe sexe și grupe de vârstă arată că la unele dintre grupe, predominantă este populația masculină. Astfel, din datele obținute la recensământul anului 1992, rezultă că raportul de masculinitate este supraunitar la grupa populației masculine tinere (10-20 ani) și parțial la cea de vârstă (30-3 I ani). Pe măsura înaintării în vârstă, raportul de masculinitate scade treptat, datorită numărului de decese mai ridicat în rândul bărbaților.

Tabelul I

Raportul de masculinitate a populației orașului Deta la recensământul din 1992 (bărbați la 1000 femei).

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ. Este a doua componentă de mare importanță a structurii demografice, care permite evaluarea potențialului de forță de muncă și este, de asemenea, răspunzătoare pentru valoarea bilanțului natural.

Cunoașterea structurii populației după vârstă are un rol deosebit de important în planificarea economică și socială.

Indicatorii acestei structuri trebuie să stea la baza planificării construcțiilor și organizării preșcolare și școlare, la baza planificării producției bunurilor de larg consum, în organizarea rețelei comerciafe și, bineînțeles, în planificarea resurselor de muncă.

Structura pa grupe de vârstă este determinata în mare măsură de natalitate și mortalitate, de fenomenele migrațiilor populației, de războaie și altele.

Pentru analizarea particularităților structurii pe vârstă a unei populații se folosește, printre altele, piramida vârstelor. Aceasta redă intuitiv raportul dintre cele trei sub populații: populația tânără (0-14 ani), adultă (15-59 ani) și vârstnică (80 de ani și peste), cu posibilitatea diferențierii unor alte grupe, cum ar fi populația de 20 – 39 ani și 40 – 49 ani (deosebit de important în analiza structurii populației active pe grupe de vârstă), 65 de ani și peste după care se poate aprecia longevitatea unei populații.

Piramida vârstelor este indispensabilă analizei îmbătrânirii demografice a populației. Piramida vârstelor populației orașului Deta, la recensământul din 1992, este oarecum "echilibrată", deși există o oarecare tendință de reducere bazelor în ultima perioadă.

Piramida vârstelor (fig. 8) redă intuitiv particularitățile repartiției populației după vârstă.

Aceasta prezintă două îngustări sau intrânduri (classe creuses). Prima îngustare apare la grupa de vârstă de 25 – 29 ani si este reflectarea natalității scăzute clin perioada 1983 – 1987, iar o a doua îngustare cuprinde populația în vârstă de 45 49 ani, născută în timpul și în primii ani de după al doilea război mondial. Căsătoriile puține și respectiv natalitatea scăzută la care a contribuit și seceta anilor 1945 – 1946 constituie explicația acestei situații.

începând de la vârsta de 65 de ani și peste, numărul populației scade treptat, piramida menținându-și forma normală de îngustare în partea superioară.

Din aspectul genera! al piramidei rezultă că orașul are o structură de vârstă a populației echilibrată, însă cu o ușoară tendință de îmbătrânire.

Forma piramidei vârstelor populației reflectă unele structuri îmbătrânite :baza diminuată, trunchiul piramidei dezvoltat. Consecințele scăderii natalității le regăsim la baza piramidei, mai ales, aportul imigrării fiind evident la grupele adulte.

FiG. 8. STRUCTURA POPULATiEJ PE GRUPE DE VÂRSTA

Si SEXE .

Din analiza formei piramidei se pot trage concluzii asupra tipului de populație. Tipul demografic îmbătrânit este caracteristic pentru populația orașului Deta, unde natalitea, fertilitatea feminină și ca atare sporul natural au valori mici.

îmbătrânirea demografică generează o serie de consecințe pe plan demografic, economic, social și cultural.

Ideea de echilibru demografic este redată de proporția pe care o dețin diferitele grupe de vârstă. Convențional, demografia împarte populația în trei grupe de vârstă mari: populația "tânără" cuprinsă între 0 și 14 ani, populația "adultă" între 15 și 59 ani și populația "vârstnică", în vârstă de 60 ani și peste. Proporțiile care există între aceste^? grupe se modifică. Se constată că există diferențieri ale populației celor trei grupe mari

de vârstă, astfel populația adultă deține ponderea cea mai mare (62,6 % din totalul populației) urmată de grupa tânără (20,8 %), ponderea cea mai redusă a populației o reprezintă grupa vârstnică cu doar 16,6 %.

Ca o concluzie, putem spune că populația tânără deține o proporție destul de redusă datorită natalității scăzute.

Populația adultă deține ponderi destul de ridicate față de celelalte orașe, datorită faptului că dezvoltarea economico-socială a orașului a constituit o atracție permanentă pentru forța de muncă.

Populația vârstnică a înregistrat o creștere numerică aproape continuă, în oraș cât și în tară, datorită unei natalități mai mici.

Structura populației pe sexe și grupe de vârstă este favorabilă atât creșterii numerice a populației, cât și asigurării necesarului de forță de muncă a tuturor ramurilor economice. Aceasta întrucât raportul dintre sexe arată o predominare ușoară a populației feminine (3395 persoane) asupra ceîei masculine (3094 persoane)

STRUCTURA SOCIAL ECONOMICĂ A POPULAȚIEI. Structura social-economică a populației ne relevă o serie de aspecte privind aprecierea gradului de participare a populației sau a diferitelor ei grupe, în activitatea productivă sau neproductivă.

Gradul ocupării populației în sfera producției materiale este determinat de o serie de factori social economici și îndeosebi de caracterul relațiilor de producție și de nivelul forțelor de producție.

POPULAȚIA ACTIVĂ ȘI INACTIVĂ. Populația totală se prezintă ca un agregat,

cu structuri constituite după anumite caracteristici. Dacă această caracteristică este

\

una demografică vom distinge două subpopulații diferite după sex: populația masculină

și populația feminină și mai multe subpopulații diferite după vârstă. Dar populația poate fi grupată și după alte caracteristici: economice, sociale de unde rezultă că vom avea noi subpopulații. Dacă luăm criteriul economic, vom obține populația activă (mai exact populația activă economic) și populația inactivă.

Populația activă economic – reprezintă numărul total al persoanelor care au ocupație și a! persoanelor care nu au ocupație (în sensul că nu au loc de muncă). Populația activă este o parte din populația totală, cealaltă parte fiind populația inactivă,

care în ansamblul ei este compusă din consumatori, fiind în întreținerea populației ocupate în economia națională (V. Trebici, 1991, pag. 211).

Populația inactivă sau dependentă înglobează persoanele inactive, adică copii și tinerii care nu au atins vârsta de muncă sau care se află încă în școli, femeile casnice, persoanele inapte de muncă, pensionarii, etc.

Conform datelor înregistrate la recensământul din 1992, populația activă pe sectoare aie economiei naționale se prezintă astfel:

– din totalul populației active de 3088 persoane (Deta), 310 lucrează în sectorul primar, ceea ce reprezintă 10,03 %, 326 lucrează în sectorul secundar, adică 42,94 %, iar restul ele 1452 sunt ocupați în sectorul terțiar 47,03 %.

La recensământul din 1992 structura populației active pe ramuri de activitate (a orașului Deta + Opatița) se poate observa din tabelul If.

Pentru toate activitățile menționate există condiții favorabile de dezvoltare prin retehnologizare, ceea ce duce la sporirea eficienței și a calității.

Structura populației active pe sectoare ale economiei naționale constituie o detaliere a repartizării populației active după specificul activității pe care o depune: industrie, construcții, agricultură și silvicultură, transporturi, telecomunicații și alte servicii neproductive: învățământ, cultură, artă, știință, ocrotirea sănătății, etc.

în ceea ce privește populației activă a orașului Deta, predomină persoanele de sex masculin 1643 * 53,1 % față de 1445 « 46,8 % ce aparține sexului feminin.

Analizând fig.9 observăm că există diferențieri din punct de vedere al ponderii populației active și inactive în orașului Deta.

Rata generală-de activitate (42,52 %) reprezintă populația activă în populația totală. Rata specifică de activitate, după sex este proporția populației active exprimată

în procente în totalul populației.

# Vom distinge, deci, rate de activitate masculine și feminine, exprimând

condiționarea economică. Rata feminină este mai redusă (43,18 %) decât rata de

activitate masculină (53,49 %).

Ratele de activitate feminină au o serie de particularități care sunt determinate, nu nurnai de caracteristicile economice, ci și de cele culturale – sîatusuî femeii, tradiție, religie.

Rata specifică de activitate masculină și rata specifică de activitate feminină ilustreză gradul de participare a celor două sexe la activitatea economică (socială) a fiecărui oraș.

Tabelul i!

Pe baza populației active și inactive se determină raportul de inactivitate, care reprezintă numărul de persoane inactive ce revin la 1000 persoane active.

în 1992 pentru orașul Deta acest raport a fost de 1078,5.

STRUCTURA POPULAȚIEI PE SECTOARE DE ACTIVITATE. Structura profesională a populației ocupate poate fi abordată în diverse moduri, dar o apreciere cuprinzătoare și sintetică se face analizând cele trei sectoare ele activitate: primar, secundar, terțiar.

Sectorul primar cuprinde acele ramuri economice naționale care au obiectul muncii In natură. Aici se include: agricultura, piscicultura, industria extractivă; în cel secundar sunt induse acele ramuri c,'e industriei prelL-crătOcire cpxe se ocupa cu prelucrarea tuturor resurselor extrase de către sectorul primar, construcții iar terțiarul cuprinde : comerțul, activitatea hotelieră și de alimentație publică, transport și telecomunicații, finanțe, bănci, asigurări, cercetare – dezvoltare, administrație publică, învățământ, sănătate, cultură, sport, turism și alte activități și servicii prestate.

Transformările profunde ce au avut Ioc în structura economică a orașelor, ca urmare a amplului proces de industrializare, a dinamicii procesului de urbanizare, și-a pus amprenta asupra dinamicii și structurii populației ocupate pe ramuri de activitate.

Industria și-a asigurat forța de muncă prin atragerea unei mari părți a populației active din agricultură. Ca ramură principală a economiei oricărui oraș, industria exercită o influență deosebită și asupra sectorului terțiar. Dezvoltarea continuă a industriei a necesitat amplificarea, pe măsura cerințelor acesteia, a transporturilor, a cercetării și proiectării forței de muncă.

Totodată, ca ramură de importanță remarcabilă în creșterea venitului populației,
industria contribuie indirect la diversificarea serviciilor, a avut loc și o reducere
importantă a ponderii populației agricole. ț

Dezvoltare puternică a industriei a dus ta schimbări importante în numărul populației active pe ramuri de^activitate.

Analizând fig.10 rezultă că ponderea populației ocupate în cele trei sectoare de activitate prezintă diferențieri semnificative, astfel:

cea mai mare pondere din totalul populației active (3088 locuitori), revine sectorului secundar (42,94 %);

sectorul primar înregistrează valori reduse în cadrul populației totale active (10,03%); j

ponderea populației ocupate în sectorul terțiar înregistrează valori de 47,03 %.

Analizând structura social economică a populației active, se constată o participare mai mare a bărbaților la activitatea economică din sectorul secundar (57,34%). O pondere redusă este înregistrată și în sectorul primar în cadru! populației active feminine (45,26 %). Sectoarele de activitate în care ponderea femeilor este mai mare sunt: învățământ , cultură și arta, comerț, activitate hotelieră și ele alimentație publică, ocrotirea sănătății și asistență socială, precum și unele ramuri ale industriei ușoare – textilă și tricotaje, etc.

Transformările care au avut loc în ultimii ani, procesul de continuă modernizare, au făcut să dispară sau să sa diminueze în importanță unele profesii trad!penale și să apară meserii noi, care necesită o pregătire tehnică și de specialitate mai ridicată.

O amplă deplasare a forței de muncă a determinat și va determina în continuare puternice implicații de ordin economic și social, generând atât schimbări fundamentale în întreaga structură socială a orașului, în gradul de ocupare a resurselor de muncă, în nivelul de cultură, de instruire și de sănătate publică, cât și noi și active orientări în politica demografică.

Structura profesională a populației ocupate este o problemă de un deosebit interes în studiul unui oraș, deoarece cunoașterea acestuia permite identificarea și ierarhizarea funcțiilor orașului, și este un element important, pe lângă altele, ce sprijină clasificarea urbană, adică este un criteriu de stabilire a personalității orașului.

STRUCTURA ETNICĂ A POPULAȚIEI» Condițiile naturale ale județului Timiș (orașului Deta), au fost favorabile unei permanente populari; anumite perioade și evenimente istorice au făcut ca pe acest teritoriu să se stabilească și să conviețuiască cu românii, grufturi umane aparținând altor naționalități.

Conviețuind împreună, românii și naționalitățile conlocuitoare au făurit tezaurul » comun al culturii și civilizației naționale.

"Românii, un popor pașnic, care niciodată n-a călcat cu dușmănie pământ străin și nici un popor n-a supus; doar a primit pe alții în bună găzduire, când prieteni s-au cerut în gazdă, i-a găzduit și ospătat și i-a îndemnat la pace și conviețuire fără vrajbă".2

Conform datelor înregistrate, la recensământul din 7 ianuarie 1992, numărul și structura populației pe naționalități, se prezintă astfel: din totalul populației de 6489 cM 21. POPOVICI – Terestrele patriei", Ed. I. Creangă, București, 1983, pag. 33

locuitori, 3621 locuitori erau români care deși majoritari dețin ponderi reduse (55,8 %) din totalul populației (fig. 11).

în cadrul naționalităților conlocuitoare distingem pe locul doi: maghiarii (1404), ce reprezintă 21,6 % din totalul populației orașului, urmați de germani (656) cu o pondere de 10,1 % din totalul populației și sârbi (461 » 7,1 %).

Alături de aceste naționalități, mai pot fi amintite câteva grupuri naționale reprezentate foarte slab, cum sunt: țiganii (169 « 2,6 %), bulgarii (123 « 1,8 %, ucrainieni (21), slovaci (14), polonezi, ruși, evrei, armeni, turci (1), macedoromâni (2).

Maghiarii sunt originari din Câmpia Panonică, de unde au început să se deplaseze spre est, după formarea statului maghiar, în sec X. Stabilirea maghiarilor pe teritoriile locuite de români a avut Ioc în mai multe perioade . Pe teritoriul Banatului colonizarea cu elemente maghiare a început după 1770.

Populației de origine germană (șvabi) a fost colonizată pe aceste meleaguri , îndeosebi în cursul secolului al XVUI-lea, după ocuparea Banatului de austrieci în 1718, în trei etape: în prima numită carolină (1718 – 1740) au fost aduși din sud-vestul Germaniei și din Austria, meseriași, negustori și funcționari. în 1722 au avut Ioc primele transporturi de agricultori germani, care se stabilesc în Deta și Lugoj și în următoarele perioade: tereziană (1763 – 1775) și iosefină (1782 – 1787) – colonizarea a avut același obiectiv: "așezarea coloniștilor în mase dense, nu răsfirat printre români".3

în secolul al X!X-Iea colonizările au fost mai lente, principalele locuri de plecare au fost cele din bazinul mijlociu al Rinului și Dunărea Superioară (zona Baden -Wurttemberg).

Comunitate de origine sârbo-croată este descendenta populației refugiate în secolul al XVftMea și al XlX-lea din cauza persecuției turcești.

Ucrainenii au venit din Galiția și Ucraina în a doua jumătate^ a secolului al XIX-lea și din cauza mișcărilor care au avut loc în Polonia.

în secolul al XVI Mea, bulgarii imigrează în Jara Românească datorită opresiunii otomane iar apoi în Banat (sec XVIII), din cauza exploatării fiscale în timpul domniei Iui C. Brîncoveanu.

Slovacii au fost colonizați de austrieci după Pacea de Ia Passarovitz (1718).

în prima jumătate a secolului al XVIH-Iea, în această zonă a țării se stabilesc și aromânii.

3 V. MUNTEAN , 1990 – Contribuții la istoria Banatului, Timișoara, pag. 118

Țiganii sunt răspândiți pe întreg teritoriul țării. La fel ca toți țiganii din Europa,

originea lor trebuie căutată printre popoarele indiei. Nu este clar cum au ajuns ei în

Europa, probabil luați de valurile migrației popoarelor. Răspândirea lor a fost favorizată de expansiunea Imperiului Turc, care-i folosea ca brațe de muncă gratuită.

STRUCTURA RELIGIOASĂ A POPULAȚIEI. Religia este o formă a conștiinței umane, ce cuprinde credința în ființe sau forțe supranaturale, modul de raportare față de acestea precum și instituții corespunzătoare.

în urma recensământului din 1992, privind structura populației după religie a rezultat că orarul Deta deține ponderi însemnele la pcoi;!..";;:=! de reîijis ortodoxă (58,22 %, adici 3778 persoane din totalul de 6489) și romano-catolică (37,95 % respectiv 2483 de persoane). Ponderi mai mici sunt obținute de populația de religie penticostală (1,01 % « 66 persoane), reformată (52 persoane) și greco-catolică (39 persoane), după cum se poate vedea în fig. 12.

Așa cum afirmă protopopul orașului Deta, loan Priseceanu parohia Deta datorită numărului mic de români a fost înființată în 1923 prin efortul învățătorului Petrii Bizerea, care a devenit primul preot. Numărul mic al credincioșilor a făcut ca serviciile religioase să fie oficiate, ia început, într-o casă aflată pe strada principală, iar în anul 1924 a fost, cumpărată o casă în care a fost amenajată capela existentă și astăzi.

în timp capela a fost înzestrată cu cele necesare și pictată, în jurul anilor 1970, de către soția protopopului loan Olaru. în anul 1988 pictura a fost restaurată.

în prezent se dorește construirea unei biserici noi, însă datorită greutăților financiare nu s-au putut efectua decât câteva lucrări la fundație.

Pe lângă acest lăcaș de cult ortodox, a cărui hram este pe 8 noiembrie de sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril, semnalăm și biserica romano-catolică (vezi foto) , construită

în stil gotic între anii 1898 – *: ' ::\

1900, biserica reformată, * :""'-;■

biserica baptistă și biserica v , • ' "■■-. \ ". ;

sârbească. * •:

5. STRUCTURA URBANĂ

5.1. FIZIONOMIA ORAȘULUI

Fizionomia (sau morfologia urbană, după terminologia anglo-saxonă) reprezintă

totalitatea trăsăturilor specifice, exterioare, aîe orașului, spre deosebire de trăsăturile de bază, care sunt de natură funcțională.

Cauzele care determină particularitățile fizionomice sunt:

specificul cadrului natural;

caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp;

tradiția etnografică, etc.

TEXTURA ORAȘULUI. Textura este unul din elementele cele mai caracteristice ale fizionomiei orașului, asigurând acestuia trăsături de o mare individualitate și tipicitate. Ea se află în strânsă relație cu particularitățile creșterii teritoriale, cu organizarea specifică a circulației interne, etc, și are , în consecință o mare importanță practică.

Textura orașului Deta este determinată de condițiile de așezare (topografie locală), de particularitățile dezvoltării istorice, de evoluția zonării funcționale interne, de structura populației, etc. elementul care determină orientarea axelor principale de tramei stradale este poziția geografică, deoarece ea direcționează principalele artere de legătură cu celelalte centre urbane și cu așezările rurale înconjurătoare.

Axele rutiere care au determinat în linii generale textura localității sunt drumurile naționale DN 59 (Timișoara – Moravița) și DN 59B (Deta – Banloc). Conform hărții tramei stradale a orașului Deta, majoritatea străzilor se intersectează perpendicular, de exemplu străzile: str. M Kogălniceanu, str. Victor Babeș, str. Pascului cu str. Independenței, str. Victoriei, str. Înfrățirii, str. Ștefan cel Mare, etc.

în ansamblu, putem spune că orașului Deta prezintă o structură ușor alungită, strâns legată de str. Principală, respectiv str. Victoriei, pe direcția nord – sud (DN 59).

Orașului Deta este caracterizat printr-o tramă stradală de tip rectangular.

STRADA URBAWĂ ȘI FUNCȚIILE STRĂZII» Strada urbană constituie elementul component principal al texturii, făcând posibilă desfășurarea întregii game de activități umane, specifice ale orașului.

Străzile sunt foarte diferite ca origine. Străzile cele mai vechi sunt cele care derivă clin arterele majore de relație cu zonele vecine, purtând clin acest motiv, deseori, în numele lor un indiciu asupra acestei direcții, de exemplu: "Calea Banlocuîui" și altele: str. Victoriei, str. Mihai Viteazu, str. înfrățirii, etc.

Odată cu creșterea teritorială a orașului au apărut noi străzi de extindere urbană , ca: str. Nouă, str. Meseriașilor, str. Fabricii, P-ța Libertății, etc.

Funcțiile străzii sunt tot mai multiple, în general însă specializarea lor este destul de puțin avansată, deși aceasta nu este considerată indispensabilă într-un oraș modern; se pot distinge astfel, străzi de circulație majoră, pe care se efectuează transportul spre alte localități sau între cartierele componente ale orașului, așa cum sunt str. Victoriei, str. Mihai Viteazu, Calea Banlocuîui, Calea Volîeguîui.

Ceea ce lipsește acut orașului Deta este un sistem de rocade rutiere pentru circulația de tranzit prin afara intravilanului. Se are în vedere avizarea studiului de prefezabilitate pentru o centură de circulație exterioară, prin Opatița de la bariera Voiteg la bariera Denta, în scopul degajării traficului rutier de tranzit, de pe centrul civic, în vederea protejării clădirilor, monumentelor istorice. Casele de-a lungul străzilor Victoriei și Mihai Viteazu, până la intersecția cu str. Independenței, inclusiv Tumul Pompierilor constituie zonă istorică – urbană de importanță locală.

O a doua categorie cuprinde străzile de acces Ia locuințe, acestea reprezentând, de altfel, cea mai mare parte din rețeaua stradală, cu deosebire în cartierele periferice, în trecut unele dintre aceste străzi se distingeau prin numele date, în genera!, după proprietarii mai cunoscuți ca: str. Jâger (astăzi str. Ștefan cel Mare), sau altele denumite mai recent, tot după acest criteriu: str. Anton Kratzer.

Străzile cu funcție comercială sunt caracteristice pentru zona centrală a orașului, denumită și "nucleul istoric al orașului": str. Victoriei, Calea Banlocuîui, str. Mihai Viteazu, str. înfrățirii, Calea Voitegului, etc.

Aici se realizează cea mai mare parte din activitățile localității Deta.

Lungimea rețelei de străzi orășenești totalizează 20 km, clin care 10 km reprezintă lungimea străzilor orășenești modernizate.

PIAȚA URBANĂ* Ca element al texturii a avut în trecut o situație cu totul secundară, piața actuală fiind introdusă relativ târziu, odată cu urbanismul sistematic.

în cadrul orașului putem menționa existența unei piețe agroalimentare situată pe str. Unirii colț cu P-ța Libertății. Aici' vin o mare parte din producătorii satelor învecinate, dar și unii locuitori ai orașului, care vin să-și valorifice produsele agricole.

Pe lângă această piață agroalimentară, mai putem menționa și piața de animale ("Târgul de animale" care se ține în prima duminică din fiecare-lună a anului) amplasată lângă Parc, respectiv la intersecția străzilor Aleea Roșie cu str. Parcului.

în orașului Deta piețele au doar funcție comercială, deoarece piețe monumentale, amenajate în vederea punerii în evidență a unor clădiri demne de interes sau a unor statui, folosite și pentru promenadă, adunări, etc. nu există (deși ele sunt o consecință a vremurilor mai noi).

CLĂDIRILE. Ele au reflectat la început într-o măsură mult mai mare condițiile geografice locale și tradiția eîno-istorică, însă cu timpul se eliberează de aceste

constrângeri și tind spre o anumită uniformizare, odată cu răspândirea materialelor de construcție moderne, cu standardizarea și industrializarea construcțiilor.

CLĂDIRI DE LOCUIT. La nivelul anului 1977 în localitate se înregistrau 1413 clădiri cu cea. 6937 locuitori.

în anul 1992 existau 1418 clădiri cu cea. 6489 locuitori.

Pentru anul 1992, numărul locuințelor, pe forme de proprietate se prezintă astfel:

Tabelul III

-J

Prima colonie din Deta consta numai în câteva case așezate în strada Principală (Victoriei). Cei dintâi locuitori erau: o parte din jur, o parte din părțile Rhinului și a Moselului. în 1763 au venit din părțile Mîlanului – 21 familii de italieni.

într-o statistică din 1774 se arăta că cele mai vechi case din oraș sunt cele cuprinse pe str. Victoriei dominată în parte de clădiri cu etaj, din care una construită în stil renascentist (nr. 17, vis-â-vis de Primăne);datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Alte case vechi construite în secolele XVIII – XIX, sunt: fostul hotel – restaurant Bellavista (proprietatea lui Anton Kratzer, locul de întâlnire al târgoveților români și sârbi pe ruta: Vârșeî – Deta – Făget – Săvârșin), apoi clădirea situată tot pe str. Victoriei la numărul 38, în care astăzi se găsește o farmacie (S.C. Detafarm), alta datând din 1863 se găsește lângă școala generală.

Pe str. Ștefan cei Mare la numărul 6 (vis»â-vis de creșa "Plapaf) se află, după unii locuitori astfel încât orașului, cea mai veche casă din oraș (fosta casă a Pădurarului).

La acestea cu etaj se adaugă blocurile clin cartierele nou construite (1968) în vederea satisfacerii necesarului de cazare a populației (Meseriașilor, Libertății, Târgu Mare).

Celelalte case sunt construite cu un singur nivel.

în concluzie, se poate afirma că regimul de înălțime al locuințelor este în general P (parter) și P+1, cu câteva inserții" P+3, 4 (P-ța Pompierilor, zona Elena Ghinescu și str. Victoriei colț cu str. Târgu Mare).

Materialul de construcție este cărămida (arsă și nearsă) și-țigla pentru acoperiș. Clădirile noi au în mod curent acoperișuri de beton armat protejat cu carton gudronat.

Casa Bellavista

CLĂDIRI DE INTERES OBȘTESC. în general aceste clădiri nu sunt specifice, unele dintre ele fiind improvizate în clădiri de locuit (vezi Casa de Cultură).

Legat de pregătirea școlară, de dorința de cunoaștere a elevilor și nu numai a lor, orașul dispune de 5 biblioteci, din care una de stat (publică), unde doritorii pot găsi cărți din diverse domenii.

Casa de Cultură a orașului, prin activitățile diverse pe care le organiza în trecut, a dat posibilitatea petrecerii timpului liber în mod util și plăcut, astăzi ea nu prezintă garanție în exploatare datorită stării avansate de degradare a construcției (local impropriu care nu dispune de o sală de spectacole).

Aceiași soartă o au și cele 3 cinematografe aîe orașului ("Parc", "1 Mai" și Grădina de vară), care în prezent nu mai funcționează.

în planul sportului, al mișcării fizice orașul are un singur club sportiv, înființat în anul 1921 (15 mai) sub denumirea de Club Atletic Deta, în prezența primpretorului plasei Deta (Va)eriu Boleanțu), avându~l ca președinte pe Cornel Ghergha (directorul Băncii Deta). De la înființare, echipa de fotbal a evoluat sub diferite denumiri, astfel: "Avântul" (1948), "Recolta" (1956) și Turnirul Deta" (din 1957 până în prezent).

Formarea tinerilor pentru viitor se realizează în cele 5 unități de învățământ, toate fiind de stat. în funcție de profilul pe care îl au, aceste unități sunt structurate astfel: un liceu numit "Grupul Școlar Forestier" cu pregătire în domeniul profesional și de meserii, o școală generală (asigurând pregătirea elevilor din ciclul primar și gimnazial), trei grădinițe (pentru preșcolari).

în ceea ce privește clădirile cu caracter sanitar, cea mai importantă este spitalul, în sectorul public. Mai putem menționa și existența celor 3 dispensare medicale, o policlinică publică, 4 farmacii (private), un depozit farmaceutic, un cabinet medical privat, un cabinet stomatologic privat, care completează gama serviciilor medicale pentru cetățenii orașului.

PODURILE. Pârâul Birdeanca străbate orașu! Deta pe direcția est – vest (între S.C. "Plapaf și str. Bistriței) și în continuare nord – sud (parale cu str. Bisrtiței).

Acest curs al apei i-a determinat pe oameni să lege cele două maluri ale sale cu poduri, în locuri unde era necesar să fie traversat.

în funcție de materialul folosit la consfelrea lor, în prezent avem numai poduri construite din beton.

Cel mai important este cel existent pe drumul național DM 59, pe str. Victoriei; a existat ca pod de lemn, dar odată cu modernizarea șoselei a fost construit actualul pod

de beton de către Direcția Drumuri și Poduri Timișoara (1983).

Un alt pod poate fi localizat la intersecția străzilor Titulescu cu Bistriței (Gârlei), denumit de localnici "Podul Mare".

Mergând pe firul apei în amonte, la doar câteva sute de metrii întâlnim un pod mai mic, situat la intersecția străzilor Carpați cu Bistriței, denumit, la rândul său de localnici: "Podul Mic".

în parc există alte două poduri clin beton, denumite ca și în cazul anterior "Podul Mare" și "Podul Mic".

Calea ferată traversează pârâul Birdeanca într-un singur loc.

STATUL Densitate cea mai mare de statui, cu tentă funerară, o întâlnim în cimitirul catolic din localitate. Aceste opere de artă ce poartă "semnătura " unor sculptori italieni (sec al XfX-lea), au fost ridicate în amintirea unor personalități ale orașului: Robert Jâger (bust), Alfred Jâger, Anton Kratzer, etc.

La intrarea în parcul din centrul orașului, denumit în trecut "parcul Anton Kratzer" se află monumentul eroilor căzuți în primul război mondial (5 iunie 1924).

Tot în parc, un alt monument important a fost inaugurat la 25 septembrie 1904, în amintirea lui Anton Kratzer, reprezentând un bust de trei metri înălțime, așezat pe un soclu de gresie.

Acesta a fost înlocuit în "epoca socialistă" cu statuia lui Stalin, iar în prezent cu alta care nu este însoțită de nici o inscripție.

5.2. ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂ

ALIMENTAREA CU APĂ. Lucrările de alimentare cu apă alcătuiesc un sistem

centralizat, executat etapizat.

Captarea apei. Sursa pentru apa potabilă este apa cantonată în straturile de adâncime, extrasă prin foraje. Frontul de captare pentru orașul Deta a fost amplasat, în urma unor studii hidrogeologice, în partea de vest a orașului. S-au executat foraje de mare adâncime de la 250 la 350 ni.

Din cauza stratificării încrucișate, a compoziției granuiometrice alcătuită din nisipuri fine prăfoase, filtrul captării se colmatează și debitele obținute scad mult în timp. Acest lucru a făcut ca unele foraje să nu poată fi folosite mai mult de câțiva ani.

Astfel, orașul Deta a apelat la surse de apă aflate la distanță mare (22 km).

In urma studiilor hidrogeologice elaborate pe baza obsea^ațiiîor pe o rază de cea. 30 km în jurul orașului Deta, s-a ajuns la amplasarea noului front în extravilanul comunei Jebel.

După anul 1991, s-a promovat un studiu de fezabilitate pentru execuția a două foraje de explorare – exploatare, urmând ca în funcție de rezultatele obținute să se treacă la investiția de bază pentru executarea unui număr corespunzător de foraje, care să asigure întreg necesarul de apă al localității. Lucrările de proiectare pentru această fază sunt începute.

Aducțiunea apal. De la frontul de captare din Jebel apa este transportată printr-o conductă de aductiune cu diametrul de 300 mm, în lungime de 22 km. Conducta de aductiune poate să asigure transportul întregului debit necesar etapei finale.

De la frontul de captare din Deta apa este pompată la stația de tratare prinit-o conductă de.aductiune clin azbociment cu diametrul de 200 mm, deoarece conținutul în fier al apei captate depășește concentrația admisă de norme.

Stația de tratare este amplasată în intravilanul localității, pe Calea Banlocului.

Stația funcționează pe principiul aerârii apei brute de la foraje după care urmează filtrarea în strat de nisip în grosime de cea. 1,5 m. Stația de tratare are capacitatea depășită, de asemenea, este depășită și tehnologia de tratare, ceea ce necesită retehnologizarea stației de tratare.

în clădirea stației de tratare funcționează stația de pompare pentru localitate.

în incinta stației de tratare există un rezervor de înmagazinară de 500 mc. De asemenea, sunt în curs de execuție două rezervoare, fiecare cu capacitatea de înmagazinare cielQQQ mc.

La punerea în funcțiune a celor două foraje de ia Jebel, analizele de apă au recomandat să fie folosită direct fără tratare (STAS 1342), însă după o exploatare de un an, apa pompată și-a schimbat calitatea din punct de vedere al conținutului de fier, fiind necesară trecerea prin stația de tratare.

La ora actuală, lungimea rețelei ele distribuție a apei potabile este 16,1 km, asigurând un minim necesar orașului.

Rețeaua de distribuție a apei potabile în intravilan a necesitat extinderi permanente pentru racordarea tuturor zonelor de locuit (din cele 2561 de locuințe, doar 1479 dispun de instalație de alimentare cu apă, adică 57,8 % din total).

ÎNCĂLZIREA URBANĂ» în Deta blocurile de locuit sunt încălzite prin instalații de calorifer, agentul termic fiind apa fierbinte, furnizată de serviciile publice din cadrul primăriei (RADET), respectiv de cele trei centrale termice de cartier: Libertății, Meseriașilor și Târgul Mare.

Ele livrează orașului cea. 10 Gcal / h (8,3 Gcal/h în fiecare zonă de blocuri) fiind alimentate cu combustibil lichid (există aprobări pentru gaz metan în 1998).

Odată cu racordarea orașului la rețeaua de distribuție a gazului natural (1389 -S.C. "Piapaf și 1994 la populație) ponderea combustibililor gazoși a crescut foarte mult

Astăzi în zona centrală a orașului, dar și în zonele periferice din intravilan, încălzirea locuințelor, a clădirilor de interes obștesc, a unor unități industriale se face cu sobe, respectiv centrale termice independente, care funcționează cu gaz metan (i "Piapaf, "Belcar", "Niadal", Școala generală cu clasele I – VIII, Grupul Școlar Forestier, etc).

Numărul locuințelor dotate cu încălzire centrală prin termoficare sau centrală termică este de 856, adică 33,4 % din totalul de 2581, restul de 66,6 % sunt încălzite cu sobe cu gaze.

ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE. Pe teritoriul orașului Deta există rețea de gaze naturale care asigură alimentarea cu gaze naturale a populației și obiectivelor sociale.

Racordarea orașului Deta la rețeaua de distribuție a gazului metan s~a realizat în anul 1989.

Primul obiectiv industrial care a beneficiat de această resursă naturală (în 1989) a fost S.C. PLAPÂF S.A Deta, care de altfel, este și cel mai mare consumator de gaz metan din oraș.

Gazul metan provine de la Parcul de Sonde – Partoș, situat la cea. 11 km de oraș. Gazul este distribuit în interior (intravilan) printr~o stație, situată la marginea de nord – vest a orașului, lângă fabrica de lapte "BELCAR SRL". La intrarea în această stație de măsură și reglare gazul are o presiune de 20 – 22 atmosfere, iar de la ieșire, pornesc rețele de distribuție de presiune redusă (1,5 atmosfere).

In ceea ce privește evoluția numărului ele familii racordate la sistemul de alimentare cu gaz metan , situația se prezintă astfel:

Tabelul IV

Grație randamentului energetic ridicat, poluării reduse și multiplicării utilizărilor

i casnice comode, cererea de gaze naturale se află în creștere.

Cerințele tot mai mari de combustibil gazos au dus la extinderea rețelei de

distribuție a gazului metan și la creșterea consumului, atât industrial cât și casnic.

Astfel lungimea simplă a rețelei de distribuție a gazelor măsoară, în prezent, 21 km.

Principalul consumator de gaz este industria. Unitățile industriale mari consumatoare sunt: S.C. PLAPAF S.A, BELCAR SRL, NIADAL SRL, etc.

în "cartierul" Opatița nu există distribuție de gaze naturale, însă cu aprobarea Ministerului și a Societății Naționale ele Petrol se poate înființa distribuția de gaze, care va rezolva problema încălzirii locuințelor și a obiectivelor social – culturale.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ. Orașul Data dispune de energie electrică încă din anul 1902, alimentarea cu energie fiind asigurată de "Prima Moară cu laminoare din Deta Scheirich și Heldenwanger*.

în prezent orașul Deta, din punct de vedere al energiei electrice aparține de Filiala de Distribuție și Transport Energie Timișoara.

Alimentarea cu energie electrică a localității se face din Stația 110/20 kV Deta. Pe teritoriul localității sunt 30 de posturi de transformare 20/0,4 kV.

Rețeaua de medie tensiune (20 kV) pe teritoriul localității are o lungime de cea. 16,8 km, din care îngropate 1,8 km.

Liniile electrice de distribuție de joasă tensiune (0,4 kV) au o lungime de cea. 18 km pe teritoriul localității, ele satisfăcând necesitățile energetice actuale.

Iluminatul public pe străzile localității este de tip incandescent și cu becuri cu vapori de mercur.

GOSPODĂRIE COMUNALĂ (SALUBRITATE). Epurarea apelor uzate. Colectarea apelor uzate, menajere și pluviale se face prin rețeaua de canalizare a orașului în lungime de 13 km (în 1998).

Apele uzate provenite de la populație, mica industrie precum și de la cele două unități de producție, S.C. BELCAR SRL și S.C. PLAPAF SA, sunt dirijate spre stația de epurare existentă. Aceasta este amplasată alăturat cursului pâraului Birdeanca, la ieșirea din localitate spre Denta .

Stația de epurare este echipată pentru tratarea apei în două trepte de epurare, mecanică și biologică, cu o capacitate de epurare de 29 l/s. Deoarece bazinele de aerare sunt echipate cu aeratoare mecanice, care prezintă deficiențe de funcționare, sunt necesare retehnologizări la obiectele stației, odată cu extinderea acesteia la capacitatea alimentării cu apă.

Evacuarea deșeurilor solide din oraș, rezidurile menajere de la punctele de colectare din intravilan, provenite atât de Ia populație cât și de la societăți comerciale sunt evacuate, transportate cu ajutorul unor mijloace de transport (un camion și un

tractor cu remorcă) spre rampa de gunoi din extravilan, amplasată în marginea nord –

estică a orașului (spre Opatița).

Cantitatea medie lunară de reziduri menajere este de 1 mc / luna / persoană, în prezent nu există stație de incinerare a deșeurilor solide și nici măcar o

perspectivă în acest domeniu, deși ar fi indicat să se facă investiții pentru neutralizarea

și reconversia acestor deșeuri.

CIMITIRE în orașul Deta există cinci cimitire:

ortodox;

catolic;

reformat;

baptist;

evreu.

Acestea se găsesc în apropierea gării C.F., însumând o suprafață de cea. 4 ha. Cimitirul din localitate este insuficient; Ia extinderea lui se va ține seama de zona de protecție (50 de m față de locuințe).

în cimitirul catolic se întâlnesc numeroase monumente istorice, statui, realizate în cea mai mare parte de sculptori italieni, datând din secolul al XfX-lea, ridicate în memoria unor oameni de seamă ai "comunei Deta", cum ar fi :fam. Kratzer, Jâger (vezi foto), Timary, Buchmann, Braunmuller, Uhrmann, Heldenwager, Prochaska, etc.

TRANSPORTUL RUTIER. Construirea de șosele a început din prima jumătate a secolului al XlX-lea, deci, destul de târziu.

înainte de 1944 situația amenajării șoselelor era destul de rămasă în urmă. Cele naționale aveau îmbrăcăminte doar din prundiș și nici una dintre ele nu era asfaltată. în

anii de după 1944 s-au înregistrat progrese mari în modernizarea nu numai a șoselelor naționale, ci § a altor categorii de drumuri.

Localitatea Deta este traversată pe direcția nord – sud de drumul național DN 59 Timișoara – Moravița (str. Victoriei) și drumul național DM 59B Deta – Banloc (str. înfrățirii și Calea Banlocului).

Din punct de vedere al amenajării (sistematizarea elementelor geometrice, natura îmbrăcămintii), trama stradală se prezintă astfel:

lungimea totală: 20,140 km (100 %) din care :

străzi modernizate: 10,775 km (53,5 %);

străzi nemodernizate (pietruite, balastate): 9,365 km (46,5 %).

O parte din procentul străzilor modernizate îl reprezintă traseul drumului național DN 59 și DN 59B.

Referitor la traficul rutier, care se desfășoară pe rețeaua stradală majoră se pot face următoarele aprecieri:

TRAFICUL INTERIOR sau CIRCULAȚIA LOCALA, reprezintă relațiile de circulație care se desfășoară între diferite zone ale orașului. El are o intensitate relativ mică și este generat de circulația autovehiculelor de călători ( în scopuri profesionale tip locuință – loc de muncă, în scop social, administrativ și gospodăresc) sau de circulația autovehiculelor de marfă între unitățile de producție economico agricole din localitate.

TRAFICUL DE PENETRAȚIE (de intrare și de ieșire în și din localitate ) care reprezintă, de fapt, intensitatea legăturilor social economice ale orașului cu teritoriul înconjurător. Acest trafic este generat de activitatea social economică a orașului și reprezintă circulația autovehiculelor de călători și marfă în scopuri economice, comerț, sociale și de agrement. Traficul de penetrație cel mai intens se desfășoară pe penetrația Timișoara DN 59 care asigură legătura cu localitățile din zonă (Stamora – Moravita, Denta, Voiteg), dar și pe DM 5SB (Deta – Banloc), iar pe penetrația DC 172 se asigură legătura cu satul Opatița,

TRAFICUL DE TRANZIT, care se desfășoară între diferite localități și doar traversează orașul și anumite trasee, în funcție de direcțiile de deplasare și posibilitățile oferite de trama stradală (exemplu: autobuzele care circulă pe rutele: Moldova Nouă – Deta – Timișoara sau Oravița – Deta – Timișoara).

TRANSPORTUL FEROVIAR. înaintea construirii căilor ferate, transporturile se efectuau pe drumurile comerciale existente, care asigurau legăturile externe, dar și

interne. Gradul de amenajare a acestora era destul de modest, de exemplu în locurile mlăștinoase se puneau snopi de crengi pentru a putea trece.

Constituirea căii ferate în Deta a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către capitaliști francezi, care înființaseră Societatea Căilor Ferate Austriece.

Astfel la 1 mai 1858 a fost dată în circulație calea ferată Timișoara – Deta -■ Baziaș, care avea ca scop principal transportul (mai ușor) al produselor miniere din Reșița și Oravița.

Prin deschiderea căii ferate, Deta intră într-o nouă "eră", în care transportul cerealelor crește, iar comerțul se dezvoltă vertiginos. Produsele comerciale principale sunt: grâu, porumb, secară. Expedierea cerealelor din gara Deta, în cursul anului 1924, arăta următoarea statistică: grâu – 443 vagoane, porumb – 228, orz – 115, ovăz – 59, semințe – 16, în total 881 vagoane.

în prezent orașul este deservit de linia C.F. pe ruta Timișoara – Deta – Stamora Moravița.

Orașului dispune ele o gară C.F.R., amplasată în partea de est a localității.

Transportul călătorilor se realizează de 4 perechi de trenuri cursă de persoane/zi.

SPAȚIILE VERZI. O exemplificare a vegetației din zonă o constituie PARCUL din oraș, rămășiță a vechilor păduri. El a fost proprietatea Iui ANTON KRATZER (proprietarul hotelului "Belîavista"), care a încercat să-l transforme într-un Ioc de recreare pentru fiul său (bolnav); în 1885 a luat ființă "societatea Parcului", a cărui președinte pe viață a fost Anton Kratzer, iar ca vicepreședinte Emil Braunmuller.

"Parcul" are o denumire improprie, fiindcă este mai curând o rezervație naturală,

f|€u arbori care numără secole, cu o mare varietate de pomi și plante, unele endemice,

altele exotice, ca: pinul american, salcâmul japonez, ginco biîoba, cornul mexican,

nucul mexican, o îmbinare de stejari, tei, arțari și salcâmi, unele exemplare de stejar

putând fi declarata chiar monumente ale naturii, având o vârstă de peste 400 de ani.

în acest parc s-a amenajat un muzeu, care cuprinde o colecție numismatică foarte valoroasă, panoplii de arme, piese documentare, dintre care unele cu caracter de unicat.

La intrare în parc s-a ridicat la 5 iunie 1924, monumentul eroilor căzuți în primul război mondial: 1914-1918.

Un alt monument important a fost inaugurat la 25 septembrie 1904, în amintirea lui Anton Kratzer reprezentând un bust de 3 m înălțime așezat pe un soclu din gresie, care a fost înlocuit cu statuia lui Stalin, iar în prezent cu alta , care nu este însoțită de nici o inscripție.

In parc se mai găsește stadionul orașului (locul de antrenament și de întâlnire a echipei de fotbal TURNIRUL DETA1 cu alte echipe), alte terenuri de sport; un restaurant, o grădină de vară, sculpturi în lemn (într-o avansată stare de degradare), precum și "ruinele" unui fost cinematograf în aer liber.

Parcul

orașului Deta

Spațiile verzi: parcuri, grădini publice, scuarurile, fâșiile și benzile plantate de-a lungul arterelor de circulație, cele dintre blocurile și cartierele noi ale orașului, din

incintele instituțiilor și întreprinderilor, ce dau un plus de frumusețe și prospețime orașului Data, ocupă o suprafață de 27,70 ha din perimetru! construibil al orașului.

5.3. ZONELE FUNCȚIONALE

Orașul Data deține în perimetrul intravilan existent multe funcții, reprezentând o trăsătură caracteristică a orașelor. Formarea zonelor funcționale, ca și evoluție teritorială a localității s-a realizat aproape exclusiv pe cale a unui urbanism dirijat. Fiecare funcție tinde să se individualizeze, să se evidențieze spațial pentru a se putea desfășura în condiții optime și a nu împiedica buna funcționare a celorlalte.

Zona funcțională a orașului influențează în mod direct celelalte aspecte ale vieții urbane și anume: repartiția populației, mobilitatea zilnică a acesteia pe direcțiile majore ale transportului, distribuția necesarului de apă, energie, etc.

în orașului Deta s-au conturat următoarele zone funcționale din intravilanul existent:

ZONA INDUSTRIALĂ. Dezvoltarea orașului Deta este strâns legată de oscilațiile economice de profil și procese tehnologice ale industriei.

Industrializarea propriu zisă a orașului a început spre sfârșitul secolului al XIX-iea, când au loc mutații importante, în urma obținerii dreptului de piață (1810), iar din

1842 pe cel de breaslă.

încă din 1886, ia ființă "corporația industrială" având peste 100 de membrii, în 1900 corporația numără peste 300 de membrii, iar în 1924 mai bine de 500.

Prima activitate industrială apare, de fapt, în morărit, din 1863 funcționând d moară cu aburi, căreia i se adaugă, până la sfârșitul secolului alte două.

în aceiași perioadă demarează activitatea și la fabrica de furnir, la două ateliere de reparat mașini agricole, la două fabrici de cărămidă, cât și la o societate care importă porțelan din Cehia pe care îl prelucrează în localitate. în plus, în 1900, pornește și Uzina Electrică.

Construirea căii ferate Timișoara – Data – Baziaș, constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea industriei principale a orașului (Întreprinderea de prelucrare și industrializare a lemnului) în imediata apropiere a căii ferate.

Zona industrială actuală ocupă o suprafață de 32 ha (10,61 %) din intravilanul existent (293 ha).

Unitățile industriale sunt amplasate în zona de est, nord -est a orașului (SC PLAPAF SA Deta – specializată în prelucrarea și industrializarea lemnului; SC SULEAN SRL ~~ reprezentând o fabrică de ulei), în nord (fabrica da confecții "Lux", situată pe str. Târgu Mare numărul 61), în nord – vest (SC BELCAR SRL – prelucrarea și industrializarea laptelui) în sud (fabrica de mobilă SC TIMNAPO SRL, str. Mihai Viteazu, numărul 120).

ZONA AGRICOLĂ» în cadrul economiei orașului, agricultura a jucat un rol deosebit de însemnat, inițial această ramură a economică fiind ocupația de bază a populației.

în cadrul zonei agricole, distingem zona concentrărilor unor dotări agricole și o zonă rezidențială agricolă, în care membrii familiei practică agricultura pe terenul aferent gospodăriei.

Principalele unități în care se desfășoară activități cu caracter agricol sunt localizate în partea de NE a orașului (SC DETIM SA, SC FAUNA COOM), în NV (SC AGROMEC SA), iar în SE: Dispensar veterinar.

Localitatea are o suprafață agricolă de 3089 ha, din care cea. 2541 ha reprezintă teren arabil. Terenul arabil aparține în cea mai mare parte populației în urma aplicării Legii 18/1991. Acest teren este lucrat individual sau este arendat de diferite persoane.

Alte categorii de folosință a terenurilor reprezintă: livezi și pepiniere 6 ha, pășuni 484 ha, fânețe 58 ha.

29DNA ADMINISTRATIV – CULTURAL – SANITARĂ, în ceea ce privește orașul

Deta aceste zone sunt mult mai bine conturate, situate îndeosebi în partea centrală a orașului, pe str. Victoriei.

Primăria orașului este situată pe str. Victoriei, numărul 26, într-o clădire ce datează de la sfârșitul secolului al XlX-lea.

în domeniul ocrotirii sănătății zona sanitară este reprezentată printr-un spital pe str. Damaschin Marian, trei dispensare medicale, o policlinică publică, patru farmacii

private, un depozit de medicamente, un cabinet medical privat și unul stomatologic privat.

în prezent, din zona culturală se desprind cele 5 unități de învățământ, de stat, cele 5 biblioteci (din care una publică), casa de cultură (pe str. Ștefan cel Mare).

CENTRUL CIVIC. Centrul civic este un element nou apărut în structura urbană, e! caută să armonizeze funcțiile administrativ – culturale cu funcția comercială, într-un ansamblu arhitectonic coerent.

Aici își au sediul unele instituții publice de interes general: primăria, judecătoria, notariat, bancă, CEC, spital, policlinică, dispensar, liceu, școală generală, grădiniță, ștranduri, arena sport, magazine, restaurante, unități prestatoare de servicii, etc.

Zona centrului civic are mici disponibilități de construcție și amenajări, pentru a nu altera caracterul zonei și a nu distruge clădirile valoroase (istoric) existente aici.

ZONELE DE TRANSPORT. Zonele de transport rutiere ocupă în cadrul orașului 14,10 ha, adică 4,80 % din suprafața intravilanului, iar cele feroviare 6,17 ha, respectiv 2,10%.

Zona feroviară este determinată de calea ferată Timișoara – Moravița, care constituie "limita" estică a orașului.

Zona rutieră este dată în special de cele trei artere rutiere de penetrație a orașului: drumul național DN 59 (Timișoara – Moravița), DM 59B (Deta – Banioc) și DC 172 (Deta – Opatița).

1

J

6, ACTIVITATEA ECONOMICA

în geografia economică modernă, analiza economiei unei regiuni se face pe cele trei sectoare de producție sociale: sectoru! primar, secundar și terțiar. Această grupare reprezintă o sintetizare a diferitelor ramuri ale economiei în macrobranșe, prin care se realizează obținerea de materii prime, prelucrarea acestora și punerea lor la dispoziția societății în vederea satisfacerii nevoilor fundamentale ale omului.

6.1. ACTIVITATEA ECONOMICĂ SPECIFICĂ SECTORULUI PRIMAR

Sectorul primar cuprinde activitățile de bază legate nemijlocit de natură, adică: agricultura, pescuitul, vânatul, culesul și economia forestieră. Bunurile asigurate în urma acestor îndeletniciri nu suferă transformări esențiale și nu-și pierd calitățile naturale.

Activitatea în cadrul sectorului primar constă în cultivare, creștere, culegere și exploatare și nu în prelucrarea materiilor prime.

Sectorul primar, cronologic, este cea dintâi activitate este economică a societății, care numai în urma evoluției industriale și-a pierdut calitatea sa generală de subzistență., dobândind treptat un caracter comercial, acoîo unde s-a afirmat puternic procesul industrializării sau unde cerința de materii prime a impulsionat acest lucru.

în cadrul orașului Data, sectorului primar îi aparțin următoarele unități: SC AGROMEC SA, SC DETIM SA, SC FAUNA COOM, centrul fitosanitar.

– SC AGROMEC SA (fostul SMA Deta ), situat pe Calea Banîocului, nr. 42, are în prezent 38 de angajați și aparține sectorului privat în proporție de 55 %.

– SC DETIM-SA (fosta Întreprindere Agricolă de Stat) îți are sediul pe strada Victoriei numărul 29. Societatea comercială are 148 de angajați și deține o suprafață de teren agricol de 3500 ha, din care 70 % aparține statului iar restul de 30 % reprezintă pământul acționarilor. "Detirrf mai deține o fermă zootehnică (600 bovine), situată pe partea dreaptă a drumului național DN 59B (Deta – Banîoc) Ia circa 3 km de oraș.'

Centrul fitosanitar situat pe str. Aleea Roșie, reprezintă un centru de prognoză, avertizare fitosanitară și distribuire de pesticide. Ocupă o suprafață de 0,5 ha și are 10 angajați.

SC FAUNA COOSVI este situată în extremitatea nord – estică a orașului. Societatea comercială româno – italiană "FAUNA COOM* este profilată pe incubația ouălelor de fazan și creșterea puilor. în prezent deține o suprafață da 3 ha și are 6 angajați.

S.2, ACTIVITĂȚILE ECONOMICE SPECIFICE SECTORULUI SECUNDAR

Sectorul secundar cuprinde: energetica, industria prelucrătoare și construcțiile. Dintre unitățile specifice sectorului secundar menționăm principalele centre industriale ale orașului:

SC TLA PAF" SA Deta, str. Anton Kratzer, numărul 1. Pe baza materiei prime (bușteni, cherestea) pe care o primește de la societățile comerciale din Departamentul Industriei Lemnului, produce și comercializează: placaje, panel, furnire, mobilier din lemn și produse nenominalizate din lemn, pentru societățile comerciale și populație, h medie 80 % din producție ajunge la export, restul, 20 %, fiind destinat pieței interne. Fabrica are în prezent 780 de angajați.

SC "BELCAR" SRL, este situată pe Calea Banlocuîui, numărul 56. A rezultat din fosta fabrică de brânzeturi (aparținând, cândva, întreprinderii de Industrializare și Comercializarea a Laptelui), specializată pe brânza Moeciu (Cașcaval ele Deta),

Laptele este colectat din împrejurimi, obținându-se telemea, cașcaval, smântână, etc.

i fabrica are în prezent 160 angajați.

– SC "NIDAL ABATEX" SRL, str. înfrățirii, numărul 18, are un abator modern și

are în'vedere noi spații comeciale de interes general. Abatorul "Niadal" are 40 de angajați.

– fabrica de confecții Tux", situată pe str. Târgu Mare, numărul 81 (fostul local
IJPIPS) este un nume cunoscut și în Suedia, Germania, de unde provin beneficiarii
articolelor de camping confecționate aici.

SC TIMNAPO" SRL, este o altă fabrică de mobilă situată pe str. Mihai Viteazu, numărul 120.

SC "SULEAN" SRL, situată pe Calea Opatîței, km 2 este o mică fabrică de ulei.

6.3 ACTIVITATEA ECONOPIICĂ SPECIFICĂ SECTORULUI TERȚIAR

Sectorul terțiar cuprinde întreagă gemă de servicii, ca: transporturile, circulația mărfurilor și comerțul, acțiunile financiare, activitățile administrative, învățământ, cultură, ocrotirea sănătății, gospodăria comunală, organizarea timpului liber, turismul.

în ceea ce privește comerțul, la nivelul anului 1998, s~a înregistrat un număr de 174 agenți economici din care 68 sunt meseriași (liber profesioniști).

Transporturile feroviare sa realizează pa calea ferată Timișoara – Stamora Moravița; în oraș există o gară C.F.

în domeniul serviciilor bancare, menționăm cele 4 sucursale: a Băncii Agricole, Băncii Internaționale a Religiilor și Bankoop, precum și CEC – ui. Acestea au luat naștere datorită procesului de privatizare ce necesită un volum însemnat de activități și servicii în domeniu bancar.

în cadrul învățământului amintim cele 3 grădinițe pentru preșcolari, o școală generală și un liceu.

în domeniul culturii, orașul Data dispune de 5 biblioteci (din care una publică), apoi Casa de Cultură, care nu dispune de un spațiu adecvat.

Ocrotirea sănătății populației se realizează în cadrul spitalului, a unei policlinici publice, precum și în cele 3 dispensare medicale. Rețeaua sanitară mai este completată de 4 farmacii private, un cabinet medical privat și unul stomatologic.

Construcțiile aferente lucrărilor tehnico edilitare sunt reprezentate de stația de epurare, uzina de apă, uzina electrică (IRET) etc.

Orașului Data acoperă o gamă bogată de servicii: judecătorie, trezorerie, poliție, poștă (orașul este racordat la o centrală telefonică automată, având 1081 numere, abonați Ia serviciul telefonic cu plată), biserici (catolică, reformată, baptistă, parohie

6A FUNCȚIILE SECOiMOPISCE

FUNCȚIA INDUSTRIALĂ, Industria din zonă a avut un rol foarte important în procesul de dezvoltarea economică a regiunii. Evoluția istorică a orașului Deta nu poaîe fi ruptă de cea economică.

în organizarea și desfășurarea procesului de producție s-a pornit, întodeauna, de la nevoiîe de consum, de Ia cerințele pieței interne și ale celei externa. S-a avut, ele asemenea, în yedere posibilitatea asigurării factorilor de producție (resursele de muncă, materiile prime, utilaje etc, în principal munca, resursele naturale, capitalul, toate reunite pe baza cunoașterii științifice).

Structura , nivelul și dinamica valorii producției și a producției fizice în decursul timpului, au fost desigur influențate de restructurările naționale, marcate de naționalizarea industriei în 1948 (perioada 1925 – 1950), de dezvoltarea economică excesiv de centralizată și planificată (perioada 1950 – 1990), precum și de trecerea de la economia centralizată la economica liberală, de piață, la o societate democratică (perioada cie după Revoluția din Decembrie 1998).

Prin decizia 2045, din 24 august 1925, a Ministerului Industriei și Comerțului, Direcția Generală a Industriei, Regiunea a Vlll-a Industrială – Timișoara, se înființează "FABRICA DE FURNIR Șl INDUSTRIA LEMNULUI PROCHASKA s.p.a." din Deta. Stabilimentul funcționa în clădirea unei mori tehnice. Activitatea pornește cu 59 de lucrători. în acest fel se valorifică o serie de condiții prielnice: existența unor păduri de stejar și fag în împrejurimi, amplasarea în apropierea unei linii ferate importante, tradiție este târg și de centru comercial ai localității, o anumită experiență în prelucrarea lemnului, începută încă din 1866 (când ia ființă primul atelier de furnir, placaj și panel și prima școală de ucenici).

Conform Legii 15/1990, în același an s-a constituit SOCSETATEEA COMERCIALĂ PLAPAF SA DETA, ca societate pe acțiuni, prin preluarea integrală a patrimoniului de la Întreprinderea de Industrializarea a Lemnului Deta. Întreprinderea și-a menținut, în mare parte, profilul de fabricație : placaj, panel, furnir. Aceasta s-a completat cu fabrica de mobilier din lemn, de capacitate mică care valorifică o parte din produsele semifinite și semifabricate ale fabricilor ele pe platforma SC "PLAPAF11 SA Deta și cu o fabrică

nouă de panel dotată cu instalații tehnologice noi, care produce panel și elemente mulate din furnir.

S.C. "Plapaf SA Deta primește de Ia societățile comerciale din Departamentul Industriei Lemnului materia primă de bază (bușteni, cherestea) pentru întreaga activitate de producție și livrează – în principal producătorilor de mobilă din Austria, Italia, Germania – placaj, furnir, panel.

Efectivul total al forței de muncă angajată la S.C. "Palpaf SA este în prezent de 780 persoane.

Restructurarea fostelor societăți cu capital de stat a creat condiții pentru o activitate productivă susținută. Astfel, din fosta fabrică de brânzeturi (aparținând, cândva, întreprinderii de Comercializare și Industrializare a Laptelui) specializată pe brânza Moeciu (cașcavalul de Deta ) s-a "născut" BELCAR SRL (Calea Banlocului, numărul 56), care prelucrează zilnic peste 15 mii litri de lapte, colectat din împrejurimi, obținându~se telemea, cașcaval, smântână. Este un început, căci investițiile vizează și o a doua unitate mobilă adusă din import, cât și mărirea capacității instalației frigorifice. Un destin similar îi au multe din cele 174 firme cu capital privat ce ființează în Deta.

îndrăzneala, priceperea, încrederea în forțele proprii și în resursele locale sunt premise ale unor planuri noi, ambițioase; "NIADAL ABATEX" SRL , situat pe str. înfrățirii, numărul 18, are un abator modern și se gândește la spații comerciale de interes general

Tradiției i se aduc noi valențe. Covoarele de Deta poarcă acum marca "DANATEIST SRL, dar păstrează toate atributele ce au generat renumele de care se mai bucură aceste produse (str. Mihai Viteazu, numărul 43).

"LUX" SRL (fost Confecții Bega găzduit de fostul local IJPIPS) este un nume cunoscut și în Suedia și Germania, de unde provin beneficiarii articolelor de camping, confecționate aicij (str. Târgu Mare, numărul 81).

Orașului mai dispune de o fabrică de uîeui, pe Calea Opatiței km 2 ("SULEAN"), .un atelier de tâmpiărie SC "TIMNAPO" SRL (str. Mihai Viteazu, numărul 120).

Orașului se confruntă cu primele cazuri de șomaj (21 %), chiar dacă apariția firmelor private reprezintă o contrapondere ia acest pericol social.

FUNCȚIA AGRICOLĂ. A avut un rol important în cadrul economiei orașului, inițial agricultura fiind ocupația de bază a populației. J

Odată cu creșterea industrializării, procentul populației ocupate în agricultură a

scăzut, datorită faptului că industria din zonă atrăgea un număr mare de populație.

Până la revoluția din 1989, în zonă au funcționat întreprinderea Agricolă de Stat Deta, CAP Opatița, SfVIA Data, ILF Beta; culturile predominante fiind ceîe de cereale (grâu, porumb, etc.).

în urma desființării CAP- urilor și aplicării Legii 18/1991, pământul trece din proprietatea statului în proprietatea particulară, cu toate că nu toți proprietarii de pământ au posibilități de cultivare a acestuia, datorită lipsei utilajelor mecanizate, a îngrășămintelor chimie, etc.

FUMCȚIA DE SERVICII Asigurarea desfacerii bunurilor de larg consum, a

produselor alimentare și în general activitatea de comerț se desfășoară atât în cadrulunităților comerciale de stat (10 %) cât și în cadru! celor private (90 %),

Orașul Deta acoperă o gamă bogată de servicii: judecătorie, trezorerie, poliție,
poștă, biserici (catolică, reformată, baptistă, parohie ortodoxă),spital, policlinică,

restaurant, etc. până fa prestări servicii: tinichigerie auto, vulcanizare (SC HUNYADI
SRL), tâmpîărie (SC DRUM NOU SRL), etc.

Dacă înainte de 1989 monopolul activităților bancare era deținut doar de

municipiile reședință de județ, extinderea rapidă a procesului de privatizare, care

necesită un volum însemnat de activități și servicii în domeniul bancar, a determinat ca,

începând cu 1991, în oraș să se deschidă trei sucursale de bancă; una a Băncii

Agricole, Banca internațională a Religiilor, Bankoop Ia care se adaugă C.E.C.-uI.

în prezent în oraș funcționează 174 agenți economici, din care 68 sunt meseriași (liber profesioniști: croitor, frizer, etc).

FUNCȚIA CULTURALĂ, Orașul Deta dispune în prezteni de instituții
reprezentative, care au contribuit încă din secolul al XiX-Iea la conturarea unei funcții
culturale.
Astfel, în 1886, au luat ființă primele școli, cea de ucenici și un liceu mixt,

patronate de moșierul Kratzer (prima școală în limba română funcționând însă din
1921, sub îndrumarea învățătorului și preotului Bizerea).

Astăzi formarea tinerilor pentru viitor se desăvârșește în cele 5 unități de
învățământ (de stat) : 3 grădinițe ( pentru preșcolari, cu 243 copii înscriși), o școală

generală cu clasele l-Vill (asigurând pregătirea elevil# din ciclul primar și gimanzial,

cu 745 elevi) și un grup școlar forestier, cu pregătire în domeniul profesional și de meserii, cu 400 elevi.

Funcția culturală a orașului Deîa este completată de alte instituții reprezentative: bibliotecile (în număr de 5 din care una publică), uncie doritorii pot găsi cărți din cele mai diferite domenii, muzeul, Casa de Cultură care nu dispune de un spațiu adecvat, ea funcționând într-un local impropriu care nu dispune de o sală de spectacole.

în planul sportului dispune de un Club Sportiv orășenesc: TURNIRUL" DETA, care are o echipă de fotbal.

FUNCȚIA SANITARĂ, Sănătatea populației urbane depinde în mai mare măsură decât a celei rurale de modul de organizare a rețelei sanitare, dată fiind densitatea mai mare a locuitorilor în oraș, condiție propice propagării diverselor maladii. Deși se organizează, în egală măsură, și în mediul rural o asistență sanitară, totuși, orașul dispune, fără îndoială, de o dotare superioară, care îi conturează funcția sanitară.

Importanța ei depinde de mărimea orașului, de etapa în care se află și, în unele cazuri, de proprietățile terapeutice ale unor factori naturali.

Orașul Deta beneficiază de instituții sanitare moderna, încadrate cu un personal sanitar specializat. Toate acestea au contribuit la conturarea unei funcții sanitare.

Organizarea unei rețele sanitare în Deta, a început încă din secolul el XiX~lea odată cu organizarea Societății "Crucea Roșie" (anul 1882).

începutul secolului al XX-lea, a constituit o etapă de perfecționare și de modernizare a asistenței sanitare, pentru adaptarea ei la condițiile sociale noi și la dezvoltarea economică și culturală a orașului. Aceasta face ca, încă înaintea ceiui deal doilea război mondial, Deta să aibă o funcție sanitară bine conturată.

în prezent, ocrotirea sănătății cetățenilor, prevenirea îmbolnăvirilor sau tratarea lor în condiții optime, se realizează în cadrul spitalului, a unei policlinici publice, precum și în cele 3 dispensare medicale.

Rețeaua sanitară mai este completată de 4 farmacii private, un cabinet medical privat și unul stomatologic.

Organizarea acestei rețele sanitare a determinat o creștere importantă a numărului de paturi în spital (145 în anul 1996). Asistența sanitară este asigurată de un personal sanitar competent (51 angajați din care 24 sunt medici).

Asistența sanitară s~a diversificat și pe linia ocrotirii copilului, astfel pentru cei mai mici a căror grijă și educație este de mare importanță și în perioada când părinții sunt la slujbă, funcționează o creșă cu personal specializat și condiții bune de îngrijire.

Sursele de apă termală, cu calități terapeutice deosebite, sunt insuficient valorificate.

Pentru buna servire a populației pe această linie, mai funcționează, în cadrul Spitalului o Stație de Salvare.

FUNCȚIA TURISTICĂ. în zonă există potențial turistic, dar care este puțin dezvoltat; dotările turistice ale zonei preorășenești se află, deocamdată, în faza de început.

Turiștii ce doresc să petreacă mai multe zile în oraș, în perioada caldă a anului, pot beneficia de serviciile de cazare a microstațiunii "Lacul Lebedelor", care are deja două bazine de 10/10 metri, alimentate cu apă termală de la sonda din apropiere. Microstațiunea beneficiază de 40 de locuri de cazare și o sală restaurant. Toate acestea sunt premise ca Deta să ajungă o mică stațiune, deși, în prezent, resursele de apă termală, cu proprietăți curative în domeniul reumatismului și al afecțiunilor neurologioe periferice, sunt insuficient exploatate (mai există o sondă necaptată),

Agrementul zilnic și de weekend mai este asigurat de : spații verzi din intravilan (parcul cu grădina de vară – în paragină), restaurant, ștrandul orașului (Olimpic SRL), casa de vânătoare (la pădure), pescăria Topolia (cu trei lacuri de pescuit).

Pentru cei interesați – biserica romano-catolică din Deta este un alt obiectiv turistic interesant, construită între anii 1838 – 1900, în stil neogotic; orga este în același stil, înaltă de 8,5 m și lată de 5 m are 1434 fluiere.

Alte monumente istorice și memoriale, edificii publice daianâ din secolul a! XIX-lea, sunt tot atâtea posibilități de cunoaștere și petrecere a timpului liber.

/

7. ZONA DE INFLUENTĂ URBAMÂ

Orașul a influențat de»a lungul timpului, mai mult sau mai puțin, dezvoltarea așezărilor rurale din jur, influență ce scade din intensitate pe măsură ce distanțele cresc și legăturile directe sunt mai slabe.

Influența orașului Deta s-a răsfrânt asupra satelor din apropiere prin imprimarea unor trăsături specifice de specializare, a unei dezvoltări pe linia servirii orașului cu produse agroalimentare, în special cu produse de primă necesitate: lapte și produsa lactate, carne, etc. Orașul Deta a constituit încă de Ia început o zonă de atracție pentru populația satelor înconjurătoare, imprimând astfel, o dinamică specifică populației, în mod deosebit populației active, mobilității forței de muncă și structurii profesionale a acesteia.

Influența orașului asupra populației din zona înconjurătoare, trebuie privită sub două aspecte, delimitate de anul 1989, anul în care în România s-au produs schimbări majore în economia națională.

Până în 1989 între mediul rural și urban se realizează un schimb tot mai intens de populație, așezările rurale dau naștere unui curent migratoriu cu populație ocupată în ramuri neagricole (industrie, construcții, servicii, etc), iar mediul urban, în sens invers, formează un flux mai puțin intens, de forță de muncă, cu grad mai înalt de calificare, ocupată în principal în învățământ, ocrotirea sănătății, agricultură și transport.

Mobilitatea populației active s-a generalizat în spațiu tot mai mult, în funcție de dezvoltarea industriei din cadrul orașului, care a creat locuri de muncă, progresul mijloacelor de transport, organizarea unui transport ritmic. Deci, se poate afirma că fluxul mobilității pendulatorii zilnice pe axele feroviare și rutiere a avut o intensitate mare înainte de 1989.

După acest an, au loc prefaceri importante în cadrul așezărilor rurale și urbane, în structura profesională a populației ocupate, care se încadrează în tendința generală de scădere a populației ocupate în industrie și de sporire a celor ocupați în agricultură, datorită proceselor de redimensionare, restructurare și retehnologizare.

j

O parte din activi și-au schimbat "statutul" de muncitori în industrie, trecând activi în ramuri agricole, astfel că populația ocupată în agricultură din mediul ruraî înscrie valori din ce în ce mai mari.

Influența orașului se resimte și pe plan sanitar și cultural Orașul Deîa se remarcă și ca un centru de ocrotire a sănătății. Pentru satele din imediata apropiere, spitalul și dispensarele din oraș constituie unitățile de bază, unde corpul medical contribuie la recuperarea și menținerea sănătății populației . în cazul urgențelor medicale se poate apela și la serviciul de Ambulanță, ce funcționează în cadrul spitalului.

Sub aspectul atracției școlare, liceul și școala generalii, totalizează un număr de 1088 elevi înscriși, din care elevii proveniți din mediul rural totalizează un număr apreciabil.

Deplasările sezoniere pentru agrement antrenează la sfârșit de săptămână un număr important de persoane, mai ales în perioada cadă a anului (iunie, iulie, august).

Dotările turistice ale zonei preorășenești a orașului Deta se află, deocamdată, în faza începuturilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Ardeleanu V.} Zăvoianu I. (1979) – Județele patriei – Timiș, Editura Academiei

R.S.R., București

2. Bizerea M. (1970) – Populația și așezările clin Banat, Teza de doctorat,

Timișoara

3. Chevereșan Âî. (1925) – Monografia comunei Deta, Tipografia Frații Csendes,

Timișoara

4. Cucu V. (1970) – Orașele României, Editura Științifică, București

5. Cucu V. (1931) – Geografia populației și a așezărilor umane, Editura

Didactică și Pedagogică, București 63. Cucu V., Iordan L, colaboratori (1984) – Geografia României voi II, Editura

Academiei, București

7. Cucu V., Iordan I., colaboratori (1992) – Geografia României voi. IV, Editura

Academiei, București

8. Floareș Al. (1977) – Mobilitatea populației, Editura Junimea, lași

9. Griselîni Francesco (1984) ~ încercare de istorie politică și naturală a

Banatului, Editura Facla, Timișoara

10. lanoș Gheorghe, Goîanu M. (1995) – "Solurile Banatului", Editura Mirton,

Timișoara

11. Moșnicov I., Hristache I., Trebici VI. (1977) – Demografia orașelor României,

Editura Științifică și Enciclopedică, București

12. Miftode V. (1978) — Migrațiile și dezvoltarea umană, Editura Junimea, lași

13. Molnar E. (1976) – Geografia sectorului primar al economiei mondiale,

Universitatea Babeș – Bolya!, Cluj – Napoca

14. Popovici !., SViihoi M. (1980) – România geografie economică, Editura

Didactică șt Pedagogică, București

15. Posea Grigore (1997) – Câmpia de Vest a României, Editura Fundația

"România de mâine", București 18. Trebici VI. (1971) – Populația României și creșterea economică, Editura

Politică, București 17. Trebici VI. (1991) – Populația Terrei, Editura Științifică, București