Orasul Brasov

INTRODUCERE

Orașul Brașov reprezintă unul dintre cele mai importante centre turistice ale României, datorită atât importantelor resurse naturale pe care acesta le deține, cât și celor antropice, acestea din urmă reprezentând obiective turistice de un real interes, fiind considerate adevărate monumente istorice și de arhitectură. În trecut, funcția predominantă a orașului era cea industrială, municipiul cunoscând o dezvoltare rapidă atât teritorială cât și economică, devenind într-un timp scurt un pol de atracție a forței de muncă, înglobând în aria sa și localitățile limitrofe. Cu timpul, sectorul serviciilor a luat locul industriei, în prezent principala sursă de venit a orașului este reprezentată de sectorul terțiar. Din cadrul acestui sector, pe lângă comerțul care fost baza dezvoltării Brașovului datorită poziției sale în centrul României, industria turistică cunoaște o evoluție din ce în ce mai pregnantă, mulțumită potențialului turistic al acestei zone.

Lucrarea de față își propune să analizeze această evoluție a orașului Brașov din punct de vedere turistic, modul în care această industrie influențează economia locală, precum și cumulul de factori care au dus la această dezvoltare a turismului în defavoarea funcției industriale.

Motivația principală care a stat la baza alegerii acestei teme Dezvoltarea integrată a activităților turistice în orașul Brașov a fost interesul crescut asupra potențialului turistic al acestei zone, a modalităților care au facut ca acest oraș să evolueze și să se transformat dintr-un oraș industrial într-unul predominat turistic, îmbinarea armonioasă dintre elementele cadrului natural, economic și social, precum și felul cum această industrie influențează mediul economic local.

Astfel, în primul capitol al studiului ,, Contextul științific” am analizat și definit termenii specifici lucării de față, și anume termenii de dezvoltare și integrare dar și legăturile dintre aceștia și contextul în care s-au regăsit de-a lungul licenței, dar și termeni precum potențial natural, resursă naturală, activitate turistică care reprezintă baza dezvoltării economiei orașului Brașov.

În capitolul 2 numit ,,Metodologia studiului” am încercat să explic, pe cât posibil, metodele cu ajutorul cărora am reușit să finalizez lucrarea de față, lucrările științifice și bazele de date statistice care m-au ajutat la analiza și compararea activităților turistice desfășurate în orașul Brașov pentru perioada 2000-2012, dar și factorii care au dus la evoluția industriei turistice și implicit la dezvoltarea economiei locale.

Capitolul 3, ,,Caracteristici geodemografice”, este destinat analizei factorilor care au dus la o creștere a numărului populației orașului Brașov, evoluția acestuia atât teritorială cât și economică și problemele cu care municipiul s-a confruntat de-a lungul timpului în ceea ce privește oscilația locuitorilor. Natalitatea, mortalitatea, indicele de vitalitate, evoluția numărului de locuitori dar și structura pe vârstă și sexe a populației s-au analizat și comparat pentru perioada 1912-2010.

,,Activitățile turistice” este numit capitolul 4, cel mai complex și care reliefează cel mai potrivit tema studiului de față. În cadrul acestui capitol am analizat municipiul Brașov din punct de vedere al potențialului turistic atât natural dar și antropic de care acesta dispune, activităților care pot fi practicate în oraș, dar și tipurile principale de structuri de cazare, alimentație și transport. A fost analizată infrastructura turistică pentru a se observa dinamica acestei industrii pentru perioada 2001-2012, dar și evoluția numărului de înnoptări și sosiri ale turiștilor pentru aceeași perioadă. În cadrul acestui capitol am ales să studiez și potențialul natural de care Poiana Brașov dispune, evoluția acesteia ca una dintre cele mai importante stațiuni destinată sporturilor de iarnă, dar și infrastructura turistică pe care aceasta o deține pentru comfortul și satisfacția turiștilor.

Capitolul 5, ,, Rolul turismului în dezvoltarea economiei locale” este o analiză a industriei turistice dar și a beneficiilor pe care aceasta le aduce în cadrul economiei orașului Brașov, factorilor care au stat la baza dezvoltării acesteia în defavoarea industriei extractive și prelucrătoare, dar și impactul social pe care turismul l-a avut în rândul populației locale și a celor din localitățile limitrofe municipiului. Astfel, am reliefat pentru perioada 2000-2012 evoluția numărului de firme cu domeniu de activitate turismul comparativ cu cele din sectorul primar și secundar, a numărului de salariați, a cifrei de afaceri dar și a profitului obținut datorită dezvoltării acestei industrii.

Astfel, prin cele prezentate mai sus, pot concluziona ca orașul Brașov a devenit în prezent un important centru urban și turistic al României, având un rol polarizator și reprezentând un adevărat pol de atracție a populației localităților limitrofe. Potențialul natural și antropic pe care orașul îl deține dar și modul statului de a gestiona aceste resurse prin diferitele activități turistice și a promovării lor printr-o infrastructură turistică adecvată a facut ca municipiul Brașov să devină unul dintre orașele principale ale țării unde turiștii aleg să-și petreaca vacanțele.

CAPITOLUL 1. CONTEXTUL ȘTIINȚIFIC

1.1Noțiuni, concepte, principii

1.1.2 Dezvoltare integrată

Termenul de ,,dezvoltare integrată” semnifică alăturarea a doi termeni cu sens opus și cu ințelesuri mult mai ample și largi decât înțelesul de bază, și anume ,,dezvoltare” și ,,integrare”. Termenul de dezvoltare inseamnă, conform dicționarului explicativ al limbii române, ,,acțiunea de a se dezvolta și rezultatul ei” sau ,,acțiunea de a se dezvolta și rezultatele ei; creștere, amplificare, evoluție”. Prin acest termen înțelegem ,, trecerea de la o stare calitativă veche la una nouă, de la o treapă inferioară la una superioară, de la simplu la complex”. Pentru termenul de integrare, dicționarul limbii române de oferă următoarea explicație, și anume: ,,acțiunea de a se integra și rezultatele ei”.

În contextual dezvoltării mondiale, există două concepte ale dezvoltării. Primul dintre acestea incadrează dezvoltarea ca metodă a modernizarii marilor orașe, concept deja depăsit în zilele noastre, deoarece în aceste condiții, dezvoltarea este privită mai ales din perspective economice. Europa de Est și implicit țara noastra are ca model de dezvoltare și modernizare mai ales țarile occidentale din Europa de Vest, iar metodele prin care se realizează această dezvoltare sunt creșterea economică strâns legată de ajutorul primit din afara țării. Un concept mai nou al termenului de dezvoltare îl reprezintă privirea acesteia din perspective atât economice, cât și sociale și ecologice. Aceste aspecte de transformare ecologică și socială, de progres economic, se pot atinge prin cooperarea și buna întelegere între stalele dezvoltate și cele in curs de dezvoltare sau nedezvoltate, prin susținerea dezvoltarii concomitente intre acestea, prin transfer de resurse financiare și tehnologie. Prin aceste strategii de dezvoltare integrată, marile state au ca scop egalitatea între persoane, accesul la resurse fără să se afecteze resursele neregenerabile, deoarece termenul de integrare înseamna, conform aceluiași dicționar, a include, a armoniza, a inngloba.

Astfel, prin conceptul de ,,dezvoltare integrată” putem înțelege o dezvoltare echilibrată între toate componentele cele mai de baza ale unui stat, și anume creșterea economică, dezvoltarea socială dar și capacitatea ecologică a mediului, deoarece fără mediu natural nu exista stat.

De-a lungul istoriei, societatea umană și implicit comunitațile umane nu au evoluat izolat, ci dimpotrivă, succesul realizat de acestea a fost datorita relațiilor de interdependentă între acestea, de ajutor reciproc. Printr-o dezvoltare integrată a acestor comunitați umane se poate determina o evoluție durabilă a acestora, ținandu-se cont de potențialul socio-economic al acestora, astfel încât toate nepotrivirile dintre acestea să fie atenuate și poate chiar eliminate definitiv.

Pentru a putea pune în aplicare un astfel de plan de dezvoltare integrată, este nevoie de implicarea întregului oraș împreună cu cetațenii sai în gasirea celor mai bune soluții pentru o dezvoltare durabilă. Printre scopurile propuse se numară îmbunatațirea calitații vieții pentru persoanele din cadrul orașului, atenția să fie îndreptată catre dezvoltarea armonioasă între resursele economice, sociale și problemele de mediu ca suport fizic al dezvoltarii orașului, să se investească în structuri de cazare, alimentație, infrastructură de transport, dar să se defineasca elemente legate de protecția și conservarea mediului. Este important ca această evoluție să fie in toată zona de influentă a orașului, și nu doar în centrul urban respectiv.

Conceptul de dezvoltare integrată este unul actual și extrem de dinamic, stategii de implementare al acestuia fiind elaborate de la nivel local până la nivel național, având rezultate diferite în funcție de scara spațială.

1.1.3 Activitatea turistică

Începând cu a doua jumătate a secolului XX, turismul a început să se dezvolte ca activitate economică și a cunoscut o evoluție continuă și accentuată. Se preconizează că pe viitor această industrie a turismului va reprezenta una dintre ramurile cele mai importante ale economiei mondiale și va avea unul dintre cele mai importante ritmuri de creștere. Astfel, numărul sosirilor în cadrul turismului internațional a înregistrat o creștere de peste 6% in 2005 fața de anul 1950, asta însemnând o evoluție de la 25 milioane la peste 800 milioane de deplasări. Conform unui statistici realizate de Organizația Mondiala a Turismului (OMT) pentru perioada actuală, până în anul 2020 se preconizează o creștere a numărului de turisti de peste 1,5 miliarde.

Termenul de activitate turistică, conform definiției dată de Organizația Mondială a Turismului este ,, un vizitator este acel călător ce a achiziționat o excursie pentru o destinație principal în afara mediului său obișnuit, pentru mai puțin de un an, având drept scop principal (de afaceri, de agrement, medical, cultural, religios sau alt scop personal) altul decât cel de a fi angajat de către o entitate rezidentă in țară sau în locul vizitat. Aceste excursii poartă numele de excursii turistice iar activitatea realizată de vizitatori poartă numele de turism”. Astfel, turismul reprezintă acea activitate datorită carora oamenii se deplasează în afara locului de rezidență, cu o durată între 24 ore și maxim un an, având alt scop decât acela de muncă, transformandu-se astfel în consumator de servicii și bunuri. Motivațiile persoanelor care practică acest tip de activitate sunt dintre cele mai diverse, începand de la motivații fizice și psihice (de odihnă, de relaxare, de cunoaștere), până la motivații privind vizita familiei sau a prietenilor sau religioase și culturale.

Din punct de vedere etimologic, termenul de turism provine din limba engleza ,,to tour”, care înseamnă a călători, folosit inițial pentru călătoriile în Europa. În limba franceză, termenul derivă fie din limba greaca ,,turnos”, fie din limba latină ,,turnus”, având sensul de călătorie. Astfel, conceptul de turism îl încadrează pe cel de activitate turistică, acesta din urmă referindu-se la interacțiunea dintre turist și ținta vizată, infrastructura de cazare, de transport, de agrement, de alimentație, odihna, distracție, de cunoaștere etc și începe cu deplasarea turistului și se termină cu întoarcerea acestuia în locul de domiciliu.

Turismul, ca activitate economică, implică pe langă resurse naturale, antropice, resurse financiare și un vast potențial uman și material. Acesta s-a dezvoltat datorită necesitații oamenilor de cunoaștere a altor locuri în afara celor de domiciliu, datorită necesitații de educație etc., prin urmare este puternic ancorat în viața modern,implicand un numar mare de persoane, fiind influențat și influențand la randul sau întreaga societate modernă de astazi.

1.1.4 Potențial turistic, resursă turistică, atracție turistică, ofertă turistică, fond turistic

Orașul Brașov, prin multitudinea de obiective turistice de o importanță majoră pentru istoria țării dar și a orașului, se înscrie ca fiind cel mai mare oraș turistic din sudul Transilvaniei, având un vast potențial turistic atât natural cât și antropic.

Potențialul turistic al unei regiuni, spațiu, județ, oraș a fost definit de catre Organizația Națională a Turismului ca fiind ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice care oferă posibilitați de valorificare în plan turistic și dau o anumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activitaților turistice. Cu alte cuvinte, un teritoriu, județ sau oraș nu se poate înscrie în circuitul turistic național sau internațional fără să dețină resurse naturale și antropice valorificare corespunzător. Prin amenajarea acestor componente ale cadrului natural, ele pot deveni adevărate atracții turistice, reale resurse, care, prin gradul de amenajare pot fi introduse în diverse circuite și pot fi exploatate având un rol definitor în economia țării.

Astfel, o resursă turistică nu reprezintă doar acele elemente naturale sau antropice deja exploatate în industria turistică, ci înseamnă și acele componente naturale sau antropice care constituie ,,materia primă” în desfășurarea activitaților turistice. ,,Acestea generează diferite forme de turism (izvoare termale și nămolul favorizează turismul balnear, vântul și zăpada, oglinzile de apă generează turismul sportiv, diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat- turismul climateric, agricultura montană- agroturismul, satele- turismul rural)”.

Aceste resurse naturale și antropice, prin proprietațile pe care acestea le dețin, introduse în activitațile turistice prin crearea de amenajări specifice, de spații de cazare, de alimentație, de agrement, oferă turiștilor posibilitați de petrecere a timpului liber, de relaxare, odihnă chiar și educative, devenind adevărate puncte de atracții pentru aceștia.

Atracția turistică reprezintă fondul esențial desfășurării activitaților turistice, constituind unul dintre princialii factori motivanți al deplasărilor turistice. Se poate spune că în lipsa acestor atracții turistice, nu ar mai exista industria turistică.

Atracția turistică ,,exprimă cu precădere latura afectivă, cognitiv-estetică a diferitelor elemente din structura potențialului turistic, care produc impresii de o intensitate deosebit de puternică infuențând, în mod direct, anumite segmente ale cererii turistice”. Oamenii care se hotărăsc să viziteze aceste zone, vor fi cu siguranță atrași de frumusețea zonei, de peisajul deosebit, de unicitatea și originalitatea elementelor naturale și antropice ( monumente de artă și arhitectură, chei, versanți înclinați, cascade etc), oferindu-le acestora un sentiment de împlinire, relaxare, satisfacție.

În același timp cu termenul de atracție turistică circulă și termenul de fond turistic. Dupa Swizeiwski C. și Oancea D.(1976), acesta reprezintă totalitatea resurselor naturale, social-culturale și istorice de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu. În același timp, fără promovarea și amenajarea corespunzătoare a acesora, activitatea turistică ar fi inexistentă.

Acest termen este numit de O. Snak (1976) ca ofertă turistică primară, iar Cândea Melinda o definește ca premisă esențială în amenajarea turistică a unei zone și în dezvoltarea anumitor forme de turism, care împreună cu structurile turistice existente (structura de primire și infrastructura specifică) alcătuiesc oferta turistică reală sau patrimoniu turistic, la acestea adăugându-se, nu în ultimul rând, și factorii generali ai existenței umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea și calitatea serviciilor prestate pentru buna desfășurare a activitaților turistice.

CAPITOLUL 2. Metodologie cercetării

Cu ajutorul acestui capitol am încercat a detalia toate metodele și mijloacele folosite pentru a elabora și definitiva studiul de față, acesta având ca subiect principal Dezvoltarea integrată a activităților turistice din orașul Brașov.

Lucrarea are ca temă centrală dezvoltarea industriei turistice din cadrul orașului Brașov, fiind analizați factorii care au avut o importanță majoră în această evoluție, prezentarea generală a activităților turistice din prezent dar și modul cum acestea au influențat economia locală a municipiului. Pentru realizarea studiului au fost folosite o serie de date statistice de pe site-ul oficial al Municipiului Brașov și a Institutului Național de Statistică, precum și numeroase documente realizate de aceasta având ca scop principal dezvoltarea durabilă a orașului.

Primul pas în elaboarea lucrării a fost cercetarea documentelor cu date statistice și științifice ale activităților turistice din orașul Brașov, evoluția lor în timp, precum a celor cu caracter istoric și geodemografic, cu ajutorul cărora am putut finaliza capitolele 4 și 5.

Au fost folosite diverse cărți teoretice și științifice ale autorilor de specialitate care mi-au folosit la definitivarea capitolului științific și teoretic, folosindu-se termeni precum resursă turistică, potențial turistic, atracție turistică, fond turistic, activitate turistică, precum și dezvoltare integrată, natalitate, mortalitate. Aceste concepte au avut un rol important în întelegerea, elaborarea și explicarea lucrării de licență, arătând rolul important pe care turismul îl deține în dezvoltarea economiei locale a municipiului Brașov. Cu ajutorul datelor statistice au fost efectuate diverse grafice și diagrame aplicabile orașului ales ca studiu, prin care am putut observa și explica evoluția orașului din punct de vedere demografic, turistic și economic, dar și factorii care au dus la această schimbare.

Astfel, am ales ca perioadă de analiză anii 1966-2010, pentru care am realizat diverse grafice pentru natalitate, mortalitate, bilanț natural dar și piramida vârstelor, cu ajutorul cărora am putut observa cum a crescut sau scăzut numărul locuitorilor orașului Brașov, factorii principali care au favorizat această modificare, perioada în care a orașul Brașov a devenit un centru polarizator pentru orașele limitrofe datorită dezvoltării industriei și mai târziu un important centru turistic al României cunoscut atât la nivel național cât și internațional, introdus în numeroase circuite turistice.

Orașul Brașov deține un important potențial natural și antropic care atrage anual milioane de turiști, astfel am analizat acest patrimoniu atât din punct de vedere natural, antropic, cultural-istoric în care am ales sa caracterizez cele mai importante obiective turistice ale orașului, dar și potențialul festivalurilor artistice și etnofolclorice care reprezintă o reală sursă de venit în perioada în care se desfășoară.

Fiind un oraș a cărui dezvoltare s-a bazat în special pe funcția turistică pe care acesta o deține, am analizat circulația turistică pentru perioada 2001-2012, pentru care am studiat evoluția numărului unităților de cazare, capacitatea de cazare a acestora, numărul și diversificarea bazei de alimentație a orașului, precum și numărul de turiști care au ales ca destinație de vacanță această locație și structura de cazare preferată de aceștia. Astfel, s-a observat o creștere majoră a persoanelor care aleg să-și petreacă concediul în cadrul Brașovului, iar diversitatea preferințelor acestora a facut ca numărul hotelurilor, a pensiunilor și a vilelor turistice să crească, acestea oferind un grad mai mare de comfort și satisfacție clienților sai.

Folosind baza de date CAEN, am realizat grafice pentru perioada 2000-2012, în care am reprezentat evoluția numărului de firme a sectorului terțiar, ponderea pe care acesta îl deține comparativ cu sectorul primar și secundar, precum și ponderea serviciilor din cadrul sectorului terțiar, în care am scos în evidență numărul de firme care au ca domeniu de activitate turismul. Utilizând aceeași metodă am efectuat grafice și diagrame pentru numărul de salariați pe domenii de activitate din cadrul sectorului terțiar între anii 2000-2012, dorind să scot în evidență perioada în care aceștia au înregistrat cel mai mare număr, motivele acestei creșteri, precum și ponderea pe care angajații din cadrul turismului o dețin comparativ cu celelalte component ale acestui sector.

De asemenea, cifra de afaceri a suferit modificări în cadrul aceluiași sector de activitate datorită evoluției numărului de firme și a numărului de angajați, astfel am efectuat grafice pentru a reliefa această creștere, perioada în care cifra de afaceri din sectorul terțiar a înregistrat cea mai mare transformare, din care am scot în evidență cele mai importante activități care și-au pus amprenta asupra dezvoltării economiei locale. Același lucru a fost efectuat și în cazul profitului, acesta fiind analizat pentru perioada 2000-2012. S-au realizat reprezentări grafice pentru anul 2012, acestea scoțând în evidență ponderea profitului pe sectoare de activitate pentru orașul Brașov, precum și ponderea profitului pe sectoarele de activitate din cadrul terțiarului. Au fost analizate și comentate aceste rezultate, concluzionând faptul ca industria turistică deține un procentaj din ce în ce mai ridicat în cadrul economiei locale a municipiului Brașov, fiind sectorul care atrage o numeroasă forță de muncă, preconizându-se că, pe viitor, numărul de firme, numărul salariațior și a cifrei de afaceri vor suferi o creștere continuă, sectorul terțiar fiind principala sursă de venit a orașului Brașov.

Au fost folosite programe cartografice prin care am realizat hărta principalelor obicetive turistice a orașului Brașov, localizarea acestuia în cadrul județului reliefând rolul acestuia de centru polarizator, precum și harta stațiunii Poiana Brașov, aceasta reprezentând punctul forte al orașului datorită potențialului său turistic. Pentru aceste reprezentări a fost folosit programul QuantumGis, utilizând diferite reprezentări vectoriale, iar pentru baza de hartă a fost folosit Google Maps.

Așadar, cu ajutorul surselor precizate am putut realiza studiul de față, putând pune în evidență dezvoltarea de-a lungul timpului a diverselor activități turistice desfășurate în orașul Brașov, precum și rolul acestuia în cadrul economiei municipiului. Cu toate că în trecut zona a cunoscut o dezvoltare incredibilă datorită industriei, în prezent aceasta deține un număr din ce în ce mai mic de angajați, iar ponderea profitului provenită din acest sector este insesizabilă comparativ cu sectorul terțiar. Prin analiza datelor statistice și științifice am încercat să scot în evidență importanța turismului pentru economia locală, evoluția ascendentă pe care această industrie a consemnat-o pe o perioadă scurtă de timp, în prezent, orașul Brașov fiind cunoscut în special ca fiind un oraș turistic și mai puțin unul industrial.

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE

3.1 Așezarea umană considerații teoretice

Orașul Brașov, ca așezare umană, este format la începutul secolului al XIII-lea, în locul unor vechi așezări românești. El este menționat pentru prima dată în anul 1235, sub numele de Corona, iar următoarea atestare a acestuia este sub denumirea de Barasu. Toponimia orașului s-a schimbat de nenumărate ori de-a lungul timpului, printre denumiri numărându-se Brasu, Braso, Brasso, Brassou, Brassov, în prezend denumirea acestuia fiind Brașov.

Imediat dupa formarea sa ca vatră umană, acesta devine una dintre cele mai importante orașe din Transilvania. Datorită dezvoltării producției meșteșugărești și așezării geografice favorizante, având legături atât cu Moldova cât și cu Țara Românească, orașul Brașov devine un pol de atracție a populației din toate zonele țării. Astfel, daca în prima jumătate a secolului al XV-lea orașul avea o populație de 6.000 locuitori, iar în a doua jumătate numărul acestora crescuse deja la 9.000 de locuitori, înscriindu-se ca fiind cel mai mare oraș din Transilvania.

Dezvoltarea economică a orașului începe în ,,perioada feudală, când nucleul orașului-Cetatea- concentra activitatea meșteșugărească și cultural-administrativă, iar actuala piață ,,Piața Sfatului” era centrul comercial. Intensificarea funcțiilor economice, îndeosebi dezvoltarea producției manufacturiere, fac ca acest oraș să fie cea mai însemnată localitate urbană din Transilvania și din secolul al XVIII-lea, când numărul său de locuitori era de 17.700”.

Economia orașului Brașov cunoaște un avânt în secolul al XIX-lea datorită dezvoltării funcției industriale. O data cu aceasta, asezarea umană devine și un nod feroviar important, făcând legătura cu orașe mari ca Arad-Timișoara, Oradea, Predeal, Zărnești și Ciceu. Datorită accesibilității ridicate, a gradului de industrializare ridicat, Brașovul atrage numeroasă forță de muncă, populația acestuia crescând până la 38.999 de persoane înregistrate la recesământul din 1910.

Creșterea populației orașului Brașov între cele două razboaie mondiale este una explozivă, înregistrându-se astfel un numar de 84.557 de locuitori în anul 1941. După această dată, se remarcă o creștere uriașă a industriei, datorită venirii comuniștilor la putere.

Astfel, în prezent, populația stabilă a ,,Municipiului Brașov este de 274.935 de persoane, cifră înregistrată la data de 01.07.2013”, dintre care 47,2 % sunt bărbați. ,,Orașul și cele 13 localități care-l înconjoară formează împreună un teritoriu-urban de 403.867, care se întinde pe o suprafață de 136.101 ha”.

3.2 Caracteristici geodemografice

Populația unui teritoriu, regiune sau oraș este componenta cea mai importantă a spațiului, fără aceasta neexistând activități economice și o dezvoltare economică. ,,Din punct de vedere al analizei sistemice, populația poate fi considerată un ansamblu complex, în ciuda simplității acesteia ca indicator, avnând mai multe proprietăți sau caracteristici esențiale.” Astfe, prin numărul de nascuții vii sau de migrații interne putem observa intrările în cadrul orașului, iar prin numărul de decese sau migrații către alte regiuni putem observa iesirile. Prin acest indicator, putem vedea oscilațiile și evoluția numărului de locuitori al unui teritoriu, locuitori implicați atât în viața socială, politică dar și economică a orașului respectiv.

Astfel, populația din orașul Brașov constituie un sistem care este permanent modificat de mișcările migratorii din și spre municipiu. Locuitorii orașului sunt direct implicați în activitățile economice, atât din punct de vedere cantitativ prin numărul populației active și active ocupate, cât și calitativ prin nivelul intelectual, prin pregătirea profesională dobândită, prin abilități, depinderi care le oferă acestora o integrare ușoară și rapidă în diferitele societăți.

3.2.1 Dinamica populației

Dinamica populației unui teritoriu este clar definită prin mișcarea naturală dar și de mobilitatea populației din sau spre oraș. În cazul orașului Brașov, această dinamică a populației a fost influențată de-a lungul timpului atât de natalitate și mortalitate, dar mai ales de migrațiile teritoriale ale populației. În decursul secolelor, creșterea populației municipiului Brașov s-a datorat în primul rand dezvoltării economice a acestuia foarte mult fată de unitățile teritoriale limitrofe, de creșterea într-un ritm alert a industriei mai ales dupa cel de-al doilea război mondial și de gradul ridicat de accesibilitate, fapt ce a atras din ce în ce mai mulți oameni implicați în procesul muncii.

3.2.1.1 Evoluția numerică a populației

Indicatorul folosit în caracterizarea populației unui anumit teritoriu sau oraș se referă strict la numărul acesteia, iar pentru ca analiza să fie corectă, acestui număr al populației trebuie să i se atribuie un timp și un spațiu. Astfel, evoluția numerică a populației orașului Brașov a fost urmărită pentru perioada 1912-2010, bazându-se pe date furnizate de Institutul Național de Statistică.

Creșterea ascendentă începând cu anul 1912 cu o populație de 41.056 de locuitori până în anul 1992 când se înregistra o populație de 325.057 de locuitori arată evoluția continuă a orașului Brașov, dezvoltarea sa economică, devenit un pol de atracție important al populației.

Pentru perioada 1992-2010 se observă o scădere drastică a numărului de locuitori. Datorită căderii regimului ceaușist, datorită liberei circulație a persoanelor în afara granițelor țării dar și privatizării sau închiderii marilor fabrici construite în acea perioadă, numărul populației scade de la 325.057 locuitori în anul 1992, la 276.914 locuitori înregistrați în anul 2010.

Conform Raportului de Primarului Municipiului Brașov privind activitatea în anul 2013, în data de 01.07.2013 populația stabilă a Municipiului Brașov era de 274.935 locuitori. Astfel, dupa cum se poate observa, populația orașului este în continuă scădere, datorită migrațiilor dar și unui sport natural mai scăzut față de anii precedenți. Deasemenea, un alt factor important al scăderii numărului populației orașului Brașov este și liberalizarea avortului, ceea ce a dus la o scădere drastică a locuitorilor. Dacă în timpul regimului comunist o familie avea între 2-3 copii, după anul 1990 numărul scădea la 1,3 copii/femeie.

3.2.1.2 Mișcarea naturală

Mișcarea naturală reprezintă oscilațiile intervenite în numărul și structura populației numai ca urmare a nașterilor și deceselor. Astfel am analizat acesti indicatori la nivelul orașului Brașov pentru perioada 1992-2010.

3.2.1.2.1 Natalitatea

Natalitatea este un inducator demografic esențial în observarea dinamicii populației unui teritoriu, regiune sau oraș. Oscilațiile acesteia se datorează fie unor catastrofe naturale sau antropice, fie procesului ridicat de divorțialitate, fertilitate sau factorilor politici și sociali. Astfel, pentru perioada 1992-2010, dupa cum se observă în graficul de mai jos, există diferențieri majore ale natalității.

Astfel, dacă dupa anii comunismului natalitatea avea o valoare foarte ridicată datorită politicii pronataliste impuse de comunism și neparticipării femeii la viața politică, situația se schimbă dupa anul 1990. După cum se poate observa, pentru anul 1992 s-au înregistrat un număr de 2.655 de năcuții vii, o valoare relativ ridicată față de anii ce vor urma. Astfel, în anul 2002 se înregistrează o scădere majoră a născuților vii, numărul acestora fiind de 1.977 de persoane. Această scădere de aproximativ 30% a numărului de născuții vii se datorează emancipării femeii, participării acesteia în diferite activități economice dar și în viața politică și socială, dar și unui impas economic în care țara noastră, inclusiv orașul Brașov a intrat imediat dupa căderea regimului comunist.

Se încearcă implementarea a diferite programe în acest sens, în anul 2010 remarându-se o creștere a numărului născuților vii în cadrul orașului Brașov, astfel ca cifra acestora este de 2.553, o creștere majoră față de anul 2002. În prezent se încearcă introducerea a diverse programe de planning-uri familiale, dar și promovarea unei politici pronataliste, statul având un rol decisiv în această decizie.

3.2.1.2.2. Mortalitatea

Asemeni natalității, și mortalitatea este tot un indicator demografic ce reprezintă evoluția și frecvența deceselor atât din punct de vedere spațial cât și temporal în cadrul populației unui oraș. Astfel, acest indicator a fost analizat în studiul de față pentru perioada 1992-2010.

O atenție specială din punct de vedere al ratei mortalității trebuie acordată dezvoltării economice a unui teritoriu sau oraș, aceasta influențând evoluția acestui indicator al dinamicii teritoriale. Dezvoltarea economiei orașului Brașov din cele mai vechi timpuri, acesta fiind cel mai important centru economic al Transilvaniei, îmbunătățirea sistemului sanitar, scăderea timpului dedicat muncii și creșterea salariilor și creșterea nivelului de trai al populației per ansamblu determină o scădere majoră a ratei mortalității față de anii trecuți.

Astfel, conform graficului alăturat, în anul 1992 valoarea mortalității era de 2.357 de persoane, datorită gradului ridicat al natalității, al dezvoltării economice al orașului ceea ce a dus la creșterea numărului de născuți vii și scăderea numărului deceselor. În anul 2002 se înregistrează un maxim al acestui indicator, având o valoare de 2.730 de persoane. Acest lucru se datorează scăderii natalității, îmbătrânirii demografice dar și condițiilor sociale și politice. Pentru anii următori, rata mortalității începe să scadă, ajungând în anul 2010 la o valoare de 2.612 de persoane. Această scădere se datorează creșterii natalității, intervenției statului în viața socială prin oferirea diverselor ajutoruri sociale , implementării unei politici pronataliste dar și evoluției economice care oferă cetățenilor venituri mai ridicate. Conform graficului de mai jos, pentru anii 1966 și 1977 rata natalității și a mortalității pentru orașul Brașov este următoarea: 9,45‰ rata natalității pentru anul 1966 și 5,15‰ rata mortalității, iar în anul 1977, anul în care s-a adoptat legea pronatalistă, valoarea natalității crescând până la 13.32‰, cea a mortalității având o creștere nesemnificativă, având o valoare de 5.47‰.

3.2.1.2.3 Bilanțul natural

,,Sportul natural sau bilanțul natural exprimă diferența dintre natalitate și mortalitate”, în capitolul de față urmărind evoluția acestuia pentru perioada 1966-2010.

Valori pozitive ale bilanțului natural se înregistrează între anii 1966-1992, cu o creștere explozivă în anul 1977, an în care valoarea acestuia era de 2013.

După acești ani, evoluția sporului natural este una negativă, cu un maxim în anul 2002 de -753, urmând o creștere minoră până în anul 2010. În prezent, la nivelul orașului Brașov se înregistrează valori negative ale bilanțului natural, cauzate de evoluția orașului, schimbarea mentalității populației și axarea acestora pe carieră.

3.2.1.2.4 Indicele de vitalitate

Indicele Pearl, cunoscut și sub denumirea de indicele de vitalitate, reprezintă raportul dintre numărul născuților vii și numărul decedaților pe durata unui an calendaristic. Cu ajutorul acestui indice se poate observa și se pot face diferite prognoze privind evoluția numărului de locuitori ai unui teritoriu dar se pot ține și diverse evidențe asupra structurii populației pe grupe de vârstă. Pentru studiul de față, acest indice a fost calculat pentru perioada 1966-2010, pentru orașul Brașov.

Astfel, după cum se poate observa din graficul de mai jos, indicele de vitalitate pentru municipiul Brașov avea o valoare de 192.19% pentru anul 1966, ceea ce caracterizează acest an printr-o natalitate ridicată și o mortalitate cu o valoare scăzută, dar și un spor natural pozitiv. Urmează o creștere remarcabilă pentru anul 1977, în acest an înregistrându-se o valoare de 243.27% a acestui indice. Acest lucru de datorează valorii ridicate a celorlalți indicatori ai dinamicii populației, mai puțin cea a mortalității, aceasta având cea mai mică valoare înregistrată, toate acestea influențând indicele lui Pearl, care are cea mai ridicată valoare pentru această perioadă.

Anul 1992 se caracterizează printr-o scădere bruscă a indicelui de vitalitate, cifra acestuia ajungând la 112.64%, o scădere cu peste 50% a valorii acestuia față de anul 1977, iar în anul 2002 rezultatul acestuia ajungând pentru orașul Brașov la cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 48 de ani. Pentru acest an valoarea indicelui lui Pearl este de 72.41%, datorită scăderii bruste a natalității, a creșteri remarcabile a mortalității dar și a migrației intense.

Indicele de vitalitate pentru anul 2010 începe să se redreseze, ajungând la valoarea de 97.74%, urmat de o creștere a celorlalți indicatori demografici.

3.2.1.2.5 Moblitatea teritorială a populației

Mobilitatea teritorială a populației sau migrațiile reprezintă un adevărat proces prin care ,,persoanele își schimbă locul de rezindență în mod definitiv sau temporal”. Conform Dicționarului explicativ al Limbii Române, migrația este o ,,deplasare în vederea schimbării locului de trai sau de muncă, determinată de factori sociali, economici, politici sau naturali.” Aceste deplasări ale populației determinate de diferiți factori are un impact extrem de important asupra numărului populației, asupra structurii și distribuției acesteia pe un anumit teritoriu. Astfel, dezvoltarea economică mai mare a unei zone, regiuni, județ sau oraș reprezintă motivul principal al mișcării migratorii dinspre o zonă mai puțin evoluată economic spre aceasta. Mobilitatea teritorială a fost încă din cele mai vechi timpuri determinată de factori economici, oamenii căutând fie terenuri mai bune pentru agricultură, fie pășuni pentru animale, fie locuri de locuit în apropierea apelor, în prezent motivațiile principale rămânând aceleași. Veniturile scăzute și rata somajului ridicată sunt factorii care au o cea mai mare influență asupra migrației persoanelor spre orașele care le pot oferi o stabilitate financiară și un trai decent.

Orașul Brașov este caracterizat ca fiind un important pol de atracție a populației datorită dezvoltării economice pe care municipiul a cunoscuto de-a lungul timpului. Dezvoltarea explozivă a industriei și deschiderea marilor fabrici a atras un număr ridicat de persoane venite aici pentru un loc de muncă, aceștia urmând să-și stabilească resedința în oraș.

Deasemenea, devenit un important centru universitar, Brașovul atrage atenția elevilor și studenților veniți aici pentru studii, iar după finalizarea studiilor majoritatea acestora alegând să rămână în oraș.

Navetismul este un fenoment important la nivelul orașului Brașov, populația activă care nu are domiciliul stabil în oraș, se deplasează zilnic spre municipiu în scop de seriviciu. Transportul permite acest lucru, deoarece există curse zilnice ale autocarelor către localitățile limitrofe, acestea fiind înglobate în zona metropolitană a orașului Brașov.

Pentru zona studiată au fost utilizate date statistice pentru perioada 1966-2010, iar după cum se poate observa pe graficul de mai sus, numărul persoanelor care se deplasează spre orașul Brașov scade din ce în ce mai mult. Dacă în anul 1966 evoluția numărului de locuitori ai orașului creștea și datorită migrațiilor, acestea reprezentând 28,49 %, pentru anii viitori valorile încep să scade. Astfel, pentru anul 1977 valoarea era de 25,65 % , numărul de migrații externe fiind nesemnificativ (7,31%). Cu toate că numărul sosirilor scade o data cu trecerea timpului, valoarea încă rămâne pozitivă pentru anul 1992, când se înregistra 11,9% migrații în cadrul orașului.

Toate aceste valori ale migrației sunt datorate dezvoltării economice rapide a orașului care a atras un număr mare de forță de muncă din localitățile și zonele limitrofe, acesta devenind cel mai important centru economic din sudul Transilvaniei, politica ceaușistă care s-a axat pe dezvoltarea industriei și deschiderea fabricilor, dar și poziției geografice stategice a orașului Brașov, în centrul țării.

După cum se poate observa pe grafic, dacă până în anul 1992 numărul de sosiri depășea numărul de plecări din orașul Brașov, începând cu anul 2002 situația se inversează. Astfel, în anul 2002 se înregistrează o valoare de 10,68% a numărului de sosiri și o valoare de 14,87% a numărului de plecări. În anul 2010, valorile cresc foarte puțin, aproape insesizabil, numărul de sosiri fiind de 10,8%, iar numărul de plecări de 14,44%. Cu toate că cifrele arată o oarecare îmbunătățire, numărul plecărilor încă îl depășește pe cel al sosirilor. Acest lucru este îngrijorător, deoarece populația orașului începe să scadă, toate acestea fiind cauzele unui sistem economic instabil.

3.2.2 Structuri geodemografice

Structurile geodemografice sunt acelea care ne ajută să observăm pe parcursul unui interval de timp toate schimbările calitative și sociale care se petrec în cadrul populației unei regiuni, unui județ sau oraș. După definiția dată de Daniela Zamfir (2007), ,,Într-o colectivitate umană se pot diferenția anumite subcolectivități, folosind drept criteriu o serie de caracteristici comune: demografice, social-economice, culturale și teritoriale”. Astfel, se deosebesc structuri variate ale populației cum sunt structura demografică și structura social-economică.

3.2.2.1 Structura pe grupe de vârstă și sexe

Acest indicator al dinamicii populației este foarte important în definirea rolului fiecărui individ în reproducere și în activitatea economică.

Piramida vârstelor este cea care reprezintă cel mai bine dinamica populației pe grupe de vârstă și sexe, oscilațiile acesteia fiind determinate de diverși factori naturali, politici, sociali sau economici. Astfel, dacă până la vârsta de 44 de ani populația masculină și feminină detin aproximativ aceeași pondere, situația se schimbă dupa această vârstă. Începând cu 55 de ani, populația feminină este mai numeroasă datorită mortalității persoanelor de sex masculin, una din cauzele cele mai importante fiind mediul în care aceștia lucrează de-a lungul vieții, dar și datorită numeroșilor factori politici (războaie) etc.

Conform Raportului de Activitate al Primarului Municipiului Brașov pentru anul 2013, structura populației pe grupe de vârstă pentru acel an era următorul: pentru sectorul de vârstă între 0-4 ani populația stabilă la 01.07.2013 era de 11.834, între 5-14 ani erau înregistrați 18.941 de persoane, între 15-19 ani 10.116 persoane, între 20-24 ani 19.170, între 25-59 156.009 persoane și peste 60 de ani 58.865 de persoane înregistrate.

Din aceste valori se poate observa îmbătrânirea demografică a populației orașului Brașov, ponderea cea mai mare a populației fiind reprezentată de persoanele între 25-59 de ani, iar 49,2% din totalul populației stabile a Municipiului Brașov sunt bărbați. Se constată de asemenea și o pondere mai ridicată a persoanelor de sex feminin peste 50% din întregul populației Brașovului.

3.2.2.2 Structura social-economică

Din punct de vedere socio-economic, populația poate fi repartizată în populație activă, care, în urma desfășurării muncii sale obține venituri are să satisfacă nevoile personale ale acestora, și populația pasivă sau inactivă, care nu obțin venituri proprii.

Cea mai importantă categorie a populației este reprezentată de populația activă ocupată, la nivelul județului Brașov ponderea acesteia situându-se între 30-50%, cu cele mai ridicate valori pentru municipiul Brașov, populația ocupată sferind aceeași evoluție. Astfel, dintr-un număr de 200.000 de angajați în anul 1992, apropae 75.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă până în anul 2006, cei mai afectați fiind persoanele din domeniul industriei. Municipiul Brașov a suferit o instabilitate majoră, astfel ca 2/3 din numărul total de angajați din industrie și-au pierdut locul de muncă. În schimb, celelalte domenii nu sunt afectate în aceeași măsură, numărul angajaților din domeniul construcțiilor și serviciilor având o creștere majoră.

Se poate observa numărul mare al angajaților din domeniul serviciilor, acesta reprezentând principala sursă de venit a orașului Brașov. Din cadrul serviciilor, turismul deține o pondere importantă a numărului de salariați. După funcția industrială pe care orașul Brașov o deținea în timpul regimului comunist, Brașovul cunoaște o creștere a veniturilor din turism. Implicarea statului în dezvoltarea acestuia prin construirea unităților de cazare sau renovarea cel vechi, prin modernizarea infrastructurii de transport mărind accesibilitatea orașului dar și promovarea obiectivelor turistice importante a facut ca orașul Brașov să devină în prezent un important centru turistic al României. Astfel, numărul salariaților din acest domeniu a crescut, reprezentând sectorul care deține cel mai mare cifră a angajaților.

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂȚILE TURISTICE

4.1 Potențialul turistic al spațiului

Conform numeroaselor definiții în ceea ce priveste potențialul turistic, o putem aminti pe cea formulată de Erdeli G. și Istate, considerând potențialul turistic ca ,,ansamblul elementelor naturale, economice și cultural-istorice, care prezintă anumite posibilitați de valorificare turistică, ce dau o anumită funcționalitate pentru turism și, deci, constituie premise pentru dezvoltarea activitații de turism. Deasemenea, Ielenicz M și Comănescu L. (2006), care au mers pe o gândire asemănătoare, au definit potențialul turistic al unui spațiu ca ,, ansamblul de elemente naturale, sociale, economice, culturale dar și totalitatea amenajărilor ( căi de comunicație, bază de cazare, tratament, masă, amenajări pentru distracție și instrucție) destinate activitaților turistice de pe un teritoriu (oraș, județ, regiune, țara etc)”.

Cândea Melinda și colaboratorii consideră potențialul turistic ca ,,ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice care exprimă posibilitați de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activitaților de turism”.

Cu alte cuvinte, potențialul turistic al unui spatiu, indiferent de dimensiunea acestuia, reprezintă ansamblul elementelor natural și antropice care stârnesc interesul turiștilor, astfel ducând la realizarea unor activitați turistice, activitați indispensabile pentru dezvoltarea socio-economică a unui teritoriu. Acesta poate fi împarțit în mai multe categorii, astfel încat există un potențial turistic latent, în care elementele atractive există, dar sunt foarte puțin cunoscute datorită unei slabe promovari, potențial turistic natural, unde elementele naturale sunt promovate și introduse în numeroase activitați turistice, potențial turistic antropic, în care toate elementele care prezină interes deosebit și care dețin o mare valoare istorică și culturală (situri arheologice, monumente de istorie, artă, economie, etnografie etc.) sunt protejate și incluse în patrimoniul teritoriului respectiv, și potențial turistic cunoscut, care este reprezentat de un ansamblu de elemente care sunt foarte populare, cunoscute și care conduc la organizarea de activitați turistice.

Stăncioiu Aurelia-Felicia consideră că potențialul turistic înseamnă ,,totalitatea resurselor naturale, antropice, cultural-istorice care, împreună cu infranstructura, constituie oferta turistică a unei destinații”. În acest sens, nu se poate vorbi despre o înflorire economică și socială a orașului Brașov fară a se lua in calcul domeniul turistic, domeniu care a avut multiple efecte benefice asupra orașului dar și asupra cetațenilor săi.

Domeniul turistic este clar determinat de resursele naturale și antopice de o valoare deosebită, resurse fără de care turismul nu s-ar putea dezvolta. La acestea se mai poate adăuga și infrastructura turistică de care Brașovul dispune, cu o capacitate de cazare peste media pe țară. Sectorul turistic a fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incluzându-l ca parte esențiala a planului de dezvoltare națională. Astfel, Brașovul s-a adaptat și dezvoltat rapid pentru a raspunde cerințelor de pe piața. În anul 2009, în județul Brașov erau 14. 728 locuri de cazare.

În sprijinul acestor numeroase avantaje ale zonei, avantaje legate de relief, clima, obiective turistice etc, se adaugă oportunitațile de finanțare în domeniu, atât pentru infrastructură, cât și pentru cursuri de specializare dar si de calificare în domeniul turismului. Astfel, în anul 2009, firmele din județul Brașov cu domeniu de activitate ,,hoteluri și facilitați de cazare” au realizat investiții brute în valoare de 137 mil. lei, acestea reprezentând 2,88% din totalul investițiilor din județul Brașov.

Deasemenea, societațile comerciale din Brașov cu domeniul de activitate ,,hoteluri și facilitați de cazare” au realizat în anul 2009 o ,,cifră de afaceri de peste 148 mil. lei, această sumă reprezentând 0,75% din totalul cifrei de afaceri din județul Brașov. Tot în acest an, populația activă în sectorul hoteluri și restaurante a fost de 8.600 persoane, acest număr reprezentând 3,59% din totalul populației civile din județ, iar caștigul mediu net lunar era de 765 lei’’.

Din cele spuse mai sus rezultă ca orașul Brașov deține un impresionant potențial turistic care a fost pus în valoare și promovat corespunzător, astfel încat economia depinde de acest sector. Poziția geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potențialul turistic al Brașovului îmbina elemente ale cadrului natural cu valori culturale și istorice. Datorită bogației în istorie și diversității culturale și multietnice fac din acest teritoriu unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune. Cu toate acestea, Brașovul nu a atins potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinații din estul Europei.

4.1.1 Potențialul turistic natural

Potențialul natural al unei regiuni este considerat principala componentă a potențialului turistic. Astfel, în viziunea autorului Cândea Melinda și colaboratorii (2000) acesta este alcatuit din ,,totalitatea resurselor turistice pune la dispoziție de cadrul natural al unui spațiu: unități, tipuri și forme de relief, tipuri și subtipuri climatic, ape de suprafața și subterane, etaje de vegetație sau asociații vegetale- incluzând și modificari produse de activitați antropice-care prin valoarea și atractivitatea lor justifică deplasari de populație pentru vizitare și care conduc la amenajari de ordin turistic”.

O definiție asemănatoare este dată de Muntele I. și Iațu C. , în viziunea cărora potențialul turistic natural este dat de ,, totalitatea trăsaturilor esențiale ale componentelor naturale ale unui teritoriu.”. Potențialul natural al unei zone, regiuni, județ etc. este dat de resursele natural de care acesta dispune, fie că acestea sunt valorificate sau nu, ele constituind elemente de atracție pentru dezvoltarea în perspectivă a unei activitați turistice performante. Astfel, se poate discuta de un potențial al reliefului, unul climatic, altul hidrologic, al faunei și al florei, iar la toate acestea se poate adăuga un potențial turistic al peisajelor naturale.

4.1.1.1 Potențialul turistic al reliefului

Suprafața Brașovului se suprapune pe două mari unități morfostructurale: Carpații și Podișul Transilvaniei. Areale și trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naționale sau naturale, rezervații și monumente ale naturii, rețeaua hidrografica compun cadrul natural al județului.

Județul Brașov se desfasoară la contactul dintre Carpații Orientali și Carpații Meridionali, în această zonă fiind incluse unitați geografice cu caracteristici naturale și antropice diferite. Această diferențiere se impune în relief nu numai printr-un potențial turistic diferit, ci și prin practicarea numeroaselor activități turistice ,,ajutate” și de gradul ridicat al dotarilor și asigurarii de servicii cât mai diversificate. Cele mai importante componente geografice de care județul Brașov dispune sunt Depresiunea Brașov, masivele montane limitrofe care marginesc depresiunea sau care se află doar pe latura vestică a acesteia și culoarul Rucar-Bran. Dacă cu decenii în urmă activitațile turistice erau relativ izolate, prin dezvoltarea treptată a infrastructurii, prin realizarea de dotari necesare practicarii activitații turistice, s-a creat sistemul necesar dezvoltarii acesteia.

Spre vest de Munții Întorsura Buzăului, se întinde șesul depresionar al Țării Bârsei, compartiment vestic al marelui complex depresionar intramontan de la curbura internă a Carpaților, cunoscut în literatura geografică ca Depresiunea Brașovului. Aceasta se întinde pe o suprafață de circa 1800 Km², pe o lungime de circa 100 Km pe direcția NE-SV, între Brețcu și Zărnești. Aria resprectivă este clar delimitată de ramura muntoasă înconjurătoare, dar trimițând culoare lungi spre SV ( Golful Zărnesti-Tohan), spre vest (Golful Vlădeni), spre nord (culoarul Oltului între Feldioara și Augustin).

Municipiul Brașov se localizează în zona central-estică a României, la 43° 38' latitudine nordică și 25°35' longitudine estică, la poalele vârfului Tâmpa (967m).

Reședința județului este situată la o altitudine medie de 625 m, este localizată în Depresiunea Bârsei, la curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvaru, delimitată din trei parti de dealurile Tâmpa, Straja și Dealul Cetații.

Relieful, prin caracteristicile sale regionale dar și la nivel local reflectă complexitatea și amalgamul de obicetive turistice, dar și impunerea unor peisaje extraordinare cum ar fi abrupturi de falie, sâncarii calcaroase, canioane și peșteri. În acest sens se deosebeste creasta calcaroasă a Pietrei Craiului (Canioanele Pietrei Mari) a cărei spectaculozitate este dată de versanții abrupti, de hornuri și râurile de pietre, de pădurile de conifere care acoperă parțial masivele de grohotiș. Ineditul locului este dat de peisajele halucinante care atrag anual milioane de turiști iubitori ai spațiului montan, dar și de sporturi extreme, cum ar fi alpinismul.

Peisajul este completat de culoarul Rucar-Bran în care se impun pe de-o parte platourile netede cu pășuni și pâlcuri de padure între care se întrezaresc asezarile risipite caracteristice acestui spațiu montan, iar pe de altă parte micile depresiuni, culoare de vale adânci și varfurile calcaroase.

Caracterul montan al Brașovului este dat de prezența masivului Postavaru cu o altitudine de 1802m , care înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri- Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postavarului întins spre nord-est este reprezentat de muntele Tâmpa (960m), ce se ridica la o altitudine de 400 m asupra orașului Brașov.

Deasemenea, spectaculozitatea reliefului este întregită de Munții Piatra Mare, la care nu altitudinea ofera un grad ridicat de inedit, ci prezența conglomeratelor și calcarelor care imprimă forme de relief cu aspecte diferite, cu un grad de atractivitate ridicat în rândul turiștilor.

Depresiunea Brașov ocupă cea mai mare parte din regiune, acaparând arealul propriu-zis al depresiunii, rama montană limitrofa dar și unele axe secundare care se continuă pe văi până în munți din partea de nord, vest și est.

Depresiunea Brașov este una dintre cele mai întinse unitați de relief de acest gen din tot ansamblul Carpaților Românești. Genetic zona este de origine tectonică, formată prin fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură. O mare influență asupra reliefului au avut-o și cele patru mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o bună parte din teritoriu a rămas mlăștinos și salbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Aceasta este încadrată de numeroase masive și culmi muntoase care depașesc altitudinea de 1000 m și 1800 m. Altitudinile variază de la înăltimi ce depașesc 1800m și coboară la înălțimi de 500-600 m. Relieful depresiunii este reprezentat de un șes foarte lung cu altitudini de 550-600 m, peste care se suprapun conuri de aluviuni bombate formate de râuri la ieșirea din munți.

În total, relieful muntos ocupă o suprafață de circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Suprapunerea masivelor muntoase și șesurilor depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice, scoțând în relief aceste masive. Diferența de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului ( 2544m Vârful Moldoveanu și 400 m în talvegul Oltului).

Foto.13 Orașul Brașov la poalele dealului Tâmpa

Sursa pozei: http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=20

Foto.14 Masivul Postavaru

Sursa pozei : http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=20

4.1.1.2 Potențialul turistic al climei

Clima, împreună cu relieful, reprezintă un element de o importanță majoră în desfașurarea activitaților turistice în orașul Brașov, constituind de asemenea o punte de legătură între potențialul turistic natural și turism. Cu toate acestea, temperatura aerului este substanțial diferențiată în funție de altitudinea reliefului.

Clima Brașovului are un caracter temperat-continental, caracterizându-se printr-o notă de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental, mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relative reduse și temperature ușor scazute în zonele mai joase.

Temperatura medie multianuală a aerului este reprezentată de valoarea de 7,6°C, temperatură caracteristică acestei zone muntoase cu un climat specific. Deasemenea, temperatura maximă înregistrându-se în luna august, având o valoare de 36°C. Temperaturile minime absolute dețin recordul pe țară. Valoarea minimă absolută s-a înregistrat la Bod (25 ianuarie 1942), aici înregistrându-se o valoare de -38,5°C. Depresiunea Brașov este caracterizată de inversiuni termice destul de puternice, acestea fiind cauza temperaturilor existente în regiune.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%, iar precipitațiile atmosferice dețin valori de 600-700mm/an. Vântul bate predominant dinspre vest și nord-vest, având viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/s.

Durata media anuală a stratului de zăpadă crește o dată cu înălțimea, numarul mare de zile cu zăpadă influențând numarul de turisti veniți în Brașov datorită posibilitații de a practica sporturi de iarnă, Poiana Brașov devenind astfel una dintre cele mai importante și cautate stațiuni montane din țară.

Astfel, județul Brașov deține un potențial turistic climatic favorizant, activitațile turistice putând fi practicate pe tot parcursul anului. Deoarece județul Brașov se încadrează în zona montană, bioclimatul specific acestuia fiind unul tonic-stimulent de munte. Acesta este caracterizat prin forme pozitive (culmi, platouri, versanți), având un topoclimat mai rece, umed, cu o nebulozitate pronunțata, dar cu o durată de stralucire a Soarelui mai mare, acesta fiind indicat în practicarea climatoterapiei. Climatul de adapost dat de bazinul depresionar, aerul proaspat și racoros oferă turiștilor oaze de relaxare, odihnă și recreere. Cu toate acestea, efectul dat de formele de relief negative (depresiuni și vai caracterizate de inversiuni termice) ofera un climat montan hipertonic, nesolicitant. Deasemenea, dezvoltarea și promovarea la un nivel înalt al stațiunilor montane pentru sporturi de iarna (Poiana Brașov, Predeal, Bușteni etc) datorită persistenței statului de zăpadă începând cu luna noiembrie și terminând cu luna aprilie, au favorizat dezvoltarea activitaților turistice, implicit dezvoltarea economică a orașului.

4.1.1.3 Potențialul turistic al florei și faunei

Vegetația prezintă un potențial turistic extrem de complex, atât datorită îmbinarii acesteia cu multiplele forme de relief , cât și din compoziția și structura floristică a acestora. Astfel, există numeroase de specii de floră și faună devenite obiective turistice și incluse în diferite arii protejate sau considerate monumete ale naturii.

Exista o multitudine de specii care captează interesul turistilor, printre acestea se pot menționa diferitele cicluri vegetale specifice fiecarui anotimp, speciile endemice, plantele relicte dar și vârsta acestora, extinderea și dimensiunea lor.

În cadrul județului Brașov, datorită particularitatilor date de relief, clima și sol, vegetația prezintă o întreagă gamă de caracteristici. Clima a condiționat etajarea vegetației în funție de altitudine, astfel în zona munților înalți se gasesc păduri de rășinoase, iar cei joși sunt dominați de foioase și conifere. Zonele deluroase sunt îmbrăcate tot cu păduri de foiase și conifere, în această categorie remarcându-se fagul și alunul.

Astfel, în partea sudica a teritoriului, într-o zonă predominant muntoasă, se regasește flora alpină și subalpină, caracterizate printr-o vegetație ierboasă și lemnoasă (conifere pitice). Odata cu creșterea altitudinii, la peste 1700 m se întalnesc o varietate de plante devenite monumente ale naturii, cum ar fi Garofița Pietrii Craiului pe care o găsim pe pajistile crestei Pietrei Craiului. Alături de aceasta se mai întalneste nemțișorul, bujori de munte, gențiane, viorele alpine etc. Alaturi de acestea întalnim si merișori, zâmbru, tufișuri de afini și anini de munte. De la începutul lunii martie până la sfârșitul toamnei, aceasta zona se face remarcată datorită covorului floristic impresionant prin coloristica sa.

Depresiunile intramontane adăpostesc numeroase specii vechi sau specifice (daria, ochii broaștei, roua cerului) datorită topoclimatelor specifice. Spre deosebire de padurile de rașinoase și foioase specifice zonelor montane înalte, pe versanții însoriți ai Dealului Cetații sau ai Tâmpei încă se găsesc specii din steeple și silvostepele cu elemente precum nemțisorul de stâncă, migdalul pitic, pătlagina argintie etc.

Datorită condițiilor topoclimatice (sol si relief) se produc inversiuni de vegetație. Astfel, în Poiana Brașov, la o altitudine de peste 1000 m, se întalnesc paduri de gorun în amestec cu molidul. Padurile de brad intră în zona gorunului, iar cele de molid coboară până la 800 de metri. Jumătatea superioară a masivului Postăvaru este acoperită cu paduri de fag, în timp ce pe jumătatea inferioară crește bradul, coborând până la altitudinea de 600 de metri.

Cu toate că o mare parte a județului Brașov este acoperit cu paduri și vegetație forestieră, depresiunea este golașă, aproape lipsită de paduri. În trecut, aici se regăseau întinse paduri de stejar, pâlcuri din acestea regăsindu-se astazi lânga Cristian, Prejmer și Hărman. Gruparea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei dar și a solurilor în starea actuală.

Cu alte cuvinte, flora județului Brașov este extrem de variată și valoroasă, constituind un adevărat potențial turistic favorabil desfășurării activitaților turistice. Deasemenea, raritatea plantelor dar și valoarea științifică a acestora a determinat statul sa ia masuri în privința ocrotirii și protejării acestora, creându-se numeroase rezervații și arii protejate, iar multe dintre specii au fost declarate monumente ale naturii.

În ceea ce privește fauna Brașovului, acesta este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Exemplarele cele mai rare se găsesc în special pe crestele împadurile ale munților înalți, iar dintre toate speciile existente pe teritoriu, mamiferele prezintă cel mai mare interes cinegetic și științific. În padurile de conifer și foioase se află exemplare de urși carpatini, cerbi, lupi, mistreți, cerbi, jderi, pisici salbatice, dihori, iar râsul reprezintă un element faunistic cu o valoare cinegetica deosebită. În zona depresionară, caracteristice sunt specii precum potarnichea, iepurii, porumbei. Din categoria păsărilor se găsesc elemente precum vulturul pleșuv, cocoșul de munte, acvila de piatră, ciocănitoarea, fazanii, dintre reptile se pot menționa vipera comună, sopârla de munte, șarpele de apă, iar din apele râurilor este nelipsit păstravul. O categorie aparte este reprezentată de pădurea de lângă Prejmer, care adăpostește specii ocrotite precum vântureii, șorecarii comuni, de iarna, huhurezul și șorlița.

În județul Brașov există nouă asociații vânătorești, iar fondurile de vânătoare sunt deținute prin arenda de la stat în proporție de 68% de asociațiile de vânători, de 30% de Regia Națională a Padurilor și 2% de Facultatea de Silvicultură din cadrul Universitații Transilvania din Brașov și Institutul de Cercetare și Amenajări Silvice Brașov.

Datorită biodiversitații deosebite a județului Brașov, a valorilor estetice și științifice deținute de numeroase specii de plante și exemplare de animale, s-au creat numeroase arii protejate cu scopul de a asigura ocrotirea și perpetuarea acestor elemente de o valoare excepțională. Astfel, pe tot cuprinsul teritoriului s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de tere, care prezintă interes științific, social și estetic.

Parcul Național Piatra Craiului, aflat în apropierea județului Brașov, cuprinde numeroase rezervații naturale, cum ar fi Peretele Vestic, Piatra Mică, Prăpastia Zărneștilor, Muchia Lungă, monumente ale naturii precum Colții Chiliilor, Arcul Crăpăturii, Padina Închisă, Cerdacul Stancului, Zăplazul, Zidul lui Dumnezeu, Peștera Mare, Turnurile Dianei. De asemenea, în cadrul parcului se întalnește o plantă unică în Europa, Garofița Pietrei Craiului. Elementele faunistice sunt și ele bine reprezentate, aici derulandu-se proiectul ,,Carnivorele Mari din Carpați”, care are ca scop ocrotirea și asigurarea perpetuarii a populațiilor de lupi, urși și râși.

Masivul Postăvaru este o rezervație de peisaj și ocupă o suprafață de 1025 ha. Prin declararea masivului ca rezervație naturală s-a dorit conservarea peisajului nealterat de om dar și numeroase de specii de plante și animale.

4.1.2 Potențialul turistic antropic

Potențialul antropic al unui teritoriu, zonă, regiune, județ, reprezintă rezultatul gândirii și activitaților multiple ale oamenilor de-a lungul timpului. Pentru a constitui potențialul antropic al unei regiuni, aceste obiective trebuie să îndeplinească condițiile valorificarii pe plan turistic.

Brașovul deține un impresionant patrimoniu turistic antropic, majoritatea obiectivelor antropice de o valoare inestimabilă aflându-se în Municipiul Brașov, dar și în localitațile apropiate (Râșnov, Prejmer). Începând de la numeroasele vestigii istorice (asezări dacice, castre romane) care se găsesc pe teritoriul Brașovului, până la impresionantele monumente de factură religioasă (mânăstiri, biserici) ale caror stiluri arhitecturale sporesc atractivitatea locului, atragând anual mii de turisti, și terminând cu numărul mare de manifestări folclorice și numeroasele festivaluri ce au loc în această zonă, județul Brașov se înscrie ca cel mai mare centru urban din sudul Transilvaniei, orașul-cheie din centrul țarii, fiind unul dintre cele mai mari centre turistice ale României.

4.1.2.1 Potențialul turistic cultural-istoric

Conform Ordonanței de Guvern nr 68/26 august 1994 ,,privind protejarea patrimoniului cultural național”, ,, patrimoniul cultural național este compus din bunuri cultural mobile și immobile cu valoare deosebită, de interes public, care sunt mărturii de neînlocuit ale potențialului creator uman în relația sa cu mediul natural și cu mediul istoric constituit de pe teritoriul României, ale istoriei și civilizatiei naționale și universal”.

Deasemenea, conform Dicționarului explicativ al limbii române, culura reprezintă ,,totalitatea valorilor material și spiritual create de omenire în procesul practicii social-istorice, precum și al instituțiilor necesare pentru crearea și comunicarea acestor valori.”, iar în conformitate cu legislația românească, patrimoniul cultural național ,, este alcătuit din totalitatea bunurilor cu valoare deosebiă și/sau excepțională, istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică, tehnică și literală, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldic, bibliofilă, cartografică, epigrafică, toate reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu aceasta, ale potențialului creator uman și al distribuției românești la civilizația universală”.

Astfel, au fost stabilite principalele categorii de obictive antropice considerate ca făcând parte din patrimoniul național:

Monumente și situri arheologice

Monumente și ansambluri de arhitectură

Rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale

Monumente de artă plastic și comemorativă

Monumente tehnice

Locuri istorice

Parcuri și gradini

Municipiul Brașov deține numeroase astfel de obiective antropice incluse în patrimoniul

național, acesta fiind considerat ,,unul dintre cele mai mari centre turistice ale României.” Bogat în istorie, acesta cuprinde vechea cetate a Brașovului care, de-a lungul timpului a avut o evoluție în timp și spatiu, cartierele medieval neînglobate în aceasta dar și unele cariere noi, apărute în epoca medievală. Printre principalele obiective turistice se număra:

Casa Sfatului, o construcție impunatoare realizată în secolul XIII, având ca scop supravegherea zonei centrale a orașului. Cu trecerea timpului, aceasta a suferit diferite modificări, mai ales în perioada Renașterii și Brarocului, devenind sediul Primariei. După numeroase schimbări, multe dintre ele fiind și datorită unor distrugeri provocate de fenomene naturale, Casa Sfatului se renovează, iar în prezent adăpostind Muzeul de Istorie Brașov. Aceast monument de arhitectură bogat în istorie deține ,, codul BV-II-m-A-11586, fiind înscris pe Lista Monumentelor Istorice, prin Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice disparute, apărută în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr.670 bis/1.X.2010”

Biserica Neagră, devenită unul dintre simbolurile orașului, reprezintă unul dintre cele mai importante monumente de artă ale orașului Brașov. Acesta este biserica patriarhală a Bisericii Evanghelice din România, construită în jurul anului1380, devenită cel mai mare edificiul religios realizat în acest mod din sud-estul Europei. Aceasta masoară o lungime de 89 de m și o lațime de 38 de m, fiind cea mai lungă biserică existent în România, în interiorul acesteia încapând 5.000 de persoane. Pe lângă frumusețea arhitecturală și dimensiunile impresionante, Biserica Neagră deține cel mai mare clopot din spațiul românesc, clopot realizat din bronz care cântărește 6 tone, iar pe lângă muzeul Topkapî din Istambul, biserica posedă cea mai mare colecție de covoare orientale (110 covoare expuse) din Europa, acestea dând un plus de culoare interiorului bisericii. Acest monument de artă gotică a țării are codul BV-II-m-A-11412, fiind inclus în Lista monumentelor istorice ale României.

Bastionul Țesatorilor reprezintă o construcție unică de acest gen din sud-estul Europei, realizată de către breasla țesatorilor pe patru nivele între anii 1421-1436 și 1570-1573. Monumentul istoric se află în sud-vestul cetații Brașov, având o suprafață de 1.616 mp și adăpostește în prezent Muzeul ,,Cetatea Brașovului și fortificațiile din țara Bârsei”. Acesta are codul BV-II-m-A-11294.01, fiind inclus în patrimoniul național al României. În cadrul aceluiaș cod sunt inscrise și Poarta Ecaterinei (1554), Bastionul Fierarilor care adăpostește Arhivele Brașovului și Poarta Schei (1828).

Turnul Alb se află pe Dealul Warthe, la o distanță de 59 m de zidurile cetații, având ca scop supravegherea și apărarea orașului. Construit în anul 1494, impozantul monument impresioneaza atât prin masivitate, dar și datorită arhitecturii sale. Acesta are forma de potcoavă cu diamentrul de 19 m și o înălțime de 14 m, adăpostind în prezent Muzeul Județean de Istorie, având codul BV-II-m-A-11295.05. Alături de acesta, având acelasi cod de identificare, se regăsește și Turnul Negru, construit în acelasi an ca și Turnul Alb. Se află pe Dealul Straja și constituie unul dintre cele patru turnuri de observație ale Cetații. Acesta se regăsește în afara orașului, fiind construit ca o fortificație independent. Are o înălțime de 11 m, situându-se la o distanță mică de Bastionul Fierarilor. Turnul Negru a fost restaurant abia în anul 1996, deținând în prezent un punct muzeal.

Foto 17. Turnul Alb din Municipiul Brasov Foto 18. Turnul Negru din Municipiul Brașov

Sursa: ro.wikipedia.org Sursa: arhivă persoanală

Zidurile de apărare ale Cetații pot fi admirate cel mai bine de-a lungul aleii Tiberiu Brediceanu, pe latura nord-vestica aflându-se Bastionul Măcelarilor, Turnul Manusarilor, Bastionul Graft, având codul BV-II-m-A-11294.02, pe latura nord-estica se poate admira Bastionul Tăbăcarilor Roșii (BV-II-m-A-11294.03), iar pe partea sud-estica se gasește Bastionul Postavarilor și Bastionul Funarilor, ambele având codul de identificare BV-II-m-A-11294.04.

Foto 19. Bastionul Graft –Brașov Foto 20. Bastionul Postavarilor-Brașov

Sursa: arhivă personală Sursa: arhivă personală

Orașul Brașov reprezintă o veche vatră de locuire a populației, acesta datând din anul 1211, unde cavalerii teutoni s-au stabilit pe teritoriul Țării Bârseo, în cetatea Brașovia. Astfel, în cadrul acestui spațiu de locuire se găsesc numeroase vestigii din perioada dacică și romană de o reală importanță istorică, culturală și turistică. Importanța acestora se datorează vechimii lor, valorii artistice și istorice, stilurilor arhitecturale deosebite dar și masivitații construcției.

Printre siturile arheologice de o importanță majoră aflate în patrimoniul național și pe lista monumentelor istorice se află Situl arheologic Dealul Tâmpa, având codul BV-I-s-11259, Situl arheologic Dealul Melcilor având codul Bv-I-s-A-11256, dar și Situl arheologic Dealul Sprenghi- cod BV-I-s-B-11258.

Din categoria Monumente și ansambluri de arhitectură în cadrul careia intră majoritatea obiectivelor antropice cu o valoare istorică și culturală inestimabilă, se detașează monumente și ansambluri de arhitectură de factură religioasă din Municipiul Brașov. Acestea se remarcă printr-o arhitectură deosebită, prin mareție, masivitate, vechime, dar și printr-o istorie bogată.

Dintre acestea se remarcă Mânăstirea Franciscană Sfântul Ioan, aceasta deținând hramul Sf. Ioan Botezătorul, și împreună cu Biserica Franciscană pe care o deservește constituie un important monument istoric și de arhitectură care datează din secolul al XV-lea.

Biserica are o formă trapezoidală, fiind compusă dintr-o navă scurtă și înaltă, iar stilul arhitectural al acesteia este unul gotic. În schimb, tavanul navei este sprijinit pe bolți de factură barocă, iar altarele bisericii în același stil arhitectural.

Biserica Ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului” ,cunoscută și sub denumirea de Biserica Ortodoxă Brașovul Vechi, este o parohie cu o valoare istorică inestimabilă, construită dupa ample memorii asupra autoritaților de catre locuitorii zonei, fondată în anul 1783. Biserica este realizată din piatră și cărămidă în formă de treflă, iar stilul arhitectural dominant este cel baroc. Dupa incendiul din anul 1928 multe opere de artă au fost distruse, printre care și iconostasul. Între anii 1946-1949 biserica este repictată, în prezent fiind inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, sub numarul 2534, slujită de Ioan Dinu, Constantin Puia și Aurel Gavrilă.

Biserica Sfânta Treime, una dintre cele mai importante lăcașuri de cult ortodoxe ale orașului Brașov, a fost construită în anul 1813 și pictată în anul 1946 de către marele pictor Iosif Vasu. Până ca această biserică sa fie construită, populația orașului mergea doar la o singură biserică existentă în zonă. S-au făcut numeroase memorii prin care localnicii cereau dreptul sa li se construiască încă un locaș de cult de acest gen, însă fara noroc. După decretul dat de Iosif al II-lea prin care se spunea ca românii pot ridica biserici sau scoli doar în cazul în care orașul aveai 100 de familii, rugamințile localnicilor au fost ascultate și cladirea a început să se construiască.

În prezent, Biserica Sfânta Treime reprezintă un obicetiv turistic important, picturile sale de o frumusețe extraordinară, arhitectura mareață dar și încarcătura istorică și emoțională fac din aceasta o reală resursă turistică.

Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului este una dintre cele mai vechi biserici construite pe acest teritoriu. Cu ajutorul domnitorului Țării Românești, Neagoe Basarab, aceasta a fost ridicată în piatră de catre localnici. A devenit rapid un important centru ortodox, iar dupa construcția în apropierea ei a scolii românești, aceasta a devenit un real focar de cultură și credință.

Ridicată inițial în stil gotic caracteristic perioadei, a fost renovată ulterior în stil baroc. În secolul al XVIII-lea, biserica se mărește, adăugându-se un pridvor și câteva paraclise. Numeroase icoane de o frumusețe incredibilă dar și diferite obiecte de cult din metale prețioase, haine preoțești și arhierești au fost daruite acestei biserici de catre voievozii celor doua țări românești și de catre împărăteasa Rusiei, Elisabeta.

În prezent, Biserica Sf. Nicolae pastrează numeroase picturi și fresci realizate de pictorul Mișu Ppo, iar în cimitirul acesteia se odihnesc importante personalitați ale istoriei naționale, printre care Nicolae Titulescu, Aurel Popovici, Ioan Meșotă.

Sinagoga Neologă din Brașov este renumitul lăcaș de cult evreiesc din orașul Brașov, o cladire care impresionează prin mareție, coloristică, dar și datorită istoriei pe care aceasta o deține. A fost construită între anii 1899-1901, având o suprafață de peste 600 mp. Impresionează printr-o arhitectură impetuoasă, îmbinarea stilurilor maur, gotic și romanic trecând-o pe lista monumentelor istorice a României.

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la construție, în anul 2001 aceasta a fost renovată, în anul 2004 fiind inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din Orașul Brașov.

În categoria Rezervații de arhitectură și urbanism se numără centrul istoric al orașului Brașov, Piața Sfatului, care, în Evul Mediu, era locul unde negustorii brașoveni și nu numai se adunau pentru a-și expune mărfurile. Atmosfera a rămas aceeași datorită păstrării clădirilor vechi, a străzilor înguste și a destinării pieței.

O categorie aparte o reprezintă Monumentele și ansamblurile de arhitectură de factură civilă, din care fac parte toate clădirile ce au diverse funcționalitați, între care se diferențiază muzeele orașului Brașov.

Muzeul Județean de Istorie din Brașov este găzduit de fosta primărie a orașului, Casa Sfatului. Puterea de atracție este oferită de arhitectura gotica care încă se mai păstrează la parterul edificiului, iar etajul și turnul sunt construite în stilul Renașterii și Barocului.

Acesta a fost înființat în anul 1949, continuând activitatea Muzeului Săsesc al Țării Bârsei și a Muzeului Astra și deține colecții impresionante de arheologie, numismatică, istorie medie și modernă, piese din paleoliticul mijlociu, ceramică, unelte din epoca fierului, numeroase descoperiri din castrele romane de la Râșnov și de pe valea Oltului, arme, piese de mobilier, monede, artă decorativă. Biblioteca care îl deservește deține o colecție de peste 15.000 volume.

Muzeul de artă Brașov a fost înființat în anul 1949 ca secție a Muzeului Regional, prima expoziție desfașurându-se la etajul Muzeului Județean de Istorie, iar clădirea care îl adăpostește în prezent a fost construită în 1902 pentru Asociația Meseriașilor din Brașov.

Clădirea este construită în stil neobaroc, iar patrimoniul muzeal cuprinde peste 4.300 de bunuri culturale dintre care ies în evidență elementele de artă decorativă, icoane, covoare orientale, sculptură, grafică etc, iar colecția de pictură, grafică și sculptură este deosebit de importantă deoarece ilustrează arta românească modernă și contemporană, dar și cea transilvăneană din secolele XVI-XX.

Muzeul de Etnografie Brașov a luat ființă prin reunirea colecțiilor ce aparțineau Muzeului Săsesc al Țării Bârsei și cele ale Muzeului Asociațiunii Culturale Astra. Toate aceste obiecte istorice au format Muzeul Regional Brașov (1950), 17 ani mai târziu înființându-se secția de etnografie.

În anul 1990 această secție de desprinde din cadrul Muzeului Regional, devenind Muzeul de Etnografie Brașov, ca instituție de sine stătătoare. Colecția impresionantă a muzeului deține peste 21.000 de obiecte care ilustrează civilizația rurală a zonelor etnografice Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului și Țara Bârsei, fiind structurat pe urmatoarele colecții: textile și port popular, lemn, metal, ceramică, sticlă, ouă încondeiate, jucării, fotografii de epocă, documente. Deasemenea, patrimoniul muzeului include și o impresionantă biblioteca de specialitate cu un număr de peste 3500 de volume, o arhiva foto cu peste 15.000 negative alb-negru și peste 2.500 diapozitive color și o arhivă audio-video cu peste 1.000 de casete.

Deasemenea, potențialul antropic al orașului Brașov este întregit de Monumente de artă plastică și comemorativă, acestea fiind reprezentate de diverite statui ale personalitaților care au avut un loc aparte în istoria orașului, de placi comemorative, obeliscuri dedicate evenimentelor de amploare în istoria națională.

4.1.2.2 Potențialul turistic al festivalurilor artistice și etnofolclorice

Orașul Brașov, pe lângă atracțiile turistice deja consacrate și a posibilitații de practicare a diferitelor tipuri de turism, în ultima perioadă a devenit cunoscut și datorită numeroaselor evenimente și festivaluri desfașurate în această locație. Acest tip de turism (turismul festivalurilor artistice) ,,se sprijină pe producțiile din lumea muzicii clasice și moderne, a teatrului, a filmului, a carții. Aceasta a luat un mare avânt după anul 1990, când s-a amplificat libera circulație a persoanelor, mai ales la nivel european și asiatic.”

Dezvoltarea acestui tip de turism a avut un impact pozitiv asupra Brașovului, deoarece acesta implică solicitarea la maximum a serviciilor de cazare, de transport, de alimentație, agrement, devenid o importantă sursă de venituri. Deasemenea, acest tip de turism duce la creșterea atracțiilor turistice, implicit la creșterea numarului de vizitatori, care, pe lângă participarea la evenimenul în sine, vor vizita și obiectivele turistice deja recunoscute și valorificate corespunzător. Printre cele mai importante și de anvergura evenimente care se desfașoară în orașul Brașov sunt:

Zilele Brașovului este un eveniment anual, desfașurat pe parcursul a trei zile, în prima săptămână dupa Paști. Desfășurarea evenimentului se ține în centru vechi al orașului, și constă în organizarea de diferite spectacole ținute de elevi, studenti, copii etc., organizarea Târgului Meșteșugarilor unde maeștrii populari din toată țara iși pot expune marfa, se organizează Târgul Slow Food, prin intermediul caruia oamenii sunt instruiți să consume și să producă produse naturale, sănătoase dar și Târgul de flori, unde toate florariile din oraș dar și din zona limitrofă iși prezintă florile, spectacolul fiind încheiat de concertele Filarmonicii și ale Operei.

Festivalul Dramaturgiei Contemporane organizat în luna noimebrie a fiecărui an la care participă teatre din toată țara, prezentând diverse piese din dramaturgia contemporană. Durata acestuia este de o saptămână, fiind considerat cel mai important eveniment cultural al Brașovului.

Parada Junilor este cel mai important festival al orașului, având loc în fiecare an în prima duminică după Paști. Acesta constă în coborârea grupurilor de juni călare din Șchei (cartierul vechi al orașului), în centrul orașului. Aceștia sunt îmbrăcați în costumele populare specifice zonei, salutând mulțimea. Dupa paradă, are loc o sărbătoare câmpenească la care participă mii de brașoveni.

Festivalul Etnovember este un eveniment care se desfășoară încă din 1995, în penultima săptămână a lunii noimebrie. Acest festival reunește pe durata a 3 zile toate etniile din orașul Brașov ( români, everei, țigani, comunitați grecești și germane etc), având ca scop înșelegerea între oameni, între comunitațile conviețuitoare, acceptarea diversitații culturale și etnice, stimularea creativitații. Pe parcursul a 3 zile au loc diverse evenimente artistice, de la pelerinajul cu torțe aprinse prin tot orașul, muzică și dansuri tradiționale, până la concursuri de pictură, desen și fotografie.

Festivalul Internațional al muzicii de cameră organizat de Filarmonica Brașov este un eveniment anual deosebit de important desfășurat în oraș. Prima ediție a festivalului a avut loc în anul 1990, pe parcursul anilor luând o mare amploare, în prezent fiind cel mai important festival internațional din aceasta zonă. ,, Încă de la înființare organizatorii și-au propus programarea cât mai diversificată a formațiilor camerale: duo instrumental, duo canto-pian, trio, cvartet, cvintet, sextet, septet, octet, nonet, orchestre de cameră, coruri de cameră, operă de cameră, balet de cameră, formații de instrumente vechi, formații de instrumente de suflat și mixte. Astfel s-a reușit, pe parcursul celor XXXII de ediții, invitarea a peste 400 de artiști valoroși din țară și strainătate”

Corona Folk Festival este un festival de muzică folk promovat de Primăria Municipiului Brașov, acesta desfășurându-se pe o perioadă de doua zile. Festivalul-concurs are ca scop promovarea muzicii folk, a creațiilor interpreților dar și promovarea acestora pe plan local, național și internațional. Acesta este destinat tuturor persoanelor cu o vârstă maximă de 40 de ani, pasionați și cu, calitați interpretative și componistice.

Festivalul Internațional de Operă, Operetă și Balet Brașov este un eveniment anual, internațional, care atrage numerosi pasionați de muzică clasică și balet. Festivalul durează timp de o luna, având 5 spectacole în care sunt prezentate ariile celebre ale compozitorilor internaționali.

În cadrul celor mai importante evenimente desfășurate în Brașov, se mai pot enumera Festivalul Internațional de Jazz și Festivalul Cerbul de aur, spectacole care au atras numeroși turiști în oraș, economia locală înregistrând creșteri semnificative în aceste perioade.

4.2 Caracterizarea activitaților turistice din orașul Brașov

Conceptul de turism aparține din cele mai vechi timpuri, în primele faze ale dezvoltării acestuia existau motivațiile practice (locuri bune pentru vânat sau agricultură sau zone în apropierea apelor sau râurilor), iar mai apoi, pelerinajele la templele sfinte au constituit motive religioase ale deplasărilor oamenilor. De-a lungul secolelor acesta a căpătat o însemnătate deosebită în rândul populației, dorința de cunoaștere, relaxare, odihnă dar și de vizitare a celor mai bogate locuri în istorie au devenit motivații de bază ale deplasării acestora din locurile de reședință.

Amploarea și avântul luat de acest concept de turism ,,a determinat apariția și dezvoltarea unei adevărate industrii, ce se constituie ca o ramură aparte a economiei naționale. Această ramură, prin dinamica sa, poate determina la rândul sau dezvoltarea altor ramuri ale economiei, în mod direct sau indirect, cum ar fi agricultura, construcțiile, transporturile, comerțul etc”.

Diferitele obiective turistice de pe teritoriul României, implicit din orașul Brașov, constituie puncte de atracție turistică având un impact pozitiv asupra economiei locale și naționale. Cu toate acestea, ele trebuiesc corect exploatate și amenajate pentru intrarea acestora în diversele circuite turistice, astfel crescând veniturile locale dar și ale locuitorilor implicați în această activitate.

4.2.1 Tipologia infrastructurii turistice din orașul Brașov

Totalitatea resurselor naturale și antropice existente în Brașov care sunt incluse în circuitele turistice și care aduc venituri considerabile economiei orașului, nu ar putea fi definite ca atracții turistice fără o infrastructură specifică. Aceasta reprezintă o componentă importană a ofertei turistice, fiind reprezentată atât de infrastructura de cazare și alimentație, dar și cea de transport și agrement, fără de care potențialul turistic al zonei nu ar fi pretabil circulației turistice.

Infrastructura turistică, numită și baza tehinco-materială, are ca scop satisfacerea potențialilor turiști prin gradul de dotare, confort, accesibilitate, acestea devenind elemente primordiale în industria turistică.

4.2.1.1 Baza de cazare

Capacitatea de cazare a unui terioriu, județ, oraș, reprezintă principala caracteristică a infrastructurii turistice din zona respectivă. Fie ca este vorba de numarul de unitați, fie ca este vorba de structura acestora, baza de cazare reprezintă ,,elementul fundamental din punct de vedere economic al activitații turistice.” Capacitatea de cazare a unui oraș influențează dinamica numarului de turiști și circulația turistică a zonei, prin numarul de locuri disponibile pentru înnoptare, prin gradul de confort și dotare.

Baza de cazare reprezintă totalitatea capacității de cazare oferite de diferitele structuri de primire turistică ( hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, campinguri, vile, cabane etc.) care permit petrecerea noptii și odihna turiștilor contra cost. Acestea sunt împarțite în structuri de cazare de bază (hotel, motel, penisune) și structuri de cazare complementare (bungaloruri, popasuri turistice, campinguri), fie pentru suplimentarea capacitații de cazare atunci când aceasta este insuficientă, fie reprezintă o bază de cazare sezonieră.

Astfel, dupa perioada de utilizare a acestor forme de cazare, se pot diferenția cele de tip permanent și cele de tip sezonier, iar dupa locul de amplasare acestea pot fi unitați de cazare montane, litorale, urbane sau rurale.

Majoritatea structurilor de cazare sunt atent monitorizate și omologate corespunzător, unde specialiști în domeniu le diferențiază și le categorisesc dupa gradul de confort, accesibilitate, dotari etc, în final aceștia clasificându-le pe stele sau margarete în cazul pensiunilor.

,,În acest sens, în România, încă din anul 1991 au fost emise mai multe acte normative care reglementează clasificarea unităților hoteliere, cât și a celor de alimentație publică (HG nr. 601/ 6 oct. 1997, nr. 61/ 27 april. 1999) ultimul fiind Ordinul 510 din 28 iunie 2002 al ministerului de profil, privind ,,aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică”, unde cu excepția pensiunilor turistice rurale care sunt clasificate pe margarete de la 1 la 5, pentru toate celelalte unități de cazare le sunt acordate stele de la 1 la 5, în funcție de gradul de confort și servicii oferite.”

Astfel, baza de cazare a orașului Brașov se clasifică prin structuri de cazare începând cu cele de dimensiuni mari, cu un grad ridicat de capacitate de cazare și confort, și terminând cu ele de dimensiuni mici, reprezentate de vile și pensiuni turistice.

În ceea ce privește dinamica capacitații de cazare pentru orașul Brașov pentru perioada 1990-2013 se pot ușor diferenția doua perioade, una din anul 1990- 1999 și a doua din anul 2000-2013. După cum se poate observa în graficul de mai jos, pentru perioada 1990-1999 există anumite fluctuații ale dinamicii capacitații de cazare în hoteluri. Astfel, de la o valoare de 4.098 de locuri disponibile înnoptarii și odihnei posibililor turiști, se remarcă o scădere bruscă până în anul 1999, în acest an valoarea ajungând la 3.345 de locuri în hotelurile Brașovului.

Fluctuațiile sunt evidente, astfel, după scăderea numarului de locuri din anul 1990, se ajunge în 2003 la o valoare de 3.650 de locuri. Capacitatea de cazare începând din nou să crească în următorul an până la 3.814, înregistrându-se o scădere bruscă până în anul 1990. Aceste rezultate sunt motivele închiderii hotelurilor construite în perioada ceaușistă, a liberei circulații a persoanelor care a determinat o scădere a numărului de vizitatori interni, crescând numarul persoanelor care iși petrec vacanțele în afara granițelor țării.

Perioada următoare, a anilor 2000-2013, este caracterizată printr-o creștere remarcabilă a numarului de locuri disponibile în unitați de cazare de tip hoteluri pentru orașul Brașov. Astfel, se poate observa o creștere ușoară începând cu anul 2000, an în care se înregistrează o valoare de 3.608 locuri de cazare. După o ușoră scădere, se observă o explozie a numarului capacitații de cazare, ajungând în anul 2013 la 5.939 de locuri de cazare, o diferență aproape dublă față de anul 2000. În prezent, există un numar de ,,30 de hoteluri în orașul Brașov, 53 de pensiuni, 8 vile turistic, 1 cabană, iar numărul motelurilor și a satelor de vacanță este de 14 unități”.

Cu alte cuvinte, în doar 13 ani, capacitatea de cazare a orașului Brașov aproape s-a dublat, acesta fiind rezultatul dezvoltarii economiei orașului, a implicării statului în turism, a accesibilitații, a înscrierii orașului ca fiind unul dintre cele mai importante centre turistice ale țării, a dezvoltarii stațiunii Poiana Brașov, aceasta având un rol semnificativ în atracția turiștilor în lunile de iarnă.

Deasemenea, un rol important în creșterea capacității de cazare pentru orașul Brașov îl dețin pensiunile turistice, numărul acestora crescând cu 96 de locuri în anul 2001, până la o valoare de 1.810 locuri în anul 2013, pentru anii 1990-2000 acestea fiind inexistente. Unitațile de cazare tip motel se dezvoltă și ele după anul 2005, atingând în prezent o valoare de doar 50 de locuri de cazare.

Închiderea unitaților de cazare tip tabere de școlari sau preșcolari și scăderea numarului de cazare în campinguri au determinat o valoare mai scăzută a locurilor pe întreg orașul, crescând însă numarul bazei de cazare a hotelurilor, a vilelor și pensiunilor turistice.

Evoluția capacitații de cazare în cadrul marilor hoteluri, a pensiunilor turistice, a motelurilor și a hostelurilor, închiderea celor de tip bungalouri, a satelor de vacanță și scăderea capacitații de cazare în unitați tip cabane turistice, indică dezvoltarea economică care a curprins orașul Brașov în ultimii ani, mai ales dupa anul 2000. Această creștere economică atat la nivel național cât și la nivel local s-a reflectat indeosebi în industria turistică, statul realizând potențialul atât natural cât și antropic al orașului, dar și posibilitatea creșterii veniturilor a populației.

Concentrarea unitaților de cazare din această zonă dar și din stațiunea Poiana Brașov se datorează diversitații resurselor naturale și antropice care pot fi valorificate din punct de vedere turistic, a dezvoltării economiei și modernizarea orașului, a dezvoltării infrastructurii și accesibilitații zonei.

După anul 2000, distribuția bazei de cazare în funcție de gradul de confort relevă o creștere majoră a numarului de hoteluri de 3-5 stele, aceasta reliefând dezvoltarea economiei și înscrierea orașului pe lista celor mai vizitate orașe ale României. Datorită diversitații resurselor turistice, atât naturale cât și antropice, a promovării corespunzătoare a acestora dar și înscrierii diferitelor obiective în circuitele turistice, investirea în numeroase structuri de cazare și alimentație a fost absolut necesară. Astfel, pe lângă investițiile locale, s-au alăturat și numeroase investiții staine în construcția hotelurilor de lux în special, acestea adresându-se în special turistilor cu venituri ridicate. În acest fel, conform Institutului Național de Statistică, s-au înregistrat pentru anul 2013 un număr de 49 de hoteluri, spre deosebire de anul 2000 când, în orașul Brașov, numărul unităților de cazare de tip hotel era de 19 structuri.

4.2.1.2 Servicii de alimentație publică

Infrastructura specifica alimentației publice, împreună cu baza de cazare, reprezintă elementul esențial în dezvoltarea și practicarea activităților turistice. Această structură de alimentație publică se împarte în mai multe diviziuni, cum ar fi cele de tipul restaurantelor, barurilor, fast-food-urilor, acestea întregind activitatea turistică, oamenii fiind sigurii beneficiari finali ale acestor servicii.

Snak O., Baron P., Neacșu N., (2009) înțelege prin unitate de servire acel spațiu amenajat ,,format din una sau mai multe încăperi, dotat cu utilaje, mobilier și obiecte de inventar specifice profilului și categoriilor din care fac parte unitățile”, acestea împarțindu-se în unitați de lux, categoriile I, II și III.

Dintre toate unitățile de alimentație public cel mai important este restaurantul. Acesta este definit ca ,,local public care îmbină activitatea de producție cu cea de servire, punând la dispoziția clienților o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie-pastiserie, bauturi și unele produse pentru fumători”. Acesta se poate împărții în restaurant classic, specializat (pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian) și restaurant cu specific (chinezesc, arăbesc, mexican etc), dar și cu program artistic. În cadrul restaurantelor se mai pot diferenția braseria, berăria și grădina de vară.

Conform Ordinului nr. 510 din 28 iunie 2002, barul este o unitate de alimentație cu program de zi sau de noapte, în care se servește un sortiment diversificat de băuturi alcoolice și nealcoolice și o gamă restransă de produse culinare, iar cadrul ambiental este completat de program artistic, audiții muzicale, video, TV. Ca și unitatea de alimentație de tip restaurant, și acesta are numeroase subdiviziuni, cum ar fi barul de noapte, barul de zi, cafea-bar-cafenea, disco-bar și bufet-bar.

În cadrul unităților de tip fast-food, se diferențiază restaurantul-autoservire (unitate cu desfacere rapidă în care consumatorii își ales și se servesc singuri cu preparate culinare calde și reci și bauturi alcoolice sau nealcoolice, asezate în linii de autoservire cu flux dirijat și cu plata după alegerea produselor), bufetul tip expres-bistrou, pizzeria și snack-barul (unitate caracterizată prin existența unei tejghele-bar, cu un front de servire care să permită accesul unui numar cat mai mare de consumatori, serviți direct cu sortimente pregătite total sau parțial în fața lor.

O altă structură de alimentație o reprezintă cofetăria, aceasta fiind o unitate specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri, bomboane, patiserie, bauturi nealcoolice calde și reci dar și unele bauturi alcoolice fine (coniac, lichior).

Patiseria, unitate specializată în desfacerea pentru consum, pe loc sau la domiciliu, a producției proprii specifice, în stare caldă. Se poate organiza și un profil de plăcintărie, simigerie, covrigărie, gogoșerie.

În cazul orașului Brașov, numărul unităților de alimentație publică este extrem de variat și diversificat, existând toate categoriile enumerate mai sus. Numărul acestora era aproximativ de 280 de unitați în anul 1990, urmând o scădere a acestora până în anul 2000, aceasta datorându-se și închiderii structurilor de cazare vechi, multe unitați alimentare fiind incluse în cadrul hotelurilor. O data cu explozia numărului de hoteluri, mai ales cele de 4 și 5 stele, dar și cu dezvoltarea economiei și modernizarea orașului, apar numeroase restaurante, atat clasice cât și cu specific.

De cele mai multe ori, unitățile de alimentație de tip fast-food, patiserie și cofetarie funcționează individual, nefiind introduse sau incluse unor lanțuri hoteliere sau pensiuni. Numărul acestora a crescut enorm, dezvoltarea orașului, creșterea numărului de locuitori, introducerea zonei în numeroase trasee turistice, Brașovul fiind considerat unul dintre cele mai importante orașe turistice ale României, a favorizat și dezvoltarea acestei ramuri, cea a alimentației. În anul 2012 exista un numar de 743 de unități în structura Hoteluri și Restaurante, cu un număr de 4538 de angajați în domeniu.

Deasemenea, asemeni structurilor de cazare, fenomenul turistic nu ar putea exista fără aceste unități de alimentație, o categorie tot mai mare de persoane și firme sunt înregistrate ca activând în sectorul ,,hoteluri și restaurante”, acest lucru datorându-se creșterii atractivității zonei. Astfel, ,,se înregistrează la nivelul județului Brașov o pondere de 5,8% între anii 2005-2006, urmând o creștere până la 10% între anii 2006-2007, activitatea de hoteluri și restaurante fiind într-o continuă extindere.”

4.2.1.3 Serviciile de agrement

O dată cu trecerea timpului, concediile sedentare, clasice, preferate de turiști încep sa aibă un impact din ce în ce mai redus, în prezent se remarcă o creștere exploziva a cererii de vacanțe active, solicitante, de catre majoritatea categoriilor de turiști. Astfel, a fost necesară investirea în diferite servicii de agrement, servicii care sa ofere posibililor turiști satisfacție, un sentiment de mulțumire, dar și distracție și amuzament.

Cu alte cuvinte, serviciile de agrement au devenit indispensabile pentru vacanțele preferate de oameni, acestea fiind o ,,componentă de bază a produsului turistic”. ,,De altfel, se apreciază că atunci când se dorește dezvoltarea serviciilor de agrement într-o anumită locație turistică, trebuie să se țină seama de două aspect deosebit de importante și anume: dorințele și ceea ce turistul se asteaptă să găsească în acea locație turistică și structura și tipul locației turistice vizate spre amenajare”.

Este foarte important ca o destinație turistică să dețină cât mai multe servicii de agrement puse la dispoziția turiștilor, să aibă echipamente speciale pentru diversele categorii de agrement, să angajeze diverși instructori daca este necesar, toate acestea ducând la creșterea atractivității locației, implicit a numărului de vizitatori deci a veniturilor.

Orașul Brașov deține numeroase servicii de agrement puse la dispoziția turiștilor, începând de la cele interactive și sportive care implică mișcare, până la cele de relaxare în parcuri sau gradini zoologice sau botanice.

Cu toate că majoritatea structurilor de agrement sunt vechi, Primăria Brașov și consiliul local încep să conștientizeze cât mai mult necesitatea unor astfel de dotări, așa că deschiderea Paradisului Acvativ a fost o inițiativă în acest sens.

Paradisul Acvatic a fost inaugurat în luna iulie 2007 și reprezintă un adevărat paradis, un imens complex întins pe o suprafață de 24.000 mp, jumătate din această suprafață fiind acoperită, iar cealaltă jumătate fiind destinată sezonului estival. Parcul îndeplinește toate condițiile pentru a reprezenta un adevărat complex de sănătate și agrement, având o capacitate de 2.000 de persoane.

,,Complexul dispune de 6 piscine interioare și 2 în aer liber, topogane cu apă, saune, jacuzzi, grotă de relaxare, sală de fitness, teren de fotbal acoperit, teren de volei pe nisip, restaurant și terase”.

Un alt complex cu dotări specifice agrementului este Parc Aventura Brașov, fiind considerat cel mai mare parc de aventură din Europa de Est. Acesta se află în orșul Brașov, în Cartierul Noua, în zona lacului Noua.

Parc Aventura Brașov constă într-o activitate sportivă și recreativă destinată turiștilor dar și localnicilor, toate activitățile desfășurându-se în aer liber. Dispune de 14 trasee de dificultate progresivă, fiecare participat la activitate primind un echipament de securitate cu 2 carabiniere. Fiecare traseu are un anul nivel de dificultate, care este simbolizat de o culoare specifică. Astfel, cele 4 trasee caracterizate de culoarea mov sunt destinate copiilor sub 8 ani. Acestea au un sistem de securitate fără manipularea carabinierelor, pentru o siguranță maximă. Cele 2 trasee galbene reprezintă activități ce pot fi practicate de copii de 8 ani împliniți și începători, acestea nedepășind înălțimi de 3 metri, iar cele 3 trasee verzi sunt ușoare, înălțimea jocurilor nu depășesc 6 metri.

Pentru persoanele peste 18 ani dornice de o adevărată aventură sau pentru profesionisti sunt destinate cele 2 trasee marcate cu roșu și un traseu negru, care cer energie, forță și tehnică.

Pentru ca suspansul și adrenalina să crească într-un ritm accelerat, organizatorii parcului pun la dispoziția turiștilor o tiroliană, numită Marea Tiroliană peste Lac, aceasta având o lungime de 111 metri și o înălțime de 3 metri. Un alt joc propus de parc se numește ,,Închide ochii și sari” constă în urcarea pe o scară la o înălțime de 16 metri, curajoșii sărind în gol de la baza scării. Noi jocuri și trasee sunt periodic introduse și schimbate, astfel încât plictiseala și monotonia să nu intervină niciodată .

4.2.1.4 Infrastructura de transport

Infrastructura de transport și dezvoltarea acesteia reprezintă o necesitate și o prioritate la nivel național și local, aceasta semnificând esența dezvoltării economice a țării. Fără o rețea densă și diversificată de transport, majoritatea ramurilor economiei naționale ar avea de suferit. ,,Transporturile constituie o importantă ramură economică, rolul lor fiind acela de a asigura desfășurarea fără probleme a proceselor de producție”.

Încă din cele mai vechi timpuri, orașul Brașov a fost un important nod al comerțului între Muntenia și Transilvania, respectiv Moldova și Transilvania, iar prin intensificarea producției manufacturiere caracteristică sec XIV, iar mai târziu în secolul XIX prin intensificarea funcțiilor economice și dezvoltarea funcțiilor industriale, Brașovul devine și un însemnat nod feroviar, centru de convergență a unor importante cai ferate din direcțiile Arad-Timișoara, Oradea, Ciceu, Predea, Zărnești.

În prezent, Municipiul Brașov este situat pe coridorul paneuropean IV, la intersecția a șapte drumuri europene, naționale și județene, asigurând posibilitatea de legătură cu orice destinație din țară.

Astfel, accesul rutier din/spre orașul Brașov se realizează astfel: pe E60 spre București cu o distanță de 168 Km, pe DN73/ E 574 spre Pitești la o distanță de 136 Km, pe E 68 spre Sibiu (143 Km), pe E 60 spre Târgu Mureș cu o distanță de 171 Km, pe E 574 spre Bacău (179 Km) și pe DN 10 spre Buzău, acesta din urmă aflându-se la o distanță de 157 Km. Cu alte cuvinte, în condițiile unei evoluții economice a întregii țări, asigurarea unor cai de transport moderne și care să înlesnească legăturile între orașe și prin urmare și între populația diferitelor orașe în vederea practicarii unei activități turistice era absolut necesară. Cu toate acestea, starea drumurilor naționale nu este tocmai bună, fiind necesare diverse reparații, reparații care se ridică la costuri mari.

Încă din martie 1873, orașul Brașov dispune de un sistem feroviar diversificat, în acest an fiind inaugurată Gara Brașov, dar și liniile de cale ferată Brașov-Budapesta-Viena, Brașov-Sighișoara, iar la diferență de doar 6 luni se deschide linia Brașov-București. Astfel, din anul 1873, Brașovul reprezintă un important nod feroviar, având legaturi atât interne cât și externe. Acest lucru a însemnat pentru oraș o deschidere către lumea exterioară, din acea perioadă sectorul terțiar crescând într-un ritm accelerat.

În perioada interbelică s-a dat în funcțiune tunelul de la Teliu și linia feroviară Brașov-Întorsura Buzăului, iar noua gară de călători dată în funcțiune în august 1962 a fost una dintre cele mai moderne din țară, cu o arhitectură deosebită.

Cu toate ca în Municipiul Brașov încă nu există un aeroport care să permită transportul de persoane din și în oraș, ,,pentru următorii ani există un proiect de construcție a Aeroportului Internațional Brașov- Ghimbav, construcția acestuia ducând la extinderea infrastructurii de transport în zona Brașov-Ghimbav-Râșnov. Deasemenea, un alt proiect care vizează organizarea transportului aerioan este cel al Aerodromului Brașov-Ghimbav, pentru care Primăria Municipiului Brașov a început deja demersurile, acesta urmând sa aibă o pistă de lungime de 1.500 m.”

4.3 Tipuri de activități turistice

Turismul reprezintă o imensă oportunitate la nivel național dar și local pentru dezvoltarea economiei, a creșterii numărului de locuri de muncă, a îmbunătățirii infrastructurii turistice dar și pentru crearea unei imagini pozitive și atractive a unei zone. Prin fluxurile turistice caracteristice acestei industrii, se poate observa impactul pozitiv pe care turismul îl are asupra economiei naționale dar și asupra populației.

În cazul orașului Brașov, turismul reprezintă una din principalele surse de venit, completând sectorul primar și secundar dezvoltare în această zonă. Datorită numărului însemnat de resurse naturale și antropice, a bunurilor culturale de o mare importanță istorică, orașul Brașov s-a făcut remarcat atât pe piața turistică națională dar și internațională. Posibilitatea practicării diferitelor forme de turism ( de recreere și agrement, cultural, de afaceri, montan, al sporturilor de iarnă, curativ etc) a dus la dezvoltarea rapidă a acestei industrii, punând Municipiul Brașov pe harta celor mai mari centre urbane și turistice ale țării.

Astfel, turismul de recreere și agrement se bazează pe diversitatea peisagistică de care Brașovul dispune ( Masivul Postăvaru, Dealul Tâmpa), pe numeroasele forme de relief și diversitatea acestora, pe rezervațiile peisagistice, pe rezervațiile naturale etc. Întreg orașul este îmbrăcat de pădure, fapt care oferă turiștilor oaze de relaxare, de liniște, dându-le acestora posibilitatea plimbărilor atat pe jos cât și cu biciclete, dar și diferite trasee create special pestru aceștia. Deasemenea, Brașovul este renumit pentru spațiile de agrement construite, cum ar fi Paradisul Acvatic sau Aventura Parc care oferă turiștilor divertisment și relaxare, o rupere de viața cotidiană.

Cu toate că Municipiul Brașov dispune de numeroase parcuri, grădini botanice și zoologice, sejururile turiștilor nu depășesc mai mult de 3 zile pentru acest tip de turism. În schimb, numărul zilelor petrecute în oraș crește pe timpul lunilor de iarnă, datorită stațiunii Poiana Brașov, renumită pentru sporturile de iarnă.

Turismul cultural este cel mai bine reprezentativ tip de turism pentru orașul Brașov. Acesta are la bază existența unor obiective turistice ce aparțin patrimoniului cultural, zona deținând un vast potențial antropic. Numeroasele vestigii arheologice, monumentele de factură religioasă, ansambluri de factură civilă și diversele monumente de artă plastică și comemorativă, multe dintre ele intrate în Patrimoniul UNESCO, constituie un adevărat punct de atracție pentru turiști. Deasemenea, prezența pe teritoriul Brașovului a monumentelor unice cum ar fi Biserica Neagră, celebru momument de arhitectură gotică, considerat cea mai mare biserică gotică din Europa de S-V, constituie elemente de atractivitate pentru Municipiul Brașov.

Datorită implicării statului și a consiliilor locale în promovarea inteligentă a acestora, multe dintre aceste monumente constituie principalele puncte de reper în cadrul circuitelor turistice.

Turismul de afaceri, un tip relativ nou de turism, începe să capete notorietate și pe teritoriul țării noastre, implicit pe teritoriul orașului Brașov. Sesizând potențialul economic al acestui tip de turism, au fost demarate numeroase proiecte pentru construirea de spații de cazare și alimentație luxoase, care să îndeplinească cerințele acestei categorii de turiști. Construirea în cadrul orașului Brașov a numeroase hoteluri de 4-5 stele cu o capacitate mai mare de cazare, cu săli de conferințe și toate dotările necesare practicării acestuia, a făcut ca turismul de afaceri să se manifeste și în această zonă. Schimbările au fost pozitive, prin creșterea numărului de angajati, respectiv prin creșterea economiei locale și naționale.

Turismul sporturilor de iarnă este caracteristic Brașovului datorită stațiunii Poiana Brașov, stațiune renumită la nivel național dar și internațional pentru practicarea sporturilor de iarnă, a numeroaselor pârtii cu grade diferite de dificultate, dar și a infrastructurii specifice ( tele-ski, tele-scaun etc).

Cartier al Municipiului Brașov, situat la doar 10 km, stațiunea Poiana Brașov, este un punct de atracție pentru iubitorii sportului de iarnă. Astfel, turiștii fie înnoptează în spațiile de cazare destinate stațiunii, fie în oraș, ceea ce permite dezvoltarea și creșterea economiei dar și scăderea gradului de sezonabilitate.

Turismul de week-end este de asemenea un tip de turism ce caracterizează Brașovul, numeroși turiști alegând să-și petreacă sfârșitul de săptămână în cadrul orașului. Acest lucru se datorează gradului ridicat de antropizare, de urbanizare a orașului, de posibilitatea de practicare a turismului recreativ sau de agrement.

4.4 Circulația turistică

,,Circulația turistică are o importanță covârșitoare în ceea ce privește latura social-economică a fenomenului turistic. Turistul este cel care valorifică resursele turistice naturale sau antropice, cel care utilizează infrastructura aferentă și fără de care aceasta nu ar mai avea sens.” Prin caracteristicile indicatorilor specifici cum ar fi numărul de turiși și numărul de înnoptări, se poate observa specificul socio-economic al orașului Brașov precum și modalitatea prin care numărul turiștilor a crescut în funcție de gradul de dezvoltare și atractivitate al orașului.

4.4.1 Analiza indicatorilor circulației turistice

Cu ajutorul analizei acestor indicatori specifici circulației turistice, cum ar fi numărul de turiști sau numărul de înnoptări se poate observa dezvoltarea fenomenului turistic pentru orașul Brașov începând cu anul 2001 și terminând cu anul 2012. De asemenea, analiza ne arată cum această creștere sau scădere a sosirilor turistice pot influența dezvoltarea economică a orașului, dar și modalitățile prin care se pot lua anumite măsuri pentru prevenirea unui turism haotic, pentru ameliorarea sau protejarea resurselor atât naturale cât și antropice.

4.4.1.1. Numărul de sosiri

Din graficul de mai jos se poate observa evoluția numărului de turiști cazați în structurile de primire turistică din orașul Brașov, în perioada 2001-2012. Astfel, numărul de turiști înregistrați în structuri de cazare de tip hotelier cunoaște o creștere pe parcursul anilor 2001-2007, de la 170.073 de turiști în anul 2001 până la 214.487 în anul 2007. Acestă creștere explozivă se datorează dezvoltării economiei orașului, a reînoirii bazei de cazare, dar și a promovării turistice a orașului. O influență majoră o reprezintă și dezvoltarea stațiunii Poiana Brașov, ca stațiune specifică sporturilor de iarnă.

După anul 2007 se constată o scădere bruscă a numărului de turiși pentru orașul Brașov, ajungând la o valoare de 160.107 turiști înregistrați în structurile de primire turistică pentru anul 2009. Acest lucru se datorează crizei economice care a cuprins întreg teritoriul României, implicit orașul Brașov. După acest an, lucrurile se redresează, ajungând în anul 2013 la o valoare de 274.438 de turiști înregistrați.

Deasemenea, se observă o creștere a numărului de turiști înregistrați în cadrul pensiunilor turistice, de la un număr de 5.044 în anul 2001, la o cifră de 52.097 în anul 2008. Această creștere se datorează atât dezvoltării orașului Brașov, cât și creșterii numărului de pensiuni turistice, cu o capacitate mai mare de persoane, cu un grad ridicat de confort, dar și cu tarife mai mici decât marile lanțuri hoteliere. Pensiunile turistice sunt destinate oamenilor cu venituri medii, care preferă liniștea și cazarea într-un spațiu mai restrâns, mai intim, decât cel oferit de hoteluri.

După cum se observă, în anul 2009 se înregistrează o scădere bruscă a numărului de turiști înregistrați în cadrul pensiunilor turistice, situație similară cu cea a hotelurilor. Și în acest caz, aceasta se datorează unei crize economice precare în care teritoriul țării noastre a intrat în acel an, majoritatea turiștilor fiind afectați în mod direct de aceasta, iar industria turistică în mod indirect. După acest an se remarcă o creștere constantă a sosirilor pentru orașul Brașov, ajungându-se în anul 2012 la o valoare de 52.887 turiști cazați în cadrul unităților turistice de tipul pensiunilor.

Vilele turistice au înregistrat și ele o creștere a numărului de turiși, astfel, în anul 2001 valoarea acestora era de 2.698, iar în anul 2007 se înregistra o creștere până la 18.383. Criza economică influențează și numărul turiștilor care aleg cazarea în vilele turistice, astfel că între anii 2008-2010 valoarea acestora scade până la 5.311, urmând o creștere majoră, în anul 2012 ajungându-se la 13.140 de turiști. Cu toate acestea, numărul lor nu s-a mai ridicat la valoarea înregistrată în anul 2007, cu peste 18.000 de turiști, motivul fiind schimbarea preferințelor turiștilor, dezvoltarea orașului și construirea a cât mai multe hoteluri și pensiuni cu un grad ridicat de confort și dotări.

4.4.1.2 Numărul de înnoptări

Privind dinamica numărului de înnoptări pentru orașul Brașov în perioada 2001-2012, se poate observa o creștere accentuată a acestora, astfel se înregistrează un număr de 477.505 în anul 2001, în anul 2008 ajungând la un număr de 630.802. După această evoluție a numărului de înnoptări, se înregistrează o scădere bruscă, în anul 2008 valoarea fiind de 471.718. Ca și în cazul numărului de sosiri, scăderea aceasta se datorează crizei economice, între numărul de sosiri și numărul de înnoptări existând o interdependență. În anul 2012 se remarcă o creștere substanțială a numărului de înnoptări la nivelul orașului Brașov, cu o valoare de 734.665, datorită creșterii duratei de sejur a turiștilor, a sosirilor din ce în ce mai mari în cadrul unităților de cazare, dar și a dezvoltării orașului prin construcția de unități noi.

O creștere majoră a numărului de înnoptări se înregistrează în cadrul unităților de cazare tip hotel, în anul 2001 numărul acestora fiind de 445.847, ajungând în anul 2012 la un număr de 578.452 înnoptări. După cum se poate observa în graficul de mai jos, scăderea înregistrată în anul 2009 se datorează sistemului economic precar, dar și evoluției numărului de înnoptări în structuri de cazare de tipul motelurilor, camping-urilor și pensiunilor turistice. Prețurile mai scăzute ale acestora dar și gradul de confort mai ridicat față de anii trecuți indică preferința turiștilor și către astfel de baze de cazare.

Se observă oscilații ale numărului de înnoptări pentru toate unitățile de cazare din orașul Brașov, remarcându-se însă două dintre acestea, și anume hotelurile și pensiunile turistice. Acestea din urmă înregistrează o creștere masivă a numărului de înnoptări, de la 10.179 în anul 2001 până la 106.648 în 2008. Efectele crizei economice se resimt și asupra acestora, astfel, în anul 2009 se ajunge la un număr de 76.727 de înnoptări. După această perioadă, numărul turiștilor care doresc să se cazeze într-o astfel de structură crește, ajungând în 2012 la 98.957.

Cu toate că numărul cel mai mare de sosiri se înregistrează în cazul hotelurilor și pensiunilor turistice, în cazul numărului de înnoptări situația este diferită. Chiar daca procentajul cel mai mare tot acestea le dețin, se observă și o creștere a numărului de înnoptări pentru vilele turistice, ale camping-urilor și ale satelor de vacanță. Acest lucru se datorează scăderii numărului zilelor de sejur în cazul hotelurilor și pensiunilor turistice și creșterii nopților pentru celelalte structuri de cazare. Preferințele turiștilor, scăderea situației economice în unele perioade dar și creșterea numărului de structuri de cazare sunt principalele cauze ale acestor schimbări.

4.5 Rolul stațiunii Poiana Brașov în economia orașului Brașov

Stațiunea Poiana Brașov a fost fondată în anul 1895 ca o zonă turistică a orașului Brașov, iar prima construcție realizată în această locație a fost în anul 1904 ca urmare a potențialului turistic deținut de acesta. Stațiunea se situează la o distanță de doar 12 Km de municipiul Brașov, ceea ce a permis gradul ridicat de accesibilitate a populației, implicit dezvoltarea locației ca o importantă stațiune turistică. Aflată în imediata apropiere a Masivului Postăvaru, aceasta a putut evolua, devenind în anul 1906 o importantă stațiune turistică a sporturilor de iarnă, susținând diverse competiții de ski.

Localitatea s-a dezvoltat rapid, în prezent existând circa 20 de hoteluri cu grade diferite de comfort și cu o capacitate de cazare de aproximativ 2.000 de paturi, precum și diferite pensiuni și vile turistice care dețin și acestea 2.000 de paturi. De asemenea, orașul Brașov aflat în imediata apropiere deține o baza de cazare impresionantă, unde turiștii pot înnopta dar și vizita diversele obiective turistice aflate pe Lista Monumentelor Istorice.

Accesul către Poiana Brașov se face pe drumuri moderne și bine întreținute, iar din acest drum străzile se ramifică fie către unitățile de cazare și alimentație, fie spre pârtiile de schi.

Fiind o stațiune specifică sporturilor de iarnă, sezonul turistic începe o data cu căderea zăpezii, adica de la începutul lunii decembrie și se încheie în luna martie, cu un maxim atins în preajma sărbătorilor de iarnă. Conform unei statistici realizate de operatorii de turism, în plin sezon numărul turiștilor înregistrați poate ajunge chiar și la 3.000 de persoane. În medie se înregistrează aproximativ 1.500-2.000 de turiști pe parcursul unei săptămâni, mai ales în zilele cu o cantitate mare de zăpadă și cu vreme frumoasă. Din punct de vedere al unităților de cazare, 1/3 turiști veniți în stațiune se cazează în hotelurile pe care localitatea le deține, restul de 2/3 sunt cazați în orașul Brașov.

Datorită promovării și importanței pe care stațiunea Poiana Brașov o deține la nivel național în cadrul sporturilor de iarnă, se constată o creștere majoră a numărului de turiști care aleg să-și petreaca vacanțele aici. De asemenea, un punct major de atracție îl constituie diversitatea partiilor de schi cu grade diferite de dificultate dar și infrastructura specifică sporturilor de iarnă (teleschi, telescaun etc), iar prin notorietatea pe care o deține la nivel național dar și internațional, are un impact pozitiv asupra economiei municipiului Brașov. Iubitorii sporturilor de iarnă care își aleg să își petreacă aici vacanțele aleg de cele mai multe ori să se cazeze în cadrul structurilor din cadrul orașului Brașov, influențînd astfel economia locale. Stațiunea Poiana Brașov este inclusă în zona Metropolitană a municipiului Brașov, devenind astfel un important pol de atracție a forței de muncă din oraș, iar prin creșterea numărului de firme care au ca domeniu de activitate sectorul turism și implicit prin creșterea cifrei de afaceri și a profitului, Poiana Brașov deține supremația veniturilor în cadrul turismului montan din județul Brașov.

Devenită după anul 2000 o stațiune luxoasă, cu hoteluri de 4-5 stele care oferă turiștilor un grad ridicat de comfort și satisfacție, cu o diversificată instalație de transport pe cablu și cu un număr mare de partii, Poiana Brașov atrage turiști din toata țara, care prin consumul serviciilor contra cost mărește PIB al municipiului. Conform datelor statistice ale Primăriei Municipiului Brașov pentru anul 2002, populația ocupată din totalul populației avea o pondere de 55,1%, ceea ce reprezintă o valoare extrem de ridicată având în vedere ponderea pentru orașul Brașov cu o valoare de 43,6% în același an.

Instalațiile de transport pe cablu existe în stațiunea Poiana Brașov sunt reprezentate de:

Telecabina Kanzel, construită în anul 1971 și care se află în partea inferioară a domeniului schiabil. Cu ajutorul acestui teleferic se poate ajunge până la înălțimea de 1.726 de metri, în zona vârfului Postăvaru.

Telegondola Postăvarul Expres este un teleferic nou, construit în anul 2006, amplasat în apropierea stației inferioare a telecabinei Kanzel și având o lungime cu 300 m mai mică decât telecabina Kanzel. Ceea ce îi oferă o putere mare de atracție este capacitatea de transport pe care o deține, de 2.400 de persoane pe oră.

Telecabina Capra Neagră este cea mai lungă și cea mai veche telecabina din Poiana Brașov, fiind construită în anul 1982. Lungimea acesteia este de 2.725 m, având stația în partea vestică a masivului Postăvaru fiind folosită mai ales în timpul iernii pentru facilitarea accesului schiorilor.

Teleschiul Bradul a fost construit în anul 1969 și renovat în 1986 și se află lângă stația inferioară a telecabinei Capra Neagră. Instalația aparține unei pârtii cu un grad de dificultate redus, astfel că aceasta este folosită în special de începători. La fel ca și telechiul Bradul, și teleschiul Stadion este destinat schiorilor începători datorită pantei pârtiei cu un grad redus de înclinare și cu zăpadă artificială.

Teleschiul Slalom este o instalație construită în anul 1977, din păcate acesta nu este funcțional în prezent deoarece are un grad ridicat de înclinare în partea superioară. Denumirea de ,,slalom” provine de la faptul că, în trecut, pârtia liftului a fost folosită ca pârtie de slalom pentru concursuri, având chiar propria instalație de iluminat.

Teleschiul Subteleferic este denumit așa deoarece se află în partea vestică a pârtiei cu același nume, având stația inferioară la 100m mai sus față de stațiile inferioare a telecabinei Kanzel și a telegondolei Postăvarul Expre.

Teleschiul Ruia este unul dintre preferatele turiștilor profesioniști, fiind mai greu accesibil datorită înclinării mari. Atinge o altitudine de 1.400 m, iar schiori care folosesc această instalație pot alege între trei variante de coborât cât și pârtii de deservire.

Teleschiul Kanzel este cea mai abruptă instalație care urcă spre vârful Postăvaru, folosindu-se în special în lunile în care există zăpadă naturală.

Pârtiile de schi din Poiana Brașov au o suprafață de 51,00 ha, aceasta fiind ocupată de patru variante de coborâre din vârful Postăvaru până la stația inferioară a telecabinei Kanzel și a telegondolei Postăvarul Expres. Astfel, cele patru pârtii existente în stațiune sunt clasificate astfel:

Coborârea A- Pârtia Lupului: începe de la altitudinea de 1.710 m, de la stația superioară a telegondolei Postăvarul Expres. În lungul coborârii, pârtia are o lungime și o lățime diferită, în partea superioară panta are un procent de 30%, iar lărgimea este de maxim 20 m, de la cota 1.640 aceasta crescând până la 45%. La cota de 1.600, unde se află și Cabana Postăvarul, pârtia este puțin mai netedă, însă cu o puternică înclinație spre partea vestică a masivului. După trecerea de această zonă, panta pârtiei Lupului crește din nou dar doar pe o distanță redusă, netezindu-se apoi pe măsură ce ajunge în Poienița Cristian, având în această zonă o lățime de 15-25 m. Partea inferioară a pârtiei se află la cota de 1.350 m, în acestă zonă fiind închisă datorită starii tehnice a acesteia, schiorii folosind un alt al drum care are ieșire spre pârtia Drumul Roșu. Pârtia Lupului este destinată în special turiștilor experimentați, datorită pantei mari de aproximativ 45 % pe tot traseul dar și de 65% în zona ,,Traverseu” și a curbelor periculoase. După cota de 1.200m, pârtia se netezește și poate fi folosită și de schiorii de nivel mediu. Pârtia a fost construită în anul 1957 și folosită în cadrul concursurilor naționale și internaționale datorită traseului interesant, însă, cu toate acestea, datorită lățimii foarte reduse dar și traseului schimbător, aceasta nu se mai încadrează standardului actual.

Coborârea B- Pârtia Sulinar este a doua pârtie a stațiunii Poiana Brașov care pornește de la stația superioară a telecabinei Kanzel și coboară până la baza domeniului schiabil. Pârtia Sulinar are un traseu variat, cu pante de 30-35% și pe unele porțiuni cu lățimi de 15m (zona numită Canal). În coborâre se poate ajunge în partea superioară a pârtiei Bradul și spre stația inferioară a telecabinei Capra Neagră, aceasta fiind singura legătură schiabilă către telecabină. Această pârtie are un grad de dificultate mediu, destinată atat schiorilor experimentați cât și celor începători.

Coborârea C- Pârtia Subteleferic este cosiderată pârtia cu cel mai mare grad de dificultate. Cum spune și numele său, pârtia pornește de la stația superioară a telegondolei Postăvarul Expres și se continuă pe același traseu ca al telefericului. Are o pantă de 45% în partea sa superioară și deține numeroase legături cu pârtia Drumul Roșu, iar lățimile acesteia variază de la 25 m la 50 m în zona stației superioare a teleschiului Subteleferic.

Coborârea D-Pârtia Drumul Roșu este singura pârtie cu un grad redus al pantei pe care se poate coborâ de la stația superioară a telecabinei Kanzeș. Are o lungime de aproximativ 4,60 Km și o lățime ce variază de la 5m până la 12m. Are legături cu pârtia Subteleferic, aceasta fiind cea mai periculoasă zonă a coborârii datorită unghiului de 90 ° pe care schiorii trebuie să-l traverseze, această zonă a pârtiei Subteleferic fiind destinată cu desăvârșire schiorilor experimentați.

Pârtiile Stadion și Bradul sunt destinate schiorilor începători și foarte puțin avansați, pârtia Bradul fiind singura înzăpezită artificial.

Iubitorii sporturilor de iarnă trebuie să cunoască foarte bine gradul de dificultate al fiecărei pârtii și, de asemenea, să țină cont de clasificarea acestora. Pârtiile destinate stațiunii Poiana Brașov sunt omologate și îndeplinesc condițiile impuse de Uniunea Europeană. De asemenea, traseele sunt marcate corespunzător în funcție de gradul de dificultate, de lungimea și lățimea acestora. Astfe, pârtiile usoare sunt marcate pe hărți și diversele ghiduri cu, culoarea albastră, cele cu un grad de dificultate mediu au culoarea roșie, iar cele destinate schiorilor experimentați au culoarea neagră.

Conform datelor statistice ale Institutului Național de Statistică, din cele 49 de hoteluri înregistrate în cadrul Municipiului Brașov în anul 2013, 20 de astfel de unități de cazare se află în Poiana Brașov. Astfel, este clară importanța pe care stațiunea o are în cadrul turismului și economiei orașului Brașov, aproape 50% din numărul unităților de cazare de tip hotel și al capacității de cazare în aceleași structuri este deținut de stațiune, aceasta devenită un pol de atracție în rândul populației României și nu numai.

CAPITOLUL 5. ROLUL TURISMULUI ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI LOCALE

Încă din cele mai vechi timpuri, orașul Brașov a devenit un important centru economic și industrial al țării, reprezentând un pol de atracție a populației atât din localitățile limitrofe cât și de pe tot teritoriul României.

Dacă în trecut sectorul terțiar nu era foarte bine reprezentat, agricultura și industria fiind cele mai importante domenii ale creșterii economice, în prezent situația s-a schimbat, serviciile devenind principala sursă de venit a populației municipiului Brașov.

Datorită poziției geografice la intersecția numeroaselor drumuri, a spectaculozității și varietății reliefului dar și a potențialului antropic prin patrimoniul cultural și istoric, orașul a devenit unul dintre cele mai importante centre turistice cunoscute atât la nivel național cât și internațional, introdus în circuitele turistice. Deasemenea, un o importanță deosebită în dezvoltarea turismlui l-a avut apropierea orașului de alte zone cu un important flux turistic, cum ar fi Valea Prahovei, Rucăr-Bran, Sibiu-Valea Oltului sau Podișul Târnavelor.

Un rol important în dezvoltarea industriei turistice a avut-o statul, acesta investind în modernizarea drumurilor mărind accesul turiștilor în oraș, în construirea diferitelor unități de cazare și alimentație cu grad diferit de comfort dar și în promovarea obiectivelor turistice de natură antropică.

,,În prezent, putem spune că Brașovul, prin poziția și activitatea sa, este un oraș european cu funcții complexe și bine definite, mai ales în domeniul turismului unde deține o multitudine de obiective atât antropice cât și naturale.”

În zilele noastre, potențialul natural și antropic al orașului Brașov oferă turiștilor o varietate de servicii turistice, de la recreațe și odihnă și turism cultural, până la sporturi de iarnă și vară, alpinism și tratamente balneoclimaterice. Orașul Brașov atrage turiști datorită munților impunători care îl înconjoară, a numeroaselor specii de animale și plante protejate introduse în rezervații naturale, a stațiunii Poiana Brașov renumită pentru practicarea sporturilor de iarnă, dar și prin patrimoniul cultural și istoric pe care municipiul îl deține. Deasemenea, masivele împădurite (Postăvaru, Piatra Mare), dealurile (Tâmpa – cu rezervația peisagistică) dar și vaile care trec prin apropierea județului absorb un flux turistic însemnat.

Analizând evoluția numărului de firme din sectorul terțiar pentru intervalul 2000-2012 se poate observa că, evoluția acestora este ascendentă pentru perioada analizată.

După cum se poate observa din graficul de mai sus, numărul firmelor care au ca domeniu de activitate serviciile a crescut începând cu anul 2000, atât datorită dezvoltării economiei cât și dezvoltării municipiului ca oraș turistic. Maximul se atinge în anul 2008, scăderea urmată fiind cauzată de criza economică aceasta determinând implicit creșterea numărului de șomeri și închiderea numeroaselor firme.

Astfel, cel mai mare procentaj al numărului de firme la nivelul orașului Brașov este înregistrat în sectorul secundar, urmat de sectorul terțiar cu un procentaj 26%, în cadrul caruia turismul are un rol foarte important și bine poziționat în economia orașului. Sectorul primar se situează pe ultimul loc în cadrul numărului de firme, având un procent de doar 8%, din această valoare semnificând o importanță scăzută acordată industriei.

Sectorul terțiar, prin dinamica și dezvoltarea sa, atrage o numeroasă forță de muncă, astfel, în anul 2012, acesta aducea importante venituri în cadrul economiei locale.

După cum se poate observa în diagrama de mai sus, un rol important în dezvoltarea econimcă a orașului Brașov îl reprezintă turismul, având un procentaj de 8% din totalul firmelor care au ca domeniu de activitate serviciile. Dezvoltarea din ce în ce mai mare a orașului, promovarea acestuia ca important centru turistic, numeroasele investiții realizate pentru evoluția industriei turistice prin construirea hotelurilor, a pensiunilor și vilelor turistice cu capacitate diferită de cazare și un grad de confort diferit, a bazelor de alimentație dar și modernizarea cailor de comunicații a facut ca numărul firmelor care activează în acest domeniu să crească simțitor după anul 2000.

Astfel, datortiă creșterii numărului de firme, implicit a crescut și numărul salariaților din cadrul sectorului terțiar. După cum ne arată și graficul de mai jos, numărul salariaților din acest domeniu a avut o evoluție oscilantă, cu un maxim ating în anul 2008, acest lucru datorându-se maximului atins de numărul firmelor în domeniu pentru același an. Astfel, în intervalul 2000-2012, valoarea maximă a populației ocupate în domeniul servicii a fost de 56.045 de persoane, o evoluție majoră față de anul 2000 când se înregistrau doar 23.275 de persoane. Anul 2012 se caracterizează prin scăderea numărului de angajați în acest sector, ajungând la o cifră de 50.177.

Din totalul angajaților înregistrați pentru anul 2012, o contribuție importantă o deține turismul, acesta înregistrând în acel an un procentaj de 9% din numărul populației care avea ca domeniu de activitate serviciile.

Astfel, acest procentaj de 9% reprezintă o cifră de 4.760 de persoane angajate în domeniul hoteluri și restaurante, dar și în cadrul activităților ale agențiilor turistice și tur-operatoare și cele de rezervare și asistență turistică. Deschiderea marilor agenții tur-operatoare ale căror pachete turistice includ și orașul Brașov atât ca important centru turistic cultural cât și ca o importantă destinație a sporturilor de iarnă a facut ca industria turistică să cunoască o amplaă dezvoltare. De asemenea, deschiderea marilor hoteluri de 4-5 stele atât în cadrul orașului cât și în stațiunea Poiana Brașov ( Aurelius Împăratul Romanilor 5*, Rizzo Boutique & SPA Hotel 4*, ApartHotel Alpin 4*) cu o capacitate mare de cazare și un grad ridicat de confort a facut ca numărul salariaților sa crească, acestea având nevoie de un personal numeros și calificat.

Unitățile de alimentație au cunoscut și ele o amplă dezvoltare și modernizare, diversificarea acestora începând cu restaurantele clasice și terminând cu cele cu un anumit specific. Numărul, gradul de confort și capacitatea de persoane a facut ca și acestea să atragă un număr mare de forță de muncă atât din oraș cât și din localitățile limitrofe, înglobate în cadrul ariei metropolitane.

Cifra de afaceri a sectorului terțiar a cunoscut o creștere bruscă începând cu anul 2000 când se înregistra un număr de 576.609.130 milioane de euro, în anul 2012 aceasta ajungând la valoarea de 2.926.508.490 milioane, o creștere remarcabilă influențată în mare proporție de deschiderea numeroaselor firme straine, a investițiilor externe dar și creșterii numărului de angajați care au o contribuție importantă în cadrul economiei locale a orașului Brașov.

După cum se observă în graficul de mai sus, valoarea maximă a cifrei de afaceri a fost atinsă în anul 2008, când se înregistra o cifră de 3.664.614.805 milioane euro. Acest an a fost cel mai productiv din punct de vedere economic, creșterea numărului de firme dar și stabilitatea economică a municipiului influențând evoluția orașului. După acest an, cifra de afaceri a sectorului terțiar începe să scadă datorită impasului economic în care a intrat țara noastră și a crizei economice mondiale, numeroase firme închizându-și porțile în anul 2009. Începând cu următorii ani, se încearcă un proces de regenerare economică, investițiile straine și implicarea statului în sectorul serviciilor face ca numărul firmelor să crească din nou, implicit cifra de afaceri.

După cum se poate remarca în diagrama de mai jos, un rol important în creșterea cifrei de afaceri îl reprezintă industria turistică, ponderea acesteia fiind de 3 % din totalul cifrei pentru anul 2012.

Din totalul cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pentru anul 2012, turismul deținea o valoare de 82.561.339 milioane euro, o cifră impresionantă comparativ cu alte regiuni sau orașe.

Astfel, o data cu evoluția și dezvoltarea economiei orașului Brașov prin intermediul celor trei sectoare de activitate, dintre acestea detașându-se sector secundar și terțiar, Brașov devine un important centru economic al țării, atrăgand o numeroasă forță de muncă.

Datorită dezvoltării firmelor din cadrul serviciilor, implicit numărul salariaților și valoarea cifrei de afaceri, există anumite oscilații ale profitului și ale pierderii pentru acest sector. Astfel, pentru anul 2012, profitul orașului Brașov pe cele trei sectoare de activitate evidențiază o evoluție a acestuia în cadrul sectorului terțiar, deținând o pondere de 58 % din totalul câștigurilor. Astfel, există o creștere majoră a profitului pentru sector terțiar, în anul 2012 înregistrându-se un profit de 168.006.685 milioane euro, fată de anul 2000 când cifra acestuia era de 26.620.719 milioane euro, în prezent sectorul terțiar fiind principala sursă de venit a economiei orașului Brașov.

În cadrul serviciilor, pe lângă profitul remarcabil provenit din comerț, activitati profesionale și transporturi, turismul deține o pondere însemnată a câștigurilor pentru anul 2012. Astfel, prin desfășurarea activităților turistice, câștigul obținut a fost de 20.932.919 milioane euro care a avut o influență pozitivă asupra economiei locale.

Cu alte cuvinte, industria turistică care se află în plină dezvoltare atât în cadrul municipiului Brașov, cât și la nivel național, reprezintă o importantă sursă de venit atât în cadrul economiei locale cât și pentru populația orașului. Conform unei statistici realizate de Primăria Municipiului Brașov pentru anul 2006, ,,dezvoltarea economică a Brașovului menținându-se la un nivel superior mediei pe țară, PIB-ul având o valoare de 3.612 euro/loc., fată de 2.932 euro în medie pe țară”. De asemenea, se preconizeză o creștere remarcabilă a acestei industrii pentru anii următori, una dintre cauzele cele mai importante fiind investițiile straine în turism ale Germaniei, SUA, Austria, Cipru, Italia, Franța și Olanda, capitalul subscris în valută atingând la sfârsitul anului 2003 cifra de 82 milioane USD.

CONCLUZII

Evoluția orașului Brașov atât din punct de vedere teritorial cât și economic s-a datorat unui cumul de factori, printre aceștia numărându-se poziția geografică strategică în centrul țării, resursele de subsol, dar cel care au avut o influență majoră în progresul economic a fost potențialul natural și antropic de care municipiul dispune.

Lucrarea de față, Dezvoltarea integrată a activităților turistice în orașul Brașov analizează toate aceste transformări prin care municipiul a trecut de-a lungul timpului, evoluția acestuia de la un important centru industrial la unul turistic, devenit în prezent o emblemă a României.

Dezvoltarea orașului Brașov atât teritorial cât și economic s-a datorat unei putenici industrii promovate mai ales în timpul comunismului, acesta devenit într-un scurt timp un centru industrial care atragea o vastă forță de muncă și care îngloba în sfera sa de influență și orașele și localitățile limitrofe. Cu trecerea timpului, această funcție predominantă a început să capete valențe din ce în ce mai scăzute, în timp de industria turistică începe să se dezvolte, în prezent orașului atribuindu-se numele de centru urban și turistic.

Din punct de vedere turistic, orașul Brașov dispune de numeroase monumente de artă și arhitectură, obiective turistice unice atât în România cât și în Europa, opere cu o bogată încărcătură istorică, toate acestea fiind înscrise pe lista patrimoniului național, devenind astfel puncte de atracție turistică ale municipiului Brașov. De o deosebită importanță atât turistică cât și economică este stațiunea Poiana Brașov, devenită una dintre cele mai importante stațiuni montane ale țării.

Astfel, prin protejarea și promovarea acestui potențial natural și antropic, activitățile turistice au început să capete adevărate valențe, iar prin dezvoltarea industriei turistice, orașul să fie numit oraș turistic și nu unul industrial.

Această dezvoltare a industriei turistică a fost unul dintre factorii care a determinat și evoluția economiei locale, prin creșterea numărului de firme care au ca domeniu de activitate turismul, a numărului de salariați cu funcție în cadrul acestei industrii, dar și creșterea cifrei de afaceri și a profitului provenit din turism. Cu toate că, în continuare, principala sursă de venit a populației orașului Brașov este comerțul, turismul ocupând locul secund, veniturile obținute din această industrie sunt în plină creștere, datele statistice arătând că în anul 2030 acest profit se va dubla.

O data cu realizarea statului de adevărata valoare a potențialului turistic al orașului Brașov, s-au demarat diverse strategii de dezvoltare a acestuia prin creșterea numărului unităților de cazare, a capacității de cazare, a diversificării acestora prin diferite grade de comfort, a construirii spațiilor de agrement dar și prin dezvoltarea structurilor de alimentație publică. Numărul bazei de cazare, capacitatea acestora dar și gradul de comfort a facut ca numărul turiștilor să aibă a creștere continuă, cu excepția anului 2008, când criza economică mondială a avut repercursiuni negative și asupra orașului Brașov.

După cum se poate observa și în capitolul 5, a fost analizat sectorul terțiar al orașului Brașov pentru perioada 2000-2012, atât din punct de vedere al numărului de firme, al numărului de salariați, a cifrei de afaceri dar și a profitului provenit din industria turistică, cu o analiză mai completă a anului 2012, încercând să scot în evidență procentajul turismului din cadrul activităților din sectorul terțiar. Se poate observa importanța pe care turismul il deține în cadrul economiei orașului Brașov, avântul pe care acesta l-a avut în această perioadă datorită investițiilor interne dar și externe.

BIBLIOGRAFIE

Arsene R., (2011), Studiul geografic și al managementului turistic al stațiuni Poiana Brașov (teză de doctorat), Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Scoala doctorală ,,Simion Mehedinți”, București

Braghină C., Tălângă C., Dumbrăveanu D., Peptenatu D., Zamfir D., (2003), București-Brașov. Îndrumător pentru practică. Anul I Geografia turismului, Editura Semne, București

Cândea M., Simion T., Bogan E., (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, București

Cândea M., Simion T., Bogan E., Tătaru A., (2009), Turism urban, Ed. Transversal, București

Cândea M., Erdeli G., Simion T., (2000), România-potențial turistic și turism, Editura Universității, București

Cândea M., Erdeli G., Simion T., Peptenatu D., (2002), ROMÂNIA. Potențial turistic și amenajarea spațiului turistic, Editura Universitară, București

Constantin Catrina, Ion Lupu, (1981), Brașov- monografie, Editura Sport-Turism, București

Drăghici Cristian, (2012), Activitați turistice și dezvoltarea integrată în zona de influentă a orașului Râmnicu Vâlcea, Editura Universitară, București

Dumbrăveanu D., (2008), Politici promoționale în turism, Editura Universitară, București

Erdeli G., Cândea M., Braghină C., Costăchie S., Zamfir D., (2009)- Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București

Erdeli G., Cucu V., (2005), România. Populație. Așezări Umane. Economie, Editura Transversal, București

Erdeli G., Dumitrache L., (2004), Geografia populației, Editura Credis, București

Erdeli G., Gheorghilaș A., (2007), Amenajarii turistice, Editura Universitară, București

Erdeli G., Ioan Strate, (1996), Potențialul turisic al României, Editura Universitară, București

Focșa M.C., Peptenatu D., Drăghici C., Muratoreanu G., (2009), Ghidul turistic Valea Prahovei, Brașov, Culoarul Rucăr-Bran, Editura House of Guides, București

Gheorghilaș A., (2005), Geografia turismului, Centru de Multiplicare al Departamentului de Învățământ la distanță CREDIS, București.

Iancu M., Elena Mihai, Ludmila Panait, Gh. Dragu, (1971), Județul Brașov, Editura Academiei Republicii Socialiste România

Ianoș I., (2000), Sisteme teritoriale- o abordare geografică, Editura Tehnică, București

Ianoș I., Heller W., (2006), Spațiu, Economie și Sisteme de Așezări, Editura Tehnică, București

Ianoș I., Tălângă C., (1994), Orașul și sistemul urban românesc în condițiile economiei de piață, Institutul de Geografie, București

Ielenicz M., Comănescu L., (2006), România- potențial turistic, Editura Universitară, București

Ludmila Panait, coordonator științific Morariu T., (1969), Orașul Brașov, studiu economico-geografic ( rezumat al tezei de doctorat), Cluj

Muntele I., Iațu C., (2006) – Geografia turismului- concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală, ediția a II a revăzută, Ed. Sedcom Libris, Iași.

Murgu M., (1963), Brașov și împrejurimi- ghid turistic, Editura Meridiane, București

Sănescu M., (2010), Aiud, Suceava, Pitești, Brașov- Vol.1, Editura Polisam, Iași

Snak O., (1976), Economia și organizarea turismului, Ed. Sport-Turism, București

Snak O., Baron P., Neacșu N., (2001) –Economia Turismului, Editura Expert, București

Stâncioiu F. A., (1999)- Dicționar de terminologie turistică, Ed. Economică, București

Tălângă C., (2000), Transporturile și sisteme de asezări din România (teză de doctorat), Editura Tehnică, București.

Tiberiu Bogdan, Cernea M., Constantinescu M., Petru Cristea, ( 1970), Procesul de Urbanizare în România: zona Brașov, Editura Politica, București

Vlăsceanu Gh., Ianoș I., (1998), Orașele României- mica enciclopedie, Editura Oreon, București

Zamfir D., (2007)- Geografia orașelor mici din România, Edit. Universitară, București

*** Drăghici C., C., Peptenatu D., Pintilii R., Peptenatu A.S.D (2012) – The role of infrastructure in generating multiplaying effects for tourism development. Case study the inffluence area of the city Râmnicu Vâlcea. The Annals of Valahia University of Târgoviște, Geographical Series, Tome 10 / 2010

*** Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, art.1, aliniatul 2, p.1

*** Lista monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice disparute, apărută în Monitorul Oficial al României, PARTEA I, Nr.670 bis/1.X.2010

*** Monitorul Oficial al României, PARTEA I, Nr.670 bis/1.X.2010

*** Ordinul nr 510 din 28 iunie 2002.

*** Planul integrat de dezvoltare urbană pentru popul de creștere Brașov, Planul Operațional Regional (2007-2013)

*** Primăria Municipiului Brașov- Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru polul de creștere (PC) Brașov.

*** Primăria Municipiului Brașov, 2010, Studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul ,,Dezvoltarea și reabilitatea domeniului schiabil în Poiana Brașov”

*** Proiect UB 1365

*** Raportul primarului municipiului Brașov privind din anul 2013

*** Statulul Municipiului Brașov, Primăria Municipiului Brașov

*** www.wikipedia.ro

*** http://dexonline.ro/definitie/migratie

*** http://dexonline.ro/definitie/dezvoltare

*** http://dexonline.ro/definitie/integrare

***http://www.brasov.ro/istorie-cultura/monumente-importante/bastionul-graft-aleea-dupa-ziduri-46.html

*** www.muzeulartabv.ro/home

***http://www.etnobrasov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=149&Itemid=53

*** www.filarmonica-brasov.org

*** http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BRASOV_1.htm

*** http://www.sutalasutaturism.ro/legislatie/omt510_2002.pdf

*** http://www.paradisulacvatic.ro/ro/

*** http://www.parc-aventura.ro/prezentare.php

*** http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=20

*** www.cdep.ro

*** http://www.insse.ro/cms/

BIBLIOGRAFIE

Arsene R., (2011), Studiul geografic și al managementului turistic al stațiuni Poiana Brașov (teză de doctorat), Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Scoala doctorală ,,Simion Mehedinți”, București

Braghină C., Tălângă C., Dumbrăveanu D., Peptenatu D., Zamfir D., (2003), București-Brașov. Îndrumător pentru practică. Anul I Geografia turismului, Editura Semne, București

Cândea M., Simion T., Bogan E., (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, București

Cândea M., Simion T., Bogan E., Tătaru A., (2009), Turism urban, Ed. Transversal, București

Cândea M., Erdeli G., Simion T., (2000), România-potențial turistic și turism, Editura Universității, București

Cândea M., Erdeli G., Simion T., Peptenatu D., (2002), ROMÂNIA. Potențial turistic și amenajarea spațiului turistic, Editura Universitară, București

Constantin Catrina, Ion Lupu, (1981), Brașov- monografie, Editura Sport-Turism, București

Drăghici Cristian, (2012), Activitați turistice și dezvoltarea integrată în zona de influentă a orașului Râmnicu Vâlcea, Editura Universitară, București

Dumbrăveanu D., (2008), Politici promoționale în turism, Editura Universitară, București

Erdeli G., Cândea M., Braghină C., Costăchie S., Zamfir D., (2009)- Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București

Erdeli G., Cucu V., (2005), România. Populație. Așezări Umane. Economie, Editura Transversal, București

Erdeli G., Dumitrache L., (2004), Geografia populației, Editura Credis, București

Erdeli G., Gheorghilaș A., (2007), Amenajarii turistice, Editura Universitară, București

Erdeli G., Ioan Strate, (1996), Potențialul turisic al României, Editura Universitară, București

Focșa M.C., Peptenatu D., Drăghici C., Muratoreanu G., (2009), Ghidul turistic Valea Prahovei, Brașov, Culoarul Rucăr-Bran, Editura House of Guides, București

Gheorghilaș A., (2005), Geografia turismului, Centru de Multiplicare al Departamentului de Învățământ la distanță CREDIS, București.

Iancu M., Elena Mihai, Ludmila Panait, Gh. Dragu, (1971), Județul Brașov, Editura Academiei Republicii Socialiste România

Ianoș I., (2000), Sisteme teritoriale- o abordare geografică, Editura Tehnică, București

Ianoș I., Heller W., (2006), Spațiu, Economie și Sisteme de Așezări, Editura Tehnică, București

Ianoș I., Tălângă C., (1994), Orașul și sistemul urban românesc în condițiile economiei de piață, Institutul de Geografie, București

Ielenicz M., Comănescu L., (2006), România- potențial turistic, Editura Universitară, București

Ludmila Panait, coordonator științific Morariu T., (1969), Orașul Brașov, studiu economico-geografic ( rezumat al tezei de doctorat), Cluj

Muntele I., Iațu C., (2006) – Geografia turismului- concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală, ediția a II a revăzută, Ed. Sedcom Libris, Iași.

Murgu M., (1963), Brașov și împrejurimi- ghid turistic, Editura Meridiane, București

Sănescu M., (2010), Aiud, Suceava, Pitești, Brașov- Vol.1, Editura Polisam, Iași

Snak O., (1976), Economia și organizarea turismului, Ed. Sport-Turism, București

Snak O., Baron P., Neacșu N., (2001) –Economia Turismului, Editura Expert, București

Stâncioiu F. A., (1999)- Dicționar de terminologie turistică, Ed. Economică, București

Tălângă C., (2000), Transporturile și sisteme de asezări din România (teză de doctorat), Editura Tehnică, București.

Tiberiu Bogdan, Cernea M., Constantinescu M., Petru Cristea, ( 1970), Procesul de Urbanizare în România: zona Brașov, Editura Politica, București

Vlăsceanu Gh., Ianoș I., (1998), Orașele României- mica enciclopedie, Editura Oreon, București

Zamfir D., (2007)- Geografia orașelor mici din România, Edit. Universitară, București

*** Drăghici C., C., Peptenatu D., Pintilii R., Peptenatu A.S.D (2012) – The role of infrastructure in generating multiplaying effects for tourism development. Case study the inffluence area of the city Râmnicu Vâlcea. The Annals of Valahia University of Târgoviște, Geographical Series, Tome 10 / 2010

*** Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, art.1, aliniatul 2, p.1

*** Lista monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice disparute, apărută în Monitorul Oficial al României, PARTEA I, Nr.670 bis/1.X.2010

*** Monitorul Oficial al României, PARTEA I, Nr.670 bis/1.X.2010

*** Ordinul nr 510 din 28 iunie 2002.

*** Planul integrat de dezvoltare urbană pentru popul de creștere Brașov, Planul Operațional Regional (2007-2013)

*** Primăria Municipiului Brașov- Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru polul de creștere (PC) Brașov.

*** Primăria Municipiului Brașov, 2010, Studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul ,,Dezvoltarea și reabilitatea domeniului schiabil în Poiana Brașov”

*** Proiect UB 1365

*** Raportul primarului municipiului Brașov privind din anul 2013

*** Statulul Municipiului Brașov, Primăria Municipiului Brașov

*** www.wikipedia.ro

*** http://dexonline.ro/definitie/migratie

*** http://dexonline.ro/definitie/dezvoltare

*** http://dexonline.ro/definitie/integrare

***http://www.brasov.ro/istorie-cultura/monumente-importante/bastionul-graft-aleea-dupa-ziduri-46.html

*** www.muzeulartabv.ro/home

***http://www.etnobrasov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=149&Itemid=53

*** www.filarmonica-brasov.org

*** http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BRASOV_1.htm

*** http://www.sutalasutaturism.ro/legislatie/omt510_2002.pdf

*** http://www.paradisulacvatic.ro/ro/

*** http://www.parc-aventura.ro/prezentare.php

*** http://www.brasovcity.ro/index.php?ck=20

*** www.cdep.ro

*** http://www.insse.ro/cms/