Optimizarea Utilizării Cărții în Invățământul Primar . Metode și Tehnici de Manipulare și Intelectuale

Optimizarea utilizării cărții în invățământul primar. Metode și tehnici de manipulare și intelectuale, în învățământul primar/preșcolar

CUPRINS

Argument

Capitolul I: CITIREA

I.1. Definirea termenului

I. 2. Tipuri de citire

I. 3. Rolul cititorului în citire

I. 4. Funcțiile și beneficiile citirii

I. 5. Cuvântul și imaginea: importanța citirii

I. 6. Importanța stimulării citirii

Capitolul II : Studiul limbii și literaturii române în ciclul primar

II.1.- Disciplina limba română în învățământul primar

II.2.- Documentele care stau la baza predării limbii și literaturii române, comunicare-relaționare

II.3.- Scopul și obiectivele generale ale învățării limbii și literaturii române în școală

II.4. Strategii didactice specifice predării limbii și literaturii române la clasele primare

II.4.1.- Strategiile didactice-între rutină și creativitate în vederea optimizării competențelor de citire

II.4.2.- Metode și procedee activ-participative în predarea limbii și literaturii române și contribuția acestora la optimizarea competențelor de citire

II.4.3. Mijloace didactice implicate în vederea optimizării competențelor de citire

II.5.- Forme de organizare a activității didactice în vederea optimizării competențelor de citire

II. 6. Promovarea lecturii

II.7. Strategia lecturii

II.7. 1. Cuvântul în codul lecturii

II.7. 2. Opera literară și nivelele receptării

II.7. 3. Tehnici de lucru cu cartea

II.7. 4. Textul literar un pretext al vieții extrașcolare

1. Obstacole în calea dezvoltării obiceiului de a citi

a. Mass-media

b. Revoluția IT

c. Anturajul

d. Lipsa motivației și a recomandărilor

e. Lipsa resurselor financiare și de timp

Capitolul III: Cercetare experimentală privind ,,Optimizarea utilizării cărții în invățământul primar. Metode și tehnici de manipulare și intelectuale, în învățământul primar/preșcolar”. Coordonatele cercetării

III. 1. Etapele cercetării

III.1.1.Etapa constatativă

III.1.2.Etapa experimentală/ameliorativă

III.1.3 Etapa evaluativă

III.2.Prelucrarea datelor, prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute

III.3. Concluzii generale și recomandări

Argument

Pentru lumea modernă și postmodernă, citirea este o parte integrantă a existenței umane: citim ziarul la micul dejun, e-mail-urile, documente la birou, cărți la școală, o revistă în tren, cataloage de modă, o poveste înainte de culcare. Cuvântul scris este omniprezent: standuri de ziare, reviste, librării, biblioteci, și cu toate acestea este o criză în rândul adolescenților și tinerilor în ce privește lectura. În ziua de azi cărțile au fost înlocuite cu internetul de mulți tineri deoarece acesta le ușurează munca, iar informațiile le sunt redate în scurt timp. Tinerii nu mai sunt interesați de lectură, deoarece au apărut diversele tehnologii care le atrag atenția în mod deosebit și care încep să le domine viața. O mare parte din adolescenții care citesc o fac mai mult din obligație și nu din plăcere.

Va ajunge oare cititul ceva demodat ? Unii oameni cred că odată cu explozia tehnologiei video, era cărții se apropie de sfârșit. Deși televiziunea transformă din ce în ce mai mult societatea noastră într-o cultură dominată de imagine, nu trebuie să renunțăm la lectură.

Capacitatea de a citi este un dar de preț, dar oamenii trebuie încurajați să folosească din plin darul acesta. Lectura, ca deprindere intelectuală ce antrenează diverse procese psihice, trebuie mai întâi formată, apoi educată. La formarea gustului pentru citit contribuie atât familia, cât și școala. Ambele trebuie să țină cont de cerințele fiecărei etape de dezvoltare a copilului.

În ziua de azi tot mai puțini sunt cei care își umplu timpul liber cu lectura, și, tot mai puțini acei ce își fac timp pentru a citi. Lectura a căzut pe un loc secundar, pe podium mass-media situându-se pe primele locuri. Și totuși nu se poate vorbi despre cultura sau dezvoltarea armonioasă a personalității cuiva fără a se vorbi despre lectură ca parte activă a timpului persoanei respective. Lipsa de lectură se vede cu ușurință în modul defectuos de exprimare al elevilor, în goluri pe care aceștia le au în bagajul cunoștințelor generale și în percepția greșită pe care o au despre viață.

Cum principalele deprinderi se formează in copilărie, socotesc formarea deprinderii de a citi de o importanță crucială în timpul anilor de școală. Odată dobândit gustul și interesul pentru lectură, cartea va deveni o prietenă credincioasă care va rămâne peste timp realizând autoeducația.

Lectura cărților devine în zilele noastre o activitate la îndemâna tuturor, și după cum cerințele societătii o impun, ea trebuie să constituie o activitate cotidiană fundamentală, deoarece contribuie la îmbogătirea vieții fiecăruia dintre noi. Dar, pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică și, mai mult, ca plăcerea de a citi să devină o necesitate dorită și trăită, ea trebuie cultivată înainte chiar de învățarea alfabetului, prin preocuparea permanentă a părinților de a-i obișnui cu frumusețea inegalabilă a lecturilor de basme și povestiri.

În ultima perioada s-a observat o scădere a interesului pentru lectură. Atât școala cât și părinții sunt cei care trebuie să trezească interesul elevilor pentru lectură, să-i învețe să privească cartea ca pe un minunat și statornic om, ca pe o camară cu multe provizii, să-i familiarizeze cu manifestările cultural-artistice, cum ar fi: sezătoarea literară, concursurile pe teme literare, expoziții de carte, lansări de carte.

Să nu uităm că literatura nu e doar o formă de cunoaștere, ci și una de destindere, iar biblioteca este o instituție care se implică active în educația copiilor prin oferta de carte.

Misiunea școlii de a-i stimula pe elevi să citească este cu atât mai grea, cu cât în unele familii nu există modele. Dacă un copil a văzut că părinții, frații mai mari, rudele nu citesc, el de ce să citească? Dacă acasă la el nu există nicio carte, el de ce să cumpere cărți? Un deziderat al școlii este biblioteca personală a elevului care ar fi ideal să se constituie chiar din clasele primare și să difere de cea a părinților. Intervenția învățătorului în clasele ciclului primar este absolut necesară, în vederea formării gustului pentru lectură.

Și chiar atunci când părinții sunt săraci, când n-au citit niciodată o carte de la un capăt la celălalt, dacă există un minim de interes pentru formarea copiilor se pot obține rezultate mulțumitoare. Numai cel căruia i s-a insuflat în copilărie gustul pentru lumea minunată a cărții va căuta și își va găsi timp pentru această activitate de minte și suflet. Paul Cornea spunea în lucrarea sa “Introducere în teoria lecturii „… că nici computerul, nici televizorul nu vor duce la dispariția cărtii, că lectura va continua să joace un rol cardinal în viața oamenilor, că accelerarea progresului tehnic va fi mereu însoțită de remedierea compensatoare a unui spațiu liber pentru închipuire, visare și căutare de sens… Cred, vreau să cred că vom continua să citim chiar dacă nu vor mai fi cărți. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari dimensiuni, dar vom continua s-o facem câtă vreme vom persevera să gândim și să producem bunuri simbolice.”

Limba și literatura română ocupă un loc însemnat în planul de învățământ al școlii. Locul și importanța sa derivă din natura, mai precis, din specificul conținutului său și din contribuția deosebită adusă la realizarea obiectivelor instructiv – educative ale școlii noastre, fiind o modalitate specifică de cunoaștere.

Mi-am propus, pe baza bibliografiei de specialitate parcurse, precum și a experienței practice acumulate în munca instructiv-educativă să tratez în lucrare aspecte esențiale referitoare la temă (de la fundamentarea teoretică a problemelor implicate la metode și procedee aplicate la lotul experimental) privind optimizarea competențelor de citire la elevii din ciclul primar. Nu susțin că tema este nouă, nici că voi aduce noutăți deosebite în tratarea ei, ci că voi reuși să restructurez noutățile din domeniul literaturii de specialitate și voi adăuga observațiile și experiența mea în activitatea cu elevii din ciclul primar.

Capitolul I: CITIREA

I.1. Definirea termenului

Conceptul de „citire” desemnează activitatea intelectuală de parcurgere a unui text, pentru a lua cunoștință de cele scrise. Este un intermediar în actul comunicării dintre emițător și receptor ; de fapt, este un instrument al transferului de informații dintre aceștia. Prin citire, creația literară, de oricare gen ar fi ea, își împlinește menirea de a pune în circulație mesajul autorului ei.

Prin citire se înțelege deci, ansamblul activităților perceptive și cognitive ce vizează identificarea și comprehensiunea mesajelor transmise scriptic. În „Petit Robert”, citirea înseamnă „a urmări cu ochii, identificând caracterele scrise și a lua cunoștință de conținutul unui text.”

I. 2. Tipuri de citire

Din punct de vedere al motivației, există două tipuri de citire:

Citirea de informare;

Citirea de divertisment.

Citirea de informare poate fi, în funcție de scopul ei, de mai multe feluri :

Lectură în scopul de instruire sau formare.

Lectură în scopul satisfacerii curiozității, comună sau intelectuală – acestei nevoi îi răspund ziarele, revistele și diferite genuri de literatură (de popularizare, științifică. etc.)

Lectură în scop practic – pentru a se orienta, pentru a cunoaște reguli, date, oportunități utile în existența cotidiană, fiecare persoană citește legi, regulamente care privesc domeniul său de activitate, documente administrative ș.a.

Citirea de divertisment – În afara citirii textelor care prezintă interes practic, persoanele informate și mai mult sau mai puțin educate își găsesc plăcerea în a citi scrieri care nu au neapărat un folos practic. Citirea unor astfel de scrieri răspunde nevoii de evadare din real, de satisfacție artistică sau curiozității intelectuale în general.

I. 3. Rolul cititorului în citire

Citirea își împlinește cu adevărat menirea de a intermedia legătura dintre autor și cititor numai atunci când textul este înțeles cu adevărat de acesta din urmă. Relația cititorului cu cartea este de natură interpretativă.

I. 4. Funcțiile și beneficiile citirii

Atunci când citim ne cultivăm atenția, imaginația, capacitatea de analiză logică și de gândire critică și , pe deasupra, ne îmbogățim viața lăuntrică. Citirea ne face să gândim, ne trezește mintea, imaginația și emoțiile.

Înțelegerea experienței umane

Dezvoltarea ființei noastre lăuntrice

Conturarea propriilor noastre experiențe

Stimularea gândirii

Recreerea și delectarea

I. 5. Cuvântul și imaginea: importanța citirii

Imaginea câștigă supremație asupra cuvântului. Televiziunea și internetul acaparează din ce in ce mai mult timp și ne bmai rămâne așa puțin pentru citirea adevărată – citirea operelor literare, citirea în adevăratul sens al cuvântului, nu doar a citi.

Între citirea unui roman și vizionarea unui film e o diferență de activitate cognitivă. În primul caz, receptarea implică efort, un proces de elaborare a reprezentărilor, de completare a golurilor semantice, în timp ce în cazul vizionării unui film, receptarea este pasivă, imaginile ni se impun, fără a fi nevoie de colaborarea noastră.

I. 6. Importanța stimulării citirii

În epoca expansiunii mijloacelor mass-media, generației tinere îi este tot mai greu să dobândească disciplina citirii, și acest lucru constituie poate una dintre cele mai mari pierderi ale perioadei actuale. Nimic nu poate înlocui citirea.

Cap II : Studiul limbii și literaturii române în ciclul primar/preșcolar (comunicare în limba română)

II.1.- Disciplina limba și literatura română în învățământul primar/preșcolar

Specificul curriculum-ului actual de limba și literatura română constă în:

–         centrarea obiectivelor pe formarea de capacități proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

–         structurarea programei

I. 3. Rolul cititorului în citire

Citirea își împlinește cu adevărat menirea de a intermedia legătura dintre autor și cititor numai atunci când textul este înțeles cu adevărat de acesta din urmă. Relația cititorului cu cartea este de natură interpretativă.

I. 4. Funcțiile și beneficiile citirii

Atunci când citim ne cultivăm atenția, imaginația, capacitatea de analiză logică și de gândire critică și , pe deasupra, ne îmbogățim viața lăuntrică. Citirea ne face să gândim, ne trezește mintea, imaginația și emoțiile.

Înțelegerea experienței umane

Dezvoltarea ființei noastre lăuntrice

Conturarea propriilor noastre experiențe

Stimularea gândirii

Recreerea și delectarea

I. 5. Cuvântul și imaginea: importanța citirii

Imaginea câștigă supremație asupra cuvântului. Televiziunea și internetul acaparează din ce in ce mai mult timp și ne bmai rămâne așa puțin pentru citirea adevărată – citirea operelor literare, citirea în adevăratul sens al cuvântului, nu doar a citi.

Între citirea unui roman și vizionarea unui film e o diferență de activitate cognitivă. În primul caz, receptarea implică efort, un proces de elaborare a reprezentărilor, de completare a golurilor semantice, în timp ce în cazul vizionării unui film, receptarea este pasivă, imaginile ni se impun, fără a fi nevoie de colaborarea noastră.

I. 6. Importanța stimulării citirii

În epoca expansiunii mijloacelor mass-media, generației tinere îi este tot mai greu să dobândească disciplina citirii, și acest lucru constituie poate una dintre cele mai mari pierderi ale perioadei actuale. Nimic nu poate înlocui citirea.

Cap II : Studiul limbii și literaturii române în ciclul primar/preșcolar (comunicare în limba română)

II.1.- Disciplina limba și literatura română în învățământul primar/preșcolar

Specificul curriculum-ului actual de limba și literatura română constă în:

–         centrarea obiectivelor pe formarea de capacități proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

–         structurarea programei pe baza unor obiective cadru și de referință sintetice, în măsură să surprindă ceea ce este esențial în activitatea de învățare;

–         orientarea conținuturilor spre încurajarea creativității învățătorului, acordându-i-se acestuia libertate de alegere;

–         conectarea la realitățile comunicării cotidiene propriu-zise; de aceea, se pune un accent deosebit pe învățarea procedurală, adică se urmărește structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme, de explorare și de investigare caracteristice activității de comunicare.

Ca disciplină școlară în învățământul primar, limba română îndeplinește mai multe funcții:

–         funcția instrumentală – realizată prin toate compartimentele limbii române: citire, scriere, lectură,comunicare;

–         funcția informațională – realizată în mod esențial prin citirea informațiilor din manualele școlare de la orice disciplină sau prin orice tip de lectură;

–         funcția informativ-educativă – realizată prin exersarea actului de lectură de comunicare.

Noul model comunicativ-funcțional trebuie privit din trei perspective:

1. Din perspectiva limbii ca sistem

2. Din perspectiva programei de limba și literatura română – obiective cadru și de referință, conținuturile învățării, exemple de activități de învățare, standarde curriculare de performanță

3. Din perspectiva conștientizării modelului comunicativ-funcțional de către învățător

Prin predarea integrată se promovează sistemul comunicativ-funcțional, sistem ce presupune formarea integrata a capacitatilor de receptare/exprimare orala și a celor de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisa.

II.2.- Documentele care stau la baza predării limbii și literaturii române, comunicare-relaționare

Curriculum școlar reprezintă un proiect pedagogic care valorifică multiplele și complexele interdependențe ce se stabilesc între următoarele componente:

conținuturile intructiv-educative vehiculate în vederea atingerii obiectivelor prestabilite, conținuturi fixate în programele școlare și universitare;

obiectivele educaționale generale, obiectivele cadru și cele de referință formulate pentru diferitele discipline de studiu și chiar obiectivele operaționale și cele de evaluare corespunzătoare activităților intructiv-educative;

strategiile de predare și învățare în școală și în afara școlii, corelate cu acțiunile și influențele educative de tip formal, nonformal și informal;

strategiile de evaluare a eficienței activităților instructiv-educative

Conținutul învățământului preuniversitar este asigurat prin planuri de învățământ, programe analitice și manuale școlare.

Planurile de învățământ cuprind discipline obligatorii, opționale și facultative, precum și numărul de ore aferent fiecăreia dintre acestea. Ponderea disciplinelor opționale și facultative crește în clasele finale ale învățământului gimnazial și liceal.

Programele analitice stabilesc, pentru fiecare disciplina din planul de învățământ, obiectivele instructiv-educative și formative ale disciplinei și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora

II.3.- Scopul și obiectivele generale ale învățării limbii și literaturii române în școală

Școala primară este perioada de inițiere a elevilor în citire și scriere deși sunt preocupări și la grădiniță. Un obiectiv central al studiului limbii și literaturii române în ciclul primar este dezvoltarea competențelor elementare de comunicare orală și scrisă ale elevilor. Aceasta înseamnă că, nu are doar rolul de „alfabetizare” a elevilor, ci și de familiarizare cu cele mai eficiente tehnici sau instrumente ale activității intelectuale, care îi conduc pe elevi să învețe folosind cartea ca sursă de informare și formare. A sădi în sufletele elevilor dragostea pentru limba română, a-i învăța să vorbească și să scrie corect, este o înaltă îndatorire a învățătorului, deoarece:”…limba e stăpâna noastră .. .este însăși floarea sufletului românimii.”(Mihai Eminescu)..Deprinderile de vorbire corectă și expresivă, activitățile de elaborare creativă la care se adaugă celelalte componente ale limbii și literaturii române, urmăresc formarea la elevi a capacității lingvistice și sociale de comunicare, ca schimb de mesaje, de impresii, precum și de „ascundere” a gândului exprimabil, asimilarea deprinderilor de dialogare civilizată, de a asculta și de a vorbi, de a pune întrebări și de a răspunde, de a emite și de a descifra mesaje verbale și nonverbale etc.

Scrierea corectă este oglinda cunoștințelor de gramatică, de limbă în general și totodată este expresia unei gândiri clare, logice și corecte. (Eminescu spunea: „Limba și legile ei dezvoltă cugetarea”, iar V. Alecsandri afirma: „Limba este tezaurul cel mai prețios pe care îl moștenesc copiii de la părinți, depozitul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute și care merită să fie păstrat cu sfințenie de generațiile ce-l primesc.”). Școlarii înțeleg logica limbii, bogăția ei și se deprind să folosească în mod corect și conștient, atât în vorbire, cât și în scriere, o exprimare corectă. Ei reușesc să înțeleagă mai bine gândurile altora și să se folosească de limbă ca mijloc de comunicare, de acumulare a unor cunoștințe.

Cunoscându-se faptul că în studiul limbii se operează cu abstracțiuni, este cât se poate de elocvent rolul pe care-l are această disciplină în dezvoltarea gândirii logice a elevilor. Acest adevăr este și mai relevant dacă se are în vedere legătura indisolubilă dintre limbă și gândire, faptul că gândirea se concretizează prin intermediul limbii.

Realizarea unei exprimări corecte, expresive și nuanțate, civilizate, presupune un efort de elaborare privind alegerea cuvintelor, organizarea contextului sub coordonarea normelor standard de constituire și operaționalizare a limbii.

Învățarea limbii se realizează în situații simulate de viață, contribuind astfel nu numai la limba și literatura rămână(citit-scris)activ, ci și la cultivarea unui simț lingvistic, la sesizarea semnificațiilor sociale și funcționale ale limbii, pregătind elevii pentru cunoașterea și întrebuințarea stilurilor funcționale ale limbii literare. Deficiențele de exprimare, care îngreunează comunicarea verbală, vizează, în general: sărăcia vocabularului, decalajul mare între vocabularul activ și cel pasiv, folosirea unor cuvinte a căror semnificație nu a fost corect înțeleasă.

Curriculumul de limba română pentru învățământul primar, componentă fundamentală a parcursului de învățare oferit elevilor în contextul școlarității obligatorii, insistă asupra dezvoltării competențelor elementare de comunicare orală și scrisă a copiilor, precum și pe structurarea la elevi a unui sistem de atitudini și de motivații care vor încuraja studiul limbii și literaturii române, vor forma la elevi deprinderi de civilizația comunicării, dezvoltând armonios personalitatea micilor școlari sub aspect atitudinal și competențăal.

De câtva timp, învățământul românesc are o nouă structură concretizată în introducerea ciclurilor curriculare, periodizări ale școlarității care au în comun obiective specifice. Ele grupează mai mulți ani de studiu, care aparțin uneori de niveluri școlare diferite. Aceste periodizări ale școlarității se suprapun peste structura formală asistemului de  învățământ, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape școlare și de a regla procesul de învățământ prin intervenții de natură curriculară.

Fiecare ciclu curricular oferă un set coerent de obiective de învățare care consemnează ceea ce ar trebui să dobândească elevii la capătul unei anumite etape aparcursului lor școlar. Prin aceste obiective, ciclurile curriculare conferă diferitelor etapeale școlarității o serie de dominante  care se reflectă în alcătuirea programelor școlare.

La nivelul invățământului primar se creează premisele psihologice pe care se va consolida viitoarea personalitate a elevului, relevată în principal prin modul cum reușește să-și însușească un limbaj care să-i dea posibilitatea de comunicare si de însusire de noi cunoștințe. ,,În lumea contemporană, lectura și scrierea continuă să ocupe locuri privilegiate. Pentru a ne da seama de forța cu care textul scris se manifestă,chiar și într-o lume definită prin hegemonia imaginii, e suficient să ne gândim la proliferarea modurilor de prezență ale scriiturii: cărți, reviste, dar și afișe și site-uri. De aici și imposibilitatea de a trăi în afara universului literelor și, în consecință, nevoia de a forma, încă din clasa pregătitoare, competențe de lectură și scriere; două finalități majore pentru a căror împlinire niciun efort nu este prea mare.” În perioada de achiziții fundamentale, însușirea citirii și scrierii sunt cele mai de seamă scopuri ale învățării. Acest ciclu curricular vizează: • asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit,calcul aritmetic); • stimularea copilului în vederea perceperii, cunoașterii și stăpânirii mediului apropiat; • stimularea potențialului creativ al copilului, a intuiției și a imaginației acestuia; • formarea motivării pentru învățare, înțeleasă ca o activitate socială.

Organizarea activităților de percepere și învățare a limbii și literaturii române, a normelor de comunicare orală, de adresare politicoasă, exprimarea nuanțată prin utilizarea unor expresii artistice vor duce la formarea unor deprinderi de însușire corectă a limbii române.

II.4. Strategii didactice specifice predării limbii și literaturii române la clasele primare

II.4.1.- Strategiile didactice-între rutină și creativitate în vederea optimizării competențelor de citire

Taxonomia metodelor didactice

        metode de comunicare orală:

–         expozitive: expunerea, povestirea, descrierea, explicația, prelegerea, prelegerea interactivă, cursul;

–         conversative: conversația, discuția, dezbaterea, colocviul, Phillips 66, brainstorming.

        metode de comunicare scrisă: lectura explicativă, munca cu manualul sau cartea;

        metode de autocomunicare: reflecția personală, introspecția, jurnalul;

        metode de cercetare a realității: observația, experimentul, descoperirea, munca în grup, demonstrația, modelarea;

        metode de acțiune: exercițiul, algoritmizarea, lucrări practice, studiu de caz, proiectul, portofoliul, simularea, modelarea, jocuri;

        metode asistate: IAC

Sistemul metodelor de predare-învățare

        de comunicare: descrierea, explicația,prelegerea, instructajul,conversația,discuția colectivă, problematizarea, lectura explicativă, mass-media, reflecția;

* de explorare: observația, experimentul, studiul de caz, anchete, demonstrația, modelarea;

        de acțiune: exercițiul, lucrări practice, aplicația teoretică, proiecte, jocuri;

        de raționalizare: algoritmul, instruirea programată, instruirea asistată de calculator.

Există o clasificare a metodelor de învățământ, după cum urmează:

Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor:

–         metode de comunicare orală- expozitivă: expunerea, expunerea cu oponent, povestirea, descrierea, explicația, informarea, prelegerea școlară, prelegerea-dezbatere, conferința-dezbatere, cursul magistral;

–         metode de comunicare orală conversativă: conversația, discuția, dezbaterea, asaltul de idei, colocviul;

–         metoda problematizării;

–         metode de comunicare scrisă: lectura explicativă, lectura dirijată, activitatea cu manualul;

–         metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflecția personală, introspecția.

Metode de cercetare a realității:

–         metode de cercetare directă a realității: observația sistematică și independentă, experimentul, abordarea euristică, învățarea prin descoperire;

–         metode de cercetare indirectă: abordare euristică, învățarea prin descoperire ( în plan mintal), demonstrația, modelarea.

Metode bazate pe acțiunea practică:

–         metode de acțiune reală: exercițiul, rezolvările de probleme, algoritmizarea, lucrările practice, studiul de caz, proiectul/tema de cercetare;

–         metode de acțiune simulată: jocuri didactice, jocuri de simulare, jocuri de roluri.

Lectura explicativă face apel și la conversație, la explicație, la povestire, chiar la demonstrație.

Componentele principale ale acestei metode sunt:

a) Conversația introductivă;

b) Citirea integrală a textului (lectura model);

c) Citirea pe fragmente;

d) Povestire acestora;

e) Desprinderea ideilor principale;

f) Recitirea integrală;

g) Povestirea integrală (textul în proză).

II.4.2.- Metode și procedee activ-participative în predarea limbii și literaturii române și contribuția acestora la optimizarea competențelor de citire

1. Problematizarea

Brainstorming-ul

Ciorchinele

Gândiți – lucrați în perechi, comunicați

Mai multe capete la un loc

Termenii cheie

Scrierea liberă

Cvintetul

Cubul

Diamantul și piramida povestirii

Diagramele Venn

Metoda cadranelor

Jurnalul cu dublă intrare

Eseul de 5 minute-

Metoda Mozaic –

Tehnica Știu/ Vreau să știu/ Am învățat-

Metoda SINELG

Metoda PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)

19. METODA R.A.I.

20. CERCUL ,,COMPLIMENTELOR”

TEHNICA LOTUS (Floarea de nufăr)- (LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

TURUL GALERIEI

23. EXPLOZIA STELARĂ

II.4.3. Mijloace didactice implicate în vederea optimizării competențelor de citire

În alegerea strategiilor de predare trebuie să pornim de la ideea că nu există elev bun sau slab și de la recunoașterea faptului că elevii au capacități cognitive diferite și stiluri proprii de învățare.

În literatura de specialitate apare tot mai frecvent formula ,, învățarea centrată pe elev’’ în care rolul dascălului capătă noi valențe :

Pentru învățători, identificarea celor trei stiluri de învățare a elevilor din clasă nu reprezintă o problemă, știut fiind faptul că ei își cunosc foarte bine copiii. Vom recunoaște cu ușurință TIPUL AUDITIV, atunci când un elev care nu a urmărit citirea textului, reușește cu ușurință să-l povestească. Acesta învață ,,ascultând’’ pe alții și auzindu-se pe sine. Când elevul simte nevoia sublinierii cuvintelor noi, folosirii culorilor pe caietul de notițe, reține amănunte din imagini, suntem convinși că este TIPUL VIZUAL. TIPUL PRACTIC îl reprezintă pe elevul dornic de acțiune. El este cel care face propuneri pentru a realiza o dramatizare pe marginea unui text, își joacă rolul foarte bine, sare în ajutorul colegilor cu sfaturi practice.

Pentru receptarea textului epic în învățământul primar se pot desfășura următoarele tipuri de activități:

Exerciții de audiere, lectură, memorare sau recitare a textului

Exerciții de identificare și caracterizare simplă a personajelor

Exerciții de stabilire a momentelor principale ale acțiunii

Stabilirea planului de idei

Exerciții de analiză a vocabularului și a punctuației

Conversații euristice, discuții în grup, exprimare de opinii

Jocuri didactice, jocuri de imaginație, jocuri de rol;

Dramatizări

Compoziții proprii pe baza textelor studiate: rezumat, povestire, schimbarea finalului, apariția de noi personaje, caracterizare de personaje

Surprinderea în desene a evenimentelor și a personajelor din texte

Crearea de situații-problemă

Studii de caz

Ghidul de învățare

Scaunul autorului

II.5.- Forme de organizare a activității didactice în vederea optimizării competențelor de citire

Limba și literatura română este o disciplină școlară cu un statut particular în raport cu orientările didactice moderne, prin numeroasele domenii de referință ale activităților didactice organizate în cadrul acestei discipline, prin complexitatea finalităților și necesitatea adaptării continue la dinamica procesului educativ. „Complexitatea și dinamismul acestei materii se reflectă în modalitățile diferite de organizare a conținuturilor, structuri ce pot influența, la rândul lor, desenul subdomeniilor didacticii.”

Aplicațiile online au un potențial de învățare de o importanță aparte, dată fiind posibilitatea vehiculării unui conținut permanent actualizat la nivel științific, proiectat corespunzător la nivel pedagogic și adresat unui număr foarte mare de utilizatori (considerat, teoretic, nelimitat). În aceeași măsură, posibilitatea monitorizării și evaluării de la distanță a procesului de învățare și facilitarea schimbului de informații cu alți utilizatori, prin interacțiunea în mediul virtual, sunt elemente care susțin potențialul softurilor educaționale în procesul educativ.

II. 6. Promovarea lecturii

O secvență foarte importantă în stimularea interesului pentru lectură și formarea de cititori pasionați este legată de felul în care se recomandă ce să citească și cum să citească. Pentru a preveni receptarea ca obligativitate a lecturii particulare se va stârni curiozitatea elevilor în diferite feluri: nu se va da lista anuală la începutul semestrului I , ci se vor stabili titluri pe 2-3 săptămâni; va face prezentarea unor cărți în așa fel încât să ambiționeze elevii în achiziționarea și lecturarea lor; va povesti incomplet momente ale unor narațiuni, lăsând elevilor un semn de curiozitate în finalizarea întâmplărilor; va caracteriza unele personaje, îndemnând elevii la căutarea independentă, prin lectură integrală, a locului acestora în narațiune, a relațiilor cu alte personaje; va recita una sau două strofe dintr-o lirică sau poem liric, îndemnând elevii la realizarea integralității textului; va controla fișele de bibliotecă ale copiilor și va vedea bibliotecile lor personale.

Valorificarea textelor literare în serbări școlare

Popularizarea cărților

Publicarea creațiilor artistice ale elevilor la gazeta de perete a clasei, în reviste pentru copii, în revista școlii

Efectuarea tabelului cu evidența lecturii elevilor și afișarea lui în clasă va stimula concurențial cititul cărților.

II.7. Strategia lecturii

II.7. 1. Cuvântul în codul lecturii

Lectura operei literare înseamnă a analiza și interpreta specificul literaturii de a comunica prin limbaj un mesaj estetic. Explorarea operei literare începe de la cuvânt.

II.7. 2. Opera literară și nivelele receptării

Trăirea elementară a conținutului operei receptare senzorială și emoțională

Receptarea textului ca structură artistică

Posibilitatea de apreciere estetică

II.7. 3. Tehnici de lucru cu cartea

Prin munca independentă a elevului cu cartea se organizează studiul literaturii ca un act de cunoaștere, deoarece elevii sunt angajați în descoperirea, analiza și interpretarea fenomenului literar..

II.7. 4. Textul literar un pretext al vieții extrașcolare

Există posibilități de valorificare a fișelor de lectură în organizarea unor activități extrașcolare complementare. Aceste activități, menite să țină ocupată mintea elevilor cu lucruri de valoare într-o societate care oferă și așa destul de mult chiar dacă doar stai și privești sunt următoarele: cercul literar, revista literară și excursiile literare.

Obstacole în calea dezvoltării obiceiului de a citi

Mass-media.

Revoluția IT

Anturajul

Lipsa motivației și a recomandărilor

Lipsa resurselor financiare și de timp

Capitolul III: Cercetare experimentală privind ,,Optimizarea utilizării cărții în invățământul primar. Metode și tehnici de manipulare și intelectuale , în învățământul primar/preșcolar”.
Coordonatele cercetării
III. 1. Etapele cercetării

III.1.1.Etapa constatativă

În prezenta lucrare mi-am propus să demonstrez că prin intermediul textelor studiate în ciclul primar, prin utilizarea metodelor interactive de predare-învățare se optimizează competențele de citire, însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderilor, a capacităților și contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor psihice, înțelegerea textelor literare din manuale și din lectura suplimentară și se îmbogățește și se nuanțează vocabularul elevilor.

În acest sens, mai întâi, am formulat obiectivele investigației care au vizat:

Cunoașterea nivelului dezvoltării intelectuale a elevilor clasei ……….prin evaluarea inițială;

Constatarea nivelului cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor și capacităților școlarilor clasei experimentale la începutul cercetării;

Proiectarea și desfășurarea unui modul de activități bazat pe diferite metode activ-participative de optimizare a competențelor de citire ale elevilor prin intermediul textelor studiate în ciclul primar;

Diversificarea gamei de modalități de optimizare a competențelor de citire la elevi prin intermediul textelor studiate în ciclul primar în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale școlarilor în vederea stimulării motivației acestora și a dezvoltării lor psihice; b#%l!^+a?

Măsurarea și înregistrarea performanțelor elevilor atât sub raportul evoluției psihice cât și al randamentului școlar la finele experimentului (evaluarea finală ).

Optimizarea performanțelor școlare prin diferite metode activ-participative de dezvoltare a competențelor de lectură ale elevilor prin intermediul textelor studiate în ciclul primar;

Stabilirea variabilelor

Variabila independentă suita de metode de optimizare a competențelor de citire ale elevilor prin intermediul textelor studiate în ciclul primar;

Variabila dependentă a constat în toate modificările produse la nivelul proceselor psihice (gândire, limbaj, memorie, imaginație, creativitate), în atitudinea elevilor, comportamentul lor și în rezultatele obținute în urma organizării moderne, interactive a activităților didactice, a modalităților de abordare a textelor în ciclul primar.

Mi-am propus ca obiective specifice ale acestei cercetări următoarele:

O1: Să identific metodele care influențează eficiența activităților școlare din învățământul primar;

O2: Să identific metodele de optimizare a competențelor de citire ale elevilor prin intermediul textelor studiate în ciclul primar care influențează eficiența activităților școlare de limba și literatura română din învățământul primar;

O3: Să identific strategiile de formare a priceperilor, deprinderilor și a unei atitudini pozitive față de învățătură, în special pentru citirea literaturii pentru copii;

O4 : Să folosesc activități, căi, mijloace cât mai variate pentru a trezi interesul pentru citire, în special pentru literatura pentru copii;

O5: Să măresc numărul elevilor cu rezultate bune și foarte bune la învățătură

În cercetarea de față am pornit de la următoarele ipoteze de lucru:

Dacă aș identifica diferitele metode de optimizare a competențelor de citire ale elevilor prin intermediul textelor studiate în ciclul primar aș reuși să influențez dezvoltarea limbajului elevilor din ciclul primar?

Dacă aș identifica modalități adecvate de optimizare a competențelor de citire ale elevilor prin intermediul textelor studiate în ciclul primar aș reuși să influențez înțelegerea textelor de către elevii din ciclul primar?

Dacă aș identifica modalități adecvate de optimizare a competențelor de citire ale elevilor prin intermediul textelor studiate în ciclul primar aș reuși să valorific valențele lor formative?

Dacă aș identifica strategiile de formare a priceperilor, deprinderilor de citire aș îmbunătăți și aș menține o atitudine pozitivă față de învățătură la elevii din ciclul primar?

Dacă aș identifica acele activități, căi, mijloace de învățământ de optimizare a competențelor de citire cât mai variate aș reuși să obțin un nivel optim de învățătură al tuturor elevilor din ciclul primar?

Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul unui an școlar – ………. . Subiecții lotului experimental au fost elevii clasei …………. de la Școala……….., județul ……………. Lotul reprezentativ este alcătuit din …….. elevi, ……… băieți și ………. fete, în vârstă de………..ani. Acest lot experimental este alcătuit din copii obișnuiți, neselecționați, prin urmare este reprezentativ pentru învățământul primar românesc din punctul de vedere al componenței, al familiilor de proveniență.

Subiecții lotului de control au fost elevii clasei …………. de la Școala……….., județul ……………. Lotul reprezentativ este alcătuit din …….. elevi, ……… băieți și ………. fete, în vârstă de………..ani. Acest lot experimental este alcătuit din copii obișnuiți, neselecționați, prin urmare este reprezentativ pentru învățământul primar românesc din punctul de vedere al componenței, al familiilor de proveniență. Rezultatele cercetării vor putea fi folosite atât de învățătorii din România, cât și de cercetătorii interesați de acest subiect.

Am folosit în această cercetare următoarele metode:

Observarea copilului în timpul activităților nu s-a făcut la întâmplare, ci pe baza unui protocol de observare. Am urmărit: atenția, spiritul de observație, intervențiile verbale, reacțiile emoționale, actele de încălcare a regulilor.

Analiza produselor activității copilului au adus informații utile despre abilități, creativitate, imaginație, gândire, memorie, etc. Într-un portofoliu al fiecărui copil, acesta a adunat desenele, artizanatul, colajele, exercițiile grafice, testele, fișele de lucru care m-au informat despre realizările și evoluția în timp a aptitudinilor.

Conversația curentă, directă cu copilul a adus multe informații nesistematice. Le-am reținut pe cele semnificative și le-am sistematizat.

Ancheta și chestionarul în rândul părinților au adus informații complementare despre copii. În cadrul anchetei sociologice am utilizat un chestionar construit de mine pe baza practicii la clasă și în urma studierii literaturii de specialitate. Pentru obținerea datelor privind familia de proveniență am elaborat un chestionar care a fost realizat respectând o serie de pași standard într-un astfel de demers:

Înainte de a completa chestionarele subiecții au fost informați asupra importanței studiului, despre tema cercetării și cerințele chestionarului și accentuând ideea anonimatului. Subiecții au primit toate chestionarele într-o singură administrare, inclusiv testul de inteligență, care s-a administrat în grup (elevii au avut fișe de răspuns), sub îndrumarea mea.

Metoda analizei de documente

În cadrul acestei metode utilizate, am analizat documentele școlare, dosare de înscriere, registrul de înscriere, catalogul școlar. Prin intermediul acestei metode am aflat date importante pentru cercetare: date despre elevi, rezultatele școlare (mediile pe discipline și media generală), media la purtare, pe care am considerat-o ca un indice al adaptării școlare a elevilor.

Cercetarea s-a focalizat cu precădere pe dinamica schimbării în acest sens observând comportamentele manifestate la nivelul clasei …………., clasă pe care am condus-o în acest an școlar..

Pentru a verifica validitatea ipotezei, am folosit următoarele metode de cercetare:

Metode de colectare a datelor cercetării (constatative), drumuri ce au trebuit parcurse spre a strânge date / fapte care au putut sprijini structurarea unui răspuns la problema în studiu:

Observația.

Experimentul pedagogic.

Metoda testelor.

Analiza produselor activității.

Convorbirea.

Metoda biografică

Metode de măsurare a datelor / faptelor procurate:

metoda ordonării;

metoda comparării perechilor;

Metode de evaluare:

numărarea (raportul procentul);

scările de evaluare (notele școlare, teste docimologice);

clasificare (așezare în serie, comparația binară și baremul);

Metode de prezentare și prelucrare statistico – matematică:

tabelul de rezultate;

reprezentările grafice.

Calendarul desfășurării activităților

În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape:

Etapa preexperimentală – s-au aplicat câte două teste de evaluare identice (teste inițiale) pentru cele două eșantioane, în vederea diagnosticării atitudinii elevilor față de textul literar și a nivelului capacităților de comunicare și receptare a mesajului oral / scris.

Etapa experimentală – a fost momentul introducerii variabilei independente în activitatea desfășurată de eșantionul experimental, în timp ce pentru eșantionul de control activitatea didactică s-a desfășurat cu cjutorul softurilor educaționale

3) Etapa postexperimentală – s-a aplicat la sfârșitul experimentului un test final de

cunoștințe, identic pentru cele două eșantioane.

Pentru că lectura suplimentară este un mijloc important de îmbogățire a vocabularului elevilor, am dat elevilor un test de verificare a relațiilor lor cu lectura, cărțile, capacitatea de gândire. În urma analizei raspunsurilor elevilor, a rezultat urmatoarea situație:

Pentru experimentul nostru am observat elevii pe baza unui plan. Planul vizează următoarele categorii:

·        nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical, pronunțare literară/familială/zonală; vocabular regional neîngrijit/limbaj bogat și nuanțat);

·        capacitate de comunicare lingvistica (inhibiție/implicare; ascultător/vorbitor);

·        discuții în situații nonformale (despre cărți, lecturi);

·        pasiuni lecturale;

·        conduita în pauze (joc, răsfoire carți, la bibliotecă);

·        caietul de lecturi suplimentare (ce înregistrează), jurnalul de idei;

·        implicarea/participarea la lecțiile de limba romănă.

Elevii au fost ,,monitorizați’’ pe baza unui protocol de observație. Informațiile obținute au constituit temei pentru analiza și însumarea sintetică a datelor.

Pentru continuarea experimentului am urmărit următoarele variabile dependente, care să fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor:

·        îmbogățirea vocabularului (numărul de cuvinte noi);

·        exprimarea prin limbaj și calități comunicative (relaționarea de idei și cunoștințe);

·        capacitatea de gândire autonomă și critică;

·        deprinderi de corelare a informațiilor în structuri de gândire;

·        calitatea atenției și controlul acesteia;

·        năzuința spre originalitate în exprimare (lingvistică /semantică);

·        capacitate analitică, de înțelegere/comprensiune a textelor;

·        dezvoltarea spiritului de sinteză și exprimarea capacității de analiză/sinteză în elaborarea de texte.

Pentru verificarea celor de mai sus, am aplicat un chestionar. Acesta solicita elevilor analiza unui text cu valoare literară și elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia, într-un timp limitat și în prezența și sub supravegherea cadrului didactic.

Tabel 1 Chestionar pentru cunoșterea nivelului de inteligență a elevului pentru învățarea optimă a limbii române

Test de evaluare inițială

INTERPRETAREA REZULTATELOR TESTULUI

Măsuri:

– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri din texte de scurtă întindere 

– exerciții de alcătuire a unor texte scurte după ilustrații sau din imaginație după un titlu sugerat

– exerciții de despărtire a cuvintelor în silabe, alcătuire de propoziții cu ortogramele învățate ;

Pe baza constatărilor exprimate, am conceput o cercetare, prin care aplic variabilele independente asupra subiecților grupului experimental.

III.1.2.Etapa experimentală/ameliorativă

La clasa experimentală, am elaborat o modalitate noua de optimizare a capacităților/competențelor specifice limbii și literaturii române, cu accent pe citire.

Elevii au parcurs mai multe unități de învățare în cadrul experimental.

Probă de evaluare formativă

Rezultate obținute la prima evaluare formativă Eșantion experimental

INTERPRETAREA REZULTATELOR TESTULUI

Măsuri:

-exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri din texte de scurtă întindere 

– exerciții de alcătuire a unor texte scurte după ilustrații sau din imaginație după un titlu sugerat

– exerciții de despărtire a cuvintelor în silabe, alcătuire de propoziții cu ortogramele învățate ;

OBSERVAȚII:

-am constatat greseli frecvente la rezolvarea itemilor I, 4, 6, 7 și 8 care se refereau la formularea de intrebari și raspunsuri dupa un text precum și formularea ideei principale dintr-un text dat;

-recunoasterea și analiza morfologica a partilor de vorbire studiate;

-stabilirea acordului grammatical-

-scrierea corecta a unor ortograme, substantivelor și pronumelui;

– redactarea unui text dialogat respectand ortografia și punctuatia corespunzatoare;

MĂSURI AMELIORATIVE:

-exerciții de formulare de intrebari și raspunsuri avand ca suport texte de mica intindere; formularea de idei principale;

-exerciții de recunoastere și analiza morfologica a partilor de vorbire;

-dictari continand diferite ortograme invatate, exerciții ;

-redactare de texte cu teme date , dialogite sau simple;

CONCLUZII: Se constată că rezultatele evaluării formative sunt superioare rezultatelor de la evaluările inițiale. În urma acestei constatări am continuat să folosesc modalitățile active de abordare a textelor în vederea atingerii standardelor curriculare de performanță, a obiectivelor cercetării aplicative, dar și în vederea verificării ipotezelor experimentului.

III.1.3 Etapa evaluativă

Pentru a constata rezultatele acestui experiment am aplicat proba de evaluare finală.

EVALUARE FINALĂ

Disciplina Limba și literatura română

REZULTATE OBȚINUTE– ESANTION EXPERIMENTAL

INTERPRETAREA REZULTATELOR TESTULUI

OBSERVAȚII:

-am constatat că greșelile cele mai frecvente au fost la itemii: 2, 8, 9, 12 care aveau ca cerință formularea ideii principale din fragmentul marcat.

-identificarea și analiza subiectelor și fragmentul marcat,

-formularea de enunțuri corecte în care cuvântul „par” să aibă valorile morfologice indicate (substantiv, adjectiv, verb)

-Identificarea și analizarea corectă a celor 2 subiecte și a celor 2 predicate din propozițiile date;

-Integrarea corectă în propoziții a cuvântului „sare” cu rol de subiect, predicat și parte secundară ;

MĂSURI AMELIORATIVE:

-.exerciții de recunoaștere a părtilor de vorbire, schimbarea valorii morfologice a unor cuvinte;

-exerciții de alcătuire de propoziții după scheme date, analiza părților principale-subiect și predicat;

-execiții de integrare a unor cuvinte în propoziție cu schimbarea funcției;

-formularea de idei principale din texte de mică întindere sau fragmente de sine stătătoare

-identificarea și corectarea greșelilor de ortografie și punctuație din texte date.

CONCLUZII: Se constată că rezultatele evaluării finale sunt superioare rezultatelor de la evaluării formative și de la b#%l!^+a?evaluările inițiale. În urma acestei constatări am continuat să folosesc modalităților de îmbogățire a vocabularului elevilor prin intermediul textelor studiate în ciclul primar în vederea atingerii standardelor curriculare de performanță, a obiectivelor cercetării aplicative, dar și în vederea verificării ipotezelor experimentului.

III.2.Prelucrarea datelor, prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute

Prelucrăm și interpretăm în continuare rezultatele obținute din tabele și grafice.

Tabel 2. Rezultate comparative la evaluări

Grafic. Rezultatele comparative la testări

În concluzie, rezultatele la învățătură obținute de subiecții clasei experimentale la sfârșitul experimentului sunt îmbunătățite față de cele obținute în timpul experimentului și față de cele obținute la începutul experimentului-30% calificative de foarte bine la începutul experimentului, 48%- calificative de foarte bine la finalul experimentului; 13%-calificative de insuficient la începutul experimentului-0%-calificative de insuficient la finalul experimentului. Trebuie să remarcăm încă alte competențe ale elevilor față de începutul experimentului: rigoare, coerență, disciplină, deprinderi analitico-sintetice, autonomie, libertate de opinie, cutezanță, memorie, ambiție, creativitate și cooperare. Abordarea complexă a textului studiat este un proces care determină stimularea personalității. De aceea, se impune susținerea și promovarea unui stil de învățare bazat pe învățare interactivă, intensivă, asumată și sistematică. Lectura la clasă, dar și cea suplimentară contribuie la formarea culturii generale, la o deschidere spre o viață intelectualizată, la un nou tip de relație cu cartea și cu textul.

Prezentarea comparată a rezultatelor obținute la testări din perspectiva criteriilor de performanță a demonstrat o creștere vizibilă față de rezultatele evaluării inițiale. Experimentul realizat consolidează semnificativ și concludent posibilitatea de formare a unui cititor de literatură mai eficient.

Analiza cantitativă și calitativă a nivelului de formare a competențelor elevilor din clasa experimentală a validat atât demersul nostru teoretic, cât și eficiența modalităților de îmbogățire a vocabularului elevilor prin intermediul textelorstudiate în ciclul primar. Testul final a ilustrat cu destulă convingere performanțele atinse de elevii formați ca rezultat al aplicării strategiei elaborate. Ipoteza cercetării a fost confirmată, științific și practic, pe întreg parcursul activității experimentale.

Rezultatele atinse ne îndreptățesc să afirmăm că utilizarea modalităților tehnologice activ participative eficientizează procesul educațional, contribuind substanțial la formarea de abilități de lucru pe text, abilități de lectură, de comunicare, de interpretare, de valorizare a textului studiat. Am constatat că ipotezele experimentului au fost verificate și validate:

III.3. Concluzii generale și recomandări

Rezultatele teoretico-experimentale obținute au confirmat ipoteza cercetării, valoarea ei teoretică și practică, modalitățile propuse pentru susținere, optimizarea competențelor de citire ale elevilor din ciclul primar. b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?