Optimizarea Strategiilor și Metodelor de Predare a Pronumelui în Gimnaziu

=== be429a47bd7ef422ec7f43a323f4dc31c38662f1_684146_1 ===

CAPITOLUL III. MICROCERCETARE PEDAGOGICĂ: PROIECT PENTRU OPTIMIZAREA STRATEGIILOR ȘI A METODELOR DE PREDARE A PRONUMELUI ÎN GIMNAZIU. OPȚIONAL INTEGRAT CLASA A VII-A

3.1 Prezentarea principalelor elemente de design curricular

Noile teorii ale educației au impus ideea că fiecare persoană este un “agent al schimbării”. În acest context, este imperios necesar ca orice cadru didactic să fie capabil să se adapteze la gama diversă de situații didactice și, în general, să fie capabil să se adapteze la schimbările specifice societății contemporane. Unul dintre lucrurile pe care e bine să știe să-l facă un cadru didactic este acela de a-și crea propria programă, adaptată nevoilor elevilor de la clasele la care predă.

Elementele de design curricular

Definiție:

„Demersul de fundamentare teoretică, de planificare a acțiunilor, a metodelor și a procedurilor destinate realizării în practică a unui curriculum și evaluării produselor acestuia.”

Nivelul strategic

Identificarea problemei:

motivele care fac necesară implementarea unui C.D.Ș.;

precizarea scopului;

formularea competențelor generale.

Dezvoltarea construcției curriculare:

organizarea activității;

proiectarea:

formularea standardelor;

formularea obiectivelor cadru și de referință;

proiectarea de ansamblu a lecțiilor, a contextului de învățare, ca seturi de situații de învățare.

Structură:

denumirea C.D.Ș.

valori și atitudini;

argumentul;

competențele;

conținutul detaliat;

activități de învățare;

modalitățile de evaluare;

sugestii metodologice;

bibliografie.

Grila de control al unui C.D.Ș.:

Argumentul:

motivează cursul propus, menționând nevoile elevilor;

este redactat pe ½ pagină.

Competențele sunt:

măsurabile și specifice;

în număr corespunzător, de 5-6;

corelate cu tema opționalului;

adecvate nivelului de cunoștințe și vârstei elevilor;

unice (sau se repetă sub diferite forme);

altele decât cele din programa din trunchiul comun.

Conținuturile sunt:

corelate cu obiectivele de referință;

altele decât cele din programa pentru trunchiul comun;

organizate articulat, sistematizate;

organizate astfel încât să se cumuleze și să permită progresul școlar;

lipsite de contradicții;

posibil de învățat, adaptate la experiențele elevului;

adecvate intereselor, nevoilor prezente și viitoare ale elevului.

Activitățile de învățare:

duc la dezvoltarea capacităților propuse;

presupun activitatea nemijlocită a elevului;

permit învățarea prin cooperare.

Evaluarea design-ului curricular:

evaluarea produselor curriculum-ului proiectat: plan de învățământ; programă; auxiliare didactice; materiale-suport etc.;

feedback.

Blocaje care pot interveni în proiectarea și în implementarea unui C.D.Ș:

tendința de a direcționa C.D.Ș în funcție de necesitățile personalului pentru completarea normelor didactice;

insuficiența fondurilor pentru implementarea C.D.Ș.;

consultarea formală a elevilor și a cadrelor didactice;

ignorarea opiniilor părinților în privința alegerii C.D.Ș;

larghețea evaluării/notării elevilor, comparativ cu evaluarea la disciplinele din trunchiul comun.

Analiza unui C.D.Ș. parcurs:

Aspecte nereușite:

fiind „doar” un opțional, unii dintre elevi au manifestat dezinteres/superficialitate în realizarea temelor recomandate;

elaborarea unui suport de curs pentru C.D.Ș s-a realizat pe parcurs, deoarece nu a fost timp suficient pentru acest lucru, între momentul deciziei oficiale de implementare și momentul aplicării efective;

Posibilități de optimizare:

managementul comunicării în clasa de elevi;

implicarea familiei pentru creșterea motivației de participare la aplicarea C.D.Ș în sprijinul dezvoltării unor competențe necesare dezvoltării personale a elevilor și pregătirii lor pentru o carieră de succes;

realizarea de parteneriate educaționale care să permită folosirea metodei proiectului;

organizarea activităților specifice C.D.Ș și în afara sălii de clasă, prin implicarea comunității.

Aspecte reușite:

elevii au aprofundat anumite conținuturi care au legătură cu viața reală;

orele au fost mai atractive, din cauza aspectului informal permis de structura opționalului și de diversificarea formelor de activitate;

opționalul a permis lucrul în echipă, elevii obișnuindu-se cu învățarea prin cooperare;

elevii au conștientizat nevoia stabilirii unei relaționări pozitive în cadrul grupului;

realizarea unor parteneriate în cadrul comunității locale.

3.1 Realizarea opționalului integrat pentru optimizarea strategiilor de predare a pronumelui la nivelul claselor a VII-a

NUMĂR DE ORE:

CLASA :

PROPUNĂTOR:

INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:

AN ȘCOLAR:

Opționalul a fost elaborat în concordanță cu principiile care stau la baza obiectului de studiu Limba și literatura română, a principiilor și criteriilor de construire a noului curriculum național.

Opționalul pune accent pe latura formativă a învățării, pe operaționalizarea cunoștințelor în funcție de specificul vârstei și necesităților immediate privind receptarea textelor literare;

S-a ținut cont de specificul mai multor clase de nivel, lăsându-se la latitudinea profesorului alegerea textelor pentru ilustrare ( exemplificare), putând fi, într-o oarecare măsură, comune cu cele de la domeniul Literatură din trunchiul comun de cunoștințe (în scopul materializării fenomenului de extrapolare);

În alcătuirea opționalului s-a avut în vedere accesibilizarea pragului noțional din clasele gimanziale;

Conținuturile disciplinei au fost elaborate în strânsă legătură cu cele din domeniile Limbă și comunicare și Concepte operaționale din cadrul programei de Limba și literatura română (în special cele referitoare la exprimarea orală și scrisă), opționalul constituind și o completare a acestui nivel al receptării textelor, dar și o aprofundare în vederea creerii unor competențe de analiză stilistică pentru vitorii ani de studiu;

Opționalul propune o îmbinare între inițierea în studiul, descoperirea, cercetarea, informarea etc, noțiunilor stricte de teorie literară ( stilistică), o cale incipientă, și formarea deprinderii de aplicare a unor instrumente de lucru (definire, recunoaștere, analiză, modoficare, creere, transformare, extrapolare etc);

În cadrul parcurgerii sistematice a opționalului se respectă accesul elevului la strudiul extrinsec și intrinsec al oricărui tip de text literar și conduce la obținerea de performanțe în construirea și dezvoltarea unui discurs ( relatare, motivare, comparare, analiză, compoziție, creație etc) veritabil în fructificarea capacităților intelective ale fiecărui elev;

Opționalul alocă un număr motivat de ore pentru fiecare tip de activitate specifică dezvoltării (paletei) conținuturilor.

      Identificarea naturii cât mai profunde pe care figurile de stil o prezintă, dar și urmărirea diverselor implicații de tip complex pe care modurile în care acestea se pot utiliza în cadrul textual, fie că este vorba de un text beletristic sau de un text- discurs, reprezintă obiectivul principal al acestui opțional adresat elevilor claselor a VII-a.

În vederea realizării acestui opțional, problematica pentru care s-a optat presupune utilizarea unor conținuturi orientate pe obiectivele ariei curriculare pentru a se evita atât privarea diverselor competențe atribuite comprehensiunii și construcției textuale de anumite substraturi de natură conceptuală, cât și scindarea petrecută adesea între viziunea asupra limbajului și aceea manifestată asupra creației literare la nivel gimnazial. În cazul în care aceste aspecte nu au putut fi evitate până în prezent, opționalul propus vine să le corecteze prin prisma unui salt calitativ pe care efortul de captare a conceptelor de natură lingivistico- teoretică îl poate avea. În acest sens, saltul anterior amintit poate influența pozitiv câștigurile fundamentale în urma aprofundării poeticii lingvistice, lingvisticii textuale, hermeneuticii sensului și semanticii lumilor posibile, racordând puternic un flux informațional pe care gramatica îl propune în contextul didactic al disciplinei Limba și literatura română.

Prin prisma prezentului opțional, acest salt va fi redus la abordarea problematicii predării integrate a pronumelui.

În vederea practicării analizei de factură gramaticală, se cade să reținem că în context actual, pronumele reprezintă elemente de tip creațional cu rol de legătură în contextul unei replobematizări în lipsa căreia înțelegerea nu poate fi posibilă.

Conținuturile ce urmează a fi abordate în contextul prezentului opțional au rol în asigurarea validității ipotezei conform căreia pronumele nu prezintă drept scop fundamental asigurarea comunicării, ci mai degrabă sunt orientate pe conceptualizare. Mai mult, se va evidenția faptul că pronumele nu sunt elemente exterioare sensului, ci reprezintă un pilon în construcția acestuia. Astfel, pronumele sunt considerate noi moduri de a crea, de a gândi, evitându-se aprecierea lor sub forma unor instrumente.

În acest context, se poate pătrunde pe tărâm textual. Astfel, pronumele sunt vectori de bază în ceea ce privește dinamica sensului, iar acest fapt explicitează acele translații pe nivele distincte ale textului. În acest sens, pronumele pot acționa fie sub forma indicilor, fie ca repere în cadrul textual, implicând o interpretare deschisă prin prisma lecturii inocente.

Competențe specifice

analiza unui cadru textual cât mai variat din perspectivă tipologică;

studierea frecventă a diverselor aspecte gramaticale și inovative ce se remarcă la nivel textual;

identificarea exactă a anumitor modalități gramaticale prin prisma cărora se poate asigura construcția textuală;

evidențierea saltului de factură semantică pornind de la microtext și ajungând până la macrotext, context în care se vor parcurge etapele de înțelegere în ansmablul lor;

accentuarea raportului subtil ce apare între forma textului și sensul acestuia;

identificarea distincției dintre revelare și plasticizare;

circumscrierea corespunzătoare a ipostazelor de natură figurală ce pot să apară în context metaforic;

explicitarea diverselor tehnici și mijloace prin care congruența, coerența și coeziunea se pot forma sub aspectul unor efecte cu caracter global rezultate din articularea sensului;

identificarea diverselor moduri prin care poate fi posibilă articularea sensului fundamentate, de altfel, pe corelarea unor elemente de stil și construcție din perspectivă textuală;

în analizarea utilizării pronumelor de către elevi în redactarea diverselor texte, aceștia vor descrie tipurile de pronume care au fost folosite. Astfel, elevii vor utiliza pronumele corect în redactarea textului lor, pe baza funcției sale;

elevii vor utiliza categoria gramaticală a pronumelui într-o varietate de propoziții;

elevii vor sesiza organizarea morfologică și sintactică a textelor lecturate (literare și nonliterare) ;

elevii vor respecta normele de tip morfosintactic în cadrul propozițiilor și frazelor;

elevii vor sesiza corectitudinea și valoarea expresivă a categoriei gramaticale a numeralului într-un text dat;

elevii vor utiliza corect flexiunea nominală în textul scris, dar și semnele de punctuație și ortografice;

elevii vor cunoaște anumite elemente de morfosintaxă și pe acelea corelate cu sintaxa frazei;

elevii vor identifica tipurile de pronume;

elevii vor putea face diferența între elementele grupului nominal și acelea ale grupului verbal;

elevii vor redacta compuneri ce vizează folosirea tipurilor de pronume ș.a.

Conținuturi ale opționalului

În contextul conținuturilor prezentului opțional, se pot delimita următoarele:

a) Concepte atribuite noțiunii de „text”- în acest sens, opționalul se va orienta pe cuvânt, limbaj, figuri de stil, gramatică, formă, predicație, sens, lume posibilă, lume actualizată și tipologii textuale;

b) Funcționalitatea părților de vorbire- în acest sens, opționalul se va orienta pe expresie, sens, dar și pe părți de vorbire ce funcționează la nivel global;

c) Aprofundarea categoriei gramaticale a pronumelui, implicând aici și adjectivul pronominal.

d) Materialul vizat- în acest sens, opționalul se va orienta pe texte suport ( aici sunt incluse acelea de tip literar, științific, religios, pragmatic), dar și pe fragmente inspirate din literatura de specialitate corespunzătoare problematicilor.

Valori și atitudini promovate

Prezentul opțional are în vedere promovarea:

dimensionării corespunzătoare a pronumelor, acestea din urmă fiind apreciate sub aspectul unor căi spre identificarea sensului complet din care ele sunt parte componentă;

încrederii în ceea ce privește subtilitatea și forța de natură revelatoare pe care textele majore le prezintă;

identificării lecturilor de specialitate corespunzătoare obiectivelor urmărite;

manifestării dorinței în ceea ce privește înțelegerea modului creator al altei conștiințe;

asumării propriilor posibilități creatoare.

Sugestii de factură metodologică

În ceea ce privește metodologia desfășurării opționalului, se vor avea în vedere:

activități orientate pe învățare. În acest sens, se vor utiliza:

reproblematizarea (prin prisma căreia se va cultiva îndoiala);

căi de natură deductivă, inductivă, dar și analogică în vederea circumscrierii complete a conceptelor urmărite;

lucrul individual în vederea asigurării comprehensiunii anumitor fragmente din textele de specialitate;

brainstormingul al cărui rol se va releva în contextul centralizării rezultatelor;

dezbaterea diverselor rezultate înregistrate;

propunerea unor exerciții în scopul identificării pronumelor și exemplificării acestora prin exemple corespunzătoare;

vizualizarea funcționalității pe care pronumele o prezintă în cadrul textual propus și extragerea unor concluzii pertinente și argumentate.

b) activități centrate pe evaluare: În acest sens:

de-a lungul semestrului, se vor avea în vedere atât activitatea desfășurată la clasă, cât și modul în care elevii își rezolvă temele;

la finele semestrului, se va propune o evaluare sub formă scrisă care poate fi concretizată în solicitarea elevilor de a comenta unele texte literare în contextul conceptelor propuse sau de a comenta anumite fragmente extrase din literatura de specialitate conexă aspectelor tratate la nivel de opțional.

Tabel nr. 3.1 Planificare calendaristică semestrială pe baza opționalului propus pentru semestrul I

Tabel nr. 3.2 Planificare calendaristică semestrială pe baza opționalului propus

pentru semestrul al II-lea

3.3 Cercetarea pedagogică

3.3.1 Ipoteza și obiectivele cercetării

Dacă se folosesc metode active și interactive, centrate pe elev, atunci elevii vor obține rezultate școlare superioare celor obținute prin metode tradiționale în ceea ce privește predarea pronumelui. În condițiile în care cadrul didactic va urmări în mod sistematic să îmbogățească, să nuanțeze și să activizeze vocabularul elevului prin strategii didactice eficiente și moderne, acesta va cunoaște progrese ce se vor reflecta în exprimarea orală și scrisă a școlarului.

Obiective

Identificarea nivelului de cunoștințe al elevilor privind noțiunile gramaticale;

Urmărirea progreselor înregistrate de elevi în urma folosirii metodelor active și interactive în însușirea noțiunilor gramaticale;

Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de elevi la testarea inițială și testarea finală;

Analiza relației dintre rezultate și învățare prin metode moderne: interpretarea rezultatelor elevilor la testele administrate, analiza climatului educațional, a climatului interpersonal, a motivației și satisfacției în activitatea didactică.

3.2.2. Metodologia cercetării (a investigației pedagogice)

3.2.2.1. Lotul de subiecți

Grupul examinat a constat dintr-un total de 58 de elevi, băieți și fete, toți studiind la ………. în județul …………, la două clase a VII-a (A și B).

100% băieți și fete, studenți la ………. Școala din județul …………… a servit ca eșantion pentru studiu. Subiecții au o dezvoltare intelectuală normală și rezultate academice diferite.

3.2.2.2. Instrumente / planul cercetării

Pentru a obține informații în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunoștințe și competențe ale acestora, cu comportamentele și gradul de implicare al lor în procesul educativ, am folosit ca instrumente de cercetare:

– testele pedagogice de cunoștințe;

– fișele de lucru;

– chestionarul.

Aceste instrumente, în marea lor majoritate, au fost preluate și adaptate conținuturilor vehiculate, particularităților elevilor și obiectivelor vizate.

Metodele didactice pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă principalelor cerințe ale unei investigații și să preîntâmpine eventualele erori de investigare și prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am plecat am folosit un sistem metodologic compus din:

metoda anchetei;

metoda autoobservației;

metoda observației sistematice;

metoda analizei produselor activității;

metoda experimentului psihopedagogic / didactic, colectiv, de durată medie, desfășurat în trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală.

3.2.3. Etapele investigației

3.2.3.1. Etapa constatativă (faza prealabilă intervenției factorului experimental)

Aceasta are rolul de a stabili nivelul existent în momentul inițierii experimentului psihopedagogic, atât la eșantionul experimental, cât și la cel de control.

Testele aplicate au cuprins itemi care vizau în mod special originalitatea elevilor, fluența și flexibilitatea în exprimare și imaginația creatoare.

3.2.3.2. Etapa experimental-ameliorativă (faza experimentării modelului instrucțional și a înregistrării rezultatelor)

Etapa inițială ajută la stabilirea nivelului la care elevii se află la momentul inițierii experimentului psiho-pedagogic, atât în eșantionul experimental, cât și în eșantionul de control.

Tabelul 3.3

Rezultatele obținute la testul inițial prin proba experimentală

Rezultatele sunt distribuite după cum urmează:

Media la nivelul clasei este de forma: (1×0+2×0+3×0+4×0+5×0+6×0+7×8+8×7+9×10+10×5):30= 8.40

• Modulul (cea mai frecventă notă) este reprezentat de nota 9

Tabelul 3.4

Tabel nominal cu notele obținute la testul inițial de eșantionul experimental

Analizând rezultatele obținute de cei 30 de elevi din clasa A, respectiv eșantionul experimental, la testul inițial, putem spune că modulul la nivel de grup este de 9, 10 copiii fiind notați mai ales cu nota 9. În același context, se poate observa o grupare de note pe un segment destul de mare.

Observând graficul de mai sus, există o lipsă de note de 1,2,3,4,5 și 6 care sugerează că tendințele de promovare sunt în creștere, dar există o consistență mare de 9 și 10 note care sugerează implicarea puternică a elevilor în procesul de predare-învățare. De asemenea, deoarece nu toți elevii au realizat pe deplin obiectivele propuse de abordarea didactică, este ușor de înțeles că succesul poate fi obținut numai în viitor printr-o formare mai îndelungată și acordând mai multă atenție și importanță disciplinei.

Tabelul 3.5

Rezultatele obținute la testul inițial de eșantionul de control

Rezultatele sunt distribuite după cum urmează:

Media la nivel de clasă are următoarea formă: (1×0+2×0+3×0+4×0+5×0+6×5+7×12+8×5+9×5+10×3):30= 6.30

Modulul este reprezentat de nota: 7

Tabelul 3.6

Tabel nominal cu notele obținute la testul inițial de eșantionul de control

Conform graficelor și tabelelor de mai sus, eșantionul reprezentativ al grupului de control variază între notele 6, 7, 8, 9 și 10. În acest context, în clasa B, toate notele au depășit 5, observând aici și o grupare de note pe un segment extins. De asemenea, faptul că lipsesc notele 1 și 2 sugerează o tendință ascendentă a promisiunii testului inițial, dar, pe de altă parte, prezența slabă a notei 10 poate fi atribuită lipsei de concentrare a elevilor. În același aspect, niciun elev nu a realizat pe deplin obiectivele propuse de abordarea didactică.

Conform rezultatelor obținute de elevii grupurilor experimentale și de control, se pot lua în considerare următoarele măsuri pentru optimizarea abordării didactice:

• Revenirea la informații suplimentare în câmpul unde se găsește un deficit

• Cadrul didactic ar trebui să propună noi exerciții și texte pe care elevii ar trebui să le analizeze din această perspectivă

• Cadrul didactic ar trebui să insiste asupra rezolvării exercițiilor de tipul celor care corespund testului inițial

Analizând diagrama structurală a mediilor obținute la nivelul celor două clase în contextul testului inițial, se observă că eșantionul experimental este relativ mai mare comparativ cu cel de control. În acest context, se poate observa o fază inițială a constatării, cunoscută și ca testul inițial, context în care au fost colectate datele de începere, nivelul existent la momentul inițierii experienței cu care lucrează profesorul de limba română. Din interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute din testul de cunoaștere pedagogică, analiza produselor elevilor, observarea lor sistematică și rezultatele învățării, se poate constata că nu există diferențe foarte mari în ceea ce privește cele două eșantioane, așa cum accentuează diagrama de mai sus.

În contextul administrării testului inițial la nivelul celor două eșantioane, se remarcă următoarele competențe generale și specifice:

Competențe generale, sociale și civice

1. Primirea mesajului scris, din texte literare și non-literare, în diverse scopuri;

2. Utilizarea corectă și adecvată a gramaticii limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diferite.

Competențe specifice specifice

1.1 citirea unei varietăți de texte literare sau non-literare, care să demonstreze înțelegerea semnificației lor;

1.2. Recunoașterea modalităților specifice de organizare a diferitelor tipuri de texte și;

1.3. Cunoașterea corectitudinii și a valorii expresive a gramaticii învățate și a categoriilor lexicale într-un text;

2.1. Exprimarea în scris a propriilor opinii și atitudini;

2.2. Utilizarea corectă și nuanțată a categoriilor semantice învățate;

2.3. Utilizarea de modalități variate de exprimare a textului.

3.2.3.3. Etapa finală – evaluare (faza comparării rezultatelor)

Etapa experimentală finală a acestei cercetări a constat în administrarea unui test de evaluare finală, subiecții fiind aceiași pentru ambele clase, experimentale și de control. Ulterior, rezultatele înregistrate în acest context au fost comparate cu cele obținute în urma evaluării inițiale.

În ceea ce privește evaluarea rezultatelor, a fost posibil, cu ajutorul notelor, să se stabilească punctajul total pentru fiecare element. Următorul pas a constat în compararea rezultatelor obținute de fiecare clasă în ceea ce privește diagramele de comparație și cele care dezvăluie structura.

Tabelul 3.7

Rezultatele obținute la testul final de eșantionul experimental

Rezultatele sunt distribuite după cum urmează:

Media la nivelul clasei are următoarea formă: (1×0 + 2×0 + 3×0 + 4×0 + 5×0 + 6×0 + 7×1 + 8×10 + 9×7 + 10×12): 30 = 9

Modulul este reprezentat de nota 10

Tabelul 3.8

Tabel nominal cu notele obținute la testul final de către clasa experimentală

Pe baza graficelor și a tabelelor reprezentative pentru rezultatele obținute de grupa experimentală la testul final, se poate afirma că modulul se situează în jurul valorii de 10 și, în ceea ce privește gradul de avansare, acesta este unul excelent, 10 cazuri înregistrându-se în ceea ce privește nota 8. Ca și în cazul testului final, se observă o grupare de note pe o plajă destul de întinsă. În același context, niciuna dintre notele 1, 2, 3, 5 și 6 nu a fost înregistrată, iar toți elevii cu nota 10 au realizat obiectivele propuse inițial în contextul abordării didactice.

Tabelul 3.9

Rezultatele obținute la testul final de eșantionul de control

Rezultatele sunt distribuite după cum urmează:

Media la nivel de clasă are următoarea formă: (1×0 + 2×0 + 3×0 + 4×0 + 5×0 + 6×1 + 7×8 + 8×6 + 9×10 + 10×5): 30 = 8,33

Modulul (nota cea mai frecventă) este reprezentat de nota 9

Tabelul 3.10

Tabel nominal cu notele obținute la testul final de clasa de control

Analizând rezultatele obținute la testul final de către proba de control, există o prezență proeminentă de note de 9 și 10. În acest context, modulul este reprezentat de nota 9, observând o grupare de note de acest tip pe o plajă vastă.

De asemenea, în cazul grupului de control, lipsesc note precum 1, 2, 3, 4 și 5, ceea ce înseamnă că majoritatea elevilor de la clasa B au realizat pe deplin obiectivele propuse în abordarea didactică.

În acest context, principalele măsuri pentru optimizarea abordării didactice la ambele niveluri sunt:

• Înmagazinarea de informații suplimentare;

• Identificarea lacunelor în contextul procesului de predare-învățare în care elevii ar trebui implicați la capacitate maximă;

• Insistarea asupra rezvolvării de exerciții similare cu acelea primite de elevi la testul final.

Observând diagramele structurale ale mediilor obținute la nivelul celor două eșantioane în contextul testului final, se poate aprecia că în ceea ce privește grupul experimental, media este mai mare comparativ cu cea de control.

RECOMANDĂRI DE OPTIMIZARE:

Dificultățile întâmpinate în rezolvarea testului necesită unele măsuri de remediere:

• rezolvarea mai multor exerciții;

• efectuarea unor exerciții de analiză morfo-sintactică;

• realizarea mai multor eseuri cu împrumuturi lexicale date;

• verificarea constantă a temelor;

Am încercat ca elementele să fie cât mai variate pentru a acoperi cât mai multe cunoștințe posibil. De asemenea, la test, primele subiecte au fost accesibile, iar ultimul mai complex. Rezultatele obținute de cei 60 de elevi la testul final pot fi rezumate astfel:

Cel mai mare procentaj a fost situat la valoarea de 28,33% (notele 9 și 10), în timp ce la polul opus se poate observa valoarea 0% înregistrată pentru notele 1-6. În acest sens, se pot lua în considerare următoarele:

• Media aritmetică obținută la nivelul clasei este 8.67.

• Modulul este 9 și 10.

• Mediana se situează între notele 7 și 8, respectiv 7,64.

Prin acest test au fost verificate conceptele operaționale, cum ar fi: împrumuturile lexicale, verbele, tipuri verbale, conceptul de pronume, tipuri de pronume, tipuri de adverb, substantiv, adjectiv, propoziții condiționate. Cunoștințele gramaticale ale elevilor au fost, de asemenea, verificate.

Astfel, conform rezultatelor, profesorul va lua următoarele măsuri:

• va dezvolta teste mai complexe orientate pe împrumuturile lexicale

• va dezvolta texte pentru a îmbunătăți vocabularul elevilor

• va dezvolta exerciții pe teme diferite

• va crește orele în care elevii pot practica scrierea

• va elabora teste adecvate nivelului copiilor.

Analiza și interpretarea datelor și, implicit, a rezultatelor obținute sugerează prezența unei tendințe pozitive care vizează îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor de nivel intermediar în favoarea probelor experimentale și de control. Mai mult, această tendință nu poate fi atribuită exclusiv dezvoltării psihice și fizice a elevilor, motiv pentru care putem afirma că ipoteza inițială este confirmată. Folosind metodele și tehnicile interactive, atât individual, cât și pe grupuri frontale, se apreciază următoarele:

• copiii au capacitatea de a învăța cu ușurință cunoștințe noi;

• respectarea încrederii elevilor în capacitatea lor de a decoda și de a înțelege conținutul, atât individual cât și la nivel de grup;

• elevii manifestă o dorință crescândă de a fi implicați în procesul de învățare și nu prezintă semne de oboseală deoarece se angajează voluntar, liber, conștient, învățând logic și activ;

• copiii au dobândit un limbaj colorat și îmbogățit prin diferite metode de predare;

Datele sugerează că există o tendință pozitivă în îmbunătățirea rezultatelor elevilor în favoarea eșantionului experimental, în sensul transformării relației profesor-elev într-o relație democratică, aliniată la standardele moderne. Astfel, elevii de nivel intermediar se bucură de o comunicare eficientă bazată pe cooperare, ajutor reciproc, inițiativă și libertate, datorită metodelor factuale utilizate de profesorul de limba română.

3.3. Valorificarea experienței personale în predarea noțiunilor legate de pronume în învățământul gimnazial

În acest context, se poate spune că studiul de față a fost o adevărată provocare pentru mine, în ceea ce privește oportunitatea de a studia atât literatura de specialitate, cât și tipologia psiho-pedagogică, de a-mi îmbogăți și aprofunda cunoștințele privind metodele interactive și fenomenele caracterizate de complexitate, dar actuale și vitale pentru viitor. În cazul celor două eșantioane studiate în cadrul acestei cercetări s-a constatat că în prima fază experimentală, diferențele dintre medii sunt relativ statistice, balanța înclinând către eșantionul de control, dar pe măsură ce se desfășoară intervenția experimentală, se observă remarcabile diferențe dintre medii, cu această ocazie favorizând grupul experimental. Acest lucru se datorează faptului că dinamica performanței școlare, pe care grupul experimental o urmează, contribuie la scăderea diferenței dintre medii și punctului de inflexiune, după care diferența dintre medii în favoarea eșantionului experimental urmărește o tendință ascendentă.

Abordările comparative dintre cele două grupuri (experimentale și de control) întăresc afirmația că evoluția ascendentă a performanței școlare a eșantionului experimental este puternic influențată de intervenția experimentală finală.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

După cum știm, transformarea sistemului gramatical, dar și variabilitatea tuturor nivelurilor limbajului, reprezintă un fenomen natural. În mod evident, aceste schimbări se manifestă în prezent în momentul în care volumul fluxurilor de informații crește în mod constant, iar progresul tehnologic pătrunde în toate sferele vieții și societății moderne. În contextul schimbului (interacțiunilor) dintre civilizații, modificarea sistemului lingvistic devine și mai intensă, purtând culori culturale. Acest lucru permite reprezentanților diferitelor societăți să se înțeleagă reciproc, atât în ​​comunicarea de zi cu zi, cât și în cea profesională. Modificările de mai sus sunt caracterizate de grade diferite de intensitate. Este binecunoscut faptul că sistemele gramaticale și fonetice sunt mai „conservatoare”, oferind proceselor o dezvoltare mai lentă și o atitudine „rezervată” inovării. Este evident că acest „conservatorism” este determinat de faptul că aceste sisteme sunt foarte stabile: gramatica și fonetica rezistă percepției și asimilării oricăror schimbări, inclusiv schimbărilor care rezultă din contactele lingvistice.

Analiza și interpretarea rezultatelor obținute indică o tendință pozitivă de ameliorare a rezultatelor școlare ale elevilor, în favoare grupei experimentale, care nu poate fi pusă exclusiv pe seama dezvoltării psihice și fizice a elevilor, fapt ce îmi permite să afirm că ipoteza propusă de mine spre cercetare se confirmă.

Prin aplicarea sistematică a metodelor și tehnicilor interactive în cadrul lecțiilor de limba și literatura română am sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale și scrise a elevilor, în activizarea și nuanțarea vocabularului, s-a îmbunătățit relația învățător-elev într-una modernă și democratică, elevii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare, colaborare și ajutor reciproc.

A fost încurajată inițiativa elevilor la lecție, adresarea de întrebări, fiind înlăturată teama de a nu greși, iar pe parcurs elevii s-au familiarizat cu metodele și denumirile lor, au înțeles eficiența lor și pașii care trebuie urmați pentru realizarea acestora.

Folosind metodele și tehnicile de stimulare a creativității, atât individual, frontal cât și pe grupe, am constat următoarele:

elevii își însușesc mai ușor noile cunoștințe;

crește încrederea că pot să decodifice și să înțeleagă conținuturile, atât pe cont propriu cât și în grup;

doresc să se implice în învățare și nu dau semne de oboseală pentru că se implică conștient, voit, învățând activ și logic;

elevii și-au îmbogățit și nuanțat vocabularul, dar totodată și-au dezvoltat competența gramaticală datorită unor metode precum: jocul didactic, cvintetul, cadranele, ciorchinele;

au fost valorificate inteligența lingvistică, exprimarea retorică, poetică;

elevii au realizat un real progres în alcătuirea de texte, dialoguri,compuneri, dând dovadă de imaginație creatoare, originalitate, fluență, flexibilitate în exprimare.

Analiza și interpretarea datelor obținute indică o tendință pozitivă de ameliorare a rezultatelor școlare ale elevilor în favoarea clasei experimentale, o evoluție în exprimarea orală și scrisă, în activizarea și nuanțarea gramaticală, transformarea relației profesor – elev într-una modernă și democratică, elevii bucurându-se de o comunicare eficientă bazată pe colaborare, ajutor reciproc, libertate, inițiativă, datorită unor metode, precum: jocul didactic, ciorchinele, cvintetul, cadranele, rețeaua personajelor, cubul, etc.

Pot afirma că această cercetare a fost o provocare pentru mine, un prilej de a studia atât literatura de specialitate cât și literatura psiho-pedagogică, de a-mi aprofunda și îmbogăți cunoștințele despre pronume ca fenomen complex, dar actual și vital pentru viitor.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Aristotel, Poetica, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2015.

Avram Mioara, Studii de morfologie a limbii române, Editura Academiei, București, 2005.

Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București,1997.

Balotă Nicolae, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979.

Bejan, Dumitru, Gramatica limbii române: compendiu, Editura Echinox, Cluj, 1995.

Bidu-Vrânceanu Angela, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira, București, 2005.

Bidu-Vrânceanu Angela, Forăscu Narcisa, Limba română contemporană: lexicul, Editura Humanitas, București, 2005.

Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Minerva, București, 1988.

Cornilescu, Alexandra, În legătură cu conceptul de pronume semiindependent. Observații asupra articolului adjectival cel în „Tradiție și inovație în studiul limbii române”. Editura Universității din București, București, 2004.

Coșeriu Eugen, Creația metaforică în limbaj în „Revista de lingvistică și știință literară”, 1999.

Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Editura Garamond, București, 1995.

Coteanu, Ion, Gramatică. Stilistică. Compoziție, Editura „Științifică”, București, 1990.

Coteanu, Ion, Româna comună. II. Morfologia. 3 Articolul; 5. Pronumele. în „Revista Istoria limbii române”, nr. 2, 1969.

Crișan, Constantin, Confesiuni esențiale. Eseuri de sociologia literaturii, Editura Cartea Românească, București, 1977.

Dediu, Cristina, Utilizări ale pronumelor demonstrative și ale adjectivelor pronominale demonstrative în limba română actuală în revista „Studii lingvistice”, 2007.

Dimitriu, Corneliu, Tratat de gramatică a limbii române, Vol. I., Editura Institutul European, Iași, 1999.

Dragomirescu, Mihail, Scrieri critice și estetice, Editura pentru Literatură, București, 1969.

Du Marchais citat în Corniță, Georgeta, Manual de stilistică, Editura Umbria, Baia Mare, 1955.

Eco Umberto, Opera deschisă, Editura Paralela 45, Pitești, 2002.

Florea, Viorica, Despre flexiunea pronominală în revista „Limba română”, 1964.

Fontanier, Pierre, Figurile limbajului, Editura Univers, București, 1977.

Garvey Jennifer, Berger Katherine C. Boles, Vivian Troen, Teacher research and school change: Paradoxes, problems, and possibilities în „Teaching and teacher education” 21.1, 2005.

Goia Viștian, Drăgotoiu Ion, Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.

Gramatica limbii române, Editura Academiei, București, 2005.

Graur, Alexandru, Gramatica limbii române, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București,1966.

Ioniță, Adriana-Zâna, Tradiție și inovație în morfologia limbii române, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2004.

Iordan, Iorgu, Vladimir Robu,  Limba română contemporană, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978.

Iordan, Iorgu, Vladimir Robu, Limba română contemporană, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978.

Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Pitești, 1997.

Jianu, Maria- Magdalena, Observations upon the Clitics of the Dative Case in Romanian, „International Journal of Communication Research”, 3(2), 2013.

Neamțu, Gavrilă, Teoria și practica analizei gramaticale. Distincții și… distincții, Ediția a II-a revăzută, adăugită și îmbunătățită, Editura Paralela 45, Pitești.

Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.

Pop, Liana, Victoria Moldovan, Gramatica limbii române, Editura Echinox, Cluj, 1997.

Popescu, Ștefania, Gramatica practică a limbii române, cu o culegere de exerciții. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992.

Reinheimer Rîpeanu, Sanda, Lingvistica romanică: lexic-fonetică-morfologie, Editura All, București, 2001.

Reinheimer Rîpeanu, Sanda, Lingvistica romanică: lexic-fonetică-morfologie, Editura All, București, 2001.

Secrieru, Mihaela, Identități discursive. O abordare comparativă și comunicațională, Editura Universitaria, Craiova, 2014.

Sullivan Palincsar Annemarie, Metacognitive strategy instruction în revista „Exceptional children”, 53.2, 1986.

Tasmowski, Liliane, Sanda Reinheimer, Pronumele personale din limba română în revista „A reference grammar of Romanian”, 2004.

Wellek, René, Warren, Austin, Teoria literaturii, Editura pentru literatură universală, București, 1967.

ANEXE

ANEXA 1. TEST INIȚIAL

PRONUMELE

Răspundeți cu adevărat (A) sau fals (F):

În enunțul: „Ghiozdanele alor mei sunt în spate”, alor mei îndeplinește funcția sintactică de atribut pronominal.

Pronumele demonstrativ, reflexiv, posesiv, nehotărât, relativ, interogativ pot deveni adjective pronominale.

Pronumele reflexiv împrumută de la pronumele personal de persoana I și a II-a formele accentuate și neaccentuate.

În propoziția „O fată mi-a împrumutat caietul, alta stiloul.” o este adjectiv pronominal nehotărât

În enunțul: „Pe aceeași stradă locuim amândoi”, cuvântul aceeași este pronume demonstrativ de identitate.

2. Stabiliți relația potrivită între premisele trecute în coloana A și răspunsurile din coloana B.

A B

1.pronume posesive …………….. a.sine, se, s, sie, sieși, iși, și

2.pronume nehotărâte………. b.aceeași, aceasta, ceilalți, acela

3.alte tipuri de pronume………. c.alta, orice, fiecare, toți, careva

4.pronume reflexive …….. d.al său, ale voastre, ai noștri, a mea

5.pronume demonstrative……. e.nimeni, nimic, niciunul

3. Precizați valoarea morfologică, cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate:

a. Făcându-și sie pe plac, i-a deranjat pe ceilalți.

b. Ai noștri erau așezați în rând.

c. N-am cumpărat nimic din magazin.

d. Cartea aceluia e ruptă.

e. Răspunsul corect e altul.

f. Fata careia o sa-i dau florile este colega mea.

g. Florile de la ai tai sunt foarte frumoase .

4. Alcătuiți propoziții în care ce să fie pe rând pronume relativ și adjectiv pronominal relativ, iar ma să fie pronume personal și pronume reflexiv.

5. Completați spațiile punctate cu pronumele care (la genitiv), precedat de articolul genitival (posesiv).

a.Locuiesc într-o clădire …………………………….. ferestre sunt luminoase.

b.Profesorul ……………………..studenta este Ioana n-a venit azi.

c.Profesorii………………………..studenti sunt Raluca si Radu n-au dat testele .

d.Colega ………………………… frate e acolo a plecat.

6. Înlocuiește punctele cu adjective de întărire corespunzătoare.

A. Noi (fem.) ……………………………….am rezolvat problema.

B. Ele …………………………….. ne-au dat soluția.

C. Ție (masc.)…………………………….. ți-am cerut ajutorul.

D. Ea …………………………a plecat mai repede.

7. Alcătuiți propoziții în care să aveți :

a. pronume posesiv, Ac, complement de agent

b. pronume nehotărât, G, complement circumstantial de timp

c. adjectiv pronominal demonstrativ, D, complement circumstantial de mod

e. adjectiv pronominal relativ, N, atribut adjectival

f. pronume reflexiv, D, atribut pronominal in dativ.

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

1.Cate 0,2 puncte pentru precizarea corecta a valorii de Adevarat sau Fals (de exemplu: a- A, b-F, c-A, d-A, e-A;) . 5×0,2=1punct

2.cate 0,2 puncte pentru stabilirea relatiei potrivite dintre premisele trecute in coloana A si răspunsurile din coloana B (de ex.: 1-d, 2-c, 3-e,4-a,5-b).

5×0,2=1puncte

3. cate 0,3 puncte pentru precizarea corecta a valoarii morfologice, a cazului și a funcției sintactice a cuvintelor subliniate in enunturile date(de ex.

a – pronume reflexiv , caz dativ ,f. S. de complement indirect,

b- pronume posesiv , caz nominativ,f. S. de subiect,

c- pronume demonstrativ , caz genitiv ,f. S. de atribut pronominal genitival,

d- pronume nehotarat , caz nominativ ,f. S. de nume predicativ,

e- pronume relativ, caz dativ ,f. S. de complement indirect,

f- pronume posesiv , caz acuzativ ,f. S. de atribut pronominal prepozitional ,

6×0.3=1,8 puncte

4.cate 0,4 puncte pentru construirea corecta a enunturilor cerute ( de ex.: ce – pronume relativ:Am devenit ce am vrut și adjectiv pronominal relativ ; ma: Mama ma spala – pronume personal si pronume reflexiv :Eu ma spal.). 4×0,4=1,6 puncte

5. cate 0,2 puncte pentru completarea corecta a spațiilor punctate cu pronumele care (la genitiv), precedat de articolul genitival (posesiv). (De ex.: a-ale carei, b-a carui, c-ai caror, d-al carei). 4×0.2=0.8puncte

6. cate 0,2 puncte pentru completarea corecta a punctelor de suspensie cu adjective de întărire corespunzătoare(de ex.: a-insine, b-insele, c-insuti, d-insati). 4×0.2=0.8puncte

7. cate 0.6 puncte pentru alcatuirea corecta a propozitiilor cu :

a. pronume posesiv, Ac, complement de agent : Cartea a fost citita de catre ai mei.

b. pronume nehotărât, G, complement circumstantial de timp : Au in camera doua scaune si dinaintea fiecaruia se afla un covor.

c. adjectiv pronominal demonstrativ, D, complement circumstantial de mod : Canta asemenea celorlalti.

d. adjectiv pronominal relativ, N, atribut adjectival : Care om priveste marea ramane incantat .

f. pronume reflexiv, D, atribut pronominal in dativ : Si-a spalat masina.

5×0.6=3 puncte

ANEXA 2. TEST FINAL

Test de evaluare – pronumele

Clasa a VII-a

Citește, cu atenție, textul dat:

,,Toamnă! Pădurea fumegă. Negurile se lasă perdeluind zările. Păsările se rotesc în înalt, se deșiră, iar se strâng și iar se răresc, apoi își aleg călăuzele, le pun în frunte, și-n vârf de săgeată vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre.

Se duc !

Încotro ?

În nopțile reci de toamnă, văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă sub stele și noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi; umbre se strecoară rătăcite; țipete răsar și se sting; chemări de călăuzire umplu largul cuprinsului. Sunt păsările călătoare. Și cu ele parcă iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor parcă fură soare, pe aripile lor parcă duc primăvara.”

(Emil Gârleanu, Nedespărțite…)

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos :

Identifică, în textul de mai sus, două pronume personale la cazuri diferite și le precizează funcția sintactică.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….1p

Integrează în fiecare chenar următoarele pronume/adjective pronominale: mi, nostru, ne, ceilalți, dânsul, dumneavoastră, cine, ce, mie, celuilalt, același, acela și nicio……………………… ………………………………………………………………1p

Analizează mofosintactic un adjectiv pronominal din textul dat: Și cu ele parcă iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor parcă fură soarele.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….1p

Arată funcțiile sintactice ale următoarelor pronume/adjective pronominale:

Părerile ei păreau sănătoase.

Cântecele pătrund în casele noastre.

La ce te gândești?

El se poartă ca oricare elev……………………………………………………………………………………………………………………………….. 1p

Pronumele demonstrativ de diferențiere celălalt să fie în enunțuri cu funcția sintactică de atribut adjectival și atribut pronominal genitival.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…..1p

Pronumele te să îndeplinească următoarele cerințe:

pronume personal, Ac., C.D.;…………………………………………………………………………………..…………

pronume reflexiv, Ac., C.D.;…………………………………………………………………………………….…..

pronume reflexiv, fără funcție sintactică, marcă a diatezei reflexive.

……………………………………………………………………………………..………….……………………..1p

Dă un exemplu de pronume posesiv cu două funcții sintactice diferite, în enunțuri.

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………..……….……..1p

Subliniază variantele pe care le consideri corecte:

Fetele însăși/însele au fost chemate la audiții.

Perdelele a/ale cărei culori sunt pastelate păreau de vis.

Zimbrii aceia/aceea spintecau văzduhul azuriu.

Alcătuiește un dialog de 5-6 replici în care să ai pronume/adjective pronominale diferite, iar pe patru dintre ele le subliniezi și precizezi felul lor………………………………………………………….……………………… ………1p

Oficiu – 10 puncte