Optimizarea Predarii Unei Lectii cu Suport Informatic

Argument…………………………………………………………………………………………………………………

Capitolul 1. Noțiuni generale ………………………………………………………………………………..

1.1. Scurt istoric al instruirii de la distanță ………………………………………….

1.2. Scurt istoric e-learning ………………………………………………………………

1.3. Avantaje si dezavantaje ……………………………………………………..

Capitolul 2. Predarea cu suport informatic în România ………………………………………..

2.1. Generalități ………………………………………………………………………..

2.2. AEL – cea mai dezvoltată platformă ……………………………………………

2.3. Impactul e-learning în România ……………………………………….

Capitolul 3 . Partea practică ………………………………………………………………………………..

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………..

PARTE TEORETICĂ

CAPITOLUL 1

Noțiuni generale

1.1. Scurt istoric al instruirii de la distanță

„Definim educația la distanță ca o experiență planificată de predare-învățare, organizată de o instituție ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de studenți în manieră proprie, fără a constrânge agenții activității la coprezență sau sincronicitate. Medierea se realizează prin modalități diverse, de la material tipărit (prin corespondență), la tehnologii audio, video sau noile tehnologii ale informației și comunicării.” (Istrate, Olimpius. Educația la distanță. Proiectarea materialelor. Botoșani: Agata, 2000.)

Instruirea la distanță s-a făcut remarcată încă din secolul XVIII, când au inceput să funcționeze serviciile poștale. Isaac Pitman, in anul 1840, a folosit pentru prima dată instruirea la distanță pentru a-și învăța studenții pildele Bibliei. În Statele Unite ale Americii, în anul 1874, la Universitatea Wesleyan din statul Illinois, studenții care urmau să susțină examnul de bacalaureat au beneficiat de educația la distantă prin faptul că nu erau obligați să participe la cursuri.

Odată cu apariția emisiunilor radio (în anul 1920) apar și primele elemente de educație la distanță urmând ca în anul 1940 să își facă prezența si primele emisiuni televizate cu rol instructiv. Cele două metode au avut un impact major în dezvoltarea instruirii la distanță, cursurile televizate având o prezență importantă și în zilele noastre.

1.2. Scurt istoric e-learning

Bazele instruirii digitale au fost puse de Norbert Wiener în lucrarea sa „Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine” (MIT Press, 1948) și de Vannevar Bush in articolul „As we may think” în care vorbește despre memex, un aparat proto-hypertextual bazat pe tehnologia microfilmelor, prevăzut cu taste și dispozitive foto-optice.

În anul 1960, în Illinois apare pentru prima dată un calculator cu rol în instruirea asistată pe numele său PLATO (Programmed Logic for Automated Teaching Operations). A fost cel mai bun sistem de e-learning în acea vreme și peste 1000 de calculatoare se foloseau de el pentru a oferi cursuri pentru studenții din Illinois dar și pentru celelalte universități. Mai târziu va apărea PLATO LEARNING o adevărată organizație care va livra conținut educațional cu ajutorul Internetului.

În viitorul apropiat au apărut nelipsitele calculatoare personale din ziua de astăzi, odată cu lansarea HTML-ului (HyperText Markup Language) și a World Wide Web-ului. Nu târziu după acest moment apar și fișierele multimedia care impreună cu tehnologiile enumerate mai sus și cu dezvoltarea tehnologiilor hardware, a telecomunicațiilor și a dispozitivelor software, fac posibilă transmiterea oricărei resurse către orice terminal.

Pentru a înțelege E-learning este nevoie de înțelegerea educației la distanță. Deși conceptul de e-learning pare o idee nouă, acesta are foarte multe lucruri în comun cu educația la distanță, model care are puncte comune cu modelul de învățare tradițională.

Grafic 1

(Sursa: http://www.leerbeleving.nl/wbts/1/history_of_elearning.html)

1.3. Avantaje și dezavantaje

Sistemul de e-learning prezintă beneficii dar și limite ca orice sistem de învățare. În timp specialiștii consideră ca va deveni din ce în ce mai utilizat deoarece “nu poate fi ignorat de toți aceia care sunt în mod serios angajați în procesul de predare/învățare” (Garrison & Anderson, 2003). Acest sistem perminte oricărei personae să acceseze lecții dorite de pe Internet, care sunt gândite în funcție de orice nivel de pregătire, nu necesită deplasări, permite alegerea lecțiilor, oferă libertate totală în ceea ce privește timpul alocat pentru învățarea anumitor teme și oferă un sentiment de încredere și în același timp de libertate totală.

Lecțiile pot fi recapitulate ori de câte ori este nevoie astfel încât procesul de învățare să fie treptat. Partea de software din zilele noastre este destul de dezvoltată si permite interacșiunea cursantului cu lecțiile alese.

Pe de altă parte, ca orice sistem are anumite limite precum: costuri ridicate pentru dezvoltarea platformelor (de la software si hardware până la transmiterea informațiilor prin rețea), necesită cunoștințe de operare pe calculator și nu oferă posibilitatea cursantului de a socializa așa cum ar face în mod normal la un curs la care trebuie să fie prezent la facultate.

CAPITOLUL 2

Predarea cu suport informatic în România

2.1. Generalități

În țara noastră predarea cu suport informatic a cunoscut un ritm de dezvoltare alert mai ales dupa anul 1990, când multinaționalele și-au facut cunoscută prezența prin multiple souții informatice.

În anul 2001 Ministerul Educației a lansat programul SEI (Sistem de Educație Informatizat) [1]. Acest proiect a avut un impact major în unitățile de învățământ din România prin demararea unor proiecte precum:

dezvoltarea unui centru de date pentru învățământul din România

realizarea manualelor electronice

formarea de profesori pentru predarea materiei TIC

introducerea managementului asistat de calculator

În anul 2002 s-a lansat proiectul Lotus Learning Space, proiect desfașurat sub amprenta IBM, urmând ca un an mai după proiectul să ia amploare și să ia naștere IBM Lotusphere, o platforma ce permitea învățământul la distanță.

În învățământul universitar din România ideea de instruire asistată de calculator este un instrument excelent deoarece s-a inlocuit metodologia clasică, materialele de la universități putând fi acum scrise pe diferite unități de stocare și găsite pe Internet.

Un studiu independent, efectuat la nivel național în 2007-2008 de către Universitatea din București, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației, Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație (TEHNE) și Asociația pentru Științele Educației (ASTED), relevă un impact pozitiv al SEI asupra sistemului de învățământ, atât din perspectiva cadrelor didactice cât și a elevilor[2]: 

95% dintre elevi declară că ar dori să utilizeze mai mult computerul și Internetul pentru lecții la diferite discipline;

70,2% dintre profesori remarcă impactul pozitiv al TIC asupra performanței;

90% dintre elevi consideră că aceia dintre ei care nu au acces la un calculator vor fi dezavantajați mai târziu;

83% dintre profesorii care au urmat un curs de formare specializat remarcă un impact pozitiv al utilizării computerului asupra elevilor.

Cea mai importantă realizare este însă revoluția în mentalitatea școlii în particular și a societății în general. Școala a dovedit receptivitate, voință de schimbare și aliniere la standardele europene. Asimilarea noilor instrumente educaționale a atins un nivel de masă – un atu important pentru strategiile educaționale pe termen mediu și lung. 

2.2. AEL – cea mai dezvoltată platformă

Lansată în anul 2001, produsă de firma SIVECO, AEL este una dintre cele mai folosite platforme de instruire asistată de calculator la noi în țară și de gestiune de conținut ce oferă suport pentru învățare, testare, evaluare, monitarea procesului de învățare, exerciții, simulări etc.

Platforma simplifică studiul, crește performanța de învățare, furnizează rapoarte complexe despre performanțele fiecărui cursant, are o interfață prietenoasă și ușor de folosit și permite studiul de la distanță.

Există implementări AEL pentru învățământul preuniversitar, învățământul universitar, chiar și corporații, implementând nevoile de instruire internă. La ora actuală, soluția AEL este implementată în peste 15.000 de școli din Europa, Orientul Apropiat și Africa.

Pentru ca platforma să fie implementată cu succes în unitatea de învățământ trebuie sa existe un server pe care se instalează baza de date, cu ajutorul caruia se poate gestiona întreaga activitate (materiale didactice, datele utilizatorilor, etc). Există predefinite trei categorii de utilizatori (administratori, profesori și elevi) dar se pot adăuga noi categorii după caz (de exemplu se poate adăuga categoria părinți care să permită acestora să urmărească evoluția copiilor). Platforma AEL are o arhitectură destul de complexă, alcătuită din mai multe module:

Modulul Administrare este modulul prin care pot fi efectuate configurările la nivelul întregii platforme, fiind accesibil doar utilizatorului de tip administrator. Se poate efectua definirea structurii anului școlar, adăugarea disciplinelor, crearea grupurilor de utilizatori, adăugarea profesorilor cu precizarea disciplinelor predate, adăugarea elevilor, gestionarea cataloagelor, gestionarea orarelor claselor etc.

Biblioteca virtuală este o bază de cunoștințe, cu rolul de depozitare și gestionare a conținutului educațional. Operații posibile: crearea structurii directoarelor materialelor didactice și a drepturilor de acces asupra lor, crearea lecțiilor și a resurselor necesare, crearea testelor, etc.

Clasa virtuală (cea mai importantă componentă după parerea mea) este un modul care permite profesorului să gestioneze o lecție.

Dictus este un dicționar multifuncțional, care pune la dispoziție instrumente de lucru utile în cadrul orelor, cât și în pregătirea lecțiilor de către profesori și elevi.

Modulul clasă virtuală este dedicat susținerii de lecții. Acest modul este folosit pentru activitățile didactice și poate fi accesat doar de către elevi și profesori în cazul în care cele două parți desfășoară o sesiune sincronă de predare sau evaluare.

Sesiunea este inițiată și condusă de profesor. Platforma permite învățarea sincronă, în cadrul unei clase virtuale, indiferent de locația cursanților. Profesorul controlează lecția și decide ce părți din aceasta sunt prezentate elevilor și în ce ordine, și urmărește interacțiunea elevilor cu materialul prezentat.

Într-o clasă virtuală, profesorul poate să controleze transferul lecției către cursanți, să controleze nivelul de interacțiune al acestora cu platforma, să administreze și să monitorizeze testele, să comunice cu elevii prin forumuri de discuții, să adapteze desfășurarea orei conform ritmului fiecărui elev în parte, să genereze rapoarte pentru ca elevii să observe influența acestora asupra rezultatelor, inclusiv sub formă grafică, sugestivă și atrăgătoare.

Pentru susținerea unei lecții este necesară îndeplinirea următoarelor pre-condiții:

– lecția care urmează să fie predată trebuie să fie creată în prealabil;

– ora trebuie să existe în orar;

– sala de clasă trebuie să fie echipată cu calculatoare iar acestea să fie configurate;

– elevii și profesorul trebuie să aibă conturi de utilizatori pentru autentificarea în sistem.

Pentru testarea electronică a elevilor AeL oferă:

– teste on-line și off-line

– teste cu sau fără limită de timp

– teste de auto-evaluare

– asistență pentru crearea de teste bazate pe modele pre-definite: selectarea opțiunilor corecte, stabilirea de priorități, răspunsuri libere etc;

În ciuda calităților pe care le are platforma, au existat și câteva aspecte care au făcut ca implementarea proiectului la nivel de țară să aibă anumite carențe:

Firma SIVECO, nu a putut asigura specialiști care să stăpânească cu adevărat programul, într-un număr suficient de mare. Din acest motiv, instruirile cadrelor didactice din școli și a administratorilor pentru serverul AEL s-a făcut în multe situații mai mult formal.

Programul este gândit să administreze complet activitatea din școală: de la personalul didactic, catalogul clasei și până la situațiile statistice de sfârșit de an. Acest lucru presupune construirea unei baze de date cu multe înregistrări și multe câmpuri obligatorii. Evident că pentru o școală mare construirea bazei de date devine o adevărată performanță. Aspectul acesta impune în mod automat formarea unui specialist cu atribuții de administrator de rețea.

Din păcate, școlile nu au fost interesate să facă servere proprii conectate la Internet.

Timpul de realizare a testelor este relativ mare, de aceea sunt destul de puțini profesori dispuși să facă acest lucru.

Majoritatea școlilor din mediul rural nu au nici măcar calculatoare.

Totuși, în ultimul timp, s-a format o adevărată comunitate de profesori preocupați de AEL, care probabil va asigura în etapele finale succesul real al implementării programului. AEL este un sistem de instruire asistată de calculator complex, flexibil și atractiv atât pentru profesori, cât și pentru elevi, oferind toate facilitățile unei platforme de e-learning profesioniste.

2.3. Impactul e-learning în România

Pe măsură ce numărul de cursuri e-learning a crescut, experiența academică a crescut pentru un număr tot mai mare de profesori și studenți. Ambele grupuri au trebuit să se adaptezepentru a evolua. Pregătirea cursurilor ar putea implica, de exemplu, învățarea unui nou soft pentru a transmite mai eficient informațiile. Acest lucru creează noi provocări pe care elevii și instructori trebuie să se confrunte.

E-learning-ul schimbă experiența din clasă a elevilor, precum și a profesorilor . Timpul petrecut în sala de clasă nu înseamnă neapărat a lua notițe pasiv. Pentru a lua parte la e-learning, necesită ca elevii să participe activ la o discuție on-line sau să creeze o pagină Web cu privire la activitățile de cercetare. Acest mod de lucru ridică noi probleme și provocări studenților, și exerseaza inclusiv experiența la calculator și eventualele probleme ce pot apărea cum ar fi problemele tehnice, și gestionarea timpului.

Elevii care iau parte la o lecție predată cu suport informatic nu trebuie doar să fie atenți la tema cursului, ci pe parcursul orei aceștia își dezvoltă abilități tehnice și învață cum să studieze într-un mod cât mai eficient cu ajutorul calculatorului. Acest lucru poate reprezenta o provocare tehnică minimă pentru mulți studenți, dar acest lucru nu este universal.

În ziua de astăzi majoritatea elevilor si mare parte din studenți sunt sufocați de noile tehnologii si de oportunitățile de ocuparea a timpului liber la calculator, (cum ar fi jocurile, jocurile on-line, comunicarea pe diferite rețele de socializare etc) și toți consideră că au o mare experiență în utilizarea calculatorului și consideră că nu au nevoie de cursuri speciale dar în cadrul studiilor universitare aceștia sunt la limită când vine vorba de absolvirea unui curs care include cunoștințe minime de Word, Excel sau alte soft-uri pe care lumea le folosește tot mai des pe piața muncii pentru a-și simplifica munca la birou.

CAPITOLUL 3

Partea practică

Pentru acest capitol am încercat să fac propria platforma de e-learning care să deservească strict predarea unei lecții si managemetul clasei de elevi.

Pentru implementarea acesteia voi folosi platforma WordPress pentru a mă ajuta să construiesc un site web.

Atât în cadrul universitar cât și in cadrul învățământului preuniversitar, primul lucru pe care profesorul îl face de fiecare dată când intră în clasă este sa facă prezența. În acest context m-am gândit că cel mai optim ar fi construirea unei foi de calcul cu ajutorul serviciului OneDrive de la Microsoft. În platforma noastră profesorul va accesa link-ul catre foaia de calcul și va trece absențele. Foaia de calcul va fi vizibilă tuturor (atât elevilor cât și profesorilor și chiar accesibilă de către părinți), însă doar profesorul va avea dreptul de editare.

Pentru a simplifica cu mult partea hardware (neavând nevoie de un server așa cum se întâmplă în cazul platformei AEL), lecțiile în format power point sau word și celelalte materiale care ajută la predarea unei lecții vor fi urcate pe acest site, putând fi foarte ușor accesate de către elevi.

6. Bibliografie

http://portal.edu.ro/index.php/articles/c11/

http://portal.edu.ro/index.php/articles/c1754/