Optimizarea Organizarii Stocurilor Prin Utilizarea Solutiilor Informatice

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

OPTIMIZAREA ORGANIZĂRII STOCURILOR PRIN UTILIZAREA SOLUȚIILOR INFORMATICE STUDIU DE CAZ PENNY MARKET

Cuprins

Introducere

Capitolul 1

PENNY MARKET TÂRGOVIȘTE DESCRIERE

1.1Evoluția REWE

1.2REWE ROMÂNIA SRL

1.3Structura REWE România

1.4Rolul REWE în economia românească

Capitolul 2

ORGANIZAREA STOCURILOR ȘI AVANTAJELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

2.1Înregistrarea stocurilor în contabilitate

2.2Tipologia stocurilor

2.3Managementul stocurilor

2.4Merchandising-ul stocurilor

2.5Necesitatea optimizării stocurilor

2.6Diferența între sistem informațional și sistem informatic

2.7Avantajele implementării soluțiilor informatice

2.8Avantajele utilizării codurilor de bare în comerț

Capitolul 3

STUDIU DE CAZ: REWE WWS-PENNY MARKET

3.1Descrierea interfeței de lucru prin intermediul scanerului

3.2Submeniul “Articole infomații generale”

3.3Submeniul “Comenzi ”

3.4Submeniul “Vorbestellung erfassen”

3.5Submeniul “Intrare marfa”

3.6Submeniul “Inventar permanent”

3.7Submeniul “Descărcare filială”

3.8Submeniul “Mailbox afișare liste”

3.9Alte utilizări ale programului informatic care nu pot fi efectuate cu ajutorul PDT-ului

3.10Îmbunătățiri pentru PENNY MARKET pe viitor

Concluzii

BIBLIOGRAFIE:

Introducere

Stocurile reprezintă un activ din punct de vedere contabil care poate fi valorificat în decurs de un an calendaristic sau urmează a fi folosit în procesul de producție, iar datorită faptului că situația economică trece printr-o perioadă de criza se impune tot mai mult optimizarea stocurilor, pentru a nu ține disponibilitățile bănești blocate în depozite sau mai rău a fi pierdute din cauza deteriorări, sau expirarea termenului de valabilitate.

Optimizarea stocurilor se poate face cel mai ușor prin utililizarea soluțiilor informatice deoarece acestea oferă informații referitoarea la stocurile existente, la cele vândute și bineînteles la cele care urmează să fie livrate într-un timp extrem de scurt, asta fiind posibil doar printr-o investiție într-un program informatic eficient în funcție de obiectul de activitate și de pregătirea personalului pentru utilizarea optimă a programului informatic.

Am abordat această temă deoarece în decursul experienței dobândite la Penny Market, am observat că stocurile existente erau la un moment dat insuficiente sau câteodată exagerat de mari, iar acest lucru afectează atât personalul din interiorul magazinului, clienți cât și managementul lanțului REWE, având un impact negativ asupra tuturor.

Din dorința de a satisface clienți și de a face munca angajaților mai ușoară și a satisface și așteptarile superiorilor ierarhici și a crește cifra de vânzări, consider că o optimizare eficientă a stocurilor este posibilă doar dacă se utilizează un program informatic eficient, utilizat de o persoană bine instruită, și în acelși timp care dorește același lucru: clienți multumiți, angajați satisfăcuți și superiori încantați de munca depusă.

Lucrarea de față am structurat-o în 3capilote astfel:

Capitolul 1 “PENNY MARKET TÂRGOVIȘTE DESCRIERE”, în acest capitol am dorit să evidențiez evoluția REWE până în prezent, pozitia SC REWE ROMÂNIA SRL în țara noastră, stuctura acesteia și rolul ei în economia românească

Capitolul 2“ ORGANIZAREA STOCURILOR ȘI AVANTAJELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL”, descrie modul de organizare a stocurilor, amplasare a produselor, managementul acestora, nevoia de optimizare precum și rolul sistemului informațional în intreprindere și avantajele acestuia.

Capitolul 3“ STUDIU DE CAZ: REWE WWS-PENNY MARKET”, cuprinde informații legat de programul infomatic, modul de lucru cu ajutorul PDT-ului (scanerului), funcțiile care se pot realiza cu acesta, precum și operațiile care nu pot fi efectuate cu acesta, dar și îmbunătățiri ce se pot aduce sistemului informațional existent în PENNY MARKET.

Prin această lucrare doresc să evidențiez rolul unui sistem informațional performant în magazine precum PENNY MARKET, și necesitatea optimizării stocurilor pentru creșterea vânzarilor, satisfacerea clineților, obținerea de noi clienți, ușurarea muncii angajaților, precum și o gestionare mai eficientă și rapidă a stocurilor.

Capitolul 1

PENNY MARKET TÂRGOVIȘTE DESCRIERE

1.1Evoluția REWE

REWE își are originea din anul 1927, iar cele mai importante evenimente din istoria concernului REWE (imag.1) în ordine cronologică sunt:

-1927 Centrala REWE își începe activitatea în Koeln și este înscrisă în registrul cooperativelor. La sfârșitul anului 1926, un număr de 17 cooperative de comerț au decis înființarea REWE. Numele provine de la “Asociația Imaginea nr.1

cooperativelor vestice de achiziții” (lb. ger Revisionsverband der Westkauf-Genossenschaften).

-1932 Pentru a asigura uniformitatea organizației REWE, sunt emise primele linii directoare privind utilizarea logo-ului REWE.

-1945 Se înființează REWE “Zentralimporte GmbH”.

-1959 Domeniul de activitate este extins la comerțul exterior și en-gros.

-1972 În cadrul reformei grupului REWE, firma "REWE-Zentralimporte G.m.b.H." este transformată în actuală REWE-Zentral AG. Modelul de parteneriat REWE, stimulează comerțul en-detail independent pe o bază economică îmbunătățită. Intensitatea crescândă a capitalului piețelor duce la modelul Societăților Comerciale REWE, la care centrală poate avea participații de până la 50 procente.

-1974 Centrala REWE obține o participație de 50 procente la grupul Leibbrand. Epansiunea grupului continuă astfel cu supermarketurile HL și miniMAL, magazinele de  discount PENNY, magazinele toom și drogheriile Idea. În 1989 Leibbrand trece în proprietatea REWE.

-1983 Grupul de întreprinderi "Kaiser + Kellermann", din Kirchhundem, aderă la REWE împreună cu magazinele sale Globus, și la care REWE ajunge să dețină în 1988, o participație de 75 procente.

-1988 Firma "REWE-Handelsgesellschaft Leibbrand OHG" achiziționează firma "Deutscher Supermarkt Handels GmbH" Düsseldorf, proprietarul magazinelor de produse alimentare precum Deutscher Supermarkt, Desuma, Hill și Otto Mess. Cu o participație de 50 procente la biroul de turism ATLAS GmbH Koeln, grupul REWE iși face intrarea în branșa turismului. La data preluării (1994)  ATLAS REISEN are circa 300 birouri de turism.

-1993 Participația la Budgens în Anglia, reprezintă primul pas spre piețele din strainatate.

-1994 Cu PENNY MARKET Italia SrL, REWE pătrunde pe piața sud-europeană.

-1996 În Austria, REWE preia concernul BML care operează supermarketurile BILLA, Magazinele MERKUR, magazinele discount Mondo, magazinele de proximitate Emma și drogheriile BIPA.

-1998 REWE preia 52 magazine de materiale de construcții Goetzen și 138 Stinnes. Prin aceasta magazinele toom BauMarkt urcă în grupul de la vârf al branșei Do-it-yourself.

-1999 Prin preluarea a 162 magazine Meinl REWE își consolidează poziția ca lider de piața în Austria. 

-2000 Cu achiziția grupului DER, de care aparțin operatorii de turism DERTOUR și ADAC Reisen precum și  360 birouri de turism DER, REWE Touristik se transformă într-un alt pilon de baza al grupului comercial.

-2001 Preluarea firmei de turism  LTU (JAHN REISEN, TJAEREBORG, Meier's Weltreisen) consolidează poziția în centrul de vârf al branșei turismului. În același timp, REWE preia o participație de 40 procente la societatea de transport aerian LTU Lufttransport GmbH, Dusseldorf. REWE își întărește poziția în Italia prin achiziționarea lanțului de magazine italienești STANDA.

-2002 Pentru prima dată în comerțul cu alimente din Germania, 500 de supermarketuri REWE oferă clienților lor, cumpărături de calitate cu verificare TUV, care sunt verificate regulat de  TUV Rheinland Berlin Brandenburg. REWE celebrează al 75-lea an de existență.
La producția și desfacerea produselor proaspete de patiserie coopereaza REWE și Edeka. REWE preia o participație de 50 de procente la Schaefer's Brot- und Kuchen-Spezialitaeten GmbH & Co. KG, Lehrte.

-2004 Grupul REWE Gruppe depășește pentru prima dată granița de 40 de miliarde Euro.
Karstadt Warenhaus AG și REWE, formează pentru comerțul cu produse alimentare în supermarketuri, Joint-Venture-ul Karstadt Feinkost GmbH. Începand cu 1 ianuarie 2005, raioanele de produse alimentare din 70 de supermarketui Karstadt sunt gestionate împreună.

În cadrul unui Joint Venture cu grupul Marta din Moscova se înființează un lanț de supermarketuri în Federatia Rusă. Supermarketurile gestionate până atunci de grupul  Marta sunt transformate în brandul BILLA .

-2007 In Europa de Est expansiunea continuă: odata cu COOPERNIC  grupul REWE include în luna noiembrie și statele baltice Lituania și Letonia. În Germania este lansat o lună mai târziu noul  concept REWE al micilor suprafețe de vânzare, care asigură clienților, mai ales din locațiile din centrul orașelor un sortiment variat.

-REWE astazi REWE Group unul dintre cele mai importante grupuri din Europa care activează în retail și turism. În prezent, peste 320.000 de angajați lucrează în cadrul REWE Group în 16 țări europene, iar cele aproximativ 15.538 de magazine au generat o cifră de afaceri de peste 50 miliarde de euro.

1.2REWE ROMÂNIA SRL

REWE ROMÂNIA SRL face parte din grupul REWE, care își menține tradiția din anul 1927, având peste 80 de ani de experiență în domeniul comerțului, fiind unul dintre liderii europeni în cea ce privește obiectul său de activitate. Sediul principal se află pe str. Bușteni nr.7, loc. Stefănești de Jos, jud. Ilfov, înregistrându-se la Registrul Comerțului cu Imaginea nr.2

numarul J23/886/2005, având Codul Unic de Inregistrare RO13348610 cu un capital social de 38656600 lei.

Grupul REWE s-a extins în România cu peste 140 de magazine Penny Market (imag. 2) și 8 magazine XXL Mega Discount (Brașov, Sibiu, Sector 1, Ploiești, Târgoviste, Brăila, Galați și Buzau), deasemenea deține și 80 de magazine Billa.

Potrivit declarațiilor oficiale performanțele grupului se pot rezuma la :

-în anul 2013 o cifră de afaceri de 51 miliarde de euro,

-în România un număr de peste 2700 de angajați,

-peste 15700 de piețe de desfacere.

PENNY MARKET este în plină expansiune și propune să cumpere, să concesioneze sau să închirieze doar locații de primă clasă, deoarece dorește să ofere clienților să își facă cumpărăturile din PENNY MARKET.

1.3Structura REWE România

REWE în România iși desfășoară activitatea în domeniul comerțului și al turismului astfel:

BILLA are marca proprie Clever, are o gama larga de produse de larg consum la prețuri avantajoase, cu o diversitate de peste 350 de produse clever BILLA își asteaptă clienții, deasemenea marca proprie MY pentru îngrijire personală de calitate la prețuri mici, și un lucru foarte important este faptul că peste 70% din produse sunt produse în România iar peste 8000 de articole comercializate sunt la dispoziția clienților.

PENNY MARKET are o gamă mult mai largă în ceea ce privește produsele propri, printre acestea amintim: Casa Blanca, Dolce Momento, Boni, Casa Gustului, Hanul Boieresc, Fruit&Friends, Gradina cu Soare, Vibe, Caribe, Bardenberger, Gran Finale, Top Apetit, Gran Mare, Pui-Pui-Pui, Bebelino, Ciao, Boccino, Meșterul Macelar, Coliba Ciobănașului, Gustle, Karat, Delgusto, Gustopan, Netty, Kastel plus noua gamă de produse care poartă numele PENNY, punând la dispoziția clienților peste 3000 de articole.

XXL MEGA DISCOUNT are aceeași gamă de produse precum PENNY MARKET, plus alte produse cum ar fi: Amalia, van d’Or, Kristall Perle, Solfrutta etc., cu peste 8000 de articole, și un spațiu de vânzare mult mai mare în comparație cu PENNY MARKET și BILLA fiind prezent în România din anul 2001.

DERTOUR este printre cei mai mari operatori de turism din Germania și Austria, oferind vacanțe individualizate în funcție de preferințele clienților, deasemene are companii asociate în România, Bulgaria, Serbia și Ungaria.

MEIERS WELTREISEN are o reputație ca specialist pe distanțe lungi in Germania și Austria de 30 de ani, fiind cel mai important furnizor de pachete turistice pe distanțe lungi, către destinații ntim: Casa Blanca, Dolce Momento, Boni, Casa Gustului, Hanul Boieresc, Fruit&Friends, Gradina cu Soare, Vibe, Caribe, Bardenberger, Gran Finale, Top Apetit, Gran Mare, Pui-Pui-Pui, Bebelino, Ciao, Boccino, Meșterul Macelar, Coliba Ciobănașului, Gustle, Karat, Delgusto, Gustopan, Netty, Kastel plus noua gamă de produse care poartă numele PENNY, punând la dispoziția clienților peste 3000 de articole.

XXL MEGA DISCOUNT are aceeași gamă de produse precum PENNY MARKET, plus alte produse cum ar fi: Amalia, van d’Or, Kristall Perle, Solfrutta etc., cu peste 8000 de articole, și un spațiu de vânzare mult mai mare în comparație cu PENNY MARKET și BILLA fiind prezent în România din anul 2001.

DERTOUR este printre cei mai mari operatori de turism din Germania și Austria, oferind vacanțe individualizate în funcție de preferințele clienților, deasemene are companii asociate în România, Bulgaria, Serbia și Ungaria.

MEIERS WELTREISEN are o reputație ca specialist pe distanțe lungi in Germania și Austria de 30 de ani, fiind cel mai important furnizor de pachete turistice pe distanțe lungi, către destinații din Asia de pe piețele din Germania și Austria, deasemenea WELTREISEN MEIER oferă spre închiriere mașini și rulote pentru călatorii în lumea înteagă.

1.4Rolul REWE în economia românească

REWE are un rol foarte important din din punct de vedere economic deoarece oferă românilor peste 2700 de locuri de muncă iar acest lucu este și mai relevant din pricina faptului că REWE ROMÂNIA SRL este în plină expasiune, creând noi locuri de muncă în România.

Datorită profitabilității sale grupul REWE aduce un plus bugetului țarii datorită contribuțiilor acesteia privind impozitul și taxele către bugetele locale din teritoiul magazinelor.

Doar în luna Decembie a anului 2013 REWE ROMANIA SRL a deschis magazine PENNY MARKET în : Negrești-Oaș, Târgoviște 2, Brasov, Brad, Dorohoi, Galați 3, Bușteni , Târgu Mureș și Sibiu, iar în anul 2014 a deschis un magazin PENNY MARKET în Pipera.

PENNY MARKET oferă joburi românilor în centrală, în filiala sau în logistica, pintre aceste joburi se numără la ora actuală:

-în centrală :DTP/Grafician, Specialist resurse umane, Economist casierie,

-în filiale:casier/lucrător comercial și sef secție

-în logistică: verificator marfă comisionare, comisioner

Odată cu deschiderea magazinului PENNY MARKET Târgoviște 2, s-au creat 15 noi locuri de muncă pentru Dâmbovițeni, într-un mediu de lucru foarte prietenos, tânar și dedicat perrformanțelor.

Conform informațiilor din situațiile financiare PENNY MARKET a obținut o cifră de afaceri aproximativă în ultimi 4 ani astfel:

-2010- 400000 Ron,

-2011-490000 Ron,

-2012-510000 Ron,

-2013-430000 Ron.

Observăm că cea mai bună perioada a înregistrat-o în anul 2012, cu o scădere în anul 2013, dar acest lucru nu împiedică concernul REWE să deschidă noi magazine în toată țara.

Capitolul 2

ORGANIZAREA STOCURILOR ȘI AVANTAJELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL

2.1Înregistrarea stocurilor în contabilitate

Stocurile din punct de vedere contabil sunt active care sunt actiziționate și deținute de întreprindere în scopul de a le revinde, deasemenea pot lua și forma de materii prime, materiale sau semifabricate utilizate în activitatea întreprinderii sau pentru prestarea de servicii.

În sistemul contabil românesc există două metode de înregistrare a stocurilor și anume:

-metoda inventarului permanent;

-metoda inventarului intermitent.

Utilizând metoda inventarului permanent se vor înregistra în debitul conturilor de stocuri (materii prime și materiale, producția în curs de execuție, produse, stocuri aflate la terți, animale, mărfuri și ambalaje) toate operațiile de intrare în patrimoniul întreprinderii iar înregistrarea contabilă va fi:

Iar toate operațiunile privind ieșirea acestora din patrimoniul întreprinderii se vor înregistra în creditul conturilor de stocuri și se vor reflecta precum în formula contabilă de mai jos:

Aceasta metodă este preferată de întreprinderi deoarece permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a valorii stocurilor deținute de întreprindere.

Întreprinderile mici și mijlocii utilizează metoda inventarului intermitent deoarece conturile de stocuri (materii prime și materiale, producția în curs de execuție, produse, stocuri aflate la terți, animale, mărfuri și ambalaje) se folosesc la începutul respectiv la sfârșitul lunii, astfel intrările de stocuri se înregistrează în debitul conturilor de cheltuieli privind fiecare stoc în parte, rezultând următoarea formulă contabilă:

Iar la sfârșitul lunii stocurile finale se stabilesc prin inventariere și se înregistrează în debitul conturilor de stocuri, respectiv conturile de cheltuielile privind stocurile se vor micșora, reflectându-se prin următoarea formulă contabilă:

Deasemenea pe parcursul lunii ieșirile de stocuri nu necesită nici o înregistrare în contabilitate fiindcă ele au fost trecute la începutul lunii pe cheltuieli cand au intrat în gestiune, iar stocurile finale stabilite la sfârșitul lunii vor deveni stocuri inițiale pentru luna următoare ca apoi să se anuleze prin trecerea lor pe cheltuieli privind stocurile.

2.2Tipologia stocurilor

După conținutul economic și destinație avem:

-materii prime (participă la fabricarea produselor și se găsesc în produsul finit )

-materiale consumabile (participa la fabicarea produselor, și nu se găsesc în componența produselor finite)

-materiale de natura obiectelor de inventar (au o valoare mai mica de 1800 lei și au durata de utilizare mai mică de un an)

-producția în curs de execuție (producția care nu a terminat toate fazele procesului de producție, producție începută dar nefinalizată)

-produse(pot fi: semifabricate-au trecut prin toate fazele procesului de producție dar urmează să intre într-o alta faza de producție al altei secții, sau se dau spre folosința terților; produsele finite-au parcurs toate fazele procesului de producție și nu mai necesită modificări ulterioare, sunt pregatite de vânzare; respectiv produsele reziduale-care pot fi:materiale recuperabile, deșeuri sau rebuturi.)

-animale(sunt acele animale care nu au atins pragul maturitătii:viței, miei, purcei, etc; animale și păsări aflându-se în stadiul de îngrașare pentru a fi ulterior valorificate; animalele pentru producție cum ar fi lâna, laptele și blana și păsările și coloniile de albine)

-marfuri(bunurile pe care agentul economic le achiziționează de la parteneri în scopul vanzării)

-ambalaje(sunt ambalajele refolosibile, care însoțesc produsele pe timpul transportului, și funcționează e principiul restituirii și sunt înregistrate distinct în avizele de însoțire a mărfi.)

În funție de direcțiile de utilizare stocurile se clasifică în felul următor:

-stocuri de mărfuri și mateiale utilizate în activitatea de comert, (mărfurile),

-stocuri destinate activității de profuctie, destinate consumului în procesul de producție.

După aparteneța stocurilor în patimoniu avem:

Conform celui de-al doilea criteriu SMM se împart în: a) stocuri care aparțin întreprinderii cu drept de proprietate și fac parte din patrimoniul acesteia; b) stocuri care nu se află în proprietatea întreprinderii, dar care se află la dispoziția acesteia(stocuri primite în custodie, consignație

După proveniența acestora, stocurile pot fi:

-stocuri provenite din exteriorul patrimoniului, aici regăsim: materii prime, materialele consuabile, mărfurile, obiectele de inventar, ambalajele, etc.

-stocuri provenite din producția proprie cum ar fi produsele și lucrările realizate de întreprindere, în urma desfășurării obiectului de activitate.

În lucrarea de față și în Penny Market voi evidenția rolul optimizării stocurilor, în special al mărfurilor, datorită obiectului de activitate al acestei de comerțul cu amănuntul.

2.3Managementul stocurilor

În ceea ce privește managementul stocurilor sunt o mulțime de factori de care un manager trebuie să țină cont dacă doreste să obtțină performanțe maxime când obiectul său de actvitate este acela de comerț cu amănuntul, care implică foarte mult stocurile de mărfuri, acesta trebuie să aibă în vedere următoarele:

-dinamica mărfurilor

-canalele de distribuție

-logistica de distribuție

-strategiile de servire a clienților

-gestiunea de resurse materiale de mărfuri pentru vânzare

-tehnicile de optimizare în procesul de stocaj.

O pondere importantă a resurselor unei înteprinderi este utilizată de stocurile de mărfuri, de acceea pentru a micșora resursele blocate în stocuri și a crește lichiditățile este necesar de un management performat pentru gestionarea eficientă a stocurilor.

Unele firme care au ales să folosescă soluții infomatice pentru optimizarea stocurilor au redus nivelul stocurilor cu aproape 30% ceea ce înseamnă foarte multe lichiditați obținute, în schimb nu este suficient doar scăderea stocului ci și găsirea nivelului optim de stoc în functți de cerere.

Optimizarea managementului stocurilor crește profitabilitatea și are o mulțime de avantaje în ceea ce privește lichiditățile, din mulțimea avantajelor cele mai semnificative sunt:

-reducerea cheltuielilor cu depozitarea, asigurarea mărfurilor, deteriorarea acestora, precum și scaderea riscului de expirare a produselor în depozit,

-o utilizare eficientă a activelelor, deoarece reducerea stocurilor scad semnificativ cheltuielile financiare rezultând capital de lucru, ajungându-se chiar la reorganizarea depozitelor și utilizarea coespunzatoare a spațiilor noi astfel câștigate, (de exemplu până în 2012 în Penny Market Târgoviște nu a existat Bake-Of, acesta construindu-se odată cu reamenajarea magazinulu, ocupând din spațiul depozitului, fapt care nu a afectat deloc spațiile de depozitare, aducând beneficii magazinului prin atragerea de clienți noi care doreau produse proaspat coapte în magazin și creșterea vânzărilor),

-costurile operaționale reduse, prin reducerea costurilor de depozitare, manipulare, încărcare, care în funcție de viteza de rotație a mărfurilor pot ajunge până la 3% din prețul de achiziție al mărfurilor,

-parteneriate mai bune cu furnizorii, datorită faptului ca se pot obține comenzi planificate, care sunt în avantajul furnizorilor, dându-le șansa să livreze mărfurile la timp și deasemenea pot obține prețuri mai bune de la furnizori,

-evitarea rupturilor de stoc, influențează creșterea cifrei de afaceri, datorită faptului că rafturile vor fi în permanența pline și clienți au șansa să cumpere tot ce și-au propus când au intrat în magazin,

-creșterea și menținerea clientelei, datorită faptului existenței tot timpul a produselor în rafturi cu care s-au obișnuit clienții, acest lucru îi “împiedică“ să meargă la alt concurent să caute alt produs asemănator, și deasemenea obținerea de noi clienți datorită mulțumirii celor existenți (de exemplu un client mulțumit va spune: “-Mă duc să-mi fac cumpăraturile la Penny Market, fiindcă acolo găsesc tot ce îmi trebuie, produsele sunt proaspete și ieftine în același timp.”, astfel persoana care a asistat la discuție va avea curiozitatea să meargă să își facă și ea cumpărăturile la Penny Market, pe când un client nemulțumit va spune :”-Nu mă mai duc la Penny Market fiindcă am vrut să cumpăr pește și usturoi și nu mai aveau la raft, și am cheltuit și benzina degeaba .”, o persoană nemulțumită are un impact mai puternic asupra potențialilor clienți de aceea se dorește mulțumirea clienților.

Conform principiului Pareto care afirmă că 80% din vânzările unei întreprinderi se realizează cu 20% din produsele acesteia, din această cauză este dificil de analizat valoarea stocurilor optime, deoarece sunt foarte multe produse de urmărit, fie că este vorba de legume fructe care au o perisabilitate foarte ridicată, fie de produse refrigerate din carne care au un termen de valabilitatea foarte mic, fie că este vorba de produse congelate care necesită condiți de păstrare speciale la temperaturi de -19 grade celsius, este greu de găsit valoarea optimă a stocului necesar pentru a evita rupturile de stoc fără un program informatic eficient.

Datorită multitudini de produse existente este nevoie de clasificarea produselor și formarea unei strategii pentru fiecare categorie de produs (alimente de bază, produse proaspete, băuturi alcolice, produse non-food, etc), iar scopul acesta este de a se axa în special pe acele produse care reprezinta 20%, cele mai importante, iar apoi pe restul poduselor, acest lucru ajută la menținerea cifrei de afaceri respectiv a clienților și trebuie avut în vedere următorii factori : timpul de aprovizionare, frecvența cereri, deviația cererii, categoria de produse, importanța pentru vânzare, valoarea unitară, precum și grupul de clienți țintă.

Cei mai importanți indicatori care trebuie monitorizați în permanență aferenți stocurilor sunt:

-rotația stocurilor-aceasta trebuie să fie cât mai mică, deoarece o valoarea mare a rotației stocurilor indică un nivel prea mare de stocuri față de cel optim,

-nivelul pierderilor, fie că sunt expirate, deteriorate sau lipsă la inventar, aceasta valoare este de preferat să fie cât mai mică,

-valoarea retururilor- aceasta deasemenea este preferată să fie cat mai mică fiindcă o valoare mare presupune nemulțumirea clienților care crează cheltuieli în plus pentru întreprindere.

O bună organizare a mangementului stocurilor crează lichiditați mai mari pentru întreprindere astfel evitându-se întarzierea sau chiar blocarea plăților către furnizori, deasemenea evitându-se renegocierea contractelor cu furnizorii pentru reducerea prețurilor și a tarifelor inițiale.

Managementul stocurilor trebuie să fie dinamic să poată fi adaptat în permanență la cerintele clienților, chiar dacă o comandă se efectuează automat la o anumită dată și la o anumită oră programată de sistemul imformatic, acesta trebuie să ne permită să putem efectua și noi ca utilizatori o comandă suplimentară indiferent de oră sau zi, pentru a putea satisface clientul (de exemplu dacă ne vine un client care organizează un botez și dorește o cantitate mult mai mare de produse față de ce avem la raft, în maxim ziua următoare să poată fi livrată marfa în magazin pentru ai satisface cererea, în condițiile în care au loc livrări zilnice de marfă), bineînteles un factor foarte important care trebuie avut în vedere este încrederea care o acordăm clientului, nefiind necesar cerea către acesta în achitarea unei sume în avans sau chiar întreaga sumă, dacă am proceda astfel clientul și-ar pierde din încrederea acordată și astfel am risca să ne scadă cifra de afaceri prin pierderea acestuia.

2.4Merchandising-ul stocurilor

Marchandising-ul presupune optimizarea locului de vânzare cu produsul potrivit la locul potrivit la momentul potrivit la pretul potrivit cu informația potrivită, având ca scop principal îmbunătățirea locului de vânzare prin creșterea atractivității sortimentului de produse pentru a satisface clienții. Merchandising-ul față de marketing se deosebește prin faptul ca acesta execută politicile elaborate de marketing privind vânzările, merchandising-ul pune produsele în mișcare, le expune corespunzător, le promovează utilizând elemente care au un impact direct asupra clientului, astfel aducând produsele mai aproape de clienți.

Merchandising-ul pentru a fi realizat corespunzător și eficient trebuie să țină cont de principiile celor 3M și anume:

-„Modern Merchandising Method”- metode moderne de vânzare,

-„Move More Merchandise”- a mișca mai multe produse/a vinde mai mult,

-„Make More Money”- a face mai mulți bani.

În funție de scopul urmărit putem clasifica merchandising-ul astfel:

-merchandising de organizare-scopul acestuia este de a facilita găsirea produselor la raft(delimitarea raioanelor pe categorii de produse, informarea clienților asupra planului de amplasare a produselor, evidențierea raioanelor prin diferite metode etc),

-merchandising de gestiune- scopul acestuia este foarte bine delimitat deoarece fiecare produs ocupă un loc bine stabilit pe raft în funcție de greutate, preț, nivelul de promovare (de exemplu cel mai mare randament dat de poziționarea la raft se află la o înălțime cuprinsă între 120-150 cm, pe când produsele aflate la o înalțime peste 190 cm au cel mai mic randament),

-merchandising vizual-este cel mai utilizat tip deoarece se are în vedere promovarea și informarea la locul vânzării (utilizând display-uri speciale, plasări suplimentare, standuri speciale, etc),

-merchandising de seducție și animație-utilizează tot ceea ce poate acționa asupra pshihiculu clienților pentru ai determina să cumpere produsul respectiv, fie că este vorba de lucruri atrăgatoare, seducătoare, practice sua indispensabile, (filmulețe cu utilitatea unui produs anume, demonstrațiile în magazine, degustările, etc)

-merchandising în filme este foarte utilizat de agenții economici deoarece are scop utilizarea unui brand pentru al vinde pe altul (exemplu: utilizarea brandului : ”RIO 2” pentru a crește coșul de cumpărături și a anumitor produse care erau promovate săptămânal, mecanismul era foarte simplu: la fiecare 30 de lei cheltuiți clientul primea un „zburător” gratis, sau dacă achiziționa anumite produse care erau promovate saptămânal la 1 sticla de Pepsi mai primea un „zburător” gratis, acest lucru a avut și are succes deoarece parinți/bunicii văzând bucuria copiilor/nepoților lor achizitionau produsele respective, deasemenea aceste practici sunt destinate unui anumit grup ținta de clienți, pe cand la adolescenți acest lucru nu a stârnit nici un interes).

Principalele obiective fie că sunt strategice, specifice sau în funcție de anumite circumstanțe urmărite de merchandising în promovarea vânzărilor sunt:

-creșterea numărului de clienți,

-creșterea coșului de cumpărături realizat de clienți,

-readucerea interesului clienților, de a efectua cumpărături din magazin,

-marirea cifrei de afaceri și atingerea obiectivelor planului de vânzare, lunar,

-accelerarea vânzărilor,

-diminuarea unui suprastoc,

-reglarea unui podus sezonier și relansarea unui produs care are o vânzare mai lentă,

-profitarea de anumite evenimente anule (sărbători, zile libere, etc)

-utilizare unor ocazii evenimente și sprijinirea unei campanii de publicitate.

Instumentele cele mai folosite în merchandising sunt:

-pliante sau dispensere cu pliante (acestea se înpart pe raza de acțiune al magazinului, dar și în interiorul magazinului),

-etichete (au impact foarte puternic asupra clienților, acestea pot fi: Produs de Post, Produs Internațional Preferat, Produs în România, Proaspăt Copt, Nou, Produs BIO, Reducere, Super Pret, etc),

-postere (pot fi agățate fie pe mijlocul culoarului sau în dreptul peretelui unde se află produsul),

-suporturi de carton (sunt la majoritatea produselor care vin ambalate, astfel putându-se inscripționa marca firmei),

-display-uri amplasate în magazin, materiale tridimensionale (holograme, afișe lipite pe podea, etc),

-aparatură electronică (se încadrează sistemele de iluminare, proiecții video pe pereții magazinului, display-uri de afișare a prețurilor prin wireless, alte sisteme interactive aflate în interiorul magazinului,

-spațiul pe raft și poziționarea acestuia pe raft (fiecare produs este amplasat pe raft în funcție de politica acestuia de vânzare),

-aranjarea spațiului de vânzare a magazinului (de exemplu în Penny Market avem de a face cu amplasarea produselor în linie dreaptă, acest lucru este posibil datorită constucției magazinului în formă dreptunghiulară, pereți sunt ocupați cu rafturi, iar în interior pe lățime sunt 15 raioane începând cu produse food și terminând cu produsele cosmetice),

-display-uri de fereastra (la intrare în magazin sunt 4 astfel de display-uri în care se promovează ofertele săptămânale ale magazinului )etc.

Cei mai importanți indicatori de măsurare a perfomanței sunt:

-rata de transformare se calculează ca raport procentual între numărul de clienți cumpărători supra numărul de clienți intrați în magazin,

-coșul mediu reprezintă valoare coșul mediu al unui client, se calculează ca raport între cifra de afaceri și numărul de clienți cumpărători,

-randamentul magazinului pe metru pătrat, se calculează ca raport între cifra de afaceri și suprafața de vânzare în metri pătrati,

-rulajul stocurilor unei anumite categorii sau pentru un anumit produs, se calculează ca raport între stocul pe raion și vânzare înmulțit cu periaoda de referință.

Pentru a obține performanțe maxime din utilizarea eficientă a stocurilor este nevoie de monitorizarea în permanența a indicatorilor menționați mai sus și adoptarea unei strategii cât mai potrivite pentru a fi eficace pe piață.

2.5Necesitatea optimizării stocurilor

Necesitatea optimizării stocurilor a început după ce economia a intrat în criză, și concurența a început să fie din ce în ce mai mare, pentru a “supraviețui” pe piață magazinele , au fost nevoite să apeleze la soluții informatice performante, optimizându-și stocurile, evitând pierderile, satisfăcând clienți și pentru a obține un randament și o productivitate cât mai mare din partea angajaților. Dacă până mai demult pentru a face dovada garanției unui produs era nevoie de bon fiscal, certificat de garantie și factură, acum pentru a crește încrederea și a mulțumi atât clienții cât și angajații este nevoie doar de o ștampilă pe bon, sau uneori nici aceea, fiindcă fiecare bon fiscal, este unic, având toate elementele de identificare( denumirea societății : “ SC REWE (ROMÂNIA) SRL”, denumirea magazinului “PENNY TÂRGOVIȘTE”, adresa completă, nr.filialei (4582), numărul casierului(fiecare casier are un nr. unic de identificare atribuit la angajare (12), nr.bon, nr.casa de marcat, nr.factură (în caz ca se dorește o factură aferentă bonului), nr.bon fiscal, data, ora, RO-ul .

Stabilirea stocului optim a devenit o necesitate deoarece în lipsa produselor la raft clienți își îndreaptă atenția spre concurența iar acest lucru crează pierderi mari pentru magazin. Lipsa produselor la raft poate fi cauzată în primul rând de lipsa produselor din depozitul magazinului, din lipsa personalului care este preocupat cu alte activităti mai urgente (lansarea comenzilor, recepția produselor, efectuarea garanțiilor etc.), sau din cauza unei plasări la raft prost gândite, iar o soluție informatică eficientă va elimina, atât plasarea la raft, cât și alimentarea raftului, cu produse la raft, dar va elibera o perioadă de timp un angajat (de ce trebuie să piardă timp un angajat cu lansarea uneoi comenzi în fiecare zi pe când un program informatic ar putea efectua această operatie, angajatul intervenind doar în cazul în care un client dorește o comandă suplimentară, sau în cazul în care programul informatic lansează o comanda prea mare, și vremea nefavorabilă impiedică accesul clienților la magazin pentru efectuara cumpărăturilor.

Un alt fapt pentru care este o necesitate optimizarea stocului este reducerea indirectă a cheltuielilor cu promovarea și publicitatea anumitor produse, pentru câștigarea/recâștigarea clientelei, datorită orientării acestora către concurența din cauza lipsei produselor la raft, și a managementului defectuos.

Cel mai grav și periculos lucru este atunci când stocurile există, sunt mari dar nu unde este necesar fie că el se află în depozitul central sau al magazinului, sau la producator, aici sunt riscuri foarte mari deoarece vânzarea scade din cauza stocului de marfă de la raft, dar și faptul imobilizării capitalului, în cazul în care se constata un stoc foarte mare cele mai multe magazine apelează la reduceri mai mari, fie din cauza lipsei capitalului, fie pentru promovarea produselor, fie că produsele respective au înregistrat scăderi semnificative de vânzări. Cele mai mari reduceri se fac la produsele electocasnice deoarece acestea au valoare mai ridicată față de produsele de bază cum ar fi pâinea, zahărul, uleiul, laptele, carnea, etc.

Chiar dacă există o soluție informatică eficientă, aceasta calculând stocul optim, necesar să nu uităm însă cine este persoana care care ajunge să pună produsele la raft, lucrătorul comercial, pentru a ajunge produsel la raft într-un timp foarte scurt acesta trebuie sa cunoască foarte bine amplasaea acestora la raft, deasemenea, este nevoie de o motivație foarte bună din partea acestora, să vină motivați la serviciu, să facă ceea ce le place, și ei să fie respectați cum se cuvine, atât din punct de vedere financiar cât și moral, iar de acest lucru este nevoie de găsirea “ stocului optim de salariați”, se ajunge în timp de sărbatori de insuficiență de personal, când cozile sunt interminabile, iar clienții nemulțumiți, acest lucru poate fi înlăturat de exemplu prin experiența casierilor, prin prelungirea programului de lucru, prin asigurarea unor spoturi publicitare deasupra caselor de marcat ca clienții care așteaptă să nu “stea degeaba” aceștia putând viziona ceea ce este transmis deasupra caselor de marcat sau alte metode .

2.6Diferența între sistem informațional și sistem informatic

Conform dicționarului limbii române, conceptul de “sistem informațional” este definit ca “ansamblu de procedee și mijloace de colectare, prelucrare și transmitere a informației necesare procesului de conducere a întreprinderilor, instituțiilor, ministerelor etc” .

Sistemul informațioanal poate fi reprezentat schematic astfel:

Fig.1: Structura sistemului informațional

Din figura 1 vom observa că datele și informațiile , circuitele și fluxurile informaționale, procedurile informaționale și mijloacele de tratare a informațiilor sunt strans legate una de cealaltă, existând o interdependență între ele. Sistemele informaționale se deosebesc unele de altele în funcție de scopul și caracteristiciele acestora, printre cele mai importante sisteme informaționale regăsim: sistem informațional pentru automatizarea muncii de birou, folosit pentru creșterea eficienței activității biroului și a comunicării între acestea; sistem informațional de management folosit de către manageri și ofera informații cu privire la costuri calitate, furnizori, etc; sistem informațional de procesare a tranzacțiilor utilizat în activitate de zi cu zi și realizeata transmiterea datelor pentru a realiza documente tipizate, comenzi, facturi, etc și sistemul informațional de fundamentare a decizilor ,vine în ajutorul managerilor în cazul unor situații nestructuate, analizând situațile date.

Sistemul informatic poate fi definit ca un ansamblu de reguli, proceduri mijloace și metode, cu precădere automate, folosite pentru culegerea, transmiterea, prelucrarea și stocarea datelor.

Sistemul informatic este precum „fundația” din componenta unei case, în cazul în care aceasta nu este realizată bine casa nu va avea stabilitate în timp, de aceea este indicat să se opteze pentru un sistem informatic performant pentru a satisface toate cererile atât din partea clienților cât și din partea angajaților, locul acestuia în sistemul informațional este prezentat in figura 2:

Fig.2 Legătura dintre sistemul informatic și sistemul informațional

Deasemenea sistemul informatic se divide în subsisteme informatice cum ar fi:

-subsistemul informatic privind gestiunea mărfurilor,

-subsistemul informatic privind gestionarea facturilor și a clienților,

-subsistemul informatic privind evidența salarilor și creanțelor obligatorii aferente salarilor,

-subsistemul informatic privind evidența trezoreriei.

În lucrarea de față am ales să evidențiez și să analizez subsistemul informatic privind gestionarea mărfurilor existent în Penny Market deoarece ca angajat și practicant în același timp mi-am dat seama că acest subsistem poate fi considerabil îmbunătățit ușurându-mi munca și aducând beneficii pe viitor magazinului.

Soluțiile informatice sistem informațional sistem informatic subsistem informatic ; soluțiile informatice le putem defini în diverse moduri astfel:

-un amestec omogen de subsisteme informatice pentru a îndeplini obiectivele propuse de manageri,

-operațiile informatice care rezolvă o dificultate,(fie că este vorba e lansarea unei comenzi, sau luarea unei decizii privind necesitatea unei investiții)

-rezolvarea situației în ultima fază (printarea facturilor utilizând subsistemul informatic privind gestionarea facturilor și clienților)

-răspunsul la o întrebare (Sunt diferențe cantitative între marfa livrată și cea comandată?, acest lucru este posibil doar cu ajutorul subsistemului informatic privind gestiunea mărfurilor să îl aflăm deoarece acesta stochează atât comanda lansată cât și ceea ce receptionăm și printr-o operație de comparare puntem afla răspunsul.)

2.7Avantajele implementării soluțiilor informatice

Soluțiile informatice vin în ajutorul omului și nu în eliminarea acestuia din activitatea întreprinderi, de aceea ele vin cu o mulțime de avantaje pentru ușurarea muncii omului și creșterea productivității acestuia. Printre cele mai semnificative avantaje ale implementarii se numără:

1.asigură centralizarea și disponibilitatea tuturor documentelor existente în întreprindere,

2.asigură organizarea documentelor în societate,

3.asigură generarea de documente în forme tipizate, prestabilite,

4.asigură căutarea ușoară în funcție de anumite cuvinte cheie ,

5.asigura compatibilitate cu programele oferite de Microsoft Windows sau Office,

6.asigură accesul securizat la orice nivel cerut, fie că este întreaga aplicație fie doar un anumit fișier,

7.asigură menținerea în siguranță a documentelor arhivate fără riscul deteriorării acestora,

8.asigură un spatiu mic de depozitare informațilo deoarece acestea se păstrează în format electronic, nemaifiind nevoie de spați pentru arhivarea documentelor,

9.asigură retipărirea ușoară a documentelor din întreprindere.

1.Având în vedere ca sistemul informațional cuprinde sitemul informatic și că între ele există o legătură de interdependență, permite utilizatorilor să aibă acces la toate documentele din întreprindere accesând doar programul informatic existent din magazin, ca apoi din meniul acesteia să aleagă ce documente dorește să caute, să modifice sau să înregistreze în baza de date.

2.Datorită meniul programului informatic existent documentele în societate sunt organizate în ordine cronologică și în funcție de tipul documentelor, avize, chitanțe, declarații de confomitate, retururi, etc.

3.Programul informatic generează facturile, automat introducănd numărul bonului și casa de marcat unde sa tiparit bonul fiscal,(informații ce se găsesc pe bonul fiscal), deasemenea poate tipării un aviz de însoțire al mărfi scanând produsele și apoi introducându-i o comanda în baza de date el le trimite apoi spre o imprimantă unde aceasta listează factura pe baza informațiilor scanate cu scanerul.

4.Programul existent asigură căutare unui produs chiar dacă nu se știe codul EAN al acestuia sau chiar dacă codul de bare este deteriorat și nu se poate cauta, intrand în baza de date, se poate efectua o căutare rapidă a acestuia chiar dacă introducem doar câteva cuvinte sau chiar litere din cuvant( de exemplu dacă dorim să căutăm produsul “ Cartofi plasă 5 kg”, și noi introducem în căutare “Cartofi la plasă 5 kg” programul nu ne va găsi produsul, în schimb dacă căutăm doar “Cartof” acesta ne va afișa toate produsele care conțin aceste litere, ne va afișa inclusiv “Cartofi congelați 1 kg”), iar apoi odată ce l-am selectat ne va afișa toate informațiile despre produsul selectat.

5.Compatibilitatea cu Microsoft este asigurată de programul informatic deoarece foarte mulți utilizatori folosesc programele Microsoft și pentru a putea deschide fișierele primite de la terțe persoane, este nevoie de compatibilitate, fie că este vorba de un e-mail, un fișier Word, Excel, PPT, sau altele.

6.Accesul la programul informatic nu este destinat oricui, fie că este din magazin sau din afară, pentru o pretecție maximă a informațiilor, care în ziua de astăzi înseamnă putere, cel ce deține informații cât mai multe și folositoare deține puterea, aplicația este securizată cu user-name și parolă, de ce user-name și parolă?, aplicația este în așa fel concepută încât utilizatorilor magazinului să nu le permită accesul asupra tuturor stocurilor, în schimb dacă se loghează inspectorul de zonă, acesta are acces la toate informațiile, deasemenea acces la baza de date o are doar șeful de departament și directorii adjuncți.

7.Arhivarea documentelor nu se mai face pe hârtie, majoritatea documentelor se pastrează în fomat electonic ce asigură o protecție mai mare deoarece acestea nu se pot deteriora așa de repede cum sunt cele în format de hârtie.

8.Datorită arhivării în format electronic nu este nevoie de un spațiu special pentru păstrarea arhivei iar acest lucru este benefic pentru magazin deoarece acel spațiu poate fi folosit pentru altceva, fie că este vorba de un Bake-of, fie permiterea unui alt agent economic să iși desfașoare activitatea în interiorul magazinului.

9.Documentele tipărite vor fi salvate automat în baza de date, iar în caz că cineva a pierdut o factură sau un bon fiscal acesta poate fi retiparit foarte ușor, cautându-l după dată, sau valoarea bonului, un lucru foarte folositor datorită vânzării mari a magazinului, și fiind foarte multe bonuri fiscale, ar fi foarte greu dacă ar trebui să se caute într-o arhivă.

2.8Avantajele utilizării codurilor de bare în comerț

Codul de bare este o reprezentare de date codificată (cifrată), destinată a fi citită pe cale optică. Codurile de bare sunt folosite în multe domenii, îndeosebi industriale și comerciale. Codurile de bare sunt de 2 feluri :standard 1D codează informația într-o singură direcție și bidimensionale, 2D codează informația în 2 direcți.

În PENNY MARKET se utilizează în prezent codurile de bare 1D, care sunt scanate cu scanerul (imag.3) , ca ulterior informația să fie transmisă în baza de date a magazinului prin rețeau wireless.

Cele mai importante avantaje se regasesc în funcție de locul unde sunt utilizate codurile de Imaginea nr.3

bare, fie că este vorba de aprovizionare, vănzare propriu zisă, consultanța în interiorul magazinului sau inventariere.

În momentul aprovizionări, pentru a face recepția marfurilor de la producători este suficient să scanam codul de bare, al produsului recepționat, introducem cantitatea faptică, iar produsul a și intrat în gestiunea magazinului, simplificând munca foarte mult.

În momentul vânzarii propriu zise, când ajunge clientul la casa de marcat, pentru a ne scădea din gestiune de produsele vândute, acestea sunt scanate la casa de marcat cu ajutorul scanerului, iar produsele se înregistreaza imediat în baza noastră de date, ca fiind ieșite din patrimoniu, asigurând o evidența contabila fidelă și în timp real, mai rău este când codul de bare este deteriorat și scanerul nu il citește atunci o persoana va trebui să aducă un produs similar, sau să îi aducă un cod de bare care este tipărit pe prețul acestuia.

Consultanța în interiorul magazinului este asigurată fie de un lucrător comercial, un șef de secție care poate să ofere mai multe informații clienților cu ajutorul scanerului, scanând codul de bare de pe produs.

Inventarierea este obligatorie pentru toți agenții economici, iar în momentul în care sunt peste 8000 de articole de inventariat, ar fi o muncă imensă, tocmai de acea scanerul și codul de bare îi salvează pe agenții economici care desfășoara comerțul cu amanuntul și nu numai, printre cele mai importante avantaje la inventariere se numără: viteza mare de scanare, capacitatea mare de informații detinute de un cod de bare, pot fi citite de la distanța mare chiar dacă acestea sunt în miscare, iar inventarierea durează și foarte puțin datorită faptului că se pot scana produsele cu mai multe scanere în același timp, actualizarea în baza de date facându-se instanteneu.

Alte avantaje oferite de un scaner împreună cu codurile de bare de pe produse:

-ne indică informații despre produs: preț, cantitatea/cutie, locul la raft, dacă se poate comanda, furnizorul, reducerile aferente (dacă este cazul), evoluția prețului,etc,

-posibilitatea accesării bazei de date în aria de acoperire a scannerului (pentru tiparirea, listarea, comanda unui produs),

-crește eficiența angajaților la locul de muncă prin prisma faptului că recepția, inventarierea si consultanța se poate face pe loc în interiorul magazinului

-reduce consumul de hârtie deoarece la inventariere ne va afișa doar diferențele negative sau pozitive, în cazul în care nu lipsesc produse aceste nu vor fi listate sau afișate.

-rezistența mare la șocuri ,în cazul unor căzături, prin depozit sau în magazin.

În concluzie utilizarea unei baze de date este indispensabilă într-un hipermarket precum PENNY MARKET, în condițiile în care el dorește să se mențină pe piața și să se și dezvolte, iar în perioada actuală este nevoie de o bază de date care poate fi actualizată printr-o simplă scanare a unui cod 1D care este rapid în ceea ce privește viteza de scanare, poate fi citit din diverse unghiuri și este de mici dimensiuni , foarte securizat și robust și o altă caracteristică foarte importantă este capacitatea mare de informații deținute de acestea .

Utilizarea codurilor de bare și a bazei de date au permis o centralizare a informațiilor foarte ușoară, facilitând inventarierea, lansare comenzilor, efectuarea retururilo, transferurilor și bineînțeles scoaterea din gestiune a produselor prin vânzarea lor, acest lucru fiind posibil doar la casa de marcat, deoarece aceasta comunică cu baza de date, scăzand produsele vândute dar în același timp încărcând casieria cu numerar, bonuri de masă, vouchere de cumpărături, sau rapoarte privind tranzacțiile efectuate cu cardul bancar.

Capitolul 3

STUDIU DE CAZ: REWE WWS-PENNY MARKET

PENNY MARKET foloseșe în prezent un program informatic de gestiune a stocurilor, performant, dar după părerea mea ar mai fi loc de mai bine, s-ar putea aduce îmbunătățiri semnificative, în ceea ce privește utilizarea acestuia, și informațiile afișate, crescând în același timp cifra de afaceri, mulțumirea clienților cât și a angajaților.

Programul se numește REWE WWS și poate fi accesat atât din birou, cât și din interiorul magazinului cu ajutorul scanerului (imag. 4) care are și rol de interfața cu baza de date, întradevăr, cu interfața afișată pe scaner nu se pot face chiar toate operațiile oferite de baza de date existentă. De aceea din cauza securității informațiilor am să Imaginea nr.4

prezint doar ceea ce se poate face cu interfața scanerului. Acesta se conectează cu baza de date prin intermediul rețelei wireless care este asigurată în interiorul magazinului (imag.5).

Având în vedere că este un program informatic și că deține informații confidențiale pentru a accesa interfața este nevoie de introducerea unui username și a unei parole, care este disponibilă doar persoanelor care dețin funcții de conducere, se mai poate intra în interfața prin scanarea unui Imaginea nr.5

cod de bare care bineînteles conține username-ul iar alt cod de bare conține parola, asta pentru a evita ca cineva să vadă parola introdusă.(imag. 6, 7 și 8).

Imaginea nr.6 Imaginea nr. 7 Imaginea nr.8

3.1Descrierea interfeței de lucru prin intermediul scanerului

Odată accesată baza de date cu ajutorul scanerului ne va apărea pe display (imag.9) dupa care cu ajutorul butoanelor de navigare sau cu creionul special sau chiar cu degetul putem intra în meniul aplicației pentru a selecta ce operație dorim să efectuăm.

Imaginea nr. 9 Imaginea nr. 10

Meniul aplicației (imag. 10) ne permite să accesăm 7 submeniuri, aceste submeniuri ne permit să:

-aflăm informații generale depre produse,

-efectuăm comenzi

-rezervări de produse

-intrarea mărfii în magazin

-efectuarea inventarelor

-descarcarea de produse din cadrul filialei

-tipărirea de etichete

3.2Submeniul “Articole infomații generale”

Submeniul Articole infomații generale pe scurt denumit și INFO ARTIC. (img. 11) acest submeniu este foarte folositor pentru angajați deoarece permite aflarea informațiilor despre un produs prin trei medode:

-prin scanarea produsului, ne va afișa informațiile despre acesta precum în (img.12),

Imaginea nr. 11

-prin introducerea codului scurt din 6 cifre atribuit fiecărui produs în parte pentru o gestionare mult mai ușoară (imag.13) apoi apăsând tasta F2 care are rolul de a efectua o interogare în aplicație, acest cod de 6 cifre se găsește tipărit și pe prețul produsului, este preferat acest cod deoarece este mai scurt și poate fi scris mai repede iar unele persoane pot să îl rețină mult mai usor decât un cod de 13 cifre.

-prin introducerea codului EAN format din 13 cifre, acesta se găsește și pe produs, în dreptul codului de bare, doar că durează mai mult până se introduce tot codul, deasemenea pentru a

ne afișa informațiile despre produs trebuie să apăsăm tasta F2 ca și în cazul precedent (imag .14) .

Imaginea nr. 12 Imaginea nr. 13 Imaginea nr. 14

Cele mai importante informații care le putem găsi în acest submeniu sunt:

-intervalul în care trebuie executată comanda acestui articol (imag.15), apoi daca se apasa tasta F4 ne va deschide o noua fereastră care ne va indica perioda și intervalul orar pentru efectuarea comenzii (imag.16),

Imaginea nr. 15 Imaginea nr. 16 Imaginea nr. 17

Imaginea nr. 18 Imaginea nr. 19 Imaginea nr. 20

-poziționare produsului la raft (imag.17) și daca apasăm tasta F4 ne va arăta și modificările survenite în timp legate de modificarea locului la raft (imag.18)

-afișarea prețului, în dreptul chenarului “vanzare” (imag.19) iar dacă selectăm prețul și apăsăm F4 ne va afișa și evoluția acestuia cu perioadele aferente (img.20)

-afișarea împachetării (6 buc pe bax) (img.21), iar dacă acest produs vine pe un palet ne va arăta și câte baxuri sunt pe palet (64 de baxuri)(imag22.)

Imaginea nr. 21 Imaginea nr. 22 Imaginea nr. 23

-afișarea statusului, status 0 și 3 (img.17 și img.23), înseamnă că produsul poate fi comandat, iar status 9 înseamnă că produsul nu poate fi comandat ,

-tot în acest submeniu ne sunt afișate informații despre produs, greutatea, categoria de furnizor, în schimb în dreptul stocului nu ne afișează nimic(img.23).

3.3Submeniul “Comenzi ”

Acest submeniu este dedicat efectuării comenzilor zilnice și periodice din magazin (imag.24), apoi se selectează felul comenzii ca în imaginea 25 unde ne arată și termenul limită de finalizare a comenzii (de exemplu pentru produsele proaspete prescurtate și MK temenul de finalizare este ora 12, pentru pâine ora 14, pentru produsele din categoria T1, în care intră toate produsele de la raft aparținân sortimentului permanent și pentru produsele din categoria T0 care cuprind bauturile de pe paleți și unele alimente de bază termenul limită este ora 16.

După ce ne-am selectat furnizorul și grupa de marfa(MK, pâine, T1 sau T0), ne va

Imaginea nr. 24 Imaginea nr. 25 Imaginea nr. 26

aparea pe display astfel(img.26), în această fereastra ne sunt afișate codul produsului cel de 6 cifre(909857), locul la raft(F001/1/101), denumirea acestuia, (COLIBA CIOB/BR. TOPITA FELII), prețul de vânzare (3.29), cantitatea(144gr ), iar mai jos ne sunt afișate informații legate de produs cu 6 zile în urmă privind vânzarea acestuia (VK) și cantitatea intrată în gestiune WE, ca apoi să aflăm stocul LAG (49 buc), este singurul loc cand se poate vedea stocul unui produs , ne arata și îmbaxarea produsului UV/UC (32buc/cutie), ne arată și ce cantitate trebuia să ne sosească în ziua efectuării comenzii OMG (1 cutie), iar unde este zero este comanda propusă de sistem(având în vedere că pe stoc exista 49 de bucăti și mai trebuiau să ajungă 32 de bucăți, atingând un stoc de 81 de bucăți iar vânzarea în urmă cu 6 zile a fost de 45 de bucăți sistemul a gândit că nu mai este nevoie de a comanda acest produs azi.

3.4Submeniul “Vorbestellung erfassen”

Acest meniu de rezervări de produse nu este folosit la nivel de PENNY MARKET, este folosit de către cei din centrală, și de aceea nu am avut cum să îl tratez separat(img.27).

Imaginea nr. 27

3.5Submeniul “Intrare marfa”

Acest subformular ne deschide o fereastră în care avem trei opțiuni de ales și anume: să introducem intrarea de marfă, să facem contrulul intrării de marfă, cu factură sau corectarea de marfă, deasemenea utilizat din această fereastra la PENNY MARKET, este controlul mărfii cu factură (img. 28), data se va înregistra automat din ziua scanării produselor, dar permite și selectarea unei date din trecut în caz că nu au reușit să receptioneze toată marfa în acea zi(img. 29), unde se va selecta codul furnizorului (img. 30), ca apoi

Imaginea nr. 28 Imaginea nr. 29 Imaginea nr. 30

apasând tasta F8 sau săgeata de mers înainte sa poată sa înceapă scanarea, (img. 31), de reținut faptul că atunci când sosește o cutie care conține 50 de buc, în cazul săpunului Dove, nu se vor scana produsele de 50 de ori, este de ajuns scanarea o singură dată, iar sistemul înregistrează că a venit o cutie cu 50 de bucăți.

Imaginea nr. 31 Imaginea nr. 32 Imaginea nr. 33

După ce sa terminat de recepționat marfa, se compară ceea ce sa scanat cu ceea ce a fost trimis pe aviz (img. 32),se selectează furnizorul(900100 furnizor de T1, )(img. 33),, se selectează avizul corespunzător furnizorului(20140395 iar 2-1 reprezinta că este al doilea palet cu același număr de aviz) (img. 30), după care se dă start comparației (N-anulează funcția, iar J-dă start comparației(img. 34),după ce sa dat start comparației, în partea de sus ne arată câte articole au venit pe aviz(23), câte articole au fost OK (19) și ce procentaj am avut la scanat(83%), iar produsele care nu au fost scanate sau sunt diferențe la ele ne apar mai jos(de exemplu am scanat 2 produse Milka care nu erau pe aviz și ne arată faptic 2 diferența fiind +2, (img. 36), pe când următoarea înregistrare ne arată ca am avut o intrare scriptică de o cutie, și avem o diferența negativă de o cutie (img.35), în acest caz cele două produse se compensează, și nu se mai operează la ele(fiindcă mai era o diferență negativă de o cutie, deci erau 2 pe minus și 2 pe plus).

Imaginea nr. 34 Imaginea nr. 35 Imaginea nr. 36

3.6Submeniul “Inventar permanent”

Este utilizat în momentul inventarierii produselor, fie atunci când există o banuială ca ar lipsi ceva produse din gestiune, sau când se constată diferențe de produse la recepție (img. 37). Se selectează prima dată introducere inventar PDT, (img. 38), apoi se scanează produsul și acesta automat va intra în baza de date, și valoarea introdusă tot timpul trebuie să fie cea faptică, chiar dacă se scanează apoi un alt produs și ulterior se mai găsește un produs, baza de date memorează și adună produsul găsit la cantitatea inițială (img. 39).

Imaginea nr. 37 Imaginea nr. 38 Imaginea nr. 39

După ce sa terminat de scanat produsele inventariate se selectează Pornire Scriptic-Faptic, (img.38), pentu a vedea diferențele existente, pentro o economie de hartie și timp, în cazul în care nu există diferențe, acestea nu vor fi tipărite sau afișate, ca apoi să se dea Prelucrare Scriptic-Faptic (img. 38).

3.7Submeniul “Descărcare filială”

Este folosit pentru a scoate produsele din gestiune se selectează submeniul descărcare filială (img. 40, 41și 42).Ieșirea din gestiune a produselor pe lângă vânzarea propriu zisă, are loc și în cazul transferurilor, în cazul treceri pe pierdere a produselor deteriorate, expirate,

Imaginea nr. 40 Imaginea nr.41 Imaginea nr. 42

sau în cazul legumelor neconforme din punct de vedere calitativ, în cazul retururilor către depozit a ambalajelor, , sau a daunelor minore petrecute în magazin(img.41).

Transferul produselor poate avea loc atunci cand există un stoc prea mare într-o filială, sau o anumită filială a rămas fără stoc, sau anumite produse au o vânzare mult mai bună față de alte filiale (img. 42).

Pentru a nu ieși lipsă la inventar și a ține o evidență cât mai exactă, legumele și fructele stricate vor fi retrase de la comercializare și ulterior trecute pe pierderi, (img.44), deasemene și alte diferențe se introduc tot in acest formular (img. 45).

Imaginea nr. 43 Imaginea nr.44 Imaginea nr. 45

Alte diferențe care se centralizează la nivelul centralei, sunt introduse în formularul “DS-indicație conform cer” (img. …),Formularul “Retur/colectări către depozit” este utilizat în momentul când filiala efectuează un transfer și este nevoită să își scadă din gestiune ambalajele, care se găsesc în acestă interfață (img.46) .Ambalajele care se returnează către depozit sunt: separator rolli, semipaleți dusseldolf, sac protecție rolli, rolli/rollcontainer, palet plastic cpp, palet chep, non euro palete, naveta transavia, naveta plastic m30, navetaplastic m10, naveta plastic E2, naveta plastic E1, naveta lapte/plastic, naveta funizor, naveta ciuperci, europalette, element de congelare, container izoterm, boxpalet, fiecare dintre acestea având câte un cod de 3 cifre(container izoterm-903) (img. 47).

Deasemenea și daunele minore Imaginea nr. 46 Imaginea nr.47 se operează tot din acest submeniu

cu ajutorulu PDT-ului.

3.8Submeniul “Mailbox afișare liste”

Este ultimul submeniu din interfață dar unul important, deoarce din acest submeniu se tipăresc prețurile, (img. 48), se pot întocmi liste pentru inventar din “Pistol PDT ” (img. 49)și deasemenea se poate afla vânzarea imediată a unui produs din “Anzeige verkaufte Artikel ” (img. 49).

Pentru a tipării prețurile de la raft este foarte ușor, intrăm în fereastra tipărire etichete, scanăm produsul, asteptăm să ne apară infomațiile despre acesta (img. 50), iar din aceasta fereastră noi vom alege de la rubrica ”Layout ” (img.50), ce tip de preț dorim să ne iasă la imprimantă, în caz că dorim prețuri normale mari vom alege “PLK_PS_BIL01” (img. …) iar dacă vom dori prețuri mari cu reducere (la produsele care beneficiază de reducere) vom alege “PLK_PS_XXL_01A” (img. .51), aceste două prețuri sunt de dimensiunea unei coli A4, iar dacă dorim alt model de preț selectam din lista (img.51), deasemenea se poate modifica și

Imaginea nr. 48 Imaginea nr.49 Imaginea nr. 50

numărul prețurilor care să fie listate, (numar 1 sau mai multe) și un lucru foarte important este faptul că putem lista prețuri cu o dată viitoare, (dorim să listăm prețurile de mâine, vom modifica “per 20140605 ” în “per 20140606 ”, iar la imprimantă ne vor ieși prețurile care se moodifică de mâine (img.50).

Pentru a afla câte produse sau vândut în ziua respectiva intram în “Mailbox afișare liste ” apoi în

“Anzeige verkaufte Artikel ”, scanăm codul de bare de pe Imaginea nr.51

produs, și apoi PDT-ul ne va arăta câte produse au fost vândute (trecute prin casa de marcat), (img. 52).

Aceasta interfață ne arată data și ora cand a avut loc ultima vânzare (în cazul nostru 2014,06,05 la ora 10,00,05), ne arată cantitate vândută (62 de bucăți), ne artă și valoarea acestora totală (185,38 lei), dar ne și nouă să modificăm intervalul de timp în care dorim să aflăm vânzarea, (este pestabilit pentru ziua curentă) (img. 52),

Imaginea nr.52

3.9Alte utilizări ale programului informatic care nu pot fi efectuate cu ajutorul PDT-ului

Efectuarea facturilor se poate efectua fie din birou fie de la casa de marcat principală unde este amplasat un calculator care asigură o interfață, cu șeful de magazin pentru a putea să tipărească o factură pe baza bonului fiscal, iar aplicația oferă posibilitatea introducerii unor noi clienți printr-un formular foarte ușor și rapid, dar și găsirea celor existenți după numele, RO-ul, sau adresa acestuia.

Efectuarea minusurilor găsite la recepția mărfurilor livrate de alți furnizori față de depozitul central, este posibilă doar din birou deoarece presupune mai mulți pași și odată cu efectuarea minusului se introduce și marfa în gestiune (furnizorii de pâine, ziare, etc)

Tipărirea de liste de inventar pentru legume fructe, printarea informaților trimise prin mail, listarea plasărilor produselor la raft, citirea corespondenței online este posibilă, doar din birou de la calculator.

Introducerea în baza de date a monetarului, și scoaterea sertarului cu bani al fiecărui casier este posibil doar din birou, deasemenea aceasta interfața este securizată și au acces doar șefii de magazin . Baza de date poate afișa deasemenea și vânzarea până la ora respectivă.

3.10Îmbunătățiri pentru PENNY MARKET pe viitor

Baza de date și sistemul informațional aferent filialelor PENNY MARKET își fac treaba cu succes, dar pentru a crește productivitatea angajaților, satisfacția clienților și mulțumirea directorilor de vânzări eu aș propune următoarele îmbunătățiri/inovări aduse magazinului:

-utilizarea unei aplicații informatice pentru a se ocupa de efectuarea automată a comenzilor cu posibilitatea intervenirii șefului de magazin în caz că dorește o comandă suplimentară pentru evenimente neprevăzute, (nunți, botezuri, zile aniversare, etc), în momentul de față comenzile se efectuează zilnic, iar la numărul așa de mare de produse un angajaț cu o experiența de peste 5 ani, efectuează o comandă, pentru 1300 de articole în aproximativ 30 de minute,(într-o lună, acesta pierde mai bine de o zi de lucru de 8 ore efectuănd comenzi doar pentru 1300 de acticole, să nu uităm ca sunt peste 3000 de articole care trebuie comandate permanent, un mic calcul ne arată că efectuarea comenzilor pe un an de zile necesită niste costuri de 1300 lei/filială (0,5oreX21zileX10,3lei/oraX12luni), iar dacă ne raportăm la nivel național se ajunge la incredibila sumă de 182000lei pe an cheltuieli privind efectuarea comenzilor(echivalentul a 202 salarii medii),

-afișarea în orice moment a stocului existent, pentru o mai bună cunoaștere a produselor din gestiune (în caz că vine un client și dorește o cantitate mai mare decât ceea ce este la raft, noi nu avem cum să știm ce este în depozit, dar dacă avem acces la stocul de produse, putem scana produsul și vom ști dacă avem cantitatea dorită sau nu de client),

-reorganizarea produselor la raft în funcție de nivelul cererii, pentru o mai bună plasare și pentru a asigura cantitatea suficientă produselor care au o vânzare mai mare,

-mărirea suprafetei de acoperire a razei de acțiune a PDT-ului, pentru a putea fi efectuata recepția produselor chiar pe rampă imediat ce produsele au fost descărcate, nemaifiind nevoie de mutarea acestora încă o dată (a fost cazul cand în capătul depozitului nu era semnal iar scanerul a fost ineficient, trebuia luat produs cu produs și mutat în locul unde este semnal pentru a putea efectua inventarierea),

-împaletarea produselor și etichetarea acestora în așa fel încât recepția să poată fi făcută fără a fi nevoie desfolierea paletului,( etichetarea cutiilor pe marginile paletului, și aranjarea în așe fel încât toate produsele să fie vizibile),

-ghidarea clienților prin indicatoare de semnalizare în dreptul fiecărui culoar, fie că este pe gresie lipit, fie că este agățat în dreptul culoarului, deasemenea afișarea la intrarea în magazin a unui plan privind organizarea produselor la raft,

-cum un produs îl vinde pe celălalt, pentru a crește vânzările și numărul clienților satisfacuți, și a atrage noi clienți, mărirea gamei de produse ar trebui să fie un obiectiv țintă pentru directorul de vânzări, mulți clienți sunt nemulțumiți că nu găsesc anumite produse care se găsesc la concurența, și spun că ar cumpăra de la PENNY MARKET, dar cum nu au produsele care și le doresc merg în altă parte chiar dacă fac un drum mai lung,

-angajarea/gestionarea personalului necesar/eficient, lipsa acestora în magazin crează nesiguranța iar într-un magazin nou deschis, lipsa personalului pentru a îndruma clienții în dreptul produselor dorite atrage după sine dezinteres din partea clientului și renunțarea la a mai veni la magazin pentru ași face cumpărăturile, ducând la scăderea cifrei de afaceri, inclusiv a profitabilității(au fost cazuri în care toți angajații se aflau pe casa de marcat iar în interiorul magazinului nu era nici un angajat),

-simplificarea procedurilor la casa de marcat privind semnături aferente tranzacțiilor cu cardul bancar, asigurarea în permanență a banilor mărunți sau mari (evitând casierul să îî ceară clientului 20 de lei, 1 leu, 50 de bani sau 20 de bani pentru a rotunji restul care trebuie să îl inapoieze clientului), pierzând timp până caută clientul aceaa fracțiune de bani care o cere casierul, evitarea păstrării anumitor bonuri fiscale pentru justificarea unor vouchere cadou acordate clienților(acest lucru duce la nemulțumire din partea clientului și pierdere de timp în cazul necesității efectuării unei copii aferente bonului respectiv,

-accesul în parcarea magazinului facându-se pe un bon emis valabil 2 ore cu posibilitatea prelungirii acestuia, iar ieșirea facându-se tot pe baza aceluiași bon, chiar dacă nu are nici o legătură directă cu stocurile, analizand parerile oamenilor și efortul oamenilor pentru a căra un coș de cumpăraturi cât mai mare, este nevoie ca la cumpărături clienții să vina cu mașinile personale fie să ia un taxi, iar dacă aceștia nu mai au loc de parcare, parcarea fiind ocupată, de riveranii din zona ei renunțând la cumparaturi, astfel nici stocurile nu au o rotație bună, fiindcă nu este cine să le cumpere.

Concluzii

Utilitatea sistemului informațional din PENNY MARKET își spune cuvântul prin marimea lanțurilor de magazine existente în întreaga țară și în Europa, și prin expansiunea continuă a REWE-GROUP, sistemul informatic existent este eficient, dar se poate să aducă avantaje mult mai mari dacă se modifica pentru o găsirea stocului optim de produse în magazin, la ora actuală, șefi de magazin efectuează comenzile, iar ei nu pot preconiza exact ce cantitate este necesară, fie că nu țin cont de toți factorii care influențează vânzarea fie din că sunt la început de drum și nu au o experiența prea vastă în ceaa ce privește stocurile, pe cand un program informatic ține eficient ține cont de toți factorii care ar putea influența cerere.

Cum am specificat în capitolul 3 la “Îmbunătățiri pentru PENNY MARKET pe viitor”, eu consider că este necesar să se țină pasul cu progresul tehnologic mai ales în ceea ce privește comerțul preponderent al produselor alimentare și al legumelor și fructelor, deoarece capitalul investit se poate pierde foarte rapid în situația unui suprastoc, sau în cazul unei comenzi prea mari la legume și fructe, dar există și situația pierderii clienților în lipsa stocului, de aceea stocul optim este vital pentru dezvoltarea comercianților .

Eficiența sistemului informațional realizat corect, implementat și utilizat corect de către personalul instruit și desemnat crește productivitatea activității unui magazin, prin reducerea timpului efectiv de lucru (sistemul informatic vine în ajutorul muncii omului, nu înlocuiește omul) și elimina erorile umane(în loc să dam o comandă de 2 cuti apăsăm din greșeală și pe tasta 0 și apoi ne trezim cu 20 de cuti livrate, sau omiterea lansării unei comenzi), deasemenea se reduc resursele materiale care pot fi folosite în alte proiecte. Invesțitia într-un sistem informatic eficient este o “asigurare” pentru companie, ceea ce îi va asigura success în viitor,

BIBLIOGRAFIE:

Cucui G., “Informatică economică “ , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2009

Cucui G., Sistem infomatic pentru managementul financiar-contabil al întreprinderii, Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2007

Diaconu G., Contabilitatea financiară armonizată a unităților economice, Târgoviște și București, Editura Bibliotheca Târgoviște & Editura Bibliotecii Pedagogice Naționale București 2005

Gronsky S., Sisteme informatice în comerț, București, Editura Expert, 2000

Popescu L.G., Management performant și calitatea totală, București, Editura Dual Tech,

Radu V., Globalizarea sistemelor informaționale financiar-contabile, Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2009

Radu V., Radu F., Sisteme informatice financiar contabile în Microsoft Visual FoxPro, București, Editura ProUniversitaria, 2011

Note de curs, Distribuția și logistica mărfuilor, Universitatea “George Bacovia” Bacău, 2005

– OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune

www.penny.ro

www.info-man.ase.ro

www. dexonline.ro

www.dertour.de

www.rewe-group.com/en/divisions/meiers-weltreisen

www.xxlmegadiscount.ro/TopMetanavigation/About/Company/pe_DefaultContent1.aspx

www.barcode.ro/

www.autoid.ro/resurse/terminologie/tipuri-de-coduri-de-bare

BIBLIOGRAFIE:

Cucui G., “Informatică economică “ , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2009

Cucui G., Sistem infomatic pentru managementul financiar-contabil al întreprinderii, Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2007

Diaconu G., Contabilitatea financiară armonizată a unităților economice, Târgoviște și București, Editura Bibliotheca Târgoviște & Editura Bibliotecii Pedagogice Naționale București 2005

Gronsky S., Sisteme informatice în comerț, București, Editura Expert, 2000

Popescu L.G., Management performant și calitatea totală, București, Editura Dual Tech,

Radu V., Globalizarea sistemelor informaționale financiar-contabile, Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2009

Radu V., Radu F., Sisteme informatice financiar contabile în Microsoft Visual FoxPro, București, Editura ProUniversitaria, 2011

Note de curs, Distribuția și logistica mărfuilor, Universitatea “George Bacovia” Bacău, 2005

– OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune

www.penny.ro

www.info-man.ase.ro

www. dexonline.ro

www.dertour.de

www.rewe-group.com/en/divisions/meiers-weltreisen

www.xxlmegadiscount.ro/TopMetanavigation/About/Company/pe_DefaultContent1.aspx

www.barcode.ro/

www.autoid.ro/resurse/terminologie/tipuri-de-coduri-de-bare