Optimizarea liniei metodice de învățare a schiului alpin prin implementarea concepției de instruire a școlii austriece la nivelul cluburil or private… [626934]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
SPORTURI MONTANE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Optimizarea liniei metodice de învățare a schiului alpin prin
implementarea concepției de instruire a școlii austriece la
nivelul cluburil or private

Coordonator științific :
Lect. Dr. Grosz Wilhelm Robert

Bajka Tibor

->2019 –

CUPRINS

INTRODUCERE 1
ACTUALITATEA TEMEI 3
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI 3
SCOP 4
SARCINILE CERCETĂRII 4
IPOTEZA 4
CAPITOLUL I – FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII 5
I.1. SISTEMUL – LINIA METODICĂ AUSTRIACĂ 5
I.1.1 . SISTEMUL METODIC 6
I.1.2 . STRUCTURA SISTEMULUI METODIC 6
I.2. ORIENTĂRI ȘI TENDINȚE ÎN ANTRENAMENTUL DE PERFORMANȚĂ LA SCHIUL ALPIN 7
I.3. SELECȚIA ÎN SCHIUL ALPIN 16
I.4. FACTORII ANTRENAMENTULUI ÎN SCHIUL ALPIN 19
I.5. STADI ILE ANTRENAMENTULUI SPORTIV RECOMANDAT PENTRU ÎNSUȘIREA
COMPORTAMENTULUI TEHNICO -TACTIC DE BAZĂ ÎN PROBELE SCHIULUI ALPIN 20
I.5.1. ETAPELE, STADIILE DE PREGĂTIRE A ANTRENAMENTULUI ÎN ROMÂNIA 21
I.5.2. ETAPELE, STADIILE DE PREGĂTIRE A ANTRENAMENTULUI ÎN AUSTRIA 22
I.5.3. PERIODIZAREA ANTRENAMENTULUI ÎN SCHI ALPIN 24
I.5.4. PROGRAMAREA PREG ĂTIRII 25
I.6. PROBE ȘI NORME DE CONTROL 29
I.6.1. PROBE ȘI NORME DE CONTROL – F.R.S.B. (Federația Română de Schi -Biathlon) 29
I.6.2. BATER IE DE TESTE MOTRICE PENTRU ELEVI – Ö.S.V. (Federația de Schi di n Austria) 32

CAPITOLUL II. – METODOLOGIA CERCETĂRII 43
II.1. DATA, LOCUL ȘI SUBIECȚII CERCETĂRII 43
II.2. METODE DE CERCETARE 44
II.2.1. STUDIUL BIBLIOGRAFIEI DE SPEC IALITATE 44
II.2.2. METODA TESTULUI 45
A. MĂSURAREA DEZVOLTĂRII SOMATICE 46
B. TESTAREA CAPACITĂȚII FUNC ȚIONALE 47
C. TESTAREA C APACITĂȚII MOTRICE 48
C.1. PROBELE DE CONTROL 48
C.2. PROBE SPECIFICE 51
II.2 .3. METODA OBSERVAȚIE I 52
II.2.4. METODA GRAFICĂ ȘI TABELARĂ 53
II.2 .5. METO DA STATISTICO -MATEMATICĂ 53
II.2.6. METODA ANALIZEI VIDEO 55

II.3. EVALUAREA INIȚIALĂ 56
II.3.1. VERIFICAREA EXPERIMENTALĂ A NIVELULUI INIȚIAL DE DEZVOLTARE
SOMATO -FUNCȚIONALĂ ȘI MO TRICĂ A GRUPELOR DE LUCRU 56
II.3.2. EVALUAREA NIVELULUI INIȚIAL DE DEZVOLTARE SOMATICĂ 56
II.3.3. EVALUAREA NIVELULUI INIȚIA L DE DEZVOLTARE FUNCȚIONALĂ 57
II.3.4. EVALUAREA NIVELULUI INIȚIAL AL CAPACITĂȚII MOTRICE GENERA LE 57
II.3.5 . EVALUAREA NIVELULUI INIȚIAL AL UNOR CALI TĂȚI MOTRICE SPECIFICE 59
II.4. MODEL OPERAȚIONAL UTILIZAT PE PARCURSUL ACTIVITĂȚII DE CERCETARE 60
II.4.1. PROGRAMAREA PREGĂTIRII SPORTIVE – SELECTAREA ȘI EȘALONAREA MIJLOACELOR
DE LECȚIE 60
II.4.2. MIJLOACE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA MOTRICITĂȚII GENERALE ȘI A
CALITĂȚILOR MORTICE 63
II.4 .3. APLICAREA ÎN PRACTICĂ A PROGRAMULUI ȘI EVALUAREA
EFECTELOR 65
II.4.4. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE PREGĂTIRE PE ZĂPADĂ (AUSTRIA RACING
CAMP) ȘI INTERPRETARE A REZULTATELOR SPORTIVILOR 69

II.4.5. PLAN SĂPTĂMÂNAL AUSTRIA RACING CAMP / MICROCICLU 70
CAPITOLUL III – PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRET AREA STATISTICĂ A
REZULTATELOR CERCETARII 77
IV.3.1. EVALUAREA NIVELULUI FINAL DE DEZVOLTARE SOMATO – FUNCȚIONALĂ
ȘI MOTRICĂ A GRUPELOR DE LUCRU 88
IV.3.2. EVALUAREA NIVELULUI FINAL DE DEZVOLTARE SOMATICĂ 88
IV.3.3. EVALUAREA NIVELULUI FINAL DE DEZVOLTARE FUNCȚIONALĂ 89
IV.3.4. EVALUAREA NIVELULUI FINAL AL CAPACITĂȚII MOTRICE GENERALE 90
IV.3.5. EVALUAREA NIVELULUI FINAL AL UNOR CALITĂȚI MOTRICE SPECIFICE 92
IV. 4 . CONCLUZII ȘI PROPUNERI 93
BIBLIOGRAFIE 94

1

INTRODUCERE

Schiul alpin este un sport apărut relativ recent, totuși există documente și schiuri care au
fost descopoerite de archeologi având vechime de mii de ani.
Începând încă din mezozoic, oamenii au găsit diverse și ingenioase soluții pentru a con strui
schiuri. La început se împleteau crengi, practică ce a fost îmbunătățită ulterior. S -au găsit chiar
picturi rupestre datând de acum 3000 -4000 de ani , care reprezentau schiori, folosind câte un băț și
având genunchii îndoiți. În acea epocă depărtat ă schiurile nu erau decât niște scânduri rudimentare,
lucrate și legate de picior prin curele, avân drept scop menținerea picioarele la suprafața zăpezii,
folosite în stepele Mongoliei și ale Asiei Centrale. Năvălitorii barbari le -au adus cu ei în Europa
Septentrională și i -au învățat pe samagedzi și l aponi să le întrebuințeze. Aceștia, mai civilizați, le -au
perfecționat. Cele mai vechi schiuri au fost descoperite în zonele mlăștinoase ale Rusiei, vechi de
8000 de ani. În Rusia se foloseau schiuri, dar as upra modului de întrebuințare nu sunt date sigure.
Aceste schiuri au fost folosite mai mult pentru deplasare pe zăpadă. Adevărata epopee a schiului
alpin a început în Austria anului 1905 datorită lui Matyas Zdarski. Înființează o școală de schi la
Lillienf eld și are obiectiv coborârea pe pante. A avut mare succes, tehnica acestei școli a adus un nou
stil de coborâre față de stilul “Telemark” dezvoltat în Norvegia. Matyas Zdarski a răspândit schiul în
Europa vizitând multe orașe din dfeite țări. A vizitat ș i țara noastră, a fost în Brașov în anul 1908.
[ Ivănescu, 2009, p.5. ]
În țara noastră începuturile sporturilor de iană au fost legate de Siebenb ürgische Karpaten Verein
(S.K.V. ), o organizație a minorității germane, fondată în 1880, la Sibiu. S.K.V. a fost succesoarea
Siebenb ürgische Alpenverein înființată în 1873, sub influența societăților alpine din Austria (fondat ă
în 1862 ) și Germania (1869 ).
În schiul competițional englezul Arnold Lunn a avut un rol important, el stabilește primele
regulamente de coborâre “liberă” și slalom. Organi zează primul concurs de coborâre în 1911 la
Montana și primul concurs de slalom.
În 1927 împreună cu Hannes Schneider și școala de schi de la Saint Anton din masivul Arlberg
(Austria) pun bazele pentru viitorul schiu lui alpin cu o viziune de perspectivă și spirit activ ca

2

activitatea competițională să fie recunoscută oficial și ca activitatea să cuprindă cât mai multe națiuni.
Putem vedea că totul pornește din Austria, nu oricum acest sport este sportul național al A ustriei,
“Austriacul nu este numai un iubitor al culturii, ci și un iubitor al schiului ” scrie autorul de satiră
Heinrich Steinfest. Aici cei mai mici sunt puși pe schiuri și gonesc pe pârtie la vale. Schiul înseamnă
totul. Copilul face cunoștiință cu zăpa da și învață să se miște cu ușurință. [Ski magazin, 2018]
Se poate afirma chiar că schiul este un bun na țional sacru în Austria. Aici este o adevărată isterie
legată de schi : schiorii sunt divinizați, indiferent dacă s -a retras de zeci de ani sau dacă ma i
activează. Austriecii văd concursurile de schi , ca un eveniment de interes naț ional. Când are loc
renumita cursă de coborâre de la Kitzb ühel, toată țara este cu ochii pe orașul tirolez. Și dacă Austria
câștigă, acel schior va avea pe vecie statutul unui adevărat star.
Schiul alpin este la noi în țară cel mai popular și probabil, cel mai spectaculos sport dintre
sporturile de iarnă. Numărul practicanților este mereu în creștere, trebuie menținut că și condițiile
pentru practicarea acestui sport au dezvolta t. Au construit lacuri de acumulări pentru tunuri de
zăpadă, au achiziționat aparatură modernă de întreținere pentru pârtiile de schi, mijloace moderne de
transport pe cablu, terenuri (pârtii) de schi private bine alese și amenajate în zona muntoasă, chiar
dacă țara noastră nu beneficiază de condițiile naturale existente în Austria, Elveția, Franța, Italia sau
Germania, țări alpine în care sunt zone cu zăpadă permanentă. Perfecționarea și diversificarea
echipamentului de schi (schiuri, legături, îmbrăcămint e, clăpari, etc.), dezvoltarea extraordinară în
domeniul turismului. Pe lângă acești factori se mai adaugă munca și experiența tehnicienilor,
oamenilor de știință și a practicanților din domeniul schiului alpin. [Kirchmair, 2011, p. 7.]
În ultimii ani fo arte mulți copii și juniori au început să practice acest sport olimpic și au apărut
multe cluburi sportive, asociații private care fac schi de performanță. Vorbind despre un sport olimpic
forurile de specialitate ar trebui să acorde o importanță mai mare p entru schiul alpin, schi fond, schi
sărituri.

3

ACTUALITATEA TEMEI

Atât inițierea cât și performanța în sport, în schiul alpin este determinată de
perfecționarea continuă a liniei metodice, a mijloacelor de antrenament și de refacere. Perfecționarea
și diversificarea echipamentului de schi, înbunătățirea condițiilor în care evoluează schiorii în prezent
au condus la progrese remarcabile în metodica învățării schiului alpin. Aceste factori au condus la
ruperea barierelor a unor curente și școli tradițio nale, dogmatice (școala franceză, austriacă,
elvețiană) obligând specialiștii la o mai mare receptivitate față de nou, care e în continuă evoluție,
fiind verificat în practică prin eficiență.
În raport cu alte discipline sportive schiul alpin abordează d iferențiat obiectivele
educației fizice și în special obiectivele educației fizice școlare : pe unele le dezvoltă parțial
(dezvoltarea fizică armonioasă), la altele are contribuție mai mare decât la alte discipline (călirea
organismului, educarea diferitel or calități motrice : îndemânarea, forță în r egim de rezistență, viteză).
Metodica de predare în școlile de schi din Austria s -a diversificat, s -a adaptat la particularitățile celor
atrași de schi alpin , începători, avansați, vârstnici, tineri, care vin î n tabere sau la sfârșit de săptămână
să învețe sau să perfecționeze.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

La nivelul clubulirol private performanța presupune o dirijare corectă de antrenament, de
învățare la nivelul tuturor eșaloanelor. Ca proces desfățurat continuu și sistematic pe mai mulți ani și
eșaloanat pe grupe de vârstă – copii, cadeți, juniori, seniori, performanța presupune nu numai rutină,
ci și inovație în abordarea acestui proces, pentru a grăbi apariția rezultatelor de valoare..
Optimizarea procesu lui de pregătire în orice sport trebuie să plece de la caracteristicile acelui
sport. Selecția, organizarea și dirijarea pregătirii în schiul alpin, au o serie de particularități de care
trebuie ținut cont în derularea procesului de instruire și de antrena ment:
– Practica ne arată că î n schi selecția inițială coboară la vârste foarte mici.
– Simțul zăpezii, simțul vitezei, precum și alte calități se dezvoltă proporțional cu durata timpului

4

petrecut pe zăpadă, cu numărul de kilometri parcurși în alunecare și cu varietatea traseelor parcurse.
– Echilibrul în alunecare, este condiționat și de forța la nivelul membrelor inferioare.

SCOP

Scopul cercetării constă în elaborarea unui sistem de pregătire a schiorilor alpini, având
ca obiective prioritare dez voltarea capacității de performanță cu mijloace adecvate, luate din linia
metodică austriacă specific nivelului de vârstă al comp onenților grupei experimentale.

SARCINILE CERCETĂRII

Pentru realizarea scopului cercetării s -au impus spre rezolvare următoar ele sarcini:
1. Analiza și generalizarea datelor din literatura științifico -metodică de specialitate.
2. Aprecierea nivelului inițial de pregătire fizică generală și specifică a eșantioanelor de
lucru.
3. Argumentarea experimentală a efi cienței sistemului de lucru elaborat prin aplicarea
modelului de pregătire propus.
4. Aprecierea nivelului final de pregătire a eșantioanelor de lucru.

IPOTEZA

Am presus că o abordare a liniei metodice a școlii austriece în procesul de pregăt ire a
schiorului alpin în școlile sportive din România, cu caracter privat în stadiul I de inițiere (atât în
pregătirea pe uscat, cât și pe timp de iarnă), constituie premisa esențială în creșterea capacității de
performanță și o însușire mai rapidă și tem einică a componentelor tehnice.

5

CAPITOLUL I
FUNDAMENTARE A TEORETICĂ
I.1. SISTEMUL – LINIA METODICĂ AUSTRIACĂ

Fig. nr. 1 – Schema
de învățare austriacă
NIVEL I – ÎNCEPĂTORI

Itroducere, familiarizarea cu schi alpin

Alunecarea

Plugul

Ocolirea din plug

Cantarea

Alunecarea

Ocolirea pr in jumătate plug spre vale

NIVEL II – INTERMEDIARI

Tehnica alunecării

Cristianii prin balans vertical

Cristianii prin rotație

Punctarea

NIVEL III – PERFECȚIONARE

Procedee de ocol ire

Tehnica ocoliri carve (rază lungă/scurtă)

Șerpuire printre movile

Freeride

Tehnica competițională de Slalom Uriaș

Tehnica competițională de slalom

Școala nouă – Funnpark, Halfpipe, Freestyle

6

I.1.1. SISTEMUL METODIC
Sistemul metodic de predare a tehnicii sc hiului alpin, elaborat de Academia Austriacă de schi,
are o structură pe trei nivele graduale în cadrul cărora există subdiviziuni (clase) ce evidențiază
modulul de bază (A) și cel avansat (B). În principii și Școala Română de schi momentan are un model
cu o structu ră asemănător cu cel Austriac. Multe școli din România și Facultăți au folosit linia
metodică a Școlii Franceze, dar în ultimii ani au trecut la lina metodă din Austria.
Cele trei nivele tehnice corespund stagiilor de învățare: începător (nivelul I), intermediar
(nivelul II) și avansat (nivelul III) și implică obiective specifice, de nivel.
În cadrul fiecărui nivel tehnic există diviziuni ale acestuia (A, B), unde clasa A reprezintă
modulul de bază, respectiv acțiunile fundamentale de intrare , iar B modulul avansat al nivelului
tehnic. Nivelul tehnic III, respectiv nivelul avansat, prezintă trei clase (A, B, C), unde A – modulul de
bază, B – modulul avansat, iar C – modulul competiție ce presupune inițiere în tehnica competițională.
Această st ructură este utilizabilă eficient atât în procesul de învățare cât și în cel de control
(evaluare), identificându -se mai ușor nivelul tehnic la care se află la un moment dat un cursant.
[Der Österreichische Skilehrweg , 2004 ]

I.1.2. STRUCTURA SISTEMULUI METODIC
Procedeele tehnice se învață gradual plecând de la primele forme de ocolire cu schiurile
neparalele, la ocolirile cu schiurile paralele, carve.
Progresia metodică în cadrul tehnicii de bază a schiului alpin se realizează p e baza principiilor
pedagogice generale și specifice, a stagiilor de formare a deprinderilor motorii și particularitățile
disciplinei.
Noul sistem metodic are o structură graduală, începând cu nivelul de intrare (faza de inițiere –
primul contact cu schiu l alpin) și trecând apoi sistematic prin celelalte faze specifice, respectiv:
achiziția de bază (nivelul începător), consolidarea (nivelul intermediar), perfecționarea și variația
tehnică (nivelul avansat).

7

I.2. ORIENTĂRI ȘI TENDINȚE ÎN ANTRENAMENTUL DE PERFORMANȚĂ
LA SCHIUL ALPIN
Antrenamentul sportiv este o știință deosebit de dinamică, practica sportivă îmbogățind în
permanență cu noi cunoștințe metodologiile de instruire. Metodica antrenamentului sportiv are caracter
aplicativ și definește:
 Metodel e de antrenament (modul de utilizare a mijloacelor);
 Stadiile (etapele) pregătirii și eșaloanele acesteia;
 Programarea și planificarea pregătirii sportive;
 Evaluarea rezultatelor pregătirii.
Întreaga problematică evidențiată mai sus se abordează conform unui principiu din ce în ce mai
prezent în sport – principiul modelării.
“În sportul de performanță, nu există instruire fără model de concurs bine precizat. Fiecare
categorie de vârstă (copii, juniori, tineret, seniori) are propriul model de concurs. St abilirea exigențelor
modelelor se face de sus în jos (model internațional – model național la nivel de seniori, tineret, juniori,
copii), iar edificiul înaltelor performanțe sportive se clădește “de jos în sus” cu ajutorul procesului de
instruire. Dacă ac est drum nu este corect și riguros parcurs, apar lacunele procesului de instruire, care
trebuie remediate ulterior. În consecință, nu promovați sportivii de la un nivel formativ inferior la
unul superior dacă comportamentul performanțial minim (cel inferi or) nu este realizat ”. [ Bota, 1998,p.
10.]
Performanța este determinată complex. Majoritatea specialiștilor sunt de acord că
factorii de natură metodologică – respectiv – organizarea, selecția și dirijarea pregătirii sunt definitor ii
în realizarea viitoare lor performanțe .[ Dragne a, 2002, p.8.]
Obținerea unor performanțe înalte la vârsta senioratului este posibilă numai în condițiile unei
pregătiri continue și sistematice, gradat ascendentă, începută la nivelul copiilor, program ată și
planificată pe durata întregului an, chiar dacă schiul este considerat un sport de sezon.
“Schiul de competiție nu este numai o expresie a virtuozității tehnice, ci presupune calități
atletice, respectiv valorificarea prin tehnică a unor calități î nsumate printr -un îndelungat proces formativ,

8

denumit a ntrenament sportiv ” [ Bâră,1973, p.13]
Schiul alpin este caracterizat de îmbinarea factorilor tehnic și fizic, lucru de care trebuie să se
țină cont în toate perioadele de pregătire, acest lucru const ituind o cerință a antrenamentului modern.
Obținerea performanțelor în concurs este condiționată în prezent de tehnica modernă de
competiție aplicată în traseul de concurs, iar aceasta nu poate fi exprimată pe deplin fără o pregătirea
fizică corespunzăto are. O tehnică modernă de abordare a porților, dublată de o bună pregătire fizică
joacă un rol determinant în parcurgerea celor mai dificile schimbări de pantă, de consistență a zăpezii și
de configurare a porților. Toate probele din schiul alpin se desf ășoară pe pante cu înclinații diferite și cu
diferențe de nivel ce adeseori determină modificări ale con sistenței stratului de zăpadă. Numărul diferit
de porți și configurațiile diferite în care sunt plasate acestea, în funcție de specificul probei, determ ină
abordarea manșelor la viteze diferite. [Matei, 1988, p. 15.]
Parcurgerea traseelor în condițiile menționate mai sus presupune abilități de echilibru și viteză în
alunecare, combinate cu alte calități motrice – în special cele legate de forță și rezis tență în regim de
forță necesare pentru a face față compresiilor și forței centrifuge induse de configurația traseului, de
lungimea acestuia și de modul de amplasare a porților.
Condițiile de concurs specifice probelor schiului alpin, creează nu de puțin e ori condiții
favorabile dezechilibrărilor, căzăturilor și accidentărilor. O bună pregătire de forță reduce substanțial
posibilitățile de producere a acestor evenimente, și mai ales, crește stabilitatea articulară și reduce atât
numărul cât și gravitatea accidentărilor.
Conform unor principii de abordare a efortului, conform posibilităților eșaloanelor de vârstă, la
nivelul eșaloanelor de copii și juniori procesul de pregătire la schiul alpin trebuie să se axeze într -o
pondere însemnată pe dezvoltarea dife ritelor forme de manifestare ale vitezei și ale capacităților de
coordonare. Consider că o abordare rațională a forței în programele de pregătire sportivă la nivelul
eșaloanelor de copii în pragul perioadei pubertare, nu poate avea decât efecte benefice î n creșterea
potențialului acestor pentru performanță. Aceasta desigur, cu respectarea unor indicații metodice de
antrenament, cum ar fi [după Alexe, 1993 , p. 92. ]:
“Lucru cu încărcătură gradată și individualizată pentru dezvoltarea generală a unei musculat uri
robuste menite să consolideze coloana vertebrală și sistemul osos in general”
“Desfășurarea unui antrenament variat, stimulativ și diferențiat”

9

“Dezvoltarea prealabilă a forței musculare ca o condiție a d esăvârșirii tehnicii sportive”
„Analiza conținu tului, a solicitărilor impuse în probele schiului alpin, precum și a
caracteristicilor semnalate la cei mai buni schiori participanți la competițiile “Circului Alb”, conduc la
stabilirea următorelor date și aprecieri cu privire la modelul schiorului de per formanță : – Vârsta
obținerii marilor performanțe în schiul alpineste situată/probă/sex, astfel : la femei – 22,3 ani (coborâre,
super uriaș), 23,6 ani (slalom uriaș), 21,8 (slalom); la bărbați – 24,4 ani (coborâre, super uriaș), 24,2 ani
(slalom uriaș), 23,4 (slalom). Analiza statistică pune în evidență faptul că aproximativ 35% dintre
sportivii prezenți în elita mondială a sciului alpin au obținut primele rezultate semnificative în jurul
vârstei de 19 ani. [Balint , 2008, p. 9]
Indicatorii de care trebuie să se țină seama sunt : profilul morfologic, calitățile motrice și
specifice, profilul biochimic, profilul funcțional, profilul psihologic, profilul tehnico -tactic. Se pot
recomanda anumiți parametrii de care trebuie să se țină seama în selecție, eliminân d din start factorii
care frânează dezvoltarea în perspectivă. Modelul recomandat e o soluție adaptată cu caracter orientativ.
[Matei, 1988, p.106]
– sub aspect morfologic (Tabelul 1,2), schiorul alpin se încadrează în tipul muscular atletic
care se prezin tă cu un schelet putenic, repere osoase vizibile și o musculatură foarte bine dezvoltată. În
toate situațiile, schiorul alpin se încadrează din punct de vedere al clasificării endocrine, în timpul stenic
viguros, capabil de a suporta o mare cantitate de mu ncă. Biotipul constituțional al schiorilor alpini
conduce la încadrarea acestora în categoria sportivilor scunzi – medii, cu o dezvoltare fizică armonioasă.
Profilul morfologic Tabelul 1
Nr. Parametri i Bărbați Femei
1 Înălțime 170 – 180 cm 166-174 cm
2 Greutate 70-80 kg 66-74 kg
3 Dinamometrie flexori stg. -dr. 60 -70 55-60
4 Elasticitate toracică 11-Aug 11-Aug
5 Forță scapulară 70-75 60-70
6 Forță lombară 220-230 205-210
7 Indice de proporție + 1 + 1
Tabelul n r. 1 – Profilul morfologic / Matei, 1988 , p.

10

Din punct de vedere al greutății corporale, scăzând 100 din înălțime (exprimată în cm), cea ce
rămâne trebuie să fie egal cu greutatea. [Matei, 1988, p. 107]
Tabelul 2

Vârsta Băieți Fete
Slalom Slalom uriaș/Coborâre Slalom
8 ani 126 cm 128 cm 132 cm
9 ani 131 cm 133 cm 137 cm
10 ani 134 cm 137 cm 142 cm
11 ani 140 cm 143 cm 149 cm
12 ani 145 cm 146 cm 155 cm
13 ani 150 cm 153 cm 160 cm
14 ani 157 cm 160 cm 165 cm
15 ani 164 c m 167 cm 166 cm
16 ani 169 cm 172 cm 167 cm
17 ani 171 cm 174 cm 168 cm
18 ani 173 cm 176 cm 169 cm
Tabelul nr. 2 – Înălțimea sportivilor în schi alpin / Matei, 1988 , p.

– din punct de vedere psihologic (Tabelul 3), schiorul se prezintă cu un sistem nervos puternic,
echilibrat. Un rol important în obținerea performanțelor superioare îl joacă starea de sexcitație optimă a
sistemului nervos central (S.N.C.).

11

Nr. Parametrii Caracteristici
1 Dinamica neuro -psihică Fond energetic bogat, mobil, dinam ic
2 Reactivitatea psihică complexă – Test
M.R.K. Bună. Barem viteză de readție = 10,62 – 12,13 sutimi
s pe stimul – Bine. Barem reacții corecte = 19 puncte.
Bine. Barem erori execuție= maxim 4
3 Sfera atenției (atenție concentrată și
memorie mo trică) Test „Labirint electric” Barem pentru viteză de execuție 1'36” -1'45” – Bine
Barem erori de execuție = maxim 12 – Bine
4 Sfera atenției (concentrare în cond. de
rezistență la oboseală psihică și rezolvare
de sarcină) Test Kraepelin Barem pen tru viteză de execuție = 249 p – Bine
Barem pentru exactitatea execuției = 0,98 p – Bine
5 Psihomotricitate și coordonare motrică
Test „Tapping” – viteza de repetiție Barem – 125 p mâna dreaptă, 115 p mâna stângă
6 „Test Tremometru” (precizia mișc ărilor și
controlul asupra amplitudinii mișcărilor
în sarcină Barem – maximum 55 erori – Bine
-PWC 170 – 935+13,7 G – 60%
– STT W/kg – 8000
7 Decizie Calmă, promptă, precisă
8 Sensibilitate vestibulară Echilibru, reacții armonioase, rezistență vestibulară la
mișcările de rotație și ondulatorii
9 Sensibilitate proprioceptiv – kinestezică Reflex de „explorare” și „țintiere -fixare” prompte
10 Memorie vizuală (to pografică) Test
„Lalaume” 0,65 (P < 0,001)
11 Capacitatea de abstractizare spontană Bună
12 Activitatea de sinteză în situații
neobișnuite Ușurință
13 Rezistență la stres Puternică, lipsa tensiunii interioare deranjate
14 Echilibru emoțional și st abilitate psihică Siguranță de sine, încredere, decizii corecte, realiste;
spirit de obiectivitate asupra evenimentelor care se
petrec ; autocontrol
15 Nivel intelectual Atitudini intelectuale la nivel foarte bun; inteligență
practică la nivel foart e bun; reflexiv, bun observator
16 Motivație Puternică; tenace, conștiința propriei valori, dorința
de a obține performanțe
17 Atitudinea față de risc Pozitivă; conștientizare, „nervi tari”, calm, realism,
rezistent la „frică”
18 Combativitate Dârz enie, impulsivitate și agresivitate – raportate la
scop și sarcină
19 Anxietate Scăzută; emotivitate în sens pozitiv, sensibilitate
micșorată la frustrație
20 Anxietate Scăzută; emotivitate în sens pozitiv; sensibilitate
mișcorată la frustrație
21 Tip de personalitate Introvertit sau ambivertit stabil psihic
22 Relații interpersonale Acceptat de colectiv – sociabil
Tabel nr. 3 – Profilul psihologic / Matei, 1988, p.

12

– schiul alpin de performanță impune educarea pe plan calitativ superior a p rezenței de spirit, a
gândirii, a deciziilor rapide, a stăpânirii de sine.
– practicarea probelor schiului alpin solicită în mod deosebit analizatorii : vizual, vestibular și
cel chinestezic. Prin perfecțioarea continuă a activității acestor analizatori, se formează simțuri
complexe specifice : cel al alunecării, echilibru specific, aprecierea distanței și dozarea vitezei de
execuție, etc.
– efortul caracteris tic probelor schiului alpin se î ncadrează în grupa eforturilor mixte situate la
pragul aerob – anaerob. Este un efort cu intesitatea submaximală, dar de o complexitate foarte mare.
[Demeter, 1980, p. 52]
– din punct de vedere al profilului funcțional (Tabelul 4), aparatele circulator și respirator sunt
substanțial angajate în timpul probelor de schi alp in. Valorile frecvenței cardiace ating 180 ±9 bătăi /
minut. Ventilația pulmonară în timpul probelor ating 98 ±24 litri/minut față de valorile de 15 ±3
litri/minut, înainte de probă și de 61 ±7 litri/minut în refacerea de după probă.
Nr. Parametrii Valori
1 Frecvența cardiacă Clino 40 -50/min; Orto 54 -64/min
54-64/min; 64 -72/min
Efort 160 -180/min; 125 -165/min
2 Tensiunea arterială 110/80 – 140/70 mm Hg limite normale
3 Frecvență respiratorie 16 – 18/min repaus; 33/min efort maximum
4 Ventilație (V max.) 120 – 150 l/min (în funcție de vârstă, sex și
greutate
5 Consum de O₂ 5000 – 6000 ml/min
6 VO₂ maxim 64 ml (f.bun); 56 -64 ml (bun); 50 -56 ml
(mediocru); 50 ml (slab); greut. 70 -74,9
Tabelul nr. 4. – Profilul func țional / Matei. 1988, p.

– valorile de mai sus menționate vizează sportivii de performanță. Pregătirea complexă în
sezon cât și pe uscat, cu tipuri diferite de efort necesită un perfect echilibru funcțional și o stare optimă
de sănătate. Indicii biochimici s unt foarte importante în ansamblul capacității biologice și în
desfășurarea pregătirii. [ Matei, 1988, p. 109]

13

Nr. Substanțe analizate Bărbați Femei
1 Proteină g% ser 7,2 ±0,9 6,9±0,8
2 Electroforeză : – albumină % 63,4±4,6 61,5±3,8
α 1 globuline 4,5±1,87 6,0±1,54
α 2 globuline 6,2±1,5 7,8±1,1
3 ϓ globuline 15,7±2,9 14,9±3,6
β globuline 10,2±2,4 9,8±2,6
Creatinină mg% ser 1,6±0,7 1,3±0,5
4 Creatinină g/24 h urină 1,82±0,42 1,5±0,36
5 Uree mg% ser 32 ± 9 28 ± 7
6 Uree g/24 h urină 28 ± 10 24 ± 8
7 Acid uric mg% ser 3,2±0,8 2,8±0,9
8 Colesterol, mg% 188±28 172±23
9 Lipide totale, mg % ser 746±78 668±66
10 Acizi grași liberi mEq% ser 0,62±0,2 0,54±18
11 Hipoproteine E ser E 60 E 54
12 Glicemie mg% 0,96±0,22 0,91±0,18
13 Lactacidemie mg% 10,7±7,3 8,6±5,3
14 Mucoproteine mg/24 h urină 130±70 110±60
15 Acid vanilmandelic mg/24 h urină 6,28±4,1 5,44±3,8
16 Trigliceride serice 1,1 – 1,3 nM/l
17 17 cetosterozi mg/24 h urină 11±6 7,5±3,5
18 Clor mEq % ser 102±8 98±6
19 Natriu mEq % se r 139±9 135±7
20 Natriu mEq %ₒ urină 160±60 152±62
21 Kaliu mEq % ser 4,9±0,4 4,8±0,5
22 Kaliu mEq %ₒ urină 50±20 55±23
23 Calciu mg% ser 9,7±0,7 9,4±0,6
24 Calciu mg/24 h urină 185±115 196±120
25 Magneziu mg% ser 2,1±0,5 1,9±0,5
26 Magneziu mg/24 h urină 180±40 170±48
27 Fosfor anorganic mg% ser 4,1±1,5 3,9±1,2
Tabelul 5 – Profilul biochimic / Matei. 1988, p.

Valori medii și d e v i a ț i i s t a n d a r d – d a t e l e l a b o r a t o r u l u i c l i n i c C . M . S .

14

– Calitățile motrice care domină profilul schiorului alpin sun t : îndemânarea, viteza de reacție,
cuplul forță -viteză, rezistență musculară în regim de forță și viteză.

Figura nr 2 – Calitățile fizice combinate speficice probelor schiului alpin

Nr. Parametri Bărbați Femei
1 Viteză 30 m, plat , start de sus 3,7 – 3,8 s 4,2 – 4,3 s
2 Decasalt 30,25 – 30 m –
3 Pentasalt –- 12,20 – 12,10 m
4 400 m plat 56 – 57 s –
5 300 m plat – 46 – 47 s
6 Genoflexiune cu haltera (1 exec.) 120 kg 90 kg
7 Flotări în brațe (Paralele) 18-17 minim –
8 Tracțiuni în brațe (bară) – 11-10 minim
9 Zăpadă / Start X X
10 Să realizeze puncte FIS la una din probele
slalom, sl. uriaș, superuriaș, coborâre
Punctaj FRSB international
………………… intern

80 p
– 20 p k

90 p
-20 p

11 Să se claseze în competițiile oficiale
conform obiectivelor de performanță X X
Tabelul nr. 5 – Calități motrice și specifice / Matei. 1988, p.
– tehnica schiului alpin se bazează pe sisteme complexe de mișcări aciclice, efectuate în
condiții variate ce sunt determinate de profilul traseului, starea zăpezii și modul de montare a traseului
(Tabelul nr. 6).
– tactica specifică trebuie să asigure participării în probe a sportivilor un caracter dinamic,
combinativ. “ [Balint , 2008, p. 7.]

15

Tabelul nr. 6 – Profilul tehnico -tactic / Matei. 1988, p.

I.3. SELECȚIA ÎN SCHIUL ALPIN

Selecția în sport nu mai constituie în prezent o activitate desfășurată la întâmplare, ci un demers
fundamentat științific. Astfel pentru fiecare disci plină, ramură sau probă sportivă au fost alcătuite de
către federațiile de specialitate împreună cu specialiștii domeniului modele de selecție. Acțiuni Tehnic Tactic
Start și trecerea liniei de sosire * Finețe în execuția tehnică * Maximă eficiență pe durata a două
manșe (nivel constant al timpurilor de
start)
* Mobilitate * Aprecierea exactă a declanșării
acțiunii
* Promptitudine
* Sincronism
* Siguranță
* Variabilitate
* Disponibilitate
Slalom, slalom uriaș, super –
uriaș, coborâre * Mot ricitate superioară * Capacitate superioară de decizie și
analiză
* Bagaj variat și diversificat de
procedee tehnice * Abilitate în alegerea soluțiilor
optime
* Abilitate tehnică, procedee stabile
acrobatice * Precizie în menținerea trasei optime
de cu rsă
* Precizie *Adaptabilitatea în caz de pericol și
căderi
* Anticipare
* Siguranță
Pregătirea materialului de
concurs – Cunoașterea materialului de concurs
(capacitate de testare, observații
eficiente) – Montaje motrice precise în caz de
căderi
– Alegerea corespunzătoare a
materialului în funcție de probă și
zăpadă – Capacitatea de a recepta și a aplica
întocmai linia tactică stabilită
– Ceruirea schiurilor eficientă – Capacitatea de anticipare și
improvizare
– Preocupare pentru st udiu și
documentare – Stăpânirea mijloacelor tehnico –
tactice la viteze mari
– Receptivitate față de nou – Abilitate în abordarea formelor de
teren accidentat
– Creativitate – Alegere tactică corespunzătoare în
funcție de tragerea la sorți

16

În componența modelelor de selecție sunt fixate repere de natură somatică, funcțională, motrică
și psihică, ce orientează procesul de selecție în ideea apropierii potențialului biologic, psihic și motric al
celor selecționați cu exigențele sistemului de pregătire pentru performanță.
Perfecționarea strategiilor de selecție constituie unul dintre factorii car e, alături de dirijarea
efortului în procesul de antrenament și de progresul științific înregistrat în acest domeniu, au condus la
creșterea capacității de performanță în activitatea sportivă la nivel mondial. Pentru o bună orientare
redăm schematic concep ția generală privind selecția pentru înaltă performanță. Are forma unei piramide
cu un fundament solid care se îngustează spre vârf, trecând prin diferite etape de pregătire vizând în
permanență modelul campionului. [Matei, 1988, p. 116]
.

Figura nr. 3. – Modelul campionului / Matei, 1988, p. 116

Selecția este un demers continuu în sport, modelele de selecție pentru promovarea de la un stadiu
de pregătire la altul modificându -se continuu, setul de criterii aplicat în acest proces, căpătând ponderi
diferite pe treptele dezvoltării fizice și pe scara valorică indusă de competiție. Selecția în general are un

17

caracter anticipativ și în acest sens este necesar ca ea să țină cont de evoluția individului în toate
planurile: somatic, fiziologic, psihologic, motric. [Epuran, 1994, p.62.]
Componentele modelului de selecție au “note generale ” ce corespund activității de performanță
în general și “note specifice” ce satisfac cerințe particulare de ramură, disciplină sau probă.
Starea de sănătate perfectă – ca prim criteriu al selecției –– are o “notă generală” fiind valabilă
pentru practicarea oricărui sport. La aceasta se mai adaugă de asemenea, nivelul de motricitate,
excedentul de energie, rezistența la oboseală și capacitatea de refacere rapidă.
Vârsta optimă de selecție – alt criteriu de selecție – are note specifice de ramură. În majorit atea
ramurilor sportive vârsta optimă pentru selecția inițială era considerată a fi cea de 10 -12 ani, existând
permanent tendința de scădere a acesteia datorită fenomenului “secular trend.” În prezent
această tendință determină scăderea vârstei selecției i nițiale ce se situează în prezent în jurul vârstei de 8
–10 ani. În unele sporturi care se pretează la specializare timpurie printre care și schiul alpin, selecția
inițială coboară și mai mult.
Celelalte componente ale modelului de selecție se referă la d ate și indici:
– ANTROPOMETRICI (talie, anvergură, diametre, perimetre, greut ate, etc. )
– FUNCȚIONALI (fiziologici, metabolici, endocrini)
– MOTRICI (calități motrice, priceperi, deprinderi)
– PSIHOLOGICI (intelect, voință, afectivitate, personalitate)
Modelul ge neral de selecție este completat de repere ale modelului specific, model elaborat la
noi în țară de federația de specialitate. Acest model este necesar a fi reactualizat la anumite intervale de
timp, tocmai datorită coborârii vârstei selecției inițiale, ev oluției competiției, a metodicii de antrenament
și a materialelor de concurs. [Bompa, 2001, p. 74.]
Competitorii la vârf din schiul mondial ne arată că pe componentele modelului de selecție în
schiul alpin s -au produs o serie de mutații în plan somatic (ta lia, anvergura, diametrele, perimetrele,
greutatea, etc.). Tot mai mulți competitori, în special cei din probele de viteză masculin au înălțimi de
1,80-1,90 m și greutăți în jur de 100kg, modelul de mare gabarit fiind frecvent și în probele de viteză ale
schiului alpin feminin. De asemenea și indicii motrici (calități motrice, priceperi, deprinderi) se aliniază
cu cei somatici și funcționali. [Balint, 2008, p.15.]

18

Valori medii standard ale capacității vitale la copii
(calculate după formula Baldwin (N±10%) în funcție de sex, vârstă, înălțime, greutate )
Vârsta
(ani) Băieți Fete Vârsta
(ani) Băieți Fete
8 2350 1770 14 3775 2830
9 2625 1960 15 4000 2930
10 2825 2090 16 4000 2960
11 3000 2290 17 4150 3000
12 3250 2510 18 4225 3040
13 3425 2680 19 4600 3040
Tabelul nr. 7 – Valori medii standard ale capacității vitale le copii / Matei, 1988, p.

Valorii medii ale T.A. La copii (după C.M.S.)
Vârsta (ani) T.A. Vârsta (ani) T.A.
7-8 100 – 65 mm Hg 16 – 17 130 – 80 mm Hg
9-12 110 – 70 mm Hg 18 – 19 135 – 85 mm Hg
13-15 120 – 75 mm Hg
Tabelul nr. 8 – Valori ale tensiunii arteriale / C.M.S.

Valori medii ale forței la băieți (după Letunov)
Vârsta (ani) Flexori palmari Lombară Vârsta (ani) Flexori palmari
8 10⁶±2¹ 51±10⁷ 13 21⁵±4³
9 12⁸±2⁷ 55⁴±12 14 24⁹±6⁴
10 14⁵±3¹ 61³±12² 15 30⁶±7⁵
11 16³±3⁵ 64±12⁵ 16 38±7⁸
12 18⁵±3⁶ 70⁴±12⁹ 17 42⁴±7⁴
Tabelul nr. 9 – Valori ale forței la băieți / Letunov

I.4. FACTORII ANTRENAMENTULUI ÎN SCHIUL ALPIN

Factorii a ntrenamentului sportiv constituie elementele de conținut ale pregătirii sportive și aceștia
sunt: factorul fizic, factorul tehnic și factorul tactic, ca factori concreți, la care se adaugă factorul teoretic
și factorul psihologic ce acționează în strânsă l egătură cu cei dintâi.

19

Pentru fiecare dintre factorii antrenamentului specifice schiului alpin există în prezent metode de
lucru, mijloace de acționare și căi de abordare bine definite. Acestea sunt caracterizate de un înalt grad
de specificitate și de eficiență.
Schiul alpin face parte din categoria disciplinelor sportive în care exprimarea motrică este
caracterizată prin dominanța a doi dintre factorii de bază ai antrenamentului –respectiv factorii fizic și
tehnic. Proporțiile în care acești doi facto ri susțin exprimarea motrică diferă în funcție de probă, iar
ceilalți factori de antrenament nu trebuie subestimați. [Permitsch, 2008, p. 6.]

Figura nr. 4. –

Factorii fizic și tehnic, se determină, se condiționează ș i se sprijină reciproc în schiul alpin. O îmbinare
optimă a acestor doi factori concreți permite abordări eficiente ale probelor de concurs. Perfecționarea
la nivelul înalt al acestor factori, induc un plus de voință și de curaj concurenților, permit depă șirea
barierelor psihologice față de viteză, permit o abordare pozitivă a porțiunilor cu un grad crescut de
dificultate, și favorizează un comportament performanțial adecvat.

20

Factorul tehnic în schiul alpin cuprinde o serie de structuri motrice specifice, mai puțin naturale, ce se
manifestă în condiții de alunecarea pe zăpadă prin intermediul schiurilor. Această alunecare se petrece
pe pante și în trasee marcate având un caracter aplicativ, în care se îmbină coborârile directe și oblice,
frânările, ocoliril e (cu toată gama de viraje), escamotările, etc., a căror dificultate crește odată cu viteza.
Factorul fizic în schiul alpin se concretizează în i ndicii de execuție al diverselor manifestări
motrice specifice schiului alpin (tehnicile schiului). Acești ind ici includ forme de manifestare ale
calităților motrice de bază: viteza, forța, rezistența și îndemânarea, la care se mai adaugă mobilitatea și
suplețea. [Permitsch, 2008, p. 8.]

I.5. STADIILE ANTRENAMENTULUI SPORTIV RECOMANDAT PENTRU
ÎNSUȘIREA COMPORTAM ENTULUI TEHNICO -TACTIC DE BAZĂ ÎN PROBELE
SCHIULUI ALPIN
Antrenamentul sportiv, indiferent de specificitatea dată de ramura sau proba sportivă pentru care
s-a conceput, reprezintă întotdeauna un proces instructiv -educativ de lungă durată. Acest fapt a
determinat ca atât în activitatea practică cât și în literatura de specialitate, să se recurgă la conceptul
de stadiu. El desemnează etapizarea pregătirii sportive, împărțirea acesteia în anumite intervale de
timp, cu scopul orientării actului didactic spre re pere instructiv -educative bine conturate. Fiecare
interval prezintă deci obiective, conținutul didactic și sistem de evaluare proprii, în cocncordanță cu
particularitățile de vârstă și disponibilitățile de adaptare ale organismului la solicitările ce decur g din
practicarea activității motrice specifice. [Bompa, 2001, p. 49.]

I.5.1. ETAPELE, STADIILE DE PREGĂTIRE A ANTRENAMENTULUI ÎN ROMÂNIA

A. Dragnea (1996) consideră – alături de alți specialiști – că există trei stadii
de pregătire sportivă :
– Stadiul I corespunde selecției preliminare și pregătirii copiilor,
– Stadiul II, selecției secundare și pregătirii juniorilor,
– Stadiul III, selecției finale și pregătirii sportivilor consacrați.

21

V. Cârstocea (1998) – reputat specialist român în domeniul schi ului alpin – consideră că
formarea unui schior alpin de performanță necesită un proces care se durează 10 -12 ani. În
consecință, antrenamentul sportiv se va desfășura în următoarele stadii de pregătire :
– Stadiul I cu :
– Substadiul de inițiere cuprin zând vârsta de 7 -8 ani (sau chiar mai scăzută – Etapa I –
inițiere, având ca obiectiv general al antrenamentului : formarea motricității generale în condițiile
alunecării pe schiuri.
– Substadiul de începător integrând copii de 9 -11 ani (Etapa a II -a: pre gătirea de bază) ca
obiectiv general al antrenamentului: pregătirea de bază.
– Stadiul II cu :
– Substadiile de : copii I și copii II, corespunzător vârstelor cuprinse între 12 -13 ani
(Etapa a III -a: învățarea tehnicii de bază pentru concurs) și 14 -15 an i (Etapa a IV -a:
perfecționarea tehnicii de bază pentru concurs); nivel de pregătire avansați; obiectiv general al
antrenamentului pe stadiul II: pregătirea de bază pentru concurs.
– Stadiul III :
– Juniori cu vârsta cuprinsă între 16 -19 ani; nivel de pre gătire: performanță; obiectiv general al
antrenamentului: pregătire de concurs.
[Balint , 1999 , p. 22]

I.5.2. ETAPELE, STADIILE DE PREGĂTIRE A ANTRENAMENTULUI ÎN AUSTRIA

Performanțele de înalt nivel implică o pregătire de lungă durată și o planificare s istematică.
Cerințele și obiectivele urmărite în antrenamentul trebuie permanent crescute pentru a asigura o
îmbunătățire continuă a capacității de randament a sportivilor și implicit, de creștere al nivelului
performanțelor. În schiul alpin, începutul sal tului calitativ în obținerea performanțelor e înalt nivel se
situează la fete în jurul vârstei de 18 -20 ani iar la băieți , pe la 20-22 ani. Până la aceste vârste,
potențialul de performanță și de randament trebuie adus până aproape de granița posibilitățil or
individuale ale fiecărui sportiv în parte.

22

Pentru aceasta este necesară o perioadă de pregătire de cca. 10 -14 ani care, din punct de vedere
biologic, motric și met odic, se împarte în trei etape [ BAUR, 1994] :
– Pregătirea de bază : “faza pubertară“
– Antre namentul de constructive : “pubertatea“
– Antrenamentul de legătură : “adolescența“
Din punct de vedere strict al capacității fizice de efort și al dezvoltării biologice, pătrunderea în
acest proces de pregătire pe termen lung și planificat se face cam în ju rul vârstei de 8 -9 ani. Până la
această vârstă trebuie pus accent pe activități corporale cât mai diverse și lucrat în domeniul tehnic și de
coordonare. [Permitsch, 2008, p.16.]
– Pregătirea de bază : “faza prepubertară“
În această fază a antrenamentului (pr egătirii de bază) trebuie învățate tehnicile necesare, cel puțin
sub formă brută, la care se adaugă pregătirea fizică de bază, precum și elementele legate de coordonare,
acestea fiind condiții necesare pentru dezvoltarea viitoare, respective pentru atinger ea obiectivelor
următoarelor etape de pregătire. Procesul de învățare, de instruire trebuie să aibă un character foarte
variat, să fie însă în egală măsură orientat spre atingerea unui obiectiv și să fie totodată dozat
corespunzător. Din punct de vedere bi ologic, antrenamentul de bază corespunde fazei prepubertare, care
se întinde între 8/9 ani până la 11/12 ani la fete , respective până la 12/13 ani la băieți. În cadrul acestei
perioade de dezvoltare se petrec primele transformări morfologice, respectiv se trece de la
caracteristicile antropometrice ale copilăriei (trunchi îndesat, extrenități scurte…) la cele apropiate
adulților. Datorită maturizării rapide și plasticității sistemului nervos central, precum și datorită
maturizării sistemului de răspuns a co rpului, condițiile și premisele unei bune învățării motrice sunt
deosebit de favorabile. Faza prebubertară se încheie cu începerea procesului accelerat de creștere în
înălțime. Din acest moment apar și diferențele sexuale specifice. Fazele următoare de dez voltare vor fi
atinse de fete cam cu 1 -2 ani înaintea băieților. [Permitsch, 2008, p.16]
– Antrenamentul de construcție : “pubertatea” . Tehnica tr ebuie de acum stabilizată la un
înalt nivel și adaptată condițiilor permanent în schimbare impuse de dezvoltare a fizică. Toate
componentele condiției fizice trebuie astfel lucrate încât să poată fi demarat la vârsta adolescenței un
process de p regătire profesionist, respectiv specific sportului de înaltă preformanță. Forța și rezistența
joacă un rol mult mai import ant către sfârșitul “vârstei școlare“. [BAUR, 1994]

23

Din punct de vedere biologic, antrenamentul de constructive corespunde fazei pubertare,
respective de la 12/13 ani până la 15/16 ani și cuprinde perioada de la începutul maturizării sexuale până
la prima menstruație la fete, respective până la prima ejaculare la băieți. Trebuie avute în vedere și
abaterile de +/ -2 ani de la aceste limite de vârstă (cei cu o dezvoltare timpurie și cei cu o dezvoltare
întârziată)! Începutul pubertății este marcat de extreme de rapida creștere în înălțime (7 -12 cm pe an). În
această fază , datorită noilor dimensiuni și proporții corporale, condițiile unei bune dezvoltării a tehnicii
și coordonării sunt mai puțin favorabile, ceea ce ni înseamnă în nici un caz că antrenamentul a r trebui
“subțiat“ din punct de vedere al intensității și volumului sau că anumite elemente de conținut ale
ședințelor de pregătire (spre exemplu, antrenamentul de forță) ar trebui complet abandonate!
Componentele pregătirii continuu ascendente, în sepcial a condiției fizice.
Procesul de creștere devine mai lent spre sfârșitul pubertății; proporțiile corporale sunt din nou
într-o oarecare măsură echilibrate; situația hormonală modificată (testosteron crescut) continuă să
sporească șansele unei pregătiri co ntinuu ascendente, în special a condiției fizice. [Permitsch, 2008,p17]
– Antrenamentul de legătură : “adolescența” . Antre namentul de legătură (cu înalta
performanță) trebuie să asigure ridicarea la cel mai înalt nivel, atât a componentelor tehnice, cât și a
celor de condiție fizică. Adolescența, cuprinsă între 14/16 ani și 17/19 ani, înseamnă perioada cuprinsă
de la prima menstruație la fete, respective prima ejaculare la băieți și maturitatea fizică (încheierea
procesului de maturizare și de creștere). Deos ebirile specific sexuale se diferențiază în continuare, acest
process continuând până în momentul în care aspectul lor exterior corespunde stadiului de adult. Pentru
dezvoltarea tuturor calităților fizice, ratele de creștere, extreme de clare și favorabile , vor descrește spre
sfârșitul adolescenței. Mai e o fază, etapă după încheierea antrenamentului de legătură (văzut de
specialiștii austrieci ca perioadă de pregătire) este “antrenamentul de înaltă performanță ” (vârstă
adultă) care trebuie încheiat ca etap ă în 2 -3 ani pentru a se putea ajunge la performanțe de vârf. În cadrul
antrenamentului de înaltă performanță, prin diferențierea procesului de pregătire în funcție de
caracteristicile fiecărui sportive, se va încerca mobilizarea tuturor rezervelor individ uale de randament.
Pentru o bună diferențiere a procesului de pregătire în funcție de aspectele personale și individuale,
talentul fiecărui antrenor, capacitatea analitică de care dispune, precum și arta de a -l face pe sportive să
dea randament maxim joacă un rol deosebit de important. O condiție primordial în acest sens ca grupa
cu care lucrează să nu fie compusă din mai mult de 5 -6 sportivi. [Permitsch, 2008, p. 18.]

24

I.5.3. PERIODIZAREA ANTRENAMENTULUI ÎN SCHI ALPIN

Pornind de la antrenamentul de bază și încheind cu antrenamentul de legătură, se recomandă
împărțirea clasică a procesului de pregătire în trei perioade :
– În perioada pregătitoare (mai/iunie – noiembrie/decembrie) se lucrează pentru a se atinge
parametrii fizici, de coordonare și tehnică ne cesari pentru competiție. Privind procesul de pregătire
există modele diferite privind volumul și intensitatea antrenamentului, dozarea efortului, precum și
conducerea ședințelor. Pentru schiul alpin, ar trebui avută în vedere dezvoltarea în paralel a tutu ror
componentelor (pregătire fizică, coordonare și tehnică). Aceasta înseamnă că ședințele de pregătire,
conținutul acestora nu trebuie împărțite în “blocuri ” distincte care să vizeze doar forța, sau doar
rezistența, sau doar viteza de reactive. Toate comp onentele se abordează în egală măsură, cu pondere
mai mare sau mai mica asupra unora sau altora, în funcție de planificare, aceasta pentru a răspunde cum
se cuvine complexității schiului alpin și pentru ca antrenamentul pe zăpadă pentru tehnică să fie cu
adevărat efficient. Perioada pregătiroare se împarte și ea la rându -I în trei faze, fiecare cu obiectivele ei .
– Perioada competițională (decembrie – martie/aprilie) are o intensitate diferită în funcție de
categoria de vârstă și numărul competițiilor. Din p unct de vedere ethnic și al pregătirii fizice, important
este ca nivelul atins să fie minținut și dacă este posibil, să fie ridicat în continuare. Ședințele de pregătire
care vizează în special condiția fizică au drept obiectiv pregătirea specifică pentru concurs.
– În perioada de tranziție (aprilie -mai) se pune accent pe refacerea fizică și pe odihnă. În
ședințele de pregătire se va pune accent pe regenerarea și pe menținere. Cu cât nivelul de performanță
este mai ridicat, cu atât mai scurtă este această p erioadă (în pregătirea la nivel de înaltă performanță,
doar 14 zile). În acest răstimp se testează materialele și se fac antrenamentele pentru tehnică iar condiția
fizică trebuie menținută la nivel corespunzător. [Permitsch, 2008, p.19.]

25

I.5.4. PROGRA MAREA PREG ĂTIRII

Ca unitate de timp, luăm 4 ani, un ciclu olimpic, fiecare sezon se eșalonează pe anumite
coordonate, în funcție de obiectivele de performanță stabilite (intermediare și finale).
Documentul de bază este un “plan -cadru“ de pegătire pe pat ru ani, al cărui conținut vizează :
prognoza competitivă (obiectivele de performanță de timp, loc și intermediare) , modelul de selecție
conform cerințelor de înalt nivel, modelul de pregătire (cuprinde indicatorii cantitativi și calitativi,
periodizarea – etapizarea pregătirii, probele și normele de control pe uscat și zăpadă ), modelul
competițional, modelul organizatoric, elementele esențiale de limită și progres (implicațiile
organizatorice, umane și tehnico -materiale) . Din acest “plan -cadru“ se defalcă p lanurile anuale, pe
perioade, pe tape și cicluri. În acestea sunt programați toți indicatorii cantitativi și calitativi ai pregătirii,
mijloacele și metodele de lucru preconizate, activitățile de testare a potențialului psiho -fizic, biologic;
investigați ile medicale, activitatea competițională, educativ – politică și teoretico -metodică, pregătirea
materialelor de concurs. Fiecare sportive de performanță trebuie să aibă un plan individual de pregătire.
În Tabelul nr. 10 prezentăm un “model metodic“ anual; în Tabelul nr. 11 sunt prezentați indicatorii
sintetici orientativi ai pregătirii anuale a grupelor de performanță (din Programa de schi alpin elaborată
de M.E.I. și F.R.S.B. ). [Matei, 1988, p. 135]

26

Parametrul Nr. Indicatori Obiective
Dinamica ac tivității 1 Pregătire la secții – lot 70-30%
2 Nr. Ore pregătire anual 1200
3 Nr. zile antrenament 300
4 Nr. zile antrenament pe uscat 160-170
5 Nr. zile antrenament pe zăpadă 140-130
6 Nr. antrenamente 604
7 Forță (tone) băieți 1200 -2300
fete 450-650
8 Viteză -forță (sărituri, aruncări, etc. nr. ) 550-650
9 Starturi (nr. execuții) 900-1000
10 Sprinturi (până la 50 m) km 7-8
11 Sprinturi (până la 100 m) km 7-8
12 Alergare 400 m plat (km) băieți 20-30
300 m plat (km) fete 15-20
13 Alergare în teren variat cu trecerea
peste obstacole naturale (km) băieți 40-50
Pregătirea fizică fete 20-30
specifică pe uscat 14 Acrobatică (ore) 20-30
15 Slalom pe uscat (km) băieți 30-40
fete 20-30
16 Coborâre pârtii (km) băieți 40-50
fete 20-30
17 Exerciții imitative (ore) 10-20
18 Schi nautic (ore) 20-30
19 Schirole (km) băieți 60-70
fete 40-50
20 Ciclism (km) băieți 300-400
fete 150-200
21 Sporturi complimentare (ore) 30-40
22 Pregătire fizică specifică (ore) 80-90
23 Starturi (nr. execuții) 200-300
Pregătire fizică și 24 Trecerea liniei de sosire (nr ex) 200-300
tehnică pe zăpadă
25 Slalom 44% ore (f-b) 250-300
număr manșe (f-b) 1300 -1500
număr porți (f-b) 30000 -35000
km (f -b) 500-600
Tabel nr. 10 – Plan de pregătire / Matei, 1988, p. 135.

27

Parametrul Nr. Indicatori Obiective
26 Slalom uriaș 40% ore (f -b) 200-250
număr manșe (f -b) 850-950
Pregătire fizică și număr porți (f -b) 20500 -30500
tehnică pe zăpadă km (f -b) 850-950
27 Coborâre 16% ore (f-b) 75-85
km (f -b) 200-250
Probe și norme de
Au caracter individual și sunt menționate anterior control pe uscat și
pe zăpadă
28 Concursuri interne (nr) 15-20
29 Concursuri externe (nr) 8-10
30 Competiții oficiale (C.N., C.E., C.M., Cupa M ., J.O. conform calendarului
Competiții, inves – 31 Acțiuni de selecție (nr) 4-5
tigații, controale 32 Controlul calităților motrice și specifice lunar
33 Control medical complex (nr) 2
34 Control medical periodic (nr) 2
35 Control psihologic comp lex (nr) 1
36 Capacitate de concentrare (min) individual
37 Relaxare (min) individual
Pregătire psihologică 38 Reglare a stării de start (min) individual
Refacere 39 Antrenament autogen (min) individual
Recuperare 40 Antrenament mental (min) indivi dual
41 Refacere după efort (min) individual
42 Recuperare (min -ore) de la caz la caz individual
Activitate educativă 43 Prelegeri cu temă periodic
și teoretico –
metodică 44 Informări politice (nr) săptămânal
45 Analize ale activității (nr) după e tapă
46 Studiu video, film, etc. (ore) permanent
Pregătire material 47 Lucru la schiuri, ceruire (ore) 100
de concurs 48 Testări materiale (acțiuni) 10
Tabel nr. 10 – Plan de pregătire / Matei, 1988, p. 135.

28

1 Număr total ore : 736
2 Număr ore pregătire generală : 274 (pregătire fizică, dezvoltarea calităților
(pe uscat) motrice de bază și specifice).
3 Număr ore pregătire specială : 462 (pregătire fizică specifică prin schi, preg.
tehnico -tactică, psihologică).
4 Volum mijlo ace grupa "C" (ore) : 100
5 Volum mijloace grupa "B" (ore) : 174
6 Volum mijloace grupa "A" (ore) : 462
7 Volum ore pregătire fizică multilaterală : 70
8 Volum ore pentru dezvoltarea vitezei -îndemânării : 50
9 Volum ore pentru dezvoltarea forț ei-vitezei : 70
10 Volum ore pentru dezvoltarea rezistenței generale : 30
11 Volum ore pentru dezvoltarea rezistenței specifice : 50
12 Slalom : 44% = 203 ore
Studiu tehnic : 40% = 81 ore = 648 coborâri x 500 m = 324 km alunecare
Antr. intensiv : 60% = 122 ore = 610 manșe x 300 m = 183 km alunec. = 27450 porti
13 Slalom uriaș : 40% = 184 ore
Studiu tehnic : 30% = 55 ore = 330 coborâri x 1000 m = 330 km alunecare
Antr. Intensiv : 70% = 129 ore = 516 manșe x 1000 m = 516 km alunecare = 20640 porti
14 Coborâre : 16% = 75 ore
Tehnică -antrenament = 187 km alunecare
Tabelul nr. 11. – Indicatorii sintetici orientativi ai pregătirii anuale a grupelor de performanță
după Matei, 1988 , p. 136.

Notă : În activitatea practică, indicatorii prezentați denotă o valorificare insuficientă a timpului
afectat pregătirii pe zăpadă.
Trebuie să se acționeze (prin măsuri organizatorice și metodice) pentru ca timpul de alunecare pe
schi în fiecar e antrenament să crească efectiv. Procentul de valorificare a timpului de antrenament
pentru lucru efectiv în alunecare este de cca 12% și mai mic. Se impune un procentaj de cel puțin
16-18%.
– Mijl. din grupa “C” = îndepărtare de specializare: mers, alergar e, sărituri, aruncări,
sporturi complementare
– Mijl. din grupa “B” = apropiate prin structural or de specializare : exerciții imitative,
acrobatică, slalom pe uscat
– Mijl. din grupa “A” = specifice pe zăpadă

29

I.6. PROBE ȘI NORME DE CONTROL

Conform regulamentului F.I.S. toți sportivii care vor să participe la concursuri internaționale (cu
punctaj F.I.S. ) sunt obligați să participe de două ori (mai/iunie – septembrie/octombrie) la norme și
probe de control, unde e verificat pregătirea fizică, condiți a fizică a sportivilor organizat de către
federați a de schi din țara respectivă (țara de proveniență).
În fiecare țară aceste baterii de teste sunt diferite, fiecare federație include diferite probe, teste în
evaluare. Prezint două baterii de teste din trei țări difer ite (România – Austria ).
Un rol important are și examenul psihologic. Pentru aprecierea calităților psihice există două căi:
de laborator și de observațiile antrenorului (deci criterii obiective și subiective), amândouă avându -și
importanț a lor. Într -un studiu efectuat de catedra de psihologie a I.E.F.S. pe elevii liceului experimental
de schi Predeal, privind stabilirea unei baterii complexe de teste psihologice necesară selecției schiorilor
alpini, specialiștii s -au oprit asupra următoar elor probe : a) testul de atenție distributivă – Praga; b.)
proba de coordonare motorie generală – Matorin; c.) proba de memorie vizuală – Lalaume; d.) testul de
anxietate – Cattell; e) testul de personalitate S -A.

I.6.1. PROBE ȘI NORME DE CONTROL – F.R.S.B. (Federația Română de Schi -Biathlon)

Luând de bază modelul actual al schiorului alpin, aceste probe și norme de control sunt folosite
și în selecția sportivilor, unde se urmăresc parametrii : starea de sănătate; dezvoltarea somato –
funcțională a corpului; anamneza medico -sportivă, o atenție deosebită acordându -se examenului de
O.R.L.; datele privind dezvoltarea fizică (examen antropometric -somatoscopic); examenul mobilității
articulare și al supleții generale, al forței flexorilor, musculaturii centurii scapulare și a regiunii lombare.
Bateria de teste motrice specifice ariei sportului a fost elaborată special pentru tinerele schioare
din cadrul segmentului de vârstă 10 -18 ani. Prin teste avem posibilitatea de a urmări, de verificare a
perform anțelor și orientarea a procesului de antrenament și pregătire în general. Condiția fizică optimă
constituie condiția primordială a unui antrenament pe zăpadă și de a minimaliza posibilitatea riscului de
accidente.

30

Puncte 30 m 400 m 300 m
Decasalt Pentasalt Flotări Tracțiuni B F B F
100 3,7 s 4,2 s 56 s 46 s 30,25 m 12,20 m 18 11
95 3,8 s 4,3 s 57 s 47 s 30 m 12,10 m 17 10
90 3,9 s 4,4 s 58 s 48 s 29,75 m 12 m 16 9
85 4 s 4,5 s 59 s 49 s 29,50 m 11,85 m 15 8
80 4,1 s 4,6 s 60 s 50 s 29 m 11,70 m 14 7
75 4,2 s 4,7 s 61 s 51 s 28,50 m 11,55 m 13 6
70 4,3 s 4,8 s 62 s 52 s 28 m 11,40 m 12 5
65 4,4 s 4,9 s 63 s 53 s 27,50 m 11,25 m 11 4
60 4,5 s 5 s 64 s 54 s 27,25 m 11,10 m 10 3
55 4,6 s 5,1 s 65 s 55 s 27 m 10,95 m 9 2
50 4,7 s 5,2 s 66 s 56 s 26,75 m 10,80 m 8 1
45 4,8 s 5,3 s 67 s 57 s 26,50 m 10,70 m 7 0
40 4,9 s 5,4 s 68 s 58 s 26 m 10,50 m 6 0
35 5 s 5,5 s 69 s 59 s 25,50 m 10,40 m 5 0
30 5,1 s 5,6 s 70 s 60 s 25 m 10,25 m 4 0
25 5,2 s 5,7 s 71 s 61 s 24,50 m 10,10 m 3 0
20 5,3 s 5,8 s 72 s 62 s 24 m 9,95 m 2 0
15 5,4 s 5,9 s 73 s 63 s 23,50 m 9,80 m 1 0
10 5,5 s 6 s 74 s 64 s 23 m 9,70 m 0 0
5 5,6 s 6,1 s 75 s 65 s 22,50 m 9,50 m 0 0
Tabelul nr. 13. – Calități fizice generale (probe și norme de control) / Matei, 1988, p.

Teste Atenție Memorie Coordonare Anxietate Dominanță Neîncredere Spirit Spirit Complexe
de Anxietate Nervoze
distributivă vizuală motorie
gen. (Cattell) în alții critic autocritic inferioritate (A-S)
Valori 0,53 0,65 0,71 _0,16 0,56 0,17 0,34 0,59 0,27 _0,04 _0,08
Tabelu l nr. 12. – Matricea corelațiilor / Matei, 1988, p.

31

Nivel / categ. Seniori (e) Juniori (e) în Juniori (e) în
(puncte) ultimii 2 ani ai primul an al
categoriei (puncte) categoriei (puncte)
Sportivi nominalizați 300 250 180
Sportivi secții 240 180 140
Tabelul nr. 14. – Punctaj obligatoriu / Matei, 1988, p.

Condiții Nr Proba Norma
seniori senioare juniori junioare
Uscat 1 Viteza de repetiție – sărituri laterale peste o
ștachetă la 5 cm înălțime, număr în 15 s 30 25 23 20

2 Sărituri laterale peste o ștachetă la 15 cm
înălțime, 45-42 40-35 40-35 33-29
număr în 30 s. Rezistență de repetiție.

3 Forță abdomen și spate. Pe spate culcat,
28-24 24-20 24-22 20-18 ridicarea bustului, concom itent cu tragerea
genunchilor la piept – nr în 30 sec
4 Slalom pe uscat 100 m plat (30 fanioane X X X X dispuse în fir la interval de 3 m) – la timp
5 Coborârea unei pârtii prin alergare pe uscat
X X X X lungime 1000 m (b) și 800 m (f), marcată gen
sl. Uriaș cu efectuarea unor exerciții în stații
Stația 1 : menținerea poziției de coborâre 1 min 1 min 1 min 1 min
Stația 2 : sărituri laterale 1 min 1 min 1 min 1 min
Stația 3 : sărituri cu tragerea genunchilor la piept 1 min 1 min 1 min 1 min
Stația 4 : sărituri laterale din ghemuit în ghemuit 1 min 1 min 1 min 1 min
Zăpadă 6 Start (timp) X X X X
7 Coordonare -viteză, 50 m plat
X X X X Pași de pati naj și împingere cu ambele bețe
(timp)
8 Ritm -viteză. Slalom 150m, teren cu înclinație X X X X medie, 20 -30 de porți așezate în fir
9 Să realizeze un punctaj FRSB la una din probe 50 50 100 100
10 Să se claseze la competițiile oficiale conform X X X X obiectivului de performanță
Tabelul nr. 15. – Probe și norme de control / Matei, 1988, p.
Notă : Probele și normele de control de mai sus au un caracter orientativ.

32

Pentru sezonul competițional 2018/2019 în luna mai bateria de teste, normele de control la
F.R.S.B . vor fi la categorii Copii / Cadeți / Juniori mici / Juniori mari :

Tabelul nr. 16. – Normele de control / F.R.S.B., 2018

I.6.2. BATERIE DE TESTE MOTRICE PENTRU ELEVI – Ö.S.V.
(Federația de Schi din Austria)

Prin aceste baterii de teste nu se urmărește îmbunătățirea rezultatelor la teste prin repetarea sau
exersarea acestora, ci printr -un antrenament variat și multilateral al calităților și deprinderilor motrice.
Elementele de conținut ale acestui proces de pregătire vor fi revizuite și aduse la zi pe pa rcursul anului
viitor, respectiv vor fi completate cu date din biografia de specialitate a Federației de Schi din Austria
din seria “Antrenamentul fizic în schiul alpin de înaltă performanță ”.

33

În interesul tinerilor nostril schiori și schioare (10-14 ani), ne-am dori ca această baterie de teste să se
adreseze unor grupe cât mai largi de sportive, respectiv să le fie accesibilă într -o cât mai mare măsură.
Valorile normale și normele de control au fost stabilite prin teste în cadrul cărora au fost cuprinș i
toți elevii legitimați la cluburi din cadrul asociațiilor de land din Austria. [Ö.S.V., 2017 ]

Bateria de teste :
Testul 1 : alergare “bumerang ” peste obstacole
Testul 2 : stand and reach (din stand, aplecare în față, cu picioare întinse și cu atingerea unui
anumit punct aflat sub nivelul labelor picioarelor)
Testul 3: săritură în înălțime din stand (jump and reach, adică “sari și atinge”)
Testul 4: săritură în lungime de pe loc
Testul 5: forță în regim de rezistență – sărituri 45 secunde
Testul 6: s peedy jumps (sărituri rapide sau cu ajutorul setului de obstacole Speedy)
Testul 7: stabilizarea trunchiului 1/abdomen
Testul 8: stabilizarea trunchiului 2/ spate și sold
Testul 9: testul Cooper (alergare 12 minute)

TESTUL 1 : ALERGARE “BUMERANG ” PESTE O BSTACOLE

Obiectivul testului : verificarea coordonării motrice
Descrierea exercițiului : Subiectul pleacă la comanda start din poziția stand și parcurge cît mai
rapid posibil parcursul dat. Parcurgerea traseului poate fi făcută contra cronometru sau nu. Alergarea în
circuit începe cu rostogolirea pe saltea, în continuare, subiectul aleargă împrejurul jalonului din mijloc,
continua pe aceași directive de deplasare și sare peste primul obstacol și se întoarce ghemuindu -se pe
sub acesta. Subiectul revine la jalonul central, aleargă din nou de jur împrejurul acestuia, sare peste cel
de-al doilea obstacol, revine din nou ghemuindu -se și trecând pe sub acesta. Se repeat același parcurs și
la al 3 -lea și după alergarea în cerc de jur împrejurul jalonului central, subiectul va încerca să ajungă cât
mai repede linia de sosire (aceeași ca linia de start).
Subiectul are 3 încercări, cel mai bun timp va fi evaluată.

34

Figura nr. 5 – Traseu alergare “ bumerang ” / Ö.S.V. , 2018.
Amenajarea traseului se fa ce conform schiței de la Fig.5 . Se vor respecta cu exactitate valorile
înregistrate iar înălțimea obstacolelor se va regla în funcție de talia subiecților. Vezi Tabelul 16 de mai
jos :

Înălțime corporală (cm) Înălțime a obstacolelor (cm)
125-130 52
131-135 54
136-140 56
141-145 58
146-150 60
151-155 62
156-160 64
161-165 66
166-170 68
171-175 70
Tabelul nr. 16. – Înălțimea obstacolelor, alergare “bumerang ” / Ö.S.V. , 2018.

35

TESTUL 2 : STAND AND REACH (DIN STAND, APLECARE ÎN FAȚĂ, CU P ICIOARE
ÎNTINSE ȘI CU ATINGEREA UNUI ANUMIT PUNCT AFLAT SUB NIVELUL LABELOR
PICIOARELOR)

Descrierea exercițiului : Subiectul stă fără pantofi și cu picioarele apropiate pe o bancă de
gimnastică. Degetele de la picioare vin până la muchia băncii și ating scala de măsurare. Din această
poziție urmează o aplecare în față din sold cu picioarele întinse , călcâiele neavând voie să se ridice de pe
bancă. Pu nctul cel mai coborât astfel atins pe scala de măsurare trebuie menținut cel puțin două secunde .
Fiecare subiect are dreptul la o încercare de probă și la una de testare.
Tabelul nr. 17. – Valori le stand and reach b ăieți / Ö.S.V. , 2018.

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 12.5 și peste 13.5 și peste 14.0 și peste 14.5 și peste 14.5 și peste
bine 10.5 -12.0 11.5 -13.0 12.0 -13.5 12.5 -14.0 12.5 -14.0
satisfăcător 6.0-10.0 7.0-11.0 7.5-11.5 8.0-12.0 8.0-12.0
mediocru 4.0-5.5 5.0-6.5 5.5-7.0 6.0-7.5 6.0-7.5
insuficient 3.5 și sub 4.5 și sub 5.0 și sub 5.5 și sub 5.5 și sub
Tabelul nr. 18. – Valori le stand and reach fete / Ö.S.V. , 2018.

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 12.5 și peste 13 și peste 13.5 și peste 13.5 și peste 13.5 și peste
bine 10.0-12.0 10.5-12.5 11.0-13.0 11.0-13.0 11.0-13.0
satisfăcător 4.5-9.5 5.0-10.0 5.5-10.5 5.5-10.5 5.5-10.5
mediocru 2.0-4.0 2.5-4.5 3.0-5.0 3.0-5.0 3.0-5.0
insuficient 1.5 și sub 2.0 și sub 2.5 și sub 2.5 și sub 2.5 și sub

36

TESTUL 3: SĂRITURĂ ÎN ÎNĂLȚIME DIN STAND (JUMP AND REACH, ADICĂ
“SARI ȘI ATINGE”)

Se rid ică și se fixează pe perete o saltea care servește drept zonă de marcare. Prin săritură din
stând subiectul marchează cu vârfurile degetelor de la mâna stângă sau dreaptă pe saltea înălțimea până
la care a reușit să se desprindă prin săritură. Brațul, perf ect ăntins trebuie să atingă cât mai sus cu
posibil. Nu este permisă ridicarea călcâielor de pe podea. Fiecare subiect are la dispozișie patru
încercări. Dintre care cea mai bună urmează a fi evaluată.

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 39.5 și peste 41.5 și peste 44.5 și peste 48.5 și peste 51.5 și peste
bine 36.5 -39.0 38.5 -41.0 41.5 -44.0 45.5 -48.0 48.5 -51.0
satisfăcător 30.0 -36.0 32.0 -38.0 35.0 -41.0 39.0 -45.0 42.0 -48.0
mediocru 27.0 -29.5 29.0 -31.5 32.0 -34.5 36.0 -38.5 39.0 -41.5
insuficient 26.5 și sub 28.5 și sub 31.5 și sub 35.5 și sub 38.5 și sub
Tabelul nr. 19. – Valori le jump and reach băieți / Ö.S.V. , 2018.

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 36.5 și peste 39.5 și peste 42.0 și peste 44.0 și peste 45.5 și peste
bine 34.0 -36.0 37.0 -39.0 39.5 -41.5 41.5 -43.5 43.0 -45.0
satisfăcător 28.5 -33.5 31.5 -36.5 34.0 -39.0 36.0 -41.0 37.5 -42.5
mediocru 26.0 -28.0 29.0 -31.0 31.5 -33.5 33.5 -35.5 35.0 -37.0
insuficient 25.5 și sub 28.5 și sub 31.0 și sub 33.0 și sub 34.5 și sub
Tabelul nr. 20. – Valori le jump and reach / Ö.S.V. , 2018.

37

TESTUL 4: SĂRITURĂ ÎN LUNGIME DE PE LOC

Subiectul încearcă din această poziție să sară cât mai departe în lungime, cu elan din brațe și
picioare și să aterizeze într -o poziție stabile (asemănătoare celei de la coborâre). Această poziție va fi
menținută până ce profesorul notează lungimea săriturii.

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 186 și peste 201 și peste 211 și peste 221 și peste 231 și pest e
bine 179-185 194-200 204-210 214-220 224-230
satisfăcător 163-178 178-193 188-203 198-213 208-223
mediocru 155-162 170-177 180-187 190-197 200-207
insuficient 154 și sub 169 și sub 179 și sub 189 și sub 199 și sub
Tabelul nr. 21. – Valori săritură î n lungime de pe loc băieți / Ö.S.V. , 2018.

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 175 și peste 185și peste 193 și peste 200 și peste 205 și peste
bine 168-174 178-184 186-192 193-199 198-204
satisfăcător 153-167 163-177 171-185 178-192 183-197
mediocru 146-152 156-162 164-170 171-177 176-182
Tabelul nr. 22. – Valori săritură în lungime de pe loc fete / Ö.S.V. , 2018.

TESTUL 5: FORȚĂ ÎN REGIM DE REZISTENȚĂ – SĂRITURI 45 SECUNDE

Subiectul se află în poziția stand și la semnalu l antrenorului (gata -pleacă!), încearcă ca timp de
45 secunde să sară cât mai des peste obstacol. Se sare lateral pe ambele picioare iar o săritură dublă
(dreapta -stânga) se socotește o repetare. Obstacolul e așezat la înălțimea de 20,5 cm pentru clasa I
(poziția mijlocie) și la 24,5 cm pentru clasa a II -a (poziție superioară).

38

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 48,5 și peste 49,5 și peste 50,5 și peste 51,5 și peste 52,5 și peste
bine 46,5 -48,0 47,5 -49,0 48,5 -50,0 49,5 -51,0 50,5 -52,0
satisfăcător 42,0 -46,0 43,0 -47,0 44,0 -48,0 45,0 -49,0 46,0 -50,0
mediocru 40,0 -41,5 41,0 -42,5 42,0 -43,5 43,0 -44,5 44,0 -45,5
insuficient 39,5 și sub 40,5 și sub 41,5 și sub 42,5 și sub 43,5 și sub
Tabelul nr. 23. – Valori forță în regim de rezisten ță băieți / Ö.S.V. , 2018.

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 45,5 și peste 47,5și peste 48,5 și peste 49,5 și peste 51,5 și peste
bine 44,0 -45,0 46,0 -47,0 47,0 -48,0 48,0 -49,0 50,0 -51,0
satisfăcător 40,5 -43,5 42,5 -45,5 43,5 -46,5 44,5 -47,5 46,5 -49,5
mediocru 39,0 -40,0 41,0 -42,0 42,0 -43,0 43,0 -44,0 45,0 -46,5
insuficient 38,5 și sub 40,5 și sub 41,5 și sub 42,5 și sub 44,5 și sub
Tabelul nr. 23. – Valori forță în regim de rezistență fete / Ö.S.V. , 2018.

TESTUL 6: SPEEDY JUMPS (SĂRITURI RAPIDE SAU CU AJUTORUL SETULUI DE
OBSTACOLE SPEEDY)

Figura nr. 5. – Speedy Jumps / Ö.S.V. , 2018.

39

Subiectul are picioarele depărtate la lățimea șoldurilor, la linia de plecare. Startul se ia fără
comandă, cronometrarea începe de la trecerea prin săritură a primului obstacol. Fiecare obstacol roșu
trebuie sărit înainte și înapoi. Doar primul și ultimul obstacol se sar doar o singură dată. Săriturile
laterale decurg conform schiței. Cronometrul se oprește odată cu atingerea solului după ultima săritură.
Subiectul are la dispoziție un parcurs de probă și alte trei în cadrul testului care vor fi evaluate.

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 7,69 și sub 7,49 și sub 7,29 și sub 7,09 și sub 6,94 și sub
bine 7,70 -8,09 7,50 -7,89 7,30 -7,69 7,10 -7,49 6,95 -7,34
satisfăcător 8,10 -8,90 7,90 -8,70 7,70 -8,50 7,60 -8,30 7,35 -8,15
mediocru 8,91 -9,30 8,71 -9,10 8,51 -8,90 8,31 -8,70 8,16 -8,55
insuficient 9,31 și peste 9,11 și peste 8,91 ș i peste 8,71 și peste 8,56 și peste
Tabelul nr. 25. – Valorile speedy jumps băieți (coordonarea săriturilor) / Ö.S.V. , 2018.
Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 8,19 și sub 7,99 și sub 7,79 și sub 7,64 și sub 7,49 și sub
bine 8,20-8,44 8,00 -8,24 7,80 -8,04 7,65 -7,89 7,50 -7,74
satisfăcător 8,45 -8,95 8,25 -8,75 8,05 -8,55 7,90 -8,40 7,75 -8,25
mediocru 8,96 -9,20 8,76 -9,00 8,56 -8,80 8,41 -8,65 8,26 -8,50
insuficient 9,21 și peste 9,01 și peste 8,81 și peste 8,66 și peste 8,51 și peste
Tabelul nr. 26. – Valorile speedy jumps fete (coordonarea săriturilor) / Ö.S.V. , 2018.

TESTUL 7: STABILIZAREA TRUNCHIULUI 1/ABDOMEN

Subiectul se culc ă dorsal pe lung, pe capacul a unei lăzi de gimnastică. Picioarele sunt îndoite din
genunchi la 90% i ar labele picioarelor sunt fixate pe capac cu o curea. În final, după ce subiectul s -a
așezat pentru încperea testului la comanda “gata-start” subiectul ridică trunchiul într -o poziție aproape
de orizontală și -l menține astfel cât poate de mult. Brațele su nt relaxat încruțișate la piept iar palmele
apucă umerii. Pentru a evita o posibilă răsturnare pe spate, se apelează la un coleg care urcă pe capac la
capătul opus. Profesorul urmărește poziția trunchiului în timpul testului.
Evaluarea testului : Se notea ză timpul maxim de menținere a poziției date. Dacă subiectul își
modifică poziția, fie culcând sau se ridică dincolo de poziția aproape orizontală testul se întrerupe. Dacă
subiectul a deposit 120 secunde, timpul se notează în protocolul de evaluare și se întrerupe testul.

40

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 61 și peste 71 și peste 81 și peste 91 și peste 96 și peste
bine 51-60 61-70 71-80 91-90 86-95
satisfăcător 30-50 40-60 50-70 60-80 65-85
mediocru 20-29 30-39 40-49 50-59 55-64
insuficient 19 și sub 29 și sub 39 și sub 49 și sub 54 și sub
Tabelul nr. 27. – Valorile normale forță abdominală băieți / Ö.S.V. 2018.
Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 56 și peste 66 și peste 76 și peste 81 și peste 86 și pe ste
bine 46-55 56-65 66-75 71-80 76-85
satisfăcător 25-45 35-55 45-65 50-70 55-75
mediocru 15-24 25-34 35-44 40-49 45-54
insuficient 14 și sub 24 și sub 34 și sub 39 și sub 44 și sub
Tabelul nr. 27. – Valorile normale forță abdominală fete / Ö.S.V. 20 18.

TESTUL 8: STABILIZAREA TRUNCHIULUI 2/ SPATE ȘI SOLD

Subiectul se întinde ve ntral pe axa longitudinală a saltelei, respectiv pe lada de gimnast ică
supraînălțat cu una din piesele componente, capac de la lada de gimnastică supraînălțat cu una din
piesele componente. ( Atenție : lăzile din Germania/Austria, respectiv și părți componente sunt mai
subțiri decât cele de la noi ). Subiectul va trebui să ridice trunchiul de pe saltea în poziție orizontală și să
mențină astfel cât mai mult timp. În timpul t estului, capul trebuie lăsat jos, respectiv cu privirea spre
saltea. Profesorul notează timpul maxim de menținere a poziției impuse. Dacă subiectul îți modifică
poziția , lasă trunchiul pe saltea, testul este considerat ca fiind încheiat. Dacă timpul înreg istrat ajunge la
150 secunde, testul se încheie.
Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 96 și peste 111 și peste 121 și peste 126 și peste 131 și peste
bine 84-95 99-110 109-120 114-125 118-130
satisfăcător 58-83 73-98 83-108 88-113 93-117
mediocru 45-57 60-72 70-82 75-87 80-92
insuficient 44 și sub 59 și sub 69 și sub 74 și sub 79 și sub
Tabelul nr. 29. – Valorile normale forță spate băieți / Ö.S.V. , 2018.

41

Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 96 și peste 106 și peste 116 și peste 121 și peste 126 și peste
bine 83-95 93-105 103-115 108-120 113-125
satisfăcător 58-82 68-92 78-102 83-107 88-112
mediocru 45-57 55-67 65-77 70-82 75-87
insuficient 44 și sub 54 și sub 64 și sub 69 și sub 74 și sub
Tabelul nr. 29. – Valorile normale forță spate fete / Ö.S.V. , 2018.

TESTUL 9 : TESTUL COOPER (alergare 12 minute)

După stabilirea și măsurarea traseului de alergare în circuit, subiecții vor fi și ei împărțiți
corespunzător pe grupe. O grupă de testare va fi alcătu ită dincel mult 8 subiecți. Vor trebui să alerge cât
mai multe ture în 12 minute. Cei testate vor fi anunțați atunci când mai au două minute, respective un
singur minut. La auzirea semnalului sonor care marchează sfârșitul alergării, fiecare subiect se va opri
imediat, respective va rămâne nemișcat acolo unde se află. El va putea părăsi acel loc după ce a fost
notat distanța parcursă.
Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 2505 și peste 2655 și peste 2805 și peste 2905 și peste 2955 și peste
bine 2405 -2500 2555 -2650 2705 -2800 2805 -2900 2855 -2950
satisfăcător 2200 -2400 2350 -2550 2500 -2700 2600 -2800 2650 -2850
mediocru 2100 -2195 2250 -2345 2400 -2495 2500 -2595 2550 -2645
insuficient 2095 și sub 2245 și sub 2395 și sub 2495 și sub 2545 și s ub
Tabelul nr. 31. – Valorile normale testul Cooper băieți / Ö.S.V. , 2018.
Vârsta 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani
f. bine 2405 și peste 2505 și peste 2605 și peste 2705 și peste 2805 și peste
bine 2305 -2400 2405 -2500 2505 -2600 2605 -2700 2705-2800
satisfăcător 2100 -2300 2200 -2400 2300 -2500 2400 -2600 2500 -2700
mediocru 2000 -2095 2100 -2195 220-2295 2300 -2395 2400 -2495
insuficient 1995 și sub 2095 și sub 2195 și sub 2295 și sub 2395 și sub
Tabelul nr. 31. – Valorile normale testul Cooper bă ieți / Ö.S.V. , 2018

42

CAPITOLUL II
METODOLOGIA CERCETĂRII.

II.1. DATA, LOCUL, SUBIEC ȚII CERCETĂRII

Activitatea de cercetare impusă de elaborarea prezentei lucrări a cuprins trei etape, după cum
urmează:
Etapa I (iunie -iulie 2017) a fost dedicată stu diului bibliografiei din literatura de specialitate pe
tema dată, precum și pe teme complementare (particularități de vârstă, aria curriculară și programe de
studiu, documente de planificare, etc.).
Etapa a II -a (septembrie 2017) a constat în organizarea s tudiului constatativ asupra grupelor alese
având drept scop determinarea potențialului motric inițial al sportivilor. În acest sens au fost efectuate
măsurători și au fost parcurse, teste și probe de control inițiale.
Studiul experimental s -a desfășurat pe un număr de 15 subiecți : având
vârste de 10 -12 ani din cadrul Clubului Sportiv Sport -All din orașul Sfântu
Gheorghe, secția de schi alpin, la Stadionul Municipal Sfântu Gheorghe.
Etapa a III -a (septembrie 2017 – aprilie 2018) a constituit organizarea e xperimentului pedagogic
pe parcursul a două semestre ale anului școlar /competi țional 2017 -2018 și parcurgerea de măsurători
teste și probe de control finale, precum și interpretarea datelor.
În final au fost interpretate, comparate și reprezentate grafic datele matematico -statistice, iar pe
baza lor au fost formulate concluzii și recomandări.

43

II.2. METODE DE CERCETARE

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse am folosit următoarele metode de cercetare:
– studiul bibliografiei de specialitate;
– metoda testului;
– metoda observației
– metoda grafică și tabelară;
– metoda statistico -matematică;
– metoda analizei video.

II.2.1. STUDIUL BIBLIOGRAFIEI DE SPECIALITATE

Cunoștințele acumulate la cursurile de specialitate precum și literat ura de specialitate au stat la
baza prezentei cercetări cu caracter experimental, pe lângă observațiile și concluziile desprinse din
activitatea practică.
Lucrările studiate, specificate în fișa bibliografică au fost completate de documente și statistici
oficiale editate de către Federație Română de Schi – Biathlon, Ministerul Sănătății, Institutul de Igienă.
Lucrările de specialitate studiate făceau referire la metodica generală de antrenament, la
metodica specifică de antrenament din schi, precum și la or ientările metodico -organizatorice ale
federației de specialitate, la nivelul de motricitate și al calităților motrice de bază specifice vârstei
eșalonului de lucru.
Lucrările din domeniile complementare, priveau creșterea și dezvoltarea diverselor grupe de
vârstă ale copiilor, aspecte fiziologice și psihice ale copiilor și ale juniorilor, date și statistici privind
evoluția populației României sub aspectul stării de sănătate și al dezvoltării somato -funcționale, etc.

44

II.2 .2. METODA TESTULUI

Metodele t estului și al observației provin din domeniul psihologiei .
După A. Rey „testul este un mijloc de a diferenția indivizii în funcție de un etalon ”, iar pentru
H. Pi éron acesta este „o probă determinantă implicând o sarcină de executat, identică pentru toți
subiectii examinați. Este o tehnică precisă pentru aprecierea succesului sau pentru notarea numerică a
reușitei ”. Promotor al orientării școlare si profesionale prin intermediul testelor aplicate în laboratorul
școlar de orientare, Ion Holban (1973) defin ește testul ca “instrument al metodei experimentale,
organizat sub forma unei probe standardizate din punctul de vedere al conținutului, al condițiilor de
aplicare si al modalităților de apreciere a rezultatelor, instrument ce este folosit în stabilirea un ei
variabile”.
Tabelele de norme (etaloanele), cum ar fi vârsta, sexul, pregătirea școlară, categoria profesională,
sunt variabile independente. În test aceste variabile sunt criteriul de selecție al subiecților și nu variabila
independenta, in sens strict .

Figura nr. 6. – Criterii de selecție schi alpin / F.R.S.B.

45

A. MĂSURAREA DEZVOLTĂRII SOMATICE:

Reperele de bază ale dezvoltării somatice ce au fost măsurate, înregistrate și analizate pentru a
putea evidenția măsura în care nivelul de dezvoltare so matică și integritatea corporală corespund
indicilor standardelor Institutului Național de Igienă, au fost:
 Înălțimea (talia)
 Perimetrul toracic
 Greutatea
Înălțimea (talia) se măsoară cu ajutorul taliometrului între vertex și planul tălpilor
picioarelor. S ubiectul este așezat în ortostatism cu articulațiile în extensie astfel încât tija verticală a
taliometrului să atingă călcâiele, șanțul interfesier și coloana vertebrală în dreptul omoplaților. Capul va
fi poziționat astfel încât linia imaginară ce unește unghiul extern al ochiului cu marginea superioară a
conductului auditiv extern să fie paralelă cu planul tălpilor picioarelor. Cursorul taliometrului va fi
sprijinit pe vertex și se va citi și consemna valoarea în centimetri.

Figu ra nr. 7 -8 : Măsurători antropometrice, foto : Bajka Tibor

46

Perimetrul toracic se măsoară cu ajutorul unei benzi gradate în centimetri, petrecute
anterior sub -mamar, iar posterior sub nivelul omoplaților. Se pot lua valori în repaus, în inspirație forțată
și în expirație forțată.
Greutatea. Măsurarea greutății corporale se efectuează cu ajutorul cântarului de persoane.
Valoarea masei corporale se consemnează în kilograme și grame.

Figura nr. 9. – Evaluarea greutății corporale , foto : Bajka Tibor

B. TESTAREA CAPACITĂȚII FUNCȚIONALE
Testele din această categorie aduc date relevante legate de starea de sănătate și de capacitatea de
efort a subiecților. Astfel au fost testate și înregistrate:
 Tensiunea arterială maximă
 Tensiun ea arterială minimă
 Frecvența cardiacă
 Ritmul respirator

47

Tensiunea arterială se măsoară cu tensiometrul care evidențiază valorile minime și maxime
ale acestui parametru funcțional.
Frecvența cardiacă sau pulsul stabilește numărul bătăilor inimii pe unitat ea de timp
(pulsul/minut). Măsurătorile au fost făcute presând artera radială cu subiectul în ortostatism.
Ritmul respirator (frecvența respiratorie) reprezintă numărul de mișcări respiratorii ale
ciclului complet (inspirație și expirație) pe minut. Se măs oară prin metoda palpatorie la nivelul cutiei
toracice.

C.TESTAREA CAPACITĂȚII MOTRICE.

Capacitatea motrică definește nivelul diversității structurilor motrice și ale calităților motrice ce
le însoțesc, respectiv numărul și nivelul calitativ al priceperi lor și deprinderilor motrice și al calităților
motrice de care dispune un individ. Capacitatea motrică este măsurabilă și poate fi pusă în evidență prin
probe și norme de control. Probele de control testează și evaluează capacități motrice generale și
cuprinde un set de 8 probe de control(c.1).
Fiecare disciplină și probă sportivă se caracterizează prin structuri motrice specifice. Acestea pot
fi puse în evidență prin probe de control ce evaluează aptitudini specifice, în cazul nostru – schiului
alpin, car e sunt stabilite în general de către federațiile de specialitate și sunt adecvate nivelelor de vârstă
și de pregătire sportivă (c.2).

C.1PROBELE DE CONTROL :

Alergarea de viteză – 50m cu start din picioare. Se cronometrează intervalul de timp scurs
de la prima mișcare (start liber) până la trecerea liniei de sosire și se consemnează rezultatul în secunde
și zecimi de secunde. Proba este comună ambelor sexe (băieți, fete). Se acordă două încercări și se
înregistrează cel mai bun rezultat. Pauza dintre aler gări este de 15 minute. Rezultatul are corespondență
în puncte conform tabelei de punctaj.

48

Săritura în lungime de pe loc. Se realizează pe o suprafață care trebuie să fie netedă și
ne alunecoasă. Se măsoară distanța de la vârfuri (poziția inițială), l a călcâie (poziția de aterizare). Se
acordă două încercări și se înregistrează cea mai bună. Se permite o singură pendulare a brațelor pentru
elan. Rezultatele se înregistrează în centimetri și se punctează conform tabelelor.

Figu ra nr. 10 -11 : Măsurarea săriturii de pe loc, foto : Bajka Tibor

Aruncarea mingii de oină. Se execută de pe loc
cu o singură mână. Se acordă două încercări și se
înregistrează cea mai bună aruncare. Proba este comună
ambelor sexe (băieți, fete), iar rezultatul se exprimă în
metri și centimetri și se punctează conform tabelelor.

Figura nr. 12. : Aruncarea mingii de oină, foto : Bajka Tibor

49

Tracțiuni în brațe. Această probă se execută numai de către băieții care au depășit vârsta de
12 ani. Priza b arei se face cu palmele orientate spre interior, cu brațele perfect întinse, fără ca picioarele
să atingă solul în timpul execuțiilor. Tracțiunile în brațe se consideră corecte numai dacă bărbia
depășește de fiecare dată nivelul barei. Brațele se întind co rect la fiecare revenire. Execuția se întrerupe
dacă între repetări este o pauză ce depășește 3 sec. balansarea picioarelor nu este permisă. Se
consemnează numărul de repetări și se punctează conform tabelelor.
Forța abdominală. Pentru testarea forței abd ominale se execută ridicări de trunchi din
culcat în șezând. Executantul se află inițial culcat pe spate, cu mâinile la ceafă , coatele pe saltea,
genunchii îndoiți, tălpile pe saltea, vârfurile picioarelor fixate sub scara fixă sau de către un coleg. La
semnal executantul ridică trunchiul la verticală în
poziția șezând îmbrățișând genunchii cu coatele,
după care revine imediat în poziția inițială pentru a
repeta execuția. Se numără execuțiile corecte
(numai acelea în care s -au atins genunchii cu coatele
în poziția șezând și salteaua la revenirea în poziția
culcat), în intervalul de 30 secunde. Numărul
execuțiilor are echivalent în puncte conform
tabelelor.
Figura nr. 13. : Forța abdominală, foto : Bajka Tibor

Naveta (joc de mișcare). Se trasează pe sol do uă linii paralele, la distanță de 10m una de
cealaltă. În spatele fiecărei linii se desenează două cercuri tangente, fiecare având diametrul de 50cm. În
cercurile situate în spatele uneia dintre linii se așează câte un cub de lemn cu latura de 5 cm.
Execut antul, aflat în cercurile de vis -à-vis stând cu câte un picior în fiecare, așteaptă semnalul de
plecare. La semnal, executantul pleacă în maximum de viteză, ia și aduce un cub pe care îl plasează într –
unul din cercurile de la linia de plecare după care ple acă să aducă și să plaseze și cel de -al doilea cub.
Nu este permisă aruncarea cubului de la distanță în cerc. Cronometrul se oprește în momentul în care cel
de-al doilea cub a fost așezat corect în cerc. Rezultatul se exprimă în secunde și zecimi de secund e și se
punctează conform tabelului.

50

Alergarea de rezistență. Distanța se aleargă pe teren plat (stadion) contra cronometru.
Transformarea alergării în mers se consideră abandon. Rezultatele se exprimă în secunde. Conform
regulamentului, fetele și băieți i până la vârsta de 12 ani aleargă 600 m, de la 12 ani în sus, fetele aleargă
800 m, iar băieții 1000. Executanții din cadrul grupelor ce fac subiectul prezentei cercetări se încadrau
la vârsta selecției inițiale în grupa sub 12 ani și au alergat 600 m.
Mobilitatea. Proba de mobilitate se desfășoară așezând subiectul pe un scaun de înălțime
cunoscută (50cm) – în poziție stând apropiat cu genunchii întinși. Se execută îndoirea trunchiului înainte
cu brațele întinse în jos de -a lungul unei rigle de 100 cm, situată cu reperul 50 (cincizeci) la nivelul
planului de sprijin. De la reperul 50 (cincizeci) rigla este gradată în sus și în jos în centimetri.
Executantul apleacă trunchiul înainte, cu genunchii perfect întinși, alunecând cu vârfurile degetel or
întinse în jos pe riglă, încercând să depășească gradația 50, rămânând în poziția finală 3 secunde pentru a
se citi gradația până la care s -a ajuns cu vârfurile degetelor. Se acordă două încercări și se notează cel
mai bun rezultat căruia i se acordă pu nctajul conform tabelului.

C.2 PROBE SPECIFICE :

Testele pentru evaluarea nivelului unor calități motrice specifice au fost alese pentru a completa
testele de pregătire generală. Având în vedere complexitatea aptitudinilor sunt implicate în tehnica
schiului de performanță, pe deoparte și exigențele mult mai scăzute pentru nivelul începătorilor pe de
altă parte, am utilizat în cercetarea noastră doar trei probe de control. Pentru cele trei probe preconizate
– proba Romberg, proba Matorin și săriturile lat erale, nu există standarde și în consecință nu am utilizat
o scală de valori, evaluarea urmând să se facă pe seama progresului înregistrat de fiecare subiect între
testarea inițială și cea finală.
Proba Romberg. Subiectul, în sprijin pe un picior, cu tal pa celuilalt picior pe genunchiul
piciorului de sprijin și cu brațele întinse spre înainte, cu ochii închiși, încearcă menținerea în această
poziție un timp cât mai îndelungat. Timpul se cronometrează în secunde.
Proba este adecvată estimării echilibrului static dar și forței necesare păstrării stabilității corpului în
condiții speciale.

51

Proba Matorin (stânga și dreapta). Pe podea se trasează un cerc cu diametrul de 50 cm în care
se trasează două diametre perpendiculare între ele în așa fel încât să împar tă cercul în patru sectoare
egale (90 grade). Executantul, plasat în interiorul cercului cu tălpile paralele între ele de o parte și de alta
a liniei ce taie cercul în două jumătăți egale, execută o săritură pe verticală, însoțită de o rotație maximă
(spre stânga sau spre dreapta) aterizând, pe cât posibil, cu tălpile picioarelor paralele în interiorul
cercului. Se măsoară (cu aproximație) numărul de grade câștigate în rotație față de poziția inițială. Se
execută câte două încercări pe fiecare parte (stânga , dreapta) și se consemnează rezultatul cel mai bun.
Proba este adecvată estimării atât a forței membrelor inferioare cât și echilibrului dinamic necesar în
schiul alpin.
Sărituri laterale. Această probă se desfășoară contratimp pe 30 de secunde și constă în
efectuarea unei suite de sărituri laterale, efectuate simultan cu ambele picioare, acestea fiind apropiate ,
de o parte și de alta unei linii trasate pe sol. Proba are un puternic caracter imitativ și este adecvată
estimării rezistenței în regim de for ță și a capacității de coordonare inter -segmentară necesare în schiul
alpin.

II.2.3. METODA OBSERVAȚIEI

Observația pedagogică este una dintre metodele de lucru ale antrenorului prin care se pot culege
date relevante asupra personalității componenților grupelor de lucru. De asemenea se pot face aprecieri
asupra comportamentului motric al acestora, precum și asupra interesului pentru activitatea din cadrul
orelor de antrenament, asupra capacității lor de efort, asupra preferințelor privind m ijloacele de
antrenament și a nivelului lor de adaptare la condițiile impuse de practicarea acestui sport.
De la atitudinea de observare pasivă, se trece la activizare, conștientizare, raționalizare și
organizarea observației. Astfel, observația devine o metodă științifică de investigare. Rolul si importanța
ei se intensifică odată cu utilizarea experimentului. Ambele metode se completează prin particularitățile
lor, alcătuind o unitate ce formeaza baza metodologica a științei.
Observația permite cercetă torului să desprindă anumite fapte remarcabile, cunoașterea acestor
fapte conducându -l la o anumită ipoteză în cadrul informației de care dispune. În baza ipotezei enunțate
se instituie experimentul propriu -zis, care are rolul de a verifica presupunerea fă cuta și de a sugera,

52

eventual, alte întrebări.
Observația este definită ca un proces al cunoașterii științifice, constând în contemplarea metodică
și intenționată, vizând un anumit scop, a unui obiect sau proces.
P. Fraisse definește observația ca percep ția unei conduite a unui document; o consideră primul
moment al cercetării experimentale.
Observația este, prin natura ei, o metodă de constatare, dar, în același timp, și de explorare atenta
a celor observate prin mobilizarea cunoșțintelor anterioare, de ci este o percepție fundamentală, dirijată,
planificată și selectivă, întreprinsă cu un anumit scop.
În urma observației apar ipotezele, apar problemele noi, la care pe baza experienței și
cunoștințelor, avem anumite puncte de sprijin; ca urmare a observa ției se pot face clasificări, descrieri.

II.2.4. METODA GRAFICĂ ȘI TABELARĂ

Am utilizat metoda grafică pentru a putea observa mai bine legătura dintre variabilele supuse
cercetării și pentru a studia dinamica fenomenelor cercetate. Graficele re prezintă mijloace ilustrative de
prezentare obiectivă a datelor numerice dintr -o situație sau anumit stadiu al cercetării. În cadrul
cercetării noastre reprezentarea grafică prin diagramele de structură sau comparație (plăcintă, coloane) s –
a realizat cu pr ogramul Microsoft Excel 2003. Determinarea aspectelor esențiale ale rezultatelor
înregistrate au avut la bază ordonarea și centralizarea datelor în tabele comparative.

II.2.5.METODA STATISTICO -MATEMATICĂ

Nivelul de motricitate al grupelor d e lucru poate fi analizat și obiectivizat cu ajutorul unor
mijloace matematice, respectiv a statistici.
Prin intermediul statisticii pot fi raportate date ce permit realizarea unor comparații și obținerea
de concluzii relevante și precise. În cadrul stati sticii există diferite metode de lucru ce permit
caracterizarea unor eșantioane și a datelor colectate de la acestea precum și stabilirea unor relații și
diferențe între diferitele grupuri supuse testării.

53

În prezenta lucrare am folosit pentru analiza date lor obținute prin măsurarea și testarea
subiecților și a prestațiilor motrice ale acestora următorii indicatori matematico -statistici:
Media aritmetică (
x ) – rezultă din adunarea fiecărei valori a variabilei (x) raportată l a
numărul de cazuri (n), adică suma valorilor împărțită la numărul de cazuri după formula:
NX
X

unde
Σx = suma valorilor
n = numărul de cazuri
Media aritmetică (
x ) reprezintă un indicator care , alături de alții (mediană și modul), evidențiază
tendința centrală în cadrul unui șir de date.
Media aritmetică singură nu oferă suficientă relevanță în analiza unor date și, în cele mai multe
cazuri, aceste date sunt completate prin analiza abaterii sta ndard (σ). Media aritmetică și abaterea
standard reprezintă descriptori de bază pentru un șir de date, oferind împreună o imagine asupra gradului
de împrăștiere și implicit asupra omogenității acestor date.
Abaterea standard S(σ) reprezintă estimarea varia bilității rezultatelor unui grup de
măsurători în jurul mediei respective și se calculează după formula:
KXXSmin max

unde
σ – abaterea standard
Xmax. – valoarea cea mai mare a indicilor
Xmin. – valoarea cea mai mică a indicilor
K – coeficientul pentru calcularea abaterii standard (Tippit), în cazul cercetării de față este de
3,73 pentru 10 subiecți.
Pentru o imagine mai completă este necesar calculul unor indicatori cu valori statistice similare:
eroarea medie și coeficientul de varia bilitate.

Eroarea medie (m) .

1
NSm

54

unde
m – eroarea medie
σ – abaterea standard
n – număr de subiecți
Semnificația statistică a diferenței dintre medii (testul Student)
2
22
12 1
mmXXt


unde
t – testul Stud ent
X1 – media aritmetică a valorilor grupei experimentale
X2 – media aritmetică a valorilor grupei martor
m1 – eroarea mediei grupei experimentale
m2 – eroarea mediei grupei martor
Se compară valoarea “t” – ului calculat cu valoarea lui “t” reprezentată î n tabelele de echivalare,
la pragul de semnificație (eroare) cuprins între 1% și 5%.

II.2.6.METODA ANALIZEI VIDEO

E o metodă des folosită în domeniul sportului. În schi alpin e obligatoriu atât la începători cât și
la avansați. E foarte important ca ana liza video să fie făcută cât mai repede după antrenament. Această
metodă e folosită în periodizarea antrenamentului sportiv (macrociclu) faza pregăti toare,
precompetițională sau de tranziție. În perioada competițională anali zele video nu se fac înainte de
concurs împreună cu sportivul (antrenorul poate să facă). La analize video, pentru sportiv explicăm care
sunt greșelile, dar fără accent prea mare pe lucruri negative, totdeauna terminăm cu lucruri pozitive
(negative vede numai antrenorul), greselile pe ca re face în exercițiu, technică corectăm prin exerciții
specifice.

55

II.3 EVALUAREA INIȚIALĂ
II.3.1. VERIFICAREA EXPERIMENTALĂ A NIVELULUI INIȚIAL DE
DEZVOLTARE SOMATO -FUNCȚIONALĂ ȘI MOTRICĂ A GRUPELOR DE LUCRU.

Cunoașterea particularităților somato -funcționale și psihice ale subiecților, înlesnesc antrenorului
o abordarea în cadrul lecției de antrenament a mijloacelor și nivelurilor de efort celor mai potrivite
pentru progresul lor cât mai rapid. Fenomenele de creștere și de dezvoltare sunt deosebit de active la
această vârstă, iar acest lucru face necesară monitorizarea ritmică a indicilor ce definesc aceste
fenomene la grupele cu care se lucrează.
Creșterea și dezvoltarea sunt două fenomene naturale cu caracter complex care sunt determinate
în mare parte de evoluția ontogenetică a individului la care se adaugă efectele benefice, ale
activităților desfășurate sistematic în cadrul procesului de antrenament sportiv.
Antrenamentul sportiv are rol determinant în perfecționarea motrică și în îmbunătățirea unor
indici ai calităților motrice.
II.3.2. EVALUAREA NIVELULUI INIȚIAL DE DEZVOLTARE SOMATICĂ.

Indicii somatici cei mai importanți la acest nivel de vârstă, urmăriți în această lucrare au fost:
înălțimea, perimetrul toracic și greutatea. Valorile medii ale acestora sunt evidențiate în tabelele de
mai jos (Tabelul nr. 33).
Testarea inițială
NR.

CRT. INDICATORI GR. EXPERIMENT GR. MARTOR
1 ÎNĂLȚIME cm 140,8 140,2
2 GREUTATE kg 41,4 39,5
3 PERIMETRU TORACIC cm 50,0 50,4
Tabelul nr. 33. – Tabel centralizator al indicilor dezvoltării somatice

x

56

Datele înregistrate la cei trei indicatori ce fac obiectul măsurătorilor noastre se încadrează în valorile
medii oferite de datele statistice a le Institutului Național de Igienă de la noi din țară pentru acest eșalon
de vârstă.

II.3..3. EVALUAREA NIVELULUI INIȚIAL DE DEZVOLTARE FUNCȚIONALĂ

Dezvoltarea funcțională a marilor funcțiuni (cardio -vascular și respirator) sunt evidențiate de
frecvenț a cardiacă, de tensiunea arterială (maxima și minima) și de frecvența respiratorie, ale căror
valori medii sunt evidențiate în Tabelul nr. 34.
Testarea inițială

Nr.
Crt. INDICATOR I

GR.EXPERIMENT GR. MARTOR
1 TENSIUNEA ARTERIALA max 105,2 104,4
2 TENSIUNEA ARTERIALA min 67,6 68,0
3 FRECVENTA CARDIACA 76,9 75,5
Tabelul nr. 34. – Tabel centralizator al indicilor dezvoltării funcționale

Valorile medii înregis trate la cei trei indicatori ce fac obiectul măsurătorilor noastre se
încadrează în limite normale pentru această vârstă conform statisticilor oferite de Institutul Național
de Igienă de la noi din țară.

II.3.4. EVALUAREA NIVELULUI INIȚIAL AL CAPACITĂȚI I MOTRICE
GENERALE.
Nivelul inițial al capacității motrice generale a celor două grupe la începutul perioadei de
pregătire pe uscat a fost testat cu ajutorul probelor de control, a căror medii sunt evidențiate în tabelul
de mai jos.( Tabelul nr. 35)

x

57

Rezultate la Probele de control – Testarea inițială

NR.
Crt PROBE DE STANDARD GRUPA EXPERIMENT GRUPA MARTOR
PERF PCT. x ± m Pct. x± m Pct. CONTROL
1 50 M PLAT – s 7,8 60 8,45 49 8,51 48
2 SĂR. LUNG DE PE LOC – cm 188 60 172 51 171,5 44
3 ARUNCARE MINGE OINĂ/m 37,6 60 32,06 50 33,06 50
4 TRACȚIUNI BRAȚE 7X 60 5,4 55 5,3 55
5 ABDOMEN – repetări 24 60 24,8 62 24,0 60
6 NAVETA – s 11,0 60 12,25 45 12,31 44
7 MOBILITATE – cm 59cm 60 58,9 50 57,6 55
8 REZISTENȚĂ – 1000m – s 3’55” 60 3’59” 60 3’58” 60
9 TOTAL 480 422 416
Tabelul nr. 35. : Tabel centralizator al indicilor capacității motrice generale
În Tabelul nr. 35. se pot urmării valorile medii ale performanțelor obținute de cele două grupe –
grupa experiment și grupa ma rtor la testarea inițială în probele Standard Fitness Test – comparativ cu
standardul cerut băieților de 10 ani ce sunt cuprinși în grupele de performanță. Standardul prevede un
cumul de 480 de puncte la cele 8 probe ale testului, ca cerință minimă privind nivelul de motricitate și
de dezvoltare a calităților motrice – garanție pentru realizarea viitoarelor performanțe.
Analizând datele din tabelul nr. 35 observăm că nici grupa experimentală ce totalizează
aproximativ 422 de puncte realizate, nici grupa m artor cu aproximativ 416 puncte realizate nu
îndeplinesc standardul acceptat pentru acest nivel de vârstă. Nivelul ne corespunzător de motricitate
al componenților celor două grupe, se explică prin existența unor lacune în pregătirea din cadrul
lecțiilor d e EFS din școală, precum și printr -o orientare necorespunzătoare a pregătirii în cadrul
procesului de antrenament.
Conform tabelul nr. 35 , rezultatele nesatisfăcătoare se înregistrează în probele de viteză (50m),
viteză – coordonare (naveta), dar și în p roba de –săritura în lungime de pe loc ce solicită combinația
forță -viteză, precum și în proba de tracțiuni în brațe. Aceste date au determinat orientarea pregătirii

58

la grupa experimentală pe aspectele deficitare, prin abordarea unui set de mijloace de dezvoltare
generală a forței, ca suport a formelor de viteză specifice schiului alpin, precum și a capacităților
coordinative (echilibru static și dinamic, coordonare) ce favorizează manifestarea vitezei.
Creșterea nivelului de motricitate generală și pr ioritate în dezvoltarea forței ca suport al
manifestării vitezei și ale capacităților coordinative (echilibru static și dinamic, coordonare generală
și inter -segmentară, simțul ritmului, capacități de apreciere ale spațiului, etc.), se constituie în
obiect ive de pregătire sportivă adecvate acestui nivel de vârstă – 10-12 ani, în condițiile respectării
indicațiilor metodice existente.

II.3.5. EVALUAREA NIVELULUI INIȚIAL AL UNOR CALITĂȚI MOTRICE
SPECIFICE

Pentru cele patru probe preconizate – proba Romberg , proba Matorin spre dreapta, proba
Matorin spre stânga și pentru săriturile laterale, nu există standarde și în consecință evaluarea se face
pe seama progresului înregistrat de fiecare subiect între testarea inițială și cea finală.

Testarea inițială
Nr.
Crt. INDICATORI GR.EXPERIMENT GR. MARTOR
1 Proba Romberg 15,6 15,0
2 Matorin spre dreapta 152,5 163,1
3 Matorin spre stânga 147 156,6
4 Sărituri laterale 26,4 26,3
Tabelul nr. 36 : Tabel centraliza tor al indicilor motricității specifice

x x
x

59

II.4. MODEL OPERAȚIONAL UTILIZAT PE PARCURSUL
ACTIVITĂȚII DE CERCETARE

II.4.1. PROGRAMAREA PREGĂTIRII SPORTIVE – SELECTAREA ȘI
EȘALONAREA MIJLOACELOR DE LECȚIE
Am presus că o abordare a liniei metodice a școlii austriece în procesul de pregătire a schiorului
alpin în stadiulu de inițiere stadiul I (atât în pregătirea pe uscat, cât și pe timp de iarnă), constituie
premisa esențială în creșterea capacității de performanță și duce la o mai rapidă afirmare a acestora .
Plecând de la ipoteza de lucru în care a m presus o abordare a liniei metodice a școlii
austriece în procesul de pregătire a schiorului alpin în stadiul de inițiere stadiul I – II (atât în
pregătirea pe uscat, cât și pe timp de iarnă), în procesul de preg ătire a primelor eșaloane ale acestui
sport, constituie premisa esențială în creșterea capacității de performanță și o mai rapidă afirmare a
acestora, am selectat și eșalonat o serie de mijloace de antrenament corespunzăto are atingerii acestui
obiectiv. Etapele pregătirii s -au desfășurat pe două cicluri distincte:
O primă etapă pentru pregătirea pe uscat;
O a doua etapă de pregătire pe zăpadă (Ghețarul Hintertux – Austria).
Prima etapă, care face și obiectul cercetării mele s -a des fășurat între 15 septe mbrie 2017
și 22 aprilie 2018 și a avut următoarele obiective:
– creșterea capacității de efort printr -o abordare continuă și sis tematică a pregătirii în cadrul
lecțiilor de antrenament.
– creșterea nivelului de motricitate generală prin dezvoltarea și diversi ficarea bagajului motric
de bază.
– dezvoltarea calităților motrice – în principal a forței generale și în segmentele c e susțin
efortul specific schiului alpin.
– introducerea unor elemente dintre conceptele noi din Austr ia în pregătirea, antrenamentul
copiilor / pe timp de var ă. Cum ar fi : Schi de iarbă (Grasski, Fig 14 -17), Schi pe role (Skike; Fig 18 -19),
Mountainboard (Fi g 20-21).

60

Figura nr. 14. Antrenament schi de iarbă Figura nr. 15. Antrenament slalom schi de iarbă
(Foto : Bocz Attila, cu permisiune ) (Foto : Bocz Attila, cu permisiune )

Figura nr. 16. Antrenament schi de iarbă Figura nr. 17. Antrenament schi de iarbă
(Foto : Bocz Attila, cu permisiune ) (Foto : Bocz Attila, cu permisiune )

61

Figura nr. 18. Schi pe role (Skike) Figura nr. 19. Schi pe role (Skike)
(Foto : Bocz Attila, cu permisiune ) (Foto : Bocz Attila, cu permisiune )

Figura nr. 20. Mountainboard Figura nr. 21. Mountainbo ard
(Foto : Bocz Attila, cu permisiune ) (Foto : Bocz Attila, cu permisiune )

62

II.4.2. Mijloace utilizate pentru dezvoltarea motricității generale și a
calităților motrice
Îndemânare + Forță – cod ÎF
ÎF 1 Treceri rapide din fandat în fandat – lateral –pe 30 sec.
ÎF2 Naveta (culesul cartofilor) 4×10 m
ÎF3 Dezechilibrări din ghemuit prin tamponarea palmelor pe perechi
ÎF4 Lupta cocoșilor
ÎF5 Deplasare în echilibru pe suprafețe înguste (bordura, șină, etc. )
ÎF6 Sărituri din ghemuit în ghemuit – pe 15m
ÎF7 Sărituri laterale cu deplasare din treaptă în treaptă pe scări în jos
ÎF8 Fandare adâncă spre înainte și revenire.
ÎF 9 Sărituri cu amplitudini variate și rotație – stânga -dreapta
Viteza + Forță
Viteza de reacție – cod VR
VR 1 Start din poziții diverse (ghemuit, fandat, culcat cu fața sau cu spatele la direcția
de alergare), accelerare pe 8 -10 m la semnal sonor
VR2 Start din picioare la semnal vizual și accelerare pe 8 -10 m

Viteza de deplasare – cod VD
VD1 Alerg are cu accelerare pe 15 -20 m la start sonor
VD2 Alergare tempo 4/4 pe 20 – 30 m la start sonor
VD3 Alergare cu variații de tempo pe 60 -80 m la semnal sonor
Viteza de execuție – cod VE
VE1 Exercițiul soldatului în 4 timpi (Proba Bourpee)
VE2 Alergar e tempo 4/4 printre jaloane, pe 60m – contratimp
VE3 Deplasare cu sărituri laterale pe două picioare pe 30m – contratimp
Forță + Pliometrie – cod FP
FP1 Geno -flexiuni adânci pe ambele picioare
FP2 Geno -flexiuni cu desprindere
FP3 Săritură în lungi me fără elan, urmată de desprindere
FP4 Sărituri în adâncime urmate de desprindere
FP5 Sărituri în adâncime urmate de păstrarea poziției de coborâre

63

Parcursuri aplicative de uscat – cod P -AU
P-AU1 Pe 20m – plecare din poziții diferite(stând, ghemuit, șezând sprint pe 6m,
rostogolire înainte la saltea, mers pe banca de gimnastică așezată în lungul
traseului, sprint urmat de cățărare la spalier la ultima șipcă, întoarcere în viteză
maximă.
P-AU2 Pe 15 m – săritură de pe ambele picioare peste ștacheta ri dicată la 0,25m,,
deplasare în viteză maximă printre 5 jaloane plasate în linie la distanțe de 1m,
până la un jalon, ocolire și întoarcere în viteză maximă.
P-AU3 Pe 15 m –două rostogoliri înainte pe saltea, întoarcere180 grade, deplasare cu
sărituri succ esive peste o linie trasată în lungul traseului, ocolire jalon, întoarcere
în viteză maximă.
Schi de iarbă, skike, mountainboard – cod S -IA
S-IA1 Pe 200m – Trecere printre fanioane,Slalom, Slalom uriaș, diferite combinații de
fanioane.
S-IA2 Pe 5 km – deplasare cu schiul de role (skike), pe distanță de 5 km, primul km
coborâre ușoară, după care 2 km urcare pe pantă ușor înclinată, 1,5 km coborâre
cu denivelări și ultima porțiune urcare.
S-IA3 Pe 200 m –coborâre cu mountainboard printre fanioane montate GS. Dezvoltă
echilibrul.
Tabelul nr. 37. – Mijloace utilizate pentru dezvoltarea motricității generale și a calităților
motrice

Figura nr. 22. Menținere poziție de coborâre Figura nr. 23. Culcat facial pe antebraț
(Foto : Bocz Attila, cu permisiune ) (Foto : Bocz Attila, cu permisiune )

64

II.4.3. Aplicarea în practică a pro gramului și evaluarea
efectelor
PLAN DE PREGĂTIRE – ETAPĂ – MEZOCICLU DE ACOMODARE; noi embrie – octombrie 201 7
SECȚIA : SCHI ALPIN GRUPA experiment COPII 10 -12 ani
Obiective
intermediare 1; Îmbunătățirea nivelului general de motricitate 2. Dezvoltarea calităților motrice generale și
specifice –cu prioritate forță + viteză ș i îndemânare.
Antrenament
nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Durata –
minute 90 90 100 90 90 100 90 100 100 90 100 100
Intensitatea U U M U U M U M M U M M
Preg org. Efort:

P Alergare 2/4 –
școala alergării
R – joc dinamic; 10` 10` 10` 10` 10` 10`
E – gimnastică art. 10` 10` 10` 10` 10` 10`
G
. 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5`
Fundamentală:
F Viteză:
I – VR1 4x 4x 4x 4x 5x 5x
Z – VR2 2x 2x 3x 3x 3x 3x
I – FP1 2x P 2x 2x 3x 3x
C – FP2 P 2x A 2x 2x 3x 3x
Ă – FP3 R 2x U 2x 2x 3x 3x
– VD1 1x O Z
M – VD2 2x B A
U – VE1 E 1x 2x 2x 2x 2x
L – VE3 2x 2x 2x 2x 2x
T – PAU1 2x P 2x 2x 2x 3x 2x 3x 2x 3x 2x
I Îndemânare: D A
L – ÎF 1 E 2x U 2x 2x 2x 2x
A – Î F2 1x Z 1x 2x 2x 2x 2x
T – Î F3 C 2x A 2x 2x 2x 2x
E – Î F4 – 15„ O 2x 2x
R – Î F5 pe 20m 2x N 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x
A – ÎF6 T P 2x 2x 2x 2x 2x
L – ÎF 7 pe 80m R A 2x 2x 2x 2x 2x
Ă – ÎF 8 O U
– ÎF 9 – stg+dr L Z 3+3 3+3 3+3
– ÎF 10 – stg+dr A 3+3 3+3 3+3

– PAU2 2x 2x 3x 3x 1x
– PAU 3
-SIA 1 4x 4x 2x 3x 3x 3x 2x
-SIA 2
-SIA 3 1x 1x
3x 1x
4x 2x 2x 3x
Încheiere:

mers+ex.respir. 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5`
– corect. ținuta
– streching
Control medica l x
Probe de control x

65

PLAN DE PREGĂTIRE – ETAPĂ – MEZOCICLU DE ACOMODARE; septembrie – octombrie 201 7
SECȚIA : SCHI ALPIN GRUPA experiment COPII 10 -12 ani
Obiective intermediare 1; Îmbunătățirea nivelului general de motricitate 2. Dezvoltarea calităților motrice
generale și specifice –cu prioritate forță + viteză și îndemânare.
Antrenament nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Durata – minute 90 90 100 90 90 100 90 100 100 90 100 100
Intensitatea U U M U U M U M M U M M
Preg org. Efort:

P Alergare 2/4 –
școala alergării
R – joc dinamic; 10` 10` 10` 10` 10` 10`
E – gimnastică art. 10` 10` 10` 10` 10` 10`
G. 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5`
Fundamentală:
F Îndemânare:
I – ÎF1 4x 4x 4x 4x 5x 5x
Z – ÎF2 2x 2x 3x 3x 3x 3x
I – ÎF3 2x P 2x 2x 3x 3x
C – ÎF4-15” P 2x A 2x 2x 3x 3x
Ă – ÎF5 pe 30m R 2x U 2x 2x 3x 3x
– ÎF6 1x O Z
M – ÎF7 pe 80m 2x B A
U – ÎF8 E 1x 2x 2x 2x 2x
L – ÎF9 – stg-dr 2x 2x 2x 2x 2x
T – ÎF10 stg -dr 2x P 2x 2x 2x 3x 2x 3x 2x 3x 2x
I Viteză: D A
L – VR1 E 2x U 2x 2x 2x 2x
A – VR2 1x Z 1x 2x 2x 2x 2x
T – VD1 C 2x A 2x 2x 2x 2x
E – VD2 O 2x 2x
R – VD3 2x N 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x
A – VE1 T P 2x 2x 2x 2x 2x
L – VE2 R A 2x 2x 2x 2x 2x
Ă – VE3 O U
L Z
Parcurs aplicativ : A
-PAU1 2x 2x 2x 3x 3x 3x 3x 3x
– PAU2 1x 2x 2x 3x
– PAU 3
1x 2x 2x 2x 2x 2x

Încheiere:

mers+ex.respir. 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5`
– corect. ținuta
– streching
Control medical x
Probe de control x

66

PLAN DE PREGĂTIRE – ETAPĂ – MEZOCICLU DE ACOMODARE; septembrie – octombrie 201 7
SECȚIA : SCHI ALPIN GRUPA experiment COPII 10 -12 ani
Obiective intermediare 1; Îmbunătățirea nivelului general de motricitate 2. Dezvoltarea calităților motrice
generale și specif ice –cu prioritate forță + viteză și îndemânare.
Antrenament nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Durata – minute 90 90 100 90 90 100 90 100 100 90 100 100
Intensitatea U U M U U M U M M U M M
Preg org. Efort:

P Alergare 2/ 4 –
școala alergării
R – joc dinamic; 10` 10` 10` 10` 10` 10`
E – gimnastică art. 10` 10` 10` 10` 10` 10`
G. 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5`
Fundamentală:
F Viteză:
I – VR1 4x 4x 4x 4x 5x 5x
Z – VR2 2x 2x 3x 3x 3x 3x
I – VD1 2x P 2x 2x 3x 3x
C – VD2 P 2x A 2x 2x 3x 3x
Ă – VE1 R 2x U 2x 2x 3x 3x
– VE3 1x O Z
M – PAU1 2x B A
U Îndemânare:
-ÎF2
1x E
2x

2x
3x
2x
3x
2x
2x
3x
2x
L -ÎF3 2x 2x 2x 2x 2x
T -ÎF4-15” 2x P 2x 2x 2x 3x 2x 3x 2x 3x 2x
I -ÎF5 pe 20 -30 m D A
L – ÎF 7 pe 80m E 2x U 2x 2x 2x 2x
A – Î F8 1x Z 1x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x
T – Î F9 – stg-dr C 2x A 2x 2x 2x 2x
E – Î F10 – stg-dr O 2x 2x
R N
A T P
L R A
Ă O U
L Z
A

– PAU2 2x 2x 3x 3x
– PAU 3 2x 3x 3x
3x
Încheiere:

mers+ex.respir. 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5`
– corect. ținuta
– streching
Control medical x
Probe de control x

PLAN DE PREGĂTIRE – ETAPĂ – MEZOCICLU DE ACOMODARE; septembrie – octombrie 201 7

67

SECȚIA : SCHI ALPIN GRUPA experiment COPII 10 -12 ani
Obiective intermediare 1; Îmbunătățirea nivelului general de motricitate 2. Dezvoltarea calită ților motrice generale
și specifice –cu prioritate forță + viteză și îndemânare.
Antrenament nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Durata – minute 90 90 100 90 90 100 90 100 100 90 100 100
Intensitatea U U M U U M U M M U M M
Preg org. Efort:

P Alergare 2/4 –
școala alergării
R – joc dinamic; 10` 10` 10` 10` 10`
E – gimnastică art. 10` 10` 10` 10` 10` 10`
G. 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5`
Fundamental ă:
F Îndemânare:
I – ÎF2 2x 2x 2x 2x 2x 3x P
Z – ÎF3 2x 2x 2x 3x 3x 3x R
I – ÎF4-15” 2x P 2x 3x 3x P O
C – ÎF5 pe 30m 2x A 2x 3x 3x A B
Ă – ÎF7 pe 80m 2x U 2x 3x 3x U E
– ÎF8 1x 1x Z 1x 2x Z 2x
M – ÎF9 – stg-dr 2x 1x A 2x 2x A 2x D
U – ÎF10 stg -dr 1x 2x 2x 2x 2x E
L
T P p C
I Viteză: A A O
L – VR1 1x 2x U 2x 2x 2x U 2x N
A – VR2 1x Z 1x 2x 2x Z T
T – VD1 2x A 2x 2x 2x A 2x R
E – VD2 2x 2x 2x O
R – VD3 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x L
A – VE1 2x P 2x 2x 2x P
L – VE2 2x A 2x 2x 2x A
Ă – VE3 2x 2x U U
Z Z
Parcurs aplicativ : A A
-PAU1 2x 2x 3x 3x 3x
– PAU2 2x 2x 2x 3x
– PAU 3
1x 1x 2x 2x 2x

Încheiere:

mers+ex.respir. 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5` 5`
– corect. ținuta
– streching
Control medical x
Probe de contro l x

68

II.4.4. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE PREGĂTIRE PE ZĂPADĂ (AUSTRIA
RACING CAMP) ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR SPORTIVILOR

Componenții grupelor ce fac obiectul cercetării aparțin unor grupe de avansați în schiul alpi n
(copii de 10 -12 ani) de la Sport -All Ski Team. Aceștia au acumulat experiența unor concursuri în
probele schiului alpin fiind orientați spre performanță. Acest nivel de vârstă aparține eșalonului de
copii încadrându -se stadiului I -II de pregătire în antr enamentul sportiv.
Obiectivele instruirii acestui eșalon de vârstă vizează în special dezvoltarea motricității
generale și îmbunătățirea formelor de manifestare ale vitezei și a îndemânării. Consider că la acest
nivel de vârstă pe lângă abordarea formelor specifice ale vitezei, în schiul alpin, precum și a
capacităților de coordonare ce intervin în probele acestuia este necesară și perfecționarea forței,
perfecționarea tehnicii în probele competiționale (slalom uriaș, slalom). În iulie, anul 2017 am
participat cu echipa Sport -All Ski Team la un cantonament pe ghețarul Hintertux, organizat de
Austrian Racing Camp (fondatorul e Hugo Nindl, 2 x Campion mondial, Campion Mondial la Cupa
Mondială proba Slalom, 9 x Campion al Austriei,6 x Campion Junior al Austr iei), având atleți ca
Michaela Shiffrin, Marcel Hircher care au învățat bazele schiului de competiție de la antrenorii
Austrian Racing Camp.
În 2017 am avut două stagii de pregătire în Austria organizat împreună cu Austrian Racing
Camp. Mai jos prezint un plan săptămânal (microciclu) de antrenament dintr -un stagiu de pregătire pe
zăpadă și pe uscat cât și un porgram al taberei.
Important ar fi folosirea în antrenament la noi în țară a echipamentului de schi de iarbă, fiind
stadiul de pregătire pe zăpadă foarte scurtă și multe echipe nu poate să permită din lipsă de fonduri ca
să facă cantonamente în străinătate pe ghețare, aceste echipamente de schi de iarbă au avut un progres
impresionant la fel ca echipamentele de iarnă.

69

II.4.5. PLAN SĂPTĂMÂNAL AUST RIA RACING CAMP / MICROCICLU
Mijloace
Antr 1 pe zapada Antr 2
Uscat Antr 1
Tehnic Antrenament ZILE
/ Zăpadă
INTENSITATE VOLUM RAPORT
VOLUM
INTENSITATE VOLUM RAPORT
VOLUM
Incalzire specifica pe
zapada/streching
Antr. SL
Ex 1. “la liber” pe un
traseu nemarcat – o
succesiune de viraje
scurte, line si rotunjite.
Se mentine constant
viteza de alunecare si
ritmul de executie.
2x 800m
Ex 2. Idem ex1 – se
executa viraje cu raza
mica variind forma cat
si marimea acestora.
Ritmul de executie se
mod ifica permanent,
evitand schimbari
bruste de viteza.
2×600 -800m
e un traseu nemarcat –
o succesiune de viraje
scurte, line si rotunjite.
Se mentine constant
viteza de alunecare si
ritmul de executie.
2x 800m
U 60 min 10%
U 84 min 10% 2 LUNI CICLU SĂPTĂ MÎNAL 11 -16 DECEMBRIE 2017 EFECTIV : 6 , 2 – BĂIEȚI, 4 – FETE LOCUL DE PREGĂTIRE : HINTERTUX / AUSTRIA ACS SPORT -ALL SKI TEAM SFANTU GHEORGHE
Incalzire specifica pe
zapada/streching
Antr. SL

Ex1 Se marcheaza un
traseu de slalom, de
preferinta ritmic (dif.
medie) Pe perechi : unul
parcurge traseul de
slalom, celalalt sportive
in afara traseului imita
linia de cursa din tras eul
marcat 2Xfiecare
sportiv.

Ex2. Se realizeaza 2
trasee slalom (10 -10
fanioane) -paralele –
alternand in fiecare
traseu portiunile
marcate cu altele din
slalomul alaturat. M 84 min 20%
M 126 min 15% 2 MARTI
Incalzire specifica pe
zapada/streching
Antr. SL
Ex1 – Se monteaza si se
parcurg succesiv 2 -3x
fiecare traseu) 10 -12
porti de slalom

a)Traseu ritmic, relative
deschis
b)Traseu inchis care
solicita efectuarea unor
viraje rotunjite
c)traseu foarte strans in
care distantele vertical
dintre fanioanele
interioare successive,
descresc progresiv pe
toata lungimea
traseului. M 84 min 20%
T 168 min 25% 2 MIERCURI
Incalzire specifica pe
zapada/streching
Antr. GS

Ex1. – “la liber” – traseu
nemarcat, succesiune de
viraje largi, rotunjite. Se
mentine constan t viteza
de alunecare si ritmul de
executie. 2x

Ex2. Viraje executate pe
un singur schi – pe
schiul exterior
(“Javelin”). Schiorul
efectueaza – dupa
declansarea virajului –
faza de conducere doar
pe schiul exterior. Schiul
interior este ridicat. 4X

Ex3. Pentru controlul
bazinului prin balansul
antero -posterior:
M 84 min 20%
U 84 min 10% 2 JOI AnTr 2 Dezvoltarea calitatilor motrice F -V si Mobilitate Obiectiv : Antr 1 Perfectionarea technicii de baza in probele de SL si GS ANTRENOR / INSTRUCTOR : BOCZ A TTILA
Incalzire specifica pe
zapada/streching
Antr. GS

Ex1. Traseu de slalom
urias ritmic, alcatuit d in
cel putin zece porti

-se parcurge traseul de
3-4x
-se muta fie portile rosii,
fie cele albastre spre
exterior ci 1m,
obtinandu -se un traseu
mai ro tunjit (mai inchis)
3-4x
-se mareste distanta
dintre porti cu 1 -2m.
Traiectoria va fi mai
deschisa permitand
parcurgerea virajelor la
viteze mai mari. 3 -4x M 84 min 20%
T 168 min 15% 2 VINERI
Incalzire specifica pe
zapada/streching
Antr. GS

Ex1. Se monteaza 2 -3
porti care impugn viraje
rotunjite, apoi o
secventa de 2 porti
tranzitorii si alte 2 -3 porti
care sa apropie linia de
cursa de linia pantei.
Daca se doreste
realizarea unor trasee
mai lungi, in continuare
se poate include din nou
o secvent a de tranzitie,
dar de aceasta data cu
scop contrar, de realizare
progresiva a virajelor mai
rotunjite.
Linia de cursa este
dependent de experienta
schiorului. Un schior mai
experimentat va adopt M 60 min 10%
M 126 min 25 2 SAMBATA
Regenerare/ Odihn ă Regenerare
Regenerar
e /
Odihnă 0 DUM

70

Mijloace
Antr 1 pe zapada ZILE
Ex3. Pe perechi –
Conducatorul efectueaza o
gama larga de viraje scurte
incluzand in componenta lor
anumite sarcini : ridicarea
schiului interior virajului,
ridicarea schi ului
exterior/interior, saritura la
inceputul virajului, etc.
Sportivul urmaritor imita
toate actiunile sportivului
din fata. 2x 800m fiecare
sportiv
Ex4. Fara a utiliza bête de
schi, se executa viraje
inlantuite, cu raza scurta.
Bratele schiorului sunt
incrutisate pe piept, iar
mainile ating umerii.
2x800m
Ex5. Idem ex4 bratele
intinse oblic inainte si usor
indoite din articulatia
coatelor
2x800m
Ex6. Id ex4 cu bête de schi
lucrandu -se active cu ele, se
vor descuraja miscarile
excesive ale bratelor. 3 –
4x800m

Refacere : Masaj, sauna LUNI

Sportivii parcurg propriile
trasee incercand sa -si
sincronizeze actiunile atat
pe portiunile jalonate cat si
pe cele libere. 3X fiecare
traseu
Ex3. Se monteaza 10 -15
fanioane,mici din cauciuc
(0,50m) un traseu ritmic. S e
va solicita sa adopte o linie
de cursa cat mai scurta,
stergerea – lovirea
fanioanelor cu tibiile
(protejate). Se corecteaza
pozitia bustului schiorului.
6X
Ex4. Idem ex3 se trece la
combinarea alternative a
unor fanioane scurte cu
altele de lungimi
regul amentare.
Refacere : Masaj, sauna
Dupa antrenament analiza
video MARTI
d) (20 -25 porti) Traseu care
contine o secventa ce
impune schimbarea de
ritm
e) (20 -25 porti)traseu
combinat care, prin
caacteristicile de montare
a portilor, se solicita la
inceput efectuarea unor
viraje rotunjite, apoi altele
apropiate de linia de panta
si se revine – in finalul
traseului – la viraje
rotunjite.
f) (25 -30 porti) raseu in
care se alterneaza virajele
rotunjite cu cele apropiate
de linia pantei, prin
asezarea unor succes iuni
repetate de porti duble.
Refacere : Masaj, sauna
Dupa antrenament analiza
video MIERCURI
a)sase viraje successive cu
ridicarea si incrutisarea
varfului schiului interior in
timpul deplasarii pe arcul
virajului 2x
b)sase viraje successive
radicand sc hiul interior
ocolirii si pastrand varful si
coada acestui schi la
acelasi nivel (parallel cu
suprafata zapezii) 2x
c)sase viraje successive
luand contact usor cu
zapada pe schiul interior.
2x
Ex4. Viraje successive cu
schiurile paralele,
effectuate la vit eza redusa
(“pe urma taiata”)
Refacere : Masaj, sauna
Dupa antrenament analiza
video JOI
Ex2. Se schimba panta si se
reia intregul sistem de
actionare din ex1.
Ex3. Pe o panta de
inclinatie medie, se
marcheaza un traseu din 4 –
6 porti asezate la distante
egale intre ele (inchise,
medii) Se lasa apoi o zona
libera (30 -50m) dupa care,
pe aceeasi linie se
monteaza alte 4 -6 porti,
dar care sa oblige
realizarea unor traiectorii
diferite fata de prima
secventa marcata. 3 -4x
Ex4. Viraje libere
utilizandu -se in tim pul
evolutiei un singur bat de
schi (4 -6x)
Ex5. Traseu deschis (10 -15
porti) utilizand un singur
bat de schi. (2 -4x)
Ex6. Efectuarea unor viraje
libere cu traiectorii diferite
fara bête de schi. (3x)
Ex7. Idem ex6 intr -un
traseu marcat (10 -15
porti/3x)
Refacere : Masaj, sauna,
analiza video VINERI
O linie de deasupra
portii (a), putin mai jos
de unul
neexperimentat (b).
6-8x
Ex2. Efectuarea unor
viraje successive,
simetrice de slalom
urias, pe o pista
marcata cu fanioane
pivot. 6x
Ex3. Secventa de
traseu de slalom urias
in care :
-doua porti deschise
successive
-o poarta oblica
vertical situate la limita
admisa de reg. FIS 6x

Ex4. Combinarea ex1 –
ex3 Traseu format din
15-20 de porti. 4x
Refacere : Masaj,
sauna, analiza video. SAMBATA
Regenerare/ Odihnă DUM

71

MIJLOACE / ANTR. 2 – Uscat Preg fiz generala si Forta

Incalzire:
-Scoala alergarii
-scoala sariturii
-incalzire specifica
gimnastica cu obiecte
(coarda, minge medicinala
pentru mobilitate si
extensie)

Ex1. Mentinerea pozitiei
de coborare, mai nile
intinse inainte
4x60sec pauza 45sec
Ex2. Mentinerea pozitiei
de coborare, mainile pe
sold 4x45sec pauza 30sec
Ex3. Varietati de exercitii
cu scara de coordonare 20
min
Ex4. Forta abdomonala:
Culcat dorsal, pichioare cu
un unghi 90° intre sold si
coap sa, bratele intinse
lateral pe podea, ridicari
de sold, genunchii se
misca vertical in sus,
revenire pe podea 3×15
pauza 1min
Ex5. Extensii diagonale
-culcat ventral, bratele si
picioarele se ridica in
diagonala (bratul drept
intins in fata F-V,
Vitez a de repetitie

Incalzire:
-Scoala alergarii
-scoala sariturii
-incalzire specifica
gimnastica cu obiecte
(coarda, minge
medicinala pentru
mobilitate si extensie)

Ex1. Sarituri laterale
peste o stacheta la 5 cm
inaltime cu accent pe
viteza de repetitie
4x15sec pauza 40sec

Ex2. Sarituri laterale
peste o stacheta la 15 cm
inaltime cu accent pe
rezistenta.
4×30 sec pauza 60sec

Ex3. Slalom pe uscat 100
m plat (30 fanioane
dispuse in „fir” la interval
de 3 m) 3x100m
Ex4. Idem ex3 -sarituri
laterale 2×1 00m
Ex5. Idem ex3 sarituri
laterale din ghemuit in
ghemuit si mentinerea
pozitiei
3x100m Forta exploziva
Mobilitate

Incalzire:
-Scoala alergarii
-scoala sariturii
-incalzire specifica
gimnastica cu obiecte
(coarda, minge
medicinala pentru
mobilitate si extensie)

Ex1. 5 -10 sarituri in zig –
zag fara elan din brate,
palmele pe solduri 5x
Ex2. Parcurs de
obstacole pentru
coordonare. Stachete
din plastic aranjate ca
sa alcatuiasca un
parcurs, directia de
alergare se schimba
mereu, obstacolele sunt
puse la d iferite inaltimi.
3x
Ex3. Idem ex2 sarituri cu
urmarire (doi parteneri
unul dupa celalalt). 2/2x
Ex4. Traseu aplicativ
-10m sprint,
-pornind de la jalonul
din mijloc – alergare
laterala cu atingerea
jaloanelor laterale
-alergare inainte si
sarituri peste 6 -7
stachete mici (15cm) Antr. Forta si mobilitate

Incalzire:
-Scoala alergarii
-scoala sariturii
-incalzire specifica
gimnastica cu obiecte
(coarda, minge medicinala
pentru mobilitate si
extensie)

Ex1. Musculatura
superioara a gambei
Picior intins, pri n impingeri
usoare in calcai se
accentueaza efectul de
intindere.
2-3x 10 -20 sec
Ex2.Musculatura
inferioara a gambei
Piciorul din spate indoit,
glezna ramane pe podea,
extensie la nivelul
tendonui ahilian. 2 -3x 10 –
20 sec
Ex3. Musculatura
anterioara a coap sei
Culcat ventral, bazinul
impins inapoi, muschii
spatelui si abdomenul sunt
icordati, se indoaie
piciorul liber si se apuca
laba cu mana de pe
aceeasi parte si se trage
calcaiul la sezuta.
Exercitiul se poate fi
executat si din culcat
lateral.2 -3x 10 s Forta rapida, exploziva in
regim de rezistenta si
coordonare

Intensitate: sub
max(90%)
4-6 serii
-pauza: 2 -5 minute cu
alergare usoara(nimeni
nu se aseaza!)

Incalzire:
-Scoala alergarii
-scoala sariturii
-incalzire specifica
gimnastica cu obiecte
(coarda , minge
medicinala pentru
mobilitate si extensie)
Ex1. Sarituri de
stabilizare
Saritura pe ambele
picioare
-pe un picior
-pe loc si apoi inainte pe
sol
-sarituri inainte pe un
nivel superior
-sarituri inainte pe un
nivel inferior
-aterizare pe suprafata
moale, apoi pe una tare
Ex2. Linie de sarituri
alcatuita din aparate
(saritura pe lada inainte,
sarituri in zig – zag in
cercuri, saritura peste
stachete, garduri, etc.) 8 –
12 sarituri care trebuie
efectuate cat mai rapid,
in cel mai scurt timp. Incalzire:
-Scoala alergarii
-scoala sariturii
-incalzire specifica
gimnastica cu obiecte
(coarda, minge
medicinala pentru
mobilitate si extensie)

Ex1. Mentinerea
pozitiei de coborare,
mainile intinse inainte
4x60sec pauza 45sec
Ex2. Mentinerea
pozitiei de coborare,
mainile pe sold
4x45sec pauza 30sec
Ex3. Varietati de
exercitii cu scara de
coordonare 20 min
Ex4. Forta
abdomonala:
Culcat dorsal,
pichioare cu un unghi
90° intre sold si
coapsa, bratele intinse
lateral pe podea,
ridicari de sold,
genunchii se misca
verti cal in sus, revenire
pe podea 3×15 pauza
1min
Ex5. Extensii diagonale
-culcat ventral, bratele
si picioarele se ridica in
diagonala (bratul drept
intins in fata
concomitent cu
piciorul drept in
cumpana pe
genunchiul stang si
invers) 4x
Regenerare/ Odi hnă

72

MIJLOACE / ANTR. 2 – Uscat concomitent cu piciorul
drept in cumpana pe
genunchiul stang si
invers) 4x
Ex6. Tractiuni in brate
,flexi cu gantere
Stand, musculature
incordata, flexii
alternative 20×3
Ex7. Sprijin pe
coate/brate cu ridicarea
piciorului si bratului opus
(in
diagonala), fixare a
pozitei de 3 -5 ori si
schimb

Exercitii de streching la
sfarsitul sedintei de
pregatire. Ex6. Idem ex3 sarituri
laterale cu tragerea
genunchilor la piept
2x100m

Incheiere : A lergare
usoara 800m si exercitii
de streching la sfarsitul
sedintei de pregatire . alergare cu spatele 20m
-alergare cu fata printre
jaloane si sosire
5-6x
Ex5. Joc, hochei pe iarba
10-15 minute.

Incheiere : Alergare
usoara 800m si
exerciti i de streching la
sfarsitul sedintei de
pregatire . Ex4. Muschii aductori
Sezand talpile picioarelor
lipite, coatele sprijinite pe
genunchi apasandu -I in
jos. 2 -3x 10 s
Ex5. Musculatura
abdominala
Culcat dorsal, talpile pe
podea, palmele duse la
frunte , ridicare lenta a
trunchiului pana la vertical
(spatele drept), apoi
revenire, etc. 3×20
Ex6. Flotari cu picioare
intinse 3×15
Ex7. Tractiuni in brate
,flexi cu gantere
Stand, musculature
incordata, flexii alternative
20×3
Ex8. Sprijin culcat in
diagonal
Sprijin pe coate/brate.
Ridicarea piciorului si
bratului opus (in
diagonala), fixare a pozitiei
de 3 -5 ori si schimb 4x
Incheiere : Alergare usoara
800m si exercitii de
streching la sfarsitul
sedintei de pregatire . Ex3. Pozitia stand pe plans
ape un tub cu diametru
mai mare (11cm).
Mentinerea pozitiei cat
mai indelungata a pozitiei
stand pe plansa
Ex4. Pe plansa,
genoflexiuni si mentinere
5 sec in pozitia de
coborare.
3×10
Ex5. Mers pe franghie
(echilibru). Mentinere
timp cat mai indelungat pe
franghie.

Incheiere : Alergare usoara
800m si exercitii de
streching la sfarsitul
sedintei de pregatire . Ex6. Tractiuni in brate
,flexi cu gantere
Stand, musculature
incordata, flexii
alternative 20×3
Ex7. Sprijin pe
coate/brate cu ridicarea
piciorului s i bratului
opus (in
diagonala), fixare a
pozitei de 3 -5 ori si
schimb

Exercitii de streching la
sfarsitul sedintei de
pregatire .
Regenerare/ Odihnă

73

PROGRAM ZILNIC
06:15 – Deșteptarea
06:30 – Gimnastică de dimineață
06:4 5 – Mic dejun
07:30 – Întâlnire în fața hotelului
07:43 – Plecare cu microbuze la gondolă
08:45 – Antrenament 1
13:20 – Plecare înapoi la hotel cu microbuze
13:30 – Prânz
14:20 – Analiză video
17:00 – Antrenament 2 – pe uscat
18:30 – Cină
19:30 – Analize World Cup, demonstrații pregătirea schiurilor, invitați din lotul Austriei
21:00 – Stingerea pentru copii sub 18 ani.
PROGRAM SĂPTĂMÂNAL
PROGRAM STAGIU DE PREGĂTIRE 1 -2 SĂPTĂMÂNI

1 săpt 2 săpt Zilele Program
Zile Nr. Zile
DUMINICĂ Sosirea echipelor
1
1 Check -in la hotel cel târziu ora 18:00
Cină, ora 18:30
Întâlnire cu STAFF, ora 20:00, repartizare în grupe, echipe
2
2 LUNI Antrenament tehnic pe schiuri
Pozițiile, mișcările importante în schiul de competiție (SL/GS)
Analiza video a antrenamentului technic
3-4
3 MARȚI Recapitulare și continuarea antrenamentului tehnic GS
Primul antrenament GS printre fanioane
Analiza video a antrenamentului GS
5-6
4-7 MIERCURI Recapitulare și continuarea antrenamentului tehnic GS
Antrenament GS printre fanioane
Analiza video a antrenamentului GS
7
8 JOI Antrenament technic pentru proba SL
Primul antrenament SL printre fanioane
Analiza video a antrenamentului SL
8
VINERI Recapitulare și continuarea antr enamentului tehnic SL
9-13 Antrenament SL printre fanioane
Analiza video a antrenamentului SL / plecarea echipelor
9 14 SÂMBĂTĂ Plecarea echipelor
Tabelul nr. 38. – Program pregătire săptămânal Austria Racing Camp

74

A doua etapă de pregătire pe z ăpadă, care face parte din cercetare s -a desfășurat între 03
decembrie – 22 decembrie 2017 la Ghe țarul Hintertux Austria, Lunca de Sus (6 -14 ianuarie 2018,
SkiGhimes – Harghita) și Cavnic (4 -11 februarie 2018, Maramureș) cu echipa de schi de la Clubul
Sportiv Sport -All și a avut următoarele obiective :

– Obișnuirea cu alunecarea pe
schiuri în cadrul lecțiilor de antrenament.
(Fig. 24 .)

Figura nr. 24. – Acomodarea cu schiurile
(foto: Bocz A ttila, cu permisiune)

Figura nr. 25. – Însușirea cât mai bună a tehnicii
carve (foto: Bocz Attila, cu permisiune)

Figura nr . 26. – Consolidarea ocolirii carve la
viteze variabile (exerciții tehnice de carve)
(foto: Bocz Attila, cu permisiune)

75

– Inițiere în proba de slalom uriaș,
parcurgerea unui traseu mediu -rapid
(15-20 porți) (Fig. 27 .)

Figura nr. 27. – Slalom uriaș
(foto: Bocz Attila, cu permisiune)

– Inițiere în proba de slalom :
analiză
Tehnică , video (proiecție – angulație) (Fig.29 .),
tehnică de atac la fanion (crossblock)
(Fig.28 .), combinații de porți, startul și sosirea
(Fig.30 ). Figura nr. 28. – Slalom special
(foto: Bocz Attila, cu permisiune)

Figura nr. 29. – Analiza video Figura nr. 30. – Sosir ea
(foto: Bocz Attila, cu permisiune) (foto: Bocz Attila, cu permisiune)

76

CAPITOLUL III – PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA
STATISTICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII
III.1. EVALUAREA NIVELULUI FINAL DE DEZVOLTARE SOMATO –
FUNCȚIONALĂ ȘI MOTRICĂ A GRUPELOR DE LUCRU
Accelerarea proceselor de creștere și de dezvoltare, ca tendință a generațiilor actuale este
semnificativă la această vârstă, progresele înregistrate pe plan motric fiind completate de efectele
produse de antren ament. Procesul de pregătire sportivă, programat, planificat și desfășurat sistematic
are o acțiune evidentă asupra evoluției motrice a subiecților, chiar dacă intervalul de timp pe care s -a
desfășurat experimentul a fost relativ scurt. Efectele acestuia s unt observabile la toți parametrii
măsurați și evidențiați în tabelele de mai jos.

III.2. EVALUAREA NIVELULUI FINAL DE DEZVOLTARE SOMATICĂ.
Tabel comparativ al indicilor somatici.
NR.
INDICATORI X¯
CRT. GR. EXPERIMENT GR. MARTOR
Testare inițială Testare finală
1 ÎNĂLȚIME cm 140,8 143,6
2 GREUTATE kg 41,4 44,4
3 PERIMETRU TORACIC
cm 50,0 52,8
Tabelul nr. 39. – Tabel comparativ al indicilor somatici final
NR.
INDICATORI X¯
CRT. GR. EXPERIMENT GR. MARTOR
Testare inițială Testare finală
1 ÎNĂLȚIME cm 140,2 141,9
2 GREUTATE kg 39,5 42,0
3 PERIMETRU TORACIC
cm 50,4 53,6
Tabelul nr. 40. – Tabel comparat iv al indicilor somatici inițial

77

La parametrul de înălțime mediile finale înregistrate par nesemnificative (Fig. 31.) . Totuși
acestea înregistrează o ușoară creștere la ambele grupe, respectiv 1,9 cm la grupa experiment și 1,7
cm la grupa martor. Având în vedere că mediile anuale de creștere la această vârstă sunt conform
datelor statistice oferite de Institutului de Igienă de la noi din țară de 6 cm pe an considerăm că
ambele grupe se încadrează în parametrii normali de creștere în înălțime.

Figura nr. 31. – Creșterea în înălțime, media finală

Indicatorul greutate este determinat în mare măsură de procesele de creștere și de dezvoltare, iar
evoluția acestui parametru se realizează adesea în salturi. El este determinat și de a lți factori de natură
externă între care raportul alimentație -consum energetic. Creșterile medii de 2,5 kg pentru grupa
experiment și de 3,o kg pentru grupa martor se încadrează în limite normale pentru această
vârstă (Fig.32) .

Figura nr. 32. – Procesul de creștere între cele două grupe

78

Mediile finale înregistrate la indicatorul perimetru toracic (Fig. 33.) , pe perioada desfășurării
experimentului sunt în creștere la ambele grupe, respectiv 2,8 cm la grupa experiment și 3,2 cm la
grupa martor, atestând o bună dezvoltare a componenților ambelor grupe atât sub aspect cantitativ cât
și sub cel calitativ.

Figura nr. 33. – Perimetrul toracic

III.3. EVALUAREA NIVELULUI FINAL DE DEZVOLTARE FUNCȚIONALĂ.
Indicii co mparativi ai dezvoltării funcționale a celor două grupe pot fi urmăriți în tabelul 39.

Tabel centralizator al indicilor dezvoltării funcționale
Testarea inițială

Nr.
Crt. INDI CATORI GR.EXPERIMENT GR. MARTOR
Testare
inițială Testare finală Testare inițială Testare finală
1 TENSIUNEA
ARTERIALA max
105,2mmHg 105,0mmHg 104,4mmHg 105,9mmHg
2 TENSIUNEA
ARTERIALA min 67,6mmHg 70,4mmHg 68,0mmHg 68,2 mmHg
3 FRECVENTA CAR DIACA 76,9 puls/min 75,8puls/min 75,5puls/m
in 76,9puls/min
Tabelul nr. 41. – Centralizator al indicilor dezvoltării funcționale

79

Figura nr. 34. – T. A. max Figura nr. 35. – T.A. min

Figura nr. 36. – Frecvența cardiacă

Din punct de vedere al indicilor fiziologici, atât valorile inițiale cât și cele finale se încadrează în
plaja valorilor normale pentru acest eșalon de vârsta la toți parametri. Dirijarea corectă a procesului de
pregă tire concretizată în volumul efortului, intensitatea acestuia, durata perioadei de instruire, nu au
condus la modificări ale acestor parametri. Dinamica efortului poate, cu timpul, să conducă la modificări
remanente benefice în activitatea marilor funcțiu ni, efect ce nu s -a produs în cazul grupelor supuse
acestui experiment, din cauza timpului relativ scurt de aceștia practică sportul.

80

III.4. EVALUAREA NIVELULUI FINAL AL CAPACITĂȚII MOTRICE GENERALE

Performanțele inițiale și finale ale celor două gr upe, urmărite în tabelul nr.40. oferă date legate
de orientarea și de eficiența pregătirii.

Nr.
Crt. PROBE DE
CONTROL STANDARD GRUPA
EXP.inițial GRUPA
EXP.final
SALT
valoric GRUPA
MARTOR
inițial GRUPA
MARTOR
final
SALT
valoric Perf. Pct.
1 50 m Plat – s 7,8 60 8,35 7,79 0,56 8,39 8,08 0,31
2 Lung. de pe
loc – cm 188 60 172 195 23 171,5 176,9 5,4
3 Arunc.minge
oină/m 37,6 60 32,06 37,5 5,35 33,06 35,4 2,25
4 Tracțiuni
braț 7 60 5,4 7,8 2,4 5,3 6,9 1,6
5 Abdomen –
repetări 24 60 24,8 26,8 2 24,0 25,1 1,1
6 Naveta – s 11,o 60 12,25 11,12 1,13 12,31 11,72 0,59
7 Mobilitate –
cm 59 60 58,9 60,8 1,9 57,6 59,8 2,2
8 Rezistență –
1000m – s 3`,55” 60 3’59’’ 3’48’’ 11’’ 3’58’’ 3’,52’’ 6’’
Tabelul nr. 42. – Rezultatul la capacitatea motrică generală

Analizând fiecare probă în parte putem face următoarele aprecieri:
50 m plat – Analizând valorile medii înregistrate la această probă observăm o îmbunătățire a
rezultatelor cu 0,56 sec. pentru grupa experimentală ș i cu 0,31 sec. pentru grupa martor.
Saltul valoric mai semnificativ înregistrat la grupa experimentală se datorează orientării
pregătirii pe dezvoltarea cuplului forță -viteză prin utilizarea prioritară a mijoacelor specifice în acest
sens.

81

Figura nr. 37. Figura nr. 38.
Fig. nr. 37 -38 Saltul valoric între testarea Inițială și Finală la grupa de experiment
și grupa martor

Lungime de pe loc – valorile medii înregistrate la această probă ar ată o îmbunătățire a
rezultatelor cu 23 cm pentru grupa experimentală, iar pentru grupa martor cu 5,4cm. Diferențele între
testarea inițială și cea finală este mai semnificativă pentru grupa experimentală, a cărei pregătire a
fost orientată preponderant p e mijloace pentru dezvoltarea forței localizată la nivelul membrelor
inferioare.
Aruncarea mingii de oină a fost una dintre probele în care valorile medii înregistrate se
încadrau în baremul de 60 puncte de la început. Pregătirea axată pe mijloace de dezvo ltare generală a
forței a dus la o creștere a performanțelor medii cu 5,35 m la grupa experiment și cu 2,25 m la grupa
martor.
Tracțiunile în brațe au înregistrat următoarele progrese: 2,4 tracțiuni în medie pentru grupa
experiment și 1,6 tracțiuni în medi e pentru grupa martor.
Abdomen – reprezintă una dintre probele în care valorile medii înregistrate se încadrau în
baremul de 60 puncte de la început. Îmbunătățirea rezultatelor cu numai 2 repetări pentru grupa
experimentală și în medie cu 1,1 repetări pent ru grupa martor, se datorează importanței mai scăzutere
acordate acestei probe, tocmai pentru că baremul de 60 de puncte era deja realizat.
Naveta – valorile medii înregistrate la această probă arată o îmbunătățire a rezultatelor de 1,13
sec, pentru grupa experimentală și de numai de 0,59 sec. Saltul valoric mai semnificativ înregistrat la
grupa experimentală se datorează orientării pregătirii pe dezvoltarea cuplului forță -viteză precum și a

82

mijloacelor de dezvoltare a coordonării.
Mobilitate – valorile m edii înregistrate la această probă arată o îmbunătățire a rezultatelor de
numai 1,9 cm pentru grupa experimentală, cu mențiunea că astfel se realizează baremul de 60 de
puncte. Grupa martor înregistrează o creștere medie de 2,2 cm, salt valoric insuficient însă pentru
realizarea baremului de 60 de puncte.
Rezistența (1000m) – reprezintă una dintre probele în care valorile medii înregistrate arată o
îmbunătățire a rezultatelor de 11 sec.pentru grupa experiment și de 6 sec. pentru grupa
martor.Consider semni ficative creșterile în această probă pentru ambele grupe, dată fiind
continuitatea pregătirii și creșterea continuă a nivelului de solicitare în antrenamente.
În ansamblu, creșteri semnificative s -au înregistrat în probele de viteză și în cele ce combină
calitățile de viteză cu cele de forță, ale căror medii înregistrează la 50 m un salt valoric de 0,59sec.;
săritura în lungime de pe loc un salt valoric de 17 cm.; naveta, un salt valoric de 1,13 sec. Consider că
rezultatele obținute la aceste probe se dato rează utilizării cu prioritate a unor sisteme de acționare
specifice îmbunătățirii forței, a cuplului forță -viteză, dar și a îndemânării specifice schiului alpin
(echilibru, coordonare intersegmentară)
Respectarea indicațiilor metodice în abordarea calită ților motrice la acest nivel de vârstă, în
special în dezvoltarea forței, ne demonstrează conform celor constatate în urma experimentului
efectuat, că aduc un plus de rapiditate în realizarea progreselor.

III.5. EVALUAREA NIVELULUI FINAL AL UNOR CALITĂȚI MOTRICE SPECIFICE
Perioada de pregătire pe uscat a vizat și dezvoltarea unor calități motrice specifice
schiorului alpin, care am considerat că vor fi puse în evidență, fie și numai parțial de probele de
control alese.
Având în vedere tema experimentului și orientarea pregătirii în special pentru dezvoltarea
formelor specifice de manifestare a forței ca premisa esențială în creșterea
ulterioară a capacității de performanță a schiorilor alpini, se impune o discuție
legată de modul în care s -a realizat acest lucru.

83

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

– Experimentul desfășurat cu grupa experimentală, având ca obiective creșterea nivelului general
de motricitate și dezvoltarea calităților motrice specifice schiului alpin prin implementarea liniei
metodice austriec e în antrenamentul sportiviior și arată prin rezultatele înregistrate la probele de
control, cât și prin rezultatele obținute în concursuri, că metodica abordată în perioada de pregătire a
fost orientată corect.
– Programului de pregătire pe uscat, a cond us la progrese evidente în manifestările motrice de
bază, precum și zona calităților de forță și a cuplului forță – viteză specifice probelor schiului alpin.
Antrenamentele pe timp de vară și toamnă, combinate cu antrenamente pe schiuri de iarbă, skike,
mountainboard au adus câștiguri, au condus la creșterea abilităților tehnice cele care s -au văzut iarna
pe zăpadă, manifestate mai ales în declanșarea și conducerea virajelor.
– Valorile indicatorilor măsurați privind creșterea și dezvoltarea, în plan somat ic și funcțional au
indicat un ritm normal al evoluției acestor procese pentru acest nivel de vârstă.
– Capacitățile intelectuale de atenție și de concentrare ale subiecților au crescut prin solicitările
mijloacelor utilizate pentru dezvoltarea calităților de forță și de viteză.
– Eficiența și capacitatea de efort crescută a grupei experimentale a fost valorificată pe zăpadă, în
concursurile la care membrii acesteia au participat și s -au clasat pe podium nenumărate ori și au
terminat în prima jumătate a c lasamentului.
– Tactul pedagogic și argumentele convingătoare ale celui ce conduce procesul de pregătire
înlătură reticențele la efort și la exercițiile pentru dezvoltarea forței și determină creșterea gradului de
convingere și de receptivitate a copiilor de 10 -12 ani grăbind efectele procesului de perfecționare
motrică.

84

BIBLIOGRAFIE
1. Ardelean, T. – “Particularitățile dezvoltării calităților motrice”, I.E.F.S. București, 1982
2. Balint.L – “Însușirea comportamentului tehnico -tactic de bază în probele schiul ui alpin“, Ed. Omnia,
Brașov. 1999
3. Bănciulescu, V. “Olimpiadele Albe ” Ed. Stadion, București. 1973
4. Bompa, Tudor O. – Periodizarea : Teoria și metodologia antrenamentului,Ed. CNFPA, Bucuresti,
2001.
5. Bompa, Tudor O.; Michael Carrera – Periodizarea antrenam entului sportiv , Ed. CNFPA, București,
2006.
6. Bîră, M. – “Schiul pentru toți” Ed. Stadion, București. 1973
7. Cârstea, Ghe. – “Metodica educației fizice școlare”, Ed. Universul, București. 1993
8. Demeter, A. – “Bazele fiziologice ale educației fizice școlare”, Ed. Stadion, București. 1980
9. Das Schilehrerbuch – Wiener Ski – und Snowboardlehrerverband, Wien. 2008
10. Der Österreichische Skilehrweg – Snowsport Academy Austria, Wien. 2004
11. Demeter, A. și colab. – “Fiziologia educației fizice și sportului”, Ed. Stadion, Bu curești. 1971
12. Dragnea, A. – “Antrenamentul sportiv”, Ed. Did. și Ped., București. 1996
13. Dragnea, A. – “ Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport”, Ed. Sport -Turism, București.
1984
14. Dragnea C.A., Mate Teodorescu S. – “Teoria Sportului”. – Editura FES T București 2002.
15. Epuran, M. – “Modelarea pregătirii psihologice în sport”, A.N.E.F., București. 1994
16. Harald KIRCHMAIR – Skitechniktraining im alpinen Skirenlauf, Editura Ö.S.V. Innsbruck. 2011
17. Matei, I – Schiul alpin modern , Editura Albatros, Bucuresti. 1 982
18. Mag. Arno Staudacher – Antrenamente de pregătire fizică – Ö.S.V. – Federa ția de Schi din Austria,
2006
19. Prescorniță A. – “Capacitatea motrică și capacitățile coordinative”. – Editura „Transilvania” Brașov.
2004..
20. Răduț, C. – „Prognoza și modelul performa nțelor sportive” – Rev. Ed Fiz și Sport Nr. 2 București
1989

85