Optimizarea Consumului de Energie Electrica Prin Inlocuirea cu Metode Alternative la Consumatorii Casnici
Lucrare de dizertație
Optimizarea consumului de energie electrică prin înlocuirea cu metode alternative la consumatorii casnici
CUPRINS
INTRODUCERE
I. NOȚIUNI TEORETICE
I.1. SITUAȚIA RESURSELOR LA NIVEL NAȚIONAL
I.1.1. Resursele și producția de energie primară
I.1.2. Surse de energie regenerabilă
I.2.PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE
I.2.1. Cadrul legislativ
I.2.1. 1. Cadrul legislativ național
I.2.1.2. Cadrul legislativ european
I.2.2. Cadrul instituțional
I.2.3. Ținta națională de economisire a energiei
I.2.4. Măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul rezidențial
I.3. CONSUMATORII DE ENERGIE ELECTRICĂ
II. STUDII ȘI CERCETĂRI EXISTENTE ÎN DOMENIUL ENERGIEI REGENERABILE…17
II.1. STUDII ȘI CERCETĂRI ÎN ACEST DOMENIU
II.2. SITUAȚIA PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE ÎN ROMÂNIA PE BAZA ENERGIEI REGENERABILE
III. OPTIMIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTICĂ LA CONSUMATORII CASNICI PRIN ÎNLOCUIREA CU METODE ALTERNATIVE.
III.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE CONSUMATOR CASNIC
III.1.1. Identificarea consumatorilor electrici
III.2. SURSE ALTERNATIVE DE OBȚINERE A ENERGIEI ELECTRICE
III.2.1. Panouri solare fotovoltaice
III.2.2. Energie eoliană
III.2.3. Biomasa
III.2.4. Energia hidraulică
III.3. APARATE ELECTROCASNICE ECONOMICE
III.1. Etichetarea produselor
III.2. Reducerea consumului ineficient de energie electrică
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Cererea mondială de energie este în continuă creștere ceea ce concentrează eforturi de investiții semnificative pentru cercetarea a noi tehnologi de conversie și utilizare a energiei. Acest lucru se resimte mai ales asupra consumatorilor casnici care sunt nevoiți să plătească costuri mari pentru energie .
Discrepanțele tot mai mari dintre cererea și producția de energie electrică ridică o serie de îngrijorări cu referire la disponibilitatea surselor de energie dar și efectele proceselor energetice asupra mediului, ținând cont de faptul că combustibilii fosili ocupă un procent mare, din total surselor de producere a energiei electrice.
Există studii referitoare la optimizarea consumului de energie electrică, precum și studii referitoare la producerea energiei din surse regenerabile, dar până în prezent nu există o lucrare care să cuprindă aceste două mari direcții de cercetare în materie de eficiență energetică și independență energetică la consumatorii casnici.
Lucrarea de față a fost proiectată și elaborată tocmai pentru a veni cu noi informații în, privința modalităților de a optimiza consumul de energie electrică la consumatorii casnici, în prezentarea unor schițe tehnice, ale sistemelor de producere a energiei, simplificate care pot fi de real folos în alegerea unei alternative de producere a energiei electrice, acestea sunt motivele care justifică, în mod cert, actualitatea și oportunitatea temei și a conținutului lucrării. Consider că, în particular, actualitatea si importanța studiilor efectuate și prezentate în lucrare se justifică din următoarele considerente:
Consumatorii de energie electrică sunt sisteme complexe de o deosebită importanță, a căror cunoaștere din punct de vedere al factorilor care stau la baza modificărilor în structura consumului de energie electrică este esențială, pentru operatorul de sistem, furnizorul de și pentru consumatorul în cauză;
Implementarea măsurilor de reducere a consumurilor de energie electrică aduce economii prin reducerea facturii de energie electrică, precum și încadrarea în legislația europeană și națională de optimizare a consumului total de energie electrică;
Lucrarea este structurată pe trei capitole, astfel în primul capitol Resurse energetice la nivel național se analizează disponibilitatea surselor de producere a energiei electrice, combustibili fosili, surse regenerabile de energie electrică, precum și legislația în vigoare, legi, hotărâri de guvern, dar și principale programe în vigoare „Casa Verde”, programul de reabilitare al clădirilor. În al doilea capitol Studii și cercetări existente în domeniul consumului de energie se prezintă situația cercetărilor până în prezent asupra, surselor regenerabile de energie, dar se prezintă concret și câteva cazuri în care aceste surse regenerabile au fost folosite cu rezultate foarte bune, se prezintă metodele cele mai eficiente de obținere a energiei electrice din surse regenerabile, fiind prezentate avantajele dar și dezavantajele pentru fiecare metodă în parte. În al treilea capitol Optimizarea consumului de energie electrică la consumatorii casnici prin înlocuirea cu metode alternative se prezintă consumul real de energie dintr-o locuință individuală după ce a fost monitorizată timp de 10 luni, se face o comparație între consumul de energie din prezent și din perioada 2004-2012, se prezintă modalitățile reale de obținerea a energie din surse regenerabile precum și modalități de alegere a produselor ecologice, dar și sfaturi privind utilizarea eficientă a acestora.
I. ENERGIA ELECTRICĂ
Fenomenele electrice au fost studiate încă din antichitate, deși progrese în domeniul științei, nu s-au făcut până în secolele XVII și XVIII. Aplicațiile practice pentru energia electrică însă au rămas puține, și nu au putut fi puse spre utilizare industrială și rezidențială de către ingineri până în secolul al XIX-lea. Expansiunea rapidă în domeniul tehnologiei electrice în acest moment a transformat industria și societatea. Versatilitatea extraordinară a electricității ca mijloc de furnizare a energiei înseamnă că poate fi pusă la un set aproape nelimitat de utilizări care includ: transport, încălzire, iluminat, comunicații, precum și calcul, din acest motiv putem afirma că energia electrică este coloana vertebrală a societății industriale moderne, nu există până în prezent un domeniu tehnic unde să nu fie prezentă energia electrică. Energia electrică este o formă specifică de energie reprezentând capacitatea de acțiune a unei sarcini electrice în prezența unui câmp electromagnetic. [1]
Energia electrică prezintă o serie de avantaje în comparație cu alte forme de energie, anume:
• producerea energiei electrice în centrale electrice are loc în condiții economice avantajoase;
• energia electrică poate fi transmisă la distanțe mari prin intermediul câmpului electromagnetic fie direct prin mediul înconjurător, fie dirijat prin linii electrice;
• la locul de consum, energia electrică poate fi transformată în condiții economice, în diverse alte forme de energie, care sunt necesare pentru fiecare consumator în parte;
• energia electrică poate fi divizată și utilizată în părți oricât de mici, după necesitățile fiecărui consumator; [ 2]
Dezavantajul pe care îl prezintă energia electrică în comparație cu alte forme ale energiei constă în aceea că nu poate fi înmagazinată. Energia electrică trebuie produsă în momentul când este cerută de consumatori pentru a fi utilizată la momentul respectiv.
Producerea energiei electrice se realizează prin transformarea altor forme de energie:
– transformarea energiei chimice a combustibililor în turbine cu aer, gaz, motoare cu ardere internă;
– transformarea energiei potentiale sau cinetice a apelor unui râu cu un debit bogat(în zonele montane);
– transformarea energiei nucleare, prin folosirea combustibililor radioactivi (uraniu,plutoniu);
– transformarea altor forme de energie: energia mareelor, solară, eoliană, apele geotermale; [3]
Producerea energiei electrice prin transformarea energiei chimice a combustibililor se realizează în centrale electrice de termoficare sau centrale termoelectrice. Producerea energiei electrice prin transformarea energiei potențiale sau cinetice a apelor se realizează în centrale hidroelectrice care produc energie electrică pe cale hidraulică. Această sursă de energie este economică și inepuizabilă. Energia electrica este transportata la distanta printr-un sistem de rețele electrice, la diverse tensiuni: 110 KW, 220 KW, 400 KW si chiar peste 800 KW. [4] Transportul energiei electrice se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri subterane.
I.1. SITUAȚIA RESURSELOR LA NIVEL NAȚIONAL
I.1.1. Resursele și producțiile de energie primară.
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie primară fosile și minerale: țiței, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu. O evaluare corectă a posibilităților de acoperire a necesarului de resurse energetice primare în perspectivă trebuie să pornească de la situația actuală a rezervelor certe, corelată cu estimarea realistă a resurselor potențiale și în strânsă corelație cu previziunile privind consumul de resurse determinat de cererea de energie finală. Din acest punct de vedere în momentul de față pot fi făcute următoarele estimări:
Rezervele de lignit pot asigura exploatarea eficientă a lor pentru încă aproximativ 40 ani la un nivel de producție de circa 30 mil. tone/an. În sectorul de extracție a lignitului nivelul de intervenție a statului este redus, fiind rezumat la acordarea de subvenții doar pentru exploatarea din subteran, subvenție care va fi eliminată în timp. [5] Referitor la huilă, restrângerea perimetrelor și închiderea minelor neperformante a condus la situația în care numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huilă se mai regăsesc în perimetrele aflate în concesiunea Companiei Naționale a Huilei SA. [6] Conform Directivei Uniunii Europene adoptată recent, acesta permite continuarea subvenției pentru exploatarea huilei până în 2018 și condiționează acest fapt de aplicarea strictă a unui program de închidere a minelor care generează pierderi. Se poate estima că evoluția costurilor de producție, costurile suplimentare cu emisiile de CO₂ și eliminarea subvențiilor pentru producție (cerută de UE) va conduce la reducerea tot mai accentuată a competitivității huilei din producție internă și deci la restrângerea semnificativă a producției. Zăcămintele din România sunt situate în condiții geo-miniere complexe, iar caracteristicile mineralogice,ce influențează calitatea se situează la limita inferioară. Din punct de vedere economic și energetic pentru producția de energie electrică, huila indigenă, fără subvenții devine sursă marginală. [7]Conform situației resurselor naționale de energie primară este evident că exceptând sursele energetice regenerabile, lignitul reprezintă singurul purtător intern de energie primară care din punct de vedere al resurselor, poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei electrice în următoarele 2– 4 decade.
Tabel 1. Resursele naționale de energie primară . [8]
*TEP – tone echivalent petrol
Se poate trage concluzia că producția de energie primară în România bazată atât pe valorificarea rezervelor fosile de energie primară, cărbune și hidrocarburi cât și pe cele de minereu de uraniu, în cea mai optimistă situație, nu va crește în următoarele 2 – 3 decade. Rezultă faptul că acoperirea creșterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creșterea utilizării surselor regenerabile de energie și prin importuri de energie primară – gaze, țiței, cărbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat România va rămâne dependentă de importurile de energie primară.
I.1.2. Surse de energie regenerabilă
Sursele regenerabile de energie din România au un potențial teoretic important. Potențialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice, eficienței economice și a restricțiilor de mediu.
Tabel 2. Potențialul național al surselor regenerabile din România [9]
Potrivit ultimelor evaluări, potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Românienă, fără subvenții devine sursă marginală. [7]Conform situației resurselor naționale de energie primară este evident că exceptând sursele energetice regenerabile, lignitul reprezintă singurul purtător intern de energie primară care din punct de vedere al resurselor, poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei electrice în următoarele 2– 4 decade.
Tabel 1. Resursele naționale de energie primară . [8]
*TEP – tone echivalent petrol
Se poate trage concluzia că producția de energie primară în România bazată atât pe valorificarea rezervelor fosile de energie primară, cărbune și hidrocarburi cât și pe cele de minereu de uraniu, în cea mai optimistă situație, nu va crește în următoarele 2 – 3 decade. Rezultă faptul că acoperirea creșterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creșterea utilizării surselor regenerabile de energie și prin importuri de energie primară – gaze, țiței, cărbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat România va rămâne dependentă de importurile de energie primară.
I.1.2. Surse de energie regenerabilă
Sursele regenerabile de energie din România au un potențial teoretic important. Potențialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice, eficienței economice și a restricțiilor de mediu.
Tabel 2. Potențialul național al surselor regenerabile din România [9]
Potrivit ultimelor evaluări, potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României este de circa 32.000 GWh/an datorat mai ales râurilor din zona de munte. La finele anului 2011 puterea instalată în centrale hidroelectrice era de 6.950 MW, energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluată la 17.340 GWh/an. [10] Astfel, gradul de valorificare al potențialului tehnic amenajabil este în prezent de 54%. Harta repartizării potențialului de surse regenerabile pe teritoriul României este prezentată în figura 1.
Figura 1. Harta resurselor regenerabile de energie [11]
După cum se poate observa, în zona Carpaților Orientali – Valea Trotușului, principala resursă energetică este data biomasă și potențialul hidroenergetic. Biomasa este reprezentată de lemnul de fag – cel mai valoros, lemnul de brad, rumeguș dar și resturi de lemn rămase de la exploatarea în diverse fabrici. Potențialul hidroenergetic este foarte bine reprezentat datorită, în primul vitezei relativ mari a apelor de munte, în această zonă râul Trotuș este colector pentru o serie de afluenți mai mici, dar cu același potențial hidroenergetic, cum ar fi, Ciugheș, Camenca, Șugura etc. Există însă și condiții favorabile pentru instalarea centralelor eoliene datorită prezenței vânturilor de nord și nord-vest care bat în timpul anului în proporție de 40%, vântul de vest 30%, vântul din sud și sud-est, alternarea acestor vânturi în timpul unui an și prezența zilelor cu calm atmosferic redus numeric – 129 zile, face ca această zonă să constituie o premisă importantă în alegerea montării unor astfel de instalații eoliene. Panourilor solare pot constitui și ele o alternativă ținând cont că durata zilelor senine într-un an este de 198 zile. [12]
I.2. PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE
I.2.1. Cadrul legislativ
I.2.1.1.Cadrul legislativ european
În UE, domeniul eficienței energetice este reglementat de următoarele directive:
Directiva nr. 2012/27/UE privind eficiența energetică – prevede cerințele minime pe care statele membre trebuie sa le îndeplinească în materie de îmbunătățire a eficienței energetice. Această directivă abrogă Directiva 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali si serviciile energetice. [13]
Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. În contextul țintelor globale "20-20-20" asumate de UE pentru 2020, statele membre sunt obligate să crească ponderea surselor regenerabile de energie din mixul energetic. Eficiența energetică și politicile de economisire a energiei se numără printre metodele cele mai eficace prin care statele membre își pot crește ponderea energiei din surse regenerabile. Prin urmare, având în vedere legătura strânsă dintre țintele privind energia din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice, implementarea de îmbunătățiri în materie de eficiență energetică oferă statelor membre posibilitatea de a-și îndeplini mai ușor obiectivele privind energia din surse regenerabile. Statele membre trebuie să adopte planuri naționale de acțiune în domeniul energiei regenerabile. Aceste planuri trebuie să prevadă țintele naționale stabilite de statele membre cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile consumată în transport, energie electrică, încălzire și răcire în anul 2020. De asemenea, aceste planuri trebuie să fie amortizate cu planurile naționale în materie de eficiență energetică, astfel încât să aibă în vedere reducerile consumului de energie realizate în urma implementării măsurilor de eficiență energetică. Statele membre sunt obligate să prezinte comisiei un raport cu privire la progresul înregistrat în promovarea și utilizarea energiei din surse regenerabile până la 31 decembrie 2011 și ulterior din doi în doi ani. [14]
Directiva nr. 2010/31/UE privind performanță energetică a clădirilor promovează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor, ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile locale, precum și de cerințele legate de climatul interior și de raportul cost eficiență. Această directivă introduce noi modificări substanțiale în cerințele privind performanța energetică a clădirilor. [15]
I.2.1.2. Cadrul legislativ național
Sectorul energetic național trebuie să facă față principalelor provocări ce se manifestă la nivel intern și global: securitatea alimentării cu energie, creșterea competitivității economice și reducerea impactului asupra mediului. Aceste provocări sunt deosebit de importante, în condițiile în care România trebuie să recupereze decalajul de performanță economică față de țările dezvoltate ale UE. O contribuție majoră la realizarea acestor obiective o are creșterea eficienței energetice, unul dintre elementele prioritare ale politicii energetice românești.
În acest context, România a creat un cadru legislativ și instituțional adecvat pentru promovarea eficienței energetice aliniat la acquis-ul comunitar.
Principalele acte normative în domeniu sunt:
• Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, modificată și completată prin Legea 56/2006, al cărei scop este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea și aplicarea
unei politici naționale de utilizare eficientă a energiei.
• OUG nr. 174/2002 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a
clădirilor de locuit multietajate, aprobată prin Legea nr. 211/2003.
• HG nr. 163/2004 privind aprobarea “Strategiei Naționale privind Eficiența Energetică” al
cărei scop principal este identificarea posibilităților și mijloacelor de creștere a eficienței
energetice pe întreg lanțul energetic, prin implementarea de programe adecvate.
• HG nr. 1535/2003 privind “Strategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie” și
HG nr. 443/10.04.2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie amendată de HG nr. 958/2005 (care transpune Directiva 2001/77/CE), și care asigură cadrul legal pentru promovarea surselor regenerabile de energie, cu efecte directe asupra reducerii consumului de energie finală.
Consumul de energie electrică și furnizarea acestuia este reglementat de H.G. 1007 din 25 iunie 2004.
I.2.2. Cadrul instituțional
Cadrul instituțional aferent promovării măsurilor de utilizare eficientă a energiei a fost creat prin înființarea în anul Agenției Române pentru Conservarea Energiei, organism ale cărui responsabilități au fost întărite în 2000 prin adoptarea Legii 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, modificată și completată prin Legea 56/2006. Legea prevede că Agenția Română pentru Conservarea Energiei este autoritatea specializată la nivel național în domeniul eficienței energetice, cu personalitate juridică și funcționare în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor. Iar autoritatea care elaborează, aprobă și monitorizează aplicarea ansamblului de reglementari obligatorii la nivel național necesar funcționarii sectorului și pieței energiei electrice, termice și a gazelor naturale în condiții de eficientă, concurentă, transparentă și protecție a consumatorilor este Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). [16]
Alte instituții/ministere cu atribuții în domeniul eficienței energetice sunt:
– Ministerul Economiei și Finanțelor (MEF) aplică politica Guvernului în sectorul energetic,
inclusiv în domeniul eficienței energetice și resurselor regenerabile,
– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor (MDLPL), pentru locuințe,
– Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD),
– Ministerul Internelor și Reformei Administrative (MIRA), pentru administrația locală,
– Ministerul Transporturilor (MT), pentru sectorul transporturilor.
De asemenea, în anul 2003 s-a înființat Observatorul Energetic Național (OEN), care realizează banca de date și determină principalii indicatori de eficiență energetică pentru România. Din același an, a început să opereze Fondul Român pentru Eficiența Energiei (FREE) care finanțează, în condiții comerciale, companiile din sectorul industrial și alți consumatori de energie pentru a le facilita finanțarea proiectelor de utilizare eficientă a energiei.
I.2.3. Ținta națională de economisire a energiei
Directiva nr. 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice, care va fi preluată în legislația națională în anul 2008, prevede, în conformitate cu
prevederile art. 14(2), că statele membre UE se angajează să realizeze reducerea consumului de energie finală cu cel puțin 9% într-o perioadă de nouă ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care există date disponibile (2001-2005). Ținta intermediară stabilită pentru România pentru anul 2010 este de 940 mii TEP, ceea ce corespunde unui procent de 4,5 % din media anilor 2001-2005. [17]
La stabilirea țintei s-a avut în vedere potențialul de economii de energie din România, pe sectoarele economiei din sfera de acțiune a Directivei nr. 2006/32/CE respectiv industrie, alte ramuri decât cele incluse în Planul Național de Alocare, rezidențial, terțiar și transporturi.
În sistemul rezidențial, programul de reabilitare termică a clădirilor multi-etajate va continua și va crea economii de energie și reducerea costurilor către populație. De asemenea, se va emite certificatul de performanță energetică pentru clădirile nou construite începând din anul 2007, precum și, începând din anul 2010, certificatul de performanță energetică pentru locuințele unifamiliale și apartamentele din blocurile de locuințe existente care sunt vândute sau închiriate. [18]
Odată cu creșterea eficienței energetice și reducerii pierderilor în clădiri, se va urmări promovarea utilizării surselor regenerabile locale pentru producerea energiei electrice și termice la consumatorii finali printr-o inițiativă legislativă care să stimuleze programe de investiții destinate creșterii eficienței energetice utilizând surse regenerabile.
Importante economii de energie se vor obține și prin activitățile societăților de servicii energetice de tip ESCO – în engleză „Energy Services Company“, context în care în Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile se prevede elaborarea legislației necesare pentru dezvoltarea ESCO în România. [19]
I.2.4. Măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul rezidențial
Programul privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit.
În vederea reducerii consumului de energie și a costurilor cu încălzirea locuințelor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) a inițiat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2011. Prin acest program se pot realiza următoarele lucrări care au ca scop o eficiență energetică ridicată. [20]
izolarea termică a anvelopei clădirii;
înlocuirea tâmplăriei exterioare cu tâmplărie performantă;
termo-hidroizolarea acoperișului tip terasă sau termoizolarea șarpantei;
termoizolarea planșeului peste subsol, în cazul în care parterul clădirii, prin proiectare, are funcțiunea de locuință;
repararea/înlocuirea instalației de încălzire și apă caldă de consum, parte comună a blocului de locuințe;
repararea și/sau închiderea, după caz, a balcoanelor blocurilor de locuințe;
repararea, înlocuirea/achiziționarea cu montaj a centralei termice de bloc/scară, respectiv a centralei termice aferente locuinței unifamiliale, precum și a instalațiilor aferente acesteia;
introducerea unor sisteme alternative pentru asigurarea parțială/totală a energiei pentru apă caldă de consum, iluminat și/sau încălzire.
După cum se poate observa în această figură pierderile de căldură și implicit cele de energie electrică sunt foarte ridicate aceasta este și motivul pentru care acest plan a demarat. Conform raportului privind eficiența energetică națională în perioada 2002-2010 s-a făcut o economie de aproximativ 36 000 MWh/ an pentru cele aproximativ 1768 clădiri reabilitate.
Figura 2. Pierderile de energie ale unui bloc nereabilitat [21]
Programul " Casa verde"
Scopul acestui Program este îmbunătățirea calității aerului, apei și solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea combustibililor fosili utilizați pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire și obținerea de apă caldă menajeră. Prin finanțare nerambursabilă a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, se încurajează utilizarea sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabilă nepoluantă. Programul se adresează doar pentru persoanele fizice și constă în alocarea unor sume fixe pentru achiziționarea următoarelor tipuri de instalații:
Până la 6000 lei pentru instalarea panourilor solare;
Până la 8000 lei pentru instalarea pompelor de căldură;
Până la 6000 lei pentru instalație de producere a energiei termice pe bază de peleți, brichete, tocătură lemnoasă, precum și orice fel de resturi și deșeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. [22]
Conform informării de presă, din data de 25.04.2014, date de ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice peste 13000 de beneficiari vor semna contracte de finanțare pentru Programul" Casa verde". Ministrul Attila Korodi mai afirmă că "la momentul lansării programului, în 2008, vorbeam despre o economie de până la 30% la încălzire și până la 60% la apa caldă pentru beneficiarii programului. Astăzi, având în vedere că tehnologiile disponibile sunt mult mai performante, aceste reduceri de costuri vor fi, cu siguranță, mai mari". [23]
I.3. CONSUMATORII DE ENERGIE ELECTICĂ
Consumatorul de energie electrică se definește ca fiind persoana fizică sau juridică care cumpără energie electrică pentru consumul propriu sau eventual pentru un subconsumator racordat în condițiile legii. [24]
Piața de energie electrică are doua componente – piața angro și piața cu amănuntul. Participanții la piața cu amănuntul de energie electrică sunt: furnizorii, operatorii de rețea, consumatorii și subconsumatorii de energie electrică.
În funcție de durata de consum al energiei electrice stabilită prin contract, consumatorii pot fi consumatori temporari sau consumatori permanenți. În funcție de natura activității consumatorilor de energie electrica, aceștia pot fi:
a) consumatori casnici și asimilații acestora;
b) consumatori industriali și asimilații acestora;
c) consumatori din ramura comerțului/serviciilor și asimilații acestora;
Prin consumator casnic – se înțelege consumatorul care utilizează energie electrică în exclusivitate în scopuri casnice (pentru iluminat artificial in interiorul și exteriorul locuinței, precum și pentru funcționarea receptoarelor electrocasnice din propria locuință). Receptoarele electrocasnice cuprind totalitatea bunurilor de larg consum destinate uzului propriu si care sunt alimentate cu energie electrica la tensiunea de 230/400 V. [25]
Rata de racordare la rețeaua de distribuție de electricitate este destul de bună la nivel național (96,3%), dar în prezent, în România există localități izolate, amplasate la distanțe mari de centrele comunale și dispersate pe tot teritoriul țării, rămase în urmă din punct de vedere economic și chiar al civilizației, aceste localități nefiind electrificate (circa 30% dintre acestea sunt cătune cu 5‐10 gospodarii).
Situația gospodăriilor necontactate la sistemul de distribuție a energiei electrice la nivelul întregii țări se prezintă astfel:
2.360 gospodării amplasate în 95 localități total neelectrificate;
61.187 gospodării amplasate în 1992 localități rurale parțial electrificate;
35.324 gospodarii amplasate în 150 localități urbane care necesită extinderi. [26]
Numărul total de consumatori alimentați în regim reglementat la 31 decembrie 2011 a fost de 8.944.092, din care consumatori casnici 8.381.062 și consumatori non casnici 563.030. Energia furnizată acestora a fost de aproximativ 20289 GWh, înregistrând o scădere de cca. 5% față de anul 2010. În decembrie 2011, pe piața concurențială erau prezenți 12.675 consumatori eligibili, energia electrică furnizată acestei categorii de consumatori în anul 2011 fiind de 25525 GWh, cu o creștere față de perioada similară a anului anterior de cca. 16%. [27]
În ceea ce privește analiza evoluției structurii consumului de energie electrică la consumatorii finali, pe baza datelor prelucrate de ANRE pentru anul 2011 se constată următoarele:
Consumul final de energie electrică înregistrat în 2011 a crescut cu cca. 5% față
de anul 2010, respectiv cu 10% față de 2009, atingându‐se valoarea înregistrată în 2008;
Consumul casnic a crescut cu cca. 12% în 2011 față de 2008, inclusiv în contextul
pierderilor mari de energie, dată fiind lipsa de izolare termică a blocurilor de apartamente;
Consumul consumatorilor necasnici alimentați concurențial a crescut cu cca. 16%
în 2011 față de 2010, cu 38% față de 2009, respectiv cu 14% față de 2008
Pentru consumatorii casnici există o plajă mai largă din care pot alege diverse modele de consum împărțite în trei categorii mari:
Consum de energie electrică – care cuprinde patru tipuri de consum astfel:
Consumul social – Este format din trei tranșe de consum cu prețuri diferite, se aplică numai consumatorilor cu venituri reduse care se încadrează în prevederile Ordinului ANRE nr. 38/2005 – venitul pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim pe economie.
Consum monom fără rezervare – Este compus dintr-un preț unic pentru energia electrică (lei/KWh) consumată în perioada de facturare.
Consum monom cu rezervare – Este compus din: un preț pentru rezervare (lei/zi) și un preț al energiei electrice (lei/KWh) consumate în perioada de facturare.
Consum monom cu consum inclus – Este compus din – un preț abonament (lei/zi) și un preț al energiei electrice (lei/KWh) consumate în perioada de facturare. Abonamentul cuprinde costurile de rezervare și un consum zilnic de 1KWh. Cantitatea de energie electrică cuprinsă în abonament, 1 KWh/zi și neconsumată în perioada de facturare nu se raportează.
Consum de energie electrică pe paliere orare, acesta cuprinde două subtipuri:
Consum tip monom cu rezervare – diferențiat pe două zone orare astfel: un preț al energiei electrice (lei/KWh) consumate în zona de zi, care se aplică consumului efectuat în intervalul de luni până vineri între orele 7.00 – 22.00 și un preț al energiei electrice (lei/KWh) consumate în zona de noapte, care se aplică consumului efectuat în orele din intervalul de luni până vineri între orele 22.00 – 7.00 precum și la sfârșitul săptămânii în intervalul de vineri ora 22.00 până luni ora 7.00. Are inclus și un preț de rezervare.
Consum monom cu rezervare – diferențiat pe trei zone orare dispuse astfel: un preț al energiei electrice (lei/KWh) consumate în zona orelor de vârf; un preț al energiei electrice (lei/KWh) consumate în zona orelor de gol și un preț al energiei electrice (lei/KWh) consumate în zona normală. Are inclus și un preț de rezervare.
3. Putere consumată – care cuprinde un consum de tip monom, fiind format dintr-un preț de rezervare (lei/zi), un preț al energiei electrice (lei/KWh) consumate în perioada de facturare. Acesta este destinat consumatorilor casnici racordați la joasă tensiune, dotați cu orice tip de bloc de măsură și protecție, echipat cu întrerupător automat reglabil și este diferențiat pe trei tranșe de putere contractată (cel mult 3 KW, între 3 și 6 KW și peste 6 KW). Depășirea puterii contractate conduce la deconectarea clientului prin declanșarea întrerupătorului automat, reglat la valoarea sarcinii corespunzătoare puterii solicitate. [28]
II. STUDII ȘI CERCETARI EXISTENTE IN DOMENIUL CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ
II.1. Studii și cercetări în acest domeniu
Primele articole legate de promovarea utilizării resurselor regenerabile datează imediat după criza energetică din 1973 când energiile alternative sunt considerate de specialiștii în domeniu una dintre soluțiile la probleme precum nivelul ridicat al consumului de resurse fosile (petrol, gaze și cărbune) și efectul negativ al acestora asupra climei. În 1974, în articolul The energy cost of fuels, Chapman, Leach și Slesser realizează o analiză asupra necesarului de energie al Marii Britanii pentru industrie și transport. În urma analizei, autorii recomandă acordarea unei mai mari atenții reciclării materialelor și dezvoltării surselor de energie regenerabilă prin promovarea tehnologiilor deflaționiste. [29]
Lucrarea lui Nakarado, A marketing orientation is the key to a sustainable energy future, din 1996 este primul articol publicat în literatura de specialitate care propune studierea preferințelor consumatorilor ca principal factor de succes al promovării pieței Surselor de Energie Regenerabilă (SER). Nakarado găsește necesară această abordare din perspectiva liberalizării pieței energiei și a oportunităților companiilor furnizoare de a reinventa modul de vânzare și distribuție. [30] Deși orientarea de marketing spre studierea comportamentelor de consum își are rădăcinile în anii 60-70, acest tip de studii nu a putut fi aplicat cu succes industriei energetice din cauza pieței încă neliberalizate. Primul stat care privatizează piața energiei este Chile, în 1973, urmat de Marea Britanie în 1990. România liberalizează piața energiei abia în 2007, odată cu aderarea la UE.
Acordarea dreptului de a alege consumatorului a încurajat cercetările în domeniul marketingului, iar metode specifice, au făcut obiectul unui număr semnificativ de cercetări care au avut ca obiectiv segmentarea pieței sau studierea dorinței de a plăti mai mult pentru energia verde.
Conform lui Devine-Wright (2007), există 3 niveluri la care se pot aplica tehnologii care utilizează SER: micro (o singură clădire sau gospodărie), meso (regiune, comunitate sau localitate) și macro (la scară mare, parcuri energetice). Lucrările realizate până acum își concentrează subiectele pe aceeași structură a lui Wright urmărind în principal modele de comportament ale principalilor actori implicați în promovarea surselor de energie regenerabilă, comportamentul consumatorului, al autorităților publice, al furnizorilor de energie și al investitorilor.[31] În tabelul numărul 3 sunt prezentate succint principalele teme :
Tabel 3. Teme abordate de literatura de specialitate dedicată Surselor de Energie Regenerabilă (SER)
Problema principală de la care pleacă studiile la nivelul micro este configurarea sistemului de promovare a SER. Acest sistem se bazează pe mecanisme (tarife fixe sau certificate verzi) care au ca rezultat taxarea suplimentară a consumatorului final. Acesta este motivul pentru care, la nivel micro, foarte mulți cercetători și-au orientat atenția spre studierea dorinței consumatorilor de a plăti mai mult pentru energia verde și găsirea unor soluții pentru a crește gradul de acceptare al acestora. Deoarece cercetătorii ajung la concluzia că respondenții nu ar plăti sume importante în plus pentru energia verde, Salmela și Varho (2006) recomandă informarea gospodăriilor asupra problemelor de mediu și asupra modului de funcționare a pieței SER. [32]
Informațiile care ajung la consumator sunt supuse nu de puține ori interpretărilor subiective. Un exemplu de acest gen este evidențiat de Borchers, Duke și Parsons (2007) care ajung la următoarea concluzie: consumatorii ar plăti mai mult pentru energia consumată dacă aceasta ar proveni din surse solare în detrimentul energiei produse din surse eoliene sau pe bază de biomasă. [33]
Creșterea valorii prin instalarea de echipamente microgeneratoare de SER și ușurința procesului de vânzare a unor astfel de imobile sunt printre cele mai importante motivații de a alege sursele regenerabile. Vizând să-și vândă propriile produse gospodăriilor și cu un rol important de purtător de informații, cercetările care au ca subiect distribuitorul de echipamente microgeneratoare de energie din SER sunt puține. Jennings (2009) este printre puținii cercetători care a formulat o serie de factori de succes pentru un distribuitor de echipamente care utilizează SER. Acesta este de părere că distribuitorii de SER trebuie să posede un pachet de cunoștințe care să cuprindă cunoștințe solide în domenii precum tehnologie utilizată, resurse, configurare de sisteme, economie, structură a industriei și a politicilor de promovare existente. [34]
Încurajarea intrării pe piață a unui număr din ce în ce mai mare de distribuitori va conduce la un grad mai mare de conștientizare din partea consumatorilor asupra existenței și beneficiilor produselor care utilizează SER în detrimentul produselor clasice care utilizează energii fosile și epuizabile (gaz natural, cărbune, petrol). Cu toate acestea, acești actori întâmpină greutăți de ordin tehnico-psihologic în promovarea propriilor produse. Kelleher și Ringwood (2009) studiază, la nivelul gospodăriilor din Irlanda, avantajele economice care pot rezulta din utilizarea echipamentelor microgeneratoare de energie. Aceștia ajung la concluzia că termenul de amortizare a unei investiții în panouri fotovoltaice și eoliene de mici dimensiuni prezintă o variație enormă (între 2,5 și 500 de ani) în funcție de locație și variabile economice și tehnice. Autorii susțin ideea construcției unor modele care pot prezice exact avantajele economice pe care le pot avea investițiile în echipamente care utilizează SER. [35]
Rundle-Thiele, Palido și Apostol (2008) în articolul Lessons learned from renewable electricity marketing attempts: A case study, subliniază faptul că sursele de energie regenerabilă au fost introduse înaintea segmentării pieței, iar domeniul în cauză cere studii aprofundate ale obiceiurilor de consum. Deși se observă un interes în creștere din partea autorităților locale față de stimularea utilizării de echipamente care produc energie regenerabilă, specialiștii în domeniu identifică impedimente majore în adoptarea SER. Segmentarea nereușită a pieței și neexistenta unor programe de educare a consumatorilor în ceea ce privește beneficiile adoptării SER, concentrate într-un control insuficient al strategiilor de marketing ale producătorilor și distribuitorilor sunt văzute ca principalele cauze ale unei piețe slab dezvoltate în unele state membre UE. [36]
Guardiola, Gabay și Moskowitz (2009), în articolul cu titlul Renewable Energy; tapping and typing the citizen’s mind, susțin că succesul strategiilor de marketing adoptate de producătorii și distribuitorii de echipamente care utilizează SER este legat de convingerea și educarea consumatorilor potențiali în legătură cu efectele pe care le are utilizarea surselor regenerabile asupra economiilor la factura de utilități, confortului și a scăderii emisiilor de CO₂. Un grad ridicat de schimbare și costurile mari ale echipamentelor sunt factori care pot demotiva consumatorul în selectarea SER în favoarea surselor convenționale de energie. Odată ce consumatorii care tind să facă schimbarea spre SER sunt identificați prin segmentarea pieței, pot fi formulate strategii care vin să răspundă nevoilor și preferințelor fiecărui grup țintă. [37]
Alături de consumatorii casnici, Meyer și Kaniovski (2010) identifică încă un grup țintă, destul de important, și anume cel al producătorilor care utilizează energie din surse regenerabile pentru producerea propriilor produse din portofoliu. Acest tip de promovare stă la baza conceptului de Green Marketing, iar ideea utilizării SER în procesul de producție și transmiterea acestui mesaj publicului larg poate reprezenta încă o temă care nu a fost intens dezbătută în literatura de specialitate. Ideea poate pleca de la ipoteza că o anumită parte din populație ar fi atrasă sau ar plăti mai mult pentru produsele al căror proces de producție funcționează pe baza surselor de energie regenerabilă. [38] Kotler (2006), în ediția cu numărul Marketing Management constată: „Oportunitățile verzi se vor ivi pentru companiile și oamenii de marketing care pot crea noi soluții care să promită prosperitate prin protecția mediului”. [39]
II.2. Situația producerii energiei electrice în România pe baza energiei regenerabile.
România a fost una dintre primele țări candidate la Uniunea Europeană care a transpus în legislația națională prevederile Directivei 2001/77/CE privind promovarea producerii de energie electrică din SRE. Cadrul legislativ național stabilește că ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la consumul național brut de energie electrică urmează să ajungă la 33% până în anul 2010. În acest sens, a intrat în vigoare un cadru pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, respectiv sistemul cotelor obligatorii combinat cu sistemul certificatelor verzi. Trebuie însă menționat faptul că obiectivul privind cota surselor regenerabile de energie în consumul de energie electrică ia în considerare hidrocentralele de mari dimensiuni, și acest obiectiv a fost deja atins. În anul fost stabilit și un obiectiv privind utilizarea biocombustibililor. Dacă în domeniul energiei electrice sistemul de promovare a utilizării surselor regenerabile de energie a demarat practic în 2005, în domeniul producerii energiei termice din surse regenerabile de energie anul reprezentat startul legislativ de promovare și în ceea ce privește alocările în acest sens de la bugetul național pentru investițiile autorităților locale ce dețin centrale termice sau electro-termice. [40]
În continuare prezint câteva exemple de proiecte în care se folosește energia regenerabilă.
Biomasa
Scopul proiectului “Rumeguș a fost dezvoltarea unor sisteme de încălzire centralizată în 5 orașe (Vatra Dornei, Gheorgheni, Vlăhița, Huedin și Întorsura Buzăului) pe baza utilizării rumegușului sau a altor deșeuri de lemn. Toate cele 5 locații sunt în zone muntoase și au o aprovizionare stabilă cu rumeguș.
Proiectul de la Gheorgheni este unul de schimbare a combustibilului, ce se adresează sectorului românesc de termoficare, și al cărui scop este substituirea combustibililor fosili (petrol și gaze naturale) cu deșeuri de lemn disponibile la nivel local, precum rumeguș, așchii și scoarță de copac provenind din industria de prelucrare a lemnului (fabrici de cherestea etc.) și silvicultură.
Tehnologiile utilizate în general în acest proiect se bazează pe tehnologiile standard din sectorul determoficare din Europa de Vest, cu elemente – cheie precum:
– sisteme de boilere pe bază de biomasă cu control automat, cu eficiență ridicată și cele mai moderne unități de filtrare a emisiilor;
– conducte pre-izolate pentru sistemul de distribuție;
– unități de racordare a consumatorilor cu schimbătoare de căldură cu plăci pentru producerea descentralizată a apei calde menajere și circuite controlate automat pentru furnizarea agentului termic de încălzire;
– conducte pre-izolate la subsolul clădirilor.
Durata de viață a echipamentelor instalate în cadrul proiectului va fi de minimum 15 ani pentru sistemele de boilere pe bază de biomasă în cazul în care sunt desfășurate lucrări insuficiente de întreținere. Pentru conductele pre-izolate, durata de viață este estimată la 30- 40 de ani. Proiectul introduce o soluție tehnologică ce face posibilă utilizarea biomasei umede drept combustibil. Se are în vedere astfel utilizarea biomasei – rumeguș, așchii, scoarță de copac – cu conținut de apă de până la 55%. Potrivit unor reprezentanți ai societății de termoficare din Gheorgheni, conținutul de apă al rumegușului a atins în unele perioade 80%, ceea ce a avut o influență asupra eficienței boilerului, dar nu a avut un impact semnificativ asupra calității serviciilor oferite consumatorilor. [41]
Energia solară
Cel mai mare proiect realizat în România în sistem "Do It Yourself" (descurcă-te singur) de producere a apei calde de consum cu ajutorul colectoarelor solare este localizat la hotelul Diamant din stațiunea Saturn. Proiectul are drept scop asigurarea apei calde de consum pentru perioada de vară (circa 4 luni/an, conform programului de operare stabilit de managerul hotelului). Hotelul dispune de 110 camere cu două paturi și un restaurant. Sistemul este cu dublu circuit: circuitul primar este compus din 50 colectoare solare conectate în paralel, conducte de legătură și schimbător de căldură cu plăci. Beneficiile care recomandă acest proiect se situează în zona protecției mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, prin înlocuirea a 50% din cantitatea de energie obținută din arderea combustibilului lichid ușor cu energie solară. Pe lângă efectele globale (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră), proiectul conduce la reducerea poluării la nivel local. [42]
În Municipiul Giurgiu se desfășoară un proiect de "Modernizare a sistemului de alimentare cu căldură și apă caldă prin montare de panouri solare". Proiectul vizează creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de combustibili fosili și a fost implementat de Primăria Municipiului Giurgiu. În acest plan de dezvoltare au fost finalizate lucrări de modernizare a sistemului de alimentare cu apă caldă la patru săli de sport și un sistem de asigurare a agentului termic și a apei calde menajere la un bloc. Sala de sport de lângă stadionul M. Anastasovici și blocul 516 reprezintă două exemple elocvente pentru reușita implementării sistemului de modernizare termică prin instalarea de panouri solare. Sala de sport din zona Stadionului are în dotare 6 panouri solare (de tip Alfa 250, suprafață 6 mp, putere 4 kW, volum de apă: , greutate totală ) ce asigură apa caldă menajeră timp de 16 ore pe zi pentru 100 de sportivi. Tot aici există o piscină în care apa este încălzită cu ajutorul a 84 de panouri solare. Colectoarele furnizează apă caldă doar pe timpul verii. În timpul iernii instalația se golește, căldura fiind furnizată de CET Giurgiu.
Pe acoperișul blocului 516 au fost montate 36 de colectoare solare cu o suprafață de 66 mp. Blocul are 30de apartamente și aproximativ 90 de locatari. În cazul blocurilor din zona PT 20 (inclusiv blocul 516), alimentarea cu apă caldă menajeră și agent termic este asigurată de 15 puncte termice, amplasate în imediata apropiere. Agentul termic primar este apa fierbinte (130/70° C) livrată de CET Giurgiu printr-o rețea în mare parte aeriană, ce se află într-o stare precară. Pe timpul verii funcționarea CET se întrerupe, sarcina termică mult mai redusă conducând la pierderi foarte mari pe rețeaua de agent primar și în acest fel pe timpul verii locuitorii nu beneficiază de apă caldă menajeră. Blocul 516 este primul din PT 20 care beneficiază de panouri solare și are apă caldă menajeră pe timpul verii, independent de CET Giurgiu. [43]
Mini-hidrocentrale
În localitatea Maieru, zona Bistrița Năsăud, funcționează o micro-hidrocentralã cu o capacitate instalată de 100 kW amplasată pe râul Anieș. Micro- și mini-hidrocentralele
reprezintă o modalitate ecologică de obținere a energiei electrice din surse regenerabile de energie. Microhidrocentralele nu au în general impact negativ asupra mediului, spre deosebire de hidrocentralele de mari dimensiuni, care presupun probleme de management al cursurilor de apă, modificări ale peisajului, impact asupra florei și faunei, emisii de gaze cu efect de seră (metan eliberat în urma descompunerii anaerobe în zonele inundate), probleme de calitate a apei (modificări ale nivelului de nutrienți și de oxigen, ale temperaturii și pH-ului, prezența unor substanțe toxice etc.). Sistemele de micro-hidrocentrale folosesc în general două categorii importante de turbine: turbine pentru înălțimi mari de apă și debite mici (turbinele de impuls); turbine pentru înălțimi mici de apă și debite mari (turbinele de reacțiune). În cazul micro-hidrocentralei de la Maieru, este vorba de o turbină de impuls. Micro-hidrocentala de la Maieru are o capacitate instalată de 100 KW.
Unitatea produce în medie 350 MWh/an. Micro-hidrocentrala se oprește câteva săptămâni pe an atunci când debitul de apă este redus (în februarie când Anieșul îngheață și vara când e secetă). De asemenea, hidrocentrala este oprită atunci când capacitatea scade la 30%. Cele mai bune anotimpuri de funcționare a microhidrocentralei sunt primăvara și toamna, deoarece există un debit constant de apă. Prețul de vânzare al energiei electrice obținută din surse hidro cu o capacitate mai mică de 10 MW este de 140,24 RON/ MWh pentru orele de noapte și de 229,87 RON/ MWh pentru orele de zi. [44]
La Cabana Plaiul Foii, de la poalele masivului Piatra Craiului, funcționează o hidrocentrală de mici dimensiuni instalată pe râul Bârsa Mare. Hidrocentrala a fost construită în 1981 și furnizează energie electrică acestei cabane ce nu este legată la rețeaua de distribuție a energiei electrice. Cabana se află la de Zărnești; casele de vacanță și amenajările turistice de pe valea Bârsei Mari utilizează energie electrică produsă de generatoare pe benzină sau motorină. Mini-hidrocentrala are teoretic o capacitate de 10 kW; atunci când consumul cabanei este foarte mare sau debitul Bârsei Mari este foarte mic, intră în funcțiune generatoare pe bază de combustibil lichid. Încălzirea și apa caldă menajeră sunt asigurate de o centrală termică pe lemne. Capacitatea cabanei este de aproximativ 50 de persoane, consumul de energie electrică este de aproximativ 2 KWh, iar hidrocentrala produce în medie 4 KWh.
Turbina este instalată într-un corp de clădire pe malul apei; la în amonte se află un sistem de aducțiune a apei de mici dimensiuni, iar diferența de nivel este de 1-. Aici a fost amenajat un bazin din care apa este direcționată prin subteran către turbină. Un sistem de 16 baterii din interiorul cabanei asigură autonomia cabanei pentru o scurtă perioadă de timp; bateriile se încarcă atunci producția hidrocentralei este mai mare decât consumul cabanei. Problemele înregistrate în exploatarea hidrocentralei sunt legate, evident, de debitul râului. În iarna anului 2006 Bârsa Mare a înghețat timp de 10 zile, înregistrându-se temperaturi de . Din 2003 debitul Bârsei Mari a început să fie neregulat, fie din cauza defrișărilor ce au avut loc în amonte, fie ca efect al schimbărilor climatice. Sunt perioade în care la o ploaie torențială debitul râului se tripleazã, precum și perioade de secetă în care hidrocentrala produce o cantitate redusă de energie electrică din cauza debitului scăzut. [45]
Energia eoliană
Ideea unei turbine eoliene în Pasul Tihuța reprezintă un vis mai vechi al unui om de afaceri din Bistrița, Martin Ilieș. Centrala eoliană de 250 KW a fost amplasată la circa est de Bistrița (jud. Bistrița Năsăud), și a fost pusă în funcțiune în ianuarie 2005. Locația centralei este foarte bună deoarece aici sunt vânturi puternice tot timpul anului. Unitatea este conectată la rețeaua națională iar cantitatea de energie produsă variază bineînțeles în funcție de viteza vântului. Centrala de la Tihuța este de producție germană, de tip Fuhrlander 250, și are o putere instalată de 250 KW. A fost produsă în 1997 și a funcționat șapte ani înainte de a fi achiziționată de Martin Ilieș. Înălțimea unității este de , iar diametrul rotorului de , numărul de rotații constante este cuprins între 29 și 38/ minut, greutatea rotorului cu elice este de 14,5 tone, greutatea turnului 26 de tone. Viteza vântului la care turbina eoliană începe să producă energie electrică este 2,5 m/s, iar viteza la care se oprește este de 25 m/s. [46]
Producătorii de energie electrică din surse regenerabile vând energia unui distribuitor de unde obțin un preț pe megawatt-oră, la care se adaugă valoarea unui certificat verde. Producția de energie electrică din surse regenerabile este stimulată de statul român prin sistemul certificatelor verzi. Prețul unui certificat verde a fost de 167 RON în 2005, iar în scăzut la 134 RON. [47]
În sudul municipiului București funcționează o centrală eoliană de 1 KW care asigură energia electrică necesară unei gospodării. Centrala este de tip Bergey și a fost achiziționată la un preț de 2.400 euro – inclusiv invertorul. Centrala funcționează din 2006 și asigură aproximativ 60% din necesarul de consum al gospodăriei (dacă ar fi puse în funcțiune toate echipamentele electrocasnice în același timp). Proprietarul a ales să nu realizeze conectarea la sistemul de distribuție a energiei electrice. Sistemul este alcătuit din: turbină eoliană, stâlp de susținere a rotorului cu o înălțime de , cabluri, 8 baterii de autovehicul, invertor, încărcător. Echipamentele electrocasnice alimentate cuprind televizor, frigider, mașină de spălat, corpuri de iluminat, toate din clasa A de consum energetic. În cazul în care turbina nu funcționează, sistemul asigură o autonomie de circa 2 zile la un consum minim. Instalarea unei centrale eoliene poate fi mai rentabilă decât conectarea la rețeaua de distribuție a energiei electrice. După estimările proprietarului centralei, costul acesteia se va amortiza în aproximativ 4-5 ani dacă este exclus costul acumulatorilor. [48]
Energie geotermală
Oradea este unul dintre orașele din România în care este folosită o sursă regenerabilă de energie în producerea energiei termice pentru consumatorii casnici, companii private și instituții publice. Firma Transgex Oradea furnizează agent termic și apă caldă menajeră utilizând captări de apă geotermală. Orașele Oradea și Beiuș beneficiază de energie termică la un preț mult mai mic decât din sursele convenționale de energie utilizate în centralele de termoficare. Un avantaj major al acestei surse regenerabile de energie este faptul că nu există emisii directe de gaze cu efect de seră; au loc emisii în procesul de producție al echipamentelor utilizate, și datorită utilizării unor boilere pe gaze naturale pentru ridicarea temperaturii agentului termic în unele cazuri.
Potențialul sursei geotermale din Oradea este de 250.000 – 300.000 Gcal/an, în vreme ce consumul total în fost de 900.000 Gcal, astfel că o treime din energia termică a orașului Oradea ar putea fi asigurată de sursa geotermală. O dată cu folosirea întregii capacități geotermale, o însemnată cantitate de combustibil clasic va fi înlocuită și în plus o mare cantitate de gaze cu efect de seră nu va mai ajunge în atmosferă. Transgex Oradea are licență de exploatare pentru 200.000 Gcal din surse geotermale; dacă se va exploata toată această cantitate de energie geotermală înseamnă că se vor reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 14.300 de tone pe an. [49] Întreg procesul de utilizare a sursei geotermale la Oradea este proiectat astfel încât să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Procesul tehnologic cuprinde captarea, distribuția și injecția apelor înapoi în zăcământ sau deversarea lor în Pârâul Pețea: sonde de producție care extrag apa de la adâncimi de , unde apa are temperaturi cuprinse între și ; rețeaua de distribuție primară utilizată de Transgex și cea secundară deținută de Primăria Oradea sunt foarte noi [50] (2004), având conducte preizolate și pierderi sub 10%; [51]
II.3. Surse alternative de obținere a energiei electrice
Sursele regenerabile de energie pot contribui la satisfacerea nevoilor curente de încălzire in anumite zone (rurale) defavorizate de munte sau subcarpați (ex.: biomasa). Pentru valorificarea potențialului economic al surselor regenerabile de energie, în condiții concurențiale ale pieței de energie, este necesară adoptarea și punerea în practică a unor politici, instrumente și resurse specifice. În condițiile concrete din România, în balanța energetica se iau în considerare următoarele tipuri de surse regenerabile de energie:
– energia solară – utilizată la producerea de căldura prin metode de conversie pasivă sau activă sau la furnizarea de energie electrica prin sistemele fotovoltaice instalate in sistem ferme sau pe acoperișul caselor, în acest sens mai pot fi folosite și panourile solare pentru încălzirea apei calde menajere pe timp de vară, pentru a înlocui boilerele electrice;
– energia eoliana – utilizată la producerea de energie electrica cu grupuri aerogeneratoare, fie individual sau în grupuri de două, trei sisteme de turbine eoliene;
– hidroenergia – centrale hidroelectrice cu o putere instalată mai mica sau egala cu 10 MW ("hidroenergia mica"), respectiv centrale hidro cu o putere instalata mai mare de 10 MW sau cum mai este numită în literatura de specialitate ("hidroenergia mare");
– biomasa – provine din reziduuri de la exploatări forestiere și agricole, deșeuri din prelucrarea lemnului și alte produse; biogazul este rezultatul fermentării în regim anaerob a dejecțiilor animaliere sau de la stațiile de epurare orășenești, depozitate în containere speciale;
– energia geotermala – energia înmagazinată in depozite și zăcăminte hidrogeotermale subterane, exploatabilă cu tehnologii speciale de foraj și extracție, fiind întâlnite pe linie de falie.
Potrivit Strategiei energetice a României pentru perioada 2007–2020, actualizată până în 2020, potențialul național al surselor regenerabile de energie din România este estimat la 14.718 KTEP mai mare decât importul de energie primară al României în 2012 (11.239 ktep) și se prezintă astfel:
Energie solară termică 1433 mii TEP;
Energie solară fotovoltaică 103 mii TEP;
Energie eoliană 1978 mii TEP;
Energie hidroelectrică 3440 mii TEP;
Biomasă și biogaz 7597 mii TEP;
Energie geotermală 167 mii TEP;
În ceea ce privește tipurile de SRE utilizate pentru producerea energiei electrice, la nivelul anului 2012, aproximativ 36% din electricitatea produsă la nivel de țară provine din surse hidrologice, 33% din surse neregenerabile solide și aproximativ 19% din surse nucleare. Resursele de vânt sunt folosite pentru a produce doar 0,54% din totalul energiei electrice livrate și biomasa pentru 0,41%. [52]
II.3.1. Panourile solare fotovoltaice
II.3.1.1. Schemă funcționare panouri solare
Panourile solare sunt mijloace de captare și utilizare a energiei solare. Există două mari tipuri de panouri solare utilizate în prezent:
panouri solare folosite la încălzit apa caldă menajeră;
panouri solare ce utilizează celule fotovoltaice pentru producerea de energie electrică
Panourile solare folosite la încălzit
Acestea sunt folosite pentru încălzirea apei sau a locuințelor. Procesul lor de funcționare, simplificat desigur, este următorul: panourile captează căldura solară și o transferă prin intermediul unor tuburi unui flux de apă. Astfel, apa este încălzită si poate fi apoi folosită sau stocată pentru utilizare. Aceste sisteme sunt avantajoase în locurile unde nu exista alte mijloace de încălzire, nu necesită utilizarea de energie electrică, sunt ecologice.
Panouri solare folosite la producerea energiei electrice
Panourile din aceasta categorie sunt cu adevărat interesante, pentru că produc energie electrică gratuită. La baza acestui proces stă celula fotovoltaică în contact cu razele soarelui, aceasta produce energie electrică. Fotonii din razele solare bombardează atomii materialelor din care este realizată celula fotovoltaică. Sub acesta acțiune, aceștia tind să se elibereze și astfel se formează energia electrică. Energia radiată de soare este captată de panoul solar (a). Aceasta face ca lichidul de transfer din interiorul panoului sa se încalzească. Dacă fluidul ( amestec apă și glicol ) din panoul solar (a) este mai cald decât apa din rezervorul de apă caldă (c), unitatea de control (d) pornește stația de pompare (g). Căldura din lichidul de transfer este transferată în rezervorul de apă caldă printr-un schimbător de căldură. Lichidul de transfer se răcește ca urmare a cedării căldurii și se reîntoarce în panou pentru a reabsorbi căldură și în acest fel ciclul continuă, zi după zi, an după an.
Instalația solară încălzește rezervorul de apă caldă printr-un schimbător de căldură. Dacă radiația solară este insuficientă pentru a încălzi rezervorul la temperatura dorită, sistemul solar oferă totuși o preîncălzire, iar centrala termică convențională (e) ( gaz sau lemne, etc ), conectată la sistem va necesita semnificativ mai puțin combustibil pentru a aduce apa din rezervor la temperatura dorită. Rezultatul este o considerabilă reducere de combustibil care înseamnă costuri reduse și poluare mai redusă. Componentele unui astfel de sistem sunt:
a = panou solar
b = circuit solar
c = rezervor de apă
d =unitatea de control
e = termocentrală convențională
f = alimentare cu apă rece
g = stația de pompare
Figura 4 – Schemă funcționare panouri fotovoltaice [53]
II.3.1.2 Avantaje
Printre avantajele folosirii unei astfel de surse de energie regenerabilă regăsim:
Utilizează lumina solară care este inepuizabilă,
Costuri mici ale montării – 2.000-6.000 RON,
Durată lungă de viață – peste 25 ani,
Costuri de întreținere mici,
Rezistență îndelungată la expunerea la soare,
Nu necesită spațiu auxiliar se pot monta pe acoperișul casei,
Recuperarea investiției în timp scurt,
Independență economică – se asigură energie electrică 24 de ore din 24 ore datorită bateriilor instalate,
Sursă nepoluantă.
II.3.1.3 Dezavantaje
Deși energia solară este regenerabilă, problema principală este că soarele nu oferă energie constantă de-a lungul unei zile, luni. Este cunoscut și faptul că elevația și azimutul poziției soarelui sunt diferite iarna de perioada verii, datorită mișcării relative a soarelui pe cer. [54]
O altă limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezintă existența zilelor noroase când potențialul de captare al energiei solare scade sensibil datorită ecranării soarelui.
Diferite materiale semiconductoare folosite la realizarea celulelor fotovoltaice sunt potrivite numai pentru anumite spectrale ale luminii și deci o parte a energiei radiante nu poate fi utilizată.
O altă limitare fizică este și faptul că ionizarea cristalelor de siliciu este limitată la anumite valori și nu mai crește prea mult peste aceste valori chiar dacă crește intensitatea radiației solare. [55]
II.3.2. Energia eoliană
Este una din cele mai vechi surse de energie nepoluantă, o sursă de energie reînnoibilă generat din puterea vântului. Vântul este rezultatul activității energetice a soarelui și se formează datorită încălzirii neuniforme a suprafeței Pământului. La fiecare ora Pământul primește 1014 kWh de energie solară circa 1-2% din energia solară se transformă în energie eoliană.
Energia cinetica în vânt poate fi folosita sa învârtă turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine sunt capabile de a produce 5 MW de energie, dar acestea necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau pe oră. [56]
II.3.2.1. Schemă funcționare centrale eoliene
Sistemul se bazează pe un principiu simplu. Vântul pune în mișcare palele care la rândul lor acționează generatorul electric. Sistemul mecanic are în componență și un multiplicator de viteză care acționează direct axul central al generatorului electric.
Curentul electric obținut este, fie transmis spre înmagazinare în baterii și folosit apoi cu ajutrul unui invertor DC-AC în cazul turbinelor de mică capacitate, fie livrat direct rețelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitori. Sistemul este compus din:
Pale – Forma și concepția lor este esențiala pentru a asigura forța de rotație necesara. Acest design este propriu fiecărui tip de generator electric.
Nacela – Conține generatorul electric asigurând și o protecție mecanică
Pilon – asigură structura de susținere și rezistenta a ansamblului superior.
Fundație – Asigură rezistentă mecanică a generatorului eolian.
Figura 5. Principiul de funcționare centrală eoliană în mod autoconsum [57]
II.3.2.2 Avantaje
Printre avantajele folosii unui astfel de sistem se numără:
Sistem simplu ce poate încorpora și baterii pentru asigurarea continuă de energie,
Pot fi utilizare atât pentru o gospodărie individuală cât și în sistem de "ferme eoliene" pentru producerea de energie,
Durata scurtă de execuție și intrarea imediată în funcțiune,
Costuri de întreținere mici,
Durată de folosire îndelungată,
Furnizează energie nepoluantă ce poate asigura independență energetică unei gospodării individuale.
II.3.2.3 Dezavantaje
O critică adusă acestor echipamente este legată de intensitatea neconstantă a vântului care poate varia în 24 de ore sau pot exista perioade lungi cu calm atmosferic. O altă critică adusă o reprezintă poluarea fonică, rotirea palelor poate genera o creștere a decibelilor în vecinătate, și în același timp trebuie poziționate într-un loc care să fie ferit de circulația persoanelor, spațiul respectiv nu mai este favorabil pentru orice fel de utilizare.
II.3.3. BIOMASA
Prin fotosinteză, învelișul vegetal al plantei produce o biomasă care corespunde unei energii ridicate. Fiind regenerabila, energia biomasei este (teoretic) inepuizabilă, cu condiția ca omul să nu grăbească procesele de deșertificare ale planetei. Din biomasa se pot obține combustibili (alcool, gaz metan, etc.), putându-se folosi ca biomasa deșeuri de lemn, trestie de zahar, deșeuri de cereale, etc. Pentru a putea vorbi insă practic de biomasa ar trebui cultivate plante la care producția la hectar sa fie enormă (de ordinul 30-40 tone), iar conținutul caloric sa fie de ordinul 4-5000 kcal/kg.
II.3.3.1. Schemă funcționare centrale pe bază de biomasă
Schema de funcționare este relativ simplă după cum se poate observa și din schema de mai jos, principalele elemente componente sunt:
1 Termostat ambient
2 Tur fluid
3 Retur
4 Colector de retur
5 Colector și pompe
6 Valva de non retur
7 Intrare apă rece
8 Boiler orizontal
9 Intrare apă rece de la rețea
10 Pompă recirculare apă caldă
11 Termostat pe contact
12 Valva de siguranță
13 Vas de expansiune închis
14 Tubație pentru reintegrare apă
15 Vas de expansiune deschis
16 Plutitor
Figura 6. Schemă funcționare centrală pe bază de biomasă [58]
II.3.3.2 Avantaje
Printre avantajele oferite de aceste centrale se numără abundența mare de surse de alimentare: lemn, resturi cerealiere, etc., acestea sunt regenerabile și în același timp nu mai devin deșeuri neutilizate. Astfel de centrale se pot construi în mediul rural, iar dacă ținem cont de poziția geografică, în zona de munte a gospodăriei studiate, se poate alimenta cu ușurință din resturile forestiere, costurile unei astfel de centrale se pot amortiza în scurt timp, și în același timp oferă o independență energetică și termică.
II.3.3.3 Dezavantaje
Dezavantajele în acest caz se pare că sunt mai numeroase reamintim:
Chiar dacă emisiile de gaze poluante sunt mult reduse acestea există și deci nu putem spune că este sută la sută nepoluantă,
Depozitarea cenușii ridică un semn de întrebare deoarece necesită spațiu amenajat corespunzător,
Consumă foarte mult combustibil rumeguș, lemn, resturi vegetale chiar și pe timp de vară.
II.3.4. ENERGIA HIDRALULICĂ
Hidrocentralele sunt instalații complexe în care energia hidraulică a căderilor de ape naturale sau artificiale este transformată în energie mecanică prin intermediul turbinelor hidraulice și apoi în energie electrică, în generatoarele de curent electric. Potențialul de a produce energie electrică depinde atât de cădere cât și de debitul de apă. După puterea produsă sunt de trei feluri:
– hidrocentrale cu o putere instalată de peste 100kwh;
– microhidrocentrale cu putere instalată cuprinsă între 5 și 100kwh;
– picocentrale construite pe pâraie, nu dispun de baraj și au putere instalată sub 5kwh
II.3.4.1. Schemă funcționare hidrocentrale.
“Forta” apei este de fapt o combinație între CAP (head) si DEBIT (flow). Ambele trebuie să fie prezente pentru a produce energie. CAP(head) – este presiunea creată de distanța verticală între locul în care apa pătrunde în conducta de aducție și locația turbinei și e măsurată în metri. DEBIT (flow) – este o cantitate de apă ( exprimata in volum per timp) care curge prin conducta de aducție într-o anumită perioadă de timp și e măsurată în metri cubi/secunda, sau litri pe minut.
Apa este colectata intr-un micro-bazin si apoi canalizată prin conducta de aducție direct in turbină. Căderea pe verticală , creează presiunea necesară la capătul inferior al conductei de aducție, pentru a pune în mișcare turbina. Cu cat va fi mai mare debitul sau capul, cu atat vom obține mai multă energie electrică.
După cum se observă, valorile acestor doua criterii, sunt foarte importante pentru determinarea valorii de energie electrică (potentialul) unei locatii pentru implementarea unui microhidro sistem bazat pe microhidroturbine.
Figura 7. Schița funcționării unei microhidrocentrale [59]
II.3.4.2. Avantaje
Avantajele hidrocentralelor constau în :
costul energiei electrice scăzut,
nu necesită combustibili,
nu poluează,
siguranță în funcționare,
randament ridicat.
II.3.4.3. Dezavantaje
Printre dezavantaje putem aminti costurile destul de ridicate pentru funcționarea unui astfel de sistem necesită verificări permanente, schimbul relativ des al diverselor piese, dar și acestea sunt amortizate în timp, existența unui debit constant al râului pentru a asigura funcționarea continuă a turbinei, pe timp de iarnă funcționarea este compromisă datorită perioadei de îngheț.
II.4. APARATE ELECTROCASNICE ECONOMICE
În contextul actual de incertitudine globală, problemele cruciale de asigurare a necesarului de energie, impactul emisiei de gaze cu efect de seră și consecințele prețului ridicat la energie asupra dezvoltării europene, trebuie rezolvate cu o politică puternică în domeniul energiei.
II.4.1. Etichetarea produselor
Se pune un accent deosebit în ultima perioadă pe economia la curent electric, reducerea poluării, aparate performante economice dar și ecologice, din acest motiv se impune un control mai riguros din partea consumatorului, pentru aparatele electrocasnice cumpărate, o informare net superioară pentru produsele cumpărate, acest lucru se poate face relativ ușor prin etichetarea produselor. Există două tipuri de etichete:
Eticheta energetică și fișa de informare asigură informații care permit caracterizarea unui anumit model de aparat și comparația cu alte modele. Se furnizează în general următoarele informații: eficienta energetica este indicata prin clasa de eficienta energetica care variază între A si G, unde A este pentru eficienta maxima si G pentru eficienta cea mai redusă; pentru frigidere si congelatoare sunt două clase de eficientă superioare clasei A si anume A+ si A++, iar la sfârșitul anului 2010 s-a introdus și clasa de calitate A+++, care este clasa cea mai eficienta din punct de vedere energetic; consumul aparatului pe durata unui an (pe ciclu); consumul de apa pe ciclu; Volum sau capacitate; Alte criterii de performanta cum ar fi capabilitatea de spălare sau uscare.
Directiva cadru 92/75/CEE de etichetare energetică și directivele de implementare se referă la următoarele tipuri de aparate electrice de uz casnic: frigidere, congelatoare și combinațiile lor, mașină de spălat rufe, uscătoar de rufe, mașini de spălat vase, lămpi, cuptoare electrice, aparate de aer condiționat. Eticheta energetică trebuie să fie însoțită de o fisă și de un tabel standard cu informații specifice fiecărui model de aparat. Fișa trebuie să fie inclusă în toate broșurile produsului și trebuie livrată împreună cu aparatul. Ea a fost introdusă pentru a da consumatorului o sursă suplimentară de informații asupra etichetei, astfel încât consumatorii care au timp să decidă mai mult timp asupra cumpărării unui produs, să poată lua materialul informativ cu ei, în același mod ca oricare altă informație primită despre produs. [60]
Eticheta ecologică a Uniunii Europene (Floarea Europeană) creată de Comisia Europeană în 1992, este o schemă unică de certificare pentru a ajuta consumatorii să distingă produsele și serviciile verzi, care nu afectează mediul. Eticheta ecologică comunitară nu se acordă pentru alimente și produse medicale. Este o schemă facultativă, concepută să încurajeze afacerile să comercializeze bunuri și servicii cu un impact redus asupra mediului și pentru consumatorii europeni – inclusiv cumpărătorii publici și privați – să le identifice ușor. Scopul introducerii etichetei ecologice este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului, etichetarea ecologica fiind o acțiune voluntară dar cu un real impact psihologic asupra cumpărătorilor.
Schema este deschisă tuturor produselor / serviciilor de la aceste etichete sunt excluse următoarele categorii de produse încadrate după cum urmează:
a) substanțe sau preparate clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, dăunătoare mediului, cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum și bunurilor fabricate prin procedee dăunătoare pentru om sau pentru mediu și care pot dăuna consumatorului în condiții normale de utilizare, aceste fiind incluse în alte grade de clasificări;
b) produselor alimentare, băuturilor, produselor farmaceutice, circulă cu regim special;
c) aparaturii medicale destinate utilizării în scopuri profesionale sau care este prescrisă ori utilizată de către personal medical calificat, în conformitate cu legislația în vigoare, fiind destinate spitalelor, sanatoriilor, institutelor de cercetare și laboratoarelor[61].
III. OPTIMIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECRICĂ LA CONSUMATORII CASNICI PRIN ÎNLOCUIREA CU METODE ALTERNATIVE.
III.1.Monitorizarea consumului de energie electrică la consumator casnic
III.1.1. Caracteristicile gospodăriei monitorizate
Prin consumator casnic se înțelege consumatorul care cumpără energie electrică pentru consumul propriu al gospodăriei, excluzând consumul aferent activităților comerciale sau profesionale. [62] În lucrarea de față studiul de caz s-a efectuat pe o gospodărie individuală care este compusă din următoarele spații care au diverse destinații (anexa 1):
Locuință – cu o suprafață de – spațiu de locuit permanent;
Bucătărie de vară – cu o suprafață de – spațiu de locuit permanent;
Grajd – cu o suprafață de ;
Beci – suprafață de ;
Gospodăria individuală este situată in jud. Bacău, sat. Ciugheș (figura 3) din Carpații Orientali – Munții Ciuc pe valea pârâului Ciugheș la distanță de Comănești și Miercurea Ciuc.
Figura 3.Amplasament– gospodărie individuală
Gospodăria are două surse de alimentare cu apă, una este fântâna proprie în care este instalat hidroforul, iar a doua sursă o constituie bazinul de apă, alimentarea făcându-se prin cădere, acesta aparține mai multor gospodării individuale, care sunt situate în vecinătatea gospodăriei monitorizate. Această a doua sursă de alimentare nu este folosită atunci când temperaturile sunt negative, medie de -15ºC, în lunile de iarnă și nici în anotimpul de vară când este secetă prelungită.
Încălzirea pe timp de iarnă se face cu ajutorul centralei proprii ce utilizează lemne de fag, brad, precum și resturi de lemn rămase în urma exploatării, ca sursă de alimentare.
Până în anul 2006 exista o singură casă locuibilă cu suprafața de , iar consumatorii casnici sunt păstrați până în prezent, fiind și aceasta izolată termic, inclusiv gemuri temopan. Casa nou construită este modernizată, fiind izolată cu polistiren de , geamuri termopan, iar în interior pereții și tavanul este izolat cu vată minerală. Din acest punct de vedere pierderile de căldură sunt reduse la maxim. Aceste modernizări s-au în anul 2006.
Această gospodărie a fost monitorizată, pentru a cuantifica consumul de energie electrică lunar, în perioada 1 februarie 2013- 15 iunie 2014, iar începând cu 1 august 2013 s-a montat un contor consum electric pentru a urmări consumul a nouă aparate electrocasnice recunoscute, fiind, ca mari consumatori de energie electrică. Monitorizarea s-a făcut lunar la data de 30 ale fiecărei luni cu excepția lunii iunie 2014 când ultima măsurătoare s-a făcut la data de 15 iunie. Pentru a putea calcula consumul lunar se scria indicele de consum din luna respectivă și se face diferența cu următoarea lună. Ex. luna martie 2013 indice 56328, luna aprilie indice 56943, asta înseamnă un consum de 615kWw lunar.
III.1.2. Identificarea consumatorilor electrici
Consumatorii casnici, de energie electrică pot fi clasificați în cinci categorii distincte:
Pentru iluminat – bec incandescent, bec fluorescent;
Electrocasnice – mixer, uscător, ventilator, cafetiera, fier de călcat, cuptor cu microunde, frigider, aspirator, mașină de spălat;
Climatizare – aer condiționat, centrală termică;
Sisteme de comunicație – TV color, CD Player, Computer, Video Recorder, Video games, wireless, telefoane;
Scule și dispozitive – mașină de tuns iarba, hidrofor, aparat de sudură, automatizare poartă, garaj. [63]
În gospodăria analizată în acest studiu de caz există următorii consumatori casnici care au funcționat pe toată perioada monitorizată, dar și amplasamentul lor în gospodărie.
Pentru iluminat – bec incandescent – 2 buc; (beci)
– bec fluorescent – 10 buc;
– lampă fluorescentă cu tuburi – 2 buc;(2*2=4 tuburi) – grajd
Electrocasnice – mixer 1 buc;
– fier de călcat 1 buc;
– cuptor cu microunde 1buc;
– frigider – 1 buc – clasa energetică A++;
– 1 buc – clasa energetică D; – bucătăria de vară
– congelator – 2 buc – clasa energetică A++;(casă și bucătăria de vară)
– aspirator – 1 buc;
– mașină de spălat – 2 buc; (casă și bucătăria de vară)
Climatizare – centrală termică – 1 buc – pentru încălzire casă;
Sisteme de comunicații – TV – color din categoria plasmă – 3 buc. casă;
– CRT – ( Cathode – Ray Tube) – 1buc; ( bucătăria de vară)
– receptor antenă – 1 buc, casă;
– wireless – 1 buc, casă;
– computer – 1 buc, casă;
– laptop – 1 buc. casă;
– telefoane 3 buc; (din care unul fix mobil – casă)
5. Scule și dispozitive – hidrofor – 1 buc, casă, grajd, bucătăria de vară;
– boiler electric – 1buc, casă, bucătăria de vară;
– bormașină – 1 buc;
– diverse dispozitive electrice care au funcționat doar în anumite perioade ale anului. Durata lor nu a putut fi monitorizată în mod corect în toată această perioadă, excepție face luna august 2013 când au avut loc lucrări de renovare a casei, acest lucru se observă și în tabelul 4, din acest motiv această lună este exclusă din calculul de energie mediu consumat.
III.2. Consumul de energie electrică
În perioada 1 februarie 2013 – 15 iunie 2014 s-a monitorizat consumul de energie electrică în această gospodărie individuală, în acest tabel sunt trecute și datele la care diverse aparate electrocasnice au intrat sau au ieșit din funcțiune, dar ceilalți consumatori casnici, enumerați mai sus au funcționat pe toată perioada fără nici o întrerupere. Din tabelul 4 reiese acest consum aferent fiecărei luni monitorizate, corelat și cu temperatura medie lunară pentru a putea observa dacă există un consum mai ridicat de energie electrică în această perioadă.
Tabelul 4. Consumul de energie electrică – gospodărie individuală
* Sursa Kappa – vremea Ciugheș
Consumul mediu de energie lunar este de 576,4 kWh, (sunt excluse lunile august 2013, iunie 2014), ceea ce însemnă un cost lunar de 255,1 RON și 3061,2 RON anual, iar dacă ținem cont de consumul mediu raportat la nivel de țară pentru gospodăriile individuale, care este de 183 KWh, pentru o suprafață de 75m², acesta este un consum foarte ridicat și un cost de asemenea foarte ridicat.
La această valoare mare contribuie mai mulți factori cum ar fi:
iluminatul grajdului care se face cu lămpi fluorescente cu tuburi,
funcționarea pe timp de vară a unui boiler electric,
consumatori casnici numeroși cu un consum relativ mare (tabelul 5),
suprafața locuibilă mare
suprafața mare a anexelor ;
Începând cu data de 1 august 2013 s-a instalat un contor consum energie electrică pentru fiecare consumator electrocasnic. La acesta s-a racordat:
1congelator clasa A++,
1 frigider clasa A++,
1 mașină de spălat,
1 fier de călcat,
1 TV LCD,
1 boiler electric,
1 laptop,
1 wireless
1 stație recepție satelit.
Consumul acestora este redat in următorul tabel, în care sunt redate mediile de consum pentru fiecare aparat în parte, monitorizarea s-a făcut în perioada 1 august 2013 – 31 mai 2014, astfel au intrat în calcul 10 luni monitorizate cu contor consum energie. Luna iunie nefiind lună monitorizată întreg nu a mai intrat în calcul. În fiecare lună s-a înregistrat consumul acestor aparate după care s-a făcut o medie atât la consum cât și la durată de funcționare pe zi.
Tabel 5. Consumul mediu al aparatelor electrocasnice racordate la contor consum energie electrică într-o lună.
* 16 iunie 2013 – 31 august 2013
După cum se poate observa și din tabel 5 există o foarte mare diferență dintre consumul din fișa tehnică și consumul real de 174,2 kWh, care apare după o monitorizare cu un contor. Această diferență poate fi explicată și prin uzura tehnică a acestor aparate electrocasnice mai ales în cazul boilerului electric, ca și în cazul fierului de călcat. În privința frigiderului o explicație o poate constitui și utilizarea acestuia necorespunzător, astfel deschiderea ușii se face de cel puțin 30 ori pe zi, fiind poziționat și lângă aragaz, această administrare neconformă se observă și din durata mare de funcționare pe timpul unei zile – 7 ore. Celelalte aparate electrocasnice respectă fișa tehnică, dar și utilizarea lor este corespunzătore și din acest motiv nu apar diferențe foarte mari.
III.2.1. Istoricul consumului de energie electrică în gospodăria individuală monitorizată
Analizând facturi EON Moldova mai vechi, din perioada de vară 2004 – 2011, (tabel 6 și 7) se poate observa un consum mult mai redus de energie electrică chiar dacă nu au existat acele modernizări ale bucătăriei de vară, aparate ecologice clasă energetică superioară, becuri economice. În perioada 2004 – 2006 este locuită doar bucătăria de vară și începând cu anul 2006 este dată spre locuire și casa cu suprafața de 160m².
Principalii consumatori electrocasnici în această perioada 2004-2006 sunt:
TV CRT (Cathode-Ray Tube) – 1 buc,
Radio – 1 buc,
Frigider Arctic model vechi – 1 buc,
Becuri incandescente – 6 buc,
Mixer – 1 buc,
Fier de călcat – 1 buc,
Aspirator – 1 buc,
Mașină de spălat semi-automată.
Tabel 6. Consum energie electrică – perioada 2004 -2006
Deși aparatele electrocasnice nu sunt economice din punct de vedere electric se poate observa un consum mult redus de energie electrică, acest lucru poate fi explicat prin:
Utilizarea optimă a duratei unei zile – economie la funcționarea becurilor, iar cele 6 becuri erau dispuse în următorul fel: 2 becuri beci, 1 bec grajd, 1 bec baie, 1bec dormitor, 1 bec bucătărie și din acest motiv rar se întâmpla ca să funcționeze două în același timp;
Folosirea scurtă a televizorului max. 2 ore pe zi de obicei seara 2 ore;
Fierul de călcat utilizat doar 1-2 ori pe lună cu o durată de 30 min;
Mașina de spălat utilizată 1-2 ori pe lună pentru spălarea lenjeriilor de pat, restul spălatului se făcea manual.
Începând cu anul 2006 se adaugă o suprafață de locuit mai mare prin modernizarea unei case vechi, în această perioadă 2006 – 2011, au loc lucrări de reconstrucție și modernizare a casei, ceea ce implică automat un consum mai ridicat de energie electrică așa cum se observă și în tabelul 7, unde este redat consumul de energie electrică în diverse luni din această perioada 2006 – 2010.
La consumatorii existenți se adaugă:
2 TV- LCD,
Boiler electric,
Hidrofor,
6-10 becuri economice,
Congelator,
Frigider,
Mașină de spălat,
Fier de călcat,
2 Încărcătoare telefon mobil,
Calculator,
Recerver antenă,
Cuptor cu microunde,
Mixer.
Tabel 7. Consum energie electrică – perioada 2004 -2010
Analizând tabelul 7, se pot observa variații relativ mari între lunile dintre ani diferiți, acest consum electric diferit se poate explica prin lucrările de renovare făcute, prin creșterea numărului de consumatori electrici, prin utilizarea frecventă și de durată a unor aparate cum sunt: boiler pe perioada de vară fără a mai fi scos din priză, mașina de spălat, sunt perioade din an când funcționa și câte 2 ore pe zi într-o săptămână, utilizarea fierului de călcat 1 oră pe zi. Analizând comparativ tabelul 7 și tabelul 5 se poate observa că se păstrează un consum ridicat de energie electrică și în prezent, chiar dacă unele aparate electrocasnice au fost înlocuite, iar lucrările suplimentare s-au redus.
III.3. OPTIMIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ PRIN ÎNLOCUIREA CU METODE ALTERNATIVE
Analizând datele obținute în urma monitorizării și făcând o comparație cu anii anterior cred că este oportună instalarea unui sistem care să permită scăderea consumului de energie electrică, optimizarea acestui consum ridicat. Această scădere se poate face prin instalarea unui sistem hibrid de obținerea a energiei electrice, dar și prin reducerea consumului neeficient de energie electrică
III.3.1. Sistem alternativ de obținere a energiei electrice
Deoarece un singur sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile are mai multe dezavantaje, se poate folosi sistemul electric hibrid care este compus din mai multe tipuri de surse de energie electrică, cel mai uzual este un generator eolian în combinație cu panourile fotovoltaice pentru a compensa variația complementară a acestor generatoare eoliene, sau un sistem hidroenergetic și panourile solare. Se pot alege în funcție de particularitățile zonei.
În figura 4 se prezintă un astfel de sistem hibrid care ar putea fi folosit cu randament maxim dar și cu amortizarea costurilor în 15 ani, se obține independență energetică dar și o energie nepoluantă. Costul de instalație fiind de 5600 RON. [64].
Figura 4. Instalație sistem hibrid [65]
III.3.2. Reducerea consumului neeficient de energie electrică
O parte dintre dispozitivele electrice nu sunt niciodată oprite în totalitate, chiar dacă le-am scos temporar din funcțiune. Din acest motiv, trebuie să conștientizăm care sunt cele mai eficiente modalități prin care putem să evităm consumul inutil de energie electrică. Electrocasnicele și celelalte scule și dispozitive, utilizate corect, ar putea duce la economisirea unui sfert din energia electrică pe care o consumăm în gospodărie.
Câteva modalități simple de economisire a energiei electrice:
Modul stand by
După ce am apăsat butonul Stop al telecomandai, aparatele rămân în mod de așteptare, timp în care se consumă foarte mult curent electric.
Becurile mici de la televizor, receiver sau monitor, pot risipi până la 90 de euro pe an. Se pot utiliza prelungitoare electrice în care pot intra mai multe cabluri de alimentare. Astfel, prin întreruperea prelungitorului de la o singură sursă suntem siguri că și celelalte aparate nu mai stau în modul "standby".
De asemenea, putem activa funcțiile idle, sleep mode și hybernate mode ale computerului. După ce s-a terminat încărcarea telefonului mobil, încărcătorul trebuie neapărat, scos din priză.
Dispozitive wireless
În rândul risipitorilor de energie electrică se află și dispozitivele pentru cablu și conexiune la internet și telefonie. Nu se recomandă utilizarea dispozitivelor wireless, iar în ceea ce privește telefonul fix, acesta nu ar mai trebuie utilizat deloc.
Utilizarea corectă a frigiderului
Unul dintre cei principalii consumatori de energie electrică din casă este frigiderul. Acesta trebuie păstrat în loc aerisit și curat, departe de orice sursă de căldură. În spatele lui trebuie să existe destul spațiu pentru a permite aerului să circule.
Un alt mod de a scădea consumul de curent,este reglarea frigiderului în funcție de anotimp. Dacă temperatura de afară e scăzută, se pot utiliza treptele mai mici de răcire. Folosind frigiderul la trepte mari de răcire, alimentele vor îngheța.
De asemenea, nu se introduc alimente calde sau fierbinți deoarece frigiderul consuma o energie suplimentară pentru a le răci. Congelatoarele care colectează gheață trebuiesc dezghețate. Un congelator cu gheață, consumă cu 30% mai mult.
Utilizarea corectă a mașinii de spălat
Se recomandă ca, la fiecare utilizare, să folosim capacitatea maximă de încărcare a mașinii, pentru a-i crește randamentul. O altă modalitate de a economisi energie electrică este de a o programa la temperatura cea mai joasă pe care o permit rufele încărcate. La fel de importantă este și folosirea detergenților de calitate care permit funcționarea mașinii la un program economic și care consumă mai puțină energie decât cel normal.
Becuri economice
Una dintre soluțiile cele mai importante de economisire a energiei electrice, este renunțarea la becurile cu incandescență și înlocuirea lor cu becuri cu fluorescență sau becuri economice. Pentru aceeași lumină emisă, se pot economisi până la 80%, consumându-se de 5 ori mai puțin. Să nu uităm să stingem lumina când plecăm din încăpere. Lumina din casă reprezintă 30% din consumul de electricitate.
Aspiratorul
Consumul energetic depinde direct de numărul de ore de utilizare prin curățarea periodică a filtrelor, de preferință imediat după încheierea operațiilor de curățenie se crește eficiența acestuia, adaptarea puterii acestuia în funcție de suprafața pe care o aspiră. [66].
CONCLUZII
Cercetarea bibliografică, studiile proprii, monitorizarea făcută și rezultatele obținute cu privire la identificarea, optimizarea și consumului de energie electrică, redate în cadrul acestei lucrări, permit formularea următoarelor concluzii:
1. Producția actuală de energie electrică a României se asigură din resurse energetice epuizabile și regenerabile, ierarhizate astfel: combustibili fosili (48,5%), hidroenergie (28,2%), combustibil nuclear (21,3%), parcuri eoliene (2% – în creștere). Consumul de energie electrică al României este acoperit din producția internă și este structurat, actualmente, astfel: economie (63,80%), iluminat public (1,15%), rezidențial (18,51%), export (4,95%), consum propriu tehnologic în rețele și stații (11,57%).
2. România aplică regulile europene ale pieței și bursei de energie electrică, instituind liberalizarea totală a pieței de energie, ceea ce implică dezvoltarea sistemelor de tarifare și perfecționarea procedurilor de prognoză a consumului de energie electrică.
3. Consumatorul casnic de energie electrică analizat are un consum ridicat de energie electrică, superior mediei pe țară, și net superior față de alți ani, de aici se poate trage concluzia că și stilul de viață modern duce la un consum ridicat de energie electrică, din acest motiv este necesară și recomandată investiția în surse regenerabile de energie care pot să-i asigure o independență energetică.
4. Datorită poziției geografice favorabile, există condiții pentru a putea alege una sau mai alternative de obținere a energiei electrice. Există condiții favorabile pentru instalarea de panouri solare, centrală eoliană, dar și o centrală pe bază de biomasă (combustibil – rumeguș, resturi vegetale forestiere). Pentru a fi independentă energetic poate fi recomandată o combinație între panouri solare, folosind și Programul Casa Verde, și instalarea unei centrale termice pe bază de biomasă – există deja o centrală ce asigură căldura și apa caldă pe timp de iarnă, acel sistem hibrid care poate să-i asigure independența energetică.
5. Microhidrocentrala în cazul de față nu este recomandată deoarece nu există un râu cu debit suficient de puternic care să-i asigure funcționarea, iar pe timp de iarnă funcționarea este compromisă.
6. Unele aparate electrocasnice și echipamente nu sunt folosite ecologic pentru a da un randament ridicat, astfel, frigiderul nu este poziționat corespunzător, boilerul electric este folosit pe timp de vară – acesta este conectat și la centrala termică deci apa poate fi încălzită direct de centrală – de aici și inutilitatea conectării acesteia la curent electric, utilizarea excesivă a mașinii de spălat și a fierului de călcat.
BIBLIOGRAFIE
[1] Ciobanu, L., Tratat de energie electrică. Surse de energie electrică, Editura Matrixrom, București, 2012
[2] Bejan, M., Rusu, T., Bălan, Ioana, Prezentul și viitorul energiei. Partea I, Energii regenerabile. Efectul de seră. Dezvoltare durabilă, În: Buletinul AGIR, Tehnologii avansate si materiale noi, An XV, nr.4/2010, pag.1-7.
[3] Bejan, M., Rusu, T., Bălan, Ioana, Prezentul și viitorul energiei. Partea a II-a, Energii regenerabile. Perspective tehnologice, În: Buletinul AGIR, Tehnologii avansate și materiale noi, An XV, nr.4/2010, pag.1-13.
[4] ANRE – „Procedura din 6 august 2009, privind prognoza consumului de energie electrică”, M. Of. 591-200
[5] Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[6] www.cnh.ro/domeniudeactivitate.aspx
[7] Hotararea 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei în perioada 2007-2020
[8] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[9] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[10] Băican, R., Energii regenerabile, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010.
[11] http://www.evz.ro/harta%20resurselor%20de%20energie%20regenerabila.html
[12] http://www.csjbacau.ro/anexe_upload/109_2013-06-28_3950_Hotararea-nr-109-din-28-06-2013-anexa.pdf
[13] Directiva nr. 2012/27/UE privind eficiența energetică
[14] Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
[15] Directiva nr. 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor
[16] Legea nr. 56/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei
[17] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[18] http://naturenergy.ro/ Producatorii de energie regenerabila primesc certificate verzi
[19] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[20] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit
[21] http://www.evz.ro/credite-garantate-de-stat-pentru-reabilitarea-termica-897064.html
[22] Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1741 din 20 octombrie 2010 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă.
[23] Informarea de presă, din data de 25.04.2014, dată de ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice
[24] Legea energiei și a gazelor naturale nr.123/2012
[25] http://beta.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie
[26] Raport 2011 – Institutul Național de Statistică
[27] Raport 2011 – ANRE
[28] http://beta.anre.ro/ro/energie-electrica/consumatori
[29] P.F. Chapman, G. Leach și M. Slesser: The energy cost of fuels, Energy Policy, Vol. 1, (1974) pp. 231-243.
[30] L. Nakarado: A marketing orientation is the key to a sustainable energy future, Energy Policy, Vol. 24, Nr. 2, (1996) pp. 187 – 193.
[31] P. Devine-Wright: Reconsidering public attitudes and public acceptance of renewable energy technologies: a critical review, publicat de School of Environment and Development, Universitatea din Manchester, (2007) pp. 1-15.
[32] S. Salmela, V. Varho: Consumers in the green electricity market in Finland, Energy Policy, Vol. 34, (2006) pp. 3669–3683
[33] A.M. Borchers, J.M. Duke, G.R. Parsons: Does willingness to pay for green energy differ by source? Energy Policy, Vol. 35, (2007) pp. 3327–3334.
[34 ] P. : New directions in renewable energy education, Renewable Energy, Nr. 34, (2009) pp. 435-439.
[35] J. Kelleher, J.V. Ringwood: A computational tool for evaluating the economics of solar and wind microgeneration of electricity, Energy, Vol. 34, (2009) pp. 401–409
[36] S. Rundle-Thiele et al.: Lessons learned from renewable electricity marketing attempts: A case study, Business Horizons, Vol. 51, (2008) pp. 181–190.
[37] S. Guardiola: Renewable energy; tapping and typing the citizen’s mind,
Humanomics, Vol. 25, Nr. 4, (2009) pp. 254-267.
[38] I. Meyer, S. Kaniovski: The Role of Product Differentiation in the Producer-targeted Promotion of Renewable Energy Technologies, Economic Growth and the Environment Journal, Vol. 12, partea a 3a, (2010) pp. 183-195.
[39] P. Kotler, K. Keller: Marketing Management. 12th Edition, Pearson Education, , 2006
[39] Hotararea 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei în perioada 2007-2020
[41] “Rumeguș 2000. Dezvoltarea sistemelor de încălzire pe biomasă în cinci zone turistice.”
[42] Raport anual – Primăria Saturn Proiect – "Do It Yourself" (Descurcă-te singur)
[43] Proiect Primăria Municipiului Giurgiu – "Modernizare a sistemului de alimentare cu căldură și apă caldă prin montare de panouri solare".
[44] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[45] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[46] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[47] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[48] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[49] Transgaz – Raport anual – 2010
[50] Proiect – Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea, în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice
[51] Raport anual 2010- Primăria Municipiului Oradea
[52] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[53] http://www.panourisolare.info/aplicatii.php
[54] D. Pregizer, Casa energetic pasivă. Fundamente și construcție.,traducere din limba germană, Editura Matrixrom, București, 2012
[55] D. Pregizer, Casa energetic pasivă. Fundamente și construcție.,traducere din limba germană, Editura Matrixrom, București, 2012
[56] D. Pregizer, Casa energetic pasivă. Fundamente și construcție.,traducere din limba germană, Editura Matrixrom, București, 2012
[57] http://www.lpelectric.info/aplicatii.php
[58] http://www. tatano.com – scheme instalații
[59] http://www.informațiitehnice.com
[60] http://www.eticheta-ecologica.ro/despre.php
[61] http://www.eticheta-ecologica.ro/despre.php
[62] ANRE – Contractul – cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici – decizia ANRE nr. 57/1999 – cu modificările și completările ulterioare
[63] ANRE – Contractul – cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici – decizia ANRE nr. 57/1999 – cu modificările și completările ulterioare
[64] http://customer.lpelectric.ro/doc/Sistemul_solar_pack_eolian_solar.pdf
[65] http://lpelectric.ro/Sistemul_solar_pack_eolian_solar.
[66] F. Clement, Reducerea consumului energetic din locuință. Traducere din limba franceză, Editura Matrixrom, București, 2011
BIBLIOGRAFIE
[1] Ciobanu, L., Tratat de energie electrică. Surse de energie electrică, Editura Matrixrom, București, 2012
[2] Bejan, M., Rusu, T., Bălan, Ioana, Prezentul și viitorul energiei. Partea I, Energii regenerabile. Efectul de seră. Dezvoltare durabilă, În: Buletinul AGIR, Tehnologii avansate si materiale noi, An XV, nr.4/2010, pag.1-7.
[3] Bejan, M., Rusu, T., Bălan, Ioana, Prezentul și viitorul energiei. Partea a II-a, Energii regenerabile. Perspective tehnologice, În: Buletinul AGIR, Tehnologii avansate și materiale noi, An XV, nr.4/2010, pag.1-13.
[4] ANRE – „Procedura din 6 august 2009, privind prognoza consumului de energie electrică”, M. Of. 591-200
[5] Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[6] www.cnh.ro/domeniudeactivitate.aspx
[7] Hotararea 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei în perioada 2007-2020
[8] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[9] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[10] Băican, R., Energii regenerabile, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010.
[11] http://www.evz.ro/harta%20resurselor%20de%20energie%20regenerabila.html
[12] http://www.csjbacau.ro/anexe_upload/109_2013-06-28_3950_Hotararea-nr-109-din-28-06-2013-anexa.pdf
[13] Directiva nr. 2012/27/UE privind eficiența energetică
[14] Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
[15] Directiva nr. 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor
[16] Legea nr. 56/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei
[17] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[18] http://naturenergy.ro/ Producatorii de energie regenerabila primesc certificate verzi
[19] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[20] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit
[21] http://www.evz.ro/credite-garantate-de-stat-pentru-reabilitarea-termica-897064.html
[22] Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1741 din 20 octombrie 2010 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă.
[23] Informarea de presă, din data de 25.04.2014, dată de ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice
[24] Legea energiei și a gazelor naturale nr.123/2012
[25] http://beta.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie
[26] Raport 2011 – Institutul Național de Statistică
[27] Raport 2011 – ANRE
[28] http://beta.anre.ro/ro/energie-electrica/consumatori
[29] P.F. Chapman, G. Leach și M. Slesser: The energy cost of fuels, Energy Policy, Vol. 1, (1974) pp. 231-243.
[30] L. Nakarado: A marketing orientation is the key to a sustainable energy future, Energy Policy, Vol. 24, Nr. 2, (1996) pp. 187 – 193.
[31] P. Devine-Wright: Reconsidering public attitudes and public acceptance of renewable energy technologies: a critical review, publicat de School of Environment and Development, Universitatea din Manchester, (2007) pp. 1-15.
[32] S. Salmela, V. Varho: Consumers in the green electricity market in Finland, Energy Policy, Vol. 34, (2006) pp. 3669–3683
[33] A.M. Borchers, J.M. Duke, G.R. Parsons: Does willingness to pay for green energy differ by source? Energy Policy, Vol. 35, (2007) pp. 3327–3334.
[34 ] P. : New directions in renewable energy education, Renewable Energy, Nr. 34, (2009) pp. 435-439.
[35] J. Kelleher, J.V. Ringwood: A computational tool for evaluating the economics of solar and wind microgeneration of electricity, Energy, Vol. 34, (2009) pp. 401–409
[36] S. Rundle-Thiele et al.: Lessons learned from renewable electricity marketing attempts: A case study, Business Horizons, Vol. 51, (2008) pp. 181–190.
[37] S. Guardiola: Renewable energy; tapping and typing the citizen’s mind,
Humanomics, Vol. 25, Nr. 4, (2009) pp. 254-267.
[38] I. Meyer, S. Kaniovski: The Role of Product Differentiation in the Producer-targeted Promotion of Renewable Energy Technologies, Economic Growth and the Environment Journal, Vol. 12, partea a 3a, (2010) pp. 183-195.
[39] P. Kotler, K. Keller: Marketing Management. 12th Edition, Pearson Education, , 2006
[39] Hotararea 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei în perioada 2007-2020
[41] “Rumeguș 2000. Dezvoltarea sistemelor de încălzire pe biomasă în cinci zone turistice.”
[42] Raport anual – Primăria Saturn Proiect – "Do It Yourself" (Descurcă-te singur)
[43] Proiect Primăria Municipiului Giurgiu – "Modernizare a sistemului de alimentare cu căldură și apă caldă prin montare de panouri solare".
[44] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[45] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[46] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[47] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[48] A. Pătrașcu, I. Apostol, I.Zamfir: Accesul la energie curată. Studii de caz. Terra Mileniul III, iunie 2007
[49] Transgaz – Raport anual – 2010
[50] Proiect – Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea, în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice
[51] Raport anual 2010- Primăria Municipiului Oradea
[52] Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile, București, 2010
[53] http://www.panourisolare.info/aplicatii.php
[54] D. Pregizer, Casa energetic pasivă. Fundamente și construcție.,traducere din limba germană, Editura Matrixrom, București, 2012
[55] D. Pregizer, Casa energetic pasivă. Fundamente și construcție.,traducere din limba germană, Editura Matrixrom, București, 2012
[56] D. Pregizer, Casa energetic pasivă. Fundamente și construcție.,traducere din limba germană, Editura Matrixrom, București, 2012
[57] http://www.lpelectric.info/aplicatii.php
[58] http://www. tatano.com – scheme instalații
[59] http://www.informațiitehnice.com
[60] http://www.eticheta-ecologica.ro/despre.php
[61] http://www.eticheta-ecologica.ro/despre.php
[62] ANRE – Contractul – cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici – decizia ANRE nr. 57/1999 – cu modificările și completările ulterioare
[63] ANRE – Contractul – cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici – decizia ANRE nr. 57/1999 – cu modificările și completările ulterioare
[64] http://customer.lpelectric.ro/doc/Sistemul_solar_pack_eolian_solar.pdf
[65] http://lpelectric.ro/Sistemul_solar_pack_eolian_solar.
[66] F. Clement, Reducerea consumului energetic din locuință. Traducere din limba franceză, Editura Matrixrom, București, 2011
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Optimizarea Consumului de Energie Electrica Prin Inlocuirea cu Metode Alternative la Consumatorii Casnici (ID: 107483)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.