Optimizarea activităților de logistică privind impactul asupra mediului [603453]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. U niv. D r. Ing. Habil. Tulbure Ildiko Camelia
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

OPTIMIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE LOGISTICĂ PRIVIND IMPACTUL ASUPRA
MEDIULUI

COO RDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. U niv. D r. Ing. Habil. Tulbure Ildiko Camelia
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

CUPRINS

CAPITOLUL I ……………………………………………………………………………………………………………….. 1
1. Introducere ……………………………………………………………………………………………………………… 1
1.1 Conceptul dezvoltării durabile …………………………………………………………………………………. 1
1.2 Dezvoltarea Protecției Mediului ……………………………………………………………………………….. 3
CAPITOLUL II ………………………………………………………………………………………………………………. 5
2. Generalități privind impactul asupra mediului a diverselor activități economice ………………. 5
2.1 Conceptul de impact asupra mediului ……………………………………………………………………. 5
2.2 Poluarea mediului ……………………………………………………………………………………………….. 6
2.2.1 Tipuri de poluare ………………………………………………………………………………………….. 6
2.2.1.1 Poluarea apelor ………………………………………………………………………………………. 6
2.2.1.2 Poluarea atmosferei ………………………………………………………………………………… 7
2.2.1.3 Poluarea solului ……………………………………………………………………………………… 7
2.3 Efectele poluării …………………………………………………………………………………………………. 8
2.3.1 Efectele poluării asupra factorilor de mediu …………………………………………………….. 8
2.3.2 Efecte asupre condițiilor meteorologic e …………………………………………………………… 9
2.3.3 Efecte asupra omului …………………………………………………………………………………… 10
2.3.4 Efecte asupra vegtației ………………………………………………………………………………… 11
3. Legislația în domeniul abordării impactului asupra mediului (nivel internațional și național) ………………………………………………………………………………………………………………………………… 12

3.1 Legisla ția la nivel național …………………………………………………………………………………. 12
3.2 Legislația la nivel internațional …………………………………………………………………………… 15
4. Analiza și evaluarea impactului activităților de logistică asupare mediului: metode, instrumente, metoda analizei și evaluării ciclului de viață al produse lor ……………………………. 17

4.1 Evaluarea ciclului de viță …………………………………………………………………………………… 17
4.2 Evaluarea imapctului de mediu pe ciclu de viață …………………………………………………… 18
4.3 Analiza ciclului de viață …………………………………………………………………………………….. 19

4.4 Impactul asupra mediului a activităților de logistică ……………………………………………… 20
4.4 Impactul asupra mediului a activităților de trasnport ……………………………………………… 23
CAPITOLUL III ……………………………………………………………………………………………………………. 25
1. Prezentarea obiectivelor urmărite în studiul de caz …………………………………………………….. 25
2. Prezentarea agentului economic considerat în domeniul logisticii (localizarea agentului
economic, domeniul de activitate al agentului economic) ……………………………………………….. 25
3. Evaluarea impactului asupra mediului al activității considerate din depozitul de mobile (consum de energie elctrica, consum de apă, consum de gaz metan) ………………………………… 27

3.1 Consumul de energie electrică ……………………………………………………………………………. 27
3.2 Consumul de apă ………………………………………………………………………………………………. 33
3.3 Consumul de gaz metan …………………………………………………………………………………….. 34
4. Activitatea de tr ansport, logistică, distribuție de mobilă ………………………………………………. 36
5. Posibilitatea de scădere a impactului asupra mediului, propuneri de măsuri …………………… 38
5.1 Scăderea impactului datorat consumului de electricitate ………………………………………… 38
5.1 Scăderea impactului datorat consumului de apă ……………………………………………………. 39
5.1 Scăderea impactului da torat consumului de gaz metan ………………………………………….. 39
5.1 Scăderea impactului datorat activității de transport ……………………………………………….. 40
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………………………………………………………………………… 41
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

1
CAPITOLUL I
1. Introducere

Deoarece în ultimii ani oamenii se axează foarte mult pe consumerism iar comerțul on -line
a devenit foarte puternic, a apărut și o necesitate foarte mare de depozitare, gestionare și transport a multitudii de produse aflate în sfera comerțului electronic.
Am ales tema :” Optimizarea activităților de logistică privind impactul asupra mediului ”
deoarece doresc să evidențiez anum ite aspecte negative ale firmei QUAX NV pe care le produc e
acest tip de activit ate dar și de a veni cu o serie de propuneri pentru scăderea impactului asupra
mediului. Activitatea principală a frimeri QUAX NV este comerșul de mobilier, textile și accesori i
pentru copii
În acestă lucrare se abordează doar activitatea principală desfășurată la firma QUAX NV .
Activitatile economice umane au în general impact considerabil asupra mediului. Acest
fapt are ca rezultat poluarea mediului și în concluzie punerea în pericol a dezvoltării durabile a
umanităîii.
În continuare se face o prezentare a conceptului dezvoltarii durabile, a impactului asupra
mediului datorita unei activitati economice din domeniul depozitării și transportului de produse.

1.1 Conceptul dezvoltării durabile

Dezvoltarea durabilă este un concept apărut de cîteva decenii, ca urmare a recunoașterii
problemelor existente la nivel global in domeniul economic,ecologic si social si a necesitatii gă sirii
unor solutii corespunz ătoare.
În ajunul Conferinței N ațiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED), care a avut
loc la Rio de Janeiro între 3- 14 iunie 1992, conceptual de dezvoltare durabilă era încă embrionar.
Conferința de la Rio a marcat cea de- a 20- a aniversare a Conferinței pe aceeași temă, care
a avut loc la Stockholm în 1972. De la acea dată, se poate aprecia că au fost obținute unele rezultate
în controlul poluării mărilor și oceanelor, în protecția stratului de ozon al atmosferei, dar sănătatea planetei a continuat să se deterioreze ca urmare a creșterii numărului populației, mizeriei și sărăciei
în țările din sud , ratelor înalte de consum în țările bogate, și mai ales lipsei unor politici economice în ambele emisfere, care să înglobeze problemele mediului și dezvoltării.

2
Obiectivul Conferinței de la Rio a fost eleborarea strategiei globale pentru intensificarea
creșterii economice fără a pune în pericol capacitatea planetei de a susține cerințele generațiilor
viitoare. După negocieri dificile, conferința a adoptat o serie de documente:
-declara ția de la Rio asupra mediului și dezvoltării durabile
-principii pentru managementul, protecția și dezvoltarea durabilă a pădurilor
-convenția asupra diversității biologice
-convenția supra schimbărilor climatice
Raportul Brundtland a evidentiat cele trei componente fundamentale si interrelationate ale
dezvoltarii durabile:cresterea economica, protectia mediului si echitatea sociala.Deci conceptul
Dezvoltarii Durabile implica luarea concomitenta in considerare a aspectelor sale, denumite si componente ale dezvoltarii durabile:
– componenta tehnico- economica
– componenta de mediu (ecologica)
– componenta sociala

Fig. 1.1.1: Componentele principale ale conceptului de Dezvoltare durabilă

Arată calitatea mediului în zona în care se analizeaz ă dezvoltarea durabila. Ar trebui s ă
cuprindă toți factorii de mediu care se iau în considerare: aer, ap ă si sol. Însa in mod real nu se
consider ă toti factorii de mediu în stabilirea calit ății mediului într-o anumit ă zonă ,ci doar cei
considera ți relevan ți pentru situa ția analizat ă.
Calitatea mediului poate fi influen țată foarte mult legată de activitatea economică
industrial ă si agricolă din zona analizat ă; mai nou și de activitatea turistic ă, dac ă aceasta are loc
făra a lua în considerare m ăsuri minime de protec ție a mediului.

3
Se poate concluziona că pentru asigurarea dezvolt ării durabile a societ ăâii umane , un pas
necesar este legat de dezvoltarea strategiilor in aceasta directie (Tulbure I., 2011), unde un rol
deosebit î l are p ăstrarea calit ății și protec ția mediului î ncojur ător.

1.2 Dezvoltarea Protecției Mediului

Protecția mediului este o știință interdisciplinară, la care trebuie să p articipe specialiști din
domeniile : ingineriei, chimiei, fizicii, medicinii, biologiei, stastisticii, informaticii etc.
Mediul este definit în literatură ca “ totalitatea factorilor exteriori organismului uman ca
de exemplu atmosfera, temperatura, reliefu l, lumina etc. , precum și celelalte ființe vii” sau ca
ansamblul de elemente naturale și artificiale unde se desfășoară viață” (Schiopu D.,2008). Uneori se confundă noțiunea de știință a “ protecției mediului“ cu cea de “ ecologie” știință care este parte
a biologiei.
De altfel în toate țările, pentru a nu se creia confuzii, activitatea în domeniul protecției
mediului este prezentată sub denumirea de protecția mediului și nu de ecologie binențeles, în afară de cazul cînd se are în vedere numai interedepend ența între mediu și ființele vii. În acest sens
trebuie menționat că Forumul Mondial care se ocupă cu protecția Mediului poartă denumirea de “ Programul Națiunilor Unite pentru Mediu“ (UNEP)
UNEP s -a înființat la Stockholm în anul 1972 cu ocazia Conferințe i asupra Mediului și are
sediul la Nairobi – KENYA. Cu această ocazie a luat ființă și așa numitul “ Sistem Global de
Monitoring al Mediului” (GEMS) . În același an, cu ajutorul UNEP a luat ființă și la noi în țară “ Sistemul Național de Monitoring al Cali tății Mediului Înconjurător” pentru apă, aer și sol.
În anul 1973 a luat ființă în Romania “ Consiliul Național pentru Protecția Mediului
Înconjurător” care avea în principal aceleași atribuții ca și UNEP. Ulterior în același an a intrat în vigoare Legea n r. 9/1973 privind “ Protecția Mediului Înconjurător” (înlocuită mai apoi cu Legea
137/1995 ) (Negulescu M,1995).
Primul institut de cercetări din țară care s -a ocupat de problemele protecției mediului
înconjurător a fost Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice (ISCH), înființat în 1953, la
început prin secția de Protecția și Epurarea Apelor , apoi prin sectorul de Alimentări cu Apă și
Canalizări.În primii ani ai activității, sectorul era preocupat în principal, de factorul de mediu apa.
Pe parcurs î nsă s- a constatat că abordarea oricărei cercetări privind mediu necesită luarea în
considerare , în paralel și a celorlanți factori de mediu aerul și solul.
De aceea, echipele de cercetare care la început erau formate din ingineri hidrotehnicieni,
chimiști și biologi au fost completate cu ingineri electroniști, mecanici , medici igieniști,
microbiologi etc.

4
După anul 1989 sectorul devine, în urma unor transformări și completări, institut de
cercetare, avînd denumirea de Institutul de Cercetare pentru Ingineria Mediului (ICIM) Institutul
National de Cercetare –Dezvoltare pentru Protectia Mediului Bucuresti, institutul este subordonat
Ministerului Mediului .

5
CAPITOLUL II

2. Generalități privind impactul asupra mediului a diverselor activități economice
2.1 C onceptul de impact asupra mediului

Prin impact asupra mediului, se înțelege orice efect direct sau indirect ale
activitățilorumane desfășurate într -o anumită zonă, care produce o modificare a stării calității
factorilor de mediu și ecosistemelor.
Orice activitate economică umană are ca reziltat, pe lângă partea dorită a desfașurării
acestei activități, și anume crearea de bunuri sau servicii necesare cerșterii calitșții oamenilor, și
efecte negative asupra mediului înconjurător.
Aceste efecte negative asup ra mediului pot fi reduse prin implementarea diverselor tehnici
de protectie a mediului, dar si prin corectarea unor masuri existente, chiar in viata oamenilor de zi cu zi. Se utilizeaza o serie de masuri de ameliorare a calitatii mediului (sursa bibliogra fica), dintre
care cele mai importante sunt:
– prevenirea poluării în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile
– evitarea producerii unei poluări semnificative semnificative
– ecitarea producerii de deșeuri, potrivit prevederilor, legale în vigoare, în cazul producerii
de deșeuri, acestea se vor valo rifica iar daca este imposibil de valorifat acestea vor fi eliminate, în
așa fel încât sa se evite sau să fie cât mai redus impactul asupra mediului
– utilizarea eficientă a energiei
– adoptarea de măsuri necesare pentru a preveni accidentele si a preveni consecințele
acestora
– adoptarea măsurilor necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităților să se
evite orice risc de poluare și să se reducă amplasamentul la o stare satisfăcătoare
Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiectiv eviden țierea efectelor nedorite,
negative, ale exercitării unei activități proiectate asupra mediuluiși fundamentarea unor măsuri ce trebuie luate, în vederea înscrierii activității respectiveăn parametrii admiși pentru factorii de mediu, în condișiile dez voltării durabile a societății.
Analizele și studiile de impact sunt necesare at ât pentru obiectivele de investi ții și activităț i
noi,c ât și pentru proiectele de dezvoltare sau modernizare a capacit ăților existente, susceptibile s ă
afecteze mediul la nivel local, regional și global. Activităț ile pentru care se vor prezenta studiile
de impact sunt î mpărțite pe ramuri industriale.

6
Orice activitate industrială are impact asupra mediului deoarece utilizează materii prime,
combustibili, substanțe și preparate ca re pot fi toxice, nocive, iritante, inflamabile etc, iar în urma
procesului de producție pot rezulta deșeuri, ape uzate, ambalaje contaminate de asemenea pot
rezulta emisii în aer cu pulberii, SOx , NOx , CO2 sau alte substanțe care afectează mediu și sănătatea umană

2.2 Poluarea mediului
Mediul înconjur ător este ansamblul factorilor naturali și a celor crea ți prin activităț i umane
care influentează echilibrul ecologic.
Poluarea mediului înconjur ător reprezint ă acțiunea care poate produce ruperea echilib rului
ecologic sau să dăuneze societ ății. Poluarea const ă în modificarea cursului normal în biosfer ă care
este dirijat ă pe căi improprii re integr ării în circuitele biogeochimice naturale.

2.2.1 Tipuri de poluare

Poluarea de fond provine din surse natural e cum sunt: vulcanii, furtunile de praf și
activitatea solară ca producătoare de ultreviolete.
Poluarea produsă de om: aceasta se exercită în toate mediile de viata. Ne referim la
domeniul poluări industriale, neaplicarea și exploatarea necorespunzătoare a tehnologiilor
existente se datorează și conduc în prncipal la doua impertimente majore: costul ridicat al
instalațiilor și necesitatea calificării superioare a personalului.

2.2.1.1 Poluarea apelor

Statistica nevoilor de apă pentru scopuri industriale, energetice, alimentării cu apă,
agricultură, piscicultură, întâmpină greutăți mari datorită gradului avansat în care o mare parte din apele de suprafață și subterane sunt poluate de apele evacuate (uzate) din industrii și orașe.
Prin poluarea apelor înțelegem alterarea calit ății fizice chimice sau b iologice ale acestora,
produs ă direct sau indirect de activit ăți umane .
Pagubele și neajunsurile produse în urma evacu ării apelor uzate neepurate sunt numeroase:
afect ând s ănătatea oamenilor, a animalelor, distrug ând fauna piscicola.
Implicarea alteră rii calităț ii apelor, protec ția acestora contra impurific ării se realizează prin
construirea de sta ții de epurare, care fac parte din canalizarea oraș ului, sau industriei, mărimea lor

7
fiind determinată de gradul de e purare necesar, de debitele si caracteristicile apelor uzate si ale
emisarului.
Stabilirea compoziț iei apei uzate și de suprafa ță se determin ă prin analize de laborator,
respectiv carateristicile fizice, chimice, bacteriologice, biologice.( Mănescu M. ; A Dimache
A.,2002)
2.2.1.2 Poluarea atmosferei

Aerul constituie factorul de mediu cel mai relevant care se află întotdeauna în ambianța
omului și de aceea prezența impurităților în aer, sub formă de pulberi, aerosoli sau gaze, permit
pătrunderea continuă în căile respiratorii, determinând astfel diferite efecte asupra sănătății umane.
În cazurile în care nu s- au atins obiectivele privind calitatea aerului înconjurător stabilite,
statele membre trebuie să acționeze astfel încât să se conformeze valorilor limi tă și nivelurilor
critice, iar acolo unde este posibil, să se atingă valorile -țintă și obiectivele pe termen lung. Din
aceasta cauza poluarea aerului are efecte directe asupra sanatatii umane si rapide. Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot și amoniac, provenite în special din arderea combustibililor fosili, de
la spălarea combustibililor solizi, din reacții chimice și din transport,sunt principalele surse de
acidifiere. Din emisiile de substanțe poluante o mare parte poate persista în aer câteva zile, plutind
în atmosferă și astfel pot fi transportate la sute de kilometri, unde devin, prin conversie chimică, acizi (sulfuric sau nitric), pentru ca apoi să se întoarcă pe pământ sub formă de ploi acide, care reprezintă o problema ecologică majoră în zilele noastre. Prin precipitații, poluanții se depun pe
sol, pe vegetație sau intră în compoziția apei. Acest proces interferă cu ecosistemele, conducând la cunoscuta problematică a “acidifierii”, care are impact îndeosebi asupra vegetației și a apelor de supra față. Emisiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza majoră a formării ploii acide. S –
a încercat prin toate mijloacele stoparea acestui fenomen, care are consecințe multiple.
Dintre consecințele cele mai importante care afectează mediul înconjurător sunt: ploaia
acidă și particulele acide. Prin acidifiere, suprafața pământului suferă continuu o creștere a acidității ducând la degradarea solului, a apelor de suprafață și subterane precum și la deteriorarea ecosistemelor aferente. Între interacțiunile sale dăunătoare se numără: coroziunea clădirilor,
statuilor, șoselelor, podurilor, distrugerea culturilor agricole și a plantațiilor forestiere, amenințarea
speciilor de animale terestre dar și acvatice, deoarece puține specii pot rezista unor astfel de
condiții, deci în general distrugerea ecosistemelor.

2.2.1.3 Poluarea solului

8
O poluare gravă o prezintă rezidurile petroliere, haldele de cenușă rezultată din arderea
cărbunilor în termocentrale, iar exploatarea cărbunelui și a minereurilor la zi și în a dâncime
contribuie la marirea suprafețelor agricole afectate.
Lipsa de prevedere asupra apariției conflictului dintre agricultură și mediu înconjurător a
avut ca efect poluarea solului, respectiv diminuarea fertilității acestuia, reducerea randamentelor
și degradarea mediului.
Folosirea nerațională a îngrășămintelor minerale, în special cu azot și fosfor a provocat
eutrofizarea lacurilor și poluarea cu nitrați a apelor freatice și de suprafață.
Contribuț ia agriculturii la bun ăstarea omului, de a -l hrănii și de a asigura securitatea
alimentar ă într-o dinamica corespunză toare cu creș terea popula ției ocupat ă în alte ramuri
neagricole.(Clepan D.,1996)

2.3 Efectele poluării
2.3.1 Efectele poluării asupra factorilor de mediu
Problema general ă a polu ării atmosfe rice este str âns legat ă de transportul și dispersia
impurităț ilor în atmosfera.
În cazul î n care la o anumita înălțime deasupra solului are loc în atmosfer ă liberă o emisie
cunoscut ă de poluant de foarte scurt ă durat ă (instantanee), “norul” care rezult ă este de formă
aproape sferică ; concentra ția poluantului în interiorul norului scade de la centru spre periferie.
Norul va fi deplasat de vâ nt fără modific ări de masă , dar în acelaș i timp masa substan ței care
alcătuiețte norul va difuza c ătre exterior, a șa încât, pe m ăsură depă rtării de sursa, norul va fi tot
mai voluminos ș i mai puț in dens.
Poluanț ii deversa ți direct sau indirect în apele de suprafaț ă precum și cei prezen ți în
atmosfer ă au efecte negative asupra acestora.
În afara poluării apelor datorită dev ersărilor necontrolate, aportul poluării aerului la
impurificarea apei de suprafață (mai puternic resimțită în apele stătătoare: lacuri naturale și artificiale) are loc prin depunere uscată și prin depunere umedă și are un rol important.
La suprafaț a de co ntact aer -apă, are loc transformarea gazelor acide (de exemplu: SO
x,
NO 3, HF) in acizi tari care conduc la cre șterea .
Pulberile contribuie la cre șterea capacit ății apei, la impurificarea cu o serie întreag ă de
elemente. Un pH scă zut favorizeaz ă disocierea oxizilor metalici si eliberarea ionilor metalici As,
Pb, Ti, Zn, Cd, etc.

9
Acțiunea toxic ă a tuturor acestor compu și are loc asupra faunei și florei acvatice, asupra
plantelor s ălbatice sau de cultur ă (prin iriga ții), precum și asupra omului prin ingerarea apei și
hranei poluate.
Prin depunerile umede, poluanț ii prezen ți în atmosfer ă sunt trasporta ți la suprafaț a apei,
aduc ându-și aportul la modificarae pH -ului, conductivit ății electrice, încărcări cu sulfa ți, nitra ți,
fluoruri, cloruri, ioni metalici.
Solul este factorul de mediu care integrează toate consecin țele polu ării, av ând efecte
negative și asupra subsolului.
Așa cum s- a men ționat mai sus, în afara polu ării solului datorate contactului direct cu
substan țe deversate sau depozitate pe sol si poluan ții aflați în atmosfer ă, influenț ează calitatea
solului, astfel:
– gazele acide si precipita țiile cu pH acid, pot conduce la cre șterea acidit ății solului,
produc ând perturb ații în procesele de regenerare, cu efecte negative asupra vegeta ției
– sulfiții, sulfa ții, azoti ții, azota ții, metalele grele, depu și pe sol, perturba compozi ția solului
(de exemplu nitra ții, de și nutrien ți de baza pentru plante devin toxici peste anumite valori
de concentra ții), cu efecte negative asupra vegeta ției
– pulberile i și aduc și ele aportul la modificarea compoziț iei ionice a solului, prin compuș ii
solubili (Mănescu M. ; A Dimache A.,2002)

2.3.2 Efecte asupre condițiilor meteorologice

Acestea se manifest ă și sunt puse în evidenț ă în zonele urbane și sunt legate în principal de
creșterea frecven ței de apari ție și a persisten ței hidrometeorilor (cea ța, nori, precipita ții).
Fenomenul se datoreaz ă creșterii nucleelor de condensare datorate aerosolilor caracteristici
poluă rii urbane. De exemplu datorit ă prezen ței gazelor acide (SOx, NO x, F-) în atmosfer ă, se
formează ceața acidă.
Un alt fenomen care poate ap ărea în marile aglomer ări urbane este smogul, care este de
fapt un amestec de gaze ș i aerosoli și care se manifest ă ca o pâ clă.
Schimb ări climatice:
Gazele incriminate în producerea schimb ărilor în clima terestr ă sunt a șa numitele gaze cu
efect de ser ă.
Acestea sunt :
-Dioxidul de carbon (CO2)
-Metanul (CH4)
-Protoxidul de azot (N2O)

10
-Hidrofluorocarburi (HFCS)
-Perfluoruricarburi (PFCS)
-Hexaflorura de sulf(SF6 )
Efectul de ser ă const ă în încălzirea suprafeț ei pământului ș i a atmosferei joase.
Pe amplasamentul operatorului , principalul gaz cu efect de ser ă produs este dioxidul de
carbon (CO2), acesta rezult ă din arderea combustibililor camioanelor.

2.3.3 Efecte asupra omului

Efectele asupra organismelor umane si animale apar fie prin acț iunea directa a poluan ților,
care p ătrund prin sistemul respirator, fie indirect prin hrana și apa (datorit ă modific ărilor
parametrilor vegeta ției, solului ș i apei cât și prezenț ei ploilor acide).
Zone le aflate la distan țe mari și foarte mari de aceste surse sunt afectate în mod indirect
prin acidifierea precipita ților datorita transportului de gaze acide, de exemplu: SOx, NOx, HF -,
etc.
De asemenea, to ți acești poluanț i pot afecta și aerul din zona loc urilor de munc ă, făcând ca
expunerile profesionale în mediile de munca s ă fie de natur ă fizico -chimic ă, variate, cuprinz ând
expuneri la pulberi, fumuri cu noxe chimice iritante, zgomot, vibra ții.
Una din problemele principale în acest context, din punct de vedere toxicologic, este
afectarea tegumentelor si mucoaselor generata de expunerea in special la fumuri. Leziunile
tegumentare se pot manifesta de la discrete dermatite de contact, uneori fenomene de fotosensibilizare, p ână la leziuni de tip eroziv, ulce ros sau cheratozic. Aceste leziuni reprezint ă un
fenomen general cauzat de inhalarea aerului poluat, iar gradul modific ării depinde de doza
inhalata.
Dioxidului de sulf (SO2) este un gaz iritant, incolor, cu miros sufocant (3 ppm). Efectul
său iritant se datorează form ării H2SO3 si H2SO4 la contactul cu mucoasele umede.
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, rezultat în urma proceselor ce
decurg prin combustie incomplet ă ți face parte din categoria poluan ților axfisian ți, av ând ca
princip ală cale de p ătrundere în organism calea inhal ării. Acesta blochează transportul oxigenului
în procesele metabolice. CO are proprietatea de a se combina reversibil cu oxigenul din s ânge,
rezult ând carboxihemoglobina.
Timpul în care se realizează concentra ția de echilibru a COHb din s ânge depinde at ât de
concentra ția CO din aer c ât și de volumul ventila ției pulmonare la r ândul lui influen țat în primul
rând de activitatea fizi că depus ă. Intoxica țiile cu monoxid de carbon includ o serie de semne și

11
sintome spe cifice: dureri de cap, ame țeli, grea ță, cianozarea tegumentelor, iar la concentra ții mari
stări de confuzie mental ă și halucina ții, sincope ț i modific ări ale segmentului S -T pe EKG.
Pulberi – în apari ția bolilor respiratorii de cauze profesionale sau legat e de profesiune, de
exemplu pneumoconioza, bronș ite cronice, deosebim un factor etiologic principal și factori
etiologici favorizan ți, din care unii sunt proprii organismului iar al ții apar țin mediului în care se
desfășoara activitatea profesional ă.
Zgomot ul poate produce asupra personalului expus doua categorii de efecte adverse:
– efecte otice (specifice)
Efectele specifice de la nivelul analizatorului auditiv constau în surditatea si hipoacuzia
profesional ă, afecț iuni care se situează în cele mai multe țări pe primele trei locuri in ierarhia
bolilor profesionale.
Vibra țiile sunt definite ca oscila ții mecanice ale corpurilor solide care se transmit direct
corpului uman, de frecvenț e, amplitudini accelera ții și viteze diferite, produse continuu sau
disconti nuu de ma țini fixe, mijloace de transport etc. î n timpul exercit ării activităț ii profesionale.
Vibra țiile se transmit intregului corp al muncitorului prin membrele inferioare (c ând
muncitorul st ă pe o suprafa ță care trepidează ) și prin intermediul membrelo r inferioare si a regiunii
fesiere. Recep ția vibra țiilor se face în func ție de frecven ța lor.
Un alt factor important în sănătatea personalului muncitor îl reprezint ă microclimatul din
zona locurilor de munca. Regimul termic se caracterizeaz ă, in general, prin parametrii fizici ai
ambian âei termice: temperatura uscat ă și umed ă a aerului, umiditatea, viteza curen ților de aer,
radia ția caloric ă.
Munca în condi ții de temperatur ă ridicat p implic p transferul de caldur p de la sursele
produc ătoare că tre organismul uman, transfer care este influenț at de parametrii men ționați.

2.3.4 Efecte asupra vegtației

Efectele poluanților asupra vegetației constă în alterarea proceselor fiziologice și
biochimice (exemple de poluanti: SOx, NOx, NH3, metale grele ca Pb, Zn, Cu, Fe, etc.).
Poluanții influentează vegetația pe două căi:
– direct din aer prin preluarea în soluții apoase de către frunze a poluantului
– indirect din sol – poluan ții depuș i uscat sau umed, pe sol preluaț i din soluț iile apoase
aduse de r ădăcini

12
3. Legislația în domeniul abordării impactului asupra m ediului (nivel internațional și
național)
3.1 Legislaț ia la nivel național

În general activitatile economice umane au ca rezultat un anumit impact negativ asupra
mediului, ceea ce duce la poluarea mai mult sau mai putin grava a mediului inconjuarator. În
scopul protejării mediului înconjurator prin asigurarea unui impact minim asupra acestuia datorită activităților economice desfășurate de omenire s- a impus necesitatea efectuării studiilor de impact
ecologic asupra mediului înconjurator (Tulbure I., 2010).
Una din condițiile pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost ca țările candidate printre
care se afla și Romania în anii 2001 -2006 să își alinieze sistemele legale naționale la legislația
existentă a UE în toate domeniile. În perioada de pregătire pentru acces, numărul reglementărilor
comunitare de mediu la care statele din Europa Centrală și de Est trebuia să -și alinieze legislația
națională și practicile administrative ca o condiție de aderare era conside rabil mai mic, redus la
așa numitul aquis -ul de mediu care cuprindea circa 70 de directive și 11 regulamente .
Astfel obiectivul prioritar al integrării a fost un proces complex care a cuprins trei etape
interdependente:
a) transpunerea dreptului comunitar al mediului în ordinea juridică națională, prin
asimilarea reglementărilor UE
b) implementarea sau aplicarea practică a dispozițiilor legale respective, prin asigurarea instituțiilor și bugetelor necesare
c) mijloacele de control și sancțiuni pentru asigu rarea conformității cu cerințele comunitare
Avînd în vedere necesitatea îndeplinirii în termen a obligațiilor asumate de Romania în
cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeană aferente capitolului 22 “ Protecția Mediului” și a obligațiilor prevăzut e în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană ce au revenit țării noastre
în calitate de stat în curs de aderare (la vremea respectivă) au fost transpuse în legislația națională o serie de Directive și preluate o serie de Regulamente ca de exemplu :
-Direc tiva nr. 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluării
-Decizia comisiei nr. 589/2007 de stabilire a ghidurilor privind monitorizarea si raportarea
emisiilor de gaze cu efect de ser ă în conformitate cu Directiva 2003/87/CE
-Regulamentul CE nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea
substanțelor chimice (REACH)
–Regulamentul (CE) al Parlamentului European și al Consiliului nr. 166/2006 privind înființarea Registrului European al Poluanților Emișii și Trans ferați și modificarea directivelor Consiliului
91/689/CEE și 96/61/CE

13
-Regulamentul (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European și a Consiliului privind clasificarea,
etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor
Legislația din Romania care are au atingere directă asupra Protecției Mediului :
-OUG. nr.195/2005 privind Protecția Mediului
-HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului CE nr. 166/2006
pentru înființarea Registrului European al Poluanților Emișii și T ransferați
-HG nr.699/2003 modificată cu HG nr.1902/2004 și HG nr. 371/2010 privind stabilirea unor
măsuri pentru reducerea emisiilor de compuși organici volatili datorată utilizării solvenților
organici
-Legea nr. 211/2011 privind regimul și gestionarea deșeurilor
-HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
-HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase
-HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul
Romaniei
-OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării cu modificările ulterioare
În Romania prevenirea și controlul integrat al poluării este legiferat prin OUG nr.
152/2005. Această ordonanță are stabilit în Anexa 1 categoriile de activită ți industriale pentru care
este obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu (OUG nr. 152/2005).
In cadrul diverselor activitati economice umane se utilizeaza diferite instalatii, care pot
avea impact mai mare sau mai mic asupra mediului, fiind re gasite in Anexa 1 mentionata anterior
si enumerate mai jos:
1. Industrii energetice
1.1. Instalații de ardere cu putere nominală mai mare de 50MW
1.2. Instalații pentru rafinarea țițeiului și prelucrarea gazelor
1.3. Cuptoarele de cocs
1.4. Instalații de gazeificare și lichefiere a cărbunelui
2. Producția și prelucrarea metalelor
2.1. Instalații de prăjire și sinterizare a minereului metalic
2.2. Instalații pentru producerea fontei și a cărbunelui
2.3.Instalații pentru prelucrarea metalelor feroase
2.4. Topitorii pentru metale feroase , cu o capacitate de producție mai mare de 20 tone/zi
2.5. Instalații pentru :
-producere de metale neferoase
-topire metale neferoase

14
2.6. Instalații pentru tratarea suprafețelor metalice și din materiale plastice
3. Industria mineralelor
3.1. Instalații pentru producerea clincherului de ciment și varului
3.2.Instalații pentru producerea azbestului
3.3. Instalații pentru fabricarea sticlei
3.4. Instalații pentru topirea substanțelor minerale
3.5. Instalații pentru fabricarea produselor de ardere, a tiglelor, cărămizilor,
cărămizilor refractare, a dalelor , aplăcilor de gresie sau faianță
4. Industria chimică
4.1. Instalații chimice pentru producerea de substanțe chimice organice (hidrocarburi)
4.2. Instalații chimice pentru prod ucerea de substanțe chimice anorganice (acizi,
baze ,săruri)
4.3. Instalații chimice pentru producerea îngrășămintelor chimice
4.4. Instalații chimice pentru fabricarea produselor de bază de uz fitosanitar și biocidelor
4.5. Instalații utilizînd procedee c himice sau biologice pentru fabricarea produselor
farmaceutice de bază
4.6. Instalații chimice destinate fabricării explozibililor
5. Gestiunea deșeurilor
5.1. Instalații pentru eliminarea sau valorificarea deșeurilor periculoase , avînd o capacitate mai m are de 10 tone/zi
5.2. Instalații pentru incinerarea deșeurilor municipale, avînd o capacitate mai mare de 3 tone deșeu/oră
5.3. Instalații pentru eliminarea deșeurilor nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 tone deșeuri /zi
5.4. Depozite de deșeuri care primesc mai mult de 10 tone deșeuri/zi avînd o
capacitate totală mai mare de 25 000 tone deșeuri, cu excepția deșeurilor inerte
6. Alte activități
6.1 Instalații industriale pentru producerea de :
-celuloză din lemn
-hîrtie și carton
6.2. Instalații pentru pretratare
6.3. Instalații pentru tăbăcirea blănurilor și a pieilor cu o capacitate mai mare

15
6.4.Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50
tone/zi
6.5. Instalații pentru eliminarea sau valorificarea
6.6.Instalații pentru creșterea intensivă a păsărilor sau porcilor
6.7. Instalații pentru tratarea suprafețelor materialelor, obiectelor sau produselor utilizînd solvenți organici
6.8. Instalații pentru producerea de cărbune su de electrografit prin incinerare sau grafitizare
Activitatea economica analizata in prezenta lucrare este considerata o activitate cu impact
minor asupra mediului, fiind vorba de depozitare și transport a produselor. În lucrarea de fata se
abordează realizarea impactului asupra mediului a activităț ii de depozitare și transport marfă a
firmei Quax NV.
Autorizatia integrata de mediu reprezinta un act tehnico -juridic emis de autoritatile
competente, conform dispozitiilor legale in vigoare, care da dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o inst alatie, in anumite conditii care sa asigure ca instalatia corespunde cerintelor privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii. Autorizatia integrata de mediu contine analiza
posibilului impact asupra mediului a activitatii economice analizate si a i nstalatiilor utilizate.
Autorizatia poate fi eliberata pentru una sau mai multe instalatii sau parti ale instalatiilor situate
pe acelasi amplasament si care sunt exploatate de catre acelasi titular.(Corches M.,2011)

3.2 Legislația la nivel internațional

Când vine vorba despre legislația la nivel internațtional, sub care amplasamentul studiat în
această lucrare își desfășoara activitatea, o sa ne referim la standardele ISO (International Organization for Standar dizat ion) în special la familia ISO 14000.
ISO 14000 este o familie de standarde care se pune la dispoziție o serie de măsuri și direcții de acșiune:
– sisteme de management de mediu
– audit de mediu
– evaluarea protec ției comunităților umane față de activitățile industriale cu impact negativ
– clasificarea din punct de vedere al politicii de mediu
– evaluarea ciclurilor de viață al produselor și serviciilor
Ghidul de utilizarea, oferit de ISO 14000, prevede cerințe cu privire la integrarea
managementului de mediu în structura generală a managementului organizației. Aplicarea concretă a acestuia se face în funcție de politica de mediu adoptată de organizație.

16

Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de
mediu desti nate pentru ținerea sub control a impactului proceselor organizației în ansamblu, asupra
mediului.
Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu, care pot fi
implementate de o organizație în scopuri interne sau externe, oferă instrumen tele necesare pentru
evaluarea conformității sistemului de management de mediu cu referențialul ales, evaluarea
performanței de mediu, analiza preliminară și evaluarea de mediu a amplasamentelor organizației.
Principale standarde din familia ISO 14000 sunt:
– SR EN ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu. Cerințe si ghid de utilizare.
Acest standard stabilește cerințele referitoare la un sistem de management de mediu care
permite unei organizații să -și formuleze și să- și implementeze politica și obie ctivele ținând seama
de cerințele legale și de alte cerințe la care organizația subscrie și informații referitoare la impacturi semnificative asupra mediului. Se aplică acelor aspecte de mediu pe care organizația le identifică și le poate controla și pe care le poate influența, standardul nu stabilește criterii specifice de performanță în domeniul mediului.
– SR EN ISO 14004:2005 Sisteme de management de mediu. Ghid privind principiile, sistemele
și tehnicile de aplicare.
Reprezintă un ghid referitor la sta bilirea, implementarea, menținerea și îmbunătățirea unui
sistem de management de mediu și coordonarea acestuia cu alte sisteme de management. -SR EN ISO 14015:2005 Evaluarea de mediu a amplasamentului. Linii directoare pentru evaluarea
de mediu a amplasame ntului.
Acest standard internațional furnizează îndrumări referitoare la modul de efectuare a unei
evaluări de mediu a amplasamentelor și organizațiilor (EMAO) printr -un proces sistematic de
identificare a aspectelor de mediu și a problemelor de mediu și d etermină, dacă este cazul,
consecințele acestora asupra activității.
– SR EN ISO 14040:2007 Management de mediu. Evaluarea ciclului de viață. Principii și cadru.
Creșterea conștientizării asupra importanței protecției mediului și a impacturilor posibile
asociate cu produsele fabricate și consumate, a mărit interesul pentru dezvoltarea metodelor pentru o mai bună înțelegere și abordare a acestor impacturi. Una din tehnicile dezvoltate în acest scop este evaluarea ciclului de viață (ECV). ECV poate ajuta la:
⎯ identificarea oportunităților de îmbunătățire a performanței de mediu a produselor în
diferite puncte din ciclul lor de viață;

17
⎯ informarea factorilor de decizie din industrie, organizații guvernamentale sau
neguvernamentale (de exemplu pentru scopul pl anificării strategice, stabilirii priorităților,
proiectării sau reproiectării produsului sau a procesului);
⎯ selectarea indicatorilor relevanți ai performanței de mediu, inclusiv a tehnicilor de
măsurare, și
⎯ marketing (de exemplu implementarea unei sch eme de eco -etichetare, realizarea unei
declarații de mediu sau emiterea unei declarații de mediu pentru produs).

4. Analiza și evaluarea impactului activităților de logistică asupare mediului: metode,
instrumente, metoda analizei și evaluării ciclului de viață al produselor

Metoda care are tot mai mult influență ăn evaluarea afectelor asupra mediului este
reprezentată de Evaluarea ciclui de viață a produselor.
Această metodă are ca scop furnizarea deciziilor pentru apilcarea dezvoltării durabile, fiind
cunoscută ca forță conducătoare pentru dezvoltarea tehnologică. Îm cadrul unui studiu (LCA- "life
cycle assessment") toate extracțiile de resurse din mediu și emisiile în mediu sunt determinate pe
cât posibil cantitativ pe întregul ciclul de viață, pornind de la materiile prime și ajungând la
producerea de servicii.

4.1 Evaluarea ciclului de vi ață

Este o metod ă prin care sunt evaluate consumurile de energie și materiale, pe de o parte, și
impactul asupra s ănătății umane și a ecosistemelor, pe de alta, în fazele reprezentative ale
desfășurării procesului pentru obținerea unui produs și ale utiliz ării lui, încep ând cu extrac ția
materiilor prime, ob ținerea produsului, utilizarea si reciclarea sa, transportul, p ână la depozitarea
finală a produsului uzat sau a reziduurilor nefolositoare. Datorită privirii de ansamblu asupra
procesului si a produsului, evaluarea ciclului de via ță a fost considerat ă ca o analiză "de la naștere
la moarte".
Aceasta trasatur ă o deosebe ște de alte metode de analiză , cum ar fi evaluarea impactului
de mediu sau auditul de mediu, care tratează impactul procesului/ produsului asupra mediului doar
într-o anumit ă fază a existentei sale. De asemenea, evaluarea ciclului de via ță are în vedere
calitatea mediului, spre deosebire de celelalte met ode de analiz ă (cum ar fi evaluarea riscului) care
se refer ă doar la siguran ța mediului. Evaluarea Ciclului de Via ță este o metod ă relativ nou ă, care
a apărut ca raspuns la grija societ ății pentru calitatea factorilor de mediu și la obliga ția institu țiilor

18
guvernamentale de a pune sub control fenomenul de poluare industriala ă. La începutul anilor '70,
s-au realizat asa- numitele "analize ale ciclului de combustibil", care că utau inspecial alternative
pentru resursele de energie si materiale. Dezvoltarea "mi șcării verzi" în Europa anilor '80 a adus
cu sine creș terea interesului publicului larg, ca și al politicienilor, privind efectele asupra mediului
generate de fabrica ția unui produs, în diferite faze ale procesului de productie. Până in 1990,
analizele vizau atât consumul de materii prime și energie, cât și nivelul poluării diversilor factori
de mediu.
ECV (Life Cycle Assessment) consideră că poluarea aerului și apei precum și generarea
deșeurilor solide începe în momentul extracției de materii prime. Acest a include de asemenea și
consumul de energie utilizată în extracția materiilor prime și poluarea rezultată în urma proceselor de producție. Este de asemenea de mare importanță pentru protejarea mediuluiși utilizarea și distribuirea produselor. În sfârșit p rin analiza ciclului de viață seexamineaza deșeurile solide și
lichide generate în mediu de -a lungul întregului proces de producție precum și în timpul utilizării
produselor astfel obinuțe.
Pornind de la aceste date poate fi urmărit impactul potențial crea t asupra resurselor
naturale, mediului și sănătății umane.
ECV are in principiu multe aplicații, pornind de la dezvoltarea producției, prin eco –
etichetarea și reglarea producțiilor, până la politicile de mediu și stabilirea priorităților. Uneori,
ECV nu es te suficientă pentru luarea unor decizii de mediu cât mai bune aparândcâteva bariere în
calea aplicabilității sale de genul:
• Confuzii referitoare la aplicabilitatea LCA (unde și în ce condiții se aplică);
• Intervalele metodologice, incluzând software și baz e de date;
• De multe ori acest instrument este privit a fi prea complicat.
Se poate spune că ECV este un intrument utilizat pentru identificarea si măsurare directă
și indirectă a impactului asupra mediului, energiei si resurselor asociat cu procesele de pr oducție,
produsele obținute și serviciile aferente.

4.2 Evaluarea imapctului de mediu pe ciclu de viață

Evaluarea impactului de mediu reprezintă o cuantificare a contribuției, magnitudinii și
semnificației impacturilor potențiale de mediu ale unui sistem -produs, utilizând rezultatele analizei
inventarului ciclului de viață .
Pentru identificarea și evaluarea impactului de mediu se recomandă
parcurgereaurmătoarelor etape:

19
• clasificarea fluxurilor inventarului pe categorii de impact (de exemplu, încălzire
globală, poluarea aerului, a apei și a solului, epuizarea resurselor naturale,sănătate umană, impact asupra ecosistemelor etc.) In acest scop, datele din tabelul -inventar
sunt grupate împreună într -un număr de categorii de impact. Categoriile deimpact
includ cele din emisii în mediu și prin consumul de resurse naturale, precumși alte
intervenții asociate cu obținerea produselor care apar când se extrag resurseminerale, combustibili fosili etc.;
• modelarea datelor inventarului în interiorul categoriilor de impac turi de mediu
potențiale; sunt calculate rezultatele indicatorilor pe categorii (caracterizare). Indicatorii pe categorii reflectă emisiile agregate sau utilizarea resurselor pentru fiecare categorie de impact. Se analizează și se estimează magnitudinea impacturilor potențiale asupra sănătății umane, ecologice, epuizării resurselor
pentru fiecarecategorie de impact.Rezultatele indicatorilor pentru diferitele categorii de impacturireprezintă împreună profilul evaluării impacturilor pentru sistemul -produs;
• normalizarea și ponderarea fiecărei categorii de impact. Normalizarea oferă baza
pentru compararea diferitelor categorii de impact asupra mediului (toate impacturile sunt exprimate cu aceeași unitate). Ponderarea implică alocarea unui
factor de pondere pentru fiecare categorie de impact, în funcție de importanța
relativă. Dacă este necesar, impacturile individuale pot fi agregate într -un
indicecompozit unic de mediu. Această etapă nu este totdeauna necesară
Principalele rezultate ale acestei faze sunt: prof ilul mediului, profilul normalizat al
mediului și profilul ponderat. Metodele de evaluare a impactului asupra mediului și metodele de
control sunt încă în stadii de dezvoltare și nu sunt unanim acceptate.

4.3 Analiza ciclului de viață

Analiza inventarulu i implică proceduri pentru colectarea și calculul datelor
asuprasistemului -produs care vor fi incluse în inventar, pentru cuantificarea intrărilor demateriale
sau energie sau substanțe chimice, precum și a ieșirilor de materiale, energie, produse, evacuări în
aer, apă,sol -care sunt relevante pentru sistemul -produs. Mai succint,colectarea intrărilor și ieșirilor
unui sistem -produs pe durata ciclului de viață al acestuiaeste denumită analiza inventarului.
Datele utilizate pot proveni dintr -o varietate de sur se, incluzând măsurări directe,materiale
teoretice și bilanțuri de energie, date statistice, informații din publicații.

20
Datele colectate și calculate servesc pentru elaborarea de interpretări, concluzii și
recomandări pentru decidenți. Atunci când sistemul studiat implică produse multiple (deexemplu
produse multiple la rafinarea petrolului: motorină, benzină, gaz natural) suntnecesare proceduri de
alocare pentru distribuirea fluxurilor de intrare sau de ieșire spre șidin sistemul- produs. Fluxurile
de materi ale și energie (intrări sau ieșiri) precum șievacuările în mediu asociate sistemului trebuie
alocate diferitelor produse în conformitatecu proceduri documentate și justificate.

4.4 Impactul asupra mediului a activităților de logistică

În prezent, logistica este percepută ca un instrument practic de afaceri, permițând
companiilor să atingă obiective strategice, tactice și operaționale într -un preț integrat și rațional al
bunurilor și serviciilor, care să abordeze calitatea resurselor materiale, transportul, transformarea
și întreținerea, conform nevoilor utilizatorilor
Logistica a jucat întotdeauna și încă joacă un rol semnificativ în strategiile competitive,
deoarece integrarea orientată spre management a proceselor logistice și a funcțiilor de logistică devine din ce în ce mai importantă, având în vedere influența acesteia asupra organizării eficiente
și modernizării întreprinderi lor și a deschiderii de noi posibilități de rezolvarea problemelor și
utilizarea efectelor potențiale în activitatea de evaluar e și activitate strategică.
Scopul companiilor gestionate rațional nu este numai obținerea unui flux neîntrerupt de
bunuri cu orice preț, ci și menținerea echilibrului sistemului logistic sustenabil.
În mod tradițional, logistica durabilă este considerată conceptual în termeni de trei piloni
principali:
• sustenabilitate ecologică: este definită ca capacitatea mediului de a continua să funcționeze
în mod corespunzător pe o perioadă nedeterminată. Scopul durabilității mediului este de a minimiza degradarea m ediului și de a opri și inversa procesul care duce la degradarea
mediului
• sustenabilitate economică : este definită ca fiind modalitatea de a atinge o creștere
economică, respectând în același timp limitele impuse pentru protec;ia mediului , găsind
modalită ți de a minimiza daunele aduse naturii și de a folosi resursele pământului într -un
mod durabil. Pilonul social al dezvoltării durabile
• sustenabilitate socială : este definit ca o compilație de acțiuni și eforturi de promovare a
dezvoltării, care nu diminuează resursele sociale și umane, ci contribuie la îmbunătățirea potențialului lor. Pilonul social se referă, de asemenea, la conceptul de "construire a comunităților durabile și armonioase"

21

Fig. 2.4.4 a : Balansul dintre pilonul ec onomic, ecologic și social

Legătura dintre logistică și mediu este încorporată în funcțiile de adăugare a valorii pe care
firma o realizează. Pe măsură ce resursele sunt folosite pentru a crea utilitățile dorite, poluanții sunt implicit produși ca produs e secundare în timpul fiecărei etape a procesului integrat al lanțului
de aprovizionare. Managementul adecvat și conștientizarea implicațiilor de mediu ale activităților
logistice pot reduce în mod semnificativ impactul negativ. Managementul integrat al me diului
înseamnă că fiecare element al lanțului valoric corporativ este implicat în minimizarea impactului
total asupra mediului al firmei de la început până la sfârșitul lanțului de aprovizionare și de la începutul până la sfârșitul ciclului de viață al produsului. Managerii trebuie să -și reevalueze
deciziile logistice în așa fel încât să poată răspunde la impactul altor funcții, cum ar fi marketingul și fabricarea și din surse externe precum guvernul și consumatorul. Managerii de logistică joacă

22
un rol ese nțial în programul de management al mediului al companiei, deoarece deciziile lor, deși
influențate de alte decizii funcționale din lanțul de aprovizionare, au un impact direct asupra
mediului .
Logistica are un impact direct asupra mediului prin:
• alegerea modului potrivit de transport,
• furnizorii preferențiali cu rute de transport mai scurte,
• utilizarea camioanelor care produc cantități mai mici de emisii,
• utilizarea recipientelor returnabile,
• utilizarea ambalajelor reciclabile sau a celor care pot fi supuse biodegradării.
Logistica are un impact indirect astupra mediului prin:
• evaluarea abordărilor contractorilor ecologici,
• utilizarea tehnologiei fără deșeuri,
• utilizarea de materiale toxice scăzute și deșeuri și segmente de reciclare ridicate
Creșterea nevo ilor clienților și a noilor modele de afaceri în comerț și industrie oferă
numeroase șanse să dezvolte noi piețe prin intermediul serviciilor logistice inovatoare. Îmbunătățirile tehnologice permit, de asemenea, crearea mai eficientă a proceselor logistice .
Inovațiile ecologice pot avea un impact major în reducerea sarcinii de mediu a acestei industrii, în special în ceea ce privește poluarea și emisiile de gaze cu efect de seră.
Logistica durabilă (logistica verde) are în vedere reducerea impactului negati v al mediului
și al altor efecte negative asociate circulației bunurilor. Lanțurile de aprovizionare ecologice încearcă să reducă impactul negativ prin reproiectarea aprovizionării, a sistemelor de distribuție și a gestionării logisticii inverse, astfel în cât să elimine orice ineficiență, mișcări de marfă inutile și
aruncatul ambalajelor.
Logistica inversă accentuează reducerea la surse și înlocuirea acestora prin reutilizare și
reciclare. Sursa de reducere se referă la a face aceleași lucruri cu resurse mai puține.
Această practică reduce cantitatea totală de deșeuri din sistem. Înlocuirea înseamnă
utilizarea unor materiale mai ecologice decât a celor obișnuite care ajung în calitate de poluanți. Reutilizarea folosește același element de mai multe ori în fo rma sa originală, astfel încât puțin este
aruncat. Reciclarea oferă materialelor aruncate o nouă viață după anumite procese chimice sau fizice.

23

Fig. 2.4.4 b: Model tradi țional de logistică

Fig. 2.4.4 c : Model de lo gistică bazat pe reciclare

Misiunea logisticii inverse este colectarea, sortarea, dezmembrarea și prelucrarea
produselor, pieselor, produselor secundare, a stocurilor excedentare și a materialelor de ambalare
pentru a asigura o utilizare nouă sau o recuperare materială într- o manieră ecologică și interesantă
din punct de vedere economic . (Škapa 2005)

4.4 Impactul asupra mediului a activităților de trasnport
Principalele efecte asupra mediului a activităților de trasnport sunt :
• Impactul emisiilor de gaze cu efect de seră asupra schimbărilor climatice.
• Impactul emisiilor poluante asupra diferitelor probleme legate de calitatea aerului.
• Impactul asupra sănătății și nocivului cauzat de zgomot.
• Impactul asupra peisajelor din infrastructură.

24
• Impactul asupra biodiversității și a ecosistemelor datorită fragmentării
infrastructurii habitatelor naturale.
• Deșeurile de sol în zone apropiate infrastructurii de transport.
Dintr- o perspectivă mai largă, și accidentele rutiere au un impact social și economic foarte
mare, dar acestea fiind cazuri mai izolate nu vor fi discutate în această lucrare.
În ultimele decenii a apărut tot mai multe dovezi că emisia de gaze cu efect de seră
contribuie la efectul încălzirii globale. În special emisia de dioxid de carbon (CO 2) provenit ă din
arderea combustibililor fosili este un factor major. Pentru sectorul transporturilor, emisiile de gaze
cu efect de seră sunt dominate de emisiile de CO 2 generate de arderea combustibililor fosili.
Acestea sunt strâns legate de utilizarea energiei din transport.

25
CAPITOLUL III
1. Prezentarea obiectivelor urmărite în studiul de caz

Logistica si transportul de mărfuri afectează în principal poluarea aerului. Din acest motiv,
este tot mai important ca emisiile de gaze cu efect de seră să fie ținute sub con trol. În această
lucrare se încearcă evidențierea impactului direct și indirect al logisticii asupra mediului. Aici sunt
folosite informațtii primite din raporturile anuale ale firmei Quax NV .
Conform ISO DIN 14000 o să ne axăm doar pe o parte din tot cicl ul de viață al produselor
și anume doar începând cu plecarea produslui din fabrică și până acesta ajunge la clientul final (consumator).
O să evidențiez impactul pe care îl are asupra mediului atât activitatea de transport unde o
să fie luate în calcult ti pul de camioane folosite, consumul de carburant, traseul cât și activitatea
de depozitare provizorie a produselor în depozitele firmei Quax NV unde produsele sunt pregătite pentru livrarea către consumator. La depozit este luat în calcul consumul de electr icitate, consumul
de gaz metan și consumul de apă

2. Prezentarea agentului economic considerat în domeniul logisticii (localizarea agentului
economic, domeniul de activitate al agentului economic)

Quax NV este o societate comercială cu sediul in Deinze 9 800 (Gent), Belgia. Aceasta a
fost fondată în anul 1990, cu activitatea de vânzare en- gros a produselor destinate copiilor, de la
haine, papuci, jucării până la mobilier complet pentru camere de copii.
Momentan Quax NV este acționar majoritar la mai multe fabrici care produc mobilier în
Europa de unde transportă pachetele în depozitul principal din Deinze iar pe urmă articolele sunt sortate și trimise către consumatori.
Depozitul are o suprafață de 6000 metrii pătrați și are un număr de 4 angajați care lucr ează
8 ore/zi, 5 zile/ săptămână pentru gestionarea și pregătirea produselor care intră în depozit și pentru produsele care pleacă din depozit.
În figura ce urmeză este evidențiată locația depozitului.

26

Fig 3.2 a: Localizarea Quax NV pe teritorul Belgia

Fig. 3.2 b: Localizare depozit Q uax NV (parc industrial Deinze 9800 (Gent), Belgia)

27
3. Evaluarea impactului asupra mediului al activității considerate din depozitul de mobile
(consum de energie elctrica, consum d e apă, consum de gaz metan )

În comparație cu analiza transportului, nu se acordă prea multă atenție evaluării
implicațiilor de mediu ale depozitării în cadrul lanțului de aprovizionare. Acest capitol încearcă să remedieze echilibrul luând în considerare o serie de posibile modificări ale depozitării, ceea ce ar
reduce impactul său global asupra mediului.
Principalul accent se pune pe modificările l a nivel mic pe care companiile individuale le-
ar putea lua în considerare.
Depozitarea cuprinde o gamă larg ă de activități în lanțul de aprovizionare. Depozitele
moderne au tendința de a fi mari, foarte costisitoare și cu un nivel mare de utilizare. În timp ce
consumul de energie este ridicat, există, fără îndoială, un domeniu semnificativ de reducere a emisii lor de carbon. Capitolul prezintă un cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului al
depozitării și apoi îl utilizează pentru a identifica un set de etape prin care companiile își pot îmbunătăți performanțele de mediu.
Acestea ar trebui să înceapă pr in efectuarea unui audit complet al activităților existente și
a utilizării energiei pentru a identifica domeniile prioritare de îmbunătățire. În timp ce câștigurile substanțiale pot fi obținute prin schimbări ale echipamentelor sau practicilor existente, alte
câștiguri necesită ca dezvoltarea durabilă să fie proiectată în clădiri noi. Companiile nu ar trebui doar să încerce să crească eficiența energetică a depozitelor lor; alte beneficii mari pot proveni din aprovizionarea cu energie verde pentru utilizar ea în operațiunile de depozitare. În întreaga lume s –
au stabilit diferite standarde de mediu pentru depozitare, deși lipsa de coerență între ele poate constitui o barieră în calea implementării.
În ansamblu, cele mai recente practici demonstrează că "depo zitarea durabilă" poate fi o
realitate, însă longevitatea structurilor de depozitare înseamnă că vor fi necesari mulți ani pentru a se obține beneficii de mediu întregi ale noilor practici.

3.1 Consumul de energie electrică

Consumul de energie din depozit este datorat iluminatului, stivuitoarelor electrice și a
utilajului de amabalare a paleților.
Deoare soarele nu are voie sa bată direct pe pachetele cu produse, pentru a nu le deteriora
culoarea, depozitul este echipat cu o sistem de iluminat cu 452 tuburi LED.
Pe locul doi la consumul de electricitate din cadrul depozitului se afla cele 3 stivutoare
electrice, model BT Staxio si o traspaletă electrică model BT Optio.

28
Tabel 3.3.1 a: Procentajul consumatorilor de electricitate din depozit
Consumator Proc entaj
Iluminat 80%
Stivuitoare electrice 17%
Mașină înfoliat 2%
Necunoscut 1%

Fig 3.3.1 a: reprezentare grafică a consumatorilor de energie electrică

În cele urmează am să detaliez consumul de energie electrică a depozitului pe o perioadă
de 4 ani (2015- 2018)
Se va observa cum, în anul 2017 consumul de curent în special pe timp de zi scade aproape
la jumate doarece sistemul de iluminat a fost schimbat din becuri tip neon TL in tuburi cu LED –
uri, lucru care a și facut ca impactul asupra mediului sa fie mai redus doar cu ajutorul unei unei
investiții modice care își acoperă singură cheltuiala pe parcursul a 2- 3 ani.
La fel ca peste tot în Europa, depozitul are contract cu compania de electricitate cu 2 tarife,
atât pe timp de zi cât și cel pe timp de noapte și week- end.

80%17%2%1%Procentaj consum electricitate
Iluminat Stivuitoare electrice Mașină înfoliat Necunoscut

29
Tabel 3.3.1 b : Consumul de energie electrică pe anul 2015
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total U.M.
Consum
zi 5017 4876 4732 4476 4576 4232 3972 3728 4137 4680 4963 4326 53715 kWh
Consum
noapte 534 308 308 263 200 168 163 94 280 367 498 517 3700 kWh

Fig. 3.3.1 b : Consumul de energie electrică pe anul 2015

Se observă că pe anul 2015 este un consum total de 57 415 kWh (53715 kWh pe timp de
zi și 3700 kWh pe timp de noapte)
Tabel 3.3.1 c : Consumul de energie elec trică pe anul 2016
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total U.M.
Consum
zi 4727 4628 4368 4165 3942 3846 3764 3394 4173 4319 4482 4167 49975 kWh
Consum
noapte 548 311 313 369 187 168 158 92 325 394 473 507 3845 kWh

0 kWh1000 kWh2000 kWh3000 kWh4000 kWh5000 kWh6000 kWhCONSUM (KWH)
TIMP (LUNI)ENERGIE ELECTRICĂ 2015
Electricitate zi Electricitate noapte

30

Fig. 3.3.1 c : Consumul de energie electrică pe anul 2016
Se observă că pe anul 2016 este un consum total de 53 820 kWh (49975 kWh pe timp de
zi și 3845 kWh pe timp de noapte)

Tabel 3.3.1 d : Consumul de energie electrică pe anul 2017
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total U.M.
Consum
zi 2686 2469 2269 2164 2008 2078 2131 1968 2491 2633 2846 2656 28399 kWh
Consum
noapte 336 294 248 235 188 139 98 64 235 289 323 367 2816 kWh

0500100015002000250030003500400045005000CONSUM (KWH)
(LUNI)ENERGIE ELECTRICĂ 2016
Electricitate zi Electricitate noapte

31

Fig. 3.3.1 d : Consumul de energie electrică pe anul 2017

Se obser vă că pe anul 2017 este un consum total de 31 215 kWh ( 28399 kWh pe timp de
zi și 2816 kWh pe timp de noapte)

Tabel 3.3.1 e : Consumul de energie electrică pe anul 2018
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total U.M.
Consum
zi 2475 2318 2121 2068 1875 1921 1946 1823 2319 2511 2502 2446 26325 kWh
Consum
noapte 509 507 542 531 420 390 324 320 536 467 617 535 5698 kWh

050010001500200025003000CONSUM (KWH)
TIMP (LUNI)ENERGIE ELECTRICĂ 2017
Electricitate zi Electricitate noapte

32

Fig. 3.3.1 e : Consumul de energie electrică pe anul 2018

Se observă că pe anul 2018 este un consum total de 32 023 kWh (26325 kWh pe timp de
zi și 5698 kWh pe timp de noapte) .

Fig. 3.3.1 f : Consumul de energie electrică pe 4 ani
050010001500200025003000CONSUM (KWH)
TIMP (LUNI)ENERGIE ELECTRICĂ 2018
Electricitate zi Electricitate noapte
0 kWh1000 kWh2000 kWh3000 kWh4000 kWh5000 kWh6000 kWhCONSUM (KWH)
TIMP (LUNI)ENERGIE ELECTRICĂ 4 ANI
Electricitate zi 2015 Electricitate noapte 2015 Electricitate zi 2016
Electricitate noapte 2016 Electricitate zi 2017 Electricitate noapte 2017
Electricitate zi 2018 Electricitate noapte 2018

33
După cum se vede, pe parcursul a 4 ani de rapoarte consumul de curent are un model
constant, creste o dată cu scurtarea luminii naturale din timpul zilei, atingand cel mai mic consum
in perioadele de concedii (vara) și perioada sărbătorilor de iarnă.
Chiar și după ce au fost schimbate tipurile de becuri folosite, modelul de consum a rămas
același.
Conform furnizorului de electricitate la care este abonat depozitul, cea mai mare parte de
energie electrică provine din energie nucleară, urmată de energie regenerabilă și energie din combustibil fosil.
Tabel 3.3.1 f : Tipuri de energie
Tip de energie procente
Energie
regenerabila 15.71 %
Com bustibil fosil 15.62 %
Energie nucleara 66.72 %
Necunoscut 1.95 %

Fig. 3.3.1 g : Tipuri de energie electrică

3.2 Consumul de apă
15.71 %
15.62 %
66.72 %1.95 %TIPURI DE ENERGIE ELECTRICĂ
Energie regenerabila
Combustibil fosil
Energie nucleara
Necunoscut

34
Apa este folosită în depozit strict doar în scop igienico sanitar o parte fiind luată de la
reșeaua locală a orașulu i Deinze, iar o parte este asigurată din colectarea aperi de ploaie în 3 butoaie
de câte 1m3 , aceasta fiind filtrată și folosită la spălat prin depozit. Deoarece numărul de anagajați
din depozit este mic, se folosește foarte puțină apă.
Mai jos se află u n tabel și un grafic cu consumul de apă pe o durată de 4 ani.

Tabel 3.3.2 a : Consum de apă pe perioada 4 ani
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total U.M.
Apa 2015 1.40 1.60 1.80 1.80 2.00 2.00 1.20 1.20 2.00 1.80 1.60 1.60 20 mc
Apa 2016 1.40 1.60 2.00 2.00 2.20 2.20 2.00 1.40 2.00 2.00 1.60 1.60 22 mc
Apa 2017 1.40 1.60 1.80 1.80 2.00 2.00 1.20 1.20 2.00 1.80 1.60 1.60 20 mc
Apa 2018 1.40 1.60 1.60 1.80 1.80 1.80 1.40 1.20 1.80 1.60 1.60 1.40 19 mc

Fig. 3.3.2 a : Consumul de apă pe 4 ani
3.3 Consumul de gaz metan

Deoarece în depozit produsele principale care sunt stocate sunt reprezentate de mobilier,
acesta trebuia să mențină o temperatura minimă de 16 grade celsius. Aceasta se face cu ajutorul a 3 aeroterme de încălzit pe gaz metan de tip Vivox 285 SS cu arzătoare de tip Riello RS 45 BLU . 0.000.501.001.502.002.50CONSUM (MC)
TIMP (LUNI)APĂPE 4 ANI
Apa 2015 Apa 2016 Apa 2017 Apa 2018

35
Arzătoarele Riello RS 45 BLU au fost proiectate pentru a fi utilizate în cazane de apă caldă,
cu temperatură scăzută sau medie, cazane cu aer cald sau cu abur. Seria de arzatoare RS / M BLU
garante ază niveluri ridicate de eficiență în toate aplicațiile, astfel reducerea consumului de
combustibil și a costurilor de funcționare. Designul exclusiv asigură dimensiuni reduse, utilizare
simplă și întreținere .

Fig. 3.3.3 b : Vivox 285 SS cu arzăto r de tip Riello RS 45 BLU

Acestea funcșionează în medie 9 luni pe an pentru a menșine temperatura necesară
Din manualul tehnic al arzătorului reiese că acesta are emisii de C0 2 de cu valori cuprinse între 5-
10 mg/kWh si emisii de NO 2 cu valori cuprinse între 60- 70 mg/kWh
Mai jos se află tabelul cu consumul de gaz pe perioada a 4 ani și graficul de consum aferent.

Tabel 3.3.3 a : Consum de gaz metan pe perioada 4 ani
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII U.M.
Gaz natural 2015 1613 1417 885 356 0 0 0 0 386 520 1136 1569 7882 mc
Gaz natural 2016 1565 1239 702 321 0 0 0 0 347 499 1563 1477 7713 mc
Gaz natural 2017 1503 1211 563 221 0 0 0 0 873 1369 1731 1665 9136 mc
Gaz natural 2018 1519 1203 509 217 0 0 0 0 638 1348 1634 1663 8731 mc

36

Fig. 3.3.3 b : Consumul de gaz metan pe 4 ani
Pentru producerea a 1 kWh acest arzător are are nevoie să ardă 10 metrii cubi de gaz metan.
Știind aceste date putem să estimăm că la o valoare de 10 mg CO 2/kWh acesta a produs
următoarele cantități de emisii C O2:
• 2015: 7882 mg CO 2
• 2016: 7713 mg CO 2
• 2017: 9136 mg CO 2
• 2018: 8731 mg CO 2
Deoarece emisiile sunt foarte mici considerăm ca impactul asupra mediului din punct de
vedere l consumului de gaz este infim.

4. Activitatea de transport, logistică, distribuție de mobilă

Pentru activitatea de transport am ales o rută completă de la fabricant (fabrica de mobilă
din Petrești, jud Alba), depozitul Quax NV (Deinze, Belgia) și clientul (Cernay, Franța).
Pe lângă acestă rută, firma mai are producători în alte 4 țăr i din Eruopa , inbound- ul de
camioane cu marfă fiind destul de ridicat, 1 camion plin la maxim 2 zile, iar outboun- ul este
aproape zilnic uneori și de două ori pe zi. 0200400600800100012001400160018002000CONSUM (MC)
TIMP (LUNI)GAZ PE 4 ANI
Gaz natural 2015 Gaz natural 2016 Gaz natural 2017 Gaz natural 2018

37

Fig. 3.3.4 a: Rut ă transport România- Belgia -Franța
(sursă: https://bit.ly/2KD1yQu )

Traseul de la fabrica până la depozit este ales ca fiind cel liber și mai rapid având o distață
de 1916 km. Acesta ese pe ruta: Petreș ti – Arad – Budapesta – Viena – Passau – Regensburg –
Nuremberg – Frankfurt – Cologne – Brussels – Ghent – Deinze. Transportul are în medie 787
colete mobilier din lemn cu o greutate totală de 15898,6 kg, conform avizelor de însoșire a
mărfurilor.
După ce marfa ajunge în depozit aceasta este sortată de către angajați, aranjată în raftur i pe
raioane, fiecare raft având câte 3 nivele cu o inălțime de 2.4 metrii fiecare.
Produsele luate din camion și aranjate pe paleți după care sunt mutae fiecare la locul
specific din depozit.
Când clientul face comanda, aceasta este trimisă gestionarilo r din depozit care se vor ocupa
să pregătească expedierea comenzii alegând câte exemplare este nevoie din fiecare model și aranjând marfa pe paleți pentru a fi transportată către cumpărător.
Traseul de la depozit către client este de 5 6 4 km și es te p e r uta: Deinze – Brussels –
Luxembourg – Metz – Nancy – Cernay.
Pentru transport se folosesc camioane modelul DAF XF EURO 6. Acestea sunt camioane
de ultimă generație fiind echipate cu motoare EURO 6 care au cel mai mic nivel de emisii. În
medie un camion DA F XF EURO 6 are un consum de 28 litrii la 100 kilometrii. La o încărcătură

38
standard de 15900 kg (pe traseul de la fabrică la depozit) o sa fie consumată o cantitate de
aproximativ 550 litri diesel ceea ce produce emisii aproximativ egale cu 1440 kg CO 2 .
Pe distan ța de la depozit la client camionul va produce emisii CO2 în valoare de 415 tone.

Fig. 3.3.4 b: Camion DAF XF EURO 6 la rampa de descărcare a depozitului

Știind aceste valori putem să spunem că un pachet cu mobilă (greuate ap roximativă de 20,2
kilograme) produce doar pe durata transportului o cantiate de 2,36 kg CO 2 .
Acestă rută are loc tot la 2 săptămâni ceea ce rezultă că pe perioada unui an doar acest
traseu este responsabil cu producerea a 48230 kg CO 2.

5. Posibilitatea de scădere a impactului asupra mediului, propuneri de măsuri

O să încerc sa pun problema pentru fiecare din cei 4 factori studiați în această lucrare.
Important de menșionat că aceste prpuneri sunt doar din punctul de vedere al diminuării efectului
negat iv asupra mediului fără a fi luat în calcul aspectul economic și costurile aferente aecstor idei.

5.1 Scăderea impactului datorat consumului de electricitate

39
Pentru a scădea impactul produs consumul de electricitate aș avea o serie de propuneri care
ar putea avea un efect pozitiv.
Propun următoarele măsuri:

• Instalarea de senzori pt lumină cu temporizator de maxim 10 minute pe fiecare
raion și la distațe . Deoare sunt doar 4 angajați în depozit, nici o dată nu acoperă
toată suprafața depozitului, luminile se aprind dimineața în jurul orei 07:45 și se sting imediat după ora 17:00. Acest lucru mi se pare o risipă de curent care ar putea fi adusă la valori cu până la 40% mai mici.
• O altă metodă de diminuare a amprentei negative asupra mediului ar fi instalarea pe acoperiș a unui sistem de producție a energiei electrice cu ajutorul panorurilor solare. Deoarece epozitul se află intr -o zonă în care nu are umbră din nici o direcție
fiind cea mai înaltă clădire din parcul industrial, consider că ar fi un benefici u mare
care ar ajuta la micșorarea efectelor negative asupra mediului

• Ideea cea mai simplă (din punctul meu de vedere) este instalarea pe acoperișul
clădirii a unor luminatoare care au o sticlă mată și un start de reflexie pentru a
împiedica razele de soa re să afectez starea pachetelor din depozit. Acest lucru ar
scădea necesitatea de lumină artificială cel puțin pe perioada zilelor cu lumină mai
multă (perioada de vară)

5.1 Scăderea impactului datorat consumului de apă

Deoarece apa consumată în depozit este la valori foarte mici, se folosește și apă colectată
de la ploi, consider că pe acest domeniu nu este nevoie de nici o măsură de scădere a impactului asupra mediului.

5.1 Scăderea impactului datorat consumului de gaz metan

Pentru a scădea impactul produs de consumul de gaz metan ar fi următoarele idei:

40
• Izolarea exterioară a depozitului, momentan acesta fiind neizolat ceea ce face ca
acestă să piardă foarte repede căldura în perioadele în care temperaturile din afară sunt foarte joase

• O altă prop unere ar fi divizarea depozitului în 3 -4 compartimente cu ajutorul unor
pereți din material palstic (policarbonat) în așa fel încât în fiecare compartiment să se afle câte o aerotermă. Dacă nu este nevoie ca angajații să lucrez in anumite zone din depozit (produse pentru terase/grădină) pe timpul iernii atunci acea zonă este
mai ferită de fluxul de aer rece ce vine din partea depozitului unde vin camioanele la încărcat și descărcat

5.1 Scăderea impactului datorat activității de transport
Pe partea de tr ansport ar fi următoarele idei:

• Cel mai evident ar fi c ăutarea de producători cât mai apropriați de depozitul firmei
pentru a minimiza rutele de transport. Cu cît producătorul este mai aproape de depozit cu atât cantitaea de emisii de CO
2 datorată transpo rturilor este mai mică

• O altă idee a fi transportul mărfurilor pe cale feroviară. Aici ar trebui ca de la producător sa fie transportate produsele către cea mai apropriată gară industrială, trenul putând să ducă marfă pentru mai multe firme cu un singur t ransport . În
aproprierea depozitului

41
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Activitatea de logistică prestată de firma Quax NV este una cu un impact asupra mediul
destul de redus, efectul cel mai drastic avândul activitatea de trasnport pe distanțe mari. Datorită ex tinderii magazinelor cu profil on -line și de modul drop shiping, consider că sunt
necesare unor studii mult mai aprofundate pe acest domeniu fiindcă depozite apar intr -un mod
destul de rapid fără a fi vreo regulă cum să fie cosntruite pentru a avea un impa ct cât mai mic
asupra mediului.
Am discutat ideeile de imbunătățire cu personalul din conducerea firmei și a fost acceptată
ideea de senzori de lumină pentru depozit de a fi pusă în practică la următoarele investiții pe partea de depozit în maxim 2 ani. A doua ideea care este luată îm calcul este cea cu instalația de panouri solare pentru un
depozit la care începe construcția la sfârșitul anului 2019. Fiind o nișă mică de studiu și de multă lume ignorată, aș dori să văd și să particip la mai
multe studii pe acest domeniu.

BIBLIOGRAFIE
Articole

1. Tulbure, I., 2010, Ecologie generală și protecția mediului, note de curs, Universitatea "1
Decembrie 1918" Alba Iulia
2. Tulbure, I., 2012,Strategii de dezvoltare durabila, note de curs, Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia
3. Corches,M.,2011,Evaluarea impactului asupra mediului,note de curs,Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia
4. Håkan Aronsson, Maria Huge Brodin, (2006) "The environmental impact of changing logistics structures", The International Journal of Logistics Management, Vol. 17 Issue: 3,
pp.394- 415, https://doi.org/10.1108/09574090610717545

5. Miller, Patrick & De Barros, Alexandre & Kattan, Lina & Wirasinghe, S.C.. (2016). “Public transportation and sustainability” . KSCE Journal of Civil Engineering. 20. 1076-
1083. 10.1007/s12205- 016-0705- 0.
6. Huib van Essen, CE Delft, Delft, the Netherlands (2008), “The Environmental Impacts of Increased International Road and Rail Freight Transport”, http://www.oecd.org/greengrowth/greening- transport/41380980.pdf

7. R.K. Sharma, Dr. Shiv Kumar, (2012), “Impact of Transportation System on Environment in Developing Countries”, International Journal of Research Review in Engineering Science and Technology (ISSN 2278- 6643) | Volume -1 Issue -2, September 2012
8. Michael Browne, Julian Allen & Stephen Anderson (2005) Low emission zones:
the likely effects on the freight transport sector, Interna tional Journal of
Logistics Research and Applications, 8:4, 269 –
281, DOI: 10.1080/13675560500405899
9. Christofer Kohn & Maria Huge Brodin (2008) Centralised distribution systems
and the environment: how increased transport work can decrease the
environmental impact of logistics, International Journal of Logistics Research
and Applications, 11:3, 229 -245, DOI: 10.1080/13675560701628919
10. Sajed M. Abukhader & Gunilla Jönson (2004) Logistics and the environment: Is
it an established subject?, International Journal of Logistics Research and
Applications, 7:2, 137 -149, DOI: 10.1080/13675560410001684201

11. Roy Van den Berg & Peter W. De Langen (2017) Environmental sustainability in
container transport: the attitudes of shippers and forwarders , International
Journal of Logistics Research and Applications , 20:2, 146-
162, DOI: 10.1080/13675567.2016.1164838
12. Sara Rogerso n (2017 ) Influence of freight transport purchasing processes on
logistical variables related to C O2 emissions: a case study in
Sweden ,International Journal of Logistics Research and
Applications , 20:6, 604- 623, DOI: 10.1080/13675567.2017.1308472
13. Julia Freis, Philipp Vohli dka, Wilibald A. Gnther (2013) Low-Carbon Warehousing:
Examining Impacts of Building and Intra -Logistics Design Options on Energy Demand
and the CO2 Emissions of Logistics Centers ”, Special Issue Green Logistics,
14. Fuzhan Nasiri, Anastassia Manuilova & Guo H. Huang (2009) Environmental Policy
Analysis in Freight Transportation Planning: An Optimality Assessment Approach, International Journal of Sustainable Tr ansportation, 3:2, 88- 109, DOI:
10.1080/15568310701779519
Cărți
1. DAN, Florian & DAN, Carmen -Eva (2002) , COMBUSTIBILI, POLUARE, MEDIU,
editura Dacia,, Cluj -Napoca
2. P. Nicolopoulou- Stamati, L. Hens, C.V. Howard (2006) , “Environmental Health Impacts
of Transport and Mobility ” , editura Springer
3. John Davenport, Julia L. Davenport (2006) , “The Ecology of Transportation: Managing
Mobility for the Environment ”, editura Springer
4. Alan McKinnon, Michael Browne, Anthony Whiteing and Maja Piecy k (2015) Green
Logistics, 3rd edition, Kogan Page, London,
Linkuri
1. https://www.iso.org/standard/37456.html
12.04.2019
2. http://www.angelfire.com/ego/mr.f/SubjectLinks/science/structures/product.html
17.04.2019
3. https://www. morethanshipping.com/supply- chain -and-its-environmental -impact/
23.04.2019
4. https://www.blumeglobal.com/learning/environmental -impact -supply- chains/ 03.05.2019

5. https://www.thebalancesmb.com/how -transportation -pollution -impacts- the-environment –
4158543 06.05.2019
6. http://www.geographynotes.com/articles/5- major -environmental -impact -of-transport –
development/249 07.05.2019
7. https:/ /standardizare.wordpress.com/2009/03/09/familia -iso-14000/ 12.05.2019
8. https://www.dieselnet.com/standards/eu/hd.php 10.05.2019

ANEXE
Adeveri nță de acord cu firm a Quax NV

Facturi de curent ș i gaz

Anexa transport marfa romania belgia